Prim ajutor medical UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-NapocaCurs anul I Catedra ATI II

Intoxicaţiile acute

Definiţie: ingerarea, aspirarea, injectarea unor substanţe cu potenţial toxic.

Intoxicaţiile pot fi accidentale, iatrogene, în scop suicidal sau criminal.

Intoxicaţia cu ciuperci

Ciupercile cresc în toate ariile geografice şi din miile de specii identificate,

aproximativ o sută sunt toxice pentru om, iar 15-20 de specii sunt letale. Mai mult de

95% din cazurile de intoxicaţii cu ciuperci sunt rezultatul identificării greşite de către

culegătorii amatori.

Severitatea intoxicaţiei variază în funcţie de aria geografică, de condiţiile de

creştere a ciupercii, de cantitatea de toxină ingerată şi de starea de sănătate a celui

implicat, cât şi de vârstă (copiii şi vârstnicii fac complicaţii mai severe).

Trebuie ştiut că pentru ciuperca toxică, nici îngheţarea, nici fierberea sau alt

proces de gătire nu îi alterează toxicitatea.

Intoxicaţia apare după ingestia de toxine sintetizată de ciuperca însăşi.

Toxinele ciupercilor sunt: ciclopeptidele, orelanina, muscarina, psilocibinul,

muscimolul şi acidul ibotenic, coprina, şi cele iritante gastrointestinale.

CiclopeptideleAcest grup include toxine de mare toxicitate (amatoxine) de toxicitate medie

(falatoxine) şi fără toxicitate (virotoxine).

Amatoxina este responsabilă pentru mai mult de 95% din cazurile de

mortalitate prin intoxicaţia cu ciuperci. Sunt cunoscute cel puţin 5 subtipuri de

amatoxine, cele mai semnificative fiind α şi β amatoxina, care sunt rapid detectate în

vărsături şi fecale.

Injuria hepatică este cauzată de formarea unor radicali liberi.

Amanita phalloides, Amanta virosa, Amanita verna şi Galerina autumnalis

sunt cele mai cunoscute şi cu mortalitatea cea mai mare.

Descrierea Amanitei phalloides: impozantă, cu o pălărie între 5-15 cm, iniţial

rotundă, dar aplatizându-se cu vârsta. Culoarea pălăriei este galben sau măsliniu

37

UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca Pim ajutor medicalCatedra ATI II Curs anul I

palid, adesea mai palidă după ploaie. Are un guleraş de 1-1,5 cm sub pălărie.

Lamelele pălăriei sunt albe şi separate între ele. Picioruşul este alb cu striaţii olive,

având o cupă albă la bază. Ciuperca tânără iese din pământ sub forma unui ou alb

acoperit de un văl universal.

Fig.1. Amanita phalloides

Intoxicaţia cu amanita

Intoxicaţia cu amanita se

caracterizează printr-o perioadă

de latenţă de 6-12 ore după

ingestie, timp în care pacientul

este asimptomatic.

La sfârşitul acestei perioade apar brusc dureri abdominale, vărsături, diaree

apoasă, care pot duce la deshidratare severă şi dezechilibre electrolitice. Această

fază poate să dureze 2-3 zile şi este urmată de o fază de recuperare aparentă.

A 3-a fază, sindromul hepatorenal caracterizat prin tegumente şi mucoase

icterice (colorate în galben), hipoglicemie, comă şi insuficienţă multiorganică, urmată

de deces în 50-90% din pacienţi. Cu tratament adecvat mortalitatea poate să scadă

sun 10%. Intoxicaţia cu amatoxină durează 6-8 zile la adult şi 4-6 zile la copil.

OrelaninaOrelanina este un compus nefrotoxic sintetizat de un număr de specii din familia

cortinarius. Atât cortinarius orellanus, cât şi cortinarius speciosessimus se găsesc în

Europa şi în Japonia.

Fig.2 Cortinarius Orellanus

Descrierea Cortinarius Orellanus:

Pălăria, 3-9 cm, la început globuloasă-convexă

şi, apoi treptat devine plată, de culoare ruginie,

cu nuanţe roşcate şi cu aspect catifelat şi uscat din cauza numeroşilor solzişori care

o acoperă, în partea centrală are un gurgui nu prea proeminent, foarte amplu şi

adâncit în mijloc. La deplină maturitate, marginea tinde să se crape adânc. Piciorul,

38

Prim ajutor medical UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-NapocaCurs anul I Catedra ATI II

4-8 cm, este neted, foarte dens şi plin în interior, cilindric sau curbat, puţin subţiat la

bază. Lamele sunt mult distanţate între ele, relativ cărnoase şi alternate cu lamele.

Carnea este galben-maronie, cu miros slab caracteristic de ridiche şi gust dulceag.

Coloritul pălăriei variază de la roşuportocaliu la brun-roşcat. Piciorul este iniţial

galben şi treptat se colorează în nuanţe ruginii.

Intoxicaţia cu orelanină

Intoxicaţia începe cu semne minore gastrointestinale caracterizate prin greaţă şi

vărsături, şi uneori diaree care durează 24-48 ore, după ingestie.

Această fază este urmată de o perioadă de latenţă de 3 zile până la 3

săptămâni. Se instalează apoi setea şi poliuria, semne ale insuficienţei renale. Poate

să apară cefaleea, mialgiile, crampele musculare, pierderea cunoştinţei şi convulsiile.

Dializa poate fi necesară la 50% din pacienţi. Decesul poate să apară în 15% din

cazuri.

PsilocibinaEste produsă de un număr de ciuperci: Psilocybe, Panaeolus, Copelandia.

După ingestie, Psilocibina cauzează efecte psidedelice, similar acidului lysergic

(LSD).

Fig.3. Psilocybe semilanceata

Descrierea Psilocybe semilanceata:

Pălăria, 0,5-1,5 cm, foarte subţire, este conică

sau în formă de clopot cu gurgui central foarte

ascuţit. Piciorul, 3-8 cm este foarte subţire şi

fusiform, cilindric sau puţin subţiat la vârf. Lamele nu sunt prea dese şi destul de

înalte. Carnea este puţină cantitativ, fără miros şi gust. Coloritul pălăriei variază între

ocru şi brun-gălbui, câteodată cu nuanţe verzui. Piciorul este alb sau crem, cu baza

câteodată pigmentată în albastru.

Intoxicaţia cu psilocibină

Halucinaţiile sunt simptomul principal şi efectul durează în general 2 ore.

Intoxicaţia este rareori fatală. Cazurile severe apar la copii unde halucinaţiile sunt

acompaniate de febră, convulsii şi comă, şi posibil deces.

39

UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca Pim ajutor medicalCatedra ATI II Curs anul I

Acidul ibotenic şi muscimolulCiupercile Amanita muscaria şi Amanita pantherina sintetizează acid ibotenic şi

muscimol care sunt substanţe halucinogene.

Fig.4 Amanita muscaria Fig.5 Amanita pantherina

Intoxicaţia cu acid ibotenic şi muscimol

Simptomele apar în general la 1-2 ore de la ingestia ciupercii. Perioada de

ameţeală alternează cu hiperreactivitate şi delir. Simptomele durează câteva ore.

Cazurile de deces sunt rare. În cazul copiilor, consumul unei cantităţi mai mari poate

duce la convulsii, comă şi alte probleme neurologice care durează 12 ore.

MuscarinaMuscarina este o amină cuaternară produsă de speciile inocybe şi clitocybe.

Muscarina stimulează sistemul nervos periferic muscarinic.

Fig.6 Clitocybe dealbata

Descrierea Clitocybe dealbata: Pălărie

alb sau alb murdară, 2-4 cm în diametru, plată

sau chiar escavată. Picioruşul 2-3,5 cm

înălţime şi grosime de 0,5-1 cm. Fără miros sau gust distinctiv. Creşte în iarbă

toamna şi vara. Poate fi uşor găsită de copii. Creşte astfel, riscul consumului

accidental.

40

Prim ajutor medical UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-NapocaCurs anul I Catedra ATI II

Intoxicaţia cu muscarină

Este caracterizată printr-o salivaţie abundentă, perspiraţie şi lacrimaţie ce apar

la 15-30 min după ingestie. Dacă se consumă în cantităţi mari pot apare dureri

abdominale, greaţă, diaree, tulburări de vedere şi respiraţie greoaie. Intoxicaţia

durează 2 ore. Rareori apare decesul.

CoprineleUn număr de specii de ciuperci (Coprinus atramentarius) produce coprine (un

aminoacid) a cărui metabolit blochează o enzimă hepatică, acetaldehidehidrogenază,

şi în prezenţa alcoolului se produce acetaldehidă, rezultînd o reacţie de tip disulfiran

(utilizat în dezalcolizare). Efectul durează 72 de ore după ingestie.

Fig.7 Coprinus atramentarius

Descrierea Coprinus atramentarius:

Pălărie gri-maronie 2-8 cm în diametru, oval-

conică. Lamelele, iniţial albe, devin negre.

Picioruşul, 10-15 cm înălţime, alb mătăsos.

Creşte în grădină în soluri grase. Sunt

răspândite în emisfera nordică.

Intoxicaţia cu coprină

Simptomele de intoxicaţie apar doar dacă se consumă alcool într-un interval de

două ore de la ingestie. Pacientul prezintă cefalee, greaţă. Vărsături, dureri toracice,

diafereză, ca şi la ingestia de alcool în prezenţa disulfiranului. Durează 2-3 ore.

Toxinele gastrointestinaleSute de ciuperci conţin toxine care produc greaţă, vărsături, diaree şi dureri

abdominale. Printre ele se include Boleatus Piperatus. Aceasta se găseşte în

pădurile de conifere şi de stejar în perioada de toamnă.

Fig.8. Boletus Piperatus

Simptomatologia poate dura câteva zile.

Decesele sunt rare şi apar la cei debilitaţi şi la

vârste extreme. Reînlocuirea lichidelor pierdute

este cea mai bună terapie.

41

UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca Pim ajutor medicalCatedra ATI II Curs anul I

Diagnosticul intoxicaţiei cu ciuperciDupă dezvoltarea în timp a simptomelor, intoxicaţiile cu ciuperci sunt clasificate

în trei categorii majore:

cele în care simptomele apar repede după ingestie, în primele 6 ore şi includ

greţuri, vărsături, scaune diareice, simptome alergice şi semne neurologice;

cele cu simptomatologie instalată între 6 şi 24 de ore după ingestie, cu

apariţia hepatotoxicităţii şi nefrotoxicităţii;

cele cu simptomatologie tardiv instalată, după 24 de ore de la ingestie şi se

manifestă mai ales cu semne de nefrotoxicitate.

Istoricul pacientului este cel mai important aspect de diagnostic. Efortul trebuie

făcut pentru identificarea cât mai rapidă a ciupercii, întrebând pacientul sau familia

acestuia sau prin consultarea informaţiei de pe Internet.

Se află: 1. timpul de la ingestie, 2. timpul de instalare a simptomelor, 3.

cantitatea ingerată, 4. dacă şi alţii au consumat din ciupercile respective şi 5. dacă s-

au consumat diferite ciuperci.

TratamentÎn absenţa posibilităţilor de identificare a ciupercii, orice intoxicaţie se consideră

serioasă şi posibil letală.

Prim ajutor

Decontaminarea gastrointestinală. Lavajul gastric după prima oră de la ingestie

s-a dovedit a fi ineficient, dar se pot practica clisme evacuatorii. Cel mai important rol

îl joacă însă administrarea de cărbune activ (cărbune medicinal) care limitează

absorbţia majorităţii toxinelor şi se poate administra la toţi pacienţii cu intoxicaţie cu

ciuperci. Indiferent de timpul de la ingestie. Atunci când amatoxinele sunt suspectate,

se administrează doze repetate de cărbune timp de 3-4 zile.

Terapia specifică se face în serviciul de urgenţă, respectiv secţiile de terapie

intensivă unde ajung aceşti pacienţi!

Intoxicaţia cu monoxid de carbon

Monoxidul de carbon (CO) este un gaz fără miros şi fără culoare care se

produce prin combustie incompletă de produşi organici.

Cele mai multe cazuri fatale rezultă din arderi incomplete în sobe (gaz,

motorină, lemne) încălzitoare portabile sau din exhaustarea automobilelor.

Exhaustarea obstruată sau funcţionarea defectuoasă a sobelor în spaţii închise

poate duce la intoxicaţii cu monoxid de carbon, dar există şi cazuri de suicid cu

42

Prim ajutor medical UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-NapocaCurs anul I Catedra ATI II

monoxid de carbon. Fumul de ţigară poate fi o importantă sursă de monoxid de

carbon. Intoxicaţia cu monoxid de carbon poate să apară şi în cazul inhalării de

vapori de clorură de metilen, un lichid volatil ce se găseşte în solvenţi, degresanţi.

Cei ce înoată în spatele bărcilor cu motor sunt supuşi riscului de intoxicaţie cu

monoxid de carbon.

Muncitorii din oţelării, cei ce lucrează în interior cu maşini cu combustie sau cu

combustibil gazos au risc mare de expunere.

FiziopatologieToxicitatea monoxidului de carbon rezultă din hipoxia celulară cauzată de

imposibilitatea livrării oxigenului. Monoxidul de carbon se leagă reversibil de

hemoglobină, dar se leagă de 230-270 de ori mai avid decât oxigenul, astfel încât

chiar cantităţi reduse de monoxid de carbon duc la nivele ridicate de

carboxihemoglobină (HbCO). Monoxidul de carbon se leagă de mioglobina cardiacă

chiar mai avid decât se leagă de hemoglobină, ceea ce duce la depresie miocardică

şi hipotensiune ce exacerbează hipoxia tisulară.

Nivelele de carboxihemoglobină nu reflectă adesea tabloul clinic; simptomele

adesea apar la nivele de aproximativ 10% (cefaleea). Nivele de monoxid de carbon

de 50-70% pot duce la convulsii, comă sau deces.

Monoxidul de carbon este eliminat prin plămân. Timpul de înjumătăţire a

monoxidului de carbon la temperatura camerei este de 3-4 ore. Oxigenul administrat

în concentraţie de 100% poate să reducă timpul de înjumătăţire la 30-90 minute;

oxigenul hiperbaric la 2,5 atm cu oxigen 100% reduce timpul de înjumătăţire la 15-23

minute.

Noi-născuţii sau fetuşii sunt mult mai vulnerabili la monoxid de carbon, cât şi

indivizii cu boli pulmonare şi cardiovasculare vor tolera mult mai prost intoxicaţia cu

monoxid de carbon.

SimptomeExistă un spectru larg de simptome ceea ce poate duce la un diagnostic greşit

(simptomele de debut pot fi confundate cu debutul unei viroze).

La intoxicaţia acută simptomele sunt:

oboseala, durerile musculare, asemenea celor din viroze şi gripă;

dispnee la efort;

dureri toracice, palpitaţii;

somnolenţă;

confuzie;

43

UMF „Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca Pim ajutor medicalCatedra ATI II Curs anul I

tulburări de comportament: impulsivitate, neatenţie;

halucinaţii, confabulaţii;

agitaţie;

greaţă, vărsături, diaree;

cefalee, vertij (Fig.9);

slăbiciune musculară;

tulburări de vedere;

incontinenţă fecală şi urinară;

tulburări de memorie;

convulsii.

Fig.9. Intoxicaţia cu monoxid de carbon

Examinare fizicăAre valoare limitată, examinarea fizică. Arsurile sau injuria prin inhalare trebuie

să ne alerteze în legătură cu posibila intoxicaţie cu monoxid de carbon. Semnele vitale:

a. tahicardie;b. hipotensiune sau hipertensiune;c. hipertermie;d. tahipnee marcată;

Pielea:a. culoarea roşie clasică este rară, mai adesea cei intoxicaţi cu monoxid

de carbon sunt palizi; Neurologic:

a. tulburări de memorie;b. stupor, comă;

Stop cardiac.

Primul ajutorDacă se suspectează intoxicaţia cu monoxid de carbon, atunci se procedează

astfel: Se scoate victima din aria de injurie imediat. Respiraţia cu aer proaspăt va

stopa evenimentul de intoxicaţie să avanseze. Nu rămâneţi în încăpere mai mult de 1-3 minute, pentru a nu vă intoxica.

Se apelează numărul de urgenţă 112! Intoxicaţia cu monoxid de carbon necesită asistenţă calificată şi echipament de livrare a oxigenului.

Până soseşte ajutorul calificat se pune pacientul în poziţie de siguranţă dacă este comatos sau se încep măsurile de resuscitare dacă este în stop cardiorespirator (suportul bazal).

44