Investitii Internationale. AI.2014

7/26/2019 Investitii Internationale. AI.2014

http://slidepdf.com/reader/full/investitii-internationale-ai2014 1/69

Capitolul I

INVESTIŢIILE STRĂINE: CONCEPT ŞI FORME DE MANIFESTARE

1.1. Concptul ! in"#ti$i #t%&in&

O componentă dinamică a procesului de integrare regională şi globalizare aeconomiei mondiale o constituie investiţiile străine care, în perioada ultimilor trei

patru decenii, au exercitat un puternic impact asupra creşterii economice, dinamiciicomerţului exterior, şi orientării structurilor de producţie din toate ţările lumii.

În prezent, nu există o definiţie a termenului de investiţie consacrată şiacceptată pe plan internaţional.

Cu ocazia desfăşurării lucrărilor de pregătire a Convenţiei Băncii ondiale pentru reglementarea diferendelor dintre state referitoare la investiţii a fost propusădefiniţia următoare! "investiţia înseamnă orice contribuţie în bani sau în alte bunuricare au valoare economică, pentru o perioadă nedeterminată sau, dacă perioada este

determinată, pentru nu mai puţin de # ani$%. &lterior această definiţie nu a fostadoptată în cadrul Convenţiei amintite, semnată la $' martie $'(#, la )as*ington.+rin urmare ea nu a intrat în practică.

Conceptul de investiţii, în sens general, capătă diferite accepţiuni în funcţie deobiectul, natura, durata şi modalităţile de finanţare şi de stabilire a eficienţei acestora.În viziunea cunoscutului economist englez, o*n a-nard e-nes, investiţiaconstituie actul economic fundamental care determină o creştere a venitului global deaşa natură înc/t să decurgă din el o creştere a economisirii dorite corespunzătoarein0ecţiei iniţiale realizate1.

2bordată într3o altă accepţiune, investiţia reprezintă sacrificiul unei părţi dinconsumul prezent pentru un 4posibil şi incert5 consum viitor, care se doreşte a fi maimare6.

7nvestiţiile reprezintă factorul fundamental în sporirea at/t a producţiei, c/t şi aconsumului, influenţ/nd simultan cererea şi oferta. În procesul economic, investiţiile

0oacă un dublu rol!• agenţii economici prin activitatea investiţională urmăresc ca prin creşterea

capacităţilor productive să sporească oferta de bunuri şi servicii, şi pe această bazăsă realizeze venituri suplimentare8

• prin implementarea unui proiect de investiţii se creează o cerere suplimentară însectoarele conexe din amonte şi din aval, mărindu3se veniturile agenţilor economici implicaţi şi cresc/nd gradul de ocupare a forţei de muncă.

În sens strict economic, investiţiile reprezintă procesul producerii şi acumulăriide capital9. 7nvestiţia constă în cumpărarea de proprietăţi, acţiuni, obligaţiuni saudepunerea de bani la instituţii financiare în scopul asigurării unui venit 4dob/ndă,dividend, etc.5 şi unei creşteri de capital şi profit. :iteratura economică de specialitateare în patrimoniul său o mulţime de definiţii care, în esenţă, reflectă în linii mari camacelaşi lucru. 2stfel, investiţia, tratată la nivel de concept, se caracterizează prinurmătoarele elemente! %#u%#l destinate realizării proiectului respectiv8 p%o'itul ca

1 )orld Ban; Convention aterials 3 $''(, vol 1, p. (16.2 o*n a-nard e-nes 3 <eorie generală a folosirii m/inii de lucru, a dob/nzilor şi a banilor, =d.

>tiinţifică, Bucureşti, $'?@, p. [email protected] unteanu C., A/slan C. 3 7nvestiţii internaţionale, =d. Oscar +rint, Bucureşti, $''#, p. $.4 Creţoiu *e., Cornescu A., Bucur 7. 3 =conomie +olitică, =d. >ansa, Bucureşti, $''6, p. 11'.

#



scop al investiţiei8 ti(pul ce are în vedere intervalul dintre momentul investirii şimomentul obţinerii rezultatelor şi %i#cul) ca expresie a naturii deciziei economice.

Conceptul de investiţii străine include pe l/ngă cele trei elemente enumerateanterior şi pe cel de extraneitate, fapt care se observă din definiţiile date acestuitermen de diferiţi autori.

ircea Costin precizează în icţionarul de drept internaţional al afacerilor căDinvestiţia externă este denumirea generică dată operaţiunilor de plasare a mi0loacelor financiare în activităţi economice pe termen lung în străinătate. 7nvestiţiile externe potfi directe şi de portofoliu%$.

Într3o variantă sintetică, prin investiţii externe 4străine5 înţelegem aceleinvestiţii rezultate din tranzacţiile internaţionale, cărora le este propriu un element deextraneitate şi care constau în plasamente de capital, sub formă de active reale 4clădiri,ec*ipamente industriale, mi0loace de transport etc.5 sau financiare 4acţiuni,obligaţiuni, plasamente bancare5, în scopul asigurării unui venit şi unei creşteri.

Eormele concrete prin care o firmă poate realiza o investiţie internaţionalăsunt!

• construirea pornind de la zero a unei societăţi comerciale sau înfiinţareaunei filiale în străinătate 4greenfield investment58

• cumpărarea de acţiuni şiFsau obligaţiuni de pe o piaţă străină sau emise deo firmă din altă ţară8

• participarea cu capital investiţional la înfiinţarea unei societăţi mixte înstrăinătate8

• reinvestirea profiturilor obţinute dintr3un obiectiv realizat în străinătate învederea extinderii şi dezvoltării acestuia8

• preluarea unei firme străine sau fuzionarea cu o astfel de firmă8• acordarea de credite financiare unor agenţi economici dintr3o altă ţară, sau

unor agenţi economici străini ce operează pe propria piaţă8• înc*eierea de contracte internaţionale de leasing şi franc*esing, numai în

măsura în care acestea vizează şi acţiuni internaţionale.

1.*. In"#ti$iil #t%&in !i%ct: concpt +i 'acto%i !t%(inan$i

7nvestiţia străină directă constă în plasarea de fonduri într3un obiectiveconomic care funcţionează în străinătate, în vederea obţinerii unui anumit grad de

control asupra acestuia1

.+rin urmare, investiţiile directe sunt acele tipuri de investiţii în care investitoriiemitenţi ai fluxurilor investiţionale dispun de posibilitatea de control şi decizie asupraactivităţii agenţilor economici receptori ai investiţiilor. +recizăm că în aceastăcategorie de investiţii, agentul economic emitent se anga0ează în afaceri economice petermen lung şi cu un capital relativ mare, asum/ndu3şi riscuri şi implicit costurisuplimentare, legate de distanţă, de decala0ele informaţionale, de diferenţele culturaleşi alte aspecte generate de un mediu de afaceri străin. 2ceste costuri suplimentare

1 Mircea N. Costin, Dicţionar de drept internaţional al afacerilor, vol II, Ed. Lumina

Le, Clu! Napoca 1""#, p. 1$32 %&eor'&e Maria, (leandru )uiu, Dicţionar de relaţii economice internaţionale,Ed. Enciclopedic* , +ucureti, 1""3, p 31#

(



trebuie să fie compensate de c/ştiguri mai mari dec/t cele care ar fi fost obţinute pe piaţa locală.

Caracteristica esenţială a investiţiilor străine directe o constituie controlulexercitat de investitor asupra firmei în care a investit. +entru realizarea acestuideziderat, procesul realizării unei investiţii străine directe presupune transferul peste

graniţă a unui pac*et industrial care cuprinde capitalul propriu3zis, te*nologii, sistemede organizare industrială, cunoştinţe aplicate de mar;eting şi management etc.Controlul nu reprezintă o suprastructură administrativă, ci presupune participareadirectă la organizarea şi conducerea firmei în care s3a investit.

Eluxurile financiare, indiferent dacă îmbracă forma de capital, profiturireinvestite sau împrumuturi acordate de firma3mamă sunt însoţite, aşa cum ammenţionat mai sus, de inputuri calitative 4te*nologice, informaţionale, managerialeetc.5 care sunt, în multe cazuri, mai importante dec/t primele.

În ceea ce priveşte cota de participare a firmei3mamă la capitalul noii entităţiconstituite prin investiţia directă în străinătate, care să3i permită acesteia exercitareacontrolului, specialiştii în domeniu indică praguri3limită diferite, cuprinse între $@3

1#G. 2naliştii O.C..=. 4Organizaţia de Cooperare şi ezvoltare =conomică5 optează pentru cota minimă de $@G. Cu toate acestea, în politica diferitelor ţări, capitalulstrăin trebuie să ocupe ponderi mult mai mari, de regulă peste #@G, pentru a da

posibilitatea investitorului străin de a exercita controlul asupra agentului economicreceptor al investiţiei.

În cazul înfiinţării de firme mixte cu partenerii locali, investitorii străini pot participa fie în proporţie minoritară, fie în proporţie ma0oritară, în acest din urmă cazdeţin/nd controlul asupra firmei. +articiparea directă la conducerea şi organizarea

producţiei şi controlul asupra activităţii întreprinderii reprezintă diferenţa esenţialădintre investiţiile străine directe şi investiţiile de portofoliu.

He poate afirma că pe plan internaţional nu există o definiţie a 7H universalacceptată. e reţinut este abordarea Conferinţei Iaţiunilor &nite pentru Comerţ şiezvoltare 4&IC<25 care consideră că 7H sunt acele investiţii realizate pentru ac/ştiga un profit pe termen lung într3o întreprindere oper/nd într3un mediu economicaltul dec/t al investitorului, scopul investitorului fiind participarea la managementulîntreprinderii respective$.

2v/nd în vedere scopul urmărit prin realizarea 7H, acestea pot fi împărţite întrei mari grupe !• 7H care au ca obiectiv exploatarea resurselor naturale din ţările gazdă.

Cronologic, acest tip de 7H este primul înt/lnit în istoria evoluţiei fluxurilor de7H, originile sale situ/ndu3se în secolul al JA773lea. 2stfel de 7H au fost

preponderente p/nă în anii K(@, c/nd importanţa lor a început să scadă, evenimentcauzat de procesul de eliberare a multor ţări de sub dominaţia colonială. 2cest proces a implicat naţionalizări masive, cu consecinţe negative asupra climatuluiinvestiţional.

• 7H atrase de costurile locale semnificativ diminuate în raport cu cele înregistrateîn ţările de origine ale fluxurilor de investiţii. =ste vorba de costuri reduse legatede forţa de muncă, energie, mediu, transport etc. Costul redus al forţei de muncă adeterminat o serie întreagă de fluxuri de 7H, încep/nd cu cele efectuate de H&2în 2merica Centrală şi termin/nd cu cele realizate de ţările =uropei Occidentale înţările =uropei Centrale şi de =st. Ca formă superioară a acestui gen de 7H deeficienţă, înt/lnim 7H de valorificare a activelor strategice. 2cestea sunt

practicate mai ales de ţările dezvoltate care urmăresc înlesnirea accesului la noi1 -NC(D, /orld Investment 0eport, 1""2

?



capacităţi de cercetare3dezvoltare precum creşterea competitivităţii prin absorbţiaconcurenţei.

• 7H care urmăresc valorificarea pieţelor externe. emersurile statistice auevidenţiat că factorul prioritar în atragerea 7H îl reprezintă în prezentdimensiunea pieţei locale şi perspectivele acesteia de creştere. Hubstituirea

exporturilor cu 7H în sectorul manufacturier şi în sectorul serviciilor a fostdeterminată de o serie de avanta0e, cum ar fi! eliminarea barierelor tarifare şinetarifare, eliminarea c*eltuielilor de transport pe rutele internaţionale, mai bunacunoaştere a cerinţelor consumatorilor locali etc. În cazul serviciilor trebuie săavem în vedere şi faptul că, de regulă, locul în care este consumat serviciulcoincide cu locul unde acesta este produs. În prezent, ponderea stocurilor de 7H,originare din ţările dezvoltate, ce vizează sectorul terţiar este de peste #6G dintotalul fluxurilor de 7H generate de această categorie de ţări. În cazul ţărilor îndezvoltare şi în tranziţie ponderea respectivă variază în 0urul cifrei de 9?G.

+e l/ngă cele trei motivaţii enumerate mai sus, în luarea deciziei de a realiza oinvestiţie directă în străinătate se ţine cont de o serie de factori, cei mai importanţifiind! necesitatea extinderii companiei8 stabilitatea mediului politic, dimensiunea

birocraţiei şi corupţiei din ţara gazdă etc.

1.,. In"#ti$iil ! po%to'oliu: concpt) pi$ (atu%) pi$ (%-nt

7nvestiţiile de portofoliu reprezintă o varietate de investiţie externăconcretizată în plasamente de fonduri în străinătate, în scopul ac*iziţionării de valorimobiliare 4acţiuni, obligaţiuni, titluri de credit5. e regulă, investiţia externă de

portofoliu presupune cumpărarea de */rtii de valoare emise de firme sau de state

străine. Eirma care finanţează prin cumpărarea de acţiuni sau obligaţiuni poate participa la conducerea activităţii economice a firmei emitente, dar într3o mică măsurăşi nu deţine dreptul de control asupra acesteia.

7nvestiţiile de portofoliu mai sunt numite şi fonduri comune de investiţii. Huntefectuate at/t de persoane fizice, c/t şi de companii, bro;eri, fonduri de pensii etc.

He poate concluziona că investiţiile de portofoliu constituie întotdeauna un plasament pur financiar, care nu presupune stabilirea unui raport sub aspectulmanagementului, controlului etc., între agentul emitent şi cel receptor. Hunt preferate,de multe categorii de investitori, acele pieţe instabile întruc/t pot genera c/ştigurimari, fiind părăsite cu uşurinţă la nevoie.

În toate ţările lumii receptoare de asemenea investiţii trebuie să existe anumite

clarificări cuprinse în reglementări specifice investiţiilor de portofoliu.=voluţia ascendentă a investiţiilor de portofoliu este rezultatul a numeroşifactori, cum ar fi! dezec*ilibrul balanţelor de plăţi, excedentele comerciale ale unor ţări care îşi plasează fondurile pe această piaţă, politica excesiv de restrictivă a unor state în domeniul creditului intern, instabilitatea economică, neîncrederea în politicaunor guverne etc. Iu trebuie uitat caracterul speculativ al c/ştigului care se poaterealiza în acest domeniu.

Eluxurile investiţiilor de portofoliu se derulează în funcţie de zonele din care provin solicitatorii, c/t şi de ţările din care sunt lansate împrumuturile. 2şa cumrezultă din datele statistice internaţionale, cele mai numeroase împrumuturi suntlansate pe piaţa ţărilor dezvoltate, în special =lveţia, H&2, :uxemburg, ermania, iar

în ultimii ani, aponia. În privinţa celor care mobilizează fonduri, aceştia provin

L



practic din toate zonele lumii, locul fruntaş fiind deţinut de ţările dezvoltate urmate decele în dezvoltare, şi de ţările =uropei Centrale şi de =st.

Orientarea investiţiilor de portofoliu către o zonă sau alta se află sub impactulmutaţiilor ma0ore survenite în cadrul economiei mondiale, ceea ce demonstrează căacest flux al investiţiilor răm/ne un domeniu dinamic şi plin de fascinaţie, at/t în plan

teoretic, c/t şi în plan practic.Eluxurile financiare internaţionale au crescut exploziv, în ultimii 1@ de ani,

datorită faptului că oportunităţile investiţionale nu mai sunt limitate la pieţelenaţionale de capital.

ecizia de a efectua investiţii de portofoliu pe o piaţă străină depinde de oserie de caracteristici ale ţării gazdă. Hunt vizate aspecte de ordin economic, politic,legislativ.

in punct de vedere economic interesează anumiţi indicatori 4+7B3ulFlocuitor,rata de creştere economică, deficitulFexcedentul bugetar, inflaţia, fluctuaţiile cursurilor de sc*imb etc.5 care reflectă starea generală a economiei ţării gazdă, potenţialuldiferitelor entităţi de a desfăşura o activitate eficientă în această economie şi astfel de

a genera rentabilităţi atractive, pentru titlurile emise de acestea.2spectul politic vizează stabilitatea guvernelor din ţările gazdă care să asigure

o constanţă politicilor promovate de acestea, în domeniul pieţei investiţiilor de portofoliu.

Orice investitor străin va studia în prealabil, cu deosebită atenţie,reglementările existente în ţara gazdă cu privire la! repatrierea capitalurilor şidividendelor, funcţionarea pieţelor acţiunilor şi obligaţiunilor, nivelul impozităriioperaţiunilor pe piaţa de capital, calitatea standardelor contabile şi gradul lor detransparenţă, nivelul de protecţie a drepturilor investitorilor etc.

În anii K?@ opţiunile actorilor pe piaţa investiţiilor de portofoliu se îndreptau,aproape în totalitate, către aşa3zisele pi$ (atu%) respectiv către pieţele ţărilor dezvoltate. IeM Nor; Htoc; =c*ange era, în anul $'?9, de departe cea mai importantă

bursă la nivel mondial, deţin/nd mai bine de (@G din gradul de capitalizare al pieţeiinternaţionale de capital.

&lterior, încep/nd cu anii KL@, datorită ritmului susţinut de creştere economică,devin interesante sub aspectul pieţelor de capital o serie de ţări precum! Hingapore,<*ailanda, <aiMan, alaezia etc. Htatele 2mericii :atine, după ce au reuşitreeşalonarea datoriei publice, pe fondul credibilităţii c/ştigate la nivel internaţional,au avut posibilitatea să ofere oportunităţi serioase pe propriile pieţe de capital.Căderea comunismului, în anii K'@, a adus în atenţia investitorilor de portofoliu ţăriledin =uropa Centrală şi de =st. în frunte cu membrii grupului de la Aisegrad! +olonia,

Ce*ia, Hlovacia şi &ngaria. <ransformările economice înregistrate în C*ina, dublatede stabilitate macroeconomică, de un climat de afaceri intern sănătos şi, nu în ultimulr/nd, de dimensiunea ma0oră a pieţei interne, au făcut din această ţară o destinaţie

preferată pentru investitorii străini.În acest context, a sporit importanţa investiţiilor pe pieţele de capital "în

formare%, cunoscute în literatura de specialitate sub denumirea de "pieţe emergente%.:a modul general, pieţele emergente sunt identificate cu pieţele ţărilor în dezvoltare.&nii autori includ în pieţele emergente numai acele ţări în dezvoltare care îndeplinescanumite criterii legate de! +7B3ulFlocuitor, de stadiul de dezvoltare economică şi deritmul mediu anual de creştere economică. 2v/nd în vedere aceste criterii, în categoria

pieţelor emergente sunt incluse 9# de ţări în dezvoltare şi anume acelea care au

realizat un proces de creştere economică fără să fi a0uns însă la un nivel ridicat dedezvoltare economică, fiind totodată vulnerabile la o serie de factori perturbatori de

'



natură internă sau externă. +oziţia de lider autoritar pe pieţele emergente este deţinutăde C*ina, urmată la mare distanţă de Brazilia.

Încep/nd cu a doua 0umătate a anilor KL@, timp de aproape un deceniu, pieţeleemergente au cunoscut ritmuri înalte de creştere. acă în $'L? din $@@ de dolariinvestiţi pe piaţa mondială de capital, numai @,# dolari erau orientaţi către pieţele

emergente, în prezent peste 1@ dolari din $@@ erau destinaţi acestor pieţe.in momentul în care au început să devină importante, pieţele emergente au

cunoscut o evoluţie sinuoasă, caracterizată de valori extrem de ridicate, at/t alec/ştigurilor, c/t şi ale pierderilor pe care le3au generat. C/teva exemple suntedificatoare în acest sens. În $''@ piaţa de acţiuni din Aenezuela a asigurat un c/ştigexprimat în dolari de 9#@G. :a începutul aceluiaşi an, indicele bursei din <aiMan s3acifrat la #@@@ puncte, cresc/nd pe parcursul primului trimestru la $1(@@ puncte.2ceastă creştere spectaculoasă a indicelui bursei din <aiMan a fost urmată de o

prăbuşire, cel puţin la fel de spectaculoasă, în cel de3al treilea trimestru alrespectivului an, c/nd s3a cifrat la numai 1#@@ puncte. +iaţa acţiunilor din <urcia agenerat pierderi de ($G în $'LL, asigur/nd un c/ştig de #@1G în $'L'.

omentul care a bulversat pieţele emergente a fost marcat de criza asiatică din$''?. +/nă atunci investitorii se orientaseră către acele pieţe emergente careînregistraseră cele mai semnificative creşteri anuale ale +7B3ului. <rebuie menţionatcă, at/t înainte, c/t şi după criza asiatică, investitorii, care s3au orientat în funcţie de

performanţele firmelor emitente, au înregistrat c/ştiguri superioare în comparaţie cuinvestitorii care au considerat drept criteriu primordial succesele înregistrate deeconomia ţării gazdă.

Conform celor de mai sus, se poate afirma că pieţele emergente asigurăc/ştiguri substanţiale investitorilor străini, c/ştiguri care presupun însă şi preluareaunor riscuri pe măsură. Cele mai frecvente riscuri înt/lnite pe aceste pieţe sunt!•

Ri#cul ! "olatilitat ce constă în intrarea masivă de capital pe o piaţă emergentăc/nd c/ştigurile asigurate sunt mari, şi ieşirea de capital la fel de masivă, c/ndc/ştigurile asigurate de această piaţă sunt extrem de reduse. 2vem în vedere cămulte pieţe emergente sunt uşor de manipulat, beneficiază de reglementăriinsuficiente şi sunt vulnerabile în cazul declanşării unor scandaluri. He poateafirma că dinamica investiţiilor de portofoliu reprezintă un barometru pentrueconomia unei ţări, suger/nd starea de stabilitate sau de criză a acesteia.

• Ri#cul ! lici!itat rezidă din slaba capitalizare bursieră a unor pieţe emergente. Iumărul de companii tranzacţionate pe astfel de pieţe este extrem de redus înraport cu pieţele mature. in această perspectivă, pieţele emergente pot ficaracterizate printr3o slabă lic*iditate, fapt ce a determinat înc*iderea pentru o

anumită perioadă a pieţelor de capital din unele ţări în dezvoltare.• Ri#cul "aluta% survine în situaţia în care suma c/ştigată de investitorul străin în

moneda ţării gazdă, ca rezultat al creşterii semnificative a cursului acţiunilor, va ficonvertită la un curs nefavorabil în moneda naţională a investitorului străin.Operaţiunea este determinată de repatrierea sumei investite şi a c/ştigului. 2vemîn vedere o scădere masivă a cursului monezii ţării gazdă în raport cu moneda ţăriiinvestitorului străin, între momentul intrării acestuia pe piaţa emergentă şimomentul în care părăseşte respectiva piaţă. He poate a0unge în situaţia în caresuma iniţială exprimată în monedă naţională sau într3o valută convertibilă de largăutilizare, sumă cu care investitorul străin a debutat pe o piaţă emergentă să fie maimică dec/t suma 4exprimată în aceeaşi valută5 obţinută în urma retragerii.7nvestitorul străin înregistrează astfel o pierdere, generată de riscul valutar. in

$@



acest motiv, în luarea deciziei de a intra pe o piaţă emergentă, investitorul străintrebuie să ţină cont, printre altele, de rata inflaţiei înregistrată în ţara vizată.

• Ri#cul politic ţine de lupta pentru putere şi are în vedere loviturile de stat,competiţia pentru succesiune în ţările dictatoriale, asasinatele politice etc. <oateaceste aspecte legate de zona politicului conduc, de regulă, la sc*imbări în zona

legislativului, afect/nd climatul investiţional din respectiva ţară. 7niţial piaţa acţiunilor din om/nia a fost formată din Bursa de AaloriBucureşti, înfiinţată conform eciziei Comisiei Iaţionale a Aalorilor obiliare nr.1@F$''( şi Bursa =lectronică 2H2P care a debutat, în anul $''(, în urmacolaborării rom/no3americane şi a vizat tranzacţionarea acţiunilor distribuite prin+rogramul de +rivatizare în asă.

Htartul celor două instituţii amintite mai sus a fost lăudabil. 2nul $''? s3aconcretizat într3un record al valorilor tranzacţionate şi al valorilor cotaţiilor înregistrate de acţiunile diferitelor firme. În ultima parte a anului $''? a avut loc oreducere substanţială a activităţii bursiere în contextul instabilităţii economice şi

politice, tendinţă care s3a manifestat p/nă în anul 1@@@. in acest moment, pe fondulstabilităţii legislative, reducerii dob/nzilor bancare şi implementării măsurilor destimulare a exporturilor s3a produs o intensificare a activităţii pe piaţa acţiunilor.

+erioada 1@@631@@? a fost urmată de o ascensiune mai mult dec/t vizibilă aactivităţii bursiere în om/nia. Înfiinţarea Eondului +roprietatea, acţiuni în valoare de6,' miliarde euro, pentru despăgubirea proprietarilor deposedaţi de averi în perioadaconstrucţiei socialiste, privatizarea +=<O, şi BC, intrarea om/niei în &=,listarea la bursă a unor societăţi unde statul deţine monopolul cum este <ranselectrica,absorbirea Bursei =lectronice 2H2P de către Bursa de Aalori Bucureşti dar şidelistarea unor societăţi care au 0ucat un rol ma0or în capitalizarea pieţei cum ar fiacia +iteşti, <erapia Clu0 Iapoca etc. reprezintă c/teva repere care au influenţat

evoluţia pieţei de capital în om/nia.+e piaţa de capital din om/nia, sectorul energetic, cel financiar3bancar,c*imia şi petroc*imia sunt domeniile cele mai dinamice. in analiza valoriicumpărărilor şi a v/nzărilor rezultă că investitorii străini preferă într3o proporţie multmai mare investiţiile de portofoliu, comparativ cu cei rom/ni. +entru o anumită

perioadă de timp, de regulă un an de zile, cumpărările efectuate de investitorii rom/nisunt mai mari dec/t v/nzările, fapt ce indică o stare de normalitate în cazulinvestiţiilor de portofoliu. +e de altă parte, în cazul investitorilor străini, valoareacumpărărilor este aproximativ egală cu cea a v/nzărilor, denot/nd rolul de speculatori

pe care aceştia îl 0oacă.Cu o valoare medie zilnică a tranzacţiilor de acţiuni listate la bursă de

aproximativ $@ milioane euro şi în condiţiile lipsei unei oferte complete deinstrumente tranzacţionate, piaţa de capital din om/nia nu prezintă un interesdeosebit pentru marii investitori străini. =ste evident că în zona =uropei Centrale şi de=st om/nia a fost devansată, din perspectiva evoluţiei activităţii bursiere, de multedintre ţările zonei. 2stfel, ordinea sub aspectul valorilor tranzacţionate a fost! +olonia4?'11,6 milioane euro5, &ngaria 4$LL9,9 milioane euro5, epublica Ce*ă 4$#??,#milioane euro5, om/nia 4$1?,$ milioane euro5 şi Bulgaria 4$$,L milioane euro5.+entru aceeaşi dată calendaristică, ierar*ia în funcţie de nivelul de capitalizare a fost!+olonia 4$##,( miliarde euro5, epublica Ce*ă 49',L miliarde euro5, om/nia 41@,?miliarde euro5, &ngaria 41@,6 miliarde euro5 şi Bulgaria 4#,' miliarde euro5. 2ceastă

poziţionare mediocră a om/niei s3a datorat unor factori cum ar fi! înt/rzierile

înregistrate de ţara noastră în restructurarea economică, instabilitatea caduluilegislativ, aderarea mai rapidă a unor ţări din zonă la &= etc.

$$



Criza financiară globală, care a afectat semnificativ şi om/nia în ultimii ani,a perturbat şi mai mult activitatea oricum deficitară a Bursei de Aalori Bucureşti.

Îmbunătăţirea activităţii Bursei de Aalori Bucureşti presupune atragerea de maimulţi emitenţi prin recurgerea la o campanie de informare a managerilor de firmecomerciale. H3a constatat că sunt mulţi manageri care nu cunosc procedurile bursei şi

mai ales beneficiile pe care le presupune finanţarea prin bursă. Comparativ cu creditul bancar, finanţarea prin bursă oferă agenţilor economici două avanta0e. În primul r/nd,managerii stabilesc condiţiile de v/nzare a acţiunilor sau obligaţiunilor şi nu banca. Înal doilea r/nd, costurile unei astfel de finanţări sunt mult mai mici dec/t cuantumuldob/nzilor ce trebuie plătite pentru creditul bancar.

Capitolul II

CADR/L LE0AL ŞI INSTIT/ŢIONAL FACTOR IMPORTANT 2NATRA0EREA I.S.D.

*.1. Li3%ali4a%a politicilo% na$ional cu p%i"i% la ISD

işcările de eliberare naţională şi manifestările antiimperialiste au determinatîn anii Q(@ adoptarea de către ma0oritatea ţărilor lumii a unor măsuri cu vădit caracter

protecţionist. 2 fost întărit astfel controlul naţional asupra societăţilor multinaţionale,

ceea ce a diminuat rolul 7H în dezvoltarea economică a ţărilor gazdă. :imitareatransferului te*nologic dintre ţări a reprezentat un dezavanta0 ma0or faţă de beneficiileobţinute, determin/nd în anii QL@ o atitudine de desc*idere faţă de investitorii străini.=liminarea obstacolelor din calea investiţiilor străine a fost iniţiată de ţăriledezvoltate, urmate de ţările în dezvoltare şi, în momentul în care a devenit posibil deţările foste socialiste. 2proape toate ţările lumii au promovat un cadru legal favorabil7H, care în linii mari cuprinde reglementări ce se referă la! simplificarea procedurilor de înregistrare şi derulare a 7H8 acordarea de garanţii împotriva naţionalizării,aceasta fiind admisă numai în situaţii ce ţin de interesul public, implic/nd totodată

plata unor compensaţii corespunzătoare8 asigurarea repatrierii în bune condiţii a profiturilor şi capitalurilor8 acordarea de facilităţi investitorilor, reducerea impozitelor

etc.

$1



În domeniul reglementărilor privitoare la 7H din cele $'6@ de acte normativeadoptate de ţările lumii în perioada $''131@@L, un număr de $?@9, adică LL,1G dintotal au fost favorabile atragerii 7H. :a toate acestea se adaugă înc*eierea p/nă lafinele anului 1@@L a 1(?( de tratate bilaterale de investiţii, 1L@# de acorduri privindevitarea dublei impuneri şi 161 acorduri internaţionale care vizează în subsidiar şi

activitatea investiţională. Obiectivele înţelegerilor internaţionale cu privire la investiţiiau avut o tendinţă de diversificare în ultimul timp cuprinz/nd utilităţile, sănătatea,învăţăm/ntul, mediul etc.

Mo!i'ic&%il l-i#lati" cu p%i"i% la ISD 5n p%ioa!a 166**778

<abel nr.$'13''

1@@@

1@@$

1@@1 1@@6 1@@9

1@@# 1@@( 1@@?

1@@L

total$''131@@L

Rărilecare aumodificatregimul7H

3 ?@ ?$ ?1 L1 $@6 'L '$ #L ##3

<otalmodificăr ilegislative

11?

$#@ 1@? 19( 191 1?@ 1@6 $?? 'L $$@ $'6@

odificăr

ilegislative maifavorabile 7H

1$

#

$9? $'6 169 1$L 169 $(1 $91 ?9 L# $?@9

odificăr ilegislative mai

puţinfavorabil

e 7H

$1 6 $9 $1 19 6( 9$ 6# 19 11( 11(

Hursa! )orld 7nvestment eport 1@@'

+e timpul crizei s3a menţinut tendinţa de încura0are a investiţiilor străinedirecte din perspectivă legislativă în ma0oritatea ţărilor lumii.

+aralel cu opţiunea ma0orităţii statelor lumii de a liberaliza fluxurile de 7H,au fost întreprinse o serie de demersuri care îngrădesc accesul investitorilor străini însectoarele strategice 4resursele naturale şi infrastructura5 din unele ţări. ăsurile dedescura0are sunt variate de la naţionalizarea industriei petrolului şi gazelor naturaledin Bolivia p/nă la anumite ezitări ale ţărilor europene, la demersul grupării indiene

ittal Hteel de a cumpăra 2rcele.

$6



<oate ţările lumii, dar mai ales cele în dezvoltare au nevoie de intrări de 7H.2cestea din urmă trebuie să găsească ec*ilibrul între necesitatea dezvoltării eficiente a

propriei economii, prin atragerea de 7H şi unele acţiuni prin care anumite societăţimultinaţionale, în goana lor după maximizarea profitului, pot aduce atingereintereselor naţionale specifice ţărilor gazdă.

&nele ţări inclusiv din categoria celor în dezvoltare prin legile promovatestimulează firmele auto*tone să investească în străinătate, urmărindu3se astfel sporireaveniturilor ce se vor îndrepta către propriile economii. +entru realizarea acestuiobiectiv guvernele au întreprins o serie de măsuri privind promovarea investiţiilor,acordarea de stimulente financiare şi fiscale, acordarea de garanţii etc. +uţine mai suntţările care restricţionează ieşirile de 7H. Cele mai multe ţări nici nu descura0ează, dar nici nu stimulează investiţiile în străinătate. Hunt unele ţări în frunte cu cele din 2siade =st, Hud şi Hud3=st care aplică politici clare de promovare a ieşirilor de 7H.

*.*. O%-ani4a$ii p%o'ilat 5n at%a-%a ! ISD

2tragerea 7H este un fenomen care a interesat permanent factorii de deciziela nivel regional, naţional şi local. 2cest fapt a fost concretizat în practică prinînfiinţarea de instituţii specializate, la cele trei nivele, sub forma agenţiilor de

promovare a investiţiilor străine.2cestea sunt instituţii specializate a căror activitate se află la intersecţia dintre

politicile economice promovate de state şi interesele investitorilor străini. Eiindînfiinţată şi susţinută de către guvern, agenţia naţională de promovare a investiţiilor străine trebuie să aducă la îndeplinire obiectivele fixate prin programulguvernamental. Ca interfaţă a ţării gazdă, în relaţia cu investitorii străini, agenţianaţională de promovare trebuie să beneficieze de delegare de competenţe din parteaguvernului, care să3i confere supleţea necesară în demersurile legate de furnizarea deinformaţii, organizarea de campanii publicitare, invitarea investitorilor străiniinteresaţi pentru efectuarea unor vizite de documentare etc.

ulte dintre ţările lumii au înfiinţat agenţii la nivelul diferitelor structuriteritoriale, cazul clasic fiind cel al arii Britanii unde, alături de 2genţia de+romovare a 7nvestiţiilor Htrăine S 7nvest in Britain Bureau, există şi agenţii dedezvoltare regională în Hcoţia, 7rlanda de Iord, Rara alilor, 2nglia.

Înt/lnite sub diferite nume, agenţiiile de promovare a investiţiilor străinedesfăşoară o activitate eficientă atunci c/nd autorităţile centrale şi locale le asigură

următoarele condiţii! buget corespunzător, personal bine calificat, acordare deautoritate. În cazul în care nu sunt asigurate aceste aspecte, decizia de înfiinţare a uneiagenţii de promovare a investiţiilor străine ar trebui să răm/nă la stadiul de proiect.

Euncţiile pe care ar trebui să le îndeplinească agenţiile de promovare ainvestiţiilor străine au fost stabilite în baza unui studiu efectuat de Comisia=conomică a OI& pentru =uropa şi de Herviciul de 2sistenţă pentru 7nvestiţii Htrăineal Băncii ondiale 4E72H5.

Conform studiului menţionat, funcţiile de bază ale unei agenţii de promovare ainvestiţiilor străine se concretizează în!

• asigurarea unor servicii investitorilor străini legate de informare, asistenţăde specialitate, interfaţă cu alte organizaţii8

$9



• crearea unei bune imagini unităţii administrativ3teritoriale pe care odeserveşte prin editarea şi distribuirea de materiale promoţionale,organizarea de campanii de presă, simpozioane etc8

• informarea directă a investitorilor străini cu privire la existenţa unor oportunităţi în domeniul în care sunt interesaţi8

• furnizarea curentă de informaţii factorilor de decizie la nivel central saulocal cu privire la problemele ridicate de investitorii străini precum şi

propunerea de măsuri care să permită rezolvarea respectivelor probleme.7mplementarea anumitor politici economice impune agenţiilor de promovare a

investiţiilor străine îndeplinirea unor funcţii complementare, cum ar fi! promovareaexporturilor, promovarea investiţiilor interne, participarea la negocierea acordurilor internaţionale legate de investiţii.

2genţiile de promovare a investiţiilor străine urmăresc, pe l/ngă atragereaunui volum c/t mai mare de 7H, şi potenţialul acestor fluxuri de a induce un transfer de te*nologie superioară, de cunoştinţe de management, mar;eting etc. către ţara

gazdă, care să contribuie astfel la dezvoltarea economică3socială a acesteia.În prezent, în ţările dezvoltate, aproximativ (@G din intrările de 7H sunt profituri reinvestite care sunt obţinute în obiectivele investiţionale realizate anterior înstrăinătate. În ţările în dezvoltare şi în tranziţie au fost acumulate stocuri importantede 7H care generează profit. in aceste motive agenţiile de specialitate, pe l/ngăactivitatea clasică de atragere de noi investitori, au ca obiectiv de mare însemnătate

păstrarea investitorilor existenţi.2v/nd în vedere specificul activităţiilor desfăşurate şi modalitatea efectivă de

lucru cu investitorul străin, putem polariza agenţiile de promovare a investiţiilor străine în două grupe!

• 2genţii de genul "primul contact% care oferă investitorului străin

informaţiile referitoare la aspecte 0uridice, instituţionale etc., a0ut/ndu3ltotodată în relaţiile cu celelalte organisme. Hunt agenţii a căror activitate seconcretizează în informare şi consultanţă8

• 2genţii de tipul "totul sub acelaşi acoperiş% asigură toate demersurile presupuse de înfiinţarea unei societăţi cu participare de capital străin. Hunteliminate astfel aspectele birocratice şi este redus timpul necesar înfiinţăriiunei astfel de societăţi.

+ractica a demonstrat că succesele remarcabile obţinute în atragereainvestiţiilor străine au fost înregistrate în ţările care au alocat acestui obiectiv resursesubstanţiale. Consumul acestor resurse substanţiale este benefic pentru ţările care l3auîntreprins, av/nd în vedere efectele economice pozitive induse în economie prinfuncţionarea agenţiilor de promovare a 7H. În 7rlanda există o agenţie de dezvoltarecu (@@ de anga0aţi şi cu un buget anual de (@@ de milioane de lire irlandeze, populaţiaacestei ţări cifr/ndu3se la 6,# milioane de locuitori. uvernul irlandez apreciază că

pentru fiecare liră c*eltuită în activitatea de promovare recuperează 9 lire din plataimpozitelor, c*iriilor, ac*iziţiilor diverse de pe piaţa internă etc. În acelaşi sens, seapreciază că fiecare dolar c*eltuit din bugetul agenţiei ce*e de profil este convertitîntr3un spor valoric de investiţii de peste 9@@ dolari.

Rările Central şi =st3=uropene au sesizat necesitatea desfăşurării unei activităţicoerente în atragerea investiţiilor străine. +rin eforturi proprii, dar beneficiind şi definanţări externe, aceste ţări au optat pentru înfiinţarea de agenţii naţionale de

promovare a investiţiilor străine. +entru a beneficia de mai multă flexibilitate îndesfăşurarea activităţii, agenţiile de promovare au fost organizate în general ca

$#



societăţi pe acţiuni, acţionarii fiind inisterul +rivatizării, inisterul Comerţului,inisterul Einanţelor, instituţiile responsabile cu privatizarea etc. În Ce*ia înt/lnim2genţia Ce*ă de +romovare a 7nvestiţiilor Htrăine 4CT=CU7IA=H<5, în &ngariafuncţionează 2genţia ag*iară de +romovare a Comerţului şi 7nvestiţiilor Htrăineirecte, în +olonia îşi desfăşoară activitatea 2genţia +oloneză de +romovare a

7nvestiţiilor Htrăine 4+27T5, în Hlovacia a fost înfiinţată 2genţia pentru 7nvestiţiiHtrăine şi ezvoltare 4HI2E75, iar în 2lbania instituţia de profil este 2genţia2lbaneză de ezvoltare.

2genţiile de promovare a investiţiilor străine din &ngaria, Ce*ia, +olonia aufost cele mai eficiente din zona =uropei Centrale şi de =st. 2ctivitatea celor treiagenţii s3a caracterizat prin! puternică susţinere financiară de către guvern, acordareaunei semnificative autonomii în funcţionare, stabilirea de legături directe cu societăţilecomerciale precum şi cu alte organizaţii 4camere de comerţ, firme de consultanţă etc.5,inexistenţa atribuţiilor referitoare la înregistrarea sau avizarea investiţiilor străine,asigur/ndu3se sub acest aspect un tratament egal investitorilor străini şi auto*toni.

+entru a spri0ini eforturile ţărilor în dezvoltare şi în tranziţie în demersul lor de

a atrage c/t mai multe 7H, la iniţiativa Organizaţiei Iaţiunilor &nite pentru Comerţşi ezvoltare 4&IC<25, a fost înfiinţată în anul $''# 2sociaţia ondială a2genţiilor de +romovare a 7nvestiţiilor Htrăine 4)orld 2ssociation of 7nvestment+romotion 2genc- S )27+25. &lterior, 2genţia ultilaterală de arantare a7nvestiţiilor a înfiinţat reţeaua 7+2I=< 4un spaţiu virual on3line5 care, prin7I<=I=<, asigură o mai bună comunicare între agenţiile de promovare ainvestiţiilor străine ce aparţin de diferite state, uşur/nd totodată accesul investitorilor interesaţi la informaţiile şi serviciile oferite de entităţile menţionate.

$(



Capitolul III

EVOL/ŢIA FL/9/RILOR DE I.S.D. LA NIVEL 0LOAL

,.1. I#to%icul "olu$ii ISD p;n& la #';%+itul clui !al !oila %&43oi

(on!ial

Eluxurile de 7H au apărut în economia mondială din perioada medievală.+rimele atestări documentare de firme care şi3au construit o reţea europeană de

producţie şi comercializare au avut loc în 7talia în domeniul p/nzeturilor.În secolele JA7 şi JA77 apar primele întreprinderi cu dimensiuni

intercontinentale cele mai cunoscute fiind companiile 7ndiilor de =st înfiinţate dearea Britanie şi Olanda. În general, aceste companii acţionau în teritoriul imperialcontrolat de metropolă, fiind precursoarele firmelor multinaţionale, în sensul înţelesde noi în prezent.

Aolumul mărfurilor produse şi tranzacţionate în urma efectuării de 7H a fostdestul de redus, mărfurile respective fiind destinate cu precădere claselor privilegiate.

+/nă la începutul secolului al J7J3lea firmele multinaţionale au crescut din punct de vedere numeric, dar sistemul lor organizatoric a suferit datoritămecanismului greoi de transport şi comunicare.

Iu existau restricţii legislative privind investiţiile străine, care eventual erauorientate prin acordurile bilaterale înc*eiate între părţile interesate.

În intervalul $'@@3$'$9, dar mai ales, în ultima parte a acestuia, 7H s3auconcentrat preponderent în următoarele domenii! extracţia materiilor prime, servicii

bancare şi comerciale, agricultură, construcţia şi exploatarea căilor ferate etc.7nvestiţiile străine de portofoliu au fost dominante în raport cu 7H p/nă în prea0ma

primului război mondial, c/nd situaţia s3a inversat. Rările cu cele mai mari fluxuri de7H emise pe plan internaţional în $'$9 au fost area Britanie, H&2, Eranţa, Huediaetc., iar printre cele mai importante ţări receptoare putem enumera H&2, Canada,usia etc.

+e parcursul primului război mondial se înregistează un declin al 7H,creşterea fiind reluată imediat după întreruperea ostilităţilor.

+erioada interbelică este marcată, printre altele, de progresele te*nologice îndomeniul transportului şi comunicării, fapt ce a determinat o mai mare posibilitate dea coordona şi controla activitatea filialelor din străinătate de la sediul central alsocietăţii mamă. 2 avut loc în acest context a creştere a volumului 7H în industria

prelucrătoare.

+lutonul marilor investitori în străinătate era condus de area Britanie şi H&2urmate la mare distanţă de Eranţa, Huedia, =lveţia, aponia. a0oritatea 7H au fost

$?



orientate către ţările mai puţin dezvoltate. in motive politice, ermania, care iniţiase primul război mondial, şi usia, care naţionalizase mi0loacele de producţie deţinute defirmele străine, au fost ocolite de fluxurile de 7H.

,.*. E"olu$ia 'lu<u%ilo% ! ISD 5n p%ioa!a po#t3lic&

upă terminarea celui de3al doilea război mondial, H&2 au devenit lider, fiindcel mai mare furnizor de 7H pe plan mondial. +/nă în anii Q(@ cea mai mare parte a7H efectuate de H&2 au fost diri0ate pentru reconstrucţia =uropei. iminuareacosturilor ocazionate de transport şi impunerea unor taxe vamale semnificative laimport de către ma0oritatea statelor au determinat companiile americane să prefere

producţia în străinătate în detrimentul exporturilor. Eirmele europene şi 0aponeze auc/ştigat în competivitate fiind comparabile cu cele americane, fapt ce le3a permis să sedezvolte în întreaga lume. În timp ce firmele multinaţionale americane şi europene auoptat pentru realizarea de unităţi productive în străinătate, bine dotate te*nologic, cele

0aponeze au preferat să transfere în ţările ce deţineau o forţă de muncă ieftină, maiales acele activităţi mari consumatoare de muncă vie.

În perioada $'?@3$'L9, ritmul mediu anual de creştere al fluxurilor de 7H afost de 9,1G fiind inferior ritmului mediu anual al +7B mondial care s3a cifrat la #,1G,dar superior ritmului mediu anual de creştere a exportului care a fost de 6,$G.

Cu totul alta a fost situaţia între $'L# şi 1@@@, c/nd ritmul mediu anual decreştere a 7H 4$?G5 a fost net superior celui înregistrat de +7B mondial 41,#G5,

precum şi celui înregistrat de exporturi 4#,(G5. ezvoltarea celor trei pieţe regionalema0ore &=, I2E<2 4Iort* 2merican Eree <rade 2greement5 şi 2+=C 42sia S +acific=conomic Cooperation5 a determinat firmele multinaţionale să plaseze, la începutulanilor Q'@, filiale productive în fiecare dintre cei trei poli. Eactorul determinant alacestei strategii l3a reprezentat perspectiva limitării accesului 7H de către cele trei

blocuri.area afluenţă a fluxurilor de 7H pe plan mondial în ultimul deceniu al

secolului trecut s3a datorat, într3o proporţie semnificativă, promovării unor reglementări stimulative în domeniu de către ma0oritatea ţărilor lumii.

2nul 1@@@ a reprezentat un v/rf al fluxului intrărilor de 7H, valoarea acestorafiind de $9@' mld. dolari. În următorii ani fluxul intrărilor de 7H s3a diminuatcontinuu, înregistr/nd valori anuale de L61 mld. dolari, ($? mld. dolari şi respectiv##? mld.dolari. eluarea creşterii acestui indicator s3a produs în anul 1@@9 c/nd aînregistrat ?$@ mld. dolari, tendinţa ascendentă menţin/ndu3se p/nă în anul 1@@?,

valoare la care s3a a0uns fiind de $'?L mld.dolari, cifră care reprezintă un nou recordistoric.În anul 1@@L, pe fondul crizei financiare globale, s3a constatat o diminuare a

acestor fluxuri care au totalizat $.?'@,? miliarde dolari. <endinţa descendentă s3amenţinut şi în anul 1@@' c/nd s3a înregistrat o valoare de $.$'?,L mld. dolari. <rendula fost sc*imbat în anul 1@$@ c/nd fluxul intrărilor de 7H la nivel mondial a fost de$.6@',@ mld.dolari, dar mai ales, în anul 1@$$, c/nd s3a a0uns la $.#19,9 mld.dolari.

He poate afirma, în contextul celor prezentate că, din perspectiva evoluţieifluxului 7H, lumea a cunoscut un nivel maxim de globalizare în anul 1@@?.

E"olu$ia 'lu<u%ilo% +i #tocu%ilo% (on!ial ! ISD

3 mld. V 3

$L



Ta3l n%. =

7nd. 2niiWL@ W'@ 1@@@ 1@@$ 1@@1 1@@6 1@@9 1@@# 1@@( 1@@? 1@@L 1@@' 1@

Flu<

int%&%i

#9,' 1@?,

9

$9@1

,(

L1(,

$

(1(,

L

#?1,

?

?91,6 'L1,# $9($,L $'?@,' $?99

,$

$$L#,

@

$19

Flu<i+i%i

#$,# 19$,9

$161,$

?#1,(

#6?,$

#?6,?

'6@,$ LL1,$ $9@#,6 1$?9,L $'$@,#

$$?@,# $61

Stocint%&%i

('L,'

1L$,1

?99#,(

?9((,1

?#$9,6

'9@@,'

$$@'6,9

$$#6',9

$6L66,6

$?L9',$

$#1'9,(

$?'#@,9

$'$

Stoci+i%i

#9L,'

1@'9,$

?'(1,$

?(?(,6

??#(,L

'L'@,?

$$(?@,6

$19$#,'

$#($?,'

$'@L@,@

$#'L?,'

$'$'?,$

1@9@

Hursa! )orld 7nvestment eport 1@@6, 1@@L, 1@@', 1@$@, 1@$$

+entru o interpretare c/t mai corectă a evoluţiei fluxurilor de 7H pe categoriide ţări, am cumulat datele existente în statisticile &IC<2 pentru ultimii zece ani.

Ţările dezvoltate în intervalul 1@@$31@$@, au atras (@,?G din totalul intrărilor de 7H, afl/ndu3se în acelaşi timp la originea a L?,(G din totalul 7H emise la scară

planetară. upă cel de3al doilea război mondial, H&2 s3a manifestat aproape în permanenţă ca leader, at/t ca emitent, c/t şi ca absorbant de 7H.

+ractica a demonstrat că investitorii de mare potenţial îşi orientează resurselecătre economiile caracterizate printr3un înalt nivel de competivitate. in acest motiv

grupul ţărilor dezvoltate reprezintă principala destinaţie a fluxurilor de investiţiistrăine directe, fiind în acelaşi timp şi principala sursă de astfel de fluxuri.

Eenomenul concentrării fluxurilor de 7H se manifestă şi în interiorul ţărilor dezvoltate, unde triada S &=, H&2, aponia S deţine ponderea cov/rşitoare. Între anii1@@@ şi 1@$@, aproximativ LLG din totalul intrărilor de 7H în ţările dezvoltate au fostatrase de triadă, iar aproximativ tot LLG din totalul 7H ieşite din ţările dezvoltate au

provenit din triadă.in &=, fruntaşe în domeniu s3au dovedit a fi area Britanie, ermania,

Eranţa, Olanda etc.H&2, după terminarea celui de3al doilea război mondial, s3au manifestat ca

fiind cel mai mare investitor din lume, contribuind decisiv la refacerea =uropei deAest. &lterior, H&2 au devenit cel mai mare receptor de 7H, fapt datoratcompetivităţii deosebite ce a caracterizat economia americană. erularea celei maiimportante părţi din cercetarea ştiinţifică mondială, dimensiunile pieţei interneapreciabile, şi rata profitului înregistrată de firmele americane, fac din H&2 o ţară deinteres deosebit pentru investitorii străini.

Eaţă de perioada imediat următoare celui de3al doilea război mondial, volumul7H atrase de economia americană a devenit în mod constant mai mare dec/t volumul7H emise de aceasta.

7H atrase de H&2 au reprezentat, aproximativ $(G din totalul mondial, procentul ieşirilor 7H în H&2 fiind de $?,@G din totalul mondial. Hituaţia cea mai

puţin favorabilă în domeniul 7H a fost înregistrată de H&2 în anul 1@@1, c/nd au

$'



decăzut din poziţia de principal absorbant de 7H, fiind întrecute de C*ina, Eranţa şiermania.

educerea intrărilor de 7H în H&2, a fost determinată în principal, deinversarea fluxurilor interne de capital în cadrul firmelor multinaţionale ale căror filiale operează în H&2, trec/ndu3se de la situaţia de intrări nete de capital la cea de

ieşiri nete. Iu trebuie uitate nici atacurile teroriste din $$ septembrie 1@@$. Hituaţia însectorul 7H din H&2 a cunoscut o ameliorare continuă încep/nd cu anul 1@@6,

progresele înregistrate fiind sub nivelul atins de multe ţări dezvoltate mai ales în ceeace priveşte emiterea de fluxuri investiţionale în străinătate. :egea cu privire la creareade noi locuri de muncă în H&2, promulgată în anul 1@@9 a determinat reducereaimpozitelor pe care firmele multinaţionale americane le plătesc pentru profiturilerepatriate generate de filialele deţinute în străinătate. 2 avut loc din acest motiv odiminuare a profiturilor reinvestite în străinătate cu consecinţe negative asupraieşirilor de 7H din H&2.

aponia ocup/nd locul doi între ţările lumii, din punct de vedere al potenţialului economic, ar trebui să reprezinte at/t o sursă, c/t şi o destinaţie de primă

mărime pentru 7H. În realitate lucrurile nu stau deloc aşa. :egislaţia 0aponeză adescura0at o perioadă lungă de timp pătrunderea 7H în această ţară. Cu toate că înultimii 1# de ani climatul investiţional s3a îmbunătăţit, investitorii străini au ocolit îngeneral aponia. Aolatilitatea înaltă a cursului valutar, forţa de muncă scumpă,costurile ridicate de operare pe piaţa locală, derapa0ele intervenite în procesul creşteriieconomice au determinat ca în intervalul 1@@$31@$@ intrările de 7H în aponia săreprezinte numai @,'G din totalul mondial. 2ceste rezultate modeste au fost obţinuteîn ciuda multiplelor măsuri adoptate în anul 1@@6 de guvernul 0aponez în scopulatragerii investitorilor străini.

În privinţa fluxurilor de 7H emise de aponia, situaţia este radical sc*imbată.+erformanţele te*nologice deosebite atinse în construcţia automobilelor, în fabricarea

produselor electronice şi nu numai, au stat la baza expansiunii firmelor 0aponeze înlume. aponia a devenit astfel o semnificativă sursă de 7H. Între anii 1@@$ şi 1@$@,valoarea 7H emise de aponia a reprezentat 9,9G din totalul mondial al ieşirilor de7H. Înfiinţarea multor filiale în străinătate de către firmele multinaţionale 0aponeze s3a datorat mai ales încercării de a evita măsurile protecţioniste impuse de anumite ţări.

Rările în dezvoltare au devenit, în ultimul timp, din ce în ce mai atractive pentru capitalul străin. ovada este reprezentată de numărul tot mai mare de filialeînfiinţate de societăţile multinaţionale în această categorie de ţări. +rin atragerea de7H, ţările în dezvoltare au posibilitatea de a beneficia de o serie de te*nologiideţinute de societăţile multinaţionale, dezvolt/ndu3şi astfel sectorul prelucrător şi pe

cel al serviciilor, fără a genera datorie externă. in totalul mondial al intrărilor de7H, ţările în dezvoltare au constituit, în intervalul 1@@$ 3 1@$@, destinaţia preferată pentru 69,?G dintre acestea. <otodată, se manifestă o polarizare a 7H într3un număr redus de ţări în dezvoltare. 2stfel, în anul 1@$@, C*ina, Uong ong, Hingapore, 2rabiaHaudită şi 7ndia din 2sia, la care se adaugă două ţări latino3americane Brazilia şi7nsulele Airgine Britanice, au atras peste (@,$G din totalul 7H intrate în ţările îndezvoltare.

Eluxurile de 7H emise de ţările în dezvoltare reprezintă $#,LG din totalulmondial şi au cu precădere o destinaţie regională. +entru o mai bună coordonare aactivităţii internaţionale între ţările din emisfera sudică, a fost înc*eiat 2cordul7nternaţional pentru 7nvestiţii. Hpre exemplu, conform studiului efectuat în anul 1@@(

de &IC<2, '@G din totalul reprezentanţilor firmelor africane intervievaţi au optat pentru efectuarea de investiţii în străinătate, dar pe propriul continent.

1@



Rările în tranziţie le includ pe cele din =uropa de Hud3=st şi pe cele din fostelestate sovietice din 2sia Centrală, respectiv acele state care au înaintat mai greu îndirecţia implementării economiei de piaţă.

Situa$ia int%&%ilo% anual ! ISD p cat-o%ii ! $&%i 5n int%"alul *771

*717 S mld. &H S

<abel nr.#

Categoria deţari

2nii1@@$ 1@@1 1@@6 1@@9 1@@# 1@@( 1@@? 1@@L 1@@' 1@$@ <otal

1@@$31@$@

<otalmondial

L1(,$ (1(,L #?1,?

?91,6 'L1,# $9($,L $'?@,'

$?99,$

$$L#,@ $196,( $$6##,L

Răridezvoltate

(@$,@ 99@,? 6(',$

9$L,L ($',$ '??,L $6@(,L

'(#,$

(@1,L (@$,' ('@6,$

Rări îndezvoltare

1$#,( $?9,L $L6,#

1'6,$ 661,6 91',9 #?6,@ (#L,@

#$@,# #?6,# 6'96,?

Rări întranziţie

',# $$,1 1@,@ 6@,9 6$,$ #9,# '$,@ $1@,'

?$,( (L,$ #@L,6


Situa$ia i+i%ilo% anual ! ISD p cat-o%ii ! $&%i 5n int%"alul *771*717

S mld. &H S <abel nr.(Categoria deţări

2nii1@@$ 1@@1 1@@6 1@@9 1@@# 1@@( 1@@? 1@@L 1@@' 1@$@ <otal

1@@$31@$@

<otalmondial

?#1,( #6?,$

#?6,? '6@,$ LL1,$ $9@#,6

1$?9,L

$'$@,# $$?@,# $616,6 $$((@,@

Rări

dezvoltate

((?,6 9L1,

?

#$(,' ?'9,( ?#9,( $$#9,

'

$L1',

@

$#9$,1 L#@,' '6#,$ '#$L,1

1$



Rări îndezvoltare

L1,# 9',? 9(,@ $1$,6 $11,$ 111,( 1'9,$ 6@L,L 1?@,? 61?,# $L9',6

Rări întranziţi

e

1,? 9,( $@,L $9,$ $9,6 16,? #$,# (@,6 9L,L (@,# 1'$,6


2ceastă categorie de ţări este singura dintre cele evidenţiate statistic de către&IC<2, care în intervalul de zece ani supus studiului, a înregistrat o creşterecontinuă a intrărilor de 7H, de la 1,? miliarde dolari în 1@@$ la (@,6 miliarde dolari în1@@L. +rivatizarea, costul redus al forţei de muncă şi adoptarea unor reglementăristimulative pentru investitorii străini explică această evoluţie. 2fectate serios de crizaglobală, ţările din această categorie nu au mai fost la fel de atractive pentru investitoriistrăini, intrările de 7H diminu/ndu3se în anul 1@@' c/nd au a0uns la 9L,L miliardedolari. evirimentul s3a produs în anul 1@$@, acest flux ating/nd (@,# miliarde dolari,cifră ce reprezintă un nou maxim istoric. He manifestă mari diferenţe de la o ţară laalta în privinţa valorii 7H atrase. +rincipalii absorbanţi de 7H sunt ţările deţinătoarede importante resurse naturale şi de mari pieţe de desfacere 4Eederaţia usă, &crainaşi aza*stan5.

Calitatea de emitent de 7H s3a conturat mult mai greu în ţările din aceastăcategorie. e altfel, ponderea cov/rşitoare de L',LG din totalul 7H ieşite în intervalul1@@$ 3 1@$@ din ţările în tranziţie este deţinută de Eederaţia usă. Eaptul esteexplicabil, pe de o parte, prin forţa economică a Eederaţiei use, rezultată dinresursele naturale uriaşe pe care le deţine şi, pe de altă parte, prin încercarea de acontinua exercitarea influenţei prin intermediul 7H în statele ce compuneau înainte

de $''@, &niunea epublicilor Hocialiste Hovietice 4&HH5.+onderea intrărilor de 7H în ţările în tranziţie în totalul mondial al 7H atrasea fost, în intervalul 1@@$ 3 1@$@, de 9,9G, iar ponderea ieşirilor pentru aceeaşi

perioadă s3a cifrat la 1,9G.În anii 1@$$, 1@$1 şi 1@$6 fluxul intrărilor de 7H la nivel mondial a fost de

$.?@@ miliarde dolari, $.66@ miliarde dolari şi respectiv $.9#$ miliarde dolari, iar fluxul fluxul ieţirilor de $.?$$ miliarde dolari, $.69( miliarde dolari şi respectiv $.9$@miliarde dolari.

Capitolul IV

CONTRI/ŢIA MA>ORĂ A FIRMELOR M/LTINAŢIONALE 2NE9PANSI/NEA I.S.D.

=.1. Moti"a$iil +i po#i3ilit&$il 'i%(lo% (ultina$ional ! a 'ctua ISD

<eoria investiţiilor străine directe este parte integrantă a teoriei firmelor

multinaţionale, pentru că ele nu reprezintă un simplu transfer de capital, ci sunt o prelungire a întreprinderii din ţara de origine în ţara3gazdă. 2proape toate fluxurile de

11



investiţii străine directe sunt generate de firmele multinaţionale. În virtuteatransferului internaţional de resurse şi a participării directe a investitorului străin laorganizarea şi conducerea activităţii noii entităţi create, în economia mondială 4pel/ngă fluxurile comerciale şi financiare tradiţionale5 a apărut producţia internaţionalăde bunuri şi servicii.

2ctivităţile derulate de firmele multinaţionale vizează sub aspect geografic,următoarele trei domenii! spaţiul naţional, unde işi are sediul societatea3mamă, spaţiulstrăin, unde sunt localizate filialele, şi spaţiul internaţional, unde se realizeazăsc*imburile economice iniţiate de entităţile ce compun firma multinaţională.

Criteriul primordial care determină o firmă să opteze între exportul de produsefabricate în ţara de origine şi realizarea fabricaţiei în alte ţări, căpăt/nd astfel valenţede firmă multinaţională, ţine de asigurarea eficienţei economice. <rebuie analizatecosturile pe care firma le suportă în cele două cazuri. În primul caz este necesar săavem în vedere c*eltuielile legate de transportul extern al produselor, de asigurare aacestora în trafic internaţional, de nivelul taxelor vamale etc., iar în cel de3al doileacaz trebuie să avem în vedere c*eltuielile generate de sedii, comunicaţii, calificarea

personalului, adaptarea la legislaţiile locale etc. 2tunci c/nd costul producerii uneimărfi în străinătate este mai mic dec/t costul generat de fabricarea aceleiaşi mărfi înţara de origine şi de exportul ei, firma va opta pentru constituirea de filiale productiveîn anumite ţări gazdă, căpăt/nd astfel un caracter multinaţional.

O altă cauză, ce determină firmele multinaţionale să investească în străinătate,este reprezentată de nevoia de a accede la resursele naturale şi de forţă de muncă din

ţara gazdă. in punct de vedere istoric, primele investiţii în străinătate au avut cascop exploatarea resurselor naturale. Eirmele multinaţionale preferă în prezentresursele naturale din străinătate, pentru că în ţara de origine acestea fie nu există, fiesunt pro*ibite, fie sunt scumpe. Hunt vizate cu precădere produsele agricole, petrolul,mineralele şi resursele care pot fi valorificate numai în mediul lor natural, cum ar ficele din domeniul turismului. Eorţa de muncă relativ calificată şi ieftină din ţărilegazdă este căutată de firmele multinaţionale, ce doresc să investească în domenii mariconsumatoare de muncă vie 4textile, confecţii, pielărie etc.5.

Eirmele multinaţionale recurg de multe ori la 7H din necesitatea cuceririi de

noi pieţe. imensiunile reduse ale pieţei interne 4Iorvegia, =lveţia5 nu permitdezvoltarea unor firme auto*tone puternice fără a aborda pieţele străine. Eirmele caredeţin mărci de renume internaţional, atunci c/nd nu găsesc colaboratori competitivi înstrăinătate, preferă să recurgă la 7H. pentru a nu3şi deteriora prestigiul internaţional.&nele investiţii în străinătate efectuate de firmele multinaţionale sunt determinate denecesitatea evitării unor restricţii tarifare sau netarifare impuse de ţările gazdă şi de

posibilitatea obţinerii unor stimulente acordate de guvernele ţărilor respective.intre alte motivaţii cu caracter general, pe care se fundamentează deciziafirmelor multinaţionale de a investi în străinătate, putem avea în vedere următoarele!

• Eirmele multinaţionale evită, de regulă, cesionarea unor licenţe defabricaţie în favoarea unor producători străini consider/nd că astfelînstrăinează rezultatele propriei activităţi de cercetare S dezvoltare. =le

preferă însă transferul de te*nologii către propriile filiale dinstrăinătate, menţin/nd astfel controlul asupra te*nologiilor respective.He pare că, în prezent, acesta este cel mai facil mod de a asigura

participarea statelor în dezvoltare 4în care sunt desc*ise filiale alefirmelor multinaţionale5 la beneficiile ce rezultă din cercetarea

ştiinţifică şi te*nică mondială. 2v/nd în vedere că aproximativ L@G dinactivitatea de cercetare3dezvoltare a întregii lumi se realizează de către

16



firmele multinaţionale, asistăm în zilele noastre la o tendinţă de polarizare a activităţilor desfăşurate de aceste firme. 2stfel, firmamultinaţională va desfăşura cu preponderenţă activitatea de cercetare3dezvoltare în ţara de origine, deplas/nd activitatea productivă către

propriile filiale din străinătate8• Întărirea poziţiilor dintr3o anumită arie geografică sau la scară

planetară prin ac*iziţia anumitor firme străine8• 7mpunerea, de către guvernele ţărilor de origine, a unor reglementări

financiare şi fiscale împovărătoare pentru societăţile comerciale acondus la transferarea multor afaceri în zone mult mai amiabile8

• estricţiile de ordin ecologic au determinat multe firme să transfereactivităţile poluante în acele ţări unde legislaţia este permisivă8

• Cumpărarea de către firmele multinaţionale a unor societăţi comercialestrăine şi rev/nzarea acestora după ce eventual au fost efectuate unelecorecţii manageriale.

+osibilităţile concrete, pe care le are o firmă multinaţională de a realiza 7H,se rezumă la!• Înfiinţarea de filiale proprii în alte ţări. Hocietatea3mamă deţine cel

puţin #@G din capitalul filialei, integr/nd activitatea acesteia din urmăîn lanţul productiv general. Hcopul implantării de filiale în străinătate îlreprezintă diminuarea costurilor, ce se reflectă evident în sporireaeficienţei economice. Iu trebuie uitat însă efortul investiţional ma0or ce trebuie întreprins şi faptul că noua filială va opera într3un mediucultural diferit de cel al firmei3mamă, implic/nd o anumită perioadă detimp pentru acomodare.

• 2c*iziţionarea unor firme existente sau a unui număr mare de acţiuni

care să permită controlul asupra respectivelor firme. 2ceastă procedurăeste agreată mai ales de firmele multinaţionale ce doresc să se extindărapid. +reluarea şi fuziunea reprezintă cele două modalităţi pe care le

poate îmbrăca procesul de ac*iziţie al unei firme. +reluarea constă îndob/ndirea de către firma multinaţională a unui pac*et de acţiuni de lao societate comercială, care să3i permită impunerea deciziilor pe care ledoreşte. +reluările pot fi prieteneşti, c/nd între cele două firme seînc*eie un acord în acest sens, sau ostile, c/nd unii acţionari şiFsauconducerea firmei care urmează să fie preluată nu doreşte acest lucru.+reluările ostile au loc şi atunci c/nd conducerea nu este în cunoştinţăde cauză cu activităţile derulate în acest scop. =ste vorba în cele maimulte cazuri de preluări succesive de pac*ete mici de activităţile alefirmei vizate. Euziunea constă în reunirea a două sau mai multesocietăţi comerciale într3o firmă care deţine patrimoniile tuturor.Euziunea prin contopire presupune unirea patrimoniilor a două sau maimultor societăţi comerciale care, în urma acestui demers, îşi înceteazăactivitatea. 2stfel ia naştere o nouă societate diferită de cele iniţiale.Euziunea prin absorţie constă în preluarea de către societateaabsorbantă a patrimoniului societăţii absorbite.

• +articiparea la înfiinţarea de societăţi mixte cu parteneri locali.Hocietatea mixtă a reprezentat în plan internaţional o formă de

cooperare economică şi te*nico3ştiinţifică încă din anii Q(@. +arteneriiunei societăţi mixte participă nemi0locit la administrarea acesteia,

19



stabilind între ei relaţii de colaborare pentru o perioadă consistentă detimp. Hocietatea mixtă este o persoană 0uridică înregistrată într3oanumită ţară, supun/ndu3se legislaţiei naţionale respective.

=.*. Intn#i'ica%a acti"it&$ii 'i%(lo% (ultina$ional

upă $'?@, sectoare întregi ale industriei participă la integrarea activităţii lor pe pieţele de producţie şi de desfacere internaţionale. Creşterea producţieiinternaţionale şi a numărului de firme multinaţionale a fost determinată de impactulte*nicilor informaţionale şi de transport 4care au diminuat costurile şi riscurile

procesului de conducere de la distanţă5, de crearea de noi te*nologii de producţie şi demarea varietate a instrumentelor financiare folosite. e asemenea, dezvoltareafirmelor multinaţionale a fost favorizată de liberalizarea comerţului internaţional şi afluxurilor de investiţii.

Eirmele multinaţionale nu acţionează numai în ţările dezvoltate, ci în toate

ţările lumii, ele reprezent/nd o puternică forţă de coeziune a economiei mondiale, unliant care leagă între ele economiile naţionale în cadrul procesului de globalizare. Cua0utorul unor strategii complexe de întreprindere şi cu o reţea de filiale proprii dedimensiuni planetare, firmele multinaţionale sunt implicate în producţiamultinaţională de bunuri şi servicii pe baza unei sofisticate diviziuni a muncii întresocietatea3mamă şi filialele ei din străinătate. 2proximativ o treime din activele

productive private ale lumii sunt conduse de firmele multinaţionale cu diferite gradede integrare pe verticală. +e măsură ce creşte integrarea pe verticală, între producător şi v/nzător, rolul întreprinderilor multinaţionale devine preponderent în cadrulrelaţiilor economice internaţionale.

Eirmele multinaţionale au cunoscut în ultimele trei 3 patru decenii o creşterenumerică semnificativă. acă în $'(' erau înregistrate ?.@@@ firme multinaţionale,numărul acestora a a0uns în $''@ la 19.@@@, şi în 1@@# la L1.@@@. Cele L1.@@@ firmemultinaţionale deţineau în anul 1@@L un număr de L$@.@@@ filiale în străinătate.

Iumărul salariaţilor anga0aţi de filialele străine s3a cifrat la aproximativ ?L.@@@.@@@.evista Eortune, este una dintre cele mai prestigioase publicaţii economice din

lume care conferă atenţie deosebită analizei firmelor multinaţionale. Cele mai performante firme din lume sunt evaluate pe baza următoarelor criterii! competenţamanagerilor, calitatea produselor şi serviciilor, calitatea personalului anga0at,amploarea procesului inovaţional, soliditatea financiară, responsabilitatea socială,atitudinea faţă de dezvoltarea globală.

intre toate firmele multinaţionale, cele americane sunt de departe cele maicompetitive. =ste de remarcat vocaţia firmelor americane către sectoarelecaracterizate printr3o înaltă te*nologie, cum ar fi fabricarea microprocesoarelor,computerelor, industria aerospaţială şi de apărare etc.

Eirmele multinaţionale din &= şi aponia s3au dovedit a fi performante îndomeniile aşa3zise tradiţionale şi anume! industrie alimentară, industrie c*imică,industrie metalurgică, transporturi aeriene, fabricarea de sisteme de comunicaţii.

&nele firme multinaţionale au dob/ndit, de3a lungul anilor, o forţă economicăapreciabilă, care în multe cazuri o depăşeşte pe cea a unor state naţiune. Conformdatelor statistice, corespunzătoare anului 1@@L, clasamentul realizat, pe bazaveniturilor pentru multinaţionale şi a +7B3ului pentru ţări, cuprinde în primele $@@ de

entităţi ierar*izate, 9# firme multinaţionale şi ## ţări, om/nia în acest clasament aocupat poziţia cu numărul 9'. Cifra de afaceri realizată de primele 1@@ firme

1#



multinaţionale era mai mare dec/t +7B3ul integrat al tuturor ţărilor lumii, diminuat cucel înregistrat în primele $@ ţări dezvoltate.

a0oritatea firmelor3mamă, aproximativ ?#G, sunt originare din ţăriledezvoltate, în timp ce filialele sunt localizate, în proporţie de peste L#G, în ţările îndezvoltare, în ţările din =uropa de Hud3=st şi în Comunitatea Htatelor 7ndependente.

<rebuie remarcat că firmele multinaţionale cu sediul în ţările dezvoltate sunt mult mai puternice dec/t cele originare din ţările în dezvoltare. În topul mondial al firmelor multinaţionale stabilit în funcţie de valoarea de piaţă a acestora, primele locuri suntocupate autoritar de către societăţile americane.

2vanta0ele competitive ale întreprinderilor din ţările dezvoltate au fostconsolidate de secole prin acumulări de capital, creştere economică şi îmbunătăţirite*nologice. +este '@G din firmele multinaţionale, existente în ţările dezvoltate, îşi auoriginea în ţările triadei. intre ţările în dezvoltare deţin firme multinaţionale ţărilemari şi cele nou industrializate. În topul celor mai bine plasate $@@ firmemultinaţionale funcţie de veniturile obţinute în anul 1@@L nu mai puţin de 96 sunt din&=, 1' din H&2, $@ din aponia, una din =lveţia, una din Iorvegia, şi $( din ţările în

dezvoltare. +rimele cinci firme multinaţionale, sub aspectul veniturilor încasate înanul 1@@L, sunt în ordine! o-al uctc* H*ell 49#L miliarde dolari5, =xxon obil4991 miliarde dolari5, )al3art Htores 49@# miliarde dolari5, B+ 46(? miliarde dolari5şi C*evron 41(6 miliarde dolari5. 2v/nd în vedere profitul realizat, în acelaşi an, pe

primele cinci locuri sunt plasate! =xxon obil 49# miliarde dolari5, azprom 41'miliarde dolari5, o-al uctc* H*ell 41( miliarde dolari5, C*evron 416 miliardedolari5 şi B+ 41$ miliarde dolari5. Eirme ca :.. 4Coreea5, C*ina Iational +etroleum4C*ina5, +AH2 4Aenezuela5, +etrobras 4Brazilia5 devin 0ucători destul de puternici îneconomia mondială. <rebuie remarcată C*ina care în acest top deţine 9 societăţimultinaţionale.

Creşterea activităţii externe a firmelor cu sediul central în ţările în dezvoltareeste consecinţa acţiunii următorilor factori!

• necesitatea rezolvării unor probleme legate de piaţă cum ar fi! evitarea barierelor tarifare şi netarifare impuse de ţările importatoare8 încercarea dea ieşi din starea de dependenţă accentuată faţă de piaţa internă etc.8

• creşterea costurilor de producţie în general şi a celor salariale în special,fenomen manifestat cu predilecţie în 2sia de =st şi Hud3=st8

• pe fondul amplificării nivelului de globalizare a economiei mondiale,firmele intră în competiţie inclusiv în spaţiul lor naţional cu agenţieconomici străini, fapt ce le obligă să3şi extindă activitatea pe planinternaţional8

• politica multor guverne încura0ează investiţiile în străinătate efectuate defirme auto*tone cu consecinţe benefice asupra performanţelor acestora şiasupra veniturilor ce vor intra în propria economie.

ecizia de a investi în străinătate, a firmelor domiciliate în ţările în dezvoltare,trebuie foarte bine fundamentată lu/nd în considerare at/t nea0unsurile, c/t şiavanta0ele. +e de o parte, prin investiţiile efectuate în străinătate, are loc o ieşire decapital fiind diminuate investiţiile interne cu consecinţe nefavorabile asupra locurilor de muncă, iar pe de altă parte pe l/ngă c/ştigurile legate de competitivitate ţara deorigine beneficiază de intrări de capital concretizate sub forma profiturilor repatriate,

plăţilor efectuate de ţara gazdă pentru utila0e, semifabricate importate din ţara undeeste domiciliată firma multinaţională, plata redevenţelor etc.

in reţeaua filialelor amplasate în străinătate de către firmele multinaţionale,aşa cum am menţionat, L#G sunt localizate în ţările în dezvoltare, în ţările din =uropa

1(



de Hud S =st şi în CH7. +e de altă parte, numai 6$,1G din fluxurile de 7H se îndreaptăcătre această categorie de ţări. ezultă că valoarea mărimii capitalului corespunzător filialelor desc*ise în străinătate este în medie mai mare pentru cele existente în ţăriledezvoltate comparativ cu cele plasate în restul lumii.

+e sectoare, cele mai multe filiale au fost constituite în servicii 4(@G din

filialele firmelor multinaţionale din ermania, aponia şi H&25.+rin natura lor, în prezent, firmele multinaţionale organizează producţia şi

distribuţia de bunuri şi servicii la nivel mondial pe baza relaţiei de proprietate asupraactivelor de producţie 4a mi0loacelor de producţie5 sau prin alte mi0loace de control.Întreprinderile multinaţionale adoptă unele strategii pentru atingerea at/t aobiectivelor pe termen scurt, c/t şi a celor pe termen lung, cum ar fi profitul calculatla efectuarea investiţiei, creşterea cotei de piaţă sau creşterea valorii acţiunilor proprii,toate în contextul mediului economic şi politic al ţării în care operează.

+e ansamblul economiei mondiale din ultimele decenii, comerţul internaţionalde mărfuri şi servicii a crescut mai repede dec/t produsul intern brut, legăturile între

pieţele financiare internaţionale s3au amplificat, iar investiţiile străine au sporit rapid,

ceea ce a atras şi îmbunătăţirea prestigiului firmelor multinaţionale ca actori principaliîn tranzacţiile economice internaţionale.

Eirmele multinaţionale tind să se concentreze în ţările care au cele mai bune perspective de creştere economică, care deţin resurse naturale abundente, pieţe internemari, forţă de muncă instruită şi relativ ieftină, un cadru legislativ favorabil. +rintr3un

proces de stimulare reciprocă, întreprinderile multinaţionale sunt atrase de aceste perspective şi influenţează, la r/ndul lor, capacitatea de dezvoltare a acestor ţări.7nterdependenţa şi integrarea presupun interacţiuni permanente între guvern şiîntreprinderi.

Conferinţa Iaţiunilor &nite pentru Comerţ şi ezvoltare 4&IC<25 pentru areliefa nivelul implicării firmelor multinaţionale în străinătate determină indicele detransnaţionalitate 4<I75. În calculul acestuia se au în vedere elementele următoare!

ponderea activelor deţinute în străinătate de firma multinaţională în total active ceaparţin acesteia, ponderea cifrei de afaceri realizată de filiale din străinătate în totalulcifrei de afaceri, ponderea anga0aţilor în străinătate în numărul total de salariaţi.

Cla#a(ntul p%i(lo% 17 'i%( (ultina$ional n'inancia% 5ntoc(it p 3a4ain!iclui

! t%an#na$ionalitat

<abel nr. 'TNI

?

Co%po%a$ia

Acti" V;n4&%i An-a@a$iÎn

străinătate

<otal Înstrăinătate

<otal Înstrăinăt

ate

<otal

$ '6,1

Jstrata+:C

M.

Britanie

#111? ##6$9 1#1$# 1?'(1 6?LL6 6''9@

1 '$,

9

2rcelor

ittall Luxemb

$1?$1? $66@LL $19'6( $19'6( 19L?@9 6$#L(?

1?



urg

6 '@,6

2;zoIo bel

Olanda

16$@1 1(@$9 $'9?9 1$9#9 ##@@@ (@@@@

9 LL,

'

)++

roup+lc M.

Britanie

6$#(? 6#(($ '#@L $@L'' LL9(? '?96L

# LL,(

Aodafone

roup+lc M.

Britanie

1@9'1@ 111#'6 #$'?# #'?'1 (L?9? ?'@'?

( LL,6

:inde2

erman

ia

1'L9? 66$#L $#?(( $?(19 991?? #$'@L

? L?,#

2nglo2merica

n M.

Britanie

999$6 9'?6L 1$?(( 1(6$$ '#@@@ $@#@@@

L L?,@

7nbevOlanda

$@(19? $$6$?@ $?'66 119$$ $@96#( $$'L?9

' L(,L 2straTeneca+lc M.

Britanie

6?#$9 9(?L9 6@(@? 6$(@$ ##$@@ (($@@

$@ L(,1

:ibert-lobal

+ic!"#

66'@6 66'L( $@#($ $@#($ $6$1L 116@@

În primele $@@ de firme multinaţionale ordonate în funcţie de indicele detransnaţionalitate ## sunt din &=, $' din H&2, $@ din aponia, 9 din =lveţia, 1 din

Iorvegia, 1 din 2ustralia, una din Canada şi ? din ţările în dezvoltare.Comparativ cu topul celor mai bine plasate $@@ de firme multinaţionale,

întocmit pe baza cifrei de afaceri, în acest caz creşte diferenţa numerică între celeoriginare din &= şi cele originare din H&2. =ste de remarcat şi faptul că firmeleamericane ocupă preponderent prima 0umătate a clasamentului realizat pe baza cifreide afaceri şi preponderent a doua 0umătate a clasamentului întocmit funcţie deindicele de transnaţionalitate. +utem afirma în consecinţă că multinaţionalele &= suntmai globalizate dec/t cele americane.

&n alt indicator ce exprimă gradul de implicare al firmelor multinaţionale înstrăinătate este indicele de internaţionalizare 4775. 2cest indice reliefează ponderea pe

1L



care o deţin filialele localizate în străinătate în numărul total de filiale al unei firmemultinaţionale.

e la declanşarea crizei în multe companii multinaţionale a avut loc reducerea profiturilor, restructurării şi c*iar falimente. Conform sonda0ului &IC<2 privind perspectivele investiţiilor, la nivel mondial, L#G dintre directorii celor mai mari

companii transnaţionale apreciază că datorită crizei economice mondiale a avut loc odiminuare a proiectelor investiţionale. H3a estimat că la începutul crizei a avut loc oreducere a profiturilor înregistrate de primele $@@ de corporaţii transnaţionale cuaproximativ 1#G.

Cota de participare a investiţiilor străine directe în producţia internă la nivelmondial este încă redusă 4circa o treime5, dar valoarea ei se află într3o continuăexpansiune datorită creşterii mai rapide a investiţiilor externe în raport cu cele interne.Comerţul dintre firmele multinaţionale reprezintă aproximativ 1@31#G din comerţulmondial, fiind un element important în economia multor ţări.

În concluzie, reţeaua firmelor multinaţionale şi a filialelor acestora dinîntreaga lume formează un sistem integrat, cu valori economice, sociale şi etice

comune, 0uc/nd un rol determinant în evoluţia economiei mondiale în ansamblul ei şia fiecărei ţări în parte.

=.,. I(pactul in"#ti$iilo% !i%ct 'ctuat ! #ocit&$il (ultina$ionala#up%a $&%ilo% ! !#tina$i

:a sf/rşitul deceniului trecut, 7H au devenit sursa principală de capital străin privat în ma0oritatea ţărilor lumii. <rebuie avut în vedere că ele nu creează datorieexternă pentru ţara respectivă, iar ieşirile de capital pe care le implică 4repatrierea

profiturilor5, depind de rezultatele economice ale întreprinderii şi răspund at/tinteresului investitorului, c/t şi interesului statului care încura0ează creştereaeconomică.

+articiparea stocului de 7H la realizarea produsului intern brut, este unindicator care arată importanţa acestor investiţii în procesul de creştere şi dezvoltareeconomică. Cifra de afaceri a filialelor străine reprezenta în $'L1 circa 19G din +7B3ul mondial, cresc/nd la aproximativ #@G în prezent.

2cest indicator nu exprimă însă cu claritate calitatea contribuţiei filialelor străine la dezvoltarea economică a ţării gazdă. ult mai elocventă în acest sens este

ponderea valorii adăugate a filialelor străine în +7B3ul mondial şi pondereaexporturilor filialelor străine în exportul mondial.

+onderea valorii adăugate realizată de filialele firmelor multinaţionale a

înregistrat în intervalul $'L131@@@ o evoluţie constant crescătoare stabiliz/ndu3se înanii următori la aproximativ $@G, ceea ce nu este de negli0at. În sc*imb, activitateafirmelor multinaţionale pe pieţele internaţionale, apreciată prin prisma dinamiciiexporturilor filialelor străine în totalul exporturilor mondiale, a avut o tendinţă descădere în ultimii cinci ani. upă un maxim de #@,?G, înregistrat în anul 1@@@, acestultim indicator s3a situat an de an între 66,6G şi 69,9G relief/nd o diminuaresubstanţială.

2ctivităţile firmelor multinaţionale sunt mult mai complexe şi impactul lor îneconomiile naţionale ale ţărilor gazdă este mult mai mare dec/t dezvăluie datelestatistice. =fectul indirect al acestora se reflectă în comenzile transmiseîntreprinderilor naţionale, în crearea de noi locuri de muncă, în încura0area industriilor

orizontale, în realizarea de exporturi indirecte ş.a. +utem astfel afirma că 7H audevenit tot mai importante pentru producţia, comerţul, transferul de te*nologii şi

1'



fluxurile de capital din economia mondială, firmele multinaţionale 0uc/nd un rol totmai însemnat în economiile ţărilor gazdă. 7H se manifestă astăzi ca o puternică forţăîn procesul de creştere a eficienţei alocării resurselor la nivel mondial şi ca un canalde transmisie a impulsurilor economice referitoare la producţie, te*nologie şi calitateamuncii.

7nvestiţiile străine directe pot fi considerate ca un factor propulsor, al asigurăriicompetitivităţi, în măsura în care firmele multinaţionale ridică nivelul complexităţii

producţiei în filialele lor din străinătate, de la operaţiuni de asamblare simplă laoperaţiuni mult mai ample, folosind te*nologii noi pe care le integrează în reţeaua lor externă de producţie.

În condiţiile în care ţările în dezvoltare, cele din =uropa de Hud3=st şi celemembre ale CH7 primesc 66,#G 4cifră valabilă pentru perioada 1@@@31@@L5 dinfluxurile internaţionale de 7H, efectele benefice ale acţiunilor societăţilor multinaţionale sunt mai evidente dec/t în ţările dezvoltate. În foarte multe cazuri, din

punctul de vedere al ţării gazdă, filiala deţinută de societatea multinaţională îşi aduceaportul într3o mai mare măsură la creşterea gradului de pregătire profesională a forţei

de muncă, la activitatea de cercetare3dezvoltare sau la creşterea productivităţii îndomeniul respectiv, dec/t o face firma auto*tonă.

Eirmele multinaţionale au o contribuţie importantă la formarea de capital înţările gazdă, prin investiţii, ele creează noi locuri de muncă, gener/nd salarii mai maridec/t la întreprinderile locale. În plus, furnizorii locali au posibilitatea obţinerii unor venituri sporite.

În cadrul relaţiilor de afaceri cu întreprinderile locale, societăţilemultinaţionale le transferă o serie de cunoştinţe, acord/ndu3le în unele cazuri asistenţăte*nică şi financiară. <otodată, sunt influenţate strategiile adoptate de firmele locale,spiritul întreprinzător al acestora şi orientarea lor spre export, av/nd un impactfavorabil asupra eficienţei activităţilor economice din ţara gazdă.

7H contribuie la integrarea ţărilor mai puţin dezvoltate în economia mondială,stimulează comerţul internaţional în special prin efectuarea unor importuri de maşini,utila0e şi ec*ipamente. Odată cu comerţul exterior, întreprinderile multinaţionalestimulează oferta de servicii necesară comerţului internaţional 4servicii bancare, deasigurări, transporturi, telecomunicaţii5 care contribuie la creşterea economică a ţărilor gazdă.

ulte discuţii a st/rnit de3a lungul timpului relaţia stabilită între firmamultinaţională şi statul gazdă. 2cesta depinde în mare măsură de grupa de ţări4dezvoltate sau în dezvoltare5 în care este inclusă ţara gazdă. C/nd pieţele gazdădispun de un potenţial economic ridicat, firmele multinaţionale urmăresc aplicarea

principiului avanta0ului reciproc av/nd în vedere at/t perspectiva obţinerii unui profit bun, c/t şi concurenţa puternică dintre investitori. În situaţia în care gazdele sunt ţăriîn dezvoltare, firmele multinaţionale devin mult mai influente în relaţia cu guvernelestatelor respective. 2cest fenomen are loc pe fondul inexistenţei unui cadru legislativcorespunzător în ţara gazdă, dublat de multitudinea de acte de corupţie. În ţările mai

puţin dezvoltate, firmele multinaţionale încearcă să compenseze nea0unsurile rezultatedin inflaţia ridicată, instabilitatea monetară, instabilitatea politică etc., cu o serie deavanta0e oferite de forţa de muncă ieftină, de resursele naturale abundente, decondiţiile facile de acces pe piaţa locală.

În unele cazuri interesele firmei multinaţionale sunt complementare cu cele aleţării gazdă care, desc*iz/ndu3şi piaţa pentru investitorii străini, promovează o

legislaţie favorabilă acestora, discrimin/nd investitori auto*toni. <otodată respectiva

6@



ţară poate intra în conflict cu ţara de origine sau cu uzanţele internaţionale privitoarela protecţia mediului şi la tratamentul acordat forţei de muncă.

În literatura de specialitate se apreciază că există trei etape în derularearelaţiilor dintre o firmă multinaţională şi ţara gazdă şi anume! luna de miere,confruntarea şi reconcilierea. 2stăzi, ne situăm în cea de3a treia etapă, cu menţiunea

că există forme diferite de manifestare de la un caz la celălalt.

Capitolul V

I.S.D. 2N ŢĂRILE FOSTE SOCIALISTE

.1. Ţ&%il 'o#t #ociali#t B o !#tina$i %lati" %cnt& pnt%u ISD

Rările foste socialiste, practic, nu au existat în statisticile internaţionale

privitoare la mişcările de 7H, înainte de anul $''@. Hemnalul care a determinatorientarea investitorilor străini către =uropa Centrală şi de =st, a fost dat de adoptarea

6$



de către ţările din zonă a legilor specifice economiei de piaţă. &n deosebit interes l3aususcitat reglementările ce vizau atragerea investiţiilor străine.

În general s3a aşteptat, fapt ce s3a şi înt/mplat, ca 7H să curgă din ţăriledezvoltate către acele economii în dezvoltare care erau mai stabile din punct de vedere

politic şi care permiteau accesul pe pieţe regionale de dimensiuni mari. Între alţi

factori determinanţi în atragerea 7H putem include dotarea cu capital uman şilegăturile comerciale tradiţionale. În ţările aflate în tranziţie a existat un riscconsiderabil, datorat unui sistem economic şi social necunoscut şi imprevizibil.7nvestitorii străini au înt/mpinat greutăţi în a previziona. He ştie că, mai ales în

perioada tranziţională, 7H sunt dependente de estimările referitoare la creştereaeconomică, la nivelul pe termen lung al ratelor de sc*imb şi la impactul competiţieiasupra întreprinderilor recent privatizate.

În multe state aflate în tranziţie, investiţiile străine au vizat înfiinţarea unor întreprinderi mixte sau preluarea unei părţi dintr3o companie auto*tonă, astfel

programele de privatizare din ţările respective au reprezentat un factor important înstimularea intrărilor de 7H, c*iar şi într3o perioadă de recesiune. 2semenea programe

au demonstrat ataşamentul autorităţilor faţă de proprietatea privată. eşi toate ţăriledin =uropa Centrală şi de =st au introdus programe de privatizare, totuşi au apărutdiferenţe mari în ceea ce priveşte felul şi valoarea fluxurilor de capital străin, diferenţedeterminate de amploarea şi modul de aplicare al acestor programe.

Conform unui studiu realizat de &IC<2, peste L@G din fluxurile deinvestiţii străine către aceste ţări s3au datorat participării unor firme străine la

programele de privatizare. Creşterea fluxurilor de 7H către aceste ţări a fost puternicinfluenţată şi de reluarea creşterii economice, respectiv, de progresele consemnate înrestructurarea economică.

=puizarea ofertelor de privatizare nu conduce neapărat la reducereasubstanţială a intrărilor de 7H în ţările foste socialiste. Hpre exemplu, &ngaria, Ce*iaşi +olonia care, în mare, au finalizat propriile programe de privatizare, continuă săreprezinte o destinaţie preferată a fluxurilor de 7H datorită succesului înregistrat întrecerea la economia de piaţă şi datorită noilor factori motivaţionali implementaţi.

eglementările legislative privind 7H directe au apărut încă din $'LL în&ngaria, din $''$ în +olonia şi Ce*ia şi ulterior şi în celelalte ţări foste socialiste.7nvestitorilor străini le3au fost oferite stimulente guvernamentale variate, inclusivînfiinţarea unor zone economice speciale ce asigură reduceri sau c*iar scutiri de la

plata unor taxe. În unele dintre fostele ţări socialiste, mai există încă restricţii cu privire la 7H realizate în sectorul primar şi la repatrierea profiturilor. Rările central şiest3europene precum şi cele central asiatice, care au atras mai puţine investiţii străine,

pot fi caracterizate prin generarea unui cadru legislativ şi instituţional greoi, inerţial.e exemplu, statele din fosta &niune Hovietică au elaborat reglementări cu privire la privatizare şi la investiţii doar după $''6, programele lor de privatizare în masărăm/n/nd, o bună perioadă, în stadiul de proiect, iar convertibilitatea monedelor lor naţionale a fost şi, în multe cazuri, este destul de limitată.

<rebuie spus că norme legislative care să stimuleze intrările de 7H au adoptatma0oritatea ţărilor lumii. Cadrul legal permisiv şi acordarea de facilităţi nu maireprezintă avanta0e competitive pentru ţările foste socialiste.

O serie de studii au demonstrat că investiţiile în ţările aflate în tranziţie au putut fi asociate cu indicatorii de desc*idere economică. 2stfel, investitorii preferăţările cu regimuri comerciale relativ liberale, aflate în regiuni în care s3au înc*eiat

acorduri de liber sc*imb. e asemenea, apropierea geografică de ţările furnizoare deinvestiţii poate fi considerată un factor care influenţează decizia de a investi. acă

61



acceptăm ideea că relaţiile comerciale influenţează deciziile investiţionale, putem preconiza o sporire a 7H către ţările =uropei Centrale şi de =st.

Costurile legate de forţa de muncă în ţara receptoare reprezintă un alt factor important în luarea deciziei de amplasare a investiţiei, în special pentru firme careîncearcă să producă pentru export bunuri care încorporează multă muncă vie. Halariile

în ţările aflate în tranziţie au fost şi sunt încă reduse. 7nvestitorii sunt însă interesaţi nunumai de nivelul de salarizare, ci şi de productivitatea muncii în ţara respectivă.

eforma din ţările central şi est3europene aflate în tranziţie s3a realizat, îngeneral, cu rezultate bune, desc*iz/nd o piaţă de dimensiuni mari pentru produseleîntreprinderilor din vest. ezultatele unor studii au demonstrat că accesul pe pieţelenaţionale sau regionale reprezintă unul din cei mai importanţi factori care influenţezăinvestitorii potenţiali. &nele firme au realizat 7H în =uropa Centrală şi de =st, doar din motive strategice, pentru a învinge concurenţii şi pentru a obţine o poziţie sigură

pe piaţă. 2lte firme au investit într3o economie tranziţională pentru a prote0a partea lor de piaţă realizată în regimul anterior şi pentru a avea acces la stimulentele specialeacordate investitorilor străini.

Cele mai multe investiţii de capital străin, în economiile central şi est3europene aflate în tranziţie, provin din ţările membre ale &niunii =uropene. În

prezent, &= considerată a fi investitor tradiţional, a furnizat peste (@G din totalulvalorii capitalului străin atras de ţările central şi est3europene.

+oziţia &niunii =uropene faţă de activitatea de realizare de 7H în ţările întranziţie, multe din ele ţări asociate, se referă la faptul că investiţiile străine sunt

privite ca principala cale de integrare efectivă între economiile est3europene şi celevest3europene. În acest sens, &niunea =uropeană a spri0init prin programele +U2=şi <2C7H constituirea şi funcţionarea agenţiilor de promovare a investiţiilor străinedin toate aceste ţări.

&= a recomandat ţărilor central şi est europene să ţină cont de următoareleaspecte! eliminarea oricărei discriminări între investiţiile străine şi cele interne8ratificarea acordurilor internaţionale de garantare a investiţiilor şi de evitare a dubleiimpuneri8 existenţa unei legislaţii a impozitului pe profit c/t mai simplă, previzibilă şiclară şi posibilitatea utilizării arbitra0ului internaţional în caz de dispute.

2v/nd în vedere importanţa deosebită pe care &= o acordă investiţiilor străine, precizăm că vor continua şi în viitor programele de asistenţă în domeniul atrageriiinvestiţiilor străine, pentru acele ţări care vor solicita explicit acest lucru şi ale căror guverne se vor implica efectiv în întărirea rolului agenţiilor de promovare ainvestiţiilor străine.

În ţările foste socialiste din =uropa de =st şi CH7, cel mai mare investitor străin

s3a dovedit a fi Eederaţia usă. :a această situaţie au contribuit decisiv relaţiileeconomice şi în multe cazuri relaţiile culturale statuate în timpul socialismului întrerepublicile ce au compus &niunea epublicilor Hocialiste Hovietice.

.*. Dina(ica "olu$ii ISD 5n 'o#tl $&%i #ociali#t

+roblemele ridicate de implementarea 7H, în statele =uropei Centrale şi de=st, sunt oarecum diferite de cele înt/lnite în alte zone geografice. 2bia după $''@ aînceput să se înregistreze o anumită orientare a investitorilor străini şi spre statele dinestul şi centrul continentului, însă la un nivel relativ scăzut, volumul total al intrărilor

de 7H fiind inferior celui de care a beneficiat, de exemplu Hingapore, alaesia şi2rgentina.

66



7ntrările anuale de 7H, în ţările =uropei Centrale şi de =st, au cunoscut untrend crescător din $''@ p/nă în prezent. Hingurul recul a fost înregistrat în anul 1@@$c/nd fluxul intrărilor de 7H în această regiune a fost cu #G mai mic comparativ cuanul anterior. egresul a fost minor dacă avem în vedere prăbuşirea cu 9$G aintrărilor mondiale de 7H în anul 1@@@. intre toate zonele geografice, cea mai puţin

afectată de reducerea drastică a fluxurilor mondiale de 7H a fost =uropa Centrală şide =st, $1 din cele 1@ de ţări ce compun în prezent regiunea, înregistr/nd performanţemai bune în anul 1@@$, comparativ cu anul anterior. &n ultim record de $($9'@milioane dolari H&2, intrări 7H în ţările central şi est3europene a fost stabilit în anul1@@L. Hporul intrărilor de 7H a fost în anul 1@@L faţă de anul anterior de #,LG peansamblu ţărilor central şi est europene. +entru aceeaşi perioadă, cele L ţări socialistecare au aderat primele la &=, în anul 1@@9, au cunoscut o reducere a intrărilor de 7Hde $1,#G, în timp ce ţările care au compus &= $#, au înregistrat o diminuare dinamică496,9G5. În anul 1@@' s3a înregistrat o reducere a intrărilor de 7H în ţările =uropeiCentrale şi de =st, urmată de creşteri succesive în anii 1@$@ şi 1@$$, aşa cum rezultăşi din tabelul de mai 0os.

Int%&%il anual ! ISD !in $&%il cnt%al +i #t u%opn milioane dolari 3

<abel nr.$$Ţa%a 1661

1661668 *777 *771 *77* *77, *77= *77 *77 *77 *778 *776 *717

2lbania 6@$ 9# $96 1@? $6# $?L 66L $($ 619 (#' '?9 ''( $@#$Belarus $#( 1@6 $$' '( 19? $?1 $(9 6@# 6#9 $L@# 1$L$ $LL9 $9@6

Bosnia3Uerţegovina

@ (? $9( $$' 1(# 6L$ ?@9 #'# ?$L $L$' $@@1 1#$ 16@

Bulgaria

991 #6? $@@1 L$6 '@# 1@'? 69#1 6'16 ?((? $16L' 'L## 66L# $(@$

epublica

Ce*ă##$$ 6?$L 9'L( #(9$ L9L6 1$@$ 9'?9 $$(#

L#9#' $@999 (9

#$1'1?

($9$

Croaţia L?1 (9$ $$$@ $#L1 $$@@ 1@9' $@?' $?LL 69#? 9''? ($L@ 66## 6'9=stonia L$1 #L$ 6L? #91 1L9 '$' '?$ 1L?' $(?9 1?$( $?1' $L6' $#9@:etonia L#6 6#? 9$6 $61 1#9 6@9 (6? ?$6 $((9 1611 $1($ '9 6?'

:ituania

1'? '1( 6?' 99( ?61 $'? ??6 $@61 $L9@ 1@$# $'(# (( ?#6

acedonia

9# $#@ 1$# 99? $@( $$L 616 '? 919 ('6 #L' 1@$ 1$$

epublica

oldova

$69 ?' $1L $@6 L9 ?9 $#$ $'? 1#$ #9$ ?$$ $9# $'?

+olonia $1?L9 (6'# '696 #?$9 9$6$ 9#L' $6@'$

$@6(6

$'#'$ 16#($ $9L6'

$1'61

LL#L

om/nia

$169 1@6$ $@#? $$#L $$9$ 1$'( (96( (9L6 $$6(? ''1$ $6'@'

9L99 1'9@

69



Eederaţia

usă??@? 1?($ 1?$9 1?9L 69($ ?'#L $#99

9$1LL

(1'?@$ ##@?6 ?#@@

16(#@

@961L

LHerbia 66@ $$6 #@ $(# #9? $9@' $@1' 1@L? 96#@ 3 1'## $'#' $61'unten

egru

3 3 '(@ $#1? ?(@

Hlovacia

66'$ 91L $'1# $#L9 9$16 1$(@ 6@6$ 1$@? 9('6 6#L$ 9(L? ( #1(

Hlovenia

((( 1$# $6( 6?@ $(#' 6@1 L6$ #?? (99 $#$9 $'9? (#6 6#'

&craina $69? ?96 #'# ?'1 ('6 $919 $?$# ?L@L #(@9 'L($ $@'$6

9L$( (9'#

&ngaria $9'6( 666# 1?(9 6'6( 1''9 1$6? 9#@( ??@' (L$L 6'#$ (61# 1@9L 11?9<otal #$#L$

L16(1

11?($

11(#'

#6$69

96@?(# #'(9

'?69(

'$@??#

1$9?L?

9$(996#

L@91L

L@?1'

Hursa! )7 1@@L, 1@@'=voluţia favorabilă a fluxurilor de 7H, în intervalul 1@@$ S 1@$@, poate fi

atribuită, într3o oarecare măsură efectului pozitiv indus de aderarea sau de perspectivaaderării unor ţări la &niunea =uropeană. 2numite guverne au făcut concesiisemnificative firmelor multinaţionale, garant/ndu3le privilegii în privinţa pieţelor dedesfacere sau prelungindu3le perioada în care acestea beneficiau de facilităţi fiscale.+erspectiva atragerii de capital străin, în ţările foste socialiste din =uropa Centrală şide =st, este optimistă mai ales dacă avem în vedere oportunităţile create princontinuarea privatizării de mari întreprinderi din unele ţări din zonă.

În $''@, firmele străine erau extrem de slab reprezentate numeric în =uropa

Centrală şi de =st. e îndată ce tranziţia a demarat, fluxul de 7H a devenit principalulvector în procesul de restructurare economică. Consecinţa directă a constat încreşterea comerţului exterior al ţărilor central şi est3europene, care în relaţia cu&niunea =uropeană, s3a multiplicat de $@ ori în ultimul deceniu al secolului trecut.

epartizarea geografică a intrărilor de 7H este accentuat neuniformă,concentr/ndu3se în ţările =uropei Centrale 4+olonia, Ce*ia, &ngaria5, dar şi înEederaţia usă.

=voluţiile prezentate pot fi explicate printre altele şi prin aşezarea geografică aCe*iei, +oloniei şi &ngariei în imediata vecinătate a ţărilor occidentale dezvoltate, cucare au întreţinut relaţii economice fie şi la o scară redusă înainte de cădereacomunismului. 2ceste relaţii s3au amplificat considerabil odată cu începerea perioadei

de tranziţie către economia de piaţă. Cele trei ţări împreună cu Hlovacia, au constituitla începutul anilor Q'@ rupul de la Aişegrad care a promovat o politică de atragere a7H mai coerentă şi mai activă dec/t statele vecine, privatiz/nd mai rapid economia şicre/nd astfel un mediu propice dezvoltării afacerilor. +oziţia bună ocupată deEederaţia usă în atragerea 7H este o consecinţă a suprafeţei uriaşe pe care o deţine,a rezervelor însemnate de materii prime şi energie precum şi a dimensiunilor pieţeiinterne.

Htudiul comparativ al concentrării 7H pe domenii în &ngaria, Ce*ia şi+olonia demonstrează faptul că gradul de atractivitate cel mai mare l3au avuttelecomunicaţiile, sistemul energetic şi sistemul bancar. eferitor la sectorulexploatării resurselor naturale, 7H sunt slab reprezentate, de apreciat fiind procentul

de peste 1@G din totalul intrărilor de 7H, pe care Eederaţia usă l3a orientat cătreminerit. 7H în sectorul productiv au vizat acele sfere care puteau fi orientate spre

6#



export. 2vem în vedere, în acest sens, producerea de motoare pentru autove*icule şide ec*ipamente pentru transport în Ce*ia, &ngaria şi +olonia, fabricarea de produsec*imice în Croaţia, obţinerea de minerale neferoase în Bulgaria etc.

În ciuda unor succese punctuale, privită în ansamblu, dinamica fluxurilor de7H către ţările din =uropa Centrală şi de =st s3a situat, p/nă în urmă cu patru sau

cinci ani, cu mult sub nivelul speranţelor nutrite imediat după căderea comunismului.acă în $''L ponderea 7H atrase de ţările aflate în tranziţie din =uropa Centrală şi de=st reprezenta 6,1G din totalul mondial al intrărilor de 7H, în anul 1@@@ aceasta ascăzut la $,LG datorită ritmului mediu anual de creştere mai mare înregistrat de fluxulintrărilor de 7H la nivel global comparativ cu cel realizat de ţările din zonă. Crizelefinanciare din 2sia de Hud3=st şi 2rgentina au determinat reorientarea fluxurilor investiţionale către =uropa Centrală şi de =st, indicatorul menţionat mai sus cresc/ndîn anul 1@@1 la 9,(G, pentru ca apoi pe fondul amplificării intrărilor de 7H în ţărilenoi membre ale &= dar şi în Eederaţia usă şi &craina să a0ungă în anul 1@@L la ',#G.

Cele L ţări foste socialiste din 2sia Centrală au înregistrat valori ale fluxurilor de 7H atrase ce pot fi calificate ca fiind modeste. În perioada $''$31@@L, intrările de

7H în epublica Ce*ă au depăşit ca valoare fluxurile de 7H ce au avut ca destinaţie2sia Centrală. ravitatea situaţiei se accentuează dacă avem în vedere că populaţiaepublicii Ce*e este de $@ ori mai mică dec/t numărul locuitorilor ce intră încomponenţa celor L republici amintite. În condiţiile lipsei voinţei politice care săconducă la promovarea unui cadru legislativ specific unei economii desc*ise, puţinesunt firmele multinaţionale S excepţie fac cele ruseşti S care să aibă cura0ul săinvestească în 2sia Centrală. În anii 1@@', 1@$@, 1@$$ situaţia s3a îmbunătăţit în ţările2siei Centrale comparativ cu epublica Ce*ă.

Între anii 1@@@ şi 1@@9, intrările de 7H în ţările foste socialiste din 2siaCentrală au crescut fără întrerupere, multiplic/ndu3se de # ori. 2ceastă tendinţă s3adatorat sporului de investiţii efectuate în exploatarea resurselor minerale din acesteţări. 2nul 1@@# marc*ează o reducere la 0umătate a fluxurilor de 7H intratecomparativ cu anul anterior. eclinul înregistrat a fost determinat de diminuareasubstanţială a 7H atrase în 1@@#, de cele mai bogate ţări în resurse naturale ale zonei!2zerbai0eanul şi azac*stanul. În ansamblu, ţările foste socialiste din 2sia Centralăau înregistrat niveluri record ale intrărilor de 7H în anii 1@@( şi 1@@? ating/nd cifrelede L#L6 milioane dolari şi respectiv '96? milioane dolari.

În anii 1@@( şi 1@@? intrările de 7H s3au dublat comparativ cu anii anteriori,înregistr/ndu3se noi recorduri pe ansamblul celor opt ţări asiatice, valorile atinse fiindde ',L miliarde dolari respectiv 1@,9 miliarde dolari. +e fondul tendinţei generale,acest indicator s3a diminuat uşor, în anul 1@@L, a0ung/nd la $',# miliarde dolari,

aza;*stan fiind principalul absorbant 4?9,1G5 al zonei. În anul 1@$$ pondereadeţinută de azas*t*an s3a redus la (@,'G.

Int%&%i anual ! ISD 5n 'o#tl $&%i #ociali#t((3% al CSI !in A#ia

3 milioane dolari 3<abel nr.$1

Ţa%a 1661166

1668 *777 *771 *77* *77, *77= *77 *77 *77 *778 *776

2rmenia ## 11$ $@9 ?@ $$$ $1$ 19L 16' 9#6 ('' '6# ??L

2zerbai0ean ?(L '9L 6@ 11@ $6'6 611? 6#6# $(?' (@$ 9?9' $9 9?6eorgia (L 1(# $6$ $$@ $(@ 66# 9'1 9#6 $@?@ $?#@ $#(9 (#L

6(



I+i%i anual ! ISD !in $&%il cnt%al +i #t u%opn3 milioane dolari 3

<abel nr.$6Ţa%a 1661

166

1668 *777 *771 *77* *77, *77= *77 *77 *77 *778 *

2lbania 3 3 3 3 3 3 $9 9 $$ 19 L$Belarus ? 1 @ @ 31@( 1 $ 1 6 $# 6$ $Bosnia3

Uerţegovina 3 3 3 3 3 3 1 $ 9 1L $?Bulgaria 39' @ 6 $@ 1L 1? 31$? 6@( $?# 1L1 ?(#epublica

Ce*ă 9@@ $1? 96 $(# 1@( 1@( $@$9 3$' $9(? $(1@ 9616 'Croaţia (1 '' # $L# #9? $11 69( 16? 1(6 1'( $91$ $=stonia #6 ( (6 1@@ $61 $#( 1(L (1? $$$1 $?9? $$$1 $

:etonia 3$6@ #9 $1 $L 9 #@ $$@ $1L $?6 6(' 196:ituania $ 9 9 ? $L 6? 1(6 696 1'@ #'? 66( 1acedonia 3 @ 3$ $ @ @ $ 6 3 $ $9epublica oldova 1@ 3$ @ @ @ @ 6 3 $ $? $(+olonia $9L 6$( $? 3L' 16@ 6@@ ??L 66LL LL?# #9@# 99$9 9

om/nia $( 3' 3$6 3$( $? 9$ ?@ 36@ 916 1?' 1?9Eederaţia

usă 96'L $1?@ 6$?? 1#66 6#66 '?1? $6?L1 $1?(? 16$#$ 9#'$( ###'9 96Herbia 3 3 3 3 3 1 6 (6 L# 3 1L6

untenegru 66 3 $@L

Hlovacia 9? $9? 1' (@ $$ 19? 31$ $#? #$$ (@@ #6@ 'Hlovenia 3$? 3# (# $99 $#$ 9?( ##@ (99 L#1 $L@1 $99@ 1&craina $6 39 $ 16 3# $6 9 1?# $66 (?6 $@$@ $&ngaria $## 1?L (1@ 6(L 1?L $(99 $$$' 11@# 6L?9 6(1$ 1169 $

Total 1*= **8= =7* ,76 =6== 1,77 18767 *1171 =1=, ,*6* =*=

Hursa! )7 1@@L, 1@@'

Calitatea de emitent de fluxuri de 7H este aproape inexistentă în cazulfostelor ţări socialiste din 2sia Centrală, excepţie făc/nd doar 2zerba0eanul şi

aza;*stan3ul care s3a aflat la originea a peste '@G a fluxurilor de 7H ieşite dinaceastă regiune între 1@@@ şi 1@$$.

I+i%i ! ISD !in 'o#tl $&%i #ociali#t !in A#ia3 milioane dolari 3

<abel nr.$9Ţa%a 1661

1661668 *777 *771 *77* *77, *77= *77 *77 *77 *778 *776 *717

2rmenia 3 3 3$ @ $ @ 1 ? 6 1 $@ #6 L2zerbai0an 9 3 $ $1 61( '66 $1@# $11$ ?@# 1L( ##( 61( 161

eorgia 3 3 3 3 9 9 $@ 3L' $( ?( $9? $' $6#aza;*stan 3 L 9 31( 91( 3$1$ 3 3$9( 6L# 6$#6 $1@9 6$#' ?L6?

6L



$1?'-rg*-zstan 3 16 # ( @ @ 99 3 3 $ @ @ @

<a0i;istan 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 33 3 3<ur;menistan 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

&zbe;istan 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

Total = ,1 11 8 81 18 66, 1176 ,18 161 , 8*1*Hursa! )7 1@@L, 1@@', 1@$$

În privinţa modului de concretizare a 7H, studiul efectuat de &IC<2 înacest sens, confirmă tendinţa manifestată în practică. În ţările în dezvoltare 7H se vor materializa preponderent sub forma filialelor înfiinţate de firmele multinaţionalestrăine iar în ţările dezvoltate vor îmbrăca mai ales forma ac*iziţiilor şi fuziunilor. eremarcat că aproape ?@G din firmele multinaţionale c*estionate s3au declarat înfavoarea efectuării de investiţii în =uropa Centrală şi de =st.

eprezentanţii ţărilor membre ale &= au apreciat 0ust în cadrul euniuniiinisteriale de la =ssen, din $''9, că procesul de atragere de 7H, de către ţările întranziţie, reprezintă at/t o necesitate c/t şi o posibilitate de înfăptuire a integrăriieuropene. 7ntensificarea relaţiilor economice dintre firmele din ţările în tranziţie şicele din ţările membre ale &.=., realizată pe baza fluxului de 7H a stat şi continuă săstea la baza integrării economice efective dintre cele două grupuri de ţări.

<recerea de la sistemul planificat de producţie la economia de piaţă, pe parcursul a $@3$# ani, a reprezentat o adevărată provocare pentru ţările =uropeiCentrale şi de =st. :ipsa experienţei, mentalitatea învec*ită, nevoia acută de capital aufăcut ca rolul 0ucat de 7H în economia acestor ţări să fie mult mai important,comparativ cu alţi competitori care nu au cunoscut rigorile lagărului socialist. +entru oapreciere mai nuanţată a semnificaţiei intrărilor de 7H şi pentru punerea în evidenţă a

contribuţiei acumulărilor precedente de 7H asupra dezvoltării economice din ţara primitoare, putem utiliza ca indicatori stocul intrărilor de 7H pe locuitor şi ponderea pe care stocul intrărilor de 7H o deţine în +7B.

In!icato%i cu p%i"i% la #itua$ia ISD !in Eu%opa Cnt%al& +i ! E#t

<abel nr.$#

Ţa%aPop.(ii

loc.

PI(il G

PIHloc

G

Stocint%&%iISD

(il G

Stoci+i%iISD

(ilG

Stocint%&%i

ISD

p loc.G

Stoci+i%

i

ISDploc.G

Pon!% #tocint%&%i

ISD 5nPI?

Pon!% #toc

i+i%iISD 5nPI?

2lbania 6$96 $11'# 6'$$ 1(1? $9? L6# 9( 1$,6 $,$Belarus '(L$ (@6@1 (11L ((?' #@ (L' # $$,@ @,$Bosnia3Uerţegovina

6??6 $L9#19L'@

???' 1'1@($ ? 91,$ @,$

Bulgaria ?(16 9''@@ (#9# 9(@$$ $19L (@6# $(6 '1,1 1,#epublicaCe*ă

$@(1# 1$(9L#

1@6?#$$96(

'''$6

$@?(9 '61 #1,L 9,#

6'



Croaţia 9969 ('661 $#(6( 6$@($ 6(6# ?@@# L$' 99,L #,1=stonia $69$ 16@L( $?1$# $#'(1 ((L( $$'@6 9'L# (',$ 1L,':etonia 11(( 66?L6 $9'@L $$99? $@(( #@#$ 9?@ 66,L 6,$:ituania 66#L 9?69$ $9@'? $1L9? $''@ 6L1# #'1 1?,$ 9,1acedoni

a

1@6L '#1$ 9(?$ 996L #9 1$?? 1( 9(,( @,#

epublicaoldova

6(66 (@9L $((9 1#6? ?# ('L 1@ 9$,' $,1

+olonia 6L$16 #1('((

$6L11 $($9@(

1$L$9

9166 #?1 6@,( 9,$

om/nia 1$#$6 1@@@?$

'6@@ ?$L(9 '$1 669@ 91 6#,' @,9

Eederaţiausă $9$L@

@

$(@?L

$(

$$66L 1$6?6

9

1@1L

6?

$#@? $96@ $6,1 $1,(

Herbia ?6#@ #@@($ (L$$ $(6L? 3 111' @ 61,? @untenegru

(11 9#1$ ?1(L 6169 6$@ #$'' 9'L ?$,# (,L

Hlovacia #9@( '9'#? $?#(# 9#'66 $'@$ L9'( 6#$ 9L,6 1,@Hlovenia 1@6' #9($6 1(?L9 $#?L1 L(#@ ??9@ 9191 1L,L $#,L&craina 9(1#L $L@6#

#6L'L 9(''? ?@@# $@$# $#$ 1(,@ 6,L

&ngaria $@@6L $##((L

$##@? (6(?$ $9$?'

(691 $9$1 9@,' ',$

<otal 61#@(

9

691$#

?6

$@#1# L'9?(

#

1L1#

@$

1?#1 L(' 1(,$ L,1

Hursa! prelucrat de autor după )7 1@@' şi informaţii ale Băncii ondiale

În cele două zeci de ţări ale =uropei Centrale şi de =st cuantumul stocului 7Hatrase pe locuitor se ridica la 1?#1 dolari. Cifra este cu mult sub media unor ţări caEranţa 4$#'?? dolariFlocuitor5 sau H&2 4?9'9 dolariFlocuitor5, dar este sensibil maimare dec/t nivelul atins de aponia 4$#'1 dolariFlocuitor5. iscrepanţe notabile semanifestă şi între ţările care compun grupul, pla0a pe care evoluează acest indicator situ/ndu3se între (L' dolari 7H atrase, c/t revin unui cetăţean din Belarus, şi $$'@6dolari 7H atrase, c/t revin unui estonian. acă recordul atins de =stonia îl putemconsidera ca fiind mai puţin relevant av/nd în vedere numărul redus de locuitori dinaceastă ţară, valoarea atinsă de epublica Ce*ă de $@?(9 dolariFlocuitor putem afirmacă este elocventă. Eederaţia usă ocupă autoritar primul loc între cele douăzeci de ţăriale zonei în privinţa volumului stocului intrărilor de 7H, în sc*imb în ierar*iastabilită pe baza stocului intrărilor de 7HFlocuitor se situează pe un modest loc $?.

Cel de al doilea indicator 4ponderea stocului intrărilor de 7H în +7B5 exprimă, pe de o parte, aşa cum am menţionat, contribuţia capitalului străin la dezvoltareaeconomică a ţării gazdă, iar pe de altă parte, gradul de integrare internaţională arespectivei economii. Rările dezvoltate vest3europene sunt fără ec*ivoc cele maiintegrate în domeniul 7H. 2mploarea orientării spre exterior a investitorilor auto*toni, dublată de desc*iderea propriilor economii în faţa capitalului străin, sunt

explicabile dacă avem în vedere următorii factori! cultivarea cu perseverenţă avalorilor economiei de piaţă8 dezvoltarea economică ec*ilibrată şi diversificată sub

9@



aspect structural8 tradiţiile manifestate în tranzacţiile internaţionale etc. +ondereastocului intrărilor de 7H în +7B a fost de 69,?G în Eranţa de $(,@G în H&2 şi numaide 9,$G în aponia. Cu o pondere de 1(,$G, ţările central şi est europene, ocupă o

poziţie onorantă, av/nd în vedere scurta lor istorie în domeniul atragerii de 7H.

In!icato%i cu p%i"i% la #itua$ia ISD !in 'o#tl $&%i #ociali#t ((3% al CSI !inA#ia

<abel nr.$(Rara +op.

mii loc.

+7Bil. V

+7BFlocV

Htocintrări7Hmil. V

Htocieşiri7Hmil.

V

Htocintrări

peloc.

V

Htocieşir i peloc.V

+ondere

stocintrări7H

în +7B

+ondere stocieşiri

7H în+7B

2rmenia 6@?? $$'$? 6L?1 6#1$ 19 $$99 ? 1',# @,12zerbaid0an

L(?' 9(1#' #61' (($1 #161 ?($ (@1 $9,1 $$,6

eorgia 96(9 $1?'6 1'6$ 9''$ $6@ '1$ 1' 1L,# $,@aza;*stan

$#(?#

$6111'

L96# #L1L9 #L91 6?$L 6?1 99,@ 9,9

-rg*-zstan

#1?L 991@ L6? $@$# $L $'1 6 11,' @,9

<ad0i;istan (L6( #$'# ?#' 3 3 3 3 3 3<ur;menis

tan

#@1L $L1(' 6(66 3 3 3 3 3 3

&zbe;istan 1?6$9

1?'$L $@11 3 3 3 3 3 3

<otal ?(1#$

1#'@@@

66'( $6'6#$ $$19(

$L1? $9? #6,L 9,6

Hursa! prelucrat de autor după )7 1@@' şi informaţii ale Băncii ondiale

Htocul intrărilor de 7H ce revine pe locuitor, în cele opt ţări din 2siaCentrală, a fost de $L1? dolari, ceea ce a reprezentat cu mult sub valoarea atribuită=uropei Centrale şi de =st. Hub aspectul cifrelor relative, situaţia pare a fi mult mai

bună în privinţa ponderii pe care stocul intrărilor de 7H o deţine în +7B.

această pondere a fost de #6,LG, fiind printre cele mai mari valori regionaleînregistrate în lume. Eaptul se datorează, în mare măsură, slabei dezvoltări economicereliefată prin nivelul extrem de redus de 66'( dolari +7B pe locuitor. În =uropaCentrală şi de =st, spre exemplu +7BFlocuitor este de $@#1# dolari.

Eluxul intrărilor de 7H în $om%nia a înregistrat valori anuale modeste,excepţie făc/nd ultimii trei ani ai intervalului scurs din $''@ p/nă în prezent. +rintrefactorii care au determinat această situaţie putem enumera!

• infrastructura slab dezvoltată8• o anumită rigiditate a forţei de muncă dublată de un sistem de formare

profesională neperformant8•

disfuncţionalităţile climatului legislativ8• lipsa stabilităţii economice8

9$



• manifestarea frecventă şi la toate nivelurile a actelor de corupţie8• birocraţia ce a caracterizat activitatea administraţiei publice8• pierderea startului în înfăptuirea reformei economice cel puţin în faţa ţărilor

din zonă care au aderat înaintea om/niei la &=.+entru a realiza o mai bună comparaţie între situaţia din om/nia şi cea din

celelalte ţări foste socialiste am utilizat indicatorul! intrări anuale de 7H pe locuitor.În om/nia, intrările anuale de 7H pe locuitor au înregistrat, din $''@ p/nă în

1@@6 valori sensibil de apropiate de cele raportate de fostele ţări sovietice din 2sia înansamblu lor şi inferioare celor 1@ de ţări foste socialiste din =uropa Centrală şi de=st. În perioada 1@@@31@@L om/nia a absorbit cu $69G mai multe 7H pe locuitor comparabil cu cele L ţări asiatice şi cu $'G mai multe 7H pe locuitor dacă neraportăm la cele 1@ de ţări din =uropa Centrală şi de =st. În anii 1@@', 1@$@ şi 1@$$evoluţia a fost defavorabilă om/niei.

Fi-u%a 1. E"olu$ia ISD p locuito% at%a# ! Eu%opa Cnt%al& +i ! E#t)A#ia Cnt%al& +i Ro(;nia

=xtinderea analizei privind evoluţia 7H pe locuitor în om/nia a presupusefectuarea de comparaţii cu media înregistrată la acest indicator pe ansamblul celor L

ţări foste socialiste din =uropa Centrală şi de =st care au aderat la &= în mai 1@@9 şimedia obţinută pe ansamblul celorlalte $1 ţări ale regiunii rămase la acea dată în afara&=. În intervalul 1@@@31@@L 7H pe locuitor atrase de om/nia au fost cu #9G maimici dec/t cele înregistrate în medie în cele L ţări europene foste socialiste care auintrat în &= în 1@@9 şi cu #?G mai mari dec/t media realizată în cele $1 ţări europenefoste socialite, care la acea dată au rămas în afara &=. Himilar cu analiza anterioară,om/nia a înregistrat, în ultimii trei ani evidenţiaţi statistic, o evoluţie nefavorabilă,aşa cum rezultă şi din figura de mai 0os.

91



Fi-u%a *. E"olu$ia ISD p locuito% at%a# ! -%upul $&%ilo% Eu%opiCnt%al +i ! E#t c au a!%at la /E 5n *77=) ! -%upul $&%ilo% !inEu%opa Cnt%al& +i ! E#t ca% au %&(a# 5n a'a%a /E 5n *77= +i !Ro(;nia

=voluţiile favorabile ale fluxurilor intrărilor de 7H în om/nia în anii 1@@9 şi1@@# c/nd acestea s3au cifrat la aproape (,# miliarde dolari au fost urmate de creşterisubstanţiale ăn anii 1@@(,1@@? şi 1@@L c/nd acest indicator a atins valori de $$,6miliarde dolari, ',' miliarde dolari şi respectiv $6,6 miliarde dolari. Cauzele care audeterminat această creştere a 7H atrase de om/nia încep/nd cu 1@@9 pot fisintetizate în!

•

înc*eierea proceselor de privatizare din ţările =uropei Centrale şi de =st4Ce*ia, &ngaria, +olonia5 care au fost premiantele procesului de tranziţiecătre economia de piaţă8

• apariţia în privatizările efectuate de om/nia a unor oportunităţi deosebite4+etrom, BC, distribuţia energiei electrice şi gazelor naturale etc.58

• intrarea om/niei la $ ianuarie 1@@9 în I2<O8• propunerea de aderare a om/niei la &= la Hummitul de la Halonic din

1@@6, confirmată la Bruxelles la 0umătatea anului 1@@98• preluarea acXuis3ului comunitar ce a limitat instabilitatea legislativă,

reduc/nd totodată birocraţia şi corupţia.

+entru om/nia, data de $ ianuarie 1@@? marc*ează începutul unei noi fazeistorice de dezvoltare. 20utată de ţările membre ale &=, om/nia are toate şansele săelimine sau să atenueze nea0unsurile cu care se confruntă, devenind tot maicompetitivă sub aspectul atragerii de 7H.

=voluţia fluxurilor de 7H pe plan mondial încep/nd cu anii Q'@ esteexplicabilă prin desc*iderea economică manifestată în ma0oritatea ţărilor lumii.

2stfel, în domeniul reglementărilor privitoare la 7H din cele $'6@ de actenormative adoptate de ţările lumii în perioada $''131@@L, un număr de $?@9, adicăLL,1G din total au fost favorabile atragerii 7H.

Iivelurile înalte atinse de fluxurile mondiale de 7H în anii 1@@@, 1@@(, 1@@?,1@@L ne îndreptăţeşte să afirmăm că globalizarea a atins un maxim de intensitate în

acei ani, în rest av/nd loc o reducere a acesteia. +e de altă parte, fluxurile de 7H suntconcentrate într3un număr relativ de ţări S în cele dezvoltate S ceea ce conduce la

96



ideea că sub aspectul repartizării teritoriale a 7H, globalizarea vizează doar unsegment al pieţei mondiale.

Capitolul VI

PIAŢA INVESTIŢIILOR STRĂINE DIRECTE DIN ROMNIA

.1. No$iuna ! in"#ti$i #t%&in& +i ! in"#tito% #t%&in 5n Ro(;niaÎn art. $ din :egea nr. 6#F$''$, prin in"#ti$i #t%&in& se înţelege! a5

constituirea de societăţi comerciale, filiale sau sucursale cu capital integral străin sauîn asociere cu persoane fizice sau persoane 0uridice rom/ne, potrivit prevederilor :egii nr.6$F$''@ privind societăţile comerciale8 b5 participarea la ma0orareacapitalului social al societăţii existente sau dob/ndirea de părţi sociale ori acţiuni laasemenea societăţi, precum şi obligaţiuni sau alte efecte de comerţ8 c5 concesionarea,înc*irierea sau locaţia gestiunii în condiţiile legii, a unor activităţi economice, servicii

publice, unităţi de producţie ale unor regii autonome sau societăţi comerciale8 d5dob/ndirea dreptului de proprietate asupra unor bunuri mobile sau imobile, cu

excepţia dreptului de proprietate asupra terenurilor8 e5 dob/ndirea de drepturi de proprietate industrială şi intelectuală8 f5 dob/ndirea de drepturi de creanţe sau alte

99



drepturi referitoare la prestări cu valoare economică asociate unei investiţii8 g5cumpărarea de spaţii de producţie sau alte clădiri, cu excepţia locuinţelor, altele dec/tcele auxiliare investiţiei, precum şi construirea lor8 *5 contractarea executării delucrări de exploatare şi îmbunătăţire a producţiei în domeniul resurselor naturale.

2v/nd în vedere cele prezentate mai sus, considerăm că in"#ti$ia #t%&in& în

om/nia se poate defini ca fiind investiţia realizată în modalităţile şi în condiţiilerecunoscute de lege, de către persoanele fizice sau persoanele 0uridice, care aucalitatea de investitori străini, singure sau asociate cu persoane fizice sau persoane

0uridice rom/ne, investiţie care beneficiază de regimul instituit prin normele 0uridiceîn materie.

O problemă care s3ar ridica în legătură cu noţiunea de investiţie străină, estedacă aceasta se limitează doar la modalităţile enumerate în art. $ din :egea nr.6#F$''$, sau dacă această enumerare are caracter enunţiativ, put/ndu3se extindenoţiunea şi la alte modalităţi.

eoarece din dispoziţiile legii menţionate nu reiese că ar exista şi altemodalităţi de realizare a investiţiilor străine şi nici că acestea se întregesc sau

completează cu dispoziţiile altor acte normative, putem considera că sfera noţiunii deinvestiţie străină în om/nia se circumscrie în limitele precizate de :egea nr. 6#F$''$.

În art.# din :egea nr. 6#F$''$ se menţionează că! prin in"#tito%i #t%&ini, seînţelege persoanele fizice sau persoanele 0uridice cu domiciliul, ori după caz, cu sediulîn străinătate care efectuează investiţii în om/nia, în oricare din modalităţile

prevăzute de prezenta lege.+otrivit definiţiei date de :egea nr. 6#F$''$, noţiunii de investitori străini,

elementele de extraneitate care determină calitatea de străin sunt domiciliul pentru persoana fizică şi sediul pentru persoana 0uridică. În dreptul internaţional privatcriteriul de definire al noţiunii de străin este cetăţenia pentru persoana fizică şinaţionalitatea pentru persoana 0uridică. He observă că noţiunea de investitor străin,reglementată de legea 6#F$''$ nu are aceeaşi semnificaţie cu cea din dreptulinternaţional privat.

2v/nd în vedere prevederile legale menţionate şi opiniile exprimate înliteratura 0uridică de specialitate considerăm că pot fi in"#tito%i #t%&ini în om/nia!a5 persoanele fizice care au cetăţenie străină şi domiciliul în străinătate8 b5 persoanele

0uridice care au naţionalitate străină şi sediul în străinătate8 c5 apatrizii care audomiciliul în străinătate.

În privinţa noţiunii de investitor străin se impun a se face următoarele precizări!

• persoana fizică, investitor străin, trebuie să aibă în mod necesar domiciliul

în străinătate indiferent dacă are sau nu şi reşedinţa şi indiferent unde s3ar afla8• dacă persoana 0uridică are mai multe sedii în acelaşi stat, ori pe teritoriile

unor state diferite, atunci trebuie luat în considerare sediul principal.+entru prima situaţie se poate observa că legea condiţionează statutul de

investitori străini numai de existenţa domiciliului în străinătate şi nu de reşedinţă.ovada şi calificarea unei locuinţe ca fiind domiciliul trebuie să se facă potrivit legiinaţionale a persoanei fizice în cauză adică lex patrise sau lex domicilii$.

+entru ce a de3a doua situaţie trebuie să se ia în consideraţie sediul principal al persoanei 0uridice, aşa cum rezultă din legea naţională, adică lex personalis1.

1 Eilipescu 7. 3 rept internaţional privat, =d. 2cademiei om/ne, Bucureşti, $''L, p. 19#31#'.2 Eilipescu 7. 3 rept internaţional privat, =d. 2cademiei om/ne, Bucureşti, $''L, p. 1$$311@.

9#



Cu privire la sediul persoanei 0uridice ca element de identificare a naţionalităţii persoanei 0uridice în situaţia în care o persoană 0uridică are mai multe sedii în acelaşistat sau pe teritoriile unor state diferite, determinant în stabilirea naţionalităţii estesediul statutar. adică locul unde persoana 0uridică îşi are centrul principal deconducere şi de gestiune a activităţii .

.*. Ca!%ul @u%i!ic al in"#ti$iilo% #t%&in 5n Ro(;nia

+entru mai bine de 9@ de ani, om/nia a fost supusă unei dictaturi ce a impuso economie puternic centralizată, orientată mai ales în ultimii ani ai acestei perioade,spre o dezvoltarea autar*ică.

+roblematica investiţiilor străine în om/nia a fost reglementată de ecretulConsiliului de Htat nr. 919F$'?1, conform căruia fluxul de investiţii străine înepublica Hocialistă om/nia era acceptat numai prin participarea capitalului străin laconstituirea societăţilor mixte. +onderea părţii rom/ne în capitalul social trebuia să fie

de minim #$G. Iu se ofereau garanţii prin lege, contra unei eventuale naţionalizări.În acest context, volumul capitalului din ţările occidentale era extrem de redus, partea

preponderentă a investiţiilor străine provenind din fostul lagăr socialist.upă evenimentele din decembrie $'L', una dintre priorităţile om/niei a

reprezentat3o desc*iderea porţilor către economia de piaţă, şi implicit către ţările caredeţin te*nologii avansate, ;noM3*oM şi management modern. &rmărindu3se atragereainvestiţiilor străine în om/nia a fost necesară instituirea unui cadru 0uridic adecvat.

În martie $''@ este adoptat primul act normativ, respectiv Dc%tulL- n%.6H1667 care a asigurat liberalizarea fluxurilor de capital străin către om/nia. 2cestdecret reglementa posibilitatea materializării 7H sub forma societăţilor cu participarede capital străin 4societăţi mixte5 sau sub forma societăţilor cu capital integral străin.În primul caz, trebuia obţinută aprobarea ministerului de profil în funcţie de naturadomeniului vizat precum şi avizul inisterului Comerţului =xterior şi al inisteruluiEinanţelor. În cel de3al doilea caz, era necesară obţinerea unei aprobăriguvernamentale. e menţionat că, aportul în natură al investitorului străin beneficiade scutire de la plata taxelor vamale.

+rin L-a ,H1661, privind regimul investiţiilor străine, s3a instituit regimul 0uridic general în această materie, asigur/ndu3se investitorilor străini în om/niagaranţiile, facilităţile şi condiţiile optime de valorificare nelimitată şi integrală acapitalului investit.

În art. 9 din :egea 6#F$''$ se precizează că, investiţiile străine pot fi efectuate

în toate sectoarele din domeniul industriei, explorării şi exploatării resurselor naturale,agriculturii, infrastructurii şi telecomunicaţiilor, construcţiilor civile şi industriale,cercetării ştiinţifice şi dezvoltării te*nologice, comerţului, transporturilor, turismului,serviciilor bancare şi de asigurare şi altor servicii cu respectarea următoarelor condiţii!a5 să nu fie încălcate normele de protecţie a mediului încon0urător8 b5 să nu se aducăatingere intereselor de securitate şi apărare naţională ale om/niei8 c5 să nu fie aduse

pre0udicii ordinii publice, sănătăţii şi moralei.7nvestitorii străini beneficiau conform prevederilor acestei legi de anumite

facilităţi ce vizau!a5 scutirea de la plata taxelor vamale a aportului în natură al investitorului străin

4utila0e, maşini, instalaţii, mi0loace de transport etc. aduse din străinătate58

9(



consumabile, pieselor de sc*imb şi componentelor importate pentru producţia proprie a societăţii, plătite din surse proprii, atrase sauîmprumutate8

• Hcutirea de la plata impozitului pe profit pentru o perioadă de # ani de ladata obţinerii de profit, dar nu mai mult de ? ani de la data începerii

activităţii.În :egea nr. ?$F$''9, se prevede totodată că dacă într3un interval de $9 ani, de

la data înmatriculării, participarea investitorului străin la capitalul social se reduce sub#@ milioane dolari H&2, sau dacă în aceeaşi perioadă societatea comercială se dizolvăvoluntar, atunci aceasta va fi obligată la plata tuturor impozitelor ce i s3ar fi aplicat peîntreaga durată de funcţionare.

ealizarea celei mai mari investiţii din om/nia 4Eabrica de automobile2=)OO din Craiova5, în ultimul deceniu al secolului trecut, a fost determinată şi

poate c*iar condiţionată de apariţia acestei legi.L-a n%. 8H166 a permis societăţilor comerciale rom/neşti cu participare

străină, inclusiv celor cu capital integral străin, să dob/ndească dreptul de proprietateşi orice alte drepturi reale asupra terenurilor necesare pentru realizarea obiectivului deactivitate. 2cest drept a reprezentat o premieră în legislaţia ultimilor #@ de ani dinom/nia.

He poate afirma că perioada $''$30umătatea anului $''? a fost una destabilitate legislativă, regimul investiţiilor străine în om/nia fiind stabilit, modificatşi completat de legile pe care le3au prezentat.

+rin O%!onan$a ! /%-n$& n%. ,1H166 privind regimul investiţiilor străineîn om/nia au fost abrogate prevederile :egii nr. 6#F$''$ şi :egii nr. ?$F$''9. +rinaceastă ordonanţă au fost redefiniţi o serie de termeni înt/lniţi în :egea nr. 6#F$''$ şiau fost acordate facilităţi fiscale, condiţionate de realizarea unor standarde de

performanţă. În cazul în care participarea investitorului străin la capitalul social alunei firme rom/neşti era de minimum 1@G, dar nu mai puţin de 6#@.@@@ dolari,ordonanţa prevedea! scutirea de la plata taxelor a aportului de maşini, utila0e,instalaţii, ec*ipamente, reprezent/nd aportul în natură la capitalul social8 diminuareacu #@G a taxelor vamale pentru importul de materii prime, materiale necesarerealizării producţiei pe o perioadă de doi ani8 diminuarea impozitului pe profit la $#Gtot pentru o perioadă de doi ani de la începerea activităţii.

Eacilităţile prezentate erau îmbunătăţite în funcţie de îndeplinirea unor condiţiicum ar fi! valoarea capitalului social subscris şi vărsat de investitorul străin sădepăşească #.@@@.@@@ dolari, exportarea de produse proprii a căror valoare sădepăşească 9@G din producţia realizată, reinvestirea a cel puţin #@G din profitul net

realizat anual etc.e facilităţi asemănătoare beneficiau şi investiţiile străine, de cel puţin unmilion de dolari H&2, angrenate în procesul de privatizare.

<rebuie menţionat că în această ordonanţă sunt abordate distinct, pentru primadată în legislaţia rom/nească, investiţiile de portofoliu realizate de investitorii străini.

+ublicarea cu mare înt/rziere a Iormelor de aplicare a Ordonanţei de &rgenţănr. 6$F$''? a determinat inoperabilitatea prevederilor acesteia, fiind abrogată prinadoptarea Ordonanţei de &rgenţă nr. '1F$''? privind stimularea investiţiilor străine.

9L



L-a n%. ,**H*771) privind promovarea 7H, cu impact semnificativ îneconomie, vizează investiţiile de peste un milion de dolari H&2, efectuate îninfrastructura economică a ţării, precum şi acele investiţii de peste un milion de dolaricare induc un efect benefic de antrenare în economia om/niei sau creează locuri noide muncă. 7nvestiţia trebuia efectuată sub forma de capital lic*id, şi putea fi realizată

în orice domeniu de activitate, except/nd sectoarele financiar, bancar, de asigurări3reasigurări.

7nvestitorii, pentru a beneficia de prevederile acestei legi, trebuiau săîndeplinească următoarele condiţii&

• investiţia să fie realizată după data intrării în vigoare a legii, respectiv după$ ianuarie 1@@98

• aportul financiar la investiţie să fie în moneda naţională sau în valutăconvertibilă8

• investiţia să fie realizată în maxim 6@ de zile de la data înregistrăriistatistice8

•

să nu fie încălcate reglementările privind protecţia mediului încon0urător8• să nu fie afectate interesele de securitate şi apărare naţională8• să nu dăuneze ordinii, sănătăţii sau moralei publice.

'acilităţile de care beneficiau investitorii au fost următoarele!• scutirea de la plata taxelor vamale şi de la plata <A2 numai pentru maşini,

utila0e, ec*ipamente nefolosite şi care intră în om/nia într3o perioadă maimică de un an de la data producerii lor8

• exceptarea de la plata <A2 a importului de materii prime şi materialedeficitare în om/nia, dar care sunt necesare pentru funcţionareaobiectului investiţiei8

•

recuperarea pierderilor fiscale din profitul impozabil în următorii # ani deactivitate8• acordarea unui credit fiscal ce reprezintă 1@G din valoarea investiţiei8• posibilitatea utilizării amortizării accelerate, astfel că investitorului îi era

permis să includă în c*eltuielile de exploatare în primul an de funcţionareo cotă de amortizare de #@G din valoarea iniţială a mi0locului fix.

+e de altă parte, :egea nr. 661F1@@$ prevedea că în cazul în care investitorulva înstrăina mi0locul fix, într3o perioadă mai mică de doi ani de la data importării, elva trebui să plătească at/t facilităţile acordate c/t şi penalitătile de înt/rzierecorespunzătoare. 2celeaşi sancţiuni sunt prevăzute a fi aplicate c/nd obiectivul deinvestiţii funcţionează mai puţin de $@ ani.

2ctele normative menţionate p/nă acum au vizat direct procesul investiţional.2lături de acestea, o serie întreagă de facilităţi sunt oferite investitorilor de legireferitoare la! zonele libere, parcurile industriale, zonele defavorizate, întreprinderilemici şi mi0locii.

.,. Politici p%i"in! at%a-%a in"#ti$iilo% #t%&in !i%ct 5nRo(;nia

.,.1. A#pct -n%al

#@



2tragerea investiţiilor străine directe este determinată de existenţa prealabilă aunui minim de condiţii de ordin economic, legislativ şi politic.

În primul r/nd, cadrul legislativ şi instituţional în domeniul economic trebuiesă existe şi să funcţioneze. ai mult, este necesar să fie transparent, stabil şi

predictibil. Hunt vizate reglementări privind organizarea şi funcţionarea societăţilor comerciale, concurenţa, asigurările, sistemul bancar, sistemul contabil etc.

În al doilea r/nd, interesul investitorilor străini este determinat de gradul dedesc*idere a economiilor din ţările gazdă.

În al treilea r/nd, se acordă importanţă atitudinii pe care o manifestă populaţiaşi partidele politice faţă de investiţia străină. Ostilitatea, xenofobia şi discriminareaconduc la diminuarea interesului investitorilor străini faţă de pieţele respective.2titudinea ostilă a sindicatelor faţă de investitorii străini, manifestată la începutulanilor Q'@ şi necontracarată prin atitudini ferme ale guvernului, a cauzat om/niei

pre0udicii pe termen scurt şi mediu, eforturile întreprinse pentru refacerea imaginiifiind semnificative.

+utem defini politica de atragere a 7H ca pe un ansamblu de principii,strategii şi mi0loace prin care sporeşte stocul de 7H şi implicit contribuţia acestora laatingerea obiectivului final 4creşterea economică5.

in perspectiva anunţată, politica privind 7H vizează următoarele aspecte$!• +rogramul strategic de atragere a 7H. 2vem în vedere! Ce se vrea a se obţine

de la 7HY, Care este rolul pe care acestea îl vor 0uca în viaţa economicăY8• Cadrul instituţional şi legislativ. <rebuie răspuns la întrebările! Care sunt

entităţile desemnate să aplice politica guvernului privind 7HY, Care suntcondiţiile ce determină activitatea investitorilor străini în economia ţăriigazdăY8

•

+/rg*iile economice de influenţare a 7H. <rebuie răspuns la întrebarea! Caresunt facilităţile sau restricţiile ce influenţează intrările sau ieşirile de 7HY=ste necesară existenţa tuturor elementelor menţionate. În caz contrar, nu mai

poate fi vorba de o politică în domeniul 7H, aceasta reduc/ndu3se la anumite măsuricu caracter înt/mplător ce vizează reglementarea unor aspecte particulare.

He pot identifica următoarele forme pe care le îmbracă politicile privind 7H!• (olitica minimală care oferă doar permisiunea unui investitor străin de a

derula afaceri în ţara gazdă8• (olitica de promovare a 7H presupune implementarea sub egida guvernului a

unui program de mar;eting. +romovarea ţării, ca locaţie pentru investitoriistrăini, se face de regulă de către o agenţie naţională specializată în domeniu.etoda se practică frecvent la scară mondială, fapt evidenţiat de constituireaîn anul $''# a 2sociaţiei ondiale a 2genţiilor de +romovare a 7nvestiţiilor 4)27+25. 2ceasta are în prezent peste $@@ de membri.

• (olitica de atragere a investiţiilor străine directe ce presupune pe l/ngăacţiunea de promovare, acordarea unor stimulente, uneori semnificativemenite a3l determina pe investitor să3şi localizeze investiţia în respectiva ţarăgazdă8

• (oliticile mixte care reprezintă o combinare în diferite proporţii a variantelor anterioare.

1 Elorin Bonciu, arian eorge inu, +olitici şi instrumente de atragere a investiţiilor străine directe,=d. 2lbatros, Bucureşti, 1@@$, pag.$@6

#$



2r fi fost normal, ca aceste condiţii economice de bază, să permită şi săsusţină un flux sensibil mărit de investiţii străine în om/nia, superior celui înregistratefectiv p/nă în urmă cu doi sau trei ani. Eaptul că nu s3a înt/mplat aşa, se explică, prinexistenţa unor factori de descura0are cum sunt!

• Lipsa stabilităţii economice ce a caracterizat om/nia, o bună perioadă de

timp, a erodat capitalurile şi profiturile investitorilor străini. 7nflaţia galopantă,cursurile valutare instabile au generat probleme, în primul r/nd, acelor investitori care au urmărit o derulare în timp a afacerilor lor în om/nia şi nuo repatriere rapidă a profiturilor 8

• )zitările şi erorile manifestate în demararea şi derularea reformei economiceau condus la depunctări ale ratingului om/niei de către agenţiileinternaţionale de specialitate, amplific/nd reticenţa investitorilor străini faţă deţara noastră 8

• (roporţia nesatisfăcătoare a capitalului privat *n $om%nia, datorată, întrealtele, înt/rzierii înregistrate în procesul de privatizare. He ştie că investitorii

străini sunt atraşi de economiile în care capitalul privat este preponderentdeoarece ei sunt obişnuiţi cu climatul înt/lnit pe acest tip de pieţe 8• (ercepţia externă a climatului intern de afaceri. upă $''@, tot mai multe ţări

au adoptat măsuri fiscale, vamale, financiare menite să atragă 7H. În acestcontext, pentru investitorii străini, importante sunt condiţiile economice de

bază, respectiv! dimensiunea pieţei interne, accesibilitatea resurselor naturale,existenţa şi calitatea infrastructurii, nivelul costurilor de producţie etc.2vanta0ele competitive de care dispune om/nia, în spaţiul central şi sudeuropean, au fost estompate o bună perioadă de timp de percepţia negativă aclimatului de afaceri intern, de către investitorii străini. om/nia nu a

beneficiat, în întreaga perioadă scursă după $''@, de serviciile unei instituţii

specializate în promovarea imaginii sale, instituţie care să deţină un personal bine calificat şi un buget corespunzător. În timp ce toate ţările în tranziţie auamplificat rolul agenţiilor naţionale de promovare a investiţiilor străine,om/nia a redistribuit activitatea de atragere şi promovare a investiţiilor străine între mai multe entităţi guvernamentale. H3au făcut eforturi pentru o

bună prezentare a condiţiilor economice pe care om/nia le oferăinvestitorilor străini, fapt concretizat în creşterea intrărilor anuale de 7H, de la1(6 milioane dolari în $''( la (999 milioane dolari în 1@@#8

• +isfuncţionalităţi ale climatului legislativ. radul redus de atractivitate alom/niei pentru investitorii străini s3a datorat şi înt/rzierilor înregistrate înreglementarea unor aspecte cum ar fi! regimul 0uridic al clădirilor şiterenurilor, falimentul, concurenţa, proprietatea industrială şi intelectuală etc.:a categoria aspecte negative mai putem încadra! lipsa de transparenţă a unor legi specifice, instabilitatea legislativă generată de sc*imbările prea dese alecadrului legislativ, birocraţia impusă de procedurile greoaie ce au funcţionatmai ales în domeniul constituirii societăţilor comerciale8

• $educerea semnificativă a potenţialului de absorţie al pieţei rom%neşti, cauzatde diminuarea anuală a veniturilor reale obţinute de populaţie. +e parcursulmai multor ani veniturile reale ale populaţiei au înregistrat un ritm mediu dedepreciere, cuprins între $@G şi 1@G, cu consecinţe negative asupra cererii demărfuri şi servicii din ţara noastră8

• Lipsa unei strategii de dezvoltare a unor sectoare şi ramuri economice careau potenţial în om/nia. +romovarea unei politici guvernamentale clare în

#6



acest domeniu simplifică modul de derulare a 7H în om/nia, conferindtotodată siguranţa de care au nevoie investitorii străini. Cu multă înt/rziere,spre exemplu, a fost reglementată politica industrială a om/niei, prinemiterea Uotăr/rii uvernului nr. (#?F1@@1. Hcopul urmărit prin acest actnormativ a fost de a asigura dezvoltarea unei industrii competitive care să

conducă la reducerea decala0ului existent în acest domeniu între om/nia şiţările membre ale &=. Uotăr/rea guvernamentală acorda atenţie atrageriiinvestiţiilor străine în acest domeniu propun/nd în consecinţă o serie de măsuricare vizau! accelerarea privatizării8 facilitarea ieşirii investitorului străin de pe

piaţa rom/nească prin îmbunătăţirea legislaţiei referitoare la faliment8elaborarea codului fiscal şi traducerea acestuia în limba engleză8 elaborareacodului investitorului etc8

• )xistenţa unor standarde contabile în om/nia, diferite de cele din ţărileoccidentale, a avut ca rezultat obţinerea unor rezultate financiare considerateanormale de către investitorii străini. 2stfel, firma :afarge omcim a obţinutîn anul 1@@@, conform reglementărilor contabile rom/neşti, un profit brut de161 miliarde de lei vec*i în condiţiile în care profitul brut pentru acelaşi an s3ar fi cifrat la aproximativ 1@@ milioane lei vec*i, dacă efectuarea calcului sefăcea după sistemul contabil francez8

• #pariţia t%rzie a pieţei de capital în om/nia, dublată de o evoluţie mai puţinfericită a acesteia. Iumărul mic de societăţi tranzacţionate, prin Bursa deAalori Bucureşti, a determinat de multe ori o lipsă de lic*iditate ce a condus laînc*iderea temporară a acestei instituţii8

• ondiţiile de operare pe piaţa locală. Hunt vizate două dimensiuni! socio3culturală şi economică. Hub aspect socio3cultural trebuie menţionat că trecereat/rzie a om/niei de la economia centralizată la economia de piaţă a condus la

cristalizarea culturii de afaceri într3o fază incipientă. Cel puţin la fel deanevoios a fost şi procesul de sc*imbare a mentalităţii, în primul r/nd de cătremanageri, care posed/nd slabe cunoştinţe de cultură a afacerilor au avutdificultăţi în relaţiile cu partenerii străini. in punct de vedere economic,greutăţile legate de condiţiile de operare pe piaţă au fost legate de! insuficientadezvoltare a infrastructurii, lipsa de performanţă a sistemului bancar şi deasigurări, suportarea unor tarife diferenţiate 4mai mari5 de către investitoriistrăini la cazare, transport aerian etc., atitudinea cel puţin refractară de care audat dovadă conducerile societăţilor cu capital de stat faţă de o eventuală

participare a capitalului străin. Condiţiile de operare ale investitorilor străini pe piaţa din om/nia sunt afectate de numeroasele scandaluri şi acte de corupţie,

care generează concurenţă neloială. =xperienţa internaţională a demonstrat cărealizarea unui proiect de investiţii presupune un termen mult mai lung într3oţară cu un grad ridicat al corupţiei. &nele studii au arătat că, pentru investitoriistrăini, corupţia apare ca un impozit suplimentar, netransparent şi imprevizibil.+entru a minimiza dezvoltarea corupţiei este recomandabil ca numărul deautorizări şi reglementări în domeniul investiţiilor străine să fie c/t mai redus,iar eventualele stimulente să fie acordate în mod automat.

.,.,. Politica ! p%o(o"a% +i #ti(ula% a ISD 5n Ro(;nia

=xperienţa internaţională a demonstrat că activitatea de promovare îndomeniul 7H trebuie să fie desfăşurată de o instituţie specializată care să deţină at/t

#9



din valenţele unei entităţi guvernamentale, c/t şi din valenţele unei entităţi private.Caracterul guvernamental înlesneşte relaţiile cu celelalte organizaţii ale statului, iar caracterul privat permite anga0area unui personal de valoare şi derularea unor proiecte

promoţionale de anvergură.2ctivitatea privind identificarea proiectelor de investiţii reprezintă o

componentă semnificativă în domeniul promovării de către o agenţie de profil. =stenecesar să se ţină cont de politica economică a guvernului, astfel înc/t investitoriistrăini să fie orientaţi către anumite sectoare. aterialele publicitare editate în acestsens sunt de o importanţă deosebită deoarece se constituie într3un prim contact alinvestitorului străin cu ţara gazdă. +entru a asigura promovarea unei bune imagini aţării gazdă în străinătate, respectivele mesa0e trebuie să se caracterizeze prin realism,coerenţă, prezentare la modul profesionist.

=ste necesară menţinerea unei imagini generale pozitive despre ţară, fapt ce presupune întreţinerea unor relaţii de colaborare cu reprezentanţii agenţiilor de presăinternaţionale, către care trebuie transferate periodic informaţii apreciative din diversedomenii! economic, cultural, sportiv etc.

În cazul unor obiective economice importante, pentru care se urmăreşteatragerea de capital străin, firmele pot să3şi promoveze singure imaginea, materialul

promoţional trebuind să cuprindă informaţii legate de localizarea pe *artă aobiectivului economic8 infrastructura existentă8 legăturile feroviare şi aeriene cu altelocalităţi8 reţeaua de drumuri, de distribuţie a energiei electrice, de apă, de canalizare8

populaţia din zonă 4număr, v/rstă, pregătire profesională58 băncile, firmele,materialele din zonă8 spaţiile şi terenurile disponibile etc.

Constituirea unei pagini pe internet, de către agenţiile de promovare, c/t şi dealte organisme guvernamentale interesate, asigură o facilă promovare a imaginii ţăriigazdă în r/ndul investitorilor străini. =xistă o concurenţă acerbă între agenţiilenaţionale de profil, întocmindu3se clasamente anuale pentru cele mai reuşite

prezentări pe internet.&nele st/ngăcii manifestate în om/nia, mai ales la începutul anilor Q'@, au

pus într3o lumină nefavorabilă condiţiile economico 3 investiţionale oferite de ţaranoastră. +entru a înlătura pre0udecăţile şi reticenţele investitorilor străini, dar şi pentrua face faţă concurenţei în domeniu, a fost necesară abordarea şi punerea în practică aunei politici de p%o(o"a% a investiţiilor străine la nivel guvernamental. În acestscop, a fost înfiinţată în $''$ 2genţia om/nă de ezvoltare. Ieatingereaobiectivelor preconizate a condus la trasformarea în $''? a 2genţiei om/ne deezvoltare, în epartamentul pentru +romovarea 7nvestiţiilor Htrăine din fostulinister al +rivatizării. &lterior, în anul 1@@1, prin constituirea 2genţiei om/ne

pentru 7nvestiţiile Htrăine s3a optat din nou pentru o instituţie specializată în promovarea investiţiilor.+entru investitorii străini, #ti(ulntl nu reprezintă un criteriu primordial în

fundamentarea *otăr/rii de a investi. <otuşi, practica a demonstrat că acele ţări careau fost consecvente în acordarea de stimulente au înregistrat succese în atragerea deinvestiţii străine.

+entru a trezi interesul investitorilor străini, ţările gazdă pot apela la stimulentemonetare directe 4financiare5 sau indirecte 4fiscale5.

Htimulentele financiare îmbracă forma acordării de credite, creării unor condiţii preferenţiale privitoare la ac*iziţia unor active, suportării unor c*eltuielilegate de racordul la utilităţi, pregătirea personalului etc.

În cadrul stimulentelor fiscale, în conformitate cu măsurile concrete promovate de diferite state, includem! scutiri totale sau parţiale de la plata impozitului

##



pe profit, diminuarea sau anularea impozitelor pe profiturile reinvestite, diminuareasau scutirea plăţii taxelor vamale, <A2, utilizarea amortizării accelerate etc. 2şa zisavacanţă fiscală este unul dintre cele mai uzitate stimulente fiscale promovate de ţărileîn dezvoltare. 2 acorda o vacanţă fiscală unui investitor străin înseamnă de fapt a3lscutii, total sau parţial, de la plata impozitului pe profit şi eventual, de la plata altor

impozite, pe o perioadă de timp determinată care, de regulă, se întinde pe mai mulţiani.

Eacilităţile fiscale sunt larg utilizate de ţările în dezvoltare care suntîncorsetate de unele restricţii bugetare. 2stfel, aceste ţări optează pentru diminuareasau anularea taxelor vamale la import, a impozitului pe profit, în detrimentulstimulentelor directe care presupun existenţa unor resurese financiare.

+e plan internaţional, se practică şi o serie de alte stimulente pentru atragereade 7H concretizate în! acordarea de terenuri pe care să fie realizată investiţia la

preţuri avanta0oase, acordarea de spaţii productive, construirea unor căi de acces,acordarea de garanţii guvernamentale, subvenţionarea salariilor pentru anga0aţiiinvestitorului străin, participarea guvernului prin intermediul propriei agenţii de

promovare, alături de investitorul străin la capitalul firmei, suportarea de către agenţiade promovare a c*eltuielilor ocazionate de studii de mar;eting, protecţia mediului,efectuate în interesul investitorului străin.

În multe cazuri, s3a constatat că este mai eficient ca sumele necesare pentru promovarea unui proiect de investiţii să fie acordate sub forma unor stimulente directeinvestitorilor străini.

2celeaşi stimulente pot avea o însemnătate diferită de la un investitor străin laaltul funcţie de! cultură, natura activităţii, putere economică etc.

ecizia de a investi într3o ţară central şi est3europeană se fundamentează pecoerenţa politicilor macroeconomice, pe stadiul atins în privatizare, pe dimensiunea

pieţei interne, pe calitatea şi costul forţei de muncă, pe stabilitatea politică şi apoi pesistemul de stimulente legiferat. He are în vedere că stimulentele c*iar dacă suntsemnificative, nu pot îmbunătăţi climatul investiţional din ţara gazdă.

+rocesul de #ti(ula% a investiţiilor străine în om/nia prin măsuri de naturăfinanciară, fiscală etc, este circumscris de acte normative care reglementează regimul

0uridic al investiţiilor străine.Într3o fază iniţială, :egea nr. 6#F$''$ privind regimul investiţiilor străine,

consemna următoarele facilităţi!• maşinile, utila0ele, instalaţiile, ec*ipamentele, mi0loacele de transport şi orice

alte dotări din import necesare investiţiei, constituite ca aport al investitoruluistrăin, sunt scutite de la plata taxelor vamale şi a taxei pe valoarea adăugată8

• materiile prime, materialele şi subansamblele importate, necesare producţiei, pe o perioadă de 1 ani de activitate a investiţiei, calculată de la data punerii înfuncţiune a obiectivului, sunt scutite de plata taxelor vamale şi a taxei pevaloarea adăugată8

• scutire de impozitul pe profit pentru o perioadă de la 1 la # ani, în funcţie denatura activităţii.:egea nr. #?F$''6, :egea nr. 6$F$''9, O& nr. 6$F$''?, O& nr. '1F$''?

sunt acte normative care au reglementat activitatea investiţională în om/nia. Hcopulultimelor reglementări era de a clarifica şi unifica facilităţile acordate investitorilor.2ceastă acţiune a fost întreprinsă sub presiunea investitorilor naţionali care nu

beneficiaseră, p/nă la momentul respectiv, de aceleaşi facilităţi de care se bucuraserăcei străini.

#(



În urma acestor demersuri, legislaţia actuală se bazează pe principii generale, potrivit cărora investitorul beneficiază de!

• posibilitatea de a investi în orice domeniu de activitate şi sub orice formă prevăzută de lege8

• tratament egal nediscriminatoriu pentru rom/ni sau străini, investitori rezidenţi

sau nerezidenţi8• garanţii împotriva naţionalizării, exproprierii sau altor măsuri cu caracter

similar, except/nd unele situaţii cum ar fi! construirea de utilităţi publice,cazuri în care despăgubirile acordate investitorilor trebuie să acopere ec*itabildaunele pricinuite8

• dreptul de a beneficia de scutirile vamale şi fiscale prevăzute de lege8• posibilitatea investitorilor 3 persoane 0uridice 3 de a dob/ndi drepturi reale

asupra bunurilor mobile sau imobile utilizate în derularea activităţii lor,except/nd terenurile care pot fi dob/ndite numai de persoane fizice sau

0uridice rom/ne.

7nvestitorii nerezidenţi beneficiază şi de alte înlesniri specifice!• reptul nerestricţionat de a transfera, în afara ţării, după plata impozitelor şi

taxelor aferente, veniturile obţinute dintr3o investiţie realizată în om/nia.<ransferul se va realiza în valuta în care a fost efectuată investiţia iniţială.2ceste venituri îmbracă următoarele forme! dividende, profit obţinut de ofilială, sumele realizate din v/nzarea de acţiuni sau părţi sociale, din falimentulunei societăţi comerciale, din exproprieri etc.

• reptul de a alege instanţele 0udecătoreşti sau arbitrare competente pentrurezolvarea unor litigii generate de eventualele încălcări ale legii rom/ne.7nvestitorii nerezidenţi pot opta pentru! :egea nr. 1'F$''@ privind conteciosuladministrativ8 :egea nr. $@#F$''1 privind reglementarea raporturilor de dreptinternaţional privat8 Convenţia pentru reglementarea diferendelor relative lainvestiţii între state şi persoane ale altor state, înc*eiată la )as*ington la$L.@6.$'(# şi ratificată de om/nia, dacă investitorul străin este cetăţean alunei ţări parte la Convenţie8 egulamentul de arbitra0 al Comisiei Iaţiunilor &nite pentru reptul Comercial 7nternaţional 4&IC7<2:5.:a toate acestea se adaugă o serie de facilităţi pentru investitori, cuprinse în

acte normative referitoare la regimul! întreprinderilor mici şi mi0locii, zonelor defavorizate, zonelor libere, petrolier, minelor, special maritim, parcurilor industriale,

parcurilor te*nologice. Iu în ultimul r/nd, trebuie avute în vedere stimulente fiscaleoferite de administraţiile locale şi a0utorul acordat de stat pentru proiecte mari de

investiţii în industrie încep/nd cu $ ianuarie 1@@9 şi p/nă la aderarea om/niei la&niunea =uropeană.

.=. E"olu$ia in"#ti$iilo% #t%&in !i%ct 5n Ro(;nia

.=.1. P%ci4&%i (to!olo-ic

+entru a exclude posibilitatea unor interpretări greşite, Oficiul Iaţional alegistrului Comerţului, în Hinteza statistică din 1@@(, prezintă semnificaţia celor maiuzitaţi termeni în procesul de materializare a investiţiilor străine.

#?



P%in #ocitat co(%cial& cu pa%ticipa% #t%&in& la capitalul #ocial seînţelege societatea comercială constituită, parţial sau integral, prin participarea unor

persoane fizice sau 0uridice cu domiciliul stabil sau cu sediul social în afara om/niei.In"#tito% #t%&in! persoană fizică sau 0uridică cu domiciliul stabil sau cu

sediul social în afara om/niei, care are calitatea de asociatFacţionar într3o societate

comercială cu sediul în om/nia.Capitalul #ocial exprimă valoarea totală a aporturilor, în numerar şi în natură,

subscrise de asociaţi la constituirea societăţii, precum şi la ma0oritatea capitaluluisocial în cursul vieţii societăţii comerciale.

!ubscrierea la capitalul social din partea unui investitor străin, potrivitlegislaţiei în vigoare, poate fi efectuată în moneda naţională a om/niei şiFsau învalută liber convertibilă.

Ma-orarea de capital consemnată prin menţiuni include!• sumele aportate de investitorii străini din resurse proprii noi, în

numerar şiFsau în natură, în lei şiFsau valută8• sumele aportate din dividende obţinute în om/nia8• dob/ndirea de părţi socialeFacţiuni de către o persoană nerezidentă de

la o persoană rezidentă. $educerea /creşterea0 prin cesiune de capital include sumele reprezent/nd

participări la capitalul social ale asociaţilorFacţionarilor nerezidenţi cedate către4primite de la5 asociaţiFacţionari rezidenţi.

2n(at%icula%a reprezintă înscrierea comerciantului în registrul comerţului, prin care se conferă acestuia calitatea de persoană 0uridică.

Mn$iuna constă în înregistrarea unor stări de fapt apărute în timpulactivităţii societăţii, ca de exemplu! sc*imbarea sediului, modificarea capitaluluisocial, fuziunea, lic*idarea, dizolvarea etc.

Ra!i%a este operaţia de ştergere a unei firme cu investitor străin din registrulcomerţului, marc/nd momentul pierderii personalităţii 0uridice, ca urmare a dizolvăriişi lic*idării acesteia. atele privind radierile cuprind şi societăţile comerciale care auintrat sub incidenţa :egii nr. 6$9F1@@$.

Op%a$iunil efectuate în registrul comerţului reprezintă totalitateaînregistrărilor care cuprind înmatriculări, menţiuni şi radieri privind societăţilecomerciale cu participare străină la capitalul social, indiferent de natura activităţii şitipul de societate comercială.

In"#ti$ia #t%&in& ! capital 5n Ro(;nia IS) conform definiţiei date deOficiul Iaţional al egistrului Comerţului, este egală cu subscrierea de capital laînmatriculare 475 plus subscrieri prin menţiuni de ma0orare de capital 45 plusFminus

capitalul social cesionat de către asociaţiFacţionari rezidenţi 4C5 minus capitalul socialsubscris la firmele radiate din registrul comerţului 45, respectiv!

7s Z 7 [ \ C 3

R-iunil ! !4"olta% cono(ic& #t%uctu%at p t%ito%iul Ro(;nii#unt:• Iord3=st! Huceava, Botoşani, Ieamţ, Bacău, Aaslui• Hud3=st! Arancea, alaţi, Buzău, Brăila, <ulcea,

Constanţa• Hud3untenia! 2rgeş, îmboviţa, +ra*ova, <eleorman,

iurgiu, Călăraşi, 7alomiţa• Hud3Aest Oltenia! or0, A/lcea, ol0, e*edinţi, Olt

#L



• Aest! 2rad, Caraş3Heverin, Uunedoara, <imiş• Iord3Aest! Bi*or, Bistriţa, Clu0, Hatu are,

Hăla0, aramureş• Centru! 2lba, Braşov, Covasna, Uarg*ita, ureş,

Hibiu• Bucureşti37lfov! Bucureşti, 7lfov

.=.*. Dina(ica int%&%ilo% ! ISD 5n Ro(;nia

Ciclurile electorale şi abordările legislative specifice lor, reprezintă elementede care să se ţină cont în analiza evoluţiei 7H în intervalul $''@31@@(.

(erioada 122341225 a fost caracterizată în primii ani de un cadru legislativ şiinstituţional în formare, de greutăţile inerente începutului restructurării radicale a

economiei şi de prezenţa unor investitori ocazionali care urmăreau c/ştigurispeculative rezultate din activităţi la scară redusă şi desfăşurate pe o perioadă scurtăde timp. +e ansamblul celor ( ani, cadrul legislativ poate fi considerat că a fost stabilşi c*iar stimulativ în domeniul atragerii investiţiilor străine, dar oferta de privatizare afost extrem de săracă şi nu a vizat! băncile, societăţile de asigurare şi utilităţile

publice. În această situaţie, om/nia a înregistrat un număr mare de investitori străini4aproximativ #@.@@@5, situ/ndu3se, din acest punct de vedere, pe primul loc între ţările=uropei Centrale şi de =st. Htocul intrărilor 7H, la finele anului $''(, s3a ridicat la$.169 milioane dolari, fapt ce denotă o putere financiară în general redusă ainvestitorilor străini, marea ma0oritate fiind persoane fizice. e remarcat că doar în1(# de cazuri investiţiile străine depăşiseră un milion de dolari H&2. 2ceasta

înseamnă că mai puţin de $G din numărul total al societăţilor comerciale cu participare străină deţineau aproximativ ?@G din capitalul investit. +olarizarea, însocietăţi foarte mici sau foarte mari, se explică prin condiţiile oferite de o economie,în care funcţionarea mecanismelor şi instituţiilor specifice pieţei era la început. +e deo parte, legislaţia iniţială prevedea acordarea aceloraşi stimulente indiferent demărimea capitalului străin subscris, încura0/nd investitorii străini cu potenţialderizoriu, iar pe de altă parte, marii investitori pot acţiona pe o piaţă imperfectă,deoarece ei îşi permit promovarea de strategii pe termen lung care uneori generează

pierderi în primii ani de activitate. <otodată, aceste firme mari pot avea acces lainstituţiile guvernamentale, beneficiind de consultanţă te*nică şi 0uridică însoluţionarea problemelor complexe ce apar.

e evidenţiat încercarea de dinamizare a activităţii de atragere a investiţiilor străine în ţara noastră, prin înfiinţarea în anul $''$ a 2genţiei om/ne de ezvoltare.&n semnal pozitiv recepţionat de investitorii străini a fost publicarea, în anul $''1, aeclaraţiei uvernului om/niei cu privire la încura0area, spri0inirea şi garantareainvestiţiilor străine.

in punct de vedere al repartiţiei în profil teritorial, 7H la finele anului $''(erau structurate astfel! Bucureşti ##G, ol0 ?,L$G, <imiş #,LG, Constanţa 6,LG,Bi*or 1,'G, Braşov 1,#G, 7lfov 1,#G, Clu0 1,1G, 7aşi $,#G, 2rgeş $,9G, +ra*ova$,9G, aramureş $,$G, Hibiu $,$G.

+rincipalele sectoare de activitate către care s3au îndreptat 7H în om/nia aufost! industria 6',?G, comerţul 19,$G, serviciile profesionale L,?G şi agricultura1,$G.

#'



emn de menţionat este studiul din anul $''( prin care s3a urmărit testareaintenţiilor de a investi în om/nia a #@L companii britanice importante. C*estionareleau fost trimise preşedinţilor şiFsau şefilor executivi din aceste firme, primindu3se dupădouă luni doar 1$ de răspunsuri ce puteau fi valorificate. Iumărul mic de răspunsuri

primite a demonstrat existenţa unui interes general redus al investitorilor britanici

pentru om/nia.in cele 1$ de răspunsuri a rezultat că o firmă a efectuat o investiţie 4@,#

milioane de dolari H&25 în om/nia, 6 firme au în vedere efectuarea unor investiţii înom/nia, 6 firme recunosc că au luat în calcul cel puţin o oportunitate de a investi înom/nia, 6 firme au răspuns că politica lor nu vizează investiţiile în străinătate, iar restul au considerat că la acel moment investiţiile în om/nia nu sunt oportune.

eticenţa investitorilor britanici faţă de om/nia s3a datorat în principalurmătoarele aspecte! posibilitatea desfăşurării unor acţiuni de expropriere şinaţionalizare, fluctuaţia cursului de sc*imb, incertitudinea manifestată în planlegislativ şi administrativ, riscul aferent derulării afacerii, slaba predictibilitate a

proiectelor economice, greutăţile generate de o infrastructură neadecvată.iclul 122647333, a constat într3o remarcabilă amplificare a oportunităţilor în

privatizare adresate investitorilor străini, dublată de o instabilitate accentuată acadrului legislativ din om/nia, situaţia evolu/nd la $L@@ comparativ cu cea înt/lnităîn perioada anterioară. +roblemele economice negative provenite din perioadaanterioară referitoare la producţia pe stoc, devalizarea băncilor care putea în oricemoment să conducă la colapsul sistemului bancar naţional, stabilirea unor datescadente apropiate în timp la care să se efectueze plăţi ce reprezentau v/rfuri înrestituirea datoriei noastre externe au avut ca efect, pentru primii trei ani ai perioadeimenţionate, o reducere a +7B cu $9G. Climatul astfel creat a determinat o puternicăcircumscripţie din partea potenţialilor investitori străini.

În privinţa procesului de privatizare trebuie remarcată apariţia t/rzie aom/niei pe piaţă 4practic după $''(5, c/nd interesul pentru zonă, fie fusese de0asatisfăcut 4pentru unele firme multinaţionale5, fie scăzuse considerabil. =venimenteledin fosta 7ugoslavie sau crizele financiare din Eederaţia usă au 0ucat şi ele un anumerol în temperarea sau am/narea interesului unor investitori străini pentru zona

balcanică.Înc*eierea unor contracte de privatizare sub presiunea timpului 4şi mai ales a

constr/ngerilor financiare5 au făcut ca acestea să nu fie foarte avanta0oase sau să nu prevadă un mecanism suficient de strict de controlare a respectării obligaţiilor de cătrecumpărători.

C*iar dacă investiţiile străine directe au cunoscut creşteri în perioada $''? 3

1@@@, totuşi este semnificativ faptul că acestea se datorează ma0orărilor de capital lainvestiţiile de0a existente şi într3o mult mai mică măsură investiţiilor străine noi.Htocul de 7H la finele anului 1@@@ se cifra la (.##L milioane dolari, de peste

şase ori mai mare dec/t cel înregistrat în $''(, dar sub necesităţile şi posibilităţileom/niei. Iivelul stocului intrărilor de investiţii străine directe pe locuitor a fost înom/nia, la finele anului 1@@@, de aproximativ 6@@ dolari H&2, fiind de şapte ori maimic dec/t cel înregistrat în &ngaria 41.$@@ dolari H&2Flocuitor5.

Htructura capitalului în valută subscris de investitorii străini la societăţilecomerciale, pe 0udeţe, a fost la finele perioadei următoarea! Bucureşti #6,$G, <imiş#,LG, +ra*ova #,9G, 7lfov 9,(G, Clu0 1,'G şi Bi*or 1,9G.

În ceea ce priveşte structura capitalului în valută subscris în societăţile

comerciale cu participare străină, pe domenii de activitate, s3a prezentat astfel!industrie 9#,1G, comerţ $L,1G, servicii profesionale $?,6G, agricultură 6,#G.

(@



În intervalul 7333 4 7338 climatul investiţional în om/nia a c/ştigat încoerenţă şi stabilitate.

Creşterea gradului de atractivitate în r/ndul investitorilor străini potenţi s3adatorat şi promulgării :egii nr. 611F1'.@(.1@@9 privind promovarea investiţiilor străine directe cu impact semnificativ în economie. :egea prevedea acordarea de

facilităţi însemnate pentru investiţiile care depăşesc $ milion dolari. În perioadaoctombrie 1@@$ 3 decembrie 1@@9 au fost înregistrate $L? proiecte în aceastăcategorie, care au generat investiţii directe în valoare de L@? milioane dolari.

=voluţia fluxului de 7H în om/nia a mai fost favorizată de dezvoltarea parcurilor industriale în teritoriu şi de elaborarea unor politici la nivelul autorităţilor locale pentru atragerea şi încura0area investiţiilor străine.

+entru a asigura asistenţa necesară investitorilor străini, dar şi pentru o mai bună orientare a activităţii promoţionale, a fost înfiinţată, în anul 1@@1, 2genţiaom/nă pentru 7nvestiţii Htrăine.

omeniile de activitate importante către care s3a îndreptat capitalul socialsubscris de investitorii străini la societăţile comerciale, p/nă la finele anului 1@@6 au

fost! industria #9,9G, comerţul $(,(G, serviciile profesionale $L,LG şi agricultura$G.

2şa cum se poate deduce din figura nr.6 ritmul mediu anual al intrărilor de7H în om/nia, a fost pentru perioada 1@@$31@@9 de 1.'@@ milioane dolari, situ/ndu3se la un nivel net superior celui înregistrat în intervalul $''$ 3 1@@@ care s3a cifrat la(#( milioane dolari. 2stfel a fost îndeplini, din punct de vedere statistic, unul dinobiectivele guvernului Iăstase, care consta în atingerea cifrei de $@ miliarde dolariH&2 la stocul intrărilor de 7H în om/nia în anul 1@@9. Iivelul propus a fost atinsîncă din 1@@6, c/nd intrările anuale cumulate de 7H au a0uns la $1.96@ milioanedolari. O creştere spectaculoasă de aproximativ (.91( milioane dolari a înregistrat3oacest indicator în anul 1@@9.

9ntervalul 733:4prezent a debutat prin instituirea de către noua putere a coteiunice de impozitare de $(G, reduc/nd rata de impozitare a impozitului pe profitgener/nd astfel claritate şi uniformitate în domeniu.

rept urmare, a crescut interesul investitorilor străini faţă de piaţa rom/nescă.=voluţiile favorabile ale fluxurilor intrărilor de 7H în om/nia în anii 1@@9 şi

1@@#, c/nd acestea s3au cifrat la aproape (,# miliarde dolari anual, au fost urmate decreşteri substanţiale în anii 1@@(, 1@@? şi 1@@L, c/nd acest indicator a atins valori de$$,6 miliarde dolari, ',' miliarde dolari şi respectiv $6,' miliarde dolari. Cauzele careau determinat această creştere a 7H atrase de om/nia, încep/nd cu 1@@9, pot fisintetizate în!

•

înc*eierea proceselor de privatizare din Ce*ia, &ngaria, +olonia etc. careau fost premiantele procesului de tranziţie către economia de piaţă8• apariţia în privatizările efectuate de om/nia a unor oportunităţi deosebite

4+etrom, BC, distribuţia energiei electrice şi gazelor naturale etc.58• intrarea om/niei la $ ianuarie 1@@9 în I2<O8• propunerea de aderare a om/niei la &=, la Hummitul de la Halonic din

1@@6, confirmată la Bruxelles la 0umătatea anului 1@@98• preluarea acXuis3ului comunitar, ce a limitat instabilitatea legislativă,

reduc/nd totodată birocraţia şi corupţia.

($



Hursa! MMM.stats.unctad.orgFi-u%a n%. 1. E"olu$ia in"#ti$iilo% #t%&in !i%ct at%a# ! Ro(;nia 5n p%ioa!a1661*71, mil.&H5

atele statistice indică o reducere puternică a investiţiilor străine directe atrasede om/nia în anii 1@@' şi 1@$@, acestea cifr/ndu3se la 9,L miliarde dolari, respectivla 6,# miliarde dolari. ecesiunea economică mondială şi tulburările politice şi sociale

interne au fost principalii factori ce au determinat această evoluţie a 7H intrate înom/nia, în cei doi ani amintiţi. <endinţa de scădere s3a menţinut şi în anii 1@$$,1@$1 şi 1@$6 c/nd fluxul intrărilor de 7H în om/nia s3a situat la 1,# miliarde dolari,1,? miliarde dolari şi 6,( miliarde dolari.

Conform datelor statistice oferite de &IC<2, recordul istoric al 7Habsorbite 4evaluate în dolari5 de om/nia a fost în anul 1@@L. acă privim acestindicator prin prisma cifrelor oferite în euro de către BI, recordul a fost stabilit înanul 1@@(. 2ceastă discrepanţă este explicabilă prin evoluţia raportului de sc*imbdintre euro şi dolarul american.

Holdul investiţilor străine directe atrase de om/nia, la finele anului 1@$6, seregăseşte în următoarele domenii! industrie 49L,$G5, intermedieri financiare şi

asigurări 4$9,1G5, comerţ 4$$,1G5, construcţii şi tranzacţii imobiliare 4',LG5,te*nologia informaţiei şi telecomunicaţii 4(,'G5, activităţi profesionale ştiinţifice,te*nice şi administrative 4#,@G5, agricultură, sivicultură şi pescuit 41,$G5,transporturi 4$,(G5, *oteluri şi restaurante 4@,(G5 şi alte activităţi 4@,#G5. 7nvestiţiilestrăine directe deţin o poziţie extrem de importantă în industrie, unde se realizează

produse cu consum ridicat de resurse naturale şi de forţă de muncă ieftină.Eilialele firmelor multinaţionale din industria cimentului, ce îşi desfăşoară

activitatea în om/nia, spre exemplu, în anul de criză 1@$@, au realizat, în cazulCarpatcement şi :afarge, rate ale profitului de 6@G, respectiv 66G cu mult mai maridec/t ratele profitului înregistrate pe ansamblul grupului, care s3au cifrat la 9,6G,respectiv (,'G. Iu a fost negli0at nici sectorul de intermedieri financiare şi asigurări,

care asigură o mare profitabilitate datorită operaţiunilor cu caracter speculativîntreprinse.

(1



+rincipalele ţări investitoare în om/nia, la finele anului 1@$6, au fost! Olanda411,9G din stocul de 7H atrase de om/nia5, 2ustria 4$',$G5, ermania 4$$,1G5,Eranţa 4?,'(5, 7talia 49,?G5, Cipru 49,#G5, =lveţia 46,1G5 etc.

7H efectuate de om/nia în străinătate au fost modeste, stocul acestora înanul 1@$6 fiind de $,9 miliarde dolari, faţă de L9,# miliarde dolari c/t a reprezentat

stocul 7H atrase de ţara noastră. 7storicul investiţiilor străine directe efectuate deagenţii economici rom/ni în străinătate este de dată relativ recentă. 2stfel, în anul$''L, +olicolor a ac*iziţionat firma Orgac*im din Bulgaria, iar +etrom a desc*is maimulte benzinării peste graniţă. &lterior, şi alte firme precum ompetrol,ediaalax-, Elamingo, HoftMin, obexpert etc., au demarat investiţii în străinătate.Rările către care investitorii rom/ni şi3au îndreptat cu precădere atenţia sunt!oldova, &ngaria, Bulgaria, Bosnia3Uerţegovina, Herbia, eorgia, aza;*st*an,2zerbai0an, &craina, 7talia, Hpania, usia etc.

acordarea unei ţări la economia mondială poate fi apreciată şi pe baza unor indicatori ce fac referire la investiţiile străine directe. Eluxurile de investiţii străinedirecte atrase şi emise, stocurile de investiţii străine directe intrate şi ieşite, dar mai

ales nivelul acestor stocuriFlocuitor oferă informaţii concludente cu privire la climatulinvestiţional, la mediul de afaceri din arealul geografic respectiv. +onderea stoculuiintrărilor de investiţii străine în +7B este un indicator ce semnifică pe de o parte,nivelul desc*iderii economice a unei ţări, iar pe de altă parte, gradul de dependenţă aleconomiei naţionale faţă de investitorii străini.

E"olu$ia co(pa%ati"& a p%incipalilo% in!icato%icu p%i"i% la in"#ti$iil #t%&in !i%ct

<abel nr.?In!icato%i Ni"l -lo3al Ro(;nia Cina F%an$a

$'L' 1@@L 1@$@ $'L' 1@@L 1@$@ $'L' 1@@L 1@$@ $'L' 1@@L7ntrări7H

$'?,6 $?99,$ $196,( 3 $6,' 6,# 6,6 $@L,6 $@#,? $6,@ (9,$

7eşiri 7H 169,@ $'$@,# $616,6 3 @,1 @,$ @,? #1,$ (L,@ 1@,? $##,@Htocintrări7H

$L6L,@ $#1'9,( $'$9@,( 3 (?,' ?@,@ $?,1 6?L,@ #?L,L (',6 '1@,L

Htoc ieşiri7H

$'69,@ $#'L?,' 1@9@L,1 3 $,9 $,9 6,( $9?,' 1'?,( ?(,L $1(?,L

Htocintrări7HFloc.

6## 11?? 1?L# 3 6$9( 61#L $( 1'@ 96' $$'? $96L@

Htoc ieşiri7HFloc.

9@6 16L$ 1'L@ 3 (L (' 6 $$6 11( $61? $'?''

+onderestocintrări7H în+7B

',1G 1#,@G 1',?G 3 66,1G 96,'G 6,?G L,#G ',LG (,LG 61,$G

+onderestoc ieşiri7H în

$@,$G 1(,$G 6$,LG 3 @,?G @,'G @,?G 6,6G #,@G ?,(G 99,6G

(6



+7BHursa! calcule proprii conform datelor oferite de )orld 7nvestment eport 1@$$ şi destatisticile &IC<2

.. In#titu$ii %o(;n+ti i(plicat 5n at%a-%a ! ISD 5n p%ioa!a !t%an4i$i

+olitica investiţională promovată de om/nia a urmărit atragerea capitaluluistrăin în procesul de privatizare şi nu numai, dorindu3se o participare semnificativă aacestuia la restructurarea economică. Obiectivul fundamental l3a reprezentat atingereac/t mai rapidă de către om/nia a statutului de economie funcţională de piaţă.

7nstituţiile cu implicare ma0oră în derularea investiţiilor străine, în perioada post3decembristă, au fost 2genţia om/nă de ezvoltare 425, Eondul +roprietăţiide Htat 4E+H5, 2utoritatea pentru +rivatizarea şi 2dministrarea +articipaţiilor Htatului42+2+H5, 2genţia om/nă pentru 7nvestiţii Htrăine 427H5 şi 2genţia pentruAalorificarea 2ctivelor Htatului 42A2H5.

A-n$ia Ro(;n& ! D4"olta% a fost înfiinţată în martie $''$ prinUotăr/rea uvernului nr.$L1F$''$, fiind organismul guvernamental cu atribuţiispecifice în atragerea capitalului străin.

2 este prima instituţie de acest gen din ţara noastră, fiind în acelaşi timp şi prima instituţie specifică economiei de piaţă armonizată perfect cu legislaţia &=.

+rocesul de organizare a 2 a fost semnificativ influenţat de a0utorul primit din partea noM UoM Eund al arii Britanii şi de programul +U2= al &=.Htructura organizatorică a 2 s3a caracterizat prin modernism, incluz/nd

printre altele şi Colegiul Consultativ compus din reprezentanţi ai ministerelor, aisectorului privat dar şi din specialişti de marcă din acest domeniu. 2 a fost în

premieră instituţia guvernamentală din om/nia care a promovat oportunităţile privind atragerea investitorilor străini în ţara noastră cu a0utorul 7nternetului încep/ndcu anul $''#. :a înt/lnirea anuală a agenţiilor naţionale de promovare a investiţiilor străine, care a avut loc la C*icago în $''?, a fost deosebit de apreciată pagina deinternet a 2 care s3a situat la nivelul celor realizate de firme cu tradiţie ca Jeroxsau Britis* 2irMai-s.

atorită prestigiului c/ştigat, 2 a fost membru fondator al 2sociaţieiondiale a 2genţiilor de +romovare a 7nvestiţiilor Htrăine, instituţie iniţiată de&IC<2 cu spri0inul Organizaţiei +entru Cooperare şi ezvoltare =conomică4O=C5, Băncii ondiale şi Organizaţiei ondiale a Comerţului.

+entru ca un potenţial investitor străin să fi putut beneficia de stimulentele prevăzute de legislaţia în vigoare la acea dată, trebuia să obţină mai înt/i un certificatde investitor. În acest sens investitorul străin depunea o cerere la 2, care analiz/nd

potenţialul financiar al acestuia în corelaţie cu natura şi dimensiunile investiţiei ceurma a fi efectuată, adopta o anumită decizie. ăspunsul trebuia remis investitoruluiîn termen de 6@ de zile de la data depunerii cererii.

+aralel cu acest demers, investitorul străin trebuia să parcurgă, la fel ca orice

cetăţean rom/n, toate etapele necesare înfiinţării unei societăţi comerciale, ceea ce presupunea intrarea în contact cu cel puţin şase entităţi instituţionale.

(9



<oate aceste aspecte au condus la instituirea unui sistem birocratic, cu efectenegative semnificative asupra atitudinii investitorilor străini.

În principiu, activitatea 2 s3a concretizat în următoarele! desfăşurarea deacţiuni promoţionale, stabilirea şi întreţinerea de relaţii cu instituţiile internaţionale,

punerea la dispoziţie a unor informaţii legate de legile şi instituţiile care au preocupări

în domeniul investiţiilor străine, acordarea de asistenţă investitorilor străini pentruîndeplinirea formalităţilor de constituire a societăţilor comerciale cu participarestrăină, formularea de iniţiative legislative în domeniul investiţiilor străine, elaborareastrategiilor de privatizare etc.

+rin Ordonanţa de &rgenţă nr. LLF$''? privind privatizarea societăţilor comerciale 2, a fost transformată în epartamentul pentru promovarea investiţiilor străine din structura inisterului +rivatizării. +rin comasarea atribuţiilor acestuidepartament cu atribuţiile 2genţiei Iaţionale pentru 7ntreprinderi ici şi i0locii afost înfiinţată în anul 1@@@ 2genţia Iaţională pentru ezvoltare egională, caretrebuia să îndeplinească şi anumite sarcini legate de promovarea investiţiilor străinesau de privatizare.

În acest context, puterea instaurată în om/nia la finele anului 1@@@ adistribuit activitatea legată de 7H timp de aproape doi ani următoarelor instituţii!

• inisterului pentru Întreprinderi ici şi i0locii pentru investiţii mai micide $ million de dolari8

• inisterului ezvoltării şi +rognozei pentru investiţii cuprinse între $million şi $@ milioane de dolari8

• epartamentului pentru relaţia cu investitorii străini din subordinea directăa premierului pentru investiţii de peste $@ milioane de dolari8

• 2utorităţii pentru +rivatizare şi 2dministrarea +articipaţiilor Htatului pentru atragerea investitorilor străini în procesul de privatizare a

societăţilor deţinute în propriul portofoliu8• inisterului 2facerilor =xterne care prin propria reţea de misiuni

diplomatice trebuia să desfăşoare o intensă activitate de informare ainvestitorilor străini.

Fon!ul P%op%it&$ii ! Stat s3a constituit în conformitate cu :egea nr.#LF$''$, privind privatizarea societăţilor comerciale. În virtutea actului legislativmenţionat E+H deţinea ?@G din capitalul social al societăţilor comerciale de stat,restul de 6@G aparţin/nd Eondurilor +roprietăţii +rivate.

+rin înfiinţarea E+H ca instituţie publică s3a urmărit trecerea acţiunilor deţinutede stat la societăţile comerciale, către proprietatea privată. Orizontul de timp 4? ani5,stabilit pentru finalizarea acestui proces, s3a dovedit a fi insuficient, necesit/nd

prelungirea sa prin Ordonanţa de &rgenţă nr. LLF$''?. H3a optat pentru această formăorganizatorică, deoarece experienţa internaţională a demonstrat că strategia în cadrulcăreia fiecare minister era responsabil de privatizarea întreprinderilor din domeniulsău de competenţă, nu a dat rezultatul dorit.

E+H a stabilit principiile de analiză şi evaluare a potenţialului economico3financiar al societăţilor comerciale de stat, a elaborat materiale de prezentare asocietăţilor ce urmau a fi privatizate, a promovat acţiuni de atragere a investitorilor străini, a derulat negocieri cu potenţialii investitori străini, a stabilit metodele de

privatizare şi criteriile de evaluare a ofertelor acceptate.2preciată ca fiind relativ modestă, activitatea E+H a cunoscut o serie de

deficienţe, multe generate de atitudinea investitorilor străini după procesul propriu3zis

(#



de privatizare, prin încălcări ale anga0amentelor asumate. În aceste condiţii E+H a fostdesfiinţat prin Ordonanţa de &rgenţă nr. 1'(F1@@@.

Auto%itata pnt%u P%i"ati4a%a +i A!(ini#t%a%a Pa%ticipa$iilo% Statului afost înfiinţată prin aceeaşi ordonanţă care a pus capăt activităţii E+H. 7nstituţie cu personalitate 0uridică, în subordinea guvernului, 2+2+H urma să

îndeplinească următoarele sarcini!• administrarea şi privatizarea societăţilor comerciale aflate în portofoliul

statului8• modernizarea, rete*nologizarea şi eventual restructurarea unităţilor comerciale

aflate în patrimoniul său8• controlul permanent al modului în care investitorii îşi îndeplinesc obligaţiile

asumate în procesul de privatizare.<rebuie remarcat că portofoliul deţinut de 2+2+H a fost diminuat substanţial

imediat după înfiinţarea acesteia, legislaţia adoptată atunci transfer/nd multe societăţicomerciale de stat, către ministere de resort şi autorităţile publice locale, urm/nd ca,

acestea din urmă, să gestioneze procesul de administrare şi privatizare. +e baza unor motivaţii ce pot fi catalogate ca puerile, s3a acţionat împotriva concluziilor desprinsedin practica internaţională, aşa cum am menţionat înainte.

A-n$ia Ro(;n& pnt%u In"#ti$ii St%&in 427H5 a fost constituită pe baza:egii nr. 6'@F1@@1. În articolul $, alineatul $ al acestei legi se stipulează că 27H "seînfiinţează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate

0uridică, în subordinea uvernului, prin reorganizarea epartamentului pentru elaţiacu 7nvestitorii Htrăini, din cadrul aparatului de lucru al uvernului, şi a irecţieienerale pentru +romovarea 7nvestiţiilor, din cadrul inisterului ezvoltării şi+rognozei%.

2tribuţiile principale cu care 27H a fost însărcinată prin lege să le

îndeplinească sunt următoarele!• coordonarea strategiilor de promovare a investiţiilor străine directe în om/nia

şi elaborarea programelor de acţiune pentru atragerea capitalului străin îneconomie8

• monitorizarea respectării prevederilor legale privind regimul investiţiilor străine în om/nia şi iniţierea de proiecte de acte normative pentruîmbunătăţirea legislaţiei în domeniu8

• acordarea la cererea investitorilor străini de asistenţă de specialitate, încontactarea firmelor şi organismelor rom/neşti, furniz/nd informaţiilenecesare pentru înfiinţarea de societăţi comerciale în om/nia, precum şiinformaţiile referitoare la mediul de afaceri rom/nesc8

• identificarea şi atragerea de surse de finanţare internaţională, spri0inită fiind deinisterul 2facerilor =xterne8

• informarea uvernul cu privire la originea, structura, domeniul de activitate şitendinţa evoluţiei 7H8

• colaborarea str/nsă cu firmele rom/neşti asigur/nd o legătură fluentă întreacestea şi agenţii economici străini.Cnt%ul Ro(;n pnt%u P%o(o"a%a Co(%$ului +i a In"#ti$iilo% St%&in a

preluat în urmă cu doi ani şi atribuţiile 27H.Auto%itata pnt%u Valo%i'ica%a Acti"lo% Statului AVAS a fost înfiinţată

pe baza :egii nr. 6(@F1@@9 prin comasarea 2utorităţii pentru Aalorificarea 2ctivelor

Bancare cu 2utoritatea pentru +rivatizare şi 2dministrarea +articipaţiilor Htatului.

((



2A2H este o instituţie de specialitate a administraţiei publice centrale, cu persoanalitate 0uridică, fiind în subordinea uvernului. 2ceasta a preluat drepturile,obligaţiile şi atribuţiile 2utorităţii pentru +rivatizare şi 2dministrarea +articipaţiilor Htatului, stabilite prin acte normative în vigoare în domeniul privatizării

postprivatizării, şi administrării participaţiilor statului în calitate de acţionarFasociat la

societăţile comerciale aflate în portofoliul său.Conform O.&. nr. $@$F@(.$1.1@@( privind reorganizarea 2A2H prin comasarea

prin absorţie cu Oficiul +articipaţiilor Htatului şi +rivatizării în 7ndustrie 2A2H a preluat şi drepturile, obligaţiile, atribuţiile acestei ultime instituţii care s3a desfinţat.

Capitolul VII

RISC/L 2N DECIJIA DE IMPLANTARE A I.S.D.

.1. Cat-o%ii ! %i#cu%i ca% t%3ui luat 5n con#i!%a% ! un potn$ialin"#tito%

7ndiferent de dimensiune, firmele se confruntă tot mai mult cu incertitudineaevoluţiei proceselor economice.

acă, în cazul incertitudinii, nu pot fi stabilite cauzele care producevenimentul şi deci nu pot fi luate măsuri de prevenire, în cazul riscului putemdetermina probabilitatea cu care un eveniment nedorit poate să se producă.

+otrivit lui +. Conso riscul "reprezintă incapacitatea unei firme de a se adapta

în timp şi la cel mai mic cost la sc*imbările de mediu1

%. +utem astfel afirma că riscul1 +. Conso, ":a gestion financiare de lKentrepise, =d. unond, +aris $'L#%

(?



asociat unei investiţii este cu at/t mai mare cu c/t climatul investiţional este maiinstabil şi cu c/t managementul firmei identifică mai t/rziu sau niciodată factorii

perturbatori.a0oritatea deciziilor economice se iau în condiţii de risc şi incertitudine,

opţiunea către un proiect de investiţii sau altul conduc/nd firma către o rentabilitate

mai mică sau mai mare.În cazul unui investitor străin, comparabil ca potenţial cu cel auto*ton analiza

problematicii riscului este mai complexă datorită faptului că percepţia primului diferăfaţă de percepţia celuilalt în funcţie de! dimensiunile şi natura entităţii care constituiesubiectul percepţiei 4indivizi, grupuri de indivizi, firme, naţiuni58 contextul politic8contextul economico3social8 contextul istoric şi cultural8 zona geografică*.

iscurile asociate deciziei unei firme de a realiza o 7H se concretizează în!riscul de proiect, riscul asociat direct firmei şi riscul de ţară. +rimele două suntcontrolate la nivel de management de firmă, iar cel de3al treilea la nivel de guvern alţării receptoare.

Ri#cul ! p%oict este identificat de unii autori cu riscul determinat de

soluţiile defectuoase de proiectare care conduc la o neconcordanţă între obiectivelestabilite şi capacităţile rezultate în urma executării proiectului.

2cest fapt impune automat atragerea răspunderii proiectantului. intr3o perspectivă lărgită riscul de proiect este o consecinţă a specificului activităţiidesfăşurate de firmă. =l derivă din slaba cunoaştere a efectelor pe care o decizieadoptată în prezent le va produce în perspectivă, în condiţiile unor permanente mutaţiiînregistrate de factorii exteriori firmei.

Ri#cul a#ociat !i%ct 'i%(i rezultă din elemente ce caracterizează firma4mărimea capitalului social, calitatea managementului etc5, şi din supradimensionarea

posibilităţilor firmei de a realiza un anumit obiectiv de investiţii în străinătate.+roblematica %i#cului ! $a%& în plan teoretic şi practic a fost impusă cu

intensitate în ani KL@ pe fondul incapacităţii unor ţări latino3americane de a returnadatoria externă. În acea perioadă riscul de ţară a fost identificat cu incapacitatea de

plată a respectivelor ţări. &lterior s3a constatat că sfera de cuprindere a riscului de ţarăs3a extins paralel cu creşterea volumului comerţului internaţional şi cu amplificareaexponenţială a fluxurilor de 7H. 2ceste evoluţii sunt consecinţe ale intensificării

prezenţei firmelor multinaţionale pe pieţele externe.Conform lui +ancros Iag-, riscul de ţară poate fi definit ca fiind expunerea la

o pierdere potenţială 3 a unui activ real, a unei afaceri 3 ca urmare a producerii unor evenimente economice, politice sau sociale care se află, de la un anumit nivel în sus,cel puţin parţial, sub control guvernamental din ţara gazdă şi nu sub controlul

proprietarului bunului sau al managerului firmei1

.:a modul general, riscul de ţară constă în expunerea la pierderi financiare cuocazia desfăşurării unei afaceri internaţionale, pierderi prile0uite de activităţilemacroeconomice şi evenimentele politice din ţara gazdă.

2şadar riscul de ţară este generat de interacţiunea mai multor categorii de factori şi anume!

• 'actori economici, care includ! încetinirea bruscă a creşterii economice,descreşterea economică, dezec*ilibrul balanţei de plăţi externe, creştereainflaţiei, evoluţia nefavorabilă a cursului valutar etc.8

2

(n'&el I., Investiţiile str*ine directe n 0omnia, Ed. Epert, +ucureti, 22, p13#1 +ancros Iag-, "Countr- is;, =uromone- +ublications%, :ondon, $'L9

(L



• 'actori politici care cuprind! starea de război, ocupaţia militară străină,războiul civil, terorismul, cucerirea puterii de partide naţionaliste, corupţia,adoptarea unor legi care îngreunează sau opresc repatrierea capitalurilor şi

profiturilor aparţin/nd investitorilor străini, embargoul la care este supusăţara receptoare a investiţiei, naţionalizarea investiţiei din cauze diferite de

cele de utilitate publică şi fără despăgubiri8• 'actori sociali care au în vedere! grevele şi revoltele etnice, religioase

sindicale, discrepanţa dintre veniturile obţinute de diferite categorii socialeetc.8

În fundamentarea deciziei de a investi în străinătate trebuie luaţi în considerareşi o serie de factori determinaţi de con0unctura economică şi politică mondială. 2vemîn vedere şocurile petroliere din $'?6, $'L', 1@@(8 crizele economice din $'?#, $'L$,$''@8 criza datoriei externe din anii KL@8 crizele de pe pieţele financiare din 2sia deHud3=st de la finele secolului trecut, actele teroriste înregistrate în H&2 din $$septembrie 1@@$ , criza financiară globală din anul 1@@L etc.

7H, prin natura sa, necesită o activitate derulată pe o perioadă îndelungată,av/nd în vedere durata de realizare a obiectivului investiţional şi durata de funcţionarea acestuia. 7nvestitorul străin trebuie să ţină legătura permanent cu ţara receptoareastfel înc/t în cazul deprecierii mediului de afaceri să poată lua în timp util acelemăsuri care să conducă la diminuarea pe c/t posibil a pierderilor. eterminareariscului de ţară trebuie făcută de investitorul străin ori de c/te ori se produce uneveniment în ţara gazdă care ar avea drept consecinţă plasarea acestei ţări într3o clasăinferioară de risc.

2dministrarea riscului de ţară de către managerii străini vizează două etape. În prima etapă 4preinvestiţională5 se acţionează pentru! cunoaşterea climatuluiinvestiţional din ţara receptoare, adoptarea obiectivelor din proiectul de investiţii la

condiţiile concrete din ţara gazdă, asigurarea prin intermediul societăţilor de asigurări,lărgirea portofoliului de investiţii etc. =tapa postinvestiţională urmăreşte obţinereaunui profit c/t mai mare într3o perioadă c/t mai redusă în vederea repatrierii urgente a

profitului şi eventual a capitalului investit, abordarea mai multor tipuri de activităţi pentru dispersarea riscului, întreţinerea unor relaţii cordiale cu factori locali şieventual guvernamentali etc1.

În situaţia în care un investitor străin intenţionează să ac*iziţioneze dinstrăinătate o firmă aflată în funcţiune trebuie să fie conştient că pe l/ngă riscurile pecare le3am abordat trebuie să mai ţină cont şi de riscul ce rezultă din particularităţilefirmei dob/ndite.

Htudiul realizat în 1@@1 de Camera de Comerţ şi 7ndustrie a om/niei şi

Clubul erman al Oamenilor de 2faceri* pe baza completării de c*estionare de către$19 de firme cu capital german a evidenţiat că în cei aproape $1 ani de tranziţiemediul economic din om/nia a fost unul puţin prietenos. Iemulţumirile au fostlegate de! instabilitatea legislativă promovarea unor legi care tratează contradictoriuacelaşi aspect, aplicarea retroactivă a unor legi, corupţia, opacitatea procesului de

privatizare.În ultimii 136 ani climatul investiţional a suferit o serie de îmbunătăţiri, fapt

recunoscut şi de investitorii străini, nelipsită de importanţă mai ales din punct devedere legislativ fiind apropierea de data aderării om/niei la &=. e nerealizăriimportante mai este încă marcat domeniul 0ustiţiei.

1 irela atei, "7nvestiţiile străine% =d. =xpert, Bucureşti, 1@@9, pag. 61'2 evista C2+7<2: I.#F1@@1

('



.*. E"alua%a %i#cului ! $a%&

Uotăr/rea investitorilor, în primul r/nd a firmelor multinaţionale de a investi înstrăinătate, trebuie să se bazeze întotdeauna pe evaluarea şi analiza riscului de ţară.

Băncile reprezintă alte entităţi ce acordă un interes deosebit nivelului şi evoluţieiriscului de ţară atunci c/nd finanţează afaceri în afara graniţelor naţionale.

În luarea deciziei de a investi în străinătate un rol, cel puţin orientativ, îl 0oacăclasa de risc în care este încadrată ţara gazdă. :a cererea clienţilor, instituţii de

prestigiu precum! 7nstitutional 7nvestitor, Htandard ] +oors, ood-Ks, Coface7ntercredit evaluează riscul de ţară pe baza indicatorilor economici, politici şi sociali.Htudiile de ţară efectuate de o agenţie de rating sunt utilizate la întocmireaclasamentelor de risc, poziţionarea fiecărui stat efectu/ndu3se în funcţie de potenţialulde risc la care sunt supuse afacerile internaţionale.

=xistă două forme de stabilire a ierar*iilor. În prima variantă toate ţările cesunt supuse analizei, sunt repartizate într3un clasament crescător sau descrescător

funcţie de nivelul ratingului atribuit. Cea de a doua variantă presupune grupareaţărilor în clase de risc. O clasă de risc cuprinde ţări ale căror riscuri suntasemănătoare, iar eventualele daune au dimensiuni comparabile. Cu c/t o agenţie derating doreşte să caracterizeze cu mai multă acurateţe elementele avute în vedere lafundamentarea unei clase de risc, cu at/t numărul claselor de risc utilizate este maimare.

7nvestitorul străin trebuie să aibă în vedere şi existenţa unui decala0 întremomentul desfăşurării unui factor perturbator în ţara studiată şi momentul efectuăriistudiului.

+ractica a demonstrat că în clasamentele de rating întocmite de diferite agenţii,o ţară este inclusă de regulă în clase de risc similare. 2cest fapt este posibil pe de o

parte, datorită utilizării aceloraşi surse de informare, iar pe de altă parte, agenţiile derating încearcă pe c/t posibil să evite diferenţele ma0ore în aprecierea aceleiaşi ţări

pentru a nu3şi deteriora prestigiul. 9nstitutional 9nvestitor, întocmeşte semestrial clasamente pentru cele $6( de

ţări analizate.7erar*izarea acestora se face pe baza mediei notelor acordate de c/teva zeci de

instituţii financiar3bancare de prestigiu şi de specialişti recunoscuţi. Eiecărei ţări îi vacorespunde o medie ce poate varia între @ şi $@@ de puncte. Euncţie de media obţinutăţările vor fi repartizate în cinci clase şi anume!

$. lasa # /;14133 puncte5 corespunde unui nivel minim al potenţialului de

risc de ţară81. lasa B /554;3 puncte0 corespunde unui nivel acceptabil de risc de ţară,exist/nd posibilitatea apariţiei unor pierderi minore8

6. lasa /8:45: puncte0 indică un nivel critic al potenţialului de risc deţară. Hunt posibile pierderi semnificative, fiind de preferat obţinerea unor garanţii guvernamentale8

9. lasa + /<:488 puncte0 cuprinde ţări caracterizate printr3un înalt nivel alriscului de ţară, pierderile put/nd fi totale. +rudenţa este cuv/ntul deordine pentru investitorul străin care în mod normal ar trebui să eviteimplantările în ţările din această categorie8

#. lasa ) /3.<8 puncte0 indică un nivel maxim de risc de ţară

recomand/ndu3se evitarea derulării oricărei afaceri cu astfel de ţări.

?@



2genţiile Htandard ] +oorQs şi ood-Qs ierar*izează ţările din punct de vedereal ratingului pentru împrumuturile acordate altor ţări şi pentru obligaţiunile emise dediferite state. Hunt luaţi în considerare indicatori ce exprimă posibilitatea ac*ităriiobligaţiunilor financiare externe ale ţărilor puse în discuţie.

!tandard = (oor>s clasifică ţările funcţie de ratingul atribuit pentru afaceri

investiţionale folosind notaţia 222, 22............... Rările notate cu 222 sunt celemai puţin expuse riscului, gradul posibilităţii de materializare a riscului cresc/ndgradual către , această din urmă clasă suger/nd c*iar posibilitatea iminentă de a seintra în incapacitate de plată.

În septembrie 1@@( 2genţia Htandard ] +oorQs a acordat om/nieicalificativul "BBB3%, ceea ce înseamnă o îmbunătăţire de la situaţia "stabilă% la"pozitivă%. om/nia a fost astfel încadrată în r/ndul ţărilor care prezintă un risc scăzut

pentru investiţii. 2ceastă apreciere s3a datorat în principal rezultatelor buneînregistrate în domeniul economic şi instituţional generate de apropiata aderare a ţăriinoastre la &=.

Creşterea economică susţinută înregistrată de om/nia în primele luni ale

anului 1@@L a fost principala cauză care a determinat plasarea ţării noastre de cătreHtandard ] +oorQs în clase de risc mai convenabile astfel pentru creditul în valută petermen lung om/nia a fost încadrată la KBBB%, iar pentru creditul în monedă străină

pe termen scurt la K2%.2ccentuarea crizei financiare pe plan internaţional şi c*eltuielile

guvernamentale mai puţin raţionale efectuate într3un an electoral au condus ladeteriorarea ratingului acordat om/niei "BB[%, respectiv la "B%, în luna octombrie1@@L. educerea considerabilă a cererii externe şi diminuarea posibilităţilor definanţare au determinat Htandard ] +oorQs să reconfirme în anul 1@@' calificativeleacordate anterior.

upă depăşirea riscurilor legate de campania electorală şi av/nd în vederereformele implementate de guvern 2genţia Htandard ] +oorQs a îmbunătăţit de lanegativ la stabil ratingul om/niei, astfel că în anul 1@$$ acesta a fost încadrat încategoria "BB[%. atingul BB[ a fost menţinut de 2genţia Htandard ] +oorQs şi înanii 1@$1, 1@$6. +entru anul 1@$9 a avut loc o îmbunătăţire la BBB3 .

Mood?>s utilizează pentru obligaţiunile şi pentru datoria externă a unui stat onotaţie oarecum asemănătoare şi anume! 2aa, 2a.........C. Iivelul riscului creşte de la2aa, 2a către C. În cazul titlurilor pe termen scurt emise de o ţară notaţia este! +$, +1,+6.

+rin calificativul "Ba$% acordat ţării noastre în anul 1@@L, ood-Qs răm/ne

singura agenţie de evaluare care a plasat om/nia în r/ndul statelor ce prezintă un riscscăzut pentru investitori. Clasa de rating următoare, către care a aspirat şi om/niaeste considerată destul de acceptabilă de către investitori. 2tribuirea clasei de rating"Ba$% om/niei a fost consecinţa următorilor factori! reducerea impozitelor,discrepanţele din politicile macroeconomice, disensiunile din s/nul coaliţiei aflate laguvernare.iscul politic este puţin probabil să se materializeze în om/nia aprecia ood-Qs laînceputul anului 1@@'. +e de altă parte se consideră că om/nia a fost surprinsă decriza mondială într3o ipostază financiară dificilă, fapt ce a determinat3o să cearăasistenţă financiară din partea E7 şi &=.atingul acordat om/niei în martie 1@@' de către ood-Qs a fost "Baa6%. <rebuie

avut în vedere şi faptul că aprecierea de către ood-Qs a avut loc cu puţin timp înaintede a fi făcut public anunţul privind acordurile cu E7 şi &=. 2celaşi calificativ

?$



"Baa6% este acordat om/niei şi în prezent, acesta fiind ultimul din categoriarecomandată investitorilor, cu perspectivă stabilă .

oface 9ntercredit ordonează cele $#6 de ţări studiate în următoarele grupe derisc! 2$, 21, 26, 29, B, C, .

Clasa 2$ este şi cea mai apreciată şi corespunde unui mediu economic şi

politic sigur cu posibilităţi reduse de apariţie a unor incidente de plată. iscul de ţarăse deteriorează pe măsură ce înaintăm către ultima clasă ce presupune o mare

probabilitate de deteriorare a mediului economic şi politic cu consecinţe nefasteasupra capacităţii de plată.

+entru determinarea riscului de ţară, analiştii acestei agenţii utilizeazăurmătorii indicatori! vulnerabilitatea dezvoltării, instabilitatea politică şi instituţională,fragilitatea sistemului bancar, criza lic*idităţii monedei străine, gradul de îndatorareexternă, vulnerabilitatea faţă de capitalul străin şi comportamentul de plată alcompaniilor.

Hituarea om/niei de către Coface în clasa B în perioada 1@@631@@9 aînsemnat un mediu politic instabil capabil să afecteze în continuare un istoric al

plăţilor de0a sărac. +e fondul creşterii economice de L,9G în 1@@9 şi a avizuluifavorabil privind integrarea în &=, om/nia primeşte în iunie 1@@#, calificativul "B[%ceea ce reprezintă un progres. :a finele anului 1@@# ratingul "B [% acordat ţăriinoastre s3a îmbunătăţit transform/ndu3se în 29, fapt ce denotă un istoric al plăţilor mediocru, exist/nd posibilitatea apariţiei situaţiilor de neplată datorită înrăutăţiriimediului economic şi politic. Iu trebuie uitate inundaţiile din 1@@# care au condus laîncetinirea ritmului creşterii economice din om/nia, precum şi disensiunileimportante din cadrul coaliţiei de guvernare. Conform aprecierilor Coface factorul

principal ce a determinat creşterea economică în 1@@( a fost sporirea consumuluiintern, fapt datorat ma0orării salariilor şi amplificării spectaculoase a creditelor deconsum. 2derarea la &=, stabilitatea politică şi continuarea reformelor puteauconduce, în accepţiunea Coface la o îmbunătăţire a ratingului om/niei, put/nd să3ifie acordat în anul 1@@? calificativul 26. Hituaţia nu a evoluat conform acestor

previziuni astfel că în octombrie 1@@? Coface a atribuit om/niei calificativul 293.

E"alua%a COFACE pnt%u Ro(;nia

atingom/nia

1@@$ 1@@1 1@@6 1@@9 1@@# 1@@( 1@@? 1@@L 1@@' 1@$@ 1@$1 1@$9

Clasa derisc

C B B B B[ 29 293 293 293 B B B

Observăm, conform tabelului, că rating3ul om/niei a avut în permanenţă oevoluţie favorabilă, apropiindu3se în 1@@( de tendinţele înregistrate în ţările din=uropa Centrală şi de =st. e la finele anului 1@@#, pentru prima dată om/nia esteîncadrată într3o clasă de risc mai bună dec/t cea acordată Bulgariei.

În opinia Coface capacitatea de plată a companiilor rom/neşti s3a deterioratîngri0orător la finele anului 1@@L şi începutul anului 1@@'. 7ncidentele de neplată alefirmelor au sporit în prima 0umătate a anului 1@@' cu #@@G faţă de perioadacorespunzătoarea a anului anterior. <otodată numărul firmelor falimentare a înregistratun trend ascendent. <endinţa s3a menţinut şi în anii următori.

În acest context ratingul acordat om/niei de către Coface s3a depreciat de la

"293% la "B %. de subliniat în continuare că toate ţările din =uropa Centrală şi de =st

?1



au fost retrogradate, în a doua 0umătate a anului 1@@', de către Coface sub aspectulratingului. În prezent acest rating pentru om/nia se menţine la B.

2ccentuarea globalizării economiei mondiale în ultimul deceniu al secoluluitrecut a determinat o uniformizare sub aspect legislativ şi al facilităţilor acordateinvestitorilor străini de diverse state. ecizia de a investi în străinătate este în prezent

tot mai mult influenţată de politicile legate de riscurile ce afectează investitorii străini, politici adoptate de ţările gazdă.

Investitii Internationale. AI.2014

Documents

Transcript of Investitii Internationale. AI.2014