Intrebari Si Raspunsuri Tehnica Antiincendiara

8/18/2019 Intrebari Si Raspunsuri Tehnica Antiincendiara

1/59

Întrebările pentru examenul de licenţă la disciplina „ Tactica antiincendiară”1. Noţiunea de incendiu şi fenomenele care îl însoţesc.2. Parametrii de bază ai incendiului.3. Zonele şi stadiile incendiului.4. Mecanismul întreruperii arderii. ubstanţele de stin!ere cu efect de răcire.". ubstanţele stin!ătoare cu efect izolator.#. ubstanţele stin!ătoare diluante. $aracteristica substanţelor diluante.%. &orţele şi mi'loacele ser(iciului de pompieri.

). Posibilităţile tactice ale ec*ipelor autospecialelor de stin!ere a incendiilor.+. ,azele or!anizării inter(enţiei de stin!ere a incendiilor.1-. eplasarea la locul inter(enţiei. /0ecutarea recunoaşterii incendiului.11. al(area oamenilor la incendiu. esfăşurarea de luptă la incendiu.12. tin!erea incendiilor. Noţiuni !enerale.13. $lasificarea incendiilor a metodelor şi a procedeelor de stin!ere a acestora.14. cţiunile de luptă ale ser(iciilor speciale la incendiu.1". ecuritatea acţiunilor de inter(enţie la stin!erea incendiilor.1#. bli!aţiunile pompierului sal(ator.1%. bli!aţiunile comandantului ec*ipei.1). tin!erea incendiilor în condiţiile insuficienţei de apă temperaturilor 'oase şi (5ntului puternic.1+. tin!erea incendiilor în cazul e0istenţei substanţelor e0plozi(e.2-. tin!erea incendiilor la obiecti(ele ce dispun de substanţe c*imice periculoase depozitele de prepc*imice to0ice şi de în!răşăminte.21. tin!erea incendiilor în subsolurile clădirilor.22. tin!erea incendiilor la eta'ele clădirilor 23. tin!erea incendiilor la acoperişuri cu pod şi acoperişuri fără pod cu suprafaţă mare.24. tin!erea incendiilor în clădiri înalte.2". tin!erea incendiilor în sălile de spectacole.2#. tin!erea incendiilor în instituţiile medicale.2%. tin!erea incendiilor în instituţiile de în(ăţăm5nt 6creşe !rădiniţe şcoli şi internate7.2). tin!erea incendiilor în clădirile muzeelor e0poziţiilor şi bibliotecilor.2+. tin!erea incendiilor în clădiri cu depozite de lar! consum.3-. tin!erea incendiilor în depozitele de mărfuri cu eta'e înalte.

1. Noţiunea de incendiu şi fenomenele care îl însoţesc.8ncendiul prezintă prin sine un proces fizico c*imic complicat care include pe l5n!ă ardere şi feno

de sc*imb de masă şi căldură care se dez(oltă în timp şi spaţiu. ceste fenomene sunt reciproc le!ate şi caracterizate de parametrii incendiului9 (iteza de ardere temperatura incendiului etc. precum şi de uncondiţii multe din care poartă un caracter înt5mplător.

&enomenele sc*imbului de masă şi căldură sunt numite fenomene !enerale caracteristice pentru

incendiu indiferent de proporţiile acestuia şi locul izbucnirii. oar lic*idarea arderii poate duce la oprirea ace:n timpul incendiului procesul de ardere este necontrolat un inter(al de timp suficient de mare de căt;ezultatul acestui proces sunt pa!ubele materiale considerabile iar în multe cazuri şi 'ertfele umane.

&enomenele !enerale pot conduce la apariţia unor fenomene particulare de aşa natură care se pot produce în cazul incendiilor.


2/59

fenomene particulare apărute în rezultatul fenomenelor !enerale ale incendiului. ceasta este o !rupă particde fenomene care sunt cauza unor suprasolicitări psi*olo!ice considerabile şi c*iar a stării de ?stres@ la oam

/(idenţa statistică a incendiilor permite a stabili distribuirea apro0imati(ă a pa!ubei şi a 'ertfelor umaneclădirile de di(ersă destinaţie de la acţiunea factorilor periculoşi ai incendiului. ub factor periculos al ince6&.P.8.7 se înţele!e factorul pro(ocat de incendiu acţiunea căruia pro(oacă traume into0icarea sau6decesul7 omului precum şi distru!erea sau defectarea bunurilor materiale.

&.P.8. care pot acţiona asupra oamenilor sunt9 focul desc*is şi sc5nteile= temperatura înaltă a mîncon'urător obiectelor etc.= produsele to0ice ale arderii şi fumul= concentraţia scăzută a o0i!enului prăbuşirea elementelor de construcţie a a!re!atelor şi instalaţiilor etc.= factorii periculoşi ai e0ploziei.

Pa!ubele materiale cele mai mari sunt pro(ocate de incendiile izbucnite în clădirile industriale şdepozitare iar decesul oamenilor ca rezultat al acţiunii &.P.8. mai frec(ent are loc în clădirile locati(e. 8ncenclădirile industriale cu multe ni(ele izbucnesc rar însă se propa!ă foarte repede pe (erticală şi pa!uba mate pro(ocată de aceste incendii depăşeşte de c5te(a ori pa!ubele pro(ocate de incendii în clădirile cu un sin!ur ni

ecesul oamenilor are loc în principal la fazele iniţiale ale dez(oltării incendiului în speciainto0icare. Mai frec(ent mor copii oamenii în etate şi in(alizii. $el mai înalt ni(el al traumatismului se obse bărbaţii de (5rstă medie.

$reşterea continua a numărului de incendii (aloarea pa!ubei materiale şi a 'ertfelor umane determinate de concentrarea producţiei ma'orarea producti(ităţii întreprinderilor (ec*i şi crearea de te*nolocu pericol sporit de incendiu creşterea densităţii populaţiei de ni(elul de dotare a formaţiunilor de pom

înt5rzierea luării de măsuri corespunzătoare ş.a.şa dar în cazul incendiilor se petrec di(erse fenomene reciproc le!ate unele de altele. /le se desfăşîn baza unor le!i fizico c*imice şi social economice !enerale sunt caracterizate de parametrii corespuncunoaşterea cărora permite determinarea caracteristicilor cantitati(e a fiecărui fenomen necesare pentru e(acalitati(ă a situaţiei la incendiu 6formularea concluziei în baza !eneralizării şi analizei datelor despre fenomcare însoţesc incendiul7 şi ale!erea soluţiei optimale pentru stin!erea incendiului.

2. Parametrii de ba ă ai incendiuluiPentru soluţionarea problemelor de securitate la incendii în cadrul sistemului de protecţie co

incendiilor este necesar să cunoaştem şi să putem pro!noza comportarea incendiului în procesul dez(oltării condiţii concrete corect să apreciem situaţia la incendiu. Pro!nozarea dez(oltării incendiului presupune fometodelor de calcul a direcţiilor şi (itezelor de propa!are a arderii duratei de dez(oltare a incend

sc*imbărilor în timp a temperaturii şi componentelor mediului !azos a intensităţii sc*imbului de !aze şi a parametri ai incendiului.&iecare incendiu prezintă o situaţie specifică determinată de di(erse e(enimente şi fenomene care p

caracter înt5mplător spre e0emplu sc*imbarea direcţiei şi a (itezei (5ntului în timpul incendiului ş.a. de a pronostica e0act dez(oltarea incendiului în toate amănuntele nu este posibil. Aotuşi incendiile posedă ale!ităţi comune fapt ce permite descrierea analitică a fenomenelor !enerale şi a parametrilor incendiilor.

&enomenele de bază care însoţesc incendiul sunt procesul de ardere şi sc*imbul de !aze şi căldură. /sc*imbă în timp în spaţiu şi sunt caracterizate de parametrii incendiului. 8ncendiul este studiat ca un termodinamic desc*is care face sc*imb cu mediul încon'urător de substanţe şi ener!ie.

ă analizăm procesele care au loc la incendiu şi parametrii ce le caracterizează.Procesul de ardere la incendiu a substanţelor şi materialelor prezintă prin sine reacţii c*imice rapid

o0idare şi fenomene fizice fără de care arderea este imposibilă însoţite de emisie de căldură şi lumină cu foflăcării difuze laminare sau turbulente.$ondiţiile principale pentru ardere sunt9 prezenţa substanţei combustibile accesul o0idantului în

reacţiilor c*imice şi emisia necontenită de căldură necesară pentru întreţinerea arderii.$ătre factorii de bază ce caracterizează dez(oltarea posibilă a procesului de ardere la incendiu se re

sarcina termică (iteza arderii (iteza propa!ării flăcării pe suprafaţă materialelor suprafaţa incendiulsuprafeţei materialelor ce ard intensitatea de!a'ării căldurii temperatura flăcării ş.a.

Sarcina termică > cantitatea de căldură raportată la o unitate de suprafaţă a pardoselii care se poate deîn încăpere sau clădire la incendiu.

Viteza arderii > cantitatea 6kg 7 de substanţă ce arde de pe o unitate de suprafaţă într o unitate de timp.Viteza propagării flăcării > mărime fizică care caracterizează deplasarea liniară a frontului flăcării

direcţia dată într o unitate de timp.Temperatura incendiului în încăperi temperatura medie spaţială a mediului !azos din această încăperTemperatura incendiului în spaţii deschise > temperatura flăcării.

Intensitatea degajării căldurii > mărime ce caracterizează cantitatea de căldură de!a'ată de incendiu întrunitate de timp.

2


3/59

Schimbul de gaze la incendiu mişcarea maselor de !aze pro(ocată de de!a'area căldurii la arderesupra procesului de sc*imb de !aze în încăpere e0ercită influenţă înălţimea încăperii dimensiunile !olu

(iteza şi direcţia (5ntului.Procesele sc*imbului de !aze la incendiu pot pro(oca umplerea cu fum at5t a încăperilor c5t şi a clăd

în inte!ritate. r!anizarea corectă a lucrărilor de diri'are cu curenţii de !aze la incendiu poate pre(eni umplerefum a clădirilor şi încăperilor me!ieşe care au !oluri comune fapt ce poate uşura considerabil localizalic*idarea incendiului.

Bnul din procesele de bază la incendiu este procesul sc*imbului de căldură. $ăldura de!a'ată la ardcomplică situaţia la incendiu şi este cauza de bază a dez(oltării incendiului. fară de aceasta încălzirea prodarderii pro(oacă mişcarea curenţilor de !aze cu toate urmările 6umplerea cu fum a încăperilor şi teritoriiloapropierea zonei de ardere încălzirea materialelor şi elementelor de construcţii propa!area incendiului etc

$antitatea de căldură ce se de!a'ă în zona reacţiei c*imice de ardere este e!ală cu cantitatea de căldurăse şi e(acuează din această zonă.

Qtot = Qard + Qmed

unde9Qard > căldura consumată pentru pre!ătirea substanţelor combustibile pentru ardere=Qmed > căldura e(acuată din zona arderii în mediul încon'urător.Pentru întreţinerea şi continuarea arderii este necesară o cantitate neesenţială de căldură 6cca3...5 %7.

$ăldura în mediu se transmite pe mai multe căi9 prin con(ecţie 6cea mai mare cantitate de căldură7 adică în

aerul= prin radiaţie termică adică încălzind obiectele încon'urătoare= prin conductibilitate termică adintermediul elementelor de construcţii conductelor metalice !rinzilor etc.!. "onele şi fa ele #stadiile$ incendiului

paţiul în care se dez(oltă incendiul condiţional este împărţit în trei zone9 zona arderii zona atermice şi zona fumului şi produselor arderii.

"ona arderii > parte a spaţiului în care decur!e procesul de descompunere termică sau e(aporaresubstanţelor şi materialelor 6solide lic*ide !aze (apori7 în (olumul flăcării difuze. rderea poate fi cu6omo!enă7 şi fără flacără 6etero!enă7. smaterialului care arde.

/0emple de ardere fără flacără pot ser(i cocsul cărbunele de lemn arderea mocnită a torfului p

bumbacului etc."ona acţiunii termice > zona alăturată !raniţelor zonei de ardere. :n această parte a spaţiului se desfăşo procesele sc*imbului de căldură dintre suprafaţa flăcării construcţiile în!răditoare şi materialele combuAransmiterea căldurii are loc prin con(ecţie radiaţie şi termoconductibilitate. Craniţele zonei trec acoloacţiunea termică pro(oacă sc*imbări (izibile a stării materialelor elementelor de construcţii şi creează coinsuportabile pentru aflarea oamenilor fără mi'loace de protecţie termică.

"ona fumului > partea spaţiului alăturată zonei de ardere în care este imposibilă aflarea oamenilomi'loace de protecţie a or!anelor de respiraţie şi în care se complică acţiunile de luptă a formaţiunilor de pomdin cauza înrăutăţirii (izibilităţii.


4/59

înceta. :n alte cazuri 6încăperile nu sunt suficient izolate7 la faza iniţială a incendiului arderea cuprinde o suconsiderabilă a încăperii se încălzesc construcţiile şi materialele temperatura medie în (olumul încăperii s p5nă la200 - 300 °C în fum sporeşte conţinutul mono0idului şi bio0idului de carbon are loc formarea intenfumului şi scade (izibilitatea.

:n funcţie de (olumul încăperii ermetizarea acesteia şi distribuirea sarcinii termice fază iniţiincendiului durează de la5...40 minute 6uneori şi mai mult > p5nă la c5te(a ore7. Aotuşi factorii periculoşi peom inter(in de'a peste1 – 6 minute.

ceastă fază a incendiului de re!ulă nu e0ercită o acţiune considerabilă asupra rezistenţei la elementelor de construcţie deoarece temperaturile sunt încă comparati( neesenţiale.

%a a principală > acestei faze a incendiului în încăpere îi corespunde creşterea temperaturii medii spa p5nă la ma0imum. la această fază se finalizează procesul de ardere şi temperatura scade trept$antitatea !azelor e(acuate de(ine mai mică dec5t cantitatea aerului ce intră în încăpere.

'. (ecani mul întreruperii arderii. )ubstanţele de stin&ere cu efect de răcirePentru răcirea materialelor ce ard se folosesc lic*ide care posedă capacitate termică mare. Pe

ma'oritatea materialelor combustibile se foloseşte apa.

Nimerind în zona arderii pe materialul ce arde apa ia căldura de la materialele ce ard şi de la proarderii. :n acelaşi timp ea parţial se e(aporă şi se transformă în (apori mărindu se în (olum de1"00 de oridatorită cărui fapt are loc diluarea substanţelor reactante ceea ce fa(orizează întreruperea arderii preînlăturarea aerului din zona focarului de incendiu.

pa posedă o stabilitate termică înaltă. Daporii acesteia doar la temperatura ce depăşeşte1"00 °C se potdescompune în o0i!en şi *idro!en complic5nd astfel situaţia în zona arderii. Ma'oritatea materiacombustibile ard la o temperatură ce nu depăşeşte1300 – 1350 °C şi stin!erea lor cu apă nu este periculoasă. :nsămulte metale 6man!anul zincul aluminiul titanul şi alia'ele acestuia termitul şi electronul7 la ardere czona arderii temperatură care depăşeşte stabilitatea termică a apei. tin!erea acestora cu 'eturi de apăinterzisă.

pa are conductibilitate termică mică ceea ce fa(orizează crearea unei pelicule termoizolatoare si!u

suprafaţa materialului ce arde. ceastă capacitate în combinaţie cu cele menţionate permite de a utiliza apdoar pentru stin!ere ci şi pentru protecţia materialelor de aprindere.&luiditatea mare şi incompresibilitatea apei permit a transporta apa prin furtunuri la distanţe conside

şi sub presiune mare.pa este capabilă să dizol(e (aporii şi !azele unor substanţe şi să absoarbă aerosolii ceea ce perm

sedimenta produsele arderii la incendiile din clădiri folosind 'eturi pul(erizate şi fin pul(erizate.Bnele lic*ide combustibile 6spirturile alde*idele acizii or!anici ş.a.7 sunt solubile în apă de

amestec5ndu se cu apa acestea formează soluţii incombustibile sau !reu combustibile.:n şirul celor menţionate apa ca substanţă de stin!ere posedă şi un şir de calităţi ne!ati(e. Nea'u

principal al apei constă în aceea că din cauza tensiunii superficiale înalte 6"2# · 10-3 $/m27 ea umezeşte răumaterialele solide şi mai cu seamă substanţele fibroase.

Pentru înlăturarea acestui nea'uns în apă se adau!ă substanţe acti(e de suprafaţă 6 . . .7 care mainumite substanţe umezitoare. :n practică sunt folosite soluţii de care au o tensiune superficială de 2 omică dec5t a apei.

&olosirea soluţiilor de umezitori permite reducerea consumului de apă la stin!erea incendiului cu cca35 – 50 %= reducerea duratei de timp pentru stin!ere cu20 – 30 % ceea ce asi!ură stin!erea cu aceiaşi cantitate de apăa unor suprafeţe mult mai mari.

pa are o densitate relati( mare 61g/ m3 &a 4 °C 'i 0#!5 g/ m3 – &a 100 °C 7 fapt ce limitează iar în unelcazuri e0clud folosirea apei pentru stin!erea produselor petroliere care au o densitate mai mică şi nu sunt sîn apă.

pa nu interacţionează c*imic cu ma'oritatea substanţelor combustibile e0cepţie făc5nd metalele alccare la interacţiune cu apa elimină *idro!en. cestea nu pot fi stinse cu apă.

a menţionat de'a că apa are (iscozitate mică sau mai clar spus fluiditate mare de aceea o canconsiderabilă se scur!e de la locul incendiului fără a influenţa considerabil procesul de stin!ere. :n acelaşi tim poate distru!e bunurile care nu participă la incendiu. acă am mări (iscozitatea apei p5nă la2#5 · 10-3 m/(atunci s ar reduce considerabil timpul de stin!ere iar coeficientul de utilizare a apei ar spori de cca2 ori. :n acestescopuri sunt utilizate adaosurile din compuşi or!anici spre e0emplu $.M.$. 6carbo0imetilceluloza7.

4


5/59

/ficacitatea stin!erii cu apă depinde şi de procesul de aplicare a ei în focarul incendiului 6prin 'et comsau pul(erizat7.

Mecanismul întreruperii arderii şi eficacitatea 'eturilor compacte sau pul(erizate de apă le (om studie0emplul stin!erii lemnului. ub acţiunea căldurii ce se de!a'ă în zona reacţiei pe suprafaţa materialulformează un strat de cărbune temperatura căruia este de cca600 – "00 °C ceea ce depăşeşte considerabiltemperatura de descompunere 6piroliză7 a lemnului care constituie cca200 °C .

pa aplicată în 'et compact sau pul(erizat9• răceşte stratul superficial de cărbune 6cel mai încălzit7 şi zona desfăşurării reacţiei trec5nd prin ac•

e(apor5ndu se dizol(ă şi răceşte !azele şi (aporii în zona arderii=• împrăştiindu se pe suprafaţa cărbunelui izolează lemnul de acţiunea căldurii radiante şi împiedică(aporilor şi !azelor 6produsele descompunerii lemnului7 în zona de ardere.

:nsă la întreruperea arderii conduce proprietatea de răcire a apei ca proprietate dominantă. 8zoladiluarea doar fa(orizează întreruperea arderii.

pa aplicată pentru stin!erea lemnului foarte repede coboară temperatura în stratul superficial de cărşi arderea pe acest sector se întrerupe. ;epede > fiindcă este prea mare diferenţa de temperatură a cărbuneluapei= într un strat subţire > din cauza conductibilităţii termice neînsemnate a cărbunelui şi contactul dedurată cu apa. 8ată de ce la trecerea 'etului de apă în alt loc stratul de sus al cărbunelui se usucă repdescompunerea lemnului continuă şi procesul de ardere apare din nou.

Pentru răcirea unor tipuri de materiale combustibile afară de apă se utilizează bio0idul de carbon sceasta este o masă cristalină cu densitatea de1#53 kg/ m3 care la încălzire trece n stare !azoasă e(it5nd starelic*idă. cest lucru permite de a folosi bio0idul de carbon pentru stin!erea materialelor care se tem de umez

&ierbe bio0idul de carbon solid la temperatura de minus" #5 °C iar căldura de e(aporare a acestuia este de5"3#6 $ / kg . ceastă cifră este mult mai mică dec5t pentru apă însă (iteza de răcire a substanţelor ce arddestul de înaltă. cest lucru se lămureşte prin diferenţa mare de temperaturi la bio0idul de carbon şi pe supmaterialului ce arde.

,io0idul de carbon solid întrerupe arderea tuturor substanţelor combustibile cu e0cepţia caliulnatriului metalic a ma!neziului şi a compuşilor acestuia. cesta nu conduce curentul electric şi nu umesubstanţele combustibile de aceea se foloseşte pentru stin!erea instalaţiilor electrice sub tensiune a moto precum şi a incendiilor produse în muzee ar*i(e biblioteci e0poziţii etc.


6/59

temperatura stratului de sus de lic*id să scadă mai 'os de temperatura de inflamare şi arderea se (a întrer/0perienţele şi practica au demonstrat că acest fenomen poate a(ea loc doar în cazul c5nd temperatura izbulic*idului combustibil este cu cel puţin5 °C mai mare dec5t temperatura de păstrare în aceste condiţii. pe0emplu la temperatura aerului de30 °C putem întrerupe arderea prin amestecarea lic*idului din rezer(or ctemperatura de izbucnire de35 °C şi mai mult. :nsă în acest caz mai trebuie realizată o condiţie suplimentarărăcirea intensi(ă a pereţilor rezer(orului cuprins de flăcări.

*. )ubstanţele stin&ătoare cu efect i olator$rearea între zona de ardere şi materialul combustibil sau aer a unui strat de izolare din substan

materiale stin!ătoare este un procedeu răsp5ndit de stin!ere a incendiilor folosit de formaţiunile de pompierealizarea acestui procedeu sunt folosite di(erse mi'loace de stin!ere capabile pentru un timp oarecare să izaccesul în zona arderii sau a o0i!enului din aer sau a (aporilor şi !azelor combustibile.

:n practica stin!erii incendiilor în aceste scopuri şi au !ăsit o lar!ă utilizare următoarele mi'loace9• substanţele stin!ătoare lic*ide 6spuma în unele cazuri apa ş.a.7=• substanţele stin!ătoare !azoase 6produsele e0ploziei azotul ar!onul ş.a.7=• materialele incombustibile pul(erulente 6nisipul talcul a!enţii fondanţi pulberile stin!ătoare etc• materiale solide sub formă de folii 6cu(erturile din azbest p5slă şi alte ţesături incombustibile î

cazuri tabla din fier sau oţel7. Mi'locul de izolare principal sunt spumele stin!ătoare9 spuma c*imică şi saero mecanică.

Bnele proprietăţi ale spumei c*imice9 densitatea0#15 - 0#25 g/ m3= coeficientul de înfoiere cca5.ificultatea căpătării spumei c*imice c*eltuielile considerabile acţiunea (ătămătoare a pulberii de fo

spumei asupra or!anelor de respiraţie a efecti(ului în procesul introducerii acestuia în apă şi alte nea'ulimitează folosirea practică a spumei c*imice.

puma aero mecanică 6 . .M.7 se capătă în rezultatul amestecării mecanice a soluţiei apoase de spcu aerul în coloane sau !eneratoare speciale. . .M. poate fi cu un !rad mic mediu sau înalt de înfoiere. :nf

. .M. depinde de construcţia coloanei sau a !eneratorului pentru căpătarea spumei.Proprietatea stin!ătoare principală a spumelor este capacitatea de izolare. puma izolează zona arde

(aporii sau !azele combustibile precum şi suprafaţa ce arde a materialului combustibil de căldura radiată darderii. P5nă la acumularea pe suprafaţa ce arde într un strat suficient care izolează accesul (aporilor şi !azezona arderii spuma sub acţiunea căldurii se distru!e şi răceşte substanţa. :n acelaşi timp lic*idul din carecăpătată spuma se e(aporă dilu5nd (aporii şi !azele combustibile care acced în zona arderii ş.a.m.d. Aoate afa(orizează întreruperea arderii însă totuşi izolarea este proprietatea dominantă a spumei care pstin!erea.

altă proprietate a spumei este stabilitatea adică capacitatea de a se păstra o anumită perioadă de fără a se distru!e. nume de această proprietate depinde timpul normati( de stin!ere cu spume a unor sau asubstanţe şi materiale combustibile.

Proprietăţile specifice ale . .M. cu !rad de înfoiere mediu şi înalt sunt următoarele9• pătrunde bine în încăperi liber trece orice obstacol 6cotitură deni(elare etc.7=• repede umple spaţiul încăperilor împin!5nd produsele arderii încălzite p5nă la temperaturi î

6inclusi( produsele to0ice7 coboară temperatura în încăpere inte!ral precum şi temperatura element

construcţii ş.a.=• întrerupe arderea cu flacără şi localizează focarele de mocnire a substanţelor şi materialelor cu (ine în contact=

• creează condiţii pentru pătrunderea pompierilor spre focarele de mocnire pentru stin!erea complacestora 6cu luarea de măsuri corespunzătoare de protecţie a oc*ilor şi a or!anelor respiratorii de nimespumei7.

:n baza proprietăţilor menţionate . .M. 6mai cu seamă de înfoiere medie7 şi au !ăsit utilizarea înstin!erii spaţiale în încăperile clădirilor de di(ersă destinaţie în calele na(elor maritime şi ri(erane în tun pentru reţelele ener!etice şi la alte obiecti(e. . .M. de medie înfoiere este mi'locul de bază pentru stin!lic*idelor uşor inflamabile 6


7/59

Pentru deplasarea spumei la umplerea încăperilor este necesar de creat condiţii fa(orabile adică de d!oluri pentru e(acuarea produselor arderii din încăpere sau cu a'utorul instalaţiilor mobile de e(acuare a fumde sc*imbat direcţia sc*imbului de !aze pe direcţia de deplasare a spumei.

puma aero mecanică se utilizează şi în combinaţie cu pulberile stin!ătoare de tipul P. .,. insolubapă.

:n timpul de faţă pentru stin!erea di(erselor substanţe combustibile o utilizare tot mai lar!ă o au pulbestin!ătoare. cestea nu sunt to0ice nu acţionează destructi( asupra materialelor nu conduc curentul electriîn!*eaţă.

Mecanismul întreruperii arderii cu pulberi stin!ătoare constă în principal în izolarea suprafeţei ce azona arderii adică întreruperea accesului (aporilor şi !azelor combustibile în zona reacţiei.

$riteriul de bază la întreruperea arderii cu component pul(erulent este consumul specific.:n cazul stin!erii incendiilor spaţiale mecanismul de întrerupere a arderii constă în fr5narea c*imi

reacţiei de ardere adică acţiunea in*ibatoare a pulberilor le!ată de ruperea reacţiei în lanţ a arderii.

+. )ubstanţele stin&ătoare diluante. ,aracteristica substan elor diluante.țPentru întreruperea arderii prin diluarea substanţelor reactante se folosesc asemenea mi'loace de stin

care sunt capabile să dilueze sau (aporii şi !azele p5nă la concentraţii incombustibile sau să diminueze conde o0i!en în aer p5nă la concentraţie care nu întreţine arderea.

Procedeele de întrerupere a arderii constau în aceea că mi'loacele de stin!ere a focului se aplică s

zona arderii ori în substanţa care arde sau în aerul care se deplasează către zona de ardere. ;ăsp5ndirea celar!ă acestea şi au !ăsit o în instalaţiile staţionare de stin!ere a incendiilor pentru încăperile relati( înc*ise 6(apoarelor uscătoriile camerele pentru (opsit ş.a.7 precum şi pentru stin!erea lic*idelor combustibile (ă păm5nt pe suprafeţe nu prea mari. fară de aceasta diluarea spirturilor cu apă p5nă la"0 % este o condiţienecesară pentru stin!erea cu succes a acestora în rezer(oare cu a'utorul spumei aero mecanice.

Practica arată că în calitate de mi'loace diluante de stin!ere cea mai mare răsp5ndire şi au !ăsit o bde carbon azotul (aporii de apă şi apa pul(erizată. :n unităţile care au în dotare automobile de stin!eamestecuri !az apă 6 . .C. .7 în scopul diluării concentraţiei o0i!enului în aerul care accede spre zona este posibilă folosirea amestecului !az apă.

Mecanismul întreruperii arderii la includerea substanţelor diluante de stin!ere în încăperea unde a izbincendiul constă în micşorarea concentraţiei o0i!enului în aerul încăperii.


8/59

Nimerind în zona arderii apa pul(erizată fin se e(aporă intens micşor5nd concentraţia o0i!enuldilu5nd (aporii şi !azele combustibile care participă la ardere. espre eficacitatea apei fin pul(erizate (orbe0perienţele efectuate pe na(ele maritime unde s a stabilit că după 4 minute de lucru a unui sin!ur pul(etemperatura în încăperile cabinelor de pasa!eri a scăzut de la"00 p5nă la100 °C conţinutul aerosolilor în aer s aredus de trei ori s a îmbunătăţit considerabil (izibilitatea s a redus brusc conţinutul mono0idului de cacontul absorbţiei acestuia de către apă.

şa dar substanţele diluante de stin!ere pe l5n!ă capacităţile de răcire şi izolare posedă un efect sude înalt de stin!ere şi trebuie cu insistenţă introduse în practica de lucru a formaţiunilor de pompieri. atdeosebită trebuie acordată în acelaşi timp folosirii c5t mai pe lar! a apei fin pul(erizate.

. %orţele şi mi loacele ser0iciului de pompieri

$onform statutului de luptă al ser(iciului de pompieri către forţele ser(iciului de apărare contra incend pentru realizarea problemelor de luptă cu incendiul se referă9

efecti(ul aparatelor formaţiunilor a instituţiilor de specialitate şi a centrelor de instruire a efecti( pompieri=

membrii formaţiunilor bene(ole de pompieri şi a altor formaţiuni de pază contra incendiilor=efecti(ul altor formaţiuni ale or!anelor de interne=efecti(ul formaţiunilor militare=

populaţia or!anizată.Aotodată efecti(ul formaţiunilor de pompieri reprezintă forţa principală şi *otăr5toare în real problemelor de luptă pentru sal(area oamenilor în caz de pericol pentru (iaţa acestora şi stin!erea incendiilor.

Mi'loacele care asi!ură acţiunile de luptă ale forţelor la incendiu sunt9maşinile şi utila'ele de stin!ere a incendiilor=te*nica de refulare a apei şi alte mi'loace te*nice din !ospodăria naţională modificate şi reutilate p

stin!erea incendiilor=substanţele de stin!ere 6apa spuma pulberile stin!ătoare !azele inerte ş.a.7=mi'loacele de transmisie şi iluminare=mi'loacele de transport.

fară de aceasta conform planurilor coordonate din timp pentru realizarea împreună a probleme

stin!ere a incendiilor sunt folosite mi'loacele te*nic in!inereşti ale obiecti(elor economice.Partea principală din toate mi'loacele de luptă cu focul re(ine autospecialelor de stin!ere a incendiutospeciala este destinată pentru transportarea către locul incendiului a substanţelor de stin!ere a util

pompieresc şi a efecti(ului de luptă precum şi pentru refularea substanţelor de stin!ere în focarul incendiulu:n funcţie de destinaţie toate maşinile pentru stin!erea incendiilor se di(izează în9 principale speci

au0iliare. sunt destinate pentru unele obiecti(e şi localităţile c

reţea slabă de alimentare cu apă.Mai amănunţit aceste probleme se studiază la disciplina ?Ae*nica de inter(enţie la incendii@.

3. Posibilităţile tactice ale ec4ipelor autospecialelor de stin&ere a incendiilor

)


9/59

Protecţia contra incendiilor a oraşelor orăşelelor centrelor raionale a obiecti(elor industriale sau destinaţie care au o însemnătate e0cepţională pentru !ospodăria naţională este realizată de unităţile de pomalcătuite din 3 4 !ărzi.

Carda în componenţa a două şi mai multe ec*ipe pe autospecialele de bază este subdi(iziunea tac principală a ser(iciului de pompieri capabilă de sine stătător să soluţioneze problemele de sal(are a oamende stin!ere a incendiului.

:n funcţie de caracterul obiecti(elor amplasate pe teritoriul prote'at de unitatea de pompieri !arda pîntărită cu una sau c5te(a ec*ipe pe automobile speciale sau au0iliare.

/c*ipa care deser(eşte autocisterna sau autopompa este subdi(iziunea tactică primară capabilă de stătător să e0ecute anumite probleme le!ate de sal(area oamenilor a bunurilor materiale şi de stin!eincendiului adică aceasta posedă anumite posibilităţi tactice.

/c*ipa autocisternei care constă din 4 > % oameni 6inclusi( conducătorul ec*ipei şi şoferul7 posibilităţi tactice e0trem de necesare pentru subdi(iziunile care sosesc primele la incendiu.

Aotodată timpul pe durata căruia ec*ipa poate e0ecuta lucrul de refulare a mi'loacelor de stin!ere 6considera timpul de instalare a furtunurilor7 depinde de cantitatea substanţelor de stin!ere aduse cu autocitipul şi numărul ţe(ilor de refulare.

:n acelaşi timp ec*ipa poate efectua acţiunile de luptă fără instalare şi cu instalare a automobilului lade alimentare cu apă. &ără instalarea autospecialei la sursa de alimentare cu apă ec*ipa e0ecută acţiunile dîn următoarele cazuri9

•

refularea imediată a substanţelor de stin!ere pentru asi!urarea lucrărilor de sal(areoamenilor=• e0plozie a(arie prăbuşirea construcţiilor din cauza înt5rzierilor cu introduc

ţe(ilor de refulare sau a !eneratoarelor de spumă.• rezer(ei suficiente de mi'loace stin!ătoare pe autospeciala de inter(enţie la incendiu• limitarea propa!ării focului pe direcţia *otăr5toare de includere în luptă a forţelo

mi'loacelor p5nă la desfăşurarea de luptă a subdi(iziunilor de pompieri cu efecti( mai pute precum şi la condiţia c5nd efecti(ul forţelor de recunoaştere se deplasează împreună cu rede furtunuri şi în alte cazuri similare.

in practică s a stabilit că dacă sursa de alimentare cu apă este mai aproape de "- m de locul incendatunci autospeciala se instalează l5n!ă sursă cu scopul de a reduce la minim durata întreruperii de refulare a aterminarea acesteia din cisternă.

:n cazul instalării autospecialei direct l5n!ă sursă posibilităţile tactice ale ec*ipelor cresc considerabacestea sunt capabile să asi!ure lucrul neîntrerupt a două ţe(i de tip sau a uneia de tip şi două de tipul ,a patru ţe(i de refulare de tipul , sau a două !eneratoare de spumă de medie înfoiere 6C.P. . 6007 pe duratăîndelun!ată 6cu condiţia completării rezer(ei de spumant7. Pe l5n!ă lucrul cu ţe(ile de refulare ec*ipa deser(eşte autospeciala poate să instaleze scara mecanică cu 3 secţii să efectueze desc*iderea şi demoelementelor de construcţie pe poziţia unei ţe(i de refulare. Posibilităţile tactice ale ec*ipei unei autospesporesc dacă efecti(ul de luptă utilizează măşti izolatoare de !aze cu butelie de o0i!en.

Posibilităţile tactice ale ec*ipelor autopompelor şi a autospecialelor cu sistem pompă furtun sunt mumari dec5t a ec*ipei ce deser(eşte autocisterna. cest fapt se lămureşte prin aceea că ec*ipele acestora

formate din ) + persoane 6faţă de 4 % persoane în cazul autocisternei7 în plus aceste automobile trannumăr mai mare de furtunuri pentru liniile ma!istrale şi o cantitate mai mare de spumant. :n acelaşi tec*ipelor ce deser(esc autopompa sau autospeciala cu sistem pompă furtun din cauza necesităţii insautomobilului l5n!ă sursa de apă au ne(oie de mai mult timp pentru a pune în funcţie prima ţea(ă faţă de eautocisternei.

$onsider5nd posibilităţile tactice ale ec*ipelor autospecialelor de bază în componenţa !ărzii de inter(ese include o ec*ipa pe autocisternă şi o ec*ipă pe autopompă sau o autospecială cu sistem pompă fu$ombinarea în !ardă a două ec*ipe pe automobile de bază permite în cel mai fa(orabil mod a folosi posibilittactice ale acestora.

Posibilităţile tactice ale !ărzii sunt cu mult mai înalte dec5t posibilităţile sumare ale ec*ipelor compondeoarece acestea interacţionează în timpul inter(enţiei.

stfel în cazul desfăşurării acţiunilor de luptă şeful !ărzii de re!ulă instalează autocisterna c5t mai aproape de locul incendiului 6lucru caracteristic pentru incendiile nedez(oltate7 şi de la aceasta intr primele ţe(i pentru stin!ere iar în acelaşi timp ec*ipa autopompei efectuează desfăşurarea de luptă cuinstal5nd automobilul l5n!ă cea mai apropiată sursă de apă faţă de locul incendiului pentru a asi!ura lucrulterioare de includere a forţelor şi a mi'loacelor de stin!ere a incendiului.

+


10/59


11/59


12/59

• a stabili locurile unde se află oamenii a determina pericolul pentru aceştia preccăile şi metodele de sal(are a lor=

• a determina locul şi dimensiunea incendiului obiectele care ard precum şi că(itezele de propa!are a focului=

• a stabili pericolul de e0plozii into0icări prăbuşiri şi alte asemenea care comacţiunile de stin!ere a subunităţilor spre e0emplu prezenţa în zona arderii a


13/59

11. )al0area oamenilor la incendiu

arcina principală a formaţiunilor de pompieri la incendiu este sal(area oamenilor (iaţa cărora ameninţată de factorii periculoşi ai incendiului 6&.P.8.7.

)al0area oamenilor prezintă acţiuni de luptă pentru sal(area oamenilor care sine stătător nu pot părzona unde e0istă posibilitate acţiunii asupra lor a &.P.8. 6focul fumul temperatura înaltă produsele to0ic

80acuarea oamenilor prezintă procesul forţat de deplasare sine stătătoare a oamenilor însoţiţi de pompdin zonele influenţei &.P.8.

rdinea şi procedeele de sal(are sunt determinate de $. .8. şi de persoanele care e0ecută lucrărilsal(are în funcţie de situaţie şi de starea oamenilor.


14/59

esfăşurarea de luptă începe odată cu acţiunile de recunoaştere şi constă în pre!ătirea de luptă cu focforţelor şi mi'loacelor te*nice de bază şi speciale. esfăşurarea de luptă nu trebuie să încalce mersul normlucrărilor de sal(are şi de e(acuare a oamenilor.

esfăşurarea de luptă constă din următoarele etape9 pre!ătirea pentru desfăşurarea de luptă= desfăşurarea prealabilă= desfăşurarea completă 6totală7 de luptă.

Pregătirea pentru desfăşurarea de luptă începe imediat după sosire şi include9 instalarea automobilului 6lor7 la sursele de apă racordarea şi captarea apei în pompă= luarea de pe fi0atoare a ec*ipamentului şi a utila'ului te*nic de inter(enţie= desfăşurarea altor măsuri pre(enti(e în funcţie de tipul te*nicii sosite la incendiu şi condiţiile l

6stabilirea căilor de instalare a liniilor de furtunuri peste liniile căii ferate şi ma!istralele auto metodele de a liniilor de furtunuri şi a utila'ului te*nic la înălţime necesitatea desfăşurării utila'ului de sal(are > debletc.7.

pre!ătirea pentru desfăşurarea de luptă a autocisternelor 6fără instalarea acestora la sursa de apă7 consurmătoarele9

aducerea pompei în stare de lucru= racordarea liniei de furtunuri cu ţea(a de refulare la racordul de presiune al pompei.

Desfăşurarea prealabilă a subunităţii sosite la locul incendiului se efectuează în cazul în care potr

indicilor e0teriori este posibil să fie stabilită direcţia instalării liniilor ma!istrale de furtunuri sau această deste indicată de persoana care înt5mpină subunităţile .P. .esfăşurarea prealabilă a subunităţii sosite la locul incendiului se efectuează în cazul în care po

indicilor e0teriori este posibil să fie stabilită direcţia instalării liniilor ma!istrale de furtunuri sau această deste indicată de persoana care înt5mpină subunităţile .P. .

esfăşurarea prealabilă include9 e0ecutarea lucrărilor pre(ăzute de etapa pre!ătitoare= instalarea liniilor ma!istrale de furtunuri şi instalarea distribuitoarelor aducerea spre distribuit

furtunurilor de presiune a ţe(ilor de refulare scărilor şi a altui utila' te*nic de incendiu necesar pentru sincendiului.

Desfăşurarea completă în funcţie de situaţia creată poate fi efectuată îndată după sosirea subunită

incendiu de asemenea după pre!ătirea sau desfăşurarea prealabilă. /a include aducerea forţelor şi mi'loacestare totală de pre!ătire pentru îndeplinirea sarcinii de luptă la incendiu.


15/59

ubunităţile ser(iciului de pompieri sosite la incendiu trebuie să tindă spre lic*idarea incendiului în proporţii pe care acesta la a atins la momentul includerii forţelor şi mi'loacelor pentru stin!erea acestuia.


16/59

Qr Qne r = ne (.in. = 0

unde9Qr # r > consumul real şi intensitate refulării mi'loacelor de stin!ere la incendiu& / ( şi & / m2=Qne # ne > consumul necesar şi intensitatea necesară a refulării mi'loacelor de stin!ere& / ( şi & / m2=

(.in. > (iteza de creştere a suprafeţei incendiuluim2 / min.

incendii cu arderea lic*idelor combustibile sau a substanţelor solide fuzibile=clasa , > incendii cu arderea !azelor=clasa 7 > incendii cu arderea metalelor şi a alia'elor lor=clasa 8 > incendii cu arderea instalaţiilor electrice.:n funcţie de situaţia la incendiu suprafaţa şi (olumul acestora pot fi constante sau se pot ma'ora din co

deplasării frontului arderii pe suprafaţa substanţelor şi materialelor sau a elementelor de construcţie. upă indice toate incendiile se împart în două tipuri9 propa!abile şi nepropa!abile.

Propa!abile sunt acele incendii care permanent îşi ma'orează dimensiunile !eometrice 6lun!imea lăţînălţimea raza7.

Nepropa!abile sunt incendiile care au dimensiuni in(ariabile in(ariabile 6dimensiunile !eometrice răconstante în timp7.

1#


17/59

Aipurile de incendii determină conţinutul şi particularităţile acţiunilor de luptă a formaţiunilor în prolocalizării şi lic*idării incendiilor at5t desc*ise c5t şi în clădiri.

se instal

în calea lic*idului combustibil sau care arde împrăştiindu se pe suprafaţa apei. Pentru protecţia părţii de dapei a bonurilor de foc acestea sunt dotate cu pul(erizatoare apa în care se debitează de la pompele instalmal. ,ara'ele din bonuri se instalează la debarcaderele de manipulare a produselor petroliere. /le sunt efecdoar în cazul (alurilor de 2 3 baluri la o a!itaţie mai mare lic*idul combustibil se poate re(ărsa peste a bara'e.

Procedeele de limitare a propa!ării arderii cu (aluri de păm5nt pereţi incombustibili sau ecranmateriale solide sunt folosite la incendiile de lic*ide combustibile precum şi a astfel de substanţe ca pcauciucul răşinele !udronul unele mase plastice. /cranele sunt folosite pentru protecţia armăturii de înc*înc*idere re!lare. Dalurile de păm5nt şi pereţii se folosesc în cazul incendiilor de erupţii petroliere a pro petroliere în rezer(oare la instalaţiile de prelucrare a petrolului în cazul ruperii conductelor de petrol ş.a.


18/59

&i!. 1. irecţiile includerii forţelor şi mi'loacelor deinter(enţie în cazul incendiilor în clădiri şi instalaţii

&i!. 2. irecţia includerii forţelor şi mi'loacelor în cazul incendiilor pe terenuri desc*ise 6 pădure turbă ş.a.a pefrontul incendiului=* de la flancuri şi din spate= pe perimetrul incendiului.

;epartizarea forţelor şi mi'loacelor la stin!erea incendiilor nepropa!abile poate fi realizată pe

perimetrul incendiului unde este posibilă amplasarea forţelor şi mi'loacelor în locurile unde arderea se macel mai intensi(= în locurile unde e0istă pericol de e0plozie.

1'. cţiunile de luptă ale ser0iciilor speciale la incendiu

1'.1. :ucrul ser0iciului de protecţie de &a e şi fum #).P.;.%.$.Pentru asi!urarea lucrului efecti(ului în mediu nefa(orabil pentru respiraţie în toate unităţile de pomp

efecti(ul care se deplasează pentru inter(enţie la incendiu inclusi( şi personalul de conducere trebuie asi!urat cu măşti de !aze izolante.

arcinile principale ale .P.C.&. la incendiu sau în alte situaţii e0cepţionale 6 ./.79sal(area oamenilor şi e(acuarea bunurilor=

recunoaşterea incendiului la dispoziţia $. .8.=e0ecutarea unor sarcini de luptă cu focul 6 lucrul cu ţea(a de refulare desfacerea construcţiilor ş.a.crearea condiţiilor pentru lic*idarea incendiului 6e(acuarea fumului înlăturarea recipie

substanţelor ş.a. din care se de!a'ă (apori şi !aze to0ice7.$. .8. la stabilirea sarcinilor ec*ipelor şi !rupelor .P.C.&. trebuie să aibă în (edere că situaţia poa

necesite e0ecutarea unor lucrări !rele şi de lun!ă durată în mediu nefa(orabil pentru respiraţie. e aceea penfolosi c5t mai econom forţele efecti(ul .P.C.&. nu trebuie folosit pentru amena'area liniilor de redesfacerea demontarea construcţiilor şi e0ecutarea altor lucrări dificile în atmosferă obişnuită.

acă se presupune un lucru complicat şi îndelun!at $. .8. de la bun început trebuie să pre(adă o rede personal pentru înlocuirea celor care lucrează din componenţa .P.C.&. Personalul de rezer(ă trebuie să fîn orice moment pentru acordarea a'utorului ec*ipei ce lucrează sau să înceapă acţiunile de luptă pentru saoamenilor şi stin!erea incendiului la complicarea situaţiei.


19/59

Momentul folosirii măştilor de !aze este determinat de conducătorul ec*ipei .P.C.&. dar în toate caacest lucru se face în mediu curat c5t mai aproape posibil de zona cu mediu nefa(orabil pentru respiraţie. întoarcerea de la locul de lucru la aer curat este necesar să se lase o presiune în butelia măştii de !aze e!acăderea de presiune la deplasarea spre locul de lucru şi în plus o 'umătate din această cantitate pentru cnepre(ăzute şi plus presiunea remanentă în butelie de2-3 MPa 620-30 atm7 necesară pentru lucrul normal areductorului măştii de !aze.

8xemplu. :nainte de a intra în zona cu mediu nefa(orabil pentru respiraţie presiunea o0i!enului 6aerucomprimat7 în butelia măştii de !aze era e!ală cu20 MPa 6200 atm7. Pe durata deplasării către locul de lucru presiunea a căzut p5nă la1 MPa 61 0 atm7 adică s au consumat2 MPa 620 atm7. Presiunea de control la caretrebuie de ieşit la aer curat20 + 10 + 30 = 60 atm 66 MPa7. Prin urmare pentru acţiunile de luptă pot consumate120 atm 612 MPa7.


20/59

spiratoarele de fum sunt folosite pentru refulare de re!ulă în încăperile cu înălţimea p5nă la6 m. :n acestcaz fumul este împins de aerul proaspăt către ta(an şi se eliberează calea pentru pompieri.

spiratoarele de fum uşurează considerabil lucrul efecti(ului mai cu seamă dacă în combinaţie cu acsunt folosite foile de prelată pentru înc*iderea căilor de propa!are a fumului.

Pentru diri'area cu curenţii de !aze în încăperi 6mai cu seamă la eta'ele clădirilor7 în unele cazuri pfolosite instalaţiile de (entilaţie precum şi sistemele de condiţionare a aerului dacă acestea pot fi comuta pentru lucrul de aspiraţie.

1'.2. :ucrul detaşamentelor ser0iciului de transmisiuni şi iluminare ubunit5ţile de pompieri lucrează în diferite perioade ale zilei foarte frec(ent în încăperi cu ilum

insuficientă şi (izibilitate redusă din cauza fumului dens. în cazul le!ăturii custaţiile identice şi4...5 km > în cazul le!ăturii cu staţia radio amplasată pe automobil. taţiile radio care lucrîn acelaşi diapazon de frec(enţe asi!ură le!ătura în oraşe în localităţile rurale şi la întreprinderile industriorice perioadă a zilei. fară de aceasta cu a'utorul staţiilor radio poate fi asi!urată le!ătura în interiorul *industriale mari şi în subsoluri cu toate că în aceste condiţii le!ătura radio funcţionează instabil.


21/59

staţionare şi mobile cu sistem de conductoare care unesc elementele separate ale utila'ului de forţă cu apmăsură şi control şi alt utila'.

Pentru a stabili condiţiile de lucru cu mi'loacele de iluminat se or!anizează recunoaşterea care stabnumărul necesar şi puterea reflectoarelor 6proiectoarelor7 locul instalării acestora caile de instalare a licabluri. fară de aceasta ec*ipa la recunoaştere (a stabili dacă e0istă posibilitatea conectării reflectoareinstrumentului electric la reţeaua electrică din apropierea locului de incendiu.

upă recunoaştere are loc desfăşurarea de luptă a ec*ipei acti(itate ce include transportarea reflectola locurile de instalare 6lucru7 şi instalarea către acestea a reţelei de cabluri de la .A.8. :n primul r5iluminează căile pe care se desfăşoară e(acuarea oamenilor. Pe poziţiile de luptă reflectoarele se instalealocuri si!ure prote'ate de factorii periculoşi ai incendiului. Nu se admite instalarea cablurilor acolo unde ar putea fi afectate de foc construcţiile demontate sau ar putea încurca procesului de e(acuare şi desfăşurluptă.

;eflectoarele se conectează la reţea înainte de intrarea în încăpere. :ncăperile cu pericol de e0ploziiluminează din e0terior prin ferestre. 8ntroducerea reflectoarelor în aceste încăperi se permite doar atunciacestea sunt cuprinse de flăcări. &asciculul de lumină trebuie astfel orientat înc5t să nu orbească oamenii.

:n încăperile pline de fum reflectoarele sunt instalate de efecti(ul ec*ipei ser(iciului de transmisiuniluminare dacă aceasta este dotată cu mi'loace de protecţie contra fumului 6măşti de !aze7. acă alipsesc atunci pre!ăteşte reflectoarele pentru funcţionare dar lucrează cu ele în încăperi efecti(ul .P.C.&.

1'.!. :ucrul detaşamentelor ser0iciului te4nicPentru lupta reuşită cu incendiile în multe cazuri este necesar de desfăcut şi de demontat unele conde a efectua !ăuri în pereţi şi în planşee de a crea condiţii normale de lucru pentru efecti(ul de pompieîncăperile pline de fum. fară de acesta trebuie e0ecutate lucrări de sal(are>deblocare de demontare elemente ale clădirilor şi instalaţiilor după lic*idarea incendiului de înlăturat apa.

Pentru e0ecutarea lucrărilor indicate subunităţile ser(iciului de pompieri sunt dotate cu di(erse mi'lte*nice şi automobile speciale de deser(ire te*nică care mai sunt numite automobile ale ser(iciului t6 . .A.7. . .A. sunt dotate cu compresoare pentru alimentarea instrumentelor pneumatice cu aer comprima!enerator cu puterea p5nă la20 k9 pentru alimentarea cu ener!ie a reflectoarelor şi a mecanismului macaralei caare capacitatea de ridicare p5nă la3 t . fară de acestea . .A. este dotat cu un troliu mecanic 6forţa de tracţiune45 GN7= cablu de tracţiune >"0 m= două ciocane pneumatice pentru sfăr5marea betonului= trei perforatoare= a

pentru tăierea metalelor cu !aze= ferăstrău cu motor pe benzină de tipul ? ru'ba@= două reflectoare mo puterea de300 9 = complect de ec*ipament dielectric= cablu pe bobine ş.a.:n !arnizoanele nu prea mari ale ser(iciului de pompieri este raţională folosirea automobilelor combi

?ser(iciul te*nic H ser(iciul transmisiuni şi iluminare@. cest automobil este dotat cu mi'loace de comuniciluminat cu aspiratoare de fum cu unelte mecanizate şi alt utila'.

Bneltele mecanizate pot fi acţionate electric pneumatic cu motoare pe benzină precum şi apara!aze de tăiat metale. $u acestea se e0ecută lucrările dificile de desfacere a construcţiilor demontarea păclădirilor şi a mormanelor e0ecutarea !ăurilor în pereţi şi planşee tăierea construcţiilor de lemn şi me&olosirea unui sau altui instrument mecanizat este determinată de situaţia care s a stabilit la incendiu.

1'.'. :ucrul ser0iciul de protecţie contra apeipa este cel mai răsp5ndit mi'loc de stin!ere însă tot ea este cauza unor pa!ube considerabile dastin!erea incendiului se debitează o cantitate prea mare de apă în încăperi se utilizează ţe(i de refularedispoziti( de înc*idere sau se lasă fără supra(e!*ere ţe(ile în funcţiune ş.a. :n cazul incendiilor în poduri sani(elele superioare apa poate uda planşeele şi despărţiturile de la ni(elele inferioare reţin5ndu se pe sectimpermeabile creează sarcini suplimentare asupra construcţiilor planşeelor ceea ce poate în unele cazuri prăbuşirea acestora.

Pentru lupta cu apa subunităţile de pompieri sunt dotate cu mi'loace speciale 6p5nze de prelată pelic polietilen saci cu rume!uş de lemn in'ectoare de colectare a apei şi *idroele(atoare făraşe căldări ş.a.7aduse de automobilele de bază 6principale7 sau de automobilele ser(iciilor speciale. :n !arnizoanele maser(iciului de pompieri sunt automobile ale ser(iciului de protecţie contra apei. :n primul r5nd se prote'eazacţiunea apei bunurile de preţ materialele utila'ul instalaţiile de producţie prin acoperire cu prelată cudin politilen sau se e(acuează din încăperi.

acă e(acuarea bunurilor şi utila'ului este imposibilă atunci acestea se amplasează în centrul încăpese acoperă cu prelată sau cu peliculă de polietilen. :n acelaşi timp se iau măsuri pentru a pre(eni udarea ace

21


22/59

din partea de 'os 6amplasarea pe stela'e podeste podine etc.7 precum şi crearea de bara'e din sacii cu rumalte materiale şi obiecte a(ute la îndăm5nă 6sc5nduri c5rpe etc.7.

Procedeul de e(acuare a apei din încăperi depinde de cantitatea de apă (iteza de acumulare constr planşeului locul amplasării încăperii în clădire şi de mi'loacele din dotare. $el mai comod apa poate fi înlăcu a'utorul *idroele(atoarelor sau a in'ectoarelor de colectare a apei. Pentru aceasta *idroele(atorul sau in'ecse instalează în cel mai 'os punct a încăperii. Pentru lucrul mai efecti( al acestora 6în cazul ni(elului 'os al apa este m5nată spre locul mai 'os cu mături lopeţi făraşe sau alte dispoziti(e.


23/59

necesitate se (or lua măsuri pentru protecţia autospecialei cu folosirea 'eturilor de apă sau de spumă a ecrasau cu(erturilor. $apacul *idrantului de incendiu trebuie desc*is cu c5rli! special sau cu şpiţul urmărind ca să nu cadă peste picioare.

e interzice iluminarea f5nt5nii *idrantului cu flacără desc*isă iar cobor5rea în f5nt5nă trebuie făcucu cablul de si!uranţă le!at la centură şi în mi'loace de protecţie indi(iduală a or!anelor de respiraţie dacănecesar acest lucru.

$onducătorul subunităţii ale!e cele mai scurte mai con(enabile şi mai si!ure căi de asamblare a liniilofurtunuri lumin5ndu le pe timp de noapte şi le indică efecti(ului formaţiunii.

Fefului de ţea(ă în timpul ridicării cu furtunul la înălţime i se interzice să îmbrace centura unită la precum şi să ridice furtunul umplut cu apă.


24/59

să pre(ină persoanele sinistrate şi să ia măsuri de sal(are în cazul depistării pericolului pentru (iaţafapt despre care să raporteze comandantului ec*ipei=

să ţină sub control buna funcţionare a ec*ipamentului te*nic de incendiu utila'ului 6ec*ipamentusal(are deblocare şi să le folosească !ri'uliu=

să respecte re!ulile te*nicii securităţii= să poată acorda a'utor medical primar sinistraţilor= să (erifice e0istentul ec*ipamentului te*nic de incendiu utila'ului 6ec*ipamentului7 de sal(are de

încredinţat după finalizarea lucrărilor rezultatele fiind raportate conducătorului ec*ipei.Pompierul sal(ator ce intră în componenţa ec*ipei .P.C.&. este obli!at9

să dispună de ec*ipament utila' te*nic de incendiu şi mi'loace de protecţie necesare= să însoţească în permanenţă comandantul ec*ipei= să supra(e!*eze atent situaţia creată= la depistarea persoanelor aflate în pericol apariţia fumului sau focului în încăperi şi în !o

elementelor de construcţie ale clădirilor să raporteze imediat despre aceasta comandantului ec*ipei. pe sub şine= să prote'eze furtunurile instalate pe partea carosabilă a drumului 6străzii7 cu punţi de trecere i

instalate peste parapete > cu scaune de furtunuri= să nu admită instalarea distribuitorilor pe partea carosabilă a drumului torsiunea şi îndoirea furtu

lo(irea racordurilor capetelor de cuplare de terasamentul ri!id al drumului precum şi îndoirea brufurtunurilor la instalarea lor peste bariere=

să fi0eze liniile de furtunuri instalate la înălţime cu dispoziti(e de stin!ere= să dispună de rezer(a necesară de linii de furtunuri în scopul a(ansării şefului de ţea(ă şi asi!ur

mane(rabilităţii ţe(ii= să utilizeze de re!ulă în interiorul încăperilor furtunuri cauciucate= să amplaseze linia de furtun pe autoscară între trepte fi05nd o cu dispoziti(e respecti(e= pentru ridicarea liniilor de furtunuri la înălţime să folosească dispoziti(e speciale=

să ţină sub control starea liniilor de furtunuri= să stabilească feşele de furtun pe furtunurile deteriorate sau să sc*imbe furtunul ieşit din funcţiune.


25/59

să înc*idă sau să scoată ţea(a afară după lic*idarea arderii= la sc*imbarea poziţiei să înceteze temporar lansarea apei= la e0ecutarea lucrărilor la înălţime să utilizeze accesorii de si!uranţă= să e0ecute lucrări pe scări utiliz5nd ţea(a numai după fi0area ei cu a'utorul c5rli!elor de si!uranţă= să nu lase ţea(a fără supra(e!*ere c*iar şi după încetarea lansării apei= să nu atin!ă şi să nu îndrepte 'etul de apă spre cablurile electrice aflate sub tensiune dacă nu a

e0ecutate toate pre(ederile te*nicii securităţii= la e0istentul ambala'ului fra!il sau de sticlă să lic*ideze arderea lans5nd apă pul(erizată sau spumă= să prote'eze rezer(oarele cu lic*ide uşor inflamabile şi combustibile buteliile cu !aze comprim

instalaţiile şi aparata'ele aflate sub presiune anticip5nd efectul termic prin răcirea uniformă a suprafsupraîncălzite=

să prote'eze împotri(a efectului termic construcţiile sau unele părţi ale clădirii îndrept5nd 'etul dspre construcţiile ameninţate de foc=

să nu orienteze 'etul de apă asupra locurilor lansării spumei.


26/59

să controleze respectarea de către efecti(ul ec*ipei a re!ulilor te*nicii securităţii= să menţină le!ătura cu şeful căruia i se subordonează să i raporteze la timp despre modificarea s

pe sectorul de lucru= să asi!ure funcţionarea eficace a te*nicii= să asi!ure alimentarea la timp a te*nicii cu substanţe stin!ătoare carburanţi şi lubrifianţi= să cunoască modul de e0ploatare a staţiilor radio respect5nd re!ulile de comunicare radio= să poată acorda primul a'utor medical sinistraţilor.


27/59

să efectueze recunoaşterea suplimentară a surselor de apă în scopul determinării rezer(ei de apă 6arteziene turnuri de răcire f5nt5ni de(ersoare etc.7=

să or!anizeze lansarea apei pentru stin!erea incendiilor ce au luat proporţii cu a'utorul staţiil pompare trenurilor de incendiu precum şi prin pompare cu a'utorul pompelor automobilelor de inter(enţie

dacă este imposibilă lansarea apei prin liniile ma!istrale de furtunuri 6din lipsă de furtunuri autode inter(enţie surse de apă7 să or!anizeze transportarea apei cu autocisterne maşini de stropit etc.=

să or!anizeze punctul de alimentare cu apă a te*nicii şi să desemneze responsabilul de funcţionar permanentă=

să or!anizeze umplerea bazinelor de apă cu (olum mic= dacă (ariaţia de înălţime între automobilul de inter(enţie şi ni(elul apei din rezer(or depăşeşte înălţ

ma0imă de aspiraţie a pompelor sau lipsesc căile de acces la sursele de apă să or!anizeze captarea apa'utorul *idroele(atoarelor de incendiu motopompelor sau altor mi'loace=

să or!anizeze construirea rezer(oarelor de apă pro(izorii şi danelor în cazul stin!erii incendiilo proporţii complicate şi de durată=

să lanseze ţe(i cu diametru mic la a'uta'e să utilizeze ţe(i pul(erizatoare de înc*idere asi!uconsumul econom al apei şi aplic5nd umectanţi şi spumă=

în cazul presiunii scăzute a apei în reţea să ia măsuri pentru sporirea ei. $aptarea apei din *idranţincendiu să fie efectuată prin intermediul tuburilor ri!ide de aspiraţie sau din puţurile *idranţilor=

dacă la locul incendiului nu e0istă surse de apă şi nu este de unde şi cu ce să fie transportată ap

or!anizeze acţiuni în (ederea pre(enirii propa!ării focului recur!5nd la demontarea construcţiilor eliminobiectelor şi unor construcţii incendiate ale clădirilor sau demolarea clădirilor şi edificiilor. 8arna să or!anacoperirea cu zăpadă a construcţiilor incendiate.

:n cazul stin!erii incendiului în condiţii de temperaturi 'oase $. .8. este obli!at9 să aplice la incendiile desc*ise şi la dispunerea suficientă a apei ţe(i de mare consum să nu a

utilizarea ţe(ilor de înc*idere şi ţe(ilor pul(erizatoare= să utilizeze linii din furtunuri cauciucate cu diametru mare= distribuitoarele de furtunuri dacă e posibil să se instaleze în interiorul clădirilor iar în cazul insta

în e0teriorul clădirilor să fie termoizolate= racordurile de furtunuri şi distribuitoarele se acoperă cu zăpadă= în cazul alimentării cu apă din rezer(oare sau de la *idranţi de incendiu se li(rează prioritar ap

pompă în racordul de e(acuare liber şi numai în cazul funcţionării stabile a pompei să fie lansată apa în linfurtunuri= în cazul reducerii consumului de apă să sporească numărul de rotaţii ale motorului= să e(ite înc*iderea distribuitoarelor de incendiu să nu admită deconectarea pompelor= în cazul înlocuirii furtunurilor lun!irii liniilor să nu fie încetată li(rarea apei iar lucrările indica

efectuate din partea ţe(ii de refulare cu reducerea presiunii antren5nd în acest scop un număr cît mai mefecti(ului=

să stabilească locul de alimentare cu apă fierbinte 6nu mai mult de+"0 °C 7 şi la necesitate să fiealimentate cisternele=

furtunurile în!*eţate în locurile îndoirii şi racordurilor să fie încălzite cu apă fierbinte sau !azeşapament de la automobile=

să e(ite fi0area liniilor de furtunuri pe sările de incendiu şi în apropierea lor să nu admită strscărilor cu apă= să nu admită e(acuarea apei pe casa scării.

:n cazul stin!erii incendiului în condiţii de (5nt puternic $. .8. este obli!at9 să e0ecute stin!erea cu 'eturi puternice= să asi!ure în cel mai scurt timp posibil lansarea 'eturilor de apă asupra între!ului obiecti( incend

încep5nd de la flancuri= să formeze rezer(ă de forţe şi mi'loace pentru stin!erea noilor focare posibile ale incendiului= să or!anizeze supra(e!*erea şi protecţia obiecti(elor amplasate în partea ferită de (5nt prin instal

posturilor de santinelă şi trimiterea patrulelor pun5ndu le la dispoziţie forţele şi mi'loacele necesare= în cazurile ce prezintă pericol deosebit de propa!are a focului să formeze distanţe de si!uranţă i

recur!5nd la demontarea unor construcţii sau edificii.

15. )tin&erea incendiilor în ca ul existenţei substanţelor explo i0e

2%


28/59

:n cazul incendiilor la obiecti(ele ce dispun de substanţe e0plozi(e 6în continuare > ./.7 este pos producerea e0ploziei şi drept urmare9

(ătămarea lucrătorilor la incendiu cu cioburi de sticlă bucăţi din construcţii şi unde de şoc de asecu arsuri şi into0icări cu produse to0ice ale arderii şi e0ploziei=

distru!erea clădirilor sau a unor părţi ale lor blocarea drumurilor şi căilor de acces spre obieincendiat şi sursele de apă distru!erea sau deteriorarea apeductelor interne şi e0terne mi'loacelor fi0e de sutila'ului te*nolo!ic.

:n timpul stin!erii incendiului la obiecti(ele ce dispun de substanţe e0plozi(e $. .8. este obli!at9 în comun cu administraţia să stabilească pericolul de e0plozie locul păstrării şi cantitatea ./. pre

metodele de e(acuare a lor= starea utila'ului te*nolo!ic şi instalaţiilor de stin!ere a incendiului= să or!anizeze e0ecutarea lucrărilor cu antrenarea unui număr minim necesar de efecti(= să stabilească semnalul unic în (ederea a(ertizării rapide a celor ce lucrează în zona de pericol şi

aducă la cunoştinţă efecti(ului= să acţioneze ţe(ile tip I @ şi ţe(ile cu afet lu5nd în calcul !radul de sensibilitate al ./. faţă de det

în urma lo(iturilor produse de 'eturile compacte. acă substanţele e0plozi(e ard uniform de asemenea dacăîn stare topită 6plastică7 se aplică spumă şi apă pul(erizată=

paralel cu stin!erea să efectueze răcirea aparatelor te*nolo!ice ameninţate de acţiunea (alorilor matemperatură în cazul în care este posibil să e(acueze ./.=

să respecte cu precauţie în timpul e(acuării ./. desfacerii şi demontării construcţiilor p

neadmiterea producerii e0ploziei în urma efectelor mecanice= să instaleze liniile de furtunuri pe direcţia colţurilor clădirilor şi edificiilor utiliz5nd pe cît e pte*nica militară de protecţie=

în cazul arderii substanţelor e0plozi(e solide în aparate etanşate să ia măsuri pentru răcirea lor intelansarea substanţelor de stin!ere în interiorul aparatului=

să preconizeze (arianta suplimentară de desfăşurare a forţelor şi mi'loacelor de la sursele de apă afafara zonei afectărilor posibile=

să preconizeze protecţia efecti(ului şi te*nicii împotri(a (ătămărilor pro(ocate de unda de şoc ciobsticlă şi bucăţile construcţiilor distruse utiliz5nd în acest scop di(erse adăposturi 6îndi!uiri caponiere tun

să or!anizeze recunoaşterea şi supra(e!*erea clădirilor şi construcţiilor depozitare să instaleze sance dispun de mi'loace de stin!ere pentru lic*idarea noilor focare ale incendiului produse în urma e0ploziei p

incendiate împrăştiate ale clădirii şi materialelor.26. )tin&erea incendiilor la obiecti0ele ce dispun de substanţe c4imice periculoase9 depo itele de preparac4imice toxice şi de în&răşăminte

.$*.P.7 care la declanincendiului sînt capabile să afecteze persoane şi animale este posibil9

descompunerea termică a preparatelor c*imice cu de!a'area substanţelor c*imice periculoase !ainflamabile şi o0idanţilor puternici=

formarea amestecurilor e0plozi(e periculoase= distru!erea (aselor şi instalaţiilor te*nolo!ice ce conţin aceste substanţe re(ărsarea lor pe sup

întinse= e0plozia recipientelor ambala'ului şi împrăştierea cioburilor la distanţe considerabile distelementelor de construcţie ale clădirilor=

formarea norului de (apori !aze şi aer precum şi e0tinderea lui pe un teritoriu considerabil= acumularea aburilor în subsoluri şi în locurile de depresiune ale terenului= căderea acestor substanţe în sursele naturale de apă şi construcţiile de comunicare şi !enistice= (ătămarea celor ce lucrează la incendiu cu sc*i'e şi bucăţi din construcţii precum şi arsuri şi into

cu produse to0ice ale arderii= contaminarea teritoriului cu substanţe c*imice crearea pericolului pentru (iaţa persoanelor şi anim

:n timpul lic*idării incendiului la obiecti(ele ce dispun de .$*.P. $. .8. este obli!at9 la efectuarea recunoaşterii să afle prin intermediul specialiştilor obiecti(ului tipul de substanţe can

lor şi locul unde se păstrează= caracteristica pericolului de incendiu şi proprietăţile to0ice metodele de proe(acuarea lor=

să studieze fişa de a(ariere a substanţelor c*imice periculoase= cu implicarea reprezentanţilor obiecti(ului să stabilească *otarele zonelor cu e0ces de !aze şi să e(ac

persoanele şi animalele aflate în zonă să instaleze posturi şi patrule de pază să stabilească mi'loacele de p2)


29/59

a or!anelor respiratorii şi pielii 6 măşti anti!az izolante şi industriale pelerine de protecţie costumemănuşi şi şorţuri cauciucate etc.7 precum şi modul de asi!urare cu ele a celor ce lucrează la incendiu=

să antreneze ser(iciul !azoprotector şi personalul te*nic in!ineresc al obiecti(ului ce deser(e0ploatează instalaţiile depozitele cu substanţe c*imice periculoase=

să ia măsuri la formarea norului de (apori !aze şi aer în (ederea reducerii concentraţiei llansarea 'eturilor de apă pul(erizate=

să alerteze ser(iciul medical şi sanitaro epidemiolo!ic pentru controlul asupra concentraţiei substato0ice în produsele arderii în timpul incendiului şi măsurărilor de control după lic*idarea lui=

să formeze statul ma'or la incendiu incluzînd în componenţa lui te*nicienii şi in!inerii întrepri6obiecti(ului7=

să efectueze recunoaşterea şi e(acuarea persoanelor în măşti anti!az izolante sau industriale cu curespiraţie ce corespund substanţei aplicate la obiecti( precum şi în mi'loace de protecţie a pielii=

să stabilească posibilitatea aplicării mi'loacelor concrete de stin!ere a incendiului= să lanseze nemi'locit în focarul incendiului primele ţe(i 6alte substanţe neutre7 precum şi la

scur!erilor substanţelor c*imice periculoase asi!ur5nd consumul lor ma0im pentru stin!erea şi neutralizartoată suprafaţa=

ţe(ile din etapa a doua se introduc pe căile de propa!are a norului de (apori !aze şi aer din partea fde (5nt. :n acest scop să utilizeze furtunuri perforate ţe(i cu afet şi ţe(i de tip I @ cu turboa'uta'e şi a'uta'e e(antai=

pentru sc*imbarea direcţiei mişcării norului de (apori !aze şi aer să aplice automobilele de stin!eapă şi !aze= să ia măsuri în (ederea reducerii temperaturii şi (entilării încăperii incendiate= prin intermediul administraţiei obiecti(ului să asi!ure transportarea substanţelor neutre= să ia măsuri în (ederea pre(enirii re(ărsării substanţelor c*imice to0ice incendiate în clădire şi p

*otarele ei= să numească persoana responsabilă pentru te*nica securităţii şi să or!anizeze punctul de asis

medicală= la necesitate după incendiu să or!anizeze tratarea sanitară a efecti(ului de!azarea automobile

inter(enţie şi sal(are deblocare precum şi a utila'ului te*nic de incendiu utilizat la stin!erea incendiului.

a declanşarea incendiilor în depozitele de erbicide! preparate chimice to"ice şi de îngrăşăminte pot fiemanate substanţe to0ice (apori şi !aze capabile să formeze concentraţia cu potenţial de e0plozie şi periculoase pentru (iaţa persoanelor şi animalelor.

:n cazul declanşării incendiului la obiecti(ele de acest !en $. .8. este obli!at9 să stabilească e0act denumirea şi numărul de substanţe depozitate= să antreneze la lucrările de stin!ere a incendiului specialişti ce cunosc bine proprietăţile prepara

c*imice to0ice în!răşămintelor erbicidelor iar pe parcursul stin!erii să efectueze permanent consultări cu să desemneze persoana responsabilă pentru te*nica securităţii şi să or!anizeze punctul de asis

medicală= să aplice substanţele stin!ătoare numai lu5nd în calcul substanţele stocate= la stin!erea preparatelor c*imice to0ice cu apă să pre(adă scur!erea lor în locurile ce nu prezintă pe

pentru (iaţa persoanelor şi animalelor= să alea!ă poziţiile şefilor de ţea(ă în măsura posibilităţilor din partea ferită de (5nt= să asi!ure efecti(ul ce e0ecută lucrări de stin!ere în încăperi cu măşti anti!az izolante sau filtra

destinate utilizării în mediul dat= să e(acueze persoanele şi animalele la formarea norului din partea ferită de (5nt să or!ani

precipitarea lui prin lansarea 'eturilor de apă pul(erizate= să alerteze ser(iciul sanitar epidemiolo!ic pentru controlul asupra concentrării substanţelor to0

produsele arderii în timpul incendiului şi măsurărilor de control după lic*idarea lui= la finele lucrărilor de stin!ere să trimită toţi participanţii la stin!ere în instituţia medicală pe

e0amenul medical= să efectueze de!azarea te*nicii şi utila'ului de inter(enţie aplicat la incendiu.

21. )T>N;8?8 >N,8N7>>:


30/59

:n cele mai multe cazuri subsolurile sunt construite sub întrea!a suprafaţă clădită fapt ce complică şi mai macti(itatea de stin!ere.

ubsolurile au un număr redus de intrări deseori una sin!ură amena'ate de re!ulă din casa scărilor. ceacaracteristică în!reunează şi ea acti(itatea subunităţilor de pompieri întrucit în situaţia inundării cu fum a cascărilor şi prin aceasta a caturilor superioare se creează pericol de into0icare rătăcire sau accidentare al persoanelor aflate în încăperi precum şi ale ser(anţilor care acţionează pentru sal(area lor pentru localizarealic*idarea incendiilor.:n sc*imb în cele mai multe cazuri elementele de construcţie principale ale acestora 6pereţii portanţi st5l planşeele7 sunt incombustibile şi capabile să reziste la solicitările termice un timp relati( îndelun!at lucru ccontribuie la limitarea propa!ării incendiului la restul încăperilor construcţiei.

e cele mai multe ori !olurile ferestrelor nu pot fi utilizate pentru pătrunderea în subsol din cauza dimensimici ale acestora şi a !rătarelor metalice cu care sunt prote'ate. $5nd subsolurile sunt utilizate pentru depozita bunurilor materiale sau pentru desfăşurarea unor procese te*nolo!ice aceste !oluri în caz de incendiu (orfi folosite numai pentru lucrul cu ţe(ile şi e(acuarea fumului. :n cazul c5nd numărul de intrări şi !oluri de fereeste limitat încăperile subsolul au aspectul unor camere ermetice semiîntunecoase sau complet întunecate

in punct de (edere funcţional subsolurile au destinaţii (ariate. e cele mai multe ori ele se folosesc ca încau0iliare 6depozite de materii prime bo0e săli de cazane ateliere etc.7 şi mai rar pentru locuit. :n multe situaţii subsolurile ser(esc şi .pentru amplasarea conductelor de !aze de apă de canalizare de (e pentru instalarea contoarelor de !unoi şi praf a reţelelor de termoficare etc. fapt ce le măreşte în mod sim

!radul de pericol în caz de incendiu.1. $aracteristicile incendiilor din subsoluri:n faza iniţială a incendiului în încăperile din subsol arderile sunt mai intense datorită e0istenţei unor macantităţi de materiale combustibile şi a prezenţei o0i!enului în mediul ambiant.Blterior are loc o scădere a acestei intensităţi fapt e0plicat de reducerea procentului de o0i!en în zona de a precum şi de de!a'area masi(ă de substanţe to0ice şi fum care se acumulează în încăperi si apoi pătrund printermediul casei scărilor sau altor desc*ideri la caturile superioare ale construcţiei inundîndu le.Diteza de ardere în subsoluri depinde de natura şi cantitatea materialelor e0istente de suprafaţa desc*iderilo!radul de combustibilitate a elementelor de construcţie de!a'5ndu se temperaturi care depăşesc #"-J$.8ncendiile se propa!ă la parter şi eta'ele superioare cu uşurinţă în cazul planşeelor combustibile şi ce(a mîn cazul celor incombustibile prin intermediul canalelor de (entilaţie !olurilor ascensoarelor al desc*ider

construcţie prin conductibilitatea termică a !rinzilor sau conductelor metalice neprote'ate c5t şi prin con(e2. r!anizarea şi ducerea acţiunilor de stin!erea7. ;ecunoaşterea

e poate e0ecuta pe una sau mai multe direcţii. :n cazul e0istenţei unei case a scărilor de utilitate comună a!olurilor în elementele de compartimentare şi a trecerilor pentru canalele şi conductele di(erselor instalaţiirecunoaşterea se (a e0ecuta simultan la subsol şi la toate celelalte ni(ele p5nă la pod inclusi(. :n restul cazurrecunoaşterea se (a e0ecuta la subsol casa scărilor şi ni(elul imediat superior.:n cazul subsolurilor în care se desfăşoară procese te*nolo!ice sau al celor folosite ca depozite din personalurecunoaşterii (a face parte şi un cadru te*nic de la obiecti(.Pe timpul e0ecutării recunoaşterii $ 8 trebuie să stabilească9

prezenţa oamenilor în pericol necesitatea e(acuării lor căile şi metodele de sal(are a acestora = locul incendiului şi direcţiile lui de propa!are cantitatea şi combustibilitatea materialelor depozitate nece(acuării lor= dispunerea încăperilor din subsol destinaţia lor= e0istenţa diferitelor instalaţii urmărindu se în mod deosebit dacă ele lea!ă subsolul cu ni(elele superio

au fost întrerupte = natura planşeelor stabilindu se cu atenţie porţiunile tra(ersate de către di(erse canale conducte etc. şi

posibilităţile de transmitere a incendiului prin acestea= prezenţa diferitelor !oluri sau treceri îşi modalitatea utilizării lor pentru e(acuarea fumului şi introducerea

dispoziti(ului de stin!ere= e0istenţa căilor de acces spre subsol !radul de inundare cu fum a acestora şi posibilitatea folosirii lor pent

sal(area oamenilor şi e(acuarea bunurilor materiale= necesitatea demolării sau demontării unor elemente de construcţie sau a e0ecutării de orificii în acestea p

introducerea ţe(ilor focarele de ardere sau pentru e(acuarea fumului= măsurile de securitate a ser(anţilor împotri(a fumului !az to0ice şi a prăbuşirilor pe timpul acţiunii de st

b7. ubstanţe stin!ătoare

3-


31/59

:n funcţie de natura materialelor care ard în acţiunea de stin!ere la subsoluri se folosesc ca substanţe stin!ătapa spumele de coeficient mare de înfoiere bio0idul de carbon şi alte !aze inerte sau pulberile stin!ătoare. de re!ulă se refulează prin ţe(i cu diametre mari.Pentru e(acuarea fumului se (or folosi desc*iderile e0istente sau mi'loacele din dotarea unităţilor de pompierspecial electroe0*austoarele şi electro(entilatoarele din compunerea autospecialei pentru e(acuarea fumului!azelor şi pentru iluminat.c7 cţiunilor de luptă

tin!erea se or!anizează de re!ulă pe sectoare de inter(enţie. ectoarele se or!anizează în raport de proporţiile incendiului şi de poziţia subsolului faţă de ni(elele superioare. acă e0istă elemente care ar puteafacilita transmiterea incendiului la celelalte ni(ele 6canale conducte !oluri planşee combustibile7 se (orobli!atoriu sectoare de stin!ere la subsol parter eta'e şi pod cu misiuni corespunzătoare9 localizarea şi licincendiului supra(e!*erea e(acuarea persoanelor a bunurilor materiale şi a fumului.

acă transmiterea incendiului este posibilă numai la parter se (or or!aniza două sectoare de inter(enţie9 la sşi parter cu misiuni de localizare lic*idare la locul incendiului şi de supra(e!*ere e(acuare a bunurilor fumului la parter. :n cazul subsolurilor mari cu încăperi numeroase se pot or!aniza la ni(elul acestora multe sectoare de inter(enţie.Pentru pătrunderea personalului şi introducerea dispoziti(ului în subsol se (or folosi căile de acces obişnuitescărilor ferestrele7. acă nu se (or practica cu a'utorul utila'elor din dotare desc*ideri în planşee sau pe

acă e0istă posibilităţi pentru ermetizarea spaţiului incendiat $ 8 poate inunda subsolul cu bio0id de carbo

alte !aze inerte dar numai după ce a e(acuat personalul din zona subsolului.Pentru stin!erea incendiului la parter şi la celelalte ni(ele se (or folosi de re!ulă ţe(i tip ?,@ cu rşi a'uta'e pul(erizatoare pentru a se e(ita acumularea unor mari cantităţi de apă în aceste încăperi.$oncomitent cu acţiunea de stin!ere se (a or!aniza sal(area oamenilor e(acuarea bunurilor materiale şi afumului folosindu se în acest scop şi personalul specializat al obiecti(ului.

upă lic*idarea incendiului se (a proceda la e(acuarea apei acumulate în subsol. e asemenea se (or (erificatenţie locurile e0puse transmiterii incendiilor 6planşee pereţi !oluri zone cu elemente combustibile7 şi î porţiune în care a a(ut loc arderea pentru a se stabili dacă mai e0istă (reun pericol.

22. )T>N;8?8 >N,8N7>>::


32/59

incendiului este mai mare. Propa!area incendiului este fa(orizată de asemenea de e0istenţa instalaţiilor de(entilaţie rămase în stare de funcţionare pe timpul incendiului.3. r!anizarea şi ducerea acţiunilor de stin!ere.a7. ;ecunoaşterea

e e0ecută pe una sau mai multe direcţii în funcţie de proporţiile incendiului şi de mărimea clădirii. $5ndrecunoaşterea se e0ecută pe mai multe direcţii comandantul inter(enţiei trebuie să stabilească fiecărui şef deec*ipă9 misiunea itinerariul ora de înt5lnire punctul de înt5lnire şi ce probleme trebuie să i se raporteze.

e re!ulă recunoaşterea se e0ecută pe scările interioare ale clădirilor iar în condiţiile blocării acestora aleinundării lor masi(e cu fum şi !aze to0ice sau ale cuprinderii lor de flăcări pe scările de incendiu sau pe scărautoscările din dotarea pompierilor.Pe timpul recunoaşterii $ 8 trebuie să stabilească9

e0istenţa pericolului pentru oameni prezenţa lor în încăperile incendiate şi în cele în(ecinate căile şi mosal(are a acestora=

locul limitele şi posibilităţile de propa!are a incendiului pe (erticală şi orizontală prin !oluri desc*iderielemente de compartimentare combustibile=

!radul de combustibilitate a elementelor de construcţie din compunerea eta'ului incendiat al celor (ecine podului şi acoperişului precum şi dacă e0istă pericolul de prăbuşire a acestora=

încăperile inundate cu fum şi modalităţile de e(acuare a acestuia prin (entilaţie naturală prin sistemul de(entilaţie e0istent sau prin folosirea e0*austoarelor şi electro(entilatoarelor din dotarea autospecialei pentru

e(acuarea fumului !azelor şi pentru iluminat= necesitatea întreruperii curentului electric a înc*iderii !azelor pe conducte a întreruperii funcţionării insde (entilaţie=

necesitatea desfacerii planşeelor şi pereţilor despărţitori c5nd aceştia sunt combustibili şi cu umpluescoperirea propa!ării incendiului pe căi ascunse în cazul c5nd acesta nu se manifestă în e0terior se (a fa

(erificarea !radului de încălzire a elementelor constructi(e cu !oluri determin5ndu se sc*imbările de culoarcrăpăturile produse în tencuială şi (opsea sau temperatura acestora prin palpare. b7. ubstanţe stin!ătoarePentru stin!erea incendiilor izbucnite la eta'ele clădirilor se recomandă ca substanţe stin!ătoare9 pulbereastin!ătoare ?&lore0L spumele e0pandate 6cu coeficient mare de înfoiere7 şi apa refulată cu ţe(i tip $@ ccu a'uta'e pul(erizatoare cu debite şi presiuni mici.

c7. tin!ereae or!anizează pe sectoare de inter(enţie. cestea se repartizează pe eta'e 6un sector la eta'ul incendiat cumisiunea de localizare şi lic*idare a incendiului şi un sector la eta'ele periclitate de incendiu cu misiunea desupra(e!*ere7. :n cazul e0istenţei planşeelor combustibile se mai or!anizează un sector şi la eta'ele inferioarasemenea cu misiunea de supra(e!*ere numărul total al sectoarelor de inter(enţie stabilindu se în funcţie de proporţiile incendiului de forţele şi mi'loacele cu care se (a acţiona pentru stin!ere.

cţiunea de stin!ere (a fi subordonată în principal e0ecutării în cel mai scurt timp a operaţiunilor de sal(are a persoanelor surprinse de incendiu şi aflate în pericol.


33/59

2!. )T>N;8?8 >N,8N7>>:C@?> ,@ P %A?A P


34/59

arderea a cuprins astereala şi în(elitoarea combustibilă a clădirii= incendiul a izbucnit în mansardă.

$5nd incendiul a cuprins numai podina podului propa!area acestuia este fa(orizată de prezenţa materiacombustibil din care este confecţionată podina şi de tira'ul format în poduri în special în cele lipscompartimentări datorită lucarnelor luminatoarelor şi altor !oluri desc*ise.8niţial propa!area se face mai lent din interior spre e0terior şi este însoţită de de!a'ări de fum mult coo0id şi bio0id de carbon iar temperatura (ariază între +-- 1---J$.Prezenţa planşeelor cu !oluri permite şi ea propa!area ascunsă a incendiului pe orizontală iar acumularea îcoamei acoperişurilor a produşilor arderii incomplete şi a !azelor combustibile (olatile supraîncălzite c pericolul înaintării incendiului la astereală şi la elementele portante ale acoperişului put5nd duce la prăacestuia la înlesnirea pătrunderii incendiului prin planşeu la eta'ele inferioare şi deci la !eneralizaîntrea!a construcţie la inundarea cu fum a caturilor inferioare prin casa scărilor în!reun5nd e(acuarea nelor şi bunurilor materiale precum şi inter(enţia la incendiu.:n cazul podurilor etanşe 6cu lucarne şi luminatoare înc*ise7 arderea este iniţial mai intensă datorită po0i!enului în mediul încon'urător. Pe măsura însă a acumulării de mari cantităţi de fum aceasta de(ine mca o consecinţă a micşorării procentului de o0i!en din zonă.P5nă la e0ecutarea desfacerilor în acoperiş propa!area incendiului se face mai mult orizontal fiind fa(ori prezenţa materialelor combustibile din compunerea podinei. upă desfacerea acoperişului propa!area se ( pe (erticală proces influenţat de aflu0ul de o0i!en în zona de ardere şi de formarea tira'ului. :n această sit

propa!area incendiului se (a face de la cornişe spre coamă şi de a lun!ul acoperişului.acă elementele portante sunt i!nifu!ate (iteza de ardere şi de propa!are a incendiului este mai mică 'eraticul aprins care cade pe podina combustibilă neprote'ată poate duce la aprinderea acesteia şi astfel propa!area incendiului spre caturile inferioare.:n momentul ieşirii incendiului la suprafaţa în(elitorii are loc o dez(oltare bruscă a arderii datorită afluirlocul incendiului a unei mari cantităţi de aer proaspăt care (a întreţine şi intensifica arderea şi (a contri propa!area incendiului pe întrea!a suprafaţă a în(elitorii dacă aceasta este combustibilă.$5nd incendiul a cuprins în(elitoarea combustibilă şi prin intermediul materialelor combustibile din compacoperişului s a propa!at în între!ul pod arderea se manifestă cu (iolenţă flăcările ies prin lucluminatoare iar tira'ul format contribuie puternic la creşterea intensităţii arderii. :n aceste condiţii a pierderea capacităţii portante a elementelor de susţinere prăbuşirea acestora în pod şi la eta'ele inferioar

iminentă.8ncendiile izbucnite la mansarde pot lua forme de dez(oltare complicate datorită marii (arietăţi de subcombustibile aflate în încăperile acestora. in mansarde incendiul se propa!ă cu repeziciune prin !oe0istente şi pe căi ascunse cuprinz5nd suprafaţa între!ului pod.


35/59

cu suprafaţă mare se recomandă ca recunoaşterea să se e0ecute pe mai multe direcţii comaninter(enţiei stabilind locul şi ora de înt5lnire a ec*ipelor ce au e0ecutat recunoaşterea.Pe timpul recunoaşterii se (a stabili9

prezenţa persoanelor în poduri şi mansarde căile şi mi'loacele de sal(are a acestora= locul incendiului suprafaţa incendiată caracterul incendiului şi direcţiile de propa!are caract

constructi(e ale elementelor podului şi acoperişului starea lor şi tipul în(elitorii= prezenţa instalaţiilor electrice şi de (entilaţie sub tensiune şi necesitatea

Intrebari Si Raspunsuri Tehnica Antiincendiara

Documents

Transcript of Intrebari Si Raspunsuri Tehnica Antiincendiara