Introducere În Psihologie
description
Transcript of Introducere În Psihologie
INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE
• COCEANGA ANCUŢA- VERIDIANA
• VLAD LUCICA
• PSIHOLOGIE ANUL I, GRUPA II.
GÂNDIREA
Gândirea- definiţie
Gândirea este o succesiune de operaţii care duc la dezvăluirea unor aspecte importante ale realităţii şi la rezolvarea anumitor probleme.
8.sistemic8.sistemic
7. multidirecţional7. multidirecţional
6. finalist6. finalist
5. acţional5. acţional
4.Generalizat şi abstractizat
4.Generalizat şi abstractizat
3.mijlocitor3.mijlocitor
2. mijlocit2. mijlocit
1. Informaţional –operaţional
1. Informaţional –operaţional
CARACTERISTICICARACTERISTICI
• Caracterul informaţional – operaţional Cu ajutorul gândirii - se reproduc relaţii obiective - se construiesc mintal - se introduc in realitate noi relaţii pe baza
anticipării posibilului - se accede la surprinderea insuşirilor interne ale
obiectelor şi fenomenelor şi a relaţiilor dintre ele.
• Caracterul mijlocit Gândirea este mijlocită de: - senzaţii - percepţii - memorie - imaginaţie - limbaj → ca instrument de exteriorizare → ca mijloc de asimilare
• Caracterul mijlocitor Gândirea este cea care mijloceşte si influenţează toate mecanismele
psihice, contribuind astfel la accelerarea funcţionalităţii şi la sporirea eficienţei lor.
• Caracterul generalizat si abstractizat
Cunoaşterea umană parcurge doua mari “salturi”: 1. De la concret la abstract natura concretului ↓ • concret senzorial( incărcat cu însuşirile exterioare fenomenale, neesenţiale ale obiectelor si fenomenelor )
2.De la abstract la concret natura concretului ↓ • concret logic( redă obiectul în multitudinea determinărilor sale concrete)
→ ideea nu are corespondent in imagine → legătura intre imagine si concept → invadat de imagini şi exteriorizat
purpur
Intuitiv-plasticIntuitiv-plastic
Tipuri de abstractTipuri de abstract figuralfigural
• Caracterul acţional Gândirea →constă în schiţarea mintală a acţiunilor →se formează prin interiorizarea schemelor de
organizare şi executare a acţiunilor asupra obiectelor materiale →capată o funcţie de comandă şi control asupra
desfăşurării acţiunii.
• Caracterul finalist • Există două momente ale procesului gândirii: 1. Înainte de desfăşurarea proceselor
rezolutive 2. Dupa încheierea lor • Înainte de a fi executată, activitatea de gândire este : → planificată in minte → fundamentată din punct de vedere al scopului → raţionalizată
• Caracterul multidirecţional Gândirea se întinde pe toate cele trei dimensiuni
temporale: - trecut - prezent - viitor Astfel gândirea: - foloseşte informaţia despre trecutul
obiectului pentru a explica prezentul lui - integrează informaţia despre trecutul
şi prezentul obiectului pentru a prevedea starea lui in viitor.
• Caracterul sistemic Gândirea conţine elemente structurate, ierarhizate
între ele, fapt care îi asigură autoreglabilitatea. Gândirea poate fi redusă la un sistem cibernetic
deoarece dispune de toate cele trei categorii de mărimi ale sistemului.
Mărimile de ieşire le controlează şi reglează pe cele de intrare asigurând astfel conexiunea inversă.
Mărimi ale sistemului
Mărimi ale sistemului
De intrare(întrebări, probleme)
De intrare(întrebări, probleme)
De stare( mulţimeatransformărilor informaţionale
bazate pe structurile operaţionale deja
elaborate )
De stare( mulţimeatransformărilor informaţionale
bazate pe structurile operaţionale deja
elaborate )
De iesire ( răspunsurileşi soluţiile formulate)
De iesire ( răspunsurileşi soluţiile formulate)
Operaţiile gândirii
Se pot distinge două categorii de operaţii ale gândirii: operaţii generale si specifice.
• operaţiile generale – prezente în orice act de reflecţie
• operaţiile specifice – în relaţii cu o anumită categorie de probleme, cu un anume domeniu de cercetare.
Operaţiile generale
comparaţia analiza sinteza abstractizarea generalizarea
• Comparaţia- constă intr-o apropiere pe plan mintal a unor obiecte sau fenomene cu scopul stabilirii asemănărilor şi deosebirilor dintre ele.
• Analiza- separarea mintală a unor obiecte şi fenomene sau a unor insuşiri, părţi, elemente ale lor.
• Sinteza- o legătura stabilită intre obiecte, fenomene sau diferitele lor părţi, elemente sau însuşiri.
- progresul gândirii este favorizat de variaţia experienţei, de diversitatea obiectelor sau a situaţiilor.
• Abstractizarea – analiză a esentialului, izolarea pe plan mintal a unor aspecte sau relaţii esenţiale între obiecte şi fenomene.
- există conştiinţa unui anume aspect aparţinând la mai multe obiecte sau fenomene,sau chiar a unei clase intregi.
John Locke in “ Eseu asupra intelectului uman” descrie şase funcţii ale reflecţiunii:
→ percepţia → retenţia ( memoria ) → discernământul ( analiza ) → comparaţia → compoziţia ( sinteza ) → abstracţia
• Generalizarea- operaţia prin care extindem o relaţie stabilită între două obiecte sau fenomene asupra unei întregi categorii.
Operaţiile specifice
Etape
Senzorio-motorie
Simbolică IntuitiaOperaţiilor concrete
Operaţiilorformale
• Senzorio- motorie- de la nastere la 1 an si 6 luni • gândirea are loc numai in planul acţiunii concrete.
• Simbolică- de la 1 an si 6 luni( 2 ani ) la 4 ani • copilul înţelege simbolul, dar nu are clară constiinţa existenţei
unor clase de obiecte similare.
• Intuitivă – de la 4 ani la 7- 8 ani • copilul e capabil să stabilească unele relaţii între fenomene pe
care le percepe direct.
• Operaţiilor concrete – de la 7 la 11-12 ani • apare ideea de conservare şi a operaţiilor reversibile in gândire.
• Operaţiilor formale – dupa 11-12 ani • se dezvoltă capacitatea “discuţiei imaginate”.