Introducere În Psihologie

13
INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE • COCEANGA ANCUŢA- VERIDIANA • VLAD LUCICA • PSIHOLOGIE ANUL I, GRUPA II.

description

 

Transcript of Introducere În Psihologie

Page 1: Introducere În Psihologie

INTRODUCERE ÎN PSIHOLOGIE

• COCEANGA ANCUŢA- VERIDIANA

• VLAD LUCICA

• PSIHOLOGIE ANUL I, GRUPA II.

Page 2: Introducere În Psihologie

GÂNDIREA

Page 3: Introducere În Psihologie

Gândirea- definiţie

Gândirea este o succesiune de operaţii care duc la dezvăluirea unor aspecte importante ale realităţii şi la rezolvarea anumitor probleme.

8.sistemic8.sistemic

7. multidirecţional7. multidirecţional

6. finalist6. finalist

5. acţional5. acţional

4.Generalizat şi abstractizat

4.Generalizat şi abstractizat

3.mijlocitor3.mijlocitor

2. mijlocit2. mijlocit

1. Informaţional –operaţional

1. Informaţional –operaţional

CARACTERISTICICARACTERISTICI

Page 4: Introducere În Psihologie

• Caracterul informaţional – operaţional Cu ajutorul gândirii - se reproduc relaţii obiective - se construiesc mintal - se introduc in realitate noi relaţii pe baza

anticipării posibilului - se accede la surprinderea insuşirilor interne ale

obiectelor şi fenomenelor şi a relaţiilor dintre ele.

• Caracterul mijlocit Gândirea este mijlocită de: - senzaţii - percepţii - memorie - imaginaţie - limbaj → ca instrument de exteriorizare → ca mijloc de asimilare

• Caracterul mijlocitor Gândirea este cea care mijloceşte si influenţează toate mecanismele

psihice, contribuind astfel la accelerarea funcţionalităţii şi la sporirea eficienţei lor.

Page 5: Introducere În Psihologie

• Caracterul generalizat si abstractizat

Cunoaşterea umană parcurge doua mari “salturi”: 1. De la concret la abstract natura concretului ↓ • concret senzorial( incărcat cu însuşirile exterioare fenomenale, neesenţiale ale obiectelor si fenomenelor )

2.De la abstract la concret natura concretului ↓ • concret logic( redă obiectul în multitudinea determinărilor sale concrete)

→ ideea nu are corespondent in imagine → legătura intre imagine si concept → invadat de imagini şi exteriorizat

purpur

Intuitiv-plasticIntuitiv-plastic

Tipuri de abstractTipuri de abstract figuralfigural

Page 6: Introducere În Psihologie

• Caracterul acţional Gândirea →constă în schiţarea mintală a acţiunilor →se formează prin interiorizarea schemelor de

organizare şi executare a acţiunilor asupra obiectelor materiale →capată o funcţie de comandă şi control asupra

desfăşurării acţiunii.

• Caracterul finalist • Există două momente ale procesului gândirii: 1. Înainte de desfăşurarea proceselor

rezolutive 2. Dupa încheierea lor • Înainte de a fi executată, activitatea de gândire este : → planificată in minte → fundamentată din punct de vedere al scopului → raţionalizată

Page 7: Introducere În Psihologie

• Caracterul multidirecţional Gândirea se întinde pe toate cele trei dimensiuni

temporale: - trecut - prezent - viitor Astfel gândirea: - foloseşte informaţia despre trecutul

obiectului pentru a explica prezentul lui - integrează informaţia despre trecutul

şi prezentul obiectului pentru a prevedea starea lui in viitor.

• Caracterul sistemic Gândirea conţine elemente structurate, ierarhizate

între ele, fapt care îi asigură autoreglabilitatea. Gândirea poate fi redusă la un sistem cibernetic

deoarece dispune de toate cele trei categorii de mărimi ale sistemului.

Page 8: Introducere În Psihologie

Mărimile de ieşire le controlează şi reglează pe cele de intrare asigurând astfel conexiunea inversă.

Mărimi ale sistemului

Mărimi ale sistemului

De intrare(întrebări, probleme)

De intrare(întrebări, probleme)

De stare( mulţimeatransformărilor informaţionale

bazate pe structurile operaţionale deja

elaborate )

De stare( mulţimeatransformărilor informaţionale

bazate pe structurile operaţionale deja

elaborate )

De iesire ( răspunsurileşi soluţiile formulate)

De iesire ( răspunsurileşi soluţiile formulate)

Page 9: Introducere În Psihologie

Operaţiile gândirii

Se pot distinge două categorii de operaţii ale gândirii: operaţii generale si specifice.

• operaţiile generale – prezente în orice act de reflecţie

• operaţiile specifice – în relaţii cu o anumită categorie de probleme, cu un anume domeniu de cercetare.

Operaţiile generale

comparaţia analiza sinteza abstractizarea generalizarea

Page 10: Introducere În Psihologie

• Comparaţia- constă intr-o apropiere pe plan mintal a unor obiecte sau fenomene cu scopul stabilirii asemănărilor şi deosebirilor dintre ele.

• Analiza- separarea mintală a unor obiecte şi fenomene sau a unor insuşiri, părţi, elemente ale lor.

• Sinteza- o legătura stabilită intre obiecte, fenomene sau diferitele lor părţi, elemente sau însuşiri.

- progresul gândirii este favorizat de variaţia experienţei, de diversitatea obiectelor sau a situaţiilor.

Page 11: Introducere În Psihologie

• Abstractizarea – analiză a esentialului, izolarea pe plan mintal a unor aspecte sau relaţii esenţiale între obiecte şi fenomene.

- există conştiinţa unui anume aspect aparţinând la mai multe obiecte sau fenomene,sau chiar a unei clase intregi.

John Locke in “ Eseu asupra intelectului uman” descrie şase funcţii ale reflecţiunii:

→ percepţia → retenţia ( memoria ) → discernământul ( analiza ) → comparaţia → compoziţia ( sinteza ) → abstracţia

• Generalizarea- operaţia prin care extindem o relaţie stabilită între două obiecte sau fenomene asupra unei întregi categorii.

Page 12: Introducere În Psihologie

Operaţiile specifice

Etape

Senzorio-motorie

Simbolică IntuitiaOperaţiilor concrete

Operaţiilorformale

Page 13: Introducere În Psihologie

• Senzorio- motorie- de la nastere la 1 an si 6 luni • gândirea are loc numai in planul acţiunii concrete.

• Simbolică- de la 1 an si 6 luni( 2 ani ) la 4 ani • copilul înţelege simbolul, dar nu are clară constiinţa existenţei

unor clase de obiecte similare.

• Intuitivă – de la 4 ani la 7- 8 ani • copilul e capabil să stabilească unele relaţii între fenomene pe

care le percepe direct.

• Operaţiilor concrete – de la 7 la 11-12 ani • apare ideea de conservare şi a operaţiilor reversibile in gândire.

• Operaţiilor formale – dupa 11-12 ani • se dezvoltă capacitatea “discuţiei imaginate”.