I Duritate/Rezilien/Defectoscopie 1 Ce este duritatea?

Este proprietatea materialelor de a se opune patrunderii in suprafata lor a unor corpuri straine.

2 De ce msurm duritatea? Masuram duritatea pentru a stabili capacitatea materialelor de a se opune la patrunderea in suprafata lor a unor corpuri straine. De duritate depinde si rezistenta la uzura prin abraziune si uzura la aderenta.

3 Ce metode de msurare a duritii au fost puse n practic n laborator? In laborator s-au pus in practica urmatoarele metode de masurare: metoda Brinell, Poldi, Rockwell, Vickers.

4 Care este trstura comun a metodelor de msurare a duritii realizate n laborator? Trasatura comuna a metodelor de masurare a duritatii o reprezinta folosirea unui penetrator care este apasat pe suprafata corpului de incercat pe o durata de timp. Se obtine astfel o urma a penetratorului care are o arie a suprafetei si o adancime. In functie de metoda de masurare, aria sau adancimea sunt luate in calcul.

5 Cum se definete unitatea de duritate Brinell? Schi explicativ. Unitatea de duritate Brinell se defineste ca fiind raportul dintre forta aplicata si aria suprafetei.

6 Care sunt parametri procesului de msurare a duritii Brinell?

Parametrii procesului de masurare a duritatii Brinell sunt: - diametrul penetratorului : D - forta de apasare a penetratorului: F - timpul de apasare: t

- gradul de incercare k:

7 n ce condiii-standard se determin ea?

Parametrii de masurare standard a duritatii Brinell sunt: - D = 10mm

- F = 3000 daN - t = 15 s

8 Care este condiia de calcul a forei de apsare necesar msurrii duritii dac diametrul bilei-penetrator difer de condiiile standard? Se calculeaza gradul de penetrare k, care este constant si standardizat in functie de diametrul bilei penetrator, de forta de apasare si de timpul de apasare.

9 Cum s-a realizat practic msurarea duritii Brinell n laborator? In laborator s-a pozitionat si fixat piesa de incercat pe masa aparatul de masurare a duritatii. S-a rotit discul care permite ridicarea sau coborarea piesei pana un punct in care penetratorul atinge suprafata piesei. S-a apasat manete pentru a elibera forta de apasare si s-a cronometrat timpul de apasare. S-a ridicat apoi maneta prin care a incetat aplicarea fortei.

10 Ce dimensiune se msoar n scopul determinrii duritii Brinell? Se masoara diametrul urmei penetratorului pe suprafata corpului de incercat.

11 Cu ce instrument a fost msurat aceasta? A fost masurata cu lupa Brinell.

12 Care sunt etapele procesului de msurare a duritii prin metoda Rockwell? Duritatea Rockwell se masoara in trei etape:

- in prima etapa se pune in contact penetratorul cu suprafata corpului de incercat printr-o sarcina F0 , prin care penetratorul patrunde putin in suprafata

- in a doua etapa se apasa cu o suprasarcina F1 prin care penetratorul patrunde mai idanc in material, producand deformatii elastice si plastice

- in a treia etapa se indeparteaza suprasarcina si penetratorul se ridica pana la o anumita pozitie corespunzand deformatiilor plastice produse in material

13 Ce mrime determin direct valoarea duritii Rockwell? Diferenta dintre pozitiile penetratorului in faza intai si faza a treia determina duritatea materialului, fiind notata cu e.

14 Ce form are penetratorul utilizat la msurarea duritii exprimat n uniti HRB? Dar HRC? Dar HB? Penetratorul are, in cazul duritatii Brinell si Rockwell B, o forma sferica, iar in cazul duritatii Rockwell C, forma de con.

15 Cum s-a aplicat fora de apsare n cazul metodei Poldi? Static sau dinamic? Forta de apasare in cazul metodei Poldi s-a aplicat dinamic.

16 De ce factori depinde valoarea duritii Brinell determinat prin metoda Poldi? Valoarea duritatii Brinell depinde de diametrul urmei lsate pe piesa de ncercat si de diametrul urmei lsate de bil pe piesa etalon

17 De ce nu are importan mrimea forei de apsare aplicat la determinarea duritii Brinell prin metoda Poldi? Facei schia aparatului Poldi! Marimea fortei de apasare nu are importanta deoarece, in calcul, valoarea acesteia se simplifica, relatia de calcul fiind:

18 Ce avantaj major prezint determinarea duritii Brinell prin metoda Poldi?

Metoda Poldi permite determinarea duritatii pieselor foarte mari, care sunt greu accesibile celorlalte metode de masurare a duritatii.

19 Ce indic acul ciocanului-pendul utilizat la ncercrile de ncovoiere prin oc? Indica energia utilizata pentru ruperii epruvetei.

20 n ce poziie trebuie plasat acul ciocanului pendul atunci cnd acesta este pregtit s cad? Ce posed el n acest moment? Acul ciocanului trebuie plasat la valoarea maxima de pe cadran si poseda energie potentiala.

21 Ce principiu st la baza ncercrii de ncovoiere prin oc cu ajutorul ciocanului pendul? Legea conservrii energiei mecanice presupune c energia potenial a unui corp se transform integral n energie cinetic i invers. Ciocanul pendul eliberat din poziia iniial lovete epruveta prin intermediul unui cuit din material dur o i rupe, consumnd astfel o parte din energia sa cinetic. Restul de energie este folosit de pendul pentru a se ridica la o nlime h, invers proporional cu lucrul mecanic consumat pentru ruperea epruvetei.

22 Ce form au epruvetele de material supus ncercrii de ncovoiere prin oc cu ajutorul ciocanului pendul? Au forma de U.

23 Ce form poate avea n seciune transversal cresttura epruvetelor pentru ncercarea la ncovoiere prin oc? Seciune transversal are forma de U.

24 Ce form are n seciune transversal epruveta folosit la msurarea energiei de rupere? Seciune transversal are forma de V.

25 Reziliena unui material se calculeaz sau este indicat direct pe cadranul gradat al utilajului folosit? Rezilienta se calculeaza cu relatia:

26 Ce indic simbolul KV? Dar KCU?

Simbolurile indica tipul de crestatura a epruvetei, in U sau V.

27 n ce unitate de msur se exprim reziliena? Se exprima in J/cm2.

28 Ce caracter poate avea ruperea unui material? Ruperea unui material poate fi ductila sau fragila.

29 Care sunt indicatorii caracterului ruperii unui material? Caracterului ruperii se face dupa aspectul macroscopic al acesteia.

30 Cum se prezint o suprafa de rupere fragil a unui material? Sectiunea de rupere fragila (cristalina) are aspect cristalin, grauntos si lucios.

31 Cum se prezint o suprafa de rupere ductil a unui material? Sectiunea de rupere ductila (tenace) are aspect fibros, mat.

32 Cum ati calculat cristalinitatea i fibrozitatea? Cristalinitatea reprezinta raportul dintre aria rupturii cristaline si aria sectiunii transversale.

Fibrozitatea reprezinta raportul dintre aria rupturii fibroase si aria sectiunii transversale.

33 Care este cauza contraciei transversale specifice?

Contractia transversala specifica apare ca urmare a micsorarii dimensiunii transversale in urma ruperii epruvetei.

34 n ce uniti de msur se exprim cristalinitatea, fibrozitatea i contracia transversal specific? Se exprima in procente.

35 Are importan pentru ncercarea de ncovoiere prin oc masa ciocanului? De ce? Masa ciocanului are importanta in incercarea la incovoiere prin soc deoarece cu cat masa acestuia creste cu atat enegie cu care loveste epruveta este mai mare.

36 Ce categorii de defecte pot fi puse n eviden prin metodele de control nedistructiv? Prin metodele de control nedistructiv pot fi puse in evidenta defecte macrostructurale interne si de suprafata.

37 De ce sunt necesare operaiile de control nedistructiv ale semifabricatelor? Aceste operatii sunt necesare pentru determinarea defectelor structurale fara distrugerea pieselor.

38 Ce fenomen fizic are la baz metoda de control nedistructiv cu lichide penetrante? La baza acestui fenoment sta efectul de capilaritate

39 Ce este lichidul penetrant? Lichidul penetrant este un lichid cu capacitate mare de umezire.

40 De ce apa nu spal lichidul penetrant din defect? Apa nu spal lichidul penetrant din defect deoarece nu are o fluiditatea la fel de mare ca si lichidul penetrant si nu poate patrunde in tot defectul structural.

41 Ce categorii de defecte pot fi puse n eviden prin metoda lichidelor penetrante? Pot fi puse in evidenta defecte de suprafata sau defecte care comunica cu suprafata.

42 Ce este developantul? Developantul este o substanta cu putere de absorbtie mare.

43 Ce realizeaz acesta? Are rolul de a extrage lichidul penetrant ramas in defecte.

44 Poate fi evaluat mrimea defectului pus n eviden prin metoda lichidelor penetrante? Se poate evalua marimea defectului prin examinarea la lumina difuza.

45 Ce categorii de materiale nu pot fi examinate nedistructiv prin metoda lichidelor penetrante? Nu se pot pune in evidenta defectele materialelor poroase.

46 Ce reprezint pulberile magnetice? Pulberile magnetice sunt materiale feromagnetice care sunt susceptibile la campul magnetic.

47 Ce mrime fizic caracteristic materialelor permite controlul nedistructiv cu pulberi magnetice? Mrime fizic caracteristic materialelor ce permite controlul nedistructiv cu pulberi magnetice este permeabilitatea magnetica.

48 Cu ce s-a realizat magnetizarea probelor de material supuse examinrii cu pulberi magnetice? Realizat magnetizarea probelor de material s-a realizat cu un transformator electric.

49 De ce liniile de cmp magnetic ocolesc defectele de material? Liniile de cmp magnetic ocolesc defectele de material din cauza variatiei bruste a permeabilitatii magnetice la trecerea acestora din materialul piesei in cel al defectului.

50 Ce categorii de defecte pot fi puse n eviden prin examinarea cu pulberi magnetice? Pot fi puse n eviden discontinuitati de suprafata sau sub suprafata(fisuri, nepatrunderi, sufluri)

51 Ce materiale nu pot fi examinate cu pulberi magnetice? Nu pot fi examinate materiale care nu sunt feromagnetice.

52 Care este condiia esenial pentru ca pulberea magnetic s semnaleze prezena defectului de material? Liniile de camp magnetic trebuie sa taie perpendicular sau oblic defectul.

53 Ce defecte ati observat pe eantioanele supuse examinrii cu pulberi magnetice n laborator? Pe eantioanele supuse examinrii cu pulberi magnetice n laborator s-au observat fisuri.

54 Ce sunt ultrasunetele? Ultrasunetele sunt vibratii mecanice cu o frecventa mai mare de 16 KHz mergand pana la 1014 Hz.

55 Cum se produc ultrasunetele? Ultrasunetele pot fi generate prin procedee mecanice, termice, electrodinamice, magnetostatice sau piezoelectrice.

56 Ce metode de control cu ultrasunete exist? Exista doua metode de control :

- metoda ecoului repetat - metoda impulsului reflectat

57 Care dintre acestea au fost aplicate n laborator? In laborator s-a aplicat metoda impulsului reflectat.

58 Ce informaii pot fi obinute n legtur cu defectele evideniate cu ajutorul ultrasunetelor? Se pot obtine informatii legate de pozitia in corp a defectului cat si despre natura acestuia.

59 Ce se observ pe ecranul osciloscopului la controlul cu ultrasunete al unei piese fr defect? Se observa un ecou initial si un ecou de fund.

60 De ce difer nlimea semnalelor vizualizate pe ecranul osciloscopului la controlul cu ultrasunete? Deoarece semnalul se atenueaza la contactul cu defecte de structura.

61 Ce putem determina cu ajutorul distanei dintre dou semnale vizualizate pe ecranul osciloscopului la controlul cu ultrasunete? Putem determina timpul necesar parcurgerii piesei pana la defect.

62 Pentru aplicarea crei metode de control cu ultrasunete sunt necesare dou palpatoare? Sunt necesare dou palpatoare pentru metoda ecoului repetat .

63 Cum se numete metoda de control nedistructiv aplicat tablelor sau plcilor de grosime mic? Metoda se numeste control vizual.

64 Poate fi evaluat mrimea defectului cu ajutorul ultrasunetelor? (Gndii-v la metoda umbrei!) Marimea defectului poate fi determinata in functie de intensitatea radiatiilor ultrasonice transmise in urma intalnirii unui defect in piesa.

65 Ce defecte au fost detectate la aplicarea metodelor de control nedistructiv cu ultrasunete? Rezultatele pot fi neltoare? Au fost detectate fisuri, goluri, incluziuni, delaminari. Daca plasarea palpatorului nu s-a facut corespunzator pot aparea erori de afisare a defectelor.

66 Cum s-a determinat distana la care se afl defectele n profunzimea materialului? Cunoscnd lungimea piesei L, calibrm imaginea pe ecranul defectoscopului i aplicm legea proporiilor mrimilor msurate pe defectoscop i pies, conform relaiei: l/L = x/X. Din aceast relaie se poate determina distana la care se gsete defectul, astfel: l = L(x/X).

67 Ce fenomen fizic st la baza metodei de control nedistructive cu radiaii penetrante? La baza acestei metode de control nedistructiv se afla propagarea radiatiilor in mediul de studiat.

68 Ce categorii de radiaii penetrante exist? Dup natura lor, radiaiile penetrante se mpart n:

- acustice, care se propag sub form de unde acustice; - electromagnetice, specific undelor elctromagnetice.

69 Unde se plaseaz filmul radiografic n scopul examinrii unei piese cu radiaii penetrante? Filmul radiografic este plasat intr-o caseta de film care va fi impresionata de radiatii.

70 La ce folosete indicatorul de calitate al imaginii i ce forme poate avea acesta? Indicatorul de calitate al imaginii se foloseste la estimarea si verificarea calitatii imaginilor radiografice. Poate avea doua forme:

- in trepte cu gauri strapunse (AFNOR) - cu fire de diametre diferite (DIN)

71 Ce rol au foiele de plumb ce ncaseteaz filmul radiografic?

Foitele de plumb au rolul de a reduce timpul de expunere a filmului la radiatii cat si de a

intensifica efectul fotochimic al radiatiilor.

72 Ce substan de pe film este impresionat de radiaiile penetrante? Substanta care este impresionata de radiatiile penetrante se numeste emulsie si este alcatuita din halogenura de argint.

73 Ce caracteristic a radiiei penetrante i ce caracteristic a filmului radiografic trebuie modificat pentru a fi puse n eviden defecte din ce n ce mai mici? Pentru a pune n eviden defecte din ce n ce mai mici granulatia filmului trebuie sa fie din ce in ce mai fina.

74 Ce defecte au fost sesizate pe filmele radiografice prezentate n laborator? Au fost sesizate fisuri, goluri, incluziuni metalice.

75 Ce defecte au contururi drepte i coluri ascuite pe filmul radiografic? Fisurile au contururi drepte i coluri ascuite pe filmul radiografic.

76 Ce defecte au contururi curbe pe filmul radiografic? Suflurile si incluziuni solide au contururi curbe pe filmul radiografic.

II Legile deformrii plastice i prelucrarea la rece a tablelor 77 Ce spune lege volumului constant?

Facand abstractie de unele pierderi de material prin ardere si prin indesarea materialului cu goluri interioare, se poate considera ca volumul materialului se pastreaza constant in timpul deformarii.

78 Ce spune legea minimei rezistene? Deplasarea punctelor corpului deformat, situate pe suprafata perpendiculare pe directia fortelor exterioare, are loc pe distanta cea mai mica la perimetrul sectiunii.

79 Ce spune legea coexistenei deformaiilor elastice i plastice? Deformarea plastica este insotita de aparitia deformatilor elastice.

80 Ce spune legea similitudinii? La deformarea in conditii de similitudine a doua corpuri geometric asemenea, acelasi material, cu aceleasi caracteristici mecanice, presiuni specifice de deformare p si p1 egale, intre fortele dedeformare P si P1, si marimile lucrului mecanic necesar schimbarii formei W si W1, exista relatiile: p = p1 P/P1 = ( l/l1)

2

W/W1 = (l/l1)3

unde l si I1 sunt marimile liniare caracteristice ale celor doua corpuri.

81 Ce legi ale deformrii plastice au fost evideniate prin experimentele de laborator? In laborator au fost puse in evidenta : legea volumului constant, legea minimei rezistente si legea coexistentei deformatiilor plastice si elastice.

82 De ce perimetrul probei refulate a avut un contur neregulat?

83 De ce miezul probei extrudate a fost decalat n avans pe direcie axial fa de stratul de material exterior?

84 Ce mrimi s-au msurat n timpul experimentelor de refulare i extrudare? In timpul experimentelor s-au masurat forta de apasare la un interval de timp.

85 Ce grafice s-au trasat cu datele msurate?

86 Ce caracteristici prezint variaia forei de refulare?

87 Ce caracteristici prezint variaia forei de extrudare?

88 Pe cte direcii a fost limitat deformarea materialului n cazul extrudrii? Dar n cel al

refulrii?

89 Ce s-a ntmplat cu aria seciunii transversale a probei n cazul refulrii? Dar n cel al extrudrii? In cazul refularii aria sectiunii a crescut iar in cazul extrudarii a scazut.

90 Ce s-a ntmplat cu nlimea probei n cazul refulrii? Dar n cel al extrudrii? In cazul refularii inaltimea a scazut iar in cazul extrudarii a crescut.

92 Cum a fost pus n eviden legea coexistenei deformaiilor elastice i plastice? Legea coexistenei deformaiilor elastice i plastice a fost pusa in evidenta prin deformarea tablelor.

93 Ce fenomen s-a produs la ndoirea la rece a tablelor subiri? S-a produs fenomenul revenirii elastice.

94 Cum se numesc utilajele folosite la tierea prin forfecare la rece a tablelor? Se numesc ghilotine.

95 De ce se prefer utilejele cu tiuri nclinate? Se folosesc utilaje cu taisuri inclinate datorita fortei mai mici necesare forfecarii.

96 Care este parametru principal ce influeneaz procesul de tiere prin forfecare la rece a tablelor? Principalul parametru este unghiul de revenire elastica.

97 De ce apare momentul de rsturnare al semifabricatului la forfecare? Momentul de rsturnare apare datorita efectului elastic al deformarii.

98 De ce fora necesar forfecrii este mai mic n cazul tiului nclinat dect n cazul celui drept?

99 Ce este decuparea i perforarea? Sunt doua procedee de stantare.

100 Cum se numesc sculele folosite la decupare i perforare? Se numesc stante.

101 Ce cade din semifabricat la decupare? Dar la perforare? La decupare cade piesa iar la perforare cade deseul.

102 Cum se numesc elementele active ale sculelor cu care se realizeaz decuparea i perforarea? Elementele active se numesc poansoane.

103 Cum se calculeaz fora necesar decuprii sau perforrii? Se calculeaza dupa relatia:

III Proprieti i procedee de turnare

104 Ce este turnabilitatea materialelor? Turnabilitatea este proprietatea tehnologica a unui material ce defineste capacitatea

acestuia de a capata dupa solificare configuratia geometrica si dimensiunile unei forme geometrice in care se introduce in stare lichida.

105 Ce proprieti ale materialelor determin turnabilitatea? Proprietatile care determina turnabilitatea sunt: fuzibilitatea, tensiunea superficiala, fluiditatea, contractia la solidificare.

106 Ce proprietate a materialelor msoar temperatura de topire a acestora? Proprietate a materialelor msoar temperatura de topire este fuzibilitatea.

107 Ce se ntmpl cu dimensiunile semifabricatelor turnate n decursul rcirii acestora? In decursul rcirii, dimensiunile semifabricatului scad.

108 Ce proprietate a fost determinat prin proba-spiral i n ce uniti de msur a fost exprimat? Prin proba-spiral a fost determinat fluiditatea.

109 Ce tip de model a fost utilizat pentru realizarea formei spiral? S-a utilizat o cavitate in forma de spirala cu sectiune constanta.

110 Ce mrime s-a msurat din 10 n 10 secunde pentru a fi reprezentat grafic? Ce reprezint valoarea maxim a acesteia?

111 Ce procedee de turnare au fost puse n practic n laborator? In laborator s-au pus in practica turnarea in forme temporare si turnarea in forme permanente.

112 Ce deosebiri ai remarcat ntre forma piesei finite i cea a modelului utilizat n scopul obinerii semifabricatului prin turnare? La constructia modelului se prevad adaosuri de prelucrare, adaosuri tehnologice, adaosuri de inclinare si raze de racordare, precum si marci ce servesc la realizarea cavitatilor pentru rezemarea miezurilor. Dimensiunile liniare a modelului sunt majorate pentru a compensa contractia dupa turnare.

113 De ce s-a pudrat modelul? Modelul s-a pudrat pentru a preveni aderenta amestecului de formare la model cat si aderenta celor doua semiforme.

114 De ce am cernut amestecul de formare care a venit n contact cu modelul? Am cernut amestecul de formare pentru a obtine o suprafata mai fina a piesei turnate.

115 Cum am procedat ca planul de separaie al cavitii de turnare s coincid cu planul de simetrie al semifabricatului la turnarea acestuia n rame?

116 Ce elemente suplimentare conine semiforma superioar fa de cea inferioar? Semiforma superioara contine rasuflatori cat si reteaua de turnare.

117 Cum a fost extras modelul dup formare? Dupa formare, cele doua semiforme au fost separate, modelul fiind prin demulare.

118 Ce a fost necesar s realizm manual cu laneta n partea superioar a ramei superioare? S-a realizat piciorul palniei de turnare.

119 Ce defecte de turnare ati remarcat la semifabricatul turnat n rame? In cazul semifabricatului turnat in rame s-au remarcat incluziuni nemetalice, in principal din amestec de formare, care au fost antrenate in procesul de turnare si care au devenit componente interne ale piesei turnate.

120 Cum a fost pregtit pentru turnare forma permanent metalic necesar obinerii corpului de robinet?

121 Ce defecte de turnare ati remarcat pe corpul de robinet?

122 Cum a fost regimul de rcire la turnarea n formele nepermanente n rame fa de cazul turnrii n forme permanente metalice?

123 Care semifabricat turnat a fost evacuat din form primul i de ce?

124 De ce difer gradul de netezime a suprafeelor celor dou semifabricate turnate n laborator? Gradul de netezime a suprafeelor celor dou semifabricate turnate difera datorita regimului de turnare diferit, care poate fi turbionar sau laminar.

IV Procedee de sudare

125 Ce este sudarea? Sudare reprezinta procedeul de imbinare nedemontabila intre doua sau mai multe componente, prin incalzire si/sau aplicarea unei presiuni cu sau fara utilizarea unui material de adaos, in zona imbinarii

126 Ce fenomene fizice pot sta la baza proceselor de sudare? La baza proceselor de sudare pot sta : topirea, transportul de masa la aplicarea unei diferente de potential, aplicarea unei presiuni in scopul imbinarii a doua materiale.

127 Ce forme de energie pot fi utilizate la sudare? Pot fi utilizate: energie termica, electrica, mecanica.

128 Ce este arcul electric folosit la sudare? Arcul electric poate fi asimilat unui conductor mobil care se deplaseaz sub influenta cmpului magnetic sau a unui jet de gaz. Arcul electric este o descrcare autonom cu tendint de automentinere.

128 Care sunt elementele arcului electric folosit la sudare? Caracteristicele arcului electric, cu importanta pentru sudura, sunt:

- densitate mare de curent ; - temperatur nalt ; - presiune mare a gazului; - cdere de tensiune redus pe coloana de arc.

130 Ce parametri caracterizeaz arcul electric folosit la sudare? Parametrii ce caracterizeaza arcul electric sunt:

- tensiunea arcului electric - intensitatea de sudare

131 ntre ce elemente ia natere arcul electric n procesul de sudare? Arcul electric i-a nastere intre materialul de baza si electrod.

132 Care poate fi tipul curentului electric folosit la sudare? Poate fi atat curent continuu cat si alternativ.

133 Cu ce este acoperit tija electrodului folosit la sudarea manual cu electrozi nvelii? Tija electrodului este acoperita cu strat de flux.

134 Ce funcii are nveliul electrodului? Funciile nveliului electrodului sunt:

- mentinerea arcului electric - asigurarea proprietatilor cusaturii sudate

135 Ce determin formarea pe suprafaa mbinrii sudare a crustei solide necesar a fi ndeprtat de sudor cu ajutorul unui ciocan cu vrf ascuit? Crusta solida se formeaza ca un rezultat al procesului de solidificare a materialului.

136 De ce este necesar modificarea fluiditii bii de metal topit n procesul de sudare?

137 Ce echipamente furnizeaz energia electric la parametrii necesari procesului de sudare? Echipamentele care furnizeaz energia electric la parametrii necesari sunt sursele de curent continuu pentru curent continuu(convertizoare de sudare) si surse de curent alternativ pentru curent alternativ(transformatoare de sudare).

137 De ce n procesul de sudare valorile intensitii curentului electric sunt mari iar cele ale tensiunii electrice sunt mici? In procesul de sudare, intensitatii de curent ii corespunde caldurii necesare la sudare, iar tensiunii de curent ii corespunde lungimea arcului electric. Intensitatea curentului este mai mare decat tensiunea deoarece lungimea arcului electric este mica iar cantitatea de caldura este mare.

138 Ce este densitatea de curent? Este raportul dintre intensitatea curentului de sudare si aria sectiunii transversale a electrodului.

139 Ce este viteza de sudare?

Este raportul dintre lungimea sudurii si timpul necesar realizarii acesteia.

140 Ce este energia liniar?

Reprezinta raportul:

141 De ce nu toat cldura furnizat de arcul electric se folosete n procesul de sudare i

este necesar luarea n considerare a unui randament de utilizare a acesteia? Caldura furnizata de arcul electric intra in contact cu mediul inconjurator , o parte din aceasta fiind pierduta.

142 Ce este coeficientul de depunere n procesele de sudare cu energie electric? Este raportul:

143 De ce este necesar luarea n considerare a randamentului de utilizare a materialului de

adaos? Este necesar luarea n considerare a randamentului de utilizare a materialului de adaos deoarece o parte din metalul trecut prin arcul electric se pierde sub form de stropi, prin oxidare, prin vaporizare etc.

144 Cum se calculeaz masa de material de adaos depus n procesul de sudare? Consumul de material de adaos, de srma electrod, se estimeaz prin masa materialului ce urmeaz a fi topit.

145 Cum se calculeaz masa electrodului consumat n procesul de sudare?

Se calculeaza cu formula:

unde :

- Ati = aria sectiunii cordonului de sudura

146 Cum s-a determinat timpul de sudare? Se calculeaza ca raportul:

147 n ce unitate de msur se exprim valoarea energiei liniare?

Se exprima in Joule/metru.

148 n ce unitate de msur se exprim valoarea vitezei de sudare pentru a avea utilitate tehnic? Se exprima in m/ora.

149 n ce unitate de msur se exprim valoarea coeficientului de depunere? Se exprima in grame/Amperi * ora.

150 Ce gaze de protecie preiau rolul fluxului? C02; CO2 + O2

151 De ce suprafaa materialului de adaos este cuprat?

152 Care este gazul de protecie folosit pentru procedeul MAG? C02; CO2 + O2

153 Care este gazul de protecie folosit pentru procedeele MIG i WIG? Ar; Ar + H2; Ar + He

154 Cum se numete procedeul de sudare n mediu protector de gaze cu eletrod nefuzibil? Procedeul de sudare n mediu protector de gaze cu eletrod nefuzibil se numeste WIG(wolfram inert gas).

155 De cine depinde alegerea diametrului electrodului folosit la sudare? Depinde de materialele care urmeaza sa fie sudate.

156 Unde este depozitat fluxul la sudarea automat sub strat de flux? La sudarea automata sub strat de flux, fluxul de sudare este depozitat intr-un buncar situat , deasupra rostului mbinrii de sudat.

157 Ce avantaje prezint sudarea automat sub strat de flux fa de sudarea manual cu electrozi nvelii?

- electrodul este continuu - deplasarea arcului in lugul cusaturii se face automat - arcul electric este acoperit in permanenta de un strat de material fuzibil

158 Care ar fi dezavantajele procedeului de sudare automat sub strat de flux fa de sudarea manual cu electrozi nvelii?

- tensiune si intensitate mai mare a curentului

159 De ce aspectul exterior al mbinrii sudate automat sub strat de flux este mult mai ngrijit dect n cazul mbinrii realizate manual? Aspectul exterior al mbinrii in cazul sudarii automate sub strat de flux este mai ingrijit datorita deplasarii automate a arcului electric se face automat.

160 De ce este mai mare riscul incluziunilor de gaze n cazul sudrii automate sub strat de flux?

161 Cum se formeaz mbinarea sudat prin rezisten n puncte? Curentul electric introdus prin intermediul unor electrozi de contact incalzesc local materialul care ajuns in stare topita este apasat de aceeasi electrozi. Laracire, in locul respectiv se formeaza un punct de sudura.

162 Ce avantaje prezint acest procedeu de sudare n raport cu procedeele de sudare prin topire?

- consum de material de material mai mic - viteza de sudare mai mare

163 Ce limitri prezint sudarea prin rezisten n puncte? - necesitatea unei intensitati a curentului mare

164 Care sunt parametrii procesului de sudare prin rezisten n puncte? Parametrii sunt:

- densitatea de curent (A/mm2) - presiunea de contact (daN/mm2) - timpul (s)

165 Ce caracteristici au regimurile de sudare moi? Sudarea cu regim moale care se caracterizeaz prin valori mai mici ai curentului de sudare i timpi mai lungi de prenclzire n vederea refulrii. Zona nclzit rezult mai mare, metalul de baz poate fi mai uor deformat, iar vitezele de nclzire i rcire sunt mai reduse, prin care se evit formarea de structuri de clire. Sudarea cu regim moale se aplic pentru lucrri de asamblare-sudare, pentru sudarea tablelor de oeluri aliate i cu coninut mai mare de carbon, uor clibile, cu grosimi mai mari s > 6 mm

166 Ce caracteristici au regimurile de sudare dure? Sudarea cu regim dur (tare) se realizeaz cu intensitate mare de curent de sudare i timp scurt de prenclzire. Astfel rezult o zon mic de influen termic, productivitate mare de sudare i pierderi mai reduse de cldur prin conducie n tablele de sudate. Se aplic pentru fabricarea n serie mare sau n mas a structurilor sudate prin puncte, precum i pentru sudarea tablelor din metale i aliaje cu conductibilitatea termic ridicat pe baz de Cu i Al.Varianta se aplic la sudarea tablelor subiri cu s < 6 mm

167 Ce tipuri de flacr oxi-gaz se folosesc n procesele de sudare? - carburanta - normala - oxidanta

168 Prin ce difer tipurile de flacr oxi-gaz se folosite n procesele de sudare? Difera prin:

- temperatura - culoare - influenta flacarii asupra metalului topit

169 Ce este acetilena? Acetilena este o hidrocarbur alifatic nesaturat, cu o tripl legtur. Are o putere calorica mare si temperatura de ardere in oxigen de circa 3150 C.

170 n ce condiii se mbuteliaz acetilena? Se imbuteliaza in recipiente etanse, la o temperatura de aprox 16 C si o presiune specificata.

171 Cum se poate produce acetilena la locul de sudare? Se poate produce utilizand un generator de acetilena.

172 Cum funcioneaz generatorul de acetilen? Schi. Generatorul functioneaza dupa sistemul contact si refulare. Dupa contactul carbid-apa se produce acetilena. Crescand presiunea gazului, aceasta refuleaza apa de sub clopotul 2 in partea superioara a rezervorului 1, contactul intre carbid si apa inceteaza. Pe masura consumarii acetilenei, datorita presiunii exercitate de apa si clopot apa patrunde sub clopot, clopotul cu silozul 3 coboara in apa si reactia se restabileste. Acetilena produsa trece peste epuratorul sau filtrul chimic 8, separandu-se impuritatile chimice (H2S, H2P) si eventualele impuritati mecanice neretinute de apa. In continuare, gazul trece peste supapa de siguranta 9. Supapele de siguranta pot fi hidraulice sau uscate, de presiune mica, medie sau inalta, ele avand rolul de a opri intoarcerea flacarii in generator si evacuarea undei de soc in atmosfera. Oxigenul este admis din butelie prin reductorul de presiune care reduce presiunea oxigenului de la 147 daN/cm2 la presiunea de lucru (2-5 daN/cm2). Reductorul de

presiune pentru butelia de acetilena este asemanator celui de oxigen, doar ca in locul racordului filetat 2, are jug de strangere sau brida. Prin furtun (rosu pentru gazul combustibil, albastru pentru oxigen) gazele ajung la arzatorul de sudare.

173 Cum funcioneaza reductorul de presiune?

Functioneaza dupa principiul actiunii a doua forte opuse, pe de o parte presiunea unui arc de inchidere a admisiei gazului, iar pe de alta parte presiunea unei membrane, opusa actiunii arcului de inchidere, care tinde sa deschida admisia gazului.

174 Ce rol are reductorul de presiune? Reductorul de presiune reduce presiunea oxigenului de la 147 daN/cm2 la presiunea de lucru (2-5 daN/cm2).

175 Unde se formeaz amestecul de gaze necesar sudrii? Se formeaza in siloz.

176 Cum se numete piesa la care arde flacra de gaze i care este principala caracteristic a acesteia? Se numeste arzator, iar principala caracteristica a acestuia este o sectiune transversala variabila, prin care se poate ajusta nivelul de oxigen si de acetilena care intra in reactie.

177 Cum poate fi modificat ptrunderea mbinrilor sudate cu flacr?

178 Ce metod de sudare cu flacr se utilizeaz n cazul tablelor subiri?

179 Ce metod de sudare cu flacr se utilizeaz n cazul tablelor groase?

180 Prin ce fenomen fizic are loc tierea oxi-gaz? Are loc fenomenul de autoaprindere.

181 Care sunt fazele procesului de tiere oxi-gaz? Tierea oxigaz, aplicabil materialelor metalice cu coninut ridicat de fier, se bazeaz pe arderea materialului ntr-un jet de oxigen de puritate ridicat, materialul fiind n prealabil nclzit la temperatura de ardere n oxigen cu ajutorul unei flcri oxigaz. Temperatura de prenclzire se menine pe toat durata procesului pentru stabilitatea procesului, cldura furnizat de reaciile de oxidare fiind insuficiena desfurrii unui proces de tiere stabil. Oxizii formai sunt ndeprtai din rostul de tiere de jetul de oxigen. ndeprtarea oxizilor formai de pe suprafaa metalului este necesar pentru accesul permanent al oxigenului la metal.

182 Cum se prezint becul folosit la tierea oxi-gaz n comparaie cu cel folosit la sudare?

183 Cum trebuie s fie temperatura de topire a materialelor pentru a putea fi tiate oxi-gaz? Temperatura de topire trebuie sa fie mai mare decat temperatura de ardere.

185 Cum trebuie s fie temperatura de topire a oxizilor formai pe suprafaa materialelor pentru a putea fi tiate oxi-gaz? Temperatura de topire a oxizilor rezultati sa fie mai mica decat cea a materialului de taiat pentru a putea fi indepartat cu usurinta.

186 Cum trebuie s fie conductibilitatea termic a materialelor pentru a putea fi tiate oxi-gaz? Conductibilitatea termica a materialelor de taiat trbuie sa fie cat mai mica.

187 De ce oelurile inoxidabile nu pot fi tiate oxi-gaz?

188 De ce aliajele de aluminiu nu pot fi tiate oxi-gaz?

189 Ce norm special de securitate n munc trebuie respectat la sudarea i tierea cu flacr oxi-gaz?

- nu trebuie sa vina in contact surse de flacara cu acetilena - nu trebuie sa fie supuse la socuri buteliile in care este imbuteliata acetilena

190 Care sunt parametrii regimului de tiere cu flacr oxi-gaz?

V Piese i semifabricate. Instrumente de msurare a dimensiunilor.

191 Dup ce criterii au fost comparate piesa finit i semifabricatul acesteia? Piesa finita si semifabricatul au fost comparate din punct de vedere al preciziei dimensionale, al masei si al rugozitatii.

192 Ce precizie de msurare pot avea ublerele cu gradaii? Sublerele pot avea urmatoarele precizii de masurare: 0,1mm; 0,02mm; 0,05mm.

193 Ce precizie de msurare au micrometrele? Micrometrele au precizia de masurare de 0,01mm.

194 Care sunt cele dou caracteristici ale instrumentelor de msurare a dimensiunilor? Cele doua caracteristici sunt: dimensiunea exprimata in mm si fractiunile ale dimensiunii.

195 Care dintre acestea este indicat de rigla mobil a ublerului? Rigla mobila arata fractiunile de mm dintr-o dimensiune masurata.

196 Care dintre acestea este indicat de rigla fix a ublerului? Rigla fixa arata dimensiunea in mm a unei dimensiuni.

197 Prin ce metod s-a stabilit rugozitatea piesei finite i cea a semifabricatului? Rugozitatea piesei finite si a semifabricatului au fost stabilite prin observarea la microscopul stereoscopic a microgeometriei suprafetei si compararea cu etaloane ale caror valori ale rugozitatii erau cunoscute.

198 Ce reprezint coeficientul de utilizare a materialului semifabricatului? Coeficientul de utilizare al materialului,

reprezinta raportul dintre masa piesei finite si masa semifrabricatului fiind o caracteristica economica a proceselor de formare. Cu cat valoarea este mai mare cu atat procedeul este mai eficient.

199 Cum s-a determinat masa semifabricatului i cea a piesei finite? Masa semifabricatului cat si a piesei finite s-a determinat prin cantarire, utilizand un cantar electronic.

200 Ce indicatori s-au calculat n scopul comparrii piesei finite cu semifabricatul? S-au calculat adaosurile de prelucrare.

VI Prelucrri prin achiere

201 Ce este prelucrarea prin achiere?

202 Ce condiii trebuie ndeplinite pentru a se putea realiza prelucrarea prin achiere?

203 Ce este micarea principal de achiere?

204 Ce sunt micrile de avans?

205 Ce tip de micare poate fi micarea de achiere i de cine poate fi realizat?

206 Ce tip de micare pot avea micrile de avans i de cine pot fi realizate?

207 Care sunt suprafeele prii active a sculei achietoare?

208 Care sunt parametrii geometrici ai prii active a sculei achietoare?

209 Care sunt parametrii regimului de achiere?

210 Ce este strunjirea?

211 Cum se numesc sculele achietoare folosite la strunjire?

212 Ce forme pot avea suprafeele prelucrate prin strunjire?

213 Ce procedee pot fi aplicate la prelucrarea prin strunjire?

214 Ce fel de micare este micarea principal de achiere la strunjire i cine o execut?

215 Ce direcii pot avea micrile de avans la strunjire?

216 n ce unitate de msur se exprim avansul de achiere la strunjire?

217 Prin ce metode pot fi prelucrate suprafeele conice prin strunjire?

218 Ce condiie trebuie ndeplinit la prelucrarea filetelor prin strunjire?

219 Ce trebuie s materializeze muchia achietoare a sculei la strunjirea filetelor?

220 Ce trebuie s facem pentru a retrage partea activ a sculei achietoare pentru a transforma un nou strat de material n achie la filetare?

221 Ce este frezarea?

222 Cum se numesc sculele achietoare folosite la frezare?

223 Ce forme pot avea suprafeele prelucrate prin frezare?

224 Ce procedee pot fi aplicate la prelucrarea prin frezare?

225 Ce fel de micare este micarea principal de achiere la frezare i cine o execut?

226 Ce direcii pot avea micrile de avans la frezare?

227 n ce unitate de msur se exprim viteza de avans de achiere la frezare?

228 Ce micare execut burghiul la gurirea pe strungul normal?

229 Cum se numesc sculele utilizate la frezarea danturilor?

230 Ce poziie relativ fa de axa sculei achietoare are axa semifabricatului?

231 Care dantur este mai precis? Cea prelucrat cu divizare sau fr?

232 Ce form geometric are profilul suprafeei de aezare a sculelor pentru frezarea danturilor i de ce?

233 Utilizarea crei scule la frezarea danturilor nu necesit divizarea?

234 Ce fel de micare este micarea principal de achiere la rabotare i mortezare? Ce deosebire exist totui ntre acestea?

235 n ce uniti de msur se exprim avansul la rabotare i mortezare?

236 De ce sculele achietoare folosite la rabotare au curbur n form de gt de lebd?

237 De ce legtura mecanic a sculei achietoare cu capul de rabotare nu este una rigid?

238 Ce mecanism este utilizat pentru furnizarea micrii principale de achiere la rabotare?

239 Ce mecanism este utilizat pentru furnizarea micrii de avans la rabotare?

240 n cazul cror procedee de prelucrare prin achiere avansul este continuu? Dar discontonu?

241 Din ce materiale sunt realizate sculele utilizate la prelucrrile de rectificare i honuire?

242 Care sunt proprietile sculelor achietoare folosite la rectificare i honuire?

243 n ce uniti de msur se exprim viteza de achiere la rectificare?

244 Ce fel de micare este micarea principal la honuire?

245 Ce micri sunt necesare la prelucrarea suprafeelor prin rectificare?

246 De ce este suficient fixarea semifabricatelor din materiale feromagnetice pe masa

magnetic a mainii de rectificat plan pentru a fi prelucrate?

247 Ce scule achietoare pot fi utilizate la prelucrarea alezajelor?

248 Ce form geometric are suprafaa de aezare a burghiului elicoidal?

249 Ce form geometric are suprafaa de degajare a burghiului elicoidal?

250 Cum se numesc sculele folosite la prelucrarea filetelor exterioare pe maini de gurit?

251 Cum se numesc sculele folosite la prelucrarea filetelor interioare pe maini de gurit?

252 Este necesar vreo micarea de avans la filetarea cu mainile de gurit i de ce?

253 Alezoarele corecteaz nclinarea axei alezajului sau circularitatea acestuia?

254 Cum se numesc sculele achietoare utilizate pentru lrgirea alezajelor?

255 Cum se numesc sculele achietoare utilizate pentru adncirea alezajelor?