Introducere Alina
2
INTRODUCERE Parcursul economic al Chinei constituie cel mai amplu şi mai s „prindere din urmă” reuşit vreodată în istoria dezvoltării. Cursa f pentru recâştigarea statutului de mare putere economică pierdut conte#tul revoluţiei industriale din occident" s!a derulat într!un de e#cepţie" transmiţându!şi efectele până în cele mai înde răsturnând multe dintre ierarhiile acesteia. $ar nicăieri acest imp decât în %sia" unde China a devenit cea mai mare economie regională '()*)+" o ţară dezvoltată" deşi ea însăşi rămâne încă o economie em ,n conte#tul proceselor glo-alizatoare accelerate din ultimele integra mai uşor şi mai repede în comerţul şi economia regională şi fusese izolată aproape complet" şi a putut face un remarca-il salt de vedere" se poate spune că această ţară este una dintre cele care de fenomenul glo-alizării 'procesul glo-alizării+. ,n acelaşi timp" reformele structurale profunde din economia ch deschiderea acesteia spre e#terior" consecinţele acestor schim-ări înplanul integrării regionale şi glo-ale a Chinei şi al avansului său tehnologic au mar continent asiatic. ările vecine au fost şi ele antrenate de dinamismul ec procese proprii de a/ustare structurală" s!au integrat alături regionale şi glo-ale de producţie şi comercializare" au intensifica intra!regionale" contri-uind împreună la transformarea %siei înseşi şi" pe cale de consecinţă" în zona cea mai dinamică din economia mo %nali tii economici î i pun însă între-area ș ș 0 1ste posi-ilă o nouă criză glo-al epicentrul în China2 ,ncercând să răspund la această între- acestei lucrări unele dintre influenţele şi transformările induse d i întregii lumi ș prin mecanismele pieţei dar i evolu ia în timp ' ())3!()*4 + a princ ș ț economici ai acesteia.
-
Upload
oanamanolache45 -
Category
Documents
-
view
2 -
download
0
description
free
Transcript of Introducere Alina
INTRODUCERE
Parcursul economic al Chinei constituie cel mai amplu i mai spectaculos proces de prindere din urm reuit vreodat n istoria dezvoltrii. Cursa fr precedent a acestei ri pentru rectigarea statutului de mare putere economic pierdut n secolul al XIX-lea, n contextul revoluiei industriale din occident, s-a derulat ntr-un ritm fr egal i cu rezultate de excepie, transmindu-i efectele pn n cele mai ndeprtate coluri ale lumii i rsturnnd multe dintre ierarhiile acesteia. Dar nicieri acest impact nu a fost mai amplu dect n Asia, unde China a devenit cea mai mare economie regional, depind Japonia (2010), o ar dezvoltat, dei ea nsi rmne nc o economie emergent. n contextul proceselor globalizatoare accelerate din ultimele decenii, China s-a putut integra mai uor i mai repede n comerul i economia regional i mondial, fa de care fusese izolat aproape complet, i a putut face un remarcabil salt tehnologic. Din acest punct de vedere, se poate spune c aceast ar este una dintre cele care au beneficiat cel mai mult de fenomenul globalizrii (procesul globalizrii). n acelai timp, reformele structurale profunde din economia chinez, liberalizarea i deschiderea acesteia spre exterior, consecinele acestor schimbri n planul integrrii regionale i globale a Chinei i al avansului su tehnologic au marcat puternic ntregul continent asiatic. rile vecine au fost i ele antrenate de dinamismul economiei chineze n procese proprii de ajustare structural, s-au integrat alturi de China n lanuri i reele regionale i globale de producie i comercializare, au intensificat schimburile comerciale intra-regionale, contribuind mpreun la transformarea Asiei nsei ntr-un atelier al lumii i, pe cale de consecin, n zona cea mai dinamic din economia mondial. Analitii economici i pun ns ntrebarea: Este posibil o nou criz global cu epicentrul n China? ncercnd s rspund la aceast ntrebare, am analizat n cadrul acestei lucrri unele dintre influenele i transformrile induse de China Asiei i ntregii lumi prin mecanismele pieei dar i evoluia n timp ( 2009-2014 ) a principalilor indicatori economici ai acesteia.
