Interviu cu Marius Horia ŢUŢUIANU · Interviu cu Marius Horia ŢUŢUIANU, preşedintele...

Editorial: Modernizarea instituţiilor publice. Promovarea achiziţiilor publiceEc. Sergiu SAVA, MBA

Nr. 138 / Martie 2019

Interviu cu Marius Horia ŢUŢUIANU,preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa

16 – 17 mai 2019, Hotel Intercontinental, București

Schimbări aduse de strategia de contractare, pe etape: consultarea preliminară a pieței; serviciile auxiliare achiziţiei şi recurgerea la expertiza externă; detalierea regulilor de calcul a valorii estimate a achiziţiei; fişa de date şi documentele suport (DUAE); alegerea criteriilor de atribuire „calitate-preţ” şi „costul cel mai scăzut”; obligativitate şi tehnici uzuale de calcul; evaluarea ofertelor; defalcarea procesului pe faze finalizate cu rezultate intermediare ce sunt comunicate ofertanţilor; documentarea deciziilor comisiei de evaluare pentru asigurarea trasabilităţii acestora; eliminarea rigidităţii “preţului neobişnuit de scăzut”.Bune practici privind organizarea, planificarea achizițiilor, forma și conținutul contractelor de achiziție publică:serviciile auxiliare achiziţiei şi expertiza externă; principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziţie publică şi a organizării concursurilor de soluţii; detalierea regulilor de calcul a valorii estimate a achiziţiei şi strategia de contractare; împărţirea pe loturi; DUAE pentru îndeplinirea cerinţelor de calificare. Probleme dificile și soluții, privind:• pregătirea unei documentații de calificare, ca parte principală a ofertei, pe baza unei documentații de atribuire realizată deja;• analiza și evaluarea documentelor realizate de către participanți cu titlu de ofertă;• prezentarea modului în care sunt analizate, evaluate, consemnate în documentele achiziției elementele cuprinse în ofertele realizate, respectiv modul în care este organizat, în principiu, back–office-ul unei achiziții publice;• analiza rezultatelor obținute în urma evaluării;• tehnici de corectare a unei oferte incomplete, insuficiente, inconsistente.Practica alegerii criteriilor de selecție/calificare; rolul factorilor de evaluare în cadrul contractelor cu o componentă de servicii intelectuale; subcontractarea; atribuirea contractelor sau organizarea concursurilor de soluţii cu o valoare estimată mai mare decât pragurile menţionate.Interpretări în modificarea contractului de achiziție publică: clauze de revizuire; opțiuni; revizuirea prețului contractului de achiziție publică; modificări substanțiale vs. modificări nesubstanțiale; înlocuirea contractantului; plata directă a subcontractantului. Existența interesului în contestarea ofertelor altor competitori.Bune practici privind utilizarea mijloacelor electronice SEAP/SICAP.Mecanismul de prevenire a conflictului de interese în procedura de atribuire a contractelor - Legea nr.184/2016 în vigoare din iunie 2017.Parteneriatul public-privat – aspecte practice de interes.Litigii decurgând din procedurile de atribuire a contractelor publice: Soluționarea contestațiilor depuse la CNSC; cauțiune – constituire, cuantum, restituire; Soluționarea plângerilor împotriva deciziilor CNSC sau hotărârilor pronunțate în primă instanță; Contestaţia formulată pe calea administrativ-jurisdicţională. Suspendarea procedurii de atribuire. Controlul și verificarea achizițiilor publice: Controlul exercitat de Curtea de Conturi și controlul exercitat de ANAP.Evaluarea ex-ante a documentaţiilor de atribuire transmise prin intermediul SICAP, impactul în contextul simplificării controlului ex-ante şi ex-post, îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de prevenţie a conflictelor de interese.Evaluarea internă a sistemului de prevenire a corupției în 2019; control şi verificare, în conformitate cu prevederile legislative; Strategia Națională Anticorupție 2016-2020 în materia achizițiilor publice.

Ÿ Evenimentul va fi moderat de conf. univ. dr. Petrică – Mihail MARCOCIŸ INVITAŢI:

Ÿ Reprezentanţi din cadrul: Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Agenția pentru Agenda Digitală a României (A.A.D.R.), Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (C.N.S.C.), Agenția Națională de Integritate (A.N.I.), Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), Curtea de Conturi a României, avocați, traineri la cursurile

organizate în țară pentru departamentele de vânzări ale clienților săi, exclusiv pentru piața achizițiilor publice, traineri cu experiență europeană, specialiști și consultanți în domeniul achizițiilor publice.

În speranţa că veţi da curs invitaţiei noastre, aşteptăm să ne contactaţi până la data de la e-mail: [email protected], 09 mai [email protected], [email protected] sau la telefon/fax: 021 311.71.01

DIRECTOR EVENIMENT: COORDONATOR EVENIMENT: Nadina COJOCARU tel 0753 025 978, Mihaela FULGA tel 0753 025 982

PREZENTĂRI ȘI DEZBATERI PRIVIND:

CERTIFICARE: Revista de Achiziţii PubliceCertificat de participare eliberat de și Certificat - suplimentul descriptiv de europasscompetenţe dobândite în urma participării la eveniment în conformitate cu normele legale în vigoare.

10% DISCOUNT LA TARIFUL DE PARTICIPARE PENTRU ABONAŢII REVISTEI DE ACHIZIŢII PUBLICE!

CONFERINŢA NAȚIONALĂ DE ACHIZIŢII PUBLICEcu tema:

FACTORI DE RISC, TEHNICI DE ANTICIPARE, EVALUARE ȘI CONTROL AL RISCURILOR ASOCIATE ACHIZIȚIILOR PUBLICE

vă invită la evenimentul anului în domeniul achiziţiilor publice:

partener susținută logistic de

Martie 2019 Revista de Achiziții Publice 1

Liviu-Alexandru TEODORESCUAvocat - Baroul Bucureşti

Ec. Ecaterina Milica DOBROTĂ

Ec. Ecaterina ilica Dobrotă

Ec. Sergiu SAVA, MBA

Modernizarea instituţiilor publice. Promovarea achiziţiilor publice

În era digitalizării şi a volumului de date “big data” instituţiile publice ar trebui să se adapteze şi să se reformeze. Dacă companiile din industrie folosesc deja roboţii industriali, cele din servicii software sunt bazate pe

inteligenţa artificială, acasă - roboţi casnici care aspiră sau fac alte activităţi, instituţiile publice ar fi bine să ţină pasul cu noile tendinţe. Informatizarea, crearea unor baze de date cu acces online, oferirea de servicii online cetăţenilor, implementarea inovaţiilor în activitatea zilnică pentru a fi ca un model pentru companii şi populaţie, ar trebui să fie deja o normalitate. O instituţie publică modernă ar trebui să fie un exemplu de urmat pentru toată societatea prin valorile ce le transmite: Eficenţă, Servicii de Calitate, Transparenţă, Inovare. O instituţie publică puternică îţi dă un senti-ment de siguranţă, calitate, încredere şi e un exemplu bun de urmat. Cine nu ar vrea să facă afaceri cu un astfel de partener? Dar ce se întâmplă când instituţiile publice nu au o imagine bună? Cetăţenii evită companiile pe cât pot. Angaja-ţii devin frustraţi şi complexaţi. Apare nesiguranţa şi neîncrederea. Creşterea rapidă a salariilor, poate a crescut atractivitatea pentru angajaţi, dar acest lucru nu duce la modernizarea instituţiei.Instituţiile publice ar trebui sa aibă departamente de marketing, care să aibă grijă de imaginea lor, să gestioneze crizele şi problemele care apar, să aibă pregătite tot timpul un plan de rezervă pentru situaţiile neprevăzute.Instituţiile publice ar trebui să ştie cum să se promoveze. Poate suna ciudat sau bizar că au nevoie de promovare, dar asta e o realitate. Unii funcţionari vor zice “păi avem monopol, unde se vor duce cetăţenii sau companiile că doar nu au altă alternativă”. Alternativa există întotdeauna. Cetăţenii emigrează către alte state care au instituţii mai puternice, oferă servicii mai bune şi mai de calitate, le oferă mai multă siguranţă şi încredere, iar companiile

merg să facă afaceri cu alţi actori de pe piaţă.Nu v-aţi întrebat de ce ajung de multe ori insti-tuţiile publice să repete o licitaţie pentru că nu s-a prezentat nimeni? Zilele în care se băteau firmele să prindă un contract cu statul s-au cam dus demult. Trecem acum într-o altă etapă, în care instituţiile publi-ce vor trebui să-şi promoveze lucrările, să con-vingă firmele să liciteze pentru contractele scoase, să le convingă că odată începută lucra-rea va avea şi finanţare, că vor avea un partener corect care să-şi respecte angajamentele. Frica de eşec este de ambele părţi. Angajaţilor institu-ţiilor publice, fără o legislaţie clară şi un buget bine stabilit, fără competenţele necesare, le este

frică să nu fie acuzaţi că au greşit când au întocmit documentaţia pentru licitaţii, iar companiile sunt îngrozite de birocraţie, de contestaţii, de lipsa predictibilităţii, de dependenţa finanţării de politic şi lista poate continua.Lipsa de încredere este un alt factor ce a dus la acest dezechilibru pe piaţa achiziţiilor publice. Nimeni nu mai are încredere în nimeni. Institituţiile publice au nevoie de multă promovare, de exemple pozitive, de contracte care s-au derulat fără probleme, de plăţi făcute la timp, de rezultate concrete pentru a recăpăta încrederea.Avem legislaţie pentru parteneriatul public-privat, dar nu sunt contracte atribuite în acest mod. Încrederea este un factor cheie într-o relaţie dintre doi parteneri. În România nu se fac parteneriate public privat pentru că nu există încredere. Un contract de parteneriat public-privat ar trebui să se realizeze favorabil pentru ambele părţi, este un procedeu care se face prin cooperare, înţelegere, concesii şi încredere.Însăşi societatea a ajuns împărţită în două: cei care lucrează la stat şi cei care sunt la privat. Există o singură Românie care are nevoie atât de angajaţi în sector public cât şi de angajaţi în sectorul privat. Nu ar trebui să fie două societăţi diferite, ci una singură care să tindă către aceleaşi valori, acelaşi obiectiv.

Interviu

4Marius Horia ŢUŢUIANU, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa

Actualitatea legislativă

7Funcţionarea Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate

9NOTĂ DE FUNDAMENTAREla Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei

12Proiecte strategice de investiţii care urmează a fi pregătite şi atribuite în parteneriat public privat

Opinia Specialistului

13Av. Marius Vicenţiu COLŢUCTotul despre declaraţia unică în 2019. Ce cuprinde această declaraţie unică?

Analiză

15Achiziţiile publice în domeniul inovării

Supliment legislativ

21HOTARÂRE Nr. 419/2018 din 8 iunie 2018

Analiză

25Imaginea de sine

Obiective europene

26Măsuri fiscal-bugetare în domeniul investiţiilor publice

29Impactul posibil al blocării achiziţiilor europene

HR & Educaţie

31Despre pensia ocupaţională

33Primele beneficii aduse de preşedinţia Consiliului Uniunii Europene

Management

34CUM CONDUCEMÎntre amatorism si profesionalism (V)

35Exercitarea controlului achiziţiilor publice de către Curtea de Conturi

38Instrumente de sprijin din partea Uniunii Europene pentru consolidarea spaţiului de libertate, securitate şi justiţie

Intervenţii economice

40Utilizarea standardelor în procedurile de achiziţii din sectorul public

42Registrul naţional al riscurilor pentru sănătate în relaţie cu factorii de mediu

Marius Horia ŢUŢUIANU, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa

13Totul despre declaraţia unică în 2019. Ce cuprinde această declaraţie unică?

25Imaginea de sine

15Achiziţiile publice în domeniul inovării

Consiliul ştiinţificec. dr. Laura Elena MARINAŞ

Prof. univ. dr. Mihail Petrică MARCOCI

Consilier de contestaţii dr. Florentina DRĂGAN

Consultant juridic, Bogdan DUMITRACHE

Consultant juridic, Silvia BĂRBULESCU

Expert consultant, Gelu CAZAN

Expert achiziţii publice, Eduard BADEA

av.Călin ALEXE

av. Christian BOGARU

ec. Ecaterina Milica DOBROTĂ

ec. Sergiu SAVA

ec. Johann NUNWEILER

ec. Iulian ŞTEFAN

Redactor Şef

Mihaela FULGA

Director editorial

Lucica POPA

Secretar redacţie

Andreea LUNGU

Grafică

Andreea DAVID

Editor

EAGroup, str. Biserica Amzei nr.29,

Bucureşti, Sector 1

ISSN 1843-5432

Nr. 138/ MARTIE 2019

OPINIA SPECIALISTULUI

4 Revista de Achiziții Publice Martie 2019

Sandra-Ioana TOMA (ANCA)avocat colaborator senior în cadrul Schoenherr şi Asociaţii

George SCRIPCARUPrimarul Municipiului Braşov

Marius Horia ŢUŢUIANUpreşedintele Consiliului Judeţean Constanţaavo

Reporter: Domnule preşedinte, vă rugăm să faceţi o prezentare a celor mai importante obiective pentru anul 2019 şi pentru anii următori; care sunt principalele investiţii luate în calcul pentru acest an şi care este stadiul lor?

Marius Horia ŢUŢUIANU: Constănţenii au văzut deja că sunt un om care promite şi duce la îndeplinire ceea ce şi-a asumat. În primele zile ale lunii ianuarie am inaugurat laboratorul RMN. Aparatura de înaltă per-formanţă se află deja în exploatare la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă “Sf. Apostol Andrei” Constanţa. Tot în luna ianuarie am finalizat proiectul ce a vizat do-tarea cu aparatură medicală de ultimă generaţie a Cabi-netelor de Endoscopie Digestivă şi Ecoendoscopie din cadrul Laboratorului de Explorări Funcţionale al Spi-talului Judeţean.În anul 2019 vom continua investiţiile în sistemul sani-tar şi la Secţia de Psihiatrie şi vom demara totodată şi procedurile de achiziţie a echipamentelor medicale pentru Centrul Multifuncţional Năvodari. O prioritate este şi extinderea şi dotarea secţiei de Terapie Intensivă Nou-Născuţi. În acest sens, am făcut demersuri către Ministerul Sănătăţii pentru acordarea de sprijin în ve-derea achiziţionării echipamentelor necesare funcţio-nării secţiei. Suntem în curs de achiziţionare a unui in-cubator neonatal pentru transport şi a unui aparat de ventilaţie mecanică. Recunosc că nu renunţ nici la ideea unui Spital Regional la Constanţa. Voi insista în faţa au-torităţilor centrale până când vom obţine promisiunea certă că această unitate sanitară de importanţă vitală pentru judeţul nostru se va îndeplini. Nici nu contează dacă acest proiect se va realiza cu fonduri ale Ministeru-lui Sănătăţii sau ale Ministerului de Finanţe, ori în par-teneriat public-privat, dar este cert că voi acorda tot sprijinul pentru construcţia acestui obiectiv. Mă voi

preocupa în continuare şi de viaţa cultural – educativă în judeţ, precum şi de învăţământ. Pe scurt, vom conti-nua investiţiile în proiecte ce vor îmbunătăţi activitatea instituţiilor de cultură şi vor creşte atractivitatea acesto-ra pentru toate segmentele de vârstă. De asemenea, în colaborare cu ministerul de resort, vom încuraja şi în 2019 performanţa elevilor din judeţ.În privinţa infrastructurii rutiere, Regia Autonomă Ju-deţeană de Drumuri şi Poduri Constanţa (R.A.J.D.P.) va beneficia şi în continuare de susţinere şi finanţare din partea Consiliului Judeţean Constanţa pentru îmbună-tăţirea şi dezvoltarea infrastructurii rutiere deja existen-te. Spre exemplu, împreună cu Lucian Lungoci, admi-nistratorul special al regiei, am identificat două rute al-ternative pentru turiştii care doresc să-şi petreacă va-canţele în zona de sud a litoralului. Una din variante vi-zează construirea unui tronson de 13 km pe DJ 393, în-tre localităţile Techirghiol şi Moşneni, iar cea de-a doua variantă, refacerea tronsonului de 11 km dintre Amza-cea şi Pecineaga. Oricare dintre variante s-ar alege, va avea drept rezultat reducerea semnificativă a ambuteia-jelor care se creează vara pe DN 39, între localităţile Agigea, Eforie Nord, Eforie Sud şi Tuzla. În acest scop, anul acesta vom demara procedurile privind studiile de fezabilitate pentru a vedea care alternativă este cea mai eficientă şi rapid de executat.Ţin să precizez că avem mai multe priorităţi investiţio-nale pe care le-am prevăzut pentru anul curent, cele enumerate anterior fiind doar căteva dintre ele.

Reporter: Cum apreciaţi sistemul actual al achiziţiilor publice şi

Marius Horia ŢUŢUIANUpreşedintele Consiliului Judeţean Constanţaavo

“Una dintre soluţiile de preveni-re a acţiunilor de corupţie este transparenţa, iar monitorizarea obiectivă şi responsabilă a chel-tuirii banilor publici este esenţi-ală în asigurarea transparenţei şi, pe termen lung, a democra-ţiei.”


ce schimbări credeţi că ar fi necesare pentru consolidarea acestuia, raportat la activitatea instituţiei pe care o conduceţi?

Marius Horia ŢUŢUIANU: Cu privire la prima par-te a întrebării, încep prin a defini succint sistemul actual al achiziţiilor publice. Acesta desemnează totalitatea re-gulilor şi acţiunilor referitoare la cheltuirea banilor pu--blici şi în care cererea lansată de organismele de interes public se întâlneşte cu oferta propusă de un operator economic.

Întregul proces de derulare a achiziţiilor publice în ve-derea atribuirii contractelor, altfel spus platforma elec-tronică pe care se întâlnesc atât cererea autorităţilor contractante cu privire la satisfacerea anumitor sco-puri/nevoi, cât şi oferta propusă de operatorii econo-mici, o regăsim sub denumirea de Sistem Electronic al Achiziţiilor Publice - SEAP.Una dintre soluţiile de prevenire a acţiunilor de corup-ţie este transparenţa, iar monitorizarea obiectivă şi responsabilă a cheltuirii banilor publici este esenţială în asigurarea transparenţei şi, pe termen lung, a democra-ţiei.Pornind de la principiul transparenţei ca structură de rezistenţă a întregii legislaţii în materie de achiziţii din întreaga Uniune Europeană, aşa cum este transpus în cuprinsul Legii 98/2016 privind achiziţiile publice, sis-temul actual SICAP (Sistem informatic colaborativ pentru mediu performant de desfăşurare a achiziţiilor publice) îndeplineşte, într-o anumită măsură, exigenţe-le normelor/regulilor în materie de desfăşurare a între-gului proces de atribuire a contractelor de achiziţie pu-blică. Spun “într-o anumită măsură”, întrucât schimbă-rile legislative sunt destul de frecvente. În contextul actual s-au făcut o serie de modificări le-gislative în materia achiziţiilor publice, ca urmare a abrogării OUG 34/2006. În acest sens, constat că au fost depuse eforturi însemnate pentru fluidizarea siste-mului de achiziţii publice şi alinierea acestuia la standar-dele Uniunii Europene, acestea fiind doar câteva dintre

modificările cu impact deosebit asupra tuturor entităţi-lor implicate în procesul achiziţiilor publice. Aceste modificări au fost aduse la cunoştinţa publicului larg şi prin intermediul Agenţiei pentru Agenda Digitală a României. Un “minus” al platformei SEAP/SICAP din punct de vedere funcţional, în opinia multora dintre utilizatori, este dat de imposibilitatea opţiunii de respingere a ofer-telor pentru neconstituirea garanţiei de participare în conformitate cu prevederile legale şi cerinţele din do-cumentaţia de atribuire la momentul evaluării acestei garanţii.O altă deficienţă a platformei se referă la imposibilita-tea autorităţii contractante de a comunica rezultatul procedurii de atribuire fiecărui operator economic din lipsa unei secţiuni speciale dedicate acestui scop.Cât priveşte cea de-a doua parte a întrebării, o propune-re de schimbare necesară pentru consolidarea sistemu-lui actual al achiziţiilor publice, o constituie tratarea unitară, transpusă în practică, de către toate actele res-pectiv: lege, norme, instrucţiuni, ordine, notificări a in-terpretării şi aplicării întregului proces ce reglementea-ză sistemul achiziţiilor publice.Totodată susţin cu convingere implementarea unor instrumente flexibile bazate pe principii care să promo-veze şi să aplice transparentizarea, supravegherea şi participarea în cadrul procedurilor de achiziţii publice, pentru a fi astfel stimulată creşterea răspunderii celor implicaţi în acest proces.

Reporter: Cum vedeţi rolul şi atribuţiile autorităţilor decizionale ale sistemului achiziţiilor publice din România (ANAP, CNSC, etc.) şi cum apreciaţi colaborarea cu acestea?

Marius Horia ŢUŢUIANU: Aşa cum se regăseşte menţionat şi pe portalul acestor instituţii, respectiv www.anap.gov.ro şi www.cnsc.ro, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (A.N.A.P.) are ca rol funda-mental formularea la nivel de concepţie, promovarea şi implementarea politicii în domeniul achiziţiilor publi-ce, stabilirea şi implementarea sistemului de verificare şi control al aplicării unitare a dispoziţiilor legale şi pro-cedurale în domeniul achiziţiilor publice, precum şi monitorizarea funcţionării eficiente a sistemului de achiziţii publice. Cât priveşte Consiliul Naţional de Soluţionare a Con-testaţiilor (C.N.S.C.), acesta este un organism indepen-dent cu activitate administrativ – jurisdicţională, a cărui organizare şi funcţionare este reglementată de Legea nr. 101/2016, privind remediile şi căile de atac în mate-rie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de So-


luţionare a Contestaţiilor, respectiv a regulamentului de organizare şi funcţionare aferent. Colaborarea cu A.N.A.P., în sensul oferirii de sprijin în activităţile specifice procesului de achiziţie publică, se realizează atât prin utilizarea serviciului HelpDesk, cât şi prin intermediul Direcţiei Generale de Reglementare şi Armonizare Legislativă care oferă o interpretare şi o consiliere metodologică asupra prevederilor legislative în domeniul achiziţiilor publice.

Din perspectiva colaborării cu A.N.A.P., apreciez înde-osebi iniţiativa acestei instituţii referitoare la organiza-rea de reuniuni ce au ca temă “Sprijin pentru autorităţile contractante în aplicarea noii legislaţii în domeniul achiziţiilor publice”, evenimente dedicate personalului care răspun-de de derularea procedurilor de achiziţii publice la nive-lul autorităţilor publice locale/centrale şi al altor insti-tuţii din diverse regiuni ale ţării. Consider că implicarea specialiştilor din cadrul A.N.A.P. este esenţială în pro-cesul achiziţiilor publice derulat de către autorităţile ad-ministraţiei publice locale din România.

Reporter: Vă rugăm să faceţi o prezentare a proiectelor (finali-zate/în curs de finalizare) implementate sau în curs de imple-mentare de Consiliul Judeţean Constanţa, finanţate din fonduri europene în cadrul judeţului, de la preluarea mandatului până în prezent; care este valoarea acestor proiecte finanţate din fonduri europene?

Marius Horia ŢUŢUIANU: Sunt în permanentă căutare de surse de finanţare cu fonduri nerambursabi-le, împreună cu colegii din cadrul Direcţiei Generale de Proiecte a Consiliului Judeţean Constanţa. În acest mo-ment avem 3 proiecte în fază de precontractare, în valoare aproximativă de 900.000 de euro. Aceste pro-iecte vizează creşterea calităţii vieţii persoanelor aflate în îngrijirea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa (D.G.A.S.P.C.). Printre obiectivele acestor proiecte pot enumera: reabilitarea termică a clădirilor, instalarea unor sisteme alternative

de producere a energiei electrice şi/sau termice pentru consum propriu, instalarea/reabilitarea/modernizarea sistemelor de climatizare, ventilare naturală şi ventilare mecanică pentru asigurarea calităţii aerului interior.În anul 2018, am reuşit semnarea unui număr de 7 con-tracte de finanţare cu fonduri europeane, în valoare to-tală de aproximativ 50 milioane de euro. Sunt proiecte ambiţioase, atât pentru cultura constănţeană, cât şi pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere a judeţului, precum şi pentru protecţia mediului. Cu ajutorul aces-tor fonduri vom transforma monumentele istorice în adevărate obiective turistice, la nivelul secolului în care trăim. Este normal să ne canalizăm atenţia pentru a le salva/conserva, dar şi pentru a le valorifica la maxi-mum din punct de vedere al potenţialului turistic. Cred că astfel, judeţul nostru va ajunge în topul regiunilor cu cele mai multe vestigii conservate, din diferite perioade istorice, ce sunt modernizate şi reabilitate.De asemenea, avem proiecte depuse spre finanţare şi aflate în evaluare pentru dezvoltarea infrastructurii ru-tiere judeţene. În acelaşi stadiu se găsesc şi alte proiecte derulate în parteneriat cu Direcţia Generală de Asisten-ţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa. Tot în fază de evaluare, mai avem şi alte două proiecte importante pentru noi, şi mă refer aici la proiectul privind „Îmbună-tăţirea capacităţii administrative a Consiliului Judeţean Constanţa”, precum şi la proiectul având ca obiectiv ex-tinderea Delfinariului. Valoarea totală a acestor proiec-te se ridică la aproximativ 36 de milioane de euro.În acelaşi timp, avem deja pregătite o serie de proiecte, cu o valoare totală de aproximativ 15 milioane de euro, pentru care se aşteaptă deschiderea liniilor de finanţare.La final menţionez faptul că atragerea de fonduri ne-rambursabile constituie o preocupare constantă a Con-siliului Judeţean Constanţa, întrucât interesul nostru major îl reprezintă dezvoltarea judeţului.

Reporter: Vă consideraţi optimist în ceea ce priveşte finalizarea proiectelor Consiliului Judeţean Constanţa până la finele man-datului dumneavoastră?

Marius Horia ŢUŢUIANU: Cu siguranţă vom fina-liza o parte din proiectele pe care ni le-am propus să le realizăm. Totodată am convingerea că toate proiectele la care am lucrat până acum vor fi demarate şi vor par-curge, de-a lungul mandatului, diverse stadii de imple-mentare. În activitatea mea m-a ajutat întotdeauna fap-tul că sunt o persoană optimistă şi ambiţioasă, motiv pentru care am reuşit de-a lungul carierei, să duc la îndeplinire obiectivele propuse.

Vă mulţumim domnule preşedinte pentru amabilitatea de a ne acorda acest interviu!


Funcţionarea Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate

otărârea nr. 119/2019 Hpentru aprobarea Norme-lor metodologice de apli-

care a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate şi pen-tru modificarea anexei nr. 1 la Hotă r â r e a Guve r nu lu i n r. 502/2018, a fost publicată în Moni-torul Oficial şi a intrat în vigoare la data de 6 martie 2019. Sectorul achiziţiilor publice repre-zintă un sector deosebit de impor-tant al economiei naţionale. Având în vedere importanţa sectorului

achiziţiilor publice, funcţionarea corespunzătoare a acestuia repre-zintă o preocupare constantă a au-torităţilor naţionale. Printre măsu-rile luate în ultima perioadă enume-răm: înfiinţarea Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernu-lui nr. 46/2018; aprobarea Hotărâ-rii Guvernului nr. 502/2018 pri-vind organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centralizate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normati-ve, legile privind achiziţiile sectoria-le, concesiunile de lucrări şi conce-siunile de servicii, remediile şi căile

de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziţie publică, a contractelor sectoriale şi a contrac-telor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii etc. Dincolo de măsurile menţionate anterior, există o serie de alte mă-suri a căror implementare este ne-cesară pentru funcţionarea cores-punzătoare a sectorului achiziţiilor publice. Una dintre acestea vizează, conform prevederilor Strategiei na-ţionale în domeniul achiziţiilor pu-blice, aprobate prin Hotărârea Gu-vernului nr. 901/2015, utilizarea achiziţiilor centralizate la nivelul administraţiei centrale pentru anu-

flash informativ-legislativ Prorogare termene pentru depunerea unor declaraţii şi formulareTermenul de depunere a Declaratiei Unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice se prelungeşte de la 15 martie până la 31 iulie 2019, potrivit unui proiect de ordonanţă. În acest sens, luând în considerare modificările legislative în domeniul care implică din partea contribuabililor conformarea la noile cerinţe de raportare şi îndeplinire a obligaţiilor declarative instituite pentru stabilirea obligaţiilor fiscale precum şi pentru distribuirea unei sume din impozitul datorat pe venitul anual, pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii şi a unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii, dar si în scopul evitării riscului neconformării de către anumite categorii de contribuabili care au obligaţia să completeze şi să depună, până la data de 15 martie 2019 inclusiv, formularul - Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice şi formularul 230, cerere privind destinaţia sumei reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii şi din pensii, Guvernul emite ordonanţa de urgenţă pentru prorogarea unor termene şi pentru modificarea şi completarea articolului II al Legii nr.145/2018 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Art. 1 (1) În anul 2019, termenul de 15 martie inclusiv prevăzut pentru depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, în situaţiile reglementate de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Cod fiscal, se prorogă până la data de 31iulie 2019 inclusiv.(2) În anul 2019, termenul de 15 martie inclusiv prevăzut pentru depunerea formularului 230 ”Cerere privind destinaţia sumei reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii şi din pensii”, în situaţiile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă până la data de 31 iulie 2019 inclusiv.(3) În anul 2019, termenul de 15 martie inclusiv prevăzut pentru plata impozitului pe venit şi al contribuţiilor sociale obligatorii, datorate de persoanele fizice în situaţiile reglementate de Codul fiscal, se prorogă până la data de 31 iulie 2019 inclusiv.(4) În anul 2019, termenul de 31 martie inclusiv prevăzut la art. 151 alin. (24) din Codul fiscal, se prorogă până la data de 15 august 2019 inclusiv.(5) În anul 2019, termenul de 15 martie inclusiv prevăzut la art. 133 alin. (15) lit. a) din Codul fiscal pentru acordarea bonificaţiei, se prorogă până la data de 31 iulie 2019 inclusiv.

sursa: mfinante.ro

flash informativ-legislativ Prorogare termene pentru depunerea unor declaraţii şi formulareTermenul de depunere a Declaratiei Unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice se prelungeşte de la 15 martie până la 31 iulie 2019, potrivit unui proiect de ordonanţă. În acest sens, luând în considerare modificările legislative în domeniul care implică din partea contribuabililor conformarea la noile cerinţe de raportare şi îndeplinire a obligaţiilor declarative instituite pentru stabilirea obligaţiilor fiscale precum şi pentru distribuirea unei sume din impozitul datorat pe venitul anual, pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii şi a unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii, dar si în scopul evitării riscului neconformării de către anumite categorii de contribuabili care au obligaţia să completeze şi să depună, până la data de 15 martie 2019 inclusiv, formularul - Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice şi formularul 230, cerere privind destinaţia sumei reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii şi din pensii, Guvernul emite ordonanţa de urgenţă pentru prorogarea unor termene şi pentru modificarea şi completarea articolului II al Legii nr.145/2018 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Art. 1 (1) În anul 2019, termenul de 15 martie inclusiv prevăzut pentru depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, în situaţiile reglementate de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Cod fiscal, se prorogă până la data de 31iulie 2019 inclusiv.(2) În anul 2019, termenul de 15 martie inclusiv prevăzut pentru depunerea formularului 230 ”Cerere privind destinaţia sumei reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii şi din pensii”, în situaţiile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă până la data de 31 iulie 2019 inclusiv.(3) În anul 2019, termenul de 15 martie inclusiv prevăzut pentru plata impozitului pe venit şi al contribuţiilor sociale obligatorii, datorate de persoanele fizice în situaţiile reglementate de Codul fiscal, se prorogă până la data de 31 iulie 2019 inclusiv.(4) În anul 2019, termenul de 31 martie inclusiv prevăzut la art. 151 alin. (24) din Codul fiscal, se prorogă până la data de 15 august 2019 inclusiv.(5) În anul 2019, termenul de 15 martie inclusiv prevăzut la art. 133 alin. (15) lit. a) din Codul fiscal pentru acordarea bonificaţiei, se prorogă până la data de 31 iulie 2019 inclusiv.

sursa: mfinante.ro

flash informativ-legislativ Prorogare termene pentru depunerea unor declaraţii şi formulareTermenul de depunere a Declaraţiei Unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice se prelungeşte de la 15 martie până la 31 iulie 2019, potrivit unui proiect de ordonanţă. În acest sens, luând în considerare modificările legislative în domeniul care implică din partea contri-buabililor conformarea la noile cerinţe de raportare şi îndeplinire a obligaţiilor declarative instituite pentru sta-bilirea obligaţiilor fiscale precum şi pentru distribuirea unei sume din impozitul datorat pe venitul anual, pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii şi a unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii, dar si în scopul evitării riscului neconformării de către anu-mite categorii de contribuabili care au obligaţia să completeze şi să depună, până la data de 15 martie 2019 inclu-siv, formularul - Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice şi formularul 230, cerere privind destinaţia sumei reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii şi din pensii, Guvernul emite ordonanţa de urgenţă pentru prorogarea unor termene şi pentru modifi-carea şi completarea articolului II al Legii nr.145/2018 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte nor-mative. Art. 1 (1) În anul 2019, termenul de 15 martie inclusiv prevăzut pentru depunerea Declaraţiei unice privind im-pozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, în situaţiile reglementate de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Cod fiscal, se prorogă până la data de 31iulie 2019 inclusiv.(2) În anul 2019, termenul de 15 martie inclusiv prevăzut pentru depunerea formularului 230 ”Cerere privind destinaţia sumei reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii şi din pensii”, în situa-ţiile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă până la data de 31 iulie 2019 inclusiv.(3) În anul 2019, termenul de 15 martie inclusiv prevăzut pentru plata impozitului pe venit şi al contribuţiilor so-ciale obligatorii, datorate de persoanele fizice în situaţiile reglementate de Codul fiscal, se prorogă până la data de 31 iulie 2019 inclusiv.(4) În anul 2019, termenul de 31 martie inclusiv prevăzut la art. 151 alin. (24) din Codul fiscal, se prorogă până la data de 15 august 2019 inclusiv.(5) În anul 2019, termenul de 15 martie inclusiv prevăzut la art. 133 alin. (15) lit. a) din Codul fiscal pentru acor-darea bonificaţiei, se prorogă până la data de 31 iulie 2019 inclusiv.

sursa: mfinante.ro


mite tipuri de achiziţii. Din punct de vedere tehnico-organizatoric, această măsură presupune înfiinţa-rea unei unităţi de achiziţii centrali-zate, care să încheie contracte de achiziţie publică/acorduri-cadru pentru autorităţi contractante la ni-vel central, care vor avea obligaţia să le utilizeze pentru satisfacerea necesităţilor de produse şi servicii care fac obiectul acestora.Prin Decizia Comisiei Europene nr. C(2014) 5515 din 6 august 2014 de aprobare a Acordului de Parte-neriat al României pentru perioada de programare financiară 2014 – 2020, România poate beneficia de fonduri europene în valoare de aproximativ 43 miliarde de euro. Conform Regulamentului UE nr. 1303/2013 de stabilire a unor dis-poziţii comune privind Fondurile Europene Structurale şi de Investi-ţii (Art. 19 şi Anexa XI), fiecare stat membru trebuie să garanteze exis-tenţa condiţiilor prealabile necesare pentru utilizarea eficace şi eficientă a Fondurilor Structurale şi de In-vestiţii. Una dintre măsurile cu-prinse în cadrul condiţionalităţii ex-ante privind achiziţiile publice, de care depinde accesarea de către România a fondurilor europene şi care nu este realizată în prezent, constă în realizarea anumitor tipuri de achiziţii, prin intermediul unei unităţi de achiziţii centralizate, înfi-inţate în cadrul Ministerului Finan-ţelor Publice.În temeiul legislaţiei anterioare în domeniul achiziţiilor publice, Mi-nisterul Sănătăţii a fost desemnat ca unitate de achiziţii centralizate, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătăţii ca unitate de achiziţii publice cen-tralizată, aprobată, cu modificări şi completări , prin Legea nr. 184/2013, pentru efectuarea de achiziţii prin încheierea de acor-duri-cadru având ca obiect, produ-se necesare unităţilor sanitare.Realizarea achiziţiilor publice prin intermediul unităţilor de achiziţii

centralizate prezintă principalul be-neficiu al realizării de economii la buget şi al utilizării eficiente a fon-durilor datorită, în principal:

· simplificării procedurilor de achi-ziţie publică şi reducerii costurilor asociate: unitatea de achiziţii cen-tralizate va organiza procedurile de atribuire în numele autorităţilor contractante, spre deosebire de si-tuaţia în care fiecare autoritate con-tractantă va organiza propriile pro-ceduri de atribuire;· agregării cererii şi realizării de economii de scară: unitatea de achi-ziţii centralizate va organiza proce-durile de atribuire pentru volume mari, pe baza necesităţilor agregate ale autorităţilor contractante, ceea ce va creşte atractivitatea procedu-rilor de atribuire şi va permite reali-zarea de economii prin raportare la volumele achiziţionate;· îmbunătăţirii capacităţii adminis-trative şi expertizei: unitatea de achiziţii centralizate va concentra expertiza şi personal specializat în domeniul achiziţiilor publice, ceea ce va contribui la creşterea încrede-rii în activitatea unităţii de achiziţii centralizate şi la o concurenţă spo-rită în cadrul procedurilor de atri-buire organizate de aceasta;· îmbunătăţirii transparenţei: dato-rită unui control mai uşor prin au-torităţile competente (comparativ cu monitorizarea a mii de autorităţi contractante situate pe teritoriul în-tregii ţări), unitatea de achiziţii cen-tralizate are un rol important în

combaterea corupţiei.Având în vedere beneficiile unei astfel de abordări, realizarea achizi-ţiilor publice prin intermediul uni-tăţilor de achiziţii centralizate re-prezintă o practică uzuală la nivelul Statelor Membre ale Uniunii Euro-pene. Astfel, cu caracter exemplifi-cativ, unităţi de achiziţii centralizate există şi realizează achiziţii în bene-ficiul autorităţilor contractante în State Membre ale Uniunii Europe-ne cum ar fi Austria, Danemarca, Finlanda, Franţa, Italia, Marea Bri-tanie sau Ungaria.În acest sens, Guvernul României a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. 46/2018 privind înfiinţarea, orga-nizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Achiziţii Centrali-zate ca unitate de achiziţii centrali-zate, prin care ONAC a fost înfiin-ţat ca instituţie publică cu persona-litate juridică, în subordinea Minis-terului Finanţelor Publice. Rolul ONAC este de a realiza achiziţii pu-blice în numele şi pentru alte auto-rităţi contractante ca unitate de achiziţii centralizate.Potrivit dispoziţiilor ordonanţei de urgenţă, autorităţile contractante la nivel central au calitatea de utili-zatori principali (achiziţionează anumite produse şi servicii în mod obligatoriu prin intermediul ONAC), iar autorităţile contractan-te la nivel local au calitatea de utili-zatori secundari (au dreptul, nu şi obligaţia, de a achiziţiona produsele şi serviciile menţionate anterior prin intermediul ONAC). De ase-menea, având în vedere prevederile art. 39 alin. (2) primul paragraf din Directiva 2014/24/UE a Parla-mentului European şi a Consiliului privind achiziţiile publice şi de abrogare a Directivei 2004/18/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uni-unii Europene (JOUE), seria L, nr. 94 din 28 martie 2014, s-a menţio-nat expres că entităţile care au cali-tatea de autorităţi contractante conform legislaţiei unui alt Stat Membru al Uniunii Europene pot achiziţiona aceste produse şi servi-


cii privind intermediul ONAC. A fost stabilită astfel obligaţia autori-tăţilor contractante la nivel central să realizeze achiziţiile de produse şi servicii din anumite categorii prin intermediul ONAC, produsele şi serviciile pentru care există această obligaţie urmând să fie stabilite prin hotărâre a Guvernului.Activitatea ONAC în beneficiul au-torităţilor contractante se realizea-ză în principal prin încheierea de acorduri-cadru în numele şi pentru utilizatorii principali şi dacă este ca-zul, utilizatorii secundari.Atribuirea contractelor subsecven-te în temeiul acordurilor-cadru în-cheiate de ONAC se realizează în principiu de către utilizatori, fără implicarea ONAC.De asemenea, ONAC poate admi-nistra sisteme dinamice de achiziţii prin care utilizatorii principali şi, dacă este cazul, utilizatorii secun-dari pot achiziţiona produsele şi serviciile stabilite prin hotărâre a

Guvernului. Cu titlu de excepţie, în situaţiile şi condiţiile prevăzute prin hotărâre a Guvernului, ONAC va putea atribui şi încheia şi contracte de achiziţie publică, nu numai acor-duri-cadru, inclusiv contracte sub-secvente în temeiul acordurilor-ca-dru încheiate de ONAC, în numele şi pentru utilizatori.Potrivit dispoziţiilor art.17 din OUG, normele metodologice de aplicare a ordonanţei de urgenţă sunt aprobate prin hotărâre a Gu-vernului, prin care se aprobă urmă-toarele:· lista produselor şi serviciilor achi-ziţionate în sistem centralizat;· drepturile, obligaţiile şi responsa-bilităţile ONAC şi ale utilizatorilor în cadrul etapelor procesului de achiziţie publică în ceea ce priveşte procedurile de atribuire centraliza-te;· situaţiile, condiţiile, precum şi produsele şi serviciile achiziţionate în sistem centralizat în legătură cu

care ONAC poate atribui contracte de achiziţie publică centralizate;· condiţiile de desfăşurare de către ONAC de activităţi de achiziţie au-xiliare în legătură cu activităţile des-făşurate de utilizatori având ca obiect produsele şi serviciile achizi-ţionate în sistem centralizat;· alte măsuri necesare pentru ope-raţionalizarea şi desfăşurarea cores-punzătoare a activităţii ONAC.Pentru îmbunătăţirea şi eficientiza-rea sistemului de achiziţii publice centralizate, ONAC analizează propunerile utilizatorilor luând în considerare în principal volumul de achiziţii preconizat, posibilitatea de standardizare şi complexitatea spe-cificaţiilor tehnice şi în funcţie de rezultatul analizei iniţiază propu-nerea de actualizare a categoriilor de produse şi servicii.

Revista de Achiziţii Publice

NOTĂ DE FUNDAMENTAREla Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/2019

pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei

Secţiunea 1 – Titlul prezentului act normativ.ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţieiSecţiunea a 2-a – Motivul emiterii actului normativ1. Descrierea situaţiei actualeStatutul judecătorilor şi procurori-lor este reglementat la nivel consti-tuţional, în art. 125 - pentru judecă-tori şi în art. 132 - pentru procurori, dispoziţii care fac parte din titlul III "Autorităţile publice", cap. VI "Au-toritatea judecătorească", secţiunea 1 "Instanţele judecătoreşti" (art. 124 - 130), secţiunea a 2-a "Ministe-rul Public" (art. 131 şi 132) şi secţi-

unea a 3-a "Consiliul Superior al Magistraturii" (art. 133 şi 134).

La nivel infraconstituţional, statu-tul judecătorilor şi procurorilor este dezvoltat prin Legea nr. 303/2004, care constituie cadrul normativ în ceea ce priveşte reglementarea cari-

erei judecătorilor şi procurorilor.De asemenea, principiile şi modul de organizare a sistemului judiciar sunt reglementate la nivel infra-constituţional prin Legea nr. 304/2004 privind organizarea judi-ciară.Prin Ordonanţa de urgenţă a Gu-vernului nr. 7/2019 privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absol-vire a Institutului Naţional al Ma-gistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procu-rorilor stagiari, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii


Specialişti analiză legislativă Revista de Achiziţii Publice

nr. 303/2004 privind statutul jude-cătorilor şi procurorilor, Legii nr. 304/2004 privind organizarea judi-ciară şi Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, au fost operate mai multe modifi-cări asupra legilor justiţiei, în mate-rii precum numirea procurorilor de rang înalt, delegarea procurorilor în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Preşedintele României, condiţiile de eliberare din funcţie a magistraţilor sau salarizarea specia-liştilor IT din sistemul justiţiei. De asemenea, au fost efectuate unele intervenţii legislative menite a core-la reglementările în materia răspun-derii disciplinare.De la publicarea în Monitorul Ofi-cial al României, Partea I, nr. 137 din 20 februarie 2019 a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 7/2019 şi până în prezent au existat o serie de reacţii negative în ceea ce priveşte anumite soluţii legislative cuprinse în acest act normativ.

Aceste reacţii au venit în principal din partea reprezentanţilor institu-ţiilor sistemului judiciar - Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ministe-rul Public - precum şi a asociaţiilor profesionale ale judecătorilor şi procurorilor şi au vizat unele mo-dificări aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019, precum:- intervenţia operată asupra preve-derilor art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecă-torilor şi procurorilor, modificare legislativă care a dat judecătorilor posibilitatea de a candida şi a fi nu-miţi în cele mai înalte funcţii de conducere din cadrul parchetelor, în acest context reclamându-se o afectare a statutului şi a indepen-denţei judecătorilor, singurii care înfăptuiesc justiţia, precum şi a principiului separării carierelor ju-decătorilor şi procurorilor, inclusiv prin mutarea unei atribuţii a Secţiei pentru procurori la Plenul Consi-

liului Superior al Magistraturii;- intervenţia operată în materia de-legării procurorilor în funcţiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea în funcţie se face de Preşedintele României.Prin dispoziţiile art. I pct. 45 din Legea nr. 207/2018 pentru modifi-carea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judi-ciară a fost înfiinţată în cadrul Par-chetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia pentru in-vestigarea infracţiunilor din justiţie, structură de parchet specializată ca-re are competenţa exclusivă de a efectua urmărirea penală în cauzele care au ca obiect infracţiunile săvâr-şite de judecători şi procurori, in-clusiv judecătorii şi procurorii mili-tari şi cei care au calitatea de mem-bri ai Consiliului Superior al Magis-traturii.Urmare măsurilor adoptate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernu-lui nr. 90/2018, Secţia pentru inves-tigarea infracţiunilor din justiţie a

flash informativ-legislativ Prorogare termene pentru depunerea unor declaraţii şi formulareTermenul de depunere a Declaratiei Unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice se prelungeşte de la 15 martie până la 31 iulie 2019, potrivit unui proiect de ordonanţă. În acest sens, luând în considerare modificările legislative în domeniul care implică din partea contribuabililor conformarea la noile cerinţe de raportare şi îndeplinire a obligaţiilor declarative instituite pentru stabilirea obligaţiilor fiscale precum şi pentru distribuirea unei sume din impozitul datorat pe venitul anual, pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii şi a unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii, dar si în scopul evitării riscului neconformării de către anumite categorii de contribuabili care au obligaţia să completeze şi să depună, până la data de 15 martie 2019 inclusiv, formularul - Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice şi formularul 230, cerere privind destinaţia sumei reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii şi din pensii, Guvernul emite ordonanţa de urgenţă pentru prorogarea unor termene şi pentru modificarea şi completarea articolului II al Legii nr.145/2018 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Art. 1 (1) În anul 2019, termenul de 15 martie inclusiv prevăzut pentru depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, în situaţiile reglementate de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Cod fiscal, se prorogă până la data de 31iulie 2019 inclusiv.(2) În anul 2019, termenul de 15 martie inclusiv prevăzut pentru depunerea formularului 230 ”Cerere privind destinaţia sumei reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii şi din pensii”, în situaţiile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă până la data de 31 iulie 2019 inclusiv.(3) În anul 2019, termenul de 15 martie inclusiv prevăzut pentru plata impozitului pe venit şi al contribuţiilor sociale obligatorii, datorate de persoanele fizice în situaţiile reglementate de Codul fiscal, se prorogă până la data

flash informativ-legislativ Prorogare termene pentru depunerea unor declaraţii şi formulareTermenul de depunere a Declaratiei Unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice se prelungeşte de la 15 martie până la 31 iulie 2019, potrivit unui proiect de ordonanţă. În acest sens, luând în considerare modificările legislative în domeniul care implică din partea contribuabililor conformarea la noile cerinţe de raportare şi îndeplinire a obligaţiilor declarative instituite pentru stabilirea obligaţiilor fiscale precum şi pentru distribuirea unei sume din impozitul datorat pe venitul anual, pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii şi a unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, conform legii, dar si în scopul evitării riscului neconformării de către anumite categorii de contribuabili care au obligaţia să completeze şi să depună, până la data de 15 martie 2019 inclusiv, formularul - Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice şi formularul 230, cerere privind destinaţia sumei reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii şi din pensii, Guvernul emite ordonanţa de urgenţă pentru prorogarea unor termene şi pentru modificarea şi completarea articolului II al Legii nr.145/2018 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2018 privind adoptarea unor măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Art. 1 (1) În anul 2019, termenul de 15 martie inclusiv prevăzut pentru depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, în situaţiile reglementate de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumit în continuare Cod fiscal, se prorogă până la data de 31iulie 2019 inclusiv.(2) În anul 2019, termenul de 15 martie inclusiv prevăzut pentru depunerea formularului 230 ”Cerere privind destinaţia sumei reprezentând 2% sau 3,5% din impozitul anual pe veniturile din salarii şi din pensii”, în situaţiile reglementate de Hotărârea Guvernului nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, se prorogă până la data de 31 iulie 2019 inclusiv.(3) În anul 2019, termenul de 15 martie inclusiv prevăzut pentru plata impozitului pe venit şi al contribuţiilor sociale obligatorii, datorate de persoanele fizice în situaţiile reglementate de Codul fiscal, se prorogă până la data

flash european Adoptarea unei reforme în vederea reducerii comisioanelor şi a sporirii transparenţeiPrintr-un comunicat de presă, emis la 4 martie 2019, Consiliul Europei, informează că Uniunea Europeană de-pune eforturi pentru a face plăţile în euro mai ieftine şi în curând, a plăti sau a retrage numerar în euro oriunde în UE va costa la fel ca acasă.Consiliul a adoptat, în acest sens, un regulament privind alinierea costurilor plăţilor transfrontaliere în euro între ţările din zona euro şi ţările din afara zonei euro şi privind sporirea transparenţei comisioanelor aferente servicii-lor de conversie monetară la nivelul UE.Din 2002, în cazul plăţilor în euro transfrontaliere şi al celor naţionale efectuate în cadrul zonei euro se aplică aceleaşi comisioane, în vreme ce pentru plăţile în euro transfrontaliere efectuate din ţări din afara zonei euro se percep taxe ridicate.Prin reforma amintită, costurile plăţilor transfrontaliere în euro pentru servicii precum transferurile credit, plă-ţile cu cardul sau retragerile de numerar vor fi aliniate la costurile plăţilor naţionale corespondente de aceeaşi va-loare efectuate în moneda naţională a statului membru în care îşi are sediul prestatorul de servicii de plată al utili-zatorului respectivului serviciu. Prin această măsură, un număr suplimentar de 150 de milioane de consumatori din afara zonei euro şi posibil, alte 2,5 miliarde de operaţiuni pe an vor beneficia de avantajele unor transferuri transfrontaliere ieftine în moneda euro.De asemenea, vor fi introduse noi cerinţe în ceea ce priveşte transparenţa comisioanelor pentru serviciile de conversie monetară. Atunci când fac plăţi cu cardul sau retrag numerar în străinătate, consumatorii pot alege moneda de plată: cea locală sau cea din ţara lor. Conform noilor norme, consumatorii vor fi informaţi cu privire la comisioanele aplicabile înainte de a alege. Acest obiectiv va fi atins prin introducerea unei obligaţii de declara-re a comisioanelor ca adaos procentual al tuturor comisioanelor de conversie monetară la cel mai recent curs de schimb al BCE disponibil. Prin acest nou nivel de transparenţă se urmăreşte sensibilizarea consumatorilor, con-solidându-se astfel concurenţa între diferiţii furnizori de servicii de conversie monetară.Majoritatea dispoziţiilor se aplică de la 15 decembrie 2019.

sursa: consilium.europa.eu


Florentina DRĂGAN, Consilier soluţionare contestaţii

Specialişti analiză legislativă Revista de Achiziţii Publice

Sandra-Ioana ANCAavocat colaborator senior în

cadrul Schoenherr şi Asociaţii

Dragoş ZORINManaging AssociatePOPOVICI NIŢU

STOICA & ASOCIAŢII

început să funcţioneze cu data de 23 octombrie 2018, fiind respectată data de operaţionalizare a acesteia stabilită de legiuitor în cuprinsul art. III al Legii nr. 207/2018.

Cu toate că art. II alin. (10) din Or-donanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2018 a prevăzut o serie de măsuri destinate operaţionalizării Secţiei – în acest sens, textul de lege prevedea faptul că într-un termen de 5 zile calendaristice de la intrarea în vigoare a ordonanţei de urgenţă, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urma să asigure resursele umane şi materiale necesare funcţi-onării Secţiei, inclusiv personalul auxiliar de specialitate, ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară, specia-lişti şi alte categorii de personal - de la data operaţionalizării Secţiei au fost identificate o serie de dificultăţi în ceea ce priveşte funcţionarea în cele mai bune condiţii a acesteia.Una din dificultăţile identificate în ceea ce priveşte funcţionarea în ce-le mai bune condiţii a acesteia este cea referitoare la neasigurarea unui număr suficient de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară şi de specialişti care să efectueze actele de cercetare penală dispuse de procurorii Secţiei ori să clarifice o serie de aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.Fără existenţa acestor categorii de personal care să sprijine activitatea Secţiei, funcţionarea acestei struc-turi de parchet este afectată, procu-rorii neputându-şi realiza în mod

corespunzător atribuţiile prevăzute de lege. Neadoptarea imediată a acestor măsuri referitoare la numi-rea, drepturile şi statutul ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară, pre-

cum şi a specialiştilor din cadrul Secţiei va conduce la imposibilita-tea acestei structuri specializate de parchet de a-şi desfăşura activitatea în bune condiţii, în vederea realiză-rii scopului pentru care a fost înfiin-ţată de legiuitor.11. - În cazul proiectelor de acte normative care transpun legislaţie comunitară sau creează cadrul pen-tru aplicarea directă a acesteia, se vor specifica doar actele comunita-re în cauză, însoţite de elementele de identificare ale acestora.Proiectul nu se referă la acest su-biect2. Schimbări preconizateApreciindu-se că tensiunile exis-tente pot fi înlăturate prin interven-ţia legislativă imediată asupra pre-vederilor care au suscitat reacţiile menţionate, proiectul de ordonanţă de urgenţă propune:- modificarea art. 54 alin. (1) din Le-gea nr. 303/2004 prin revenirea la forma pe care a avut-o acest text normativ anterior modificării ope-rate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019;- abrogarea prevederilor referitoare la interzicerea delegării procurori-lor în funcţiile de conducere din ca-drul parchetelor pentru care numi-rea în funcţie se face de Preşedinte-le României; corelativ acestei inter-venţii legislative, se impune şi abro-

garea dispoziţiilor tranzitorii ale art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Gu-vernului nr. 7/2019;- modificarea prevederilor referi-toare la cazul de eliberare din func-ţie a magistraţilor prevăzut de art. 65 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 303/2004, prin revenirea la soluţia legislativă anterioară. Totodată, ţinând cont de importan-ţa procesului de informatizare a sis-temului judiciar pentru realizarea unui act de justiţie de calitate, pro-ces care nu se poate realiza fără asi-gurarea resursei umane înalt califi-cate în domeniu, se impune luarea unor măsuri legislative în regim de urgenţă pentru salarizarea cores-punzătoare a specialiştilor IT din acest sistem. În acest sens, proiectul de ordonanţă de urgenţă propune revenirea în materia salarizării spe-cialiştilor IT din sistemul judiciar la soluţia legislativă cuprinsă în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară în forma acesteia anterioa-ră intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2019, soluţie care asigură toto-dată şi un regim uniform de salari-zare a acestora.Astfel, prezenta ordonanţă de ur-genţă prevede completarea art. 120 din Legea nr. 304/2004 cu un nu-măr de două alineate referitoare la regimul de salarizare pentru această categorie de personal.De asemenea, ţinând seama de fap-tul că, prin Legea nr. 234/2018, a fost modificat art. 44 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superi-or al Magistraturii, alineatul (3) al acestui articol prevăzând faptul că "acţiunea disciplinară în cazul aba-terilor săvârşite de judecători, pro-curori şi magistraţi-asistenţi se exercită de Inspecţia Judiciară, prin inspectorul judiciar", fiind aşadar eliminată soluţia legislativă anteri-oară care prevedea calitatea de titu-lari ai acţiunii disciplinare a minis-trului justiţiei, preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procu-rorului general al Parchetului de pe


1 a se vedea în acest sens Hotărârea Renco/Consiliul, punctul 107 de mai sus, punctele 67 şi 682 Hotărârea Comisia/CAS Succhi di Frutta, punctul 55 de mai sus, punctul 111

Dipl. ing. Ovidiu SLIMAC Specialist, Expert în Achiziţii Publice

lângă Înalta Curte de Casaţie şi Jus-tiţie, în scopul corelării reglementă-rii din materia răspunderii discipli-nare, se impune eliminarea dispozi-ţiilor care fac referire la exercitarea de către aceste persoane a preroga-tivelor decurgând din calitatea de ti-tulari ai acţiunii disciplinare [prin modificarea art. 45 alin. (5) din Le-gea nr. 317/2004].Având în vedere cele prezentate la secţiunea 2.1, proiectul propune re-glementarea expresă a modului de detaşare şi numire a ofiţerilor şi agenţilor de poliţie judiciară în ca-drul Secţiei pentru investigarea in-fracţiunilor din justiţie, drepturile şi obligaţiile acestora, prevăzându-se

că aceştia îşi desfăşoară activitatea sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor Secţiei, în limita posturilor prevăzute de lege. De asemenea, se reglementează

condiţiile de numire a specialiştilor în domeniul prelucrării şi valorifi-cării informaţiilor, economic, fi-nanciar, vamal, informatic, precum şi în alte domenii, personal necesar în cadrul Secţiei pentru clarificarea unor aspecte tehnice sau de specia-litate în activitatea de urmărire pe-nală, stabilindu-se expres şi regimul de salarizare a acestora.Considerăm că aceste elemente vi-zează interesul general public şi constituie situaţii de urgenţă şi ex-traordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată.3. Alte informaţiiNu au fost identificate

Proiecte strategice de investiţii care urmează a fi pregătite şi atribuite în parteneriat public privat

Hotărârea Guvernului nr. 117/2019 pentru comple-tarea Listei proiectelor

strategice de investiţii care urmează a fi pregătite şi atribuite în partene-riat public privat de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, aprobată prin Hotărârea Guvernu-lui nr. 357/2018, a fost publicată în Monitorul Oficial şi a intrat în vi-goare de la 04 martie 2019.În acest sens, în Lista proiectelor strategice de investiţii care urmează a fi pregătite şi atribuite în partene-riat public-privat de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, aprobată prin Hotărârea Guvernu-lui nr. 357/2018, publicată în Mo-nitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 6 iunie 2018, cu com-pletările ulterioare, se introduce un nou punct, care se referă la linia fe-rată de mare viteză Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Paşcani-Iaşi-Sucea-va-Siret (Vicşani) şi care asigură re-ducerea timpului de legătură dintre capitală şi principalele oraşe/poli de dezvoltare de pe traseu, precum Ploieşti, Buzău, Focşani, Bacău, Paşcani, Iaşi, Suceava etc.Realizarea acestui proiect, pe un singur fir, paralel cu firele de cale fe-

rată existente, în lungime de aproxi-mativ 505 km (Ploieşti-Siret circa 430 km şi Paşcani-Iaşi circa 75 km), va conduce la atragerea unui număr însemnat de călători de la transpor-turile aeriene şi rutiere către trans-portul feroviar, la atragerea turişti-lor, a tinerilor cu înaltă calificare dornici de a lucra în centrele univer-sitare/de cercetare/industriale care există/se vor dezvolta pe traseu, dar şi a investitorilor străini, prin crearea unor sectoare industriale specializate.

Asigurarea, în cadrul proiectului de parteneriat public-privat, inclusiv cu dotarea de material rulant mo-dern, de ultimă generaţie, va atrage după sine sporirea calităţii servicii-

lor şi a siguranţei călătorilor şi a mărfurilor în transportul feroviar, concomitent cu reducerea consu-mului de energie electrică, dar şi crearea de noi locuri de muncă.Conform art. 3 alin. (1), pct. 30, Co-misia Naţională de Strategie şi Prognoză "monitorizează, în do-meniul propriu de competenţă de-rularea investiţiilor publice şi cu de-osebire a proiectelor strategice de investiţii în parteneriat public pri-vat”.Necesitatea introducerii acestui proiect pe Lista proiectelor strate-gice de investiţii care urmează a fi pregătite şi atribuite în parteneriat public-privat de către Comisia Na-ţională de Strategie şi Prognoză, aprobată prin Hotărârea Guvernu-lui 357/2018 cu modificările şi completările ulterioare, decurge atât din starea actuală a liniei ferate care asigură legătura între Ploieşti şi Suceava, cât şi de faptul că realiza-rea unui astfel de proiect în parte-neriat public-privat se efectuează mai repede şi mai eficient decât prin modalităţile clasice.

sursa: guv.ro


Drd. Eugen SÂRBUSenior Associate

Oglindă&Partners

Av. Daniel STIGER

Avocat Ioana RotaruAvocat Partener

SCP “Perju, Rotaru & Asociaţii”

av. Marius Vicenţiu COLŢUC

Totul despre declaraţia unică în 2019. Ce cuprinde această

declaraţie unică?DECLARAŢIE UNICĂ 2019 privind impozitul pe venit şi contribuţi-ile sociale datorate de persoanele fizice. Declaraţia are următorul cu-prins:A. DATE DE IDENTIFICARE A CONTRIBUABILULUI. Cuprin-de datele de identificare a contribuabilului.B. DATE PRIVIND SECŢIUNILE COMPLETATECAPITOLUL I. DATE PRIVIND IMPOZITUL PE VENITURILE REALIZATE ŞI CONTRIBUŢIILE SOCIALE DATORATE ÎN ANUL 2018. SECŢIUNEA 1: Date privind impozitul pe veniturile realizate din România în anul 2018 SUBSECŢIUNEA 1: Date privind impozitul pe veniturile realizate din România, impuse în sistem real. Contribuabilul completează această secţiune pentru fiecare activitate pe care o desfăşoara şi/sau pentru fiecare sursă de venit realizată în 2018.NOU. SUBSECŢIUNEA 2: Date privind impozitul pe veniturile realizate din România, impuse pe baza de norme de venit în cazul contribuabililor care au început activitatea în luna decembrie 2018. NOU. SUBSECŢIUNEA 3: Date privind impozitul pe veniturile realizate din România de persoanele fizice, în perioa-da 01.01-22.03.2018, inclusiv, ca urmare a participării la jocuri de noroc la distanţă şi festivaluri de poker.Pentru această perioadă contribuabilul care a obţinut venituri din această categorie este obligat să depună decla-raţia unică şi să plătească impozitul conform grilei de impozitare. După 23 Martie 2018 veniturile din jocuri de noroc la distanţă se impozitează la sursă, înainte de transferul câştigului în contul bancar.SECŢIUNEA 2: Date privind impozitul pe veniturile realizate din străinătate în anul 2018 NOU. SECŢIUNEA 3: Date privind contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate datorate pentru anul 2018. Secţiune nouă care evidenţiază contribuţiile datorate de contribuabil pentru anul fiscal 2018. Cuprinde

două subsecţiuni:SUBSECŢIUNEA 1: Date pri-vind contribuţia de asigurări socia-le datorată. Dacă venitul realizat este mai mare decât plafonul de 12 salarii minime pe economie se plă-teşte CAS, chiar dacă ai estimat sub plafon.Dacă ai estimat peste plafon dar ai realizat sub plafon, nu se plăteşte CAS.CAS opţional se plăteşte, indife-rent de nivelul venitului realizat.SUBSECŢIUNEA 2: Date pri-vind contribuţia de asigurări socia-le de sănătate datorată. Dacă venitul realizat este mai mare decât

plafonul de 12 salarii minime pe economie se plăteşte CASS, chiar dacă ai estimat sub plafon.Dacă ai estimat peste plafon dar ai realizat sub plafon şi în anul fiscal 2018 NU ai fost asigurat sau exceptat de la plata CASS, în acest caz se plăteşte CASS la nivelul a 6 salarii minime pe economie.Deşi nu e specificat expres în Instrucţiuni (vezi punctul 29 ultimul aliniat), dacă contribuabilul a estimat peste




plafon dar a realizat sub plafon şi în anul fiscal 2018 a fost asigurat sau exceptat de la plata CASS, nu plăteşte CASS.CASS datorat prin opţiune se plăteşte, indiferent de nivelul venitului realizat.NOU. SECŢIUNEA 4: Stabilirea impozitului anual datorat pe venitul net anual impozabil realizat în anul 2018, din activităţi independente şi drepturi de proprietate intelectuală, impuse în sistem real. Secţiunea cumulează ve-niturile nete stabilite la Secţiunea 1 de mai sus, din care se scade CAS şi rezultă venitul net impozabil. Am prezen-tat modul de calcul încă din iunie 2018. NOU. SECŢIUNEA 5: Sumarul obligaţiilor privind impozitul pe venitul realizat şi contribuţiile sociale datora-

te pentru anul 2018. O secţiune bineve-nită care clarifică cu bonificaţia pentru de-punere online a Declaraţiei Unice până la data de 31 iulie 2018. SECŢIUNEA 6: Destinaţia sumei repre-zentând 2% sau 3,5% din impozitul dato-rat pe venitul net/ câştigul net.CAPITOLUL II. DATE PRIVIND IM-POZITUL PE VENITURILE ESTI-MATE/ NORMA DE VENIT A SE REALIZA ÎN ROMÂNIA ŞI CONTRI-BUŢIILE SOCIALE DATORATE ÎN ANUL 2019.SECŢIUNEA 1: Date privind impozitul pe veniturile estimate din România în anul 2019.

SUBSECŢIUNEA 1: Date privind impozitul pe veniturile estimate din România, impuse în sistem real.SUBSECŢIUNEA 2: Date privind impozitul pe veniturile estimate din România, impuse pe baza de norme de venit. SUBSECŢIUNEA 3: Date privind impozitul pe veniturile estimate din activităţi agricole, impuse pe baza de norme de venit. S-a completat declaraţia unică 2019 cu o nouă categorie de culturi agricole, “Plante medicinale şi aromatice” scutite de la plata impozitului pe venit obţinut pe suprafeţe de până la 2 ha.SECŢIUNEA 2: Date privind contribuţia de asigurări sociale şi contribuţia de asigurări sociale de sănătate esti-mate pentru anul 2019. SUBSECŢIUNEA 1: Date privind contribuţia de asigurări sociale estimată. SUBSECŢIUNEA 2: Date privind contribuţia de asigurări sociale de sănătate estimată. SECŢIUNEA 3: Sumarul obligaţiilor privind impozitul pe venitul estimat şi contribuţiile sociale estimate datorate pentru anul 2019.PROCEDURA Organul fiscal competent· Pentru persoanele cu domiciliul în România este organul fiscal în raza căruia contribuabilul îşi are domiciliul sau adresa unde locuieşte efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu.· Pentru persoane fără domiciliu în România, este organul fiscal central desemnat.Depunere declaraţia unică 2019:2018 a fost ultimul an în care s-a acceptat depunerea pe suport de hârtie, la ghişeu sau prin poştă.Din 2019 declaraţia se depune online, prin mijloace electronice de transmitere la distanţă:· prin Spaţiul Privat Virtual de către contribuabil· pe site-ul e-guvernare.ro, cu certificat digital calificat de către contribuabil sau împuternicitDeclaraţia Unică ANAF 2019 se depune doar online, până la data de 15 martie, anul curent. Formularul fiscal se completează şi se depune de către persoanele fizice care realizează, individual sau într-o formă de asociere, veni-turi/pierderi din România sau/şi din străinătate, care datorează impozit pe venit şi contribuţii sociale obligatorii, potrivit prevederilor Codului fiscal. Declaraţia se completează şi se depune şi de către persoanele fizice care nu realizează venituri şi care optează pentru plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

Martie 2019 Revista de Achizi ii Publice ț 15

Florin SILITRĂDirector Adjunct

Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP)

Alina NICOLAU expert achiziţii publice

Dipl. ing. Ovidiu SLIMACSpecialist, Expert în

Achizi ii Publiceţ

continuare din numărul 137

Achiziţiile publice repre-zintă un instrument stra-tegic în politica economică

a fiecărui stat membru. Strategia pieţei unice a făcut ca

8din 2015aceasta să fie mai transparentă, mai eficientă şi a condus la un mai efici-ent sistem de achiziţii publice res-ponsabile. Acest lucru necesită o trecere de la o abordare pur admi-nistrativă la una orientată strategic şi bazată pe necesităţi, cu respecta-rea deplină a normelor. Cu aproxi-mativ 14% din PIB-ul UE în chel-tuieli în fiecare an, achiziţiile publi-ce pot contribui la abordarea nu-meroaselor provocări majore ale Europei, în special în ceea ce pri-veşte crearea de creştere durabilă şi de . Poate permite

9locuri de muncăinvestiţii în economia reală şi stimu-lează cererea de creştere a competi-tivităţii bazată pe inovare şi digitali-zare, aşa cum se subliniază în ” ” . De

10Industry Communicationasemenea, poate sprijini tranziţia către un sistem eficient din punct de vedere al resurselor, eficient din punct de vedere energetic şi al unei economii circulare şi să încura-11

jeze dezvoltarea economică durabi-lă şi echitabilă.Noua generaţie de directive pri-

12vind achiziţiile publice , adopta-tă în 2014, prevede un cadru pentru Achiziţii, într-un mod mai flexibil. Ele simplifică achiziţiile publice, îmbunătăţirea accesului IMM-uri-lor la achiziţiile publice. Obiectivul general este de a obţine o valoare cât mai bună pentru banii publici, pentru a obţine rezultate mai bune pentru politica publică şi socială în acelaşi timp crescând eficienţa chel-

tuielilor publice. În cele din urmă, directivele întăresc dispoziţiile pri-vind integritatea şi transparenţa şi vizează corupţia şi frauda.Deşi transformarea directivelor în legislaţia ,

13naţională a fost lentăacest cadru-legal de modernizare, este acum în vigoare în marea ma-joritate a statelor membre. Proce-

14sul a identificat numeroase dome-nii specifice în care au avut loc îm-bunătăţiri în peisajul naţional al achiziţiilor publice şi a contribuit în mod decisiv la creşterea competiti-vităţii şi a eficienţei. De asemenea, statele membre nu utilizează pe de-plin posibilităţile de achiziţii publi-ce ca instrument strategic pentru susţinerea obiectivelor durabile, a politicilor sociale şi a inovării.

Prin această comunicare, Comisia identifică domenii specifice în care schimbările pot face o diferenţă faţă de modul în care banii pu-blici sunt cheltuiţi în statele membre, astfel contribuind tangi-bil la creşterea economică şi ocupa-rea forţei de muncă în UE. Aceasta descrie viziunea Comisiei asupra a ceea ce achiziţiile publice în Europa ar putea şi ar trebui să fie în viitorul apropiat. Recunoscând pe deplin competenţele statelor membre şi ale autorităţilor lor publice, Comi-sia se angajează ferm să sprijine o schimbare a culturii achiziţiilor pu-blice în statele membre. Acest lucru are nevoie de susţinere politică la

toate nivelurile de guvernare şi o schimbare pasivă a modului în care este achiziţia publică efectuată. Prin urmare, Comisia solicită un par-teneriat amplu cu şi între autori-tăţile statelor membre la toate nivelurile de guvernare şi inclu-siv cu alte părţi interesate, cu an-gajamente reciproce clare.

La nivelul UE, mai multe iniţia-tive lansate în ultimii ani încep să aducă rezultate. Cadrul legal în vigoare a contribuit la îmbunătăţirea şi integrarea pieţe-lor viitoare de achiziţii publice în Statele membre. Crearea unei pieţe unice de achiziţii publice în UE este o realizare importantă în compara-ţie cu alte regiuni ale lumii. Datele arată că achiziţiile transfrontaliere totale (directe şi indirecte) au cres-cut în ultimii ani, la aproximativ

1523% din valoarea totală a achiziţii-lor publice în UE, deşi există încă

8 COM(2015) 550 final 'Upgrading the Single Market: more opportunities for people and business'.9 https://ec.europa.eu/commission/priorities/jobs-growth-and-investment/investment-plan_en 10 COM(2017) 479 final11 COM/2014/0398 final/2 'Towards a circular economy: A zero waste programme for Europe'.12 Ca parte a reformelor din 2014, Directive 2014/23/EU (concessions), Directive 2014/24/EU (general) and Directive 2014/25/EU (utilities).13 Există state care încă nu au transpus cel puţin una dintre cele trei directive14 În 2017, şapte State Membre au primit Recomandări Specifice referitoare la achiziţiile publice15 Un studiu recent al Comisiei a arătat că din totalul contractelor dintre anii 2009-2015 un procent de 3,5 % au fost achiziţiile transfrontaliere directe. Cele indirecte (prin subsidiarele străine) au un procent de 20 %. Aceste date nu au luat în considerare creşterea pieţei internaţionale prin lanţul de aprovizionare.

Este ora prin urmare, locul şi dreptul de a ne concentra pe aplicarea inteligentă a noilor norme în practică. 2. ACHIZIŢIA DE AZI:

SCHIMBĂRILE SE ÎNTÂM-PLĂ, PROVOCĂRILE RĂ-MÂN

Achiziţiile publice în domeniul inovării


Av. Daniel Stiger

loc pentru îmbunătăţire. Aşa cum este anunţat în comunicarea Comi-siei: ”O mai bună guvernanţă pen-tru piaţa unică” , Comisia a acordat

16

o asistenţă extensivă către statele membre în cursul procesului de transformare a noilor directive în legislaţia naţională. În contextul Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii (ESIF), statele membre trebuie să îndepli-nească precondiţiile privind achizi-ţiile, care ar trebui să garanteze că prin cadrul de bază sunt în vigoare condiţiile pentru investiţii eficiente şi cofinanţări efective prin aceste fonduri. Procesele de reformă ar trebui să continue în statele mem-bre, cu sprijinul deplin al UE Comi-sion.

În mai multe state membre, au fost luate măsuri radicale în ulti-mii ani ca practicile sau structu-rile de achiziţii publice să fie re-formate.

În cadrul au 187proiectului HAPPI

fost achiziţionate, soluţii inovatoa-re pentru efectul de îmbătrânire să-nătoasă, în comun cu autorităţile contractante din mai multe State

19Membre Slovacia. a introdus un re-gistru al contractelor care oferă ac-ces public la toate contractele în-cheiate de autorităţile publice din ţară, îmbunătăţind astfel transpa-renţa şi permiţând controlul public. 40 dintre Autorităţile Publice din 8 ţări UE au calculat că au fost lansate mai mult de 100 de licitaţii în cadrul proiectului GPP 2020 finanţat de

20UE ; a dus la economii de peste 900 000 de tone de CO2 echivalent.Schimbarea poate avea loc şi de jos în sus ”Pactul de la Amster-.

21dam” , un parteneriat larg a fost agreat în mai 2016, între un număr mare de părţi interesate şi instituţii, inclusiv cele ale autorităţilor urba-ne, care urmăreşte o abordare echi-librată, durabilă şi integrată pentru a face faţă provocărilor urbane. Achiziţionarea este unul din mijloa-cele cheie pentru a realiza acest lu-cru, inclusiv prin intermediul solu-ţiilor inovatoare, ecologice şi res-ponsabile pentru achiziţiile publice. Astfel de exemple îi pot inspira pe alţii să urmeze căi similare, luând în considerare particularităţile acesto-ra.Cu toate acestea, aceste evoluţii po-zitive rămân adesea bune practici izolate şi trebuie să fie încorporate într-o mişcare mai largă, încurajând şi pe alţii să se alăture şi să înveţe din aceste experienţe. Câţiva indicatori arată că există încă multe posibili-tăţi de îmbunătăţire. Posibilităţile de achiziţii strate-gice nu sunt utilizate în mod su-ficient. 55% din procedurile de achiziţii încă utilizează cel mai

mic preţ ca singurul criteriu de atribuire. Achiziţiile publice (di-rectivele) lasă cumpărătorilor publici libertatea, în totalitate, să opteze pentru achiziţii pe ba-za rentabilităţii, criterii de cali-

22tate . Cu toate acestea, cele mai avantajoase oferte economice pe baza unui cost care ar putea include abordări sociale, de me-diu, inovatoare, accesibile sau

23alte criterii calitative sunt încă insuficient utilizate.În ceea ce priveşte inovarea, anali-zele arată că achiziţiile de inovare sunt împiedicate de diverse barie-

24re . O modalitate de îmbunătăţire a situaţiei ar putea consta într-o utili-zare mai largă a procedurii de parte-neriat pentru inovaţie. Acest instru-ment, prin care actorii de pe piaţă sunt invitaţi să aducă soluţii inovati-ve, a fost creat prin Directivele din 2014 pentru a satisface particulari-tăţile achiziţiilor inovative, precum şi pentru a spori certitudinea juridi-că şi pentru a reduce inerenţa riscu-rilor. Până în prezent au fost iniţiate (cel puţin) 17 proceduri de partene-riat pentru inovare.Achiziţiile publice se bazează pe concurenţa deschisă pentru a obţi-ne cea mai bună valoare pentru ba-nii publici. Acest proces competi-tiv ori nu este prezent sau îşi pierde din intensitate. 5% din contractele publice publicate în TED sunt acordate după negocie-re, fără ca o cerere de ofertă să fi fost publicată. Între 2006 şi 2016, numărul de licitaţii cu o singură ofertă a crescut de la 17 % până la 30 %. Numărul mediu de oferte pe ofertă a scăzut de la cinci la trei în aceeaşi perioadă. Acest lucru arată că întreprinderile au întâmpinat mai multe dificultăţi în accesarea

16 http://ec.europa.eu/internal_market/strategy/docs/governance/20120608-communication-2012-259- 2_en.pdf17 The Office of Government Procurement, https://ogp.gov.ie/ 18 Healthy Ageing Public Procurement of Innovations. http://www.happi-project.eu/ 19 Mai mult de 20 de organizaţii din domeniul sănătăţii şi medical din Franţa, Italia, Luxemburg, Belgia, Olanda au participat la achiziţiile innovative de soluţii din

cadrul proiectului HAPPI 20 http://www.gpp2020.eu/home/GPP 2020 a vizat integrarea achiziţiilor cu emisii reduse de carbon în Europa în sprijinul obiectivelor UE în materie de schimbări climatice.

21 7 http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/policy/themes/urban-development/agenda/pact-of-amsterdam.pdf 22 Directivele din 2014, permit, în mod explicit, Statelor Membre, să restricţioneze folosirea preţului sau costului ca unic factor de atribuire23 Care pot de asemenea să includă costurile externe, peste / în locul ciclului costului total de viaţă al proiectului

24Vezi Studiul ”Strategic use of public procurement in promoting green, social and innovation policies” https://ec.europa.eu/growth/single-market/public-procurement/studies-networks_en

În Franţa, de exemplu, Direcţia de achiziţii de stat a fost creată în martie 2016 pentru a defini politica de achiziţii a statului şi pentru a furniza instruirea cum-părătorilor publici. În Irlanda, un organism a

17 central de achiziţiifost înfiinţat în 2014, cu un man-dat clar pentru a îmbunătăţi gestionarea cheltuielilor publi-ce prin utilizarea pe scară largă pe piaţă şi alte date privind achi-ziţiile publice. În Italia, o econo-mie medie de 23% a fost realiza-tă prin crearea unui sistem coor-donat de identificare a nevoilor şi procedurilor pentru coopera-re achiziţii.


Dipl. ing. Ovidiu SLIMACSpecialist, Expert în Achizi ii Publiceţ

Jurist Ioana Ciobotă, expert achiziţii publice


Dipl. ing. Ovidiu SLIMACSpecialist, Expert în

Achizi ii Publiceţ

pieţelor de achiziţii publice, în spe-cial a celor transfrontaliere. IMM-urile câştigă doar 45% din valoarea contractelor publice care depăşesc pragurile UE, cu mult sub ponde-rea şi posibilitatea lor reală în eco-nomie.Deseori, achiziţiile publice sunt încă considerate ca fiind o pro-cedură administrativă simplă: autorităţile publice achiziţio-nează produsele, serviciile sau lucrările de bază necesare pen-tru operaţiunile lor. Acest lucru este exemplificat de faptul că date-le, privind achiziţiile, clare şi conso-lidate nu sunt deseori disponibile. Nu există un consens la nivelul UE cu privire la care date trebuie colec-tate şi pentru ce scop. În multe state membre, autorităţile centrale nu sunt în măsură să indice dimensiu-nea exactă cu cheltuielile cu achizi-ţiile publice din ţara lor, în ciuda su-mei imense de bani implicate. În astfel de cazuri, controlul public es-te în mare măsură absent, nu există posibilitatea unei elaborări a politi-cilor bazate pe date chiar şi contro-lul bugetar este împiedicat. În acelaşi mod, transformarea di-gitală a achiziţiilor publice este lentă. Într-un an: 2016, doar patru state membre se bazează pe tehno-logiile digitale pentru toate etapele majore ale .

25proceselor de achiziţieStatele membre nu utilizează încă apariţia noilor tehnologii ca să sim-plifice şi să accelereze procedurile proprii de achiziţii publice.Autorităţile contractante cum-pără/achiziţionează rar împre-ună, întrucât doar 11% din proce-duri sunt efectuate prin proceduri de achiziţii prin cooperare. Cumpă-rarea în vrac duce deseori la preţuri mai bune şi oferă, de asemenea, po-sibilitatea de a face schimb de know-how şi de a obţine o calitate mai bună. Deşi nu toate tipurile de achiziţii sunt potrivite pentru acest fel de agregare, rata generală de conglomerare scăzută sugerează

pierderea de oportunităţi. Se argumentează că procedurile de achiziţii publice sunt prea complexe şi suferă de o excesivă povară administrativă, chiar şi după reformarea majoră şi simplifi-carea normelor UE iniţiate în 2014, menţionate mai sus. Există şi mai multă complexitate pentru proiec-tele transnaţionale de infrastructu-ră care, prin natura lor, nu sunt standardizate deoarece implică di-verse acţiuni care trebuie puse în aplicare în diferite state membre. Gradul real de complexitate depin-de de asemenea, de modul în care normele sunt aplicate în practică şi măsura în care sunt utilizate noile instrumente.

Să se îmbunătăţească recunoaşterea dimensiunii strategice a achiziţiilor publice şi să se îmbunătăţească achiziţiile publice în practică, este nevoie de o responsabilitate politi-că puternică şi largă la toate nivelu-rile de guvernare. Există un poten-ţial semnificativ de îmbunătăţire a autorităţilor care să se angajeze într-un mod cât mai serios să ia pro-blema în mâinile lor. În loc să se considere achiziţia ca o obligaţie administrativă, există mult mai multe de câştigat de la o abordare proactivă a politicii de achiziţie. Comisia este dornică, alături de o bună cooperare şi asistenţă juridică, să se angajeze cu statele membre şi cu părţile interesate cu privire la problemele şi acţiunile cu care se confruntă la nivelul UE, să-şi aducă sprijinul pentru a aduce o valoare adăugată clară. Pentru a realiza îm-

bunătăţirile necesare, Comisia pro-pune un parteneriat extins de cola-borare pentru a trece la un eficient, transparent, digital şi inteligent, mod de colaborare care să respecte în totalitate sistemul de achiziţii pu-blice şi provocările aduse de schim-bările actuale ale mediului. Fiecare partener va avea rolul lui propriu de jucat, dar angajamentele ar trebui să se consolideze reciproc. Mai multe eforturi simultane şi co-ordonate pot genera beneficii glo-bale mai mari decât suma simplă a tuturor eforturilor individuale, prin utilizarea unor efecte multiplicatoa-re.Parteneriatul ar putea acoperi ur-mătoarele părţi interesate şi aspec-te:► Autorităţile naţionale ar pu-tea îmbunătăţi organizarea achiziţiilor, formulând strategii naţionale clare privind achiziţii-le, prin asigurarea unei coordo-nări mai eficiente la naţional şi regional, prin furnizarea de nor-me naţionale clare şi orientări practice, schimbul de bune practici, punerea în aplicare a centrelor de sprijin pentru com-petenţe şi centralizate organis-mele de cumpărare, sporind transparenţa şi oferind rapid, in-dependent şi proceduri echita-bile de revizuire. ►Autorităţile regionale şi loca-le ar putea să coopereze mai mult şi să utilizeze achiziţii strategice şi di-gitale şi profesionalizarea cumpără-torilor/achizitorilor publici.► Comisia - s-ar angaja să colaboreze şi să dezvolte în continuare o gamă largă de instrumente de spri-jin, inclusiv orientări şi cele mai bu-ne practici pe mai multe domenii – cheie pentru a face achiziţiile cât mai simple şi mai eficace. În acelaşi timp, aceasta va continua să urmă-rească politica de aplicare şi să utili-zeze puterea discreţionară într–un mod strategic de concentrare asu-

25 E-notification; E-access to tender documents; E-submission; E-evaluation; E-award; E-ordering; E-invoicing; E-payment

Achiziţiile pot fi simplificate în continua-re prin standardizarea proceselor, prin schimbul de bune practici dintre autorităţi şi prin profesionalizarea achiziţiilor pu-blice.3. MERSUL ÎNAINTE: UN PARTENERIAT GENERAL PENTRU SUCCESUL CO-MUN

4. Ce trebuie să îmbunătăţiţi - şase priorităţi strategice


pra celor mai importante încălcări ale legislaţiei UE care afectează in-teresele cetăţenilor şi ale întreprin-derilor.- Întreprinderile, asociaţiile in-dustriale şi de afaceri ar putea, de exemplu, încuraja mai mult partici-parea la pieţele de achiziţii publice, inclusiv dincolo de frontierele lor naţionale, prin atragerea de ofer-tanţi pentru a compara diferite so-luţii pe o bază obiectivă. Revizuirea procedurilor trebuie utilizată în mod responsabil. Consultarea pie-ţei anterior demarării procedurii es-te o etapă importantă de îmbunătă-ţire a expertizei în domeniul achizi-ţiilor şi ar trebui să implice, de ase-menea, ► Părţile interesate: Există o atenţie sporită la abordarea bugeta-ră participativă, în multe oraşe şi comunităţi care ar putea să acorde o atenţie sporită criteriilor promova-te de grupurile locale. Jurnaliştii şi publicul ar trebui să folosească da-tele disponibile pentru a exercita controlul public al achiziţiilor pu-blice şi pentru a ţine responsabili entităţile contractante.Oamenii de ştiinţă şi mediul acade-mic joacă un rol important, de ase-menea prin dezvoltarea de modele de analiză şi de date analitice.

Procese similare pot fi, de aseme-nea, create la nivel naţional, impli-când părţile interesate relevante în-tr-un proces autentic de colaborare. În prezent, se concentrează 70% din populaţia UE în zonele urbane, Agenda urbană propusă de Comisi-e pentru a furniza o abordare pan-europeană pentru implicarea multi-laterală a părţilor interesate joacă un rol important.

Comisia este pregătită să acorde astfel de eforturi şi să promove-ze schimbul de informaţii, cu-noştinţe şi experienţă, de ase-menea la nivel naţional şi regio-nal. De asemenea, se angajează la un număr de acţiuni de susţi-nere enumerate în Anexă. Comi-sia aşteaptă cu nerăbdare un di-alog amplu asupra politicilor, cooperarea şi colaborarea cu au-torităţile naţionale şi locale şi cu alte părţi interesate pentru sta-bilirea de angajamente volunta-re, dar puternice. Comisia lu-crează de asemenea îmbunătă-ţind propriile practici de achizi-ţii pentru a utiliza în mai mare

26măsură criteriile strategice .

Comisia a identificat şase domenii prioritare, în care pot fi luate măsuri clare şi concrete şi care transformă achiziţiile publice într-un instru-ment puternic în domeniul econo-mic al fiecărui stat membru care poate genera beneficii substanţiale ca rezultate ale achiziţiilor publice.a) Asigurarea unei mai largi uti-lizări a achiziţiilor publice stra-tegice

Integrarea criteriilor inovatoare, 27

ecologice şi sociale , o utilizare mai extinsă a consultărilor pieţei pre-procedură, consultări sau evaluări

28calitative (MEAT ), precum şi achiziţii inovative ca soluţii la etapa precomercială necesită nu numai o

26 În conformitate cu Planul de acţiune privind economia circulară, Comisia va fi un exemplu prin asigurarea faptului că achiziţiile publice ecologice (APE), achiziţiile verzi (GPP) sunt utilizate cât mai mult posibil în achiziţiile proprii şi prin consolidarea utilizării APE în finanţarea UE. De exemplu, în cadrul Comisiei se desfăşoară eforturi în mai multe domenii, cum ar fi reducerea folosirii materialelor plastice de unică folosinţă.27 Care vor include obligaţia creării accesibilităţii persoanelor cu dizabilităţi 28 Most Economically Advantageous Tender – Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, care permite introducerea unor factori calitativi, în afară de cel de preţ

La nivelul UE, comisiile competen-te ale Parlamentului European şi ale Consiliului de Competitivi-tate ar putea deveni un forum pen-tru o dezbatere politică continuă privind achiziţiile publice în Statele membre/respectiv în România. Parteneriatul s-ar putea materializa şi prin dialoguri structurate volun-tare cu privire la achiziţii, care ar fi, dacă este cazul, complet aliniate la Procesele Parlamentului Euro-pean. Aceste dialoguri ar putea fi puse în aplicare într-o manieră de colaborare între Comisie şi statele membre. Acest lucru ar permite,

de asemenea, o abordare diferenţi-ată, cu accent pe realizarea de re-forme structurale şi conformare acolo unde este necesar şi sprijin mai avansat pentru alţii.

Implementarea unor sisteme inteligente de achiziţii publice care sunt adecvate pentru secolul XXI impune angajamentul şi ho-tărârea de a moderniza, digitaliza şi pro-fesionalizare. Un acord clar cu privire la modul în care este necesar să se măsoare succesul, însoţit de etape clare şi de monitorizare de progres. Autorităţile de la toate nivelurile şi părţile interesate - având în vedere publicul eterogen sistemele de achiziţii publice şi nivelul divergent de maturitate şi de avansare în rân-dul persoanelor Statelor membre - sunt cel mai bine plasate pentru a

determina conţinutul şi nivelul an-gajamentelor acestora.

Achiziţiile publice strategice ar trebui să joace un rol mai impor-tant pentru guvernele centrale şi locale să răspundă obiectivelor sociale, de mediu şi economice, cum ar fi economia circulară.


Andreea ZVÂCSenior Associate Wolf Theiss

Florentina DRĂGAN

29 Ca şi Ecolabels, etichete ecologice, etichete energetice, etc. 30 Aşa cum a fost anunţat de către: Commission Work Programme 2017 31 COM/2015/0615 final 32 Building Information Modelling – Tehnologia Modelării Informatice despre clădiri este o formă digitală a operaţiunilor de construcţie şi a mediului de construit.

Comisia Europeană a cofinanţat elaborarea unui manual pentru introducerea BIM în achiziţiile publice (a se vedea http://www.eubim.eu/handbook/ ). 33 Ca şi LEVEL(s): http://ec.europa.eu/environment/eussd/buildings.htm 34 Cybersecurity Strategy - JOIN(2017) 450 final

plajă foarte largă a cumpărătorilor publici, dar mai ales viziunea politi-că şi proprietatea politică. Unele state membre au făcut acest lucru cu MEAT, inclusiv prin criterii eco-logice obligatorii pentru procesele lor de achiziţie. Altele ar putea lua în considerare stabilirea unor obiective voluntare pentru a moni-toriza absorbţia. În orice caz, pen-tru a obţine rezultate optime în achiziţii publice, criteriile strate-gice trebuie să fie aplicate în mod sistematic.

De exemplu, pentru achiziţiile eco-logice, Comisia va face o propunere de modificare Directiva privind ve-

30hiculele , curate 2009/33 / CEelaborează o versiune actualizată a 'GPP Training Toolkit'şi intenţio-nează să dezvolte instrumente de utilizare voluntară pentru a calcula costurile ciclului de viaţă pentru anumite produse. În ceea ce priveş-te achiziţiile publice sociale, orien-tările existente vor fi actualizate. Abordarea colaborativă va fi adop-tată pentru o astfel de actualizare; aceasta va începe cu o consultare a părţilor interesate pentru a colecta sugestii cu privire la domeniul de aplicare, al îndrumării şi la proble-mele pe care ar putea să le aibă, in-clusiv despre modul în care trebuie să se integreze cel mai bine funcţia de cerere pentru inovarea şi antre-prenoriatul social. Actul european

31de îşi propu-accesibilitate propusne să stabilească un set comun de cerinţe de accesibilitate funcţională pentru persoanele cu handicap şi

pentru persoanele în vârstă. Cu pri-vire la inovare, o privire generală asupra politicii şi a cadrului de pu-nere în aplicare şi a orientărilor pri-vind inovarea şi a procedurilor prie-tenoase de achiziţii publice sunt în curs de pregătire.

În timp ce o abordare mai largă a achiziţiilor strategice este o prioritate, Comisia recunoaşte că în multe state membre există încă deficienţe în funcţionarea corectă a sistemului de achiziţii publice. Co-misia va continua să ofere sprijin şi îndrumare pentru a realiza sisteme pe deplin operaţionale în aceste ţări, înainte de a se angaja în conti-nuare în integrarea criteriilor ecolo-gice, sociale şi inovatoare.Este necesară o abordare speci-fică pentru sectoarele prioritare, cum ar fi construcţiile, asistenţa medicală şi Sectorul IT, datorită efectului lor de pârghie, particulari-tăţilor şi provocărilor specifice, in-clusiv evoluţia rapidă a tehnologiei şi a pieţei. Iniţiativa Comisiei pri-vind mecanismul de evaluare ex-ante voluntar pentru proiectele mari de infrastructură poate fi vă-zută în acest context.

În acelaşi timp, sectoarele de apărare şi securitate trebuie să fie orientate în mod specific în

34cybersecurity . Munca este deja avansată în contextul planului european de apărare. Planul de acţiune se axează pe implemen-tarea eficientă a Directivei pri-vind achiziţiile în domeniul Apărării, în vederea oferirii de oportunităţi companiilor euro-pene indiferent de mărimea şi locaţia acestora.

Asta implică:► furnizarea de orientări privind anumite aspecte ale directivei;► stabilirea de rapoarte periodice (tablouri de bord) privind cererea statelor membre;► discutarea cu statele membre cu privire la punerea în aplicare; şi► promovarea iniţiativelor de îm-bunătăţire a accesului transfrontali-er pe piaţă pentru IMM-uri şi sub-furnizori (recomandarea adresată statelor membre şi implicarea aces-teia în industrie).b) Profesionalizarea cumpără-torilor publici, a specialiştilor

Aceasta poate fi asigurată printr-un sprijin practic extins, cum ar fi dise-minarea standardelor, metodologii pentru repere, actualizări periodice

29ale etichetelor - şi criterii de evaluare şi disponibilitatea unei biblioteci de speţe şi de bune practici.

Există deja iniţiative şi instru-mente, cum ar fi promovarea asistenţei medicale bazate pe valoarea de achiziţionare, teh-nologia construirii de modele

i n f o r m a t i c e ( B u i l d i n g 32Information Modelling) şi

abordările de gândire în ciclul de viaţă pentru a sprijini achizi-ţionarea de clădiri publice dura-

33bile sau catalogul european al standardelor TIC pentru achizi-ţiile publice, pentru a îmbunătă-ţi interoperabilitatea şi a evita blocarea furnizorilor.


35experţi în achiziţii publicePersoanele care au setul de com-petenţe adecvate sunt necesare pentru a conduce schimbarea. Nivelul scăzut al profesionalis-mului cumpărătorilor publici, a specialiştilor, experţi în achiziţii public este o problemă siste36e -mică în multe state membre.Îmbunătăţirea abilităţilor profe-sionale în achiziţii publice în toate etapele procesului de achi-ziţii, inclusiv a competenţelor electronice, este de o importan-ţă vitală. Cultura schimbătoare şi utilizarea sporită a achiziţiilor publice strategice necesită o uti-lizare mai largă a practicilor fle-xibile, a cunoaşterii pieţelor şi a instrumentelor inovatoare.Sectorul public trebuie să pună în aplicare o strategie cuprinzătoare pentru a contracara aversiunea faţă de risc şi pentru a atrage, a instrui şi dezvoltă talente şi abilităţi pe întreg teritoriul achiziţiilor publice.Statele membre se află în diferite etape ale călătoriei lor spre profesi-onalizare, dar este important ca toţi să se angajeze în această călătorie. Împărtăşirea experienţelor le va permite să se îmbunătăţească prac-tica lor de achiziţii publice şi va spo-ri impactul şi reputaţia achiziţiilor în UE, îndeplinirea obiectivelor de politică publică.

Comisia se angajează să asiste sta-tele membre în eforturile lor de elaborare şi de punerea în apli-care a acestor strategii printr-o

37Recomandare privind profesi-

onalizarea, care să instituie un cadru european de competenţe, ca un centru pentru cunoaşterea informaţiei şi al schimbului de bune practici şi asistenţă speci-fică via internet, pentru consoli-darea capacităţilor şi a formării profesionale oferită prin spriji-nul acordat ţării, prin instru-mente disponibile în diferite

38programe ale Comisiei .c) Îmbunătăţirea accesului la pieţele de achiziţii publiceIMM-urile sunt esenţiale pentru crearea de locuri de muncă, pentru creştere şi inovare, dar întâmpină dificultăţi în găsirea accesului la achiziţii, atât în interiorul statelor membre UE, cât şi pe pieţele internaţionale. În prezent, IMM-urile câştigă 45% din valoarea agre-gată a contractului de achiziţie pu-blică şi depăşeşte pragurile UE - di-rect sau ca ofertanţi în comun sau ca subcontractori. Directivele din 2014 care ar trebui

39includ măsurisă faciliteze accesul IMM la achiziţiile publice, inclusiv la cele transfrontaliere. Acestea au îmbunătăţit oportunităţile de parti-cipare pentru IMM-uri şi trebuie comunicate mai energic publicului larg, companii şi autorităţi contrac-tante. Acest lucru este deosebit de important în ceea ce priveşte pro-movarea mai multor achiziţii trans-

frontaliere. Scopul este de a creşte cota de participare a IMM-urilor la achiziţiile publice în funcţie de pon-derea lor globală în economie. De asemenea, Comisia a procedat la iniţierea unor acţiuni specifice pen-tru facilitarea accesului la achiziţii pentru IMM-uri, cum ar fi proiec-tele finanţate de programul COSME. În plus, în special în sec-torul apărării, au fost luate măsuri pentru a facilita accesul IMM-urilor la pieţele transfrontaliere, astfel cum este prezentat la nivel Euro-pean şi în Planul de acţiune pentru

40apărare .

Foto credit : MINISTERUL PENTRU MEDIUL D E A F A C E R I , C O M E R Ţ Ş I ANTREPRENORIAT, CARTA ALBĂ A IMM-URILOR DIN ROMÂNIA 2016

continuare în numărul următor3 Deziderat al Sindicatului Naţional al Specialiştilor Experţi în Achiziţii Publice, la care vă invităm să aderaţi, [email protected] 5

36 Ca urmare a Studiului (Bandiera, Prat, Valletti, 2008), lipsa de profesionalizare a calificării / competenţelor achizitorilor publice este chiar mai importantă decât corupţia : 83 % din pierderile resurselor înregistrate în achiziţiile publice provin din lipsa de specialitate, expertiză în achizitii publice, pe când din cauza corupţiei aceste pierderi sunt de doar 17 %. 37 http://ec.europa.eu/docsroom/documents/25614, C(2017) 6654 - Recommendation38 De exemplu : SRSS, TAIEX_REGIO Peer 2 Peer programme under ERDF and CF funds. 39 Măsurile de îmbunătăţire a accesului IMM-urilor la pieţele de achiziţii publice includ o încurajare a împărţirii contractelor în loturi, o limită a cifrei de afaceri necesare pentru a participa la o procedură de licitaţie şi o reducere a cerinţelor de documentare.40 COM(2016)950

Strategii de profesionalizare pe termen lung la nivel naţional sunt esenţiale pentru a avea per-soanele potrivite cu abilităţile şi instrumentele corecte în locul po-trivit la momentul potrivit pentru a oferi cele mai bune rezultate.



continuare în numărul următor

HOTĂRÂRE Nr. 419/2018 din 8 iunie 2018CAPITOLUL VIProcedura de conciliereART. 15(1) În termen de 2 zile lucrătoare de la data comunicării avizului conform condiţionat, autoritatea contractantă poate transmite ANAP o scrisoare de intenţie, în cazul în care optează să iniţieze o procedură de conciliere, conform secţiunii a 6- a a capitolului II din ordonanţa de urgenţă, pentru anu-mite aspecte de calitate cu care nu este de acord în raport cu consta-tările şi/sau măsurile dispuse. Prin scrisoarea de intenţie se precizează doar aceste aspecte, verificatorii ex ante desemnaţi, conform art. 2, urmând a analiza mai întâi dacă măsurile de remediere acceptate de către autoritatea contractantă, ca urmare a avizului conform con-diţionat, au fost implementate în mod corespunzător.(2) Dacă în urma analizei prevăzu-te la alin. (1) se constată că autori-tatea contractantă nu a implemen-tat în mod corespunzător măsurile de remediere dispuse, ANAP emi-te un nou aviz conform condiţio-nat, autoritatea contractantă având posibilitatea de a transmite o nouă scrisoare de intenţie, în termen de maximum 2 zile lucrătoare.(3) În cazul în care toate măsurile dispuse prin avizul conform şi co-municate de autoritatea contrac-tantă ca fiind acceptate sunt imple-mentate în mod corespunzător, ANAP emite un nou aviz conform condiţionat care conţine numai abaterile ce au făcut obiectul scri-sorii/scrisorilor de intenţie.(4) Autoritatea contractantă poate transmite la ANAP cererea de conciliere, în termen de maximum 2 zile lucrătoare de la comunicarea avizului conform condiţionat pre-

văzut la alin. (3), sau poate renunţa la cele sesizate prin scrisoa-rea/scrisorile de intenţie transmi-să/transmise anterior, informând ANAP în acest sens.(5) În cazul în care autoritatea con-tractantă are obiecţii cu privire la toate constatările privind aspectele de calitate comunicate prin avizul conform condiţionat, atunci aceasta poate transmite cererea de conciliere în termen de 2 zile lucră-toare de la comunicarea respecti-vului aviz, fără a fi necesară trans-miterea prealabilă a scrisorii de in-tenţie, cu condiţia să nu existe aba-teri de la legislaţia în domeniul achiziţiilor încadrate ca şi aspecte de regularitate în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (6).(6) Cererea de conciliere, respectiv scrisoarea de intenţie prevăzute de prezentul articol se elaborează conform modelului din anexa nr. 1.3, respectiv anexa nr. 1.4.ART. 16Procedura de conciliere se deru-lează în scris, cu excepţia şedinţei de clarificare prevăzute la art. 17, fiind instrumentată de o structură de specialitate din cadrul ANAP diferită de cea prevăzută la art. 2 alin. (1).ART. 17(1) În termen de 2 zile lucrătoare de la înregistrarea la ANAP a cere-rii de conciliere, structura de speci-alitate prevăzută la art. 16 poate solicita autorităţii contractante în scris, în cadrul examinării pe fond a celor semnalate, să participe la o şedinţă de clarificare în vederea lă-muririi documentelor şi/sau a in-formaţiilor care au stat la baza e-miterii avizului conform condiţio-nat, sau a aspectelor care au fost precizate în respectiva cerere de conciliere şi/sau în scrisoarea de

intenţie.(2) Şedinţa de clarificare prevăzută la alin. (1) poate avea loc în maxi-mum 3 zile lucrătoare de la data transmiterii solicitării, în cadrul a-cesteia, structura de specialitate prevăzută la art. 16 neavând drep-tul de a lua hotărâri cu privire la so-luţionarea solicitării autorităţii contractante sau de a se antepro-nunţa în acest sens. În cadrul şe-dinţei de clarificare autoritatea contractantă nu poate depune do-cumente noi, cu excepţia celor ca-re au stat la baza emiterii docu-mentelor ce au făcut obiectul con-trolului ex ante, şi/sau versiuni re-vizuite ale acestora din urmă.(3) Neprezentarea autorităţii con-tractante la şedinţa de clarificare nu împiedică soluţionarea cererii de conciliere, decizia urmând să fie adoptată pe baza informaţiilor dis-ponibile.ART. 18(1) Cererea de conciliere este res-pinsă ca inadmisibilă, fără exami-nare pe fond, în cazul în care:a) nu a fost depusă în termenele prevăzute la art. 15 alin. (4) sau alin. (5), după caz;b) intenţia de conciliere nu a fost exprimată prin transmiterea scri-sorii de intenţie conform prevede-rilor art. 15 alin. (1) şi (2);c) obiectul cererii de conciliere nu corespunde cu cel inclus în scri-soarea/scrisorile de intenţie pre-văzute la art. 15 alin. (1) şi (2);d) nu conţine toate informaţiile prevăzute de modelul de cerere de conciliere din anexa nr. 1.3.;e) obiectul concilierii nu vizează abateri legate de aspecte de calitate şi/sau măsurile de remediere dis-puse.(2) Examinarea cererii de concilie-re pe fond vizează măsura în care


aspectele constatate şi măsurile de remediere dispuse de ANAP prin avizul conform condiţionat sunt susţinute, în fapt şi în drept, de ar-gumentele aduse de verificatorii ex ante, personalul ANAP implicat în formularea recomandării de solu-ţionare a cererii de conciliere a-vând obligaţia de a acţiona cu dili-genţă şi respectarea termenelor procedurale aferente examinării acesteia; pentru fundamentarea recomandării de soluţionare a ce-rerii de conciliere, se are în vedere, de câte ori este posibil, jurispru-denţa şi/sau bunele practici în ma-teria achiziţiilor publice/sectoria-le/concesiune la nivel european, precum şi deciziile precedente adoptate în cazuri similare, în mă-sura în care se poate demonstra că acestea sunt relevante în raport cu cazul în discuţie.(3) Dacă în urma examinării cere-rii de conciliere pe fond se consta-tă că aspectele identificate şi măsu-rile de remediere dispuse de ANAP prin avizul conform condi-ţionat sunt susţinute, în fapt şi în drept, neexistând o justificare per-tinentă şi obiectivă pentru înlătu-rarea argumentele aduse de verifi-catorii ex ante, se menţine respec-tivul aviz conform condiţionat, ce-rerea de conciliere fiind respinsă.ART. 19(1) Structura de specialitate prevă-zută la art. 16 pregăteşte recoman-darea privind soluţionarea aspec-telor ce fac obiectul cererii de con-ciliere, iar decizia de conciliere este adoptată de către comitetul decizi-onal prevăzut la art. 18 alin. (1) din ordonanţa de urgenţă.(2) Recomandarea prevăzută la alin. (1) este adoptată prin vot al membrilor comitetului decizional, cu majoritate simplă, aceştia nea-vând dreptul de a se abţine de la exprimarea votului.(3) Membrii comitetului decizio-nal care nu sunt de acord cu reco-

mandarea emisă conform alin. (1) au obligaţia de a prezenta justifi-cări concrete, similar modului pre-văzut la art. 18 alin. (2).(4) În cazul în care în urma expri-mării votului nu se ajunge la obţi-nerea majorităţii, conform alin. (2), decizia de conciliere va fi a-doptată de către reprezentantul le-gal al ANAP, prin alegerea uneia dintre următoarele soluţii, cu pre-zentarea unor justificări în acest sens:a) respingerea cererii de conciliere, aplicându-se art. 18 alin. (3);b) acceptarea abordării autorităţii contractante, urmând a fi emis aviz conform necondiţionat;c) admiterea parţială a obiectului cererii de conciliere, prin menţine-rea constatărilor controlului ex ante şi propunerea de măsuri de remediere a abaterilor constatate prin avizul conform condiţionat diferite de cele precizate la lit. (a) şi (b).(5) După adoptarea deciziei de conciliere, în termen de o zi lucră-toare este emis avizul conform fi-nal pe baza rezultatului acesteia.(6) Membrii comitetului decizio-nal diseminează deciziile de conci-liere în cadrul structurilor pe care le reprezintă, în vederea asigurării unei abordări unitare şi coerente a problematicilor evidenţiate de acestea la nivelul ANAP.CAPITOLUL VIIDispoziţii tranzitorii şi finaleART. 20(1) În vederea facilitării îndeplinirii funcţiei de control ex ante prevă-zute în ordonanţa de urgenţă, ope-ratorul SEAP are obligaţia, pe ba-za datelor disponibile, de a pune la dispoziţia ANAP, în format elec-tronic, rapoartele solicitate de a-ceasta, în scopul exercitării funcţi-ei de control ex ante în cadrul sis-temului naţional de achiziţii publi-ce.(2) Operatorul SEAP adoptă toate

măsurile necesare pentru a adapta sistemul electronic al achiziţiilor publice, având următoarele obli-gaţii:a) să asigure personalului ANAP accesul la toate documentele în-cărcate de autoritatea contractantă în SEAP sau primite de aceasta de la operatorii economici, în timp real;b) să adapteze modul curent de ra-portare al datelor către ANAP în vederea selecţiei pentru controlul ex ante, cât şi modul de distribuire a dosarelor procedurilor de atribu-ire potrivit nevoilor noii metodo-logii de selecţie, inclusiv să permită înregistrarea în SEAP a codului unic de identificare prevăzut la art. 4;c) să permită autorităţilor contrac-tante transmiterea prin SEAP a in-tenţiilor de efectuare a unor modi-ficări contractuale şi/sau de deru-lare a unor proceduri de negociere fără publicare prealabilă ce fac o-biectul controlului ex ante în con-formitate cu prevederile ordonan-ţei de urgenţă;d) să permită autorităţilor contrac-tante transmiterea prin SEAP a înscrisurilor de formalizare a deci-ziilor aferente fiecărei faze a pro-cesului de evaluare către ANAP, precum şi comunicarea avizului conform al ANAP şi publicarea acestuia, după caz, păstrând trasa-bilitatea asupra acţiunilor de con-trol realizate de către ANAP şi asupra răspunsurilor/modificări-lor formulate/realizate de către autoritatea contractantă;e) să permită transmiterea scrisorii de intenţie de conciliere şi a cererii de conciliere de către autoritatea contractantă prin SEAP.ART. 21Autoritatea contractantă are obli-gaţia de a transmite ANAP orice informaţie solicitată de aceasta, in-clusiv prin secţiunile suplimentare din cadrul formularelor de anun-


ţuri puse la dispoziţie prin inter-mediul SEAP, în scopul exercitării funcţiei de control ex ante în ca-drul sistemului naţional de achiziţii publice.ART. 22În aplicarea prezentelor norme metodologice, preşedintele ANAP emite ordine.ART. 23Anexele nr. 1.1. - 1.4. fac parte in-tegrantă din prezentele norme me-todologice.ANEXA 1.1. la normele metodologice Informaţii pe care autoritatea/entitatea contractantă trebuie să le includă în notificarea către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice privind nego-cierile fără publicare prealabilă derulate în baza art. 104, cu ex-cepţia art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 privind achi-ziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, a art. 117, cu excepţia art. 117 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 99/2016 pri-vind achiziţiile sectoriale, cu modificările şi completările ul-terioare, respectiv a art. 64 şi 65 din Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi con-cesiunile de servicii, cu modi-ficările şi completările ulterioa-re, precum şi a celor iniţiate în baza art. 122 lit. i) sau art. 252 lit. j) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 pri-vind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publi-ce şi a contractelor de concesiu-ne de servicii, aprobată cu mo-dificări şi completări prin Le-gea nr. 337/2006, cu modificări-le şi completările ulterioare, în situaţia în care sunt incidente prevederile art. 236 alin. (4) din Legea nr. 98/2016, cu modifică-rile şi completările ulterioare, ale art. 223 alin. (4) din Legea

nr. 99/2016, cu modificările şi completările ulterioare, respec-tiv ale art. 116 alin. (4) din Legea nr. 100/2016, cu modificările şi completările ulterioare 1. Denumirea, codul de identifica-re fiscală, adresa, numărul de tele-fon, numărul de fax, adresa de e-mail şi adresa de internet ale auto-rităţii contractante şi persoana de contact; 2. Numele/prenumele reprezen-tantului legal al autorităţii contrac-tante; 3. Data şi valabilitatea contractului iniţial (acolo unde este cazul); 4. Denumirea contractului ce ur-mează a fi atribuit prin procedura de negociere fără publicare preala-bilă, tipul acestuia - contract de lu-crări/servicii/produse şi codul/codurile CPV; 5. Obiectul principal al contractu-lui iniţial (acolo unde e cazul); 6. Sursa de finanţare - fonduri eu-ropene nerambursabile/fonduri bugetare/fonduri proprii; 7. Data stabilită pentru începerea demersurilor de negociere şi adre-sa la care vor avea loc acestea; 8. Valoarea de atribuire a contrac-tului iniţial (acolo unde e cazul); 9. Valoarea estimată a viitorului contract/act adiţional încheiat în urma procedurii de negociere; 10. Numărul/Data anunţului de participare şi a anunţului de atribu-ire a contractului iniţial, publicat în SEAP (acolo unde e cazul); 11. Descrierea circumstanţelor ca-re au condus la necesitatea iniţierii negocierii fără publicare prealabilă a unui anunţ în baza art. 104, cu ex-cepţia art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, cu modificările şi completările ulterioare, a art. 117, cu excepţia art. 117 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 99/2016, cu modi-ficările şi completările ulterioare, şi a art. 64 şi art. 65 din Legea nr. 100/2016, cu modificările şi com-pletările ulterioare (după caz);

12. Autoritatea de management (a-colo unde sursa de finanţare este reprezentată de fonduri euro-pene); 13. Data invitaţiei/invitaţiilor de participare transmise operatorilor economici pentru participarea la procedura de negociere fără publi-care prealabilă; 14. Codul unic de identificare a procedurii de atribuire; 15. Orice alte informaţii relevante, cum ar fi criteriul de atribuire utili-zat. Anexate notificării vor fi prezenta-te şi copii ale invitaţiei/invitaţiilor de participare transmise operatori-lor economici pentru participarea la procedura de negociere fără pu-blicare prealabilă. ANEXA 1.2. la normele metodologice Informaţii pe care autorita-tea/entitatea contractantă tre-buie să le includă în notificarea către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice privind modi-ficarea contractului/acordului-cadru de achiziţie publică, con-tractului/acordului-cadru sec-torial, în situaţiile prevăzute la art. 221 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 98/2016 privind achi-ziţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, la art. 237 şi 238 din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sec-toriale, cu modificările şi com-pletările ulterioare, şi la art. 102 şi 103 din Legea 100/2016 pri-vind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, cu mo-dificările şi completările ulte-rioare 1. Denumirea, codul de identifica-re fiscală, adresa, numărul de tele-fon, numărul de fax, adresa de e-mail şi adresa de internet ale auto-rităţii contractante şi persoana de contact; 2. Denumirea, codul de identifica-re fiscală, adresa, numărul de tele-



fon, numărul de fax, adresa de e-mail şi adresa de internet ale con-tractantului cu care se încheie actul adiţional; 3. Numele/prenumele reprezen-tantului legal al autorităţii contrac-tante; 4. Data semnării contractului ini-ţial şi perioada de valabilitate a acestuia; 5. Tipul contractului iniţial: con-tract de lucrări/servicii/produse; 6. Obiectul principal al contractu-lui iniţial; 7. Descrierea aspectelor ce fac obiectul modificării contractuale ce urmează a fi iniţiată; 8. Sursa de finanţare (contract ini-ţial, act adiţional) - fonduri euro-pene nerambursabile/fonduri bu-getare/fonduri proprii; 9. Data stabilită pentru începerea etapelor de modificare a contrac-tului; 10. Valoarea estimată a contractu-lui iniţial, procedura de atribuire aplicată pentru semnarea acestuia, valoarea la care a fost atribuit şi semnat; 11. Numărul/Data anunţului de participare şi a anunţului de atribu-ire a contractului iniţial, publicat în SEAP; 12. Criteriul de atribuire şi factorii de evaluare ai procedurii de atribu-ire a contractului iniţial; 13. Numărul modificărilor con-tractuale, de tipul celor prevăzute la pct. 15, efectuate pe respectivul contract şi valoarea actelor adiţio-nale aferente contractului iniţial (dacă există); 14. Valoarea modificării contrac-tuale ce se doreşte a fi realizată (ex-primată în valoare nominală şi în procent din contractul iniţial); 15. Descrierea circumstanţelor imprevizibile care au condus la ne-cesitatea iniţierii modificării în ca-uză şi argumentele autorităţii con-tractante care justifică încadrarea în prevederea legală, conform pre-

vederilor art. 221 alin. (1) lit. b) şi c) din Legea nr. 98/2016, cu modifi-cările şi completările ulterioare, art. 237 şi 238 din Legea nr. 99/2016, cu modificările şi com-pletările ulterioare, sau art. 102 şi 103 din Legea nr. 100/2016, cu modificările şi completările ulteri-oare; 16. Orice alte informaţii relevante. ANEXA 1.3. la normele metodo-logice Cerere de conciliere În atenţia preşedintelui ANAP Subsemnatul, Numele autorităţii contractante/entităţii: ............................... Adresa autorităţii contractante/entităţii: ............................... Persoană de contact, adresă de e-mail: ................................... Reprezentant legal: ...................................................... În ceea ce priveşte avizul conform condiţionat nr. ............. din data .................., emis de către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice ca rezultat al activităţii controlului ex ante asupra documentaţiei de atribuire/anunţului de participa-re/solicitării de clarificări/proce-sului-verbal de evaluare nr. ........... din data ..................., transmitem pe această cale cererea pentru con-ciliere cu privire la următoarele a-bateri identificate în cadrul con-trolului ex ante şi măsurile de re-mediere corespunzătoare acesto-ra, solicitând emiterea unui aviz conform necondiţionat. Vă pre-zentăm în continuare argumentele pentru păstrarea formei propuse de noi: Motivele în fapt: Motivele de drept: Numele autorităţii contractan-te/entităţii ....................................... Numele reprezentantului legal al autorităţii contractante/entităţii ..................................... Semnătura reprezentantului legal al autorităţii contractante/entităţii

.......................................................... Se anexează scrisoarea de intenţie de conciliere, atunci când aceasta a fost formulată. ANEXA 1.4. la normele metodo-logice Scrisoare de intenţie pentru conciliere Subsemnatul, Numele autorităţii contractante/entităţii: ............................... Adresa autorităţii contractante/entităţii: ............................... Persoană de contact, adresă de e-mail: ................................... Reprezentant legal: ...................................................... În ceea ce priveşte avizul conform condiţionat nr. .............., emis de către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice ca rezultat al acti-vităţii controlului ex ante asupra documentaţiei de atribuire/anun-ţului de participare/solicitării de clarificări/procesului-verbal de evaluare nr. ..........., vă aducem la cunoştinţă pe această cale că inten-ţionăm să depunem cererea pen-tru conciliere cu privire la urmă-toarele abateri identificate în ca-drul controlului ex ante şi remedii-le aferente acestora: ................................................ Numele autorităţii contractan-te/entităţii ................................ Numele reprezentantului legal al autorităţii contractante/entităţii ........................................ Semnătura reprezentantului legal al autorităţii contractante/entităţii ........................... ANEXA 2 *1) (Anexa nr. 1 la Hotărârea Guver-nului nr. 634/2015) *1) Anexa este reprodusă în facsi-mil.

.........................................................



Jurist Ioana Ciobotă, expert achiziţii publice

Adrian DOSPINESCUExpert achiziţii publice &

Coach, trainer, speaker certificatJohn Maxwell Team

Imaginea de sine

Resursa umană este una din cele mai importante resurse care susţine procesul achizi-

ţiilor publice. La acest proces parti-cipă specialişti, experţi, formatori din toate domeniile de activitate. De asemenea, aceştia fac parte din di-verse instituţii: de reglementare, de control, de verificare, de audit etc. şi binenînţeles să nu-i uităm pe opera-torii economici. Fiecare parte inte-resată are o perspectivă diferită asu-pra procesului de achiziţii publice, perspectivă care este dată şi de mo-dul de cum interacţionează, relaţio-nează aceştia cu celelalte părţi inte-resate. Această perspectivă este dată şi de imaginea de sine a fiecăruia. Una dintre cele mai importante des-coperiri în domeniul psihologiei es-te cea a „imaginii de sine”. Chiar dacă conştientizăm sau nu, cu toţii avem o imagine mentală a propriului sine. Imaginea de sine este părerea noas-tră despre „ce fel de persoană sunt”. Ea a fost creată din propriile noastre convingeri despre noi înşine. Majori-tatea acestor convingeri despre noi înşine s-au format în subconştient din experienţele trecutului, din suc-cese şi eşecuri, din umilinţe, din tri-umfuri şi din felul cum au reacţionat alţii faţă de noi, mai ales din prima copilărie. Conform celor spuse de dr. Maxwell Maltz în cartea sa „Psi-hocibernetica – corectarea imaginii de si-ne”, imaginea de sine devine o cheie de aur pentru a trăi mai bine ca ur-mare a două importante descope-riri: 1. Toate acţiunile noastre, sentimen-tele şi comportamentul – chiar şi capacită-ţile noastre – sunt întotdeauna în concor-danţă cu imaginea de sine şi 2. Imaginea de sine poate fi schimbată. Numeroase ca-zuri au demonstrat-o, subliniind că ni-meni nu este nici prea tânăr, nici prea bă-trân ca să-şi schimbe imaginea de sine şi ca urmare să înceapă o viaţă nouă.Din punctul meu de vedere, toate acţiunile noastre pe care le gândim şi apoi le punem în practică provin din imaginea noastră de sine. Înţelege-rea acestor aspecte din viaţa noastră

ne face să reacţionăm în funcţie de scopurile pe care ni le dorim de la viaţă. Toate acestea se fac cu intenţie. Imaginea de sine poate fi schimbată doar dacă acţionăm cu intenţie. Ori-cât de tare ne-am strădui, intenţia nu poate fi accesată prin eu, care priveş-te totul prin prisma intereselor şi sentimentelor proprii, considerân-du-ne în centrul oricărei situaţii. Dr. Wayne W. Dyer oferă în cartea sa „Puterea intenţiei” cei patru paşi către intenţie şi implicit către schimbarea imaginii de sine. Activarea puterii intenţiei este un proces de conectare la sinele originar şi de renunţare la identificarea totală cu eul. Procesul se desfăşoară în patru etape: „1. Dis-ciplina constituie prima etapă. Pentru a învăţa o nouă sarcină, trebuie să vă antre-naţi corpul să acţioneze aşa cum doresc gândurile. Deci, eliminarea identificării cu eul, nu înseamnă încetarea relaţiei cu tru-pul, ci, mai curând, antrenarea corpului pentru activarea dorinţelor. Aceasta se poate face prin practică, exerciţiu, deprin-deri nevătămătoare, alimentaţie sănătoasă şi aşa mai departe. 2.Înţelepciunea este a doua etapă. Înţelepciunea, alături de disci-plină, va cultiva capacitatea de concentrare şi răbdarea de care aveţi nevoie pentru a vă armoniza gândurile, intelectul şi sentimen-tele cu lucrarea trupului. Le spunem copii-lor, când îi trimitem la şcoală: fiţi discipli-naţi şi folosiţi-vă mintea, şi numim aceasta educaţie, dar suntem departe de măiestrie. 3.Iubirea este a treia etapă. După ce vă disciplinaţi corpul cu înţelepciune şi inte-lectul prin studierea unei sarcini, procesul măiestriei implică să iubiţi ceea ce faceţi şi să faceţi ceea ce iubiţi. În sectorul comercial aceasta înseamnă să te îndrăgosteşti de ce-ea ce oferi; apoi, îţi vinzi dragostea sau en-tuziasmul potenţialilor clienţi. 4. Aban-donul de sine este etapa a patra. Acesta es-te locul intenţiei. Aici nu mai comandă trupul şi mintea şi pătrunzi în intenţie. „Există în univers o forţă incomensura-bilă, indescriptibilă, pe care şamanii (sluji-tori ai cultului şamanism = tămăduire miraculoasă, contactul cu lumea de dinco-lo, întâlnită la unele populaţii din nordul şi centrul Asiei şi la unele triburi din Indo-

nezia, Oceania, America şi Africa) o nu-mesc intenţie şi absolut tot ceea ce există în cosmos este conectat la intenţie printr-o ve-rigă de legătură”, este felul în care descrie Carlos Castaneda. Te relaxezi, apuci cu-reaua şi te laşi purtat de acceaşi putere ce transformă ghindele în stejari, florile în mere şi particolele microscopice în fiinţe umane. Apucaţi, aşadar, acea curea de sprijin şi creaţi-vă propria verigă de legătu-ră unică. Întregul cosmos vă include pe dumneavoastră şi sinele dumneavoastră disciplinat, înţelept, iubitor, precum şi toa-te gândurile şi sentimentele pe care le nu-triţi. Când vă abandonaţi, aveţi parte de iluminare şi vă puteţi consulta sufletul infi-nit. Atunci, puterea intenţiei devine dispo-nibilă şi vă poate duce oriunde simtiţi că sunteţi menit să mergeţi.Astăzi, când trăim într-o lume a in-ternetului şi a izolării, care ne mar-chează profund imaginea de sine şi implicit viaţa în ansamblul ei, afirm cu tărie, fără a mă hazarda, că ar fi necesară introducerea în educaţia şcolară timpurie de lecţii de psiho-logie, de dezvoltare personală, de inteligenţă emoţională, pentru cu-noaşterea mai bine a „sinelui”, astfel încât să putem avea perspectiva co-rectă.



Măsuri fiscal-bugetare în domeniul investiţiilor publice

ână la data de 30 iunie a fiecărui an, beneficiarii Pau obligaţia să analizeze şi să stabilească necesa-rul de credite bugetare destinate finanţării in-

vestiţiei în anul curent şi să solicite Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză amendarea contractelor de grant în sensul modificării tragerilor din grant, în cazul

în care există modificări ale eşalonării anuale a investi-ţiei.Beneficiarii nu pot contracta împrumuturi pe o peri-oadă fixă de 20 de ani sau până când valoarea contri-buţiei virate este egală cu valoarea grantului primit, cu excepţia împrumuturilor aferente implementării pro-

Avertismente de integritate pentru potenţiale conflicte de interese, în proceduri-le de achiziţie publicăAgenţia Naţională de Integritate, a emis la 21 ianuarie 2019, un comunicat referitor la activitatea agenţiei în anul 2018. În acest sens, prin intermediul sistemului PREVENT, Agenţia Naţională de Integritate a emis anul trecut 69 de avertismente de integritate pentru potenţiale conflicte de interese în proceduri de achiziţie publică cu o valoare totală de 523,5 milioane lei (112,2 milioane euro).Potenţialele conflicte de interese semnalate de sistem se referă la proceduri de achiziţie publică derulate de auto-rităţi contractante reprezentând consilii judeţene, primării, instituţii publice de la nivel central şi local, precum şi companii/societăţi comerciale la care statul este acţionar majoritar.Sistemul PREVENT gestionat de ANI are ca scop prevenirea conflictelor de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică, prin instituirea unui mecanism de verificare ex-ante. Sistemul identifică în mod automat prezumtivele relaţii ce pot exista între persoane relevante din autoritatea contractantă şi ofertanţi, în cadrul procedurilor de achiziţie publică.În anul 2018, sistemul a analizat, cu scopul de a detecta potenţiale conflicte de interese, peste 12.000 de proce-duri de achiziţie publică cu o valoare totală de peste 9 miliarde de euro (43,19 miliarde lei). Procedura cu cea mai mare valoare analizată de PREVENT în anul 2018 a fost de 2,87 miliarde lei (aproximativ 615 milioane euro), iar procedura cu cea mai scăzută valoare a fost de 500 lei (aproximativ 107 euro). Dintre cele peste 12.000 de proceduri analizate, 14% se referă la contracte finanţate din fonduri europene. Totodată, o treime dintre aceste proceduri conţin un număr total de 64.307 contracte subsecvente (loturi).În perioada octombrie – decembrie 2018, ANI a analizat prin intermediul sistemului informatic PREVENT, în vederea prevenirii conflictului de interese, un număr de 3.176 de proceduri de achiziţie publică cu o valoare to-tală de 202,93 milioane lei (aprox. 43,51 milioane euro). Dintre aceste proceduri, aproximativ 17% se referă la contracte finanţate din fonduri europene. Totodată, o treime din totalul procedurilor conţin 13.572 de contrac-te subsecvente (loturi). Mai mult decât atât, în aceeaşi perioadă au fost emise 9 avertismente de integritate în va-loare totală de 11,8 milioane lei (aprox. 2,5 milioane euro).Sistemul PREVENT a fost lansat la sfârşitul lunii iunie 2017 cu scopul de a preveni conflictele de interese în procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică prin instituirea unui mecanism de verificare ex-ante, din perspectiva situaţiilor care pot genera conflicte de interese în cadrul procedurilor iniţiate prin sistemul elec-tronic de achiziţii publice, astfel încât acestea să fie înlăturate fără a fi afectate respectivele proceduri. Concret, acest mecanism de prevenţie presupune analizarea datelor şi a informaţiilor introduse în Formularul de integri-tate de către persoana responsabilă din cadrul autorităţii contractante prin interconectarea sistemului PREVENT cu baze de date relevante (Oficiul Naţional al Registrului Comerţului - ONRC, Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date – DEPABD). Elementul de noutate al sistemului PREVENT este dat de faptul că acesta poate identifica, în mod automat, prezumtivele relaţii ce pot exista între persoane din autoritatea contractantă şi persoane din cadrul operatorilor economici ce au calitatea de ofertanţi în cadrul procedurilor de achiziţie iniţiate de către o autoritate contractan-tă.În cazul depistării unui posibil conflict de interese, ANI emite un avertisment de integritate, iar autoritatea con-tractantă trebuie să ia toate măsurile de îndepărtare a posibilului conflict de interese emis de sistemul PREVENT.

flash informativ

sursa: integritate.eu


Ec. Ecaterina-Milica DOBROTĂ

Jurist Adelina VRÂNCIANU

iectelor cu finanţare din fonduri europene şi refinanţa-rea împrumuturilor contractate anterior datei la care se semnează contractul de finanţare din Fond.

Prin Programul staţiuni balneare se transferă fonduri publice beneficiarilor unităţi administrativ-teritoriale pentru finanţarea următoarelor categorii de cheltuieli:· reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastruc-turii de transport care să faciliteze accesul la staţiunea balneară, în condiţiile legii;· reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea infrastruc-turii stradale şi pietonale;· modernizarea şi extinderea infrastructurii de utilităţi publice din staţiunea balneară;· construcţia, extinderea şi reabilitarea capacităţilor de tratament balnear, precum şi a capacităţilor turistice de alimentaţie publică şi cazare;· construcţia, extinderea şi reabilitarea obiectivelor de sănătate, culturale, sportive şi de agrement, în condiţii-le legii;· achiziţia, în scopul dezvoltării activităţii turistice, de imobile care nu sunt utilizate sau care nu sunt în exp-loatarea cu profil de turism;· achiziţia de echipamente, mobilier şi aparatură medi-cală specifice tratamentelor balneare;· achiziţia de mijloace de transport persoane, utilizabi-le exclusiv în scopuri turistice;· realizarea de centre de informare turistică şi dotarea acestora;· alte obiective de investiţii care asigură dezvoltarea staţiunilor balneare respective;· cheltuieli privind pregătirea profesională a persoane-lor cu calificări în domeniul HORECA şi a persoane-lor cu pregătire medical-sanitară, precum şi cheltuieli pentru locurile de muncă nou-create pentru persona-lul cu pregătire medical-sanitară.Prin Programul staţiuni balneare se alocă fonduri pu-

blice beneficiarilor societăţi comerciale, înfiinţate în conformitate cu prevederile Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru finanţarea următoarelor categorii de cheltuieli eligibile:· construcţia, extinderea şi reabilitarea de capacităţi turistice de alimentaţie publică şi cazare, precum şi a capacităţilor de tratament balnear, pe care respectivele societăţi comerciale le deţin;· construcţia, extinderea şi reabilitarea obiectivelor de sănătate, culturale, sportive şi de agrement din staţiu-nile balneare;· achiziţia de echipamente, mobilier şi aparatură medi-cală specifice tratamentelor balneare;· achiziţia de mijloace de transport persoane, utilizabi-le exclusiv în scopuri turistice;· realizarea de centre de informare turistică şi dotarea acestora;· alte obiective de investiţii prin care societăţile comer-ciale contribuie la dezvoltarea staţiunii balneare res-pective;· cheltuieli privind pregătirea profesională a persoane-lor cu calificări în domeniul HORECA şi a persoane-lor cu pregătire medical-sanitară, precum şi cheltuieli pentru locurile de muncă nou-create pentru persona-lul cu pregătire medical-sanitară;Societăţile care vor beneficia de sprijin financiar prin Programul staţiuni balneare trebuie să demonstreze capacitatea de asigurare a cofinanţării investiţiei, fiind necesar ca acesta să nu fie în dificultate, în conformita-te cu legislaţia în vigoare. Finanţarea din Programul staţiuni balneare se face în proporţie de 50% din chel-tuielile eligibile şi se acordă sub forma unei scheme de ajutor de stat de minimis, până la maximum 200.000 euro pentru cheltuielile ce vizează activităţi economi-ce. Profilul şi conţinutul activităţii în investiţiile efectu-ate de către beneficiarii Programului staţiuni balneare vor fi menţinute cel puţin 10 ani de la accesarea sume-lor din acest program; în caz contrar, beneficiarii vor rambursa integral sumele obţinute ca sprijin financiar potrivit legislaţiei în domeniul ajutorului de stat. Lu-crările de reabilitare, modernizare şi dezvoltare a uni-tăţilor turistice balneare respectă prevederile legislaţiei în vigoare din domeniul construcţiilor, al mediului şi al sănătăţii publice, precum şi al normelor de funcţiona-re în domeniul turistic balnear.Proiectele de investiţii efectuate în cadrul Programului staţiuni balneare trebuie să fie realizate în cel mult 12 luni de la încheierea acordului de finanţare, iar benefi-ciarii Programului staţiuni balneare au obligaţia ca pe perioada derulării proiectului de investiţii şi pe o peri-


oadă de cel puţin 10 ani de funcţionare să afişeze la loc vizibil, la sediul obiectivului, participarea la acest pro-gram. Modul şi forma în care se va efectua afişarea va fi precizat în schema de ajutor de stat de minimis.

Pentru a beneficia de finanţări în cadrul Programului staţiuni balneare, unităţile administrativ-teritoriale şi societăţile depun o cerere şi documentaţia de funda-mentare la CNSP.Schema de ajutor de stat de minimis pentru beneficia-rii Programului staţiuni balneare se va constitui şi ope-raţionaliza prin hotărâre a Guvernului, în conformita-te cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare.De asemenea, se aprobă programul "gROwth - inves-tim în copii, investim în viitor", ca program guverna-mental având ca obiect susţinerea financiară a investi-ţiilor private în construcţia şi/sau înfiinţarea, amenaja-rea şi dotarea de grădiniţe cu profil sportiv.Susţinerea financiară constă atât într-un ajutor neram-bursabil privind o parte din cheltuielile eligibile, cât şi în garantarea de către stat a unei părţi din creditul utili-zat de către investitor pentru construcţia şi/sau înfiin-ţarea, amenajarea şi dotarea grădiniţelor cu profil sportiv şi se repartizează astfel:· ajutor nerambursabil de până la 500.000 euro din cheltuielile eligibile, pentru construcţia şi/sau înfiinţa-rea, amenajarea şi dotarea grădiniţelor cu profil spor-tiv, plătit investitorului după terminarea lucrărilor şi obţinerea autorizaţiei de funcţionare provizorie de la Ministerul Educaţiei Naţionale;· garanţie în nume şi cont stat de maximum 50% din valoarea creditului contractat de investitor, excluzând dobânzile şi comisioanele aferente, cu condiţia ca

aceste credite să finanţeze exclusiv cheltuieli eligibile aferente proiectului, în cazul în care acesta apelează la finanţarea integrală sau parţială a acestor cheltuieli prin creditare. Garanţia se acordă prin intermediul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii sau Fondului Român de Contragarantare; · o alocare financiară nerambursabilă deductibilă din impozitul pe profit datorat anual de beneficiar pentru finanţarea cheltuielilor eligibile defalcată în tranşe ega-le pe o perioadă de 7 ani de la încheierea acordului de finanţare.Beneficiarii Programului sunt persoane juridice de drept privat, inclusiv organizaţii neguvernamentale, asociaţii, fundaţii şi/sau grupuri fiscale, astfel cum sunt prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, dar şi Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, asociaţiile şi fundaţiile, federaţiile sau cluburile sportive care iau iniţiativa construirii de grădiniţe cu profil sportiv. Schema de ajutor de stat pentru beneficiarii acestui program se va constitui şi operaţionaliza prin hotărâre de Guvern, în conformitate cu prevederile Ordonan-ţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind pro-cedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, pre-cum şi pentru modificarea şi completarea Legii concu-renţei nr. 21/1996, aprobată cu modificări şi comple-tări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările şi completările ulterioare.Obiectivele de investiţii ce vor fi propuse trebuie să în-deplinească standarde minime de construcţie, de ca-pacitate, de dotare generală şi sportivă, de personal de specialitate şi de echipamente sportive, standarde care vor fi detaliate în cadrul schemei de ajutor de stat.

Ajutorul nerambursabil, plătit în conformitate cu schema de ajutor de stat constituită în baza prezentei ordonanţe de urgenţă, va fi suportat din bugetul de stat, respectiv din bugetul Secretariatului General al

flash informativ - european


Gheorghe CAZAN



Preşedinţia şi Parlamentul Europei, au ajuns la un acord politic privind nor-mele de transparenţăPrintr-un comunicat de presă, Consiliul Europei informează faptul că Uniunea Europeană ia măsuri pentru a-şi atinge obiectivul de combatere a schimbărilor climatice. În urma acordului provizoriu, la care s-a ajuns săptă-mâna trecută, de a crea o nouă categorie de indici de referinţă pentru activităţile cu impact pozitiv în ceea ce pri-veşte emisiile de carbon, Uniunea Europeană îşi completează setul de norme pentru a încuraja investitorii să fie mai conştienţi de impactul activităţii lor economice asupra mediului.Preşedinţia română a Consiliului şi Parlamentul European au ajuns astăzi la un acord preliminar privind o pro-punere care introduce obligaţii în materie de transparenţă cu privire la modul în care societăţile financiare inte-grează factorii de mediu, sociali şi de guvernanţă în deciziile lor de investiţii.Redirecţionarea fondurilor către proiecte mai verzi, mai curate şi mai sustenabile necesită o mai bună conştien-tizare de către toţi participanţii la piaţă a impactului pe termen lung al deciziilor lor de investiţii. Pentru a realiza acest lucru, UE instituie astăzi un cadru în materie de transparenţă pentru a se asigura că investitorii sunt bine informaţi cu privire la impactul social şi de mediu al investiţiilor lor.Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor din România spune cu această ocazie: Investitorii instituţionali, cum ar fi administratorii de active sau societăţile de asigurare, primesc din partea clien-ţilor şi a beneficiarilor lor mandatul de a lua decizii de investiţii în numele acestora.Deşi aceste societăţi trebuie să respecte cerinţe juridice stricte pentru a se asigura că acţionează în acord deplin cu interesele clienţilor lor, nu au fost încă definite normele privind sarcinile şi informaţiile cu privire la impactul social şi de mediu al deciziilor lor de investiţii.Textul convenit astăzi stabileşte o abordare armonizată la nivelul UE cu privire la integrarea în procedurile in-vestitorilor instituţionali a riscurilor şi a oportunităţilor în materie de sustenabilitate.Acesta le impune să comunice:· procedurile lor în vigoare pentru integrarea riscurilor sociale şi de mediu în procesul lor de investiţii şi de con-siliere;· măsura în care riscurile respective ar putea avea un impact asupra profitabilităţii investiţiei;· atunci când investitorii instituţionali afirmă că urmăresc o strategie de investiţii „verzi”, informaţii privind modul în care această strategie este pusă în aplicare şi privind sustenabilitatea sau impactul asupra climei al pro-duselor şi portofoliilor lor.Regulamentul propus ar trebui, în practică, să limiteze eventuala „dezinformare ecologică”, şi anume riscul ca produsele şi serviciile care sunt comercializate drept sustenabile sau ecologice să nu îndeplinească în realitate obiectivele pretinse privind sustenabilitatea/clima.Următoarele etapeAcordul politic va fi transmis acum ambasadorilor la UE spre aprobare. Apoi va fi revizuit de către experţii ju-rişti-lingvişti. Parlamentul şi Consiliul vor fi invitate să adopte în primă lectură regulamentul propus.

Sursa: consilium.europa.eu

flash informativ european

Guvernului prin bugetul Comisiei Naţionale de Stra-tegie şi Prognoză.Contractele prin care Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Fon-dul Român de Contragarantare acordă garanţiile de

stat constituie titluri executorii şi au valoare de înscri-suri autentice.


Impactul posibil al blocării achiziţiilor europeneentru că au fost făcute fără acordul Comisiei PEuropene noile modificări intervenite prin adoptarea OUG 114/2018 care prevăd că "rea-

lizarea controlului ex ante pentru contractele finanţate din fonduri europene este performată de către autori-tăţile de management", ar putea echivala cu blocarea tuturor achiziţiilor pe fonduri europene.

Ca răspuns la modificările intervenite, la 25 februarie 2019 Comisia Europeană a trimis scrisoarea cu nr. Ares(2019)1058155 - 20/02/2019 prin care se atrage atenţia asupra faptului că modificările aduse sistemu-lui ex ante din România prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018 sunt împotriva recomandă-rilor specifice de ţară, în sensul că trebuie să existe o


EXPERT ACCESARE FONDURI STRUCTURALE ŞI DE COEZIUNE

EUROPENE

01 - 04 MARTIE 2018, BRAȘOV, HOTEL APOLLONIA

Detalii privind participarea se solicită la coordonatorul de curs: Olivia LIHU 0753 025 983021.311.71.01, 0234.313.320 e-mail: [email protected]

practici privind eligibilitatea proiectului; reguli de monitorizare și control aplicabile

singură instituţie, respectiv Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice, responsabilă cu controlul ex ante în România, indiferent de sursa de finanţare a contracte-lor de achiziţie publică/sectorială.În acest sens, Guvernul României, a pus în dezbatere publică un proiect de OUG care are un singur articol, pentru modificarea şi reglarea unor inadvertenţe. Acesta prevede că ANAP poate face controale ex-ante, dar la solicitarea autorităţilor contractante. În ce măsură poate rezolva problema semnalată de comisie este greu de spus. Nici din nota de fundamentare nu este foarte clar cum rezolvă. Este precizat însă faptul că în lipsa OUG ar apărea riscul diminuării gradului de cheltuire a fondurilor.Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea alineatului (2) al articolului 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guver-nului nr. 98/2017 privind funcţia de control ex ante al procesului de atribuire a contractelor/acordurilor-ca-dru de achiziţie publică, a contractelor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lu-crări şi concesiune de servicii, se află în dezbatere pu-blică şi porneşte de la necesitatea adoptării unor mă-suri urgente pentru asigurarea abordării unitare în ca-drul sistemului de control ex ante în domeniul achiziţi-ilor publice/sectoriale/concesiuni, în caz contrar existând riscul diminuării gradului de cheltuire a fon-durilor alocate, inclusiv a fondurilor europene, conse-cinţa cea mai gravă în acest caz reprezentând-o amâ-narea/întârzierea implementării unor proiecte de in-vestiţii majore, cu impact social şi economic la nivel naţional sau local.

Astfel, articolul 5, alineatul (2) din Ordonanţa de ur-genţă a Guvernului nr. 98/2017 privind funcţia de control ex ante al procesului de atribuire a contracte-lor/acordurilor-cadru de achiziţie publică, a contrac-telor/acordurilor-cadru sectoriale şi a contractelor de concesiune de lucrări şi concesiune de servicii, publi-

cată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.004 din 18 decembrie 2017, aprobată prin Legea nr. 186/2018, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(2) Controlul ex ante exercitat de ANAP potrivit prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă se desfă-şoară la solicitarea autorităţii contractante pe bază de liste de verificare şi vizează verificarea conformităţii cu dispoziţiile legale aplicabile din punctul de vedere al regularităţii şi calităţii.”Art. 1, alineatul 4 al Regulamentului 1303/2013 al Par-lamentului European şi Consiliului UE, arată că:„(4) În cazul în care un stat membru propune o modi-ficare a elementelor din acordul de parteneriat vizate de decizia Comisiei menţionată la alineatul (2), Comi-sia realizează o evaluare în conformitate cu alineatul (1) şi, după caz, adoptă o decizie, prin intermediul unor acte de punere în aplicare, de aprobare a modifi-cării în termen de trei luni de la data transmiterii pro-punerii de modificare de către statul membru.”În acest sens, statul membru are obligaţia să trimită propunerile la comisie, înainte de a lua orice măsură şi de a obţine acest acord. Surse din instituţiile implicate în implementarea fondurilor europene susţin că toate modificările au fost făcute fără implicarea şi consulta-rea instituţiilor europene, iar acest lucru ar fi atras re-proşuri din partea oficialilor europeni în cadrul unei întâlniri informale dintre reprezentanţii Comisiei şi cei ai Ministerului Fondurilor Europene, întâlnire care a avut loc săptămâna trecută.Toate acestea, sunt importante în vederea armonizării legislaţiei naţionale cu cea europeană prin aducerea la cunoştinţă a intenţiei modificărilor legislative tuturor partenerilor europeni.



av. Marin Ioana


Despre pensia ocupaţională

Guvernul pregăteşte în această perioadă o nouă lege prin care o parte din-

tre români vor avea şansa să pri-mească un nou tip de pensie pentru care oamenii vor cotiza cu o parte din salariul brut. Ministerul Muncii a elaborat proiectul de lege privind pensiile ocupaţionale care regle-mentează principiile înfiinţării schemelor de pensii şi de fonduri de pensii ocupaţionale, dreptul de a propune o schemă de pensii ocupa-ţionale şi autorizarea acestora.Conform proiectului, entităţile care pot administra fonduri, sunt: socie-tăţile de pensii constituite în baza prezentei legi, societăţile de pensii, societăţile de administrare a investi-ţiilor şi societăţile de asigurări care sunt autorizate să administreze fonduri de pensii administrate pri-vat şi/sau fonduri de pensii faculta-tive, societăţile de administrare a in-vestiţiilor şi societăţile de asigurări, autorizate în condiţiile prezentei

legi de către Autoritate, pentru acti-vitatea de administrare a fondu-rilor.

Aceste entităţi, pot furniza, opţio-nal, pensii ocupaţionale. Poate fi administrator, în sensul prezentei legi, orice entitate autorizată pentru această activitate într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European. Administratorii care au fost autorizaţi, avizaţi sau supuşi

unei proceduri similare în vederea funcţionării ca administrator de fonduri de pensii ocupaţionale într-un stat membru al Uniunii Europe-ne sau aparţinând Spaţiului Econo-mic European sunt exceptaţi de la cerinţa autorizării de către Autori-tate. Un administrator poate admi-nistra unul sau mai multe fonduri.Schema de pensii ocupaţionale tre-buie să conţină cel puţin următoa-rele: · tipul schemei de pensii ocupaţio-nale; · cuantumul şi periodicitatea con-tribuţiilor; · informaţii privind proporţiile de împărţire a contribuţiilor între an-gajator şi angajat, după caz; · metode prin care se pot efectua plăţi ale drepturilor participanţilor, precum şi frecvenţa, durata şi mo-dificarea acestor plăţi; · modalitatea de schimbare a cuan-tumului contribuţiilor;

flash legislativ Noutăţi privind pensiile militare de statLegea nr. 23 din 9 ianuarie 2019 pentru completarea art. 114 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice şi a art. 55 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, a fost publicat în Monitorul Oficial încă din luna ianuarie a acestui an.Parlamentul României adoptă prezenta lege.ART. ILa articolul 114 alineatul (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monito-rul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, după li-tera j) se introduce o nouă literă, litera j^1), cu următorul cuprins:"j^1) copiii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate sau în rezervă, mobilizaţi sau concentraţi în unităţi militare, decedaţi ca urmare a unor acţiuni specifice, prin accidente, catastrofe sau alte asemenea evenimente intervenite în timpul şi din cauza serviciului sau a unor misiuni şi operaţii în afara teritoriu-lui statului român, cărora li s-a deschis dreptul la pensie de urmaş în sistemul public de pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit art. 55 alin. (1^1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi com-pletările ulterioare."ART. IILa articolul 55 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins: "(1^1) De o pensie de urmaş egală cu baza de calcul prevăzută la art. 28, dacă optează pentru aceasta, pot benefici-a şi urmaşii militarilor, poliţiştilor ori funcţionarilor publici cu statut special, aflaţi în situaţiile prevăzute la alin. (1), cărora li s-a deschis dreptul la pensie de urmaş în sistemul public de pensii."Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

Sursa: Parlamentul României


continuare din nr. 112

· garanţiile oferite, după caz; · informaţii referitoare la vesting, după caz. Schema de pensii ocupaţionale poate fi de tip contribuţii definite sau contribuţii definite cu garanţii.

Dreptul de a propune o schemă de pensii ocupaţionale aparţine anga-jatorului, prin contractul colectiv de muncă, singur sau prin asociere cu alţi angajatori, angajatorului, sin-gur sau prin asociere cu alţi angaja-tori, în lipsa unui contract colectiv de muncă. Schema de pensii ocupaţionale este elaborată de către angajator. Toate informaţiile privind schema de pensii sunt furnizate de către anga-jator. Angajatorul stabileşte drep-turile şi obligaţiile sale pentru toţi angajaţii proprii, precum şi terme-nii şi condiţiile de participare la o schemă de pensii ocupaţionale, prin contractul colectiv de muncă. În absenţa unui contract colectiv de muncă, angajatorul aplică prevede-rile amintite prin intermediul con-tractului individual de muncă sau a altui tip de contract în baza căruia fiecare angajat îşi desfăşoară activi-tatea. Administratorul transmite angajatorului actele individuale de aderare spre a fi completate şi sem-nate de către fiecare angajat, viitor participant. Angajatorul transmite administratorului actele individuale de aderare completate. Emiterea de reglementări privind schema de pensii ocupaţionale. Autoritatea poate emite reglementări privind

regulile schemei de pensii ocupaţi-onale.Fiecare fond are un prospect dis-tinct şi autorizat şi este elaborat şi propus de către administrator, care furnizează toate informaţiile pri-

vind acesta.Potrivit prevederilor proiectului de lege propus de Ministerul Muncii, schemele de pensii ocupaţionale vor fi furnizate de administratori cu consultarea angajaţilor, dreptul de a propune o schemă de pensii ocupa-ţionale aparţinând angajatorului, singur sau prin asociere cu alţi an-gajatori.Un fond poate fi administrat numai de către un administrator autorizat în acest scop de către Autoritate. Iniţiativa constituirii unui fond aparţine exclusiv unui administra-tor autorizat, în conformitate cu decizia adoptată de către structura de conducere a acestuia potrivit competenţelor stabilite prin actul constitutiv.Participantul la un fond este: · angajatul, funcţionarul public sau persoana autorizată să desfăşoare o activitate independentă, potrivit le-gii, persoana care îşi desfăşoară ac-tivitatea în funcţii elective sau care este numită în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecăto-reşti, pe durata mandatului, mem-brul unei societăţi cooperative po-trivit Legii nr. 1/2005 privind orga-nizarea şi funcţionarea cooperaţiei, precum şi altă persoană care reali-

zează venituri asimilate salariilor, venituri din activităţi profesionale sau agricole, care aderă la un fond şi care contribuie sau/şi în numele că-reia s-au plătit contribuţii la un fond şi are un drept viitor la o pensie ocupaţională; · persoana pentru care un angaja-tor, în baza unor relaţii contractua-le, se obligă să plătească contribuţii la un fond, din care rezultă un drept viitor la o pensie ocupaţională; · persoana care acţionează ca pro-priul său angajator, exercită o acti-vitate independentă sau orice asoci-eri între acestea şi a semnat un con-tract de administrare încheiat cu un administrator. În categoria persoanelor fizice care exercită o activitate independentă sunt incluse şi persoanele asigurate în alte sisteme de asigurări sociale neintegrate în sistemul public de pensii. Aceste persoane negociază şi semnează direct cu administrato-rul, contractul de administrare al pensiei ocupaţionale şi un act indi-vidual de aderare la fond. La un fond pot participa angajaţii unuia sau ai mai multor angajatori.Dreptul la pensia ocupaţională se deschide, la cererea participantului, în condiţiile prevăzute de schemă şi prospect şi în conformitate cu le-gislaţia privind plata pensiilor pri-vate. Participantul are dreptul la o pensie ocupaţională de la data înde-plinirii condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii sau conform legi-lor care reglementează acordarea pensiei în cazul unor categorii pro-fesionale. Participantul al cărui ac-tiv personal nu este suficient pentru acordarea unei pensii ocupaţionale primeşte o plată unică sau plăţi eşa-lonate în rate pe o durată de maxi-mum 5 ani, la cerere. Activul personal este folosit numai pentru obţinerea unei pensii ocu-paţionale. Fac excepţie următoarele categorii: beneficiarii, persoanele pensionate de invaliditate pentru afecţiuni care nu mai permit relua-



Detalii privind participarea se solicită la coordonatorul de curs:

Cerasela VRÂNCEANU 0753 025987

021.311.71.01, 0234.313.320, e-mail: [email protected]

20 – 24 IUNIE 2018 MAMAIA, HOTEL RIVIERA

NOUA PLATFORMĂ A ACHIZIȚIILOR PUBLICE, SICAP

schimbări aduse de strategia de contractare pe etape începând cu 1 aprilie 2018

Detalii privind participarea se solicită la coordonatorul de curs: Adrian ADAMACHE 0753.025.977

021.311.71.01, 0234.313.320, e-mail: [email protected]

BUCUREȘTI, Centrul de conferințe Expert Aktiv Group

PLATFORMA ACHIZIȚIILOR PUBLICE, SEAP/SICAPnereguli şi soluții practice la problemele care pot

apărea în sistemul electronic12 – 14 APRILIE 2019,

rea activităţii, al căror activ personal la data acordării pensiei de invalidi-tate nu este suficient pentru a putea primi o pensie ocupaţională, per-

soanele al căror activ personal la da-ta pensionării pentru limită de vârs-tă, prevăzută la art. 108 alin. (2), nu este suficient pentru a putea primi

o pensie ocupaţională.


Primele beneficii aduse de preşedinţia Consiliului Uniunii Europene

inând cont de faptul că în Ţacest an, România deţine pre-şedinţia Consiliului Uniunii

Europene, este imperios necesar să se asigure un model de protecţie socială mai sănătos, aliniat modele-lor de bune practici din statele membre. Una dintre măsurile nece-sare şi urgente a fi luate este modifi-carea Legii nr.61/1993 privind alo-caţia de stat pentru copii, republi-cată, cu modificările şi completările ulterioare şi majorarea cuantumului alocaţiei de stat pentru copii.În România, alocaţia de stat pentru copii reprezintă 4% din valoarea sa-lariului minim brut pe ţară garantat în plată, sub media statelor membre ale Uniunii Europene care se situ-ează la 9% din venitul salarial mi-nim. Totodată, conform statistici-lor, riscul de sărăcie în rândul copii-lor este de 32,2% în anul 2017 faţă de media UE de 20,2% media UE.În acest sens, Ordonanţa de urgen-ţă a Guvernului nr. 9/2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, precum şi pentru mo-dificarea art. 58 alin. (1) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoane-lor cu handicap, a intrat în vigoare la 22 februarie 2019.Prin Legea nr.61/1993 privind alo-caţia de stat pentru copii, a fost ins-

tituit acest beneficiu de asistenţă socială ca drept constituţional, uni-versal acordat tuturor copiilor, fără discriminare. Alocaţia de stat pen-tru copii este o formă de ocrotire a statului, care asigură familiilor cu copii venituri suplimentare ce pot asigura creşterea şi îngrijirea copii-lor, într-un mediu de viaţă cât mai adecvat creşterii şi dezvoltării ar-monioase a acestora.Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările şi completările ulteri-oare, care instituie acordarea aces-tui drept şi stabileşte cuantumul alocaţiei a fost modificată ultima dată în anul 2015, cuantumul cres-când de la 42 lei la 84 lei pentru co-piii care au împlinit vârsta de 2 ani şi de la 84 lei la 200 lei, pentru copiii până la vârsta de 2 ani şi copiii cu di-zabilităţi.De asemenea, pentru asigurarea coerenţei legislative este necesară şi modificarea Legii nr.448/2006 pri-vind protecţia şi promovarea drep-turilor persoanelor cu handicap, re-publicată, cu modificările şi com-pletările ulterioare. Totodată, ţi-nând cont de faptul că s-a renunţat la raportarea cuantumului alocaţiei de stat la nivelul indicatorului social de referinţă (ISR), este necesară in-troducerea unei reglementări care să asigure actualizarea alocaţiei de

stat pentru copii ca şi în cazul altor beneficii de asistenţă socială, cum ar fi de exemplu stimulentul de in-serţie prevăzut la art.7 din Ordo-nanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi in-demnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, cu modificările şi comple-tările ulterioare.În considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public, cu influenţă directă asupra creşterii nivelului de trai a celor 3,6 milioane de copii ce primesc, în prezent alocaţia de stat şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare a căror reglementare nu poate fi amâ-nată, se impune adoptarea de mă-suri imediate pe calea ordonanţei de urgenţă.Neadoptarea măsurii de creştere a cuantumului alocaţiei de stat pen-tru copii, ar reprezenta nerespecta-rea destinaţiei şi scopului pentru ca-re a fost suplimentat bugetul Minis-terului Muncii şi Justiţiei Sociale, ţi-nând cont de prevederile art.61 alin.(1) din Constituţia României potrivit căruia, Parlamentul este or-ganul reprezentativ suprem al po-porului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.

Sursa: guv.ro


Specialişti HRRevista de Achiziţii Publice


Prof.univ.dr. Ion VERBONCUAcademia de Studii Economice din Bucureşti

CUM CONDUCEM?Între amatorism şi profesionalism (V)

Profesionalizarea managerilor şi a managementului din România, în special la nivelul organizaţiilor (pu-blice şi private) reprezintă, indiscutabil, cea mai

importantă modalitate de eficientizare şi, ca atare, tre-buie abordată cu seriozitate şi corelativ cu situaţia poli-tică şi economică în care ne aflăm. Sunt multe aspecte de clarificat în materie de profesionalizare a manageri-lor şi a managementului, primul dintre acestea referin-du-se la actorii principali ai proceselor de management, respectiv managerii. Într-un asemenea context, între-barea ce este managerul profesionist?, vine de la sine.Deşi pare de necrezut, sunt încă mulţi specialişti în management (!) care consideră că manager este doar persoana care conduce organizaţia, adică directorul ge-neral sau preşedintele acesteia. Nimic mai fals întrucât manager este persoana care, în virtutea sarcinilor (atri-buţiilor), competenţelor şi responsabilităţilor conferite postului ocupat, exercită procese de management, adi-că adoptă decizii prin care influenţează deciziilor şi ac-ţiunile altor persoane. Ca atare, manageri sunt directo-rul general, directorii executivi, şefii de servicii, şefii de secţie de producţie, şefii de birouri, şefii de ateliere de producţie, maiştrii ş.a.m.d., fiecare din aceştia fiind ne-mijlocit implicat în previziunea, organizarea, coordo-narea, antrenarea şi control-evaluarea prestaţiei execu-tanţilor. Aceste multiple ipostaze în care se află mana-gerii explică intensitatea exercitării anumitor funcţii ale managementului, dar şi importanţa deciziilor adoptate în economia deciziilor organizaţiei. Ce fac managerii? Simplu: conduc şi gestionează organizaţia sau o componentă a acesteia, adică:· fundamentează şi adoptă decizii de management în perimetrul:- previziunii (stabilirea obiectivelor, conturarea modali-tăţilor de realizare, dimensionarea resurselor, preciza-rea termenelor intermediare şi finale, obţinerea de avantaje competitive etc; aceste aspecte se regăsesc în principalele „produse” ale previziunii – prognoze, stra-tegii, politici şi programe);- organizării (defalcarea obiectivelor, asigurarea condiţii-lor procesuale şi structural-organizatorice necesare, dotarea cu personal de specialitate a posturilor, asigura-rea condiţiilor informaţionale şi metodologico-mana-geriale corespunzătoare etc.);- coordonării (armonizarea deciziilor personalului din subordine, axată pe o comunicare adecvată manageri-executanţi);- antrenării (facilitarea participării personalului la stabili-rea şi realizarea obiectivelor printr-o motivare materia-lă şi moral-spirituală corespunzătoare);

- controlului (efectuarea controlului ierarhic, periodic şi final) şi evaluării (evidenţierea şi analiza cauzală a rezul-tatelor obţinute, vis-a-vis de obiectivele asumate).· folosesc mecanisme decizionale specifice (acte sau procese de-cizionale), funcţie de natura, complexitatea, dificulta-tea obiectivelor şi de variabilele endogene şi exogene cu influenţe asupra problemelor decizionale ce urmează a fi soluţionate).· apelează un instrumentar managerial variat, cu sisteme (metode complexe), metode şi tehnici de management variate (generale sau specifice), care facilitează funda-mentarea şi adoptarea deciziilor.· folosesc şi valorifică metodologii de proiectare/reproiectare şi în-treţinere a funcţionării managementului adecvate.· promovează stiluri variate de management pentru a facilita participarea activă, responsabilă a executanţilor la/în stabilirea şi realizarea obiectivelor.Pentru a-şi exercita aceste prerogative şi pentru a-şi în-deplini rolurile foarte importante ce le revin în organi-zaţie – fundamentarea şi adoptarea deciziilor, monitorizarea operaţionalizării acestora – managerii trebuie să dispună de cunoştinţe, calităţi şi aptitudini manageriale şi profe-sionale, adică să fie competenţi. Managerii profesionişti sunt acei manageri veritabili, cu autoritate personală



corespunzătoare autorităţii oficiale conferită de post, adică manageri care ştiu management. În opinia noas-tră, profesionalismul managerilor lor se traduce, în principal, prin:

· Ştiu semnificaţia şi conţinutul proceselor de management şi ale funcţiilor acestora şi le exercită în ra-port de specificitatea domeniului condus;· Acordă atenţia cuvenită fiecărei funcţii manageriale, plecând de la rolurile pe care acestea le au în economia proceselor de management şi în asigurarea funcţionali-tăţii organizaţiei şi/sau componentei procesuale ori structurale conduse nemijlocit;· Dispun de abilităţi de soluţionare a conflictelor şi de asigurare a unui climat organizaţional proprice împlini-

rii profesionale şi personale a executanţilor;· Stăpânesc configuraţia sistemului de management şi mecanismele intime de funcţionare a fiecărui subsis-tem - de la cel metodologico-managerial, la cel decizio-nal şi informaţional, de la subsistemul organizatoric la managementul resurselor umane – plecând de la pre-misa că, la nivelul acestora, găseşte condiţii prielnice pentru îndeplinirea rolurilor ce-i revin în organizaţie, pentru conducerea şi gestiunea eficientă şi eficace a do-meniului condus;· Sunt deschişi la schimbare, valorifică factorii favori-zanţi şi luptă pentru atenuarea sau eliminarea factorilor de rezistenţă la schimbare;· Au o capacitate creativ-inovativă ridicată în soluţiona-rea problemelor cu care se confruntă domeniul con-dus;· Sunt predispuşi la învăţare continuă şi încurajează şi pe alţii să-şi îmbunătăţească condiţia profesională prin participarea la diverse cursuri de formare ori perfecţio-nare profesională continuă;· Se implică activ, efectiv şi responsabil pentru obţine-rea de performanţe manageriale şi economico-financi-are, acestea fiind o veritabilă carte de vizită;Ştiu ce să facă şi cum să facă (sunt deopotrivă manageri şi leaderi)!


Exercitarea controlului achiziţiilor publice de către Curtea de Conturi

e parcursul desfăşurării oricărei acţiuni de con-Ptrol/audit membrii echipei de control/audit tre-buie să discute şi să analizeze constatările cu per-

soanele implicate în activităţile supuse verificării, pre-cum şi cu conducerea entităţii controlate/auditate, în vederea elucidării cauzelor şi împrejurărilor care au condus la producerea deficienţelor constatate, precum şi a consecinţelor economico-financiare şi sociale ale acestor deficienţe asupra activităţii entităţii. În acest sens, auditorii publici externi solicită notă de relaţii. În această notă de relaţii se descriu constatările în le-gătură cu care se solicită informaţii, se formulează în-trebări pentru clarificarea împrejurărilor şi a cauzelor care au condus la apariţia deficienţelor şi se stabileşte termenul până la care trebuie prezentate răspunsurile însoţite de actele şi documentele care probează aceste răspunsuri. Nota de relaţii se înregistrează la registra-tura entităţii controlate/auditate. În situaţia în care o persoană refuză să răspundă la întrebările formulate în nota de relaţii, auditorii publici externi vor menţiona despre acest lucru în raportul de control/audit.Nota de relaţii se solicită persoanelor cu atribuţii în do-meniul în care s-au constatat deficienţele, precum şi al-

tor persoane fizice sau juridice care deţin date şi infor-maţii în legătură cu aceste deficienţe. Atât în relaţia cu reprezentanţii legali ai entităţii, cu personalul acesteia, cât şi cu cei din afara entităţii, auditorii publici externi sunt obligaţi să adopte o atitudine constructivă şi un comportament care să nu prejudicieze imaginea Curţii de Conturi, aşa cum se prevede în Codul de conduită etică şi profesională a personalului Curţii de Conturi, aprobat de plen. Persoanele cărora le sunt adresate notele de relaţii sunt obligate să prezinte orice informaţii, acte sau docu-mente relevante pentru susţinerea răspunsurilor la în-trebările din notele de relaţii. Nota de relaţii poate fi so-licitată în orice etapă a controlului/auditului, în aceasta fiind formulate întrebări precise, care să conducă la cla-rificarea împrejurărilor în care s-au produs deficienţele reţinute de membrii echipei de control/audit. Nota de relaţii se solicită şi persoanelor cu atribuţii în domeniul în care s-au constatat deficienţe, care la data controlului/auditului nu mai sunt angajate la entitatea controlată/auditată, inclusiv persoanelor care au asi-gurat conducerea entităţii în perioada supusă verificării şi care la data controlului nu mai au această calitate.




Aceste note de relaţii se obţin cu sprijinul şi prin inter-mediul entităţii verificate.În situaţia în care auditorii publici externi trebuie să so-licite nota de relaţii unor persoane care îndeplinesc funcţia de conducător al unui organ central de speciali-tate al administraţiei publice centrale, de conducător al unei autorităţi publice centrale de specialitate cu carac-ter autonom sau de secretar de stat, această solicitare se va transmite prin intermediul departamentului de spe-cialitate, însoţită de o adresă de înaintare semnată de şe-ful de departament.

În acelaşi mod se va proceda şi în cazul persoanelor ca-re la data efectuării verificării nu mai au calitatea de an-gajat/conducător al entităţii verificate, fiind numite sau alese în funcţii de demnitate publică. Referitor la modul de întocmire a notei de relaţii, trebu-ie să se ţină cont şi de următoarele reguli: · notele de relaţii să se solicite persoanei fizice (sau mai multe), salariată a autorităţii contractante, care nu şi-a îndeplinit ori şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţii-le de serviciu, fie persoanei juridice (sau mai multe) că-reia i s-a externalizat activitatea unui compartiment (ex. de achiziţii publice), dar care nu şi-a îndeplinit ori şi-a îndeplinit în mod defectuos (fără respectarea prevede-rilor legale) obligaţiile contractuale; · întrebările adresate persoanei cu atribuţii ar putea fi formulate astfel încât prin răspunsurile primite să se poată stabili dacă persoana respectivă a cunoscut sau nu prevederea normativă încălcată şi consecinţele aces-teia, iar în cazul în care a cunoscut cel puţin unul din aceste aspecte, să se consemneze şi care au fost cauzele neluării măsurilor de corectare; · în conţinutul acesteia să se introducă formulări închi-se, de tipul, „Vă rugăm să confirmaţi faptul că aţi pre-zentat toate documentele/actele justificative care pu-teau proba afirmaţiile făcute, orice alte documente considerate de dumneavoastră necesare clarificării îm-prejurărilor în care s-au produs deficienţele constatate, precum şi dacă mai aveţi ceva de adăugat.”, astfel încât să se minimizeze situaţiile în care entitatea auditată să

prezinte în instanţă probe „noi”. Confirmarea - constă în primirea unui răspuns scris de la o persoană fizică sau juridică, independentă de enti-tatea supusă verificării, pentru a stabili acurateţea in-formaţiilor furnizate de entitatea verificată ori pentru a corobora informaţiile conţinute în înregistrările conta-bile ale acesteia cu cele primite de la sursele externe; Recalcularea - presupune verificarea acurateţei calcule-lor aritmetice din documentele justificative şi din înre-gistrările contabile, prin reluarea calculelor; Reefectuarea - presupune aplicarea de către auditorul public extern, în mod independent, a procedurilor care au fost efectuate anterior de către entitatea verificată. De exemplu, dacă selecţia ofertelor dintr-un proces de licitaţie este dependentă de îndeplinirea anumitor crite-rii, procesul de selectare a ofertelor ar putea fi reefec-tuat pentru a testa dacă a fost aleasă oferta corectă. În cazul în care apar probleme de natură tehnică, se poate solicita efectuarea unei expertize tehnice.Auditorii publici externi utilizează proceduri de audit pentru a determina dacă există evenimente ulterioare ce au apărut în perioada cuprinsă între finalul perioadei supusă verificării şi data finalizării raportului de con-trol/audit, care pot avea ca rezultat abateri de la legali-tate şi, prin urmare, ar putea avea impact asupra con-cluziilor sau a raportului de control/audit. În mod nor-mal, astfel de proceduri implică investigaţii, obţinerea punctului de vedere al conducerii sau revizuirea cores-pondenţei relevante, a minutelor întâlnirilor, a rapoar-telor publicate sau a informaţiilor financiare pentru pe-rioadele următoare (lunar, trimestrial) etc. În cazul în care abordarea controlului/auditului se ba-zează mai mult pe teste de detaliu, în continuare se pre-zintă procedurile de audit (teste de detaliu) care se apli-că asupra elementelor selectate din categoriile de ope-raţiuni economice (tuturor elementelor, unor elemente sau eşantionului) pentru a se obţine probe de audit sufi-ciente şi adecvate referitor la conformitatea obiective-lor specifice verificate cu reglementările ce le sunt apli-cabile.

Acest obiectiv a fost verificat în etapa de planificare a controlului/auditului. În cazul în care cu această ocazie

Revista de Achiziţii Publice continuare în numărul următor


NOUA PLATFORMĂ A ACHIZIȚIILOR PUBLICE, SICAPschimbări aduse de noutățile legislative adoptate în 2018

11 – 14 OCTOMBRIE 2018, SOVATA, HOTEL DANUBIUS

ÎNSCRIERE Confirmarea participării dumneavoastră se face prin completarea formularului de înscriere transmis la e-mail: [email protected], [email protected] sau fax: 031/428.37.35, 0234/313.320 Coordonator eveniment: Cerasela VRÂNCEANU 0753 025 987

au fost identificate abateri de la legalitate privind orga-nizarea şi implementarea sistemului de control intern (inclusiv audit intern), în etapa de execuţie a controlu-lui/auditului se întocmeşte un document de lucru în care se înscriu procedurile de audit utilizate (teste de control, inspecţia documentelor şi procedurilor inter-ne, intervievarea persoanelor cu atribuţii, reefectuarea şi observarea), eşantioanele verificate, nivelul de încre-dere acordat sistemului de control intern, constatările, concluziile şi recomandările auditorilor publici externi. În documentul de lucru, sunt cuprinse procedurile de audit utilizate pentru culegerea probelor de audit refe-ritor la respectarea prevederilor legale privind elabora-rea şi implementarea sistemului de control intern/ma-nagerial (inclusiv audit intern) la entitatea verificată.În cadrul acestui obiectiv se au în vedere, în principal, următoarele obiective specifice:

Efectuarea inventarierii şi a evaluării/reevaluării tuturor elementelor patrimoniale (toate bunurile aparţinând domeniului public şi privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, aflate în administra-rea entităţii verificate), înregistrarea în evidenţa conta-bilă a rezultatelor obţinute în urma acestor operaţiuni, precum şi înregistrarea în evidenţele cadastrale şi de publicitate imobiliară; asigurarea integrităţii bunurilor patrimoniale. Procedurile de audit utilizate de către echipa de con-trol/audit vor fi: inspecţia documentelor privind organi-zarea şi efectuarea operaţiunilor de inventariere, a do-cumentelor întocmite cu ocazia valorificării rezultate-lor inventarierii; intervievarea persoanelor cu atribuţii; ob-servarea proceselor interne desfăşurate de către persoa-nele din cadrul entităţii verificate cu privire la gestiona-rea patrimoniului; proceduri analitice: compararea rezul-tatelor inventarierii, din documentele întocmite cu această ocazie, cu soldurile conturilor contabile din ba-lanţa de verificare întocmită la sfârşitul anului; Cu ajutorul procedurilor amintite, se culeg probe de

audit pentru a afla dacă: · inventarierea tuturor elementelor patrimoniale a fost efectuată la termenul prevăzut de lege; · reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale a fost efectuată conform prevederilor legale; · au fost respectate prevederile legale privind organiza-rea şi efectuarea inventarierii anuale; · a fost efectuată operaţiunea de inventariere în cazurile speciale prevăzute de lege (fuziune, divizare, lichidare); · a fost stabilită natura lipsurilor/pierderilor/pagube-lor/deprecierilor constatate şi/sau natura plusurilor şi au fost făcute propuneri privind modul de regularizare a diferenţelor dintre datele din contabilitate şi situaţia faptică; · rezultatele inventarierii au fost consemnate într-un proces verbal şi dacă au fost valorificate; · există deprecieri/lipsuri ale activelor, consemnate în procesul verbal de inventariere, dar pentru care condu-cătorul nu a luat măsuri (uzura fizică, casare); · rezultatele inventarierii elementelor de natura active-lor, datoriilor şi capitalurilor proprii au fost înscrise în registrul inventar, grupate după natura lor, conform posturilor din bilanţ; · registrul inventar a fost actualizat cu intrările şi ieşirile din perioada cuprinsă între momentul inventarierii şi data încheierii exerciţiului financiar; · au fost reţinute garanţiile băneşti persoanelor care îndeplinesc calitatea de gestionar, în cuantumul prevă-zut de legislaţia în vigoare sau au fost constituite depo-zite bancare, pe seama entităţii la care persoana are cali-tatea de gestionar; · imobilele deţinute au fost înregistrate în evidenţele ca-dastrale şi de publicitate imobiliară; · la trecerea unor bunuri din domeniul public în dome-niul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teri-toriale au fost respectate prevederile legale; · au fost respectate prevederile legale cu ocazia dării în administrare a bunurilor din domeniul public; · au fost identificate bunurile care fac parte din dome-niul public; · au fost respectate prevederile legale privind preda-rea/preluarea patrimoniului cu ocazia înfiinţării/reor-ganizării/restructurării unor entităţi/domenii de acti-vitate; · a fost întocmit/actualizat inventarul bunurilor din domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ teritoriale, aprobat de către organele competente şi pu-blicat în monitorul oficial; · a fost efectuată şi aprobată inventarierea tuturor bu-nurilor aparţinând domeniului public. Fundamentarea cheltuielilor cu achiziţiile publice şi sectoriale înscrise în proiectul de buget propriu, autori-zarea, legalitatea şi necesitatea modificărilor aduse pre-


Viorel BULMEZ


Continuare din numărul 133

Prin Cadrul financiar multianual 2014 – 2020, do-meniul Afaceri interne, sunt instituite instru-mente de sprijin financiar din partea Uniunii Eu-

ropene destinate să sprijine consolidarea spaţiului de li-bertate, securitate şi justiţie prin asigurarea continuităţii implementării măsurilor necesare atingerii obiectivelor strategice stabilite şi urmărite prin programele de fi-nanţare anterioare, dar şi prin eficientizarea şi mai buna focalizare a finanţării din partea Uniunii Europene în baza programărilor strategice, multianuale, elaborate de către fiecare stat membru, în dialog cu Comisia Eu-ropeană. În acest sens, Guvernul României a emis Ho-tărârea Guvernului nr. 116/2019 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 48/2015 privind stabilirea sistemului de management şi control în vede-rea gestionării fondurilor acordate României prin Ca-drul financiar multianual 2014-2020, domeniul Afaceri interne.

Astfel, prin Fondul pentru azil, migraţie şi integrare (FAMI), instituit prin Regulamentul (UE) nr.516/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 apri-lie 2014, se are în vedere finanţarea acţiunilor ce au ca scop gestionarea integrată a migraţiei.Prin Fondul pentru securitate internă (FSI), care cu-prinde instrumentul de sprijin financiar pentru coope-

rarea poliţienească, prevenirea şi combaterea criminali-tăţii şi gestionarea crizelor, instituit prin Regulamentul (UE) nr. 513/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014 şi instrumentul de sprijin financiar pentru frontiere şi vize, instituit prin Regula-mentul (UE) nr. 515/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014, se urmăreşte spriji-nirea punerii în aplicare a Strategiei de securitate inter-nă a Uniunii Europene, printr-o abordare coerentă şi amplă a cooperării în domeniul aplicării legii, inclusiv în domeniul gestionării frontierelor externe ale Uniunii Europene.La nivel naţional, prin Hotărârea Guvernului nr. 962/2014 privind desemnarea autorităţii responsabile pentru Cadrul financiar multianual 2014-2020, dome-niul Afaceri interne, Ministerul Afacerilor Interne a fost desemnat, prin Direcţia Schengen (actualmente Direcţia Fonduri Externe Nerambursabile), în calitate de autoritate responsabilă (AR) pentru gestionarea fondurilor acordate României prin Cadrul financiar multianual 2014-2020, domeniul Afaceri interne.Prin Hotărârea Guvernului nr.48/2015 privind stabili-rea sistemului de management şi control în vederea gestionării fondurilor acordate României prin Cadrul financiar multianual 2014-2020, domeniul Afaceri in-terne, au fost stabilite elementele esenţiale ale sistemu-lui de management şi control în vederea gestionării FAMI şi FSI, precum şi măsuri referitoare la manage-mentul financiar şi programarea bugetară a fondurilor, la angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuieli-lor la nivelul programelor naţionale, precum şi la prin-cipalele aspecte ce trebuie avute în vedere de către auto-ritatea responsabilă sau de către autorităţile delegate stabilite prin actele de finanţare ce urmează a fi înche-iate cu beneficiarii.Prin prezentul proiect de act normativ sunt propuse o serie de modificări/completări ale Hotărârii Guvernu-lui nr.48/2015, între care:· eliminarea prevederii potrivit căreia autoritatea res-ponsabilă efectuează, individual sau împreună cu auto-rităţile delegate, misiuni de monitorizare, precum şi

vederilor iniţiale ale bugetelor publice referitor la aceste achiziţii, precum şi legalitatea angajării, lichidării, ordo-nanţării şi plăţii cheltuielilor din fonduri publice (în limita creditelor bugetare aprobate şi numai în legătură cu activitatea entităţii publice respective, în conformi-tate cu legislaţia care le reglementează, cu încadrarea în limita angajamentelor asumate, cu aprobarea conducă-

torului entităţii publice, cu avizul compartimentelor de specialitate şi viza pentru controlul financiar preventiv propriu).



Instrumente de sprijin din partea Uniunii Europene pentru consolidarea spaţiului de libertate, securitate şi

justiţie



Continuare din numărul 135

controale la faţa locului pe bază de eşantion, pentru proiectele de grant, deoarece această atribuţie se reali-zează de AR în cadrul misiunilor de verificare ale atri-buţiilor delegate AD FAMI;· instituirea unei trimiteri concrete la Regulamentul (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 aprilie 2014, la Regulamentul de pu-nere în aplicare (UE) 2015/840 al Comisiei din 29 mai 2015 privind controalele efectuate de autorităţile res-ponsabile în temeiul Regulamentului (UE) nr. 514/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului de stabilire a dispoziţiilor generale privind Fondul pen-tru azil, migraţie şi integrare, precum şi instrumentul de sprijin financiar pentru cooperarea poliţienească, pre-venirea şi combaterea criminalităţii şi gestionarea crize-lor, precum şi la regulamentele specifice, în ceea ce pri-veşte efectuarea controalelor la faţa locului.

Referitor la atribuţia de control administrativ, a fost eli-minată sintagma “ale tuturor cheltuielilor”, pentru a re-da cât mai clar atribuţia de control din sarcina autorită-ţii responsabile şi a autorităţilor delegate, respectiv fap-tul că acestea efectuează controale administrative, pe bază de eşantion, în timpul implementării. Art.12 din Regulament reprezintă transpunerea într-o normă juridică a considerentului 12 din preambulul ac-tului european, potrivit căruia Statele membre ar tre-bui, într-un mod coerent cu principiul proporţionalită-ţii şi cu necesitatea de a se minimiza sarcina administra-tivă, să instituie un parteneriat cu autorităţile şi organis-mele vizate pentru a dezvolta şi pentru a implementa programele lor naţionale pe întreaga perioadă multia-nuală. Inclusiv art. 1 Obiectiv şi domeniu de aplicare al Regulamentului se referă la stabilirea normelor gene-rale de aplicare a regulamentelor specifice în ceea ce priveşte, printre altele, parteneriatul.Prin urmare, având în vedere faptul că preambulul Ho-tărârii Guvernului nr.48/2015 face trimitere la Regula-mentul 514/2014, apreciem că reglementările referi-toare la proiectele implementate în parteneriat pot fi considerate ca intrând în obiectul de reglementare al

Hotărârii Guvernului nr. 48/2015, acesta fiind circum-scris sistemului de management în vederea gestionării fondurilor ce fac obiect al hotărârii de Guvern.În acest context, menţionăm faptul că în domeniul fon-durilor europene nerambursabile, parteneriatele sunt reglementate prin legislaţia specifică aplicabilă fiecărui fond în parte. Spre exemplu, pentru fondurile europe-ne structurale şi de investiţii, legislaţia specifică aplica-bilă, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, aprobată prin Legea nr.105/2016, cu modificările şi completările ulterioare, conţine prevederi prin care se reglementează aspecte legate de parteneriatele derulate în domeniul proiectelor ce fac obiect al actului norma-tiv anterior menţionat.Scopul reglementărilor îl reprezintă stabilirea unui ca-dru general pentru proiectele implementate în partene-riat cu finanţare din fondurile dedicate domeniului Afaceri interne, neavând impact asupra obiectului de reglementare al ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.39/2018 privind parteneriatul public-privat, cu mo-dificările şi completările ulterioare. Pe cale de consecin-ţă, norma reglementată nu are caracter derogatoriu, ne-fiind aplicabile prevederile art. 63 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată:· modificarea reglementărilor privind managementul financiar şi programarea bugetară a fondurilor, având în vedere recomandările Autorităţii de audit de pe lângă Curtea de Conturi a României şi necesitatea clarificării situaţiilor în care beneficiarii proiectelor pot solicita prefinanţare şi rambursare, precum şi pentru simplifi-carea procedurilor privind transferul sumelor către be-neficiari şi celelalte autorităţi desemnate;· introducerea posibilităţii ca autoritatea responsabilă să poată asigura, din bugetul de stat, sumele reprezen-tând contribuţia financiară UE cuvenită beneficiarilor proiectelor de monopol cu titlul de rambursare a chel-tuielilor efectuate, în cazul indisponibilităţii temporare a fondurilor europene. De asemenea, a fost reglemen-tată posibilitatea pentru autoritatea responsabilă de a plăti prefinanţarea şi/sau rambursa sumele cuvenite beneficiarilor în una sau mai multe tranşe în perioada de implementare a proiectului;· introducerea posibilităţii pentru beneficiari ca sumele aferente fondurilor externe nerambursabile virate ero-nat în conturile de venituri ale bugetului de state să fie restituie de către unităţile Trezoreriei Statului, din con-turile în care au fost încasate, însă la cererea scrisă a or-donatorului de credite plătitor sau beneficiar.



flash informativ-legislativ

Utilizarea standardelor în procedurile de achiziţii din sectorul public

Asociaţia de Standardizare din România, prin Organis-mul Naţional de Standardi-

zare, a emis în 2018, Ghidul privind utilizarea standardelor în procedu-rile de achiziţii din sectorul public, ghid destinat a fi utilizat în cadrul organizării şi desfăşurării achiziţii-lor din sectorul public, atunci când în documentaţia de atribuire se fac trimiteri la standarde sau la alte do-cumente de standardizare. Ghidul prezintă principii şi îndrumări refe-ritoare la modul de redactare a refe-rinţelor la standarde, pentru urmă-toarele documente de standardi-zare: · standarde române care adoptă standarde europene;· standarde române care adoptă standarde internaţionale; · standarde române originale; · standarde naţionale originale ale altor ţări; · alte documente de standardizare. Scopul acestuia, este de a explica importanţa utilizării standardelor pentru asigurarea respectării prin-cipiilor transparenţei şi a competi-ţiei reale în procedurile de achiziţii publice, în vederea utilizării fondu-rilor publice în mod eficient. Apli-carea acestui ghid conduce la evita-rea confuziilor, reclamaţiilor şi con-testaţiilor care ar putea să apară datorită neînţelegerii corecte a tri-miterilor la standarde sau a preve-derilor tehnice pe care acestea le conţin. Prin utilizarea sa, se respec-tă cele mai bune practici existente în spaţiul european şi internaţional si poate fi utilizat şi în cadrul desfă-şurării proiectelor finanţate din fonduri publice europene sau în ca-drul achiziţiilor din sectorul privat.Standardele sunt instrumente teh-nice recunoscute pentru creşterea competitivităţii economice şi pen-tru sprijinirea implementării regle-mentărilor.

Fiind conforme cu stadiul actual al tehnicii şi aprobate prin consens, ele reflectă acceptul tuturor facto-rilor sociali asupra nivelului optim de ordine, calitate şi siguranţă pri-vind produse, metode sau activităţi.

Standardele europene au un rol de-terminant în armonizarea condiţii-lor tehnice pe pieţele naţionale ale statelor membre ale UE, în vederea consolidării Pieţei Unice. Benefi-ciul incontestabil al standardelor europene constă în adoptarea lor ca standarde naţionale în 31 de state europene, concomitent cu anularea standardelor naţionale conflictuale. Acest lucru permite înlăturarea ba-rierelor tehnice şi facilitarea liberei circulaţii a produselor şi a servicii-lor pe întreg spaţiul european. Stan-dardele europene sunt elaborate în cadrul celor trei organisme de stan-dardizare CEN (Comitetu l European de Standardizare), CENELEC (Comitetul European de Standardizare pentru Electro-tehnică) şi ETSI (Institutul Euro-pean de Standardizare pentru Tele-comunicaţii). De regulă, standar-dele europene sunt redactate în cele trei limbi de lucru oficiale: engleză, franceză şi germană, iar membrii CEN şi CENELEC3 au obligaţia de a le adopta ca standarde naţiona-le pentru a le face disponibile la ni-vel naţional. Adoptarea unui standard european

ca standard român se poate face prin publicarea versiunii române, prin publicarea prin reproducere a unei versiuni oficiale (engleză, fran-ceză sau germană). De cele mai multe ori, pentru standardele euro-pene adoptate ca standarde române prin reproducerea unei versiuni ofi-ciale, este publicată ulterior şi versi-unea română. Prin standarde şi alte documente tehnice pe care le pun la dispoziţie, organismele de standardizare con-tribuie la simplificarea procedurilor de achiziţii publice. Standardele permit identificarea uşoară a speci-ficaţiilor tehnice necesare achiziţiei publice şi organizarea unui proces de achiziţie deschis şi transparent. Utilizarea standardelor europene în achiziţiile publice din spaţiul Uniu-nii Europene elimină obstacolele tehnice nejustificate şi creează pre-misele pentru asigurarea accesului tuturor operatorilor economici in-teresaţi din statele membre. Prin in-cluderea trimiterilor la standarde europene, instituţiile publice pro-movează utilizarea acestor standar-de la nivel naţional, contribuind implicit la armonizarea condiţiilor tehnice privind securitatea, perfor-manţa şi interoperabilitatea pe în-treg spaţiul european. Importanţa utilizării standardelor în procedurile de achiziţii din secto-rul public constă mai ales în reduce-rea costurilor şi a riscurilor, prin aplicarea unor specificaţii tehnice recunoscute care, în afara prescrip-ţiilor tehnice pe care le conţin, tra-tează aspecte importante privind protecţia mediului, eficienţa ener-getică, inovarea şi accesibilitatea. Specificaţiile tehnice şi modul de formulare a lor trebuie să permită oricărui ofertant accesul egal la procedura de atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natură să


restrângă concurenţa între operato-rii economici. În acest scop, legisla-ţia europeană şi cea naţională insti-tuie o ordine de prioritate în care sunt formulate specificaţiile tehni-ce în Caietul de sarcini, atunci când se utilizează standardele, şi anume: standarde naţionale care adoptă standarde europene, omologări tehnice europene, standarde inter-naţionale sau alte referinţe de natu-ră tehnică elaborate de organisme de standardizare europene. Numai în cazul în care acestea nu există, atunci specificaţiile tehnice se defi-nesc prin referire la alte standarde, omologări sau reglementări tehnice naţionale privind utilizarea produ-selor sau proiectarea, calculul şi execuţia lucrărilor. Prin urmare, standardele şi reglementările tehni-ce naţionale (originale) se vor utili-za în subsidiar, numai pentru situa-ţiile în care nu există standarde eu-ropene sau internaţionale. Pentru încurajarea utilizării stan-dardelor de către operatorii econo-mici în procedurile de achiziţii pu-blice, legea prezumă conformitatea produselor, serviciilor sau lucrări-lor cu cerinţele funcţionale solicita-te, dacă se demonstrează că acestea respectă standardele aplicabile.

Documentaţia de atribuire din ca-drul achiziţiilor din sectorul public este utilizată în procedura de selec-ţie competitivă şi negociere, iar Ca-ietul de sarcini se constituie parte a Contractului de achiziţie publică. Reprezentând caracteristici tehnice ale produselor, serviciilor sau lucră-

rilor care vor fi achiziţionate, speci-ficaţiile tehnice conţinute în docu-mentaţia de atribuire (inclusiv în Caietul de sarcini) trebuie să fie cla-re şi precise. Este necesar ca opera-torul economic contractant să identifice în mod exact care sunt ce-rinţele tehnice după care trebuie furnizate produsele, prestate servi-ciile sau executate lucrările. Aplica-rea standardelor şi documentelor de standardizare prevăzute în Caie-tul de sarcini, în cadrul executării unui Contract de achiziţie publică, este obligatorie. Atunci când sunt identificate stan-dardele care conţin caracteristicile tehnice şi cerinţele funcţionale ne-cesare pentru achiziţionarea pro-dusului, serviciului sau lucrării, au-toritatea publică:· va preciza indicativul standardelor naţionale care adoptă standarde eu-ropene, internaţionale sau naţio-nale ale altor ţări ori alte documente de standardizare;· va indica partea standardului, dacă este un standard pe părţi, precum şi ediţia;· va formula trimiterea la standarde sub forma referinţelor datate (de exemplu SR EN 1176-2:2008).

Nu se recomandă utilizarea în ca-drul documentaţiei de atribuire (in-clusiv Caietul de sarcini) a unor re-ferinţe nedatate la standarde, aces-tea fiind de natură a crea confuzie. Conţinutul clauzelor tehnice într-un contract trebuie să fie foarte precis, iar apariţia unei ediţii noi a

standardului menţionat poate în-semna că au fost aduse modificări tehnice semnificative faţă de ediţia anterioară. În cazul în care caracteristicile teh-nice sau cerinţele funcţionale nece-sare sunt prezente doar într-un sin-gur articol al standardului, referinţa va indica acest lucru explicit. Se va evita pe cât posibil încorporarea de părţi sau porţiuni din standarde în documentaţia de atribuire (inclusiv Caietul de sarcini). Standardele sunt protejate prin drepturi de au-tor şi orice reproducere a acestora, integrală sau parţială, se face cu acordul prealabil scris al organis-mului naţional de standardizare, potrivit legii 7. Standardele europe-ne, internaţionale sau naţionale ale altor ţări sunt şi ele obiect al dreptu-rilor de autor, orice reproducere a acestora fiind condiţionată de acor-dul expres prealabil al titularului de drept.Standardele sunt documente care parcurg un traseu bine precizat prin procedurile şi metodologia de stan-dardizare, de la faza de propunere de temă nouă până la cea de docu-ment final, aprobat pentru publi-care. De regulă, acest traseu durea-ză până la 3 ani şi cuprinde mai mul-te etape. Este nerecomandat să se utilizeze în documentaţia aferentă procedu-rilor de achiziţii din sectorul public referinţe la standarde anulate. Standardele sunt anulate atunci când prevederile pe care le conţin nu mai corespund stadiului actual al tehnicii. Aşa cum standardele europene şi internaţionale sunt adoptate ca standarde naţionale pentru a putea fi aplicate la nivel naţional, în mod similar, standardele naţionale ale al-tor ţări trebuie adoptate ca standar-de române pentru a fi aplicate în România. Procesul de adoptare la nivel naţional a unui document teh-nic presupune adaptarea lui condi-ţiilor naţionale specifice (de exem-plu: condiţii de climă, sisteme naţi-




flash informativ

onale de măsurare etc.) şi recunoaş-terea lui ca document de standardi-zare de către organismul naţional de standardizare. În acest sens, ori de câte ori există interes pentru adoptarea unui standard sau unui alt document de standardizare stră-in ca standard român, acest lucru se solicită expres organismului naţio-nal de standardizare de către facto-rul interesat. Pentru înlăturarea riscurilor de dis-criminare în achiziţiile din sectorul public (prin trimiterea la documen-te tehnice străine necunoscute pie-ţei româneşti), dar şi pentru preîn-tâmpinarea unor acţiuni de încăl-care a drepturilor de autor (prin ob-ţinerea ilegală a standardelor străi-

ne sau traducerea neautorizată a acestora în limba română), referin-

ţele la standarde sau documente de standardizare străine în documen-taţia de atribuire din cadrul achi-ziţiilor publice din România trebuie

evitate.Potrivit ordinii de prioritate institu-ită de legislaţia română în domeniul achiziţiilor publice, armonizată cu cea europeană, numai în cazul în ca-re nu există standarde europene sau internaţionale pentru un domeniu, se pot face trimiteri la alte docu-mente de standardizare. Având în vedere faptul că aceste documente tehnice nu întrunesc nivelul de re-cunoaştere al unui standard şi nu au rolul de armonizare tehnică, înscri-erea referinţelor la aceste docu-mente în documentaţia de atribuire (inclusiv Caietul de sarcini) are ca-racter subsidiar.


Registrul naţional al riscurilor pentru sănătate în relaţie cu factorii de mediu

La propunerea Ministerului Sănătăţii, Guvernul Româ-niei a aprobat la 15 februarie

2019, Hotărârea nr. 83/2019 pri-vind înfiinţarea şi funcţionarea Re-gistrului naţional al riscurilor pen-tru sănătate în relaţie cu factorii de mediu.Registrul naţional al riscurilor pen-tru sănătate în relaţie cu factorii de mediu (ReSanMed) reprezintă un sistem informatic, o platformă uni-că care va fi disponibilă Direcţiilor de Sănătate Publică judeţene, în ve-derea transmiterii în timp real a in-formaţiilor despre un risc asociat, avarie/incident, accident ecologic sau temperaturi extreme.Practic, ReSanMed va include înre-gistrări de date privind cazuri de boală care pot fi determinate de temperaturi extreme (precum de-gerături, insolaţii), boli asociate modificării factorilor de mediu (precum methemoglobinemie acu-tă infantilă, guşă endemică prin ca-renţa de iod), notificări inciden-te/avarii şi accidente majore care pot induce boli asociate.Înfiinţarea ReSanMed este necesa-ră pentru monitorizarea corespun-

zătoare a stării de sănătate a popula-ţiei în relaţie cu factorii de mediu. În ReSanMed sunt notificate riscurile asociate pentru care Ministerul Să-nătăţii este desemnat autoritate res-ponsabilă, şi se înregistrează date privind cazurile de boală care pot fi determinate de riscuri asociate şi temperaturi extreme. Acest regis-tru este structurat pe înregistrări in-dividuale, cu asigurarea confiden-ţialităţii datelor cu caracter perso-

nal. În acest cotext, riscul pentru sănătate în relaţie cu factorii de me-

diu, reprezintă probabilitatea unui impact negativ asupra sănătăţii pu-blice, generat prin factori de mediu.Furnizorii de date, în contextul ho-tărârii, reprezintă unităţi furnizoare de servicii medicale, indiferent de forma de organizare şi subordo-nare, din sistemul public şi privat, având în evidenţă un caz de boală, pentru diagnostic şi tratament, care pun date la dispoziţia direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a muni-cipiului Bucureşti, exclusiv pentru scopuri statistice.Institutul Naţional de Sănătate Pu-blică (INSP), prin Centrul Naţional de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar, denumit în con-tinuare CNMRMC, organizează, asigură funcţionarea şi administrea-ză ReSanMed. Ministerul Sănătăţii colaborează cu INSP pentru coor-donarea implementării ReSanMed şi asigură resursele financiare nece-sare pentru primirea informaţiilor, organizarea şi funcţionarea ReSanMed.CNMRMC asigură accesul direcţii-lor de sănătate publică judeţene şi a mun i c i p i u l u i Bucu r e ş t i l a ReSanMed pentru înregistrarea no-

Continuare în numărul 112


tificărilor de la sursele de date şi a raportărilor primite de la furnizorii de date si elaborează modelul pen-tru setul de date necesar notificării unui risc asociat, avarie/incident, accident ecologic sau temperaturi-lor extreme şi modelul de raportare a unui caz de boală, pe care le trans-mite Ministerului Sănătăţii, spre in-formare.

În scopul înştiinţării, avertizării şi alarmării populaţiei, CNMRMC transmite autorităţilor responsabile cu rol pr incipal , date din ReSanMed, la solicitarea acestora sau din proprie iniţiativă.Notificarea se realizează imediat ce există o informaţie legată de un risc asociat, avarie/incident, accident ecologic sau temperaturi extreme. Raportarea cazurilor de boală se efectuează trimestrial, până la data de 15 a lunii ulterioare trimestrului pentru care se face raportarea.Potrivit atribuţiilor prevăzute în Hotă r â r e a Guve r nu lu i n r. 1.414/2009 pentru înfiinţarea, or-ganizarea şi funcţionarea Institutu-lui Naţional de Sănătate Publică, cu modificările şi completările ulteri-oare, INSP, prin CNMRMC, are ur-mătoarele responsabilităţi speci-fice:· elaborează un raport anual al acti-vităţii desfăşurate în cadrul ReSanMed, în urma analizei datelor primite, pe care îl afişează pe site-ul INSP-CNMRMC şi îl înaintează Ministerului Sănătăţii;· coordonează la nivel naţional:

o colectarea datelor de monito-rizare a factorilor determinanţi din mediul de viată şi muncă;o modul în care se realizează rapor-tarea şi calitatea datelor raportate de către direcţiile de sănătate publi-că judeţene şi a municipiului Bucu-reşti, conform metodologiei;· analizează trimestrial stadiul ra-

portării datelor şi transmite această analiză Ministerului Sănătăţii;· înştiinţează Ministerul Sănătăţii ori de câte ori în urma analizei date-lor rezultă modificări ale stării de sănătate a populaţiei care pot fi in-fluenţate de condiţiile de mediu şi propune măsuri;· elaborează anual planul de forma-re profesională a personalului im-plicat în activitatea de notificare şi raportare;· prin structurile sale de specialitate oferă consultanţă direcţiilor de să-nătate publică judeţene şi a munici-piului Bucureşti, cu privire la com-pletarea corectă a setului de date din cadrul ReSanMed.Direcţiile de sănătate publică jude-ţene şi a municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii şi responsabi-lităţi:· introduc şi actualizează date în ReSanMed pentru notificare şi ra-portare;· participă la instruirile organizate de INSP în vederea funcţionării optime a ReSanMed;· semnalează către CNMRMC difi-

cultăţile întâmpinate în folosirea re-gistrului şi propun sugestii de îm-bunătăţire a acestuia.Notificările se efectuează numai cu avizul directorului executiv al direc-ţiei de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, furnizorii de date având următoarele atribuţii şi responsabilităţi:· pun la dispoziţia direcţilor de să-nătate publică judeţene şi a munici-piului Bucureşti fişa pacientului pentru completarea informaţiilor despre un caz de boală;· răspund pentru acurateţea datelor furnizate direcţiilor de sănătate pu-blică judeţene şi a municipiului Bucureşti;· sprijină evaluarea periodică a cali-tăţii datelor efectuată de către INSP.Colectarea, transmiterea informaţi-ilor şi înregistrările individuale se realizează cu respectarea prevederi-lor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016, pre-cum şi a prevederilor Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea date-lor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunica-ţiilor electronice, cu modificările şi completările ulterioare.În concluzie, Registrul va ajuta în identificarea şi punerea în aplicare a măsurilor necesare de răspuns de către autorităţile locale în cazul pro-ducerii unor avarii/incidente, acci-dente ecologice sau temperaturi ex-treme. De asemenea, va asigura ac-cesul la informaţie a publicului care poate fi afectat de producerea unui eventual accident prin transmiterea informaţiilor şi măsurilor de sigu-ranţă necesare protejării sănătăţii şi a bunurilor.Institutul Naţional de Sănătate Pu-blică, prin Centrul Naţional de Mo-nitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar va organiza, asigura, funcţionarea şi administrarea ReSanMed.


S.C./Instituţia_______________________________________________________________________________

Adresa: ___________________________________________________________________________________

Loc.___________________________Jud/Sector _________________ Cod poştal_________________________

Tel.: ________________________ Fax:________________________email:______________________________

DORIM SĂ COMANDĂM NR. ABONAMENT/E LA REVISTA DE ACHIZIŢII PUBLICE

Vă rugăm să completaţi spaţiile de mai jos pentru emiterea facturii proforme:

Nr. Ord. Registrul Comerţului_______________________________ CUI ______________________________

Cont IBAN____________________________________ Banca____________________________________

Avem rugămintea de a completa acest talon şi să-l trimiteţi pe fax la nr: 0234/313.320, 021/311.71.01 sau email: [email protected].

Abonamente Revista de Achiziţii Publice 2019 12 luni - 280 lei (TVA inclus)

abonament 12 luni include 12 publicaţii online

480 lei (TVA inclus) 12 luni -

abonament 12 luni include 4 publicaţii pe hârtie + 8 publicaţii online

12 luni - 760 lei (TVA inclus)

abonament 12 luni include 12 publicaţii pe hârtie

Hotel Carmen Predeal****

Hotel Palace Sinaia****

Hotel Ambient Brasov****

Localizat în inima staţiunii Predeal, un resort de

munte şi schi, Hotel CARMEN este destinaţia

ideală pentru recreere, pentru întâlniri de afaceri

sau pentru evenimente private. Atât camerele cât

şi apartamentele pun la dispoziţia oaspeţilor un

confort unic prin designul care îmbină elementele

clasice cu cele moderne, prin culorile calde care

crează o atmosferă intimă, plăcută, prin

mobilierul ultramodern şi materialele fine folosite

cât şi prin serviciile de calitate pe care le punem la

dispoziţia oaspeţilor noştri.

Hotelul Palace a fost construit în anul 1911, în numai opt luni de zile (între 26 noiembrie si 15 iulie), după planurile arhitectului Petre Antonescu. Situat în grădina oraşului, chiar în Parcul Dimitrie Ghica, hotelul a fost recent renovat si readus la imaginea din zilele sale glorioase. Dincolo de eleganţa clasică de secol XX, Hotelul Palace beneficiază de o poziţie cu adevărat privilegiată: în centrul oraşului, în imediata vecinătate a Casino-ului din Sinaia, a Hotelului Caraiman şi la doar câteva minute de mers pe jos de centrul comercial al oraşului sau de Mânăstirea Sinaia. Hotelul Palace este cu siguranţă un palat nu numai prin creaţie arhitecturală, ci şi prin nivelul de confort şi de calitate al serviciilor oferite.

Aamplasat ideal în centrul Braşovului, la doar câteva minute de admirabilele monumente istorice, restaurante renumite şi magazine cochete, oferind o panoramă incredibilă asupra întregului oraş, Hotel Ambient reprezintă marca stilului, dedicat turistului modern şi sofisticat. Oaspeţii noştri vor descoperi atmosfera plăcută, elegantă şi rafinamentul spaţiilor de cazare, profesionalismul unor servicii ireproşabile orientate către satisfacerea celor mai înalte cerinţe ale turistului modern, toate intr-o locaţie aparte, expresie a confortului absolut. Ne-am gândit şi la preocupările turiştilor de afaceri care ne vizitează, majoritatea oaspeţi fideli ai hotelului nostru, cărora le asigurăm serviciile a 4 săli de conferinţă cu o capacitate de 15, 30, 60 şi respectiv 120 de locuri, dotate corespunzător cu echipamente moderne, pentru a acoperi toate cerinţele acestor oaspeţi.

Interviu cu Marius Horia ŢUŢUIANU · Interviu cu Marius Horia ŢUŢUIANU, preşedintele...

Documents

Transcript of Interviu cu Marius Horia ŢUŢUIANU · Interviu cu Marius Horia ŢUŢUIANU, preşedintele...