Invat Cu Drag

7/25/2019 Invat Cu Drag

http://slidepdf.com/reader/full/invat-cu-drag 1/19

Program educaţional na ional deț stimularetimpurie a copilului, în vederea atingerii

poten ialului individual maximț

“ Învă cu drag !” ț

CUPRINS

I. ARGUMENT

- Educaţia timpurie – clarificări conceptuale și istoric

- Stabilirea reperelor în vederea reconfigurării traseului de dezvoltare aeduca iei timpurii în Româniaț

II. DESCRIEREA PROGRAMULUI

- Grupul ţintă

- Durata

- Resurse umane

- Coordonare

- Scopul programului

- Obiective

III. ACTIVITĂŢI

- Faza de pregătire şi iniţiere

- Faza de pilotare şi dezvoltare- Faza de supervizare, generalizare şi susţinere

IV. MONITORIZARE, RAPORTARE, EVALUARE



I. ARGUMEN

Educa ie timpurie ! clari"ic#ri conceptuale i istoricț ș

Starea de bine a copilului ( Doing better for children, !"#, $%%&' și, implicit, interesul superior al copilului (The best interests of the child , #! )or*ing Report, $%+%' sunt concepte integrate,multidimensionale, prezente în legisla ia i în documentele de politică publică ale maorită iiț ș ț

statelor lumii

Starea de bine a copilului vizează calitatea vie ii copilului i încorporează dimensiuneaț ș

mentală.psi/ologică, fizică i socialăș (0ollard and 1ee, $%%2, p 34', materială, a rela iilor cuț

ceilal i, a drepturilor i a oportunită ilor pentru dezvoltare (ț ș ț 5en-6rie/ and Frones, $%%7a, p +',

în conte8tul dat de însă iș Conven ia cu privire la Drepturile Copiluluiț (+&9&' 6cest conte8t nuface altceva decât să apropie cele două concepte i să scoată în eviden ă faptul că un copil este oș ț

persoană cu drepturi, care poate i trebuie încuraat i sus inut pentru a participa la propriaș ș ț

dezvoltare, evolu ie, împlinireț

:n plus, concluziile "onsiliului !uropean din martie $%+% întăresc faptul că îmbunătă ireaț

eficien ei i ec/ită ii sistemelor de educa ie i formare la toate nivelurile ; din primii ani până laț ș ț ț ș

vârstă adultă ; oacă un rol fundamental în realizarea obiectivelor Europa 2020, i anumeș

cre terea inteligentă, durabilă i favorabilă incluziuniiș ș <ai mult, în baza unor analize serioase,na ionale i cros-na ionale, precum i ca urmare a discu iilor la nivel înalt cu e8per i în domeniu,ț ș ț ș ț ț

în $%++, "omisia !uropeană a accentuat ideea că accesul universal la servicii de educa iețtimpurie integrate, de calitate este în beneficial tuturor 6stfel, în afară de faptul că ele spriinăcopiii să î i dezvolte poten ialul propriu, pot contribui la participarea părin ilor i a celorlal iș ț ț ș ț

membri ai familiei, prin măsuri adecvate, la îmbunătă irea ratei de angaare pe pia a muncii, aț ț

ratei de acces i participare a acestora la cursuri de formare, cursuri de educa ie parentală i laș ț ș

activită i de petrecere a timpului liber ț 1.

"re terea accesului la servicii de educa ie timpurie integrate, de calitate este i focusul uneiaș ț ș

dintre intele europene, respectiv aceea care men ionează ca cel pu in &4= dintre copiii cu vârsteț ț ț

între > ani i vârsta de intrare în învă ământul primar, până în $%$%ș ț $, ar trebui să fie cuprin i în iș ș

să beneficieze de astfel de servicii

1 "ommunication from t/e !uropean "ommission !arl? "/ild/ood !ducation and "are@ 0roviding all our c/ildren

Ait/ t/e best start for t/e Aorld of tomorroA, 5russels, +7$$%++ "<($%++' 33 finalB "ouncil "onclusions onearl? c/ild/ood education and care@ providing all our c/ildren Ait/ t/e best start for t/e Aorld of tomorroA $%++."+74.%2$ !urostat Report (Cune $%+2' (/[email protected]/p.!ducationDstatisticsDatDregionalDlevel'

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Education_statistics_at_regional_level

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Education_statistics_at_regional_level



:nvă area i educa ia nu încep odată cu intrarea copilului la coală, în învă ământul primar, ci eleț ș ț ș ț

încep de la na tereș

Studii recente cu privire la dezvoltarea creierului unui bebeluş ne arată că cei mai mulţi neuronise formează în perioada de la naştere la 9 ani 6şadar, dacă un copil nu primeşte /rană suficientăşi adecvată vârstei şi necesităţilor organismului, suficiente îngriiri, dragoste şi atenţie din partea

părinţilor sau educatorilor.îngriitorilor cu care interacţionează, precum şi dacă nu este suficientstimulat în această perioadă crucială, el poate rămâne cu un deficit în dezvoltare, care poate puneîn pericol evoluţia lui ulterioară de-a lungul parcursului şcolar, precum şi rolul său în societate

!ducaţia timpurie respectă principii $i valori general valabile, de tipul@

• Fiecare copil este unic , cu nevoile lui specifice şi particulare. Nevoile copilului sunt

cerine i!portante pentru educaie, sunt diferite de la un copil la altul şi de la o perioad"

la alta, deci abordarea lui nu poate fi general", ci specific" fiec"ruia.

• Educaţia este continuă , ea #ncepe #n pri!ele !o!ente ale vieii şi durea$" c%t aceasta.

• Fiecare act de #ngri&ire este un de!ers educativ, iar interacţiunea activă cu adultul este

definitorie.• De$voltarea copilului este dependent" de oca$iile pe care i le ofer" rutina $ilnic",

interaciunile cu ceilali, organi$area !ediului şi activit"ile de #nv"are.

• Învăţarea copilului !ic se reali$ea$" prin e'plor"ri şi e'periene în situaţii de joc.

• Dreptul la anse egale presupune accesul la servicii de calitate, iar universalitatea

accesului la serviciile de educaie ti!purie trebuie garantat" de politicile naionale.

0reocupări pentru copil şi educaţia acestuia se regăsesc atât în operele filosofilor, cât şi în opereşi studii ale pedagogilor, psi/ologilor şi sociologilor, dintre care amintim aici pe@ an 6mos"omenius, Fredric* Froebel, <aria <ontessori, Cean 0iaget, Co/n #eAe?, "elestin Freinet, 1evSem?onovic/ Eâgots*? deile lor au fost preluate, de-a lungul timpului, de programele deeducaţie timpurie din toată lumea

0ână în ultimele două decenii ale secolului trecut (' conceptul de educa ieț timpurie se refereala educa iaț de dinainte de colarizarea copiilor, desfă urată în intervalul de la 2 ani la 3.7 aniș ș

!duca iaț timpurie era considerată o activitate sistematizată, efectuată în institu iiț specializate detipul grădini elor ț i era cunoscută ca învă ământ.ș ț educa ieț pre colarăș

"onferin aț <ondială de la Comtien (G/ailanda', din +&&%, Educa iaț entru to i ț , a introdus unnou concept@ cel de Hlifelong learningI (educa ieț pe tot parcursul vie ii'ț si, odată cu el, ideea căeduca iaț începe de la nastere 6stfel, conceptul de educa ieț timpurie s-a lărgit, coborând subvârsta de 2 ani, si a fost e8primat prin sintagma Hdezvoltarea timpurie a copiluluiI, incluzând însfera sa educa ia,ț protec iaț și sănătatea 6cest fapt a condus la un nou discurs în politicile privindcopilul mic, printr-o abordare convergentă a domeniului social, educa ional,ț sanitar (sănătate sinutri ieț '

:n zilele noastre, prin educa ieț timpurie se în elegeț abordarea pedagogică care acoperă intervalulde via ăț de la na tereș până la momentul intrării copilului în coală,ș respectiv în urul vârstei de3.7 ani, moment când se petrec importante transformări în registrul dezvoltării unui copil



educa ieț al tuturor copiilor, băie iț sau fete, lupta împotriva OE.S#6, dreptul copiilor sial tinerilor la e8primare si la participare la luarea deciziilor care îi privesc, proteareacopiilor de războaie, protearea pământului si, nu în ultimul rând, lupta împotrivasărăcieiB

• !"# (rganiza iaț de "ooperare !conomică si #ezvoltare', care a ini iatț din anul +&&3

o nouă abordare a educa ieiț timpurii a copilului, prin care, în intervalul +&&3 ; $%%>, $%de țări incluse în program au dezvoltat strategii adresate copiilor cu vârste cuprinse înintervalul de la nastere până la vârsta începerii scolarizării obligatorii Strategiilerespective au fost implementate si monitorizate, iar rapoartele de monitorizare au fostdifuzate si discutate (Raportul Starting Strong - $%%+, Starting Strong - $%%3 iș

Starting Strong - $%+$ (vezi AAAoecdorg.edu.earl?c/ild/ood'

%ta&ilirea reperelor în vederea recon"igur#rii traseului de de'voltare a educa iei timpurii înțRom(nia

1egea educa iei na ionale nr+.$%++, cu modificț ț ările i completările ulterioare, promovează iș șclarifică din punct de vedere legislativ conceptul de educa ie timpurie în România, stabilind celeț

două niveluri, respectiv@ educa ia antepre colară (%-2 ani' i învă ământul pre colar (2-3 ani',ț ș ș ț ș

pentru care prevede următoarele@

ANEPRE )*+AR Ș PRE )*+AR Ș

• educa ia timpurie antepre colar ț ș ă se poate desfă ura în cre e, grădini e i în centreș ș ț ș

de zi, de stat sau private, după acela iș

curriculum (con inut educativ' i după acelea iț ș ș

standarde na ionaleBț• în educa ia timpurie antepre colar ț ș ă,educatorul puericultor este personal didactic,lucrează pe ture, în cazul serviciilor oferitecopiilor pe toată durata zilei (program prelungit, +%-++ ore' i este pregătit prinș

liceele pedagogice, cu o durată a studiilor de >aniB• numărul de copii.grupă poate fi de@ma8imum 7, pentru grupele cu copii până într-un an i de ma8imum +4, pentru grupele cuș

copii între + i 2 ani (numărul copiilor la grupăș

poate scădea cu +-$, atunci când e8istă copii cucerin e educa ionale speciale în grupă'ț ț

• învă ământul pre colar se desfă oară înț ș ș

grădini e sau în coli (de stat sau private', careț ș

au ca sec ie grupe de învă ământ pre colar,ț ț ș

după acela i curriculum i respectând acelea iș ș ș

standarde na ionaleBț• personalul didactic care predă îngrădini e este educatoarea, respectiv profesorulț

pentru învă ământ pre colar, care lucrează peț ș

ture în cazul serviciilor oferite copiilor pe toatădurata zilei (program prelungit, +%-++ ore' iș

este pregătit prin liceele pedagogice (cu odurată a studiilor de > ani' sau prin universită iț(cu o durată de 2 ani'B• numărul minim de copii la grupă este de+%, media de +4 i numărul ma8im este de $%ș

(numărul copiilor la grupă poate scădea cu +-$,atunci când e8istă copii cu cerin e educa ionaleț ț

speciale în grupă'

"urriculumul na ional i, respectiv, standardele de referinț ș ță pentru ambele niveluri ale educa ieiț

timpurii au fost elaborate, pornind de la eperele funda!entale #n #nv"area şi de$voltarea



ti!purie a copiilor cu v%rsta cuprins" #ntre naştere şi - ani "on inutul educativ.curriculumulț

pentru nivelul antepre colar a fost elaborat în anul $%%9, odată cu elaborarea curriculumuluiș

pentru învă ământ pre colar, în cadrul 0roiectului de !duca ie Gimpurie ncluzivă (0!G, finan atț ș ț ț

de 5<', dar nu a fost promovat oficial la acel moment, pentru că, până la apari ia 1egii educa ieiț ț

na ionale nr+.$%++, cu modificările i completările ulterioare, nu e8ista o bază legală 6cela iț ș ș

proces au urmat i standardele de referin ă, elaborate în $%+%, într-un proiect cu fonduriș ț

europene, de către e8per i ai 6gen iei Române de 6sigurare a "alită ii în :nvă ământulț ț ț ț

0reuniversitar (6R6"0'

:n prezent, con inutul educativ.curriculumul pentru educa ie timpurie antepre colar ț ț ș ă iș

standardele de referin ă pentru serviciile de educa ie timpurie antepre colară sunt în proces deț ț ș

promovare prin OL, iar curriculumul i standardele de referin ă pentru învă ământul pre colar ș ț ț ș

sunt aprobate prin < 4$22.$%%9 i, respectiv, < 294+.$%+% i se aplică în toate unită ile deș ș ț

învă ământ pre colarț ș

:n ceea ce prive te educa ia timpurie antepre colarăș ț ș , pornind de la premisa potrivit căreiaeducaţia reprezintă unul dintre procesele cele mai importante prin care se realizează formarea şidezvoltarea personalităţii umane, indispensabilă atât pentru individ cât şi pentru societate,<inisterul !ducaţiei Ja ionale (<!J', împreună cu <inisterul <uncii, Familiei, 0rotecţieiț

Sociale i 0ersoanelor Eârstnice (<<F0S0E' au elaboratș etodologia de organi$are şi

funcionare a creşelor şi a altor unit"i de educaie ti!purie antepreşcolar", pe care au promovat-o prin OL nr+$4$.$%+$

Jecesitatea elaborării unui astfel de document a fost generată de cererea mare pentru acest tip deservicii, comparativ cu numărul mic al acestor unităţi e8istent pe plan naţional <ai mult,e8istenţa unui cadru legislativ care să spriine iniţiativele ce vizează înfiinţarea unor astfel de

unităţi reprezintă, fără îndoială, o oportunitate menită să favorizeze reîntoarcerea mamelor pe piaţa muncii şi un mod de a spriini reconcilierea vieţii de familie cu cea profesională, înconte8tul prevederilor stipulate în documentele promovate la nivel european

etodologia de organi$are şi funcionare a creşelor şi a altor unit"i de educaie ti!purie

antepreşcolar" articulează i armonizează prevederi ale 1egii educa iei na ionale nr+.$%++,ș ț ț

cumodificările i completările ulterioare i ale 1egii $32.$%%7 privind organizarea i func ionareaș ș ș ț

cre elor :n acest conte8t, ea reia i clarifică aspecte importante legate de@ statutul i organizareaș ș ș

acestor servicii, tipurile de personal i atribu iile acestora, înscrierea copiilor în aceste servicii,ș ț

con inutul i mediul educativ, monitorizareț ș a i evaluarea serviciilor de educa ie timpurieș ț

antepre colară, finan area lor <ai mult, un aspect deosebit de important este acela alș ț

coordonarii, din punct de vedere metodologic, a acestor servicii din partea celei mai apropiategrădini e, nominalizate de către nspectoratul colar Cude ean.al municipiului 5ucure tiț Ș ț ș

"a o noutate absolută, apare aici nominalizat personalul didactic, respectiv educatorul puericultor, care, deşi este format de <inisterul !ducaţiei Jaţionale, este angaat şi plătit deautorităţile publice locale, cu consultarea.acordul nspectoratelor Pcolare Cudeţene Gotodată, înceea ce priveşte formarea continuă, metodologia prevede faptul că întreg personalul instituţiei de



educaţie timpurie antepreşcolară trebuie să parcurgă un modul obligatoriu, de $% de ore, îndomeniul educaţiei timpurii

1a capitolul finanţare sunt prevăzute toate formele de finanţare (buget de stat, buget local, altesurse', dar nu sunt clare mecanismele de finanţare şi demersurile instituţiilor care oferă servicii

de educaţie timpurie antepreşcolară pentru finanţarea acestor servicii integrate (care implicădecizii ale unor instituţii de nivel central diferite'

"u toate acestea, principalele probleme cu care ne confruntăm în ceea ce prive te educa iaș ț

antepre colară i la care trebuie să reflectăm sunt@ș ș

• <inisterului !duca iei Ja ionale îi revine pregătirea ini ială a educatorului puericultor ț ț ț

(cadrul didactic care lucrează cu copiii sub 2 ani', dar angaarea acestuia este lăsată înresponsabilitatea autorită ilor publice locale, cu consultarea inspectoratelor colareț ș

ude eneBț

• până la formarea primei serii de educatori puericultori, prin liceele pedagogice (a a cumș

prevede 1!J', ar fi necesar ca, pentru aplicarea prevederilor OL +$4$.$%+$, <!J săreglementeze, printr-o notă.<, modalită ile de asigurare a personalului educativț

(educatorii puericultori' în cre e i grădini e (unde pot fi constituite i grupe cu copii subș ș ț ș

2 ani'B• în 1!J nr+.$%++, cu modificările i completările ulterioare, la capitolulș Finan area iț ș

ba$a !aterial" a #nv" "!%ntului preuniversitar,ț toate prevederile fac referire la pre colariș

i elevi, omi ând antepre colarii :n acest conte8t, nu putem vorbi de aprobarea cifrei deș ț ș

colarizare pentru grupele de antepre colar din cre e sau grădini e i, implicit, nu putemș ș ș ț ș

vorbi de asigurarea plă ii personalului didactic (singura categorie de personal didacticț

care nu este plătită de <!J'B• părin ii care nu sunt angaa i nu î i pot permite să î i trimită copiii la cre ăB în acestț ț ș ș ș

conte8t, s-ar putea să fie o mare nevoie de e8plorare a op iunilor pentru servicii cât maițfle8ibile, la nivel comunitar sau în familieB

• încă nu e8istă un sistem structurat pentru formarea continuă a personalului e8istent în prezent în cre e, care este în mare parte personal medical i care, în propor ie de 4%=, nuș ș ț

a mai participat la nici un fel de program de formare continuă i care, în acest moment,ș

nu stăpâne te no iunile de bază ale conceptului promovat odată cuș ț /egea educa ieiț

na ionale nr.12011ț , cu modificările i completările ulterioare, respectiv@ educa iaș ț

timpurie

:n ceea ce prive te învă ământul pre colar,ș ț ș de i acesta se numără printre subsistemele deș

învăţământ cu cea mai lungă tradiţie, care, încă de la începuturi, a răspuns prompt noutăţilor dindomeniul educaţiei copiilor mici i a fost permanent infuzat cu idei, concepţii, practici inovative,ș

inspirate de cercetări din ţară sau din străinătate, care au creat premisele unor sc/imbăriîntotdeauna benefice pentru copil şi, de cele mai multe ori, cu impact deosebit asupra întreguluisistem educaţional, ratele de participare sunt încă relativ scăzute

0articiparea la educaţia preşcolară a copiilor cu vârsta cuprinsă între > ani i vârsta oficială deș

înscriere în învă ământul obligatoriu este un indicator european care are ca intă, pentru anulț ț



$%$%, valoarea de &4= 1a nivelul anului $%++, media K!-$7 privind acest indicator a fost de&2,$=, în cre tere fa ă de anii anteriori Ealorile cele mai crescute s-au înregistrat în Franţa iș ț ș

Spania (+%%=', landa, 5elgia, #anemarca, <area 5ritanie, talia, Lermania, 0ortugalia,Kngaria Qările cu cele mai reduse valori ale indicatorului sunt@ Republica "e/ă, 0olonia,Slovacia, Lrecia, Finlanda, "roaţia

:n România s-au înregistrat creşteri importante ale valorii indicatorului de la 37,3= în $%%% la9$,9= în $%%9, urmate de uşoare scăderi în ultimii patru ani

:n anul şcolar $%+$.$%+2, rata brută de cuprindere a copiilor în vârstă de 2-4.3 ani înînvă ământul pre colar a înregistrat valoarea de 37,>=, în scădere fa ă de anul precedent cu ++,+ț ș ț

puncte procentuale, ca efect al trecerii clasei pregătitoare (cu copii de 3 i, uneori, c/iar copii deș

4 ani', ca parte a învăţământului obligatoriu #iferen ele valorii indicatorului pe vârste i,ț ș

respectiv, pe se8e sunt nesemnificative statistic, cu un u or avanta pentru copiii de 4 ani (9&,2=ș

- copii de 4 ani i 79,4= - copii de 2 ani' i pentru fete (&%,4= - fete, în raport cu 9&,&= - băie i'ș ș ț

Rata de cuprindere în învă ământul pre colar din mediul rural (93,7=' continuă să rămânăț ș

semnificativ mai mică decât în mediul urban (&2,$', ca urmare a ponderii reduse a copiilor devârste mici care frecventează grădini ele de la sate 6ceste date semnalează necesitateaț

implementării unor politici de sus inere a participării la învă ământului pre colar pentru copiiiț ț ș

din mediul rural

<otivele pentru aceste diferen e includ@ț

- rata de angaare a adul ilor în urban este mai mare decât rata de angaare a adul ilor dinț ț

ruralB- în rural, părin ii sunt ocupa i cu profesii.munci care le permit să petreacă mai multț ț

timp cu copii lor, iar sistemul familiei e8tinse (bunici, copii mai mari, nepo i etc' careț

are griă de copiii mici func ionează mai bine decât în urbanBț

- statutul socio-economic al familiilor din mediul rural este mai scăzut, ceea ce conducela diferen e semnificative fa ă de cei din urban în ceea ce prive te c/eltuielile care i leț ț ș ș

permit cu educa ia copiilor (masă, rec/izite, îmbrăcăminte i încăl ăminte, transportț ș ț

etc'- distan a faț ță de docmiciliu (uneori, în rural, vorbim de distan e mai mari de $ *m, ceeaț

ce e de neconceput pentru un copil de vârstă mică' i infrastructura necorespunzătoareș

(drumuri impracticabile, greu de accesat în condi ii vitrege de iarnă etc'ț

1a nivelul anului colar $%+$-$%+2, un numș ăr de $%2& de copii cu deficien e grave i asociate,ț ș

reprezentând %,>= din totalul de 49++>> copii pre colari, se aflau în cele 7 grădini e specialeș ț

#e i nu e8istă statistici care să arate numărul copiilor pre colari cu cerin e educa ionale specialeș ș ț ț

i, respectiv, cu deficien e u oare i moderate care frecventează învă ământul de masă, apreciemș ț ș ș ț

că e8istă, într-o măsră considerabilă, disponibilitate i receptivitate din partea institu iilor deș ț

învă ământ pre colar i a cadrelor didactice pentru integrarea cu succes a acestora înț ș ș

învă ământul de masăț

!vident, rămân încă de rezolvat unele probleme legate de@• asigurarea profesorului de spriin (în unele cazuri care o impun'B



• e8isten a unor adaptț ări ale mediului fizic în toate unită ile care integrează astfel de copiiBț

• îmbunătă irea colaborării cadrelor didactice din grădini ele care integrează astfel de copiiiț ț

cu părin ii acestora i cu al i speciali tiBț ș ț ș

• cre terea capacitș ă ii profesionale a cadrelor didactice din grădini e vis-a-vis deț ț

problematica educa iei incluzive i a practicilor aferenteț ș

:n concluzie, inând cont de conte8tul prezentat, o direc ie de dezvoltare importantă a sistemuluiț ț

de învă ământ românesc, asumată de <inisterul !duca iei Ja ionale este@ț ț ț creterea curinderii coiilor de "#$ ani în siste%ul educaţiei recolare i& i%licit& cre terea calită ii serviciilor ș ș ț , prin@

• asigurarea condiţiilor pentru generalizarea treptată a cuprinderii copiilor de 4, > i 2 ani înș

învă ământul pre colarBț ș

• creşterea, până la &4=, a procentului de cuprindere a copiilor de >-3 ani în învă ământulț

pre colarBș

• e8tinderea măsurilor.ini iativelor alternative.comunitare de succes, pentru grupurileț

dezavantaate, în cât mai multe zone i găsirea solu iilor optime de finan are a acestoraBș ț ț

• dezvoltarea i cre terea calită ii sistemului de formare continuă i ini ială a personaluluiș ș ț ș ț

didactic din educa ia timpurie i e8tinderea tematicilor către@ educa ia incluzivă, educa iaț ș ț ț

outdoor, educa ia socio-emo ională, cercetarea educa ională, profesorul refle8iv etc i,ț ț ț ș

implicit, încuraarea i stimularea cadrelor didactice în direc ia microcercetăriiș ț

educa ionaleț

II. E%)RIEREA PR*GRAMU+UI

+ LRK0 QJG@ Copii antepre colari i preşcolari cu v%rste #ntre luni si ani din cre eș ș ș

i gr"dinie, p"rinii acestora, personalul didactic i nedidactic din unit"ile care ofer" serviciiș ș

de educa ie ti!purie antepre colar" i din unit" ile de #nv""!%nt pre colar selectate la nivelul ț ș ș ț ș

fiec"rui &ude de c"tre 345346.

$ #KR6G6@ 1 octo!brie 2017 8 1 septe!brie 2020

2 R!SKRS! K<6J!@

•

copii antepreşcolari i pre colari, cu vârste între 2.3 luni i 3 aniBș ș ș• părinţii copiilorB• personalul didactic i nedidactic din unită ile pilotBș ț

• inspectorii şcolari pentru învăţământul preşcolar din udeţele participanteB• reprezentanţi ai autorităţilor publice locale sau alţi parteneri (de la nivel

naţional sau local', cu rol activ în educa ia i îngriirea copilului mic i careț ș ș

pot spriini derularea programului



> 06RG!J!R 16 JE!1 J6QJ61@ KJ"!F România, "entrul pentru !duca ie iț ș

#ezvoltare 0rofesională Step b? Step, Kniunea Ja ională a "re elor din România, Kniversitateaț ș

5ucure ti i Kniversitatea Gransilvania 5ra ov, S0!F taliaș ș ș

3 "R#J6R!@

• 1a nivel naţional, coordonarea şi monitorizarea vor fi asigurate de către o comisienumită prin <B

• 1a nivel udeţean, coordonarea va fi asigurată de către inspectorii şcolari generali, printr-o comisie de implementare numită prin decizie şi din care se recomandă să facă parte inspectorul de specialitate, metodişti şi directori de unităţi preşcolare, care au însubordine sau în coordonare cre e sau grupe de antepreşcolari, reprezentanţi aiș

autorităţilor locale.

7 S"0@ "reşterea cuprinderii copiilor de la 2.3 luni la 3 ani în sistemul de educaţie timpuriei, implicit, cre terea calită ii serviciilor ș ș ț

9 5!"GE!@

• generalizarea treptată a cuprinderii copiilor de 4, > i 2 ani în învă ământul pre colarBș ț ș

• atingerea procentului de &4= la cuprindere a copiilor de >-3 ani în învă ământul pre colar ț ș

i a procentului de 2%= la cuprinbderea copiilor sub 2 aniș B• revizuirea i promovarea unor documente legislative i metodologice care să spriineș ș

implementarea măsurilor de dezvoltarea sistemului de educa ie timpurie din RomâniaBț

• e8tinderea măsurilor.ini iativelor alternative.comunitare de succes, pentru grupurileț

dezavantaate, în cât mai multe zone i găsirea solu iilor optime de finan are a acestoraBș ț ț

• dezvoltarea i cre terea calită ii sistemului de formare continuă i ini ială a personaluluiș ș ț ș ț

didactic din educa ia timpurie i e8tinderea tematicilor către@ educa ia incluzivă, educa iaț ș ț ț

outdoor, educa ia socio-emo ională, cercetarea educa ională, profesorul refle8iv etc i,ț ț ț ș

implicit, încuraarea i stimularea cadrelor didactice în direc ia microcercetăriiș ț

educa ionaleț

III. A)I-I/I

0rogramul va debuta pe + octombrie $%+> şi va începe cu analizarea posibilităţilor de cuprindere

a tuturor copiilor preşcolari cu vârste între 4-3 ani, precum i a posibilită ilor de cuprindere, înș țraport cu cererile e8istente ale părin ilor, a copiilor sub 2 ani în grădiniţele sau în unită ile careț ț

oferă servicii de educa ie timpurie antepre colară din udeţele-pilotț ș

:n perioda + octombrie -+ noiembrie $%+> se vor iniţia, pe plan local, următoarele acţiuni@



• analiza statisticilor locale cu privire la numărul de copii cu vârste între 4-3 i $-2 ani şiș

validarea informaţiilor obţinute prin corelarea acestora cu rezultatele recensământului în plan localB

• revizuirea stării în care se află spaţiile e8istente şi a dotărilor de care acestea dispun, în

vederea iniţierii unor demersuri de remediere a unor deficienţeB• discuţii cu autorităţile locale în vederea identificării spaţiilor necesare şi a pregătirii

acestora pentru a primi to i copiii de 4 ani (e8isten i la nivelul ude ului', precum iț ț ț ș

identificarea spa iilor necesare i pregătirea acestora pentru a primi copiii sub 2 ani (aiț ș

căror părin i i-au e8primat dorin a de a frecventa un serviciu de educa ie timpurieț ș ț ț

antepre colară' la +4 septembrie $%+4Bș

• stabilirea unor contacte şi, eventual, înc/eierea unor contracte cu agenţi economici şi.sauJL-uri pentru construirea unui mediu educaţional stimulativ în grupele mari i grupeleș

cu copii sub 2 aniB

• discuţii cu părinţii copiilor de vârstă preşcolară mare, cu risc de abandon din cauzadificultăţilor socio-economiceB

• construirea unei reţele informatizate interinstituţionale pentru monitorizarea situaţieicopiilor cu risc de abandon şi pentru spriinirea familiilor acestora în vederea menţineriicopiilor în sistemB

• lansarea unei campanii de publicitate, pe plan local, de atragere a unor fonduri pentru

spriinirea iniţiativei <!J

6cestea sunt câteva idei, care pot spriini ec/ipa de coordonatori locali în elaborarea propriilor

proiecte locale şi în derularea acestora

"oordonatorii locali vor trimite, până la data de + octombrie $%+>, ora +3,%%, la <inisterul!ducaţiei Ja ionale, #irecţia Lenerală !duca ie i :nvă are pe Got 0arcursul Eie ii declaraţii deț ț ș ț ț

intenţie cu privire la acceptarea provocărilor din cuprinsul prezentului program-pilot

0rogramul-pilot va parcurge trei "a'e@

+ 0A1A E PREGIRE 2I INI/IERE (+ octombrie ; 2+ decembrie $%+>'

$ 0A1A E PI+*ARE 2I E1-*+ARE (+ ianuarie $%+4 ; 2+ august $%+3'

2 0A1A E %UPER-I1ARE, GENERA+I1ARE 2I %U%/INERE (+ septembrie $%+3 ; +4 septembrie $%$%'



0A1A E PREGIRE 2I INI/IERE

6cţiuni propuse@

6+ :ntâlnire cu inspectorii generali în vederea analizării posibilităţilor de cuprindere a tuturor copiilor preşcolari cu vârste între 4-3 ani, precum i a posibilită ilor de cuprindere a copiilor subș ț

2 ani, în raport cu cererile e8istente ale părin ilor, în grădiniţe i.sau în unită i care oferă serviciiț ș ț

de educa ie timpurie antepre colară 0rezentarea solu iilor.alternativelor comunitare de succesț ș ț

pentru grupurile dezavantaate

G!R<!J@ $% decembrie $%+> RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional

6$ Selectarea udeţelor-pilot şi analiza scrisorilor de inten ie i, eventual, a proiectelor localeț ș

G!R<!J@ 2+ decembrie $%+>RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional

62 "onferinţă de presă, cu participarea e8traordinară a d-lui ministru, pentru lansarea oficială a programului la nivel naţional

G!R<!J@ ianuarie $%+4

RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional6> "rearea unei linii de buget, începând cu anul $%+4, pentru finanţarea c/eltuielilor pe care leimplică grupele de preşcolari intrate în procesul de generalizare i, în acela i timp, clarificareaș ș

aspectelor legate de aprobarea de către <!J a cifrei de colarizare pentru antepre colariș ș

G!R<!J@ martie $%+4RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional

64 !valuarea situaţiei din teritoriu (udeţele selectate pentru prima etapă' cu privire la stareaspaţiilor, stadiul pregătirilor, demersurile efectuate de către comisiile de implementare la nivel

udeţean pentru demararea programului etc'G!R<!J@ ianuarie $%+4RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional

63 !laborarea raportului cu privire la demersurile SC şi ale autorităţilor locale din udeţeleimplicate pentru asigurarea condiţiilor necesare pentru cuprinderea tuturor copiilor cu vârste



între 4-3 ani în grădini e, precum i a copiilor sub 2 ani (ai căror părin i i-au e8primat aceastăț ș ț ș

op iune', în grădini e sau în unită i care oferă servicii de educa ie timpurie antepre colarăț ț ț ț ș

G!R<!J@ mai $%+4RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional

67 "onceperea i promovareaș 4etului de instru!ente pentru sti!ularea, !onitori$area iș

aprecierea preg"tirii pentru coal" a copilului pre colar ș ș i aș 4etului de instru!ente pentru

!onitori$area interac iunilor cu copilul sub aniț

G!R<!J@ octombrie $%+>RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional în colaborare cu "J!! şi cu un specialist psi/opedagog, membru al "omisiei Jaţionale de Specialitate

69 <onitorizarea aplicării seturilor de instrumente concepute pentru copiii sub 2 ani i pentruș

copiii pre colari i revizuirea acestora în vederea aplicării la nivel de sistemș ș

G!R<!J@ august $%+4RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional în colaborare cu "J!! şi cu un specialist psi/opedagog, membru al "omisiei Jaţionale de Specialitate

6& "onceperea i promovarea unui program na ional de asigurarea a accesului universal laș ț

programe de educa ie timpurie ($$% de ore în 2 ani de educa ie timpurie', a tuturor copiilor cuț ț

vârste între 2 - 3 ani

G!R<!J@ iunie $%+4RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional

6+% Stabilirea criteriilor, pentru selectarea udeţelor care vor intra în program în următorii anişcolari şi transmiterea acestora către udeţe, pentru elaborarea, din timp, a scrisorilor de inten ieț

G!R<!J@ mai $%+4RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional

6++ 0regătirea mediului educaţional în unităţile de învăţământ preşcolar i în unită ile careș ț

oferă servicii de educa ie timpurie antepre colară din udeţele-pilotț ș

G!R<!J@ iulie-august $%+4RS0KJ#!@ "omisia de implementare la nivel udeţean



0A1A E PI+*ARE 2I E1-*+ARE

6cţiuni propuse@

6+ niţierea unor sc/imburi de e8perienţă între udeţele implicate în vederea preluării ideilor şiiniţiativelor pozitive

G!R<!J@ martie $%+4 ; mai $%+3RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional şi "omisia de implementare la nivel udeţean

6$ "onstruirea i lansarea unui portal i, implicit, a unui buletin informativ, la nivelul <!J sauș șal SC.S<5, pentru popularizarea rezultatelor obţinute în cadrul programului

G!R<!J@ septembrie $%+4RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional şi "omisia de implementare la nivel udeţean

62 Revizuirea curriculumului pentru educa ia timpurie i armonizarea acestuia cu principiile iț ș ș

ideile pedagogice implementate la nivel european

G!R<!J@ + iulie $%+4RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional în colaborare cu !, precum şi cu unȘ

specialist psi/opedagog, membru al "omisiei Jaţionale de Specialitate

6> niţierea demersurilor legislative cu privire la încadrarea educatoarelor i a personalului dinș

cre e, care poate îndeplini condi iile 1!J nr+.$%++, cu modificările i completările ulterioare, caș ț ș

educatori-puericultori la grupele cu copii sub 2 ani din cre e i grădini e, în vederea acopeririiș ș ț

deficitului de personal

G!R<!J@ + iunie $%+4RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional

64 !laborarea unei metodologii privind analiza i validarea de către <!J a cursurilor deș

formare pentru personalul didactic i nedidactic din cre e i grădini e, care lucrează cu copiii subș ș ș ț

2 ani

G!R<!J@ + mai $%+4RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional, specialişti în formarea iniţială i continuăș

a cadrelor didactice pentru învăţământul preşcolar



63 !laborarea unei analize comparative a rutelor de formare iniţială a personalului didactic dineduca ia timpurie, redefinirea statutului şi a rolului acestuiaț

G!R<!J@ + iulie $%+4RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional

67 "onceperea i pilotarea unui program na ional de identificare timpurie a celor care auș ț

calită i de a lucra cu copiii i de încuraare a acestora pentru a urma unui traseu de formare ca iț ș ș

cadru didactic în educa ia timpurieț

G!R<!J@ + februarie $%+4RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional

69 1ansare unui concurs de proiecte educa ionale (la nivel local, în comunită i dezavantaate,ț țcu implicarea familiei i a voluntarilor' pentru a îmbunătă ii rezultatele colare ale copiilor deș ț ș

se8 masculin

G!R<!J@ februarie $%+4RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional

6& :ntâlniri cu inspectorii generali şi cu reprezentanţii autorităţilor locale din udeţele careurmează să intre în program în anul şcolar următor

G!R<!J@ + iulie $%+4

RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional

6+% #epunerea proiectelor locale din partea udeţelor care intră în program în anul şcolar $%+4-$%+3 şi analiza acestora

G!R<!J@ 2+ august $%+4RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional şi "omisia de implementare la nivel udeţean

6++ 0regătirea spaţiilor şi a condiţiilor necesare pentru cuprinderea copiilor cu vârste între 4-3

ani, precum i a copiilor sub 2 ani (ai căror părin i i-au e8primat această op iune' în grădiniţeleș ț ș ț

i.sau în unită ile care oferă servicii de educa ie timpurie antepre colară din udeţele careș ț ț ș

urmează să intre în program

G!R<!J@ + iulie ; + septembrie $%+4RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional şi "omisia de implementare la nivel udeţean



6+$ !valuarea situaţiei din teritoriu (udeţele selectate în prima etapă şi cele recent selectate' cu privire la starea spaţiilor, stadiul pregătirilor, demersurile efectuate de către comisiile deimplementare la nivel udeţean pentru demararea programului etc

G!R<!J@ +4 septembrie $%+4RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional

6+2 :ntâlniri cu părinţii, cadrele didactice şi reprezentanţi ai altor factori educaţionali dincomunitate :n urma acestor întâlniri, "omisiile de implementare de la nivel udeţean vor elaboraşi trimite la <!J rapoarte de evaluare a modului în care este receptat şi spriinit programul decătre comunitate

G!R<!J@ trimestrial, pe toată perioda derulării acestei faze a programuluiRS0KJ#!@ "omisia de implementare la nivel udeţean

6+> <onitorizarea activităţilor desfăşurate în cadrul programului în udeţele-pilot

G!R<!J@ trimestrial, pe toată perioda derulării acestei faze a programuluiRS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional

0A1A E %UPER-I1ARE, GENERA+I1ARE 2I %U%/INERE

6ctivităţi propuse@

6+ 0rezentarea raportului cu privire la rezultatele obţinute în cadrul programului în udeţele- pilot şi a perspectivelor privind generalizarea treptată a grupelor@ milocie i mică în următoriiș

patru ani şcolari

G!R<!J@ +4 septembrie $%+3RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional

6$ "ontinuarea sc/imburilor de e8perienţă între udeţele din cadrul programului (între udeţelecare au participat la faza de pilotare şi între aceste udeţe şi cele care vor intra în program în fazaa treia'

G!R<!J@ 2+ august $%$%

RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional şi "omisia de implementare la nivel udeţean

62 ni ierea procedurilor legislative i metodologice privind formarea, încadrarea iț ș ș

func ionarea personalului din educa ia timpurieț ț

G!R<!J@ + octombrie $%+3RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional



6> !laborarea unei analize comparative privind factorii care influen ează calitatea formăriiț

personalului din educa ia timpurie, cu eviden ierea măsurilor.ini iativelor de succesț ț ț

G!R<!J@ 2+ decembrie $%+3 RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional

64 :ntâlniri cu inspectorii generali şi cu reprezentanţii autorităţilor locale din udeţele careurmează să intre în program în anii şcolari următori

G!R<!J@ + iulie $%+7.$%+9.$%+&RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional

63 #epunerea proiectelor locale din partea udeţelor care intră în program în anii şcolari $%+7-

$%+9, $%+9-$%+&, $%+&-$%$% şi analiza acestora

G!R<!J@ 2+ august $%+7.$%+9.$%+&RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional şi "omisia de implementare la nivel udeţean

67 "onceperea şi iniţierea unor programe comune de formare continuă pentru cadrele didacticedin educa ia timpurie i din învă ământul primar, în vederea cre terii calită ii procesului didacticț ș ț ș ț

G!R<!J@ + martie $%+7


69 "onceperea unui program naţional de formare a directorilor i a inspectorilor colari deș ș

specialitate, în vederea monitorizării procesului de învăţământ desfăşurat în unită ile care oferăț

servicii de educa ie timpurie antepre colară i în unită ile de învă ământ pre colar ț ș ș ț ț ș

G!R<!J@ + aprilie $%+7RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional

6& "onceperea unui sistem de perfecţionare - tip Hbiblioteca mobilăI, care să pătrundă cu

informaţia de specialitate şi în zonele izolate şi care să stimuleze studiul individual şi perfecţionarea continuă a cadrelor didactice din educa ia timpurieț

G!R<!J@ + iulie $%+7RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional



6+% 0regătirea spaţiilor şi a condiţiilor necesare pentru cuprinderea copiilor cu vârste între >-3ani, precum i a copiilor de $-2 ani în grădiniţele din udeţele care urmează să intre în programș

G!R<!J@ + septembrie $%+7.$%+9.$%+&.$%$%RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional şi "omisia de implementare la nivel

udeţean

6++ :ntâlniri cu părinţii, cadrele didactice şi reprezentanţi ai altor factori educaţionali dincomunitate :n urma acestor întâlniri, "omisiile de implementare de la nivel udeţean vor elaboraşi trimite la <!J rapoarte de evaluare a modului în care este receptat şi spriinit programul decătre comunitate

G!R<!J@ trimestrial, pe toată perioda derulării acestei faze a programuluiRS0KJ#!@ "omisia de implementare la nivel udeţean

6+$ !valuarea situaţiei din teritoriu (udeţele selectate în etapele anterioare şi cele recentselectate' cu privire la starea spaţiilor, stadiul pregătirilor, demersurile efectuate de cătrecomisiile de implementare la nivel udeţean pentru demararea programului etc

G!R<!J@ septembrie $%+7.$%+9.$%+&.$%$%RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional

6+2 <onitorizarea activităţilor desfăşurate la nivel na ional i ude ean în cadrul programuluiț ș ț

G!R<!J@ trimestrial, pe toată perioda derulării acestei faze a programului


6+> !laborarea raportului final cu prezentarea rezultatelor generalizării treptate a grupelor@mare, milocie, mică, la nivel naţional, a rezultatelor cuprinderii copiilor sub 2 ani îngrădini e.unită i care oferă servicii de educa ie timpurie antepre colară, precum i a dezvoltăriiț ț ț ș ș

sistemului de educa ie timpurie în Româniaț

G!R<!J@ + septembrie $%$%RS0KJ#!@ "omisia de coordonare la nivel naţional



I-.M*NI*RI1ARE, RAP*RARE, E-A+UARE

<onitorizarea activităţilor din cadrul programului şi din proiectele udeţene se va face pe bazaunui g/id de monitorizare elaborat de ec/ipa de coordonare a programului la nivel naţional

L/idul va fi elaborat până la data de 34 octom&rie 3567 şi va fi transmis către udeţe până la +noiembrie $%+> !l va fi un instrument de lucru atât pentru ec/ipa de coordonare la nivelnaţional, cât şi pentru ec/ipele de coordonare de la nivel udeţean

Cudeţele care vor intra în acest program vor trimite, la o lună după începerea activităţilor, unraport iniţial către <!J-#L!:G0E, în care vor menţiona modul în care a debutat proiectul şiactivităţile care urmează a se desfăşura în primele ase luni, cu precizareaș

instituţiilor.partenerilor implicaţi

1a fiecare 3 luni, comisiile udeţene vor transmite la <!J-#L!:G0E rapoarte intermediare privind stadiul derulării proiectului

#e asemenea, în cadrul sc/imburilor de e8perienţă organizate pe parcursul anului şcolar, se vor aplica c/estionare şi se vor realiza focus-grupuri cu copiii, părinţii, cadrele didactice şi persoanele implicate, în vederea culegerii de date relevante despre stadiul proiectelor şi despre percepţia pe care o au aceştia faţă de sc/imbările aduse în viaţa personală şi în cea a comunităţii,ca urmare a derulării programului

!valuarea finală a programului se va face atât pe baza rapoartelor "inale primite de la ude eleț

participante, cât şi printr-o conferinţă naţională, organizată de <!J-#L!:G0E, pentru prezentarea şi analiza rezultatelor obţinute "onferinţa va oferi ministerului posibilitatea de agândi paşii următori pentru susţinerea, dezvoltarea, în continuare, a sistemului de educa ieț

timpurie

Invat Cu Drag

Documents

Transcript of Invat Cu Drag