Interpretarea Ritmurilor-curs Cadre Medii

INTERPRETAREA INTERPRETAREA ECG DE BAZECG DE BAZĂĂ

ECGECG

ECG ECG îînregistreaznregistreazăă impulsurile electrice care impulsurile electrice care declandeclanşşeazeazăă contrac contracţţia cardiacia cardiacăă

ECG furnizeazECG furnizeazăă de asemenea informa de asemenea informaţţii utile ii utile asupra inimii asupra inimii îîn timpul fazelor de repaus n timpul fazelor de repaus şşi de i de recuperarerecuperare

ECGECG Celulele cardiace sunt Celulele cardiace sunt îîncncăărcate sau polarizate rcate sau polarizate îîn n

stare de repaus, dar cstare de repaus, dar câând sunt stimulate electric ele nd sunt stimulate electric ele se depolarizeazse depolarizeazăă, se contract, se contractăă

O undO undăă progresiv progresivăă de stimulare (depolarizare) cu de stimulare (depolarizare) cu sarcini pozitive sarcini pozitive îîn interiorul celulelor, traverseazn interiorul celulelor, traverseazăă inima determininima determinâând contracnd contracţţia miocarduluiia miocardului

Repolarizarea (celulele redevin negative) este un Repolarizarea (celulele redevin negative) este un fenomen strict electric fenomen strict electric şşi inima i inima îîn tot timpul acestui n tot timpul acestui proces ramproces ramââne ne îîn repausn repaus

Nodul SA, situat pe peretele posterior al Nodul SA, situat pe peretele posterior al atriului drept, declanatriului drept, declanşşeazeazăă impulsul electric impulsul electric care stcare stăă la baza stimul la baza stimulăării cardiacerii cardiace

Impulsul electric difuzeazImpulsul electric difuzeazăă îîn atrii n atrii şşi determini determinăă pe ECG unda Ppe ECG unda P

Unda P reprezintUnda P reprezintăă depolarizarea (stimularea) depolarizarea (stimularea) electricelectricăă atrial atrialăă

Unda P reprezintUnda P reprezintăă activitatea electric activitatea electricăă a a contraccontracţţiilor celor douiilor celor douăă atrii atrii

Impulsul ajunge la nivelul nodului AV, unde Impulsul ajunge la nivelul nodului AV, unde existexistăă o pauz o pauzăă de 1/10 s, permi de 1/10 s, permiţâţând snd sâângelui sngelui săă ppăătrundtrundăă îîn ventriculen ventricule

Complexul QRS reprezintComplexul QRS reprezintăă impulsul electric impulsul electric care se deplaseazcare se deplaseazăă din nodul AV, prin din nodul AV, prin fasciculul Hiss spre fibrele refasciculul Hiss spre fibrele reţţelei Purkinje elei Purkinje şşi i celulele miocardicecelulele miocardice

Complexul QRS reprezintComplexul QRS reprezintăă deci activitatea deci activitatea electricelectricăă a stimul a stimulăării ventriculilor, rii ventriculilor, depolarizarea ventriculilor (declandepolarizarea ventriculilor (declanşşarea area contraccontracţţiei ventriculare)iei ventriculare)

DupDupăă complexul QRS se produce o pauz complexul QRS se produce o pauzăă, , apoi apare unda Tapoi apare unda T

Pauza este segmentul STPauza este segmentul ST

Unda T este repolarizarea ventriculilor care Unda T este repolarizarea ventriculilor care astfel pot fi stimulaastfel pot fi stimulaţţi din noui din nou

ECG este ECG este îînregistratnregistratăă pe h pe hâârtie milimetricrtie milimetricăă ce ce ruleazruleazăă

Cele mai mici diviziuni sunt pCele mai mici diviziuni sunt păătrate cu latura trate cu latura de 1 mmde 1 mm

ExistExistăă cinci p cinci păătrate mici trate mici îîntre fiecare din liniile ntre fiecare din liniile groasegroase

Unda P = depolarizare atrialăQRS = depolarizare ventriculară (< 0.12 s)Unda T = repolarizare ventriculară

Un ciclu cardiac este deci reprezentat prin Un ciclu cardiac este deci reprezentat prin unda P, complexul QRS unda P, complexul QRS şşi unda Ti unda T

Acest ciclu se repetAcest ciclu se repetăă la nesf la nesfâârrşşitit

Din punct de vedere fiziologic un ciclu cardiac Din punct de vedere fiziologic un ciclu cardiac comportcomportăă sistola atrial sistola atrialăă, sistola (contrac, sistola (contracţţia) ia) ventricularventricularăă şşi perioda de repaus i perioda de repaus îîntre bntre băăttăăii

Repere de timp Repere de timp şşi amplitudinei amplitudine

Reperele de timp ne ajutReperele de timp ne ajutăă la determinarea la determinarea frecvenfrecvenţţei ei şşi la mi la măăsurarea undelor, a surarea undelor, a segmentelor segmentelor şşi intervalelori intervalelor

La viteza de 50 mm/sec distanLa viteza de 50 mm/sec distanţţa dintre a dintre reperele de timp au valoare de 0,02 sec, la reperele de timp au valoare de 0,02 sec, la grupele de 5 pgrupele de 5 păătrtrăţăţele mici este de 0,10 secele mici este de 0,10 sec

La viteza de 25 mm/sec distanLa viteza de 25 mm/sec distanţăţă dintre dintre reperele de timp au valoare de 0,04 sec, la reperele de timp au valoare de 0,04 sec, la grupele de 5 pgrupele de 5 păătrtrăţăţele mici este de 0,20 secele mici este de 0,20 sec

Repere de timp Repere de timp şşi amplitudinei amplitudine

Reperele de amplitudine reprezintReperele de amplitudine reprezintăă distan distanţţa a dintre doudintre douăă linii orizontale linii orizontale

AceastAceastăă distan distanţăţă este de 1mm este de 1mm

La un ECG analizLa un ECG analizăăm:m:

Unde: P, QRS, T, +/- unda UUnde: P, QRS, T, +/- unda U

Segmente - porSegmente - porţţiunile de traseu cuprinse iunile de traseu cuprinse îîntre ntre doudouăă unde P-Q, S-T, T-P unde P-Q, S-T, T-P

Intervale – formate dintr-o undIntervale – formate dintr-o undăă şşi un segmenti un segment

Deflexiunile Deflexiunile îîn sus sunt denumite deflexiuni n sus sunt denumite deflexiuni “pozitive”“pozitive”

Deflexiunile orientate Deflexiunile orientate îîn jos sunt numite n jos sunt numite “negative“negative””

Unda PUnda P

ReprezintReprezintăă depolarizarea atrial depolarizarea atrialăă Are o duratAre o duratăă de 0,08 – 0,10 sec de 0,08 – 0,10 sec şşi o i o

amplitudine de 2,5 mmamplitudine de 2,5 mm Aspect rotunjit cu o pantAspect rotunjit cu o pantăă ascendent ascendentăă şşi una i una

descendentdescendentăă Sens Sens îîn general pozitiv n general pozitiv îîn majoritatea n majoritatea

derivaderivaţţiilor dar iilor dar îîntotdeauna negativ ntotdeauna negativ îîn AVRn AVR

Unda QRSUnda QRS

ReprezintReprezintăă depolarizarea ventriculilor depolarizarea ventriculilor Are o duratAre o duratăă de 0,08 – 0,10 sec de 0,08 – 0,10 sec şşi o i o

amplitudine cuprinsamplitudine cuprinsăă îîntre 10 – 20 mm (max. ntre 10 – 20 mm (max. 30 mm)30 mm)

Unda Q are o duratUnda Q are o duratăă de 0,04 sec de 0,04 sec Unda Q are o amplitudine normalUnda Q are o amplitudine normalăă de p de pâânnăă la la

25% din cea mai mare amplitudine a undei R 25% din cea mai mare amplitudine a undei R din conducerile standard (sau 1/3 din R din din conducerile standard (sau 1/3 din R din DIII)DIII)

NotaNotaţţia ptr QRSia ptr QRS

Prima undPrima undăă pozitiv pozitivăă este R este R UrmUrmăătoarele unde pozitive dactoarele unde pozitive dacăă apar sunt R’, apar sunt R’,

RR”....”.... Prima undPrima undăă negativ negativăă îînainte de R este Qnainte de R este Q Prima undPrima undăă negativ negativăă dup dupăă R este S R este S

Unda TUnda T

ReprezintReprezintăă repolarizarea ventriculilor repolarizarea ventriculilor Nu are valori limitNu are valori limităă, dar o amplitudine , dar o amplitudine îîn jur n jur

de 5 mmde 5 mm Aspect caracteristic: format dintr-o parte Aspect caracteristic: format dintr-o parte

ascendentascendentăă mai lent mai lentăă şşi o parte descendenti o parte descendentăă abruptabruptăă (aspect asimetric) (aspect asimetric)

Sensul este pozitiv Sensul este pozitiv îîn conducerile standard, n conducerile standard, negativ negativ îîn AVRn AVR

Unda UUnda U

Apare inconstant Apare inconstant Nu are durata limitNu are durata limităă, are o amplitudine de , are o amplitudine de

aproximativ 2 mmaproximativ 2 mm Aspect asimetricAspect asimetric ApariApariţţia ei este datoratia ei este datoratăă unei repolariz unei repolarizăări ri

ventriculare incomplete, repolarizarea reventriculare incomplete, repolarizarea reţţelei elei PPurkinje sau repolarizarea muurkinje sau repolarizarea muşşchilor papilarichilor papilari

Segmentul P-QSegmentul P-Q

ÎÎncepe de la sfncepe de la sfâârrşşitul undei P pitul undei P pâânnăă la la îînceputul nceputul undei Q undei Q

DureazDureazăă p pâânnăă la 0,10 sec la 0,10 sec

Segmentul S-TSegmentul S-T

ÎÎncepe de la sfncepe de la sfâârrşşitul complexului QRS pitul complexului QRS pâânnăă la la îînceputul undei Tnceputul undei T

DuratDuratăă variabil variabilăă

Poate prezenta subdenivelPoate prezenta subdenivelăări sau ri sau supradenivelsupradenivelăări care dacri care dacăă dep depăşăşesc 2 mm → esc 2 mm → IMAIMA

Segmentul T-PSegmentul T-P

ÎÎncepe de la sfncepe de la sfâârrşşitul undei T pitul undei T pâânnăă la la îînceputul nceputul undei Pundei P

Nu este prezent Nu este prezent îîn tahicardiin tahicardii

Intervalul P-QIntervalul P-Q

Are o duratAre o duratăă de 0,12 – 0,21 sec de 0,12 – 0,21 sec

Valoarea lui este dependentValoarea lui este dependentăă de v de vâârstrstăă şşi i frecvenfrecvenţţa cardiaca cardiacăă (tineri (tineri şşi frecveni frecvenţţa cardiaca cardiacăă mare intervalul se scurteazmare intervalul se scurteazăă, la persoanele , la persoanele îîn n vvâârstrstăă şşi frecveni frecvenţţa cardiaca cardiacăă rar rarăă intervalul se intervalul se alungealungeşşte)te)

Intervalul Q-TIntervalul Q-T

Are o duratAre o duratăă de 0,24 – 0,42 sec de 0,24 – 0,42 sec

Valoarea lui este dependentValoarea lui este dependentăă de v de vâârstrstăă şşi i frecvenfrecvenţţa cardiaca cardiacăă (tineri (tineri şşi frecveni frecvenţţa cardiaca cardiacăă mare intervalul se scurteazmare intervalul se scurteazăă, la persoanele , la persoanele îîn n vvâârstrstăă şşi frecveni frecvenţţa cardiaca cardiacăă rar rarăă intervalul se intervalul se alungealungeşşte)te)

Determinarea ritmului Determinarea ritmului şşi a i a frecvenfrecvenţţeiei

Ritmul este sinusal dacRitmul este sinusal dacăă are unda P are unda P şşi este i este pozitivpozitivăă îîn cel pun cel puţţin douin douăă conduceri standard conduceri standard (DI, DII), este urmat de complexul QRS(DI, DII), este urmat de complexul QRS


FrecvenFrecvenţăţă la viteza de 25 mm/sec la viteza de 25 mm/sec

ReperReperăăm o undm o undăă R care se g R care se găăseseşşte pe o linie te pe o linie groasgroasăă

Pentru fiecare din liniile groase care urmeazPentru fiecare din liniile groase care urmeazăă se atribuie valorile 300, 150, 100, 75, 60,50se atribuie valorile 300, 150, 100, 75, 60,50

Apoi cApoi căăututăăm unde cade urmm unde cade urmăătoarea undtoarea undăă R R şşi i determindeterminăăm frecvenm frecvenţţaa


FrecvenFrecvenţăţă la vitez la vitezăă de 25 mm/sec – frecven de 25 mm/sec – frecvenţţe e lentelente

0,20 secunde 0,20 secunde îîntre dountre douăă linii groase linii groase ExistExistăă repere verticale care determin repere verticale care determinăă intervale intervale

de trei secundede trei secunde DouDouăă asemenea repere formeaz asemenea repere formeazăă intervalul de intervalul de

6 secunde (30 linii groase)6 secunde (30 linii groase) Se numSe număărrăă num număărul de cicli pe un asemenea rul de cicli pe un asemenea

reper (un ciclu=de la o undreper (un ciclu=de la o undăă p pâânnăă c câând aceasta nd aceasta se repetse repetăă din nou) din nou)

FrecvenFrecvenţţa=numa=număărul de cicli din 6 secunde rul de cicli din 6 secunde îînmulnmulţţit cuit cu 1010

DerivaDerivaţiiţii

ECG standard este compusECG standard este compusăă din 12 deriva din 12 derivaţţii ii separateseparate

- - şşase derivaase derivaţţii toracice sau precordiale ii toracice sau precordiale (V1, V2, V3, V4, V5, V6)(V1, V2, V3, V4, V5, V6)

- - şşase derivaase derivaţţii ale membrelor (bipolare ii ale membrelor (bipolare DI, DII, DIII DI, DII, DIII şşi unipolare aVR, aVL, aVF)i unipolare aVR, aVL, aVF)

Pentru a obPentru a obţţine derivaine derivaţţiile membrelor, iile membrelor, electrozii sunt plasaelectrozii sunt plasaţţi pe brai pe braţţele drept ele drept şşi sti stââng ng şşi pe gamba sti pe gamba stâângngăă form formâând un triunghi, nd un triunghi, triunghiul lui Einthoventriunghiul lui Einthoven

Fiecare laturFiecare laturăă a triunghiului format de c a triunghiului format de căătre cei tre cei trei electrozi reprezinttrei electrozi reprezintăă o deriva o derivaţţie DI, DII, ie DI, DII, DIIIDIII

DerivaDerivaţţia aVR foloseia aVR foloseşşte brate braţţul drept ca pozitiv iar toul drept ca pozitiv iar toţţi i ceilalceilalţţi electrozi ai membrelor ca pi electrozi ai membrelor ca păămmâânt (negativ)nt (negativ)

DerivaDerivaţţia aVL foloseia aVL foloseşşte brate braţţul stg ca pozitiv, toul stg ca pozitiv, toţţi i ceilalceilalţţi electrozi ai membrelor ca pi electrozi ai membrelor ca păămmâânt (negativ)nt (negativ)

DerivaDerivaţţia aVF foloia aVF folosseeşşte piciorul stg ca pozitiv, tote piciorul stg ca pozitiv, toţţi i ceilalceilalţţi electrozi ai membrelor ca pi electrozi ai membrelor ca păămmâânt (negativ)nt (negativ)

Cele Cele şşase derivaase derivaţţii se ii se îîntntââlnesc pentru a forma lnesc pentru a forma şşase ase linii de referinlinii de referinţăţă care se care se îîntretaie cu precizie ntretaie cu precizie şşi se i se situeazsitueazăă îîntr-un plan pe toracele bolnavuluintr-un plan pe toracele bolnavului

Fiecare derivaFiecare derivaţţie ie îînregistreaznregistreazăă îîntr-un unghi diferit, ntr-un unghi diferit, astfel astfel îîncncâât fiecare derivat fiecare derivaţţie reprezintie reprezintăă o proiec o proiecţţie ie diferitdiferităă a aceleia a aceleiaşşi activiti activităţăţi cardiacei cardiace

Pentru a obPentru a obţţine derivaine derivaţţiile precordiale iile precordiale (toracice) un electrod pozitiv este plasat (toracice) un electrod pozitiv este plasat îîn n şşase poziase poziţţii diferite pe toraceii diferite pe torace

DerivaDerivaţţiile toracice se proiecteaziile toracice se proiecteazăă prin nodul prin nodul SA spre spatele bolnavului care este polul SA spre spatele bolnavului care este polul negativ a fiecnegativ a fiecăărei derivarei derivaţţii toraciceii toracice

DerivaDerivaţiile toraciceţiile toracice V1: spaţiul 4 intercostal drept, parasternal V2: spaţiul 4 intercostal stâng, parasternal V3: jumătatea distanţei dintre V2 şi V4 V4: spaţiul 5 intercostal stâng, linia medio-

claviculară V5: pe linia orizontală spre V4, linia axilară

anterioară V6: pe linia orizontală spre V5, linia axilară

medie

Analiza ECGAnaliza ECG pe orizontal pe orizontalăă şşi pe verticali pe verticalăă

Analiza pe orizontalAnaliza pe orizontalăă:: Se mSe măăsoarsoarăă durata undelor P, QRS, durata undelor P, QRS,

intervalului P-Q, segmentului S-Tintervalului P-Q, segmentului S-T

Analiza pe verticalAnaliza pe verticalăă:: Se masoarSe masoarăă amplitudinea undelor P, QRS amplitudinea undelor P, QRS

Examinarea ECGExaminarea ECG

FrecvenFrecvenţţa (normala (normalăă, crescut, crescutăă, sc, scăăzutzutăă)) Ritmul (normal, regulat, variabil, extrasistole, Ritmul (normal, regulat, variabil, extrasistole,

blocuri)blocuri) Axul (se referAxul (se referăă la direc la direcţţia depolarizia depolarizăării care rii care

difuzeazdifuzeazăă prin inim prin inimăă pentru a stimula pentru a stimula contraccontracţţia fibrelor musculare)ia fibrelor musculare)

Hipertrofia (creHipertrofia (creşşterea grosimii peretelui terea grosimii peretelui cavitcavităţăţii cardiace)ii cardiace)

Infarctul (ischemie, leziune, necrozInfarctul (ischemie, leziune, necrozăă))

ModificModificăări patologiceri patologice TulburTulburăări de ritmri de ritm

- ritmuri de baz- ritmuri de bazăă- ritmuri supraad- ritmuri supraadăăugateugate

Anomalii de origine coronarianAnomalii de origine coronarianăă- ischemie - ischemie - leziune- leziune- necroz- necrozăă

BlocurileBlocurile- bloc SA- bloc SA- bloc AV- bloc AV- - bblocuri de ramurlocuri de ramurăă

ModificModificăări patologiceri patologice TulburTulburăări de ritmri de ritm

- ritmuri de baz- ritmuri de bazăă- ritmuri supraad- ritmuri supraadăăugate: extrasistole atriale, ugate: extrasistole atriale,

extrasistole ventriculare (unifocale, multifocale, extrasistole ventriculare (unifocale, multifocale, cuplate), extrasistole jonccuplate), extrasistole joncţţionaleionale

Anomalii de origine coronarianAnomalii de origine coronarianăă- ischemie (unda T neg, simetric- ischemie (unda T neg, simetricăă, ascu, ascuţţitităă şşi i

llăărgitrgităă îîn derivan derivaţţiile precordiale)iile precordiale)- leziune (supradenivelarea segmentului ST)- leziune (supradenivelarea segmentului ST)- necroz- necrozăă

BlocurileBlocurile- bloc SA- bloc SA- bloc AV- bloc AV- - bblocuri de ramurlocuri de ramurăă

RecunoaRecunoaşşterea aritmiilor majore pe monitorterea aritmiilor majore pe monitor

FrecvenFrecvenţţaa RitmRitmulul Activitatea atrialActivitatea atrialăă Activitatea ventricularActivitatea ventricularăă LegLegăătura tura îîntre activitatea atrialntre activitatea atrialăă şşi cea i cea

ventricularventricularăă

RecunoaRecunoaşşterea aritmiilor majore pe monitorterea aritmiilor majore pe monitor

Aritmii sinusaleAritmii sinusale Aritmii atrialeAritmii atriale Aritmii joncAritmii joncţţionaleionale BlocurileBlocurile Aritmii ventriculareAritmii ventriculare

ARITMII SINUSALEARITMII SINUSALE

BRADICARDIA SINUSALBRADICARDIA SINUSALĂĂ


Frecvenţa 40-59 / min

Unda P Nodul sino-atrial

Complexul QRS Îngust, normal (0.06-0.12)

Conducere P-R normal sau uşor prelungit

Ritm regulat


Acest ritm este frecvent întâlnit ca o modificare normală la atleţi, în timpul somnului sau ca răspuns la manevre vagale. Tratamentul constă:•tratarea cauzei •atropină, •isuprel, sau•pace-maker dacă pacientul este instabil hemodinamic

ARITMII SINUSALEARITMII SINUSALETAHICARDIA SINUSALTAHICARDIA SINUSALĂĂ

TAHICARDIA SINUSALTAHICARDIA SINUSALĂĂ

Frecvenţa 101-160/min


Complexul QRS Îngust, normal

Conducere normală

Ritm regulat sau uşor neregulat

TAHICARDIA SINUSALTAHICARDIA SINUSALĂĂ

Semnificaţia clinică depinde de cauzele care au dus la apariţia acestei modificări.Cauzele declanşatoare pot fi: •hipoxia •hipertermia•stresul •durerea Tratamentul constă în identificarea cauzei declanşatoare şi corectarea acesteia.

ARITMII SINUSALEARITMII SINUSALEARITMIA SINUSALARITMIA SINUSALĂĂ

ARITMIA SINUSALARITMIA SINUSALĂĂ

Frecvenţa 45-100/bpm


Complexul QRS Normal

Conducere Normală

Ritm Neregulat

ARITMIA SINUSALARITMIA SINUSALĂĂ

Frecvenţa poate creşte cu inspirul şi scade cu expirul. Forma non-respiratorie este confundată cu stopul sinusal cunoscut şi sub numele de pauza sinusală.Nu necesită tratament doar după instalarea unei bradicardii simptomatice.

Extrasistola atrială

Frecvenţa Normală sau accelerată

Unda P În general cu morfologie diferită, pacemaker ectopic

Complexul QRS normal

Conducere

normală, la apariţia extrasistolei atriale intervalul P-R poate fi modificat

Ritm

Contracţiile atriale premature apar la început de ciclu şi de obicei nu au o pauză compensatoare completă


Extrasistola atrială poate apărea şi pe un cord sănătos•Dacă apar cu o frecvenţă crescută pot duce la o aritmie sinusală mai severă. •Pot fi ca rezultat al insuficienţei cardiace congestive, ischemie sau BPOC


Tahicardia atrială multifocală


Frecvenţa 100-250/min

Unda P Două sau mai multe puncte ectopice


Conducere Intervalul P-R variabil

Ritm neregulat

Tahicardia atrială multifocală poate fi asemănată cu fibrilaţia atrială sau cu flutterul atrial. În general apare pe un cord suferind, la bătrâni. BPOC este, în general, cauza generatoare.Tratamentul depinde de cauza generatoare.


Tahicardia atrială paroxistică


Frecvenţa atrială 160-250/min

Unda P Alt centru ectopic din atriu


ConducereIntervalul P-R poate fi: normal, modificat sau nemăsurabil.

Ritm Regulat sau neregulat

Tahicardia atrială supraventriculară poate apare atât pe un cord sănătos cât şi pe unul bolnav. Este cunoscut şi sub numele de tahicardia paroxistică supraventriculară atrială. •Este complicaţia sindromului Wolfe-Parkinson-White •Antiaritmicele, adenosina sau cardioversia pot fi folosite.


Flutterul Flutterul aatrialtrial


Frecvenţaatrial 250-350/min; (ventricular 150-175/min).

Unda PNu este prezentCaracteristic “dinţi de fierăstrău”


Conducere În general 2:1

Ritm În general regulat


Flutterul atrial aproape mereu apare pe un cord bolnav. Frecvent grăbeşte insuficienţa cardiacă congestivăTratamentul depinde de statusul hemodinamic. •Cardioversia, manevrele vagale şi verapamilul pot fi folosite când pacientul este instabil hemodinamic. •La cei stabili hemodinamic se foloseşte digoxinul sau alte antiaritmice.

FibrilaFibrilaţţia atrialia atrialăă


Frecvenţa Atrială cuprinsă 400-650/min.

Unda P Nu este prezent, unde de fibrilatie.


Conducere Variabilă

RitmNeregulat. (Este caracteristic acestei aritmii).


Fibrilaţia atrială poate apărea paroxistic, dar poate deveni frecvent cronică. De obicei se asociază cu BPOC, ICC sau alte patologii cardiace. Tratamentul include:•Digoxin, diltiazem, sau alte medicaţii antiaritmice pentru a controla conducerea frecvenţei AV şi asistarea cu conversie la ritm sinusal•Cardioversia poate fi necesară de asemenea

BAV grad IBAV grad I


Frecvenţa Variabilă

Unda P Normal

QRS Normal

Conducere

Impulsul îşi are originea în NSA dar are conducere prelungită la nivelul joncţiunii AV; intervalul P-R este > 0.20 sec.

Ritm Regulat


Este cel mai frecvent ritm de tulburare de conducere. Este întâlnit la persoane cu cord sănătos sau bolnav. Cauzele BAV grad I pot fi:•IM inferior, •Intoxicaţie cu digitalice •hiperkalemie •tonus vagal crescut •febră reumatică acută •miocarditiă. Intervenţia constă în tratarea cauzei de substrat şi observarea progresului spre un BAV de grad mai înalt.

BAV grad IIBAV grad II (Mobitz t (Mobitz tiip I, Wenkebach)p I, Wenkebach)

Frecvenţă Variabilă

Unda PMorfologie normală cu interval P-P constant

QRS Normal

Conducere

Intervalul P-R creşte progresiv până ce unda P este blocată; ciclul se reia după unda P blocată.

Ritm Neregulat

BAV grad IIBAV grad II (Mobitz t (Mobitz tiip I, Wenkebach) p I, Wenkebach)

BAV grad II tip I apare în NAV, deasupra fascicolului His. Deseori poate fi tranzitor şi se poate datora unui IM inferior sau intoxicaţie cu digitalice. De obicei nu se recomandă tratament deoarece acest tip de ritm este frecvent asimptomatic.

BAV grad IIBAV grad II (Mobitz t (Mobitz tiip I, Wenkebach)p I, Wenkebach)

BAV grad IIBAV grad II (Mobitz t (Mobitz tiip Ip III))


Unda P Normal cu intervale P-P constante

QRSDe obicei largi datorită asocierii frecvente cu bloc de ramură.

Conducere

Intervalul P-R poate fi normal sau prelungit, dar este constant până ce o undă P nu este condusă spre ventriculi.

RitmDe obicei regulat, atunci când rapoartele de conducere AV sunt constante


Acest tip de bloc de obicei apare sub fascicolul His şi paote progresa spre un bloc de grad mai mare. Poate să apară după un IMA anterior datorită distrugerii de la nivelul bifurcaţiei sau la nivelul ramurilor fasculului. Este un ritm mai sever faţă de BAV grad I. Tratamentul este de obicei pacingul extern.


BAV grad III (total)BAV grad III (total)

Frecvenţa

Alura atrială este de obicei normală; alura ventriculară este de obicei sub 70/bpm. Alura atrială este mereu mai crescută decât cea ventriculară.

Unda PNormală cu intervale P-P constante, dar nu legate de complexele QRS.

QRSPot fi normale sau largi, depinzând de localizarea focarului ectopic în sistemul de conducere

ConducereActivităţile atriale şi ventriculare nu sunt legate, datorită blocului complet al impulsurilor atriale spre ventriculi.

Ritm Neregulat


Blocul total al impulsurilor atriale apare la joncţiunea AV, fascicol sau ramurile bilaterale ale fasciculului.. Un alt pacemaker distal acestui bloc preia activitatea pentru a activa ventriculiiCauze pot fi:•intoxicaţie cu digitalice •infecţii acute •IM şi •degenerare a ţesutului conductor. Modalităţi terapeutice:•pacing extern şi atropină în episoadele acute, simptomatice şi•pacing permanent pentru BAV total cronic.


Extrasistolele ventriculareExtrasistolele ventriculare


Unda PDe obicei ascuns de QRS, PST sau unda T a ESV

QRS

Largi, > 0.12 sec; morfologie bizară, cu segment ST şi unda T opuse în polaritate. Poate fi multifocală şi cu morfologie diferită.

Conducere

Impulsul îşi are originea sub ramurile fascicolului lui His; pauză compensatorie totală este caracteristică.

RitmNeregulat. ESV pot fi izolate, cuplate; sau bigeminate, trigeminate sau quadrigeminate.


Extrasistolele ventriculare unifocaleExtrasistolele ventriculare unifocale

Extrasistolele ventriculare multifocaleExtrasistolele ventriculare multifocale

Extrasistolele ventriculare cuplateExtrasistolele ventriculare cuplate

ESV pot să apară la un cord sănătos. De exemplu, creşterea catecolaminelor poate duce la ESV. Pot să apară la un cord bolnav şi indus medicamentos (ex. Intoxicaţia cu digitalice). Tratamentul este necesar dacă:•este asociat cu IMA, •apar cuplate, bigeminisme sau trigeminisme, •sunt multifocale sau•sunt frecvente (>6/min). Intervenţia constă în:•Lidocaină,•Pronestyl, sau •Quinidine.


FrecvenţaDe obicei între 100 şi 220/min, dar pot fi chiar şi 250/min

Unda PAscunse dacă sunt prezente şi nu au legătură cu complexele QRS.

QRS Largi şi cu morfologie bizară

Conducere


Ritm3 sau mai multe bătăi ventriculare succesive; pot fi regulate sau neregulate.

TahTahiicardia cardia ventricularăventriculară

TV de cele mai multe ori apare la un cord bolnav.Cauze frecvente:•coronaropatie•IMA•intoxicaţie cu digitalice •ICC•Anevrism ventricular. Pacienţii cu o astfel de aritmie sunt deseori simptomatici. TV poate să deterioreze rapid spre FV. •Şocul electric este tratamentul de elecţie dacă pacientul este simptomatic şi dacă starea lui se deteriorează. •Tratamentul medicamentos include amiodarona şi lidocaina.

TahTahiicardia cardia ventricularăventriculară

Frecvenţa De obicei între 150 şi 220/min,

Unda P Ascunse dacă sunt prezente

QRS Largi şi cu morfologie bizară

Conducere


Ritm neregulat

Torsada vârfurilorTorsada vârfurilor

Paroxistic – începe şi se termină dintr-o datăParticularitatea acestui ritm este abaterea în sus şi în jos a complexelor QRS în jurul liniei izoelectrice. Dacă nu răspunde la tratament cu antiaritmice se tratează ca şi TVCauze: •medicamente care lungesc intervalul QT (quinidine) •diselectrolitemii, mai ales hipokalemia •ischemia miocardică Tratament: •Cardioversie sincronă dacă pacientul este instabil. •Sulfat de Magneziu IV•KCl IV pentru corectarea diselectrolitemiilor•Overdrive pacing

Torsada vârfurilorTorsada vârfurilor

Frecvenţa Irealizabil

Unda PPot fi prezente, dar ascunse de unde ventriculare

QRS Nu sunt vizibile

Conducere Activitate electrică haotică

Ritm Activitate electrică haotică

Fibrilaţia ventricularăFibrilaţia ventriculară

Această tulburare de ritm rezultă în urma absenţei debitului cardiac. Aproape mereu apare în urma unei boli severe cardiace, mai ales IMA. Tratamenul în FV constă din:•Defibrilare imediată şi protocoalele ACLS. •Identificarea şi tratarea cauzei de substrat

Fibrilaţia ventricularăFibrilaţia ventriculară

Frecvenţa 20-40 bpm

Unda P Absentă

QRS Largi

ConducereInsuficienţa pacemakerului primar

Ritm Regulat

Ritm idioventricularRitm idioventricular

Unde P absenteComplexe QRS largi > 0.12 sec.Numită şi ritmul “inimii muribunde" rhythmPacemakerul va fi necesar pentru restabilirea unei AV normale.

Cauze: •IM•Insuficienţa pacemakerului •Tulburări metabolice •Ischemie miocardică

Scopul tratamentului include calcularea şi îmbunătăţirea debitului cardiac şi stabilirea unui ritm şi frecvenţe normale.

Opţiuni terapeutice:•Atropină•Pacing

Atenţie: Suprimarea ritmului ventricular este contraindicată pentru că acest ritm protejează inima de oprirea completă a acestuia.

Ritm idioventricularRitm idioventricular

Frecvenţă Nu este

Unda PPoate fi văzut, dar răspuns ventricular absent

QRS Nu sunt

Conducere Nu este

Ritm Nu are

AsistoliaAsistolia

Asistolia poate rezulta în urma tahicardiilor atriale, AV, joncţionale, ventriculare. Această pauză este frecvent nesemnificativă. Asistolia de durată mai lungă în prezenţa unui IMA şi coronaropatii este frecvent fatal. Intervenţia constă în:•RCP, oxygen 100%, •Linie IV •IOT •Pacing transcutanat •Epinephrine 1.0 mg., la 3-5 minutes •Atropină

AsistoliaAsistolia

ArtArteefactfactee

ArtArteefactfactee

Artefactele apar când ceva cauzează o monitorizare improprie.

Câteva cauze:•Interferenţe AC•Tremor al musculaturii •Artefacte respiratorii•Deslipirea electrozilor •Firul cablului monitorului/defibrilatorului

ÎntrebărÎntrebări?i?

Interpretarea Ritmurilor-curs Cadre Medii

Documents

Transcript of Interpretarea Ritmurilor-curs Cadre Medii