Invataturile Lui Neagoe Basarab Catre Fiul Sau

8/13/2019 Invataturile Lui Neagoe Basarab Catre Fiul Sau

http://slidepdf.com/reader/full/invataturile-lui-neagoe-basarab-catre-fiul-sau 1/41

ÎNVĂŢĂTURILE LUI NEAGOEBASARAB CĂTRE FIUL SĂUTHEODOSIE



Neagoe Basarab (1482?-1521)

s-a bucurat de oeducaţie aleasă

l-a avut ca dascăl peNifon – filozofie şi religie

va studia cu călugărul

Maxim se va căsători cu

nepoata acestuia,Miliţa



Păreri privind paternitatea operei

Mihail Kogălniceanu -1841- "Arhivaromânească“ – anunţa existenţa manuscrisului la Bucureşti – se îndoia că el dăinuie din timpul voievodului

M. Gaster -1843

– contestă că opera a fost scrisă în româneşte (ipoteza lui Haşdeu)

– consideră că a fost scrisă în slavoneşte, şi ulteriortradusă în româneşte



Păreri privind paternitatea operei

Lavrov - 1894

– descoperă textul slavon, fiind confirmată şi datatraducerii

Theodor Codrescu – 1895

– neautenticitatea Învăţăturilor…

D. Russo -1906 – afirmă că ar fi opera unui călugăr din secolul al

XVII-lea



Învăţăturile lui Neagoe Basarab

redactată iniţial în slavoneşte

scrisă probabil la Curtea de Argeş între anii 1512-

1521

Gh. Mihăilă şi Dan Zamfirescu – stabilesc că opera a fost scrisă iniţial în slavonă chiar de

domnitor sau sub directa sa supraveghere

operă cu caracter didactic

din categoria celor compuse ad u sum Delph in i

asemănătoare cu Principele lui Niccolo Machiavelli



Izvoare bizantine și slave

Învăţăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său

Leon – secolul IX

Învăţăturile lui Constantin Porfirogenetul către fiulsău

– secolul X

Învăţăturile lui Theofilact arhiepiscop de Ohrida

– sec. XI



Structura

Prima parte

– religioasă A doua

– caracter original

– suferinţele proprii ale celui care scrie

– sfaturi legate de guvernarea ţării – indicaţii adresate călugărilor

li se recomandă să se ferească de răutate şi de pismă



Prima parte- izvoare

o compilație de texte religioase

– Biblie Eclesiastul, Regii, Faptele Apostolilor, Psaltirea etc.

omiletica bizantină: Zlatostruja lui loan Hrisostomul

Umilinţa isihastului Simeon Monahul

Dioptra Iui Filip Solitarul

Leastviţa lui Ioan Scărariul



Prima parte- izvoare

scrierile lui Efrem Şirul, Dionisie Areopagitul,

Eftimie de Târnovo cărţi populare

– Fiziologul

– Albinuşa

– Alexandria

– Varlaam şi loasaf



Caracteristici

dezvoltă un misticism tipic medieval

rugăciuni nesfârşite o logică greu accesibilă cititorului de rând

scriere tipică pentru mentalitatea EvuluiMediu românesc

o operă religioasă în care omul este pus încontact nemijlocit cu Dumnezeu



Pasajul isihastic de început

superioritatea omului între celelalte

vieţuitoare de pe pământ putinţa lui de a-şi alege singur calea spre

fericirea cea veşnică

pasajul în care cuvintele cheie sunt: trup,gură, ochi, urechi, limba, picioare



Pasajul

„Drept aceia, să cinstim şi să slăvim pre ziditoriul nostru şi

să mulţămim celui ce ne-au făcut şi ne-au cinstit. Trup ne-

au dat, ca cu dânsul să slujim Dumnezeului celui puternic

şi bun... Gura ne-au dat, ca să o deschidem şi cu mare glas

să lăudăm mărirea şi puterea lui... Ochi ne-au dat ca să-i

ridicăm în sus şi să vedem slava lui Dumnezeu, cu a căruia

poruncă să făcură toate, că «acela zise şi fură, acela

porunci şi să zidiră» ceriul, văzduhul, soarile, luna, stelile

şi altile toate câte suntu văzute şi nevăzute...



Pasajul

Limbă ne-au dat ca să slăvim şi să trimitem laudă în sus neîncetat numelui celui sfânt... Urechile ni

le-au făcut în cap ca cu dânsile să ascultăm şi săauzim cuvintele lui Dumnezeu... Picioarile ne-au

dat, iar nu ca altor dihănii, care suntu multe şinecuvântătoare şi umblă pre pământu după cumle iaste firea şi voia lor... Ci noi să cade să păşimşi să călcăm dreptu spre cele cereşti, şi cutrupul, şi cu capul..."



Motivul antic al lui ubi sunt

„Caută cu tot denadinsul în mormânt şi vezi pre cei ce zac acolo

într- însul şi cunoaşte care au fost împărat şi care sunt oase de

domn, sau care au fost boiariu, sau care au fost slugă, sau bogat,

sau sărac, sau bătrân, sau tânăr sau care au fost harap şi care au

fost om frumos? Au doară nu sunt toţi ţărână? Au nu sunt toţi

pulbere? Au nu sunt toţi plini de împuţiciune? Au nu ne suntu

acum urâte oasele acelora, ce ne era odată dragi? O mare nevoie

şi greutate! Unde iaste acum frumuseţea obrazului? lată, s-au

negrit. Unde este rumeneala feţei şi buzele cele roşii?



Motivul antic al lui ubi sunt

lată, s-au vestejit. Unde este clipeala ochilor şi vederilor lor? Iată,să topiră. Unde iaste părul cel frumos şi pieptănat? Iată, au căzut.

Unde suntu grumazii cei netezi? Iată, s-au frântu. Unde iastelimba cea repede şi dăsluşită? Iată, au tăcut. Unde sunt mâinilecele albe şi frumoase? Iată, s-au deznodat. Unde suntu hainele

cele scumpe? lată, s-au pierdut. Unde iaste înflorirea statului?

Iată, au pierit Unde suntu unsorile şi zulufiile cele cu miros

frumos? Iată, s-au împuţit. Unde iaste veselia şi dăzmărdăciuniletinerelelor? Iată, au trecut. Unde suntu părerile şi nălucirileomeneşti? Iată, să făcură ţărână, că ţărână au fost" .



Motivul ”fortuna labilis”

”Spune-mi acum, ticăloase suflete, unde este

domnia noastră? Unde este muma noastră?Unde sunt feciorii şi fetele noastre? Undeeste slava cea deşartă a lumii acesteia şibucuria ei?”



Tema egalităţii în moarte

a săracului cu bogatul a tinereţii şi frumuseţii trecătoare intrată în pământ şi prefăcută

în pământul din care s-a fost întrupat: „Iar acum, fiiul mieu, te văzu zăcând supt pământ, ca un trup al

fieştecărui sărac, într -o vreme (mi erai drag, iar acum eu te-amurât; într-o vreme îmi era milă de tine, iar acum nu-mi iaste milăşi n-ai nici o dragoste de la noi, într-o-vreme erai bogat, iaracum tu eşti sărac, într -o vreme, fătul mieu, te vedeam pre

pământu [...]. Iară acum trupul tău să dăzbrăcă de hainele ce i -am gătit eu şi să îmbrăcă în pământu, dintru care au fostluat...".



Motivul înstrăinării vorbeşte din propria-i experienţă: „Nu fireţi ca pasărea ceia ce să chiiamă cucu, care-şi

dă oaolă dă le clocescu alte păsări şi-i scot pui, ci fiţica şoimul, şi vă păziţi cuibul vostru. Că eu însumi amfost pribeag, pentru-aceia vă spun că iaste trai şihrană cu nevoie pribegia, şi eşti de toţi oameniidosădit , încă şi de copiii cei mici, şi de carii sunt mairăi. Pentru aceia să nu faci aşa, că mai bună iastemoartea cu cinste, decât viiaţa cu amar şi cu ocară."

Ion Neculce – dă sfaturi asemănătoare, vorbind din experiența a exilului

din Rusia



Pilde-parabole

pilda cu Stratocamilul

– inspirată din Fiziolog – o scenă stranie:

o pasăre nemaivăzută, un gripsor -himeră

îşi cloceşte ouăle fixându-le hipnotic, de la distanţă, zi şi

noapte, fără întrerupere pentru că o aspidă, „jiganie ce samănă cu şarpele", le

poate altera suflând duh rău asupra lor



Stratocamilul -exemplu de vigilenţă creştină

„Stratocamil, adecă gripsorul, iaste o pasăremare şi mai meşteră decât toate păsările. Deacii,

deaca oao şi când va să scoată pui, el nu zace pre ouă ca alte păsări, să le clocească şi să leîncălzească cu trupul, ci le bagă în apă şi le

păzeşte cu ochii şi cu mintea şi caută tot la iale şiziua şi noaptea neîncetat, pân'ce să clocescu

oaole şi - şi scot puii. Iar de- şi va dăzlup ochii şimintea dupre oao şi va privi într - altă parte, iastăaltă jiganie, deşi samănă cu şarpele, pre carea ocheamă aspidă.



Stratocamilul -exemplu de vigilenţă creştină

Deci când vede pre stratocamil păzindu - şioaole, iar ia vine şi să apropie de dânsulşi stă şi aşteaptă că doar îşi va întoarceStratocamilul ochii să caute încătrova, iaria să sufle spre dânsele şi de duhul ei săse strice şi să să împuţă. Şi până nu

scoate Stratocamilul puii săi, nu fugeacea aspidă. Aşijderea şi întunecatulsatana, când vede pre om ..."



Parabola omului urmărit de inorog

inspirată din Varlaam şi Ioasaf

Simbolizează fragilitatea vieţii pământeşti:

„Şi deaca căzu într - însa, el află acolo un copaci şi să apucă de să urcă

într- însul şi stătu cu picioarele pre nişte ramuri şi gândea că va fi pace şi

făr'de nici o grijă. Iar deacă să urcă, el căută Ia rădăcina acelui copaci şi

văzu doi şoareci: unul alb şi altul era negru. Şi rodea totdeauna acel

copaci, în care era el, şi atâta- l rosese, cât puţintel era să cază jos. Deacii

căută în fundul acei gropi şi văzu un şarpe mare şi groaznec şi unde sufla

şi eşa din gura lui pară de foc şi venea cu gura căscată şi cu dinţii rânjiţi,

numai să- l înghită. Deacii iar….



Parabola omului urmărit de inorog

…căută spre partea încătră o sta el cu picioarele, şi văzu 4capete de aspidă, unde să iviia din malul acela ce era. Şi iar

căută în sus, şi văzu unde pica dintr -o ramură a acelui copacicâte o picătură de miare. Şi deaca văzu acea puţinea miiare,uită de a-şi mai aduce aminte de acele răutăţi multe ce-l

încongiurase, că denafară de acea groapă sta inorogul gata să-

l mănânce, iar în fundul gropii rânjea acel şarpe groaznec, ca

să-l înghiţiă, iar copaciul în care să urcase era puţinei numai săcază, iar picioarele şi le pusese pre nişte ramuri uscate şi

putrede..." .



Elegiile bocete

Cartea lui Neagoe voievod către chir vlădica Macarie şi cătrealţi egumeni şi ieromonahi şi preoţi şi către tot clirosul, când au

îngropat a doua oară, în mănăstire la Argeş, oasele mume-sei,Doamnei Neagăi, şi ale coconilor lui, Petru voevod şi Ioanvoevod, şi Doamnei Anghelinii...

una din primele elegii în limba slavonă

„Că eu eram înaintea ochilor tăi mai luminat decât razelesoarelui şi niciodată n-ai avut înaintea ochilor tăi altă luminămai luminoasă decât pre mine, nici inima ta n-a avut altă avuţiemai dragă decât pre mine".



Oraţia

„Ci te rog să mă asculţi cu dragoste, că voi

să îndrăznescu să fac oraţie către oaseletale cele ostenitoare. O, maica mea şidulceaţa inimii mele şi roaba Dumnezeuluimieu, Neago, câtă dosadă ai avut pentru

mine, fiind multă vreme sărcinată cu mine,ziua şi noaptea...".



Informaţii biografice

intrate în chipul cel mai firesc în discursul-

bocet

la moartea mamei sale Neagoe nu fusese de

faţă

ultimele cuvinte ale mamei:

„Inima mea niciodată nu s-a putut sătura dedragostea iubitului mieu fiu, a lui Neagoe".



Elegia-bocet la fiul Petru

fusese destinat a fi domn

îngropat odată cu reîngroparea oaselor bunicei sale

„Pentru aceia, cu multă umilinţă şi cu mare jale şi dorgrăescu şi către tine, fiiul mieu Petru, că tu eraistâlparea mea cea înflorită, de carea pururea săumbrea şi să răcorea ochii miei de înflorirea ta; iaracuma stâlparea mea s-a uscat şi florile ei s-au

vestejit şi s-au scuturat, şi ochii mei au rămas arşi şipârliţi de jalea înfloririi tale. O, iubitul mieu fiu Petru,eu gândeam şi cugetam să fii domn şi la veseleştibătrâneţile mele oarecând cu tinereţele tale şi să fiibiruitoriu pământului..."



Elegia funebră autobocet

voievodul, simţindu-şi sfârşitul apropiat, se adresează celor

rămaşi în viaţă prin obişnuitele formule: „Veniţi, iubiţii şi dragii miei coconi, carii sunteţi ochilor miei mai

luminaţi decât strălucirea soarelui [...]. Veniţi şi voi, turturiţele

mele cocoane, iubitile pustiităţii, nu staţi departe de mine! [...]

Veniţi si voi, boiarii miei cei credincioşi..."

motivul amărâtei turturele



Elementele folclorice tipice

adresarea obişnuită din bocete:

„Scoală, fătul mieu, scoală, că au venit şi oaselemoaşă-ta la tine şi-ţi iaste şi ţie mumă, ca şi mie, ca

să aibă şi iale odihnă lângă tine".

asocierea jelirii mamei cu a fiului este cu totul

firească în moarte



Partea documentară

cum să stea la masă

cum să se comporte cu slugile şi cu boierii cum să primească şi cum să trimită solii cum să judece

cum să-şi organizeze oastea cum să facă plăcută cârmuirea supuşilor cum să lase în urmă un nume bun



Cum trebuie organizate ospeţele la curte

rânduirea boierilor după ranguri, ca nu

cumva protocolul să rănească inimacuiva dintre invitaţi:

„Că inima omului este ca sticla, decii

sticla deacă să sparge, cum o vei maicârpi?"



Cum să se comporte în sfatul domnesc

cu ocazia audierii solilor primiţi în sala tronului, ori însituaţii grele, de declarare a războiului etc. – să nu se pronunţe niciodată deschis

La spusele vreunui boier sfetnic, la ameninţărilevreunui sol sosit cu veste de război sau cu propuneride pace – să-şi păstreze o înfăţişare impenetrabilă, demnă

– să nu dea semne de îndoială, de aprobare, de dezaprobare

– să nu exalte de bucurie – să nu tresare la ameninţări



Cum să se comporte în sfatul domnesc

Luarea unei hotărâri definitive – numai după ce se va fi retras în cămara sa de

taină şi se va fi rugat lui Dumnezeu

– ca să se vadă că este "uns" de providenţă

"Deaacii întâi să te îmbraci în dragostea luiDumnezeu ca într-o platoşă. Aşa eşi cuveselie la boiarii tăi şi să nu te priceapăcumva şi că-ţi este frică, sau că ţi să fieschimbat faţa, ci te arată vesel...”.



Ritualul primirii solilor

Prima teoretizare a principiilor politicii externe româneşti

„Şi în ziua aceia ce vrei să-l chemi, iar tu întâi să-ţi împodobeşti

jăţul bine, cu ce-ţi va fi dat Dumnezeu, şi tot divanul tău şi toatecasele. Şi să te împodobeşti şi tu cu haine foarte frumoase şimai vârtos să te îmbraci în dragostea şi în puterea luiDumnezeu [...] Şi să eşi cu mare slavă si să şăzii în jăţiul tău cumultă smerenie. Şi svetnicii tăi cei bătrâni încă să şază pre

scaunele lor, unde le iaste locul şi li se cade. Iar boiarii cei tineri încă să fie împodobiţi cum să cuvine şi să stea toţi de-a rândul,

împrejurul tău [...]



Ritualul primirii solilor

Deacii să alegi dentr - înşii câţiva oameni vrednici şisă-i trimiţi sa cheme solul să-şi dea soliia [...]. Şidupă ce va veni, tu să socoteşti toate cuvintele lui,cu socotinţă şi cu luare aminte, care îl va fi învăţatstăpână-său să zică, măcar bune, măcar rele, măcarcu blândeţe, măcar cu mânie, tu toate le ţine înmintea ta şi nimic dintr - însele să nu uiţi. Şi nici să tefoarte bucuri, căci va spune cuvinte bune, nici iar săte mânii, căci va spune şi va zice cuvinte de rău...".



Concepţia despre monarhie

Punctul de vedere teologic

Domnul nu este ales de boieri, ci “e uns deDumnezeu” Rudele lui pot ocupa demnităţi numai dacă îi

sunt “slugi drepte” Cei săraci nu trebuie ţinuţi departe: “să vă fie

de ajutor cît vor putea”



Organizarea armatei

Neagoe Basarab avea o experienţă militară apreciabilă

pagini clare și foarte precise:

„Şi de aceasta fătul mieu te învăţ să nu umbli cu oamenii ceifricoşi, ca nu cumva să pierzi cinstea mea, şi moşia ta [...] Şi deaceasta fătul mieu încă te învăţ: când va fi ziua de război, tu sănu stai unde vor fi oameni mulţi, nici unde va fi temeiul şi toiuloştilor tale. Că toate oştirile streine şi toţi pizmaşii tăi acolo vor îndrepta tunurile lor de vor bate, şi toţi vitejii cei înarmaţi acolo

vor năvăli şi vor săgeta. Pentru-aceia să nu stai acolo; ci cu cei60 de voinici înarmaţi, unde vor fi niscare priiateni ai tăi buni şicredincioşi şi miluiţi de tine, acolo să mergi şi să stai, între adoua cu a treia ceată de latura oştilor ca-ntr-ascunsu...".



Organizarea armatei

„Ci, fraţilor, să stăm în frica lui Dumnezeu şi să nu nesilim în războae că «nu iaste războiul nostru cătrătrup şi cătră sânge, ci iaste cătră mai mariiputearnicii şi biruitorii acestui veac întunecat şi cătrăduhurile ce suntu subt ceriu» Să ne îmbrăcăm înarmele bunătăţilor, pentru ca osteninţa şi greutateaşi patima şi streinătatea şi lipsa pohtelor nu ne vapăzi numai de săgeţile diavolului, ce încă ne va facede vom moşteni şi împărăţia cerurilor[...]



Organizarea armatei

Iar tu să mergi drept faţă la faţă spre vrăjmaşii tăi,

fără nici o frică; iar căci vor fi ei mai mulţi, nimic sănu te înfricoşezi, nici să te îndoieşti. Că omul viteazu

şi războinic nu să sparie de cei mulţi; ci cum

răsipeşte un leu o cireada de cerbi, şi cum omoară

un lup o turmă de oi, oricât de mare [...] aşa şi omul

viteaz şi bărbat hrăbor nu să înfricoşează de oameni

mulţi"



Concluzii

V. Cândea

– un “manual diplomatic“

Vasile Grecu

– o “ operă literară “

P. P. Panaitescu

– o “carte de doctrină politică îmbrăcată în haine literare“ Dan Zamfirescu

– “un imens testament ideologic şi politic “



Concluzii

Operă parenetică (moralizatoare)

Operă politică Operă religioasă

Tratat militar

Învățăturile au fost utilzate și de N. Bălcescu în studiul: Puterea armată și arta militară laromâni

Invataturile Lui Neagoe Basarab Catre Fiul Sau

Documents

Transcript of Invataturile Lui Neagoe Basarab Catre Fiul Sau