Intrebari atestat marfa

36
5/24/2018 Intrebariatestatmarfa-slidepdf.com http://slidepdf.com/reader/full/intrebari-atestat-marfa 1/36 Intrebari conducatori auto marfa 1. Mecanica 001. La deplasarea în treptele inferioare ale cutiei de viteze, momentul transmis la rotile motoare este: mai mare decât momentul motor 002. Turatia maxima de functionare a unui motor cu aprindere prin comprimare echipat cu regulator-limitator de turatie este: mai mica decât turatia corespunzatoare puterii maxime realizate de motor 003. Care este rolul limitatorului de turatie la motoarele cu aprindere prin comprimare ? limiteaza solicitarile mecanice si termice ale motorului 004. Schimbatorul de viteze permite: modificarea fortei de tractiune în functie de variatia rezistentelor la înaintare 006. De ce se recomanda la vehiculele cu motoare supraalimentate, ca la oprire sa se lase  pentru a asigura o racire lenta a turbosuflantei 007. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei autovehiculelor? ambreiajul 008. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei autovehiculelor? cutia de viteze 009. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei autovehiculelor? diferentialul 010. Care este rolul transmisiei? asigura transmiterea fluxului de putere, de la motor la rotile motrice 011. Care este rolul transmisiei? amplifica/multiplica momentul motor transmis la rotile motrice 012. Care din componentele transmisiei enumerate mai jos multiplica momentul motor

description

Intrebarile pentru atestat marfa cu raspunsurile corecte

Transcript of Intrebari atestat marfa

Intrebari conducatori auto marfa1. Mecanica001. La deplasarea n treptele inferioare ale cutiei de viteze, momentul transmis la rotile motoare este:mai mare dect momentul motor002. Turatia maxima de functionare a unui motor cu aprindere prin comprimare echipat cu regulator-limitator de turatie este:mai mica dect turatia corespunzatoare puterii maxime realizate de motor003. Care este rolul limitatorului de turatie la motoarele cu aprindere prin comprimare ?limiteaza solicitarile mecanice si termice ale motorului004. Schimbatorul de viteze permite:modificarea fortei de tractiune n functie de variatia rezistentelor la naintare006. De ce se recomanda la vehiculele cu motoare supraalimentate, ca la oprire sa se lase pentru a asigura o racire lenta a turbosuflantei007. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei autovehiculelor?ambreiajul008. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei autovehiculelor?cutia de viteze009. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei autovehiculelor?diferentialul010. Care este rolul transmisiei?asigura transmiterea fluxului de putere, de la motor la rotile motrice011. Care este rolul transmisiei?amplifica/multiplica momentul motor transmis la rotile motrice012. Care din componentele transmisiei enumerate mai jos multiplica momentul motor transmis la rotile motrice?cutia de viteze013. Care din componentele transmisiei enumerate mai jos multiplica momentul motor transmis la rotile motrice?transmisia principala014. Care din componentele transmisiei enumerate mai jos multiplica momentul motor transmisia principala015. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit ntreruperea fluxului de putere transmis de la motor la rotile motrice?ambreiajul016. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit ntreruperea fluxului de putere transmis de la motor la rotile motrice?cutia de viteze017. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini?ambreiajul018. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit ca rotile aceleiasi punti motoare sa ruleze la turatii diferite?diferentialul019. Care este rolul ambreiajului?permite ntreruperea temporara a transmiterii fluxului de putere020. Care este rolul ambreiajului?permite cuplarea progresiva a motorului cu transmisia021. Care este rolul ambreiajului?protejeaza transmisia de socuri si la suprasarcini

022. Care este rolul cutiei de viteze?permite ntreruperea transmiterii fluxului de putere de la motor la rotile motrice023. Care este rolul cutiei de viteze?permite mersul napoi fara inversarea sensului de rotatie a motorului024. Care este rolul cutiei de viteze?permite modificarea raportului de transmitere a momentului motor la rotile motrice025. Care este rolul transmisiei cardanice?permite compensarea variatiilor de pozitie relativa a componentelor transmisiei026. Care este rolul diferentialului?distribuie momentul motor la rotile motrice027. Care este rolul diferentialului?permite ca rotile motrice sa ruleze cu turatii diferite028. Prin ndeplinirea carei proceduri, dintre cele enumerate, se pot diminua socurile provocate n transmisie la schimbarea treptelor de viteza?ambreierea progresiva, concomitent cu accelerarea pna la turatia economica029. Prin ndeplinirea carei proceduri, dintre cele enumerate, se pot diminua socurile provocate n transmisie la schimbarea treptelor de viteza?sincronizarea corespunzatoare a actionarii pedalei de ambreiaj cu cea de acceleratie030. Evitarea socurilor la ambreiere depinde de modul n care se actioneaza pedala de ambreiaj:n pozitiile de apasare intermediare, care corespund patinarii ambreiajului031. Efectuarea carei operatiuni, dintre cele enumerate, reclama cel mai riguros control al actionarii pedalei de ambreiaj, n scopul evitarii socurilor n transmisie?pornirea de pe loc032. Care sunt riscurile mentinerii continue a piciorului pe pedala de ambreiaj?uzura prematura a rulmentului de presiune al ambreiajului033. Care sunt riscurile mentinerii continue a piciorului pe pedala de ambreiaj?suprancalzirea ambreiajului035. Momentul motor transmis la rotile motrice:este mai mare dect la arborele motorului, indiferent de treapta de viteza selectata036. n care din treptele de viteza, dintre cele enumerate, se nregistreaza cea mai mare forta de tractiune la rotile motrice si implicit cel mai mare consum de combustibil?treapta II038. Turometrul indica turatia:motorului039. Turometrul indica turatia:arborelui primar al cutiei de viteze040. n intervalul de turatii economice, evidentiat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare verde, motorul functioneaza n zona de:moment motor maxim041. n intervalul de turatii economice, evidentiat pe cadranul turometrului prin marcaj de culoare verde, motorul functioneaza n zona de:consum specific minim042. Pentru a nregistra consumuri minime de combustibil, turatia motorului trebuie mentinuta n intervalul evidentiat pe cadranul turometrelor cu marcaj de culoare:verde043. Cele mai mici consumuri specifice de combustibil se nregistreaza la deplasarea autovehiculului cu motorul functionnd n intervalul de turatii:n care motorul dezvolta momentul maxim044. n conditiile n care indicatorul de turatie este n zona evidentiata pe cadranul turometrului cu marcaj de culoare rosie:scade semnificativ forta de tractiune045. n conditiile n care indicatorul de turatie este n zona evidentiata pe cadranul turometrului cu marcaj de culoare rosie:creste semnificativ consumul de combustibil pe 100 Km parcursi046. n conditiile n care indicatorul de turatie este n zona evidentiata pe cadranul turometrului cu marcaj de culoare rosie:solicitarea mecanica si termica a motorului este maxima047. Exploatarea motorului n zona turatiilor joase, inferioare intervalului evidentiat prin marcaj de culoare verde:conduce la cresterea consumului de combustibil pe 100 Km parcursi048. Exploatarea motorului n zona turatiilor joase, inferioare intervalului evidentiat prin marcaj de culoare verde:comporta riscul aparitiei socurilor mecanice n transmisie, n regimuri de exploatare tranzitorii (accelerare, decelerare)049. Exploatarea carui tip de motor, dintre cele enumerate, impune folosirea de aditivi de tip AdBlue?Euro 5050. Exploatarea carui tip de motor, dintre cele enumerate, impune folosirea de aditivi de tip AdBlue?la unele tipuri de motoare Euro 4051. Cum se folosesc aditivii de tip AdBlue?se alimenteaza n rezervorul special cu care sunt prevazute autovehiculele la care se impune folosirea acestora052. Unde se injecteaza substanta AdBlue, n scopul asigurarii reducerii emisiilor de noxe ale motoarelor?n galeria de evacuare053. Catalizatoarele cu care sunt prevazute motoarele de ultima generatie au rolul:de a reduce emisiile de noxe054. La frnarea de urgenta, blocarea rotilor conduce la:marirea spatiului de frnare, indiferent de rotile care se blocheaza055. Blocarea rotilor puntii fata conduce la:pierea controlului directiei56. Blocarea rotilor puntii spate conduce la:pierderea stabilitatii autovehiculului057. Eficacitatea dispozitivelor contra blocarii rotilor este mai mare:pe drumuri cu aderenta scazuta058. Sistemul ABS permite:evitarea blocarii rotilor si cresterea eficientei frnarii059. Dispozitivele de frnare de ncetinire se utilizeaza:la coborrea pantelor lungi060. Echipamentele de siguranta cu care sunt dotate autovehiculele pot actiona asupra:mecanismului de directiesistemului de alimentare a motorului061. Echipamentele de siguranta cu care sunt dotate autovehiculele pot actiona asupra:sistemului de frnare062. Echipamentele de siguranta cu care sunt dotate autovehiculele pot actiona asupra:frnelor fiecarei roti n parte063. Sistemele de siguranta antiblocare de tip ABS intervin asupra:sistemului de frnare de serviciu064. Daca martorul ABS se aprinde n timpul deplasarii la o frnare brusca:rotile vor aluneca065. Sistemul ASR este proiectat pentru:mpiedicarea ruperii aderentei pneului cu solul la pornire de pe loc066. Sistemul ESP (Electronic Stability Program) este proiectat pentru:asigurarea stabilitatii vehiculului n cazul deraparii067. Care din urmatoarele sisteme este proiectat pentru a fi utilizat la parcurgerea pantelor lungi?sistemul de frnare de ncetinire068. Sistemele de frnare de ncetinire realizeaza efectul de frnare actionnd n mod indirect asupra:rotilor motoare069. Efectul de ncetinire produs de activarea sistemelor de frnare de ncetinire se poate realiza prin:obturarea galeriei de evacuare a motorului070. Efectul de ncetinire produs de activarea sistemelor de frnare de ncetinire se poate realiza prin:frnarea arborelui de iesire din cutia de viteze071. Sistemele de frnare de ncetinire de tip retarder/intarder pot fi de tip:hidraulic072. Sistemele de frnare de ncetinire de tip retarder/intarder pot fi de tip:electromagnetic074. Marimea fortei de frnare a autovehiculului, ce rezulta ca urmare a activarii retarderului hidraulic, depinde de:cantitatea de lichid hidraulic care se comanda a fi injectat n carcasa acestuia, prin selectarea 075. Marimea fortei de frnare a autovehiculului, ce rezulta ca urmare a activarii retarderului hidraulic, depinde de:treapta de frnare selectata076. De ce trebuie sa se tina seama la exploatarea retarderului hidraulic?efectul de frnare se produce cu ntrziere previzibila fata de momentul activarii retarderului077. La activarea carui tip de sistem de frnare de ncetinire se poate conta pe un efect de frnare imediat, produs instantaneu, odata cu activarea acestuia?la activarea celor care realizeaza ncetinirea prin obturararea galeriei de evacuare078. La activarea carui tip de sistem de frnare de ncetinire se poate conta pe un efect defrnare imediat, produs instantaneu, odata cu activarea acestuia?la activarea retarderului electromagnetic079. Care este utilitatea tempomatului?realizeaza mentinerea vitezei de deplasare din momentul activarii acestuia080. Care este utilitatea tempomatului?prin activare la viteze corespunzatoare turatiilor economice minime, permite protejarea fata de scaderea vitezei sub cele minime economice, corespunzatoare diferitelor trepte de viteza081. Care este utilitatea tempomatului?preia controlul interactiv al tractiunii, n conditiile mentinerii vitezei de deplasare din momentul activarii085. n ce regim de exploatare a tempomatului exista riscul producerii de socuri n transmisie?la dezactivarea tempomatului086. Ce conditii trebuie sa aveti n vedere sa se realizeze naintea dezactivarii tempomatului de la maneta de comanda, pentru a evita socurile pe care le poate provoca aceasta interventie?preluarea controlului tractiunii, prin actionarea corespunzatoare a acceleratiei087. Avnd n vedere particularitatile functionale, este de preferat ca frna de serviciu sa se actioneze:treptat si controlat088. Care este consecinta frnarii violente, cu blocarea rotilor din fata?pierderea maniabilitatii autovehiculului089. Care este consecinta frnarii violente, cu blocarea rotilor din fata?cresterea distantei de frnare necesare pentru oprirea vehiculului090. Care este consecinta frnarii violente, cu blocarea rotilor din fata?derapajul091. Sistemele de frnare de ncetinire de tip retarder/intarder actioneaza numai daca:autovehiculul este n miscare092. Care poate fi cauza demarajului slab al autovehiculului la pornirea de pe loc sau la accelerare?se accelereaza cu frna de ncetinire activata093. La folosirea excesiva pe un timp ndelungat a retarderului hidraulic, eficienta frnarii scade datorita:suprancalzirii uleiului094. Ce trebuie sa aveti n vedere la operarea asupra manetei de comanda a retarderului, pentru a nu afecta siguranta si confortul deplasarii?manevrarea secventiala a acesteia095. Ce trebuie sa aveti n vedere la operarea asupra manetei de comanda a retarderului, pentru a nu afecta siguranta si confortul deplasarii?manevrarea fara salturi peste diferitele trepte de frnare096. Care sunt riscurile exploatarii retarderului?socurile provocate n transmisie la schimbarea treptelor de frnare097. Care sunt riscurile exploatarii retarderului?lipsa asistarii electronice a frnarii098. Care din procedurile de mai jos sunt de urmat la coborrea pantelor lungi cu succesiuni de curbe, n ceea ce priveste exploatarea rationala a retarderului n conditii de siguranta si confort?cuplarea treptelor superioare de frnare ale retarderului sa se efectueze, de preferat, pe portiunile de drum n aliniament099. Care din procedurile de mai jos sunt de urmat la coborrea pantelor lungi cu succesiuni de curbe, n ceea ce priveste exploatarea rationala a retarderului n conditii de siguranta si confort?evitarea folosirii ndelungate a retarderului la coborrea pantelor lungi, pentru a evita suprancalzirea acestuia100. Coborti o panta cu retarderul activat. Se modifica forta de frnare dezvoltata de retarder n urma eventualei schimbari de treapta de viteza, sau pe parcursul efectuarii acestor operatiuni?nu101. n ce conditii trebuie sa evitati, respectiv sa dovediti prudenta la folosirea retarderului?n conditiile n care carosabilul este acoperit cu polei sau gheata102. n ce conditii trebuie sa evitati, respectiv sa dovediti prudenta la folosirea retarderului?n conditiile n care carosabilul este umed103. Care este riscul reprezentativ la utilizarea retarderului n conditiile n care carosabilul are aderenta redusa?derapajul puntii motoare104. Care este riscul reprezentativ la utilizarea retarderului n conditiile n care carosabilul are aderenta redusa?pierderea stabilitatii autovehiculului

105. Consumul de combustibil la viteza constanta este dependent de:sarcina si turatia motorului106. Consumul specific de combustibil al motorului este:cantitatea de combustibil consumata pentru producerea unei unitati de lucru mecanic masurata n KWh sau CPh107. Pentru reducerea consumului de combustibil se recomanda:utilizarea treptelor schimbatorului de viteze astfel nct sa se asigure functionarea motorului n plaja de turatii delimitata prin marcajul de culoare verde pe turometru108. Pentru a obtine un consum de combustibil ct mai redus la o viteza si un drum date se recomanda:sa se utilizeze, att ct permite motorul, treapta cea mai rapida a schimbatorului de viteze109. Pneurile cu care este echipat autovehiculul influenteaza consumul de combustibil ?da, deoarece acestea influenteaza rezistenta la naintare a autovehiculului110. n conditiile rulajului n palier la viteza de croaziera de 60 km/h, sesizati ca motorul functioneaza n intervalul de turatii economice att n treapta a V-a, ct si n treapta a VI-a. n conditiile date, cuplarea carei trepte de viteza conduce la reducerea semnificativa a consumului de combustibil?a treptei a VI-a111. Ce trebuie sa aveti n vedere la selectarea treptelor de viteza adecvate modului de turatia motorului sa fie n zona celor economice, interval evidentiat prin marcaj de culoare verde112. La demaraj si la accelerari, din considerente de siguranta, exploatarea eficienta si economica a autovehiculelor impune ca operatiunile de schimbare a treptelor de viteza superioare sa se initieze:la turatii care asigura revenirea acesteia la valori apropiate de limita inferioara a zonei verzi113. Cum influenteaza frnarile puternice si accelerarile rapide consumul de combustibil ?amndoua cresc consumul de combustibill114. n curba sau n viraj, forta centrifuga tinde sa:mentina deplasarea rectilinie a autovehiculului115. La deplasarea n curba, deraparea spre alta banda se produce atunci cnd:forta centrifuga este superioara aderentei116. Ce trebuie sa aveti n vedere, si respectiv sa urmariti sa se realizeze, cu ocazia actionarii comenzilor autovehiculului n conditii de siguranta si confort?actionarea ferma si lina sau insesizabila a comenzilor117. n curba, pericolul rasturnarii autovehiculului este mai mare atunci cnd:centrul de greutate al autovehiculului se gaseste la o naltime mare n raport cu solul118. Influenteaza masa autovehiculului distanta de frnare ?cu ct masa este mai mare, cu att distanta de frnare este mai mare119. Forta de tractiune, masurata la rotile motrice, este cea mai mare:n treapta I-a120. n aceiasi treapta de viteza, forta de tractiune masurata la rotile motrice este cea mai mare la turatii din intervalul evidentiat pe cadranul turometrului cu marcaj de culoare:verde121. n cazul circulatiei la viteza de croaziera, rezerva de putere disponibila:permite efectuarea de accelerari, n caz de necesitate122. n cazul circulatiei la viteza de croaziera, rezerva de putere disponibila:permite abordarea rampelor, n mod dinamic123. Circulnd la viteza de croaziera, existenta sau lipsa rezervei de putere disponibile pentru o eventuala accelerare se poate constata dupa:pozitia pedalei de acceleratie124. Daca n timpul conducerii aveti nevoie de o rezerva de putere mare se recomanda:sa se utilizeze o treapta de viteza inferioara a cutiei de viteze125. Punerea n functiune a instalatiei de climatizare:are drept consecinta scaderea rezervei de putere disponibile

128. Puterea transmisa la rotile motrice:este mai mica dect cea dezvoltata de motor130. Conformitatea presiunilor n pneuri are influenta determinanta asupra:consumului de combustibil131. Conformitatea presiunilor n pneuri are influenta determinanta asupra:uzurii anvelopelor, precum si asupra stabilitatii si maniabilitatii autovehiculului132. Conformitatea presiunilor n pneuri are influenta determinanta asupra:stabilitatii autovehiculului133. Care din datele tehnice enumerate se regasesc nscrise inclusiv n certificatul denmatriculare al autovehiculului?masa incarcata maxim admisa134. Care din datele tehnice enumerate se regasesc nscrise inclusiv n certificatul de nmatriculare al autovehiculului?puterea neta maxima135. Care din datele tehnice enumerate se regasesc nscrise inclusiv n certificatul de nmatriculare al autovehiculului?numarul de locuri, inclusiv locul soferului136. Gradul de ncarcare si modul de distribuire a ncarcaturii autovehiculului influenteaza n mod direct modificarea:pozitiei centrului de greutate al autovehiculului137. Gradul de ncarcare si modul de distribuire a ncarcaturii autovehiculului influenteaza n mod direct modificarea:tinutei de drum a autovehiculului138. Gradul de ncarcare al autovehiculului influenteaza n mod direct si determinant:distanta de frnare necesara opririi autovehiculului n conditii de siguranta139. Gradul de ncarcare al autovehiculului influenteaza n mod direct si determinant:consumul de combustibil140. Gradul de ncarcare al autovehiculului influenteaza n mod direct si determinant:inertia autovehiculului141. n masura n care conditiile de circulatie permit, n care din situatiile enumerate ar fi derecomandat sa se exploateze n mod rational posibilitatea valorificarii inertiei autovehiculului?la abordarea sau traversarea sectoarelor de drum care prezinta potentiale riscuri sau pericole.la intrarea n autogari, curti sau garajela pregatirea abordarii unui sector de drum n rampala traversarea trecerilor la nivel cu calea ferata142. n masura n care conditiile de circulatie permit, n care din situatiile enumerate ar fi de recomandat sa se exploateze n mod rational posibilitatea valorificarii inertiei autovehiculului?la pregatirea abordarii unui sector de drum n rampala ncetinire n mod combinat cu utilizarea controlata a sistemelor de frnare143. Ce trebuie sa aveti n vedere pentru a preveni riscurile atunci cnd ncarcati vehiculul peste masa maxima admisa/numarul de locuri admis ?se modifica tinuta de drum si comportamentul autovehiculului n viraje144. Ce trebuie sa aveti n vedere pentru a preveni riscurile atunci cnd ncarcati vehiculul peste masa maxima admisa/numarul de locuri admis?creste distanta de frnare145. Care din factorii enumerati influenteaza n mod direct distanta de frnare necesara pentru oprirea autovehiculului?masa autovehiculului si gradul de ncarcare146. Care din factorii enumerati influenteaza n mod direct distanta de frnare necesara pentru oprirea autovehiculului?aderenta si viteza autovehiculului147. La dublarea vitezei de deplasare, n aceleasi conditii de drum, distanta de frnare necesara pentru oprirea vehiculului creste de aproximativ:4 ori

148. Circulnd cu aceiasi viteza de deplasare, distanta de frnare necesara pentru oprirea vehiculului n conditiile unui carosabil umed, fata de cea necesara n conditiile circulatiei pecarosabil uscat, creste de aproximativ:2 ori149. n aceleasi conditii de drum, distanta necesara pentru oprirea unui autovehicul de mare tonaj, fata de cea necesara pentru oprirea unui autoturism este:de circa 2 ori mai mare

2. Prevenire accidente001. Cele mai multe accidente de circulatie au drept cauza:erorilor umane002. Accidentele de circulatie n care un autovehicul intra n coliziune cu cel care circula n fata au drept cauza principala:distanta de siguranta insuficienta003. Suplimentar fata de costurile directe ale unui accident de circulatie, acesta conduce la costuri legate de:imobilizarea vehiculului;prejudicierea imaginii reprezentative a firmei;timpul pierdut===toate cele trei variante constituie costuri suplimentare;004. Indicati care este pozitia corecta a minilor pe volan prin analogie cu cadranul unui ceas?n dreptul orelor 9 si 15005. Care sunt riscurile legate de o pozitie gresita a minilor pe volan ?o precizie slaba a traiectoriei autovehiculului006. O pozitia corecta la volan presupune efectuarea succesiva si n ordinea indicata a urmatoarelor reglaje:reglarea scaunului, spatarului, oglinzilor retrovizoare si a centurii de siguranta

007. O pozitie corecta la volan presupune:conducatorul auto sa se aseze confortabil, capul sa fie sprijinit pe tetiera si sa aiba acces usor la comenzile autovehiculului008. O pozitie incorecta la volan poate conduce la:scaderea rezistentei la oboseala009. O pozitie incorecta la volan poate conduce la:scaderea concentrarii010. Aprinderea unei tigari n timpul conducerii autovehiculului:conduce la nereceptarea unor informatii si se poate produce un accident011. Manevrarea necorespunzatoare a carei comenzi, dintre cele enumerate, poate amplifica miscarea de ruliu a autovehiculului (oscilatiile de nclinare a autovehiculului n jurul axei longitudinale)?volan012. Oboseala poate fi cauzata de:alimentatie inadecvataalimentatie insuficienta, prea grasa sau neechilibratalipsa somnului===toate cauzele enumerate pot provoca oboseala013. Consumul de alcool poate avea ca efecte:efecte sedative sau anularea inhibitiilor014. n timpul conducerii autovehiculului, oboseala poate avea ca efect:asumarea de riscuri suplimentare pentru scurtarea duratei calatorie015. Sanatatea si o vedere buna:nu sunt suficiente pentru o conducere n sigurantapot fi afectate de consumul de alcool sau drogurisunt indispensabile unei conduceri n siguranta===toate variantele enumerate sunt adevarate016. Studiile efectuate evidentiaza ca la o alcoolemie de 0,3 :debuteaza riscul producerii unui accident017. Studiile efectuate evidentiaza ca la o alcoolemie de 0,5 care poate fi produsa de consumul a doua pahare de vin:riscul producerii unui accident este multiplicat de 2 ori018. Studiile efectuate evidentiaza ca la o alcoolemie de 0,8 :riscul producerii unui accident este multiplicat de 10 ori019. Studiile efectuate evidentiaza ca la o alcoolemie de 1,2 :riscul producerii unui accident este multiplicat de 35 ori020. Consumul de alcool poate avea ca efect:===consumul de alcool poate provoca toate efectele enumeratediminuarea capacitatii de gndireevaluarea gresita a vitezelorreducerea cmpului vizual021. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta ?alcoolul este absorbit n organism foarte rapid dar eliminarea lui se face ntr-un timp mult mai mare022. Ordinea n interventie pentru acordarea primului ajutor unei persoane ce a suferit mai multe leziuni este:degajarea cailor respiratorii, oprirea hemoragiilor si imobilizarea fracturilor023. nainte de a trece la transportarea victimelor unui accident de circulatie, trebuie sa vaconvingeti:ca functiile respiratorie si circulatorie sunt asigurate024. n ce fel trebuie asezat ntr-un mijloc de transport un ranit care prezinta leziuni ale coloanei vertebrale?este indicat sa nu fie miscat pna la sosirea salvarii025. Ce se va scrie pe biletul, care se prinde lnga garoul aplicat unei persoane cu hemoragie puternica, ranit n urma unui accident de circulatie ?ora si minutul cnd s-a aplicat garoul026. Urgentele n cazul persoanelor accidentate sunt de gradul I, II sau III. Care este semnificatia acestei clasificari n ordinea I, II si II:accidentati n stare de coma sau de soc, accidentati cu hemoragii, accidentati cu fracturi027. Conduceti un autocamion pe un drum n panta acoperit cu polei. Cum veti actiona pentru a efectua manevra de oprire a autovehiculului: se trece ntr-o treapta inferioara a schimbatorului de viteze, folosind cu precautie frna de serviciu pentru ca autovehiculul se afla n coborre028. Cui trebuie sa acordati prioritate de trecere ntr-o intersectie cu sens giratoriu: vehiculelor care circula n interiorul intersectiei029. n care din urmatoarele situatii se suspenda exercitarea dreptului de a conduce autovehicule pe drumurile publice: depasirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise de lege pe sectorul de drum pecare circula si pentru categoria din care face parte autovehiculul condus030. n care din urmatoarele situatii se dispune masura anularii permisului de conducere: daca titularului permisului de conducere i s-a aplicat prin hotarre judecatoreasca ramasa definitiva pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii profesiei sau ocupatiei de conducator de vehicule031. Este permisa circulatia cu un autovehicul avariat n urma unei coliziuni usoare: da, daca detine autorizatie eliberata de politie, dar nu mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei032. Elementele conducerii preventive sunt: vigilenta, prevederea, judecata033. Factorii care diminueaza capacitatea de conducere sunt: oboseala, alcoolul, stupefiantele034. Factorii care influenteaza distanta de frnare sunt: viteza, masa vehiculului, aderenta035. Prin distanta de oprire ntelegem: suma dintre distanta de reactie si distanta de frnare036. Distanta de oprire n siguranta reprezinta: distanta parcursa att n timpul de reactie, ct si pe timpul frnarii037. Cum influenteaza viteza de deplasare distanta de oprire n siguranta: la dublarea vitezei, distanta de oprire se mareste de patru ori038. Viteza de deplasare pe timp de noapte trebuie aleasa astfel nct: sa permita oprirea autovehiculului n limita cmpului vizual039. Echiparea cu lanturi a rotilor autovehiculelor, atunci cnd acestea circula pe drumuri acoperite cu zapada are ca scop: cresterea aderentei longitudinale si transversale roata-cale de rulare040. Principala cauza generatoare de accidente este: viteza peste limitele admise041. De ce este necesar sa se pastreze dupa o ploaie torentiala o distanta mult mai mare fata de autovehiculele care circula din fata: deoarece distanta de oprire este mult mai mare042. Pentru a controla un derapaj, va trebui sa:nu accelerati, nu frnati, contrabracati rotile043. A conduce preventiv nseamna:sa anticipezi situatiile ce pot deveni periculoase044. Cum se semnalizeaza trecerea la nivel cu calea ferata curenta fara bariere sau semibariere? cu unul din indicatoarele Trecerea la nivel cu calea ferata simpla, fara bariere sau Trecerea la nivel cu calea ferata dubla, fara bariere nsotite de indicatorul Oprire045. Cui i revine responsabilitatea pregatirii autovehiculului pentru efectuarea cursei?conducatorului auto046. Ce trebuie sa aveti n vedere la controlul si refacerea periodica a presiunilor din pneuri?operatiunile de refacere a presiunilor sa se efectueze "la rece"047. Ce trebuie sa aveti n vedere la controlul si refacerea periodica a presiunilor din pneuri?presiunile sa fie conforme cu recomandarile precizate de fabricant048. Ce trebuie sa aveti n vedere pe parcursul deplasarilor efectuate n conditiile de carosabil umed, acoperit de mzga?curatirea periodica a farurilor049. Ce trebuie sa aveti n vedere pe parcursul deplasarilor efectuate n conditiile de carosabil umed, acoperit de mzga?curatirea periodica a suprafetelor vitrate050. Care din materialele enumerate, ce fac parte din dotarile minime ale autovehiculelor, au termene de valabilitate limitate si precizate ca atare, ceea ce atrage dupa sine obligativitatea nlocuirii sau refacerii periodice ale acestora?trusa medicala de prim-ajutor051. Care din materialele enumerate, ce fac parte din dotarile minime ale autovehiculelor, au termene de valabilitate limitate si precizate ca atare, ceea ce atrage dupa sine obligativitatea nlocuirii sau refacerii periodice ale acestora?stingatoare de incendiu052. Echiparea cu lanturi a rotilor autovehiculelor, atunci cnd acestea circula pe drumuri acoperite cu zapada are ca scop:cresterea aderentei longitudinale si transversale roata-cale de rulare053. Verificarea carui subsistem de frnare al autovehiculului este tehnic imposibil de efectuat naintea plecarii la drum?a frnei de ncetinire054. Cum se verifica functionarea frnei de serviciu a autovehiculului?prin ncercari controlate de pornire de pe loc si de oprire a autovehiculului cu frna de serviciu055. n cadrul operatiunilor de pregatire a autovehiculului pentru efectuarea deplasarii se executa inclusiv:verificarea si completarea plinurilor056. n cadrul operatiunilor de pregatire a autovehiculului pentru efectuarea deplasarii se executa inclusiv:verificarea starii anvelopelor si refacerea periodica a presiunilor din pneuri057. n cadrul operatiunilor de pregatire a autovehiculului pentru efectuarea deplasarii se executa inclusiv:verificarea si curatirea oglinzilor, suprafetelor vitrate si a stergatoarelor de parbriz058. Care este durata totala apreciata a operatiunilor de pregatire a autovehiculului, efectuate de conducatorul auto naintea plecarii n cursa?circa 20-30 de minute059. n situatii de risc caracteristice circulatiei n viraje, derapajul poate fi evitat prin:evitarea actionarii frnei de serviciu060. n situatii de risc caracteristice circulatiei n viraje, derapajul poate fi evitat prin:manevrarea lina a volanului operata n mod continuu, fara ntreruperi063. La deplasarea n linie dreapta, trebuie:sa circulati pe mijlocul benzii064. Pentru efectuarea unui viraj la dreapta, trebuie:sa va apropiati de axul median065. Pentru efectuarea unui viraj la dreapta, trebuie:sa controlez spatiile laterale066. Asigurarea suplimentara, indispensabila de efectuat n mod special pe parcursul abordarii virajelor strnse trebuie sa vizeze, n primul rnd, controlul deplin al pozitiei si al traiectoriei:rotii spate, de pe partea opusa directiei de virare067. Asigurarea suplimentara, indispensabila de efectuat n mod special pe parcursul abordarii virajelor strnse trebuie sa vizeze, n primul rnd, controlul deplin al pozitiei si al traiectoriei:extremitatilor (colturilor) caroseriei de pe partea opusa virajului

3. Reglementari tr. marfa001. Autocamioanele cu masa total maxim autorizat mai mare de 3,5 tone vor efectua inspecia tehnic periodic la intervale de:1 an de la ultima inspecie002. n cazul efecturii transportului rutier de mrfuri n cont propriu n trafic internaional prin document de transport se nelege :scrisoarea de transport C.M.R.003. Viteza maxim reglat la limitatoarele de vitez care echipeaz autovehicule concepute i construite pentru transportul de mrfuri, nu trebuie s depeasc:90 km/h004. Conductorul auto trebuie sa prezinte in caz de control urmtoarele documente:documentul de transport005. La ce organism se poate adresa conductorul auto in cazul ruperii unui sigiliu vamal sau al deteriorrii mrfurilor pe parcurs:autoritilor vamale, sau in lipsa acestora, altor autoriti competente din ara n care se gsete006. In cazul transporturilor rutiere efectuate cu autovehicule nchiriate este necesar:contractul de nchiriere sa fie la bordul autovehiculului in original sau in copie conforma cu originalul007. Mrfurile transportate sub prevederile Conveniei vamale referitoare la transportul rutier de mrfuri in trafic internaional sub acoperirea carnetelor TIR sunt supuse controlului vamal:da, daca organele vamale considera ca e necesar008. Conductorii auto care au peste 45 de ani i efectueaz transport de mrfuri trebuie s efectueze examinarea medical i psihologic la urmtoarele intervale:1 an examinare medical i 3 ani examinare psihologic009. Inspeciile tehnice periodice se efectueaz:in cadrul staiilor autorizate de RAR

010. Care dintre urmtoarele documente trebuie s se afle la bordul vehiculului cu care se efectueaz transport contra cost de mrfuri:certificatul de competen profesional al conductorului auto011. Suplimentar fa de documentul de transport, n cazul transportului contra cost de mrfuri generale n trafic naional, la bordul vehiculului trebuie s se afle:legitimaia de serviciu valabil a conductorului auto012. La efectuarea unui transport rutier contra cost la bordul unui vehicul trebuie s se afle:copia conform a licenei comunitare013. Scrisoarea de transport tip C.M.R. se ntocmete n minim:trei exemplare014. Cine este responsabil de pierderea total sau parial a mrfurilor sau deteriorarea mrfurilor sau ntrzierea la transport?transportatorul015. Cu ocazia unui control n trafic, conductorul auto care efectueaz transport rutier contra cost de mrfuri generale trebuie s prezinte:certificatul de competen profesional al conductorului auto016. Scrisoarea de transport prevzut de Convenia C.M.R. constituie:proba contractului de transport017. n cazul efecturii transportului rutier de mrfuri n cont propriu, conductorul auto trebuie s prezinte cu ocazia unui control n trafic urmtorul document:copia conform a certificatului de transport n cont propriu018. Carnetul TIR poate fi folosit: pentru o singur cltorie019. Convenia C.M.R. se aplic:transporturilor internaionale de mrfuri perisabile020. Conform Conveniei C.M.R. operatorul de transport este rspunztor pentru:pierderea totala sau parial a mrfii, produse intre momentul primirii si cel al eliberrii acesteia021. Operatorul de transport are obligaia s asigure existena la bordul vehiculelor in cazul transportului rutier de mrfuri n trafic internaional in Turcia:carnetul TIR022. Imobilizarea unui vehicul se dispune n cazul svririi de ctre conductorul acestuia a unei dintre urmtoarele fapte:nu respect timpii de conducere i de odihn prevzui de lege023. Cine are obligaia s verifice exactitatea meniunilor din scrisoarea de transport CMR?conductorul auto024. Transportul rutier internaional de mrfuri poate fi executat cu capul tractor nmatriculat in Romnia iar semiremorca n strintate:da025. n cazul transportului rutier naional contra cost de mrfuri, prin document de transport nelege:scrisoarea de transport tip C.M.R.026. n ce condiii carnetul TIR va putea fi prezentat birourilor vamale de destinaie : doar dac toate birourile vamale de plecare au acceptat carnetul TIR027. Conform conveniei C.M.R., transportatorul este rspunztor pentru:pierderea totala sau pariala a mrfii028. La primirea mrfii, conductorul auto este obligat s verifice:exactitatea meniunilor din scrisoarea de transport029. Acordul european ATP stabilete reguli privind:transportul de mrfuri perisabile n trafic internaional030. Acordul european referitor la transportul rutier n trafic internaional al mrfurilor periculoase (ADR), stabilete reglementri privind:efectuarea unui transport rutier n trafic intenional de mrfuri i deeuri periculoase031. Care sunt rspunderile transportatorului atunci cnd circul sub convenia CMR:s nu piard total sau parial sau s nu avarieze marfa de la ncrcare pn la destinaie

032. Documentul care permite reducerea i simplificarea formalitilor i controalelor vamale este denumit:carnet TIR033. Pn cnd este valabil carnetul TIR:pn n ultima zi de valabilitate stabilit de asociaia garant034. Pentru a conduce un ansamblu de vehicule la care masa total maxim autorizat aremorcii este mai mare de 7,5 tone, un conductor auto are nevoie de:permis de conducere categoria CE035. Un conductor auto poate efectua transporturi de mrfuri periculoase dac:deine certificat de pregtire profesional conform acordului A.D.R.036. Operaiunea de transport rutier efectuat de ctre un operator de transport rutier strin cu ncrctur ntre cel puin dou puncte de ncrcarea/descrcare aflate pe teritoriul Romniei se numete:cabotaj037. Operatorii de transport rutier romni pot desfura transport contra cost de mrfuri ntre dou state membre UE n baza:copiei conforme a licenei comunitare038. Transportul rutier contra cost se poate efectua:cu vehicule la bordul crora se afl copia conform a licenei comunitare039. Scrisoarea de transport trebuie s conin urmtoarele date:locul i data ntocmirii sale040. Un operator de transport poate utiliza copia conforma a licenei comunitare a altui operator de transport:nu041. Ce trebuie s conin documentul de transport n cazul transporturilor combinate:numele i adresa expeditorului i destinatarului042. n cazul efecturii transportului naional de mrfuri n cont propriu, prin document detransport se nelege:avizul de nsoire a mrfurilor043. n cazul transportului rutier naional de mrfuri contra cost, prin document de transport se nelege:scrisoarea de transport tip C.M.R.044. n cazul transportului rutier internaional de mrfuri contra cost, prin document de transport se nelege:scrisoarea de transport tip C.M.R..045. n cazul transportului rutier naional de mrfuri generale contra cost, la bordul vehiculului trebuie s se afle:legitimaia de serviciu valabil a conductorului auto046. n cazul transportului rutier naional de mrfuri contra cost, la bordul vehiculului trebuie s se afle:certificatul de competen profesional al conductorului auto047. Conform prevederilor O.G. nr. 27/2011, n cazul efecturii transportului rutier naional n cont propriu, la bordul autovehiculului trebuie s se afle:copia conform a certificatului de transport n cont propriu048. n conformitate cu prevederile O.G. nr. 27/2011, la bordul autovehiculului care efectueaz transport rutier naional de mrfuri n cont propriu trebuie s se afle:documentul de transport049. n cazul efecturii transportului rutier naional de mrfuri n cont propriu, prin document de transport se nelege:avizul de nsoire al mrfurilor050. n cazul transportului rutier naional de mrfuri generale n cont propriu, la bordul vehiculului trebuie s se afle:legitimaia de serviciu valabil a conductorului auto051. n cazul transportului rutier naional de mrfuri n cont propriu, la bordul vehiculului trebuie s se afle:certificatul de competen profesional al conductorului auto052. n cazul transportului rutier internaional de mrfuri generale contra cost, la bordul vehiculului trebuie s se afle:legitimaia de serviciu valabil a conductorului auto053. n cazul transportului rutier internaional de mrfuri contra cost, la bordul vehiculului trebuie s se afle:certificatul de competen profesional al conductorului auto054. n cazul efecturii transportului rutier internaional de mrfuri n cont propriu, prin document de transport se nelege:scrisoarea de transport tip C.M.R.055. n cazul transportului rutier internaional de mrfuri generale n cont propriu, la bordul vehiculului trebuie s se afle:legitimaia de serviciu valabil a conductorului auto056. n cazul transportului rutier internaional de mrfuri n cont propriu, la bordul vehiculului trebuie s se afle:certificatul de competen profesional al conductorului auto057. Operatorul de transport, respectiv ntreprinderea, are urmtoarea obligaie:s nu permit intervenia persoanelor neautorizate asupra aparatelor tahograf i alimitatoarelor de vitez058. Operatorul de transport, respectiv ntreprinderea, are urmtoarea obligaie:s nu permit plecarea n curs a vehiculelor fr suficiente foi de nregistrare pentru efectuarea ntregului parcurs al transportului059. Operatorul de transport, respectiv ntreprinderea, are urmtoarea obligaie:s nu permit plecarea n curs a vehiculelor care au tahograful defect060. Operatorul de transport, respectiv ntreprinderea, are urmtoarea obligaie:s nu permit plecarea n curs a vehiculelor care au limitatorul de vitez defect061. Operatorul de transport, respectiv ntreprinderea, are urmtoarea obligaie:s planifice transporturile astfel nct conductorul auto s poat respecta prevederile legale privind timpul de odihn4. Reglementari scociale001. Care din urmatoarele date trebuie sa fie mentionate de catre conducatorul auto pe foaia de nregistrare (diagrama tahograf) la nceputul folosirii acesteia:kilometrajul afisat pe aparatul tahograf la nceputul zilei de munca002. nainte de prima cursa a zilei, un sofer trebuie sa mentioneze n centrul foii de nregistrare(diagramei tahograf) urmatoarele date:localitatea de la care ncepe sa utilizeze diagrama (locul de la care ncepe efectuarea cursei)003. Care din urmatoarele date trebuie mentionate de ctre conducatorul auto pe o diagrama tahograf la nceputul utilizarii acesteia:numele si prenumele conducatorului auto004. Timpul de odihna zilnic se poate lua intr-un autovehicul ?da, daca acesta este stationat si echipat cu pat de dormit005. n cazul unui echipaj dublu, n timp ce vehiculul se afla n mers, cel de-al doilea conducator auto care nu este la volan poate sa-si efectueze odihna zilnica ?nu, autovehiculul trebuie sa fie oprit006. Un conducator auto a luat n saptamna curenta o perioada de odihna saptamnala redusa la 30 de ore. Cte ore de odihna trebuie luate n compensare si n ce interval de timp ?15 ore pna sfrsitul urmatoarelor trei saptamni007. Un conducator auto a luat n saptamna curenta o perioada de odihna saptamnala redusa la 24 de ore. Cte ore de odihna trebuie luate n compensare si n ce interval de timp ?21 de ore pna sfrsitul urmatoarelor trei saptamni008. Conform Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihna saptamnal normal este de:45 de ore009. Perioada saptamnala de odihna a unui conducator auto poate fi redusa la mai putin de 45 de ore, cu conditia sa fie compensata ulterior. Aceasta nu poate nsa sa fie redusa la mai putin de:24 ore010. Perioada de odihna saptamnala redusa este de minimum de 24 de ore, dar mai putin de 45 de ore. Reducerea este compensata printr-o perioada de odihna luata pna la sfrsitul:celei dea treia saptamni care urmeaza011. Perioada saptamnala de odihna a conducatorului auto:urmeaza dupa 6 perioade zilnice de conducere consecutive012. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006 un conducator auto trebuie sa prezinte cu ocazia unui control n trafic foile de nregistrare (diagramele tahograf) pentru:ziua n curs si ultimele 28 de zile013. Verificarea tahografelor trebuie sa fie facuta la fiecare:2 ani014. Care dintre urmatoarele variante satisfac cerintele Regulamentului (CE) nr. 561/2006 privind nlocuirea pauzei de 45 de minute a conducatorului auto prin pauze separate:15 min. + 30 min.015. Potrivit Regulamentului CE nr. 561/2006 pauza de 45 de minute poate fi nlocuita cu:o pauza de cel putin 15 minute si o alta de cel putin 30 de minute016. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihna zilnic redus pentru conducatorii auto este de:minim 9 ore dar mai mic de 11 ore017. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006 durata totala de conducere pentru 2 saptamni consecutive nu trebuie sa depaseasca:90 ore018. Conform Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr.561/2006 un conducator auto nu trebuie sa conduca n doua saptamni consecutive mai mult de:90 ore019. n doua saptamni consecutive conducatorul auto poate sa munceasca:12 perioade de conducere n total si maximum 90 ore020. Conform Regulamentul Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006, durata de conducere saptamnala nu trebuie sa depaseasca:56 ore021. Timpul de odihna zilnic normal poate fi luat n perioade separate. Care dintre urmatoarele variante corespunde prevederilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006:3 ore + 9 ore022. Timpul de odihna zilnic normal poate fi luat n perioade separate. Care dintre urmatoarele variante corespunde prevederilor Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006:3 ore + 9 ore023. Conform reglementarilor in vigoare privind stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelor de odihna ale conducatorului auto, timpul zilnic de odihna normal se poate efectua n perioade separate a caror durata nsumata trebuie sa fie de minim:12 ore024. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihna zilnica normal poate fi redus astfel:de cel mult 3 ori ntre doi timpi de odihna saptamnali025. Conform Regulamentului CE nr. 561/2006 durata zilnica de conducere maxima este de:9 ore; poate fi prelungita la 10 ore de doua ori pe saptamna026. Perioada de odihna zilnica de 11 ore ori de minim 9 ore poate fi ntrerupta:numai n cazul n care autovehiculul este transportat pe un feribot sau tren027. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006, timpul de odihna zilnic normal este de cel putin:11 ore consecutive028. n fiecare perioada de 24 de ore de la sfrsitul ultimul timp de odihna zilnic sau saptamnal, conducatorul auto beneficiaza de un timp de odihna zilnic normal de cel putin:11 ore consecutive029. Conducatorul auto poate sa intervina asupra aparatului tahograf ?nu030. Conform Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006 durata de conducere zilnica de 9 ore poate fi extinsa la 10 ore?de doua ori pe saptamna031. Saptamna de lucru conform reglementarilor in vigoare privind stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelor de odihna ale conducatorilor auto este definita astfel:perioada cuprinsa ntre ora 00,00 a zilei de luni si ora 24,00 zilei de duminica032. n timpul unei zile de lucru un conducator auto schimba autovehiculul. Ce obligatii are privind utilizarea diagramelor tahograf? foloseste aceeasi diagrama tahograf, notnd n prealabil pe verso numarul de nmatriculare al celui deal doilea autovehicul, kilometrajul care figureaza pe contorul kilometric al noului vehicul si ora la care a facut schimbarea033. Acordul european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectueaza transporturi rutiere n trafic international(AETR), se refera la:timpul de conducere a vehiculului ( perioada de conducere ) si timpul de repaus ( perioada de repaus) a conducatorului auto034. Acordul european AETR stabileste reglementari privind:activitatea echipajelor vehiculelor care efectueaza transporturi rutiere035. Reglementarile n vigoare privind stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelor de odihna ale conducatorilor auto, nu se aplica conducatorilor auto care efectueaza transporturi rutiere cu:vehicule destinate transportului rutier de marfuri a caror greutate maxima admisa, inclusiv cea a remorcilor sau semiremorcilor, nu depaseste 3.5 tone038. Discurile(diagramele) utilizate la un tahograf trebuie sa poata nregistra continuu cel putin:24 ore

039. Cartela conducatorului auto reprezinta:cartela tahografica care identifica conducatorul auto si permite stocarea datelor privind activitatea acestuia040. Dupa patru ore si jumatate de conducere, conducatorul auto trebuie sa faca o pauza:45 minute041. Ce trebuie sa faca un conducator auto care a condus 9 ore ntr-o zi si intentioneaza sa mai conduca 1 ora:conducatorul auto trebuie sa ia o pauza de minim 45 minute si sa mai conduca 1 ora, daca n saptamna respectiva a mai extins cel mult odata timpul zilnic de conducere la 10 ore042. Conform Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 561/2006, n cazul conducerii autovehiculului n echipaj de 2 conducatori auto, timpul zilnic de odihna este de:minim 9 ore n 30 de ore043. Conducatorul auto poate sa se abata de la prevederile n vigoare privind stabilirea perioadelor de conducere si a perioadelor de odihna:da, daca este necesar pentru a asigura securitatea pasagerilor, vehiculului sau ncarcaturii acestuia044. n saptamna curenta aveti 3 zile n care perioada de odihna a fost de 9 ore. Cte ore trebuie de odihna trebuie sa luati n compensare si n ce perioada de timp conform Regulamentului 561/2006?nu se compenseaza045. Perioada zilnica de odihna se poate lua n 2 sau 3 perioade separate ?nu046. Ce obligatii are conducatorul auto n cazul defectarii aparatului tahograf ?sa consemneze pe spatele diagramei diferitele perioade de activitate047. Are voie sa plece n cursa conducatorul auto cu tahograful defect sau desigilat ?nu048. La examinarea nregistrarilor de viteza de pe o diagrama tahograf se constata ca suntmulte ascutite n sus si n jos foarte apropriate ntre ele. Acest lucru indica:o conducere neeconomica049. Cardul conducatorului auto are o perioada maxima de valabilitate:cinci ani

5. Reguli incarcare001. Obligaia de a respecta regulile privind ncrcarea, repartizarea ncrcturii, asigurarea i fixarea mrfurilor transportate revine:conductorului auto002. Prin masa total maxim autorizat se nelege:masa maxim a unui vehicul ncrcat, declarat admisibil n urma omologrii de ctre autoritatea competent003. Repartizarea corect a greutii pe osii este obligaia:conductorului auto004. Arimarea mrfurilor este obligaia:conductorului auto005. La ncrcarea mrfurilor conductorul auto va lua msuri pentru:asigurarea securitii mrfurilor006. Prin care din metodele enunate mai jos se poate reduce timpul de staionare la ncrcare-descrcare:mecanizarea operaiunilor de ncrcare-descrcare007. Influeneaz masa autovehiculului distana de frnare ? cu ct masa este mai mare, cu att distana de frnare este mai mare008. Gradul de ncrcare i modul de distribuire a ncrcturii autovehiculului influeneaz n mod direct modificarea:poziiei centrului de greutate al autovehiculului009. Gradul de ncrcare i modul de distribuire a ncrcturii autovehiculului influeneaz n mod direct modificarea:inutei de drum a autovehiculului010. Gradul de ncrcare al autovehiculului influeneaz n mod direct i determinant:distana de frnare necesar opririi autovehiculului n condiii de siguran011. Gradul de ncrcare al autovehiculului influeneaz n mod direct i determinant:consumul de combustibil012. Gradul de ncrcare al autovehiculului influeneaz n mod direct i determinant:ineria autovehiculului013. Ce trebuie s avei n vedere pentru a preveni riscurile atunci cnd ncrcai vehiculul peste masa maxim admis:se modifica inuta de drum i comportamentul autovehiculului n viraje014. Ce trebuie s avei n vedere pentru a preveni riscurile atunci cnd ncrcai vehiculul peste masa maxim admiscrete distana de frnare015. Ce riscuri comport abordarea virajelor cu vitez excesiv?riscuri legate de rsturnarea vehiculului016. Ce riscuri comport abordarea virajelor cu vitez excesiv?riscuri legate de derapajul vehiculului017. La abordarea crui sector de drum, dintre cele enumerate, apare riscul rsturnrii?viraj018. n curb sau n viraj, fora centrifug tinde s:deplaseze pasagerii i marfa nspre exteriorul virajului019. La deplasarea n curb, deraparea spre alt band se produce atunci cnd:fora centrifug este superioar aderenei020. n curb, pericolul rsturnrii autovehiculului este mai mare atunci cnd:centrul de greutate al autovehiculului se gsete la o nlime mare n raport cu solul021. Sistemul de fixare a ncrcturii trebuie s reziste la fora corespunztoare unei accelerri/decelerri a vehiculului spre fa n valoare de:decelerare de 0,8 x g (acceleraie gravitaional)022. Sistemul de fixare a ncrcturii trebuie s reziste la fora corespunztoare unei accelerri/decelerri a vehiculului spre spate n valoare de:accelerare de 0,5 x g (acceleraie gravitaional)023. Sistemul de fixare a ncrcturii trebuie s reziste la fora corespunztoare unei accelerri/decelerri a vehiculului spre ambii perei laterali n valoare de:accelerare de 0,5 x g (acceleraie gravitaional)024. nfurarea sau fixarea ncrcturii n vehicul trebuie fcut n conformitate cu dispoziiile din:recomandrile europene privind cele mai bune practici n domeniul fixrii ncrcturii pentru transportul rutier025. Elementele de fixare a mrfii trebuie s respecte urmtoarea condiie:sunt adaptate pentru fixarea mrfii respective026. Elementele de fixare a mrfii trebuie s respecte urmtoarea condiie:nu prezint noduri sau elemente deteriorate027. Elementele de fixare a mrfii trebuie s respecte urmtoarea condiie:sunt conforme cu standardele europene i/sau internaionale n vigoare n domeniu028. La repartizarea ncrcturii trebuie s avei n vedere:masele maxime admise pe axe029. La arimarea mrfurilor trebuie s avei n vedere:evitarea alunecrii ncrcturii n viraje030. La arimarea mrfurilor trebuie s avei n vedere:evitarea alunecrii ncrcturii la frnare031. La arimarea mrfurilor trebuie s avei n vedere:evitarea alunecrii ncrcturii la accelerare i la circulaia n ramp/pant032. La arimarea direct elastic, unghiul dintre ching i platform trebuie s fie:sub 45 de grade033. Eficiena maxim a metodei de arimare prin frecare se obine dac unghiul de pretensionare a chingilor este de:90 de grade034. Numrul de chingi care trebuie utilizate la metoda de arimare prin frecare depinde de:masa ncrcturii035. Numrul de chingi utilizate la metoda de arimare prin frecare depinde de:fora de tensionare standardizat a chingilor utilizate036. Numrul de chingi utilizate la metoda de arimare prin frecare depinde de:unghiul de pretensionare a chingilor037. Numrul de chingi utilizate la metoda de arimare prin frecare depinde de:coeficientul de frecare dinamic ntre platforma de ncrcare i ncrctur038. O ncrctur cu masa de 1 kg are o greutate de aprox.:1 daN039. Pentru evitarea folosirii unui numr excesiv de chingi la arimarea ncrcturii se pot lua urmtoarele msuri:calarea/blocarea ncrcturii040. Pentru evitarea folosirii unui numr excesiv de chingi la arimarea ncrcturii se pot luaurmtoarele msuri:utilizarea covoarelor antiderapante041. Pentru evitarea folosirii unui numr excesiv de chingi la arimarea ncrcturii se pot lua urmtoarele msuri:aplicarea de metode combinate de arimare042. Care dintre urmtoarele colete prezint un risc mai mare de rsturnare:a cror nlime este mai mare dect baza de aezare pe direcia de rsturnare043. Fixarea din imagine este o arimare:

prin frecare

044. Fixarea cu la din imagine este o arimare:

direct elastic045. n mod suplimentar fa de arimarea cu la, ncrctura din imaginea alturat este fixat prin:blocare046. Pe eticheta unei chingi, STF reprezint:fora de tensionare standardizat047. Pe eticheta unei chingi, SHF reprezint:fora manual standardizat