Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI...

171
1 . ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului Natural şi Modelarea Conceptuală Introducere în INTERNET Note de curs Acad. Gheorghe Tecuci Dr. ing. Dan Tufiş Dr. ing. Ştefan Trăuşan-Matu Ing. Lorina Negreanu Ing. Dana Trifănescu Ing. Silviu Călinoiu Ing. Cristina Niculescu Ing. Dorin Marcu Ing. Mihai Ciocoiu Ing. Ştefan Bruda Bucureşti, 1997

Transcript of Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI...

Page 1: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

1

.

ACADEMIA ROMÂNĂ

SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului Natural şi Modelarea Conceptuală

Introducere în

INTERNET

Note de curs

Acad. Gheorghe Tecuci Dr. ing. Dan Tufiş Dr. ing. Ştefan Trăuşan-Matu Ing. Lorina Negreanu Ing. Dana Trifănescu Ing. Silviu Călinoiu Ing. Cristina Niculescu Ing. Dorin Marcu Ing. Mihai Ciocoiu Ing. Ştefan Bruda

Bucureşti, 1997

Page 2: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 2

Contribuţia autorilor

Acad. Gheorghe Tecuci: Introducere Dr. ing. Dan Tufiş: 6 (parţial) Dr. ing. Ştefan Trăuşan-Matu 1 Ing. Lorina Negreanu 5 Ing. Dana Trifănescu 6 (parţial) şi 8 (parţial) Ing. Silviu Călinoiu 3 (parţial) şi 7 Ing. Cristina Niculescu 3 (parţial) şi 8 (parţial) Ing. Dorin Marcu 2 (parţial) Ing. Mihai Ciocoiu 4 Ing. Ştefan Bruda: 2 (parţial)

Page 3: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Cuprins _________________________________________________________________________________________

.

3

C U P R I N S Introducere .............................................................................................................. 7 Comunicarea prin INTERNET: o necesitate ................................................... 7 Ce oferă comunicarea prin reţeaua INTERNET ............................................... 7 Un nod de comunicare în Casa Academiei ....................................................... 9 Laboratorul INTERNET: o resursă comună ..................................................... 9 Instruire pentru utilizarea reţelei INTERNET .................................................. 9 Suport material şi ştiinţific ............................................................................... 10 1. Noţiuni fundamentale în înţelegerea şi utilizarea reţelelor internaţionale de calculatoare ............................................................................................................... 13

1.1. Introducere ................................................................................................. 13 1.2. Convenţii de notaţie ................................................................................... 16 1.3. Calculatorul: mijloc de stocare, actualizare şi regăsire a unor volume considerabile de informaţii complex structurate ........................ 16 1.4. Reţeaua internaţională de calculatoare INTERNET .................................. 19 1.5. Adrese pe INTERNET .............................................................................. 20 1.5.1. Adresa unui calculator................................................................... 20 1.5.2. Adresa unei persoane ................................................................... 21 1.5.3. Adresa unui document ................................................................. 21 1.6. Lansarea unei sesiuni de lucru pe un calculator ....................................... 22 1.7. Instrumente destinate realizării unei interacţiuni "prietenoase" om-calculator ............................................................................................. 24 1.8. Reguli de comportare socială pe reţelele de calculatoare .......................... 27 1.9. Clase de servicii puse la dispoziţie în cadrul reţelelor de calculatoare ...... 28 1.10. Sistemul World Wide Web (WWW) ....................................................... 31 1.10.1. Organizarea complexă a informaţiilor sub formă de hipertext .. 31 1.10.2. Sistemul WWW. Parcurgerea WWW ........................................ 34

2. Poşta electronică .................................................................................................. 35

2.1. Preliminarii ................................................................................................ 35 2.2. Introducere ................................................................................................ 35 2.3. Cum se foloseşte poşta electronică ? ......................................................... 37 2.3.1. Adresa electronică a destinatarului .............................................. 37 2.3.2. Subiectul mesajului ....................................................................... 39 2.3.3. Adresa expeditorului unui mesaj şi datele de trimitere, respectiv primire a acestuia ......................................................................... 39 2.3.4. Adresa de răspuns la un mesaj ..................................................... 40 2.3.5. Când ceva nu merge bine ............................................................. 42 2.4. mail: un serviciu simplu pentru poşta electronică .................................... 43 2.5. Mail Tool: poşta electronică cu interfaţă grafică ..................................... 51 2.6. Concluzii .................................................................................................. 57

Page 4: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 4

3. FTP - transferul electronic al documentelor ..................................................... 59 3.1. Introducere ................................................................................................. 59 3.1.1. Reţeaua ......................................................................................... 61 3.1.2. Mii de documente ......................................................................... 61 3.2. archie sau prietenul la nevoie se cunoaşte ................................................ 62 3.3. Transferul documentelor cu ajutorul FTP ................................................. 66 3.3.1 Lansarea ftp ................................................................................... 66 3.3.2 Cum se termină o sesiune ftp ? ..................................................... 68 3.3.3 Utilizarea informaţiilor oferite de archie ....................................... 69 3.3.4. Ce informaţie se găseşte pe un calculator? .................................. 70 3.3.5 Comenzi ftp ................................................................................... 71 3.3.6 Semnificaţia ultimelor litere din numele unui fişier ..................... 74 3.4. Transferul fişierelor cu ajutorul programului xftp .................................... 75 3.4.1. Lansarea programului xftp ............................................................. 75 3.4.2. Comenzi pentru programul xftp .................................................... 76 3.5. Adrese FTP interesante ............................................................................. 82 4. Căutarea informaţiei în INTERNET ................................................................. 85

4.1. Archie ....................................................................................................... 85 4.1.1. Archie prin telnet .......................................................................... 86 4.1.2. Archie prin mail ........................................................................... 88 4.1.3. Xarchie ......................................................................................... 89

4.2. Whois ........................................................................................................ 93 4.3. Netfind ...................................................................................................... 95

5. Netscape ................................................................................................................ 99

5.1. Introducere ................................................................................................ 99 5.2. Ce este o pagină ? ..................................................................................... 102 5.3. URL (Uniform Resource Locator) ............................................................ 103 5.4. Ce este o legătură ? .................................................................................... 104 5.5. Cum pot fi utilizate legăturile? ................................................................. 105 5.6. Utilizarea listelor history şi bookmark .................................................... 106 5.7. Se poate scrie într-o pagină? ...................................................................... 109 5.8. Servere de ştiri. Poşta electronică ............................................................. 110 5.8.1. Cum pot fi citite informaţii Usenet? ............................................ 111 5.8.2. Utilizarea serviciilor poştei electronice ........................................ 112 5.9. Cum pot fi păstrate paginile pe calculatorul local ..................................... 119 5.10. Tipărirea şi regăsirea informaţiei în pagină ........................................... 120 6. Căutarea informaţiei în "spaţiul WWW"; sistemul de regăsire Harvest ................................................................................................................. 123 6.1. Preliminarii ............................................................................................... 123 6.2. Introducere ................................................................................................ 123

Page 5: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Cuprins _________________________________________________________________________________________

.

5

6.3. Căutarea în spaţiul WWW ......................................................................... 124 6.4. Sistemul de regăsire a informaţiilor Harvest ............................................. 128 6.4.1 Arhitectura sistemului Harvest ...................................................... 128 6.4.2. Dialogul între utilizator şi Harvest .............................................. 129 6.5. Concluzii ................................................................................................... 139 6.6. Anexă ........................................................................................................ 140 7. HotJava - Program de navigare INTERNET .................................................... 143 7.1. Introducere ................................................................................................ 143 7.2. HotJava contra Netscape .......................................................................... 144 7.3. Cum arată programul ................................................................................ 145 7.3.1. Elementele ferestrei HotJava ........................................................ 147 7.3.2. Butoanele HotJava ....................................................................... 147 7.3.3. Specificarea adreselor URL ......................................................... 148 7.4. Comenzi disponibile HotJava ................................................................... 148 7.4.1. Meniul de comenzi File ................................................................ 149 7.5. Cum se trimit mesaje prin poşta electronică ? .......................................... 151 7.6. Citirea grupurilor de ştiri ......................................................................... 152 7.7. Transferul electronic al documentelor ...................................................... 152 7.8. Concluzii ................................................................................................... 155 8. Glosar de termeni ................................................................................................ 157 Bibliografie selectivă ................................................................................................ 169

Page 6: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului
Page 7: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere _________________________________________________________________________________________

7

.

Introducere Comunicarea prin INTERNET: o necesitate INTERNET este reţeaua internaţională de comunicaţie prin calculatoare ce asigură conectivitatea şi transferul de informaţii aproape instantaneu, la costuri foarte mici, între organizaţii şi persoane din întreaga lume. Câteva zeci de milioane de oameni au acces la această reţea care cunoaşte o expansiune foarte rapidă. Accesul la INTERNET şi la informaţiile pe care acesta le conţine este foarte important pentru orice ţară sau organizaţie. Este atât de important încât congresul SUA a dezbătut chiar problema asigurării de către guvern a accesului la INTERNET pentru fiecare persoană.

Ce oferă comunicarea prin reţeaua INTERNET Dintr-un anumit punct de vedere, reţeaua INTERNET este doar un alt mijloc de comunicare accesibil oricărei persoane ce dispune de un calculator cu un program de acces la reţea, un modem ce converteşte informaţia din calculator într-o formă transmisibilă pe o linie telefonică, o linie de telefon obişnuită şi un cont pe un calculator conectat la INTERNET. Dintr-un alt punct de vedere însă, INTERNET-ul depăşeşte cu mult capabilităţile celorlalte mijloace de comunicare şi va duce negreşit la o modificare substanţială a felului în care noi comunicăm ca fiinţe umane. Reţeaua este un mijloc universal de comunicare. Prin ea se pot obţine şi trimite tot felul de informaţii. Locurile unde aceste informaţii se găsesc au adrese care sunt similare adreselor poştale. Dacă adresa este cunoscută (şi există facilităţi de a afla adresele dorite) se poate trimite informaţie la acea adresă sau se poate căuta o anumită informaţie ce poate fi utilizată în modul dorit. Utilizând un program de poştă electronică se pot trimite şi primi scrisori, memorii, invitaţii, lucrări ştiinţifice, imagini, sunete, etc. De asemenea se poate stoca toată

Page 8: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 8

corespondenţa considerată a fi importantă. Există colecţii de informaţii memorate în reţea sub forma unor "biblioteci electronice" grupate pe domenii de interes şi identificabile prin adresă, informaţii ce sunt foarte uşor accesibile cu programe speciale de căutare ca, de exemplu, Netscape. Tot prin reţea se poate avea acces la informaţia existentă în mari biblioteci din lume, cum ar fi Biblioteca Congresului Statelor Unite (a cărei adresa electronică este http://www.loc.gov/). In plus, aceste biblioteci sunt "deschise" 24 de ore pe zi şi nu are nici o importanţă unde sunt situate pe glob. Intr-adevăr, este la fel de uşor pentru cineva din Bucureşti să "viziteze" Biblioteca Congresului ca pentru cineva din Washington D.C. Aceste tipuri de servicii şi multe altele, pot fi folosite de către oricine, fără a fi un expert în calculatoare, aşa cum se poate folosi un telefon fără a fi operator de telefoane, sau un sistem audio/video fără a fi specialist în electronică. De exemplu, elevii şcolilor elementare din SUA primesc teme ce necesită căutarea de informaţii pe INTERNET. Reţeaua permite un contact direct între persoane indiferent de poziţia lor geografică. Cercetătorii din SUA, Europa occidentală dar şi din alte ţări, comunică intre ei mai ales prin intermediul reţelei. Chiar profesorii din aceeaşi catedră universitară comunică intre ei mai mult prin reţea decât prin discuţii directe. Acelaşi lucru este valabil şi in ceea ce priveşte consultaţiile acordate studenţilor care, in cea mai mare parte, au acces la reţea direct de la domiciliu. Funcţionează curent liste de specialitate ca, de exemplu, ML (Machine Learning) list sau KDD (Knowledge Discovery in Data Bases) list. Acestea sunt buletine de informaţii ce se trimit periodic cercetătorilor înregistraţi in aceste liste, informaţiile fiind furnizate de către aceiaşi cercetători. Acesta este modul curent în care se anunţă o conferinţă ştiinţifică, o apariţie editorială de interes, un rezultat ştiinţific recent obţinut, se discută o problemă controversată, sau se cer informaţii privind un anumit subiect. Este modul cel mai uşor şi rapid prin care un cercetător se poate adresa comunităţii sale ştiinţifice şi se poate menţine la curent cu ultimele evoluţii din domeniul său. Reţeaua a devenit şi mijlocul cel mai rapid şi mai economic de acces la cele mai recente publicaţii ştiinţifice. In afara faptului că există reviste electronice, de exemplu, International Journal of Intelligent Data Analysis, a devenit o practică curentă ca fiecare catedră universitară, laborator, grup de cercetare, sau chiar cercetător individual, să facă accesibile lucrările sale pe reţea. Este de aceea vital ca cercetătorii instituţiilor Academiei Române (inclusiv cei din domenii umaniste) să aibă acces la acest tip de comunicare.

Page 9: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere _________________________________________________________________________________________

.

9

Un nod de comunicare în Casa Academiei Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului Natural şi Modelarea Conceptuală, din cadrul Secţiei de Ştiinţa şi Tehnologia Informaţiei a Academiei Române, are sediul în Casa Academiei. In acest Centru, câţiva specialişti desfăşoară cercetări de vârf în domeniul inteligenţei artificiale. Deşi nou înfiinţat, Centrul are deja legături ştiinţifice cu instituţii de prestigiu în domeniu din întreaga lume. Cunoscând importanţa transferului rapid de informaţii în domeniul ştiinţific, Centrul a depus un efort susţinut în scopul dezvoltării în Casa Academiei a unui nod puternic de comunicaţie prin reţea, la care să se poată conecta cu uşurinţă şi alte institute sau centre de cercetare ale Academiei. Începând din 1995 nodul Centrului este operaţional şi sperăm că în cel mai scurt timp majoritatea instituţiilor din Casa Academiei se vor conecta la el.

Laboratorul INTERNET: o resursă comună Pornind de la accesul actual extrem de redus al cercetătorilor Academiei Române la comunicarea prin reţeaua de calculatoare şi de la dificultăţile actuale (în primul rând materiale, dar şi de specialitate) de conectare directă la nodul de comunicaţie din Centrul nostru, am organizat un laborator care să faciliteze accesul la reţea pentru toţi cei interesaţi din cadrul Casei Academiei. Acest laborator, numit Laboratorul INTERNET, funcţionează ca un laborator universitar la care are acces gratuit personalul din Casa Academiei.

Instruire pentru utilizarea reţelei INTERNET Am dori ca un număr cât mai mare de cercetători din institutele Academiei Române (inclusiv cele umaniste) să utilizeze comunicarea prin reţea şi Laboratorul INTERNET. In acest scop, Centrul nostru organizează periodic

Page 10: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 10

cursuri gratuite de iniţiere privind comunicarea prin reţea. Aceste cursuri se adresează oricărei persoane, chiar dacă nu a folosit niciodată un calculator. Pentru facilitarea iniţierii în utilizarea INTERNET-ului, cercetătorii Centrului au pregătit aceste Note de Curs ce completează prelegerile şi exerciţiile practice pe calculator.

Suport material şi ştiinţific Am dori să menţionăm că deşi utilizarea laboratorului INTERNET şi participarea la cursurile de instruire sunt gratuite, organizarea şi funcţionarea acestora, precum şi a nodului din cadrul Centrului necesită eforturi materiale şi umane deosebite şi nu ar fi posibile fără sprijinul primit de la mai multe fundaţii, firme, organizaţii şi persoane, dintre care dorim să menţionăm pe cele mai importante. Un merit deosebit revine Prof. Stephen R. Ruth, de la Universitatea George Mason din SUA, împreună cu care s-a elaborat proiectul laboratorului INTERNET şi a cursurilor de instruire, precum şi fundaţiei Andrew Mellon din New York, a cărei donaţie de peste 50,000 de dolari a permis dotarea laboratorului şi organizarea cursurilor. Acesta este unul dintre cele mai mari proiecte ale fundaţiei Andrew Mellon în România. Firma SUN Microsystems a sprijinit cu deosebită generozitate proiectul nostru, donând Centrului cinci sisteme SUN™ SPARCstations™ ce completează dotarea Laboratorului INTERNET la nivelul celor mai exigente standarde europene. Deosebite mulţumiri se cuvin domnului Darryl Parker, directorul firmei Sun pentru Europa Centrală precum şi domnului Eugen Mihăilă, directorul firmei Cybernetics, partener al firmei SUN în România. Acad. Mihai Drăgănescu a avut rolul determinant în promovarea cercetărilor de inteligenţă artificială în România şi în înfiinţarea acestui Centru de cercetări avansate al Academiei. Tot Acad. Drăgănescu este cel ce a susţinut, cu 20 de ani în urmă, primele cercetări în domeniul reţelelor de calculatoare efectuate în ţara noastră, la Institutului de Cercetări în Informatică. ICI este astăzi nodul central al ţării, asigurând conectarea Centrului la reţea. Mulţumim, cu această ocazie, conducerii ICI şi în special dr. ing. Eugen Stăicuţ, directorul Reţelei Naţionale de Calculatoare.

Page 11: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere _________________________________________________________________________________________

.

11

Acest proiect nu se putea realiza fără sprijinul conducerii actuale a Academiei Române care a dispus afectarea unor resurse materiale şi umane necesare funcţionării laboratorului INTERNET. O serie de alte colaborări internaţionale ale Centrului nostru au facilitat dezvoltarea nodului Centrului şi implicit a laboratorului INTERNET. Intre acestea dorim să menţionăm colaborarea cu IDSIA - Elvetia (a cărei donaţie a stat la baza configuraţiei iniţiale a nodul Centrului), "The US National Research Council Twinning Program with Romania", precum şi proiectele ILPNET, MULTEXT-EAST, TELRI şi ELSNET-Goes-East, finanţate de Comunitatea Economică Europeană. Funcţionarea nodului de comunicaţie al Centrului, a laboratorului INTERNET şi a şcolii de instruire sunt rezultatul efortului deosebit al membrilor Centrului care au participat în mod substanţial la elaborarea acestui proiect, au pregătit cu grijă aceste note de curs şi conduc cursurile de instruire, toate acestea în afara temelor lor curente de cercetare. Acad. Gheorghe Tecuci

Page 12: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului
Page 13: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Noţiuni fundamentale în înţelegerea şi utilizarea reţelelor internaţionale de calculatoare _________________________________________________________________________________________

13

.

1. Noţiuni fundamentale în înţelegerea şi utilizarea reţelelor internaţionale de calculatoare

1.1. Introducere Este astăzi binecunoscută tuturor larga răspândire a calculatoarelor electronice în aproape toate domeniile activităţii umane. Acest proces este în continuă desfăşurare şi este foarte greu de previzionat unde se va ajunge şi cât de mult se va schimba în viitor viaţa de zi cu zi, atât la serviciu cât şi acasă, datorită calculatoarelor. Se spune, de exemplu, chiar că analfabetul secolului al XXI-lea va fi cel care nu va şti să lucreze cu un calculator. Printre cele mai răspândite utilizări ale unui calculator sunt memorarea şi prelucrarea informaţiilor, în general, şi a textelor, în particular. în plus, posibilităţile de prelucrare oferite de calculatoare permit structurarea complexă şi regăsirea uşoară a informaţiilor memorate. în paralel cu progresele în domeniul calculatoarelor, un alt domeniu cu o dezvoltare spectaculoasă îl constituie telecomunicaţiile. Astăzi se poate comunica rapid între oricare două puncte de pe glob. Posibilităţile de comunicare au fost folosite şi în transferul de informaţii între calculatoare aflate chiar la distanţe considerabile. Din sinergia între facilităţile de memorare structurată, de prelucrare şi accesare a informaţiilor oferite de calculatoare şi posibilităţile crescânde ale domeniului telecomunicaţiilor, au apărut si, în prezent, au o extindere explozivă reţelele internaţionale de calculatoare. Pentru a pune la dispoziţie serviciile calculatoarelor electronice unui spectru cât mai larg de utilizatori, au fost dezvoltate instrumente concepute astfel încât să permită accesul la reţelele de calculatoare chiar a celor care nu au nici cea mai mică idee asupra a ceea ce este şi cum funcţionează un calculator. Se poate spune că, deja de acum, calculatorul devine un "aparat" banal chiar pentru un copil, cum ar fi, de exemplu, telefonul sau telecomanda unui televizor. Similar cu aceste aparate banale, un utilizator al lui nu trebuie să ştie nimic despre

Page 14: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 14

funcţionarea acestuia, ci numai cum se foloseşte. Această comparaţie între telefon, telecomanda unui televizor şi calculator nu este aleasă întâmplător, în viitorul nu foarte îndepărtat preconizându-se ca, în fiecare casă, acestea să fie integrate într-un singur dispozitiv care va permite atât comunicarea prin (video) telefon, receptarea de programe interactive de televiziune, primirea acasă a unor reviste şi jurnale "electronice", accesul la bănci de date aflate pe orice calculator de pe glob şi, bineînţeles, utilizarea programelor de pe calculatorul propriu sau de pe oricare alt calculator de pe glob. Aceste facilităţi vor fi puse la dispoziţie prin aşa-numitele "magistrale informaţionale" care vor împânzi globul. Lucrarea de faţă este destinată, în special, celor care îşi desfăşoară activitatea într-una din instituţiile Academiei Române, de la cele cu un specific umanist şi ajungând la centrele de cercetări avansate în domenii de vârf ale ştiinţei şi tehnologiei. Bineînţeles că lucrarea este la fel de utilă oricui vrea să se iniţieze în utilizarea reţelelor de calculatoare dar, ţinând cont totuşi de auditoriul ţintă, exemplele care vor fi date precum şi analizele făcute vor fi din domeniul şi pentru cei care activează în domeniul academic (spre deosebire de, spre exemplu, utilizarea reţelelor de calculatoare în lumea afacerilor, a petrecerii timpului liber etc.). De la bun început trebuie precizat faptul că această lucrare nu este şi nu cuprinde o iniţiere în calculatoare. Dintr-un punct de vedere, cel care parcurge aceste rânduri ar putea să considere că este în faţa unui manual de utilizare a unui "aparat casnic" nou, cu multiple facilităţi cum ar fi un televizor cu telecomandă şi teletext şi cu facilităţi de a comunica folosind ceva asemănător telefonului. în primul rând, pentru a înţelege cum poate fi întrebuinţat un aparat trebuie ştiut ce "butoane" sau alte comenzi are (de exemplu, un automobil are volan, pedale, schimbător de viteze, butoane pentru faruri, ştergător de parbriz etc.). Din acest punct de vedere, un calculator poate primi comenzi date de la o tastatură similară cu cea a unei maşini de scris, într-un anumit limbaj simplu, ca şi cum am scrie cuiva foarte pe scurt ce trebuie să facă. Textul comenzii scris de utilizator precum şi rezultatele comenzilor sunt afişate pe un ecran similar televizorului. Pe acest ecran sunt figurate uneori şi nişte liste de comenzi posibile (denumite meniuri prin analogie cu listele de produse care specifică ce mâncăruri pot fi comandate într-un restaurant) şi / sau "butoane" care pot fi alese sau "apăsate" folosind un obiect denumit, datorită formei sale, "şoricel" ("mouse").

Page 15: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Noţiuni fundamentale în înţelegerea şi utilizarea reţelelor internaţionale de calculatoare _________________________________________________________________________________________

.

15

În al doilea rând, trebuie precizat ce poate să facă "aparatul" care se doreşte a fi folosit. Foarte pe scurt, la nivelul unei persoane care nu ştie nimic despre calculatoare dar care doreşte să utilizeze facilităţile unei reţele de calculatoare, se poate spune că un calculator interpretează şi apoi execută fidel comenzile primite, poate memora cantităţi remarcabile de informaţii, poate prelucra informaţii şi poate fi folosit pentru comunicare la distanţă (dacă este conectat la o reţea de calculatoare). Plecând de la consideraţiile anterioare, în continuare se vor trece în revistă câteva idei de bază, util de ştiut de către cei care vor să folosească reţelele internaţionale de calculatoare. De asemenea, se vor defini şi explica conceptele de bază care vor fi folosite în celelalte capitole ale lucrării. Ideile de bază ale lucrului în reţele de calculatoare sunt: • Calculatorul este un mijloc comod de stocare şi de actualizare a unor

volume considerabile de informaţii complex structurate, permiţând accesul rapid la datele de interes.

• Calculatoarele pot fi conectate astfel încât să comunice între ele,

formând reţele cu întindere planetară. • Reţelele de calculatoare pun la dispoziţie variate clase de servicii pentru

comunicare între persoane şi grupuri de persoane, de regăsire şi transfer de informaţii de orice natură.

• Pentru utilizarea calculatoarelor de către nespecialişti în informatică au

fost dezvoltate instrumente de interacţiune om-calculator "prietenoase" • Pentru protecţia informaţiilor secrete sau care sunt destinate unor

grupuri restrânse de utilizatori, accesul la calculatoarele aflate în reţea este controlat.

• Deoarece pe reţea lucrează concomitent un număr considerabil de

utilizatori, fiecare dintre aceştia trebuie să urmeze nişte reguli de “etichetă”, de comportare socială.

Page 16: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 16

1.2. Convenţii de notaţie Pe parcursul acestui manual au fost folosite următoarele convenţii de notaţie: italic pentru concepte noi introduse de acest curs; courier pentru capturile dialogurilor utilizator - calculator, cu varianta CourierBold pentru textul introdus de utilizator.

1.3. Calculatorul: mijloc de stocare, actualizare şi regăsire a unor volume considerabile de informaţii complex structurate Până la apariţia şi dezvoltarea calculatoarelor, singurele modalităţi de stocare a informaţiilor erau creierul uman şi, în formă scrisă, pe hârtie, în cărţi, reviste etc. Posibilităţile umane de stocare de informaţii au proprietăţi remarcabile din punct de vedere al structurării şi regăsirii informaţiilor (de exemplu, prin asociaţii de idei), al posibilităţilor de actualizare atât prin adăugare cât şi prin restructurare a informaţiilor existente. Din păcate însă, volumul de informaţii care pot fi stocate este limitat, accesul la informaţii de către un număr mare de persoane este redus şi, odată cu dispariţia celui care a memorat informaţiile, acestea sunt pierdute pentru totdeauna. Stocarea informaţiilor în formă scrisă, pe hârtie, are avantajul unei durate foarte mari în timp. Pe de altă parte, cărţile pot fi consultate de un număr considerabil de persoane interesate. Dezavantajul stocării pe hârtie al informaţiilor este atât volumul fizic relativ mare ocupat, dificultatea structurării complexe a informaţiilor (altfel decât în capitole secţiuni şi sub-secţiuni cu eventuale tabele de indecşi şi referinţe între zone de text) cât şi imposibilitatea modificării unui text odată stocat (tipărit). De asemenea, găsirea unor date de interes într-un volum mare de informaţii este, de multe ori, deosebit de dificilă.

Page 17: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Noţiuni fundamentale în înţelegerea şi utilizarea reţelelor internaţionale de calculatoare _________________________________________________________________________________________

.

17

Calculatoarele electronice au oferit soluţii pentru stocarea într-un volum fizic mult redus faţă de cel scris a unei cantităţi considerabile de informaţii. Stocarea se poate face în forma magnetică, asemănător memorării imaginilor şi sunetelor pe (video)casete. în plus, similar memoriei umane, aceste informaţii pot fi puternic structurate, pot fi actualizate şi chiar restructurate. Găsirea datelor de interes este mult facilitată de o serie de instrumente pe care orice calculator le poate pune la dispoziţie. De asemenea, accesul la informaţii a unui număr mult mai mare de utilizatori este extins remarcabil prin conectarea calculatoarelor în reţele cu acoperire planetară. Informaţiile sunt grupate fizic într-un calculator în unităţi denumite documente sau, folosind un termen deja intrat în limbajul oricărui informatician, fişiere. Un document (fişier) poate corespunde, de exemplu, la o carte, un articol, un capitol dintr-o carte, o colecţie de date de test sau de rezultate obţinute în urma unor măsurători . Fişierele pot fi grupate, la rândul lor, în aşa numite directoare. Orice calculator are spaţiul de memorie disponibil împărţit pe mai multe directoare organizate ierarhic (un director poate conţine unul sau mai multe fişiere şi / sau directoare; fiecare director, la rândul lui poate conţine alte directoare, ş.a.m.d.). Se spune că structura spaţiului de memorie este organizată ierarhic, sub forma unui arbore (“tree”, în engleză), fişierele fiind frunzele arborelui. Pentru a regăsi un fişier, trebuie specificată calea (“path”, în engleză) care trebuie parcursă în arbore de la rădăcină la frunza-fişier respectivă. De exemplu, în figura de mai jos este ilustrată o parte a unei structuri arborescente de directoare de pe un calculator : C: | . . . . . . . . +--MSOFFICE | | | +--OFFICE | | +--SETUP | | +--MSN | | +--SHORTC~1 | | +--OFFICE | | | +--POWERPNT | | +--XLATORS | | | +--ACCESS | | +--SAMPLES

Page 18: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 18

| | +--BITMAPS | | +--DBWIZ | | +- STYLES | | +--NEWOBJ | | | +--TEMPLA~1 | | +--BINDERS | | +--PRESEN~1 | | +--LETTER~1 | | +--MEMOS . . . . . . . . . . Fiecare director conţine un număr de subdirectoare şi/sau fişiere. De exemplu, directorul “STYLES”, conţine fişierele: clouds.wmf confid~1.bmp flax.bmp globe.wmf pattern.bmp sea_dusk.wmf stone.bmp Pentru regăsirea fişierului denumit pattern.bmp, trebuie specificată calea prin care se ajunge la el, adică (rădăcina este “C:” care, pe calculatorul considerat, semnifică un spaţiu de memorie pe disc): C:\MSOFFICE\ACCESS\BITMAPS\STYLES\pattern.bmp După cum se va vedea ulterior, în afară de organizarea arborescentă, informaţiile mai pot fi organizate pe calculatoare şi în formă de reţea, ca hipertext sau hipermedia, organizare care se potriveşte “ca o mănuşă” cu reţelele de calculatoare.

Page 19: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Noţiuni fundamentale în înţelegerea şi utilizarea reţelelor internaţionale de calculatoare _________________________________________________________________________________________

.

19

1.4. Reţeaua internaţională de calculatoare INTERNET Majoritatea persoanelor de pe glob au acces şi ştiu să utilizeze un telefon. Astăzi se poate comunica intre oricare două puncte de pe glob prin intermediul acestui dispozitiv. Transmiterea informaţiilor prin liniile telefonice pleacă de la ideea traducerii semnalului sonor produs de vocea umană într-un semnal electric care este transmis pe un fir (sau prin satelit) la destinaţia dorită (oricât de îndepărtată). La destinaţie, semnalul electric este tradus din nou în semnal sonor care poate fi recepţionat de urechea umană. Ideea comunicării între doua persoane prin telefon a fost extinsă natural la comunicarea între două calculatoare. Diferenţă între cele două situaţii este doar că sursa şi ţinta comunicării nu mai este vocea umană ci reprezentarea electronică a informaţiilor din memoria calculatorului (de exemplu, a textelor unor lucrări, a unor reviste, cărţi, a unor mesaje, etc.). în acest mod, în prezent, oricare două calculatoare de pe glob, dacă între ele există o cale de comunicaţie, pot intra în "dialog", indiferent de distanţa între ele. în plus, spre deosebire de comunicarea umană, prin voce, caracterizată de un timp relativ mare de transmitere a informaţiilor, calculatoarele comunică cu o viteză apreciabilă, permiţând transferul unor volume considerabile de date doar în câteva secunde. Se poate spune că, în acest mod, se pune la dispoziţie o "poştă electronică" ultra-rapidă. De fapt, unul dintre cele mai simple servicii puse la dispoziţia utilizatorilor reţelelor de calculatoare este chiar un echivalent electronic al poştei, serviciul "mail" ("poşta" în limba engleză). După cum comunicarea prin telefon a dus la dezvoltarea unei reţele telefonice internaţionale, dezvoltarea comunicării între calculatoare a dus la apariţia şi extinderea unei reţele internaţionale de calculatoare denumită INTERNET. Această reţea a fost obţinută prin interconectarea mai multor reţele locale (ca şi în cazul reţelelor telefonice). Orice reţea are două mulţimi de entităţi: noduri şi arce. Fiecare calculator cuplat în reţea şi, care poate fi sursa sau destinaţia unor apeluri, este un nod în reţea. în mulţimea de calculatoare conectate în reţea se disting unele care permit efectuarea unor servicii speciale. Un astfel de calculator este denumit server.

Page 20: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 20

Legătura între două calculatoare se face fizic printr-un mediu de transmitere a informaţiilor. Acest mediu poate fi o linie telefonică obişnuită, un cablu dedicat conectării a două calculatoare (cablu pentru transmisii electrice sau fibră optică) sau sub formă ondulatorie în cazul unor transmisii prin satelit. în funcţie de performanţele mediului folosit pentru transmiterea informaţiei se pot obţine conexiuni şi, prin urmare, comunicări mai rapide sau mai lente. Conectarea calculatoarelor în reţele permite însă, spre deosebire de telefoane, pe lângă comunicarea rapidă, şi alte servicii, cum ar fi regăsirea de informaţii şi lucrul la distanţă. Altfel spus, de pe orice calculator de pe glob se pot prelucra informaţii (folosind reţelele de comunicare) de pe orice alt calculator de pe glob. De exemplu, dacă sunteţi în deplasare în altă localitate puteţi folosi calculatorul pe care lucraţi curent prin lucrul la distanţă, prin reţea.

1.5. Adrese pe INTERNET Deoarece INTERNET este o reţea, în care sunt conectate un număr imens de calculatoare, pe fiecare calculator putând lucra mai multe persoane şi, totodată, putând fi depozitate un număr de documente, trebuie să putem să identificăm, să regăsim un calculator, o persoană sau un document. De aceea, s-a stabilit o modalitate unică de regăsire a acestor entităţi, valabilă pentru toată reţeaua INTERNET. Aceste modalităţi de regăsire sunt similare adresei sau numărului de telefon. Adresa unui calculator este construită din specificări din ce în ce mai precise, plecând de la codul ţării. Adresa unei persoane şi adresa unui document, după cum se va vedea mai jos, sunt obţinute prin adăugarea informaţiei de identificare pe calculatorul respectiv, la adresa calculatorului.

1.5.1 Adresa unui calculator

Pentru a comunica într-o reţea unde sunt mai multe noduri, fiecare nod trebuie să poată fi cumva identificat, să aibă o adresă. în acest scop, similar cu numărul de telefon al unui abonat, fiecare calculator legat în reţea (deci care este nod în reţea) are o adresă unică formată din mai multe numere separate prin puncte (atenţie! - spre deosebire de numerele de telefon, punctele fac efectiv parte din adresă).

Page 21: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Noţiuni fundamentale în înţelegerea şi utilizarea reţelelor internaţionale de calculatoare _________________________________________________________________________________________

.

21

Pentru a uşura memorarea şi utilizarea acestor adrese, fiecărei adrese numerice îi corespunde şi o secvenţă de litere care au o anumită logică şi care elimină necesitatea memorării unor lungi secvenţe de numere. Grupurile de cifre, respectiv litere, reprezintă o identificare din ce în ce mai precisă a calculatorului (a nodului) în reţea, plecând de la dreapta la stânga. Pentru marea majoritate a operaţiilor făcute de utilizatorii INTERNET-ului, folosirea adresei cu litere este suficientă. De exemplu, unul din calculatoarele reţelei Academiei Române are adresa numerică: "193.230.39.4", acesteia corespunzându-i adresa cu litere: "thor.racai.ro". Secvenţele de litere cuprinse între puncte semnifică, în acest caz, faptul că este vorba de România ("ro"), de Centrul de Cercetări Avansate în învăţare Automată, Prelucrarea Limbajului Natural şi Modelare Conceptuală al Academiei Române ("racai") şi, în sfârşit, de calculatorul denumit "thor". Alt calculator din aceeaşi reţea locală are, de exemplu, adresa: "odin.racai.ro". Un alt exemplu este codul Catedrei de Calculatoare din Universitatea "Politehnica" Bucureşti: "cs.pub.ro" (c-omputer s-cience department of p-olytechnical u-niversity of b-ucharest, ro-mania).

1.5.2. Adresa unei persoane

Fiecare utilizator de pe un calculator aflat în reţea, pentru a deveni ţinta unui mesaj, are adăugată la adresa calculatorului pe care se află un nume, pe care el, împreună cu cel care administrează calculatorul (pentru a evita situaţia ca doua persoane să aibă acelaşi nume) l-au ales (de exemplu, numele său de familie). Astfel, pentru ca Ştefan Trăuşan (autorul acestor rânduri) să primească o "scrisoare electronică", adresa la care aceasta trebuie trimisă este "[email protected]". După cum se vede şi din acest exemplu, adresa unei anumite persoane este obţinută prin adăugarea numelui ales de persoana respectivă la adresa calculatorului pe care este accesibil. între nume şi adresa calculatorului este inserat caracterul "@".

1.5.3. Adresa unui document După cum s-a arătat în secţiunea 1.3, regăsirea unui document pe un calculator se poate face prin specificarea căii în arborele de directoare al calculatorului respectiv. în contextul reţelei INTERNET, pentru a regăsi un document mai trebuie adăugată, bineînţeles, adresa calculatorului pe care se află documentul respectiv. în plus, deoarece pe INTERNET există mai multe tipuri de servicii

Page 22: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 22

puse la dispoziţia utilizatorilor, la adresa unui document se adaugă şi modalitatea de obţinere a documentului. în general, se poate spune că adresa unui document are următoarea formă generală: serviciu:adresă_server\cale Serviciul poate fi: http - “HyperText Transfer Protocol” - pentru citirea de documente de tip hipertext; ftp - “File Transfer protocol” - pentru transferul unui document. Această adresă este denumită URL (“Uniform Resource Locator”). URL mai poate include şi alte servicii, cum ar fi:

gopher - protocol Gopher mailto - adresa de poştă electronică a unei persoane, cu forma generală: mailto:nume@adresă_calculator news - Usenet news telnet, rlogin şi tn3270 - lansarea de sesiuni interactive pe alte calculatoare wais - Wide Area Information Servers

1.6. Lansarea unei sesiuni de lucru pe un calculator După cum s-a precizat anterior, orice persoană care lucrează pe un calculator aflat într-o reţea, pentru a putea comunica, are atribuit un nume de acces pe acel calculator. Se foloseşte, de obicei, termenul că un anumit utilizator are un cont deschis pe acel calculator. în acest cont utilizatorul poate să creeze şi să memoreze documente sau poate solicita serviciile pe care calculatorul le pune la dispoziţie. Pentru protecţia informaţiilor secrete sau care sunt destinate unor grupuri restrânse de utilizatori, accesul la calculatoarele aflate în reţea este controlat. De aceea, pentru accesul la calculator utilizatorul trebuie indice numele său şi o parola prin care se previne accesul altor persoane la contul său. Utilizatorul poate, prin comenzi specifice, să indice care din documentele memorate pe calculatorul său pot fi examinate sau modificate de alte persoane sau grupuri de persoane şi care documente nu pot fi vizualizate de alte persoane.

Page 23: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Noţiuni fundamentale în înţelegerea şi utilizarea reţelelor internaţionale de calculatoare _________________________________________________________________________________________

.

23

În momentul în care un utilizator începe o sesiune de lucru la calculator este întrebat asupra numelui său de acces la calculator şi asupra parolei sale de acces. Dacă numele şi parola sunt corecte el este informat că poate lucra pe calculator, acesta aşteptând comenzi. Faptul că se aşteaptă în continuare introducerea unei comenzi de către utilizator este indicat prin afişarea unui cuvânt specific denumit prompt. De cele mai multe ori, promptul este format din numele calculatorului pe care se lucrează urmat de caracterul “%”. Excepţii la această regulă o constituie diferitele servicii pe care calculatorul le pune la dispoziţie şi pentru care există prompt-uri specifice (de obicei cu numele serviciului respectiv, de exemplu, “ftp>“). După lansarea cu succes a sesiunii de lucru şi apariţia prompt-ului, în jargonul utilizatorilor de calculatoare, se spune că, în acest moment, utilizatorul este “logat” pe calculator. După terminarea sesiunii de lucru la calculator, pentru a indica faptul că utilizatorul a terminat se dă comanda “exit”. Un exemplu de sesiune de lucru pe calculatorul denumit “oblio” este dat în continuare: oblio console login:trauşan Password: Last login : Mon Nov 27 13:58:35 on console Sun Microsystems Inc. SunOS 5.4 oblio% ............. oblio%exit Utilizatorul poate să-şi schimbe ori de câte ori doreşte parola. Acest lucru se poate face cu comanda “nispasswd” ca în exemplul de mai jos: tyr% nispasswd Changing password for trausan on NIS+ server. Old login password: New login password: Re-enter new password: NIS+ password information changed for trausan NIS+ credential information changed for trausan tyr% nispasswd Changing password for trausan on NIS+ server. Old login password: Sorry.

Page 24: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 24

Trebuie făcută o remarcă: noua parolă trebuie să conţină cel puţin şase caractere, să difere cu cel puţin trei caractere de vechea parolă şi să conţină cel puţin două caractere alfabetice şi un caracter numeric sau semn special. Dacă nu se respectă aceste restricţii, calculatorul va semnala o eroare, ca în exemplul de mai jos: tyr% nispasswd Changing password for trausan on NIS+ server. Old login password: New login password: Password is too short - must be at least 6 characters. New login password: Passwords must differ by at least 3 positions. New login password: Must contain at least two alphabetic characters and at least one numeric or special character.

1.7. Instrumente destinate realizării unei interacţiuni "prietenoase" om-calculator Pentru a facilita accesul unei game cât mai largi de utilizatori la calculator, au fost imaginate modalităţi cât mai simple şi intuitive de comunicare om-calculator. Orice calculator are o tastatură similară unei maşini de scris, prin care se pot introduce comenzi. Aceste comenzi precum şi răspunsurile date de calculator nu sunt tipărite pe hârtie (ca la o maşină de scris) ci sunt vizualizate pe ecranul calculatorului (ca şi cum pe ecran ar fi vizualizată hârtia pe care ar scrie maşina de scris). Această modalitate de comunicare, de tip “maşină de scris”, prin care utilizatorul introduce de la tastatură comenzi necesită însă învăţarea limbajului acelor comenzi şi, prin aceasta, reduce foarte mult accesul unor persoane neiniţiate la facilităţile calculatoarelor. De aceea, au fost imaginate modalităţi de comandă mai simple, similare cu, de exemplu, cele ale telecomenzii unui televizor, prin apăsarea unor butoane. Spre deosebire de telecomanda unui televizor, butoanele folosite pentru dialogul om-calculator nu sunt realizate fizic ci ele sunt vizualizate pe ecranul calculatorului. Apăsarea lor se face folosind un dispozitiv denumit mouse (şoricel) care este legat cu un cablu de calculator şi are plasate deasupra unul, două sau trei butoane. Acest dispozitiv poate fi deplasat cu mâna pe masa pe care este plasat calculatorul. Fiecare mişcare făcută cu mâna împreună cu

Page 25: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Noţiuni fundamentale în înţelegerea şi utilizarea reţelelor internaţionale de calculatoare _________________________________________________________________________________________

.

25

mouse-ul este vizualizată pe ecran prin deplasarea unei mici figuri, denumită prompt care, de obicei, are forma unei mici săgeţi oblice. Pentru "apăsarea" unui buton sau selectarea unei opţiuni dintr-o listă de opţiuni, se aduce figura ataşată mişcărilor mouse-ului deasupra butonului sau opţiunii respective şi se apasă butonul din stânga aflat pe mouse. Metafora telecomenzii unui televizor nu este singura care este folosită în asigurarea unei interacţiuni cât mai simple între utilizator şi calculator. O altă metaforă larg utilizată este cea a meniului. Oricine ştie că, de obicei, la un restaurant, pentru a alege felurile de preparate dorite, este pus la dispoziţie un meniu care conţine posibilităţile de comenzi. Similar, în interacţiunea om-calculator, de multe ori, în situaţia în care utilizatorul poate da o comandă dintr-o mulţime posibilă de variante, pe ecranul calculatorului este afişată lista de opţiuni, utilizatorul putând alege varianta dorită prin selectarea acesteia de exemplu, cu mouse-ul. O astfel de listă de opţiuni din care se poate face o selectare este denumită meniu. în cazul în care este necesară gruparea mai multor opţiuni împreună cu alte modalităţi de comandă, cum ar fi butoane sau zone în care utilizatorul poate introduce un anumit text, se recurge la aşa numitele casete (sau cutii) de dialog. În unele din serviciile puse la dispoziţie celor care lucrează pe reţele de calculatoare mai este folosită şi o altă metaforă des întâlnită în interacţiunea om-calculator: metafora biroului. Conform acestei metafore, pe ecranul calculatorului, diversele informaţii afişate sunt grupate în aşa numitele ferestre, similar cu gruparea informaţiilor pe pagini de hârtie. După cum paginile de hârtie sunt plasate pe biroul de lucru şi pot fi deplasate şi / sau suprapuse (acoperite parţial sau total una de către alta), aşa şi ferestrele sunt plasate pe ecranul calculatorului şi pot fi deplasate, aduse în faţă sau acoperite de alte ferestre. Folosirea termenului de fereastră în locul celui de pagină de hârtie este justificată de faptul că, spre deosebire de paginile de hârtie (care au o dimensiune bine precizată şi în ele intră un volum limitat de informaţii), dimensiunea unei ferestre poate fi modificată şi, în plus, într-o fereastră, în general, se poate vizualiza la un moment dat eventual doar un fragment dintr-un anumit document mai mare. Pentru a înţelege ultima idee, trebuie imaginat un document ca un sul de hârtie având o lungime oricât de mare, fereastra pe ecran corespunzând unei deschizături dreptunghiulare prin care se poate vedea doar un număr limitat de rânduri succesive din document. Pentru a “rula” sulul de hârtie care reprezintă documentul, pe latura de jos şi pe cea din dreapta a ferestrei apar aşa numitele bare de defilare. O bară de defilare conţine două butoane pentru a deplasa sulul în sus respectiv în jos prin faţa

Page 26: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 26

ferestrei. Direcţia în care declanşează deplasarea fiecare buton este sugerată printr-o săgeată. Pentru a avea o idee asupra plasării relative a ferestrei în cadrul documentului, între cele două butoane din bara de defilare este vizualizat un dreptunghi denumit ascensor deoarece el se deplasează în sus sau în jos odată cu deplasarea relativă a ferestrei în susul sau în josul documentului. Un exemplu de fereastră pentru înţelegerea noţiunilor introduse este dat mai jos. în acest exemplu sunt trei butoane (“Submit”, “Reset” şi “None”) şi o bară de defilare la dreapta.

Page 27: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Noţiuni fundamentale în înţelegerea şi utilizarea reţelelor internaţionale de calculatoare _________________________________________________________________________________________

.

27

În sfârşit, pentru a încheia trecerea în revistă a modalităţilor de interacţiune prietenoasă om-calculator trebuie precizat că, de multe ori, anumite servicii oferite de calculator sunt vizualizate prin intermediul unor mici figuri sugestive pentru serviciul oferit, denumite iconiţe. Lansarea serviciului respectiv se poate face prin apăsarea cu butonul mouse-ului (o data sau, în alte cazuri, de două ori succesiv) a figurii respective. Un exemplu de astfel de iconiţă este dat mai jos.

1.8. Reguli de comportare socială pe reţelele de calculatoare Pe reţelele de calculatoare lucrează în acelaşi timp un număr apreciabil de persoane şi, în anumite situaţii, ei se pot stânjeni reciproc. De aceea, fiecare utilizator care lucrează în reţea trebuie să urmeze nişte reguli de comportare socială. În primul rând, utilizatorul unei reţele trebuie să fie conştient că şi alţii lucrează în paralel cu el. De aceea, el trebuie să nu abuzeze, de exemplu, de nişte servicii consumatoare de resurse (orice serviciu folosit de un utilizator consumă timp şi spaţiu de memorare pe calculator) care ar putea îngreuna accesul altui utilizator. De asemenea, trebuie evitate utilizări prost concepute şi, bineînţeles, perturbarea intenţionată a altor utilizatori. Nu se vor utiliza serviciilor puse la dispoziţie de reţea în scopuri antisociale sau comerciale (asupra acestui ultim aspect se va reveni imediat). în decursul prezentei lucrări, în cadrul fiecărui serviciu prezentat se va reveni asupra acestor aspecte de comportare socială. Reţelele de calculatoare sunt folosite atât în scop ştiinţific, de exemplu, de institute de cercetare sau de învăţământ (şi, în acest caz, multe din serviciile puse la dispoziţie sunt subvenţionate) cât şi în scop comercial, de firme. în cea de-a doua situaţie, serviciile pe reţea sunt plătite de utilizatori. Nu trebuie uitat însă că, chiar şi în cazul utilizării reţelei în scopuri ştiinţifice, legile referitoare la proprietatea intelectuală rămân valabile ca şi în cazul materialelor publicate în cărţi sau reviste sau al programelor de calculator. De aceea, dacă se copiază

Page 28: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 28

documente de pe un nod din reţea trebuie ca utilizatorul să se intereseze asupra drepturilor de folosire ale acestor documente. în acest scop, de multe ori, în directoarele din care se pot copia documente este memorat şi un document cu numele Readme, în care sunt precizate condiţiile în care poate fi utilizat documentele copiate (de exemplu, numai în scopuri ştiinţifice şi nu comerciale).

1.9. Clase de servicii puse la dispoziţie în cadrul reţelelor de calculatoare O primă clasă de servicii puse la dispoziţie în cadrul reţelelor de calculatoare este comunicarea între persoane. Această comunicare poate fi între două persoane sau între un grup de persoane. Comunicarea între doua persoane se face prin intermediul serviciului de poştă electronică ("E-mail"). De exemplu, daca se doreşte trimiterea unui mesaj lui Dorin Marcu (care are numele de cont mdorin pe calculatorul valhalla.racai.ro) se poate proceda după cum urmează (detaliile referitoare la utilizarea serviciilor exemplificate în această secţiune vor fi date în capitolele următoare): thor% mail [email protected] Subject: Am primit cartea! Buna, Am primit cartea pe care o aşteptam. Când ai timp treci pe la mine sa o vezi. Stefan . EOT thor% în momentul în care Dorin Marcu doreşte să citească mail-ul pe care l-a primit va lansa în execuţie serviciul mail după cum urmează: valhalla% mail mailx version 5.0 Fri Jul 15 21:21:05 PDT 1994 Type ? for help. "/var/mail/mdorin": 3 messages 3 new >N 1 [email protected] Fri Nov 10 11:08 123/3844 Colective de cercetare (f N 2 Mailer-Daemon@thor Mon Nov 27 13:24 60/1881 Returned mail: User unkno N 3 trausan@thor Mon Nov 27 13:27 19/580 Am primit cartea! & 3 Message 3: From trausan@thor Mon Nov 27 13:27 EET 1995

Page 29: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Noţiuni fundamentale în înţelegerea şi utilizarea reţelelor internaţionale de calculatoare _________________________________________________________________________________________

.

29

Date: Mon, 27 Nov 1995 13:30:32 +0200 From: trausan@thor (Stefan Trausan) To: [email protected] Subject: Am primit cartea! Buna, Am primit cartea pe care o aşteptam. Când ai timp treci pe la mine sa o vezi. Stefan & q Comunicarea între un grup de persoane cu interese comune (de exemplu, cercetătorii interesaţi în diagnosticul hepatitei sau cercetătorii interesaţi în inteligenţa artificială) se poate face prin aşa numitele liste de interes. Aceste liste de interes sunt adrese (similare adresei unei persoane) la care oricine poate trimite un mesaj prin poşta electronică legat de subiectul de interes (de exemplu, anunţul unei noi conferinţe, rezumatul unei noi lucrări, o noutate în domeniu, apariţia unei cărţi, o remarcă la o anumită idee sau abordare etc.). Orice persoană interesată poate să se înscrie la o astfel de listă, printr-un mesaj trimis prin poşta electronică la adresa de înscriere a listei respective. Din momentul includerii în listă, el va primi mesajele trimise de alte persoane listei. în acest mod, cei interesaţi pe un anumit subiect pot schimba idei, noutăţi, articole, etc. Un alt serviciu important pus la dispoziţie de reţelele de calculatoare este lucrul la distanţă pe un calculator. Pentru a exemplifica această posibilitate să presupunem că autorul acestor rânduri lucrează de obicei pe calculatorul "thor.racai.ro" sub numele de trăuşan, că se află în Australia la un congres şi doreşte să vadă dacă a primit vreun mesaj important acasă. în acest scop se poate folosi comanda denumită telnet: oblio% telnet thor.racai.ro Trying 193.230.39.4 ... Connected to thor. Escape character is '^]'. UNIX(r) System V Release 4.0 (thor) login: trausan Password: Sun Microsystems Inc. SunOS 5.4 Generic July 1994 thor%

Page 30: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 30

În acest moment a apărut promptul calculatorului thor indicând faptul că se poate lucra pe acest calculator. O a treia clasă, deosebit de importantă, de servicii care sunt puse la dispoziţia utilizatorilor reţelelor de calculatoare sunt destinate sprijinirii activităţii de documentare. în această clasă de servicii intră mai multe categorii de facilităţi: căutarea unei persoane, căutarea unei informaţii, transferul de documente. Pentru căutarea unei anumite persoane este pus la dispoziţie serviciul denumit "finger”. De exemplu, dacă se doreşte aflarea de informaţii despre Dorin Marcu, cu numele de cont pe calculator mdorin se procedează după cum urmează: thor% finger mdorin Login name: mdorin In real life: Dorin Marcu Directory: /home/mdorin Shell: /bin/csh On since Nov 22 13:33:15 on pts/1 4 days 23 hours Idle Time No unread mail No Plan. thor% Pentru căutarea unor documente de interes, parcurgerea acestora şi, eventual, copierea lor din locul unde au fost găsite pe calculatorul propriu pentru consultări ulterioare (articole, cărţi etc.), sunt puse la dispoziţie mai multe instrumente cum ar fi: "archie" şi "gopher" (pentru căutarea unor documente), "ftp" (pentru copierea de documente de la o sursă de pe reţea pe calculatorul propriu) şi "mosaic", "lynx", "netscape" sau "harvest" pentru căutare, parcurgere şi copiere. Un exemplu de utilizare a serviciului ftp pentru copierea documentului doc1 este dat în continuare. thor% ftp apolo.cs.pub.ro Connected to apolo.cs.pub.ro. 220 APOLO FTP server (Version 4.196 Mon Jan 13 13:52:23 PST 1992) ready. Name (apolo.cs.pub.ro:trausan): anonymous Password: 230 Guest connection accepted. Restrictions apply. Remote system type is UNIX. Using binary mode to transfer files. ftp> ftp> get doc1

Page 31: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Noţiuni fundamentale în înţelegerea şi utilizarea reţelelor internaţionale de calculatoare _________________________________________________________________________________________

.

31

ftp> bye thor%

1.10. Sistemul World Wide Web (WWW) 1.10.1. Organizarea complexă a informaţiilor sub formă de hipertext

în această secţiune se va prezenta un concept deosebit de important: hipertextul, esenţial în înţelegerea facilităţilor şi modului de utilizare a sistemelor de tip Mosaic, Netscape sau Harvest. De aceea, se va aloca un spaţiu mai amplu introducerii acestei noţiuni care poate părea mai dificil de înţeles la prima vedere pentru cineva nefamiliarizat cu posibilităţile calculatoarelor. Indiferent de metoda de stocare (hârtie sau suport magnetic), informaţia se poate prezenta într-una din următoarele forme de organizare: 1) organizare liniară de tip "roman". în acest caz, informaţia trebuie parcursă în ordine, de la început la sfârşit, pentru a putea obţine o imagine de ansamblu asupra ei. Un roman nu poate fi citit decât în ordinea stabilită de autorul său. 2) organizare sub forma ierarhică, arborescentă, pe nivele (de exemplu, în capitole, secţiuni şi sub-secţiuni), a textelor. Spre deosebire de roman (care, şi el poate avea mai multe capitole şi secţiuni, deci se poate spune că are o organizare pe nivele), în acest caz nu este necesară parcurgerea întregului text. Cititorul se poate menţine la nivele mai generale sau poate aprofunda acele noţiuni care i se par mai interesante, prin parcurgerea doar a unor ramuri din arborele în care este organizat textul. Ordinea de parcurgere a textului în acest caz nu mai este atât de strictă ca la un roman. 3) organizare asociativă, în reţele de informaţii, după modelul oferit de memoria şi gândirea umană. O metaforă a unei astfel de organizări este "tratatul ştiinţific". în acest caz, pe lângă textul propriu-zis, există o tabelă de indecşi în care sunt enumerate subiectele sau / şi conceptele importante din carte împreună cu pagina unde pot fi găsite. In acest mod, cititorul poate căuta direct un anumit subiect. De asemenea, in text există foarte multe referiri la alte subiecte, există formule numerotate care sunt eventual referite ulterior, detalieri separate ale unor concepte, definiţii, enunţuri şi demonstraţii, trimiteri in josul paginii, la bibliografie sau la anexe. Plecând de la analizele şi experimentele făcute asupra memoriei şi a modalităţilor de reprezentare şi prelucrare a cunoştinţelor de către om, se poate spune că memoria noastră de lungă durată

Page 32: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 32

este de tip asociativ. Mai mult, cunoştinţele noastre sunt foarte strâns legate unele de altele formând o reţea complexă. învăţarea unei noţiuni noi se face prin asocierea ei cu altele vechi, "ştiute". Altfel spus, avem o organizare de tip reţea a informaţiei, insă o organizare foarte versatilă, care se modifică rapid in funcţie şi de factori psihologici (motivaţie, stare de spirit, stimuli externi) sau chiar fizici. Bineînţeles că cea mai adecvată formă de organizare a informaţiilor ştiinţifice este cea de-a treia, asociativă, in reţea, care este cea mai apropiată de modul uman de a gândi. în plus, calculatoarele actuale oferă puternice facilităţi de vizualizare grafică a textelor (inclusiv a figurilor si chiar, în plus, a sunetelor şi filmelor) şi a structurii acestora, de acces rapid la informaţiile dorite. Sistemele dezvoltate conform acestei direcţii sunt aşa numitele sisteme hipertext şi hipermedia. Scheletul pe care sunt organizate informaţiile într-un astfel de sistem îl reprezintă un graf ale cărui noduri sunt conceptele importante ale domeniului şi ale cărui arce sunt relaţii între aceste concepte. Avantajele hipertextului devin evidente atunci când se iau in considerare dezavantajele inerente ale mediului de informare tradiţional: cartea tipărită, în care prezentarea informaţiei este exclusiv liniară. Detaliile sunt inserate in text, abătând atenţia cititorului de la general către specific. Mutarea de la un subiect la altul este greoaie, presupunând o căutare care, de cele mai multe ori, este plictisitoare. Revenirea la subiectul anterior este de asemenea greoaie. Hipertextul menţine capacitatea de stocare a unei mari cantităţi de informaţie, oferită de cartea scrisă, dar înlătură toate limitările contextuale. în contrast cu liniaritatea "obiectivă" a informaţiei tipărite, sistemul hipertext oferă utilizatorului o liniaritate "subiectivă". Aceasta înseamnă că, în loc să urmeze cursul normal al documentului, utilizatorul poate alege o anumita cale de explorare dintr-o mulţime de astfel de căi posibile, definite de cel care a creat hipertextul. Rezultă deci că decizia privind ordinea prezentării informaţiei trece din sarcina celui care elaborează documentul în sarcina celui care îl citeşte (cu menţiunea că anumite limitări de parcurgere ar fi totuşi necesare pentru a asigura o citire coerentă a documentului). Dezvoltarea susţinută a calculatoarelor a făcut ca în ziua de azi imaginea însoţită de sunet să devină o formă de propagare a informaţiei cel puţin la fel de importantă ca şi textul scris. Este cunoscut că mass-media audiovizuală a detronat-o de mult pe cea scrisă din punct de vedere al audienţei.

Page 33: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Noţiuni fundamentale în înţelegerea şi utilizarea reţelelor internaţionale de calculatoare _________________________________________________________________________________________

.

33

In lumea calculatoarelor această ofensivă audio-video a fost întârziată de mai lenta dezvoltare a tehnologiei in acest domeniu. O procesare "decentă" de imagine şi sunet necesită procesoare rapide, plăci video sau audio performante, monitoare de înalta fidelitate etc. Pe măsură ce calculatoarele au putut face faţă unor astfel de solicitări, noţiunea de hipertext s-a extins in mod natural spre cea de hipermedia (un subdomeniu al aplicaţiilor multimedia). Nodurile unei reţele hipermedia pot conţine imagini, sunete, texte, chiar acţiuni, sau orice combinaţie a acestora. în cazul acestor sisteme unei legături i se pot asocia acţiuni dintre cele mai diverse, cum ar fi afişarea unei fotografii însoţită de un text explicativ, derularea unui film sau a unei melodii, toate cu posibilitatea stopării, a revenirii in starea anterioară sau a continuării explorării prin alegerea unei alte legături. Principalele elemente ale unui sistem hipertext sunt: 1) Nodurile (paginile) Nodul (pagina) este un bloc de informaţii cuprins in reţeaua sistemului hipertext. Sunt porţiuni de text, a căror semnificaţie e mai mult sau mai puţin unitară, după cum a gândit-o creatorul hipertext-ului. Nodurile pot cuprinde fragmente de text, secvenţe de sunete, acţiuni executabile sau orice combinaţie a acestora. 2) ţintele ţinta ("target") este o parte dintr-un nod care constituie originea unei legături către alt nod. Este de obicei un cuvânt, un grup de cuvinte sau o altă informaţie din nod (de exemplu o porţiune dintr-o imagine). Pe ecran, ţintele apar cu o culoare sau strălucire diferită de cea a textului obişnuit ("highlighted"). Atunci când cursorul atinge o astfel de ţintă ea devine activă şi capătă un aspect special (de exemplu se colorează altfel decât restul ţintelor). 3) Legăturile Fiecare nod este legat de alte noduri din reţeaua hipertextului, ceea ce permite utilizatorului să treacă de la un nod la altul. Existenta unei legături intre două noduri A si B ale hipertextului oferă utilizatorului aflat in nodul A posibilitatea de a accesa direct nodul B, fără a mai trece prin alte noduri. Păstrând analogia cu cartea scrisă, legăturile pot fi privite ca nişte "semne de carte" marcate la care cititorul se poate muta oricând.

Page 34: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 34

1.10.2.Sistemul WWW. Parcurgerea WWW. Sistemul World Wide Web este un hipertext extins la scara întregului glob prin INTERNET. Pe fiecare calculator pot fi plasate unul sau mai multe documente care constituie noduri (pagini) în hipertext. Oriunde într-o astfel de pagină poate exista o ţintă care este legată la o altă pagină, de pe acelaşi sau de pe alt calculator, în acest mod putând fi unite informaţii aflate în locuri diferite. O nouă pagină pentru WWW poate fi creată uşor chiar de utilizatori nu neapărat profesionişti în informatică, în acest scop existând mai multe editoare de texte specializate. Parcurgerea WWW, prin trecerea de la un nod la altul, poate implica (eventual chiar fără ca utilizatorul să-şi dea seama) un itinerar prin mai multe calculatoare aflate în diferite locuri pe glob. Parcurgerea hipertextului WWW precum şi apelarea altor servicii puse la dispoziţie pe reţea (ftp, mail etc.) se poate face cu mai multe sisteme, din care amintim: "Lynx", "Mosaic" sau "Netscape". Sistemul Netscape, care s-a impus faţă de celelalte, oferă o interfaţă prietenoasă pentru accesarea WWW. Mai mult, el oferă interfeţe prietenoase pentru toate serviciile disponibile pe INTERNET. într-un capitol separat al acestei lucrări, sistemul Netscape va fi prezentat în detaliu. Sistemul Lynx este util în situaţiile când nu se dispune de grafică interactivă (pentru ferestre stil MS-Windows sau X-Windows), deoarece el este conceput în mod alfanumeric, fără grafică. În plus, WWW poate conţine acum nu numai text şi imagini ci, în momentul parcurgerii unui nod în hipertext, se pot lansa în execuţie chiar diverse programe aflate pe calculatoarele vizitate. Se pot, de exemplu, consulta baze de date de pe acele calculatoare sau se pot lansa programe care realizează animarea unor imagini sau chiar care intră în dialog cu utilizatorul aflat la distanţă.

Page 35: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Poşta electronică _________________________________________________________________________________________

35

.

2. Poşta electronică 2.1. Preliminarii Oamenii au dorit întotdeauna să corespondeze unii cu alţii în cel mai rapid mod posibil, în acest scop folosind toate cunoştinţele utile pe care le aveau la un anumit moment dat. Pe măsură ce acestea au evoluat, curierii, poştalionul, trenul, apoi telegraful şi telefonul iar acum calculatoarele, au fost utilizate pentru realizarea acestui deziderat. Dorinţa de comunicare este factorul principal care a condus la interconectarea calculatoarelor în reţele de calculatoare ce cuprind astăzi întreaga lume. Poşta electronică (pe scurt, email) este una din cele mai importante aplicaţii care facilitează comunicarea dintre utilizatorii conectaţi la o reţea de calculatoare. Scopul acestui capitol este de a informa cititorul asupra următoarelor: • ce este poşta electronică; • ce asemănări şi ce deosebiri există între poşta electronică şi poşta obişnuită; • cum se poate utiliza poşta electronică pentru a trimite şi a primi

corespondenţă pe un calculatorul conectat în reţea. Secţiunea de faţă nu intenţionează să ofere un manual complet pentru utilizarea diferitelor facilităţi de poştă electronică, şi nici să prezinte exhaustiv modul în care se desfăşoară activitatea acestora, pentru a nu încărca utilizatorul obişnuit cu un bagaj de cunoştinţe nefolositor pentru cea mai mare parte a problemelor la care acesta trebuie să facă faţă atunci când se ocupă de corespondenţa electronică. De aceea, pentru informaţii care depăşesc cadrul acestei prezentări, cititorul este rugat să apeleze la referinţele bibliografice prezentate la sfârşit.

2.2. Introducere Creatorii serviciilor care oferă posibilitatea comunicării prin reţea s-au inspirat din modul în care oamenii comunică unii cu alţii în viaţa de zi cu zi. Aşa a apărut poşta electronică precum şi alte servicii care fac posibilă schimbarea de

Page 36: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 36

mesaje între oameni prin intermediul calculatoarelor. Deşi se aseamănă foarte mult cu poşta obişnuită, poşta electronică are în plus câteva trăsături caracteristice mediului prin care este distribuită, precum şi utilizării calculatoarelor pentru a trimite şi primi mesaje. Poşta electronică oferă posibilitatea de a: • păstra legătura cu persoane din întreaga lume, la un preţ mult mai mic decât

cel al unei convorbiri telefonice obişnuite, sau al unei scrisori expediate prin poşta obişnuită;

• discuta subiecte importante şi/sau interesante în orice domeniu cu persoane avizate, colaboratori, indiferent de situarea geografică a acestora;

• scrie şi trimite mesaje (scrisori) care vor ajunge la destinaţie uneori în doar câteva secunde, alteori în câteva minute, dar în orice caz cu mult mai repede decât scrisorile obişnuite;

• primi mesaje din întreaga lume, a le citi, a le tipări pe hârtie pentru a le utiliza pe urmă în diferite moduri, a răspunde la scrisori incluzând chiar mesajul primit în scrisoarea de răspuns;

• ataşa la o scrisoare diferite documente (create tot pe calculator), şi a primi documente ataşate la scrisori;

• trimite aceeaşi scrisoare la mai multe persoane în acelaşi timp, fără a fi necesară scrierea acesteia pentru fiecare destinatar separat;

• specifica subiectul mesajului pentru a atrage atenţia destinatarului asupra importanţei pe care trebuie să o acorde scrisorii respective, cu posibilitatea de a cunoaşte subiectul unei scrisori primite fără a fi mai nevoie să fie parcursă în întregime.

Un mesaj trimis prin poştă electronică se poate rătăci întocmai ca o scrisoare obişnuită, sau se poate întoarce înapoi atunci când destinatarul ei nu a fost specificat corect. Un mesaj de poştă electronică poate fi şters din greşeală întocmai cum se poate pierde o scrisoare obişnuită, care nu va mai fi regăsită niciodată. În subcapitolul următor vor fi prezentate aspectele cele mai importante ale poştei electronice. Utilizând comparaţii cu modul de utilizare a poştei obişnuite, vor fi descrise principalele operaţii care pot fi efectuate cu poşta electronică. Această prezentare va fi făcută la modul general, evitându-se cât mai mult posibil referiri la servicii particulare concepute pentru utilizarea poştei electronice. Subcapitolele 3 şi 4 vor explica modul concret de folosire a două dintre serviciile de poştă electronică, deosebirea dintre ele constând mai mult în modul de comunicare cu serviciul decât în ceea ce priveşte partea de poştă electronică propriu-zisă.

Page 37: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Poşta electronică _________________________________________________________________________________________

.

37

2.3. Cum se foloseşte poşta electronică ? O scrisoare trimisă sau primită prin intermediul poştei electronice este alcătuită, asemănător unei scrisori obişnuite dintr-un “plic”, care conţine adresele expeditorului şi destinatarului (precum şi alte informaţii caracteristice numai poştei electronice), şi corpul scrisorii. Corpul unei scrisori, conţinând mesajul propriu-zis care urmează să fie trimis, este asemănător cu cel conţinut într-o scrisoare obişnuită. Informaţiile corespunzătoare celor scrise pe plic sunt grupate în cazul mesajului electronic la începutul scrisorii, sub forma unui antet (header în limba engleză). Aceste informaţii sunt utile în primul rând serviciului de trimitere a mesajului pentru a şti cum să-l manevreze astfel încât acesta să ajungă la destinaţie. O parte din aceste informaţii trebuie completate de către expeditor; altele sunt adăugate automat de către serviciul folosit, în momentul trimiterii mesajului sau pe parcursul procesului de distribuire a mesajului. Multe din ele nu interesează nici expeditorul, nici destinatarul. Se vor descrie în cele ce urmează câteva din aceste informaţii care sunt utile destinatarului, pentru a afla numele şi adresa expeditorului alături de alte elemente ce caracterizează un anumit mesaj primit, precum şi informaţii pe care trebuie să le furnizeze expeditorul la trimiterea unui mesaj. 2.3.1. Adresa electronică a destinatarului Pentru a trimite sau primi mesaje prin poşta electronică, trebuie în primul rând cunoscută o adresă electronică. În momentul în care se începe lucrul pe un calculator conectat la INTERNET, acesta generează automat o adresă electronică pentru utilizator. Conceptul de adresă electronică este asemănător celui de adresă poştală din lumea reală: pentru a primi scrisori, trebuie să existe o adresă la care poştaşul să distribuie scrisorile; această adresă trebuie scrisă pe plic de către expeditor, pentru ca scrisoarea trimisă să ajungă la destinatar. Acest lucru este valabil şi în ceea ce priveşte poşta electronică.

Adresa electronică

În INTERNET, adresele calculatoarelor sunt structurate asemănător adreselor din lumea reală. Adresa unei persoane trebuie să specifice ţara, judeţul (provincia, regiunea sau statul), oraşul în care locuieşte, strada, numărul casei sau al blocului, numărul apartamentului şi, nu în ultimul rând, numele

Page 38: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 38

persoanei respective. O situaţie asemănătoare este întâlnită şi în INTERNET. Adresa unei persoane este compusă alăturând toate aceste informaţii şi separându-le prin puncte pentru a le putea distinge unele de altele. Singura excepţie apare la numele persoanei, care este separat de restul adresei prin semnul @ (în limba engleză at, adică la, de la). Astfel adresa X@Y capătă semnificaţia "persoana X de la adresa Y").

Exemplu Adresa unuia dintre autorii acestei secţiuni este următoarea :

[email protected] Ea este compusă din numele ţării (ro de la România), numele institutului (racai), numele calculatorului (oblio) şi contul folosit pentru a lucra pe calculator (mdorin). Pentru a simplifica lucrurile, se poate imagina contul ca un fel de nume electronic pe care utilizatorul îl poartă atunci când lucrează cu calculatorul. Pentru adresele de poşta electronică există următoarea terminologie:

mdorin este numele persoanei, oblio este numele calculatorului, iar racai.ro este domeniul în care este situat calculatorul respectiv.

Pentru a trimite un mesaj prin poşta electronică, o persoană trebuie să specifice adresa electronică a destinatarului, în dreptul unei linii din antetul mesajului care începe cu expresia To: To: [email protected] Se poate trimite aceeaşi scrisoare simultan la mai mulţi destinatari, specificând în linia respectivă mai multe adrese, separate prin câte un spaţiu. De exemplu: To: [email protected] [email protected] Aceasta are drept rezultat trimiterea unei copii a mesajului respectiv în mod direct la ambele adrese specificate. Există posibilitatea de a trimite un mesaj unei persoane în mod direct, şi în acelaşi timp a trimite acelaşi mesaj unei alte persoane pentru care mesajul respectiv s-ar putea dovedi util. Acest mod este diferit de cel prezentat mai sus, în care ambele persoane sunt direct interesate de mesajul trimis. Se poate imagina o situaţie în care un mesaj trimis unei persoane este de asemenea trimis ca dovadă a unei acţiuni unei alte persoane care are în acest caz statut de “martor”. În acest caz, specificarea destinatarilor se face astfel:

Page 39: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Poşta electronică _________________________________________________________________________________________

.

39

To: [email protected] Cc: [email protected] Expresia Cc înseamnă Carbon copy, iar adresa care urmează este cea a persoanei martor. În limba română expresia consacrată în acest caz este “în atenţia ...”. 2.3.2. Subiectul mesajului O altă componentă importantă a unui mesaj de poştă electronică este subiectul acestuia. În cazul scrisorilor trimise prin poşta obişnuită, nu este neapărat necesară specificarea subiectului unei scrisori. În primul rând, deoarece o scrisoare obişnuită abordează în general mai multe subiecte în cuprinsul ei, datorită faptului că distribuirea ei la destinatar durează mai mult, şi nimeni nu trimite prea multe scrisori unei anumite persoane într-o perioadă mică de timp. Poşta electronică pe de altă parte circulă mult mai rapid, astfel încât se pot primi zeci de mesaje de la aceeaşi persoană în numai câteva ore! Un astfel de mesaj poate conţine doar câteva rânduri referitoare la un subiect bine precizat. Trebuie să existe o modalitate de a le sorta şi de a le citi într-o anumită ordine, dependentă de subiectul acestora (nu numai în funcţie de ordinea primirii). În al doilea rând, mesajele pot avea diferite priorităţi. Un mesaj cu o comunicare urgentă ar trebui citit înaintea altuia care a venit mai devreme, dar conţine (de exemplu) o invitaţie la un eveniment care va avea loc peste două săptămâni. Toate aceste considerente au condus la decizia de a oferi pentru mesajele de poştă electronică posibilitatea specificării unui anumit subiect ce caracterizează mesajul asociat.

Exemplu

Atunci când se va trimite un mesaj se va completa o linie (iar când se va primi un mesaj se va observa o linie) asemănătoare cu aceasta: Subject: Cum staţi cu predarea lucrării trimestriale ?

2.3.3. Adresa expeditorului unui mesaj şi datele de trimitere respectiv primire a acestuia

Page 40: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 40

Alte informaţii care sunt utile atunci când se primeşte un mesaj sunt persoana (adresa) expeditoare, data la care acesta a fost trimis de către persoana respectiva, precum şi data la care mesajul a ajuns pe calculatorul destinatarului. Data (ziua/luna/anul precum şi ora exactă) la care a fost trimis mesajul este locală expeditorului, iar ordinea specificării componentelor acesteia poate diferi în funcţie de fusul orar şi alte considerente de ordin geografic; data la care mesajul a ajuns pe calculatorul destinatarului este locală pentru zona în care acesta este situat. Pentru a uşura munca utilizatorilor, aceste informaţii sunt generate şi incluse automat în antetul mesajului de către serviciul de poştă electronică care transmite mesajul, respectiv de cel care îl recepţionează, pe baza informaţiilor oferite de către calculatoarele destinatarului, respectiv expeditorului.

Exemplu

În mesajele primite de la alte persoane, se vor observa câteva linii de text cu un conţinut asemănător: From [email protected] Thu Nov 2 15:46 EET 1995 Date: Thu, 2 Nov 95 08:52:30 EST From: [email protected] (Mihai Popescu) Ce informaţii pot fi extrase din aceste linii? În primul rând, că mesajul a fost trimis de la persoana cu adresa electronică [email protected] pe data de joi (Thursday), 2 noiembrie 1995 (November), la ora locală 8 şi 52 de minute dimineaţa, fusul orar EST (partea de est a Statelor Unite). El a ajuns pe calculatorul destinatarului în aceeaşi zi (joi, 2 noiembrie 1995) la ora locală 15 şi 46 de minute, fusul orar est-european (EET), din care face parte şi România. Calculând, se obţine durata transmiterii mesajului de 54 de minute. 2.3.4. Adresa de răspuns la un mesaj De multe ori nu este foarte clar cine anume a trimis un mesaj, şi asta datorită faptului că există posibilitatea ca adresa respectivă să nu corespundă unei persoane. Alteori, se doreşte răspunderea la un anumit mesaj, astfel ca adresa destinatarului să fie completată automat de către serviciul de poştă electronică, pe baza informaţiilor pe care acesta le extrage singur din mesajul primit. Există anumite situaţii în care expeditorul unui mesaj este diferit de persoana care trebuie să primească răspunsul la mesajul respectiv. Pentru toate aceste situaţii a fost adăugată o informaţie suplimentară la antetul mesajelor, informaţie generată automat de către serviciul de poştă electronică, sau furnizată în cazuri

Page 41: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Poşta electronică _________________________________________________________________________________________

.

41

speciale de expeditorul mesajului. În antetul unui mesaj primit, această informaţie corespunde liniei: Reply-to: [email protected] Dacă se recurge la această modalitate de răspuns, pe lângă generarea automată a adresei destinatarului, serviciul de poştă electronică generează automat şi subiectul mesajului, adăugând la subiectul mesajului la care se răspunde prefixul Re: pentru a sublinia că este vorba de un răspuns (Reply) la mesajul cu subiectul respectiv.

Exemplu Subject: Re: Cum staţi cu predarea lucrării trimestriale ? va fi subiectul generat automat ca răspuns la mesajul cu subiectul Subject: Cum staţi cu predarea lucrării trimestriale ? primit anterior. Cu aceasta s-a încheiat prezentarea informaţiilor utile expeditorului sau destinatarului pentru înţelegerea respectiv compunerea antetului unei scrisori. După completarea informaţiilor necesare pentru antet, expeditorul va începe scrierea mesajul propriu-zis. Pentru această operaţie, cele mai multe dintre serviciile de poştă electronică conţin o facilitate pentru editare de texte încorporată, mai mult sau mai puţin performantă. La terminarea mesajului, expeditorul va semnala încheierea conceperii mesajului către serviciul de poştă electronică, care va iniţia procedurile de transmitere a mesajului către destinaţie. Din momentul terminării scrierii mesajului, implicarea expeditorului în activitatea corespunzătoare poştei electronice s-a încheiat. La destinaţie, mesajul sosit este prelucrat de către serviciul de poştă electronică corespunzător, şi afişat la cererea destinatarului. Acesta poate să răspundă la mesajul primit, folosind sau nu facilităţile de răspuns automat, poate să-l depoziteze în altă parte pentru utilizări ulterioare, sau poate să-l tipărească la imprimantă ca pe orice alt document, pentru a-l putea studia şi atunci când nu lucrează pe calculator. Toate aceste operaţii sunt dependente mai mult sau mai puţin de serviciul folosit pentru manipularea poştei electronice. Operaţiile de trimitere de mesaje, citire de mesaje şi răspuns la mesaje sunt însă comune tuturor serviciilor, iar principiile de utilizare a poştei electronice descrise în acest capitol sunt universal valabile.

Page 42: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 42

O scurtă recapitulare

Pentru a trimite un mesaj, expeditorul trebuie să completeze următoarele elemente ale antetului: • adresa destinatarului, în dreptul expresiei To: • subiectul mesajului, în dreptul expresiei Subject: • adresa unei persoane martor (dacă este cazul), în dreptul expresiei Cc: şi să compună textul mesajului propriu-zis. Pentru a răspunde unui mesaj, expeditorul trebuie să completeze următoarele elemente ale antetului: • adresa destinatarului, în dreptul expresiei To: (numai în cazul variantei

neautomate de răspuns); • subiectul mesajului, în dreptul expresiei Subject: (numai în cazul variantei

neautomate de răspuns, sau dacă doreşte explicit asta); • adresa unei persoane martor (dacă este cazul), în dreptul expresiei: Cc: • şi să compună textul mesajului propriu-zis, incluzând în mesajul de răspuns

mesajul primit, dacă este necesar şi în acelaşi timp posibil. Destinatarul unui mesaj poate afla următoarele informaţii utile din antetul mesajului respectiv: • adresa expeditorului, în dreptul expresiei From: • subiectul mesajului, în dreptul expresiei Subject: (chiar înainte de a

“deschide“ mesajul propriu-zis) • adresele tuturor destinatarilor principali ai mesajului, în dreptul expresiei

To: • adresele tuturor destinatarilor “martor” ai mesajului, în dreptul expresiei Cc: • data primirii mesajului, la sfârşitul liniei din dreptul expresiei From • data transmiterii mesajului , în dreptul expresiei Date: 2.3.5. Când ceva nu merge bine A fost trimis un mesaj unei persoane, şi la scurt timp expeditorul primeşte un mesaj de la un utilizator cu nume foarte straniu: Mailer-Daemon! Dacă se încearcă citirea acestui mesaj, se va observa prezenţa unui antet mult mai lung, şi la sfârşit mesajul pe care expeditorul l-a trimis cu puţin timp înainte. Ce s-a întâmplat?

Page 43: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Poşta electronică _________________________________________________________________________________________

.

43

Atunci când adresa destinatarului este scrisă greşit (adică nu există nici o adresă identică cu cea specificată de expeditor), sau reţeaua a fost întreruptă din diverse cauze undeva pe traseul dintre expeditor şi destinatar, sau calculatorul destinatarului a fost oprit din diverse motive o perioadă mai mare de timp, serviciul de poştă electronică nu reuşeşte să distribuie mesajul, şi informează expeditorul asupra acestui lucru returnând mesajul trimis împreună cu explicaţii referitoare la motivul returnării. Ca subiect, va oferi o scurtă explicaţie a nereuşitei.

Exemplu From mdorin Thu Nov 2 09:10 EET 1995 Date: Thu, 2 Nov 1995 09:10:37 +0200 From: Mail Delivery Subsystem <[email protected]> Subject: Returned mail: User unknown To: mdorin ----- Transcript of session follows ----- Connected to tyr: >>> RCPT To:<mihaic@tyr> <<< 550 <mihaic@tyr>... User unknown 550 [email protected]... User unknown ----- Unsent message follows ----- Return-Path: <mdorin> Received: by oblio.racai.ro (5.x/SMI-SVR4) id AA00725; Thu, 2 Nov 1995 09:10:37 +0200 Date: Thu, 2 Nov 1995 09:10:37 +0200 From: Dorin Marcu <[email protected]> Message-Id: <[email protected]> Errors-To: mdorin To: [email protected] Cc: [email protected] X-Sun-Charset: US-ASCII Mesajul trimis de câtre expeditor este inclus aici . . . În cazul returnării mesajului cu subiectul “User unknown” ca mai sus înseamnă că adresa specificată pentru destinatar nu este corectă. Soluţia este retransmiterea mesajului încă odată, de această dată cu o adresă corectă. Dacă însă cauza este cu totul alta, trebuie informat administratorului de reţea, care va fi în măsură să elimine această cauză. Dacă problema nu este la nivel local, soluţia este retransmiterea încă odată a mesajului după o perioadă de timp.

2.4. mail: un serviciu simplu pentru poşta electronică

Page 44: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 44

Serviciul pentru poştă electronică mail este primul serviciu creat pentru trimiterea şi recepţionarea mesajelor în reţelele de calculatoare. Cu toate că de la data creării sale atât calculatoarele cât şi serviciile oferite de acestea au evoluat foarte mult, mail a fost rescris de fiecare dată pentru noile condiţii de funcţionare fără a fi îmbunătăţit. Motivul este că deşi nu are prea multe facilităţi, este foarte simplu de utilizat, şi, cu toate că au fost create între timp alte servicii mult mai performante decât acesta, mail rămâne serviciul cu care toată lumea face primii paşi în lumea poştei electronice, fiind totodată şi un standard în materie: orice maşină conectată la INTERNET va avea acest serviciu. În cele ce urmează vor fi prezentate pe scurt, prin exemple, principalele facilităţi ale acestui serviciu.

Trimiterea unui mesaj cu mail De la tastatură se introduce următoarea comandă: mail adresa electronica a destinatarului după care se apăsă tasta "Return". În funcţie de modul în care a fost configurat serviciul de către administratorul de reţea, acesta va afişa pe ecran mai multe linii, pe măsură ce acestea sunt completate, în care se vor solicita diverse informaţii pentru antetul mesajului. În cele mai multe cazuri acestea vor consta în subiectul mesajului: Subject: subiectul mesajului şi eventualii destinatari “martori”: Cc: adresa destinatarului “martor” Tasta “Return” va trebui apăsată după ce se termină de completat fiecare linie de antet. Aşa cum s-a explicat în capitolul doi, se poate trimite un mesaj la mai mulţi destinatari în acelaşi timp. Pentru aceasta, în loc de o singură adresă pot fi completate mai multe adrese distincte, separate printr-un spaţiu. După completarea tuturor componentelor de antet solicitate, utilizatorului i se va oferi posibilitatea de a scrie mesajul propriu-zis. Editorul care oferă posibilitatea scrierii mesajului este incorporat în mail, dar nu este prea performant. După ce se termină de scris o linie de text trebuie apăsată tasta “Return” pentru a trece pe linia următoare, din acel moment linia anterioară nemaiputând fi modificată! De aceea trebuie compus cu mare atenţie mesajul,

Page 45: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Poşta electronică _________________________________________________________________________________________

.

45

pentru a nu se face greşeli care să nu mai poată fi reparate. În cadrul liniei curente pot fi folosite tastele cu săgeţi pentru deplasarea poziţiei cursorului, şi tasta “Back Space” pentru a şterge caracterul din stânga cursorului. La sfârşitul mesajului, pe o linie nouă, se va pune punct (.) pe prima poziţie a liniei. Aceasta va semnala serviciului că s-a terminat de scris mesajul şi că poate să înceapă procedurile pentru trimitea acestuia la destinaţie. După ce mesajul a fost trimis, serviciul îşi va încheia automat activitatea şi se va reveni în starea dinaintea începerii lucrului cu el.

Exemplu

În acest exemplu, expeditorul trimite un mesaj la adresa [email protected] cu subiectul “O noua carte interesanta!". La sfârşitul fiecărei linii trebuie apăsată tasta “Return”. Aceasta nu a fost ilustrată explicit în exemplu, pentru a nu încărca textul. #mail [email protected] Subject: O noua carte interesanta! Draga Aurel, Azi a apărut in librarii tratatul la care am lucrat in ultimii doi ani. A venit multa lume la lansare, aşa ca am fost destul de emoţionat. S-au si cumpărat destul de multe exemplare, iar editorul meu părea foarte optimist. Ti-am trimis si ţie doua exemplare prin posta, nu ştiu când vor ajunge. Te rog sa-mi trimiţi observaţiile tale. Cu bine, Alex. . EOT # Cum se procedează dacă la un moment dat se face o greşeală care nu mai poate fi reparată, sau se decide (din anumite motive) să nu se mai trimită mesajul pe jumătate scris? Se vor apăsa în acelaşi timp tastele “Control” şi “C”. Serviciul va afişa pe ecran următorul mesaj: (Interrupt -- one more to kill letter) Dacă se decide abandonarea mesajului, se va repeta încă odată combinaţia de taste şi mesajul nu va mai fi trimis. Dacă s-au apăsat tastele respective din greşeală, sau se decide totuşi trimiterea mesajului, se va apăsa orice altă tastă pentru a continua compunerea mesajului, ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.

Includerea unui document

Page 46: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 46

Mail nu oferă prea multe facilităţi în ceea ce priveşte scrierea mesajelor. Este foarte normal sa se utilizeze în acest scop un alt serviciu, mai prietenos sau mai performant. Este necesar deci să existe o posibilitate ca pe parcursul scrierii mesajului cu ajutorul serviciului mail să poată fi inclus conţinutul acelui document. Trebuie făcută o observaţie foarte importantă aici, şi anume că nu orice tip de document poate fi inclus într-un mesaj trimis cu mail. Datorită faptului că atunci când a fost creat serviciul mail nu existau decât documente cuprinzând texte simple, fără desene sau alte reprezentări grafice, singurul tip de documente ce pot fi incluse direct sunt documentele text simple. Pentru a include un astfel de document într-un mesaj trimis cu mail, se utilizează următoarea comandă compusă din două părţi separate printr-un spaţiu: ~r nume document unde numele documentului trebuie să conţină toată informaţia necesară pentru regăsirea documentului dorit. Această comandă trebuie dată la începutul unei linii noi, asemenea comenzii “punct” pentru terminarea compunerii mesajului. Serviciul încarcă documentul în mesaj fără a-i afişa conţinutul! Deasupra sau dedesubtul documentului respectiv se pot situa alte propoziţii scrise de către expeditor cu editorul incorporat în mail. Pot fi incluse mai multe documente într-un mesaj de poştă electronică.

Într-un anumit mesaj trebuie inclus documentul “predare.txt” care conţine observaţii cu privire la predarea unei lucrări trimestriale. Mesajul va arăta astfel: #mail [email protected] Subject: Predarea din decembrie. Stimata comisie, Includ in acest mesaj observaţiile mele cu privire la predarea numărul AC-205-95. ~r predare.txt "predare.txt" 101/2360 Pentru explicarea poziţiei mele, va rog să mă contactaţi. . EOT # Dacă serviciul găseşte şi reuşeşte să includă conţinutul documentului respectiv, va genera o linie imediat sub comanda respectivă, specificând numele

Page 47: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Poşta electronică _________________________________________________________________________________________

.

47

documentului între ghilimele şi alte informaţii ce-l caracterizează. Mesajul se încheie în mod obişnuit cu comanda “punct”.

Page 48: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 48

Citirea mesajelor primite Serviciul mail are două moduri de funcţionare. Unul este folosit numai atunci când se doreşte trimiterea de mesaje unor persoane şi a fost descris până acum. Al doilea mod oferă posibilitatea unor operaţii interactive: pot fi citite mesaje, pot fi salvate, imprimate pe hârtie, se poate răspunde la acestea etc. Pentru a folosi cel de-al doilea mod de lucru se va apela serviciul mail fără a mai specifica o adresă de poştă electronică. Dacă nu a sosit pentru utilizator nici un mesaj, serviciul va afişa mesajul no mail for nume utilizator şi se va termina automat. Dacă există mesaje pentru utilizator, serviciul va afişa câte o singură linie pentru fiecare mesaj, care va conţine (în această ordine) tipul mesajului, numărul curent al acestuia, adresa expeditorului, data sosirii şi subiectul mesajului, după care va aştepta o comandă de la utilizator imediat după promptul “&”. Semnificaţia informaţiilor afişate este următoarea: • tipul mesajului reflectă operaţiile la care acesta a fost supus; poate fi:

“N” pentru un mesaj sosit de curând şi care nu a mai fost văzut, “U” pentru un mesaj care a venit mai demult dar care nu a fost citit, “>“ pentru a marca mesajul curent, etc;

lipsa oricărui semn pentru această informaţie semnifică un mesaj care a fost citit deja;

• numărul mesajului reprezintă poziţia sa între celelalte mesaje, în funcţie de ordinea sosirii

• adresa expeditorului, data sosirii şi subiectul mesajului conţin informaţiile corespunzătoare din antetul mesajului respectiv.

Pentru a citi un mesaj este suficient să se specifice de la tastatură numărul mesajului dorit, şi acesta va fi afişat pe ecran. Pentru revenirea la afişarea mesajelor în mod antet (câte o linie pentru fiecare mesaj) se va utiliza comanda “h”. Aproape toate comenzile care pot fi utilizate se referă la un anumit mesaj. Ele se referă implicit la mesajul curent, marcat cu semnul “>“. Dacă se doreşte acţionarea asupra unui alt mesaj, se poate specifica explicit numărul acestuia atunci când se apelează comanda respectivă. Dacă mesajul care se citeşte este prea lung, el va defila pe ecran până la sfârşit, şi astfel nu se va putea citi decât partea finală. Pentru citirea întregului mesaj, mesajul va trebui salvat ca un document de sine stătător cu ajutorul comenzii “s”, urmată de un spaţiu şi de numele documentului în care se face salvarea.

Page 49: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Poşta electronică _________________________________________________________________________________________

.

49

De exemplu, comanda: s nume salvează mesajul curent în documentul “nume”, iar comanda: s 12 nume salvează mesajul cu numărul 12 în documentul "nume". Dacă documentul specificat nu există, el va fi creat, iar dacă există, mesajul va fi adăugat la sfârşitul lui. După această operaţie, mesajul respectiv va fi marcat cu un asterisc (“*”), pentru a semnala că a fost deja salvat. Pentru a şterge un mesaj, se foloseşte comanda “d”, atât implicit pentru mesajul curent, cât şi explicit pentru un mesaj cu numărul specificat. Mesajul respectiv nu va mai fi afişat, dar ştergerea efectivă a mesajului are efect doar după încheierea sesiunii. Astfel, se poate recupera mesajul cu ajutorul comenzii “u” urmată de numărul mesajului şters. Pentru a răspunde la un mesaj se va utiliza comanda “r”, serviciul generând automat adresa de răspuns şi subiectul mesajului. Compunerea scrisorii se va face în acelaşi mod cu trimiterea uneia noi, aşa cum s-a explicat în paragraful respectiv. Există o mulţime de alte comenzi care pot fi utile. Pentru a afla toate comenzile precum şi o scurtă explicaţie a efectului utilizării acestora se va utiliza comanda “?”. De asemenea, pentru a afla mai multe informaţii despre mail, se poate utiliza comanda man mail de la promptul calculatorului (în afara serviciului mail). După încheierea operaţiilor legate de poşta electronică, părăsirea serviciului mail se face cu ajutorul comenzii “q”.

Exemplu În cele ce urmează va fi prezentată o sesiune de lucru obişnuită cu mail, în care se va citi un mesaj, se va răspunde la el, şi pe urmă va fi salvat într-un document. Sesiunea se încheie cu ştergerea mesajului şi părăsirea serviciului. %mail mailx version 5.0 Fri Jul 15 21:21:05 PDT 1994 Type ? for help. "/var/mail/alex": 6 messages 1 new 1 unread

Page 50: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 50

1 owner-inductive@LI Thu Nov 2 03:24 159/5846 Call for Papers 2 [email protected] Thu Nov 2 22:40 76/210 Re: A nins la Sinaia! U 3 [email protected]. Fri Nov 3 19:27 247/11873 The Oracle information 4 [email protected] Fri Nov 3 21:53 232/530 Urgent! Teste atletism! 5 mpopescu@athena Sat Nov 4 23:25 42/773 Intalnire 20 ani >N 6 aurel@ sunsite.cs.mi Sun Nov 5 14:26 14/361 Tratat. & Observaţii: • la pornirea serviciului de mail, acesta afişează câteva informaţii referitoare la

data lansării şi numărul de mesaje primite de utilizator (alex); • din cauza lungimii, atât unele adrese cât şi unele subiecte ale mesajelor sunt

afişate doar parţial; ele pot fi citite integral odată cu întreg mesajul respectiv. • utilizatorul a primit un nou mesaj : 6; • exista un mesaj (3) pe care utilizatorul l-a primit în urmă cu 2 zile, l-a

observat, dar nu l-a citit. Mesajul este ca atare marcat cu litera “U”. & 6 Message 6: From [email protected] Sun Nov 5 14:26 EET 1995 Date: Sun, 5 Nov 1995 7:12:35 PDT From: Aurel Popa <[email protected]> To: [email protected] Subject: Tratat. Draga Alex, Am primit cu plăcere ştirea despre apariţia cărţii tale. Aştept cu nerăbdare sa primesc volumele pe care mi le-ai trimis. Durează cam doua săptămâni până ajung aici. Cu toate ca nu le-am citit încă, sunt convins ca este o lucrare de calitate. Felicitări ! Cu bine, Aurel. & h 1 owner-inductive@LI Thu Nov 2 03:24 159/5846 Call for Papers 2 [email protected] Thu Nov 2 22:40 76/210 Re: A nins la Sinaia! U 3 [email protected]. Fri Nov 3 19:27 247/11873 The Oracle information 4 [email protected] Fri Nov 3 21:53 232/530 Urgent! Teste atletism! 5 mpopescu@athena Sat Nov 4 23:25 42/773 Intalnire 20 ani > 6 aurel@ sunsite.cs.mi Sun Nov 5 14:26 14/361 Tratat. &

Page 51: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Poşta electronică _________________________________________________________________________________________

.

51

Observaţii: • utilizatorul a dat serviciului comanda pentru afişarea mesajului 6; • după citirea acestui mesaj, utilizatorul a decis să reafişeze antetele tuturor

mesajelor primite; se observă faptul că mesajul 6 nu mai este marcat ca nou primit (“N”):

& s 6 aurel "aurel" [New file] 15/372 & h 1 owner-inductive@LI Thu Nov 2 03:24 159/5846 Call for Papers 2 [email protected] Thu Nov 2 22:40 76/210 Re: A nins la Sinaia! U 3 [email protected]. Fri Nov 3 19:27 247/11873 The Oracle information 4 [email protected] Fri Nov 3 21:53 232/530 Urgent! Teste atletism! 5 mpopescu@athena Sat Nov 4 23:25 42/773 Intalnire 20 ani >* 6 aurel@ sunsite.cs.mi Sun Nov 5 14:26 14/361 Tratat. & Observaţii: • utilizatorul a decis să salveze mesajul 6 pentru a-l arăta colaboratorilor săi;

în acest scop a utilizat comanda “s” pentru a-l salva în documentul cu numele “aurel“; serviciul certifică încheierea cu succes a acestei operaţiuni precizând dimensiunea documentului scris, precum şi faptul că documentul a fost creat cu această ocazie;

• după aceasta, utilizatorul a decis din nou să afişeze antetele tuturor mesajelor primite; se observă faptul că mesajul 6 este marcat şi cu asteriscul ce semnifică faptul că respectivul mesaj a fost salvat.

& d 6 & h 1 owner-inductive@LI Thu Nov 2 03:24 159/5846 Call for Papers 2 [email protected] Thu Nov 2 22:40 76/210 Re: A nins la Sinaia! U 3 [email protected]. Fri Nov 3 19:27 247/11873 The Oracle information 4 [email protected] Fri Nov 3 21:53 232/530 Urgent! Teste atletism! > 5 mpopescu@athena Sat Nov 4 23:25 42/773 Intalnire 20 ani & q Held 5 messages in /var/mail/alex %

Page 52: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 52

Observaţii. • utilizatorul a decis să şteargă mesajul 6. L-a salvat deja şi doreşte să

elibereze spaţiul ocupat de acest mesaj în calculator; În acest scop a utilizat comanda “d”; următoarea comandă de afişare a mesajelor în format antet confirmă reuşita operaţiunii, prin faptul că mesajul respectiv nu mai apare în lista mesajelor primite; la părăsirea serviciului mail cu ajutorul comenzii “q” mesajul este şters efectiv, nemaiputând fi recuperat;

• serviciul afişează la terminare numărul de mesaje care sunt păstrate pe calculator, putând fi citite la viitoarea sesiune de lucru.

2.5. Mail Tool: poşta electronică cu interfaţă grafică Interfaţa grafică constă într-un sistem de ferestre, meniuri, butoane, precum şi alte elemente care permit utilizatorului un contact cu calculatorul mult mai intuitiv şi mai apropiat de modul în care se folosesc diferite obiecte în viaţa reală. Prezenţa unei interfeţe grafice uşurează foarte mult operaţiile corespunzătoare poştei electronice. Editorul de texte pus la dispoziţie pentru a scrie un mesaj este mai comod de utilizat, iar prin folosirea mouse-ului, aproape toate comenzile care trebuie apelate se reduc la poziţionarea săgeţii-indicator asupra elementului corespunzător comenzii dorite, şi apăsarea unui buton de pe mouse pentru executarea acesteia. Toate cele învăţate până acum despre poşta electronică pot fi aplicate întocmai, dar mult mai simplu pentru utilizator. În plus, este posibilă ataşarea la mesajul trimis a documentelor de ce cuprind date de tipuri diferite (desene, sunete etc.), deoarece serviciile disponibile la ora actuală ştiu cum să le trimită intacte la destinaţie. Deoarece există mai multe facilităţi care oferă posibilitatea utilizării interfeţelor grafice (depinzând în primul rând de tipul de calculator pe care aceste facilităţi rulează), au fost produse diferite tipuri de servicii pentru poşta electronică în mod grafic, fiecare corespunzând unei anume interfeţe grafice. Cu toate acestea, pentru a evita necesitatea de a învăţa mereu cum se utilizează noi servicii pentru poşta electronică, modul în care utilizatorul interacţionează cu serviciul este foarte asemănător la toate. In cele ce urmează va fi prezentat Mail Tool, serviciul existent pe calculatoarele SUN. Mail Tool poate fi utilizat pentru a: • scrie şi expedia mesaje de poştă electronică;

Page 53: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Poşta electronică _________________________________________________________________________________________

.

53

• primi şi citi mesaje de poştă electronică; • ataşa la mesajul trimis documente cu diferite tipuri de informaţii (audio,

imagini etc.); • retransmite un mesaj primit unei alte persoane interesate; • răspunde la mesajele primite; • imprima mesajele primite, sau a le salva pentru prelucrări ulterioare. Mail Tool afişează una sau mai multe ferestre pe ecran, în funcţie de activitatea pe care o desfăşoară. Aceste ferestre oferă posibilitatea de a efectua simultan diferite operaţii asupra mai multor mesaje. Când Mail Tool este în aşteptare, acesta nu afişează pe ecran decât o icoană. Pentru a utiliza Mail Tool, se va executa un dublu-clic cu butonul din stânga al mouse-ului pe icoana serviciului. În figura de mai jos sunt prezentate cele trei icoane pe care Mail Tool le afişează pentru situaţiile în care nu există mesaje, există mesaje, respectiv există mesaje noi:

nu există mesaje există mesaje există mesaje noi La trezirea la viaţă a serviciului va apare pe ecran fereastra principală (Header Window), în care vor fi afişate mesajele primite. Semnificaţia componentelor unui mesaj precum şi forma de afişare a antetelor mesajelor este aceeaşi ca şi în cazul serviciului mail.

Citirea mesajelor primite Cu fereastra principală deschisă, se selectează mesajul dorit făcând un clic cu butonul stâng al mouse-ului, în momentul în care cursorul-săgeată indică mesajul respectiv. Mesajul va fi afişat într-o fereastră proprie (View Window) atunci când se va executa un dublu-clic cu butonul stâng al mouse-ului având cursorul-săgeată poziţionat pe mesajul respectiv, putând fi citit independent de activarea altor mesaje. Astfel, pot fi afişate simultan mai multe mesaje pe ecran, fiecare în fereastra proprie, dacă se execută succesiv comanda descrisă mai sus asupra antetelor mai multor mesaje. Sunt prezente pe ecran în acelaşi timp atât fereastra principală cât şi ferestrele de citire ale mesajelor. Mesajul curent selectat este încadrat de un dreptunghi subţire. Mesajele care sunt afişate în ferestre de vizualizare sunt marcate suplimentar cu o săgeată orizontală. În figura de mai jos sunt prezentate fereastra principală precum şi o fereastră de vizualizare, pentru citirea unui mesaj.

Page 54: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 54

Cum se şterge un mesaj

În fereastra principală se selectează mesajul care trebuie şters şi pe urmă se face clic pe butonul “Delete”.

Page 55: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Poşta electronică _________________________________________________________________________________________

.

55

Pentru a anula ştergerea unui mesaj, se selectează una din sub-opţiunile meniului “Edit”, opţiunea “Undelete”:

• “Last” permite refacerea ultimului mesaj şters, • “From List” oferă posibilitatea refacerii unui mesaj oarecare, selectat din lista mesajelor care pot fi recuperate.

Cum se trimite un mesaj Având fereastra principală deschisă, se va selecta butonul “Compose” pentru a scrie un nou mesaj.

Se deschide în acest scop o nouă fereastra (Compose Window). Această fereastră conţine în partea de sus cele 3 elemente ale antetului unei scrisori care trebuie completate de către expeditor (adresa destinatarului, subiectul mesajului şi eventualii destinatari martori). Pentru a completa una din aceste informaţii, selectarea se face cu ajutorul mouse-ului. Nu există o anumită ordine de completare (ca în cazul serviciului mail), putându-se scrie întâi chiar mesajul propriu-zis! Este important însă ca în momentul trimiterii mesajului toate informaţiile necesare distribuirii să fie deja completate. Textul mesajului propriu-zis este completat în partea de mijloc a ferestrei de compunere. În momentul în care aţi terminat editarea, pentru a trimite efectiv mesajul se face un clic cu mouse-ul pe butonul “Deliver”, fără a mai fi necesară scrierea unui punct în corpul mesajului ca în cazul serviciului mail. În figura de mai jos este prezentată fereastra de compunere, conţinând un mesaj pregătit pentru expediere.

Page 56: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 56

Cum se ataşează un document Pentru a ataşa un document la un mesaj se selectează în partea de jos a ferestrei de compunere meniul “File”, şi se foloseşte opţiunea “Open” pentru a căuta documentul dorit. Se va deschide o nouă fereastră. Se selectează documentul dorit cu ajutorul mouse-ului, şi pe urmă se selectează cu mouse-ul butonul "Add". Documentul va fi automat ataşat la mesaj, o icoană a acestuia apărând în partea de jos a ferestrei de compunere. În figura de mai jos este prezentată partea din fereastra de compunere utilizată pentru ataşarea documentelor la mesaje, conţinând un document ataşat.

Page 57: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Poşta electronică _________________________________________________________________________________________

.

57

Cum se salvează un mesaj Se va selecta mesajul care trebuie salvat în fereastra principală, apoi se va completa numele documentului în care se doreşte salvarea în partea de sus a ferestrei principale, în dreptul liniei “Mail File” (faza 1 în figură).

12a2b

2 Mesajul poate fi pe urmă copiat în document făcând clic cu mouse-ul pe butonul “Copy”, acesta rămânând în acelaşi timp şi în fereastra principală (faza 2a), sau poate fi mutat în document, caz în care mesajul va fi şters din fereastra principală, făcând clic cu mouse-ul pe butonul “Move” (faza 2b). Salvarea unui document ataşat mesajului se face astfel: se selectează mesajul respectiv, şi se afişează în fereastra de vizualizare. Aceasta va conţine în partea de jos un spaţiu în care sunt afişate icoanele tuturor documentelor ataşate. Va fi selectat cu mouse-ul documentul care trebuie salvat. Din meniul “File” situat în aceeaşi zonă a ferestrei se va selecta opţiunea “Save As” şi se va completa numele documentului în care se doreşte salvarea, după care se va selecta butonul “Save”.

Cum se răspunde la un mesaj În fereastra principală se va selecta mesajul la care urmează să se răspundă. Se va selecta apoi din meniul “Reply” opţiunea ce corespunde intenţiilor utilizatorului.

Ca răspuns, va fi deschisă automat fereastra de compunere a mesajelor, în care o parte din informaţiile antetului au fost deja completate de către serviciu. În cazul în care s-a optat pentru includerea mesajului primit în răspuns, acesta va

Page 58: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 58

fi deasemenea afişat în fereastră, oferind posibilitatea de a se face observaţii în imediata vecinătate a liniilor de text ale mesajului primit. În continuare se procedează întocmai ca la trimiterea unui mesaj.

Încheierea lucrului cu Mail Tool Pentru a încheia sesiunea de lucru, trebuie doar apăsat butonul "Done", iar Mail Tool va trece din nou în starea de aşteptare, afişând doar icoana sa. Abia acum mesajele care au fost şterse de către utilizator sunt şterse efectiv, nemaiputând fi recuperate.

2.6. Concluzii Secţiunea care se încheie aici a avut principalul scop de a obişnui utilizatorul cu ideea de poştă electronică, şi de a explica pe scurt principalele operaţii care se pot face cu aceasta. Serviciile pentru utilizarea mesajelor poştei electronice sunt mult mai complexe decât au fost prezentate aici, oferind posibilităţi foarte variate, şi o gamă aproape completă de servicii. Mai mult, aceste servicii evoluează continuu, fiind mereu mai complete, mai complexe, mai uşor de mânuit. Este sarcina fiecărui utilizator să rămână la curent cu lucrurile noi care apar zilnic în INTERNET. Pentru asta este suficient să se corespondeze cu cei care produc aceste noutăţi (deci noutăţi despre email folosind email - aceasta este o practică răspândită în INTERNET). Utilizatorul este îndemnat să folosească capitolul de faţă ca pe o uşă deschisă către cunoaştere.

Page 59: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

FTP - transferul electronic al documentelor _________________________________________________________________________________________

59

.

3. FTP - transferul electronic al documentelor

3.1. Introducere Probabil că deja titlul lucrării a reuşit să declanşeze un semnal de alarmă în mintea cititorilor. Să încercăm să dăm câteva explicaţii. Mai întâi ftp. Acesta este acronimul de la file transfer protocol, adică protocol de transfer al fişierelor. De la bun început vă atragem atenţia că această informaţie nu vă foloseşte la nimic, dar de câte ori nu ne-am chinuit mintea ca să ne imaginăm ce se ascunde în spatele unui acronim? Tot ce trebuie reţinut este acest nume, ftp. El reprezintă numele unei facilităţi oferite de către calculator, cam la fel cum tele-textul este o facilitate a televiziunii. De altfel metafora televiziunii va fi des utilizată în cadrul lucrării. Pentru a oferi un balon de optimism celor care cred că nu vor putea utiliza niciodată calculatoarele pentru că sunt prea complicate, vă invit să vă imaginaţi ce faceţi când porniţi televizorul. De obicei, apăsaţi blazat pe un buton oarecare din cele peste zece care se află pe panoul de comandă şi aşteptaţi ca imediat să apară imaginile transmise de canalul selectat implicit. Nici unul dintre dumneavoastră nu se gândeşte în acel moment că semnalul electronic de televiziune este captat de antenă, că apăsarea butonului pune în funcţiune circuitele care decodifică semnalul de televiziune şi îl transformă într-un fascicul electronic ce bombardează suprafaţa tubului catodic, etc. Nu mai continui, probabil că unii dintre dumneavoastră s-au şi plictisit. Ce am vrut să facem cu acest exemplu este să vă sugerăm principiul cutiei negre. Nici un aparat nu este greu de folosit dacă ştim cum reacţionează la acţiunile noastre. Nu trebuie să ştim şi cum realizează acest lucru. Să continuăm parcurgerea titlului lucrării. De abia am reuşit să trecem de cele trei litere de început că ne împiedicăm de alte cuvinte ciudate. Ce înseamnă transfer electronic ? Cuvântul transfer are un înţeles clar pentru toată lumea, actul de a transfera, de a trece ceva (obiect, etc.) de la cineva la altcineva. Bine, bine dar ce înseamnă electronic? Pur şi simplu este vorba de faptul că obiectele transmise sunt transferate prin semnal electronic. De fapt, lucrurile sunt un pic

Page 60: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 60

mai fine pentru că singurul tip de obiect transferabil electronic este informaţia. Aceasta este o idee extrem de importantă deci se cuvine repetată, Transferul electronic transportă numai informaţie, el nu poate transporta obiecte fizice. Transferul mai implică o sursă şi o destinaţie a transferului. În cazul semnalului de televiziune, care este tot informaţie, sursa este postul care emite iar destinaţia este televizorul. În cazul ftp-ului transferul are loc între două calculatoare. Deci, pentru a putea face transfer electronic dintr-o parte a lumii în cealaltă, este necesar, nu şi suficient, ca în cele două puncte să existe două calculatoare pornite. Condiţia nu este şi suficientă pentru că mai trebuie îndeplinite o sumedenie de alte condiţii. Din fericire nu este treaba dumneavoastră să aveţi grijă de îndeplinirea lor. De exemplu, este imperios necesar să existe mediul prin care semnalul electronic să circule dintr-un punct în altul. Asupra acestei idei, mediul care permite transmiterea semnalului electronic între calculatoare, vom reveni pentru că ea explică ce înseamnă vestitul INTERNET. În sfârşit, am ajuns la ultimul cuvânt din titlu, document. Bineînţeles că toată lumea ştie ce înseamnă un document, dar în sensul de obiect fizic. După cum am spus, prin transfer electronic nu pot fi vehiculate obiecte fizice ci doar informaţii şi atunci cuvântul document are cu totul alt sens. Probabil o denumire mai corectă ar fi document electronic pentru că la fel ca tot ce există în lumea calculatoarelor este vorba doar de o convenţie de interpretare a semnalelor. Deja cu ultima frază, credem că am nedumerit o parte dintre cititori. Ce înseamnă convenţie de interpretare a semnalelor? Vă reamintim că, de fiecare dată când mai aveţi astfel de probleme, să lăsaţi principiul cutiei negre să acţioneze, principiul acţiune-răspuns. În această idee, documentul electronic este ca un document obişnuit. Ce pot face cu un document obişnuit? Pot să-l citesc, pot să-l multiplic la o maşină de copiat, pot să-l arunc la coş, pot să-l modific, etc. Dacă aş putea face toate aceste operaţii cu un document electronic, atunci aş putea fi convins că termenul document este corect. Ei bine, toate aceste operaţii se pot face şi încă multe altele. Concluzia ultimului paragraf este sintetizată în cele ce urmează. Priviţi documentul electronic ca pe o carte sau ca pe un articol. Singura deosebire este suportul fizic pe care este depusă informaţia. In primul caz este un suport electric iar în al doilea caz este hârtia. Nu uitaţi principiul cutiei negre: dacă la acţiuni similare efectuate asupra a două “obiecte” distincte se

Page 61: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

FTP - transferul electronic al documentelor _________________________________________________________________________________________

.

61

obţin rezultate similare atunci probabil că obiectele sunt similare din punct de vedere conceptual. 3.1.1. Reţeaua În secţiunea anterioară spuneam că o condiţie pentru transferul electronic este ca între cele două calculatoare, sursă şi destinaţie, să existe un mediu propice transmisiei. Mediul aceste există, credeţi-ne pe cuvânt, şi îmbracă cele mai diverse forme. Transmisiile se fac prin satelit, prin cabluri transoceanice, prin linii telefonice, prin fibră optică, etc. Ideea la care vrem să ajungem este că această interconectare, interconectare în sensul acestui mediu de transmisie, a mai multor calculatoare duce cu gândul la o reţea asemănătoare reţelei telefonice de exemplu. Chiar acesta este cuvântul utilizat, reţea de calculatoare. Trebuie subliniat că reţele sunt entităţi distincte ce realizează gruparea calculatoarelor. Este foarte posibil ca două calculatoare conectate în reţea să nu poată comunica datorită faptului că se află în reţele diferite. Nu vom continua acest subiect pentru că la ora actuală există o reţea ce acoperă majoritatea covârşitoare a calculatoarelor, reţeaua INTERNET. Există şanse foarte mari ca o maşina, dacă este conectată în reţea, să fie conectată la INTERNET. Recapitulând,

INTERNET este o reţea de calculatoare. Reţeaua este mediul cu ajutorul căruia se realizează transferul electronic al informaţiei (documentelor) între calculatoare.

Câteva elemente de “argou”. Foarte des se pune semnul egal între reţea şi INTERNET. Puteţi face şi dumneavoastră acelaşi lucru, bazându-vă pe observaţia că majoritatea calculatoarelor sunt în reţeaua INTERNET. Mai mult, dacă transferaţi un document de pe alt calculator pe calculatorul dumneavoastră se foloseşte expresia “am luat documentul X de pe reţea” sau, mai specific, “am luat documentul X de pe maşina M”. 3.1.2. Mii de documente Mii de calculatoare conectate la INTERNET au biblioteci de documente şi programe (arhive) accesibile publicului larg. Mare parte din conţinutul lor constă în programe gratis sau la un preţ foarte redus. Dacă doriţi la un moment dat un program de comunicaţii pentru calculatorul IBM pe care îl aveţi, sau dacă vreţi un nou joc pentru calculatorul Amiga, le puteţi găsi pe amândouă pe

Page 62: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 62

reţea. Există de asemenea şi biblioteci de documente. Dacă doriţi o copie după o decizie recentă a Curţii Supreme a Statelor Unite, o puteţi găsi pe reţea. Copii ale documentelor istorice, precum Declaraţia de Independenţa a Statelor Unite sau traducerea în engleză a unei telegrame a lui Lenin prin care ordona execuţia unor ţărani răsculaţi se pot obţine fără probleme. Se pot găsi poezii, textele unor cântece celebre, chiar rezumate ale unor filme. Toate aceste informaţii sunt păstrate pe calculator sub formă de documente electronice. Lucrarea de faţă îşi propune să vă înveţe cum să le aduceţi pe calculatorul dumneavoastră chiar dacă documentul iniţial se află pe un calculator al Departamentului de Apărare al Statelor Unite, în clădirea Pentagonului. După cum am mai spus cu un document fie el pe hârtie sau electronic se mai pot face o sumedenie de lucruri. Lucrarea nu vă învaţă cum se modifică (editează) un document, cum se multiplică un document, cum se “aruncă la coş”. Ceea ce vă învaţă este totuşi extrem de important. Cum să căpătaţi un document a cărui obţinere ar fi durat luni de zile prin poştă, în cazul fericit în care aţi fi ştiut unde să-l cereţi. În plus, vă învaţă tehnici elementare de căutare a unui document după nume. Imaginaţi-vă că intraţi într-o bibliotecă cu un milion de cărţi pentru care nu aveţi nici o informaţie de căutare. Practic, nu veţi putea face nimic. INTERNET-ul este o astfel de bibliotecă imensă şi deci este absolut necesar să ştiţi cum să căutaţi o informaţie.

3.2. archie sau prietenul la nevoie se cunoaşte Metafora folosită în prezentarea ftp ar fi următoarea. Să presupunem că un cercetător caută manuscrise referitoare la războiul celor două roze. Obţinerea unor documente referitoare la subiect are două faze. Prima este căutarea, în care cercetătorul detectează bibliotecile sau muzeele în care se află documentele. Urmează apoi transferul in care într-un fel sau altul se obţin copii după documentele respective. Dacă este mai norocos, ar putea face el deplasarea în străinătate, dar nu întotdeauna se poate şi uneori este şi incomod. În cele ce urmează, vom discuta prima etapă, urmând ca secţiunea următoare să dezvolte problema transferului. Cum se poate găsi o informaţie pe care o doreşti? Informaţia în cazul nostru se află sub formă de documente. Întrebarea re-formulată este, “Cum se poate găsi adresa unde se află un anumit document?”. Cititorul alert probabil că a observat introducerea unui concept nou, acela de adresă. Ce este o adresă? Am mai spus că documentele se află în memoria calculatoarelor. Dacă eu vreau să

Page 63: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

FTP - transferul electronic al documentelor _________________________________________________________________________________________

.

63

obţin un document din memoria unui calculator aflat în clădirea Pentagonului sau a British Museum va trebui să specific clar că mă refer la acel calculator şi nu la altul. Ideea este foarte simplă. Aşa cum orice clădire are o adresă, orice calculator conectat la INTERNET are o adresă. Când mă refer la un calculator conectat în INTERNET folosesc o adresă, la fel cum când mă refer la o clădire folosesc adresa clădirii pentru referinţe. Nu vom face acum “disecţia” modului de formare al adreselor. Ele au o structură, aşa cum şi adresele obişnuite au stradă, oraş, ţară, etc. Nu o vom face pentru că informaţia nu este esenţială, atât timp cât cunoaştem adresa exactă. Deci vom privi adresa ca un obiect intangibil. Aşa cum o ştim o vom şi folosi. Pentru a vă satisface curiozitatea iată câteva adrese de calculatoare, apolo.cs.pub.ro odin.racai.ro roearn.ici.ro bufallo.ai.mit.edu parsifal.rice.cs.edu qtronix.surrey.ac.uk Deci problema la ora actuală ar fi cam următoarea: vrem să căutăm documente referitoare la un anumit subiect. Procesul de căutare va fi considerat terminat atunci când vom obţine adresele calculatoarelor pe care se află documentele respective. Una din numeroasele metode de căutare, se numeşte archie. Acesta este un program care bazat pe nişte informaţii de căutare destul de primitive încearcă să descopere documente care corespund celor căutate. Căutarea este primitivă pentru că nu se pot specifică criterii de căutare de tipul cuvinte cheie sau conţinut parţial al documentului. Căutarea se face numai după titlu. Documentele electronice păstrate într-un calculator au toate un nume. Ideea cred că se cuvine repetată:

Orice document electronic are un nume. Archie poate căuta documente specificând parţial numele documentului. De exemplu, dacă informaţia de căutare este war atunci archie va prezenta toate documentele care conţin în nume aceste trei litere în succesiune, war. Archie este un program. Ca orice program pentru calculator pentru a-l putea utiliza trebuie pornit. Există mai multe modalităţi de a porni archie.

Page 64: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 64

Archie prin telnet Pornirea archie prin aceasta metodă se face în felul următor:

$ telnet archie.mcgill.ca [RETURN]

Reamintim convenţia de notaţie, referitoare la introducerea comenzilor pentru calculator. Tot ce trebuie introdus de către utilizator este prezentat cu litere îngroşate, iar ce afişează calculatorul este prezentat cu litere normale. Toate aceste “dialoguri” sunt întotdeauna scoase în evidenţă într-o secţiune indentată. Comanda descrisă mai sus se realizează astfel: se apasă succesiv tastele ce au înscrise literele din descriere deci,

t, e, l, n, e, t, [spaţiu], a, r, c, h, i, e, ., .........

Acolo unde apare un spaţiu se utilizează tasta pentru spaţiu (cea mai lungă dintre taste) şi totul se încheie prin apăsarea tastei RETURN. Parantezele ce delimitează tasta RETURN în descrierea comenzii nu se tastează. Ele sunt folosite pentru a delimita caracterele RETURN ce nu reprezintă o secvenţă ci numele unei taste. Deci, [RETURN] înseamnă apăsarea tastei RETURN, şi nu apăsarea tastelor R, E, T, U, R şi N. În loc de archie.mcgill.ca care este de fapt adresa unui calculator se pot folosi următoarele:

archie.mcgill.ca archie.sura.net archie.unl.edu archie.ans.net archie.rutgers.edu

Nu uitaţi ca între telnet şi una dintre adresele de mai sus să introduceţi un spaţiu prin apăsarea tastei space. La cererea de introducere a numelui de cont (login-name), tastaţi:

archie [RETURN] După conectare, cea mai importantă comandă este,

prog nume-document [RETURN] Secvenţa de caractere nume-document a fost în mod deliberat scrisă înclinat pentru a semnifica faptul că în acea poziţie trebuie introdusă informaţia de

Page 65: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

FTP - transferul electronic al documentelor _________________________________________________________________________________________

.

65

căutare, adică numele parţial al documentului. Deci după ce tastaţi prog urmat de spaţiu, va trebui să introduceţi numele parţial al documentului şi nu secvenţa de caractere nume-document. De exemplu o operaţie de căutare ar fi:

prog war [RETURN] Dacă nu sunteţi sigur de denumirea completă a documentului încercaţi să introduceţi o parte de care sunteţi sigur. De exemplu, un nume de document precum scheme va funcţiona la fel de bine ca revised_report_on_scheme. Este important să nu folosiţi un nume de care nu sunteţi foarte sigur, ci să vă limitaţi la partea de care sunteţi sigur. Ce informaţii ne oferă archie ? Să studiem o clipă ce informaţii ne oferă archie pentru a vedea la ce pot fi ele folosite. Pentru o comandă, ca mai jos,

prog zterm [RETURN] archie va răspunde cam în felul următor,

Host sumex-aim.stanford.edu Location: /info-mac/comm FILE -rw-r--r-- 258256 Feb 15 17:07 zterm-09.hqx Location: /info-mac/misc FILE -rw-r--r-- 7490 Sep 12 1991 zterm-sys7-color-icons.hqx

De menţionat că în exemplul de mai sus răspunsul dat de archie este destul de scurt. În unele cazuri el poate fi extrem de lung, mai ales dacă utilizaţi ca şir de căutare un şir foarte mic. De pildă dacă folosiţi comanda,

prog t [RETURN] vor fi afişate toate documentele din arhivele INTERNET care conţin litera a în nume. Probabil că există cel puţin câteva zeci de mii de fişiere care îndeplinesc această condiţie. Reluăm răspunsul dat de archie mai jos, dar evidenţiind câteva aspecte importante.

Host sumex-aim.stanford.edu Location: /info-mac/comm FILE -rw-r--r-- 258256 Feb 15 17:07 zterm-09.hqx

Page 66: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 66

Location: /info-mac/misc FILE -rw-r--r-- 7490 Sep 12 1991 zterm-sys7-color-icons.hqx

Pentru fiecare document al cărui nume îndeplineşte condiţia de căutare, archie oferă trei informaţii:

Host (Gazda) este calculatorul pe care s-a găsit documentul respectiv. Calculatorul este specificat prin adresa sa. Location (Calea) este adresa documentului pe calculatorul respectiv. Vom reveni asupra acestei noţiuni dar pe scurt, orice document dintr-un calculator are o adresă aşa cum orice carte dintr-o bibliotecă are o adresă. Experienţa arată că noţiunea de adresă a unui document este greu de asimilat, dar trebuie să aveţi în minte modul de a căuta într-o bibliotecă. Nimeni nu se mai miră de vreo două sute de ani încoace că pentru a căuta o carte într-o bibliotecă se duce la un index unde găseşte adresa cărţii sub forma: sala X, corpul Y, raftul III, poziţia 123. Exact acelaşi mecanism se aplică şi pentru păstrarea documentelor pe calculator. Dacă vreţi, pe lângă alte trăsături, calculatorul este şi o mare bibliotecă electronică. File (Numele) este numele documentului, noţiune cu care deja ne-am familiarizat.

Aceste trei informaţii sunt suficiente pentru a putea obţine documentul respectiv.

3.3. Transferul documentelor cu ajutorul FTP 3.3.1 Lansarea ftp În secţiunea anterioară am prezentat modul în care se caută documente pe calculatoarele conectate la INTERNET. In cele ce urmează ne vom ocupă de problema obţinerii lor, adică a transferului lor. Am învăţat că informaţie pe care o obţinem de la archie este în forma:

adresa calculatorului în cadrul reţelei

Page 67: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

FTP - transferul electronic al documentelor _________________________________________________________________________________________

.

67

adresa documentului în cadrul calculatorului numele documentului

Pentru a folosi aceste informaţii primul lucru pe care trebuie să-l facem este să pornim program ftp. Aceasta se face cu o comandă de formă:

$ ftp adresă-calculator [RETURN] Trebuie subliniat că se consideră a fi o impoliteţe conectarea la o adresă în timpul orelor de lucru de la adresa respectivă (6a.m.-6p.m.). Aceasta pentru că transferul fişierelor consumă o mare parte a puterii de calcul care în timpul orelor de lucru este destinată funcţiei principale a calculatorului. Există însă şi calculatoare dedicate pentru servicii gen ftp, acestea fiind accesibile 24 de ore din 24. La sfârşitul acestei lucrări vor fi prezentate astfel de adrese. Vom prezenta, în continuare un exemplu de interacţiune calculator-utilizator pentru a avea o imagine asupra celor ce se întâmplă.

$ ftp apolo.cs.pub.ro[RETURN] Connected to apolo.cs.pub.ro. 220 APOLO FTP server (Version 4.196 Mon Jan 13 13:52:23 PST 1992) ready. Name (apolo.cs.pub.ro:csilviu):

Dacă nu se întâmplă nimic în, să zicem, un minut, atunci utilizaţi ctrl-c pentru a reveni în linia de comandă a sistemului dvs. Secvenţa ctrl-c se obţine apăsând simultan tasta Ctrl (control) şi tasta având înscrisă litera c. Nu trebuie să vă forţaţi să obţineţi o apăsare simultană, putând de exemplu, apasă întâi tasta Ctrl şi cu ea apăsată să apăsaţi şi c. Conexiunea cu maşina de unde se doreşte obţinerea documentului este făcută în momentul în care ceva asemănător ultimelor trei linii din exemplul de mai sus se afişează pe ecranul calculatorului. Dacă legătura a fost realizată, atunci introduceţi:

anonymous [RETURN] De foarte multe ori se întâlneşte formularea ftp anonymous. Aveţi acum şi motivul acestei denumiri. În general maşinile ce oferă servicii ftp anonymous sunt disponibile publicului larg şi de aceea sunt anonime, adică nu este nevoie să vă oferiţi numele. După introducerea numelui, anonymous, vi se va cere parola. Drept parolă, introduceţi adresa dumneavoastră de e-mail. Dacă, de exemplu, numele de cont pe care îl aveţi este csilviu iar maşina pe care lucraţi

Page 68: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 68

are adresa odin.racai.ro atunci adresa de e-mail pe care trebuie să o introduceţi este:

[email protected] [RETURN] Reluăm în cele ce urmează întregul dialog pentru a avea o imagine de ansamblu asupra celor întâmplate. Am inclus şi răspunsul pe care îl primiţi după introducerea parolei.

$ ftp apolo.cs.pub.ro[RETURN] Connected to apolo.cs.pub.ro. 220 APOLO FTP server (Version 4.196 Mon Jan 13 13:52:23 PST 1992) ready. Name (apolo.cs.pub.ro:csilviu): anonymous [RETURN] Password: [email protected] [RETURN]

230 Guest connection accepted. Restrictions apply. Remote system type is UNIX. Using binary mode to transfer files. ftp>

3.3.2 Cum se termină o sesiune ftp ? Principala problemă pe care o au majoritatea utilizatorilor este, Cum se iese dintr-un program? adică cum se poate opri programul. Pare amuzant, dar de foarte multe ori se întâmplă ca programele să aibă un mod de ieşire greu de imaginat, de exemplu printr-o combinaţie complicată de taste, şi atunci utilizatorii sunt pur şi simplu prinşi în capcană neputând ieşi din program decât prin oprirea calculatorului. Programele ftp diferă uneori, de la un calculator la altul, dar una din comenzile următoare va funcţiona cu siguranţă:

ftp> bye [RETURN] ftp> quit [RETURN] ftp> exit [RETURN]

Încercaţi doar una dintre ele, în ordinea prezentării. Dacă oprirea programului a reuşit, se afişează un mesaj şi în acest caz nu continuaţi cu introducerea celorlalte comenzi. Imediat după ce aţi introdus parola cerută sunteţi în linia de comandă a programului ftp. Înainte de orice altceva, tastaţi comanda,

ftp> binary [RETURN]

Page 69: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

FTP - transferul electronic al documentelor _________________________________________________________________________________________

.

69

Din motive care depăşesc nivelul de detaliere propus pentru această lucrare ea trebuie întotdeauna dată imediat după ce aţi reuşit să vă conectaţi. 3.3.3 Utilizarea informaţiilor oferite de archie În secţiunile următoare vor fi prezentate şi alte comenzi ftp dar experienţa arată că în majoritatea cazurilor o să folosiţi o singură comandă, get, împreună cu informaţiile oferite de archie, adică:

• adresă calculator • adresă document • nume document

Primul pas care trebuie făcut pentru a obţine documentul căutat este de a lansa ftp transmiţând adresa calculatorului pe care se află documentul. Pentru a avea posibilitatea de exemplificare, să presupunem că, am căutat documente având în nume caracterele scheme şi am obţinut următoarele informaţii:

Host: apolo.cs.pub.ro Location: /pub/lang/lisp File: scheme.tar.gz

Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să pornim ftp cu adresa calculatorului prin,

$ ftp apolo.cs.pub.ro[RETURN] După ce se termină procedura de conectare (introducere nume şi parolă) şi se utilizează şi comanda binary, singurele comenzi care mai trebuie transmise sunt:

ftp> get /pub/lang/lisp/scheme.tar.gz [RETURN] ftp> bye [RETURN]

Comanda get care aduce documentul de pe calculatorul aflat la distanţă primeşte la lansare o combinaţie între adresa documentului şi numele său. Mai precis cele două sunt pur şi simplu alăturate (prima fiind adresa documentului, numele venind pe locul al doilea), iar în locul în care cele două sunt unite se introduce caracterul / (unul din butoanele aflate pe tastatură are inscripţionat

Page 70: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 70

acest caracter). Cu alte cuvinte, reţeta pentru obţinerea unui fişier, dacă avem cele trei informaţii archie, calculator, adresă, nume este:

$ ftp calculator[RETURN] ... operaţiuni de conectare (nume, parolă) ftp> binary [RETURN] ftp> get adresă/nume [RETURN] ftp> bye [RETURN]

“Reţeta” de mai sus este foarte importantă. Este, de fapt, tot ce trebuie reţinut despre ftp într-o primă instanţă. Afirmaţia este justificată de modul în care o să folosiţi ftp în viitor. Adresele de ftp (adică triada calculator, adresă, nume) se schimbă între diverşi oameni cam în acelaşi mod în care gospodinele schimbă reţete culinare. Încet, încet o să vă treziţi bombardaţi cu informaţii de genul “vezi că la adresa cutare se află un document care este esenţial pentru proiectul nostru de cercetare” sau “vezi că la adresa cutare se află un document cu nişte bancuri excelente”. 3.3.4. Ce informaţie se găseşte pe un calculator? Pe un calculator se pot afla mii sau chiar zeci de mii de documente. Ele trebuie organizate cumva pentru a putea opera cu ele. Gândiţi-vă la diferenţa dintre o grămadă de cărţi aşezate în mijlocul unei camere şi aceleaşi cărţi organizate pe rafturi într-un corp de bibliotecă. Metafora bibliotecii poate fi dusă chiar mai departe. După un moment de gândire putem realiza că o bibliotecă este formată din două tipuri de entităţi, anume cărţi şi recipiente pentru cărţi. Poate recipient nu este cuvântul cel mai fericit, dar are sensul de loc în care se pot păstra cărţi. Vom folosi în continuare acest cuvânt. Exemple de recipiente ar fi camera, corpul de bibliotecă, raftul, cutia, etc. După un nou moment de gândire ne vom da seama de două proprietăţi ale recipientelor. Prima trăsătură este că pentru a facilita găsirea cărţilor, într-o bibliotecă serioasă toate aceste recipiente au un nume cu ajutorul căruia se face identificarea rapidă a unei cărţi. A doua proprietate este că aceste recipiente pot fi unele în altele. De exemplu, o camera conţine corpuri, corpurile conţin rafturi iar rafturile conţin cărţi. Destul cu explicaţiile despre bibliotecă. Acum urmează “hopul cel mare”. Calculatorul pentru a păstra documente are o organizare similară. Cărţile se numesc documente (fişiere), iar recipientele se numesc directoare. În rest,

Page 71: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

FTP - transferul electronic al documentelor _________________________________________________________________________________________

.

71

lucrurile sunt la fel din punct de vedere conceptual. Deci directoarele au un nume şi pot fi conţinute unele în altele. Există o mică diferenţa ne-esenţială, anume că în orice director pot exista directoare şi documente. La o bibliotecă, numai recipientele de ultim nivel (rafturi) pot conţine cărţi. Nu putem spune că o cameră conţine o carte, nu pentru că nu ar fi adevărat dar informaţia ar fi incompletă pentru regăsirea cărţii. Ar fi completă doar dacă, de pildă, locul cărţii ar fi pe podeaua camerei, ceea ce nu este realist. Când vrem să transmitem poziţia unei cărţi vom spune ceva de genul, “cartea se află în camera X, corpul Y, raftul III, poziţia 134”. Studiind cu atenţie observăm că, în mod natural, adresa este dată specificând recipiente din ce în ce mai mici. Exact la fel se întâmplă lucrurile şi pentru adresa unui document. Pentru a forma această adresă se specifică numele directoarelor în ordinea în care sunt incluse unul în celălalt, nume separate prin caracterul /. Cea mai utilizată comandă ftp este comanda ls cu care se afişează conţinutul unui director. Rezultatul produs de comanda ls conţine o sumedenie de detalii, dar important este ca undeva în extremitatea dreaptă se află numele fişierului. De remarcat că, pe lângă fişiere, vor mai fi probabil afişate şi directoare. Iată un exemplu de informaţii afişate în urma executării comenzii ls:

ftp> ls [RETURN] 200 PORT command successful. 150 Opening ASCII mode data connection for /bin/ls. total 9 drwxrwxr-x 8 root wheel 1024 Sep 28 16:16 . drwxrwxr-x 8 root wheel 1024 Sep 28 16:16 .. drwxrwxr-x 2 root wheel 1024 Sep 28 16:16 bin drwxrwxr-x 2 root wheel 1024 Sep 28 16:16 etc drwxrwxr-x 2 root wheel 1024 Dec 3 1993 incoming drwxrwxr-x 2 root wheel 1024 Nov 17 1993 lib drwxrwxr-x 2 root wheel 1024 Sep 28 16:16 pub drwxrwxr-x 3 root wheel 1024 Sep 28 16:16 usr -rw-r--r-- 1 root root 312 Aug 1 1994 welcome.msg 226 Transfer complete.

3.3.5 Comenzi ftp

Page 72: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 72

În general, majoritatea maşinilor ce oferă servicii de ftp anonymous conţin un document în care sunt prezentate informaţii generale legate de maşină, resurse şi modul de utilizare. Acest document se numeşte, de obicei, readme sau README sau welcome. Să aducem acest fişier. În linia de comandă ftp, tastaţi:

ftp> get README [RETURN] De reţinut că în majoritatea cazurilor, trebuie respectat întocmai tipul literelor (majuscule sau minuscule). Reamintim că pentru obţinerea majusculei unei litere se apasă simultan tasta Shift şi tasta ce are întipărită litera dorită. Ca rezultat, al execuţiei comenzii get se obţine:

200 PORT command successful. 150 Opening BINARY mode data connection for README (4444 bytes). 226 Transfer complete. 4444 bytes received in 1.177seconds (3.8 Kbytes/s)

În acest moment documentul transferat se află deja în directorul dumneavoastră curent de pe maşina destinaţie (cea pe care lucraţi). Pentru a aduce mai multe fişiere printr-o singură comandă se utilizează comanda mget. De exemplu, pentru a aduce toate fişierele terminate în “.msg” se utilizează comanda:

ftp> mget *.msg[RETURN] mget welcome.msg? y[RETURN] 200 PORT command successful. 150 Opening BINARY mode data connection for welcome.msg (312 bytes). 226 Transfer complete. 312 bytes received in 0.00147 secs (2.1e+02 Kbytes/sec) ftp> prompt[RETURN] Interactive mode off. ftp> mget *.msg[RETURN] local: welcome.msg remote: welcome.msg 200 PORT command successful. 150 Opening BINARY mode data connection for welcome.msg (312 bytes). 226 Transfer complete. 312 bytes received in 0.00813 secs (37 Kbytes/sec) ftp> prompt[RETURN] Interactive mode on.

Această comandă va copia fiecare fişier ce are un nume terminat prin .msg din directorul curent. Înainte de a copia fiecare dintre fişierele ce îndeplinesc

Page 73: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

FTP - transferul electronic al documentelor _________________________________________________________________________________________

.

73

condiţia specificată o să vi se ceară confirmarea transferului. Dacă doriţi să economisiţi timpul şi ştiţi că vreţi să transferaţi toate fişierele, puteţi utiliza comanda prompt înainte de comanda mget. Cu ajutorul ei se dezactivează cererea de confirmare a transferului. Deci, în cazul în care nu doriţi confirmarea transferului, secvenţa de comenzi utilizată este:

ftp> prompt ftp> mget *.msg

Pentru a vedea conţinutul unui director, utilizaţi comanda cd, ca mai jos:

ftp> cd nume_director [RETURN] Utilizaţi apoi comanda ls,

ftp> ls [RETURN] Pentru a reveni în directorul imediat superior, utilizaţi:

ftp> cd .. [RETURN] Trebuie subliniat că mişcarea prin directoare consumă timp mai ales pentru o legătură lentă. O variantă alternativă pentru transferul unui fişier este prin specificarea căii complete în cadrul comenzii get, ca mai jos:

ftp> get director/.../nume_document [RETURN]

Această soluţie trebuie folosită cât mai frecvent, având in vedere că documentul este găsit cu ajutorul lui archie care oricum dă calea completă. Trebuie înţeles că transferul de documente se face între maşini de natura foarte diferită uneori (procesor, sistem de operare, etc.). Datorită diferenţelor uneori apar probleme. Una dintre cele mai des întâlnite este cea a numelor documentelor. Multe sisteme nu acceptă mai mult de 8/12 caractere (DOS) şi atunci dacă pe maşina de unde veţi face transferul documentul are douăzeci de caractere, programul ftp s-ar putea să refuze transferul când se utilizează comanda get. Există o formă pentru get care rezolvă acest gen de probleme:

ftp> get nume_document nume_nou [RETURN] Prin această comandă se transferă fişierul specificat imediat după get, dar numele care i se va da pe maşina destinaţie este dat de al doilea şir nume_nou. De exemplu, în urma comenzii:

Page 74: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 74

ftp> get British_Museum_Index.html bmindex [RETURN]

documentul ce are numele British_Museum_Index.html pe calculatorul sursă, va fi transferat pe calculatorul destinaţie sub numele de bmindex. 3.3.6 Semnificaţia ultimelor litere din numele unui fişier Pentru a reduce durata unui transfer (să nu uităm că mediul de transmisie costă bani, şi încă bani mulţi) foarte multe documente se găsesc într-un format comprimat. Fără a intra în amănunte, există programe care prelucrează un document, comprimatoare, micşorându-i uneori substanţial dimensiunea. Există bineînţeles programele duale, numite decomprimatoare, care transformă versiunea comprimată în forma iniţială a documentului. Lucrurile sunt oarecum asemănătoare ca natură cu telefonia cu mesaje criptate utilizată pentru convorbirile ultrasecrete. Din păcate lucrurile sunt complicate de faptul că există mai multe perechi de programe comprimator/decomprimator care nu sunt compatibile între ele. Compatibilitatea se referă la faptul că un fişier comprimat cu un anumit comprimator nu poate fi decomprimat cu alt decomprimator decât perechea potrivită. În general după ultimele litere din denumirea unui fişier vă puteţi da seama de natura fişierului. Iată în continuare cele mai utilizate sufixe: .txt.sau .TXT

Terminaţia txt vine de la text. Fişierul este un document (text), care poate fi citit.

.ps.sau .PS

Terminaţia ps vine de la PostScript. Fişierul este un document postscript. El poate fi tipărit pe orice imprimantă PostScript.

.doc.sau .DOC

Page 75: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

FTP - transferul electronic al documentelor _________________________________________________________________________________________

.

75

Terminaţia doc vine de la document. Fişierul este un document (nu neapărat text simplu).

Toate terminaţiile prezentate până acum sunt pentru fişiere ce nu au fost comprimate. Dacă pe lângă aceste terminaţii se mai adaugă şi cele de mai jos atunci fişierele sunt comprimate. .Z

Terminaţia indică o metodă de compresie utilizată sub UNIX. Pentru decompresie, folosiţi comanda,

$ uncompress nume_fisier.Z [RETURN] .zip sau .ZIP

Terminaţia indică folosirea unui program de compresie foarte comun mai ales pe sistemul de operare DOS, numit pkzip. Multe sisteme UNIX permit decompresia acestor fişiere cu comanda unzip.

$ unzip nume_fisier.zip [RETURN]

.gz

Terminaţia indică folosirea unui program de compresie foarte comun mai ales pe sistemul de operare UNIX, numit gzip. Decompresia se face cu:

$ gunzip nume_fisier.gz [RETURN]

Mai există o sumedenie de alte terminaţii ce au o semnificaţie aparte, .zoo, .shar, .tar, .hqx, .arc, .lhz, etc. Nu le vom prezenta pentru că sunt informaţii foarte particulare şi care se rezolvă cel mai bine chiar la “faţa locului”.

3.4 Transferul fişierelor cu ajutorul programului xftp

xftp este un program care asigură o interfaţă grafică utilizator (LLNL XFTP) pentru protocolul FTP. LLNL XFTP nu execută programul "ftp", în schimb, interfaţa comunică cu servere FTP aflate la distanţă.

Page 76: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 76

LLNL XFTP este un "X client" şi urmează standardele OSF/Motif şi a fost scris de Neale Smith, membru al Departamentului de Calculatoare Livermore la Laboratorul Naţional Lawrence Livermore (LLNL), Universitatea California. 3.4.1 Lansarea programului xftp

valhalla% xftp& Odată lansat, se va deschide fereastra programului:

Interfaţa dispune de o serie de meniuri cu submeniuri, grupate în fereastra principala (pe care de acum o vom numi ecran) în 4 locuri: sus, lateral (stânga, dreapta) şi central. De asemenea, sunt afişate 3 ferestre de vizualizare. În prima fereastră s-a selectat implicit conţinutul directorului contului în care se lucrează (sunt afişate numele tuturor fişierelor şi directoarelor). În fereastra a

Page 77: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

FTP - transferul electronic al documentelor _________________________________________________________________________________________

.

77

doua vor apărea informaţii corespunzătoare contului din calculatorul accesat, iar fereastra din partea de jos a ecranului este destinată mesajelor de eroare, ce vor apare în cazul unei operări necorespunzătoare a programului.

3.4.2 Comenzi pentru programul xftp Din meniul de comenzi din partea dreaptă se selectează submeniul Connect, care dă posibilitatea conectării locale (în acest caz putându-se realiza pur şi simplu o copiere de fişiere din calculatorul pe care se lucrează în contul propriu) sau la distanţă, pe un calculator unde utilizatorul mai are un cont (comanda Connect to Remote..) sau la un server FTP Anonymous (Connect to Anonymous..):

În cazul conectării la distanţă, pe un calculator unde utilizatorul mai are un cont, va apărea următoarea fereastră:

Page 78: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 78

unde trebuie completat câmpul Host Name cu adresa calculatorului accesat şi câmpul User Name cu numele de cont al utilizatorului (care poate fi altul decât cel de pe calculatorul curent); în urma acestor operaţii se dă comanda de conectare, apăsându-se butonul Connect. Ca urmare, se va deschide o nouă fereastră care cere parola corespunzătoare:

Analog, dacă se alege accesarea unui server FTP Anonymous, va apărea o fereastră:

Page 79: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

FTP - transferul electronic al documentelor _________________________________________________________________________________________

.

79

în care se va completa formularul în dreptul Host Name cu adresa Serverului FTP Anonymous care se doreşte accesat (în acest caz nu se mai cere parola). Dacă datele au fost corecte, în fereastra din dreapta vor apărea numele fişierelor şi directoarelor din contul sau din serverul respectiv. Pentru a putea transfera un anumit fişier, trebuie să ne poziţionăm în directorul în care se afla acesta. Poziţionarea la nivelul unui director se face pentru subdirectoare selectând şi clicând cu mouse-ul numele directorului părinte; întoarcerea într-un director de pe un nivel ierarhic superior se poate realiza selectând din lista

de directoare afişate la apăsarea butonului din dreptul lui Dir:, aflat deasupra ferestrei. Alte comenzi asupra directoarelor se pot efectua şi din meniurile pereche poziţionate deasupra ferestrelor laterale, acţionând submeniul Dir, de unde se pot da comenzi de schimbare director curent, de creare directori, de vizualizare conţinut director curent:

Page 80: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 80

Analog se procedează şi pentru calculatorul celălalt, care în general este cel de la care se lucrează si reprezintă destinaţia, acţionând comenzi similare în jumătatea cealaltă de ecran. Se selectează unul sau mai multe fişiere ce se doresc transferate; din acest moment se pot activa comenzile din grupul central: <<Copy<<(transfer), <<Rcopy<< (transfer recursiv) sau View (vizualizarea fişierelor în mod text). Se apasă <<Copy<< sau <<Rcopy<<: drept urmare, fişierul sau fişierele se vor transfera în contul dumneavoastră. Închiderea conexiunii se poate face tot din meniul de comenzi Connect , acţionând comanda Disconnect , după care se poate face o nouă conectare, la alt calculator sau se poate ieşi din aplicaţie, selectând din meniul principal, submeniul File şi comanda Quit. Observaţii • Transferul recursiv se comportă identic cu cel simplu în cazul selectării

directe a fişierelor; atunci când selecţia este a unui director, această

Page 81: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

FTP - transferul electronic al documentelor _________________________________________________________________________________________

.

81

comandă va realiza un transfer al tuturor fişierelor aflate pe ramificaţiile directorului respectiv.

• Atenţie: sa nu transferaţi un fişier cu acelaşi nume cu altul din contul dumneavoastră; se va copia peste cel existent; soluţia este schimbarea in prealabil a numelui fişierului dumneavoastră.

• Altă problemă este a locului unde copiaţi aceste fişiere; chiar şi la dumneavoastră pe calculator nu aveţi drepturi depline (citire, modificare, ştergere, execuţie) decât pentru fişierele aflate în contul ce vă aparţine!

• Transferul poate fi făcut şi în sens invers, de la dumneavoastră din cont către calculatorul la care aţi făcut legătura , cu condiţia să aveţi drept de scriere în directorul ales din contul accesat.

Exemplu

Să se aducă un fişier din serverul FTP Anonymous ftp.imar.ro, aflat pe calea: /pub/trieste/pictures/vangogh, în contul curent al utilizatorului.

Rezolvare

1. Se parcurg paşii de conectare descrişi până acum. Se ajunge cu ecranul in forma din pagina următoare, unde este selectat implicit transferul de tip Binary.

2. Acţionăm asupra comenzilor de schimbare de director (din aproape în aproape) în fereastra din partea dreapta sau selectăm cu mouse-ul comanda Change Directory; opţional, putem schimba şi în contul nostru directorul destinaţie.

3. Se ajunge în directorul cerut, fapt verificat cu comanda Display Directory Path din submeniul Dir al meniului orizontal de comenzi din partea dreaptă.

4. Pentru a transfera unul din fişiere, de exemplu fişierul "rcaa27908.jpeg", se selectează numele lui, apoi se apasă pe comanda Copy. Apare o fereastră nouă în care se cere încă o dată

Page 82: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 82

validarea cererii de transfer; după confirmare (apăsarea butonului OK), va începe transferul efectiv, care se poate urmări într-o nouă fereastră:

Page 83: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

FTP - transferul electronic al documentelor _________________________________________________________________________________________

.

83

5. După terminarea transferului, fişierul se va găsi în contul dumneavoastră în directorul în care v-aţi poziţionat.

6. Se închide conexiunea şi apoi aplicaţia (cum am prezentat mai sus).

3.5. Adrese FTP interesante Există sute de adrese ftp, adică maşini pe care se poate executa ftp. Cel mai bine când căutaţi ceva să folosiţi archie. Sperăm că cele prezentate în continuare vor constitui tot atâtea motive de a utiliza ftp. Este vorba de o enumerare a unor informaţii ce pot fi obţinute cu ajutorul transferului electronic de documente. Librării • rtfm.mit.edu (directorul pub/usenet/rec.arts.books) - liste cu librării în

diverse oraşe din Statele Unite. Biblioteci • ariel.unm.edu (directorul /library); • ftp.unt.edu (directorul /library); • ftp.jvnc.net (directorul /pub/meckler). Reviste • quartz.rutgers.edu ((directorul /pub/journals); Literatură • mrcnext.cso.uiuc.edu (directorul /etext);; • nic.funet.fi (directorul: /pub/doc/gutenberg) Pe aceste calculatoare se depun rezultatele aşa-numitului proiect Gutenberg. Proiectul reprezintă efortul unor entuziaşti de a traduce cărţi şi de a le pune sub formă de document electronic la dispoziţia tuturor. Există de pildă cărţi ale lui Lewis Carrol şi Mark Twain. Shakespeare • atari.archive.umich.edu - acest calculator conţine documente ce acoperă o

mare parte a scrierilor maestrului, comedii, poezii, piese istorice, etc.). Artă • nic.funet.fi (directorul /pub/doc-library); • sunsite.unc.edu (directorul /pub/multimedia-pictures/OTIS);

Page 84: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 84

Medicină • spinner.gac.edu (directorul /pub/fam-med). Biologie • huh.harvard.edu (directorul /pub). Biologie moleculară • ucselx.sdsu.edu (directorul /pub/doc/netinfo/molecular+biologz.resources). Chimie • stanzi.bchem.washington.edu (directorul /pub) - software pentru grafică

moleculară. Consumatori • rtfm.mit.edu (directorul pub/usenet/rec.travel.air) - informaţi despre modul

în care se fac rezervările pentru liniile aeriene, cum se obţine cel mai bun preţ pentru un bilet, etc.

Calculatoare • ariel.unm.edu (directorul /ethics); • prep.ai.mit.edu (directorul /pubgnu). Informaţii despre reţea • archive.cis.ohio-state.edu (directorul /pub/netinfo); • ftp.msstate.edu (directorul /pub/docs).

Politică • whitehouse.gov (cuvântări ale preşedintelui Statelor Unite, stenograme ale

conferintelor de presă şi alte informaţii). Istorie • nptn.org (directorul pub/e.texts/freedom.shrine) - documente istorice

importante precum Magna Carta, Declara, Declaraţia de Independenţă a Statelor Unite, etc.

• ra.msstate.edu - documente istorice pentru cele mai diferite perioade. (Se găsesc de la detalii despre strategiile utilizate în lupta de Attilla, până la textele cântecelor cântate de soldaţii americani în războiul din Vietnam).

• seq1.loc.gov - biblioteca Congresului Statelor Unite a colecţionat şi tradus o mulţime de documente ale guvernului sovietic. În directorul

Page 85: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

FTP - transferul electronic al documentelor _________________________________________________________________________________________

.

85

pub/soviet.archive/text.english se pot găsi documente precum scrisoarea lui Lenin ce ordona execuţia unor ţărani răsculaţi, răspunsul lui Hruşciov dat lui Kennedy în timpul crizei rachetelor din Cuba.

Gătit (reţete) • wuarchive.wustl.edu ( directorul usenet/rec.food.cooking/recipes); • gatekeeper.dec.com (directorul pub/recipes).

.

Page 86: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului
Page 87: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Căutarea informaţiei în INTERNET _________________________________________________________________________________________

87

.

4. Căutarea informaţiei în INTERNET În acest moment ne putem deja descurca în INTERNET, odată ce ştim exact ceea ce dorim. Am învăţat cum să obţinem prin ftp un anume fişier, al cărui nume ne este cunoscut, aflat pe un server a cărui adresă o cunoaştem, la o locaţie ştiută. Am învăţat cum să trimitem mail unei persoane odată ce dispunem de o adresă INTERNET şi un nume de cont. Vom învăţa cum să accesăm o pagină de Web, odată ce îi cunoaştem adresa http. Ce facem însă dacă nu dispunem de toate aceste informaţii? La această întrebare va încerca să răspundă acest capitol. Vom începe prin a spune că “Informaţia este putere" în INTERNET mai mult ca oriunde. Cu cât ştim mai bine ce căutăm, cu atât şansele noastre de reuşită sunt mai mari. Orice informaţie suplimentară se poate dovedi utilă.

Probleme

1. Ne interesează un anumit fişier, dar nu ştim nimic despre serverul sau locaţia unde îl putem găsi. 2. ştim ce căutăm, dar nu şi numele fişierului.

4.1. Archie

Concept Archie este un serviciu INTERNET care ne poate ajuta în rezolvarea problemelor de mai sus.

Page 88: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 88

4.1.1. Archie prin telnet

Reţetă În primul rând, ne vom conecta la un server archie, cu ajutorul comenzii telnet. telnet archie.univie.ac.at În urma acestei comenzi, aşa cum ştim deja din capitolul introductiv despre telnet, răspunsul va fi de forma: Trying 131.130.1.23 ... Connected to archie.univie.ac.at. Escape character is '^]'. SunOS UNIX (archie.univie.ac.at) login: La acest prompt vom răspunde cu numele de cont archie . Odată “logarea" făcută, după ce vom vedea diferite informaţii despre serverul la care ne-am “logat", odată ce a apărut promptul archie: archie.aco.net> putem face căutările dorite prin comenzi de forma: find ce-vrem-sa-gasim unde vom înlocui ce-vrem-sa-gasim cu numele fişierului pe care îl căutăm, sau cu cuvântul cel mai reprezentativ pentru ceea ce căutăm.

Exemplu Să presupunem că ne interesează documente în legătură cu transformata Fourier. În acest caz, o căutare cu Archie va arăta în felul următor: odin% telnet archie.univie.ac.at Trying 131.130.1.23 ... Connected to archie.univie.ac.at. Escape character is '^]'. SunOS UNIX (archie.univie.ac.at)

Page 89: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Căutarea informaţiei în INTERNET _________________________________________________________________________________________

.

89

login: archie ## ##### #### # # # ###### # # # # # # # # # # # # # # # ###### # ##### ###### ##### # # # # # # # # # # # # # # # # # # # #### # # # ###### If you have any problems with archie, send mail to [email protected]. # Bunyip Information Systems, Inc., 1993, 1994, 1995 # Terminal type set to `xterm 24 80'. # `erase' character is `^?'. # `search' (type string) has the value `sub'. archie.aco.net> find fourier # Search type: sub. # Your queue position: 1 # Estimated time for completion: 34 seconds. working... =O=O=O=O=O=O=O=O Host ftp.luth.se (130.240.16.39) Last updated 06:06 24 Oct 1995 Location: /pub/mac/developer/source2/snippets FILE -rw-rw-r-- 7679 bytes 00:00 23 Nov 1994 fastfourierassembly.txt Location: /pub/netnews/sources.bugs/volume89/aug FILE -r--r--r-- 1077 bytes 00:00 18 Nov 1989 MACSYMA.Fourier.Package archie.aco.net> quit # Bye. Connection closed by foreign host.

Problemă La fel ca mai sus, ne interesează să găsim un fişier pe INTERNET. Situaţia ne este însă îngreunată de faptul că avem o conexiune lentă, care nu ne permite să folosim telnet. Sau, mai rău nu avem “full INTERNET", ci doar un cont de mail, adică nu putem folosi telnet datorită tipului de conexiune care ne este disponibilă.

Page 90: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 90

4.1.2. Archie prin mail

Concept Putem avea acces la aceleaşi servicii pe care ni le oferă Archie prin telnet, folosind doar poşta electronică.

Reţetă Tot ce avem de făcut este să transmitem prin mail (ştim deja să facem asta) la adresa “archie@" urmată imediat de adresa serverului de archie (de exemplu [email protected]) un fişier ce conţine comenzile de căutare dorite. La această adresă nu răspunde o persoană aşa cum ne-am obişnuit de la cursul de mail, ci un program care va realiza pentru noi căutarea dorită şi apoi ne va trimite tot prin mail rezultatele căutării.

Exemplu odin% mail [email protected] find fourier . La câteva minute după aceea, vom primi de la archie mail-ul cu rezultatele căutării.

Problemă Dispunem de un calculator cu interfaţă grafică X Window. Suntem obişnuiţi ca programele să aibă o interfaţă prietenoasă, unde comenzile să le dăm cu ajutorul mouse-ului, şi nu ne place să facem telnet şi ftp ca să aducem fişierele dorite.

Page 91: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Căutarea informaţiei în INTERNET _________________________________________________________________________________________

.

91

4.1.3. Xarchie

Concept xarchie este un program care asigură o interfaţă grafică pentru serviciul archie.

Reţetă Lansăm programul xarchie. odin% xarchie& Odată lansat, se va deschide fereastra programului:

Din meniul “Settings", submeniul “Archie Host" selectăm serverul de archie dorit (e bine să fie cât mai aproape geografic de locul unde ne aflăm), pentru România cel mai bun fiind archie.univie.ac.at,

Page 92: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 92

iar din meniul “Search Type" selectăm modul în care se va face căutarea (de obicei “substr", adică subşir).

În căsuţa “Search Term:" scriem ceea ce căutăm,

apoi din meniul “Query" selectăm “Query Item", declanşând operaţia de

Page 93: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Căutarea informaţiei în INTERNET _________________________________________________________________________________________

.

93

căutare. După căutarea propriu-zisă, care va dura un timp invers proporţional cu calitatea legăturii pe care o avem, vom obţine o listă a adreselor serverelor pe care a fost găsită informaţia căutată. Selectând cu mouse-ul un server din listă, în a doua coloană vor fi afişate locaţiile la care au fost găsite fişierele căutate, iar selectând o locaţie, în a treia coloană vor fi afişate fişierele disponibile la acea locaţie, care îndeplinesc criteriile de căutare.

În acest moment ştim cele trei elemente necesare pentru a putea folosi ftp: adresa serverului, care este afişată în prima coloană, locaţia fişierului căutat, afişată în cea de-a doua coloană şi numele fişierului căutat, afişat în cea de-a treia coloană.

Page 94: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 94

Nu trebuie însă neapărat să folosim ftp, este suficient să selectăm din cea de-a 7treia coloană fişierul dorit, apoi din meniul “File>" să selectăm “Get...". Această comandă va iniţia o operaţie de transfer, similară cu un ftp, dar mai simplă. Pe parcursul transferului, fereastra programului, mai puţin meniurile va deveni inactivă, iar în zona de "Status:" va fi afişată progresia operaţiei de transfer,

sub forma “informaţie citită" / “informaţie totală de transferat" . Sfârşitul operaţiei de transfer va fi semnalizat prin apariţia mesajului “Ready" în zona de “Status:".

În acest moment ştim că operaţia de căutare şi transfer s-a încheiat cu succes, şi că la ieşirea din program vom găsi fişierele pe care le-am solicitat pe calculatorul propriu.

Page 95: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Căutarea informaţiei în INTERNET _________________________________________________________________________________________

.

95

Problemă Căutăm o persoană, sau o instituţie. Tot ceea ce ştim este numele ei, şi faptul că doreşte să poată fi găsită. Cum facem să-i aflăm adresa INTERNET şi/sau numărul de telefon?

4.2. Whois

Concept Whois este un serviciu INTERNET de căutare într-o bază de date a persoanelor sau instituţiilor care în prealabil s-au înregistrat în acea bază de date.

Reţetă În primul rând, ne vom conecta la un server whois, cu ajutorul comenzii telnet. telnet rs.internic.net În urma acestei comenzi, aşa cum ştim deja din capitolul introductiv despre telnet, răspunsul va fi de forma: Trying 198.41.0.6 ... Connected to rs.internic.net. Escape character is '^]'. SunOS UNIX 4.1 (rs1) (ttyr3) ************************************************************************ * -- InterNIC Registration Services Center -- * * For wais, type: WAIS <search string> <return> * For the *original* whois type: WHOIS [search string] <return> * For referral whois type: RWHOIS [search string] <return> * * For user assistance call (703) 742-4777 # Questions/Updates on the whois database to [email protected] * Please report system problems to [email protected] ************************************************************************ Please be advised that use constitutes consent to monitoring (Elec Comm Priv Act, 18 USC 2701-2711)

Page 96: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 96

6/1/94 We are offering an experimental distributed whois service called referral whois (RWhois). To find out more, look for RWhois documents, a sample client and server under: gopher: (rs.internic.net) InterNIC Registration Services -> InterNIC Registration Archives -> pub -> rwhois anonymous ftp: (rs.internic.net) /pub/rwhois Cmdinter Ver 1.3 Tue Oct 24 12:08:39 1995 EST Odată “logarea" făcută, după ce vom vedea diferite informaţii despre serverul la care ne-am “logat", odată ce a apărut promptul InterNIC: [xterm] InterNIC > putem face căutările dorite prin comenzi de forma: whois ce-vrem-sa-gasim unde vom înlocui ce-vrem-sa-gasim cu numele persoanei sau firmei pe care o căutăm. De remarcat că vom folosi un singur nume, de exemplu cel de familie.

Exemplu Să presupunem că ne interesează adresa de mail a celebrului programator Richard Stallman, întemeietorul Free Software Foundation. Căutarea cu serviciul whois va fi de genul: odin% telnet rs.internic.net Trying 198.41.0.6 ... Connected to rs.internic.net. Escape character is '^]'. SunOS UNIX 4.1 (rs1) (ttyr3) ************************************************************************ * -- InterNIC Registration Services Center -- * * For wais, type: WAIS <search string> <return> * For the *original* whois type: WHOIS [search string] <return> * For referral whois type: RWHOIS [search string] <return> * * For user assistance call (703) 742-4777 # Questions/Updates on the whois database to [email protected] * Please report system problems to [email protected] ************************************************************************ Please be advised that use constitutes consent to monitoring (Elec Comm Priv Act, 18 USC 2701-2711) 6/1/94

Page 97: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Căutarea informaţiei în INTERNET _________________________________________________________________________________________

.

97

We are offering an experimental distributed whois service called referral whois (RWhois). To find out more, look for RWhois documents, a sample client and server under: gopher: (rs.internic.net) InterNIC Registration Services -> InterNIC Registration Archives -> pub -> rwhois anonymous ftp: (rs.internic.net) /pub/rwhois Cmdinter Ver 1.3 Tue Oct 24 12:08:39 1995 EST [xterm] InterNIC > whois stallman Connecting to the rs Database . . . . . . Connected to the rs Database Stallman, Lou (LS395) [email protected] (212) 988-2873 Stallman, Richard M. (RMS6) [email protected] 617-542-5942 Whois: [xterm] InterNIC > quit Tue Oct 24 12:10:59 1995 EST Connection closed by foreign host. De remarcat că în cazul căutării anterioare am găsit două persoane care corespund căutării, Lou Stallman şi Richard Stallman. Adresa de internet care ne interesa este [email protected] şi telefonul 617-542-5942 .

4.3. Netfind

Problemă Căutăm o persoană. ştim numele ei, ţara în care locuieşte şi instituţia la care lucrează. Ştim că nu a făcut eforturi ca să poată fi găsită cu uşurinţă, pentru că am încercat s-o găsim cu Whois, dar n-am reuşit.

Concept Netfind este un serviciu INTERNET de căutare a adreselor de mail, căutarea fiind bazată pe cuvinte cheie, cum ar fi numele, ţara, numele instituţiei.

Reţetă Aşa cum ne-am obişnuit, mai întâi ne vom conecta la un server de netfind cu

Page 98: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 98

ajutorul comenzii telnet. odin% telnet netfind.lut.ac.uk După conectare, serverul va afişa diferite informaţii care pot să ne intereseze sau nu, de forma: Trying 131.231.16.16 ... Connected to cgate.lut.ac.uk. Escape character is '^]'. You are connected to the NETFIND service at LUT (running on host cgate) ======================================================================== Welcome to the Netfind 4.7 server at Loughborough University of Technology, UK ======================================================================== World-Wide Web interface now available - for more information, see <URL:http://www.lut.ac.uk/dir/netfind.html> Contact LUT Computing Services with any problems - <[email protected]> I think that your terminal can display 24 lines. If this is wrong, please enter the "Options" menu and set the correct number of lines. pentru ca mai apoi să ne prezinte un meniu, şi promptul standard: Top level choices: 1. Help 2. Search 3. Seed database lookup 4. Options 5. Quit (exit server) --> La acest prompt, vom selecta opţiunea de căutare, “2", selecţie la care serverul va răspunde cu un nou prompt: Enter person and keys (blank to exit) --> Aici vom introduce cuvintele cheie după care se face căutarea, separate de spaţii. Ne amintim, cuvintele cheie pot fi numele persoanei căutate, numele instituţiei la care lucrează, ţara în care locuieşte, etc. Odată căutarea lansată, serverul whois ne va prezenta o listă cu adrese care ar putea fi cele căutate, şi promptul:

Page 99: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Căutarea informaţiei în INTERNET _________________________________________________________________________________________

.

99

Enter selection (e.g., 2 0 1) --> La acest prompt putem selecta cel mult trei din adresele anterioare, pentru care se va continua căutarea. În final, în caz de reuşită, vom afla adresa căutată.

Exemplu Să presupunem că ne interesează adresa INTERNET a unei persoane despre care ştim că se numeşte Ghica, şi că învaţă la Queen’s University în Canada. O sesiune de căutare cu netfind ar putea fi: odin% telnet netfind.lut.ac.uk Trying 131.231.16.16 ... Connected to cgate.lut.ac.uk. Escape character is '^]'. You are connected to the NETFIND service at LUT (running on host cgate) ======================================================================== Welcome to the Netfind 4.7 server at Loughborough University of Technology, UK ======================================================================== World-Wide Web interface now available - for more information, see <URL:http://www.lut.ac.uk/dir/netfind.html> Contact LUT Computing Services with any problems - <[email protected]> I think that your terminal can display 24 lines. If this is wrong, please enter the "Options" menu and set the correct number of lines. Top level choices: 1. Help 2. Search 3. Seed database lookup 4. Options 5. Quit (exit server) --> 2 Enter person and keys (blank to exit)--> ghica queen's university canada Please select at most 3 of the following domains to search: 1. queensu.ca (queen's university, kingston, ontario, canada) ........................................................................ 7. ccs.queensu.ca (queen's university, kingston, ontario, canada) ........................................................................ 46. qlink.queensu.ca (queen's university, kingston, canada) 47. qucis.queensu.ca (queen's university, kingston, ontario, canada) 48. resplan.queensu.ca (queen's university, kingston, ontario, canada) 49. telnet1.queensu.ca (queen's university, kingston, ontario, canada) 50. uncontrolled.queensu.ca (queen's university, kingston, ontario, canada)

Page 100: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 100

51. wlsunlab.queensu.ca (queen's university, kingston, ontario, canada) 52. rockp.geol.queensu.ca (rock physics laboratory, queen's university, kingston, ontario, canada) Enter selection (e.g., 2 0 1) --> 1 7 47 ( 3) SMTPţFingerţSearch: checking domain qucis.queensu.ca Mail for Dan-Razvan Ghica is forwarded to [email protected] NOTE: this is a domain mail forwarding arrangement - so mail intended for "ghica" should be addressed to "[email protected]". ( 1) LookupAndFillInDomInfo: Got URL 'WP-PH://info.QueensU.CA/105' ( 1) Searching PH server as per white pages service pointer (URL) for domain 'queensu.ca'. No PH matches. ( 2) SMTPţFingerţSearch: checking domain ccs.queensu.ca The domain 'ccs.queensu.ca' does not run its own name servers, and there is no aliased domain IP address/CNAME/MX record for this domain -> Skipping domain search phase for this domain. ------ Domain search completed. Proceeding to host search. ------ ( 2) SMTPţFingerţSearch: checking host bitsy.ccs.queensu.ca ( 4) SMTPţFingerţSearch: checking host store-test.ccs.queensu.ca ( 5) SMTPţFingerţSearch: checking host orme.ccs.queensu.ca ( 3) SMTPţFingerţSearch: checking host hotdog.ccs.queensu.ca ( 1) SMTPţFingerţSearch: checking host ftp.ccs.queensu.ca ....................................................................... ( 3) connect timed out SYSTEM: qvision.qucis.queensu.ca Login name: ghica In real life: Dan-Razvan Ghica Directory: /cis/grad/ghica Shell: /bin/csh Never logged in. Mail last read Tue Oct 24 10:00:27 1995 No Plan. ( 2) read timed out SUMMARY OF FINGER PORTION OF SEARCH: - The most promising email address for "ghica" based on the above finger search is [email protected]. Continue the search ([n]/y) ? --> n În concluzie, ca rezultat al căutării anterioare, am aflat că adresa de mail căutată este [email protected] .

Page 101: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Netscape _________________________________________________________________________________________

101

.

5. Netscape 5.1. Introducere INTERNET este o colecţie de informaţii memorate în calculatoare care sunt răspândite în întreaga lume. Astăzi, din ce în ce mai mult INTERNET este asociat cu World Wide Web. Motivul? World Wide Web oferă utilizatorilor un mediu logic şi intuitiv de acces la reţea. Mai mult interfaţa care permite accesul oferă nu numai informaţie text dar şi informaţie video, audio, animaţie. Este diferenţa care exista între un document bătut la maşină şi o revistă tipărită. Informaţia în World Wide Web este organizată în pagini de hipertext. Hipertextul a fost inventat pe la mijlocul anilor 1960 de Douglas Engelbert. Această nouă formă, nesecvenţială, de organizare a textului s-a impus odată cu programul Hypercard dezvoltat de Apple Computer, care practic aducea conceptul de hipertext în atenţia tuturor celor care aveau un calculator Macintosh. Punctul tare al hipertextului constă în abilitatea sa de a lega informaţiile. Se pot stabili legături între concepte într-un text astfel încât atunci când se doreşte mai multă informaţie despre un concept, zona de text care conţine respectiva informaţie este adusă pe ecran. Pe de altă parte dacă un concept este deja cunoscut, se poate trece la următorul fără a fi necesară parcurgerea informaţiei asociate. Astăzi, hipertextul reprezintă doar un aspect al modului de legare a informaţiei. În actualitate este hipermedia, o modalitate de legare a oricărui tip de informaţie digitală, având la bază conceptul de hipertext. World Wide Web este o astfel de formă de hipermedia cu care este deosebit de plăcut să se lucreze. Aşa cum se pot lega concepte într-un document hipertext se poate călători prin cyberspace-ul INTERNET utilizând legături World Wide Web. Fiecare resursă digitală poate fi legată la o pagină Web, astfel încât un document Web poate fi compus din legături la calculatoare aflate în ţări diferite. O astfel de pagină poate fi adusă pe ecran pentru a afla care este conţinutul său. Anumite pagini pot conţine filme sau informaţie sonoră sau pot permite interacţiune. Scopul utilizatorului este de a aduce acele pagini care îl

Page 102: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 102

interesează. Pentru a regăsi informaţia căutată este necesară conectarea la paginile care conţin acea informaţie. De exemplu, apăsând butonul mouse-ului pe un cuvânt care este pus în evidenţă (marcat) într-un anumit mod (subliniere, altă culoare, etc.) sau pe un anumit desen, este adusă pagina de corespunzătoare de informaţie - o pagină legată de cea curentă - pe ecran. Popularitatea serviciului Netscape este justificată de conţinutul bogat şi expresiv al paginilor sale şi de uşurinţa cu care acestea pot fi aduse pe ecran.

Page 103: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Netscape _________________________________________________________________________________________

.

103

Exemplu

Page 104: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 104

5.2. Ce este o pagină ? Ideea de prezentare a informaţiei din INTERNET în pagini, pe ecran, a devenit, probabil, deja acceptată. Cum se poate "naviga" prin aceste pagini? ⇒ Se porneşte cu o pagină de început (home page). ⇒ Se selectează, prin apăsarea butonului mouse-ului, cuvintele marcate din

pagina curentă pentru a aduce pe ecran o altă pagină de informaţie, respectiv cea corespunzătoare cuvântului selectat.

⇒ Se "apasă" (tot prin utilizarea mouse-ului) pe butoanele (forme grafice) care

reprezintă săgeţi pentru a pune pe ecran pagina anterioară (sau următoare). De asemenea se poate accesa direct pagina de interes, prin alegerea opţiunii dorite din meniuri. ⇒ Prin selectarea articolelor de tip History din meniul Go sunt aduse pagini

care au fost deja văzute. ⇒ Prin selectarea articolelor de tip Bookmarks din meniul Bookmarks sunt

aduse pagini care au fost selectate ca fiind interesante. ⇒ Prin selectarea articolelor de tip Directory din meniul Directory sunt aduse

pagini care facilitează utilizarea serviciilor Netscape şi INTERNET. Ca şi în cazul paginilor unei reviste, poate fi necesară trecerea la o altă pagină pe ecran, pentru a continua un articol sau pentru a începe unul nou. Paginile de ecran sunt foarte rar uniforme dpdv al lungimii, şi afişate pagină cu pagină nu permit o regăsire intuitivă a începutului şi sfârşitului unei informaţii. Astfel încât, deşi paginile INTERNET aduc informaţia dorită, poate exista senzaţia de disconfort datorată faptului că informaţia respectivă poate continua pe mai multe pagini, de lungimi variate, accesate prin intermediul legăturilor. Cititorii paginilor electronice au nevoie de servicii care să păstreze "urma" paginilor citite. Prin intermediul câmpurilor text, butoanelor, meniurilor, Netscape oferă facilităţi de manipulare a paginilor de informaţie. Cum se poate identifica o pagină ? Fiecare pagină are asociat un identificator - URL (Uniform Resource Locator) care este unic.

Page 105: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Netscape _________________________________________________________________________________________

.

105

5.3. URL (Uniform Resource Locator) Un URL este un text utilizat pentru a localiza un obiect într-o reţea de calculatoare. Netscape afişează URL-ul paginii curente în câmpul numit convenţional location (location este doar o modalitate de referire a câmpului, pe ecran nu apare acest nume). Câmpul location are o etichetă care este Netsite pentru un server Netsite, Location pentru pagini de pe un server care nu este Netsite sau Go to atunci când se editează câmpul. În general nu este necesară cunoaşterea URL-ului unei pagini, el este folosit implicit de Netscape atunci când este selectat un text marcat, un buton, sau o opţiune de meniu. Dacă nu există o legătură explicită, dar este cunoscut identificatorul paginii dorite, Netscape permite introducerea acestuia direct în câmpul location (sau în caseta de dialog deschisă prin selectarea opţiunii File/Open Location). Utilizând URL-ul Netscape va aduce pagina specificată ca şi cum ar fi fost selectată printr-o legătură automată.

Exemplu Un exemplu de URL este următorul: http://home.netscape.com/home/welcome.html Netscape utilizează textul URL pentru a găsi un anumit obiect, aşa cum este o pagină, pe calculatoarele conectate la INTERNET. Textul URL conţine componente care specifică protocolul (http:), serverul (//home.netscape.com) şi calea (/home/welcome.html). Prima componentă, protocolul, specifică o modalitate de interpretare a informaţiei. Multe pagini INTERNET utilizează HTTP (HyperText Transfer Protocol). Alte protocoale des întâlnite sunt ftp (File Transfer Protocol), news, gopher. A doua componentă, serverul, identifică calculatorul în care este memorată informaţia căutată. Fiecare server din INTERNET are o adresă al cărei text se referă la organizaţia care menţine serverul.

Page 106: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 106

Ultima componentă, calea, identifică localizarea obiectului pe server. De exemplu, o cale poate identifica o pagina specificând numele fişierului ce conţine acea pagină (/welcome.html) ca şi modul în care se poate ajunge la acel fişier (/home).

5.4. Ce este o legătură ? O legătură este o conexiune de la o pagină la alta. O legătură este evidenţiată, în pagină, printr-unul sau mai multe cuvinte marcate. Imaginile şi iconiţele care au chenare colorate desemnează, de asemenea, legături. Atunci când cursorul mouse-ului se află într-o zonă de ecran corespunzătoare unei legături, pe ecran este afişat URL-ul paginii respective. Pagina "legată" poate fi adusă pe ecran prin apăsarea butonului mouse-ului atunci când acesta este poziţionat pe o legătură. După ce legătura a fost activată, indicatorul de stare al Netscape-ului (o iconiţă aflată pe ecran în dreapta sus care conţine litera N) este animat pentru a arăta că se realizează transferul paginii de pe server-ul unde este localizată pe calculatorul utilizatorului. Transferul poate fi oprit apăsând butonul Stop sau selectând opţiunea Go/Stop Loading. O legătură neutilizată (unfollowed link) este o conexiune la o pagină al cărei conţinut nu a fost încă vizualizat. O legătură utilizată (followed link) este, prin analogie, o conexiune la o pagină al cărei conţinut a fost vizualizat. Legăturile utilizate sunt diferenţiate de cele neutilizate prin marcarea lor cu culori diferite. (Pe monitoare alb-negru nu pot fi diferenţiate, ambele fiind subliniate). Prin selectarea unei legături neutilizate, acea legătură devine utilizată. La reîntoarcerea pe pagină anterioară (deci pagina de la care s-a ajuns pe pagina curentă prin selectarea pentru prima oară a unei legături) se observă că legătura a devenit utilizată schimbându-şi culoarea. Implicit, legăturile neutilizate sunt albastre, iar cele utilizate sunt roşii. Un transfer poate fi oprit dacă se consideră că durează prea mult. Aceasta se poate întâmpla dacă, conţinutul paginii este prea mare sau dacă serverul este lent. Uneori pagina specificată printr-o legătură nu este disponibilă. În general, se primeşte un mesaj dacă o conexiune nu poate fi realizată sau pagina nu poate fi găsită. Deci este recomandabil să se urmărească câmpul ce conţine informaţia de stare şi bara ce arată progresul procesului (o reprezentare grafică sub forma unei bare orizontale, aflată în partea dreapta jos a ferestrei, a cărei dimensiune creşte, pe măsură ce procesul progresează, de la zero la

Page 107: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Netscape _________________________________________________________________________________________

.

107

dimensiunea maximă atunci când procesul s-a terminat) pentru a afla despre starea transferului. Atunci când este adusă o pagină pe ecran, poate fi văzut întregul său conţinut sau dacă pagina este prea mare, numai o porţiune (barele de defilare permit vizualizarea zonei rămase). De cele mai multe ori porţiunea vizualizată este începutul paginii, dar uneori o legătură aduce pe ecran zona din mijlocul paginii până la sfârşit sau o porţiune a aceleaşi pagini. De exemplu, începutul unei pagini poate include un cuprins care leagă fiecare titlu de capitol la capitole care se află mai departe pe pagină.

5.5 Cum pot fi utilizate legăturile ? Accesul la paginile legate poate fi făcut şi prin butoanele Netscape şi / sau opţiunile de meniu. Multe dintre legăturile ce pot fi controlate prin butoane şi opţiuni de meniu aduc pagini care au fost văzute cel puţin o dată. Butoanele de legătură sunt utile pentru a "naviga" înainte şi înapoi printre pagini ce au fost vizualizate recent. Opţiunile (de meniu) de legătură pot selecta o clasă largă de pagini cum ar fi pagini deja văzute (history list) sau pagini ce au fost selectate pentru a fi păstrate şi vizualizate ulterior (bookmark list).

Există următoarele butoane de legătură: Back - aduce pe ecran pagina anterioară din history list. Forward - aduce pe ecran pagina următoare din history list. (Disponibilă numai după utilizarea comenzii Back) Home - aduce pe ecran pagina Home specificată.

Open - creează o casetă de dialog care permite aducerea unei pagini prin specificarea URL-ului său.

Page 108: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 108

Opţiunile de meniu oferă toate facilităţile permise de butoane şi altele suplimentare. Netscape memorează paginile care au fost deja vizualizate, permite crearea listelor de preferinţe, şi oferă legături către pagini de informaţie despre Netscape şi INTERNET. Articolele de tip History din meniul Go aduc pagini vizualizate anterior. Netscape adaugă automat titlul unei pagini vizualizate ca opţiune de meniu (prima) în history list. Opţiunea History din meniul Window creează o casetă de dialog care arată modul de păstrare a legăturilor. Selectând titlul unei pagini din listă, pagina respectivă este adusă pe ecran. Articolele de tip Bookmark ale meniului Bookmarks aduc paginile care au fost selectate (marcate) de utilizator. Se poate adăuga un marcaj (titlul respectiv devine opţiune de meniu) pentru o pagină prin selectarea opţiunii Bookmarks / Add Bookmark. Opţiunea View Bookmarks produce o casetă de dialog care permite specificarea unei liste de marcaje. Opţiuni din meniurile Directory şi Help aduc pagini cu informaţie actualizată despre Netscape şi INTERNET. În mediile Windows sau Unix, prin apăsarea butonului dreapta al mouse-ului apare meniul pop-up. Atunci când butonul este apăsat în dreptul unei legături sau imagini, opţiunile meniului pop-up permit accesul la paginile respective, vizualizarea imaginilor, copierea locaţiilor în clipboard sau alte facilităţi.

5.6. Utilizarea listelor history şi bookmark Legăturile care se pot crea prin articolele de tip history şi bookmark merită o atenţie mai mare. Articolele history (titluri de pagină) introduse automat, permit accesul la paginile vizualizate recent. Articolele Bookmark introduse în meniul Bookmarks prin selectările făcute, permit accesul la orice pagină, în orice moment de timp. Articolele History şi Bookmark sunt păstrate într-o listă. Dacă titlul paginii nu descrie corect conţinutul acesteia, găsirea paginii dorite poate deveni destul de complicată.

Page 109: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Netscape _________________________________________________________________________________________

.

109

În lista history este păstrată doar înlănţuirea cea mai recentă. De exemplu, dacă sunt utilizate legături consecutive pentru a aduce pagini ale căror titluri sunt America de Nord, Statele Unite, Pennsylvania şi Philadelphia, în lista history vor apare toate cele patru titluri, Philadelphia fiind în vârful listei. Dacă apoi se utilizează o legătură către pagina Statele Unite în lista history vor rămâne numai titlurile America de Nord, Statele Unite.

Aceasta pentru că este păstrată numai înlănţuirea cea mai recentă din home page. Cum Pennsylvania şi Philadelphia erau pagini obţinute printr-o înlănţuire mai veche, ele au fost eliminate automat din lista history. Articolele Bookmarks oferă o modalitate permanentă de regăsire a paginilor. Odată ce un titlu a fost adăugat la listă, el rămâne în listă până când este eliminat explicit. Netscape oferă multe posibilităţi de creare a listelor Bookmark. Modalităţile de bază permit adăugarea titlurilor ca opţiuni ale unui meniu. Cele mai avansate permit crearea meniurilor ierarhice, descrieri de liste, căutări de liste, etc.

Pentru a adăuga o pagină la meniul Bookmarks se poate utiliza opţiunea Bookmarks|Add Bookmark. De fiecare dată când este adăugată o pagină, titlul paginii este adăugat ca opţiune de meniu. Simpla selectare a titlului aduce pagina respectivă pe ecran.

Page 110: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 110

. Pentru o gestiune mai avansată a listelor Bookmarks, Netscape pune la dispoziţie o fereastră Bookmarks. Pentru a afişa fereastra Bookmarks se utilizează opţiunea Window | Bookmarks.

Fereastra conţine meniuri, iconiţe şi foldere (recipiente de păstrare a informaţiei, de fapt fişiere pe disc) care permit organizarea titlurilor de pagini. Fiecare titlu de pagină are asociată o iconiţa. Titlurile de pagini pot fi organizate pe subiecte (sau după criteriile dorite), mutând iconiţele în folderele corespunzătoare Pentru a construi un meniu ierarhic, se creează un folder în fereastra Bookmarks (utilizând opţiunea Item|Insert Folder ), în care se poate muta un titlu existent (prin mutarea cu ajutorul mouse-ului a iconiţei corespunzătoare) sau se poate adăuga un nou titlu utilizând opţiunea Item|Insert Bookmark.

Page 111: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Netscape _________________________________________________________________________________________

.

111

Lista Bookmarks construită este salvată şi este disponibilă la următoarea sesiune de lucru cu Netscape. Aşa cum a fost deja menţionat, titlurile paginilor sunt păstrate în liste, fiecare listă reprezentând un fişier. Se pot crea mai multe liste Bookmarks, fiecare cu titlurile sale, dar numai una poate fi activă la un moment dat. Se poate selecta lista dorită utilizând opţiunea File|Open din fereastra Bookmarks.

5.7. Se poate scrie într-o pagină? În afară de citirea paginilor, Netscape permite şi scrierea lor. Paginile pot conţine zone (forme) în care informaţia poate fi introdusă şi trimisă. De exemplu, o pagină poate avea o zonă cu câmpuri în care se introduce numele şi adresa şi, un buton care trimite informaţia respectivă autorului paginii. Aceste zone pot oferi câmpuri care pot fi editate (cu sau fără text implicit), butoane, meniuri pull-down, etc. Informaţia introdusă nu alterează pagina sursă , ci permite transmiterea unui răspuns. Pentru a trimite e-mail, se completează câmpuri cu conţinutul mesajului, subiectul, adresa. Paginile cu forme permit să se răspundă la informaţia citită în pagini. Pentru a trimite o formă, trebuie completate unul sau mai multe câmpuri pentru care există în general instrucţiuni. Conţinutul formei este în general trimis prin utilizarea butonului aflat în configuraţia formei, fără a fi necesară cunoaşterea adresei de e-mail.

Page 112: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 112

Autorul paginii hotărăşte aspectul formei. O pagină poate conţine mai multe forme, fiecare formă putând transmite câmpuri independent. Câmpurile unei forme pot conţine restricţii relativ la tipul textului introdus (de exemplu, numai cifre). Utilitatea formelor constă în uşurinţa cu care poate fi trimis un răspuns sau o cerere relativ la conţinutul paginii citite. Formele pot pune la dispoziţie o interfaţă pentru accesul la baze de date, cu câmpuri care permit interogarea bazei de date şi realizarea de căutări în INTERNET. Paginile de ştiri Usenet create pentru comunicarea pe anumite subiecte, conţin forme care permit introducerea de articole şi subscrierea la grupuri existente. Netscape-ul oferă legături către pagini cu forme care permit introducerea de observaţii în legătură cu aplicaţiile Netscape şi cererea de informaţii despre produs.

5.8. Servere de ştiri. Poşta electronică Cunoaşteţi numele unui server de ştiri sau e-mail? Dacă nu, îl puteţi afla de la administratorul de sistem, sau de la prietenul dvs. Specificând numele serverelor , Netscape vă oferă facilităţi de citire a ştirilor şi de utilizare a poştei electronice. Paginile World Wide Web permit regăsirea informaţiei în reţeaua INTERNET. Alte servicii de informaţii foarte utilizate sunt grupurile de ştiri Usenet şi poşta electronică. Netscape permite interacţiunea cu Usenet ca şi utilizarea poştei electronice. Înainte de a utiliza grupurile de ştiri sau de a trimite e-mail, este necesar ca Netscape să "ştie" cum să se conecteze la server-ul care realizează fiecare dintre obiectivele dorite. Ştirile Newsgroup sunt distribuite printr-un server de ştiri. Pentru a specifica numele server-ului dorit se utilizează panoul Mail and News|Servers şi se introduce numele server-ului de ştiri.

Page 113: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Netscape _________________________________________________________________________________________

.

113

5.8.1. Cum pot fi citite informaţii Usenet? Netscape permite trimiterea şi primirea "poştei" newsgroup. Poşta newsgroup constă în "ştiri" care sunt făcute publice în reţeaua INTERNET. Oamenii trimit articole către grupurile de ştiri, care sunt organizate pe subiecte. Fiecare grup are un nume care reflectă topica ştirilor conţinute. Usenet este mulţimea tuturor grupurilor de ştiri, special proiectat pentru a permite comunicarea noutăţilor pe subiecte de interes. Accesul la un grup Usenet este similar accesului la o pagină oarecare. Selectând o legătură către un grup Usenet, este adusă lista grupului, care conţine titlurile ştirilor. Acestea sunt marcate, analog oricărei legături. Selectarea unei legături către o anumită ştire, aduce acea ştire. Netscape permite aducerea listei unui grup sau a unei ştiri pe ecran prin utilizarea opţiunii File/Open Location şi introducerea URL-ului grupului sau ştirii respective sau direct activând legătura. Locaţiile ştirilor Usenet au un format similar paginilor. De exemplu, news:alt.tv.northern-exp specifică protocolul de server news:, grupul alt.tv.northern-exp. Spre deosebire de alte conexiuni INTERNET, URL-ul nu specifică numele serverul-ului şi calea. Fiecare grup are un nume unic, care este format din cuvinte separate prin punct. Anumite cuvinte (ca de exemplu alt, prescurtarea de la "alternative") desemnează categorii. Se poate utiliza caracterul asterix (*) pentru a afla numele grupurilor individuale. De exemplu, URL-ul news:alt.* aduce lista tuturor grupurilor din categoria alt. Sau URL-ul news:alt.tv* aduce lista grupurilor din categoria alt.tv. Alte exemple de URL-uri care conţin liste de grupuri sunt: news:comp.* (computers) news:rec.* (recreation) news:talk.* (analysis)

Page 114: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 114

news:sci.* (science) Citirea ştirilor Usenet este la fel de simplă ca şi citirea unei pagini obişnuite. Se selectează o legătură şi articolul respectiv este adus pe ecran. Paginile newsgroup oferă avantajul de a putea trimite uşor propriul articol către alţi cititori. 5.8.2 Utilizarea serviciilor poştei electronice Aplicaţiile Netscape permit utilizarea poştei electronice. Se pot crea şi trimite mesaje de tip poştă electronică sau ştiri utilizând fereastra de compunere a mesajelor (Message Composition). Prin poştă electronică se pot trimite şi pagini INTERNET (incluzând pagini în format HTML la un loc cu mesajele proprii) sau fişiere. Compunerea unui mesaj Pentru ca pe ecran să apară fereastra de compunere a mesajelor trebuie selectată opţiunea File|New Mail sau File|Mail Document sau unul dintre butoanele (sau opţiuni de meniu) din ferestrele Mail sau News. În această fereastră există mai multe câmpuri de adresă. Opţiunea View - permite afişarea (sau nu ) a diferitelor câmpuri de adrese. Un astfel de câmp poate conţine mai mult de o adresă. Câmpurile sunt următoarele: From - conţine adresa de e-mail a expeditorului. Reply To - conţine adresa de e-mail unde se pot primi automat răspunsuri la mesaj. Mail To - conţine adresa de e-mail a destinatarului. Mail Cc - conţine adresa e-mail unde se doreşte trimiterea copiilor mesajului. Mail Bcc - conţine adresa de e-mail unde se doreşte trimiterea unei copii oarbe(blind copy), care nu afişează adresa unde se trimite copia. File Cc - conţine locaţia unde se doreşte memorarea unei copii a mesajului trimis. Implicit, mesajele sunt memorate în locaţia specificată prin panoul Mail and News|Servers.

Page 115: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Netscape _________________________________________________________________________________________

.

115

Newsgroups - conţine numele grupului de ştiri la care se doreşte trimiterea mesajului. Followup - conţine numele grupului unde se doreşte primirea răspunsurilor la mesajul trimis. Subject - conţine subiectul mesajului. Attachment - arată numele paginii sau al fişierului ataşat. În câmpul de mesaj se introduce textul mesajului sau al paginii curente. Există o serie de butoane care permit trimitere mesajelor, respectiv: Send (Now) - disponibil dacă este setat câmpul Options|Immediate Delivery - distribuie mesajul curent în reţea şi închide fereastra. Send (Later) - disponibil dacă este setat câmpul Options|Deferred Delivery, pune mesajul curent în folder-ul Outbox pe disc pentru a fi distribuit în reţea ulterior. Pentru a trimite mesajele amânate se poate utiliza opţiunea File|Send Mail in Outbox. Quote - precede fiecare linie a mesajului de caracterul >. Attach - permite trimiterea unui document separat împreună cu mesajul. Pentru a ataşa o pagină HTML se utilizează butonul Attach Location (URL), iar pentru a ataşa orice alt tip de fişier, butonul Attach File. Există de asemenea butoane care permit selectarea modului în care să fie trimis fişierul ataşat, respectiv: As Is (Source) - trimite fişierul în forma originală. Convert to Plain Text - fişierul ataşat este trimis sub formă de text ASCII. Meniul View din fereastra Mail are opţiuni care permit vizualizarea fişierelor ataşate în corpul mesajului sau ca legături (deci legătura către pagina respectivă apare în corpul mesajului). Address - deschide fereastra Address Book.

Page 116: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 116

Stop - opreşte transmiterea mesajului. Meniurile ferestrei Message Composition sunt următoarele: File|Send Now - analog butonul Send Now. File|Send Later - analog butonul Send Later. File|Attach File - analog butonul Attach. File|Include Original Text - importă textul paginii curente în câmpul de mesaj. Textul importat este adăugat indiferent de conţinutul câmpului şi fiecare linie este precedată de semnul >. Edit|Paste as Quotation - introduce conţinutul clipboard-ului în mesaj, fiecare linie fiind precedată de semnul >. View|Show All - afişează toate câmpurile de adresă disponibile în fereastra Message Composition. Options|Mail and News Preferences - analog meniului Options din fereastra Netscape, Mail, sau News. Options|Immediate Delivery - atunci când este setat înseamnă că fereastra oferă un articol de meniu şi un buton Send Now astfel încât mesajele scrise sunt trimise imediat în reţea. Setarea rămâne valabilă până când butonul este resetat. Options|Deferred Delivery - dacă este setat oferă un articol de meniu şi un buton Send Later, astfel încât mesajele scrise sunt memorate în Outbox până când se specifică explicit trimiterea lor. Pentru a le trimite trebuie selectată opţiunea File|Send Mail in Outbox din fereastra de Mail. Dacă se închide fereastra de Mail cu mesaje în Outbox, apare o casetă de dialog care întreabă dacă se doreşte trimiterea mesajelor amânate. Şi în acest caz opţiunea rămâne valabilă până la resetare. Citirea mesajelor primite Pentru a vedea dacă s-au primit noi mesaje se poate utiliza opţiunea Window|Mail care afişează fereastra de Mail şi verifică existentă unor noi

Page 117: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Netscape _________________________________________________________________________________________

.

117

mesaje sau se poate utiliza iconiţa de e-mail (un plic aflat în colţul dreapta jos al ferestrei Netscape sau News). Atunci când este deschisă fereastra de Mail, Netscape verifică pe server existenţa unor noi mesaje. Netscape poate verifica periodic server-ul. Se poate fixa numărul de minute între verificări utilizând panoul Mail and News|Servers. Pentru a obţine noile mesaje se poate folosi butonul Get Mail sau iconiţa de e-mail. Iconiţa de e-mail indică şi modul în care sunt disponibile noile mesaje, respectiv: - Semnul întrebării (?) alăturat plicului din iconiţă indică faptul că Netscape nu poate verifica automat starea server-ului de e-mail. Acesta apare înaintea deschiderii ferestrei de e-mail, sau dacă nu s-a introdus parola. - Plicul singur indică inexistenţa unor noi mesaje. - Semnul exclamării (!) alăturat plicului indică existentă unor noi mesaje disponibile.

Fereastra Mail este compusă din trei zone: zona folder-elor de e-mail, zona antetelor de mesaje şi zona conţinutului mesajelor. Zona folder-elor de mail conţine lista ierarhică a folder-elor de e-mail. Informaţia este organizată pe trei coloane, respectiv: Mail Folder - arată numele folder-ului de e-mail. Unread - arată numărul mesajelor necitite. Total - arată numărul mesajelor din folder. Există patru foldere generate automat de Netscape care pot apare la începutul listei de foldere: Inbox - conţine mesajele primite. Acest folder apare întotdeauna.

Page 118: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 118

Outbox - conţine mesajele care nu au fost trimise încă. Folder-ul este creat la setarea opţiunii Options|Deferred Delivery din ferestra Message Composition. Sent Mail - conţine copii ale mesajelor trimise. El este creat atunci când un fişier de e-mail este specificat în panoul Mail and News|Composition şi este trimis un mesaj. Trash - conţine mesajele care sunt şterse. El este creat atunci când este şters un mesaj. Utilizând opţiunile de meniu se pot adăuga mai multe foldere pentru a organiza mai bine mesajele primite. Atunci când este selectat un folder de e-mail (apăsând butonul stânga al mouse-ului în dreptul lui), în zona antetelor de mesaj sunt afişate titlurile mesajelor conţinute în acel folder. Informaţia este organizată pe mai multe coloane, respectiv: Sender - arată numele celui care a trimis mesajul. Iconiţa Flag arată dacă mesajul a fost marcat ca important. Iconiţa poate fi utilizată pentru a marca, respectiv demarca mesajul. Iconiţa Read arată dacă mesajul a fost citit. Şi în acest caz prin apăsarea butonului mouse-ului în dreptul iconiţei se poate obţine marcarea, respectiv demarcarea mesajului ca citit. Subject - afişează subiectul mesajului. Date - arată dată şi momentul de timp la care a venit mesajul. Mesajele se pot muta dintr-un folder în altul punând iconiţa mesajului (selectată prin apăsarea butonului mouse-ului şi apoi "trăgând-o") în lista de mesaje a folder-ului dorit. Se pot de asemenea utiliza opţiunile Message|Mov sau Message|Copy pentru a pune mesajele, respectiv copii ale lor în folderele dorite. Atunci când un mesaj este selectat, mesajul este afişat în zona de conţinut mesaje, împreună cu informaţiile antet, cum ar fi Subject, Date, From, To, CC.

Page 119: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Netscape _________________________________________________________________________________________

.

119

Se pot utiliza butoanele sau opţiunile de meniu pentru a se trece la un mesaj la altul. Dacă expeditorul mesajului a ataşat o pagină HTML, se poate utiliza opţiunea View|Attachments Inline pentru a afişa conţinutul paginii ataşate, sau View|Attachments as Links pentru a afişa legătura către pagina ataşată. Dacă a fost ataşat un fişier se poate selecta o legătură care afişează caseta de dialog Save As pentru a salva fişierul pe disc. Există următoarele opţiuni de meniu care permit gestiunea mesajelor primite: Get Mail - se realizează conexiunea la serverul de e-mail şi se aduc mesajele disponibile în Inbox. Delete - mesajele selectate se pun în foder-ul Trash. To: Mail - este afişată fereastra de compunere a mesajelor Message Composition. Re: Mail - afişează fereastra Message Composition, pentru a răspunde la mesajul curent. Re: All - afişează fereastra Message Composition, pentru a răspunde la mesajul curent. Câmpul To conţine adresa expeditorului mesajului precum şi toate adresele la care se găseşte mesajul respectiv. Forward - afişează fereastra Message Composition, pentru a trimite mai departe (forward) mesajul curent ca mesaj ataşat. Previous - este afişat mesajul anterior din lista mesajelor necitite. Next - este afişat mesajul următor din lista mesajelor necitite. Print - tipăreşte mesajul selectat din câmpul antetelor de mesaj. Stop - opreşte transmiterea în curs a mesajelor. Organizarea adreselor de e-mail

Page 120: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 120

Atunci când există o corespondenţa bogată memorarea adreselor la care se doreşte trimiterea mesajelor devine o problemă. Netscape pune la dispoziţie facilitatea de Address Book care permite memorarea şi organizarea adreselor după criteriile dorite. Pentru a afişa fereastra Address Book se foloseşte opţiunea Window|Address Book. Fereastra este foarte asemănătoare cu fereastra Bookmarks. Adresa unei persoane individuale este reprezentată printr-o iconiţă. Aceste iconiţe apar primele în cartea de adrese. Folder-ele care conţin liste de e-mail apar după iconiţele individuale. Pentru a adăuga noi adrese se pot utiliza următoarele opţiuni: - Pentru a adăuga adresa unei persoane individuale, se utilizează opţiunea Item|Add User. Va apare caseta de dialog Address Book Properties care permite introducerea poreclei, numelui, adresei de e-mail, descrierea. Pentru a modifica o adresă se selectează iconiţa corespunzătoare şi apoi opţiunea Item|Properties. În câmpul de poreclă se poate introduce o prescurtare sau un nume alternativ pentru a simplifica scrierea adresei la trimiterea mesajului de e-mail. Atunci când este creat mesajul, este suficientă introducerea poreclei, în loc de adresa de e-mail. - Mailing lists - listele de e-mail, reprezentate prin iconiţe de folder conţin alias-uri către persoane individuale din cartea de adrese. Pentru a adăuga o adresă la lista de e-mail, trebuie "trasă" iconiţa individuală în folder-ul listei de e-mail. Iconiţa individuală rămâne pe loc, iar alias-ul este pus în folder. Pentru a crea un nou folder se poate utiliza opţiunea Item|Add List.

Page 121: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Netscape _________________________________________________________________________________________

.

121

5.9. Cum pot fi păstrate paginile pe calculatorul local

Netscape permite păstrarea unei pagini pe calculatorul local sub forma unui fişier. Aceasta se poate face atât după aducerea paginii pe ecran, dar şi fără vizualizarea acesteia. Opţiunea File/Save As creează o casetă de dialog care permite memorarea paginii curente în format HTML sau ca fişier text pe disc. Un fişier salvat în format HTML păstrează formatarea paginii originale. O pagină poate fi memorată ca fişier pe disc, în loc de a fi vizualizată pe ecran. Se poziţionează mouse-ul pe legătura paginii respective şi se apasă butonul dreapta al mouse-ului. Pe ecran va apare un meniu. Opţiunea Save this Link as salvează pe disc pagina a cărei legătură a fost selectată. Opţiunea Save this Image as salvează pe disc imaginea a cărei legătură a fost selectată.

Salvarea pe disc este importantă pentru regăsirea paginilor neformatate (cum ar fi pagini de date). Există opţiuni de meniu care permit copierea locaţiilor (URL) paginilor şi a imaginilor în clipboard.

După ce o pagină este salvată pe disc, se poate utiliza opţiunea File/Open File pentru a vizualiza fişierul local (aflat pe discul calculatorului de lucru) ca o pagină Netscape. Pentru fişiere gif, jpeg sau alt tip de fişiere (care nu sunt text) trebuie selectat "All Files" ca tip de fişier pentru a putea fi utilizată opţiunea descrisă. Opţiunea View/Document Source permite vizualizarea paginii curente în format HTML.

Page 122: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 122

Opţiunea File/Mail Document creează o casetă de dialog care permite trimiterea paginii curente ca document ataşat. Opţiunea Bookmarks / View Bookmarks creează o casetă de dialog care conţine un buton Export care permite salvarea legăturilor paginii într-un fişier. Netscape poate fi utilizat pe diferite platforme şi rezervă utilizarea anumitor caractere speciale pentru interpretarea URL-urilor. Pentru evitarea problemelor, este bine să se evite utilizarea în numele fişierelor a următoarelor caractere:(/), (:), (#).

5.10. Tipărirea şi regăsirea informaţiei în pagină Multe dintre opţiunile File şi Edit au semnificaţia deja cunoscute din alte aplicaţii. Conţinutul paginilor poate fi copiat sau tipărit. Pentru a obţine tipărirea unei pagini în formatul (dimensiuni) dorit de utilizator, poate fi necesară modificarea dimensiunilor ferestrei Netscape. Pentru a deschide pe ecran o nouă fereastră Netscape, se selectează opţiunea File/New Window. În noua fereastră, complet independentă funcţional, va fi vizualizată o altă copie a paginii de început (home page). Pot exista mai multe conexiuni simultane pe reţea în ferestre diferite. Pentru a putea tipări conţinutul paginii curente, se selectează opţiunea File/Print sau se apăsă butonul Print. Se creează o casetă de dialog care permite selectarea opţiunilor de tipărire şi tipăreşte pagina. Netscape tipăreşte o pagină cu dimensiunile care apar pe ecran. Comanda de tipărire nu rearanjează conţinutul paginii pentru a încape în pagina de hârtie. Se poate micşora dimensiunea ferestrei Netscape în funcţie de dimensiunea paginii de hârtie. Pentru a modifica dimensiunile paginii pentru tipărire în mediul Windows, se selectează butonul Print Setup din caseta de dialog Print.

Page 123: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Netscape _________________________________________________________________________________________

.

123

Pentru a modifica conţinutul unei pagini (ştergere, copiere) se folosesc opţiunile Cut, Copy, Paste ale meniului Edit. Trebuie subliniat faptul că opţiunile Cut şi Paste se pot utiliza doar în anumite câmpuri al căror conţinut poate fi modificat. Pentru a găsi un cuvânt sau frază într-o pagină, se selectează opţiunea Edit / Find sau se apasă butonul Find. Se creează o casetă de dialog Find care permite introducerea şirului de caractere care trebuie căutat. Căutarea poate fi făcută înainte sau înapoi prin utilizarea butoanelor Down sau Up . Dacă s-a ajuns la sfârşitul (sau la începutul) documentului apare o casetă de dialog care permite căutarea din celălalt capăt. Pentru a căuta încă o dată acelaşi cuvânt se selectează opţiunea Edit / Find Again.

Page 124: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului
Page 125: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Căutarea informaţiei în "spaţiul WWW"; sistemul de regăsire HARVEST _________________________________________________________________________________________

125

.

6. Căutarea informaţiei în "spaţiul WWW"; sistemul de regăsire Harvest

6.1. Preliminarii Acest capitol conţine ceva mai multă "filozofie", precedând prezentarea pragmatică a instrucţiunilor de utilizare pentru una din uneltele care facilitează accesul la INTERNET. Motivul este că, în spatele unui dialog destul de simplu al utilizatorului cu calculatorul, se află un ansamblu de programe complex; explicarea (de principiu, fără a intra în amănunte tehnice) a considerentelor care au dus la crearea lui şi a mecanismelor sale interne de funcţionare este instructivă pentru a înţelege cum se poate pune o oarecare ordine în uriaşa masă de informaţie oferită de INTERNET. Poate că o parte din cei care urmăresc acest material vor fi mai mult decât simpli "călători" prin INTERNET şi vor ajunge în ipostaza de a publica informaţii în reţea; acestora mai ales le va fi util să înţeleagă care sunt principiile promovate în distribuirea şi regăsirea de informaţii prin reţea.

6. 2. Introducere Se spune că serviciile INTERNET vor transforma omenirea într-un "sat global". In momentul de faţă imaginea pe care o oferă INTERNET unui nou-venit este mai degrabă a unui mare oraş în care s-a construit mult şi eclectic şi în care te poţi rătăci cu uşurinţă dacă nu ai o hartă - problema principală este de unde se poate procura o asemenea hartă. Au apărut o serie de cărţi bune menite să ghideze utilizatorii (remarcăm traducerea în limba română pentru cartea lui Ed Kroll - "The Whole INTERNET"), dar la dinamica actuală a informaţiilor disponibile în reţea, este greu pentru autorul unui asemenea îndrumar să-l menţină "la zi". Se cunoaşte faptul că în orice domeniu al activităţii umane volumul publicaţiilor în format convenţional depăşeşte cu mult capacitatea de lecturare a unui singur om. Cu alte cuvinte, nici un om, în nici un domeniu, nu poate citi tot ce se tipăreşte - presupunând că ar avea acces la toate aceste publicaţii. Transpunând această realitate de la domeniul publicaţiilor tradiţionale în sfera

Page 126: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 126

publicaţiilor electronice, situaţia este cu câteva ordine de mărime mai dramatică, iar avalanşa informaţională creşte exponenţial. Pentru a înţelege ordinul de complexitate a problemei căutării de informaţie pe INTERNET, este suficient a menţiona că în cyber-spaţiul de navigare, uriaşa bibliotecă a Congresului american este numai unul din miile sau poate zecile de mii de depozite de informaţie stocată în format electronic. Aceste depozite sunt anunţate aproape zilnic pe INTERNET, iar gestiunea lor devine o problemă din ce în ce mai dificil de controlat. Singura soluţie eficientă o constituie crearea char în interiorul INTERNET a unor servicii care să ghideze utilizatorii în circulaţia prin universul informaţional.

6.3. Căutarea în spaţiul WWW Serviciile deja consacrate - de tipul WWW - fac posibilă publicarea uşoară şi sistematică a informaţiei pe INTERNET. Căutarea, în condiţiile în care se ştie precis ceea ce se doreşte a se găsi, este de asemenea facilă - având la dispoziţie un instrument de "navigare" cu o interfaţă grafică agreabilă ca Netscape. Pe măsură însă ce volumul informaţiei disponibile pe INTERNET creşte, devine tot mai greu de localizat informaţia de interes punctual (de pildă, "algoritmi de unificare nedistructivă, cu disjuncţie neatomică"). Cineva poate petrece ore întregi încercând să găsească un fir în acest păienjeniş de informaţie - ceea ce poate deveni foarte costisitor (timp şi bani investiţi). O primă idee ingenioasă ar fi aceea de creare de "roboţi" - programe care sunt trimise să se plimbe prin reţea şi să culeagă de la diverşii serveri vizitaţi informaţii de interes. Această soluţie este eficientă pentru proprietarii "roboţilor" dar proliferarea ei are efecte nefaste asupra reţelei în ansamblu: "roboţii" circulă cu rapiditate, supra-solicitând arterele informaţionale şi serverii care gestionează depozitele de informaţie. Eticheta ne-legiferată (încă) a INTERNET-ului cere ca toţi cei care îl utilizează să se gândească nu numai la interesul propriu, ci şi la milioanele de semeni care doresc să beneficieze de serviciile lui. Selectivitatea este obligatorie pentru a putea fi eficient în procesul de căutare. Pentru a fi selectiv însă este nevoie de instrumente adecvate care să permită specificarea unor criterii de selecţie. Pentru ca aceste criterii să poată fi verificate fără a fi nevoie să fie transferate din toate colţurile lumii şi citite milioane de documente, este nevoie de organizarea (dinamică) pe mai multe niveluri de detaliu a acestor documente. Soluţia (mai eficientă) care decurge din raţionamentul de mai sus o constituie crearea de servicii care să încerce să realizeze evaluarea sistematizată a masei

Page 127: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Căutarea informaţiei în "spaţiul WWW"; sistemul de regăsire HARVEST _________________________________________________________________________________________

.

127

de informaţii publicate în INTERNET - dacă nu la nivel global, măcar la nivel de domenii de interes sau zone geografice (problema creării unui inventar (index, în termenii tehnici ai navigării electronice) al tuturor documentelor existente pe INTERNET este o sarcină enormă, necesitând o uriaşă putere de calcul şi de memorare). Cerinţele principale ale unui sistem care îşi asumă atribuţia de a naviga pe o anumită zonă din INTERNET şi de a colecta şi a oferi utilizatorilor lui o sinteză orientativă a informaţiilor disponibile în zona respectivă sunt:

• să asigure ţinerea "la zi" a informaţiilor, aceasta presupunând pe de o parte eliminarea informaţiilor perimate iar pe de altă parte actualizarea fondului de informaţie cu documente nou depuse pe INTERNET;

• să evite "ştrangularea" depozitelor de informaţie de larg interes; fără precauţii suplimentare, furnizorii electronici de informaţie cunoscuţi şi apreciaţi în reţea, devin supra-încărcaţi şi în cel mai bun caz nu mai pot asigura un timp de răspuns acceptabil - sau sunt nevoiţi să-şi respingă utilizatorii ("încercaţi mai târziu...").

Un prim exemplu de serviciu de acest gen a fost prezentat în capitolul 4 - este vorba despre archie, care a fost creat pentru a facilita regăsirea fişierelor din arhive ftp. Deşi ftp a rămas încă un serviciu intens utilizat (statisticile de la sfârşitul anului 1995 îl plasează pe primul loc din punctul de vedere al volumului de informaţii transferate prin intermediul lui în INTERNET), în ultimii doi ani s-a produs o diversificare a serviciilor de reţea, din punct de vedere al facilităţilor de acces oferite şi al formatelor în care informaţia este prezentată utilizatorilor. In momentul de faţă, serviciul WWW este cel mai bine cotat, atât pentru caracteristicile lui proprii (în esenţă, referitoare la manipularea informaţiei în format hipertext), cât şi pentru puterea de a integra unitar accesul la o mare diversitate de servicii INTERNET. In paralel cu evoluţia calitativă, s-a produs şi un salt cantitativ impresionant în ceea ce priveşte informaţia prezentă în reţea. In aceste condiţii, a apărut ca imperativ necesară crearea de instrumente noi de căutare, adecvate noului context. In decurs de numai un an, au apărut în INTERNET o mulţime de servere pentru regăsirea informaţiei, care în scurt timp şi-au câştigat o bine-meritată popularitate.

Soluţia propusă de Netscape Firma Netscape încearcă să ofere utilizatorilor ei o imagine cât mai relevantă asupra “motoarelor de căutare” (“search engines”) disponibile şi un punct de pornire cât mai folositor pentru orice demers de căutare de informaţii, printr-o

Page 128: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 128

pagină WWW dedicată căutării. Apăsând pe butonul “Net Search” din partea superioară a ferestrei Netscape, utilizatorul va încărca această pagină. Ea este formată din două zone distincte: • în partea de sus, încadrat într-un chenar, se află un formular simplu de

cerere; utilizatorul poate scrie un cuvânt, care să fie semnificativ pentru ceea ce caută, în zona de introducere de date care se află după semnul întrebării; apăsând apoi pe butonul “Search”, cererea lui va fi luată în considerare de server; după un timp, va primi ca răspuns o listă de referinţe la documente din reţea, al căror conţinut e legat de cererea formulată; deasupra liniei în care se poate introduce cererea, se află un rând de butoane; pe fiecare este inscripţionat numele unui server de regăsire - astfel încât utilizatorul să poată selecta unul din aceşti serveri pentru a rezolva cererea: alternativa oferită prin acest formular este de a selecta un anumit domeniu de activitate din lista pe mai multe coloane aflată sub linia de intrare (va urma o navigare informaţională în domeniul ales):

• în continuare, pagina WWW conţine o listă bogată de servere de căutare,

fiecare cu o scurtă descriere a facilităţilor specifice; selectând o intrare din listă, utilizatorul va intra în dialog cu serverul respectiv.

Page 129: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Căutarea informaţiei în "spaţiul WWW"; sistemul de regăsire HARVEST _________________________________________________________________________________________

.

129

Trebuie menţionat că această pagină WWW nu are un format fix; firma Netscape “scrutează” în permanenţă piaţa de servere de căutare şi îşi actualizează în mod corespunzător pagina. Intre diversele “motoare de căutare” care se află in spatele unor asemenea formulare de asistare a regăsirii de informaţii există diferenţe atât în ceea ce priveşte procedurile de trecere în revistă a informaţiilor oferite în INTERNET, cât şi în ceea ce priveşte interfaţa lor de dialog cu utilizatorii. In subcapitolele care urmează va fi prezentat în amănunt unul din aceste modele de servicii de căutare - Harvest. El a fost ales datorită faptului că este mai deosebit, prin puterea de sinteză şi flexibilitatea oferită utilizatorului pentru a-ţi formula cererea.

Page 130: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 130

6.4 Sistemul de regăsire a informaţiilor Harvest

6.4.1. Arhitectura sistemului Harvest Harvest a pornit de la experienţa unor sisteme dezvoltate anterior şi a încercat să găsească soluţii pentru problemele menţionate mai sus. Harvest a fost dezvoltat de către INTERNET Research Task Force Research Group on Resource Discovery (IRTF-RD) în perioada 1994-1995; a fost implementat de către autori şi de către alte echipe de voluntari sub diverse sisteme de operare de tip Unix. Informaţii "la zi" despre Harvest se pot obţine din pagina WWW a autorilor: http://harvest.cs.colorado.edu Harvest se bazează pe ideea de a decupa un serviciu de regăsire a informaţiei în mai multe componente de bază, care pot fi distribuite şi eventual multiplicate în mai multe exemplare în reţea, pentru a face faţă fiecare atribuţiilor sale, şi care comunică între ele conform unor reguli bine stabilite. Modelul Harvest cuprinde următoarele componente principale: Gatherer: are "sub supraveghere" unul sau mai mulţi serveri, de tip WWW, FTP etc.;

atribuţia lui este să extragă din fiecare "piesă de informaţie" elementele reprezentative pentru conţinutul ei ("esenţa"); una din dificultăţile de învins este aceea că există o mare varietate de formate de reprezentare a informaţiei (texte, programe, grafică, film); Gatherer-ul trebuie să poată deduce - din numele sau din conţinutul lui - în ce format e un document, să "înţeleagă" această mare varietate de formate şi să poate deduce pentru fiecare care sunt informaţiile semnificative); fiecărui document, Gatherer-ul îi asociază un rezumat, care este format dintr-o listă de atribute, având valori care pot să-l caracterizeze (exemple: "titlu", "autori", "cuvinte-cheie")

Broker: • centralizează informaţiile colectate de către una sau mai multe componente

Gatherer, construind indecşi pentru aceste informaţii; ("indexarea" este procedura de ordonare a unor rezumate de informaţie colectate de Broker, astfel încât atunci când apare o cerere de informaţie, aceasta să poată fi cât mai uşor de localizat - exemple: după nume de autori sau titluri de documente)

Page 131: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Căutarea informaţiei în "spaţiul WWW"; sistemul de regăsire HARVEST _________________________________________________________________________________________

.

131

• acceptă cereri de regăsire a informaţie ale utilizatorilor şi le răspunde, pe baza informaţiei din indecşii proprii.

Replicator: • copiază (integral sau selectiv) baza de informaţie a unuia sau a mai multor

Brokeri; • răspunde la cereri ale utilizatorilor, pe baza informaţiilor de indexare

acumulate de la Brokeri Cache: • gestionează o memorie ierarhizată a "obiectelor informaţionale" regăsite

recent.

6.4.2. Dialogul între utilizator şi Harvest Harvest ajunge "pe ecranele" beneficiarilor lui prin intermediul serviciului WWW. Aceasta înseamnă că, în decursul periplului lui prin INTERNET prin intermediul unui program de navigare de genul Netscape, cineva poate recepţiona o "pagină" hipertext care îi sugerează că poate avea acces la serviciile unui sistem de căutare de informaţii - de genul paginii de mai jos:

Page 132: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 132

Apăsând pe butonul "Search", se poate iniţia dialogul cu programul de căutare. Dacă sistemul de regăsire a informaţiilor este realizat utilizând Harvest, următoarea pagină recepţionată va fi un formular de genul:

Page 133: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Căutarea informaţiei în "spaţiul WWW"; sistemul de regăsire HARVEST _________________________________________________________________________________________

.

133

Trebuie menţionat în acest punct că “formularul” primit de utilizator pentru a-şi completa cererea nu are un format fix; există în momentul de faţă în INTERNET mai mulţi serveri de căutare bazaţi pe Harvest; pentru fiecare, cei care l-au realizat au introdus unele variaţiuni software, inclusiv în ceea ce priveşte aspectul grafic şi conţinutul paginii WWW de interfaţa cu utilizatorii. Un asemenea formular necesită o serie de explicaţii pentru a fi completat corect; selectând referinţa "help for formulating queries" (în cazul în care ea apare în pagină, ca în exemplul prezentat mai sus) se încarcă un document hipertext din care se pot obţine informaţii lămuritoare, după cum se prezintă în figura următoare. Deoarece încărcarea şi parcurgerea unei asemenea pagini de tip "help" poate consuma timp preţios, se va descrie în paragrafele care urmează un "formular tipic" care trebuie completat pentru transmiterea unei cereri către un server Harvest.

Page 134: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 134

Pe scurt, formularul conţine: • o zonă în care se poate scrie un text liber, prin care se prezintă elementele de

bază ale cererii, identificând informaţia căutată; • mai multe "butoane", prin care se specifică diverse opţiuni legate de

condiţiile de căutare a informaţiilor şi de modul de afişare a informaţiilor regăsite ca urmare a cererii.

Ce se poate scrie în zona de text ?

• un cuvânt care e semnificativ pentru informaţia solicitată exemplu: computer computing • o porţiune (câteva litere) dintr-un cuvânt semnificativ exemplu: comput • o succesiune de cuvinte care trebuie să apară ca atare în documente exemplu: "computer science" • o aşa-numită "expresie regulată", prin care se pot desemna secvenţe de

caractere mai generale - se dau câteva exemple:

Page 135: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Căutarea informaţiei în "spaţiul WWW"; sistemul de regăsire HARVEST _________________________________________________________________________________________

.

135

"^joe" şirul de caractere "joe" la începutul unei linii de text "joe$" şirul de caractere "joe" la sfârşitul unei linii de text "[a-ho-z]" o literă situată în alfabet între a şi h sau între o şi z "." un singur caracter (oarecare) "c*" zero sau mai multe apariţii ale literei "c" ".*" un număr oarecare de caractere "\*" caracterul "*". • Se poate solicita ca două cuvinte (respectiv fragmente de cuvinte, grupuri

lexicale) să apară în acelaşi document - exemplu: Romania AND history (în document să apară cuvintele România şi history) • Se poate solicita ca în document să apară cel puţin unul din două cuvinte

specificate - exemplu: România OR Bulgaria.

• Tot ce s-a prezentat până acum se referă la aşa-numita "cerere ne-structurată"; Harvest mai recunoaşte şi "cereri structurate", în care se pot specifica atribute (elemente caracteristice asociate documentului, păstrate în rezumatul care i-a fost ataşat în momentul în care a fost "citit" de către un server Harvest) şi valorile lor - exemplu

Author: Kroll

Ce se poate selecta prin butoanele care specifică opţiunile de căutare ?

• dacă în documente se tratează în mod diferenţiat literele mari şi literele mici • dacă se consideră caracterele specificate în zona de text (descrisă mai sus)

drept cuvinte întregi sau porţiuni de cuvinte; • câte erori (caractere care sunt diferite între cererea formulată şi cuvintele

din textele parcurse) sunt admise (exemplu: dacă se specifică valoarea "1", o cerere care a indicat cuvântul "beam" va considera ca valide şi cuvintele "bean", "beams", etc.)

Page 136: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 136

Astfel, în exemplul din figura de mai sus s-a optat astfel: ⇒ nu se tratează diferenţiat literele mari de cele mici (butonul “case

insensitive” apăsat) ⇒ ceea ce s-a introdus în câmpul de intrare reprezintă un cuvânt întreg, nu o

porţiune de cuvânt - butonul “keywords match on word boundaries” apăsat ⇒ nu se admite nici o eroare de ortografie (la apăsarea pe acest buton, se

“desfăşoară” o listă cu trei valori posibile, din care utilizatorul poate selecta una:

• “none” - nici o eroare • o eroare • două erori).

Ce se poate selecta prin butoanele care specifică opţiunile de afişare a informaţiilor regăsite ?

• afişarea liniilor în care s-au regăsit cuvintele specificate prin cerere

(“Display matched lines” - butonul e apăsat în exemplul de mai sus) • afişarea unei scurte descrieri a documentelor regăsite (“Display object

descriptions (if available)” - butonul e apăsat în exemplul de mai sus) • afişarea legăturilor (in format URL, specific pentru hipertext) către

rezumatele documentelor regăsite (“Display links to indexed content summary data for each result” - butonul nu e apăsat în exemplul de mai sus)

• afişarea unei descrieri mai amănunţite a fiecărui document (“Verbose display” - butonul e apăsat în exemplul de mai sus)

• numărul maxim de documente aşteptat ca răspuns la o cerere (în exemplul de mai sus e selectată valoarea 50; prin apăsarea butonului, se obţine o listă de valori posibile, din care se poate alege una)

Page 137: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Căutarea informaţiei în "spaţiul WWW"; sistemul de regăsire HARVEST _________________________________________________________________________________________

.

137

După ce s-a completat întregul formular, se apasă butonul “Submit”, iar cererea va fi transmisă către server.

Ce se poate obţine ca răspuns de la server:

• fie (caz ne-fericit) un mesaj spunând că "nici unul din documentele server-ilor gestionaţi nu posedă documente care să corespundă cererii formulate"

• fie o listă de documente care satisfac criteriile formulate prin cerere.

Exemplu de listă de documente obţinută pentru cererea descrisă mai sus:

Eventual, lista obţinuta ca răspuns la cerere şi care conţine referinţe la documentele care satisfac criteriile formulate în cerere poate fi "salvată" local, pentru a fi valorificată mai târziu (procedura de salvare a unei pagini WWW a fost descrisă în capitolul 5); ea poate fi încărcata într-o sesiune de lucru ulterioară, pentru a transfera şi evalua progresiv informaţiile regăsite fiecare din documentele specificate în lista obţinută ca răspuns la cerere poare fi selectat, pentru a fi în consecinţă transferat către solicitantul lui.

Page 138: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 138

Iată, ca exemplu, cum arată unul din documentele care a fost încărcat pe baza referinţelor din lista de mai sus:

Se prezintă în încheierea acestui capitol un exemplu de formulare a unei cereri şi regăsire a unor documente, accesul fiind făcut chiar pe serverul Universităţii din Colorado (serverul autorilor produsului Harvest). Utilizatorii pot urmări un formular oarecum diferit faţă de exemplul anterior.

Exemplu final In acest caz, după cum se specifică şi în formularul de căutare recepţionat, serverul gestionează informaţii despre un mare număr (45.000) de serveri WWW şi poate ajuta utilizatorul să găsească serverul care îl interesează (al unei anumite firme sau organizaţii, sau care este dedicat unui anumit domeniu de activitate). Cererea formulată a selectat cuvântul SUN

Page 139: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Căutarea informaţiei în "spaţiul WWW"; sistemul de regăsire HARVEST _________________________________________________________________________________________

.

139

Răspunsul recepţionat este o listă cu referinţe găsite pentru cuvântul dat. Se prezintă mai jos numai o parte din această listă. Se poate remarca faptul că pentru fiecare din referinţele obţinute apare o linie care nu era prezentă în exemplul anterior: este vorba de scorul (punctajul) pe care serverul l-a acordat documentului respectiv; punctajul maxim este 1000; acest punctaj reflectă cât de semnificativă este apariţia cuvântului din cerere în documentul respectiv (exemple: dacă are o frecvenţă de apariţie mare, dacă se află în titlul documentului, dacă este subliniat sau întărit în text etc.).

Page 140: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 140

Page 141: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Căutarea informaţiei în "spaţiul WWW"; sistemul de regăsire HARVEST _________________________________________________________________________________________

.

141

In sfârşit se prezintă două din documentele obţinute pe baza listei de răspunsuri la cererea de mai sus. Primul prezintă o serie de informaţii relative la unul din produsele cele mai noi ale firmei Sun - HotJava, iar cel de-al doilea pagina de bază a serverului SunSITE din Olanda.

Page 142: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 142

6.5. Concluzii • Statisticile efectuate de către autorii sistemului Harvest arată că Harvest:

• poate reduce încărcarea serverilor (FTP, WWW etc.) de 4 ori prin procedura sa de extragere de informaţie şi de 6600 ori prin transmiterea ei la sisteme de indexare "la distanţă"

• reduce, în ansamblu, de 59 de ori traficul prin reţea, iar spaţiul ocupat de indecşi de 43 de ori.

• Din punctul de vedere al utilizatorului: este dificil de recomandat o “reţetă” universală pentru regăsirea optimă a informaţiilor; în caz de insucces sau succes parţial, se poate reformula cererea (cu criterii mai puţin restrictive) sau se poate consulta un alt server.

Page 143: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Căutarea informaţiei în "spaţiul WWW"; sistemul de regăsire HARVEST _________________________________________________________________________________________

.

143

6.6. Anexa Scurtă descriere a formatului SOIF

Observaţie: această anexă este adresată celor care doresc să formuleze cereri mai sofisticate către un server Harvest, în care să refere atribute din rezumatele asociate documentelor; pentru aceasta, utilizatorii trebuie să cunoască numele şi semnificaţia acestor atribute.

In protocolul utilizat în comunicarea între componentele Gatherer şi Broker din Harvest, un Gatherer transmite către un Broker liste de rezumate ale conţinutului unor "obiecte informaţionale". Un rezumat în format SOIF este o listă de elemente, fiecare element conţinând: numele unui atribut SOIF şi valoarea atributului SOIF respectiv. SOIF se bazează pe două formate definite anterior: INTERNET Anonymous FTP Archives (IAFA) IETF Working Group templates şi BibTeX. Atributele SOIF principale sunt: Abstract

scurt rezumat al obiectului Author

autorul obiectului Description

descriere pe scurt a obiectului File-Size

lungimea în octeţi a obiectului Full-Text

textul integral al obiectului Gatherer-Host

adresa hostului Gatherer-ului care a extras informaţia despre obiect Gatherer-Name

numele programului Gatherer care a extras informaţia din obiect Gatherer-Port

un număr identificând protocol de transport de date folosit de Gatherer Gatherer-Version

versiunea Gathererului Update-Time

momentul ultimei actualizări a rezumatului Keywords

cuvinte cheie extrase din obiect Last-Modification-Time

data ultimei modificări a obiectului

Page 144: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 144

MD5 suma de control a obiectului

Refresh-Rate numărul de secunde dintre două actualizări succesive ale rezumatului (valoare implicită: o lună)

Time-to-Live durata de validitate a rezumatului (valoare implicită: 6 luni)

Title titlul obiectului

Type tipul obiectului; tipurile definite fiind:

Archive Audio Awk Backup Binary C CHeader Command Compressed CompressedTar Configuration Data Directory DotFile Dvi FAQ FYI Font FormattedText GDBM GNUCompressed GNUCompressedT

ar HTML Image

INTERNET-Draft MacCompressed Mail Makefile ManPage Object OtherCode PCCompressed Patch Perl PostScript RCS README RFC SCCS ShellArchive Tar Tcl Tex Text Troff Uuencoded WaisSource Update-Time

momentul de timp al ultimei actualizări a rezumatului (câmp obligatoriu) URL-References

referinţe URL prezente (în obiecte de tip HTML)

Page 145: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

HotJava - program de navigare INTERNET _________________________________________________________________________________________

145

.

7. HotJava - program de navigare INTERNET

7.1. Introducere INTERNET-ul este un vast ocean de informaţii reprezentate sub diferite forme şi stocate pe o mulţime de maşini gazdă. O mare porţiune din INTERNET este organizată sub forma aşa-numitului WWW (World Wide Web). Acesta foloseşte ideea hipertextului pentru a face navigarea mai uşoară decât tehnicile tradiţionale (ftp, telnet). Pentru navigarea în WWW se folosesc programe speciale numite navigatori1

1 In limba engleză programele se numesc browser, cuvântul navigator fiind o traducere destul de apropiată de sensul iniţial.

. Programele navigator permit oamenilor să se "plimbe" prin reţea şi să trateze informaţiile ce sunt în realitate dispersate în întreaga lume, ca un tot unitar. Navigatorii integrează două funcţii de care un utilizator obişnuit nu este foarte conştient dar care merită să fie menţionate. Ele ştiu cum să aducă informaţii de la distanţă şi ştiu să o afişeze. Problema afişării nu este foarte simplă deoarece există o sumedenie de formate. Un motiv pentru această varietate este natura extrem de diferită a informaţiilor ce pot fi accesate (texte, imagini, sunete, etc.). Unul din cele mai importante tipuri de formate în care informaţia poate fi prezentată este limbajul HTML. Hotjava este un program navigator care "vorbeşte şi înţelege" HTML. Hotjava a preluat din tehnicile de navigare ce au apărut prima oară la programul Mosaic (tm) dar este mult îmbunătăţit. Informaţia în alte programe navigator este limitată la text, imagini, sunete şi imagini în mişcare de slabă calitate. Utilizând HotJava puteţi adăuga dinamic aplicaţii variind de la experimente ştiinţifice interactive până la jocuri. HotJava a introdus, o dată cu apariţia sa, şi un mod original de a accesa aplicaţiile. Programele pot migra transparent în toată reţeaua. Nu mai există probleme de tipul "instalarea programelor". Programul de navigare HotJava oferă următoarele facilităţi:

Page 146: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 146

Execuţia de programe - în cadrul paginilor ce sunt aduse de pe alt calculator se pot include programe într-un mod asemănător cu introducerea de imagini. Securitate în reţea - deşi se pot executa programe ce nu sunt locale, există mai multe nivele de securitate care să protejeze calculatorul de eventuali “viruşi”. Arhitectura cu multiple fire de execuţie - această calitate probabil că nu înseamnă nimic pentru un simplu utilizator de HotJava. în principiu este vorba de o nouă tendinţă în lumea programelor de calculator de a regândi codul astfel încât să se întâmple mai multe lucruri în paralel. Orice companie care produce un program cu astfel de calităţi cu siguranţă se va grăbi să se şi laude cu aceasta. Un efect pe care totuşi utilizatorii îl pot vedea este că în timp ce navigatorul încearcă aducerea unei imagini care durează mult, calculatorul nu “îngheaţă”, utilizatorul putând parcurge pagina parţial afişată. Compatibil Netscape - HotJava conţine toate extensiile Netscape. Mai multe aspecte ale acestui subiect sunt prezentate în secţiunea “HotJava contra Netscape”. Suport pentru toate protocoalele INTERNET importante - HotJava “cunoaşte” toate protocoalele majore: HTTP - pentru citire documentelor html news - pentru accesul grupurilor de ştiri mailto - protocol pentru trimiterea de mesaje electronice ftp - pentru transferul electronic al documentelor gopher - pentru acces la servere Gopher.

7.2. HotJava contra Netscape Trebuie menţionat că liderul autoritar pe piaţa INTERNET în materie de programe de navigare este Netscape Navigator. Este lider nu numai din punctul de vedere al numărului de utilizatori ci şi al inovaţiilor făcute. De aceea firma Sun, şi copilul ei minune HotJava, se grăbesc sa afirme ca se oferă compatibilitate Netscape. Netscape oferă la ora actuala standardul de facto in materie de programe de navigare. Compania care produce Netscape este atât de rapida în reacţii încât in momentul scrierii acestei documentaţii exista o situaţie cel puţin amuzantă care

Page 147: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

HotJava - program de navigare INTERNET _________________________________________________________________________________________

.

147

merită să fie menţionată. Firma Sun Microsystems a creat un nou limbaj numit Java. HotJava este primul program de talie mare scris in acest nou limbaj. Mult-lăudata calitate a navigatoarelor de a executa programe se referă de fapt la un cod special care se poate genera din programe Java. Ca pentru orice limbaj nou, implementările şi standardele suferă multe modificări. La ora actuală există două versiuni de implementări Java, aşa-numitele alfa si beta. Beta este cea mai recentă, dar nu este compatibilă cu alfa. Partea amuzantă constă în faptul ca Netscape suportă ultima versiune, beta, în timp ce Java suportă numai versiunea alfa. Cu alte cuvinte, compania ce produce Netscape a reacţionat mai rapid la schimbarea standardului decât Sun, deşi aceasta din urmă este şi autoarea modificării standardului şi a programului HotJava. Având în vedere că Netscape a fost prezentat în capitolul anterior nu vom relua definiţiile prezentate acolo. De exemplu, nu vom insista asupra conceptului de adresa URL, etc.

7.3. Cum arăta programul Prezentăm în cele ce urmează modul în care va apărea fereastra programului HotJava la lansare. De menţionat ca HotJava poate fi executat doar în medii grafice. Deocamdată exista versiuni pentru Windows95 şi XWindows(Motif).

Page 148: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 148

In cele ce urmează ne vom propune să identificăm elementele principale ale ferestrei cu care puteţi interacţiona.

Page 149: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

HotJava - program de navigare INTERNET _________________________________________________________________________________________

.

149

7.3.1. Elementele ferestrei HotJava Fereastra HotJava are patru zone importante. Prima este linia ce conţine meniuri de comenzi. Acestea vor fi explicate în secţiunea “Comenzi disponibile în HotJava”. Urmează, puţin mai jos o caseta de editare cu numele Document URL. In această casetă se specifică adresele documentelor pe care dorim sa le vizualizam. Cea mai mare parte din suprafaţa ferestrei este ocupată de zona în care se afişează conţinutul paginilor aduse de pe reţea. In sfârşit în partea inferioară a ferestrei se afla cinci butoane cu care se pot lansa comenzile mai frecvente pentru operarea programului.

7.3.2. Butoanele HotJava Partea de jos a ferestrei conţine cinci butoane (imagini circulare). Mai mult de 90% din acţiunile pe care le veţi face vor fi asupra acestor butoane. In secţiunea următoare vom arata că efecte similare pot fi obţinute şi folosind meniurile de comenzi. Pentru referire în cadrul textului vom numerota butoanele de la stânga la dreapta cu unu, doi, etc. Reamintim ca butoanele sunt elemente ale interfeţei grafice care au asociata o acţiune. Pentru a executa respectiva acţiune trebuie sa se poziţioneze cursorul mouse-ului deasupra butonului şi să se apese o singură dată butonul stânga al mouse-ului. Prezentăm în continuare acţiunile asociate butoanelor HotJava, unde numerotarea corespunde modului de numerotare al butoanelor. 1. Butonul Back - produce revenirea la pagina anterioară. HotJava păstrează o istorie a “locurilor” (adreselor URL) pe unde utilizatorul a navigat într-o sesiune şi având aceasta istorie poate facilita revenirea în cazul în care se doreşte acest lucru. 2. Butonul Forward - produce revenirea într-o pagina ulterioara. Acest lucru este posibil, evident, dacă înainte am mers înapoi cu ajutorul acţiunii asociate butonului Back. 3. Butonul Home - produce încărcarea aşa-numitei pagini Home pentru programul HotJava. Aceasta poate fi configurată şi este in general un document de pe maşina pe care rulează si HotJava. 4. Butonul Reload - se produce reîncarcarea paginii curente. Exista mai multe motive pentru care se poate dori acest lucru. De exemplu pentru anumite pagini există acţiuni care se petrec doar la încărcare. Se poate întâlni o pagina care la

Page 150: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 150

încărcare sa producă emiterea unor sunete interesante. După încărcare, acestea nu se vor mai auzi. Daca se doreşte reascultarea lor se poate folosi aceasta comanda de reîncărcare. 5. Butonul Stop - se opreşte procesul curent de citire al unei noi pagini. Aceasta acţiune poate fi necesară dacă renunţăm la citirea unei noi pagini sau dacă procesul de aducere al paginii de la distanţa este prea lent. In cazul în care pagina este adusa de la mare distanţa, este foarte posibil ca procesul de transfer sa fie foarte lent mai ales la orele de vârf pentru comunicaţie.

7.3.3. Specificarea adreselor URL Pentru specificarea adreselor URL dorite se pot folosi două variante. Prima este sa ne poziţionam în caseta de editare din partea de sus a ferestrei HotJava şi să specificăm adresa. A doua este sa accesam comanda Open din meniul de comenzi File (cel mai din stânga). In la doilea caz, pe ecran va apărea o caseta de dialog ca în figura de mai jos.

In aceasta caseta se poate specifica adresa exact ca în cazul casetei de editare din fereastra principală.

7.4. Comenzi disponibile în HotJava Vom prezenta in cele ce urmează o parte din comenzile disponibile folosind meniurile de comenzi. In total HotJava are cinci meniuri de comenzi: File, Options, Navigate, Goto şi Help. Vom face o selecţie a acestor comenzi folosind criteriul complexităţii lor. Unele dintre ele realizează anumite optimizări care necesită o înţelegere profundă a proceselor de comunicaţie. In plus anumite comenzi apar în meniurile de comenzi într-o culoare gri foarte ştearsă. Aceasta este convenţia pentru comenzi dezactivate care nu sunt disponibile. Unele comenzi intra în această categorie.

Page 151: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

HotJava - program de navigare INTERNET _________________________________________________________________________________________

.

151

7.4.1. Meniul de comenzi File Open - comanda Open este echivalenta cu editarea unei adrese URL în caseta de editare din fereastra principala. Efectul acestei comenzi a fost prezentat in secţiunea anterioară “Specificarea adreselor URL”. Reload - comanda Reload este similara comenzii lansate la apăsarea butonului HotJava Reload care a fost explicat anterior. View Source - se poate vizualiza documentul adus în forma sa primară. In general paginile aduse sunt in format HTML şi cu aceasta comanda se poate vizualiza organizarea internă. La lansarea comenzii se va deschide o fereastra cu formatul primar. Un exemplu de astfel de fereastră de vizualizare este prezentat mai jos.

Quit - aceasta comanda produce terminarea execuţiei programului Meniul de comenzi Navigate Forward - comanda Forward este echivalenta comenzii lansate prin apăsarea butonului HotJava Forward ce a fost explicat in secţiunile anterioare.

Page 152: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 152

Backward- comanda Backward este echivalenta comenzii lansate prin apăsarea butonului HotJava Back ce a fost explicat in secţiunile anterioare. Home- comanda Home este echivalenta comenzii lansate prin apăsarea butonului HotJava Home ce a fost explicat in secţiunile anterioare. Show History - HotJava păstrează o istorie a “locurilor” (adreselor URL) prin care utilizatorul a navigat in sesiunea curenta (de când a fost lansat programul până in prezent). Comanda ShowHistory va afişa intr-o fereastra toate aceste adrese putându-se selecta una dintre ele. Este o facilitate mai puternica decât Forward/Backward care permite doar parcurgerea secvenţiala a adreselor URL. Add Current to HotList - Pe lângă istoria adreselor URL, HotJava păstrează o lista (un fel de agenda telefonica, daca vreţi) cu adresele URL mai importante. Aceasta lista in terminologie HotJava se numeşte HotList şi conţine asocieri intre numele unui document si adresa sa URL. Comanda “Add Current to HotList” adaugă documentul curent ce se vizualizează in fereastra HotJava la aceasta lista (HotList). De remarcat ca lista rămâne valabila si intre sesiuni deci este un mare avantaj fata de facilitatea păstrării istoriei unei sesiuni, pentru care toata informaţia se pierde la terminarea programului. Show HotList - se afişează într-o fereastra separata lista HotList cu adrese importante. Vezi paragraful anterior pentru o descriere a liste HotList. Meniul de comenzi Goto Acest meniu are o comportare mai speciala, deoarece este dinamic. Singura comandă stabila este Add Current care va introduce numele documentului ce se vizualizează în fereastra HotJava în meniul de comenzi Goto. De fiecare data când se lansează comanda Add Current se va mai introduce un articol în acest meniu. Ulterior, la selectarea unui articol reprezentând un nume de document, acesta va fi citit şi vizualizat. Aceasta facilitate este un fel de varianta de memorie scurta asemănătoare listei HotList. Singura diferenţa este ca informaţia se pierde la terminarea sesiunii.

Page 153: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

HotJava - program de navigare INTERNET _________________________________________________________________________________________

.

153

7.5. Cum se trimit mesaje prin poşta electronică Pentru a transmite mesaje prin poşta electronica tot ce trebuie făcut este sa scriem în caseta de editare “Document URL” următoarea pseudo-adresă URL: mailto: <return> unde prin <return> am simbolizat tasta Return ce trebuie apăsată. Ca efect al acestei acţiuni se va deschide o fereastra ca în figura de mai jos.

Nu vom insista asupra modului de operare cu aceasta casetă de editare, ea fiind similară cu cea pentru Netscape. Pe scurt se completează câmpurile cu informaţia cerută, dintre care esenţiala este adresa destinatarului din câmpul

Page 154: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 154

To: după care apăsând butonul Send mesajul este trimis, iar apăsând butonul Cancel se renunţă la trimiterea mesajului.

Page 155: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

HotJava - program de navigare INTERNET _________________________________________________________________________________________

.

155

7.6. Citirea grupurilor de ştiri Pentru a putea citi grupurile de ştiri cu ajutorul HotJava trebuie îndeplinite două condiţii. Nu vom intra în detalii, dar rugaţi administratorul de sistem să vă atribuie o valoare variabilei de mediu NNTPSERVER. Fraza pe care trebuie să o spuneţi ar fi, “învăţaţi-mă vă rog cum se setează variabila NNTPSERVER la adresa unui server NNTP mai apropiat”. Aceasta este prima condiţie. A doua este ca administratorul de sistem să fi instalat în sistem un program cititor pentru grupuri de ştiri. Bineînţeles o a treia condiţie este să aveţi acces la INTERNET. După cum se observă toate aceste condiţii sunt mai mult legate de persoana răspunzătoare de administrarea sistemului şi în majoritatea cazurilor condiţiile vor de la bun început satisfăcute. În continuare pentru a începe citirea grupurilor de ştiri puteţi specifica adresa URL: news: <return> unde prin <return> am specificat faptul ca trebuie apăsata tasta Return. Ca efect al acestei comenzi, se va deschide o fereastra ca cea din pagina următoare. In cadrul acestei ferestre, modul de operare este similar celui din Netscape.

7.7. Transferul electronic al documentelor Modul in care se poate realiza transferul electronic este similar celui din Netscape. De aceea nu vom insista decât asupra aspectelor diferite. Pentru a începe o sesiune de transfer de documente puteţi specifica adresa URL: ftp:/ădresa-server-ftp <return> unde “adresa-server-ftp” trebui înlocuit cu adresa unei maşini care accepta efectuarea de transferuri prin ftp anonim. In urma comenzii se deschide o fereastra asemănătoare celei prezentate peste doua pagini in figura “Transferul documentelor in HotJava”. In acest exemplu, din figura, adresa URL folosita a fost: ftp:/ăpolo.cs.pub.ro.

Page 156: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 156

Fig. Citirea grupurilor de ştiri în HotJava

Page 157: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

HotJava - program de navigare INTERNET _________________________________________________________________________________________

.

157

Fig. Transferul electronic de documente in HotJava

Page 158: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 158

7.8. Concluzii Ne putem pune întrebarea ce rost are sa învăţam operarea a doua programe de navigare. Unul din motive este ca nu se ştie ce ne rezerva viitorul. La ora actuala se duce un război acerb intre titanii industriei de software pentru cucerirea pieţei enorme reprezentate de INTERNET. In acest context trebuie încadrat şi efortul enorm de promovare pe care îl face firma Sun Microsystems pentru a impune limbajul Java şi programul de navigare HotJava ca standarde de facto în domeniu. După cum se vede este greu sa reuşească, şi culmea, unul din motive este o firma mult mai mică, cea care produce Netscape Navigator. Cu toate acestea nu putem şti ce se va întâmpla in viitor. Tot ce putem şti este ca din aceasta lupta utilizatorii nu pot sa iasă decât in câştig cu condiţia sa fie pregătiţi pentru orice. In principiu conceptele de navigare WWW rămân aceleaşi indiferent de program.

Page 159: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Glosar de termeni _________________________________________________________________________________________

159

.

8. Glosar de termeni adresă de E-mail

şir de caractere indicând destinaţia poştei electronice pentru un anumit utilizator din INTERNET (<nume cont>@ <adresă de nod>) ex:"[email protected]"

adresă de domeniu

şir de caractere care identifica unic o reţea sau o grupare de reţele conectate la INTERNET ex.:”racai.ro”

adresă de nod de reţea

şir de caractere care identifica unic un nod de reţea (/in context INTERNET: <nume calculator>.<adresă domeniu>,ex.:"oblio.racai.ro")

adresa http (WWW)

vezi “URL”

ancora o porţiune identificată a unui document hipertext (de

exemplu: intr-un text poate fi un şir de unul sau mai multe caractere adiacente, iar într-o imagine poate fi o zonă dreptunghiulară din imagine)

ancoră destinaţie

o ancoră parte a unei hiperlegături, al cărei nod conţinător este regăsit şi afişat când hiperlegătura este traversată

ancoră sursă o ancoră care poate fi acţionată de utilizator, cauzând

regăsirea şi afişarea nodului care conţine ancora destinaţie în aceeaşi hiperlegătură (procesul se numeşte "traversarea legăturii")

aplicaţie sistem de programe (produs program) care implementează

o soluţie pentru o anumita problema (de calcul, de gestiune etc.)

arc de reţea legătură făcută printr-un mediu de transmisie între două

noduri ale unei reţele

Page 160: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 160

archie serviciu INTERNET facilitând localizarea unui fişier care poate fi transferat prin reţea utilizând serviciul FTP

bancă de date mulţime de date organizată în scopul optimizării

procesului inserare, eliminare, căutare şi modificare a datelor sau a relaţiilor între acestea, independent de o anumită aplicaţie

bază de date o colecţie de informaţii organizate în scopul optimizării

prelucrării acestora, în contextul uni set de aplicaţii Broker componentă a serviciului Harvest care asigură colectarea

descrierilor sintactice de documente de la componente Gatherer şi care răspunde unor cereri ale utilizatorilor de regăsire de informaţii, pe baza sintezelor colectate

Cache componentă a serviciului Harvest care asigură, în mod

transparent pentru utilizator, memorarea temporară locală a rezultatelor primite la cereri de informaţie prin reţea

calculator (sistem de calcul)

un ansamblu de echipamente electronice şi de programe care asigură stocarea, prelucrarea şi regăsirea informaţiei

cale (localizare) a unui fişier

succesiune de directoare, specificând localizarea unui fişier în memoria externă

CERN Centrul European pentru Cercetări Nucleare (Geneva);

locul unde a fost creat serviciul WWW client o componentă software care se execută pe o staţie de

lucru, un terminal sau un PC, solicitând o activitate de la un server

clipboard memorie tampon, în care se pot stoca temporar informaţii

ce vor putea fi utilizate ulterior comandă (dată unui

acţiune întreprinsă de un utilizator al unui program (în execuţie) prin intermediul tastaturii, mouse-ului (sau altui

Page 161: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Glosar de termeni _________________________________________________________________________________________

.

161

calculator) dispozitiv de intrare), prin care solicită programului o acţiune; pot fi comenzi şir de caractere introduse de la tastatură sau comenzi date cu taste de control (tastatură) sau cu mouse-ul.

Compatibilita-te

(între programe sau între dispozitive sau între programe si dispozitive) proprietate a unor programe sau dispozitive de a putea lucra cu alte programe sau dispozitive

cont (în reţea)

dreptul acordat unui utilizator de a beneficia de anumite resurse hardware şi software ale reţelei, cu respectarea implicită a securităţii propriilor informaţii

director

nivel al organizării ierarhice pentru fişiere în memoria unui calculator

EARN European Academic Research Network; reţea europeană

de cercetări în mediu academic ECHO organism specializat pentru gestiunea unor baze de date

ale Uniunii Europene (cu caracter informativ)) E-mail poştă electronică; serviciu de reţea oferind facilităţi de

schimb electronic de mesaje inter-utilizatori EUROBASES organism specializat pentru gestiunea unor baze de date

ale Uniunii Europene (cu caracter comercial) execuţie a unui program

procesul de realizare de către calculator a acţiunilor descrise de instrucţiunile unui program

finger serviciu INTERNET care asigură informaţii despre o

persoană care lucrează pe un anumit server din reţea (pe baza adresei de E-mail)

fişier

colecţie de informaţii de acelaşi tip, stocate pe un suport de memorie al unui calculator şi identificate printr-un nume si cale (ex.:documente, programe,imagini,etc.)

FTP File Transfer Protocol; protocol care stă la baza

Page 162: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 162

serviciului de transfer de fişiere utilizat în INTERNET Gatherer componentă a serviciului INTERNET Harvest, care

evaluează conţinutul informaţional pentru o listă definită de serveri (de diverse tipuri), pentru a elabora rezumate sintetice care vor fi transmise unui Broker Harvest

GOPHER serviciu INTERNET care permite utilizatorului să

regăsească informaţii pe baza a o serie de meniuri; informaţia este organizată arborescent

hardware un ansamblu de dispozitive si echipamente componente

ale unui sistem de calcul Harvest serviciu INTERNET care permite utilizatorului să

regăsească informaţii, prin referire la cuvinte din titlul sau conţinutul unor documente sau pe baza unor atribute care le caracterizează; se bazează pe mecanisme puternice de evaluare a conţinutului informaţional al diverselor tipuri de servere din INTERNET

hiperdocument colecţie de "noduri" (elemente informaţionale) înrudite,

legate prin hiperlegături; un hiperdocument poate conţine şi hiperlegături către date cate există în acelaşi document

hiperlegături un set de una sau mai multe ancore sursă şi una sau mai

multe ancore destinaţie (se foloseşte uzual termenul "legătură")

hipermedia o extindere a noţiunii de hipertext, la nivelul informaţiei,

reprezentata nu numai prin text, ci si prin: - sunet - grafică - imagine - animaţie (grafică animată) - film (imagine animată) (vezi şi "multimedia")

hipertext format al informaţiei în care documentele sunt legate unul

de celălalt printr-un set de cuvinte selectate (marcate în text); pentru fiecare marcaj din document, hipertextul dă

Page 163: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Glosar de termeni _________________________________________________________________________________________

.

163

posibilitatea creării unei legături logice cu alt document (de exemplu, care explică semnificaţia unui concept marcat sau dă detalii suplimentare referitoare la el)

HotJava

program “navigator prin WWW” al firmei Sun Microsystems; primul produs care a permis încărcarea la utilizator şi execuţia directă a unor programe executabile (“applet”-uri) din INTERNET

HTML HyperText Markup Language; limbaj care defineşte

modul de structurare şi prezentare a unui document în format hipertext

HTTP HyperText Transfer Portocol; protocolul utilizat în

comunicarea între "client"-ul şi "server"-ul WWW indexare (în contextul serviciilor de regăsire a informaţiei)

procedură de evaluare a conţinutului unor documente; produce liste de cuvinte, cu referinţe la documentele în care au apărut în mod semnificativ cuvintele respective

interfaţă dispozitiv hardware sau produs software care face

legătura între doua dispozitive / programe diferite, transformând semnalele primite de la unul în semnale inteligibile pentru celălalt

interfaţă utilizator

produs software care facilitează utilizarea unor programe de aplicaţie (un caz particular: interfaţa grafică)

INTERNET meta-reţea, rezultată prin interconectarea a mii de reţele

din întreaga lume, utilizând pentru serviciile lor un set de protocoale comune (numite generic "familia de protocoale TCP/IP")

ISO International Organisation for Standardisation; organism

internaţional care creează standarde "de jure", inclusiv pentru domeniul reţelelor de calculatoare

listă de interes adresă de E-mail (similară cu cea a unei persoane) la care

oricine poate trimite un mesaj prin poşta electronică legat

Page 164: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 164

de subiectul de interes; oricine se poate înscrie într-o astfel de listă, primind apoi poşta adresată listei de interes respective

magistrală informaţională

grup de linii de comunicaţie utilizate pentru transmisia informaţiei de la diferite surse spre unul sau mai mulţi destinatari

Mail Tool

produs program, care asigură interfaţa grafică pentru serviciul de posta electronica, specific calculatoarelor SUN

mediu fizic suport fizic de stocare a informaţiei (magnetic, optic etc.) memorie componentă a unui sistem de calcul cu rolul de a păstra

informaţia; informaţia poate fi stocată nevolatil pe un mediu fizic (“memorie externă”) sau în timpul procesării informaţiei într-o memorie operativă (“memorie internă”)

meniu (în contextul serviciilor de reţea): o listă afişată,

cuprinzând nume de documente, opţiuni sau funcţii, din care utilizatorii pot alege una, pentru a selecta documentele, operaţiile, respectiv pentru a activa programele dorite

mirroring mecanism de asigurare a disponibilităţii şi fiabilităţii

informaţiei prin păstrarea ei redundantă modem

dispozitiv care realizează transmisia de date numerice pe linii analogice; la emisie, modem-ul modulează semnalele numerice (impulsuri) în semnale analogice (de regulă în banda audio), iar la recepţie demodulează semnalele analogice din canalul de comunicaţie în semnale numerice pentru calculator

monomedia o colecţie de date reprezentate în mod uniform, pe acelaşi

mediu fizic; Mosaic program cu interfaţă grafică evoluată, care permite

consultarea documentelor hipertext oferite de servere WWW (deci, program "client" WWW); dezvoltat de către

Page 165: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Glosar de termeni _________________________________________________________________________________________

.

165

NCSA (National Center for Supercomputing Applications - USA)

multimedia o colecţie de date cu reprezentări pe mai multe tipuri de

mediu fizic; această definiţie este mai restrictivă - în momentul de faţă, "multimedia" se foloseşte cu un sens mai larg, pentru date în format non-text

navigator prin INTERNET (“browser”)

nume generic pentru programele de “navigare” prin informaţiile din WWW ex.: Netscape, HotJava

netfind

serviciu INTERNET de căutare a adreselor de E-mail, căutarea fiind bazată pe cuvinte cheie, cum ar fi: ţara, numele instituţiei, etc

Netscape program cu interfaţă grafică evoluată, care permite

consultarea documentelor hipertext oferite de servere WWW (deci, program "client" WWW), plus accesul la alte tipuri de servicii INTERNET (E-mail, FTP,etc); produs al firmei Netscape

NFS Network File System; sistem distribuit de gestiune a

fişierelor, asigurând mecanisme de acces la fişiere în reţea nod compus un nod hipertext, eventual multimedia, care conţine mai

multe noduri simple nod de reţea echipament pentru procesare de informaţie (în particular,

un calculator) cuplat în reţea, care poate fi sursa sau destinaţia unor apeluri.

nod simplu (în context hipertext); un obiect monomedia, care poate fi

regăsit şi afişat ca o singură unitate informaţională Open Look, OSF/Motif, Sun View

seturi de instrumente pentru dezvoltarea de aplicaţii cu interfaţă grafică utilizator specifică pentru arhitectura X- window

pagină WWW formă de prezentare a informaţiei multimedia în reţeaua

INTERNET, afişabilă la un moment dat într-un program

Page 166: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 166

navigator lansat pe un calculator din reţea parolă

şir de caractere secret , menit să valideze accesul unui utilizator în contul său

postă electronică

vezi “E-mail”

posta newsgroup (grup de ştiri)

ştiri care sunt făcute publice în reţeaua INTERNET, organizate pe grupuri; fiecare grup are un nume care reflectă topica ştirilor conţinute

Postscript limbaj de descriere a formatării unor documente

(conţinând text şi grafică); introdus de firma Adobe procesare client-server

model care stă la baza majorităţii serviciilor de reţea; componentele lui de bază sunt: "client"-ul, (produsul software care se află în dialog direct cu utilizatorul, pentru a-i prelua cererile şi a-i afişa răspunsurile la acestea), "server"-ul (care gestionează resurse informaţionale, care pot fi referite de cererile utilizatorilor) şi reţeaua care facilitează dialogul între "client" şi "server" (în vederea satisfacerii cererilor utilizatorilor)

program (informatic)

un ansamblu de instrucţiuni codate, folosit de un calculator pentru rezolvarea unei probleme; se stochează sub forma de fişiere în memoria externa şi se pot lansa in execuţie(vezi şi “aplicaţie”)

prompt

şir de caractere afişat de un program informatic (în execuţie), prin care se înştiinţează utilizatorul că poate da comenzi

protocol (în context de reţea): set de reguli care trebuiesc respectate în dialogul între componentele software ale unui serviciu de reţea; menit să asigure identificarea partenerilor de dialog, controlul erorilor şi controlul fluxului de informaţie

Replicator Componentă a serviciului Harvest, menită să asigure o

Page 167: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Glosar de termeni _________________________________________________________________________________________

.

167

"dublură" a facilităţilor oferite de un Broker Harvest (în vederea evitării supra-aglomerării unor Brokeri foarte solicitaţi)

reţea de calculatoare

o configuraţie de echipamente pentru procesare de informaţie ("noduri de reţea") interconectate prin linii de comunicaţie

RFC Request for Comments; numele generic al documentelor

conţinând standardele INTERNET robot (în contextul serviciilor de regăsire a informaţiilor în

INTERNET): program care circulă prin reţea; se execută pe fiecare din serverele vizitate, în vederea realizării unor obiective predefinite (de exemplu, acela de a regăsi răspunsul la o anumită cerere de regăsire de informaţie)

salvare fişiere operaţia de stocare în memoria permanentă a unui

calculator a unor fişiere create local sau aduse din reţea sau de pe alt suport de memorie

server un nod de reţea sau un proces care execută un serviciu sau

un set de servicii înrudite pentru clienţii săi (vezi "client") ex.: server FTP, archie,etc

servicii INTERNET

facilităţi de accesare şi (sau) transmitere a informaţiei în reţea, bazate pe programe client-server

sesiune de lucru

perioadă de timp când un utilizator al unei reţele e conectat (“logat”) in contul sau

SGML Standard Generalized Markup Language; (meta)limbaj

standard de marcare a documentelor, din care derivă HTML

sistem de operare

set de programe de bază pentru gestiunea resurselor unui sistem de calcul şi asigurarea interfeţei lui cu utilizatorul

sistem distribuit

un sistem de resurse de calcul, aflate în nodurile unei reţele de calculatoare, gestionat ca o entitate unică; un

Page 168: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 168

sistem distribuit prezintă utilizatorilor săi aparenţa unei singure resurse integrate de calcul

sistem tranzacţional

sistem care gestionează o colecţie de informaţii, asigurând accesul utilizatorilor pe bază de "tranzacţii"; o "tranzacţie" desemnează o operaţie logică de consultare sau actualizare a datelor, putând consta din unul sau mai multe schimburi între utilizator şi sistem; sistemul tranzacţional asigură confidenţialitatea şi integritatea informaţiilor gestionate

SMTP Simple Message Transfer Protocol; protocolul INTERNET

pentru E-mail SNMP Simple Network Management Protocol; protocolul

INTERNET pentru management de reţea software un ansamblu de programe ale unui sistem de calcul SOIF

protocolul utilizat în comunicarea între componentele Gatherer si Broker din Harvest

standard set de convenţii clar definit şi agreat pentru un domeniu

specific; standardele pot fi: "de facto" (dezvoltate, recunoscute şi respectate de un grup de producători) sau "de jure" (dezvoltate de organizaţii oficiale de standardizare)

TCP/IP nume generic folosit pentru un set de protocoale de reţea

situate pe diverse nivele funcţionale, aflate la baza serviciilor INTERNET; numele derivă de la cele două protocoale de bază TCP (Transmission Control Protocol) şi IP (INTERNET Protocol)

Telnet protocolul care stă la baza serviciului de "terminal virtual"

din INTERNET UNIX sistem de operare, apărut în 1969 la Bell Laboratiries

(USA), promovat iniţial cu prioritate în mediul academic; standardizat iniţial de AT&T; cuprinde în mod intrinsec funcţii de acces la serviciile de bază din INTERNET

Page 169: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Glosar de termeni _________________________________________________________________________________________

.

169

URL Universal (Uniforme) Resource Locator; localizează in mod unic o resursă informaţională în INTERNET, desemnând: - tipul de serviciu care o gestionează (de fapt, numele protocolului specific serviciului) - adresa serverului din reţea care o gestionează - numele (identitatea) piesei de informaţie referite; acest tip de identificator de resurse a fost introdus în contextul serviciului WWW

Usenet

mulţimea tuturor grupurilor de ştiri; permite comunicarea noutăţilor pe subiecte de interes

VERONICA complement al serviciului GOPHER; oferă o soluţie

rapidă de regăsire a informaţiei într-o reţea de servere GOPHER interconectate; realizează căutarea după cuvinte cheie din textul intrărilor de meniu asociate documentelor

view-er program care facilitează vizualizarea (mai general,

reproducerea pentru utilizator) a conţinutului unui fişier de un anumit tip (imagine, sunet, video etc.)

viruşi programe care alterează funcţionarea sistemului, până la

blocarea lui, prin modificarea fişierelor; au proprietatea de a se reproduce pe diverse fişiere

WAIS sistem distribuit de regăsire a informaţiilor; serviciu de

reţea INTERNET oferind o interfaţă utilizator în format cvasi-natural; ca rezultat al unei cereri a unui utilizator, el oferă documente în al căror text apar referite în mod semnificativ cuvintele din cerere (se bazează pe evaluarea integrală a conţinutului textelor şi construirea de statistici de apariţie a cuvintelor);

whois

serviciu INTERNET de căutare într-o bază de date a persoanelor sau instituţiilor care in prealabil s-au înregistrat in acea bază de date

WWW World-Wide Web; serviciu de informare din INTERNET,

bazat pe formatul hipertext pentru reprezentarea informaţiei; permite "navigarea" din document în document pe baza legăturilor asociative (vezi

Page 170: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Introducere în INTERNET _________________________________________________________________________________________

. 170

"hiperlegătură") X window arhitectură de dezvoltare de aplicaţii cu interfaţă grafică

bazată pe "ferestre"; dezvoltată iniţial la MIT (Massachussets Institute of Technology) în cadrul proiectului Atena; este standardul "de facto" pentru interfaţa grafică a sistemelor de operare de tip UNIX

Xarchie program care asigură o interfaţa grafică pentru serviciul

archie

Page 171: Introducere în INTERNET1. ACADEMIA ROMÂNĂ SECŢIA DE ŞTIINŢA ŞI TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI Centrul pentru Cercetări Avansate în Învăţarea Automată, Prelucrarea Limbajului

Bibliografie selectivă _________________________________________________________________________________________

171

.

Bibliografie selectivă 1. Frey, Donnalyn, and Adams, Rick, !@%:: A Directory of Electronic Mail Addressing and Networks, O'Reilly and Associates, Newton, MA, 1989; 2. LaQuey, Tracy, Users' Directory of Computer Networks, Digital Press, Bedford, MA, 1990; 3. Partridge, Craig, Innovations in INTERNETworking, ARTECH House, Norwood, MA, 1988; 4. Tanenbaum, Andrew S, Computer Networks, 2nd ed, Prentice-Hall, Englewood Cliffs, NJ.