INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită...

256
ÎNTRODUCERE APRECIERI GENERALE APRECIERI GENERALE Protecţia mediului este o prioritate naţională ce trebuie abordată de toate instituţiile, organizaţii, asociaţii, mişcări şi partide. În secolul nostru, dezvoltarea explozivă a tuturor activităţilor umane, în special a activităţilor din sectoarele industriei, agriculturii, comerţului şi turismului, al dezvoltării marilor centre populate, intervenţia omului în modificarea condiţiilor de mediu a depăşit pragurile limită de regenerare a naturii. Asistăm la o poluare şi chiar la o degradare în unele cazuri ireversibilă a factorilor de mediu. Raportul privind starea factorilor de mediu în anul 2006 Raportul privind starea factorilor de mediu în anul 2006 este o lucrare elaborată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti cu date referitoare la zona municipiului Bucureşti. Scopul principal este, ca într-o formă uşor de consultat, să se facă o reflectare sintetică a problematicii legate de starea şi protecţia mediului înconjurător, în ansamblul său, pe teritoriul controlat şi supravegheat. În cadrul acestei lucrări se detaliază problemele specifice factorilor de mediu în anul 2006, din punct de vedere al evoluţiei şi stadiului calităţii acestora, precum şi o serie de alte date staţistice ce sunt conexe sau reprezintă influenţe în problematica referitoare la protecţia mediului (de exemplu date referitoare la populaţie şi structura ei, la accesul populaţiei la servicii - alimentare cu apă potabilă, canalizare, salubritate, etc.). Raportul este destinat pentru a fi utilizat atât la nivel local, pentru elaborarea de analize şi evaluări necesare în activitatea de luare a deciziilor în domeniu, cât şi ca sursă de date pentru realizarea unei lucrări similare la nivel naţional.

Transcript of INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită...

Page 1: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

ÎNTRODUCERE

APRECIERI GENERALEAPRECIERI GENERALEProtecţia mediului este o prioritate naţională ce trebuie abordată de toate instituţiile,

organizaţii, asociaţii, mişcări şi partide.

În secolul nostru, dezvoltarea explozivă a tuturor activităţilor umane, în special a

activităţilor din sectoarele industriei, agriculturii, comerţului şi turismului, al dezvoltării

marilor centre populate, intervenţia omului în modificarea condiţiilor de mediu a depăşit

pragurile limită de regenerare a naturii. Asistăm la o poluare şi chiar la o degradare în

unele cazuri ireversibilă a factorilor de mediu.

Raportul privind starea factorilor de mediu în anul 2006Raportul privind starea factorilor de mediu în anul 2006 este o lucrare elaborată

de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti cu date referitoare la zona

municipiului Bucureşti.

Scopul principal este, ca într-o formă uşor de consultat, să se facă o reflectare

sintetică a problematicii legate de starea şi protecţia mediului înconjurător, în ansamblul

său, pe teritoriul controlat şi supravegheat.

În cadrul acestei lucrări se detaliază problemele specifice factorilor de mediu în anul

2006, din punct de vedere al evoluţiei şi stadiului calităţii acestora, precum şi o serie de

alte date staţistice ce sunt conexe sau reprezintă influenţe în problematica referitoare la

protecţia mediului (de exemplu date referitoare la populaţie şi structura ei, la accesul

populaţiei la servicii - alimentare cu apă potabilă, canalizare, salubritate, etc.).

Raportul este destinat pentru a fi utilizat atât la nivel local, pentru elaborarea de

analize şi evaluări necesare în activitatea de luare a deciziilor în domeniu, cât şi ca sursă

de date pentru realizarea unei lucrări similare la nivel naţional.

SURSE DE DATE UTILIZATESURSE DE DATE UTILIZATEDatele utilizate pentru completarea acestei lucrări provin din cadrul Serviciului

Monitorizare Sinteză şi Coordomare al APM (pe baza datelor primare transmise de

compartimentele de specialitate), precum şi din următoarele surse :

Administraţia Naţională de Meteorologie

Primăria Municipiului Bucureşti – Directţa Generală de Proţectie a Mediului şi

Educaţie Eco-Civică

Direcţia Generală de Staţistică a municipiului Bucureşti

Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti

Administraţia Naţională Apele Române

Registrul Auto Român

Page 2: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

CAPITOLUL 1 CAPITOLUL 1

CADRUL NATURAL CADRUL NATURAL

1.1 CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICE1.1 CARACTERISTICI FIZICO-GEOGRAFICEPoziţia geografică a Bucureştiului este delimitată de coordonatele:

- 25049’50 ’’ şi 26027’15’’ longitudine estică;

- 44044’30’’ şi 44014’05’’ latitudine nordică;

Municipiul Bucureşti este situat numai în bazinul hidrografic Argeş, din punct de

vedere hidrografic. Cursurile de apă care străbat acest teritoriu sunt Dâmboviţa şi

Colentina.

Râul Dâmboviţa străbate municipiul Bucureşti pe o lungime de 16,2 km, având o

direcţie generală de scurgere NV – SE, părăsind oraşul în amonte de confluenţa cu râul

Colentina care este principalul afluent. Regimul natural al râului Dâmboviţa este sensibil

modificat prin derivaţia de ape mari în Ciorogârla de la Brezoaiele (judeţul Dâmboviţa), prin

influenţa urbană a Bucureştiului şi a lacurilor de pe râul Colentina. În regimul actual de

scurgere, debitul mediu multianual al râului Dâmboviţa variază între cca. 2,0 m3/s la intrare

şi 17,0 m3/s la ieşirea din judeul Ilfov.

Pe râul Colentina au fost amenajate, din amonte spre aval în sistem de “salbă”, între

Buftea şi Cernica 15 lacuri, din care 5 lacuri (Buftea, Buciumeni, Mogoşoaia, Chitila şi

Cernica) sunt pe teritoriul actualului judeţ Ilfov, iar restul de 10 lacuri (Stăuleşti, Griviţa,

Băneasa, Herăstrău, Floreasca, Tei, Plumbuita, Fundeni, Pantelimon I şi Pantelimon II)

sunt pe teritoriul administraţiv al municipiului Bucureşti, scopul acestora fiind de a asigura

apa pentru folosinţe multiple - apă industrială, irigaţii, piscicultură, agrement.

Altitudinile în metri faţă de nivelul Mării Negre sunt următoarele:

- minimă : 56,66 m la Staţia de epurare Glina ;

- maximă : 94,63 m pe B-dul Iuliu Maniu şi inelul de centură ;

Suprafaţa totală a Bucureştiului este de 238 km2.

Clima este temperat-continentală, influneţată de caracteristicile zonei de contact al

maselor continentale estice cu cele vestice şi sudice. Masele de aer estice predominante,

imprimă climei nuanţe excesive, cu veri fierbinţi şi ierni deseori aspre.

Influenţa maselor de aer din vest şi sud explică existenţa toamnelor lungi şi

călduroase, a unor zile de iarnă blânde sau a unor primăveri timpurii. Regimul temperaturii

aerului se diferenţiază, în ansamblul său, în zona propriu-zisă a oraşului şi pentru arealele

din exteriorul acestuia.

Page 3: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Bucureştiul, prin clima sa de tip “Câmpia Bărăganului” de stepă suferă de un deficit

de umiditate faţă de valoarea optimă medie, fapt ce creează o stare de disconfort fizic.

Acest deficit de umiditate a fost compensat în parte, prin crearea salbei de lacuri din zona

orăşenească, care favorizează evaporaţia de apă şi umidifică aerul în zonele învecinate.

Atmosferă urbană este supusă unui proces de încălzire prin advecţie şi radiaţii, din

mai multe cauze:

- diminuarea radiaţiei terestre din zona urbană, datorită menţinerii aerului mai cald în

apropierea solului, ca urmare a efectului de seră, generat de poluarea aerului cu pulberi,

gaze etc. ;

- pierderi de căldură de la clădiri, surse termice şi încălzirea urbană;

- diminuarea curenţilor de aer datorită şicanelor create de clădiri, fapt care conduce

la diminuarea evapotranspiraţiei, prin care se pierde căldura;

Din datele primite de la Administraţia Naţionala de Meteorologie, a reieşit ca în anul

2006 valorile precipitaţiilor au fost sub norma climatologică, iar temperaturile medii anuale

au fost în general în jurul valorii normei climatologice.

Temp. medie Temp. maximă Temp. minimă Cant. de precipitaţii

Normala

climatologică

(oC)

2006

(oC)

Absoluta

(oC)

data

2006

(oC)

data

Absoluta

(oC)

data

2006

(oC)

data

Normala

climatologică

(l/m2)

2006

(l/m2)

Bucureşti-Filaret

11.9 11.9 42.4

5.VII.2000

37.4

20.VIII

-30.0

25.I.1942

-17.0

24.I

611.4 504.8

Bucureşti-Baneasa

11.1 10.6 42.2

5.VII.2000

36.5

20.VIII

-32.2

25.I.1942

-18.8

24.I

596.0 545.9

Bucureşti-Afumaţi

10.5 11.0 41.1

5.VII.2000

36.9

20.VIII

-30.2

6.II.1954

-18.3

24.I

579.7 413.3

1.5 Resursele naturale ale BucureştiuluiÎn ultimii ani tot mai mulţi dintre locuitorii Bucureştiului au conştientizat importanţa pe

care protecţia mediului o poate juca în viaţa fiecăruia, în contextul dezvoltării durabile.

Stabilirea unui echilibru între necesitatea creşterii nivelului de trai prin progres economic,

calitatea factorilor de mediu şi starea de sănătate a populaţiei este determinăntă în

vederea integrării României în Europa.

Marea majoritate a suprafeţei Bucureştiului este ocupată de construcţii şi reţeaua de

transport (auto şi căi ferate). Bucureştiul nu ocupă o suprafaţă întinsă, nu este situat într-o

zonă care să dispună de resurse minerale importante şi, de asemenea, densitatea

Page 4: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

populaţiei este mare. Principalele probleme cu care se confruntă Bucureştiul sunt cele

specifice dezvoltării urbanistice ale marilor oraşe: suprafaţă mică, dezvoltare preponderant

pe verticală, lipsa spaţiilor verzi, salubrizare prost efectuată, trafic auto intens, în special în

zona centrală a oraşului, poluare atmosferică generată de traficul auto şi centralele

termice.

Suprafaţa teritoriului după utilizarea fizică se prezintă astfel:Tabel 1.5.1

ha-teren agricol 5449-păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră 611-construcţii şi curţi 13499-drumuri şi căi ferate 3231-ape, bălti, lacuri 908-alte suprafeţe 89

TOTAL 23787

Incluzând şi Sectorul Agricol Ilfov, din datele primite de la Direcţia Silvică Bucureşti,

reies următoarele :

Ocolul Silvic Bucureşti administrează o suprafaţă de 6343 ha fond forestier, întreaga

suprafaţă fiind încadrată în grupa I funcţională (păduri cu funcţii speciale de protecţie), din

această suprafaţă, 6162 ha sunt reprezentate de păduri iar restul suprafeţei fiind

reprezentată de :

- terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică :41 ha

- terenuri care servesc nevoilor de administrare forestieră : 59 ha

- terenuri afectate împăduririi : 20 ha

- terenuri neproductive : 40 ha

- ocupaţii, litigii : 21 ha

Page 5: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

CAPITOLUL 2AERUL

2.1 IntroducerePoluarea aerului în municipiul Bucureşti are un caracter specific, datorită în primul

rând condiţiilor de emisie, respectiv existenţei unor surse multiple, înălţimi diferite ale

surselor de poluare, precum şi o repartiţie neuniformă a acestor surse, dispersate însă pe

întreg teritoriul oraşului.

SURSE DE POLUARE A AERULUISURSE DE POLUARE A AERULUIConcentrarea industrial - urbană a Capitalei cu larga sa diversitate de activităţi

antropice prezintă şi dezavantajele generate de poluarea habitatului ca efect secundar al

acestor activităţi.

Sursele de poluare a aerului sunt sursele fixe industriale, de obicei concentrate pe

mari platforme industriale dar şi intercalate cu zone de locuit intens populate (cu dezvoltări

preponderent pe verticală), circulaţa auto, în special de-a lungul marilor artere incluzând şi

traficul greu.

Sursele de poluare a aerului se pot grupa în câteva mari categorii principale, astfel:

OBIECTIVE INDUSTRIALEOBIECTIVE INDUSTRIALENevoia imediată de cazare a forţei de muncă a generat apariţia rapidă a marilor

ansambluri de locuinţe colective, dimnesionate în medie pentru 250.000 – 400.000

locuitori.

Amplasarea lor s-a făcut, din considerente preponderent economice, pe principiul

proximităţii cu zonele industriale, în ideea valorificării dotărilor edilitare create pentru

acestea şi reducerii deplasărilor. Aceasta a condus la relaţia de vecinătate dintre zonele de

locuinţe şi cele industriale; sursa principală de disconfort pentru locuire.

Astfel, în jurul unităţilor industriale sau a altor surse de poluare există perimetre –

corespunzătoare zonelor de protecţie reglementare – în care locuinţele sunt potenţial

expuse poluării.

Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată :

pulberi organice şi anorganice care au şi conţunut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni,

Cd), gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc;

TRAFICUL AUTOTRAFICUL AUTOPoluarea aerului cauzată de traficul auto este un amestec de câteva sute de

compuşi diferiţi. Au fost evidenţiaţi în urma unor studii recente peste 150 de compuşi şi

grupe de compuşi.

Page 6: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Măsurarea tuturor acestor poluanţi este imposibilă şi de aceea, evidenţierea se

concentrează numai pe acei poluanţi care au cel mai larg impact asupra sănătăţii umane

sau care sunt consideraţi buni indicatori.

Aceşti poluanţi, care sunt urmăriţi în mod curent atunci când se doreşte evaluarea

impactului generat de traficul auto asupra calităţii aerului, sunt grupaţi în mai multe

categorii :

gazele anorganice : oxizii de azot, dioxidul de sulf, oxidul de carbon, ozonul

pulberi : pulberi totale în suspensie, particule cu diametrul

aerodinamic mai mic de 10 µm sau decât 2,5 µm, fumul

negru

componente ale pulberilor : carbon elementar, hidrocarburi policiclice aromatice,

plumb.

compuşi organici volatili : benzen, butadienă.

Prin arderea completă a combustibililor în motoarele autovehiculelor, ar rezultă

următoarele substanţe principale:

- vapori de apă = 13 %

- dioxid de carbon = 13 %

- azot = 74 %

În realitate însă, ţinând cont de caracterul incomplet al arderilor, în funcţie de

calitatea amestecului (coeficientul de dozaj), se mai formează CO şi oxigen în cazul

amestecurilor foarte sărace.

Prin ardere rezultă totodată, în proporţii reduse, oxizi de azot, hidrocarburi, produşi

oxidanţi, oxizi de sulf, particule. Cu excepţia vaporilor de apă (azotul şi oxigenul fiind

principalele elemente constituente ale aerului atmosferic), toate celelalte substanţe

precizate mai sus sunt considerate emisii poluante.

Asocierea directă între poluarea aerului datorată traficului auto şi sănătatea umană

este foarte dificil să se stabilească în termeni absoluţi, datorită numărului mare de

variabile.

Arderea (combustia) benzinei sau a motorinei în motoarele autovehiculelor este

generatoare de emisia a peste 100 compuşi chimici.

În urma a numeroase studii pe plan internaţional s-a dovedit că peste anumite

niveluri de poluare apar efecte asupra sănătăţii oamenilor expuşi, dar pot fi afectate şi

persoanele de vârstă foarte redusă, cei care suferă de astm sau cu probleme cronice

respiratorii sau cardiovasculare. Nivelurile de poluare a aerului datorate traficului auto sunt foarte variabile în timp şi

spaţiu.

Impactul cel mai mare apare în zonele construite şi cu artere de trafic

supraaglomerate, unde dispersia poluanţilor este dificil de realizat.

Page 7: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Concentraţiile poluanţilor atmosferici sunt mai crescute în zonele cu artere de trafic

străjuite de clădiri înalte sub formă compactă, care împiedică dispersia.

La depărtare de arterele de trafic intens, poluarea aerului scade rapid şi este destul

de rar semnalată în zonele suburbane sau rurale. Singura excepţie de la această regulă o

face ozonul care este diferit faţă de ceilalţi poluanţi generaţi de traficul auto.

ŞANTIERE DE CONSTRUCŢIE ŞI BETONIEREŞANTIERE DE CONSTRUCŢIE ŞI BETONIERE- deşi ponderea activităţilor de construcţii a scăzut foarte mult, aceste şantiere şi

betoniere rămin surse potenţiale de poluare a aerului, în special cu pulberi.

CENTRALELE ELECTROTERMICECENTRALELE ELECTROTERMICE- CET - urile reprezintă surse majore de poluare a aerului în zonele urbane, prin

modul de funcţionare cu combustibili lichizi ce au un conţinut ridicat de sulf,

deversând în atmosferă importante cantităţi de SO2, NOx, CO, CO2, pulberi, fum,

cenuşă volantă;

- instalaţiile de reţinere a principalilor poluanţi chimici, NOx şi SO2 , pentru care au

fost alese variante constructive ce prevăd dispersia prin coşuri înalte care realizează

concentraţii locale mai reduse, dar amplifică efectele de poluare la distanţă; uzura şi

neetanşeităţile unor coşuri determină evacuarea gazelor la înălţimi intermediare cu efecte

şi asupra zonei învecinate.

SURSE DIFUZE DE COMBUSTIESURSE DIFUZE DE COMBUSTIE- numeroasele centrale termice uzinale, de cvartal sau de bloc, din care multe

funcţionează pe combustibil lichid sau solid, constituie o sursă de natura celei de la punctul

precedenţi, lipsită însă, pe lingă instalaţii de epurare, şi de avantajul relativ al dispersiei

prin coşuri înalte; combustia este de cele mai multe ori incompletă datorită neautomatizării

arderii, randamentului redus şi a unei supravegheri precare ceea ce determină degajări de

noxe deloc neglijabile care se dispersează exact în zonele de locuinţe, intens populate, pe

care aceste centrale le deservesc;

- combustia neautorizată, în aer liber a unor deşeuri de tip menajer, cauciucuri

uzate, mase plastice, deşeuri stradale în perimetrul urban, neîntreţinerea

salubrităţii domeniului public, depozitarea inadecvată a reziduurilor industriale şi

a deşeurilor menajere se constituie prin cumul într-o sursă globală de poluare

permanentă cu pulberi organice, gaze nocive, fum, funingine, mirosuri

dezagreabile, aspecte sesizabile mai ales în condiţii meteorologice nefavorabile

(ceaţă, calm atmosferic, inversiune termică).

La începutul anului 2004 în cadrul unui program PHARE 2000 a fost pusă în

funcţiune reţeaua automată de monitorizare a calităţii aerului în Capitală, care funcţionează

la parametrii proiectaţi, respectând cerinţele Directivelor Uniunii Europene.

Page 8: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Datele referitoare la calitatea aerului în Municipiul Bucureşti (poluanţii măsuraţi fiind:

SO2, NOx, CO, O3, benzen, PM10, PM2,5, plumb) sunt furnizate în timp real – inclusiv

publicului – şi provin de la cele 8 staţii automate, repartizate astfel :

- staţie de fond regională – Baloteşti;

- staţie de fond suburbană – Măgurele;

- staţie de fond urbană – Crangaşi (APM Bucureşti);

- 2 staţii de trafic – Sos. Mihai Bravu şi Cercul Militar Naţional;

- 3 staţii industriale – Drumul Taberei, Titan şi Berceni.

Punctele de informare pentru cetăţeni sunt în număr de şase şi sunt compuse din:

- 3 panouri de afişaj – Piaţa Universitaţii, Piaţa Sergiu Celibidache şi Mc Donald’s Obor;

- 3 display-uri montate la Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, la Primăria Municipiului

Bucureşti şi la A.P.M. Bucureşti.

2.2. Acidifierea. 2.2.1 Emisii anuale de SO2. Poluarea aerului ambiental cu SO2Principalele emisii de SO2 evacuate în atmosferă, în Bucureşti, au fost:

Tabel 2.2.1- Emisii anuale de SO2

Judeţul

Bucureşti

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Emisii

anuale

de SO2

(t/an)

28906 41483 31886 104097 25452 29382 9626

Fig.2.2.1- Distribuţia pe grupe a emisiilor de SO2

În anul 2006 emisiile de SO2 au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în

industria energetică) şi trafic rutier (grupa 7)

Page 9: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

.

2.2.2 Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx) Principalele emisii de NO2 evacuate în atmosferă, (conform inventarului de emisii

realizat), au fost:

Tabel 2.2.2- Emisii anuale de NOx

Judeţul

Bucureşti

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Emisii

anuale

de NO2

(t/an)

21301 22516 25405 44063 14173 12873 11304

Fig.2.2.2- Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NOx (tone)

În anul 2006 emisiile de NOx au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în

industria energetică) şi instalaţii ardere neindustriale (grupa 2).

2.2.3 Emisii anuale de amoniac (NH3)Tabel 2.2.3- Emisii anuale de NH3

Judeţul

Bucureşti

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Emisii

anuale

de NH3

(t/an)

30,5 38,7 40,2 56,83 32,7 29 33.7

Page 10: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Fig.2.2.3- Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de NH3 (tone)

În anul 2006 emisiile de NH3 au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în

industria energetică) şi instalaţii ardere neindustriale (grupa 2).

2.3 .Emisiile de COV NemetaniciEmisiile anuale de NMVOC în anul 2005 au fost de 16071 toneTabel 2.3- Emisii anuale de COV

Judeţul

Bucureşti

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Emisii

anuale

de COV

(t/an)

4520 4955 5526 68427 50053 27772 16071

Fig.2.3- Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de COV (tone)

În anul 2006 emisiile de COV au provenit în special de din grupa 6 (utilizarea solvenţilor şi a

altor produse) şi din trafic (grupa 7).

Page 11: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

2.4 Pulberi în suspensie (PM 10 şi PM2,5 )

Tabel 2.4 a - Emisii anuale de Pulberi totale

Judeţul

Bucureşti

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Emisii

anuale

de

pulberi

(t/an)

2676 2720 2880 2647,7 977 879.9 583.6

Fig.2.4 a- Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de pulberi totale (tone)

În anul 2006 emisiile de pulberi au provenit în special de la CET-uri (grupa 1- arderi în

industria energetică) şi arderi în industria de prelucrare (grupa 3).

Tabel 2.4 b- Emisii anuale de Pulberi PM10

Judeţul

Bucureşti

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Emisii

anuale

de

pulberi

(t/an)

899 912 952 1591 502 570 254

Page 12: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

2.5 Poluarea cu metale grele (mercur, cadmiu, plumb) şi poluanţi organici persistenti (POP)

2.5.1 Emisii de metale greleTabel 2.5.1 a - Emisii anuale de Pb

Judeţul

Bucureşti

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Emisii

anuale

de Pb

(t/an)

107,88 110.5 104,85 119.8 5.83 58,836 14.45

Fig.2.5.1- Distribuţia pe grupe de activităţi a emisiilor de pulberi totale (kg)

În anul 2006 emisiile de plumb au provenit în special de din grupa 7 (trafic)

Tabel 2.5.1 b- Emisii anuale de Cd

Judeţul

Bucureşti

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Emisii

anuale

de Cd

(t/an)

0.0698 0.088 0.081 0.305 0.035 0.048 0.0795

Tabel 2.5.1 c - Emisii anuale de Hg

Judeţul

Bucureşti

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Page 13: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Emisii

anuale

de Hg

(t/an)

0.054 0.049 0.0357 0.107 0.017 0.026 0.261

Din datele înregistrate în primul an de monitorizare, se constată că mediile anuale

calculate în staţiile de monitorizare nu depăşesc valoarea limită anuală.

2.5.2 Emisiile de poluanţi organici persistenţi (POP)Emisiile mici de dioxină se datorează în primul rând faptului că în Bucureşti

incineratorul IRIDEX funcţionează doar din anul 2006 la capacitatea proiectată. Principala

metodă de eliminare a deşeurilor nereciclabile rămâne depozitarea la groapa orăşenească.

Tabel 2.5.2 - Emisii anuale de dioxina

Judeţul

Bucureşti

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Emisii

anuale

de

dioxina

(g/an)

9.12 5.7 4.19 15 13.9 677 1827

2.6. Calitatea aerului ambiental2.6.1 Concentraţii ale dioxidului de sulf

Judeţ Oraş Staţia Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală sau zilnică

Frecventa depăşirii VL sau CMA (%)

Obs.

Bucureşti Buc Cercul Militar

Trafic SO2- 1h

8210 13.6 0

Bucureşti Buc Mihai Bravu

Trafic SO2- 1h

7374 26.3 0

Bucureşti Buc Titan Industrială SO2- 1h

8306 7.5 0

Bucureşti Buc Drumul Taberei

industrială SO2- 1h

8230 14.7 0

Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional

SO2- 1h

7510 9 0

Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban

SO2- 1h

8239 10.2 0

Bucureşti Buc Lacul Morii

Fond urban

SO2- 1h

7938 13.4 0

Bucureşti Buc Berceni Industrială SO2- 1h

8045 13 0

Bucureşti Buc Cercul Militar

Trafic SO2- 24 h

346 13.7 0.28

Page 14: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Bucureşti Buc Mihai Bravu

Trafic SO2- 24h

315 26.4 0.63

Bucureşti Buc Titan Industrială SO2- 24h

361 7.4 0

Bucureşti Buc Drumul Taberei

Industrială SO2- 24 h

344 14.7 0

Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional

SO2- 24h

318 9 0

Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban

SO2- 24h

355 9.9 0

Bucureşti Buc Lacul Morii

Fond urban

SO2- 24h

326 13.1 0

Bucureşti Buc Berceni Industrială SO2- 24h

348 13 0

Pentru SO2 nu s-au semnalat probleme deosebite, valorile înregistrate încadrându-se

în anul 2006 sub valorile limită plus marja de toleramţă, cu excepţia staţiei Cercul Militar (1

depăşire a VL zilnice) şi Mihai Bravu (2 depăşiri a VL zilnice) .

Pentru Dioxidul de sulf, în anul 2006 nu s-a înregistrat depăşirea pragului de alertă la nici o staţie de monitorizare.

2.6.2 Concentraţii ale dioxidului de azot

Judeţ Oraş Staţia Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală sau zilnică

Frecventa depăşirii VL sau CMA (%)

Obs.

Bucureşti Buc Cercul Militar

Trafic NO2- 1h

7817 126 2.980683

Bucureşti Buc Mihai Bravu

Trafic NO2- 1h

7683 90 0.976181

Bucureşti Buc Titan Industrială NO2- 1h

7457 54 0.429127

Bucureşti Buc Drumul Taberei

industrială NO2- 1h

* 5673 53 0.705094

Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional

NO2- 1h

7139 12 0

Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban

NO2- 1h

8265 30 0

Bucureşti Buc Lacul Morii

Fond urban

NO2- 1h

8203 31 0.024381

Bucureşti Buc Berceni Industrială NO2- 1h

7979 35 0.08773

Pentru acest poluant este necesară alcătuirea unor programe de acţiune pentru reducerea

concentraţiilor în zonele de trafic (staţiile Cercul Militar şi Mihai Bravu) şi în plus pentru staţiile

Drumul Taberei şi Titan (s-a depaşit VL +MT de mai mult de 18 ori în anul calendaristic)

Depăşirea pragului de alerta s-a semnalat de 3 ori în anul 2004, în anii 2005 şi 2006 valorile

nedepaşind acest prag. Valorile medii anuale au crescut în anul 2005 însă au scăzut în anul 2006,

pentru staţiile de trafic fiind peste VL.

Page 15: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

2.6.3 Concentraţii ale amoniacului

Nu se efectuează măsuratori ale concentraţiilor acestui poluant în cadrul

programului de monitorizare a calităţii aerului în municipiul Bucureşti.

2.6.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimică)

Ozonul este un constituent natural al atmosferei (formula chimica O3) fiind prezent la

o altitudine între 15 şi 40 km şi realizând un înveliş protector pentru planeta Pamânt.

Prin activitatea antropogenă  intensă din a două jumătate a secolului al XX lea, a

fost modificat echilibrul chimic al formării şi menţinerii stratului protector de ozon

stratosferic şi a fost pusă în evidenţă creşterea concentraţiei de ozon  la nivelul troposferic,

unde, în contextul existenţei altor poluanţi, devine generator de smog şi de o serie de

efecte negative asupra sistemului climatic, productivităţii ecosistemelor şi a sănătăţii

umane.

Zonele cele mai afectate de poluare cu ozon troposferic sunt cele urbane întrucât

precursorii  ozonului (în principal oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii organici volatili)

sunt generaţi de activităţile industriale şi de traficul rutier.

În perioada de primavară – vară, când intervalul de iluminare diurna este mare,

reacţiile fotochimice din atmosferă sunt accelerate, fapt ce are ca rezultăt creşterea

concentraţiilor de ozon în special în timpul zilelor foarte călduroase (cu temperaturi de

peste 300 C).

Oxidanţii fotochimici, în special ozonul, reprezintă un factor nociv pentru vegetaţie,

pentru  sănătatea oamenilor şi a animalelor.

Principalii poluanţi primari care determină formarea, prin procese fotochimice, a

ozonului şi a altor oxidanţi în atmosfera joasă sunt: oxizii de azot, oxizii de sulf şi compuşii

organici volatili proveniti din surse antropice.

Page 16: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Cele mai importante activităţi umane care conduc la evacuarea în atmosferă a

acestor poluanţi primari sunt:

- arderea combustibililor fosili (cărbune, gaze naturale, produse petroliere) în surse fixe

(centrale electrice şi termice, încălzirea rezidenţială, procese industriale) şi mobile (trafic

rutier, transportul feroviar, naval şi aerian);

- extracţia, prelucrarea şi distribuţia petrolului şi a produselor petroliere;

- extracţia şi distribuţia gazelor naturale;

- utilizarea solvenţilor organici.

Judeţ Oraş Staţia Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală sau zilnică

Număr zile depăşire valoare ţintă

Obs.

Bucureşti Buc Cercul Militar

Trafic O3- medie 8 h

8507 13.2 0

Bucureşti Buc Mihai Bravu

Trafic O3- medie 8 h

8345 24.8 0

Bucureşti Buc Titan Industrială O3- medie 8 h

7604 32.7 0

Bucureşti Buc Drumul Taberei

industrială O3- medie 8 h

8103 35.8 0

Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional

O3- medie 8 h

7993 52.4 8

Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban

O3- medie 8 h

8707 24 2

Bucureşti Buc Lacul Morii

Fond urban

O3- medie 8 h

8586 45.9 0

Bucureşti Buc Berceni Industrială O3- medie 8 h

8542 42.8 0

Depăşirile valorii ţintă pentru ozon (120 µg/m3- valoare ce trebuie atinsă în anul 2010) s-au

înregistrat în special în perioada de vară, însă nu a fost depăşit pragul de alertă (240 µg/m3 ). În anul

2006 a fost depaşit o singură dată pragul de informare (180 µg/m3 ) în data de 24 mai, timp de 2 ore

consecutiv, valoarea maximă inregistrată fiind de 189 µg/m3 la staţia Baloteşti. Pentru acest poluant

nu este necesară întocmirea unui program de gestionare a calităţii aerului, întrucât la niciuna din

staţii nu s-au înregistrat mai mult de 25 zile depăşire a valorii ţintă pentru protecţia sănătăţii umane.

Page 17: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Şi pentru acest poluant s-a înregistrat o scădere uşoară a valorilor medii anuale faţă de anii

precedenţii

2.6.5 Calitatea aerului ambiental - metale grele

Judeţ Oraş Staţia Tipul staţiei

Tip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală sau zilnică

Frecventa depăşirii VL sau CMA (%)

Obs.

Bucureşti Buc Cercul Militar

Trafic Pb- medie anuală

287 0.05829 0

Bucureşti Buc Mihai Bravu

Trafic Pb- medie anuală

297 0.08155 0

Bucureşti Buc Titan Industrială Pb- medie anuală

312 0.10798 0

Bucureşti Buc Drumul Taberei

industrială Pb- medie anuală

297 0.05635 0

Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional

Pb- medie anuală

237 0.02057 0

Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban

Pb- medie anuală

316 0.05626 0

Bucureşti Buc Lacul Morii

Fond urban

Pb- medie anuală

308 0.05209 0

Bucureşti Buc Berceni Industrială Pb- medie anuală

313 0.07528 0

În anul 2006 valorile concentraţiilor medii anuale de Pb au fost sub valoare limita (0.5 µg/m3)

Page 18: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

2.6.6 Concentratiile de pulberi in suspensie (PM10)Judeţ Oraş Staţia Tipul

staţieiTip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală sau zilnică

Frecventa depăşirii VL sau CMA (%)

Obs.

Bucureşti Buc Cercul Militar

Trafic PM10 325 59 44

Bucureşti Buc Mihai Bravu

Trafic PM10 335 62 50.44776

Bucureşti Buc Titan Industrială PM10 336 59 39.88095Bucureşti Buc Drumul

Tabereiindustrială PM10 311 56 40.19293

Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional

PM10 267 35 8.2397

Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban

PM10 333 51 30.33033

Bucureşti Buc Lacul Morii

Fond urban

PM10 311 53 36.65595

Bucureşti Buc Berceni Industrială PM10 338 51 31.36095Pentru acest poluant trebuie intocmite programe de gestionare a calităţii aerului. Se

observă că situaţia cea mai gravă se înregistrează în zona centrală a oraşului, unde principala sursă de poluare o constituie traficul rutier.

Deşi situaţia nu este critică, ci doar îngrijorătoare in ceea ce priveşte poluarea cu pulberi in suspensie, există câteva măsuri care, aplicate pot reduce concentraţiile de pulberi:

- Refacerea patului carosabil si a îmbrăcămintei asfaltice pe toate arterele cu trafic intens, precum si întreţinerea permanentă a acestora;

- Exigenta privind starea tehnică a autovehiculelor trebuie crescută la inspecţiile tehnice, întrucât parcul auto existent este in mare parte necorespunzător din punct de vedere al emisiilor de noxe

- Întreţinerea corespunzătoare a spatiilor verzi si a plantaţiilor de aliniament, cunoscut fiind rolul de perdea de protecţie pe care acestea îl joacă.

- O mai bună salubrizare a oraşului, atât a arterelor de circulaţie cât si eliminarea depozitelor necontrolate de deşeuri.

2.6.7Concentratiile de monoxid de carbon (CO)Judeţ Oraş Staţia Tipul

staţieiTip Poluant

Număr determinări

Concentraţia anuală

Numar zile cu depasire a VL

Obs.

Bucureşti Buc Cercul Militar

Trafic CO 6898 2.15 0

Bucureşti Buc Mihai Bravu

Trafic CO 8122 2.13 6

Bucureşti Buc Titan Industrială CO 8106 0.78 0Bucureşti Buc Drumul

Tabereiindustrială CO 7708 1.06 0

Bucureşti Buc Baloteşti Fond regional

CO 7467 0.47 0

Bucureşti Buc Măgurele Fond suburban

CO 8061 0.29 0

Bucureşti Buc Lacul Morii

Fond urban

CO 8142 0.44 0

Bucureşti Buc Berceni Industrială CO 8385 0.64 0Întrucât s-a inregistrat depăşirea valorii limită în 6 zile la staţia Mihai Bravu, pentru acest

poluant este necesară demararea unui program de gestionare a calităţii aerului în zona centrală a oraşului. Sursa depăşirilor o constituie exclusiv traficul rutier

Page 19: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

2.7 Deprecierea stratului de ozon stratosfericOzonul a fost descoperit şi menţionat înainte de 1785 de către olandezul Martinus

Van Marum, care a observat prezenţa lui în aerul proaspăt de după ploaie şi a remarcat

mirosul specific de iarbă verde. În anii 1840, germanul Schönbein, a continuat studiile

predecesorului său,  a denumit acest gaz folosind cuvântul grecesc "ozon", ("aer proaspăt"

sau cum s-ar spune în engleza "fresh air")  şi a prezentat descoperirea sa Universităţii din

München.

Ozonul - componenta naturală a atmosferei (O3), este prezent la o altitudine între 15

şi 50 km ce se dispune într-un înveliş protector pentru planeta Pământ. Cea mai mare

cantitate de ozon (aproximativ 90 %) se regăseşte în stratul cuprins între 8 şi 18 km şi

formează stratul de ozon, ce nu trebuie confundat cu ozonul din stratosferă, şi care joacă un

rol important pentru menţinerea vieţii pe pământ. Ozonul cuprins în acest strat poate forma o

fâşie cu o grosime de numai 3 mm în jurul Pământului. Formula moleculară a ozonului este

O3, greutatea moleculară fiind de 48, adică de 1,5 ori mai grea decât cea a oxigenului, fiind

prezent în atmosferă în cantităţi foarte mici.

Ozonul se formează în urma reacţiilor fotochimice din atmosferă, în prezenţa luminii

soarelui şi nu este degajat în mod direct ca şi emisie a surselor de poluare industriale sau

transport. În stratosferă, strat al atmosferei, acolo unde rolul ozonului este vital în protejarea

Pământului împotriva radiaţiilor ultra violete, ozonul se produce datorită luminii soarelui ce

actioneaza asupra moleculelor de oxigen. O parte din acest ozon stratosferic ajunge în stratul

inferior al atmosferei, troposfera, din cauza tulburărilor climatice.

Totuşi cea mai mare parte din ozonul din troposferă rezultă în urma unor reacţii

chimice complexe favorizate de lumina solară. Oxizii de azot (NOx) şi COV (compuşi organici

volatili) ce rezultă în urma proceselor industriale şi a transportului, reacţionează şi formează

ozonul. Cele mai importante surse sunt reprezentate de prelucrările industriale în care se

folosesc COV-uri, utilizarea solvenţilor şi rafinarea şi distribuirea carburanţilor, procesele de

ardere industriale şi emisiile autovehiculelor.

NOx şi COV sunt cei mai importanţi precursori ai ozonului de la nivelul solului.

Producerea ozonului poate fi de asemenea influenţată şi de monoxidul de carbon, metan şi alţi

compuşi organici volatili care rezultă de la instalaţiile industriale, de la arbori sau alte surse

naturale. Ozonul este considerat un gaz cu efect de seră şi deci putem considera ca NOx şi

COV produc indirect efectul de seră.

Page 20: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Degradarea stratului de ozon s-a intensificat odată cu descoperirea „gazului minune” (CFC) în anul 1928, care a  fost  folosit  pe scară largă în aproape toate domeniile.

•   Epuizarea stratului de ozon duce la:

- scăderea eficacităţii sistemului imunitar,

- apariţia infecţiilor,

- apariţia cancerului de piele,

- arsuri grave în zonele expuse la soare,

- apariţia cataractelor care duc la orbire,

- reducerea culturilor şi, implicit, a cantităţii de hrană ca urmare a micşorării frunzelor la plante,

- distrugerea vieţii marine, a planctonului,

- degradarea unui număr mare de materiale plastice utilizate în construcţii, vopsele, ambalaje.

Referitor la dezvoltarea plantelor terestre, cercetările efectuate în sere, pe diferite

SPECII DE PLANTE, au arătat că razele UV-B naturale au dus la scăderea procesului de

fotosinteză şi reducerea producţiei de biomasă. Stratul de ozon, aflat în apropierea suprafeţei

pământului, are proprietăţi multiple cum ar fi crearea unui scut împotriva radiaţiilor UV emise

de soare, reglarea temperaturii din stratosferă cu implicaţii deosebite în condiţionarea

circulaţei atmosferice şi a climei globului terestru, etc. Ozonul din stratosferă are rol în

menţinerea vieţii pe Pământ. 

În anul 1977, UNEP a dispus constituirea unei comisii care sa studieze stratul de

ozon, întrucât s-a descoperit o legatură între CFC şi deprecierea stratului de ozon. În 1978

state precum S.U.A, Canada, Norvegia şi Suedia au interzis utilizarea CFC-urilor în aerosoli,

iar în 1981 s-au început discuţiile interguvernamentale, pentru ca în 1982,  din cauza lipsei de

dovezi care să ateste o legatură între utilizarea CFC-urilor şi deprecierea stratului de ozon

utilizarea acestora a crescut din nou. 

În anul 1985 a avut loc Convenţia de la Viena pentru Protecţia Stratului de Ozon, tot acum descoperindu-se şi “gaura în ozon “ de  deasupra Antarcticii, în urma unei

expediţii  organizate de Marea Britanie. În anul l985 oamenii de stiinţă au publicat un raport în

care se menţiona că  produsele chimice numite cloro-fluoro-carburi folosite îndelung ca

refrigerenţi şi în spray-urile cu aerosoli sunt o ameninţare a stratului de ozon. Eliberate în

atmosferă, acestea se ridica şi sunt descompuse de lumina solară, clorul reacţionand şi

Page 21: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

distrugând moleculele de ozon - până la 100.000 de molecule de ozon la o singură moleculă

de C.F.C.

O cauză majoră a dispariţiei ozonului conform părerii multor specialişti, se consideră

rachetele cosmice; de exemplu o rachetă cosmică cu utilizare multiplă (gen Shuttle) elimină

până la 190 tone de clorură de hidrogen, distrugator activ al statului de ozon.

Un aport deosebit în nimicirea ozonului o are şi aviaţia supersonică. Gazele

avioanelor conţin oxizi ai azotului. Din aceasta cauza folosirea acestor tipuri de compuşi

chimici a fost parţial interzisă în Statele Unite şi nu numai.

Alte chimicale, ca de exemplu halocarburile bromurate ca şi oxizii de azot din

îngrăşăminte, pot de asemenea ataca stratul de ozon.

În anul 1987 a avut loc Protocolul de la Montreal, acord internaţional care a stabilit

o eşalonare a reducerii şi eventual a eliminarii substanţelor potenţiale ce distrug stratul de

ozon din folosirea lor Protocolul de la Montreal cu privire la substanţele care distrug stratul de

ozon, elaborat sub conducerea Programului Natiunilor Unite pentru Mediul Înconjurator

(PNUMI), care reglementeaza substanţele potenţiale ce distrug stratul de ozon (SDO) a intrat

în vigoare la 1 ianuarie 1989. Protocolul de la Montreal este un acord internaţional care a

stabilit o esalonare a reducerii şi eventual a eliminarii SDO din folosinţa generală.. În 2004 188

de state plus Comisia Europeană au devenit membre semnatare ale Protocolului de la

Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon.   Eforturile internaţionale sunt

îndreptate către interzicerea substanţelor care epuizeaza stratul de ozon. Odată apărut

fenomenul de epuizare a a stratului de ozon, este necesar un timp îndelungat pentru refacerea

sa.

      În România se derulează din 1995 Programul Naţional de eliminare treptată a substanţelor

care epuizează stratul de ozon, reactualizat cu prevederile Protocolului de la Montreal.

2.8 Schimbări climatice

Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto al Convenţiei cadru a

Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice stabileşte cadrul legal de control şi

monitorizare a emisiilor de substanţe cu efect de seră.

  Obligaţiile asumate de România prin Protocolul de la Kyoto demonstrează

respectarea angajamentelor pe care ţara noastră şi le-a asumat în sensul reducerii

emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada 2008-2012 cu 8%.

Page 22: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon şi alte gaze cu efect de seră

vor fi benefice şi din alte puncte de vedere, inclusiv al îmbunătăţirii calităţii aerului. Multe

dintre măsurile ce vizează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră au ca avantaj

secundar reducerea emisiilor poluanţilor care afectează atât mediul cât şi sănătatea

populaţiei.

Aplicarea unor metode mai eficiente de producere a energiei, îmbunătăţirea

transportului în comun şi a tehnologiilor motoarelor autovehiculelor private şi comerciale,

vor ajuta la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar şi a emisiilor de poluanţi cum

ar fi dioxidul de azot, monoxidul de carbon şi particulele ce afectează negativ sănătatea

populaţiei.

În Municipiul Bucureşti emisiile de monoxid de carbon provin în special din traficul

rutier (90%), CET-uri (5%) şi industrie (4%), pe când emisiile de dioxid de carbon sunt

specifice proceselor de combustie, atât în centralele electrotermice cât şi în instalaţiile de

ardere industriale (aprox. 90% din emisiile totale).

2.8.1. Emisii anuale de gaze cu efect de seră

Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto stabileşte cadrul legal

de control şi monitorizare a emisiilor de substanţe cu efect de seră. Anual, Agenţia pentru

Protecţia Mediului Bucureşti efectuează inventarul surselor de emisii, unde sunt urmărite şi

emisiile de gaze cu efect de seră.

Tabel 2.8.2 - Emisii anuale de CO2-echivalent

Judeţul

Bucureşti

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Emisii

anuale

de CO2

eq (mii

t/an)

5755.3 7847.6 10825.4 11335.1 7212.3 4999.4 4206.3

După cum se observa, emisile de gaze cu efect de seră au scăzut constant în perioada

2003-2006.

2.8.2 Emisii anuale de CO2Tabel 2.8.2 - Emisii anuale de CO2

Judeţul

Bucureşti

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Emisii

anuale

5737 7825 10800 10956 6990 4974 4136

Page 23: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

de CO2

(mii t/an)

2.8.3 Emisii anuale de metanTabel 2.8.2 - Emisii anuale de CH4

Judeţul

Bucureşti

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Emisii

anuale

de CH4

(mii t/an)

0.136 0.147 0.165 0.370 0.611 0.165 0.205

2.8.4 Emisii anuale de protoxid de azotTabel 2.8.2 - Emisii anuale de N20

Judeţul

Bucureşti

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Emisii

anuale

de N20

(mii t/an)

0.05 0.063 0.071 1.198 0.676 0.071 0.213

2.8.5 Emisii de gaze cu efect de seră în sectorul energetic

Fig. 2.8.5- Distribuţia emisiilor de CO2 pe activităţi

Page 24: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Aşa cum se observă din grafic, în anul 2006 emisiile majoritare de CO2 au provenit din

sectorul energetic, de la CET-uri.

2.9 Zone critice sub aspectul poluării atmosfereiConsiderăm că din punctul de vedere al poluării atmosferice nu există zone critice.

Pentru zonele în care s-a înregistrat depăşirea valorilor limită, se vor întocmi programe

integrate de gestionare a calităţii aerului, conform HG 543/2004.

Page 25: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Capitolul 3 –APA

Datele prezentate în acest capitol au fost obţinue de la A.N.APELE  ROMÂNE-

D.A.A.V.-S.G.A. ILFOV-BUCUREŞTI

Sursele de date folosite pentru alcătuirea acestei părţi sunt:

- Realizarea Balanţei apei pe anul 2006 în Argeş şi Ialomiţa (Contribuţii)

- Sinteza anuală privind Protecţia Calităţii Apei în bazinele hidrografice Argeş, Ialomiţa în

anul 2006.

- Atlasul cadastrului apelor din România -1992.

- Sinteza cadastrală a folosinţelor consumatoare şi neconsumatoare -2006.

- Raport privind modul de exploatare a acumulărilor şi derivaţiilor în anul 2006.

3.1 Resursele de apa3.1.1 Resurse de apa teoretic şi tehnic utilizabileTeritoriul  administrat de A.N. APELE  ROMÂNE - D.A.A.V. - S.G.A. ILFOV-

BUCUREŞTI se află în Câmpia Româna, ocupînd partea de sud-est  a  ţării,  pe teritoriile

Municipiului  Bucureşti  şi  a judeţului Ilfov, precum şi o parte a judeţului Dâmboviţa.

Din  punct de vedere hidrografic S.G.A. ILFOV  -  BUCUREŞTI e cuprins în cadrul

bazinelor hidrografice ale râurilor Argeş şi Ialomiţa, şi are în administrare teritoriul cuprins

la sud între râul Argeş - mal stâng, la vest derivaţia  de ape mari Brezoaiele şi derivaţia

Bilciureşti – Ghimpaţi, până la râul Ialomiţa şi Balta Neagră în partea de nord, suprafaţa sa

fiind de 865 kmp.

3.1.1.1 Apele subterane. Caracterizarea hidrogeologică a zonei Importanţa  ce se acordă apelor subterane derivă din cauza ponderii mari pe care

o au folosinţele de apă din spaţiul hidrografic Bucureşti-Ilfov ce se alimentează din aceste

surse (excepţie făcând doar alimentarea Capitalei, cel mai mare consumator de apa din

România, din surse de apa de suprafaţă).

În cadrul acestei regiuni hidrogeologice se disting trei zone cunoscute sub numele

de "strate de Frăteşti", cea mai importantă formaţiune acviferă a ţării. Sunt constituite  din

pietrişuri şi nisipuri cu intercalaţii de argile din  cuaternarul inferior, aşezate peste

formaţiuni argiloase.

În zona Bucureştiului cele trei strate de Frăteşti A, B şi  C sunt situate la

adâncimile de 60-160 m în partea de sud a  oraşului şi între 200 - 360 m în partea de nord.

Au frecvent grosimi  de 25 - 30  m  şi sunt desparţite de două intercalaţii de  argile  şi argile

nisipoase de cca 20 m.

Page 26: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Nisipurile de Mostiştea (Cuaternar - Pleistocen superior),  cu o  grosime  totală

cuprinsă în general între  15  şi  20  metri. Granulometria este reprezentată prin nisipuri şi

nisipuri cu elemente de pietriş. Uneori adâncimea acestor nisipuri coboară şi pîna la 15 -

100 m.

Pietrişurile  de Colentina (Cuaternar - Pleistocen superior) se  dezvoltă  între

adâncimile de 10 -15 m funcţie  de  grosimea loessurilor care le acoperă şi sunt

reprezentate prin  nisipurile cu pietrişuri. Uneori aceste Pietrişuri de Colentina se  situează

şi  la  adâncimi mai mici, chiar şi la adâncimea de  5 -10  m,  în funcţie  de  poziţia  forajelor

faţă de  depresiunile care  sunt foarte frecvente în zona respectivă.

Pentru Câmpia Româna (în care se încadrează şi bh Argeş,  bh Mostiştea,  bh Ialomiţa) resursele totale de exploatare se  estimează la cca 120 mc/s, iar pentru Lunca Dunării la 30 mc/s. Cele mai frecvente sunt debitele exploatabile cu valori mai mari

cuprinse între 7-8 l/s/foraj.

3.1.1.2 Apele de suprafaţă. Caracterizarea hidrologică a zonei

Spaţiul  hidrografic ce revine S.G.A.  ILFOV  -  BUCUREŞTI, este străbătut  de

râurile: Sabar,  Ciorogârla, Dâmboviţa,  Colentina,   Pasărea , afluenţi ai râului Argeş.

Elemente caracteristice ale principalelor cursuri de apă care străbat teritoriul

administrat de către SGA ILFOV-BUCUREŞTI sunt următoareleş:

Râul Dâmboviţa:

- Lungimea totală a râului……….286 km (din care 72 km în spaţiul SGA Ilfov-Bucureşti)

Râul Colentina :

- Lungimea totală a râului……… 350 km (din care 80 km în spaţiul SGA Ilfov-Bucureşti)

Debitele medii anuale şi precipitaţiile medii în anul 2006, alaturi de media

multianuală sunt prezentate în tabel:

RâulStaţia

hidrometrică

Debit

mediu

an 2006

Media

multianuală

Precipitaţ

ii

(mm/an)

Dâmboviţa Lunguletu 12.1 mc/s 11..20 mc/s 538

Colentina Colacu 1.45 mc/s 1.32 537

Sectoarele de curs puternic solicitate de folosinţele de apă sunt:

Sectorul Ogrezeni-Budeşti cu marea captare de la Crivina pentru alimentarea

capitalei şi derivaţia spre Sabar pentru sistemul de irigaţii Jilava – Vidra – Frumuşani;

Râul Dâmboviţa cu captarea pentru Bucureşti (Brezoaiele-Crivina).

Page 27: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Sistemul de derivaţii este realizat pentru suplimentarea debitelor la St. Tratare

Arcuda, pe r. Colentina pentru industrie şi la irigaţii în jud. Ilfov şi tranzitează debite din r.

Argeş şi Ialomiţa prin derivaţiile Dragomireşti – Chitila, Bilciureşti – Ghimpaţi, Valea

Voievozi şi Cocani – Darza.

În anul 2006, exploatarea principalelor lacuri de acumulare din administrarea SGA

ILFOV – BUCUREŞTI s-a desfăşurat pe baza programului de exploatare lunară, a

dispoziţiilor tehnice şi a prognozelor hidro-meteorologice pentru perioade scurte de timp,

fară a se înregistra probleme deosebite în exploatare.

Lacuri de acumulareB.h. Argeş Pe râul Dâmboviţa a fost realizat în cadrul amenajarii complexe, Lacul Morii (cu un

volum de 19,4 mil.mc), precum şi 11 noduri hidrotehnice care creează 11 biefuri cu volumul

total de 1,5 mil.mc. În schema de amenajare a r. Colentina a fost creată o salbă de lacuri,

pe teritoriul SGA Ilfov-Bucureşti găsindu-se 15 lacuri de acumulare cu un volum total de

cca 41,7 mil.mc., din care cel mai important este lacul de acumulare Buftea. Din totalul de

15 lacuri, 9 se află în patrimoniul Primăriei Capitalei şi sunt administrate de ALPAB, iar

celelalte 6 lacuri de către SGA Ilfov-Bucureşti.

3.1.2 Prelevări de apă

3.1.2.1 POPULAŢIA Oraşul Bucureşti este capitala României, cel mai mare şi important centru politic,

economic, financiar-bancar, comercial, cultural-ştiinţific, de învăţământ, de trasnsport,

informaţional, sportiv şi turistic al ţării. Situat în S-SE ţării, în Câmpia Vlăsiei, la o altitudine

de 60-90 m, pe râurile Dâmboviţa şi Colentina.

Principala aglomerare urbană cu peste 1924000 locuitori, alimentaţi cu apă în

sistem centralizat prin cele două staţii de tratare; Arcuda pe Dâmboviţa şi Crivina pe Argeş.

Cel mai ridicat procent al populaţiei urbane se înregistrează în Regiunea Bucureşti-Ilfov –

90,5%. Municipiul Bucureşti concentrează singur 16,2% din populaţia urbană a ţării. Rata

de ocupare în mediul urban al celor opt regiuni de dezvoltare indică valori superioare, în

anul 2006, pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov (60,1 %).

În ceea ce priveşte populaţia municipiului Bucureşti din ultimii 22 ani, aceasta a

cunoscut o scădere semnificativă în anul 1996, ca mai apoi să se păstreze o tendinţă de

uşoară scădere anuală (fig).

Page 28: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Fig. Evoluţia numărului populaţiei municipiului Bucureşti în perioada 1981-2002

3.1.2..2. INDUSTRIA

Regiunea Bucureşti-Ilfov se situează pe primul loc în ceea ce priveşte investiţiile

directe, înregistrând 60,6 % (13,264 milioane euro dintr-un total de 15.040 milioane euro)

din totalul investiţiilor realizate în România până în anul 2005. Ritmul apariţiei de noi

folosinţe consumatoare de apa este cel mai ridicat (a se vedea şi datele din Anexa nr. 6.1).

În bh Ialomiţa, ritmul de dezvoltare al unităţilor industriale se menţine constant.

La nivelul anului 2006, cei mai mari consumatori industriali, pe bazine

hidrografice, sunt:

B.H. Argeş: SC Apa Nova SA, Arteca Jilava, Danubiana SA, CET Sud.

Numai câteva din platformele industriale din Bucureşti au un profil mono-sectorial,

de ex. Platforma Pipera, specializată în industria electronică, Kverner-IMGB în construcţia

de maşini, Rocar în mijloace de transport. În prezent, starea fostelor platforme industriale

este deplorabilă prin clădirile industriale sărac renovate, reamenajate ca depozite de

mărfuri, se găsesc fabrici abandonate. Unele dintre locuri sunt foarte poluate datorită

îngropării, pe parcursul unei perioade lungi de timp, a unor cantităţi mari de deşeuri

industriale periculoase.

3.1.2.3. ZOOTEHNIA

În cadrul sectorului zootehnic al agriculturii, pe teritoriul mun. Bucureşti, au fost

dezafectate cele 2 unităţi zootehnice existente.

3.1.2.4. Irigaţii în bh Argeş

Page 29: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

În anul 2006 au fost irigate suprafeţe mici în cadrul parcurilor Capitalei.

3.1.2.5. Amenajări Piscicole

În anul 2006 nu s-au produs modificări importante, suprafeţele şi volumele de apă utilizate pentru umplerea lacurilor piscicole fiind prezentate în Anexa nr. 6.4.

3.1.2.6. Caracterizarea folosinţelor consumatoare de apa - 2006

În tabelul de mai jos se face o prezentare comparativă, pe bazine hidrografice, faţă

de anul 2005, a volumelor de apa captate (suprafaţă şi subteran ) şi restituite pe ansamblul

folosinţelor de apă ( inclusiv transferurile din alte bazine):

Bazin hidrografic

Volum captat ( mil.mc ) Volum restituit (mil.mc )În anul 2006 În anul 2005 În anul

2006În anul 2005

Argeş (BU+IF) 44,226 50,969 386,544 265,490Ialomiţa 12,557 11,403 10,620 9,441Total SGA 56,783 62,372 397,164 274,931

3.1.2.6.1.Caracterizarea condiţiilor de satisfacere a cerinţelor de apă

Nu au fost probleme în satisfacerea cerinţelor de apa din punct de vedere

cantitativ pentru bazinul hidrografic Argeş aferent teritoriului administrat de SGA Ilfov-

Bucureşti.

3.1.2.7. Elemente privind balanţa apei - 2006

Valorile volumelor utilizate efectiv de către folosinţele consumatoare de apă şi

indicele de realizare a cotelor de apă alocate (se menţionează gradul de incertitudine al

planificării volumelor de apă pentru sistemele de irigaţii, datorită cheltuielilor extrem de

ridicate cu energia şi exploatarea):

Surse de acoperire a necesarului de apă

Volume de apă efectiv

utilizate( mii mc )

Indice % realizare cote de apă alocate

BH ARGEŞ, Mun. BUCUREŞTIPrelevări din surse directe:

18372 126,40

-total bh propriu,din care: 18372 126,40 -suprafaţă 482 364,75 -subteran 17890 70,80Recirculare 613998 144,80-transfer din/în BH Ialomiţa

0 0,00

3.1.3. Mecanismul Economic în domeniul apelor

Page 30: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

A. N. „APELE ROMÂNE” prin structura sa (Direcţii de Ape pe bazine hidrografice şi

SGA-uri organizate la nivel de Judeţ) administrează apele din domeniul public al statului şi

infrastructura Sistemului Naţional de Gospodărire a Apelor, în scopul gospodăririi unitare

pe ansamblul ţării a resurselor de apă de suprafaţă şi subterane.

Mecanismul economic în domeniul apelor a fost elaborat conform Directivei Cadru

60/2000/EC:

Apa este un patrimoniu natural ce trebuie apărat, protejat şi tratat ca atare;

Drepturi egale de acces la sursele de apa pentru toate folosinţele;

Beneficiarul plăteşte pentru serviciul de asigurare cerinţă/preluare ape uzate;

Poluatorul plăteşte pentru pagubele produse prin deteriorarea calităţii surselor de

apă;

Acordarea de bonificaţii pentru utilizatorii de apă care demonstrează constant o

grijă deosebită pentru folosirea raţională şi protecţia calităţii apei.

Apele fac parte din domeniul public al statului şi constituie o resursă naturală cu

valoare economică în toate formele sale de utilizare. Serviciile specifice de gospodărire a

apelor se prestează având în vedere dubla calitate a apei, de resursă naturală esenţială a

vieţii şi bun care produce valoare economică.

În vederea asigurării unei dezvoltări durabile, în domeniul apelor se aplică principiul

recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate în mediu şi de resursă, pe

baza analizei economice şi cu respectarea principiului “poluatorul plăteşte”.

Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative şi calitătive a

resurselor de apa include sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii şi penalităţi ca parte a

modului de finanţare a dezvoltării domeniului şi de asigurare a funcţionării Administraţiei

Naţionale "Apele Române".

Administraţia Naţională "Apele Române", în calitate de operator unic atât al

resurselor de apă de suprafaţă, naturale sau amenajate (indiferent de deţinătorul al

amenajării), cât şi al resurselor de apă subterane (indiferent de natura lor şi a instalaţiilor),

îşi constituie veniturile proprii dintr-o contribuţie specifică de gospodărire a apelor plătită

lunar de către toţi utilizatorii resurselor de apă pe bază de abonament încheiat în acest

sens, din plăţile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele,

autorizaţiile, notificările pe care le poate emite sau este împuternicită să le emită, precum şi

din penalităţile aplicate.

Sistemul de contribuţii, plăţi, bonificaţii, tarife şi penalităţi specifice activităţii de

gospodărire a resurselor de apă (acestea se reactualizează periodic prin hotărâre a

Guvernului) se stabileşte prin Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului nr.73/2005 pentru

modificarea şi completarea OUG nr.107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale

“Apele Române”.

Page 31: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Contribuţiile specifice de gospodarire a apelor sunt (conf. Anexei 5 la OUG

nr.107/2002):

- contribuţia pentru utilizarea resurselor de apă (brută) pe categorii de resurse şi

utilizatori;

- contribuţia pentru primirea apelor uzate în resursele de apă (suprafaţă sau

subteran).

* Pentru apa tratată şi livrată, operatorii sau prestatorii sunt persoane fizice sau juridice

care au în administrare lucrări hidrotehnice, care prestează servicii de apă (ex: EGC pt.

localităţi).

Penalităţile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la

prevederile reglementate atât pentru depăşirea cantităţilor de apă utilizate, cât şi a

concentraţiilor şi cantităţilor de substanţe impurificatoare evacuate în resursele de apă.

** Penalitaţile pentru depăşirea valorii concentraţiilor indicatorilor de calitate reglementaţi

pentru evacuarea apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor se aplică de către

unităţile de gospodarie comunală.

Finanţarea investiţiilor privind lucrările, construcţiile sau instalaţiile de gospodărire a

apelor se asigură, după caz, din: bugetul de stat sau bugetele locale, pentru lucrările de

utilitate publică, fondurile utilizatorilor de apă, fonduri obţinute prin credite garantate de

Guvern sau de autorităţile administraţiei publice locale.

De la bugetul de stat, în baza programelor anuale (în limita sumelor alocate cu

această destinaţie în bugetul autotităţii publice centrale din domeniul apelor), se asigură

cheltuielile pentru:

- conservarea ecosistemelor şi delimitarea albiilor minore ale râurilor din domeniul

public al statului;

- întreţinerea, repararea lucrărilor de gospodarire a apelor din domeniul public al

statului, cu rol de apărare împotriva inundaţiilor şi activităţile operative de apărare împotriva

inundaţiilor;

-refacerea şi repunerea în funcţiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din

domeniul public al statului, afectate de calamităţi naturale sau de alte evenimente

deosebite;

-activităţile de: cunoaştere a resurselor de apă, de hidrologie operativă şi prognoza

hidrologică.

3.2 Starea Apelor de Suprafaţă

În conformitate cu atribuţiile ce-i revin din organizarea şi funcţionarea Administraţiei

Naţionale „APELE ROMÂNE”, Sistemul de Gospodărire a Apelor Ilfov – Bucureşti

gestionează date referitoare la cantitatea şi calitatea factorului de mediu APA, astfel:

Page 32: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Încadrarea în clase de calitate se face conform Ordinului 1146/2002- pentru

aprobarea Normativului privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea calităţii apelor de

suprafaţă. Conform acestuia limitele corespunzătoare clasei a II-a de calitate „corespund valorilor ţintă (obiective de referinţă) şi reflectă condiţia de calitate pentru protecţia

ecosistemelor acvatice” iar pentru clasele III-IV, valorile limită „reflectă ponderea influenţei

antropice”.

Art.3. - Evaluarea încadrării în clasele de calitate în scopul stabilirii calităţii apei se

face din punct de vedere chimic, biologic şi microbiologic. Pentru probele lunare (12/an) se

consideră valoarea corespunzătoare la 90% asigurare, cu excepţia oxigenului dizolvat la

care se consideră 10% asigurare.

În cadrul Sistemului Naţional de Monitoring Integrat al Apelor, pentru bazinele

hidrografice ARGEŞ, IALOMIŢA şi MOSTIŞTEA, S.G.A. Ilfov – Bucureşti monitorizează

calitatea apelor în cadrul subsistemelor (cod A2):

- ape curgătoare de suprafaţă;

- lacuri naturale şi artificiale;

- ape subterane;

- surse de poluare.

În Municipiul Bucureşti au fost monitorizate următoarele secţiuni în anul 2006:

3.2.1 Starea de calitate a râurilor interioare

Râul DÂMBOVIŢA:Dâmboviţa - secţiunea NH POPEŞTI: stare ecologică bună (clasa II de calitate)

aceasta secţiune este monitorizată în cadrul programului Substanţe organice şi Zone

vulnerabile. Indicatorii s-au încadrat în clasa II a de calitate, concentraţie uşor mai ridicată

în campaniile de primavară în cazul nutrienţilor. Din punct de vedere biologic, analiza

fitoplanctonică a evidenţiat dominanta diatomeelor în campaniile martie – iunie pentru ca în

august să devină dominantă grupa algelor verzi prin genul Pediastrum. Indicele de

saprobitate, cu o medie de 2.08 încadrează secţiunea în clasa II de calitate.

Dâmboviţa - Secţiunea CANAL ARGEŞ – EVACUARE ÎN LACUL MORII: stare

ecologică buna - clasa II-a de calitate. Această secţiune a fost monitorizată în 2006 în

cadrul programului Zone Vulnerabile şi Substanţe Organice. Indicatorii din categoria

regimului de oxigen şi nutrienţilor s-au încadrat în clasa II - a de calitate, valori uşor mai

ridicate înregistrandu-se în cazul fosforului total.

Din punct de vedere biologic - clasa de calitate II, la nivelul fitoplanctonului

indicele de saprobitate a variat între 1.68 -1.97 şi cu predominarea diatomeelor de apă

beta-mezosaprobă în toate campaniile de recoltare. Microfitoplanctonul, determinat în

Page 33: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

august a evidenţiat de asemenea predominarea diatomeelor (genul Nitzschia), de zona

oligo-beta-mezosaproba.

3.2.2 Starea de calitate a lacurilor naturale şi artificiale

Pe râul Dâmboviţa:

Lacul Morii - a fost monitorizat în 3 secţiuni de recoltare respectiv: coadă lac,

mijloc şi baraj pentru indicatorii din categoria regimului de oxigen şi nutrienţi. Rezultatele

analizelor au evidenţiat următoarele: clasa generală de calitate din punct de vedere chimic

a II-a. Încărcarea organică a apei este moderată, mai ridicată în perioada anotimpului cald.

Încărcarea în nutrienţi este de asemenea moderata (II) cu valori uşor mai ridicate în cazul

amoniului şi fosforului total.

Din punct de vedere biologic: la nivelul fitoplanctonului analiza a evidenţiat

dezvoltarea în martie a diatomeelor, dezvoltarea maximă având-o specia Cyclotella

meneghiniana, valoarea biomasei variind între 1.034 mg/l în secţiunea coada lac şi o

valoare de 20.6 mg/l în secţiunea de mijloc, încadrând lacul în categoria hipertrof. Diversitatea biologică este scăzută întâlnindu-se un număr redus de specii.

În campania de vară dezvoltarea fitoplanctonică regresează astfel că se

înregistrează un maxim al biomasei de 2.22 mg/l în zona barajului. Compoziţia specifică se

modifică, pe lângă cryptophyte dominante apar şi alge verzi însă în proporţie mult mai

redusă.

La nivelul macrozoobentosului s-au întâlnit 12 specii, cu dominarea numerică a

speciei Dreissena polymorpha (91%), mai apar şi oligochete, chironomide.

Speciile de macrofite acvatice întâlnite au fost: Chladophora sp, Potamogeton

crispus, Myriophyllum spicatum, Phragmites australis în secţiunea coada lac; în secţiunea

baraj a apărut şi Ceratophyllum demersum iar în secţiunea de mijloc lac s-au dezvoltat

foarte bine speciile din genul Potamogeton alaturi de care apare şi Elodea nuttalii.

Pe valea Colentina:

Acumularea Fundeni: monitorizată în secţiunile mijloc şi baraj - clasa generală

de calitate III. Încarcare organică moderată (clasa III) de calitate, exprimată pri CCO/CBO,

cu valori ridicate în cursul verii. Nutrienţii din categoria azotului variază în limitele claselor I-

III, găsindu-se în concentraţii mai ridicate începând din septembrie până în primavară. În

schimb compuşii fosforului se întâlnesc în cantitate mai ridicată în cursul lunilor de vară.

Indicatorii gradului de mineralizare, determinaţi în secţiunea de mijloc a lacului, s-au

încadrat în clasele I-II de calitate, valori mai ridicate corespunzătoare clasei III de calitate

Page 34: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

au fost înregistrate în cazul Na, Fe şi Mn, Cu şi Zn. Din categoria micropoluanţilor organici

în cazul fenolilor s-au înregistrat valori foarte ridicate în cursul lunilor calde.

Biologic – în martie are loc înflorirea puternică a diatomeelor (Cyclotella

meneghiniana) şi algelor verzi (Chlorella vulgaris), înregistrandu-se o biomasă de 104.4

mg/l în zona de mijloc a lacului. În iunie biomasa fitoplanctonică se menţine ridicată (56.42

mg/l) însă se dezvoltă puternic Cyanophytele (Anabaena spiroides, Aphanizomenon

gracile, Microcystis) şi Cryptophytele. Stadiul trofic: hipertrof.

3.3 Starea de calitate a apelor subterane

În anul 2006 au fost monitorizate foraje reprezentative din reţeaua Naţională de

observaţie şi exploatare constatându-se următoarele:

►În zona Băneasa au fost prelevate probe din 4 foraje (F1-F4) şi s-au constatat depăşiri

ale indicatorilor de calitate la încărcare organică , amoniu şi Mn.

►Au mai fost prelevate probe din următoarele foraje: - RAAPPS – Sala Palatului (F3);

- Spicul SA (F);

- Excelent SA – (F1);

- Depoul CFR Călători (F1);

- Panificaţie Băneasa (F);

- Spitalul de Urgenţă Floreasca (F).

S-au constatat depăşiri ale indicatorilor de calitate (raportat la limite specificate în

Legea apei potabile 458/ 2002 modificată şi completată prin Legea 311/2004) la :

amoniu: RAAPPS Sala Palatului, Spicul SA, Excelent SA, Depoul CFR Călători.

încarcare organică : Spicul SA , Excelent SA.

3.5 Situaţia apelor uzate

3.5.1 Surse majore de poluare şi grad de epurareÎn b.h. Argeş - sunt monitorizate 45 surse de poluare, prezentate în tabel: alaturat.

Nr. Crt

Sursa de ape uzate Profil activitate Curs apa Debit ape uzate evacutae (l/s)

Frecv de recoltare

Nr ind/ proba

1 A.N.R.S. - U.T. 350 administraţie publică

Caseta Db   12 10

2 AGROMEC Cirogârla mecanizare agricolă Cirogârla 1.1 6 83 AGROMEC Stefanesti mecanica agricolă Pasărea   4 94 AIBOtopeni-canal

pluvial 1transport aerian c.Pasărea   12 7

5 AIBOtopeni-canal pluvial 2

transport aerian c.Pasărea   12 7

6 ANB Caseta 1 gospod comunală Dâmboviţa 22400 36 307 ANB Caseta 2 gospod comunală Dâmboviţa 22400 36 308 ANB Caseta 3 gospod comunală Dâmboviţa 22400 36 309 ANB St.Tratare gospod comunală c.Dâmboviţa 354.18 12 14

Page 35: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Arcuda10 ANB StaţiaTratare

Rosugospod comunală Dâmboviţa 354.18 12 14

11 ARTECA Jilava prel.cauciuc+galv Sabar 30.9 12 2912 AVICOLA Crevedia creşterea pasarilor Crevedia 5.85 8 2013 BERE Bauturi

Popesti-Leordeniind.alim - bauturi Caseta Db 13.23 12 13

14 C.O.R. Sidney 2000 SRL

protocol sport. L.Snagov   12 18

15 Camin Spital Ciolpani sănătate Ialomiţa   4 1216 CET SUD R 1 prod. energie Caseta Db 9.65 24 1617 CET SUD R 2 prod. energie Caseta Db 8.49 24 1618 CET SUD R 3 prod. energie Caseta Db 6.56 24 1819 CET SUD R 4 prod. energie Caseta Db 5.79 24 1620 CET Progresul-

pluvialeprod. energie Cocioc 0.29 12 10

21 Chiajna SA+ILF Miliţări

ind.alimentara Dâmboviţa 4.9 12 17

22 COMAICO S.A. ind alim+zootehnie Argeş 37 4 1623 Complex Naţional

Sportiv Snagovsportiv L.Snagov   6 13

24 CONSERVE Buftea ind alim+zootehnie L.Buftea   4 1025 CORUC Otopeni construcţii metalice can. Pasărea   6 1226 DANUBIANA S.A. prelucrare cauciuc Calnau 8.47 12 1727 DANUBIANA S.A. prelucrare cauciuc Caseta Db 25.4 12 2328 EGC - Buftea gospod.comunală Buciumeni 102.45 12 1529 GLINA S.A. Fabrica de mezeluri Caseta Db 33.07 12 1730 GREC ROM

BUSINESSAbator Caseta Db 1.32 12 15

31 ICLF Vidra agricultura Sabar   6 1632 IFIN Măgurele cercet/prod nucleara Cirogârla   12 633 IMPRES Buftea ambalaje ind.alim. L.Buftea 0.3 4 1234 INGG Ana Aslan sănătate Pasărea   4 2935 IRIDEX GROUP srl Rampa ecol.gunoi Dâmboviţa 0.02+ 12 1036 LICEUL Dragomiresti invăţământ Dâmboviţa   2 1337 Nic Prod Trans'97srl ind.alcool Ialomiţa   4 838 NUSCO

IMOBILIARA SAprod. mobila V.Saulei   4 18

39 PRIMARIA 1 Decembrie

gospod.comunală Canal Argeş   12 18

40 PRIMARIA Baloteşti gospod.comunală Cociovalistea   12 2041 PRIMARIA Bragadiru gospod.comunală Sabar   12 1942 PRIMARIA Branesti gospod.comunală Pasărea   12 2843 PRIMARIA Măgurele gospod.comunală Cirogârla   12 2544 PRIMARIA Otopeni gspd.com-canaliz

Oraşcd3 Pasărea   12 25

45 PRIMARIA Otopeni gspd.com-canaliz pluv

cd3 Pasărea   12 22

46 PRIMARIA Snagov (St.Epurare Gruiu) Ialomiţa   12 1647 PROTAN S.A. reciclare deşeuri Caseta Db 5.21 12 1048 RAPPS Palat Snagov protocol V.Snagov   4 849 SEMA PARC S.A. constr. maşini Caseta D 7.64 12 950 SEMTEST Baloteşti zootehnie Cociovalistea   4 1951 SOMIC Bragadiru construcţii Cirogârla 2.1 4 1652 SOPREX Bragadiru ind.chimica Cirogârla 9.5 4 853 Spital Domnesti sănătate Sabar   2 854 SPITAL Domnita

Balasasănătate Dâmboviţa   4 12

55 St.pompare ANIF 2 imbunat funciare Dâmboviţa   4 1256 St.Radio Tancabesti radiocomunicatii subteran   6 657 STEAUA-hotel

Safticasport/agrement Vlasia   4 9

58 U.M. 01295 Clinceni apărare-tehnica Sabar   6 1059 U.M. 01961

ROMAVIAapărare can. Pasărea   4 16

Page 36: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

60 U.M. 0461 Spital Baloteşti

sănătate Cociovalistea   4 16

61 U.M. 0490 Ciolpani apărare V.Snagov   4 1962 VEGRAS Bragadiru ind.alimentara Cirogârla   6 1263 VISCOFIL S.A. ind.chimica+diverse Caseta Db 1.65 12 1464 VISTO-PRIMEX SRL spalatorie auto Cirogârla   12 1065 ZENTIVA SA

Sicomedind.chimica Caseta Db 57.9 12 13

Analizele efectuate au pus în evidenţă depăşirea valorilor normate (reglementate

sau impuse de normativele tehnice specifice) pentru indicatorii CBO5, CCO-Cr, MTS, azot

total, amoniu, fosfor total, substanţe extractibile, detergenţi şi de asemenea o mare

încărcare bacteriană, la majoritatea surselor de poluare, în special în cazul gospodariilor

comunale.

3.5.2 Reţele de canalizare a localităţilor

Mun. Bucureşti

Sistemul de canalizare orăşenească este realizat ca un sistem unitar asigurând

colectarea şi evacuarea apelor uzate menajere, tehnologice şi pluviale în caseta colectoare

de sub albia amenajata a râului Dâmboviţa.

Reţeaua de canalizare de pe teritoriul Mun. Bucureşti se află în administrarea SC

APA NOVA BUCUREŞTI SA, iar canalul colector casetat se afla în administrarea A.N.

APELE ROMÂNE.

În canalul colector casetat (amplasat sub cuva de apa curata a r. Dâmboviţa)

evacuează direct 12 canale colectoare principale şi 11 canale colectoare secundare ce

adună apele uzate şi pluviale din tot oraşul şi parţial din judeţul Ilfov. În prezent, toate apele

uzate din Bucureşti sunt evacuate fără o epurare prealabilă direct în r. Dâmboviţa, în aval

de Capitală, în dreptul comunei Glina.

Sistemul de canalizare funcţionează eficient dacă precipitaţiile nu depăşesc un prag

max. de 30 l/mp, fără a mai lua în calcul şi aportul suplimentar adus de comunele din

vecinatatea Capitalei: Pantelimon, Voluntari, Dobroiesti, Chiajna, Chitila, Popesti Leordeni.

Debitele apelor uzate colectate şi evacuate din Capitală variază în 24 de ore de la

15 mc/s până la 22.5 mc/s (în situaţia fără precipitaţii), iar în caz de precipitaţii până la

max. 160 mc/s. Având în vedere dezvoltarea în perspectivă a oraşului şi comunelor din

Ilfov, se impune o analiză prin care să se stabilească strategia de dezvoltare şi

modernizare a sistemului de canalizare pe termen lung.

3.5.3 Staţii de epurare Orăşeneşti

B.H. Argeş: Mun. Bucureşti - Staţia de epurare GLINA În cursul anului 2006 apele uzate ale municipiului Bucureşti au continuat sa fie

evacuate direct în râul Dâmboviţa, neepurate, prin cele trei casete colectoare.

Page 37: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Pentru eliminarea poluării agresive a râului Dâmboviţa în aval de Capitală, inclusiv a

râului Argeş şi a fluviului Dunare, în prezent Primăria municipiului Bucureşti are în vedere

implementarea Proiectului de Asistenţă Tehnică pentru “Finalizarea Lucrărilor de

Modernizare a Staţiei de Epurare a apelor uzate din Bucureşti“, amplasată în comuna

Glina. Aceasta prevede realizarea etapizata a liniilor de tratare apă şi nămol, inclusiv

facilitarea extinderii spre epurarea terţiară a apelor uzate.

Investiţia se realizează începând din anul 2006 în cadrul programului ISPA cu

finanţare de la Banca Mondială şi cu o contribuţie a Guvernului României, urmând a fi

finalizată până în anul 2015. Valoarea estimată pentru realizarea obiectivului este de

aprox. 400 mil.euro, constituind unul din cele mai mari proiecte derulate în cadrul

programelor ISPA.

.

Page 38: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Capitolul 4 Solul

4.1 Fondul funciar

4.1.1 Repartitia solului pe categorii de folosinţe la nivelul anului 2005EVOLUŢIA REPARTIŢIEI TERENURILOR AGRICOLE PE TIPURI DEEVOLUŢIA REPARTIŢIEI TERENURILOR AGRICOLE PE TIPURI DE

FOLOSINŢE ÎN MUNICIPIUL BUCUREŞTI, ÎN PERIOADA 1999-2004FOLOSINŢE ÎN MUNICIPIUL BUCUREŞTI, ÎN PERIOADA 1999-2004

Nr. Folosinţa Suprafaţa (ha)

crt. 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

1 Arabil 4442 4607 4545 4419 4274 3957

2 Păşuni 513 506 506 506 506 506

3 Fâneţe şi pajişti naturale

4 Vii 74 66 66 66 66 66

5 Livezi 408 270 270 270 270 270

Total agricol 5437 5449 5387 5261 5116 4799

Dinamica şeptelului şi a altori tipuri de animale domestice în perioada 2002-2005- sursa datelor- Înstitutul Naţional de Staţistica

Nr. Crt Categorii de animale Efective (nr. De capete)2002 2003 2004 2005

1 BOVINE-TOTAL 774 694 757 8632 DIN TOTAL BOVINE: VACI, BIVOLIŢE, JUNINCI 548 521 424 3503 DIN CARE: -VACI ŞI BIVOLIŢE 483 463 416 3244 JUNINCI 65 58 8 265 PORCINE-TOTAL 3723 2608 5655 45406 DIN CARE: SCROAFE DE PRĂSILĂ 513 447 143 1617 SCROFIŢE PENTRU PRĂSILĂ 84 75 0 208 OVINE-TOTAL 2698 2300 5484 34869 DIN CARE: OI ŞI MIOARE 2226 1887 5270 317510 CAPRINE-TOTAL 485 364 892 46911 CABALINE-TOTAL 252 179 74 5812 PĂSĂRI-TOTAL 344960 13041 15519 1463413 DIN TOTAL PĂSĂRI: PĂSĂRI OUATOARE ADULTE 247132 10628 13991 1153914 ALBINE (familii) 9001 7365 9918 9590

4.2 Presiuni asupra stării de calitate a solurilor

4.2.1. Îngrăşăminte

Page 39: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Folosirea îngrăşămintelor în exces poate conduce la deteriorarea calităţii solului, în special

în ceea ce priveşte conţinutul de nitraţi şi azotaţi. În acest sens, din date furnizate de către

ICPA, reies următoarele :

- reacţia solurilor este slab acida la circa jumătate din unitătile de sol cercetate,

restul fiind slab acide până la neutre sau moderat acide până la slab acide;

- rezervele de humus sunt de ordinul mijlociu - până la mari;

- continuturile medii de azot total sunt mici (îndeosebi la solurile brun-roşcate) şi

mijlocii la solurile cernoziomice;

- continuturile medii de fosfor mobil sunt mijlocii pe circa jumătate din solurile

cercetate, mari pe circa 25 % şi foarte scăzute pentru restul de 25 %;

- continutul mediu de potasiu mobil este mijlociu la 75 % din solurile cercetate şi

mare la restul de 25 %.

Tabel 4.2.1- consumul de îngrasaminte chimice la nivel naţional- sursa- Brosura Institutului Naţional de Statistica „Rezultatele studiului asupra indicatorilor de dezvoltare durabila”

-kg/ha1998 1999 2000 2001 200225.9 22.5 23.0 26.9 27.6

4.2.2 Produse pentru protecţia plantelorÎn categoria pesticidelor se includ insecticidele, fungicidele, erbicidele

Tabel 4.2.2- consumul de pesticide la nivel naţional- sursa- Brosura Institutului Naţional de Statistica „Rezultatele studiului asupra indicatorilor de dezvoltare durabila”

-kg/ha1998 1999 2000 20010.85 0.74 0.56 0.5

4.2.3 Soluri afectate de reziduurile zootehniceActivitatea zootehnică este extrem de redusă pe teritoriul Municipiului Bucureşti,

însă dispunem de date, de pe teritoriul Sectorului Agricol Ilfov.

Solurile predominante din judeţul Ilfov prezintă, în general, o vulnerabilitate relativ

scăzută la impactul multor agenti poluanţi datorită capacitatii de tamponare bune.

Pe suprafeţe mici au fost puse în evidenţă procese de poluare a solurilor cu ape

uzate, nămoluri de la staţiile de epurare şi reziduuri organice de la complexele

agrozootehnice din zonele Peris, Jilava, Buftea. Procentul de reducere a producţiei

agricole în toate aceste situatii a variat între 25 şi 100%

4.2.4 Situatia amenajarilor agricole nu exista date, întrucât structura terenului

arabil este majoritar privata.

4.2.5 Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial

Page 40: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Sursele principale de poluare a solului sunt:

depunerile uscate şi umede din atmosferă

depozitarea inadecvată de deşeuri şi reziduuri menajere şi industriale pe terenuri

neamenajate corespunzător

deversarea de nămoluri, slamuri şi ape uzate pe terenuri agricole sau de altă

natură

chimizarea în exces a terenurilor şi culturilor agricole

degradarea solului prin factori fizici a căror acţiune este favorizată de practici

greşite (despăduriri, lipsa unor lucrări de consolidare şi apărare, etc.)

poluarea cu plumb este specifică pentru zonele cu trafic auto intens

Practic, toate emisiile influenteaza negativ solul prin încorporarea de elemente

chimice cu caracter toxic. Încarcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele

grele, sulful s.a.) degradeaza însuşirile fizice, chimice şi biologice contribuind astfel la

reducerea capacitatii productive a solurilor.

Parametri staţistici ai conţinuturilor de metale grele (Cu, Pb, Zn şi Cd) -forme totale (mg.kg-

1) în Municipiul Bucureşti – în perioada 2000-2004

Parametrul Pb (0-20 cm) Cu (0-20 cm) Zn (0-20 cm) Cd (0-20 cm)

Minima 6Maximă 14Media 10,3

Poluarea solului (ha) în anul 2006, în judeţul Ilfov

Ramura economică/substanţa poluantă

Total judeţ

Industria energiei electrice şi termice

Industria extractivă

Industria metalurgică

Industria chimică

Industria alimentară

Agricultura Gospodăria comunală

Alte ramuri

153 100 53

Tipuri de poluare a solurilor identificate de ICPA sunt:1. poluarea solurilor (degradarea) ca urmare a activităţilor miniere;

2. poluarea cauzată de iazurile de decantare, haldele de steril, depozitele de deşeuri

neconforme;

3. poluarea produsă de reziduuri şi deşeuri anorganice (minerale, materii anorganice,

metale, săruri, acizi, baze);

4. poluarea cauzată de substanţe purtate de aer - (hidrocarburi, etilenă, amoniac, doxid de

sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compuşi cu plumb etc.);

5. poluarea cauzată de apele sărate din industria petrolieră, poluarea cu petrol

4.2.6 Poluarea solurilor cu emisii de la termoelectrocentrale pe cărbune

Page 41: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Conform datelor furnizate de S.C.ELECTROCENTRALE S.A., pe raza Municipiului Bucureşti nu

exista termocentrale pe cărbune.

4.3. Calitatea solurilor

În arealul ocupat de municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate antropic,

tipurile naturale întalnindu-se astazi doar pe suprafeţe restranse din unele parcuri şi din

zonele periferice.

Tipuri de poluare a solurilor identificate de ICPA sunt:1. poluarea solurilor (degradarea) ca urmare a activităţilor miniere;

2. poluarea cauzată de iazurile de decantare, haldele de steril, depozitele de deşeuri

neconforme;

3. poluarea produsă de reziduuri şi deşeuri anorganice (minerale, materii anorganice,

metale, săruri, acizi, baze);

4. poluarea cauzată de substanţe purtate de aer - (hidrocarburi, etilenă, amoniac, doxid de

sulf, cloruri, fluoruri, oxizi de azot, compuşi cu plumb etc.);

5. poluarea cauzată de apele sărate din industria petrolieră, poluarea cu petrol

4.3.1 Repartiţia solului pe categorii de folosinţe:

Categoria de folosinta Suprafaţă (ha)Suprafaţă totala 23787Suprafaţă agricolă 5449 -proprietate majoritar privata 4153Suprafaţă agricolă pe categorii de folosinta -arabil -pasuni -fanete -vii şi pepiniere viticole -livezi, pepiniere pomicole

4607506-66270

Paduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestiera 611Ape şi balţi 908Alte suprafeţe 16819

Încadrarea terenurilor pe clase de calitate dupa nota de bonitare se prezinta astfel :

Folosinta Suprafaţă (Ha)

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

Arabil 106502 4508 72994 23901 3873 4420Păşuni şi faneţe

2439 0 34 2077 281 45

Vii 2009 148 1711 182 0 0Livezi 1754 0 1657 34 80 0

4.3.2. Principalele restricţii ale calităţii solurilor

Page 42: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

În arealul ocupat de municipiul Bucureşti solurile au fost puternic modificate antropic,

tipurile naturale întalnindu-se astazi doar pe suprafeţe restranse din unele parcuri şi din zonele

periferice putin influenţate de activităţile umane (zona forestiera nordica şi zona agricolă nord-

vestica).

Prima faza a modificarilor antropice puternice a fost datorata construcţiilor de toate felurile

în care, prin operatiuni de decopertare, modelare, etc, s-au creat practic alte tipuri de sol..

A două faza a început odata cu industrializarea masiva şi cu intensificarea traficului rutier.

Practic, toate emisiile de la aceste surse influenţează negativ solul prin încorporarea de

elemente chimice cu caracter toxic. Încarcarea solului cu astfel de elemente (cum sunt metalele

grele, sulful s.a.) degradează însuşirile fizice, chimice şi biologice contribuind astfel la reducerea

capacităţii productive a solurilor.

4.4. Monitorizarea calităţii solului

Deşi nu dispunem de date recente de la Institutul de Cerceţări în Pedologie şi Agrochimie

cateva dintre concluziile datelor studiile realizate sunt în continuare de actualitate.

Dintre elementele chimice puternic poluante, plumbul este specific pentru zonele cu trafic

auto intens. În legatura cu aceasta, cerceţările I.C.P.A. au stabilit continuturile de Pb în probe de sol

recoltate din orizontul superficial al terenurilor situate în imediata vecinatate a arterelor de circulaţe

cu un trafic intens sau mai puţin intens şi din incinta parcurilor din puncte în care solurile s-au

păstrat în regim natural. Din aceste date rezultă clar că în punctele cu o circulaţe auto intensă

conţinuturile de Pb total din primii 5 cm ai solurilor depăşesc de până la 3,6 ori valoarea

limitei maxime admisibile a acestui element de sol (100 ppm). Astfel de situatii s-au înregistrat la

probele recoltate din Piaţa Rosetti, Piaţa Nicolae Grigorescu, Piaţa Sudului, şos. Kiseleff. În aceste

puncte, conţinuturi ridicate s-au înregistrat şi la probele de la adâncimea de 5 - 10 cm şi chiar la

adâncimi mai mari. În aceste puncte s-au determinat conţinuturi inferioare valorii limită maximă

admisă, dar mult mai mari decât valoarea medie a concentraţiei naturale de Pb total din sol (15

ppm).

Gradul ridicat de încarcare cu Pb a solurilor dispuse de-a lungul arterelor de circulaţie este

bine ilustrat şi de valorile continutului de Pb mobil, valori care întrec de până la 12 ori valoarea

limitei maxime admisibile.

În contrast cu solurile situate de-a lungul strazilor şi bulevardelor, în solurile din parcuri care

au evoluat în regim natural, continuturile de Pb total din orizontul A se situeaza între 5 până la 16,2

ppm.

Practic, în cea mai mare parte, aceste valori sunt mai mici decat continutul mediu general al

plumbului total din soluri.

Page 43: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Rezultă deci, ca solurile de pe raza municipiului Bucureşti, puternic modificate antropic,

au un continut foarte mare de Pb provenit, în cea mai mare parte, de la emisiile

autovehiculelor din traficul rutier.

4.5. Zone critice sub aspectul degradarii solurilor Sub aspectul degradării de terenuri, împărţirea pe sectoare se prezintă în modul următor:Tabel - Terenuri degradate

Sectorul Suprafaţă de teren degradat (ha)Sectorul 1 75Sectorul 2 27.2Sectorul 3 3.5Sectorul 4 10.14Sectorul 5 35Sectorul 6 30

Total 180.84

4.6. Actiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate

4.6.1 Masuri de mediu legate de agricultură

Dupa cum s-a precizat, poluarea solurilor din Bucureşti provine în special din traficul rutier

şi al construcţiilor, şi mai putin din agricultură. Interzicerea producerii şi folosirii pesticidelor a

contribuit mult la reducerea poluării solului datorită agriculturii.

4.6.2. Impactul mediului asupra sectorului agricol

Considerăm că nu există un impact deosebit, decât în sensul schimbării folosinţei anumitor

terenuri, şi transformarii acestora din terenuri agricole în construcţii, sau depoziţării necontrolate a

deşeurilor. În cazul controlarii acestor fenomene, principalul factor care influenţează sectorul agricol

rămâne cel socio-economic.

Page 44: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Capitolul 5. Biodiversitatea. Biosecuritatea. Starea pădurilor5.1 Biodiversitatea

Prin „biodiversitate” se înţelege variabilitatea organismelor vii, incluzând:

diversitatea speciilor, genetica, a sistemelor ecologice şi diversitatea etno-culturală, adică a

organizării sociale a populaţiei umane.

Biodiversitatea are un rol important în ceea ce priveşte asigurarea şi producerea

resurselor regenerabile dar şi a unei game largi de servicii. Resursele alimentează

sistemele socio-economice şi asigură servicii ca: epurarea apelor, calitatea aerului - prin

reglarea compoziţiei chimice a atmosferei, procesarea deşeurilor, influenţează şi

modulează clima, controlul circuitul hidrologic ceea ce ar duce la reducerea amplitudinilor

precipitatilor, etc.

Biodiversitatea are o valoare directa pentru ca ofera resurse regenerabile (bunuri),

dar şi valoare indirecta pentru ca ofera servicii, prin valoarea etica, estetica, educaţionala şi

stiintifica, economica, culturala şi recreativa.

5.1.1 Habitate naturale. Flora şi fauna salbatica5.1.1.1 Habitate naturale

La nivelul Municipiului Bucureşti nu există habitate naturale deoarece solurile au fost

puternic modificate antropic.

5.1.1.2 Flora şi fauna sălbaticaÎn lipsa unui studiu ştiinţific privind flora şi fauna din municipiul Bucureşti, nu se

cunoaşte cu precizie numărul speciilor, dar plante sălbatice întâlnim în special la periferie,

pe terenurile cu destinaţie agricolă. Speciile întălnite sunt tipice ecosistemelor urbane,

exista şi specii care au reuşit sa se aclimatizeze ce pot fii admirate în curtile oamenilor.

Printre plantele cultivate în jurul blocurilor se număra: frasinul, catalpa, teiul, nucul,

salcia, plopul, piersicul, cireşul, corcoduşul, vita de vie, caprifoiul, iasomia, forstitia, lemnul

câinesc, spirea, Hibiscus, dracila, trandafirul etc. o parte dintre acestea constituindu-se în

adevărate garduri vii. În spaţiile dens construite sunt plantate şi acoperişurile cu vită de vie,

dar mult mai frecventă este îmbrăcarea zidurilor exterioare cu vită de cultură sau sălbatică.

Specii floră sălbaticăFamilia Specia Den. Populara Localizare

Araliaceae Hedera helix iedera Gradina BotanicaBetulaceae Betula verrucosa mesteacan ParcuriFagaceae Quercus robur stejar pedunculat Parcuri

Page 45: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

FagaceaeQuercus

pedunculiflora stejar ParcuriFagaceae Quercus boreails   Parcul FloreascaFagaceae Quercus cerris cer ParcuriFagaceae Quercus frainetto garnita ParcuriFagaceae Fagus silvatica fag Gradina Botanica

Ginkgoaceae Ginkgo biloba ginkgo biloba Parcul CarolGramineae Phragmites communis stuf / trestie Lacuri Gramineae Phragmites australis stuf Lacuri Gramineae Festuca sp paius comuna

Labiatae Lamium maculatum urzica moarta comunaLeguminosae Trifolium campestre trifoias Gradina BotanicaLeguminosae Robinia pseudacacia salcam Gradina Botanica

Magnoliaceae Magnolium sp. arborele de magnolie Parcul Carol,Cismigiu,Nymphaceae Nymphaea alba nufarul alb Gradina Botanica, lacuriNymphaceae Nuphar luteum nufarul galben Gradina Botanica, lacuri

Oleaceae Fraxinus excelsior frasin ParcuriPinaceae Abies alba brad Parcuri

Platanaceae Platanus acerifolia platan ParcuriRanunculaceae Ranunculus acer floare brosteasca Parcuri

RanunculaceaeHelleborus

purpurascens spanz Parcuri

RanunculaceaeThalictrum

aquilegifolium rutisor ParcuriRosaceae Cerasus avium cires salbatic ParcuriRosaceae Rosa canina maces ParcuriSalicaceae Salix alba salcie/rachita alba  Salicaceae Salix babilonica   Parcul FloreascaSalicaceae Populus alba plop alb ParcuriSalicaceae Populus nigra plop negru/pluta Parcuri

Taxodiaceae Taxodium distichum chiparosul de balta ParcuriTiliaceae Tilia cordata tei pucios ParcuriTiliaceae Tillia tomentosa tei alb parcuri

Typhaceae Thypha angustifolia papura îngusta Lacuri Typhaceae Typha latifolia papura lata parcuriUlmaceae Ulmus foliacea ulm de campie Lacuri

Spyrogira elongata matasea broastei Lacuri Cladophoraceae Cladophora glomerata lana broastei Lacuri

  Rieciocarpus natans muschi ParcuriLiliopsida Phragmites australis stuf Lacuri Lemnaceae Spirodela polyrrhiza lintita Parcuri

Labiatae Lamium maculatum urzica moarta parcuriLoranthaceae Viscum album visc alb Gradina Botanica

HippocastanaceaeAesculus

Hippocastanum castanul rosu Parcul CismigiuTaxaceae Torreya nucifera toreia Parcul CismigiuFabaceae Sophora japonica salcam japonez Parcul Cismigiu

  Juniperus sp   Parcul Unirii  Taxus sp   Parcul Unirii  Busus semphora   Parcul Unirii

Sub aspectul faunei, predomină ca număr animalele domestice, în special a câinilor

fără stăpân, pisici etc dar sunt întălnite şi specii salbatice care sau adaptat mediului urban.

În cladirile parasite, în acoperisurile cladirilor din Bucureşti se pot întalni 3 specii de

linieci din Familia Vespertilionidae incluse în Lista Roşie a vertebratelor din România, dar şi

pe listele conventiilor europene:

Page 46: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

SpeciaDenumirea populară

Statut legal

Conv. Berna

Conv. Bonn

Directiva Habitate

Plecotus auritus liliacul brun urechiat strict protejată X xVespertilio murinus liliacul de ziduri strict protejată X x x

Eptesicus serotinus liliacul cu aripi late strict protejată X x

Specii de păsări întălnite în Bucureşti

Familia SpeciaDenumirea populară Statut legal Localizare

Podicipedidae Podiceps cristatus Corcodel mare strict protejată Lac Pantelimon

PodicipedidaePodiceps/Tachybaptus

ruficollis Corcodel mic strict protejatăParc Tineretului, Carol, Herăstrău, Tei

Phalacro- coracidae

Phalacrocorax pygmaeus Cormoranul mic strict protejată Pacul Carol

Phalacro- coracidae Phalacrocorax carbo Cormoranul mare management

Lac Herastrâu, Lac Pantelimon, Tei, Plumbuita, Morii, Dâmboviţa

Ardeidae Ardea cinereaStârcul cenuşiu

(mic) management Pantelimon, Herastrâu

Ardeidae Egretta garzetta Egreta mică protejată

Lac Strâulesti, Plumbuita, Tei, Herastrâu, Morii,

Pantelimon,

Ardeidae Nycticorax nycticorax Stârcul de noapte protejatăHerastrâu, Tineretului (mai ales în migratie)

Ciconidae Ciconia ciconia Barza comună protejată Lacul Morii

Anatidae Cygnus olorLebăda mută

(Lebăda cucuiată) protejatăPlumbuita, Tei, Pantelimon, Tineretului, IOR

Anatidae Anas platyrynchos Raţa mare managementTei, Herastrâu, Pantelimon, Tineretului

Anatidae Anas querquedula Raţa cârâitoare managementMorii, Pantelimon, Tineretului, IOR

Anatidae Anas acuta Raţa suliţar managementTineretului, Pantelimon, Herastrâu

Anatidae Aythia ferinaRaţa cu cap

castaniu managementMorii, Pantelimon, Tineretului, IOR

Anatidae Aythia nyroca Raţa roşie protejată

Plumbuita, Tei, Herastrâu, Morii, Pantelimon, Tineretului, IOR

Accipitridae Accipiter nisus Uliul păsărar strict protejatăHerastrâu, Casa Scanteii,

iarna în toate lacurile

Falconidae Falco tinnunculus Vânturelul roşu strict protejatăAgronomie, în tot Oraşul

iarna

Phasianidae Phasianus colchicus Fazan management Padurea BaneasaPhasianidae Perdix perdix Potârnichea management Lacul MoriiPhasianidae Coturnix coturnix Prepeliţă management Lacul Morii

Rallidae Gallinula chloropus Găinuşa de baltă management Tineretului, Pantelimon

Rallidae Fulica atra Lişiţa managementHerastrâu, Titan, Tineretului, Carol

Scolopacidae Gallinago gallinago Becaţină comună management Herastrâu primavara

Laridae Larus ridibundus Pescaruş râzător strict protejată

Plumbuita, Tei, Herastrâu, Carol, Pantelimon, Tineretului,

Laridae Larus minutus Pescăruş mic strict protejată

Plumbuita, Tei, Herastrâu, Morii, Pantelimon, Tineretului, IOR

Page 47: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Laridae Larus argentatus Pescăruş argintiu strict protejată

Pantelimon, Herastrâu, Tineretului, Casa Poporului, Plumbuita

Sternidae Sterna hirundo Chira de baltă strict protejată

Plumbuita, Tei, Herastrâu, Morii, Pantelimon, Tineretului, IOR

Sternidae Chlidonias hibridusChirighiţa cu obraz

alb strict protejată

Plumbuita, Tei, Herastrâu, Morii, Pantelimon, Tineretului, IOR

Columbidae Streptopelia decaocto Guguştiuc management

Plumbuita, Tei, Herastrâu, Morii, Pantelimon, Tineretului, IOR

Cuculidae Cucullus canorus Cuc strict protejată Herastrâu, Titan, PlumbuitaStrigidae Tyto alba Strigă strict protejată Pantelimon

Strigidae Asio otus Ciuf de pădure strict protejatăOpera, Tei, Plumbuita,

Baneasa, Herastrâu

Strigidae Athene noctua Cucuvea strict protejată Agronomie, BaneasaMeropidae Merops apiaster Prigorie strict protejată parcuri

Upupidae Upupa epops Pupăza strict protejatăHerastrâu, Gradina

Zoologica

Coraciidae Coracias garrulus Dumbrăveanca protejatăLacul Morii, Gara Progresul,

Herastrâu

Alcedidae Alcedo atthis Pescăraşul albastru strict protejatăParcul Carol, Tei, Plumbuita, Tineretului

Picidae Picus canus Ghionoaie sură protejatăGradina Botanica, Herastrâu,

IOR, Baneasa

Picidae Picus viridis Ghionoaie verde strict protejatăHerastrâu, Tineretului, Baneasa, Gradina Botanica

Picidae Dendrocopos syriacusCiocănitoare de

grădini strict protejată parcuri

Picidae Dendrocopos majorCiocănitoare pestriţă mare strict protejată parcuri

Picidae Dendrocopos minorCiocănitoare pestriţă mică strict protejată

televiziune, Herastrâu,Gradina Botanica

Alaudidae Alauda arvensis Ciocârlie de câmp strict protejată Lacul MoriiAlaudidae Galerida cristata Ciocârlan management parcuri

Hirudinidae Hirundo rustica Rândunică strict protejată comunaHirudinidae Riparia riparia Lăstun de mal strict protejată Tei, PlumbuitaHirudinidae Delichon urbica Lăstun de casa strict protejată parcuriMotacillidae Motacilla alba Codobatură albă strict protejată comuna

Motacillidae Motacilla cinereaCodobatură de

munte strict protejatăpe lângă Dâmboviţa, Piata Unirii, Tei, Plumbuita

Laniidae Lanius minorSfrâncioc

cu fruntea neagră strict protejată Lacul MoriiLaniidae Lanius collurio Sfrâncioc roşiatic strict protejată Lacul MoriiSylviidae Acrocephalus scirpaceus Lăcar de stuf strict protejată Pantelimon

SylviidaeAcrocephalus arudinaceus Lăcar mare strict protejată Lacul Berceni

Sylviidae Sylvia borin Silvie de zăvoi strict protejată parcuriSylviidae Phylloscopus trochilus Pitulice fluierătoare strict protejată parcuriSylviidae Phylloscopus collybita Pitulice mică strict protejată parcuri

Muscicapidae Muscicapa striata Muscar sur strict protejatăAgronomie, Herastrâu,

Gradina Botanica, Baneasa

Muscicapidae Ficedula hypoleuca Muscar negru strict protejatăAgronomie, Herastrâu,

Gradina Botanica, Baneasa

Muscicapidae Ficedula albicollis Muscar gulerat strict protejatăHerastrâu, Gradina Botanica,

Baneasa (migratie)Turdidae Saxicola torquata Mărăcinar negru strict protejată parcuri

Page 48: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Turdidae Saxicola rubetra Mărăcinar mare strict protejată în toate parcurileTurdidae Phoenicurus pheonicurus Codroş de pădure strict protejată Agronomie

Turdidae Erithacus rubecula Măcăleandru strict protejată toate parcurile iarnaTurdidae Turdus merula Mierlă protejată comuna

Turdidae Turdus philomelos Sturzul cântător managementHerastrâu, Gradina Botanica,

iarna peste totParidae Parus ater Piţigoi de brădet strict protejată Padurea BaneasaParidae Parus major Piţigoi mare strict protejată comunaParidae Parus caeruleus Piţigoi albastru strict protejată comuna

Sittidae Sitta europaea Ţiclean strict protejată Parcuri, AgronomieEmberizidae Emberiza calandra Presură sura strict protejată Gara ProgresulEmberizidae Emberiza scoeniclus Presură de stuf strict protejată iarna Lacul Morii

Fringillidae Fringilla montifringilla Cinteză de iarnă strict protejată Gradina Botanica

Fringillidae Fringilla coelebs Cinteză strict protejată Herastrâu, parcuriFringillidae Carduelis carduelis Sticlete strict protejată Parcuri,Fringillidae Carduelis spinus Scatiu strict protejată Parcuri,Fringillidae Carduelis chloris Florinte strict protejată Piata Presei libereFringillidae Pyrrhula pyrrhula Mugurar strict protejată parcuri

FringillidaeCoccothrâustes coccothrâustes Botgros strict protejată

Tineretului, IOR, Gradina Botanica

Fringillidae Acanthis flammea Inăriţa strict protejată Lac MoriiFringillidae Passer montanus Vrabia de câmp neprotejată comunaFringillidae Passer domesticus Vrabia de casă neprotejată comunaSturnidae Sturnus vulgaris Grâur management Agronomie,Oriolidae Oriolus oriolus Grangur strict protejată comunaCorvidae Garrulus glandarius Gaiţă management Parcuri,Corvidae Pica pica Coţofană management comunaCorvidae Corvus corax Corb strict protejată PantelimonCorvidae Corvus cornix Cioara grivă management comunaCorvidae Corvus monedula Stăncuţa management comunaArdeidae Egretta alba Egreta alba protejată Herastrâu, Plumbuita, Tei

Corvidae Corvus frugilegusCioara de

semănătură management comunaArdeidae Ixobrychus minutus Starc pitic strict protejată Herastrâu, IOR, Dâmboviţa

(Societatea Ornitologica Româna, 2005)

Specii de pesti întălnite în lacurile din Bucureşti

Familia SpeciaDenumirea populara

Statut legal

Ciprinidae Cyprinus carpio crapCiprinidae Carassius auratus gibelio carasCiprinidae Abramis brama platicăCiprinidae Rutilus rutilus babuşcăCiprinidae Abramis sp. cosacCiprinidae Tinca tinca linCiprinidae Scardinius erythrophthalmus roşioarăCiprinidae Stizostedion/ Sander lucioperca şalăuCiprinidae Pelecus cultratus săbiţăCiprinidae Esox lucius ştiucăCiprinidae Leuciscus idus văduviţăPercidae Perca fluviatilis bibanCiprinidae Rhodeus sericeus amarus boarcaCobitidae Misgurnus fosilis tipar protejatăCiprinidae Alburnus alburnus oblete

5.1.2. Specii de flora şi fauna salbatice valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice

Page 49: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Speciile valorificate economic în Bucureşti sunt cultivate în sere şi pepiniere. De

asemenea, în perioada sărbătorilor de iarnă, se valorifică arbori răşinoşi, cum ar fi bradul,

molidul, dar aceştia sunt aduşi din afara teritoriului Bucureştiului

5.1.3. Starea ariilor protejate

Ariile protejate sunt arii terestre sau marine dedicate special protectiei şi menţinerii biodiversitatii prin mijloace legale.

În Bucureşti nu exista arii protejate deoarece acesta este un ecosistem urban a carui structura nu prezinta criteriile necesare declararii de arii protejate, dar exista specii protejate prin lege. În consecinta nu au fost propuse SCI sau SPA.

Exista 30 de specii arbori ocrotiti, declarati monumente ale naturii : Castan (Aesculus hipocastanum), Chiparosul de California (Chamaeczparis lawsoniana), Frasin (Fraxinus excelsior), Arborele ginco (Ginko biloba), Arborele lalea (Lidodendron tulipifera), Lageostromeria indica, Libocedrus decurens, Magnolie - flori roz (Magnolia soulangiana), Magnolie - flori purpurii (Magnolia soulangiana var. nigra), Magnolie (Magnolia Yulan), Magnolie - flori albe stelate (Magnolia stelata), Dudul alb (Morus alba), Paulownia tomentosa, Platan (Platanus acerifolia), Platan (Platanus orientalis), Pin (Pinus Jeffrei), Pinul negru (Pinus nigra), Plop alb (Populus alba), Plopul piramidal (Populus alba piramidalis), Cireş florifer (Prunus specieis), Salcâmul japonez (Sophora japonica), Arborele vieţii (Sequoia gigantea), Tisă (Taxus baccata), Chiparosul de baltă (Taxodium distichum), Teiul cu frunză mare (Tilia platyphilos), Tei (Tilia sp.), Teiul argintiu (Tilia tomentosa), Toreia (Torreya nucifera), Toreia (Torreya californica), Stejarul roşu (Quercus borealis), Stejar (Quercus robur).

În ceea ce priveste biodiversitatea culturala în Bucureşti exista 230 de biserici din

care 74 sunt declarate munumente istorice, 26 de înstitutii de cultura, 41 de case

memoriale şi muzee şi 41 de monumente de arhitectura.

5.1.6. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversitatii

Page 50: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Distrugerea componentelor biodiversităţii reduce opţiunile viitoare ale umanităţii şi

ameninţă însăşi posibilitatea continuităţii societăţii umane.

Supraexploatarea resurselor, stimulata de creşterea exponentiala a pupulatiei

umane şi de creşterea economica

Utilizarea unor tehnologii inadecvate

Distrugerea habitatelor, adica a condiţiilor fizice, chimice, biologice de care depinde

supravietuirea speciilor

Introducerea de specii exotice care afectează populaţiile native, ducând chiar la

eradicarea lor

Poluarea genetica cu organisme modificate genetic

Poluarea prin modificarea factorilor de mediu

Defrisarile şi distrugerea spaţilor verzi

Nivelul inconstant al lacurilor din capitală

Cosmetizarea arborilor din parcuri şi grădini a dus la dispariţia spaţiul de cuibărit;

Creşterea suprafeţelor ocupate de instalaţii, suprafeţe construite, terenuri private etc

5.2 BiosecuritateaConfirm Directiei Agricole Bucureşti, pe teritoriul Municipiului Bucureşti nu se cultiva plante modificate genetic

5.3 Starea pădurilor

Rolul padurii:

1. Furnizeaza cea mai mare cantitate de oxigen; astfel aproximativ 2/3 din oxigenul

consumat de oameni, animale, microorganisme, industrie, agricultura, este preluat din

atmosferă, prin aprovizionarea acesteia de către arbori şi arbuşti (vegetaţie).

2. Absoarbe o importanta cantitate de CO2 (gaz cu efect de seră), contribuind la reducerea

poluării şi având o influenţa benefica asupra mediului.

3. Fixeaza solul, impiedicând alunecarile de teren şi eroziunile provocate de ploaie sau

vânt.

4. Filtreaza apa provenita din precipitaţii, prin scurgerea acesteia printre straturile de

muşchi şi frunze moarte, asigurând o apa limpede şi curata.

5. Reduce mult din marimea viiturilor, în cazul ploilor torenţiale, prin reţinerea unei mari

cantitaţi de apa în coronament şi litiera şi cedarea acesteia treptat.

6. Adaposteşte numeroase specii de plante şi animale, multe dintre ele fiind ameninţate cu

dispariţia, datorită adapţării la condiţiile specifice de aici.

7. Este o sursa înca puţin exploatata de medicamente şi remedii naturale.

8. Estetic pentru peisaje

9. Este un loc apreciat de recreere şi cu efecte terapeutice recunoscute.

Page 51: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

10. Are o mare importanţa educativ - ştiinţifica

Pădurea Băneasa este situată în partea de nord a municipiului Bucureşti şi se înscrie ca

una din pădurile reprezentative din jurul Capitalei, fiind practic cea mai solicitată zonă

pentru recreare şi agrement.

Principala cale de acces spre pădure este reprezentată de Şoseaua Bucureşti-

Ploieşti (DN 1) din care, la kilometrul 10,4 se ramifică spre dreapta, o şosea asfaltată. Alte

căi de acces sunt: şoseaua de centură a Capitalei şi şoseaua Bucureşti - Pipera - Tunari,

pe acestea deplasarea spre pădure putându-se face însă numai cu autoturismele, cu

bicicleta sau pe jos.

Arboreţele care compun această pădure reprezintă vestigii ale foştilor Codrii ai

Vlăsiei, defrişaţi în decursul timpului, fie pentru extinderea suprafeţelor destinate culturilor

agricole şi aşezărilor umane, fie pentru interese străine (în timpul celui de-al doilea război

mondial, de exemplu, armata germană a înlăturat aproape toate arboreţele din pădurea

Băneasa).

Pădurea Băneasa este situată în etajul de vegetaţie caracteristic câmpiei forestiere.

Forma dominantă de relief este câmpia medie, întreruptă din loc în loc, de suprafeţe mici

de depresiune (ravene).

Tipul predominant de sol este cel brun-roşcat de pădure. Textura solului este luto-

argiloasă şi mai rar argiloasă. În zonele depresionare, datorită acumulării apei din

precipitaţii, apar fenomene de podzolire şi pseudo-gleizare, a căror intensitatevariază în

funcţie de adâncimea depresiunii. Substratul litologic este de tipul loess pentru întreaga

unitate.

Tipul de staţiune cel mai răspândit este cel de câmpie forestieră, brun-roşcat,

profund, de productivitate superioară pentru stejărete şi stejăreto-şleauri.

Arboreţele din această pădure sunt cele caracteristice şleaului. Arboreţele artificiale ocupă

suprafeţe reduse fiind formate, în principal, din salcâm şi plop alb. O separare naturală, pe

grupe de specii, se face în principal, în funcţie de condiţiile pedoedafice, astfel:

- pe solurile mai puţin compacte şi mai bogate (brun-roşcate) apar şleaurile;

- pe solurile mai grele (uşor depresionate) apar stejăreţele pure;

- în depresiunile mai adânci apare plopul tremurător;

- cereţele au invadat arboreţele de şleau şi ca stare au fost considerate (pe total)

derivate.

Majoritatea arboretelor care alcătuiesc pădurea Băneasa sunt de vârste apropiate

(în jur de 50 de ani), fiind tăiate în timpul celui de-al doilea război mondial. Repartizarea pe

clase de vârstă este inegală, predominând cele din clasa a II-a şi a III-a. Provenienţa

arboretelor este majoritară din lăsţări.

Page 52: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Compoziţia - ţel indicată pentru arboreţele care alcătuieşte această pădure trebuie

să urmărească realizarea maximului de efecte de ordin sanitar, recreativ, peisagistic, în

principal şi pe cât posibil, un maximum de producţie de lemn.

În pădurea Băneasa ponderea stejarului (pedunculat) este apropiată de cea

normală. Pornind de la funcţiile ce îi sunt atribuite, în pădurea Băneasa se simte nevoia

introducerii unor specii autohtone, dar cu calităţi decorative pronunţate, pe marginea liniilor

parcelare, a drumurilor, aleilor şi potecilor, precum şi în marginea poienilor şi a golurilor din

interiorul arboretelor.

5.3.1 Fondul forestier

Ocolul Silvic Bucureşti administrează o suprafaţă de 6343 ha fond forestier, întreaga

suprafaţă fiind încadrată în grupa I funcţională (păduri cu funcţii speciale de protecţie), din

această suprafaţă, 6162 ha sunt reprezentate de păduri iar restul suprafeţei fiind

reprezentată de :

- terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică :41 ha

- terenuri care servesc nevoilor de administrare forestieră : 59 ha

- terenuri afectate împăduririi : 20 ha

- terenuri neproductive : 40 ha

- ocupaţii, litigii : 21 ha

Tipul de staţiune forestieră specific acestor arborete este cel de "câmpie forestieră

şleau, bonitate superioară, brun roşcat edafic mare", iar tipul de pădure majoritar "stejăret

şleau normal de câmpie".

Speciile principale de bază din compoziţia arboretelor sunt stejarul şi cerul, iar

speciile principale de amestec sunt reprezentate de frasin şi tei, având o vârstă medie de

70 ani. În fondul forestier proprietate publică a statului aflat în administrarea Ocolului Silvic

Bucureşti, amplasat pe teritoriul administraţiv în raza municipiului Bucureşti, nu există

specii de arbori ocrotiţi în baza unor legi sau alte reglemntări speciale.

În arboreţele sus menţionate nu s-au efectuat tăieri de defrişare, lucrările fiind cele

indicate de amenajamentul silvic - tăieri de igienă (extragerea exemplarelor uscate) şi tăieri

de îngrjire a arboretelor - rărituri. În fondul forestier nu au fost efectuate lucrările de

regenerare a arboretelor, acestea neavând vârsta la care se declanşează tăierile de

regenerare.

În ceea ce priveşte situaţia terenurilor forestiere proprietate publică a statului aflate

în administrarea Direcţiei Silvice Bucureşti, în raza teritorial administraţivă a municipiului

Bucureşti, aceasta se prezintă după cum urmează:

Page 53: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

În tabelul următor sunt prezentate tipurile de păduri administrate: compoziţie, vârstă, arbori ocrotiţi (specie, număr), suprafaţa (ha) şi localizare.Tabel 5.3..1.2Tipul natural fundamental deTipul natural fundamental de pădurepădure

SuprafaSuprafaţaţa(ha)(ha)

% din% din suprafaţăsuprafaţă

CompoziţieCompoziţie

Stejăret de câmpie înaltă 339 1.61 5 Stejar 3 Frasin 2 TeiStejăret de câmpie de divagaţie 185.7 0.88 7 Stejar 2 Frasin 1

CarpenStejăret de rovină 93.4 0.44 8 Stejar 2 FrasinStejăret de stejar pedunculatde depresiune din silvostepă

9.3 0.04 7 Stejar 3 Frasin

Stejăreto-şleau normal de câmpie 4452.6 21.19 6 Stejar 2 Frasin 2 TeiŞleau normal de câmpie 4241.8 20.19 5 Stejar 2 Frasin 2

Tei 1 CarpenStejăreto-şleau de câmpie 2741.5 13.05 6 Stejar 2 Frasin 2 TeiStejăreto-şleau de depresiune 13.1 0.06 6 Stejar 2 Frasin 2 TeiStejăreto-şleau de luncă 115.5 0.55 6 Stejar 2 Frasin 2 TeiŞleau plopiş normal de luncă 178.3 0.85 4 Stejar 4 Plop alb 2

FrasinCeret normal de câmpie 1874.8 8.92 8 Cer 2 CarpenCeret de silvostepă pe cernoziom degradat

227.8 1.08 9 Cer 1 Diverse ţări

Ceret de depresiune 5.3 0.03 8 Cer 2 CarpenGârniţet de câmpie 236 1.12 8 Gârniţă 1 Frasin 1

Jugastru Amestec de stejar cu cer şi gârniţă 84.3 0.40 3 Stejar 3 Gârniţă 3 Cer 1

FrasinAmestec de stejar pedunculat cu cer

516.9 2.46 4 Stejar 3 Cer 1 Frasin 2 Jugastru

Cero-şleau normal de câmpie 1694.7 8.07 5 Cer 2 Tei 2 Frasin 1 Jugastru

Şleao-ceret de câmpie 1142.5 5.44 4 Cer 2 Tei 2 Frasin 2 Jugastru

Stejar brumăriu pur pe cernoziom puternic degradat

636.8 3.03 10 Stejar brumăriu

Amestec normal de stejar pedunculat şi brumăriu

361.2 1.72 5 Stejar 5 Stejar brumăriu

Amestec de stejar pedunculat şi brumăriu cu cer şi gârniţă

110.2 0.52 3 Stejar 2 Gârniţă 3 Cer 2 Stejar brumăriu

Amestec de stejar brumăriu cu cer şi gârniţă

849.3 4.04 4 Stejar br. 3 Cer 3 Gârniţă

Zăvoi de plop alb 233.1 1.11 8 Plop alb 2 FrasinZăvoi de plop negru 5.9 0.03 8 Plop negru 2 FrasinZăvoi amestecat plop alb şi negru 522.6 2.49 5 Plop alb 3 Plop negru 2

Frasin

Page 54: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Plopiş de rovină de plop tremurător 105.2 0.50 10 Plop tremurătorZăvoi de salcie din lunci interioare 8.3 0.04 8 Salcie 2 FrasinAniniş pe soluri gleizate 27.9 0.13 10 AninTOTALTOTAL 2101321013 100100 - - Sursa datelor: Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, Direcţia Silvică Bucureşti. vârsta medie arborete - 60 ani.

Page 55: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Tabel 5.3.1.3 EVIDENŢA FENOMENULUI DE USCARE A ARBORILORSpecificăriSpecificări U.MU.M

..SpeciaSpeciaStejari

Gorun

Gârniţă

Cer Total stejari

Salcâm

Plop e.a.

Plop alb+Plop negru

Salcie

Fag

Frasin

Div. ţări

Brad

Molid

Douglas

Pini

Suprafaţa totală

Ha 4897 237 1326

6460 108 3 109 824

Suprafaţa afectată de uscare

Ha 2400 50 500 2950 10 3 5 200

grad de intensitateI

Ha 200 50 500 750 10 3 5 200

grad de intensitateII

Ha 50

grad de intensitateIII

Ha 150

grad de intensitateIV

Ha

Vol. total arbori uscaţi inventariaţi

Mii mc

4.2 0.2 0.6 5 0.2 0.1 0.2 2

Masa lemnoasă

Mii 4.2 0.2 0.6 5 0.2 0.1 0.2 2

Page 56: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

extrasă sau de extras a arborilor uscaţi,d.c.

mc

marcaţi şi extraşi în anul în curs

Mii mc

4.2 0.2 0.6 5 0.2 0.1 0.2 2

marcaţi în anul anterior şi extraşi în anul în curs

Mii mc

total extraşi în anul în curs

Mii mc

4.2 0.2 0.6 5 0.2 0.1 0.2 2

total extraşi în anul următor

Miimc

Sursa datelor: Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, Direcţia Silvică Bucureşti, 2004

Page 57: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

5.3.2 Funcţia economică a pădurilorPădurile de pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov ocupă o suprafaţă de 25583

ha din totalul de 182017 ha cât are întreg teritoriul, adică 14 %, având următoarea compoziţie:

Quercinee 40 – 55 % (stejar pedunculat, pufos, cer, gârniţă, stejar brumăriu)

Foioase diverse 45 – 60 % (frasin, tei, carpen, etc.)

Vârsta medie a acestora este de 40 – 60 ani, dar sunt şi suprafeţe mici de stejar

pedunculat ce reprezintă ultimele rămăşite din vestiţii codri ai Vlăsiei, cu vârste medii de 80 –

140 ani şi diametre de 50 – 100 cm.

Toate pădurile din teritoriu sunt încadrate în grupa I-a cu rol de protecţie, multe dintre ele

fiind păduri de agrement.

În municipiul Bucureşti, conform datelor furnizate de Primăria Municipiului Bucureşti-,

există doar 3712 ha terenuri cu vegetaţie forestieră, aprox. 15% din totalul Bucureşti + Ilfov, fapt

care reliefează caracterul specific al Bucureştiului, respective o imensă aglomerare de locuinţe,

curţi de locuinţe, terenuri ocupate de industrie, etc.

Componenta pe specii a pădurilor se prezintă astfel:

Tabel 5.3.2.1

Stejar 50,8%Cer 10,6%Tei 12,6%Frasin 4,4%salcâm 0,6%diverse tării 12,6%alte specii 8,4%

5.3.3 Masa lemnoasă pusă în circuitul economicDin datele primite de la Direcţia Silvică Bucureşti, în cursul anului 2002 s-a recoltat din

pădurile administrate de OS Bucureşti o cantitate totală de 24.1 mii mc material lemnos, din

care

-produse principale :14.1 mii mc

-produse secundare:6.9 mii mc

-produse igienă: 3.1 mii mc

5.3.4 Distribuţia pădurilor după principalele forme de reliefPe raza Municipiului Bucureşti, relieful este compus în totalitate de câmpie, deci toată

suprafaţa pădurilor este în zonă de câmpie.

16 Noiembrie 200657

Page 58: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

5.3.5 Starea de sănătate a pădurilor probleme de poluare a pădurii sunt în special în zona comunelor Cernica, Pantelimon,

Moara Vlăsiei (Căldărusani), Măgurele, Snagov, unde speciile forestiere, în mod

deosebit stejarul, suferă şi încep să se usuce din cauza noxelor emanate de către

întreprinderile Neferal, Acumulatorul, I.F.A. Măgurele, evcuărilor de ape reziduale din

zona Snagov ;

pentru pădurile din raza municipiului Bucureşti şi o parte din cele aflate în judeţul Ilfov,

care în marea majoritate sunt de agrement, poluarea cea mai mare provine din partea

populaţiei ;

pădurea este mult agresată şi prin continuarea tăierilor ilegale practicate de diverşi

cetăteni, în special în zona satelor Piteasca, Tinganu, Mogosoaia, Săbăreni ;

din totalul de 25.583 ha suprafaţă de pădure, se înregistrează peste 5 % de pădure degradată, dar care cea mai mare parte este în fază incipientă

5.3.9 Suprafeţe de pădure regenerateTabel 5.3.9.1

Categoria Bucureşti (ha) Ilfov (ha)Suprafeţe tratate pentru combaterea însectelor şi parazitilor vegetali

292 830

Suprafeţe regenerate 0 68Suprafeţe impădurite şi reimpădurite 0 35

Datele prezentate au fost obţinue de la Ocolul Silvic Bucureşti, şi nu includ plantările

efectuate de către Directia de Parcuri şi Spaţii verzi a PMB sau de către ADP-urile de sector

16 Noiembrie 200658

Page 59: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Capitolul 6 DEŞEURI. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

6.1. DEŞEURIConcordanţa dintre Directivele Uniunii Europene, Acquis-ul comunitar şi legislaţia românească

- Directiva privind managementul Deşeurilor (1975) cuprinde legislaţia care reglementează

şi defineşte majoritatea problemelor legate de deşeurile municipale şi periculoase, cât şi

cerinţele privind planurile de management

- Directiva Depozitării specifică practicile proiectării şi ale operării corespunzătoare a

depozitelor şi totodată obligaţiile de reducere a componentei biodegradabile din deşeurile

depozitate

- Directiva de Ambalaje acoperă numeroase aspecte privind reciclarea şi recuperarea

materialelor de ambalaje şi stabileste obligaţiile privind valorificarea şi reciclarea

deşeurilor de ambalaje

- Directivele privind Vehiculele scoase din uz şi Deşeurile de Echipamente Electrice şi

Electronice specifică ţintele reciclării şi valorificării pentru aceste tipuri speciale de

deşeuri

- Directivele privind Evaluarea Impactului asupra Mediului şi Evaluare Strategică de Mediu

definesc noi instalaţii privind dezvoltarea acestor planuri, aplicarea şi localizarea lor. În

completare Directiva IPPC ( Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării ) defineşte măsuri

de precauţie pentru amplasamente şi depozitele periculoase şi oferă informaţii despre

acestea

- Directivele pentru Aer, Apă şi Incineratoare stabilesc normele specifice privind emisiile

maxim admise şi prezintă metodele şi procedurile de referinţă pentru aceste măsurători.

Toate aceste Directive au fost transpuse în legislaţia româneasca de mediu ( Ordonanţa de

Urgenţă a Guvernului nr. 78 / 2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi

completări prin Legea nr. 426 / 2001, modificată şi completată cu Ordonanţa de Urgenţă nr. 61 /

2006 ).

O importantă sursă de poluare a solului sunt depozitele necontrolate de deşeuri. În

fiecare an, APM Bucureşti realizează baza de date privind gestiunea deşeurilor. Sunt

chestionaţi atât agenţii economici producători de deşeuri, cât şi unităţile prestatoare de servicii

de salubrizare şi cele de reciclare a deşeurilor. Întreg parcursul deşeurilor, de la producere-

>depozitare temporară-> reciclare, pe de o parte sau producere-> depozitare temporară-

>transport->depozitare finală este atent urmărit.59

Page 60: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Acest circuit trebuie administrat având în vedere 3 obiective importante:

ocrotirea sănătăţii publice;

protecţia mediului înconjurător;

păstrarea curăţeniei, astfel încât spaţiile publice să devină acceptabile din punct de vedere

estetic.

În Capitală, activitatea de colectare şi transport a deşeurilor menajere şi stradale este

realizată de următoarele societăţi:

- SC REBU SA în sectoarele 1,4,5

- SC RWE GEKO ROMÂNIA Ecologic Service SRL în sectorul 1

- SC ROSAL SERVIS SRL în sectorul 3

- SC SUPERCOM SA în sectorul 2

- SC URBAN SA în sectorul 6

Depozitarea deşeurilor colectate de pe raza Municipiului Bucureşti se face pe următoarele

amplasamente:

- Chiajna Rudeni- depozit IRIDEX

- Depozitul VIDRA

- Partea corespunzătoare pentru depozitare a gropii GLINA

6.2 DEŞEURI MUNICIPALE ŞI ASIMILABILE6.2.1. CANTITĂŢI ŞI COMPOZIŢIE6.2.2. DEŞEURI BIODEGRADABILE

Municipiul Bucureşti

Tabel- Evoluţia cantităţilor de deşeuri generate în municipiul Bucureşti, în ultimii ani.

Nr. crt.

Tipuri principale de deşeuri

Cod deşeu

anul 2000 (tone)

anul 2001 (tone)

anul 2002 (tone)

anul 2003 (tone)

anul 2004 (tone)

1. Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, din care:

20 15 01 222538,96

275945,70

719388,72

906450,78

815201,57

1.1 Deşeuri menajare colectate în amestec de la populaţie

20 03 01 155402,64

176077,74

186281,95

173812,92

194405,16

1.2 Deşeuri asimilabile colectate în amestec din comerţ, industrie, instituţii

20 03 01 2874,52 12276,58

9604,704

1057,05 1983,46

1.3 Deşeuri municipale 20 01 21,236 22,957 449826, 634615, 502537,60

Page 61: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

şi asimilabile colectate separat (exclusiv deşeuri din construcţii şi demolări), din care:

15 01 11 64 43

hârtie şi carton 20 01 0115 01 01

10,83 11,86 284314,34

190669,28

178447,204

Sticlă 20 01 0215 01 07

8,47 9,04 4568,79 14528,53

16213,53

Plastic 20 01 3915 01 02

1,936 2,057 87713,88

156620,394

119679,309

Metale 20 01 4015 01 04

- - 44727,55

197403,53

110094,06

Lemn 20 01 3815 01 03

- - - - -

biodegradabile 20 01 08 - - 23942,36

4,94 17,04

altele 20 0115 01

- - 4559,19 75388,97

78086,29

1.4 Deşeuri voluminoase

20 03 07 - - - - -

1.5 Deşeuri din grădini şi parcuri

20 02 10574 24863 10535,1 4566,6 10268,2

1.6 Deşeuri din pieţe 20 03 02 7398,84 8580,61 9016,04 9621,19 9512,61.7 Deşeuri stradale 20 03 03 46267,7

254124,81

61436,925

82777,384

96494,715

1.8 Deşeuri generate şi necolectate

20 0115 01

- - - - -

2 Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti, din care:

19 08 05 - - - - -

2.1 Cantitate valorificată (s.u.)

19 08 05 - - - - -

2.2 Cantitate depozitată (s.u)

19 08 05 - - - - -

3 Deşeuri din construcţii şi demolări, din care:

17 5510,10 12016,74

42336 23577,57

25045,623

3.1 Deşeuri inerte - - - - -3.2 Deşeuri în amestec 5510,10 12016,7

442336 23577,5

725045,623

Total deşeuri generate

228049,06

287962,44

761724,72

930028,35

840247,19

Sursa: societăţi de salubrizare, primării de sector

Observaţii:

61

Page 62: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Se constată o creştere semnificativă a cantităţii de deşeuri municipale pentru anii 2002 şi

2003, urmată de o scădere a acestei cantităţi în 2004; aceeaşi variaţie se observă şi în cazul

cantităţii totale de deşeuri generate.

Creşterea bruscă a cantităţii de deşeuri colectate separat se produce în anii 2002, 2003,

2004 ca urmare a apariţiei proiectelor pilot de colectare selectivă, aflate în derulare şi în

prezent.

Colectarea deşeurilor municipale este responsabilitatea municipalităţii, direct (prin

serviciile de specialitate din cadrul Consiliilor Locale) sau indirect (prin cedarea acestei

responsabilităţi pe bază de contract, către firme specializate în servicii de salubrizare).

Conform Anchetei Staţistice privind deşeurile realizata în anul 2004 rezultă că 99,92 %

din populaţia municipiului Bucureşti beneficiază de servicii de salubrizare.

Colectarea selectivă a deşeurilor municipale se realizează în Municipiul Bucureşti prin

proiecte pilot iniţiate de către societăţile de salubrizare şi primării. Aceste proiecte sunt în

derulare în colaborare cu asociaţiile de locaţări (pentru populaţie), scoli, instituţii şi agenţi

economici, fiind în continua extindere funcţie de rezultatele obţinute şi de fondurile disponibile.

Tabel - Cantitaţi de deşeuri generate în municipiul Bucureşti în anul 2006

Nr. crt. APM Denumire material  

Cantitate / tone Stoc/ tone

      colectatavalorificata eliminata  

    1.Deşeuri municipale 574616.61 0.00574616.6

1      2.Sticla 0.00 0.00      BUCUREŞTII 3.PET 3091.83   2191.56      4.PE 84.49 84.16   35.73    5.Hartie/ carton 146182.16 146182.16   0.00    6.uleiuri uzate 365.04 323.28   293.01    7.PCB/ PCT  0  0  413      8.acumulatori auto 1622.64 1585.44   617.28    9.anvelope uzate 2627.52 2462.52   236.87    10.des. Lemnoase 13.20 9.15   22.30    11.rumegus 8.62 6.42   1.55

   12.Deşeuri spitalicesti 7218.20   7218.20  

Colectarea deşeurilor în Bucureşti

De la jumătatea anului 2000, în jur de 210 companii au fot înregistrate oferind servicii

de tipul colecţării separate şi în amestec a deşeurilor. 20% din acestea se ocupa de colectarea

62

Page 63: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

deşeurilor de metal, celelalte concentrându- se pe colectarea în amestec din gospodării şi

sectorul comercial, precum şi pe colectarea selectivă a hârtiei şi cartonului, a plasticului (în

principal PET), sticlei şi textilelor. Companii mai mari deservesc prin departamentele speciale

sau filiale exclusive sectorul comercial şi industrial.

România este prin ECO ROM ambalaje S.A. partener al “Duales System

Deutschland” DSD care organizează colectarea, tratarea, valorificarea şi reciclarea ambalajelor

din gospodării. Ca sector informal, colectarea selectivă de către persoane fizice neautorizate nu

are cifre controlate, de aceea valorile pentru colectarea selectivă din acest sector sunt

necunoscute şi nu pot fi înregistrate oficial.

Valorile ce descriu cantitatea şi tipul deşeurilor înregistrare anual de companiile

specializate sunt colectate de APM. Prezentul document se bazeaza pe chestionarele staţistice

pe baza carora se face raportarea la EUROSTAT.

Echipamentul tehnic al serviciului de colectare (vehicule de colectare, pubere şi cantainere),

prezentat în următorul tabel, prezintă volumul necesar săptamanal pentru colectarea deşeurilor

generate de aproximativ 50.000 m³/sapt (634.000 t/an deşeuri din gospodării).

Numărul mare de containere mari ar putea fi explicat de condiţiile specifice de colectare

ale oraşului Bucureşti. Majoritatea locuitorilor trăiesc în blocuri mari, echipate cu un sistem de

colectare ce constă în tobogane de gunoi prin care deşeurile cad de la fiecare etaj într-o

încăpere de la parter, la care accesul se face prin spatele blocului. Deşeurile sunt colectate în

containere mari sau în pubele de 240 l, care sunt ridicate periodic sau camera este golită de

automat sau manual într-un descărcător sau un vehicul de compactare. Blocurile de patru etaje,

care în general nu sunt echipate cu ghene au la dispoziţie contrainere de dminesiuni mari,

plasate uneori cate unul la două blocuri.

Referitor la cantitatea de deşeuri din gospodării estimată la aproximativ 633.203 t/an

( ~50.000 m³/săpt. 0,25 kg/l) volumul existent al containerelor acoperă cererea pentru

colectarea deşeurilor din gospodării, ca şi pentru 20% din cantitatea presupusă a deşeurilor

comerciale similare celor menajere (vezi tabelul 2-21, 2-23 şi 2.27 – 2.28).

Aceasta înseamna că există suficiente pubele şi containere ca şi capacitate totala dar s-

ar putea ca în anumite zone distribuţia de pubele şi containere sa fie excedentara iar în altele

63

Page 64: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

sa fie deficitara. În general în zonele de case distribuţie de pubele se face per gospodarie şi nu

per număr de locuitori.

Tabelul -Numărul şi tipul containerelor de colectare (2005)Tipul

containeruluiNr. de

containere

Capacitatea

Volumul total existent al

containerelor de colectare

Volumul necesar al containerel

or de colectare pe săptamana

Capacitatea specifică

Nr. (m3) (m³/săpt) (m3/săpt) (m³/persoana

×zi)Euro-pubele 101.718 0,12-0,24 ~21.000Euro-containere 4119 1,1-18 ~38.000Containere presă

20 24 ~1000

Suma ~60.000 ~50.000 0,004/ziSursă: Companiile de colectare, administraţia locală

Parcul auto al vehiculelor de colectare va fi continuu modernizat astfel încat pe lângă 180

de vehicule de compactare şi 43 de vehicule de transport disponibile sa fie achizitionate

vehicule suplimentare.

Cu o rată de compactare estimată la 50%, un vehicul cu două osii poate încarca 14 m³ sau 7 t.

Frecvenţa de colectare variind în funcţie de tipul de locuite de la o data pe săptămână până la

de 3 ori pe saptamana).

Preuspunând trei drumuri de colectare pe vehicul de compactare pe zi (drumul însemnand

colectarea şi transportul la depozitul de deşeuri) şi pentru celelalte vehicule 3 drumuri pe zi este

disponibilă o capacitate de colectare şi transport de 106.500m³/ săptămână. Aceasta acoperă

cererea de 60.000m³ (din sectorul comercial şi din gospodării) cu o rezervă de 75%.

Tabel -Facilităţi de colectare şi transport (2005)Tipul vehiculului Număr de

vehiculeCapacita

teVârsta medie

Total volum pe săptămână

Nr. m³ ani m³/săptămânăAutogunoiera compactoare

180 10-20 - 90.000

Tractoare cu remorci 40 5 - 3.600Autocontainieră de mare capacitate

14 7-40 6.000

Autospeciale 3 4 - 24 - 400Total 223 - 100.000

64

Page 65: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Sursă: Agenti de salubritate

6.2.3. TRATAREA ŞI VALORIFICAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE6.2.3. TRATAREA ŞI VALORIFICAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE

Colectare separată şi sortare

Situatia actuala

Există o staţie pilot de sortare manuală a SC URBAN SA în Bulevardul Iuliu Maniu, nr.

15, sector 6, Bucureşti care are o capacitate de 1000 t/lună. Deşeurile sunt pre-sortate şi vin din

punctele de colectare, de testare, de la companii de colectare şi de la locuitori (proiect pilot

pentru colectarea selectivă).

La depozitul Iridex sunt colectate şi presate butelii PET. Capacitatea acestui proces este

foarte scăzută.

Informaţii despre facilităţile de reciclare nu sunt disponibile, în jur de 10% din totalul

deşeurilor municipale sunt colectate separat, lucru realizat mai mult de persoane fizice

neautorizate.

Sunt înregistrate 210 de companii pentru colectare şi colectare separată a deşeurilor.

Aproximativ 150 dintre acestea întreprind activităţi de colectare a deşeurilor din ambalaje.

Presupunând că în medie fiecare firmă are în jur de 10 oameni, ca şi angajaţi sau ca persoane

fizice neautorizate, care colectează pentru ei ambalaje şi că pe zi o persoană colecteaza 50 kg

ambalaje, ceea ce nu înseamnă aşa mult, se ajunge la o rată de colectare anuală de

aproximativ 22.500 t. În plus, ambalajele transportate pe distanţe mari - de la producători la

supermarketuri şi angrosisti- vor fi colectate separat. Acestă cantitate se ridică la 15.000 t/an.

În unele cazuri, în cantităţile de deşeuri colectate separat se includ reziduuri ale liniilor de

producţie. Acest lucru este evidenţ pentru colectarea metalului ce se presupune a fi de 350.000

t/an. Dar ca un maxim, 5% din acea valoare provine din gospodării.

Fară un control strict al înregistrărilor privind colectările firmelor, nu există o baza de date

valida.

Alte activităţi de tratare a deşeurilor în Bucureşti:

PET 266 t /an maruntirea şi/sau compactarea şi transportul către

producători

Hârtie şi carton 59.616 t/an presarea şi transportul la manufactori

Baterii 5.583 t/an Separarea acidului, plumbului şi PVC-ului

Cauciucuri 388 t/an

65

Page 66: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Uleiuri uzate 355 t/an

Companiile acţionează ca angrositi. Primesc materiale din toate părţile regiunii, le

compactează şi le transportă către producători.

VALORIFICAREA DEŞEURILOR MUNICIPALEPrelucrarea în vederea reciclării/valorificării consta în:

- sortarea manuală pe grupe de materiale , dezmembrare , mărunţire, presare, balotare

operaţii de prelucrare primara

- reciclarea /valorificarea propriu-zisa

Analizând baza de date privind deşeurile a ICIM se observa la nivel naţional ca în ultimii ani

s-a remarcat o tendinţa generala de creştere a volumului de deşeuri, astfel:

a) cantitatea totala de deşeuri a crescut de la aproximativ 6.800 mii tone în 1998 la peste 9.500

mii tone în 2002;

b) cantitatea de deşeuri ramase necolectate (cantitate estimata) a crescut, deoarece a crescut

indicele de generare a deşeurilor în mediul rural de la 0,15 kg/loc.zi în 1998 la 0,4 kg/loc zi în

2002;

c) deşi numărul populaţiei a scăzut, a crescut cantitatea de deşeuri colectate pe cap de locuitor

datorită creşterii numărului de persoane care beneficiază de servicii de salubritate.

Deşeurile municipale conţin în cea mai mare parte deşeuri care se încadrează în lista

verde şi care trebuie valorificate.

Aproximativ 40% din componentele deşeurilor municipale reprezintă materiale

reciclabile, din care cca. 20% au mari şanse de recuperare, nefiind contaminate.

În urma colectării selective prin intermediul unor proiecte pilot, doar 2% din materialele

reciclabile total generate sunt valorificate. Restul se elimina prin depozitare, pierzându-se astfel

mari cantităţi de materii prime secundare şi resurse energetice.

6.2.4. ELIMINAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE6.2.4. ELIMINAREA DEŞEURILOR MUNICIPALEBucureştiul depozitează deşeurile în 3 depozite.

Tabelul - Depozite de deşeuri operaţionale Numele depozitului şi proprietarul/operatorul

Adresă Tipul depozitului

Începutul exploatării/ data estimată de închidere

Suprafaţa Capacitatea

an Ha m³Depozitul Bucureşti , sector b 1999/2019 27 ~5.400.0

66

Page 67: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Chiajna Rudeni S.C.Iridex Group, Import Export S.R.L

1, strada Drumul Rudeni – Chitila, no. 10

~6- 8ha umplute sau aflate sub operare şi pregatire

00

Depozitul ecologic Vidra pentru deşeuri menajereS.C. SYSTEMA ECOLOGIC SRL

Biroul central: Bd. Nicolae Titulescu no. 1, bl. A7, sc. C, ap. 64, sector 1 Bucureşti Punct de lucru: Vidra judeţul Ilfov

b 2001/2023 241. celula :4,2 Ha închisecelulele 2. şi 3. :4,2 Ha operaţionalecelula 4. :4,2 Ha în construcţie

~8.000.000

Glina Ochiul Boului /SC ECOREC S.A.

Biroul central: Bucureşti, str. Schitu Darvari nr. 2 et. 1 apt. 2, sector 2Puncte de lucru: Soseaua de Centura nr. 2, Popesti – Leordeni ,judeţul Ilfov

b 2001/2045 120din care 37 ha sunt închise din partea noua prima celula- 2,5 ha sunt închise;pentru 16 ha există un permis de construcţie şi vor fi dezvoltaţi în paşi de câte 1 ha

~16.000.000

Capacitate totală

~29.400.000

Tipul:- depozit pentru deşeuri ne-periculoase:”b”

Tabel - Deşeuri depozitate în Chiajna Rudeni, Vidra şi GlinaLocaţia depozitului şi numele operatorului

Deşeuri depozitate în Cantitatea totală depozitată

1999 2000 2001 2002 2003 2004t/an t/an t/an t/an t/an t/an t său m³

Chiajna RudeniSC IRIDEX SRL

43536 361157 361655 400678 309421 340465 1816912

VidraSC SYSTEMA SRL

- - 78245 41953 269884 382439 772521

67

Page 68: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

GlinaSC ECOREC S.A.

- - 110772 435969 342786 323257 1212784

Deşeuri depozitate-total

43536 361157 550672 878600 922091 1046152 3802217

Până în 2004, aproximativ 15% din capacitatea totala a depozitelor a fost ocupată. Din

2004, rămânând o capacitate de aproximativ 29 mil tone, presupunând o cantitate anuală

depozitată în jurul a 1 mil tone, capacitatea rămasă fiind suficientă pentru următorii 30 de ani.

Planificarea pentru înlocuirea acestei capacităţi de depozitare trebuie începută dupa

2013, care reprezintă orizontul de timp pentru acest plan.

Scurtă descriere a situaţiei curente a celor 3 depozite ecologice Toate cele 3 depozite sunt în procesul unei reabilitări şi îmbunătăţiri pas cu pas. Părţile

vechi vor fi reabilitate, iar cele noi vor fi construite conform cerinţelor Directivei UE privind

depozitele de deşeuri.

Serviciul de depozitare va fi suplimentat cu o staţie de sortare cu o capacitate de

aproximativ 130.000 t/an ce va funcţiona în vecinatatea depozitului de la Glina pentru aceasta

staţie fiind deja alocata o suprafaţă de 3 ha şi cu o staţie de sortare cu o capacitate de

aproximativ 130 000t/an ce va contribui la reducerea cantităţii ce urmeaza a se depozita.

Trebuie îmbunatăţită tehnologia instalaţiilor de operare a depozitului pentru a obţine o

rată de compactare suficientă.

Chiajna Rudeni / Iridex SRLDocumentul de autorizare declară depozitul a fi în conformitate cu directiva europeana

privind depozitele de deşeuri. Asta înseamnă că un sistem mineral de etanşare este folosit în

combinaţie cu o membrana geotextila şi cu o folie de plastic ca barieră finală împotriva

pătrunderii apei subterane. Acesta trebuie suplimentat cu un sistem de colectare şi tratare a

apei şi a gazului şi cu un sistem de control al apelor subterane, prin puţuri adânci în amonte şi

în avalul direcţiei de curgere a apelor subterane.

Taxele percepute sunt între 5-7 euro/ tonă, ceea ce este puţin pentru un depozit

ecologic. Investiţia pentru un asemenea depozit este de 2, 5 – 5€/t. Trebuie ţinut cont şi de

investiţia pentru zona de intrare, incluzând puntea de cântărire, sistemul de tratare şi colectare

a apei şi a gazului precum şi costurile de operare.

68

Page 69: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Capacitatea depozitului este suficientă pentru următorii 12-15 ani dacă sunt depozitate anual

250.000 -300.000 t.

Din totalul de 27 ha, 12 ha sunt sub operare şi pregătire. Depozitul este operat de 25 de

persoane.

Drumul de acces este pregătit pentru vreme de iarna. Vehiculele sunt descărcate lângă

rampă de acces şi va rezultă un strat de deşeuri gros de câţiva metri. Acest lucru va cauza o

rată de compactare scăzută. Panta depozitului este mai mult de la 1 la 2 decât de la 1 la 3.

Depozitul nu este protejat cu un material acoperitor, ce poate cauza puncte fierbinţi în timpul

verii sau să ia foc. Materialul de acoperire este disponibil din sectorul de construcţie şi demolări.

Depozitul are un număr suficient de compactoare şi buldozere. 1 turn de colectare de

gaz este localizat în partea stângă a zonei de descărcare. Apa uzată este colectată într-un

bazin care este conectat la o staţie pilot de osmoză inversă. Apele meteorice se scurg de pe

suprafaţă depozitului într-un canal colector ce înconjoara depozitul, iar apa din canalul colector

este combinată cu levigat ca rezultăt al unei neprotejari a depozitului , în special pe versanţi.

În partea nouă a depozitului, suprafaţa are o pantă mică, pentru colectarea apei.

Pe lângă depozit este organizata activitatea de compactare şi separare a PET-urilor.

Este localizată lângă depozit o staţie de incinerare a deşeurilor periculoase, de tip Muffle.

În momentul de faţă capacitatea de incinerare a deşeurilor periculoase existenta este de 6000

t/an, inclusiv deşeurilor periculoase din deşeurile municipale la IRIDEX. Se intentioneaza ca în

viitor aceasta capacitate sa fie crescuta până la 12 000 t/an. Incineratorul este echipat cu un

compartiment de ardere secundara, dispoziţiv de curatare a gazelor de ardere printr-un proces

umed şi cu un dispoziţiv de analiza a compoziţiei gazelor de ardere care este important atat

pentru controlul procesului de incinerare în sine precum şi controlul indicatorilor de mediu

Glina / Ecorec SA Zona depozitului este o vale naturală, cu un strat natural de argilă.

Vechiul depozit de 120 ha se închide pe masura deschiderii celulelor noi (există un

permis de construcţie pentru 16 ha, cu o instalare în etape de celule a câte 1 ha).

Ca parte a închiderii vechiului depozit, 100 de turnuri de colectare a gazului, cu o

adâncime de 15 m au fost instalate. Începând cu 2007, gazul colectat va fi incinerat.

Depozitul are un drum de acces şi în zona de intrare este instalată o punte de cântărire,

care trebuie să verifice greutatea vehiculelor care intră şi care ies.

Sunt depozitate în jur de 30.000 t/luna.

69

Page 70: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Zona de descărcare a vehiculelor de colectare este situată la aproximativ 50 m de

drumul de acces. Deşeurile sunt mutate spre o pantă şi lasate să cadă aproximativ 20 m. Rata

de compactare a unui strat de 20 m este scăzută.

Este disponibil un număr suficient de compactoare şi buldozere.

În octombrie 2006 a fost introdusă o staţie de tratare a levigatului, constând într-un

tratament pre-biologic într-un heleşteu deschis, cu intrare de apă şi osmoza inversă.

O suprafaţa de 3 ha este pregatită pentru instalarea unei staţii de sortare cu o capacitate de

60.000 t/an, constând în unităţi de mărunţire, un ciur (lungime: 10m şi diametru: 3m) şi curea

transportoare pentru o sortare manuală în spaţii închise. Fracţii mici, <60 mm vor fi depozitate şi

din fluxul a 4 fracţii: plastic, hârtie, sticlă şi materiale feroase vor fi sortate.

În viitor, vehiculele vor fi descărcate pe o suprafaţă pregătită. Cantitatea totală de deşeuri

ce va merge spre depozitare va fi marunţită şi transferată printr-o curea transportoare către un

punct de descărcare. Este sortat un procentaj de aproximativ 20%.

Depozitul are taxe mai mici de 10 €/t.

Vidra / ECOSUD SRL

Operarea depozitului a început în 2001. depozitul de la Vidra are o suprafaţă totală

de 24 ha, din care 4,2 sunt închise. 2 celule cu 4,2 ha sunt în folosintă şi încă o celulă de 4,2 ha

este în construcţie.

Noua suprafaţă este profilată la bază pentru instalarea unui sistem de drenaj şi are un

mal înconjurător. Protecţia apei subterane constă într-un strat de argilă compactată, o

membrană de plastic şi una geotextila.

Se intenţionează a fi instalate în zona noua puţuri pentru colectarea gazului.

Calitatea apei subterane este controlată de 2 puţuri în amonte şi în aval.

Construcţia îndeplineşte cerinţele Directivei UE privind depozitele de deşeuri.

Înălţimea totală a depozitului este planificată a fi de 40 m, ceea ce este unic în tehnologia

depozitelor de deşeuri.

Capacitatea ramasă va fi suficientă pentru încă 20 de ani, dacă se vor depozita anual

300-400.000 t.

Vehiculele care sosesc sunt descărcate la o rampă. De acolo, este organizat un transport intern

către depozit cu propriile vehicule.

Aria de descărcare va fi suplimentată cu o staţie de sortare manuală mai tarziu.

Depozitul a investit în 2 stadii un tratament al levigatului cu o capacitate de 8m³/ora.

70

Page 71: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Depozitul este echipat cu un număr suficient de compactoare, buldozere,

excavatoare, încărcătoare şi vehicule de transport.

Drumul de acces este pavat şi este conectată o punte de cântărire pentru un sistem

de înregistrare şi facturare, care înregistrează informaţii despre greutatea de pe puntea de

greutate, despre client, numele şoferului şi numărul de înmatriculare a maşinii printr-un card

magnetic ce este introdus într-o cutie de control de către şofer. Sunt produse astfel date privind

înregistrările zilnice de deşeuri.

Depozitul are o taxă de aproximativ 7 €/t.

6.3. DEŞEURI DE PRODUCŢIE 6.3.1 DEŞEURI PERICULOASE 6.3.2. GESTIONAREA DEŞEURILOR DE PRODUCŢIE

Cantităţile totale de deşeuri industriale periculoase generate şi soluţiile optime de eliminare identificate pentru conformare la data aderării sunt prezentate în tabelul următor.

Tabel (tone)Depozitare Recuperare Tratare

fizico-chimica

Incinerare şi coincinerare

Incinerare

Municipiul Bucureşti

2369 3,15 99,13 276,86 213,86

În urma analizării Planului de implementare a Directivei 1999/31/CE privind depozitarea

deşeurilor şi a anexei nr. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea

deşeurilor, se constata ca la nivelul municipiului Bucureşti nu au fost identificate depozite de

deşeuri industriale periculoase.

6.4. DEŞEURI GENERATE DIN ACTIVITĂŢI MEDICALE

Strategia şi programul de gestionare a deşeurilor rezultate de la unităţile sanitare de

asistenta medicala, de cercetare medicala şi învăţământ medical de stat şi privat şi asigurarea

condiţiilor de aducere la îndeplinire a acestora intra în responsabilitatea Ministerului Sănătăţii.

Ministerul Sănătăţii evaluează totodată impactul produs de deşeurile medicale

periculoase asupra sănătăţii populaţiei şi elaborează norme de igiena pentru colectarea,

îndepărtarea şi neutralizarea deşeurilor solide şi reglemenţări specifice pentru gestionarea

deşeurilor provenite de la unităţile sanitare, de asistenta medicala, de cercetare medicala şi de

învăţământ medical, cu avizul autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

Din datele colectate în anul 2006 de către reprezentantii Autotităţii de Sănătate Publică a

Municipiului Bucureşti de la 33 de unităţi spitalicesti din Municipiul Bucureşti, reiese următoarea

situatie:

71

Page 72: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Total deşeuri spitalicesti colectate : 7.218.200 kg

din care: - menajere – 5.087.925 kg;

- taietoare-întepatoare – 397.637 kg;

- infecţioase – 1.652.618 kg;

6.5. NĂMOLURI

6.5.1. NĂMOLURI PROVENITE DE LA EPURAREA APELOR UZATE ORAŞENESTI6.5.1. NĂMOLURI PROVENITE DE LA EPURAREA APELOR UZATE ORAŞENESTI6.5.2. NĂMOLURI PROVENITE DE LA EPURAREA APELOR UZATE INDUSTRIALE

LEGISLAŢIE ŞI ŢINTELEGISLAŢIE ŞI ŢINTE

Tabel - Legislaţie

Legislaţie UE Legislaţie româneascăDirectiva nr. 86/278/EEC privind protecţia mediului, în principal a solului, atunci când nămolul provenit din epurarea apelor uzate este folosit în agricultură

Ordin Comun al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 344/708/ 2004 privind aprobarea normelor tehnice pentru protecţia mediului, în principal a solului, atunci când nămolul provenit di epurarea apelor uzate este folosit în agricultură (monitorul Oficial nr.959 din data de 19.10.2004).

Tabel - Ţinte

Ţinte15.1.1.Prevenirea depozitării ilegale. Începând cu 200715.1.2. Prevenirea deversării nămolului în apele de suprafaţă. Începând cu 200715.1.3. Promovarea, pe cât posibil, a utilizării, în agricultură, a nămolului necontaminat ca îngrăşământ.

Începând cu 2007

15.1.4. Uscarea sau pre-tratarea nămolului pentru co-incinerare în cuptoare de ciment sau incineratoare.

Începând cu 2007

SITUAŢIA ACTUALĂSITUAŢIA ACTUALĂÎn prezent, se afla în stadiul de modernizare o instalatie de epurarea apelor uzate.

Tabel Cantitate generată specifică de nămol

Bucureşti Regiunea 8Kg/loc./an Kg/loc./an

2002 0 0,112003 0 0,122004 0 0,12

OPŢIUNI PRIVIND REFOLOSIREA NĂMOLULUI ÎN AGRICULTURĂ ŞI VALORIFICAREA OPŢIUNI PRIVIND REFOLOSIREA NĂMOLULUI ÎN AGRICULTURĂ ŞI VALORIFICAREA ENERGETICĂ A ACESTUIAENERGETICĂ A ACESTUIAAcest lucru înseamnă controlul continuu al nămolului şi solului.

72

Page 73: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Nămolul provenit din epurarea apelor uzate are un conţinut de apă de 97%. Prin

centrifugare sau presare conţinutul de apă poate fi redus la 70-80%. Procesul de deshidratare

este o pre-condiţie pentru un transport econom şi o posibilă eliminare.

Refolosirea în agricultură necesită un nivel de uscare mai mare de 90% pentru a asigura

faptul că nămolul nu va fermenta şi că poate fi depozitat în silozuri până la refolosire.

Toate tipurile de utilizare termică, ca de exemplu co-incinerare în fabricile de ciment, în

cuptoare în trepte sau incinerare în pat fluidizat necesită o anumită valoare calorică. Aceasta

implică un proces de uscare separată sau în combinaţie cu un incinerator.

O co-incinerare în fabrici de ciment necesită, de asemenea, o valoare calorică suficientă.

Cenuşa rezultătă din uscarea nămolului poate acţiona ca un filtru.

Co-incinerarea în incineratoare necesită un sistem de ardere în trepte. Sistemele vechi

de aprindere cu lignit sau incineratoarele pentru deşeuri sunt echipate cu grătare care permit ca

un procent mare de nămol să poată fi adăugat lignitului.

Dacă nămolul este adăugat cărbunelui măcînat din staţiile de injecţie a cărbunelui

pulbere trebuie uscat întâi şi apoi adăugat cărbunelui. Dezavantajul acestui proces de

incinerare este generarea de cantitate mai mare de praf ceea ce necesită intervale mai dese de

curăţare a boilerului.

Incinerarea în pat fluidizat necesită atât pre-tratare cât şi uscare pentru că particulele din

nămol trebuie distribuite egal în camera de incinerare. Rezultatele incinerării în pat fluidizat sunt

diferite. Numai câteva tipuri de combustibili solizi permit o configurare stabilă a patului fluidizat.

Ca în toate procesele de incinerare, valoarea calorică a combustibilului trebuie să fie de

minim 6000Kj/kg.

Capacitatea de incinerare a unui arzător pe pat fluidizat variază între 2 şi 8 t /oră de TS

(Total solide). Componentele principale sunt:

- Deshidratarea mecanică a nămolului,

- Uscarea termală a nămolului din staţiile de epurare,

- Arzător pe pat fluidizat,

- Recuperarea căldurii de la un generator pe aburi,

- Decantor electrostaţic I,

- Scruber uscat,

- Decantor electrostaţic,

- Scruber pentru gazele de emisie

Şi o turbină de cogenerare, cu schimbătoare de căldură către un sistem de încălzire comună.

Instalaţia trebuie să fie proiectată în aşa fel încât în timpul exploatării în condiţii normale,

nămolul de la staţiile de epurare arde fără aprindere adiţională.

73

Page 74: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

SITUAŢIA VIITOARESITUAŢIA VIITOAREEstimând că în următorii ani 2 milioane de locuitori vor fi conectaţi la staţia de epurare,

va fi produsă o cantitate importantă de nămol.

70 g/loc./zi de “Substanţă Uscată” (TS)” vor fi produse prin tratarea biologică a apelor uzate.

140 t de “Substanţă Uscată” vor fi produse pe zi sau 51.000 t/zi.

Fig. - Opţiuni pentru utilizarea nămolului

Directiva privind utilizarea nămolurilor de la staţiile de epurare în agricultura, precizează

responsabilităţile şi obligaţiile deţinătorul staţiei de epurare şi anume:

- Elaborarea planurilor de îmbunătăţire a activităţii staţiilor de epurare;

- Identificarea utilizatorului de nămol şi a suprafeţelor agricole;

- Anunţarea autotităţii teritoriale de mediu şi a utilizatorului de nămol în cazul apariţiei unor

poluanţi în nămol;

- Contactarea utilizatorului de nămol pentru stabilirea posibilităţilor de utilizare a nămolului;

- Obţinerea permisului de aplicare a nămolului.

74

Page 75: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Anual, Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti identifica agenţii economici generatori de

nămoluri provenite din apele uzate industriale.

6.6.6.6. DEŞEURI DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE (DEEE)DEŞEURI DE ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE (DEEE)

LEGISLAŢIELEGISLAŢIE

Tabel Legislaţie

Legislaţia UE Legislaţia româneascăDirectiva nr.

2002/96/EC privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (DEEE)

HG nr. 448/2005 privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr. 491 din 10.06.2005)

ESTIMARE PRIVIND ECHIPAMENTELE DIN REGIUNEA 8ESTIMARE PRIVIND ECHIPAMENTELE DIN REGIUNEA 8

În 2005, numărul locuitorilor din Regiunea 8 era de 2.207.408, 10% din populaţia

României, sau 551.870 familii. Numărul de echipamente electrice şi electronice este luat din

anuarul staţistic pe 2005.

Tabel - Numărul de echipamente în Regiunea 8

Categorii Numărul de echipamente/1000 locuitori

Număr total

Toate tipurile de radio şi MP3 playere 380,9 879.879

Televizoare 292,2 674.982Frigidere 223,6 516.516Maşini de spălat 158,2 365.442Aspiratoare 104,7 241.857Maşini de cusut 79,7 184.107Telefoane mobile 205,2 474.012

Tabel - Durata de funcţionare a echipamentelor

Nr. Categorii Durata medie de funcţionare (ani)

Greutate medie kg/articol

1 Frigider, congelator 15 622 Maşină de spălat 10 753 Electrice 10 504 Aspirator 8 155 Televizor 6 256 Calculator, monitor, tastatură 5 20

75

Page 76: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Tabel - Greutate totală a echipamentelor autohtone şi importate în România

Categorii Autohtone sau importate

Cantitate(tone)

Greutate medie

Nr. T Kg/articol, Kg/loc.

Radio şi casetofoane 879.879 10.558,6 1,2 kg/itemTelevizoare 674.982 23.624,0 35 Kg/itemFrigidere 516.516 32.024,0 62 KgMaşini de spălat 365.442 18.272,0 50 KgAspiratoare 241.857 2419,0 10 kgMaşini de cusut 184.107 9205,0 50 KgTelefon mobil 474.012 47,0 0,1 KgMaşini de spălat vase 1.365 49,14 36 kgCuptoare 32.397 1749,0 54 KgCuptoare cu microunde 33.745 455,0 13,5Convectoare 283.148 1699,0 6 KgAparate de aer condiţionat 47.325 1514,0 32 KgFax 17.257 86,0 5 KgCameră video 42.063 35,7 0,850 KgLămpi fluorescente 2.666.692 182,0 0,08 KgCombine frigorifice pentru spaţii comerciale

2.201 286,0 130 kg

Frigidere mici 1.100 77,0 70 kgBoiler 19315 1545,0 80 KgCalculator, monitor, tastatură 18.996 266,0 14 kg

Cu ajutorul acestor cifre se poate calcula cantitatea de deşeuri din echipamente electrice

şi electronice generată anual.

PLANUL DE IMPLEMENTAREPLANUL DE IMPLEMENTARE

În Planul de Implementare a Directivei 2002/96, s-a agreat colectarea unei cantităţi de

DEEE generate anual, de 2 kg/locuitor pe an dupa 31.12.2006, de 3 kg/locuitor pe an dupa

31.12.2007 şi începând cu 2009 de 4 kg/locuitor pe an dupa 31.12.2008.

Tabel - Cantitate de deşeuri din echipamente electrice şi electronice generată anual care poate fi colectată

Date limită pentru ţinte

31.12.2006 31.12.2007 31.12.20082 kg/locuitor pe an

3 kg/locuitor pe an

4 kg/locuitor pe an

An de referinţă 2007 2008 2009Număr populaţie din Regiunea 8

2207549 2207723 2207756

Cantitate anuală 4415,0 6623,0 8831,0

76

Page 77: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

colectată de DEEE (t/an)

Aceasta va fi necesita o capacitate de dezasamblare de 8 831 0561 t/an.

Costul de dezasamblare variază între 175 şi 350 €/t, în funcţie de categoria de deşeuri din

echipamente electrice şi electronice care se dezasamblează şi a condiţiilor impuse pe piaţa

materiilor prime secundare.

ORGANIZAREA PUNCTELOR DE COLECTAREORGANIZAREA PUNCTELOR DE COLECTARE

Conform H.C.G.M.B. nr.296/07.12.2006 privind aprobarea punctelor de colectare a

deşeurilor de echipamente electrice şi electronice au fost stabilite stabilite punctele de colectare

ale deşeurilor de echipamente electrice şi electronice astfel:

Sectorul 1

Str.Carpati nr.100Str. Afanata nr.1,3,5,7

Sectorul 2

Str.Baicului nr.69

Sectorul 3

Sos.Dudesti-Pantelimon nr.2-4-6Str.Braţării intersecţie cu str. Liviu Rebreanu nr.60-70

Sectorul 4

Str.Niculitel nr.6Str.Calea Serban Voda nr.162-164

Sector 5

Str.Aleea Salaj intersecţie cu str. Soldat Pricopan şi str.Dunavat

Sector 6

Str.Drumul Sabareni fara număr postal (fostul CAP Chiajna)

În Bucureşti sunt autorizate 3 companii private care se ocupă cu colectarea DEEE. Acestea sunt:

SC Remat Bucureşti Sud SA Sc As Metal Com SRL SC Remat Vest SA

77

Page 78: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

În Bucureşti, companiile sunt răspunzătoare de colectarea deşeurilor din echipamentele electrice şi electronice.

6.76.7 VEHICULE SCOASE DIN UZVEHICULE SCOASE DIN UZ

LEGISLAŢIELEGISLAŢIE

Legislaţia naţională se bazează pe transpunerea Directivei UE 2000/53.

Tabel - Legislaţie

Legislaţie UE Legislaţie românescăDirectiva nr. 2000/53/EC privind vehiculele scoase din uz (VSU)

Hotarâre de Guvern nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial nr. 32 din data 11.01.2005.).

NUMĂRUL DE VEHICULE ÎN REGIUNEA 8NUMĂRUL DE VEHICULE ÎN REGIUNEA 8

Tabel - Distribuţia şi numărul de vehicule în Regiunea 8

Numărul vehiculelor Categoria M1 – în 2003Vechimea vehiculelor

0 – 5 ani 6 – 10 ani 11 – 15 ani

16 – 20 ani

>20 ani Total

Numărul de vehicule

129.878 145.853 125.017 134.046 159.744 694.533

19 % 20 % 18 % 19 % 24 % 100 %

Fig. - Configuraţia vehiculelor M1

Configuraţia vehiculelor M1

0-5 ani19%

6 - 10 ani20%

11 - 15 ani18%

16 - 20 ani19%

>20 ani24%

0-5 ani 6 - 10 ani 11 - 15 ani 16 - 20 ani >20 ani

78

Page 79: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

În Regiunea 8 sunt înregistrate aproximativ 800.000 vehicule. Din acestea 87% sunt

berline şi 13% vehicule comerciale. 164.500 vehicule (20% ) au o vechime mai mare de 20 ani,

144.328 (18%) au o vechime între 16 -20 ani şi 138.842 (17%) au o vechime între 11 -15 ani în

legătură cu anul 2003.

Tabel - Vechimea vehiculelor N1, vehicule comerciale, în Regiunea 8 în 2003

Numărul şi vechimea vehiculelor N1 în Regiunea 8Tipul de vehicul 0 – 5 ani 6 – 10

ani11 – 15 ani 16 – 20 ani > 20 ani Total

Vehicule mixte 6208 3987 1329 997 854 13373Vehicule speciale 1244 3 53 24 48 1372Vehicule comune 450 1264 910 635 530 3789Basculante şi containere 29381 28966 11543 8626 4324 82840Total vehicule categoria N1

37283 34220 13835 10282 5756 101376

36% 34% 14% 10% 6% 100%

Fig. - Vechimea vehiculelor N1, vehicule comerciale

ŢINTE PRIVIND VALORIFICAREA ŞI RECICLAREAŢINTE PRIVIND VALORIFICAREA ŞI RECICLAREATabel - Ţinte privind colectarea şi tratarea vehiculelor scoase din uz

1.2. Verificarea punctelor de colectare necesare pentru fiecare judeţ. (În prezent, sunt prevăzute 3 puncte de colectare pentru Bucureşti şi 1 punct de colectare pentru Ilfov)

Începând cu 2006

1.3. Extinderea refolosirii şi reciclării materialelor masinilor scoase din uz şi valorificarea energetică a acelor materiale care nu pot fi reciclate.

Începând cu 2007

1.4. Valorificarea a cel puţin 75% din maşinile produse înainte de 1980

Începând cu 2007.

1.5. Valorificarea a cel puţîn 85% din maşinile produse după 1979 Începând cu 2007.1.6. Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 70% din maşinile produse înainte de 1980

Începând cu 2007.

Vehicule categoria N1, în Regiunea 8, în 2003

16-20 ani10%

>20 ani6%

0-5 ani36%

11-15 ani14%

6-10 ani34%

79

Page 80: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

1.7. Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 80% din maşinile construite după 01.01. 1980

Începând cu 2007

1.8.Refolosirea şi valorificarea a cel puţin 95% din vehiculele scoase din uz

Începând cu 2015

1.9. Refolosirea şi reciclarea a cel puţin 85% din vehiculele scoase din uz

Începând cu 2015

În următorii ani, aproximativ 300.000 de maşini private şi comerciale trebuie colectate,

dezmembrate, refolosite parţial, şi într-un final presate, tăiate şi mărunţine. Capacitatea

necesară anuală nu ar trebui să fie sub 70.000 de vehicule pe an.

În Bucureşti sunt autorizate 3 companii private care se ocupă cu colectarea şi

dezmembrarea vehiculelor scoase din uz. Acestea sunt:

SC Remat Bucureşti Sud SA

Sc As Metal Com SRL

SC Remat Vest SA

Există câteva cifre privind colectarea şi dezmembrarea:Tabel - Colectarea şi dezmembrarea vehiculelor scoase din uz

2003 2004 2005- vehicule categoria M1 15687 18824 20430- vehicule categoria N1 5425 4840 6495Total 21112 23664 26925

Această capacitate anuală trebuie mărită cu aproximativ 300% pentru a atinge ţintele ce

necesită o capacitate anuală de colectare şi tratare de aproximativ 70-75.000 maşini.

Această capacitate poate fi atinsă numai prin instalaţii bine mecanizate care necesită

multă investiţii. Costul de dezmembrare a maşinilor depinde direct de piaţa meterialelor

secundare şi costurile de eliminare a componentelor periculoase.

În prezent, sunt planificate a fi înfiinţate 3 puncte de colectare pentru Bucureşti. Având în

vedere că berlinele necesită un spaţiu de depozitare de cel puţin 8-10m²/maşină, sunt necesare

spaţii mari pentru depozitarea provizorie a vehiculelor scoase din uz.

Cantitatea de deşeuri periculoase este estimată în următorul tabel:

80

Page 81: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Fig. Reziduuri periculoase din vehicule scoase din uz, dezmembrate

6.8 Deseuri provenite din ambalajeTabel 6.8.1- cantitatea de ambalaje introduse pe piata (anul 2005)

Nr. crt Tip ambalajCantitatea (tone)

1 Sticla 81006.642 Plastic 5540.953 Hartie si Carton 7217.144 Metal - Aluminiu 908.565 Metal - Otel 125.716 Metal - Total 1034.277 Lemn 268.088 Altele 33.979 Sticla 43

10 Plastic 1139.6111 Hartie si Carton 1855.7112 Metal - Aluminiu 17.8613 Metal - Otel 154.714 Metal - Total 172.5615 Lemn 48.1416 Altele 156.9317 TOTAL GENERAL din care: 9851718 Total Ambalaje de Desfacere 3415.95

Tabel 6.8.2- Deseuri de ambalaje preluate de consiliile locale in anul 2005 (tone)

Tip ambalajCant des ambalaje

preluate Cantitatea de deseuri ambalaje valorificate

Cant deseuri ambalaje eliminate

prin:

020004000

60008000

10000

120001400016000

1800020000

Greutate (t)

Regiunea 8 Bucureşti - Ilfov

Deşeurinepericuloase

15247 17343 19410

Deşeuri periculoase 595 667 767Procent 3,90% 3,84% 3,95%

2003 2004 2005

Deşeuri Periculoase

81

Page 82: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

total

Din care toxice si periculoase total reciclate

Valorificate energetic

Alte forme reciclare incinerare

Deposit. controlata

Sticla 13767.25 0 879.39 879.39 0 0 0 12887.86Plastic 20113.75 0.32 75.9 31.04 0 44.86 0 20037.85Hartie si Carton 27371.73 0 183.85 141.47 0 42.38 0 27187.88Metal - Aluminiu 8068.03 0 100.45 100.45 0 0 0 7967.58Metal - Otel 0 0 0 0 0 0 0 0Metal - Total 8068.03 0 100.45 100.45 0 0 0 7967.58Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0Altele 80570.8 0 3.09 3.09 0 0 0 80567.71TOTAL GENERAL 149891.6 0.32 1242.68 1155.44 0 87.24 0 148648.9

6.9. IMPACTUL ACTIVITĂŢILOR DE GESTIONARE A DEŞEURILOR ASUPRA MEDIULUI6.10. INIŢIATIVE ADOPTATE PENTRU REDUCEREA IMPACTULUI DEŞEURILOR

ASUPRA MEDIULUI

La nivelul Municipiului Bucureşti sunt initiate programe pilot privind colectarea selectivă a

deşeurilor, demarate de primăriile de sector .

Deşeurile ce intră în categoria deşeurilor reciclabile, sunt colectate şi valorificate către

societătile cu activitate tip REMAT din Municipiul Bucureşti şi tară .

La sediul A.P.M. Bucureşti au avut loc mai multe întruniri cu reprezentanţi ai

administraţiei publice locale (primăriile de sector) şi societăţile de salubrizare ce îşi desfăşoară

activitate pe raza Municipiului Bucureşti.

Până la această dată au fost realizate următoarele:

- s-au identificat de către primăriile de sectoare spaţiile (terenurile) disponibile pentru

amenajarea depozitării deşeurilor reciclabile:

● sector 1: Platforma T.C. Carpaţi;

● sector 2: str. Fantanica nr. 39, str. Gherghitei nr. 27, piaţa Obor;

● sector 3: punct final depozitare selectivă – spaţiu amenajat la depozitul Glina;

● sector 4: sos. Olteniţei – tronson Sura Mare – C. Brancoveanu; sos. Berceni – str. Ion

Iriceanu, Bd. Marăsesti nr. 42, sos. Giurgiului nr. 125;

● sector 5: sos. Cotroceni x str. Zării; Calea 13 Septembrie – str. Izvor; sos. Panduri – Calea

13 Sept.; str. Uranus – 13 Sept; 13 Sept x str. Sebastian (la complex); Bd. Eroilor (în staţie,

vis-a vis de spital); str. Gh. Marinescu x str. Dr. Bagdasar; str. Sebastian x Calea Rahovei;

sos. Alexandriei x sos Bucureşti-Măgurele x sos. Antiaeriană; Piaţa M. Kogălniceanu x Piaţa

Operei;

● sector 6: zone blocuri 4 etaje din Dr. Taberei şi Miliţări.

82

Page 83: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

- pe raza fiecărui sector s-a început conştientizarea populaţiei prin difuzarea de material

publicitar privind colectarea selectivă, atât la asociaţiile de locaţări, cât şi la nivelul

instituţiilor şcolare:

- s-a stabilit de către primăriile de sectoare împreună cu societatea/societăţile ce

desfăşoară activitate de salubrizare pe raza fiecărui sector, culorile pubelelor:

o sector 1 + 4: S.C. REBU S.A. a stabilit pentru PET pubele albastre, pentru hârtie

pubele galbene;

o sector 2: pentru PET pubele albastre;

o sector 3: pentru plastic pubele galbene, pentru hârtie pubele verzi, s-au

achiziţionat cupe de 1,1, mc;

o sector 5: s-au achiziţionat containere de 1,1 mc (100 buc.);

o sector 6: pentru PET pubele verzi, pentru hârtie pubele portocalii.

- pentru realizarea implementării sistemului de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile

au fost stabilite la nivelul fiecărui sector, zone pilot;- la nivelul Municipiului Bucureşti, societatea S.C. URBAN S.A. ce desfăşoară activitate de

salubrizare pe raza sectorului 6, a deschis STAŢIA DE SORTARE DEŞEURI RECICLABILE (PET, PE şi hârtie) – Bd. Iuliu Maniu nr. 15, sector 6; în prezent se

colectează şi deşeuri de sticlă;

- societatea de salubrizare S.C. REBU S.A. ce desfăşoară activitate în mai multe sectoare

are în dotare o instalaţie de tocat PET-uri. S.C. URBAN S.A. ce desfăşoară activitate de salubrizare în sector 6 a amplasat

containere (pentru PET şi hârtie) în zonele: Piaţa Gorjului, Piaţa Veteranilor, Piaţa Dr.

Taberei, ridicarea acestora făcându-se o dată sau de două ori pe săptămână în

funcţie de zonă; S-a stabilit de comun acord cu administratorii pieţelor mărirea

numărului de amplasamente şi containere în jurul pieţelor. APM Bucureşti a sugerat

S.C. URBAN S.A. începerea activităţii de colectare selectivă Complexul studenţesc

Regie şi Grozăveşti la această dată fiind deja amplasate containere suplimentare,

precum şi în zone cu densitate de populaţie ridicată (zona str. Performantei unde

există spaţiu zidit pentru deşeuri menajere).

S.C. REBU S.A. ce desfăşoară activitate de salubrizare în sectoarele 1 şi 4 a început

activitatea de colectare selectivă (deşeuri hârtie) împreună cu primăria sectorului 1 în

şcolile din acest sector, pubelele fiind deja amplasate atât în incinta şcolilor, cât şi în

afara incintei. Activitatea de colectare deşeuri reciclabile PET-uri în sectorul 4 se

desfăşoară într-o prima fază în pieţele agroalimentare unde au fost amplasate

containere inscripţionate separat pentru hârtie, respectiv PET. La Rampa de transfer 83

Page 84: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

deşeuri menajere“Carpaţi” ce aparţine S.C. REBU S.A. depozitarea deşeurilor nu se

făcea numai pe zona betonată, stabilindu-se în urma controlului betonarea întregii

suprafeţe.

A.P.M. Bucureşti a realizat material publicitar pentru informarea publicului privind colectarea

selectiva ce a fost distribuit în unităti scolare şi mijloacele de transport în comun.

6.11. TENDINTE PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR6.11.1. PROGNOZA PRIVIND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE6.11.2. PROGNOZA GENERARII DEŞEURILOR DE PRODUCŢIE6.11.3. IMBUNATATIREA CALITĂŢII MANAGEMENTULUI DEŞEURILOR

PROGNOZĂ PRIVIND DEŞEURILE MUNICIPALE ŞI DEŞEURILE DE AMBALAJE

FACTORI CE INFLUENŢEAZĂ CREŞTEREA CANTITĂŢII DE DEŞEURI GENERATEFACTORI CE INFLUENŢEAZĂ CREŞTEREA CANTITĂŢII DE DEŞEURI GENERATE

Generarea deşeurilor este influneţată de o serie de factori. Cei mai importanţi sunt:

Evoluţia populaţiei,

Evoluţia venitului regional,

Zona pentru care colectarea se face în mod regulat şi programat,

Comportamentul consumatorului (rata şomajului, nivelul de educaţie)

Procent de valorificare a fracţiunilor separate de deşeuri

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Populaţia urbană

2004609

2000600

1996633

1992675

1988742

1987481

1980846

1976919

1972965

1969019

1965081

Tabel Prognoza privind populaţia din Regiunea 8Sursa: INS

Notă: Anul 2003 reprezintă anul de referinţă pentru tabelul de mai sus. Din 2004, populaţia

urbană este în scădere, datorită creşterii migraţiei populaţiei urbane spre zona rurală.

Tabel Prognoză privind PIB pentru Regiunea 8

An Rata de creştere a PIB-ului % / an2003 5,22004 8,42005 4,12006 6,72007 6,42008 6,32009 5,92010 5,6

84

Page 85: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

2011 5,52012 5,42013 5,3

În concluzie, populaţia este în descreştere iar economia în creştere.

Creşterea numărului de zone care beneficiază de servicii de colectare a deşeurilor din

zonele urbne şi rurale duce la creşterea cantităţii deşeurilor solide municipale. Pentru Regiunea

8 ţintele sunt:

- 2009: conectarea a 100% din populaţia urbană

- 2009: conectarea a 100% din populaţia rural după închiderea tuturor depozitelor care nu

sunt în conformitate cu cerinţele Directivei europene privind depozitele.

În Bucureşti, rata de colectare este de 100%. Ţintă pentru 2012 al oraşului Bucureşti este

deja îndeplinita.

Deşi comportamentul consumatorului nu poate fi măsurat exact, există o tendinţă a

creşterii vârstei medii, o descreştere a şomajului, şi o creştere a nivelului mediu al educaţiei.

Oricum, corelarea matematică a acestor două tendinţe este nedefinită pentru România.

Viitoarele impacte ale noilor cerinţe privind ambalajele (cum ar fi sistem de depozitare pentru

sticle, cutii), pot face să scadă generarea de DMS mixte, în timp ce va creşte cantitatea de

materiale de ambalaje colectate separat.

PROGNOZA PRIVIND GENERAREA ŞI COLECTAREA SEPARATĂ A DEŞEURILORPROGNOZA PRIVIND GENERAREA ŞI COLECTAREA SEPARATĂ A DEŞEURILOR

Sunt aplicate două metodologii de calcul pentru prognozarea cantităţii de deşeuri

generate. Generarea deşeurilor municipale este sporită de rata/an menţionată mai sus, cât şi de

lărgirea suprafeţei de colectare din cadrul judeţului. Cantităţile prognozate de deşeuri de

ambalaje generate sunt calculate conform Planului pentru Implementarea Directivei 94/62/EC

privind deşeurile de ambalaje, modificată prin procedura 2004/12/EC. Cantităţile de ambalaje

sunt calculate pe baza datelor puse la dispoziţie de furnizori, ca fiind cosumul intern din

România.

Cât despre cantităţile de deşeuri generate, există două fracţii de deşeuri pentru care

trebuie sporită colectarea selectivă şi reciclarea: deşeurile biodegradabile şi de ambalaje. O

parte a deşeurilor biodegradabile vor fi redirectionate de la depozitare şi cel mai probabil vor fi

compostate sau tratate printr-o alta metoda (pe baza anului de referinţă 1995 şi a ţintelor date

de reducere a cantităţilor) precum şi o parte a deşeurilor de ambalaje, după cum a fost

prezentat mai sus.

85

Page 86: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Prognoza privind generarea deşeurilor este calculată prin prognozarea separată a

cantităţii generate în mediul urban şi rural. Cele două prognoze vor fi cuprinse într-un tabel cu

privire la generarea regională de deşeuri, combinată cu prognoza privind colectarea separată a

deşeurilor.

PROGNOZĂ PRIVIND CONSUMUL INTERN DE MATERIALE PENTRU AMBALAJEPROGNOZĂ PRIVIND CONSUMUL INTERN DE MATERIALE PENTRU AMBALAJE

Valori privind producţia anuală de materiale de ambalat au fost oţinute din chestionare

trimise producătorilor de ambalaje, în 2002. Din acest studiu se estimeză că în România, în

2002, s-au consumat 850.000 t de materiale de ambalat. Aceasta echiveleză cu 54 kg /

persoană / an.

Împărţirea deşeurilor pe fiecare regiune se calculeză pe baza unui index care ţine cont

de creşterea consumului populaţiei pe acea zonă pentru: alimente şi băuturi, non-alimente şi

articole utile (tabelul 4-3). Înmulţirea diferiţilor indicatori cu întreaga cantitate de deşeuri de

ambalaje reflectă consumul regional de materiale pentru ambalat. (tabelul 4-4).

În PRGD, rata de creştere a deşeurilor de ambalaje este :

- 10%/an între 2003 şi 2006,

- 7%/an între 2007 şi 2009, şi

- 5%/an între 2010 şi 2013.

Procentele de mai sus aproape că dublează cantitatea de deşeuri de ambalaje pe un

interval de 10 ani. Se estimează că 40% din total vor proveni din industrie şi 60% de la

gospodării şi activităţi comerciale.

În cel de-al II-lea tabel, categoriile diferite de ambalaje: hârtie şi carton, sticlă, plastic, metal

şi lemn, au prognozate aceleaşi procente. Componenţa materialelor de ambalaj a fost estimată

în mod iniţial de a fi de 26, 5% pentru carton şi hârtie, 30% pentru plastic, 20% pentru sticlă, 11,

75% pentru metal şi 11, 75% pentru lemn. Se estimează că acestă componenţă nu se va

schimba pe parcursul periodei planificate.

Tabel : Index privind alocarea deşeurilor de ambalaj, pe regiune, bazat pe cheltuiala consumatorilorRegiune Locuitori

(2004)Cheltuiala

cosumatorilor

Cheltuieli pentru alimente, bunuri non-alimentare, şi servicii

Index pe regiune pentru totalul

de deşeuri generat

e

2002 Deşeuri

de ambalaje generate

în regiune

2002 Indexul privind

generarea deşeurilo

r

Nr. Lei/an.*loc. % Lei/ Lei/an t/an kg/an*loc.86

Page 87: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

loc.*an1 3.674.367 2559347 51,

51.318.064 4,8E+12 0,1391 159.904 43,52

2 2.848.219 2751383 56,2

1.546.277 4,4E+12 0,1265 145.413 51,05

3 3.379.406 2533570 55 1.393.464 4,7E+12 0,1352 155.481 46,014 2.317.700 2558275 47,

91.225.414 2,8E+12 0,0816 93.774 40,46

5 1.958.648 2808452 62,2

1.746.857 3,4E+12 0,0983 112.968 57,68

6 2.740.064 2970463 58,7

1.743.662 4,8E+12 0,1372 157.748 57,57

7 2.523.021 2905224 58,5

1.699.556 4,3E+12 0,1231 141.579 56,11

8 2.226.457 3502610 71 2.486.853 5,5E+12 0,1590 182.813 82,11Români

a21.667.88

23,48E+1

31,0000 1.149.67

954,31

Total ambalaje = 1.149.679 (murdare) Consumul din România, raportat de producători, 2004

87

Page 88: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Tabel Evoluţia deşeurilor de ambalaje pe an în tone/regiune

1 0 % c r e ş ţ e r e p e a n 7 % c r e ş ţ e r e p e a n 5 % c r e ş ţ e r e p e a nR e g . 2 0 0 2 2 0 0 3 2 0 0 4 2 0 0 5 2 0 0 6 2 0 0 7 2 0 0 8 2 0 0 9 2 0 1 0 2 0 1 1 2 0 1 2 2 0 1 3

1 159.904 175.895 193.484 212.833 234.116 250.504 268.039 286.802 301142 316199 332009 3486102 145.413 159.954 175.949 193.544 212.899 227.802 243.748 2 6 0 . 8 1 273851 287543 301920 3170163 155.481 171.029 188.132 206.945 2 2 7 . 6 4 243.575 260.625 278.869 292812 307453 322825 3389664 9 3 . 7 7 4 103.151 113.466 124.813 137.294 146.905 157.188 168.191 176601 185431 194702 2044385 112.968 124.265 136.691 1 5 0 . 3 6 165.396 176.974 189.362 202.618 212749 223386 234555 2462836 157.748 173.523 190.875 209.963 230.959 247.126 264.425 282.935 297082 311936 327533 3439097 141.579 155.737 1 7 1 . 3 1 188.441 207.285 221.795 237.321 253.933 266630 279962 293960 3086588 182.813 201.094 221.203 243.323 267.656 286.392 306.439 3 2 7 . 8 9 344284 361499 379574 398552

R o m â n i a 1.149.679 1.264.647 1.391.112 1.530.223 1.683.246 1.801.073 1.927.148 2.062.048 2.165.151 2.273.408 2.387.079 2.506.433

Tabelul Prognoză privind componenţa ambalajelor în Regiunea 8 (tone/an)

Regiunea 8 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Consumul de ambalaje 201094 221203 243323 267656 286392 306439 327890 344284 361499 379574 398552Hârtie şi carton 53290 58619 64481 70929 75894 81206 86891 91235 95797 100587 105616Plastic 60328 66361 72997 80297 85918 91932 98367 103285 108450 113872 119566Sticlă 40219 44241 48665 53531 57278 61288 67578 68857 72300 75915 79710Metal 23629 25991 28591 31450 33651 36007 38527 40453 42476 44600 46830Lemn 23629 25991 28591 31450 33651 36007 38527 40453 42476 44600 46830

16 Noiembrie 200689

Page 89: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

PROGNOZĂ PRIVI ND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE ŞI BIODEGRADABILEPROGNOZĂ PRIVI ND GENERAREA DEŞEURILOR MUNICIPALE ŞI BIODEGRADABILE

Tabelul 4-6 prezintă evoluţia cantităţilor de deşeuri municipale şi a celor biodegradabile. În

timpul perioadei alese, deşeurile biodegradabile se aşteptă să crescă de la 515.000 la 558.000

t/an, ceea ce insemnă o creştere de 8, 3% pe parcursul a 10 ani.

Toate componentele “biodegradabile” derivă din tabelul - care descrie starea actuală a

gestionării deşeurilor în Regiunea 8.

Tabel Prognoză privind deşeurile municipale

  An 2003 2010 2013

    TotalBiodegradabil

e TotalBiodegradabil

e TotalBiodegradabil

e 1. Deşeuri

municipale (deşeuri menajere şi asimilabile provenite din comerţ, industrie, instituţii, din care:

920.579 487.083

958.613 503.489

981.805 515.670

1.1

Deşeuri menajere mixte

658.514 349.012

713.048 385.562

730.299 394.890

 Urban

658.514 349.012

365.382 365.382

706.079 374.222

  Rural 0 0 20.180 20.180 32.294 20.6681.2 + 1.3

Deşeuri asimilabile (colectate mixt şi separat)

198.642 89.146

209.467 94.260

214.534 96.540

1.5

Deşeuri din grădini şi parcuri 11.541 10.964 12.203 11.593 12.498 11.873

1.6

Deşeuri din piaţe 9.911 8.870 10.421 9.379 10.673 9.606

1.7

Deşeuri stradale 12.743 2.549 13.474 2.695 13.800 2.760

1.8

Deşeuri generate şi necolectate 30.071 26.542 0 0 0 0

  Urban 0 0 0 0 0 0  Rural 30.071 26.542 0 0 0 0

91

Page 90: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

TINTELE PRIVIND DEŞEURILE EXPRIMATE ÎN TONETINTELE PRIVIND DEŞEURILE EXPRIMATE ÎN TONE

DEŞEURI DE AMBALAJEDEŞEURI DE AMBALAJE

Tabel Ţinte: deşeuri de ambalaje ce urmează a fi reciclate (%)

Procent de reciclare % 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2013H+C 49,8 52 53,3 53,8 55,7 60,1 66,8 71,5 75,9 84Plastic 3,77 6 7 8 10 11,3 12,3 13,8 15,5 23,3Sticlă 12,8 15,9 18,6 20,6 21,5 32 38 44 48,4 60,2

Metal 32 33,2 35,7 37,8 39,2 50 56,9 64,4 72,2 87Lemn 0 0 1,7 4,1 4,7 7,4 8,5 12,2 15,5 19,1

Reciclare totală 21 23 24,7 26,1 27,6 33 37,5 41,9 45,951,2

6Refolosire totală 21 25 30 32 34 40 45 48 53 62

Tabel Deşeuri de ambalaje ce trebuie reciclate (t/an)2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Total4150

35010

45919

56875

77791

69942

712020

314070

616169

016977

521415

0

H+C2652

63046

84335

23814

24225

34878

3 58016 65203 72677 76310 88677Plastic 2273 3980 5107 6421 8588

10384 12094 14247 16802 17642 27846

Sticlă 5146 7031 90471102

21230

91960

3 24908 30263 34977 36725 47964

Metal 7558 86251020

21188

21318

51799

5 21912 26040 30456 31978 40723Lemn 0 0 486 1289 1581 2663 3273 4933 6581 6910 8940

Din 2006 şi 2013, colectarea separată, valorificarea şi reciclarea deşeurilor de

ambalaje va creşte semnificativ de la aproape 200 la 400.000 t/an.

Ţintele privind reciclarea hârtiei şi cartonului măresc cantitatea ce urmează a fi

reciclată cu 45% de la 42.000 t în 2007 la 88.000 t în 2013. În 2002, fabricile de hârtie au

reciclat aproximativ 120.000 t/an hârtie şi carton secundar. Pentru 2013, vor trebui să fie

reciclate 300-350.000 t/an de hârtie şi carton.

Pentru Regiunea 8, în 2013 capacitatea totală pentru reciclarea plasticului şi a PET-

urilor va trebui să atingă 28.000 t/an. Capacitatea actuală din România este de 45-50.000

t/an. Va fi necesară o capacitate suplimentară de aproximativ 120-130.000 t, deşi toate

acestea vor fi măcinate şi zdrobite pentru a fi transportate la instalaţiile de procesare.

Procentul de reciclare a sticlei în Regiunea 8 va spori întreaga cantitate de la 12.000

t/an în 2007 la 48.000 t/an în 2013. Pentru România, va fi necesară o capacitate suplimentară

de 300.000 t/an, mult peste capacitatea din prezent de 50-60.000 t/an.

92

Page 91: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Industria de prelucrare a metalelor din România proceseză 4.000.000 t/an de metale

anual. Creşterea propusă pentru cantitatea reciclată de metale provenite din gospodării şi

sectorul comercial este de 250.000 t/an pentru 2013 şi va fi uşor de atins.

DEŞEURI BIODEGRADABILEDEŞEURI BIODEGRADABILE

Tabel Prognoză privind reducerea cantităţii de deşeuri eliminatePrognoză privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile eliminate în 2010 şi 2013Reducere cu 25% şi 50% versus cantitatea de deşeuri biodegradabile generate în 1995Cantitate de deşeuri biodegradabile în 1995: 497.381 t

        2010 2013Cantitatea generată de deşeuri biodegradabile       503.489 451.488Cantitate maximă de deşeuri biodegradabile care poate fi eliminată   373036 248.691Cantitatea de deşeuri biodegradabile ce trebuie redusă de la eliminare   130.453 266.979

Ţintele privind reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile ce vor fi eliminate se

bazează pe anul 1995 şi este de 497.381 t / an sau în jurul a 500.000 t/an.

Urmându-se ţintele, în 2010 va trebui atinsă o reducere a cantităţii generate de deşeuri

biodegradabile cu 25% şi în 2013 cu 50%.

În cifre absolute, reducerea trebuie să fie de 130.453 t/an pentru anul 2010 şi de

266.797 t/an pentru 2013.

Asta înseamnă colectarea separată a acestei cantităţi sau o capacitate maximă de

compostare şi/ sau tratarea mecanico-biologică a cantităţii duble de deşeuri mixte.

CERINŢELE REGIONALE PRIVIND COLECTAREA ŞI ELIMINAREA DEŞEURILORCERINŢELE REGIONALE PRIVIND COLECTAREA ŞI ELIMINAREA DEŞEURILOR

Regiunea 8 are o structură urbană şi aproape toţi locuitorii sunt conectaţi la serviciul de

colectare al deşeurilor.

Tabel Procent privind colectarea deşeurilor pentru Regiunea 8

Regiunea 8 Total Urban Rural% % %

Bucureşti 100 100 0

Tabel Ţintele generale pentru Regiune

Ţinta generală ţintă  Regiunea 8                      

    2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013Procent de conectare în Regiunea 8 90 100

93

Page 92: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Procent de conectare în zona urbană a Regiunii 8 100Procent de conectare în zona rurală 25% 100%Colectare separată în zona urbană 50%Colectare separată în zona rurală 8% 20%  % indicativ privind vechile depozite închise şi/sau în curs de a fi închise 0% 100%% indicativ privind deşeurile menajere depuse în depozite ecologice 100%  

Populaţia rurală a judeţului Ilfov este conectată la serviciul de colectare în 25%, doar

38% din populaţia judeţului fiind deservită. Împreună cu Bucureştiul, care are un procent de

conectare de 100% procentul total de conectare în regiune se ridică la 89%, ceea ce

satisface ţintele până în 2013. Conform ţintelor, procentul actual de conectare de 25% din

zona rurală trebuie extins la 100% în 2009, când toate depozitele care nu sunt în conformitate

cu cerinţele Directivei UE privind depozitele de deşeuri trebuie închise. Asta ar însemna

creşterea capacităţii de colectare la aproximativ 27.000 t/an.

Astăzi, sistemul de colectare separată din Regiunea 8 acoperă 7-10% din deşeurile

menajere şi din activităţile comerciale. Sistemul de colectare separată a deşeurilor trebuie

extins astfel încăt să acopere 20% din gospodării în 2012. Asta însemnă o creştere a

capacităţii prezente de 66400 t/an la ~ 200.000 t/an.

94

Page 93: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

6.12. SUBSTANŢE ŞI PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

Conform Regulamentului privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la

utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, Agenţia pentru Protecţia

Mediului Bucureşti a participat şi s-a implicat în campanii de informare / conştientizare a

publicului şi a sectoarelor industriale privind ODS-urile (substanţe care depreciază stratul de

ozon). În cadrul acestei campanii au fost prezentate proiectele existente şi în curs de

desfăşurare în domeniul ODS-urilor şi masurile prioritare stabilite conform cerinţelor

europene şi anume:

- întroducerea restricţiilor specifice privind fabricarea şi comercializarea de sisteme

industriale de refrigerare ce utilizează HCFC-uri (Hidro cloro fluoro carburi);

- îmbunătăţirea cunoaşterii standardelor de securitate şi a implicaţiilor utilizării de

echipamente second hand;

- încurajarea implicării ONG-urilor la toate nivelurile şi în toate acţiunile legate de eliminarea

ODS-urilor;

- proiecte în domeniul ODS-urilor

6.12.1. IMPORTUL ŞI EXPORTUL ANUMITOR SUBSTANŢE ŞI PREPARATE PERICULOASE- se realizeaza conform HG 697/2004 privind aprobarea Procedurii de consimtamant prealabil

în cunosţintă de cauza pentru controlul importului şi exportului anumitor substanţe şi

preparate chimice periculoase – procedura PIC.

6.12.2. EVALUAREA RISCULUI UTILIZĂRII SUBSTANŢELOR CHIMICE PERICULOASE ASUPRA SĂNĂTĂŢII UMANE ŞI A MEDIULUI Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti a identificat agenţii economici care

importa/produc/comercializează/utilizează/chimicale ce intra sub incidenta următoarelor

prevederi:

- Ord. MMGA nr. 230/2005 pentru aprobarea Procedurii de raportare referitoare la

substanţele existente aflate în inventarul IESCE-EINECS conform H.G. nr. 2427/2004

privind evaluarea şi controlul riscului substanţelor existente ;

- Strategia UE privind mercurul;

- H.G. nr. 697/2004 privind aprobarea Procedurii PIC;

- H.G.nr.347/2003 şi H.G. nr.932/2004 privind restricţionare introducerii pe piaţa şi a

utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase.

95

Page 94: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

6.12.3. PREVENIREA, REDUCEREA ŞI CONTROLUL POLUĂRII MEDIULUI CU AZBEST La nivelul municipiului Bucureşti au fost identificati agentii economici care desfăşoara

activităţi cu produse care care conţin azbest şi care intra sub incidenta :

- H.G. nr.123/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest

- H.G. nr. 734/2006 pentru modificarea H.G.nr.123/2003

6.12.4. SUBSTANŢE REGLEMENTATE DE PROTOCOLUL DE LA MONTREAL (ODS)- sunt acele substanţele reglementate prin OUG 89/1999 privind regimul comercial şi

introducerea unor restrictii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon

(ODS) aprobata cu modificari şi compleţări de Legea 159/2000 (agenti frigorifici, bromura de

metil, solvenţi clorurati, spume, HFC).

6.12.5. BIOCIDE (UTILIZARE, IMPORT, EXPORT)

Directiva Parlamentului European şi Consiliului 98/8/CE privind introducerea pe piaţă a produselor biocide: în curs de transpunere la Ministerul Sănătăţii6.12.6. POLUANŢII ORGANICI PERSISTENTI- Conventia de la Stockholm privind poluanţii organici persistenti (22.05.2001)

- Legea nr.261/2004 pentru ratificarea Conventiei de la Stockholm privind poluanţii organici

persistenti

- Decret nr.453/2004 privind promulgarea Legii pentru ratificarea Conventiei de la

Stockholm.

Noile substanţe incluse pe lista POP-s a Conventiei de la Stockholm sunt :

● clordecanul - este un pesticid, care nu a fost omologat la noi în tara. ● hexaclorciclohexanul - lindan. ● pentabromdifenil eter, octobromdifenil eter , hexabromdifenil şi perflorooctan sulfonat - substanţe rezultate în urma unor procese chimice.

6.12.7. PRODUSE FITOSANITARE – PESTICIDE6.12.8. MERCUR Conform Strategiei UE privind mercurul, acesta se poate gasi în:

- dispoziţive electrice şi electronice (baterii, acumulatori, întrerupatoare, etc), alte

componente cu continut de mercur (vehicule uzate) aparate de masura şi

control(termometre, manometre)

- amalgam dentar inclusiv deşeurile rezultate de la cabinetele medicale care il folosesc,

surse de iluminat (tuburi fluorescente, lampi de neon, etc)

- industria cloro-sodica, industria cuprului, plumbului, zincului

- produse medicinale , veterinare şi cosmetice, sectorul de chimie analitica,etc

- deşeurile contaminate rezultate din demolari

- reziduurile provenite din arderea combustibilor fosili

- filtre şi turte de filtrare utilizate la filtrarea gazelor cu continut de mercur

deşeuri de la spalarea gazelor cu continut de mercur

96

Page 95: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Capitolul 7 Radioactivitatea

7.1 Reţeaua Naţionala de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM)Înfiinţata în 1962, RNSRM este parte integranta a sistemului de supraveghere a

poluării mediului din subordinea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului (MAPM). Înca de la

înfiinţare, RNSRM a fost coordonata ştiinţific, tehnic şi metodologic de către Laboratorul de

Radioactivitatea Mediului (LRM), laborator care în prezent aparţine institutului de Cercetare şi

Ingineria Mediului (ICIM) Bucureşti.

Sarcinile RNSRM constau in supravegherea radioactivităţii factorilor de mediu, în

scopul protecţiei populaţiei şi a mediului înconjurător în caz de accident nuclear sau urgenta

radiologica.

În acest sens, exista în cadrul RNSRM un program unic de măsurări beta globale pentru toţi

factorii de mediu consideraţi (aerosoli atmosferici, depuneri şi precipitaţii atmosferice, ape de

suprafaţa şi de adâncime, vegetaţie spontana, sol necultivat), program elaborat şi controlat de

LRM.

Tipul probelor de mediu colectate, frecventa de colectare, tehnicile de prelevare,

pregătire şi măsurare a probelor de mediu, calculul valorilor activităţilor specifice, a limitelor

de detecţie şi a impreciziilor rezultate pentru fiecare tip de proba în parte, precum şi

transmiterea centralizata a datelor sunt conforme cu "Îndrumărul metodologic de lucru la

staţiile Reţelei Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului", elaborat şi periodic

revizuit de specialiştii LRM. Indicaţiile "Îndrumărului metodologic de lucru la staţiile Reţelei

Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului" reglementează programul de lucru şi

activitatea profesionala a tuturor staţiilor de radioactivitatea mediului existente în prezent în

cadrul RNSRM.

Supravegherea radioactivităţii mediului prin programul de lucru ce se desfăşoară la

staţiile RNSRM comporta:

- monitorizarea nivelului radioactivităţii mediului prin măsurări imediate ale probelor

de mediu şi metode rapide de evaluare; are drept scop detectarea imediata a

oricărei creşteri semnificative a radioactivităţii;

- determinărea nivelului global al radioactivităţii artificiale în mediu (proba este

măsurata după 5 zile de la colectare);

- determinărea valorilor radioactivităţii naturale (a descendenţilor gazelor radioactive

radon şi toron emanate de scoarţa terestra în mod natural) în probele de aerosoli;

97

Page 96: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

are ca scop atât interpretarea corecta a rezultatelor măsurărilor imediate, cat şi

urmărirea variaţiei radioactivităţii naturale în atmosferă.

Începând cu 1995, detectarea rapida a unei urgente radiologice se face, în cadrul

RNSRM, şi prin măsurări de debit de doza gama.

Staţia de radioactivitate a mediului Bucureşti este parte componenta a RNSRM.

Staţia de radioactivitate a mediului Bucureşti este amplasata în vecinătatea platformei

meteorologice a Observatorului de Fizica Atmosferei aparţinând Institutului Naţional de

Meteorologie şi Hidrologie (INMH), amplasament situat pe Şoseaua Bucureşti - Afumaţi la

numărul 1581. Staţia Bucureşti supraveghează radioactivitatea factorilor de mediu pentru

oraşul Bucureşti şi zona limitrofa.

Nivelul radioactivităţii mediului este urmărita şi de unităţile de Apărare Civila.

Ca surse potenţiale intravilane pentru poluare radioactiva pot fi menţionate Reactorul

Atomic de la Institutul de fizica Atomica de la Măgurele, care este în buna parte depăşit şi va

trebui dezafectat şi modernizat, deoarece exista pericol unor poluări accidentale.

De asemenea numeroase laboratoare şi întreprinderi folosesc izotopi radioactivi pentru

efectuarea controlului prin gamascopie a structurilor ascunse ale construcţiilor şi utilajelor.

Personalul este autorizat de Comisia Naţionala de Control a Activităţii Nucleare (CNCAN).

Izotopii radioactivi se folosesc şi în tratamente oncologice de către unele unităţi

spitaliceşti, cum este spitalul Fundeni.

Totuşi aceste surse de radioizotopi nu pot crea pericol generalizat ci numai strict local,

cu excepţia cazurilor când vor pătrunde în apa potabila sau alimente.

CNCAN şi-a concentrat atenţia asupra surselor potenţiale de poluare radioactiva din

zonele apropiate de Bucureşti, cum este cazul Centralei Nucleare de la Cernavoda sau cea

de pe malul bulgar al Dunării de la Cozlodui şi de la reactorul din Piteşti.

Curenţii de aer predominanţi, vanturile în zona municipiului Bucureşti sunt de natura sa

diminueze semnificativ pericolul unor concentraţii mari radioactive în caz de accident la una

din cele două centrale nucleare de la sud de Bucureşti. Numai o circulaţie din sud ar favoriza

transportul izotopilor radioactivi spre Capitala, dar frecventa acesteia este foarte mica.

7.2 Situaţia radioactivităţii mediului pe teritoriul Bucureştiului în anul 20067.2.1 Programul standard de supraveghere

În cursul anului 2006 nu s-au înregistrat valori crescute ale radioactivităţii factorilor de

mediu .

În cele ce urmeaza sunt prezentate în mod grafic evolutia indicatorilor de

radioactivitate pe parcursul anului 2006.

98

Page 97: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Fig 7.1 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice imediate (Bq/m3).- orele 8-13

Fig 7.2 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice imediate (Bq/m3).- orele 14-19

Limita atentionare: 10 Bq m-3 la masurarea imediata.Limita avertizare: 50 Bq m-3 la masurarea imediata.Limita alarmare: 200 Bq m-3 la masurarea imediata.

99

Page 98: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Fig 7.3 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice imediate (Bq/m3).- orele 20-01

Fig 7.4 Aerosoli atmosferici, activităţi specifice imediate (Bq/m3).- orele 2-7

Fig 7.5 Depuneri atmosferice totale, activităţi specifice imediate (Bq/m3).-

100

Page 99: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Limita atentionare: 200 Bq m-2zi-1 la masurarea imediata.Limita avertizare: 1000 Bq m-2zi-1 la masurarea imediata.Limita alarmare: 2000 Bq m-2zi-1 la masurarea imediata.

Fig 7.6 Apa bruta , activităţi specifice imediate (Bq/m3).-

Limita atentionare: 2000 Bq m-3 la masurarea imediata.Limita avertizare: 5000 Bq m-3 la masurarea imediata.Limita alarmare: 2x104 Bq m-3 la masurarea imediata.

101

Page 100: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Fig 7.8 Vegetaţie spontana, activităţi specifice imediate (Bq/m3

102

Page 101: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Fig 7.9 Sol, activităţi specifice imediate (Bq/m3)

103

Page 102: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Capitolul 8 Mediul Urban

8.1. Asezarile urbane8.1.1 amenajarea teritorialaMarea majoritate a suprafeţei Bucureştiului este ocupată de construcţii şi reţeaua de

transport (auto şi căi ferate). Bucureştiul nu ocupă o suprafaţă întinsă, nu este situat într-o

zonă care să dispună de resurse minerale importante şi , de asemenea, densitatea populaţiei

este mare. Principalele probleme cu care se confruntă Bucureştiul sunt cele specifice

dezvoltării urbanistice ale marilor oraşe: suprafaţă mică, dezvoltare preponderant pe verticală,

lipsa spaţiilor verzi, salubrizare prost efectuată, trafic auto intens, în special în zona centrală a

oraşului, poluare atmosferică generată de traficul auto şi centralele termice

8.1.2 Concentrarile urbaneOrganizarea administraţivă a Bucureştiului este următoarea:

Tabel 8.1.1Sector Suprafaţa (Kmp) Populaţia Densitatea

Sector 1 70 229238 3274.8Sector 2 32 360750 11273.4Sector 3 34 393226 11565.4Sector 4 34 299414 8806.3Sector 5 30 282935 8321.6Sector 6 38 359396 9457.8TOTAL 238 1924959 8088.0

8.1.3. Spaţiile verzi şi zone de agrement

În categoria „spaţiu verde” întra:

Parcurile, gradinile, scuarurile şi faşiile plantate

Amenajarile sportive publice

Spaţiile verzi publice de folosinta specializata: Gradina Botanica, Muzeul Satului

Bazele de agrement, parcurile de distractie

Spaţiile verzi pentru protecţia cursurilor de apa

Culoarele de protectie faţă de infrastructura

Padurile de agrement

Padurile şi plantatiile forestiere destinate ameliorarii climatului

Padurile şi faşiile plantate pentru protectie sanitara

Rolul spaţiilor verzi

104

Page 103: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Reprezintă un “mediu natural” oferind o calitate vietii în ariile urbane

Ofera adapost speciilor de animale

Reprezintă suport pentru plante

Ofera stabilitate ecosistemului urban

Este o sursa pentru educatie

Reprezintă un spaţiu pentru recreere

În municipiul Bucureşti, în anul 2004, suprafaţa de spaţiu verde era de 17.082.024

m2, în timp ce suprafaţă parcurilor şi gradinilor aflate în administrarea PMB era de 2.490.630

m2

În municipiul Bucureşti, pe baza observaţiilor efectuate între anii 1990 şi 2005 se

constată o accentuată tendinţă de scădere a suprafeţelor verzi (cu circa 50 % între 1990 şi

2005) şi de degradare a spaţiilor verzi. Astfel, suprafaţa spaţiului verde cu acces nelimitat

care revine unui locuitor al Capitalei a scăzut din 1989 până în 2002 de la 16,79 m 2 la 9,38 m2

(9 m2/locuitor minima stabilită de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii). Situaţia este

îngrijorătoare dacă se ţine cont de faptul că doar 18 % din spaţiile verzi sunt parcuri şi grădini

publice, ceea ce reprezintă 1,68 m2 pe locuitor (norma recomandată este de 8 m2 parc pe

locuitor, 6 m2 grădină publică pe locuitor).

Suprafaţă verde aferenta unui locuitor pe Bucureşti, conform datelor furnizate de Primariile

de sector pentru anul 2006 este de:

Sector 2 = 10,51 mp

Sector 4 = 9,6 mp

Sector 5 = 6,6 mp

Sector 6 = 9,16 mp

Tabel Repartiţia spaţiilor verzi pe sectoare în Bucureşti

2006 Sector 1  Sector 2  Sector 3  Sector 4  Sector 5 Sector 6

Parcuri şi gradini 449389 896952  159000 1310000 100000 710000aliniamente stradale 1396631 451500  475 000 670000 124863 1438000Spaţii verzi din ansambluri de locuinţe 831881 2208515  3 833 000 920000 14950000 1152000

total 2677901 3556967  4 467 0004 467 000 2900000 1719863 3300000

Suprafaţă parcurilor din sectorul 1Nr. Crt Denumire parc Suprafaţă verde (mp)

  total 449389105

Page 104: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

1 Parc Kiseleff 134,164

2 Parc Regina Maria 217243 Parc Constantin Brancuşi 34494 Parc Nicolae Iorga 61385 Parc Bratianu 15366 Parc Marasoiu 12747 Parc Iuliu Tetrat x Marasoiu 26688 Parc Automatica 42929 Parc Luiggi Cazzavillan 2036

10 Parc Venus 3254311 Parc Maica Teofana 316012 Parc Ciresoaia 341413 Parc Izbiceni 297014 Parc Bazilescu 13359515 Parc Baneasa 1706016 Parc Presa libera 78820

(conform Administraţiei Domeniului Public Sector 1)

În Sectorul 2, conform A.D.P în 2006 s-au plantat:

Arbori foioşi 782 buc

Arbori raşinoşi 440 buc

Garduri vii 47750 buc

Trandafiri 5520 buc

Suprafaţă parcurilor din Sectorului 2:Nr. Crt

Denumire parc Localizare Suprafaţă verde 2006 (mp)

1 Parc Obor Sos. Mihai Bravu- Christigii- Campuri 39236

2 Parc Pasarari Magazin Bucur Obor -platou Obor 116003 Parc Tolbuhin Bd Pache Protopopescu 85164 Parc Tei - 8 mai Bd Tei x D-na Ghica 851185 Parc Verdi Barbu Vacarescu x Rahmaninov 793276 Parc Cinema Floreasca Glinka - Garibaldi 68307 Parc Gara de est Iuliu Tetrat x Marasoiu 103238 Parc Naţional Bd. Basarabiei - Sos Mihai Bravu 67740 9 Parc Cosmos Sos. Pantelimon 1565810 Parc Morarilor Sos Pantelimon - Morarilor- Bodesti 112792

11Parc Maica Teofana =

Hatisului Sos. Pantelimon Str. Dobroiesti 3770012 Parc Ciresoaia= Bozioru Str.Ciresoaia 1092

13Parc Nichita Stanescu =

Closani Str. Izbiceni 202714 Parc Dr. Ottoi Calin Str. Dr. Ottoi Calin 282015 Parc Ciurea Str. Ciurea- Vatra Luminoasa 710816 Parc Plumbuita D-na Ghica- Manastirea Pulumbuita 31647117 Parc Motodrom Fundeni 3799718 Parc Izvorul Rece Bd Ferdinand x Pache Protopopescu 173519 Parc Gardina Icoanei Pictor Verona- Teatru Bulandra 920420 Parc Ion Voicu Str. Polona 1006221 Parc Sticlariei Sos. Vergului 3309022 Parc Lunca Florilor Vasile Stolnicu 33090  Total 896952

(conform Politiei Comunitare Sector 2)

106

Page 105: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Spaţiile verzi administrate de SC. ADPB Sector 3 SA:

Nr. Crt LocalizareSuprafaţă verde 2006

(mp)1 Bd. Unirii 269602 Bd Decebal 164703 Sos.Mihai Bravu 137244 Str. Mircea Voda 67005 Str Matei Baasarab 37006 Calea Calaraşilor 38007 Hala Traian 08 Str. Traian 09 Bd. Ocatvian Goga 780

10 Calea Vitan 198011 Calea Dudesti 140012 Bd. Camil Ressu 1351013 Str. Baba Novac 307014 Str. Liviu Rebreanu 310015 Str. Capia Libertatii 135016 Str. Fizicienilor 60017 Bd. Energeticienilor 505018 Splaiul Unirii 542019 Halelor 48020 C. Coposu 76021 Sf. Vineri 12022 Piata Alba Iulia 320023 Rm. Valcea 130024 Rm Sarat 95025 Dristor 135026 Burebista 310027 Sf. Gheorghe 790028 Sf. O. Iosif x Pânăit Cerna 525529 Emil Garleanu 6056

total 140485

În 2006 s-au plantat flori în număr de 248310 bucati şi arbori şi arbusti în compensare:

Arbori foioşi 114

Arbusti foioşi 7493

Arbori raşinoşi 17

Arbusti raşinoşi 218

În sector 3 exista o pepeniera cu sediul în Str. Releului nr. 4 cu o suprafaţă de 10 ha şi o

seră de flori în Calea Vitan nr. 154-158 cu suprafaţă de 1000 mp.

Situatia staţistica a spaţiilor verzi din sectorului 4:Nr. Crt Denumire Localizare

Suprafaţă verde 2006 (mp)

 1 Nitu Vaşile  1300 2 Oltenitei Brancoveanu- Big Berceni 2367 3  Bd. C-tin Brancoveanu nr impare 12745 4  Bd. C-tin Brancoveanu nr pare 38717 5   Bd. Alex. Obregia 10400 6   Bd. Emil Racovita 2200 7  Scuarul Emil Racovita x Niculitel 2000 8   Turnu Măgurele 5600 9 Scuarul Piata Sudului 3000

107

Page 106: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

 10 Scuarul Nitu Vaşile x Alex. Obregia 4000 11   Secuilor 485 12 Scuarul Staruintei bl O4 2000 13 Scuarul Emil Racovita x Terasei 2000 14 Scuarul Pajistea 2644 15 Scuarul Emil Racovita x Ornamentului 600

 16   Sos Oltenitei (Big Berceni- Romprim) 15599

 17  Splaiul Unirii (Timpuri Noi- Vitan

Barzesti) 11000 18 Scuar C-tin Radulescu Motru x Caramidari 3255 19   Bd Şincai (nr pare) 2418 20   Bd Tineretului 10500 21 Scuarul Tineretului x Vacaresti 1400 22   Calea Vacaresti 34355 23   Sos. Berceni 29377 24   Ion Iriceanu 7927 25   Sos. Vitan Barzesti 5000 26 Scuarul Caramidarii de jos x Piscului 282 27 Scuarul Tulnici 3234 28   C-tin Radulescu Motru xPoenari 506 29   Sos Berceni -prelungire 5000 30   Splai Unirii (Vitan Barzesti-Glina 3500 31 Parc Palatul Copiilor Str. Pridvor nr 16 3630 32   C-tin Radulescu Motru 3255

 33  Sos Oltenitei (Eroi Revolutiei -C-tin Brancoveanu 5763

 34 Scuarul Giurgiului x Pictor St. Dumitrescu 4155

 35 Scuarul Giurgiului 126 2575 36 Scuarul Eroi revolutiei 1600 37   Sos Giurgiului 20510

 38 Scuarul Expoflora ExpoFlora Giurgiului x Verigei 2344 39 Scuarul Toporaşi 700 40 Scuarul Giurgiului 122 x Toporaşi 750 41 Scuarul Giurgiului 124 1785 42 Scuarul Flamura 4666 43 Scuarul C-tin Brancovenu x Turnu Măgurele 240 44 Scuarul C-tin Brancovenu x Alunisului 1500 45   Reşita 2380 46   Uioara 1350 47   Huedin 1360 48 Scuarul Urziceni 1000 49   Drumul Gazarului 1040 50   Gradistea 480

 51 Scuarul Reşita-Huedin-Uioara (intrarea Huedin) 1700 52 Scuarul Huedin -Reşita-Gradistea 11200 53   Alunisului 1594 54 Scuarul Ghimpati 1600 55   Staoian Militaru 460 56   Luica 19100 57 Scuarul Filaret 3100 58 Scuarul Piata Libertatii 1600

108

Page 107: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

 59   Bd Dimitrie Cantemir 6144 60   Regina Maria 1097 61 Scuarul Rond Cosbuc 816 62   Bd Unirii 24161 63   Al. Dealul Patriarhiei 3005 64 Scuarul Unirii (Cap de linie 32) 1100 65   Dealul Mitropoliei (Adorama) 1620 66   Radu Voda x Bd. Dimitrie Cantemir 153 67   Bd Libertatii 8217 68 Scuarul Piata Natiunilor Unite 3206

 69 Scuarul Antim Ivireanu x Justitiei 3486

 70 ScuarulJustitiei x Palatul Justitiei x Poenaru

Bordea 3650

 71   Splaiul Independetiei 26 72   11 Iunie 267

 73   Bd. Bh. Şincai ( nr impare) 1200 74 Scuarul Şincai 726 75   Bd Marasesti 255 76   Calea Serban Voda 306 77   Geroge Georgescu 816 78 Scuarul Tismana 247

 79 ScuarulVerzisori x Aristizza Românescu x Liciu Petre 420

 80   Avalansei 1000

 81 ScuarulSf. Ecaterina

(Facultatea de Teologie) 350 82 Scuarul Poenaru Bordea 602 83 Scuarul Bucur x Verzisorilor 130 84 Parc Parcul Copiilor 280000 85 Scuarul Bibescu voda x Serban Voda 524

 86  Splai Unirii (Dimitrie Contemir- Timpuri

Noi) 1978 87   Sediul Primariei Sector 4 1500 88 Parc AGIP Calea Vacaresti 1200 89   Str Nitu Vasile 4600 90   Str Covasna nr 3 şi nr 27 3500 91 Parc Izvorul rece Bl M 1/1 1860 92   Turnu Măgurele Bl C2 1125 93   Turnu Măgurele nr. 11, Bl A16 150 94 Parc Al. Obregia Al. Obregia nr 4, Bl. OD1 2100 95 Parc Str. Straja nr. 6, Bl.32 1960 96 Parc Str. Targul frumos 1400  TOTAL 690913

(conform Administraţiei Domeniului Public Sector 4)

Suprafaţă spaţiilor verzi aferente scolilor şi gradinitelor este de 262639 mp, suprafaţă

terenurilor de joaca pt copii este de 97690 mp.

În Sectorul 4, conform A.D.P în 2006 s-au plantat 1000 arbori şi 950000 bucati flori.

Dintre speciile existente în parcuri 14% reprezintă Quercus sp şi Populus sp, Frasinus sp se

găseşte în proportie de 10% arbori totalizand 70%.

109

Page 108: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

În prezent exista în Sos. Oltenitei nr 9 o seră cu o suprafaţă de 363 mp şi o gradina de

2600 mp, iar în Sos. Oraştiei nr 5 ecista o platforma de colectare lemn cu o suprafaţă de 3670

mp şi un teren arabil unde se cultiva plante cu o suprafaţă de 6330 mp.

Suprafaţă parcurilor din Sectorului 5:Nr. Crt Parcuri Localizare

Suprafaţă verde 2006

1 Parc Eroii Saniţări Bd.Eroii Saniţări X Bd. Eroilor 243052 Parc Municipal Spitalul Municipal 240003 Parc Romniceanu Str. Rainer x Dr. Vitzu 18940

4 Parc M. SebastianStr. M. Sebastian x Str.Dumbrava Noua 24869

5 Parc Humulesti Str. Salaj xstr. Oltului 167916 Parc M.I. Str. Lipscani x A. Saliny 2045

7 Parc Ferenţări MareCalea Ferenţări x Str. Popa Stefan 10522

8Parc Cinema Ferenţări mic Calea Ferenţări 3121

9 Parc Manescu + anexe Str. C. Manescu 652510 Odoarei sos. Viilor x Teodoru 161211 Parc Opera Româna opera Româna 12047

12 Parc 13 Sept Sos. Antiaeriana x Str. Valcele 321713 Parc Sf. Elefterie   900

14 Parc PieptanariStr. Pieptanari x erou Tataru

Petre 294815 Academia Militara Piata M. Kogalinceanu 4307

16 Parc Dr. BagdazarStr. Dr. Bagdazar x Str. A. N.

Demostene 8591

17 ParcSos. Antiaeriana x Sos.

Alexandrei - OMV 200

18 Parc Ana DavilaStr. Ana Davila x Str. A. N.

Demostene 138419 Pecineaga Str. Pecineaga x al. Salaj 20020 Clunet Eroii Saniţări x str. Dr. Klunet 84021 Parc Spatarul Preda x Cl. Ferenţări 60

(Conform A.D.P Sector 5)În Sectorul 5 exista 16532 arbori, din care 2621 de arbori se regasesc în parcuri iar

restul în aliniamentele stradale. (conform A.D.P, 2006). În anul 2006 s-au plantat în

compensare un număr de 703 arbori.

În Str. Drumul Cooperativei nr 75B exista o pepeniera cu o suprafaţă de 4,3 ha unde

se cultiva castani, stejari, frasini, Tuya, Hibiscus, Spireea, etc.

Suprafaţă parcurilor din Sectorului 6

Nr. Crt Denumire parcSuprafaţă verde

2006 (mp)1 Parc Drumul Taberei 1041052 Parc Crangaşi 1200003 Parc Giulesti 534004 Insula Lacul Dâmboviţa 320005 Grozavesti 1070006 Caramidari 362007 Giulesti-Cinema 150008 Sf. Andrei 90729 Istru 2700

110

Page 109: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

10 1 Decembrie 1918 12200

11Podul Grand- Nicolae

Filimon 1643312 Geniului-Razoare 15800

Printre cauzele distrugerii drastice a vegetaţiei din oraş se numără:

dezvoltarea de activităţi economice de mărime medie şi mică în parcuri şi în grădini

publice,

creşterea traficului rutier,

acumularea de monoxid de carbon şi de plumb şi apariţia ploilor acide,

poluarea industrială,

extinderea suprafeţelor construite

lipsa fondurilor pentru refacerea spaţiilor verzi

neutilizarea unor specii rezistente la nivelul poluării Bucureştiului.

8.2 Surse de apa şi reţele de canalizare8.2.1 Reţele de alimentare cu apa menajeraTabel 8.2.1

2004A 1

Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile ( la sfârsitul anului ) – km 2185Apă potabilă distribuită - mil.m.c 199 din care: pentru uz casnic 101 din total: consumatorilor cu apometre 173Apă potabilă distribuită prin apometre din total- %- 87.0

8.3 Calitatea mediului în zonele urbane8.3.1 Calitatea aerului

Principala Sursa de poluare atmosferica în Municipul Bucureşti o constituie traficul rutier.

Poluanţii la care se înregistreaza depăşiri frecvente ale valorilor limita sunt NO2 şi PM 10

(praf). Frecventa depăşirilor valorilor limita zilnice de PM 10 se situeaza între 10% şi până la

30% în staţiile de trafic. Pentru NO2, depăşirile valorilor limita se înregistreaza frecvent doar

în staţiile de monitorizare a poluării produse de trafic

Ca evolutie în timp, din tabelele prezentate mai sus se observa ca: pentru NO2, ca număr

de depăşiri ale valorilor limita, situatia este uşor imbunatatita, mai putin la staţiile Cercul

Militar şi Mihai Bravi- staţii de monitorizare a traficlului..

Pentru PM 10 situatia este aproximativ constanta faţă de anii anteriori. Trebuie însă

mentionat însă ca de la an la , conform Ordinului MAPM 592/2002, marja de toleranta este în

scădere şi ca urmare valorile limita la care ne raportam sunt în scădere. Ca urmare, deşi nr

111

Page 110: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

de depăşiri la PM 10 este aproximativ acelaşi, situatia calităţii aerului din punctul de vedere al

poluării cu praf este uşor în imbunatatire.

Ca medii anuale, s-a observat creşterea concentraţiilor medii anuale la NO2 şi

scăderea concentraţiilor medii anuale la PM 10

8.3.2 Calitatea apeiPrincipala sursă de poluare o constituie activitatea industrială în urmă căreia, datorită

în special deficientelor de funcţionare a instalaţiilor de preepurare, sunt deversate în emisarii

naturali, odată cu apele uzate şi o mare diversitate de noxe chimice. Aceste noxe sunt de

natură anorganică şi/sau organică şi poluează, după caz, fie apele de suprafaţă prin restitutie

directă, fie prin intermediul reţelei de canalizare urbană care nu dispune încă de o staţie de

epurare finală, astfel încât o parte din cursurile de apă ale teritoriului prezintă indici de

degradare calităţivă.

8.3.3 Gestionarea deşeurilorAcest punct a fost detaliat la capitolul 6. Trebuie mentionat ca principala prioritate din

domeniul deşeurilor o constituie implementarea Directivelor UE pe diversele domenii: uleiuri

uzate, deşeuri electrice şi electronice, incinerare, deşeuri spitalicesti etc. Pentru anumite tipuri

de deşeuri avem dezvoltat cadrul legal însă sistemul economic de eliminare nu este înca bine

pus la punct. De aceea trebuie pus accent pe implementarea prevederilor din Planul

Regional de Gestiune a Deşeurilor, ale carui masuri şi obiective pot duce la rezolvarea

problemelor actuale din domeniul deşeurilor.

8.3.4 ZgomotulPoluarea sonoră, crează disconfort şi a devenit deranjantă şi chiar nocivă în unele

zone ale municipiului Bucureşti pe arterele de circulaţe, în apropierea aeroporturilor, în

apropierea unor surse de zgomot. Deşi nu există o reţea de culegere sistematică de

informaţii, pe baza măsurătorilor efectuate se apreciază că în Bucureşti, pe arterele principale

de circulaţe şi mai ales pe arterele cu trafic greu poluarea sonoră depăseste frecvent cu 20-

30 dB nivelul de 70 dB, considerat admisibil. Combinată cu poluarea cu gaze, poluarea

sonoră în unele puncte de intersecţie a străzilor în Bucureşti devine de nesuportat. Ponderea

majoră a surselor de poluare fonică, pe lingă cele fixe de origine industrială, o deţin în cazul

marilor aglomerări urbane, deci şi în cazul Bucureştiului, în proportie de până la 70 % sursele

mobile, respectiv circulaţa rutieră.

Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra

oamenilor care locuiesc sau muncesc în vecinătatea arterelor de trafic intens.

Studii recente au arătat că riscul bolilor de inima şi circulatorii este semnificativ crescut

de un nivel de zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorită creşterii

pulsului şi a presiunii sanguine. Digestia este deasemenea redusă şi tonusul muscular

crescut, acestea fiind simptome clare de stres.112

Page 111: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Zgomotul din traficul rutier în zonele urbane, unde vitezele sunt în general sub 60

Km/h, provine în principal de la motoare şi de la instalaţiile de evacuare a gazelor, iar în

zonele rutiere unde vitezele de rulare sunt peste 60 Km/h provine de la interacţiunea

cauciucurilor cu carosabilul.

Transportul în comun constituie, de asemenea, o sursă importantă de zgomot.

Prezenta mijloacelor de transport în comun de suprafaţă accentuează poluarea fonică, în

special pe arterele importante unde se concentrează mai multe linii, adăugându-se circulaţiei

auto obişnuite.

Zgomotul produs de căile ferate, deşi foarte supărător, nu afectează întreaga populaţie

a oraşului. În primul rând, arterele de circulaţie, feroviară sunt mai puţin numeroase şi

concentrate în anumite zone. În al doilea rând, zgomotul se propagă în axul căii ferate.

Zgomot generat de centre industriale.

Zonele industriale sunt răspândite în întregul Oraş, cu o concentrare de-a lungul căilor

ferate care traversează Oraşul. Poluarea fonică indusă de industrie este diferită după tipul

producţiei şi gradul de izolare fonică al fiecărei unităti. În Bucureşti, cartierele de locuinţe

aflate în imediata apropiere a zonelor industriale sunt foarte numeroase (Giulesti, Bucureştii

Noi, Grivitei, Miliţări, Ferenţări, Titan - Sulea, Muncii, Colentina - Obor, Aviatiei, Pajura).

Zgomot generat de surse punctuale

Principalele surse de zgomot dispersate la nivelul oraşului sunt locurile de joacă pentru

copii, creşele, grădiniţele, şcolile. Poluarea fonică produsă de acestea afectează vecinătatea

imediată în cursul zilei (în special dimineaţa), la fel ca spaţiile plantate dintre blocuri sau din

cartierele de locuinţe.

Marile stadioane şi instalaţiile sportive, sunt, de asemenea, producătoare de zgomot.

În cazul marilor stadioane, expunerea la zgomot este periodică, dar foarte agresivă. Zonele

de locuinţe din apropiere sunt afectate puternic (în special lângă stadioanele Giuleşti,

Dinamo, Progresul).

O importantă sursă de zgomot, periodică, este constituita de spectacolele în aer liber,

mitinguri, manifestaţii de toate tipurile. Punctele alese cu predilecţie pentru astfel de

manifestări sunt: Piaţa Constituţiei, Piaţa Universităţii, Piaţa Palatului - Piaţa Revoluţiei, Piaţa

Victoriei.

În concluzie, în mediul urban acţionează concomitent mai multe categorii de zgomote:

zgomotele domestice, industriale, zgomote produse de activitatea de construcţie, de

mijloacele de transport. Cea mai importantă sursă de zgomot este circulaţia autovehiculelor,

estimată a fi cauza a aproximativ 80 % din poluarea sonoră.

Un lucru important de menţionat este acela că, începând cu luna octombrie 2005, APM

Bucureşti participă în cadrul unui proiect de twinning ce are ca rezultăt, specializarea

expertilor Români în realizarea şi interpretarea hărţilor de zgomot pentru aglomerarea 113

Page 112: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Bucureşti, conform cerinţelor Directivelor UE în domeniu. În acest mod se vor obţine informaţii

actualizate şi mult mai detaliate (la nivel de trafic rutier, cai ferate, aeroporturi etc)

Măsuratori de zgomot în anul 2006

Tip masuratoare zgomot

Număr măsuratori

Maximă masurata

(dB)

% Depăşiri

Observaţii

Piete, spaţii comerciale, restaurante în aer liber

18 59,8 22 - depăşirile s-au datorat în general teraselor de pe lângă restaurante şi zgomotului de fond din zona

Încinte de scoli şi crese, gradinite, spaţii de joaca pentru copii

7 81,6 57 - depăşirile s-au datorat zgomotului de fond din zona generat de animalele de companie

Parcuri, zone de recreere şi odihna

2 64,5 0

Incinte industriale 22 69,9 13,6Zone feroviare - - -Aeroporturi - - -Parcaje auto 7 64 0Stadioane/ cinematografe in aer liber

- - -

Trafic 3 69,1 0Altele – zone locuibile 78 74,5 62,8 În 90% din cazuri, inclusiv

zgomotul de fond din zona a depaşit limita stabilita de legislatie.Sursele de zgomot au provenit din diverse domenii de activitate : spaţii comerciale şi restaurante închise (nu în aer liber) ; tipografii ; spalatorii/service auto ; instalaţii de racire/climatizare ; şantiere de construcţii ; alte servicii etc ; toate activităţile au fost normate la limita stabilita pentru zone de locuit.

8.4 Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate a mediului în zonele locuite

Mediul în care trăieşte omul este definit în primul rând de calitatea aerului, a apei, a

solului, locuinţă, alimentele ce le consumă precum şi mediul în care munceşte. Strâns legată

de aceşti factori, influneţată şi determinată imediat sau după o perioadă de timp, este starea

de sănătate a populaţiei.

Cunoaşterea şi determinărea unor factori de risc din mediu are o deosebită importantă

şi constituie poate cea mai valoroasă activitate pentru promovarea şi păstrarea stării de

sănătate a populaţiei.

Dacă revenim la definiţia sănătăţii (O.M.S.), vedem că aceasta reprezintă integritatea

sau buna stare fizică, pşihică şi socială a individului şi colectivităţilor; sănătatea nu se

114

Page 113: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

adresează numai individului ci şi colectivităţii, sau chiar în primul rând colectivităţii umane.

Precizarea acestor aspecte este importantă pentru a înţelege de ce este necesară

colaborarea participanţilor implicaţi în elaborarea planului naţional de sănătate publică

(Ministerele responsabile pentru mediu, sănătate, agricultură şi alimentaţie, transporturile,

amenajarea teritoriului, industrie, turism, finanţe, etc.).

Esenţial pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei din municipiul Bucureşti este

identificarea factorilor de risc care ţin de:

- alimentarea cu apă potabilă;

- calitatea aerului citadin;

- colectarea şi îndepărtarea reziduurilor lichide şi solide de orice natură;

- zgomotul urban;

- habitatul - condiţii improprii (zgomot, iluminat, aglomerarea

populaţională, etc.);

- calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei

Influenţa negativă a poluării aerului asupra organismului uman, nu poate fi pusă

cu uşurinţă în evidenţă, deoarece ea se realizează foarte lent, şi dă naştere mai rar la

îmbolnăviri specifice, de tipul celor apărute în urma expunerii la noxe de tip profesional.

În schimb poluarea atmosferică influenţează morbiditatea prin boli acute ale aparatului respirator şi mai ales cronice agravând evoluţia acestora.

Bolile influneţate de poluarea aerului şi care au fost urmărite începând cu anul 1995,

au fost: laringita şi traheita acută, faringita şi amigdalita acută, bronşită şi bronşiolită acută,

rinofaringita şi faringita acută, emfizem, alte boli pulmonare obstructive cronice, astmul,

bronşiectazia, alte boli pulmonare determinate de agenţi externi.

8.4.1 Efectele poluării aerului asupra sţării de sănătate

O parte dintre datele de sănătate au fost prezentate în capitolele dedicate factorilor de

mediu, şi reflectă indici de sănătate ce descriu influenţa poluării respectivilor factori asupra

sănătăţii populaţiei. Completăm datele primite de la DSP Bucureşti cu următoarele tabele :

115

Page 114: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Tabel 9.2.2.1- Indici de morbiditateMorbiditate incidentă medici de familieMorbiditate incidentă medici de familie CodCod RataRata

calculată/100.000calculată/100.000SPECIFICĂ ICD10 total 0-14 ani 16-65

ani>65 ani

total 0-14 ani 16-65 ani

>65 ani

RESPIRATORIE faringite/amigdalite J01;J02 196.983 137.047 54.298 5.638 10.234,98 58.577,36 3.822,96 2.085,57laringite/traheite J04;J05 29.652 19.174 9.568 910 1.540,68 8.195,45 673,65 336,62Alte inf.CRS J06 156.943 102.436 48.284 6.223 8.154,56 43.783,74 3.399,53 2.301,97Gripă J10;J11 7.180 2.683 4.052 445 373,06 1.146,78 285,29 164,61Pneumonie J12;J18 36.613 17.054 16.549 3.010 1.902,36 7.289,31 1.165,17 1.113,44bronşită cr. J20;J21 49.718 32.372 15.059 2.287 2.583,28 13.836,61 1.060,26 845,99Alte inf.CRI J22 11.552 6.495 4.255 802 600,23 2.776,13 299,58 296,67rinită/faringită ac. J30;J31 7.805 3.828 3.389 588 405,54 1.636,18 238,61 217,51bronşită nespecificată J40 3.466 1.627 1.521 318 180,09 695,42 107,09 117,63bronşită cr. J40;J41 4.832 1.820 2.317 695 251,06 777,91 163,13 257,09emfizem J43 134 57 77 6,96 4,01 28,48Alte boli obstructive J44 1.250 791 459 64,95 55,69 169,79astm J45;J46 908 253 536 119 47,18 108,14 37,74 44,02Alte afecţiuni ale pleurei

J90;J94 116 28 70 18 6,03 11,97 4,93 6,66

CARDIOVASCULARĂ HTA I10 15.990 23 9.941 6.026 830,82 9,83 699,92 2.229,09angină pectorală I20 1.754 1 1.145 608 91,14 0,43 80,62 224,91IMA I21;I22 242 157 85 12,57 11,05 31,44ASS I70 1.196 270 926 62,14 19,01 342,54insuficienţă cardiacă I50 84 66 18 4,36 4,65 6,66

TUMORI esofag/stomac C15;C16 72 1 35 36 3,74 0,43 2,46 13,32

16 Noiembrie 2006117

Page 115: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

trahee/bronhii C33;C34 300 3 165 132 15,59 1,28 11,62 48,83Alte TU org.resp. C30;C39 40 27 13 2,08 1,90 4,81TU malign tes.Mezotelial

C45;C49 15 4 11 0,78 0,28 4,07

melanom malign C43;C44 88 44 44 4,57 3,10 16,28unele boli infecţioase TBC ap.resp. A15;A16 635 88 491 56 32,99 37,61 34,57 20,72

TBC alte organe A18 30 3 23 4 1,56 1,28 1,62 1,48TBC miliară A19 3 1 2 0,16 0,07 0,74

Sursa: baza de date Autoritatea de Sănătate Publică. – Municipiul Bucureşti, 2003

16 Noiembrie 2006118

Page 116: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Morbiditate policlinică

CodCod Rata calculată/100.000Rata calculată/100.000

SPECIFICĂ ICD10 total 0-14 ani 16-65 ani >65 ani total 0-14 ani 16-65 ani >65 aniRESPIRATORIE faringite/amigdalite J01;J02 17.566 10.274 6.288 1.004 912,71 4.391,37 442,72 371,39

laringite/traheite J04;J05 3.632 1.647 1.660 325 188,71 703,97 116,88 120,22alte inf.CRS J06 3.353 1.591 1.529 233 174,22 680,03 107,65 86,19gripă J10;J11 798 395 354 49 41,46 168,83 24,92 18,13pneumonie J12;J18 2.060 976 931 153 107,03 417,17 65,55 56,60bronşită cr. J20;J21 3.148 2.082 932 134 163,57 889,90 65,62 49,57alte inf.CRI J22 599 367 205 27 31,12 156,87 14,43 9,99rinită/faringită ac. J30;J31 8.274 1.544 4.536 2.194 429,91 659,94 319,37 811,59bronşită nespecificată J40 168 80 74 14 8,73 34,19 5,21 5,18bronşită cr. J40;J41 957 291 456 210 49,72 124,38 32,11 77,68emfizem J43 224 137 87 11,64 9,65 32,18alte boli obstructive J44 372 268 104 19,33 18,87 38,47astm J45;J46 736 208 412 116 38,24 88,90 29,01 42,91alte afecţiuni ale pleurei J90;J94 21 13 8 1,09 0,92 2,96

CARDIOVASCULARĂ HTA I10 19.338 7 13.451 5.880 1.004,78 2,99 947,05 2.175,09angină pectorală I20 5.107 2.560 2.547 265,35 180,24 942,17IMA I21;I22 77 62 15 4,00 4,37 5,55ASS I70 2.472 765 1.707 128,44 53,86 631,44insuficienţă cardiacă I50 324 1 182 141 16,83 0,43 12,81 52,16

TUMORI esofag/stomac C15;C16 2 2 0,10 0,14trahee/bronhii C33;C34 17 12 5 0,88 0,84 1,85alte TU org.resp. C30;C39 44 1 32 11 2,29 0,43 2,25 4,07TU malign tes.Mezotelial C45;C49 226 190 36 11,74 13,38 13,32melanom malign C43;C44 366 5 165 196 19,02 2,14 11,62 72,50

unele boli infecţioase TBC ap.resp. A15;A16 17 5 8 4 0,88 2,14 0,56 1,48TBC alte organe A18 3 2 1 0,16 0,14 0,37TBC miliară A19 119

Page 117: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Morbiditate spitaleMorbiditate spitale CodCod Rata calculată/100.000Rata calculată/100.000SPECIFICĂ ICD10 total 0-14 ani 16-65 ani >65 ani total 0-14 ani 16-65 ani >65 aniRESPIRATORIE faringite/amigdalite J01;J02 10.253 6.392 3.734 127 532,73 2.732,10 262,90 46,98

laringite/traheite J04;J05 1.513 1.162 311 40 78,61 496,67 21,90 14,80alte inf.CRS J06 2.243 1.635 550 58 116,54 698,84 38,72 21,45gripă J10;J11 230 49 168 13 11,95 20,94 11,83 4,81pneumonie J12;J18 8.887 3.737 3.468 1.682 461,76 1.597,29 244,17 622,19bronşită cr. J20;J21 4.579 2.829 1.493 257 237,92 1.209,19 105,12 95,07alte inf.CRI J22 363 168 169 26 18,86 71,81 11,90 9,62rinită/faringită ac. J30;J31 757 107 573 77 39,33 45,73 40,34 28,48bronşita nespecificata J40 245 32 152 61 12,73 13,68 10,70 22,56bronşită cr. J40;J41 1.941 58 1.422 461 100,85 24,79 100,12 170,53emfizem J43 66 2 37 27 3,43 0,85 2,61 9,99alte boli obstructive J44 4.525 0 2.432 2.093 235,11 0,00 171,23 774,23astm J45;J46 4.310 1.344 2.519 447 223,94 574,46 177,36 165,35alte afecţiuni ale pleurei J90;J94 665 22 379 264 34,55 9,40 26,68 97,66

CARDIOVASCULARĂ HTA I10 11.959 9 7.178 4.772 621,37 3,85 505,38 1.765,22angină pectorală I20 8.538 19 4.864 3.655 443,62 8,12 342,46 1.352,03IMA I21;I22 2.635 0 1.109 1.526 136,91 0,00 78,08 564,49ASS I70 3.371 0 1.396 1.975 175,15 0,00 98,29 730,58insuficienţă cardiacă I50 13.862 139 5.933 7.790 720,25 59,41 417,73 2.881,62

TUMORI esofag/stomac C15;C16 2.318 2 1.221 1.095 120,44 0,85 85,97 405,05trahee/bronhii C33;C34 7.251 1 4.728 2.522 376,75 0,43 332,88 932,92alte TU org.resp. C30;C39 1.378 10 1.006 362 71,60 4,27 70,83 133,91TU malign tes.Mezotelia C45;C4 1.151 127 728 296 59,80 54,28 51,26 109,49L 9

120

Page 118: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

melanom malign C43;C44 1.961 12 1.035 914 101,89 5,13 72,87 338,10unele boli infecţioase TBC ap.resp. A15;A16 5.515 730 4.256 529 286,55 312,02 299,65 195,68

TBC alte organe A18 398 32 281 85 20,68 13,68 19,78 31,44TBC miliară A19 54 16 29 9 2,81 6,84 2,04 3,33

Indici de mortalitate

MUNICIPIUL BUCUREŞTIMUNICIPIUL BUCUREŞTI

MortalitateMortalitate CifreCifre absoluteabsolute

RataRata calculatcalculată/1000ă/1000

Rata calculată/1000Rata calculată/1000 locuitori la grupa delocuitori la grupa de vârstă respectivăvârstă respectivă

TOTALTOTAL 0-14 ANI0-14 ANI 15-6415-64 ANIANI

>65 ANI>65 ANI TOTALTOTAL 0-140-14 ANIANI

15-6415-64 ANIANI

>65 ANI>65 ANI

Mortalitate generală 21.523 11,2Mortalitate neonatală 108 0,0561Mortalitate postneonatală

44 0,0229

Mortalitate infantilă 152 0,0790Mortalitate specifică TOTALTOTAL 0-14 ANI0-14 ANI 15-6415-64

ANIANI>65 ANI>65 ANI TOTALTOTAL 0-140-14

ANIANI15-6415-64 ANIANI

>65 ANI>65 ANI

Respiratorie 868 19 231 618 0,4510 0,0812 0,1626 2,2861Cardiovasculară 11.212 2 1.774 9.436 5,8256 0,0085 1,2490 34,9050Tumori 4.718 10 1.862 2.846 2,4514 0,0427 1,3110 10,5277Anomalii congenitale 70 63 6 1 0,0364 0,2693 0,0042 0,0037Boli endocrine 194 1 43 150 0,1008 0,0043 0,0303 0,5549Total populaţieTotal populaţie 0-14 ani0-14 ani 15-64 ani15-64 ani >65 ani>65 ani1.924.6051.924.605 233.959233.959 1.420.3121.420.312 270.334270.334

121

Page 119: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

8.4.2 Efectele poluării apei asupra sţării de sănătateImpactul asupra organismului uman al apei cu caracteristici bacteriologice

necorespunzătoare folosită în scop potabil se reflectă în morbiditatea prin boli infecţioase cu

poarta de intrare digestivă conform tabelului numărul 5.

Cu toate aspectele necorespunzătoare (mai ales d.p.d.v. bacteriologic) ale apei din surse

individuale – fântâni, folosită de un procent de peste 10-12% din locuitorii Capitalei şi a

înrăutăţirii calităţii acestei ape pe perioada inundaţiilor, remarcăm faptul că nu s-au semnalat

îmbolnăviri digestive ale populaţiei ce a folosit astfel de surse.

Tabelul Morbiditatea prin boli digestive posibil transmise şi prin apă potabilă (la 100.000 locuitori)

ANUL BOALA DIAREICĂ

ACUTĂ

HEPATITA VIRALĂ ACUTĂ

TIP A

FEBRA TIFOIDĂ

DIZEN – TERIE

2000 279,10 42,01 0 15,28

2001 275,94 30,10 0 12,57

2002 436,04 20,73 0 20,93

2003 402,63 17,75 0 5,3

2004 380,13 23,84 0 5,55

2005 349,48 20,29 0 2,02

8.4.3 Efectele slabei gestionari a deşeurilor asupra sţării de sănătateUn aspect care trebuie mentionat este faptul ca în zonele periferice mai exista gospodarii

care nu sunt abonate la un agent prestator, astfel încat reziduurile menajere sunt depuse

neorganizat la capat de strada sau pe terenuri virane. S-a ajuns astfel în situatia sa existe

depozite neorganizate de gunoi care pot avea un impact puternic asupra sănătăţii populaţiei.

Consecintele pot fi:

impurificarea solului cu consecinte sanitare, sociale şi economice, influenţa negativa

asupra psihicului şi confortului populaţiei;

impurificarea aerului prin gaze de descompunere, cu producerea de mirosuri

neplacute, pericol de incendiu şi explozie;

impurificarea surselor şi instalaţiilor de alimentare cu apa şi a oglinzilor de apa

folosita la imbaiere prin reziduuri diverse sau prin produşi de descompunere (fenoli,

nitrati, nitriti, amoniac, pesticide, produse petroliere, germeni patogeni);

favorizarea înmultirii mustelor, tanţărilor, gandacilor, rozatoarelor -vectori pentru

germeni patogeni şi producatori de disconfort, facilitand transmiterea bolilor digestive

şi cutanate.

123

Page 120: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

antrenarea prin apele meteorice a reziduurilor menajere şi stradale în gurile de

scurgere ale canalizarii cu înfundarea acestora şi formarea de colectii de ape

stagnante, favorizand dezvoltarea tanţărilor;

persistenta în reziduuri a germenilor patogeni, provocatori de boli infecţioase

digestive, cutanate, oculare şi ORL, precum şi afectiuni respiratorii şi alergice.

Reziduurile stradale, la a caror producere participa ca un procentaj important şi

dezvoltarea exploziva a diferitelor tipuri de comert stradal autorizat şi neautorizat, produc un

aspect urbanistic necorespunzător, inestetic, uneori de-a dreptul murdar al arterelor de circulaţe. Aceasta situatie este generata în principal de existenta permanenta a pământului sub

forma de praf pe timp uscat sau de noroi în caz de precipitaţii. Sursa de pământ pe arterele de

circulaţe este excedentul acestuia în zona spaţiilor verzi, cu nivelul situat peste cota bordurilor

precum şi pământul restant în fostele şi actualele şantiere de construcţii. Astfel, datorită

vantului, precipitaţiilor, mijloacelor de transport şi pietonilor, are loc un transport continuu de

pământ pe arterele de circulaţe, care este antrenat în acest mod în canalizarea Oraşului,

provocând înfundarea gurilor de scurgere şi obturarea conductelor, cu ape stagnante şi uneori

imposibilitatea evacuarii în totalitate a apelor uzate din imobilele de locuit.

8.4.4. Efectele poluării sonore asupra sănătati populaţieiPoluarea sonora, creaza disconfort şi a devenit deranjanta şi chiar nociva în unele zone ale

municipiului Bucureşti pe arterele de circulaţe, în apropierea aeroporturilor, în apropierea unor surse de

zgomot.. Combinata cu poluarea cu gaze, poluarea sonora în unele puncte de intersecţie a strazilor în

Bucureşti devine de nesuportat. Ponderea majora a surselor de poluare fonica, pe linga cele fixe de

origîne industrială, o deţin în cazul marilor aglomerari urbane, deci şi în cazul Bucureştiului, în proportie

de până la 70 % sursele mobile, respectiv circulaţa rutiera.

Zgomotul din trafic este un fenomen clar disturbator care are un important efect asupra oamenilor

care locuiesc sau muncesc în vecinatatea arterelor de trafic intens.

Studiile au aratat ca riscul bolilor de înima şi circulatorii este semnificativ crescut de un nivel de

zgomot din trafic de 65-70 dB(A) sau mai mult. Aceasta datorită cresterii pulsului şi a presiunii sanguine.

Digestia este deasemenea redusa şi tonusul muscular crescut, acestea fiind şimptome clare de stres.

Zgomotul din traficul rutier în zonele urbane, unde vitezele sunt în general sub 60 Km/h, provine

în principal de la motoare şi de la instalaţiile de evacuare a gazelor, iar în zonele rutiere unde vitezele de

rulare sunt peste 60 Km/h provine de la interactiunea cauciucurilor cu carosabilul.

Transportul în comun constituie, de asemenea, o sursa importanta de zgomot. Prezenta mijloacelor

de transport în comun de suprafaţă accentueaza poluarea fonica, în special pe arterele importante unde se

concentreaza mai multe linii, adaugandu-se circulaţei auto obisnuite.

124

Page 121: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Zgomotul produs de caile ferate, deşi foarte suparator, nu afectează întreaga populaţie a Oraşului.

În primul rand, arterele de circulaţe, feroviara sunt mai putin numeroase şi concentrate în anumite zone.

În al doilea rand, zgomotul se propaga în axul caii ferate.

8.4.5 Animale abandonate şi influenţa asupra sţării de sănătate a populaţiei.Principalla problema în Municipiul Bucureşti o constituie cainii fără stăpân, care işi

asigură hrana în mare parte din gunoaiele stradale. Ei sunt într-o situatie proastă din punct de

vedere al sănătătii, şi constituie un pericol important pentru sănătatea oamenilor care intră în

contact cu acestia (in special copiii).

Aproape saptamanal mass-media relateaza cazuri grave în care copii, batrani sunt

muscati grav de cainii fara stapan. Activitatea unităţilor speciale care se ocupa de strangerea

cainilor fara stapan şi castrarea acestora este de multe ori îngreunata chiar de populaţie, care ia

apărarea cainilor fara stapan, fara sa tina cont de pericolul pe care il prezinta acestia.

8.5. OBIECTIVE ŞI MASURI8.5.1. poluarea aeruluiSe impun măsuri care să actioneze în primul rînd asupra surselor de poluare, la emisie.

Măsurile cele mai importante care trebuie luate în perioada următoare se referă la

urmărirea conformării marilor poluatori privind obligatiile trasate în planurile de

implementare ale Directivelor UE.

Se impune introducerea autoMonitoringului de către agentii economici şi cunoasterea

cantitătilor de substanţe poluante emise pe baza unor declaratii de emisii, conform

Legii Mediului, a căror autenticitate să fie sigură;

Se impune, paralel cu măsurile de reducere a poluanţilor şi imbunătătirea

Monitoringului aerului la nivel naţional, echiparea cu aparatură modernă de colectare

a probelor şi de efectuare a determinărilor; Bucureştiul are o modernă reţea de

monitorizare a calitătii aerului, urmează ca în perioada următoare aceasta să poată fi

integrată în reţeaua naţională, aceasta fiind în curs de construire

În viitor trebuie să se acorde importantă şi perfectionării metodicii de prelucrare a

datelor, introducerii pe scară largă a modelelor matematice de simulare numerică,

cercetărilor experimentale de laborator şi pe teren.

Măsuri pentru reducerea poluării din traficul auto

Reducerea poluării aerului poate fi realizată prin trei căi diferite, în următoarea ordine de

prioritate :

a) reducerea traficului

125

Page 122: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

b) schimbarea traficului : de la acele tipuri de trafic cu un mare impact asupra poluării

aerului sau a mediului şi folosirii terenurilor la tipuri de trafic cu un impact redus (de

exemplu transport pe şină, biciclete, etc.)

c) îmbunătăţirea traficului : reducerea poluării aerului prin mijloace tehnice sau

printr-un management al traficului.

Structura acestor instrumente şi politici este stabilită, în mod uzual, astfel :

- planificare : în special planificarea utilizării terenului

- îmbunătăţirea infrastructurii

- legislaţie : reglementări, restricţionări legale

- instrumente economice

- informaţie

Măsurile propuse mai jos, deşi nu sunt prezentate într-o ordine a importantei lor,

considerăm că sunt valabile atât pentru Bucureşti, cât şi pentru celelalte localităţi din tară, fiind

necesare a fi luate mai ales de către factorii de decizie ai administraţiei locale, primăriilor,

politiei, cât şi de factorii de decizie la nivel central.

Extinderea şi menţinerea interdicţiei de circulaţie a traficului greu în zilele libere,

fapt care s-a dovedit prin măsurători că are o contribuţie la reducerea nivelurilor de poluare mai

ales la oxizii de azot şi pulberile în suspensie;

Fluentizarea traficului prin instituirea de sensuri unice de circulaţie, în special pe

arterele nemodificabile structural - urbanistic şi realizarea semaforizării în sistem "undă verde"

mai ales în aceste cazuri;

Deplasarea către periferiile localităţilor a circulaţiei vehiculelor grele şi a

depozitelor en-gros deservite de acestea (spre liniile de centură) cu interzicerea circulaţiei

acestora în zonele centrale (exceptând vehiculele grele edilitare şi ale transportului în comun,

dar cu impunerea strictă, pentru aceste activităţi, de dotare a motoarelor cu sisteme de

reducere a poluării şi de extindere, până la generalizare în zonele centrale, a transportului în

comun electric);

Pentru Bucureşti este necesară delimitarea cât mai urgentă a limitei perimetrului

central (cea mai bună soluţie ar fi toată zona din interiorul liniei de centură) şi respectarea interdicţiei permanentă de circulaţie a autovehiculelor de capacitate mai mare de 3,5 t ,

atât pentru aprovizionare cât şi pentru restul activităţilor, cu excepţia salubrităţii, pompierilor şi

transportului în comun, dar cu aplicarea pentru aceste excepţii a măsurilor propuse la punctul

de mai sus; implicaţiile economice sunt mari (mai ales pentru o serie de firme care folosesc

pentru aprovizionare şi desfacerea produselor un parc important de vehicule grele), dar trebuie

aplicat exemplul altor capitale europene unde, în zonele centrale, nu circulă nici un autovehicul

greu;

126

Page 123: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Interdicţii zonale şi/sau temporare a întregului trafic auto mai ales în perimetrele

de interes turistic, istoric, comercial, cultural, cel puţin în zilele;

În cazul staţiilor PECO este necesară realizarea unor ecrane naturale

delimitatoare din vegetaţie şi sporirea exigentelor privind controlul tehnic al categoriilor de

autovehicule care alimentează (de ex. vehiculele mari, echipate cu motoare Diesel, să fie

alimentate numai la staţii periferice ale oraşului sau izolate faţă de clădirile de locuit);

Refacerea patului carosabil şi a îmbrăcămintei asfalţice pe toate arterele cu trafic

intens, precum şi întreţinerea permanentă a acestora;

Exigenta privind starea tehnică a autovehiculelor trebuie crescută la toate

nivelurile:

- la fabricanţi şi în timpul perioadei de garanţie (din sondaje cele mai multe Dacii noi sunt cu

procent excesiv de CO , la reviziile gratuite neefectuându-se acest reglaj);

- la inspecţiile tehnice, staţiile trebuie dotate cu aparatură de precizie corespunzătoare

(analizoare de CO, opacimetre) aşa cum a reuşit RAR;

- la nivelul agenţilor de circulaţie ai politiei, trebuie să existe dotarea necesară verificărilor prin

"filtru" pentru a se efectua controale dese în vederea instalării sentimentului de responsabilitate

la automobilişti, la fel ca acela de a circula cu frâne defecte, sau fără lumini noaptea.

Încurajarea achiziţionării de vehicule moderne nepoluante prin scăderea

impozitelor şi a preţului benzinei fără Pb;

8.5.2 Poluarea apeiUna dintre problemele importante care trebuie rezolvate în domeniul calităţii apelor este

cea legata de staţia de epurare. Aspectele au fost detaliate la capitolul 3.5.3.

Analizele probelor de apa – atat din suprafaţă, cat şi cele subterane - pentru grupele de

indicatori fizico-chimici generali, chimici toxici, biologici şi bacteriologici se efectuează în cadrul

laboratorului SGA de calitatea apei şi sunt preluate de compartimentul de specialitate în

vederea elaborarii următoarelor documente de referinţă:

- buletinul lunar de calitatea apelor (transmis la D.A. şi apoi integrat la nivel naţional);

- contribuţie la Sinteza anuală de protecţia calităţii apelor (datele aferente teritoriului

administrat de SGA Ilfov-Bucureşti) sunt transmise directiilor de ape în vederea includerii în

Sinteza bazinala, care apoi se integreaza în Sinteza Naţionala de protectie a calităţii apelor;

- contribuţia la anuarul privind starea factorilor de mediu (date transmise la A.P.M.

teritoriale);

- terte persoane (în cazul analizelor efectuate la comanda acestora)

A.N. Apele Române aplica strategia şi politica Naţionala în domeniul gospodaririi

calităţive şi cantitative a resurselor de apa şi urmareste imp[lementarea prevederilor legislatiei

127

Page 124: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

armonizata cu Directivele Uniunii Europene în domeniul gospodaririi durabile a resurselor de

apa şi conservarea ecosistemelor acvatice şi a zonelor umede.

În acest scop, A.N. Apele Române prin filialele sale Judeţene administreaza,

exploateaza şi întretine Sistemul Naţional de Monitorizare a Calităţii resurselor de apa. De

asemenea, evalueaza daunele produse şi serviciile executate de autoritatea locala de

gospodarire a apelor în vederea monitorizarii şi combaterii poluărilor accidentale, până la

eliminarea completa a cauzelor ce le-au produs, alaturi de recuperarea daunelor

Monitorizarea substanţelor periculoase şi prioritare / prioritar periculoase se desfăşoara

în conformitate cu prevederile H.G.118/2002, actualizat şi completat cu H.G. 351/2005, ce

aproba „Regulamentul privind realizarea Monitoringului calităţii apelor pentru substanţe

prioritare / prioritar periculoase”.

Pentru depăşirea indicatorilor de calitate a apelor uzate evacuate în receptori naturali se

aplica H.G. 188/2002, modificat şi completat cu H.G. 352/2005 – care stabileste limitele de

încarcare cu poluanţi a apelor uzate

8.5.3. DEŞEURI

PRINCIPIIPRINCIPIIPrincipiile definite în Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor care stau la baza

activităţilor de gestionare a deşeurilor sunt enumerate mai jos:

Principiul protecţiei resurselor primare – este formulat în contextul mai larg al

dezvoltării durabile cu accent pe utilizarea materiilor prime secundare.

Principiul măsurilor preliminare se referă la aplicarea stadiului existent de dezvoltare

tehnologică.

Principiul prevenirii stabileşte o ierarhie a activităţilor de gestionare a deşeurilor, ierarhie

care situeaza pe primul loc evitarea generării deşeurilor, minimizarea cantităţilor

eliminate şi tratarea în vederea valorificării şi în vederea eliminării în condiţii de siguranţă

pentru mediu şi sanătatea populaţiei.

Principiul poluatorul plăteşte corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi

cel al responsabilităţii utilizatorului necesită un cadru legislativ şi economic adecvat în

aşa fel încât costurile privind gestionarea deşeurilor să poată fi acoperite de generatorii

de deşeuri.

Principiul substituţiei subliniază nevoia de a înlocui materiile prime periculoase cu

materii prime nepericuloase, pentru a evita generarea deşeurilor periculoase.

Principiul proximităţii stabileşte că deşeurile trebuie tratate sau eliminate cât mai

aproape posibil de locul unde au fost generate.

128

Page 125: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Principiul subsidiarităţii stabileşte ca responsabilităţile să fie alocate la cel mai scăzut

nivel administraţiv faţă de sursa de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel

regional şi naţional.

Principiul integrării stabileşte că activitatea de gestionare a deşeurilor este o parte

integrantă a activităţilor social-economice care le generează.

Principiile sunt parte integrantă a obiectivelor şi ţintelor regionale.

În Bucureşti şi ilfov există o situaţie specifică:

1. Arhitectura oraşului, în special casele particulare vor complica introducerea colectării

selective a deşeurilor. Blocurile mari sunt echipate cu tomberoane, iar deşeurile mixte sunt

colectate în containere amplasate la subsolul blocurilor. Spaţiul adiţional necesar pentru

containerele pentru colectarea selectivă nu este disponibil. Locuitorii nu au fost dornici să ducă

sticlele sau deşeurile de ambalaje la containere speciale. Acest lucru este reprezintă concluzia

proiectelor pilot anterioare. Introducerea unui sistem de colectare selectivă poate fi reuşită

numai în cazul în care se va găsi o soluţie pentru amplasarea diferitelor tipuri de containere şi

locuitorii vor accepta să ducă deşeurile de ambalaje la puncte de colectare. Altfel, capacitatea

de sortare a depozitelor de deşeuri trebuie adaptată pentru a atinge ţintele.

2. Din fericire, capacitatea depozitelor ecologice va acoperi cantitatea de deşeuri generată

pentru următorii 30 ani, care poate fi extinsă prin reducerea continuă a cantităţii ce urmează a fi

eliminată prin depozitare.

129

Page 126: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

8.5.8.5. OBIECTIVE ŞI MASURIOBIECTIVE ŞI MASURI

Tabel Obiective şi ţinte pentru gestionarea deşeurilor la nivel regional

Domeniu Obiective principale

Obiective secundare Ţinte/Termene limită

Responsabilităţi

1.Dezvoltarea unei politici regionale

1.1. Elaborarea de reglementări

specifice regionale/locale

în concordanţă cu politica naţională

de gestionare a deşeurilor şi cu

legislaţia, pentru a implementa un

sistem integrat eficient d.p.d.v

economic şi ecologic.

1.1.1. Elaborarea unui ghid pentru înfiinţarea şi dezvoltarea unei organizaţii privind gestionarea deşeurilor bazate pe principiile proximităţii şi subsidiarităţii

Proces continuu MMGAANPMARPMALPMConsiliul judeţean, Consiliul local

1.1.2. Încurajarea autorităţilor locale din Bucureşti şi din judeţul Ilfov în elaborarea unei strategii în vederea organizării împreună a gestionării deşeurilor, pe lanţul colectare, colectare selectivă în cooperare în ceea ce priveşte colectarea, eliminarea şi separarea deşeurilor în colaborare cu sectorul privat (Parteneriat Public Privat)1.1.3. Conştientizarea populaţiei de faptul că gestionarea calificată a deşeurilor este de cea mai mare importanţă pentru sanătatea publicului (protejarea solului, apei şi apei freatice)

1.2. Creşterea importanţei aplicării efective a legislaţiei privind gestionarea deşeurilor

1.2.1. Creşterea importanţei aplicării legislaţiei şi a controlului la nivelul autorităţilor de mediu care au responsabilităţi în gestionarea deşeurilor.

Proces continuu Garda de Mediu,ARPM/ALPMConsiliul Judeţean, Consiliul Local1.2.2. Întărirea cooperării între instituţii în vederea

aplicării legislaţiei – ARPM, Garda Naţională de Mediu şi Consiliul Local

131

Page 127: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Domeniu Obiective principale

Obiective secundare Ţinte/Termene limită

Responsabilităţi

1.2.3. Creşterea eficienţei structurilor instituţionale la nivel regional/judeţean/ local, printr-o definire clară a responsabilităţilor

Proces continuu ARPM/ALPM,Consiliul judeţean/local

1.3. Creşterea eficienţei implementării legislaţiei în domeniul gestionării deşeurilor

1.3.1.Informarea intensivă a tuturor factorilor interesaţi/implicaţi referitor la legislaţia de protecţie a mediului

Proces continuu ANPM/ARPM/ALPM, Garda de Mediu, Ministere, Consilii judeţene1.3.2. Creşterea importanţei activităţilor de

monitorizare şi control efectuate de autorităţile competente ca ARPM, APM-uri, Garda Naţională de Mediu în concordanţă cu responsabilităţile acestora.

2. Aspecte instituţionale şi organizatorice

2.1 Dezvoltarea instituţiilor regionale şi locale şi organizarea structurilor instituţionale în vederea conformării cu cerinţele naţionale

2.1.1 Crearea de condiţii pentru o structura institutionala mai eficienta în ceea ce piveste aspectele de management al deşeurilor.

Proces continuu MMGA, ANPM

2.1.2. Întărirea capacităţii administraţive a instituţiilor guvernamentale la nivel de instituţii regionale, judeţene şi locale cu competenţe şi responsabilităţi pentru implementarea legislaţiei şi controlului în domeniul gestionării deşeurilor

Proces continuu MMGA, ANPM

3. Resurse umane

3.1. Asigurarea necesarului de resurse umane ca număr şi pregătire profesională

3.1.1. Asigurarea de personal suficient de bine instruit şi care să dispună de logistica necesară la toate nivelurile – regional, judeţean, local în sectorul pulic. Proiectarea unui program de instruire pentru instituţii regionale şi locale în:– Domeniul administraţiv– Domeniul juridic– Controlul tehnic al instalaţiilor

Proces continuu MMGA, ANPM, ARPM, ALPM, Consilii judeţene/locale

132

Page 128: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Domeniu Obiective principale

Obiective secundare Ţinte/Termene limită

Responsabilităţi

– Înregistrarea de date4. Finanţarea sectorului de gestionare a deşeurilor

4.1. Stabilirea şi utilizarea sistemelor şi mecanismelor economico-financiare şi a celor de gestionare a mediului, pe baza principiilor “poluatorul plateşte” şi a principiului subsidiarităţii.

4.1.1. Dezvoltarea unui sistem viabil de gestionare a deşeurilor care să cuprindă toate etapele de la colectare, transport, valorificare, reciclare, tratare şi până la eliminare finală.

Proces continuu Consilii Judeţene/Locale, sectorul privat, asociatii profesionale

4.1.2. Optimizarea accesării tuturor fondurilor disponibile la nivel naţional şi internaţional pentru investiţii (fondul pentru mediu, fonduri private, fonduri structurale şi altele) şi pregătirea unei liste de investiţii prioritare adaptată nevoilor oraşului Bucureşti şi judeţului Ilfov

Proces continuu ANPM, ARPM/Consiliul Local, MMGA

4.1.3. Imbunătăţirea gestionării deşeurilor municipale şi dezvoltarea de mecanisme economico-financiare care să permită organizarea unei gestionări integrate bazată pe taxe covenabile pentru cetăţeni şi care să poată acoperi costurile de colectare, tratare şi depozitare controlată efectuate de o manieră profesionistă

Permanent Consilii Judeţene/ocale, sectorul privat, asociatii profesionale

4.1.4.Încurajarea utilizării tuturor mecanismelor economico-financiare în vederea colectării selective a bateriilor şi acumulatorilor, a deşeurilor periculoase menajere, a ambalajelor, a echipamentelor electrice şi electronice şi a vehiculelor scoase din uz.

Termen limiă: 2007 cu atenţie permanentă

MMGA, Consiliul judeţean, asociaţii profesionale specifice, entităţi juridice care preiau

133

Page 129: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Domeniu Obiective principale

Obiective secundare Ţinte/Termene limită

Responsabilităţi

responsabilitatea de la producători/ importatori

4.1.5. Iniţierea unor grupuri de planificare formate din ARPM şi Consiliile Locale din oraşul Bucureşti şi judeţul Ilfov - în vederea implementării unor sisteme de colectare în amestec sau de colectare selectivă adaptate tipurilor de locuinţe.

5.Conştientizarea factorilor implicaţi

5.1. Promovarea unor sisteme de informare, conştientizare şi motivare pentru toţi factorii implicaţi.

5.1.1. Creşterea comunicării între toţi factorii implicaţi

Proces continuu MMGA, ANPM, Garda de Mediu, Consilii judeţene/locale, sectorul privat, asociaţii profesionale, şcoli, universităţi

5.1.2. Organizarea şi supervizarea programelor de educaţie şi conştientizare la toate nivelurile.Ghiduri şcolare speciale pentru profesori şi pentru informarea elevilor.

Proces continuu

5.1.3. Utilizarea tuturor canalelor de comunicaţie (mass-media, web site-uri, seminarii, evenimente) pentru informarea publicului şi pentru conştientizarea anumitor grupuri ţintă ale populaţiei (copii, tineri, adulţi, vârsta a treia) şi sprijinirea campaniilor de conştientizare finanţate din fonduri private.

Proces continuu ADR/ARPM/ALPM Garda de Mediu, Consilii Judeţene/ Locale, sectorul privat, asociaţii profesionale, şcoli, universităţi

6.Colectarea şi raportarea datelor şi informaţiilor referitoare la gestionarea deşeurilor

6.1. Obţinerea de date şi informaţii corecte şi complete, adecvate cerinţelor de raportare naţională şi europană.

6.1.1. Introducerea, la nivel regional şi judeţean, sistemului de înregistrare şi raportare de date privind gestionarea deşeurilor, furnizat de ANPM

Proces continuu ARPM, ALPM, Garda de Mediu, agenti economici şi institutii, Consilii locale sub coordonarea ANPM

134

Page 130: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Domeniu Obiective principale

Obiective secundare Ţinte/Termene limită

Responsabilităţi

7. Prevenirea generării deşeurilor

7.1. Minimizarea generării deşeurilor

7.1.1. Promovarea, încurajarea şi implementarea principiilor de prevenire

Proces continuu Ministerul Industriilor

7.1.2. Încurajarea consumatorilor să implementeze principiul prevenirii generării deşeurilor.

Proces continuu ANPM/ARPM/ALPM Consilii judeţene/ locale, , asociaţii profesionale, şcoli, universităţi, ONG-uri

8.Sisteme eficiente de gestionare a deşeurilor

8.1. Utilizarea eficientă a tuturor instalaţiilor tehnice şi a mijloacelor economice de valorificare a deşeurilor.

8.1.1. Susţinerea dezvoltării unei pieţe viabile de materii prime secundare şi promovarea fabricării şi utilizării produselor fabricate din materiale reciclabile

Proces continuu Asociaţii profesionale, universităţi, sectorul de cercetare, companii private

8.1.2. Reducerea cantităţilor totale de deşeuri eliminate printr-o bună alegere a instalaţiilor de colectare şi tratare.

Termen limită 2013

Operatorii de salubritate, administraţia depozitelor de deşeuri

8.2. Sprijinirea dezvoltării activităţilor de valorificare materială şi energetică.

8.2.1. Promovarea valorificării materiale a 7% din deşeurile menajerePromovarea valorificării energetice a 10% din deşeurile municipale

Termen limită 2010

Termen limită 2020

Companii private în cooperare cu consiliile locale

9.Colectarea şi transportul deşeurilor

9.1. Asigurarea de capacităţi de colectare şi de sisteme de

9.1.1 Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în zonele urbane din Ilfov

Colectare: 100% Termen limită: 2007

Consiliul Local, Operatori de salubritate coordonaţi de ARPM

135

Page 131: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Domeniu Obiective principale

Obiective secundare Ţinte/Termene limită

Responsabilităţi

transport adaptate numărului de locuitori şi cantităţilor de deşeuri generate.

9.1.2 Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul rural

Colectare 100% Termen limită: 2009

Consiliul Local, Operatori de salubritate coordonaţi de ARPM

9.1.3 Optimizarea schemelor de colectare şi transport.

Proces continuu Consilii Locale, Operatori de salubritate

9.2. Asigurarea celor mai bune opţiuni de colectare şi transport al deşeurilor corelate cu activităţile de reciclare şi depozitare finală

9.2.1 Organizarea colectării separate a deşeurilor municipale periculoase şi nepericuloase

Termen:Până în 2017

Consilii Locale, Operatori de salubritate

9.2.2. Implementarea şi extinderea colectării selective în toate zonele

Termen:Până în 2017

Consilii Locale, Operatori de salubritate

10. Tratarea deşeurilor

10.1. Promovarea tratării deşeurilor

10.1.1. Imbunătăţirea tratării deşeurilor pentru:- valorificare;- facilitarea manipulării;- diminuarea caracterului periculos;

- diminuarea cantităţii finale depozitate

Proces continuu Agenti economici, asociatii profesionale, Consilii judeţene/locale

11. Deşeuri bio-degradabile

11.1. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile, din grădini, parcuri şi pieţe prin colectarea selectivă

11.1.1. Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile prin compostare faţă de anul de referinţă 1995

Reducerea la 75% până în 2010

Reducerea la 50% până în 2013

Reducerea at 35% până în 2020

Consilii Judeţene/Locale, Operatorii de depozite de deşeuri

136

Page 132: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Domeniu Obiective principale

Obiective secundare Ţinte/Termene limită

Responsabilităţi

11.1.2. Direcţionarea investiţiilor în staţii de compostare şi tratare pentru a reduce cantitatea de deşeuri biodegradabile, inclusiv în tehnologii avansate dacă acestea vor fi fezabile din punct de vedere economic.

Începând cu 2011 Consilii Judeţene/Locale, Operatorii de depozite de deşeuri

12.Deşeuri de ambalaje+56644 3

12.1. Reducerea cantităţii generate de deşeuri de ambalaje

12.1.1. Sprijinirea campaniilor de informare referitoare la problematica deşeurilor de ambalaje.

Proces continuu ARPM/ALPM, Consilii Judeţene/ Locale, agenti economici, ARAM

12.1.2 Crearea de condiţii necesare pentru reciclarea ambalajelor, în sensul unei bune organizări a colectării selective.

12.2. Valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje raportate la cantităţile de amalaje introduse pe piaţă

12.2.1 Valorificare totală 34% Reciclare totală 28% din care pe tip de material: - 15% sticla - 15% hârtie şi carton - 15% metal

Termen:2007

ARPM/ALPM, Consilii Judeţene/ Locale, agenti economici, ARAM

12.2.2 Valorificare totală 40% Reciclare totală 33% din care pe tip de material: - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal

Termen:2008

12.2.3 Valorificare totală 45% Reciclare totală 38% din care pe tip de material: -15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal

Termen:2009

137

Page 133: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Domeniu Obiective principale

Obiective secundare Ţinte/Termene limită

Responsabilităţi

12.2.4 Valorificare totală 48% Reciclare totală 42% din care pe tip de material: - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal

Termen:2010

12.2.5 Valorificare totală 53% Reciclare totală 46% din care pe tip de material: - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal -15% plastic -15% lemn

Termen:2011

12.2.6. Valorificare totală 57% Reciclare totală 50% din care pe tip de material: - 15% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal -15% plastic -15% lemn

Termen:2012

138

Page 134: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Domeniu Obiective principale

Obiective secundare Ţinte/Termene limită

Responsabilităţi

12.2.7 Valorificare totală 60% Reciclare totală 55% din care pe tip de material: - 60% sticlă - 60% hârtie şi carton - 50% metal - 22,5% plastic -15% lemn

Termen:2013

12.3. Crearea şi optimizarea schemelor de valorificare deşeurilor de ambalaje care nu pot fi reciclate

12.3.1 Organizarea valorificării energetice a aproximativ 10% din deşeurile de ambalaje

Termen:2022

Consiliul judeţean/localAsociaţii profesionaleOperatori

12.4. Crearea şi optimizarea schemelor de valorificare materială a deşeurilor

12.4.1 Organizare de sisteme de colectare şi de valorificare materială pentru aproximativ 50% din deşeurile de ambalaje

Termen:2013

Agenţi economici Ecorom-Ambalaje, ARAM

13. Deşeuri din construcţii şi demolări

13.1. Separarea pe fracţii a deşeurilor din construcţii şi demolări

13.1.1. Tratarea deşeurilor contaminate din construcţii şi demolări în vederea valorificării (materiale sau energetice) şi/sau eliminare finală

Începând cu 2008 Industria responsabilă, Consiliul Local, Operatori13.1.2 Tratarea deşeurilor contaminate provenite din

construcţia de drumuri, clădiri şi din excavaţii în vederea valorificării sau/şi eliminării finale13.1.3. Refolosirea şi reciclarea deşeurilor din construcţii şi demolări, în cazul în care nu sunt contaminate

Începând cu 2008 Industria responsabila, ARPM, ALPM, Consilii locale

139

Page 135: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Domeniu Obiective principale

Obiective secundare Ţinte/Termene limită

Responsabilităţi

13.1.4 Refolosirea şi reciclarea solului din excavaţii, dacă nu este contaminat

Începând cu 2008

13.1.5 Implementarea tehnologiei pentru reciclare şi valorificarea materială a 50% din deşeurilor rezultate în urma construcţiei de drumuri

Începând cu 2008

13.1.6. dezvoltarea tehnologiei de eliminare a deşeurilor din construcţii şi demolări care nu pot fi valorificate

Proces continuu Operatori depozite de deşeuri, instituţii coordonate de ANPM, ARPM

14.Deşeuri voluminoase

14.1. Implementarea colectării deşeurilor voluminoase

14.1.1. Instalarea de puncte speciale pentru colectarea deşeurilor voluminoase.

Începând cu 2007 Operatorii de salubritate, Consiliile Locale

14.1.2. Stabilirea de scheme de colectare din uşă în uşă

Începând cu 2007 Operatorii de salubritate, Consiliile Locale

14.1.3. Valorificarea deşeurilor voluminoase colectate separat.

Începând cu 2007 Operatorii de salubritate, Consiliile Locale

15. Nămol de la staţiile de epurarea apelor uzate

15.1. Gestionarea ecologică raţională a nămolului provenit din epurarea apelor uzate

15.1.1.Promovarea utilizării nămolului necontaminat în agricultură

Operatorii Staţiilor de epurare, ARPM/ALPM, Consiliile Locale

15.1.2. Deshidratarea şi pretratarea în vederea coincinerării în cuptoare de ciment şi incineratoare.15.1.3. Promovarea utilizării nămolului necontaminat pentru reabilitarea depozitelor ilegale de depozitare a deşeurilor şi ca material de etanşare la depozitele ecologice.

Operatorii Staţiilor de epurare, ARPM/ALPM, Companii de salubritate

140

Page 136: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Domeniu Obiective principale

Obiective secundare Ţinte/Termene limită

Responsabilităţi

16. Vehicule scoase din uz (VSU)

16.1. Crearea şi dezvoltarea unui sistem de colectare, valorificare şi reciclare a vehiculelor scoase din uz în concordanţă cu legislaţia în vigoare

16.1.1.Proiectarea unui sistem care să permită ultimului proprietar al maşinii să o depună la un punct de colectare-valorificare, gratuit, cu excepţiile prevazute de HG 2406/2005

Proces continuu Administraţia Fondului pentru Mediu, Asociaţia producătorilor şi importatorilor de maşini sau enităţile juridice care preiau responsabilităţile importatorilor/producătorilor şi/sau entităţi juridice (unităţi economice definite în HG2406/2004)

16.1.2. Asigurarea de 3 puncte de colectare în Bucureşti şi unul în judeţul Ilfov.

Octombrie 2006

16.1.3. Extinderea refolosirii şi reciclării materialelor provenite de la VSU şi valorificarea energetică a acelor materiale care nu pot fi reciclate.

Începând cu 2007

16.1.4. Valorificarea a 75% din masa medie pe vehicul şi an pentru vehiculele produse înainte de 1980

Începând cu 2007 Producatorii/ importatorii de maşini, Consiliile Judeţene/ Locale 16.1.5. Valorificarea a 85% din masa medie pe

vehicul şi an pentru vehiculele produse după 1980Începând cu 2007

16.1.6. Refolosirea şi reciclarea a 70% din masa medie pe vehicul şi an pentru vehiculele produse înainte de 1980

Începând cu 2007

16.1.7. Refolosirea şi valorificarea a cel puţin 80% din masa medie pe vehicul şi an pentru vehiculele produse după 01.01. 1980

Începând cu 2007

141

Page 137: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Domeniu Obiective principale

Obiective secundare Ţinte/Termene limită

Responsabilităţi

16.1.8. Reutilizarea şi valorificarea a cel puţin 95% din greutatea tuturor VSU;

Începând cu 2015

16.1.9. Reutilizarea şi reciclarea a cel puţin 85% din greutatea tuturor VSU

Începând cu 2015

17. Echipamente electrice şi electronice

17.2. Organizarea colectării selective a deşeurilor din echipamente electrice şi electronice (DEEE)

17.2.1. Stabilirea punctelor de colectare selectivă după cum urmează:

- 1 punct de colectare în judeţul Ilfov- 1 punct de colectare în fiecare sector din

oraşul Bucureşti1 punct de colectare în fiecare oraş cu o populaţie > 20.000 locuitori

Termen limită:

31.12. 2005

31.12. 2005

31.12. 2006

Consilii locale, agenti economici

17.2.2. Organizarea colectării selective a DEEE şi a componentelor acestora, cu o ţintă de cel puţin:

2 kg/locuitor şi an 3 kg/ locuitor şi an 4 kg/ locuitor şi an

Termen limită:31.12.200631.12.200731.12.2008

Importatori/ producatri, Consilii locale, operatori de salubritate

18. Deşeurile periculoase din deşeurile municipale

18.1.Împlementarea serviciilor de colectare şi transport pentru deşeurile periculoase

18.1.1. Informarea şi încurajarea cetăţenilor să separe componentele periculoase din deşeurile menajere

Până în 2017 Consilii Judeţene/ consilii locale, operatori de salubritate

18.1.2. Instalarea de puncte de colectare a deşeurilor periculoase ce provin din deşeurile menajere în cooperare cu sectorul comercial

Până în 2017 Conşilii Judeţene/ consilii locale, operatori de salubritate

18.2. Eliminarea deşeurilor periculoase în mod ecologic raţional.

18.2.1. Dezvoltarea unui sistem logic sigur pentru

eliminarea deşeurilor periculoase

Până în 2017 Companii, operatori de salubritate,

18.2.2 Asigurarea că noile instalaţii şi capacităţi

respectă standardele europene.

Începând cu 2007 Companii, asociatii profesionale si patronale

142

Page 138: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Domeniu Obiective principale

Obiective secundare Ţinte/Termene limită

Responsabilităţi

18.2.3. Facilitarea exportului de deşeuri periculose pentru a le elimina printr-o tratare în capacităţi externe, în condiţii de siguranţă.

Proces continuu ANPM, ARPM, ALPM

19. Eliminarea deşeurilor

19.1. Eliminarea deşeurilor în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sanătate a populaţiei.

19.1.1. Sprijinirea micşorării depozitelor necorespuzătoare şi a celor care nu sunt conforme şi dezvoltării celor 3 depozite ecologice de la Glina, Vidra şi Chiajna Rudeni.Asigurarea capacităţii necesare pentru eliminarea deşeurilor în conformitate cu standardele UE

Începând cu 2007 ANPM, ARPM, ALPM, operatori de salubritate, Consilii Judeţene/Locale

19.1.2. Închiderea etapizată a depozitelor Până în 2009

143

Page 139: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

8.5.4 Poluarea sonoraPentru dezvoltarea viitoare a municipiului Bucureşti sunt necesare o serie de măsuri

pentru scăderea nivelurilor de zgomot produs de sursele fixe şi/sau de cele difuze.

Referitor la sursele fixe: sistematizarea şi construirea de ansambluri noi de locuinţe care să aibă o protectie

acustică corespunzătoare (la distante mari faţă de unitătile industriale şi cu

prevederea unor ecrane naturale sau artificiale pentru atenuarea zgomotului);

remedierea unor situatii existente prin realizarea unor actiuni la surse (de tipul

retehnologizării industriilor sau prin mărirea capacitătii de izolare acustică a faţădelor

clădirilor);

în cazul staţiilor de hidrofor sau punctelor termice existente se pot lua măsuri de

reducere a nivelului de zgomot exterior clădirilor de locuit din preajmă, iar pentru cele

care se vor proiecta, trebuie luate măsuri privind distantele dintre acestea şi clădirile

de locuit (minim 25 m, precum şi dotarea lor cu utilaje corespunzătoare din punct de

vedere acustic);

pentru parcajele existente, amplasate aproape de clădirile de locuit (cazul celor din

centrul capitalei) se recomandă măsuri de ordin administraţiv (de ex. restrictionarea

utilizării acestora între orele 23 - 6); pentru viitor considerăm că trebuie analizate

posibilitătile creării unor parcaje colective subterane sau situate în clădiri

independente, multietajate, special amenajate;

pentru complexele comerciale existente se impun măsuri de sporire a gradului de

protectie acustică prin închideri partiale sau totale a zonelor zgomotoase (în mod

special în cazul pietelor) precum şi măsuri administraţive privind programul operatiilor

de aprovizionare;

în cazul staţiilor PECO este necesară realizarea unor ecrane naturale delimitatoare,

din vegetaţie cu înăltime medie şi joasă, sporirea exigentelor privind controlul tehnic

al categoriilor de autovehicule care alimentează (de ex. vehiculele mari echipate cu

motoare Diesel să fie alimentate numai la staţii situate în zonele periferice ale

Oraşului sau izolate faţă de clădirile de locuit);

Referitor la sursele mobile: refacerea patului rutier şi a imbrăcămintii asfalţice pe arterele cu trafic intens;

redistribuirea traficului, în zona centrală mai ales, şi restrictii privind accesul unor

mijloace de trafic greu pentru aprovizionare sau deservirea unitătilor de pe aceste

artere;

145

Page 140: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

dacă reducerea nivelurilor de zgomot nu este suficientă se impun măsuri

suplimentare şi la clădirile adiacente (izolatii fonice ale faţădelor - de exemplu, prin

triplarea ferestrelor, prevederea unor spaţii verzi între clădirile de locuit şi artera de

trafic, etc).

8.5.6 TransportulÎn cadrul Planului Local de Actiune pentru Mediu (PLAM) au fost identificate problemele

rezultate din activitatea de transport precum şi obiectivele, tintele şi masurile specifice care

trebuie luate pentru rezolvarea acestor probleme. Aceste date sunt prezentate în tabelele

următoare:

146

Page 141: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Matrice-plan pentru problema „Transportul rutier”Matrice-plan pentru problema „Transportul rutier” Problema Problema Obiectiv generalObiectiv general Obiectiv specificObiectiv specific Ţintă Ţintă Indicator Indicator Acţiune Acţiune Responsabil Responsabil Intensificarea traficului rutier în condiţiile în care trama stradală este subdimnesionatăPM 15 – 1 PM 15 – 1

Reducerea traficului rutier şi menţinerea acestuia în funcţie de capacitatea de suport areţelei de străzi

Reducerea circulaţiei vehiculelor pe străzile înguste

Reducerea nivelului de noxe

Numărul de vehicule, pe categorii şi dotări conforme cerinţelor EURO, care circulă pe arterele înguste

- Evitarea parcărilor în afara zonelor special destinate- Introducerea unor sisteme de transport nepoluante, de mare capacitate- Mediatizarea efectelor produse asupra sănătăţii umane de emisiile de noxe generate de traficul rutier- Încurajarea prin pârghii economice a sistemelor de transport “LOW EMISSION”- Adoptarea unor măsuri legislative referitoare la diminuarea emisiilor

Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti

Primaria Municipiului Bucureşti

Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti

Institutul de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti

Reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii generat de circulaţia vehiculelor

Numărul de reclamaţii privind discomfortul generat de zgomot şi vibraţii

147

Page 142: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

de poluanţi de la toate categoriile de vehicule, în acord cu Directivele U.E.- Încurajarea utilizării sistemelor de transport public cu nivel redus de emisii

Nereactualizarea şi neaplicarea studiilor de fluidizare a traficului rutier în timp şi spaţiu pentru arterele urbane PM 15 - 2PM 15 - 2

Efectuarea unor studii de fluidizare a traficului

Reducerea timpilor de staţionare în intersecţii

Soluţii pentru descongestionarea arterelor de trafic – reorganizarea intersecţiilor

Scăderea nivelului de emisii în zona marilor intersecţii

Diminuarea nivelului de emisii în lungul arterelor de circulaţie

Crearea de benzi dedicate transportului public

Buna gestionare a volumelor de trafic în intersecţii – eliminarea staţionărilor în intersecţii

Îmbunătăţirea parametrilor de calitate a aerului

Creşterea vitezei de exploatare a mijloacelor de

- Reglarea timpilor de semaforizare în funcţie de volumele de trafic- Acordarea de prioritate la semafor pentru mijloacele de transport public - Realizarea de benzi proprii pentru transportul public- Montarea de sisteme de informare în timp real asupra zonelor cu ambuteiaje- Sancţionarea abaterilor de la prevederile legale de circulaţie şi

Primaria Municipiului Bucureşti

Consiliul General al Municipiului Bucureşti

Instituţii locale autorizate

148

Page 143: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

transport public dirijarea fondurilor rezultate pentru marcaje, sisteme de informare, de dirijare pentru arterele urbane- Aplicarea prevederilor legale privind circulaţia pe drumurile publice- Aplicarea la nivel de Bucureşti, a sistemelor de management de trafic

Menţinerea traficului rutier în zonele istorice ale oraşuluiPM 15 – 3 PM 15 – 3

Înfiinţarea unor artere pietonale şi a unor zone de circulaţie pentru transportul public

Protejarea zonelor istorice a oraşului prin restricţionarea traficului auto în perimetrul definit

Protejarea clădirilor şi obiectivelor istorice de efectele poluării

- Creşterea atractivităţii zonelor- Intensificarea activităţilor economico-sociale în zonă

-Restricţionarea traficului auto în zona istorică- Menţinerea, în măsura posibilităţilor, numai a transportului public- Informarea riveranilor cu privire la efectele pe care le pot avea măsurile de restricţionare a traficului

Primaria Municipiului Bucureşti

Instituţiii locale autorizate

149

Page 144: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

- Introducerea de taxe pentru accesul în zonă, în scopul reabilitării acestora- Respectarea hotărârilor Consiliului General al Municipiului Bucureşti cu privire la circulaţia în zonele istorice ale oraşului- Implementarea unor sisteme de transport public ecologice

Lipsa spaţiilor Park&Ride pentru a limita accesul vehiculelor în zona centrală PM 15 - 4PM 15 - 4

Amenajarea de spaţii Park & Ride în principalele puncte de acces în Bucureşti

Limitarea accesului vehiculelor în zona centrală a oraşului

Amenajarea spaţiilor de parcare în zona inelului exterior de circulaţie

- Reducerea fluxurilor de trafic în Bucureşti- Reducerea emisiilor atmosferice generate de traficul rutier

- Crearea de spaţii sigure de parcare pentru vehiculele din afara Bucureşti-ului- Asigurarea facilităţilor de trans-

- Numărul de vehicule pe arterele principale- Nivelul poluării atmosferice pe marile artere principale- Nivelului de zgomot şi vibraţii generate de traficul rutier

- Organizarea spaţiilor special destinate parcărilor- Extinderea liniilor de transport public către aceste puncte şi crearea de facilităţi Park & Ride - Introducerea sistemelor ecologice de transport public

Primariile de Sector prin Administraţiile Domeniului Public

Instituţii locale autorizate

150

Page 145: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Încurajarea utilizării transportului public

bordare către mijloacele de transport public

- Reorganizarea reţelei de transport public, astfel încât, să fie asigurat accesulcătre toate punctele de interes din Bucureşti (spitale, instituţii publice etc.)- Îmbunătăţirea serviciilor de transport public prin creşterea parametrilorcalităţivi (frecvenţa mijloacelor de transport, scurtarea timpilor de aşteptare,creşterea securităţii călătorilor în vehicule etc.)

- Informarea asupra beneficiilor aduse calităţii vieţii urbane de renunţare la vehiculele individuale- Realizarea de facilităţi de plată pentru acest tip de serviciu (ex. Tichet unic de plată aparcării şi acces în mijloacele de transport public)- Adoptarea prevederilor UE cu privire la promovarea sistemului de transport durabil- Adoptarea unor hotărâri de guvern cu privire la parcările publice- Modificarea prevederilor PUG cu privire la organizarea transportului şi la

151

Page 146: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

măsurile de protecţie a mediului, din punct de vedere al traficului rutier.

Utilizarea ineficientă a capacităţii de suport a carosabilului prin parcări parazitarePM 15 - 5PM 15 - 5

Eliminarea parcărilor parazitare şi redarea capacităţilor de suport pentru trama stradală

Redarea capacităţii de suport a tramei stradale

- Normalizarea traficului, în special pe străzile cu 2 benzi de circulaţie- Reducerea blocajelor de trafic- Preluarea volumelor de trafic conform dimensionărilor iniţiale prevăzutepentru fiecare arteră de circulaţie

- Reducerea staţionărilor datorate blocajelor de trafic- Diminuarea nivelului de noxe rezultate din trafic - Reducerea timpilor de deplasare

- Alocarea de spaţii de parcare pentru zonele afectate - Introducerea sistemelor de circulaţie cu sens unic- Activităţi de informare prin mijloace mass-media, cu privire la existenţa spaţiilor amenajate pentru parcări- Atragerea de fonduri pentru reabilitarea sistemului rutier- Atragerea de fonduri pentru amenajarea spaţiilor destinate parcărilor- Hotărâri ale Consiliului General al Primăriei

Primariile de sector prin Administraţiile Domeniului Public

Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Brigada Poliţiei Rutiere

Consiliul General al Municipiului Bucureşti

Instituţii locale autorizate

152

Page 147: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Municipiului Bucureşti cu privirela circulaţia pe anumite artere- Alocarea de spaţii de parcare special amenajate în vecinătatea zonelor afectate de parcările parazitare- Soluţii alternative oferite pentru a realiza cererea de mobilitate în oraş

Lipsa spaţiilor destinate Interchange-urilor în punctele majore de penetrare a arterelor de transportPM 15 – 6 PM 15 – 6

Realizarea punctelor de INTERCHANGE, din perspectiva dezvoltării viitoarei zonemetropolitane

Realizarea de facilităţi pentru dezvoltarea transportului regional învederea descongestionării oraşului

Descurajarea traficului individual prin crearea de facilităţi pentru transportul de mare capacitate

- Scăderea numărului vehiculelor individuale în zonele centrale ale Bucureşti-ului - Îmbunătaţirea calităţii aerului

- Alocarea de spaţii realizării acestui scop- Dispersarea polilor de atracţie din capitală- Mediatizarea informaţiilor cu privire la zona metropolitană- Colectarea de fonduri de la unităţile administraţive incluse în zona

Primaria Municipiului Bucureşti

Consiliul General al Municipiului Bucureşti

Consiliile Locale

Instituţii locale autorizate

153

Page 148: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

metropolitană, pentru îmbunătăţirea infrastructurii de transport şi realizarea sistemelor de transport regionale- Promulgarea legii metropolitane- Extinderea reţelelor de transport public spre inelul 2 de circulaţie- Corelarea sistemelor de transport urbane cu sistemele de transport inter-urbane

Poluarea atmosferei generată de traficul rutier (emisii de noxe provenite de la gazele de eşapament

Aerul sa corespundă din punct de vedere calităţiv, astfel încât să fie asigurată sănătatea umană şi a mediului înconjurător în

Limitarea utilizării vehiculelor cu grad avansat de uzură fizică şi morală

- Reducerea cu minimum 40% a emisiilor în lungul arterelor de circulaţie în Bucureşti (diminuarea concentraţiilor de NOx, CO, metale

- Îmbunătăţirea calităţii aerului în Bucureşti - Îmbunătăţirea stării de sănatate a locuitorilor

- Extinderea utilizării sistemelor de transport cu bune performanţe ecologice- Implementarea unor programe de conştientizare a

Primaria Municipiului Bucureşti

Consiliul General al Municipiului Bucureşti

154

Page 149: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

datorită unui parc auto cu uzură morală şi uzură fizică înaintată, menţinut în circulaţiePM 15 – 7 PM 15 – 7

perimetrul municipiului Bucureşti

grele, pulberi în suspensie şi sedimentabile, generate de traficul rutier- Reducerea incidenţei bolilor respiratorii la grupele de vârstă vulnerabile

populaţiei în legătură cu poluarea aerului generată de traficul auto- Obţinerea suportului public pentru promovarea proiectelor de utilizare a sistemelor de transport mai puţin poluante- Utilizarea taxelor de poluare percepute pentru vehiculele non-euro pentru încurajarea utilizării sistemelor de transport „LOW EMISSION”- Transpunerea directivelor UE în domeniul transportului rutier- Dezvoltarea transportului public- Infiinţarea benzilor destinate bicicliştilor

Consiliile Locale

Registrul Auto Român

Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Brigada Poliţiei Rutiere

O.N.G.-uri

Înstituţii locale autorizate

155

Page 150: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

şi roller-ilorAbsenţa sistemelor de management de trafic care să regleze fluxurile de trafic şi să prioritizeze transportul publicPM 15 – 8 PM 15 – 8

Fluidizarea traficului cu scopul reducerii de noxe,în special în zona marilor intersecţii şi înlungul arterelor de trafic

Reducerea timpilor de staţionare în intersecţii

- Acordarea de undă verde mijloacelor de transport public- Corelarea timpilor de undă verde în funcţie de volumele de trafic ce intră în marile intersecţii

- Reducerea expunerii populaţiei la noxele generate de traficul auto - Reducerea nivelului zgomotelor şi vibraţiilor provenite din activitatea de transport

- Extinderea sistemelor de management de trafic şi pentru traficul general- Montarea de bucle inductive în lungul arterelor de circulaţie pentru a se cunoaşte volumul fluxurilor de trafic pe anumite direcţii- Elaborarea unor materiale informaţive cu privire la avantajele sociale şi economice (timp, bani, sănătate) aduse de o bună alegere a modului de transport ales(bicicletă, transport public, pietonal, etc.)- Utilizarea taxelor de poluare

Primaria Municipiului Bucureşti

Instituţii locale autorizate

O.N.G.-uri

Administraţia Străzilor Bucureşti

156

Page 151: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

percepute la vehiculele non-euro, la dezvoltarea sistemelor de transport „LOW EMISSION”- Hotărâri ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti- Realizarea unui dispecerat central la nivel de municipiu, în vederea urmăririi modului de funcţionare a sistemului

Depăşirea CMA la poluanţi specifici proveniţi din trafic înregistrate de staţiile de monitorizare a calităţii aerului apaţinând A.R.P.M.B. – Cercul Militar şi Mihai Bravu

Încadrarea în limitele maxime admisibile a concentraţiilor de poluanţi din traficul rutier, înzonele centrale

Organizarea traficului auto

- Limitarea accesului vehiculelor individuale în zonele centrale - Menţinerea transportului public electric (fără emisii) în zonele afectate

- Încadrarea în limitele maxime admisibile a poluanţilor şi scăderea numărului de vehicule individuale pe arterele afectate - Fluidizarea traficului

- Dirijarea circulaţiei pe inele şi radiale (conform Master Plan-ului de Transport)- Extinderea modurilor de transport electric de mare capacitate- Afişarea în timp real a informaţiilor cu privire la valorile

Instituţii locale autorizate

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Bucureşti

Agenţia pentru

157

Page 152: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

PM 15 – 9 PM 15 – 9 de poluanţi măsurate- Aplicarea de sancţiuni contravenţionale utilizatorilor de vehicule care nu respectă normele de poluare - Încadrarea în prevederile H.G. nr. 582/2002- Normativul privind stabilirea valorilor limita, a valorilor prag, a criteriilor şi metodelor de evaluare a SO2, NO2, NOx,PM10, PM 2,5, plumb, benzen, CO2,ozon- Monitorizarea calităţii aerului în municipiul Bucureşti

Protecţia Mediului Bucureşti

Lipsa întreţinerii şi amenajării corespunzătoare a tuturor străzilor din Municipiul

Imbunătăţirea circulaţiei auto şi diminuarea emisiilor atmosferice

Amenajarea şi menţinerea la parametrii funcţionali a arterelor de trafic

- Reabilitarea drumurilor- Asigurarea unei alternative de transport la marile

Kilometrii de drum asfaltat

- Asfaltare, reabilitare- Proiectarea şi implementarea de sisteme de instruire

Primaria Municipiului Bucureşti

158

Page 153: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

BucureştiPM 15 – 10 PM 15 – 10

artere de circulaţie, astfel încât, să se poată desfăşura şi pe străzile mai mici

şi informare pentru comunitate şi administraţii publice locale- Atragerea de fonduri pentru realizarea investiţiilor- Număr de sisteme informaţionale realizate- Elaborarea de studii de fezabilitate pentru realizarea acestor proiecte

Instituţii locale autorizate

Poluarea factorilor de mediu (aer, apă, sol, subsol) cu gaze de eşapament cu conţinut de CO, CO2, hidrocarburi, plumb, pulberi antrenate; poluare sonoră şi/sau prin vibraţiiPM 15 – 11 PM 15 – 11

Asigurarea calităţii aerului şi încadrarea în limitele admisibile a nivelului de zgomot şivibraţii generate de transportul auto

Reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii în limitele prevăzute de lege

- Respectarea prevederilor STAS 10009/1988 (65 dBA) la limita tuturorincintelor şi a STAS1009-88 şi STAS 6161/1-89 , pe categorii de artere decirculaţie- Încadrarea standardului SR 12025-2-1994, privind nivelul de vibraţii înclădirile situate în

- Valorile concentraţiilor NOx, CO, particule în suspensie , Pb în zonele limitrofe - Măsurători de zgomot şi vibraţii - Numărul de reclamaţii privind disconfortul generat de zgomot şi vibraţii

- Utilizarea de mijloace de transport nepoluante- Modernizarea infrastructurii liniilor de tramvai- Utilizarea soluţiilor tehnice, insonorizante şi antivibratorii- Mediatizarea implicaţiilor efectelor poluării

Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti

Institutul de Sănătate Publică Bucureşti

Agenţia Regională pentru Protecţia

159

Page 154: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

imediata apropiere a arterelor de circulaţie

atmosferei datorită traficului auto- Aplicarea unui program ferm de penalităţi pentru persoanele fizice şi juridice în cazul depăşirii normelor legale privind emisiile provenite de la autovehiculele rutiere- Adoptarea unor masuri legislative referitoare la diminuarea emisiilor de poluanţi de latoate categoriile de vehicule, în acord cu Directivele UE. - Implementarea Directivelor U.E., armonizate în legislatia Româneasca- Respectarea programului de lucru autorizat pentru circulaţia

Mediului Bucureşti

Agenţia pentru Protecţia Mediului Bucureşti

Registrul Auto Român

160

Page 155: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

vehiculelor de mare tonaj şi utilizarea de vehicule care să corespundă din punct de vedere tehnic.

161

Page 156: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

8.5.7. Spaţiile verzi

Obiective: Oprirea deteriorarii şi distrugerii zonelor verzi- generatoarele de oxigen

Plantarea de copaci pentru refacerea perdelelor forestiere de jur - imprejurul

Bucureştiului, supuse în prezent unor defrisari continue

Educarea şi constientizarea publicului privind importanta spaţiilor verzi

Antrenarea publicului în actiuni de ecologizare

Masuri pentru contracararea diminuarii drastice a suprafeţei de spaţiu verde

Instituirea de marcaje obligatorii pentru protecţia zonelor verzi şi a arborilor ocrotiti

Efectuarea de controale impreuna cu Garda de mediu în vederea aplicarii legislatiei de

mediu şi sanctionarea persoanelor care distrug spaţiile verzi

Organizarea de actiuni educative

Plantarea de "borduri verzi" de lungul tuturor arterelor de circulaţe din - actualele

suprafeţe "nude" de beton asfalt se vor "înverzi" prin plantarea unor perdele de copaci

Refacerea urgenta prin planţări maşive de arbori a coordonului forestier de protectie de

imprejurului capitalei care a fost defrisat haotic aproape în totalitate

8.5.8 Agenda Locala 21Agenda Locala 21 reflecta principiul „durabilitatii“. Termenul provine din sivicultura, care

a adoptat principiul „durabilităţii“ înca din sec. XVI: nu este permisa tăierea copacilor decât în

cantitatea care poate fi replantata.

Agenda 21“ a fost conceputa ca un program de acţiune mondial al secolului 21.

Agenda 21 este un plan local dezvoltat de către autotităţile locale şi cuprinde strategia locala

de dezvoltare durabila, obiectivele şiportofoliul proiectelor prioritare. Documentul are la baza

actiunile cuprinse în Planul Local de Actiune pentru Mediu.

Primariile de sector sau Primaria Municipiului Bucureşti nu au demarat înca actiunea de

construire a Agendei 21 pentru Capitala.

Exista premise ca în anul 2007 unul din sectoarele Bucureştiului sa beneficieze de un

Proiect finantat prin UNDP – Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabila

163

Page 157: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Capitolul 9 – PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

9.1 Agricultura9.1.1 Interacţiunea agriculturii cu mediul9.1.1.1 Evoluţia utilizării solului de către agricultura

Tabel 9.1.1.1.1 Suprafaţa agricolă cultivată cu principalele culturi- ha -

2004*)

Total

din care:sector privat

din care:gospodăriile

populaţieiCereale – total 61 874 60 125 44 640 din care: Grâu şi secară 20 429 19 754 12 225 Orz şi orzoaică 6 586 6 122 3 952 Ovăz 1 640 1 410 953 Porumb 32 897 32 556 27 401Leguminoase pentru boabe – total 287 287 287Plante uleioase – total 19 644 19 217 9 053 din care: Floarea soarelui 17 968 17 627 8 879Cartofi 1 051 1 051 894Legume - total 5 908 5 875 5 822Plante de nutreţ - total 12 217 10 243 8 488 din care: Perene vechi şi noi 4 759 3 876 3 289 Porumb pentru insilozare 863 508 -Vii pe rod 1 408 1 408 1 389Livezi de pomi şi pepiniere pomicole 1153 822 403

*)Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea staţistică cu periodicitate anuală – AGR.2B – referitoare la suprafaţa recoltată şi producţia obţinută.

Tabel 9.1.1.1.2 Producţia agricolă obţinută la principalele culturi- tone -

2004*)

Total

din care:sector privat

din care:gospodăriile

populaţieiCereale – total 355 082 348 680 286 170 din care: Grâu şi secară 85 606 83 316 57 734 Orz şi orzoaică 27 912 26 186 18 053 Ovăz 4 276 3 815 2 866 Porumb 236 306 234 551 207 112Leguminoase pentru boabe – total 565 565 565Plante uleioase – total 40 519 40 018 24 839 din care: Floarea soarelui 37 887 37 471 24 419Cartofi 17 609 17 609 14 469Legume - total 167 679 153 077 151 793Plante de nutreţ - total 235 488 201 268 171 330 din care:

164

Page 158: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Perene vechi şi noi 118 568 104 369 94 171 Porumb pentru insilozare 16 714 10 627 -Struguri 10 924 10 924 10 786Fructe din pomi şi pepîniere pomicole 8 740 7 735 6 776

*)Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea staţistică cu periodicitate anuală – AGR.2B – referitoare la suprafaţa recoltată producţia obţinută.

Tabel 9.1.1.1.3 Producţia medie obţinută la principalele culturi

2004*)

- kg/ha -

Grâu şi secară 4 190Orz şi orzoaică 4 238Ovăz 2 607Porumb 7 183Leguminoase pentru boabe – total 1 969Floarea soarelui 2 109Cartofi 16 755Legume de câmp şi în solarii 25 979Plante de nutreţ – total 19 244Struguri 7 759Fructe din pomi şi pepiniere pomicole **) 12

*)Datele pentru anul 2004 sunt operative şi sunt rezultate din cercetarea staţistică cu periodicitate anuală – AGR.2B - referitoare la suprafaţa recoltată şi producţia obţinută. **) Producţia medie de fructe este exprimată în kg/pom .

9.1.3 Impactul activităţilor din sectorul agricol asupra mediuluiConsiderăm că nu există un impact deosebit, decât în sensul schimbării folosinţei anumitor

terenuri, şi transformării acestora din terenuri agricole în construcţii, sau depozitării necontrolate

a deşeurilor. În cazul controlării acestor fenomene, principalul factor care influenţează sectorul

agricol rămâne cel socio-economic.

9.2 IndustriaNevoia imediată de cazare a forţei de muncă a generat apariţia rapidă a marilor

ansambluri de locuinţe colective, dimnesionate în medie pentru 250.000 – 400.000 locuitori.

Amplasarea lor s-a făcut, din considerente preponderent economice, pe principiul

proximităţii cu zonele industriale, în ideea valorificării dotărilor edilitare create pentru acestea şi

reducerii deplasărilor. Aceasta a condus la relaţia de vecinătate dintre zonele de locuinţe şi cele

industriale; sursa principală de disconfort pentru locuire.

Astfel, în jurul unităţilor industriale sau a altor surse de poluare există perimetre –

corespunzătoare zonelor de protecţie reglementare – în care locuinţele sunt potenţial expuse

poluării.

165

Page 159: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Gama substanţelor evacuate în mediu din procesele tehnologice este foarte variată :

pulberi organice şi anorganice care au şi continut de metale (Pb, Zn, Al, Fe, Cu, Cr, Ni, Cd),

gaze şi vapori (SO2, NOx, NH3, HCL, CO, CO2, H2S), solvenţi organici, funingine etc;

- principalele zone de poluare ale Bucureştiului din surse fixe grupate pe platforme

industriale sunt următoarele :

Nr.crt. ZONA

SuprafaţăExpusă- Km2 -

Populaţiaexpusă- loc -

PrincipaleleProcesePoluante

1 Faur S.A. 6,0 50,000 Turnătorii, combustie în pulberi textile şi construcţii

2 Dudesti 12,5 135,000Produse chimice de Sinteză, pesticide, raticide, pulberi de sticlărie, cauciucărie

3 Vitan 1,0 30,000 Turnătorie, procese combustie transporturi

4 Popesti Leordeni(pe raza jud. Ilfov) 2,5 10,000 Industria vâscozei, combustie,

transporturi

5 IMGB 1,0 35,000Otelărie electrică, turnătorii, combustie industrială, sudură, etc.

6 Progresul 6,0 18,000 Construcţii, betoniere, asfalţiere, combustii, etc.

7 Miliţări 8,5 20,000Metalurgie neferoasă, ceramică, construcţii, transporturi, pielărie

8 Băneasa 1,0 22,000 Turnătorie, metalurgie, transporturi

9 Pipera 2,0 15,000 Combustie industrială, industria lemnului,

10 Obor 3,5 13,000Mase plastice, pulberi textile, chimice, transporturi,combustie industrială, turnătorie

TOTAL 44,0 348,000

Observaţie: în prezent, o parte din aceste întreprinderi au o activitate economică redusă,

sau oprită temporar, dar rămân în continuare surse potenţial poluante; în cadrul acestor

platforme au apărut în ultimii ani şi numeroase firme mici, cu profiluri extrem de variate, care

aduc şi ele un aport la potenţialul poluant.

PRODUCTIA PRINCIPALELOR PRODUSE INDUSTRIALE- conform datelor primite de

la Institutul Naţional de Staţistica a fost

Denumire UM ValoareTITEI EXTRAS TONE 0GAZE ASOCIATE EXTRASE (INCLUSIV GAZE LIBERE) MII MC 0CARNE TAIATA ÎN ABATOARE- INCLUSIV ORGANE TONE 516CARNE DE BOVINE TONE 0CARNE DE PORCINE TONE 160PREPARATE DIN CARNE TONE 18626CONSERVE DE CARNE TONE 689LEGUME, FRUCTE CONS.STERILIZARE(INCL.PASTA ROŞII) TONE 0ULEIURI COMESTIBILE TONE 10617

166

Page 160: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

LAPTE DE CONSUM HL 302UNT TONE 3BRÎNZETURI TONE 412PRODUSE ZAHAROASE (INCL.DULCEATA) DE COFEŢĂRIE ŞI PATIS. TONE 35184BERE MII HL 1756FIRE DIN BUMBAC ŞI TIP BUMBAC TONE 260TESATURI BUMBAC, TIP BUMBAC (INCLUSIV TEXTILE TRIC) MII MP 19949TESATURI LINA, TIP LINA (INCLUSIV TEXTILE TRICOTATE MII MP 676TESATURI DIN IN, CÎNEPA, IUTA ŞI TIP IN, CÎNEPA MII MP 532TRICOTAJE DIN FIRE DE BUMBAC ŞI TIP BUMBAC MII BUC. 591TRICOTAJE DIN FIRE DE LINA ŞI TIP LINA MII BUC. 1408TRICOTAJE DIN FIRE DE MATASE ŞI TIP MATASE MII BUC. 2656CIORAPI ŞI CIORAPI PANTALON MII PER. 21811CONFECTII TEXTILE ŞI ÎNLOCUITORI MIILEI/RON 835667226ÎNCALTAMINTE - TOTAL MII PER. 10983ÎNCALT.CU FETE DIN PIELE NATURALA (INCL. RECUP) MII PER. 9474CHERESTEA-TOTAL MC 95321CHERESTEA DE RAŞINOASE MC 75003CHERESTEA DE FAG MC 16342CHERESTEA DE STEJAR MC 1242PLACAJE DIN LEMN MC EF. 1162PLACI FIBROLEMNOASE TONE 869HIRTIE TONE 1686ÎNGRASAMINTE CHIMICE (100% SUBSTANTA ACTIVA) TONE 283068ÎNGRASAMINTE AZOTOASE (100% N) TONE 283068PRODUSE MACROMOLECULARE DE BAZA TONE 5905ANTIDAUNATORI (100% SUBSTANTA ACTIVA) TONE 795LACURI ŞI VOPSELE TONE 38318MEDICAMENTE MIILEI/RON 483879982DETERGENŢI (100% SA) TONE 4035ANVELOPE MII BUC. 0STICLARIE TONE 101754CIMENT TONE 0PREFABRICATE DIN BETON ARMAT MC 5848FONTA BRUTA - PRIMA FUZIUNE TONE 40OTEL BRUT TONE 19033LAMINATE FINITE PLINE DIN OTEL - CALD TONE 1400TEVI DE OTEL TONE 7999OXID DE ALUMINIU (ALUMINA ) MII T 1PLUMB (INCL. DIN RECUPERARI) TONE 0MAŞINI-UNELTE DE PRELUCRAT METALE PRIN ASCHIERE MIILEI/RON 6854960STRUNGURI BUC. 3MOTOARE ELECTRICE DE 0,25 KW ŞI PESTE MW 272TRANSFORMATOARE ELECTRICE DE 0,25 KW ŞI PESTE KVA 13412TELEVIZOARE BUC. 29125AUTOUTILITARE BUC. 4AUTOCAMIOANE, AUTOBASCULANTE, AUTOTRACTOARE ŞI AUTOSASIURI BUC. 2MOBILIER MIILEI/RON 225822818ENERGIE ELECTRICA (LA BORNELE GENERATOARELOR ELECTRICE) MII KWH 3828082ENERGIE ELECTRICA PRODUSA ÎN TERMOCENTRALE MII KWH 3827921

167

Page 161: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

9.3 Energia9.3.1 Impactul sectorului energetic asupra mediuluiDin datele care au fost prezentate în lucrarea de faţă a reieşit foarte clar impactul negativ

şi uneori chiar riscul pe care îl prezintă CET-urile în ceea ce priveşte calitatea factorilor de

mediu, în special a aerului.

Poluarea aerului cu oxizi de sulf poate conduce la producerea ploilor acide, atât în

imediata vecinătate a surselor de emisie, dar de multe ori la mare distanta de aceste surse,

existând o implicaţie regionala sau chiar transfronţăriera.

Încercarea de a menţine costurile de producţie a energiei termice în limite rezonabile

pentru buzunarul cetăţeanului conduce uneori la emisii puternice depoluanţi, în special datorită

inexistentei instalaţiilor de reţinere a acestora, aceste instalaţii fiind foarte scumpe.

Nu numai factorul de mediu aer este influneţat negativ de sectorul energetic, ci şi apa

(apele uzate) şi solul.

9.3.2 Consumul brut de energieDin Datele furnizate de Direcţia Generala de Staţistica, evoluţia consumului de energie termica

se prezintă astfel :

1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Energie termica distribuita (mii Gcal) 9421 8354 8057 9549 8362 8275 7766

Din care pentru uz casnic 5933 6173 6776 7895 7280 7154 6777

9.3.3 Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administraţive Generarea energiei de către agenţii economici, de către instituţii, în scopul încălzirii pe

timp de iarna sau producere acesteia pentru procesele tehnologice reprezintă principala

problema a agenţilor economici în ceea ce priveşte factorul de mediu aer. Începând cu sfârsitul

anului 2002, ARPM Bucureşti a furnizat agenţilor economici metodologia de calcul a emisiilor,

CORINAIR (acceptata în Uniunea Europeana), pentru ca aceştia sa poată calcula emisiile şi sa

facă plata la Fondul de Mediu, conform prevederilor legale. Legea Fondului de Mediu este unul

dintre instrumentele de atât de constrângere cat şi de stimulare a agenţilor economici de a

foloşi tehnologii şi instalaţii performante şi nepoluante în producerea energiei.

9.4 Transporturile9.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transportÎn Bucureşti, creşterea parcului de autovehicule, concomitent cu cerinţele de mobilitate, au facut

ca pe reţeaua de strazi a Bucureştiului, în general şi în zonele centrale, în mod special, sa existe fluxuri 168

Page 162: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

importante de vehicule. În intersecţiile principale apar mari aglomerari de trafic, mai ales de-a lungul

inelului principal şi a strazilor centrale. Circulaţa auto se desfăşoara greu şi datorită insuficientei spaţiilor

de parcare amenajate.

Sistemele de transport sunt foarte daunatoare mediului, atat la nivel local cat şi global. Probleme

precum zgomotul, vibratiile, poluarea aerului dauneaza sănătăţii şi bunasţării comunităţilor peste tot în

ţările industrializate şi dezvoltate. Transporturile au, de asemenea, o contribuţie importanta la sustinerea

modificarilor climatice globale. Relatia de baza dintre transporturi şi sistemul climatic nu este complexa

Transporturile sunt aproape în întregime dependente de petrolul pentru combustibili. Petrolul,

alaturi de alţi combustibili fosili (cărbune şi gaze naturale) sunt principalele surse de dioxid de carbon,

care impreuna cu alte gaze cu efect de seră determină modificari fara precedenţi în sistemul climatic

global.

Contribuţia surselor mobile la poluarea atmosferica în Municipiul Bucureşti a fost prezentata

pentru fiecare poluant la capitolul 2 “Aerul”. Centralizarea valorilor de emisie pentru trafic este

prezentata în tabelul următor:

nume grupa CO2 (mii t)SO2

(tone) NOX (tone)NMVOC (tone) CO (tone) PM10 (tone) Pb (kg)

Transport rutier 448.2901403 2064.595 1180.952427 10890.42038 15528.49665 152.0763158 12027.15

9.5. TurismulÎn ceea ce priveşte turismul, situaţia se prezintă astfel :

Tabel 9.5.1

1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Unităţi de cazare-total

-din care

42 46 50 47 45 48 51

Hoteluri 41 33 35 34 33 36 33

Camping-uri 1 1 1 1 0 0 0

Pensiuni 0 12 14 12 12 12 18

Tabel 9.5.2 Număr turişti cazaţi (mii persoane)

1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000

Total

-din care

711 591 577.5 532.1 508.9 481.7

Hoteluri 693.6 589.9 576.0 529.9 506.6 479.1

Camping-uri 33.8 15.5 - - - - -

Pensiuni - 1.9 1.1 1.5 2.2 2.3 2.6

169

Page 163: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

9.6 Poluări accidentale. Accidente majore de mediu

În situatiile de poluări accidentale am fost solicitati, conform Protocolului cu GNM, de către

comisarii Garzii Naţionale de Mediu. Specialistii din cadrul Seviciului Laborator –APM Bucureşti s-au

deplasat în teren şi au efectuat măsuratori pentru determinărea concentraţiei momentane de poluant. În

funcţie de caz, s-au efectuat monitorizari în zona afectata de poluare, pe o perioada mai lunga de timp,

până s-a constat scăderea concentraţiei de poluant sub limita maximă admisa de legislatia în vigoare.

Nr.crt.

Data/ora Localizarea fenomenului

Agentul poluator;Cauza poluării

Factorii de mediu afectati

Modul de manifestare al fenomenului

Masuri luate Sanctiuni

1. 11.04.2006ora 2100

Comuna BragadiruJudeţul Ilfov

Produse petroliere în râul Cirogârla

apa

Pete de produs petrolier pe suprafaţă apei şi pe mal

Recomandari de curatare cu materiale absorbante specifice

GNMIlfov

2. 24.05.2006ora 1000

Str. Brâuner(teren viran; în spatele STITEH; Bucureşti

Deşeuri baterii auto tocate(aprox.30 gramezi)

sol

Apele pluviale de pe terenul în panta s-au scurs în subsolul STITEH

Curatarea zonei afectate

GNMBucureşti

3. 17.10.2006ora 900

Lacul Herastrâu-zona debarcader-Bucureşti

Staţia de Carburanţi PETROM Baneasa Adm. Bucureşti

apa

Deversare de produs petrolier în canalizarea pluviala care a dus la poluarea lacului Herastrâu; pete de produs petrolier pe luciul apei

Recomandari de curatare cu materiale absorbante specifice

GNMBucureşti

4. 23.11.2006ora 1530

Universitatea Politehnica Bucureşti-Facultatea de Chimie –Corp A1

Universitatea Politehnica Bucureşti-Facultatea de Chimie –Corp A1; recipient de sticla (25l) cu acid clorhidric concentrate deteriorat

aer

Nor de gaze albicios, iritant, greu de respirat

Stoparea scurgerilor de gaz prin utilizare de carbonat de sodiu şi nisip; izolarea recipientului deteriorat

GNMBucureşti

Pe parcursul anului 2006 au mai fost 2 poluări accidentale la care au participat doar comisarii

Garzii de Mediu Bucureşti

1) localizare: punct de lucru apartinand SC Fabryo Corporation SRL ( fost SC Guzu Chim SRL),

secţia ambalare diluant. Str Sucevita nr. 14.bis

data : 11.04.2006

170

Page 164: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Incendiu localizat la nivelul secţiei de ambalare diluanti nefiind afectate instalaţiile,

echipamentele , cladirile . S-a constatat prezenta unei poluări intense cu fum , provenit din arderea

materialelor cu proprietăţi combustibile şi a solvenţilor existenti la nivelul secţiei.

S-a procedat la localizarea şi stingerea incendiului atat prin fortele proprii ale societatii cat şi prin

personalul pompierilor de serviciu.

4) localizare: Staţia de transformare Bucureşti- Sud AT 200 MVA apartine de CNTEE

Transelectrica SA

data: 27.07.2006

- Incendiu cu efect generarea de emisii-imisii atmosferice datorate arderii uleiului de transformator,

infiltratii de reziduuri hidrocarburice în reţeaua de canalizare interioara a CET-SUD precum şi scurgeri pe

sol lângă basa de retentie a autotransformatorului.

S-a procedat la stingerea incendiului şi la vidanjarea basei de retentie şi absorbtia cu vata

minerala a reziduurilor hidrocarburice din canalizare.

171

Page 165: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Capitolul 10 Instrumente ale Politicii de Mediu în România

10.2 Cheltuieli şi investiţii efectuate de agentii economici în anul 2006 şi raportate la Garda Naţionala de Mediu

La sfarsitul anului 2006 Comisariatul Municipiului Bucureşti a înregistrat următoarea

situatie în ceea ce privesc investiţiile de mediu:

- valoarea investiţiilor de mediu realizate în afara Programelor de Conformare este de 42.

679,677 RON(planificat) din care s-a realizat o valoare de 19. 581, 296 RON

- valoarea investiţiilor de mediu realizate în cadrul Programelor de Conformare este de

217.939, 112 RON(planificat) din care s-a realizat 77.462,695 RON.

10.3 Fondul de MediuFondul pentru mediu este un instrument economico-financiar destinat sustinerii şi

realizarii proiectelor pentru protecţia mediului, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare în

domeniul protectiei mediului.

Fondul pentru mediu se utilizeaza pentru sustinerea şi realizarea proiectelor prioritare

pentru protecţia mediului.

Categoriile de proiecte eligibile pentru finantare se stabilesc prin planul anul de lucru şi

vizeaza imbunatatirea performantei de mediu privind domeniile prevazute în art.13 al OUG nr.

196/22 12.2005 privind Fondul pentru Mediu aprobata prin Legea nr.105/25.04.2006.

Dintre acestea mentionam : prevenirea poluării, reducerea impactului asupra atmosferei,

apei şi solului, reducerea nivelurilor de zgomot, utilizarea de tehnologii curate, gestionarea

deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase , conservarea biodiversitatii, educatia şi

constientizarea publicului privind protecţia atmosferei etc.

În anul 2006 au fost trei sesiuni de finantare. APM Bucureşti a emis Referatele necesare

întocmirii documentatiei tehnice pentru solicitarea finanţării proiectelor, astfel :

1. Sesiunea de finantare ianuarie-februarie 2006

► 3 soliciţări din partea agentilor economici SC BIOFARM SA, SC AEROFINA SA şi SC

MOBILUX SA pentru proiecte însumand cca 850.000 RON

► 5 soliciţări din partea ONG / Primarii sector pentru proiecte de constientizarea publicului,

însumand peste 1.042.000 RON172

Page 166: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

► 1 solicitare din partea Primariei sect.3 pentru un proiecte de colectare selectiva a deşeurilor,

cu valoarea de 500.000 RON

2. Sesiunea de finantare iulie-august 2006

► 4 soliciţări din partea agentilor economici SC ANTICOROSIVUL SA, SC Libertatea

Panificatie SA, SC IRIDEX GROUP Import-Export srl, SC ROMAERO SA pentru proiecte

însumand cca 15.000.000 RON

►5 soliciţări din partea ONG şi a unităţilor de învăţământ pentru proiecte de constientizarea

publicului însumand cca 900.000 RON

3. Sesiunea de finantare din august 2006 dedicata proiectelor din domeniul gestionarii

deşeurilor de echipamente electrice şi electronice

►1 solicitare din partea Primariei sect.3 pentru un proiect în valoare de cca. 156.000 RON

10.4. Fondurile UE de preaderare

APM Bucureşti primeste soliciţări pentru obtinerea acordului de mediu pentru Proiecte

finantate din fonduri de preaderare SAPARD.

Din anul 2004 au fost instrumentate 4 soliciţări de acord de mediu :

Directia Sanitar-Veterinara şi pentru Siguranta Alimentelor pentru Proiectul “Modernizare,

reamenejare şi extinderea laboratoarelor de analiza”

SC EMPROD srl pentru proiectul “Fabrica de procesare carne”

SC MEDA PROD 98 SA pentru proiectul “Modernizarea fluxului tehnologic, creşterea

capacitatii de producţie – extindere construcţie existenta, cabina poarta şi post trafo”

SC NEGRO 2000 srl pentru proiectul “Extindere cu sediu de birouri şi vestiare P+1E”

10.5 Planul Local de actiune pentru Protecţia Mediului- PLAM

În luna iulie 2004, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Bucureşti a iniţiat Planul

Local de Acţiune pentru Mediu care se corelează cu Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu,

Planul Naţional de Dezvoltare, cu alte planuri/programe care includ şi componenta de mediu şi

cu Strategia de Dezvoltare a Municipiului Bucureşti.

Scop şi obiective

Scop: dezvoltarea unui plan de acţiuni concrete pentru îmbunătăţirea calităţii mediului în

Municipiul Bucureşti.

173

Page 167: INTRODUCERE - ANPMarpmbuc.anpm.ro/files/APM BUCURESTI/Rapoarte anuale... · Web viewDate limită pentru ţinte 31.12.2006 31.12.2007 31.12.2008 2 kg/locuitor pe an 3 kg/locuitor pe

Obiective :

Identificarea, evaluarea şi ierarhizarea problemelor de mediu din Municipiul Bucureşti.

Dezvoltarea şi implementarea unui plan local de acţiuni concrete pentru soluţionarea

problemelor de mediu ale capitalei.

Implicarea tuturor membrilor comunităţii pe toată durata desfăşurării procesului.

Beneficii:

utilizarea eficientă a resurselor financiare şi umane;

îmbunătăţirea reală, vizibilă şi durabilă a mediului în municipiul Bucureşti;

soluţionarea celor mai urgente probleme de mediu;

implementarea viitoarelor investiţii în domeniul mediului;

conformarea cu cerinţele Uniunii Europene.

Implicarea publicului:

Toate metodele şi tehnicile adoptate în elaborarea PLAM au contribuit la dezvoltarea

abilităţilor şi cunoştinţelor necesare participanţilor la realizarea unei planificări de mediu a

oraşului în care trăiesc.

Implicarea publicului a adus, de asemenea, o contribuţie importantă şi a ajutat autorităţile să

identifice mai bine punctele slabe şi cerinţele locale pentru a putea să dezvolte acţiuni în folosul

şi împreună cu comunitatea.

A fost pentru prima dată când autoritatea publică de protecţie a mediului a iniţiat un proiect

în care a implicat atâţia actori, iar mijloacele de diseminare a informaţiilor şi de implicare a

publicului au fost atât de diverse.

174