MARII\ PREDA

IntrusulPrefald de Eugen Simion

Fiqd biobibliograficd Si referinle criticede Lucian Pricop

EDITURA CARTEX SERV

Concepfie gratic5: Dana PopescuCoperta 1: Carlo Carr4 Nuturd nroartd ntetafizicd, t9l9

Telrnorcdacto r: Ecaterina Pisld

Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RomdnieiPREDA, NtARINIntrusul / Marin Preda; plet. de Eugen Sirnion ; referinfecritice qi fiqd biobibliograficl de Lucian Pricop. - Bucureqti:Cartex Serv,20 l8

rsBN 978-973-7883-60-5

I. Simion, Eugerr (pref.)II. ['r'icop, Lucian (ed.)

821.t35.1

Textul prezentei edilii este rcprodus dupd: Marin Preda, Intrusul,Editura pentru Literafur5, Bucurqti, 1968.

O Elena, Nicolae qi Alexandru Preda.o Editura CARTEX SERV pentru prezenta edifie.

Tirnbrul literar se achiti la U.S.R.cont RO44 RNCB 5101 0000 0l7l 0001/ BCR-Unirea.

Pentru conrenzi qi infornralii, vd rugdm sd ne contactafi la:

r Tel/fax: 021 1323.41.30; 021 1323.00.7 6o Tel: 0745.069.898; 0729.951.763. www.edituracartex.ror e-mail : comenzi@edituracartex.roo e-mail: cornallda.cartex@grnail.como O.P.l, C.P. 184, Bucuregti

CUPRINS

P refatrd (Eugen Simion) ......FiSd biobiblioraficiiReferinle critice......... .........i........

Intrusul.....

7

2628

33

PARTEA

I

$tiu cd de azi inainte voi incepe drumul de intoarccre alvic(ii rnele qi cd va fi atdt de lung incdt rnd gdndesc dac[ n-o s6-lscurtez singur: n-am nici treizeci de ani. Asta line doar deputcrea amintirilor mele. Deocamdatl rn-am hotdrdt si pirisescrrccst oraq, in care nu sunt nici bdtrdni qi nici amintiri, cum iislrun toti pe-aici fdri sd-Ei dea seama ce le iese din gurd.

Astdzi am fost la director. Am vrut sd plec f6rd sd mai spunrritrrdnui nimic, dar el e singurul care rezistd judecdlii mele rele

1ii pe care a$ vrea sd-l rnai vdd.

- Tovariqul director e ocupat, nu cred cd poate sd te pri-rncascd, zise secretara bAnd mE vdzu, uitAndu-se drept la mine inlirll, cu ochii mari rotunzi gi fHrd si clipeasci.

Ea era dintre cei care se uitau la mine drept in ochi.

- Anunfd-l cd nu-i cer nimic, vreau sd plec din oraE.

Femeia ?nlelese pesemne cu acel sirn! al ei experimentat descrcretari c[ nu rninfeam, tofuqi maiintdrzie inainte sd se ridice,lir ;i cdnd ar fi calculat ceva. ii pirea cumva rdu ci un omtrlrnoscut al cabinelului ei n-avea sI mai calce niciodatd acolo,srru ii pdrea bine? Nu era o femeie indiferent[ gi la inceput ori decite ori md vedea cd apar pe qd se Ei ridica si n-ajungearn eubine sd rnd apropii de biroul ei cd se si intorcea cu rispunsul.

De astd datd, dupd ce intr6, iegi deslul de tdrziu, tirnp in carerrrai venird gi alfii, niEte ingineri cu nigte nemti care ne vAnduserd

INTAI

35

$i ne montaser5 nu gtiu ce noi instalalii pentru combinatul nostruclrirnic, umblau mereu impreund. Cd n-a putut s6-i spun5, ziseea, ci e foarte ocupat, dar ci o s-o cheme el iar, qi afunci... Pe dealtd parte se uita la mine parcd ?ngrijoratd ca nu cumva audienlamea sd nu reuEeasc5. Nu infelesei aceastd grij6, in ciuda faptuluicI qtiam cd e o femeie care linea tot atdt de mult la salarialii careveneau acolo ca qi la director. El o invlfase sd fie aga. Nu qtiu dece mi se pdrea cd acum avea ceva in plus.

Directorul apdru in uqd fEcAnd loc inginerilor Ei strdinilor.- Ce c, zise el vdzdndu-m5, vino dupd-masd la cinci dacl

vrei s5 stai cu mine de vorbI.- Tovariqe director, spusei eu ridicdnd glasul, eu n-am

nimic si vd cer dumneavoastrd, numai daci ave{i tirnp pute{i stade vorbi cu mine.

- Da ce c cu tine? zisc el liniEtit.* Vrea sI plece din oraq, zise atunci secretara.

- Dupd-rnasi la ora cinci, zise directorul binevoitor gi irniaruncd Ei el o privire drept ?n fa!d, deEi el fdcea parte dintre ceicare cdnd vorbeau cu mine igi f'ereau ochii. Dacd zici c6. nu-miceri nimic nu e urgent, pofi sd vii la cinci, mai addugd el ca Eic6nd aq fi putut s[ md tArguicsc cu el in privinfa orei, sI zic eucI nu pot la cinci gi el sd poatd oricdnd. Era singurul lucru carenu-mi pldcea la el, cdnd se iznenea aqa.

- Dumneavoastri spuneli ora care e qi eu pot, nu pot, vin laora aia.

$i am luat-o spre uqd.Am venit la cinci fEri un sfert qi am gisit-o pe secretard tot

acolo, rn-a intdlnpinat cu aceeaqi privire a ei care nu se ferea qimi-a spus sd iau loc pe scaun. Pirea mereu prinsd de gdndul cdn-avea sd mI mai vadi.' - Tovariqe Suruplceanu, zise ea dupd un timp, aq vrea sd te

intfeb ceva, nu te superi!Nu puteam bdnui ce vroia sd md intrebe, dar me suplrai

inaintc de a afla.

- Ai mai splrs cuiva cI vrei sI pleci din oraE?

-- Nu, n-am mai spus.

- Nici la sfatul popular?

- Ce-mi pasl mie de sfatul popular, n-ajunge cdt umbli cucdciula in mAn[ c6nd if repaftizeazia o odaie, trebuie sI alergidupi ei qi cAnd o pirlse;ti?

Secretara zdmbi incercdnd sd md imbuneze:

- Ei lasd, zise ea, cd n-ai alergat dumneata dupd locuinfd cucdciula in mdnd.

Vroia sd md mdguleasc5, adicd noi, care afit construit teme-liile acestui oras, am intrat in el ca la noi acasi, nici nu apucasepe atunci si aibl sfat popular cd il qi ocupasem.

- Ba am alergat, ii spusei cu duqmdnie qi in aceeaEi clipd mdoprii deodatd ezitdnd, ciut6nd parcd in arnintire ca gi cAnd ag fiminfit inainte sd fi gdsit minciuna qi mi-ag fi dat searna cd n-amcu ce s-o acopdr, nici mdcar ?n sinea rnea. CAnd m-am insurat,mai spusei!

Femeia se uitd intr-o parte. Nu mai rdmdnea, pomeninddespre insurdtoarea mea, decdt ca aceasti clipd sd treacl singurd,nici mdcar secretara, care nu-mi era nici rudi nici prieten[, n-oputea grdbi cu ceva.

- Arn in{eles, spusei eu in cele din unnd, vI intereseazdcamera mea. $i addugai ffird sd mai aqtept rdspunsul: Probabilnu pentru dumneavoastri.

- Am o sord care std la mine.

- Nu, n-am spus la nimeni qi nici spaliul locativ nu qtienimic, daci puteli luaii-o. Eu vd ajut cd n-o sd-i anun! deloc gisora dumneavoastrd poate sd se mute qi sd-i punl in fala unuilapt irnplinit.

Secretara nu mai zise nimic Ei ma mird cdpe fala ei nu vdzuinici o llnni din rnullurnirea la care mi a$teptam. Avea mereuacelaqi chip ca de dimineald, cdnd mi se piruse prinsd de gdndulcd n-avea, de aici inainte, sd md mai vadd in cabinetul ei. Ce maivroia incd ?

- N-o sd vi fac eu tocmai dumneavoastrd o figuri, vorbiiatunci ghicindu-i gdndul. Dacd vi convine, in schimbul servi-ciului pe care vi-l fac, sora durnneavoastri s5-rni cumperepulinul mobilier pe care il am in odaie. Asta numai ca sd fi1iliniqtiti ci n-o sd dau altcuiva camera mea.

36 JI

Intr-adevIr, apdru o strilucire at6t de vie pe chipul fbmeiiincAt parci qi biroul se fdcu rnai luminos.

- Bine, zise, te superi c[ insist, dar e a$a de greu...Nu rnd supdra, dar nici n-ag fi putut spune cd nu vdzusem

cum plecarea llea din orag Ei golul pe care il ldsam astfel seumplea din prirna clipd qi izrd nici o reculegere inainte chiar caeu sd-l pdrdsesc.

- Ei, ia spune-mi, zise el, chiar te-ai hotirdt? intrebarea meae, de fapt, ai scdpat, te-ai hotdrdt si-fi inchei socotelile? $i undevrei sd te duci?

- Tovariqe director, eu n-am venit la dumneavoastrd ca sd

vd spun unde md duc qi ce-o si mai fac.

. - Bine, zise directoml, qi sund. Noteazd, se adresd el se-cretarei, cdnd vrei sd pleci? mi se adresd mie.

- Chiar qi m6ine.

- SI i se lichideze ce are de incasat qi sI i se dea actele cuaviz de transfer! O s5-!i lase tovari;ul Surupiceanu o cererecdnd o sd plece de la mine.

Secretara se retrase. Directorul se posornordse gi imi ddduiseama cd acum trebuie sd-i spun imediat pentru ce am venit, cdavea treabi ;i ci lucrurile bune qi rele din via{a noastr[ incap inacela;i spa{iu, nu suntem mai mult timp nenoroci{i dec0t fericili,totul se consumi sub aceeaqi lumdnare.

- TovardEe director, spusei uit6ndu-md la el cu bralul spri-

.iinit de sticla biroului, dacd am putea sd facem ce vrem cuamintirile noastre, dumneavoastrd sunteli singurul din acest oraqpc care nu l-aq alunga din ele.

Directorul se posomori. Dupd c6teva clipe rupse tdcerea:

- Nu merit, uitd-md gi pe mine! Nu qtiu cum se intdmplS cdne irosim viala pentru inqi care ar trebui mai degrabd sa-i iai labirtaie qi s5-i dai afarl cu biciul din orag qi c6nd ne vine un omcare cu adevirat are nevoie de tot sprijinul nostru incepern sini-l drdmuim. Nu spun cd nu m-am purtat bine cu tine qi ci n-amfbst cdliuzit de cele mai bune intenfii, dar in fapt am ezitat,liindci allii erau contra ta.

* Vi referili la problema cu Viena?

- Cu Viena, cu qcoala de mai;tri, qi altele.

- Mdcar vi dali seama Ei poate cu altul o sd fili mai hotdrdt,deqi mie asta nu-mi mai face nici cald, nici rece.

- Dar nu mi-ai rdspuns la inhebare, zise directorul. Aiscdpat in realitate, sau plecarea ta e doar o fugS?

I-am rispuns cd nu gtiu gi nici nu mi intereseazd, dar ci nurnai pot sta ;i asta e suficient.

Directolul bdtu cu palma in sticla biroului. Strig6:

II

c6teva minute mai tdrziu eram in cabinetul directorului simd aqezai in fbtoliu in fa{a lui. se apuci sd dea un telefon. seuita in jos. Avea un aer vinovat, dar de fapt nu se ferea de mine,imi gi spusese: ,,Nu-mi place deloc ci sunt pus in situalia sd_!idau tocmai eu o astfel de slujbd, care te cuhosc ;i gtiu ce pogi,;.Asta dupi ce primisem, crezuse c[ o sI refuz. Nu_qi dddeasearna cd dintre toate urnilinlele pe care le tr.diarn atunci eu cre-deam cd asta era cea mai rnici. Mai tdrziu am vlzut qi eu ci nu,de fapt era cea urai nrare, fiindcd nimeni nu ocolegte un om pecare dragostea pentru o femeie il pune pe brdnci, dar de la cinevacare nu mai e printre ei Ei nu mai poate sd le schimbe in nici unfel situafia lor in meserie gi lume, intorc capul nepdsdtori. in pri-vinfa asta oamenii nu se deosebesc de celelalte vieluitoare, sedespart qi nu se amestecd, cu toate cd trdiesc impreund a$a curxar trdi caii cu oile. in ultima vreme mi se intdmpld foarte adeseasi fiu ate't la expresiile lor; au aerul cd nu qtiu cine sunt qi imivine sd mi reped in ei Ei sd le dau la picioare in spate p6nd i_a;pune pe fugd, sd piard din fala ochilor mei! Dar imi aduc amintela timp ci ei sunt bine organizafi, gi cd in urma unei astfel deintdmpldri aq fi luat fie cu biniqorul, fie cu forla gi dus la spital.Locul meu se hotirdse. Trebuia s6 stau acolo unde m-au pus eiEi dacd m-ag fi miqcat in felul Ista, scdpau repede de mine. .

Directorul puse receptorul in furci.

38 39

- Si qtii cI eu te aprob. Ai dreptate, n_are importanfd sI ris_punzila niqte intrebdri_pe care alfii;i le_ar pune, iaspunzi nurrruila ale t-ale, Ei asta e suficient. Gaia,'pleacd,ii nu te ,ritu inOareii-Ma ridicai i' picioare. Era. exict rucrul la

"rr" *a uffi-tasem venind la el, sd md indemne adicd sd plec Orpa.. o ,i:-iidea seama ci md rupsesem de tot qi cd nu mai aveam in suflefulrneu nlcl o crufare pentru nimeni. Am iegit din biroul lui gi c6ndm-a vdzut, secretara a tras un seftar Ei m6na ei a scos afard unTOnnulaf-._

altele. Ziuabate soarele in ele qi ai putea crede c[ au venit acolode pe altd lume, atdt sunt de albe, rotunde gi inchise. Nu vezi niciun om prin preajma lor.

Dar amintirea mea nu va veni din partea aceasta, adica dindreapta, unde se intind, colorate in ro;u, in alb, in verde gi inalbastru zecile de Jevi care trec de la o instalalie la alta, in plinaer, inlSfuind clddiri Ei turnuri inalte pe aceasti distan!5 cdt linedrumul meu de la combinatul chimic pdnd in oraq, ci de ladrumul propriu-zis. Pe el il stribat de citeva luni in fiecare zi gi

mereu gAndurile rnele se retrag ind[rit cdutAnd o anumitd clip[a vielii mele, un anumit ceas cdnd in fafa paqilor sau priviriisoarele a aruncat pe pdm6nt o anumiti lumind, care era numai amea qi pe care eu, v[zdnd-o, am rds qi nu m-am oprit, cu toate cd

pe vremea aceea eram liber ca o patslre. Descoperirea aceasta atn

f6cut-o cdlcAnd zilnic kilometri de asfalt, ,si anume intr-o zi cfindm-am pomenit deodatd ci merg, ca pe vrenlea c6nd'eratn lnic,cu capul in jos. $i acuma merg numai aqa, cu toate cd acest mers,

care ascunde trec6torilor fa\amea, ar putea sd pard celor care mdcllnosc ci e din pricina... De fapt, aculrl ca gi pe atunci ntt-rnimai pasl de ce se poate spune, gtiu insd cd nirneni nu mai are

dreptul, pirinli qi invdldtori, s5 vie sd-mi dea fala pe spate cupumnul ca sd-i vdd pe ei. N-am chef sd vdd capetele lor, nici al

tatdlui qi nici al nimdnui, inc[ de la vdrsta aceea art avutpresimlirea cd lumea nu merit[ sI fie priviti in fa!6...

Unii oameni lovi1i de soarti se intorc, dupi cum arn citit Ei

eu in pulinele cdrli bune care mi-au cdzut in mdnd, la anii copi-liriei, cdnd au fost qi ei fericili. Eu insd md intorc mereu la aniidin preajma celor doudzeci qi din copillrie nu plstrez dec6tpu{ine amintiri cum ar fi aceasta, cd inviJdtorii, la indemnul luilata, md bbteau la palmd cd lin capul in jos, i se pdrea tatei cd

daci qi-l line pe-al lui sus e ceva de el. In realitate, pentru ceea

ce frcea el nu trebuia prea mult cap! Ciurele, pe care pe urmd leq;i vindea lot el, pleca dimineafa cu vlciliile in spinare, se duceala un oarecine unde le bbtea sitele gi se iutorcea pe urmi seara

firrd ele. Cdli bani nenorocili lua el pe chestia asta n-arn EtiutniciodatI, pentru cd nu i-am vdztt. Nu ;tiu de ce ne pocnea de

Irecare dat5, gi pe mine gi pe frati-nieu mai mate, ori de c6te ori

III

Am hrat-o apoi incet, pe jos, spre oras. Sunt opt kilometri,pe care in ultima vreme imi prace sd-i strrbut .u piriotur in ii-pce troleibuzele, camioanele gi maqinile trec mereu, fhgdind frraincetare,.pe l6ngd mine. E un drum care gtiu ca o se_mi,6;t;;in amintire, singurul pe care il suport din ceea

". "aa, * ,""i"

cd uneori, seara, am gi momente iend uit; v6d lanful O. tu*inicare-se intinde pe aceastd distanfd... De fapt cerul nu se mai vedeoricdt ar fi el de intunecat no aptea, iar

"u .unor. qi ?n5llimea gi

numbrul de legdturi electrice .u." ,. {in lan{ de la un combinaila altul; luna care e plind ;i alba ca arginiul i, -r"1i "i.i.galbend gi stinsd, arunca,td parcd pe r.r""u o simpld pata sauchiar ca un simplu bec al cdrui filament ar da ,"r'n .a'n-o .nuiduce mult. Atunci vdd gi globurile perfect sferice, om arumniu,din spatele combinatului de cauciuc, gi mi se par at6t de mari cdirni trebuie cateva secunde ca sd-mi adu. u,nint" la ce forosesc:mr mi invd! cu ele, sau mai bine zis le_aq desface qi *_ug upr"upe urmi sd le montez eu la loc, sd le vdd qi .u ,t,* sunt frcute...Au apdrut acolo in timp ce noi mai sdpam i""e tt#;;i;;, i;tirnp ce inci ne calificam, nirneni n_a inteles ce rol aveau: eraurezetvoare, dar rezervoare a ce? Nici azi n_a$ putea sd rdspundfoarte exact la aceastd intrebare. Mdrimea loruriaqr insd o vezidacd mergi pe jos, nu treci de ele timp de un ceas, cu toate cd nusunt decAt trei la numdr gi de pe Eor"u pu. agezate unele l0nga

40 41

ne apropiam si vedem c6t scoate el din chimir. ii punea pe patqi lumai cu mama qopocdia nu se qtie ce, ii vedeam ..r", *'ei_nile bestecdind, lu6nd din chimir, punAnd pe pat qi apoi v6r6ndin buzunarele flanelei lui arbe (toati viala apittato flineld alba,nu Etiu daci era chiar aceeaqi) rodui zilei tui petrecute dedirnineala p6nd seara cu vicdliile gi apoi cu ciurereie p" rpinui"in orag..N.?* reuqit si aflu niciodatd cum le vindea, avea detoate soiurile, mai mari, mai mici, de fdind, de mdlai, de cozo_nac. Pe cele rnai mici le bdga in cele mai mari, nu Etiu cum qi lear^anja el cd incdpeau o grdmadd unele in altele. Cbt lua pe ele,cat il costa pe el materialur gi mai ares curn striga? ciureie, bdiSau, luafi ciurele. Sau, sd vd dau ciurele! Era mic de staturd(adici e qi acuma, cd n-a murit), abia se vedea dintre ele.gi intr_ozi.l-am intrebat gi aga mic cum era s-a intins spre mine'qi c6ndmi-a dat,na am cdzutlat l6ngd piciorul patului: ,,Uite_aqa strig,mi-a spus, ;i dacd mai vrei si qtii, iti mai spun,,.

Dar ciudat era cI totugi aveam ce m6nia, ieqea de_o p6ine qide-un fel de fasole, ori de varid, ori de caftofi gi iarna avearnqi-un purcel. Locuiam, qi tata gi mama locuiesc qi u"u*, pe qo_seaua Pantelimon, intr-o casi micr cu doud oddi Ei cu o

".r.t", u

mamei; N-a inleles nimeni cum o fatd cu astfel de zestre a luat

hdrtie sd-i ia gi lui o pAine a doua zi.Tata, uitdndu-se la tarfuriain care mama tamanturna ciorba, se chiordEte la el qi il aud cd iispune mArAind: ,,Cine rndnAncd tot tirnpul numai pAine goald...

si tAmpegte la capl" Ai fi zis, auzindu-I, cd murea de poft[ sd-l

{ind peurmd l6ngd el pe student, sd-l faci sd inghitd in sec, sd se

invele minte sd mai fie ceea ce era, cu cA4ile lui, cAnd putea tr[ifbarte bine gi fdcdnd ciurele, Dar studentul parci nici nu l-a auzitgi nici nu s-ar fi putut spune c[ ii era gAndul la mdncare ' cdt a

stat la noi nici n-a sldbit qi nici nu s-avdzttt cd ii pdsa ci m0nca

numai pdine goali.

IV

Cdnd sd fi fost ziua aceea care itni vine in minte mereu?

Cdli ani s[ fi alrrt? Optsprezece? Noudsprezece? Era in orice caz

intr-o dupl- amiazd de sf6rqit de var6 sau inceput de septembrie,

sau poate ci nu eta, dar astfel de zile au in ele nemiqcarea unei

zile de vari qi lumina aceea a zrlei de toamnd care, de bogati ce

c, opregte parcl qi ea pe loc trecerea timpului. Toamnelor cirorali se spun lungi e qi din pricina acestor zlle care se fin lan!, di-mineala nici un nor, la amiazd soare dulce care nu te goneqte incasd la umbr[, dupS-masd cer mereu senin qi pe seari asfin{itullung, cu inroqirea cerului qi aprinderea acoperiEurilor..' Am vS-

zvtastade atAtea ori ci md gAndesc cdteodatd dacd aceste dupd-

amiezi qi asfinfituri nu s-au ingrdmddit de fapt in amintirea mea

intr-una singurd din pricina lucrurilor care s-au petrecut din

intAmplare intr-o astfel de zi? Ei qi? Ce importanli are dacd s-a

intAmplat aqa sau nu? De ce de pilda din atdtea dimineli cAte am

triit aici Ei rni-au bitut ani de zile in fereastri nu s-a ales nici una

pe care s[ n-o pot uita? Geamul meu de aici didea exact spre

rdsdrit qi verile mai ales mI sculam o datS cu soarele.

$i cu toate acestea, adicd cu toatl aceastd siguranli care

incepe sd mi lege de trecut, amintirea mea dd tdrcoale, dibuie, qi

niciodatd nu are puterea sd scoatl la suprafald toatd luminaacelei dupi- amiezi. Fiindcd unele din gesturile mele de alunci le

un astfel de bdrbat. O fi fost frumos, cine Etie?! Bdlos insd era,odatd intr-o iamd, carc umpluse toati qoseaua de niqte ndmef;,mai-cit tra'rvaiele ne-am inghemuit toli intr-o odaie qi pe-ailaitd aminchiriat-o unui student, sau nu Etiu ce era, cd" toa;td ziuacitea. Sila ?nceput c6nd venea vremea mesei il vedeam cum ldsa cd\ile,se imbrdca ;i ieEea, dlr dupa un timp ambdgat de seama cd iqilua doar o pdine gi a doua zi mdncapain"u ia goall, qi abia fLy""1 l. imbrdca si ieEea. Mama se intelesesei,

"i .u pentruincdlzit sE mai dea ceva dar pesemne cd n-avea, de era frig la el?n odaie, se l?ceau flori groase de zdpadd.la geam. Tata stdiea pepatul care pentru el era prea inalt, ii atdmaupicioarele in bocarrcifbri sd atingi podeaua, in.flanel5, gi fuma li cildur6, in timp ceplita ardea gi fasolea umplea odaia de miros de fierturi. Nu stiucum ungea mama fasolea asta, cd pe urm6 eu ceva aga de bunn-am mai mhnca| in orice caz intr-o seard intrd ca de obiceichiriagul.nostru, scoate din buzunar un portofel qi_i dd mamei o

42 43

infeleg bine, dar altele imi rrm6n strdine. Totugi erau ale mele.hni spun de pildd ci er:am vescl Ei cd de aceea st6nd acolo, peacoperi;ul acelei biserici, c6ntam. Dar mi_e greu si vdd de ce asfi putut fi atdt de vesel, cu at6t nrai mult cu Jai,oqt";f ;;;;;;lucram nrd injura sd tac din gurd gi si fiu aient sd nu-mi arunececurnvfl pici.orul qi sd cac{, fiincici pilaf ma fac cdnd o sa aiunsJos'.. rrr rearrlate de atunci si pi'd..., m-am uitat totdeauna curioiin hdul care se cdsca sub picioarele mele, md miram cum sefEceau lucrurile de r-rrici qi ce intins gi gro; era pdmAntur vdzatdc Ia inalfimc.

ei qi cc, mi se rilspundca, mare^br6nzd, ce vezi tu a" p".rnacoperiq vede oricine vrea c6nd Se urci intr_o casl cu etaje qi s;uit6.pe f-ereastr6, sau iese pe-un balcon. $i pe u.rne tu;in;;cdstigi qapte mdndnci, ce-fi ilmene pune bine, sa_il

"Jrrge ,L f"a:u, v-re1 adicl sd spund cI n_o s[ am un c0Etig ,lgi", iA J.J"_zile cdnd o sd mdndnc mai mult dec6t o ,e'"agtii, qi o_o,t;;;

sd-mi fac economii. Nu-rni pdsa rnie atunci A" "'"oi,o*ii,-;;r-;

MI inclemnase tata.s[ mi fac vipsitor zjcindcd tabla plouiEi ningr peste ea gi di repede jos vdpseaua, ai totdeauna delucru. ;t m-a trinris cu un meqter pe acoperig. De ce n_o fi vrutel sa md faca qi pe mine ciureiar?'o li banuit din vreme .a n_osa vrcau, culn n-a vrut nici fiati_meu, sau, poate cd qi_o fi dat siel seama ci intr-o bunir zi s-ar putea sr nu mai .un,p.r. niilrrio astfel de rnarfi care avea sd se gdseascd lesne ili;;ilil?l;od_ce caz faptul de a umbla .u, f. acoperiquril.

"ur.to, ,oi.upldcut aqa de

'rult cd mi_am dat seama'ca urtu . ;;;r;;;;;;ceva de care n-o sI ml.las toati via{a. SI fi fost Oin p.i"ina

"a into{i acei ani ai copillriei mclc umblasem cu capul in j; $il;vS.zusem ni'ric? $i cd-<ieodatd, pentru intdia oafr, d;";l;;;;;

ridi,caseni fiuntea qi vlzusenr? iana am inceput pe urmd sd mdrauo cu rnesefra nrea fatd de cei care de pildi erau ucenici ciz-mari... sd stai mel.c'cu flndul p" rn ,"uun scobit cu trei piri**it,il j1]pqi nrirosul picioarelor alrora lisat in cipute *il;;;cnrora$tt cu ochri la ac la croitorie, qi altele, ca picolo, intr_unres.taurant, ajungi de te imbolndveEti de varice ,'a-i ,._"iri p"alfii, nu qtiu de un.e dracu le qtia'r pe toate, sau sd-i razi pe artii-ii mai qi tai la gat, te d[.pe uiml pat ond ;f#;;;t.iJ;?.::

cloua zi i-am spus mesterului ce mi-a zis dla si cd vreau sI mi uitdc pe un balcon sI vid de-acolo cum e. Meqterul m-a inleles qinurnaidecAt mi-a spus cd ,,nu e acelaEi lucru". Jinea qi el la rne-seria asta qi cAnd ne-afir dat jos il vdz cd-i spune administra-torului blocului cal'e ne angajase ci vrea sd vadd ceva, i se parelui ceva ciudat la rnarginea acoperiqului qi c[ trebuie sd se r"rite pedincoace dintr-un balcon. Am intrat pe l6ngd un apartamentprintr-un culoar de serviciu Ei am ieqit pe balconul respectiv, nunumai ci nu era acelaqi lucru, dar nici nu se col'llpara, ce vedeaide-acolo, cu cerul care i{i st5 deasupra capului qi dejul imprejurnu mai e nimic de care si te sprijini sau si-!i acopere spatelc. Eu't,ic cd omul e rudd cu pisdrile, altfel i-ar fi fricd sd meargd cutilpile pe-un acoperig inclinat lbrd sd se lind de nimic, (cummergeam eu cu meEterul) Ei nu numai si nu-i fle fricd, dar s5-ivic sd nu mai plece deloc de-acolo, sd doarmi pe el si nurnai dincind ?n cdnd sir se dea jos... E adevdrat cI i se fbcea qi meqteruluinu stiu cum cAnd md vedea cd rnd apropii de tot de rnargine qistau a$a in picioare la o palml de buza acoperigului... Jos eragolul, se vedea trotuarul de ciment sau pdmdntul curJilor, gi

oarnenii mici, apdrea c6te-o muiere cu mdna streasind la ochisperiatl de vederea mea. ,,M[, 5sta, Cdlinescule, imi qoptea me$-tcrul parcd ar fi vrut sd nu mi sperie gi si nu fac vreun pas greEit({iindcd asta e totul, sd nu faci vreun pas greqit, fiindcd atuncitc-ai dus) pe mine md chema Cdlin Surupdceanu, dar asa imispunea el mie, Cdlinescu, cum allii pe urmd nu-mi spuneau Surupd-ccanu, ci numai Suru, ca pe cai, attzi tu, zice, nu te mai da qi tulproape in picioare, stai dracului jos, cI nu pot sd mi uit la tine.",,De ce nreqtere, !i-e fricd?" ,,Nu mi-e fricd, zice, qtiu eu cd nucazi, cdnd eram qi eu ca tine de qaisprezece ani tot cam aqaliceam, dar acuma nu Etiu de ce cdnd v/az cd. te-apropii aga derrrarginea-aia parcd m-apuci cineva cu mAna de alea doud cucare te-a lEcut qi pe tine tac-tdu qi mi le strAnge..." ,,De cerureqtere?" il intrebam, fiindcd imi pldcea cum vorbea, sau nuqtiu dacd chiar cum vorbea, imi pldcea de el tot, cum se ristea latnine frrI motiv gi ridica qi mdna cu pensula qi mie nici nu-milrecea prin cap si md feresc fiindcd ;tiam ci n-o sd dea. Mi sepirrea pe atunci cd simpatia meqterului pentru mine ela ceva cu

4445