Insuficienta Cardiaca Stanga

7/27/2019 Insuficienta Cardiaca Stanga

1/114

SCOALA POSTLICEALA SANITARA

SF. VASILE CEL MARE

PLOIESTIPRAHOVA

PROIECT

EXAMENUL DE ABSOLVIRE A SCOLII POSTLICEALE

CALIFICAREA PROFESIONALA: ASISTENT MEDICALGENERALIST

COORDONATOR :

PROF. PANA MAGDALENA

ABSOLVENT:

BOTEZ DANIELA LILIANA


2/114

PROMOTIA 2009

PLANUL PROIECTULUI

INGRIJIRI SPECIFICE ASISTENTEI MEDICALE

ACORDATE PACIENTILOR CU INSUFICIENTA

CARDIACA STANGA

MEMORIU EXPLICATIV

CAPITOLUL I

l.1 Noiuni de anatomie i fiziologie

I.2 Notiuni despre boala

I.3 Participarea asistentei medicale la acte de investigaii

I.4 Participarea asistentei medicale la intervenii autonome i delegate

CAPITOLUL II

Plan de ngrijire al pacientului cu infarct miocardic acut

II.1 Culegerea datelor

II.2 Analiza i interpretarea datelor

II.3 Planificarea ngrijirilor

II.4 Aplicarea ngrijirilor

II.5 Externarea pacientuluiCAPITOLUL III

EVALUARE FINAL

ANEXE

BIBLIOGRAFIE


3/114

MEMORIU EXPLICATIV

Conceptul de nursing reprezinta o treapta calitativ superioara in relatia cu

pacientul sanatos sau bolnav, in special a ingrijirii omului suferind, pentru ca in centrul

sau de preocupare se afla fiinta umana cu numeroasele si complexele sale nevoi ( de

natura organica sau somatica, psihologica, sociala, culturala si spirituala ) , cu

asteptarile sale firesti de respect si demnitate, cu temerile si sperantele sale.

Nursingul are la baza principii precum demnitate si moralitate profesionala,

prin demnitate intelegand valoarea suprema a omului si a natiunii, cu atitudine demna,

autoritate marala si prestigiu, iar prin moralitate insusirea a tot ceea ce este moral,

natura caracterului valoarea unui fapt, conduita unei persoane sau unei colectivitati.

Toate fiintele se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi. Ele sunt inzestrate cu

ratiune si constiinta si trebuie sa se comporte unele fata de altele in spiritul fraternitatii.

Demnitatea umana este o masura de apreciere intre oameni. Ea un trebuie sa depinda de

culoare, de sex , varsta, nationalitate, stare de sanatate, etc. Orice bolnav trebuie onorat,

indiferent de varsta : copil, tanar sau batran.El este o fiinta fara aparare ,care nu are alta

arma de sustinere decat apeland la stiinta si caritatea echipei de ingrijire.Suferinta

modifica total omul, de aceea asistenta medicala trebuie sa aiba calitati morale

remarcabile.

Asistenta medicala trebuie sa acorde stima si atentie atat saracului , cat si

bogatului, sa respecte nuditatea, spectacolul mizeriei si al suferintei, sa se poarte

cuviincios cu bolnavii, sa nu-i speculeze, deoarece aceasta profesie ne este ca oricare

alta. Cand stiinta nu mai poate face nimic pentru bolnav, intyervine bunatatea, sustinerea


4/114

asistentei medicale, care empatizeaza cu bolnavul, printr-un simt al datoriei izvorat din

convingere, din constiinta.

Nursingul cuprinde ingrijiri autonome sau in colaborare, acordate

persanei umane de toate varstele, familiilor, grupurilor si comunitatilor sanatoase sau

bolnave, indiferent de cadrul in care se acorda.

Nursingul include promovarea sanatatii, prevenirea imbolnavirilor si

ingrijirile celor bolnavi, cu dizabilitati sau ingrijiri paleative ( a persoanelor aflate in

stadiul terminal al bolilor incurabile).

Nursingul pledeaza pentru respectarea drepturilor si libertatilor fiintei

umane, pentru promovarea politicii de sanatate, pentru educatie si cercetare.


5/114

I.1. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE

Sangele si limfa se afla intr-un sistem de organe a caror totalitateformeaza aparatul cardivascular sau aparatul circulator.

In interiorul acestui aparat, sangele si limfa se gasesc intr-o continuamiscare, ceea ce se numeste circulatie. Numai datorita circulatiei sangele si

limfa pot indeplini functiile lor, prin care se asigura viata organismului.Desi aparatul cardiovascular reprezinta un tot unitar, el poate fi

impartit in: sistemul sanguin sistemul limfatic.

Sistemul sanguinSistemul sanguin este reprezentat prin: inima si vase sanguine.

InimaInima este considerata ca organul central al intregului aparat

cardiovascular, a carui functionare asgura circulatia sangelui, limfei si a

lichidului interstitial.Asezarea.Inima se gaseste asezata in cavitatea toracica, in etajul

inferior al mediastinului anterior. Are o pozitie asimetrica fata de planul

sagital median, cea mai mare parte a ei(2/3) fiind in partea stanga a

mediastinului si ocupand patul inimii de pe fata mediastinala a plamanuluistang.

Forma, dimensiuni.Inima are forma aproximativa a unui conturtit antero-posterior, cu inaltimea mai mica decat diametrul bazei;

inaltimea este de aproximativ 89 mm, iar diametrul bazei de aproximativ

105 mm.Greutatea sa este de aproximativ 300g, iar capacitatea este cuprinsa

intre 500-700 cm.


6/114

Varful este indreptat in jos, inainte si la stanga, in dreptul spatiului

V intercostal stang, iar baza este indreptata in sus, posterior si spre dreapta.Raporturi.Prin fata posterioara, inima vine in raport cu fata

superioara a diafragmului, iar prin fata anterioara, vine in raport cu peretele

sternocostal si cu lpamanii.

PericardulInima este invelita intr-o formatiune membranoasa, numita pericard.

El inveleste si baza vaselor mari de la baza inimii. Este format din doua

parti: una fibroasa si alta seroasa.Pericardul fibros se prezinta ca un sac, cu peretele format dintr-o

membrana conjunctiv-fibroasa care contine numeroase fibre elastice. Are

forma unui con, cu baza pe centrul tendinos al diafragmului.Pericardul seros captuseste pericardul fibros si este format

dintr-o foita viscerala si una parietala.

Foita viscerala se mai numeste epicard si este intim legata deperetele muscular al inimii, fiind considerata a treia tunica a acesteia.

Foita parietala se gaseste in raport cu pericardul fibros, de care

adera intim.

Intre foitele pericardului seros exista o cavitate virtuala, numitacavitate pericardica. Foitele pericardice sunt umezite de lichidul pericardic,

care usureaza alunecarea acestora in timpul miscarilor inimii. In cazuri

patologice, cand creste cantitatea de lichid pericardic, el ingreuneazamiscarile acesteia.

Configuratia externa a inimiiInima prezinta: o fata anterioara, o fata posterioara, doua margini,

un varf si o baza.

Fata anterioara este orientata spre stern si coaste (fatasternocostala).Pe aceasta fata sunt doua santuri: longitudinal anterior

(interventricular anterior), care se intinde de la varful inimii pana la artera

pulmonara si transversal, care trece pe sub originea arterei aorte (sant

coronar).Fata posterioara (diafragmatica) .Aici sunt doua santuri: un

sant longitudinal(interventicular posterior) si unul anterior. Locul de

intalnire a celor doua santuri formeaza incizura varfului inimii.Marginile inimii sunt; una dreapta, in raport cu diafragmul si

alta stanga in raport cu plamanul.

Varful inimii se gaseste pe latura stanga a incizurii varfuluiinimii si apartine ventriculului stang.

Baza inimii este indreptata in sus, inapoi si spre dreapta sieste acoperita in intregime de vasele mari care pornesc sau vin la inima


7/114

(artera pulmonara, aorta, vena cava superioara, vanele pulmonare.

Structura inimiiInima este un organ cavitar musculos, cu o structura caracteristica,

potrivit functiilor pe care le indeplineste. In structura ei studiem cavitatile

inimii si peretele inimii.

Cavitatile inimiiCavitatea inimii este impartita in doua parti de catre peretele

longitudinal, care corespundesanturilor longitudinale si anume : inima

dreapta si inima stanga.Peretele transversal, care corespunde santurilorcoronare imparte fiecare din cele doua parti in doua cavitati: o cavitate catre

baza inimii, numita atriu si o cavitate catre varful inimii, numita ventricul.

Inima are deci patru cavitati: doua atrii si doua ventricule,despartite prin pereti. Peretele transversal desparte atriile de ventricule si se

numeste septul atrioventricular. El are doua parti;una dreapta pentru inima

dreapta si una stanga pentru inima stanga. Peretele are si el doua parti: unacare desparte atriile si se numeste sept interatrial si alta care desparteventriculele, numita sept interventricular.

Cele patru cavitati ale inimii prezinta caractere diferite.

VentriculeleVenriculele sunt cele doua cavitati care se afla spre varful

inimii: una apartine inimii drepte (ventricul drept) si cealalta apartine inimiistangi (ventricul stang). Cele doua ventricule sunt despartite prin septul

interventricular, care neavand nici un orificiu, face ca acestea sa nu

comunice intre ele.Ventriculele sunt cavitati cu forma piramidala, avand bazele catre

atrii si varfurile spre varful inimii.Bazele ventriculelor sunt determinate deseptul atrioventricular. Pe acest perete se gasesc orificiile atrioventriculare,

prin care fiecare ventricul comunica cu atriul corespunzator si orificiile

arteriale , pentru cale doua artere ce pornesc din ventricule. La toate aceste

orificii se gasesc niste formatiuni membranoase, numite valvule, iar peperetii ventriculelor se gasesc niste ridicaturi musculare conice-muschii

papilari.

Ventriculul stangSe caracterizeaza prin aceea ca peretele sau extern reprezinta

partea cea mai ingrosata a peretelui inimii. La baza ventriculului stang

(formata din atriventricular stang) se gasesc orificiul atrioventricular stang siorificiul arterei aorte.

Orificiul atrioventricular stang face legatura intre atriul stang siventriculul stang. In jurul acestui orificiu exista un inel fibros. In partea


8/114

dinspre ventricul a acestui orificiu se gaseste valvula atrioventriculara stanga

(bicuspida), care se mai numeste si valvula mitrala. Valvula are forma uneipalnii cu varful in jos si este formata din doua valve(interna si externa) ,

numite si cuspide. Baza cuspidelor este prinsa pe inelul fibros al orificiului,

iar varful lor este liber. De peretii inferiori ai cuspidelor sunt fixate fibretendinoase, numite coarde tendinoase, care se prind cu celalalt capat de

muschii papilari.In timpul sistolei ventriculare muschii papilari si corzile

tendinoase opresc valvele la orizontala, inchizand orificiul atrioventricular,asemanator unei supape. Aceasta valvula dirijeaza circulatia sangelui in

inima stanga, permitand trecereasangelui numai din atriu in ventricul si

impiedicand circulatia in sens invers.Orificiul arterei aorte se afla anterior fata de orificiul

atrioventricular, find prevazut cu un inel fibros. La nivelul orificiului aortic

se gasesc trei pliuri membranoase(orientate doua anterior si unul posterior) ,care au forma de cuiburi de randunica, numite valvule sigmoide sausemilunare.Fiecare valvula are o margine prinsa de peretele arterei si o

margine libera spre celelalte valvule. In peretele arterei, la nivelul valvulelor

sigmoidiene anterioare se afla orificiile de origine ale arterelor coronare.Valvulele sigmoide au rolul de a permite trecerea sangelui din

ventricul in aorta si de a impiedica trecerea acestuia in sens invers.

Varful ventriculului stang corespunde varfului inimii.

Ventriculul dreptSe deosebeste de cel stang prin aptul ca are o forma

piramidala mai pronuntata, iar peretele extern este mai subtire.Pe septul atrioventricular drept care formeaza baza acestui

ventricul, se gasesc orificiul atrioventricular drept si orificiul artereipulmonare.

Orificiul atrioventricular drept asigura comunicarea intre atriul

drept si ventriculul drept. El este situat in acelasi plan cu orificiul

atrioventricular stang. Are un inel fibros si este prevazut cu o valvula(atrioventriculara dreapta), care prezinta aceleasi caractere ca cea din

ventriculul stang, fiind insa formata din trei valve (cuspide) , numita

tricuspida. Membranele valvulei tricuspide sunt mai subtiri decat alevalvulei mitrale . Are acelasi rol ca si valvula bicuspida de a dirija circulatia

sangelui in partea dreapta a inimii, numai din atriu in ventricul si

impiedicand-o in sens invers.Orificiul arterei pulmonare este asezat mai sus si mai inainte

decat orificiul arterei aorte. El face comunicarea intre ventriculul drept siartera pulmonara. Este prevazut cu trei valvule sigmoide, care prezinta


9/114

aceleasi caractere cu cele ale aortei. Ele indeplinesc acelasi rol ca si

valvulele sigmoide, dirijand circulatia sangelui din ventricul in arterapulmonara si opunandu-se trecerii in sens invers.

AtriileAtriile sunt cavitati aproximativ cubice si se gaesc asezate la

baza inimii. Ele sunt caracterizate prin aceea ca peretiilor sunt mai subtiri

decat cei ai ventriculelor si au mai multe orificii. Cele doua atrii suntdespartite prin septul interatrial, care are o parte subtire, numita fosa ovala,

ce reprezinta locul orificiului Botallo, existent in perioada dezvoltariiembrionare.

Atriul stangPeretele sau inferior este format din septul atrioventricular

stang. Pe el se gaseste orificiul atrioventricular stang; pe peretele posterior se

gasesc cele patru orificii ale venelor pulmonare.

Atriul dreptAre forma cubica mai pronuntata, peretii fiind mai bine

delimitati. Pe acesti pereti sunt orificii mai mari decat pe peretii atriului

stang. Pe peretele superior se gaseste orificiul venei cave superioare , iar pe

peretele inferior orificiul venei cave inferioare, care este prevazut cu ovalvula semilunara( valvula Eustachio) .

Peretele posterior este reprezentat de septul interatrial, pe

care se gaseste fosa ovala. Peretele intern este format dinseptulatrioventricular drept si pe el se gaseste orificiul atrioventricular drept.

Valvulele atrioventriculare(bicuspida si tricuspida) impreuna

cu valvulele semilunare de la originea arterei aorte si arterei pulmonarealcatuiesc aparatul valvular al inimii si reprezinta formatiuni ale

endocardului.

Peretele inimiiPeretele inimii este format, de la interior spre exterior, din:

endocard si miocard. Unii cercetatori considera epicardul cea de-a treia

tunica a inimii.

EndocardulEndocardul sau tunica interna a inimii captuseste cavitatile

inimii si este continuarea endoteliului vaselor mari care vin sau pleaca de lainima.

El se prezinta ca o membrana foarte neteda si transparenta,

formata dintr-un strat de celule endoteliale spre interior si o patura de tesutconjunctiv elastic spre miocard. Se remarca lipsa vaselor sanguine in

miocard. Acestea se gasesc in stratul subendocardic.


10/114

MiocardulSe mai numeste peretele muscular al inimii si este partea cea

mai groasa a peretelui cardiac, fiind format din tesut muscular cu caractere

speciale. In structura sa distingem doua varietati de tesut muscular: tesut

cardiac si tesut nodal.Tesutul cardiac formeaza cea mai mare parte a miocardului.

El este format din fibre striate cardiace si alcatuieste miocardul adult.Dispozitia fibrelor musculare in miocardul adult este caracteristica. Astfel, in

atrii fibrele sunt dispuse circular, iar in ventricule sunt dispuse oblic-spiralat,spre varful inimii, formand vartejul inimii. Nu exista continuitate intre

miocardul atriilor si cel al ventriculelor, ceea ce face independenta contractia

atriilor fata de a ventriculelorTesutul nodal sau miocardul embrionar, numit si aparatul de

conducere a inimii este format din fibre musculare cu multa sarcoplasma in

care se acumuleaza glicogen, dar cu putine miofibrile dispuse in toatesensurile. Acest tesut formeaza gramajoare de fibre numite noduli. In inimaadulta exista doi noduli ;sinoatrial si atrioventricular.

Nodulul sinoatrial (Keith-Flack) se gaseste pe peretele

atriului drept, intre deschiderile celor doua vene cave (portiunea sinusala).Nodulul atrioventricular (Aschoff-Tawara) se afla in partea

inferioara si posterioara a septului interatrial, mai mult spre atriul drept. Din

nodulul atrioventricular porneste in jos un muschi de fibre nodale (fascicululatrioventricular sau Hiss), care trece prin septul interventricular si se divide

formand doua ramuri care merg: una in ventriculul drept si alta in ventriculul

stang. La varful ventriculelor cele doua ramuri se rmifica mai mult, formando retea de fibre nodale, numita reteaua Purkinje.

Din punct de vedere functional, tesutul nodal are rol inelaorarea si transmiterea excitatiei la miocardul adult, asigurand

automatismul inimii.

Vascularizatia inimiiMetabolismul intens al miocardului necesita un aport mare

de sange asigurat prin arterele inimii.Arterele inimii

Inima primeste sange nutritiv prin doua artere coronare;

stanga si dreapta. Artera coronara stanga porneste de pe partea stanga abulbului aortei, apoi se bifurca in artera interventriculara anterioara si artera

circumflexa.Artera coronara stanga vascularizeaza cea mai mare parte a


11/114

peretelui inimii stangi, cea mai mare parte a septului interventricular si o

foarte mica parte din peretele ventriculului drept.Arteracoronara dreapta porneste tot din bulbul aortei si se

termina aproape de varful inimii. Pe traiectul sau da ramuri care

vascularizeaza cea mai mare parte a peretelui inimii drepte, o parte a septuluiinterventricular si o mica parte din peretele ventriculului stang.

Arterele coronare sunt artere terminale.

Venele inimiiDin capilarele care iriga peretii inimii se formeaza venele ce

duc sangele in atriul drept. Acestea sunt:

1. Venele coronare, care sunt reprezentate prin: marea vena coronara, venainterventriculara posterioara si mica vena coronara.

2. Venele cardiace accesorii- vene mici, care se deschid direct in atriul drept.Vascularizatia inimii este completata prin numeroase

vase limfatice si ganglioni limfatici.

Artera aortaEste cea mai voluminoasa artera din corp, din care iau

nastere toate arterele circulatiei mari. Ea porneste din ventriculul stangprintr-o dilatatie numita bulbul aortic. Orificiul aortei este prevazut cu trei

valvule sigmoide.

De la bulbul aortic, aorta se indreapta in sus (aortaascendenta) si dupa un scurt traseu aorta se curbeaza spre stanga si in jos,

formand arcul aortic si apoi coboara vertical (aorta descendenta) intre inima

si coloana vertebrala pana in dreptul discului intervertebral dintre vertebreleL1 si L5., unde se trifurca si da nastere la cele doua artere iliace comune si

arterei sacrale medii.Aorta descendenta este impartita intr-o portiune toracala

(deasupra diafragmului) si o portiune abdominala( sub diafragm)

Bulbul aortic din el pornesc artera coronara dreapta si

artera coronara stanga, care vascularizeaza peretii inimii.Arcul aortei carja aortica: de aici pornesc trei

trunchiuri arteriale importante ce vascularizeaza capul si membrele

superioare. Acestea sunt: trunchiul brahiocefalic, artera carotida comunastanga si artera subclaviculara stanga.

Fiziologia aparatului cardiovascularMediul intern al organismului, adica sangele, lichidul

interstitial si limfa nu-si pot indeplini rolul in organism decat daca se gasesc

in miscare continua, miscare cce poarta nuele de circulatie.Circulatia este functia pe care o indeplineste aparatul


12/114

cardiovascular, prin care se realizeaza metabolismul celular si coordonarea

functionala a tuturor organelor.Prin circulatie sanguina miscarea sangelui in interiorul

sistemului sanguin. Aceasta este asigurata prinactivitatea inimii, care

impinge sangele de-a lungul arterelor, capilarelor si venelor. Studiulcirculatiei sanguine presupune: activitatea inimii, cirvulatia arteriala,

capilara si venoasa.

Activitatea inimiiInima este un organ musculos si activitatea sa se

caracterizeaza prin contractii si relaxari, ce se succed cu regularitate.Contractia inimii se numeste sistola, iar relaxarea

diastola. O sistola impreuna cu diastola care ii urmeaza reprezinta o

revolutie cardiaca sau un ciclu cardiac.Caracteristicile contractiei cardiace

Revolutia cardiaca este rezultatul contractiei

miocardului. Contractia miocardului se deosebeste de contractia celorlalti

muschi prin aceea ca are loc prin actiunea unor excitanti, care apar chiar inmiocard si nu vin dinafara, asa cum se intampla la la ceilalti muschi. Aceasta

insusire a miocardului se numeste automatism cardiac. Aceasta insusire face

ca inima scoasa din organism, care nu mai primeste nici o excitatie prinnervii sai, daca este tinuta in anumite conditii, continua sa se contracte

ritmic.

In legatura cu automatismul cardiac s-au elaborat douateorii: neurogena si miogena. Prima teorie sustine ca excitatiile apar in

elementele nervoase ale miocardului, iar cea de-a doua sustine ca apar chiarin celulele musculare. Majoritatea cercetarilor pledeaza in favoarea teoriei

miogene. Se stie ca structura miocardului cuprinde doua feluri de elemente

musculare: celule musculare cardiace (miocardul adult) si celulele tesutului

nodal (miocardul embrionar).Excitatiile apar si sunt conduse in tesutul nodal. Ca in

orice organ, in inima apar fenomene electrice ca rezultat al variatiilor

potentialului electric de membrana. Aceste fenomene elctrice iau nastere inprimul rand in nodulul sinusal( Keith-Flach) de la care se propaga succesiv

la intrega musculatura cardiaca. La nivelul membranelor celulelor

tesutului nodal, potentialul de repaus nu se poate mentine intre douapotentiale de actiune, ci incepe sa scada lent pana se ajunge la un nivel-prag,

numit prepotential(-60mv), cand in mod spontan se declanseaza un noupotential de actiune. Impulsurile apurute in acest nodul se transmit


13/114

miocardului adult din atriu, prin intermediul unor celule de legatura, iar de la

acestea la nodulul atrioventricular(Aschoff-Tawara) , care prin fascicululHiss le transmite mai departe miocardului ventriculelor prin reteaua

Purkinje. Asa se explica de ce contractia inimii incepe cu sistola atriala si

este urmata de cea ventriculara.Cand acest sistem de conducere este lezat se produc tulburari

in conducerea excitatiei si ventriculele nu se mai contractala nivelul cuvenitfata de contractia atriilor, stare cunoscuta sub dnumirea de bloc cardiac.

Studiul revolutiei cardiace se face prin cateterizarea inimii(introducerea unor sonde sau catetere in inima prin vena de la plica cotului).

S-au stabilit anumite caracteristici ale ei.

Intr-o revolutie cardiaca sistola si diastola se succed la uninterval de timp bine determinat. Numarul revolutriilor cardiace pe minut

este determinat de varsta si de starea organismului. Acestea determina si

durata revolutiei cardiace. Exemplu: la adult numarul revolutiilor cardiace inrepaus este de 60-75/min, pe cand la copil este mult mai mare (la nou-nascutajunge la 150/min ). Din acest numar se poate deduce durata revolutiei

cardiace. Pentru un numar de 75 revolutii cardiace pe/min durata unei

revolutii este de 0,8 secunde.Sistola si diastola nu au loc in acelasi timp in toata inima.

Revolutia cardiaca incepe cu sistola atriala, care dureaza 0,1 secunde, timp

in care sangele este impins in ventricule. Se constata ca in timpul sistoleiatriale orificiile venelor sunt putin stramtate, iar presiunea sangelui din atrii

fiind superioara presiunii din vene, curgerea sangelui din vene in atrii este

suspendata.Dupa terminarea sistolei atriale , atriile intra in diastola-diastola

atriala, care dureaza pana la sistola urmatoare, adica 0,7 secunde. In timpuldiastolei atriale presiunea in atrii scade foarte mult si sangele trece din vene

in atrii, umpandu-le din nou.

In momentul in care incepe diastola atriala incepe si contractia

ventriculelor, adica sistola ventriculara, care dureaza 0,3 secunde. Sistolaventriculara dureaza mai mult decat cea atriala. In timpul sistolei

ventriculare distingem o faza in care presiunea sangelui din ventricule creste

pana egaleaza presiunea din artere. In a doua faza se deschid valvulelesigmoide si sangele este impins in artere. Cand incepe sistola ventriculara,

valvulele atrioventriculare se inchid, astfel ca sangele nu se mai poate

intoarce in atrii.Sistola ventriculara este mai puternica decat cea atriala datorita

miocardului ventricular, care este mai dezvoltat decat cel atrial.Dupa ce se termina sistola ventriculara, incepe diastola


14/114

ventriculara, care dureaza 0,,5 secunde . Revolutia cardiaca dureaza 0,8

secunde, din care inima se gaseste in sistola 0,4 secunde si in diastola 0,4secunde. Acest regim in care activeaza inima explica dr ce aceasta poate

functiona toata viata fara sa oboseasca.

Daca numarul revolutiilor cardiace pe minut creste, durata uneirevolutii se micsoreaza si aceasta se face prin scurtarea diastolei, adica a

perioadei de repaus.Pentru cercetarea activitatii cardiace se folosesc fenomenele care

insotesc activitatea inimii. Dintre acestea mentionam: manifestarile acustice(zgomotele inimii ) , manifestarile mecanice (bataia varfului inimii ) si

manifestarile electrice (inregistrarea potentialului de actiune al inimii).

Zgomotele sau manifestarile acustice ale inimii.Revolutia cardiaca este insotita de doua sunete, numite

zgomotele inimii. Ele pot fi auzite cu aparatul numit stetoscop.

Primul zgomot este mai profund, de intensitate scazuta si cu odurata mai mare. El se datoreste contractiei miocardului si inchideriivalvulelor atrioventriculare si se produce la inceperea sistolelor ventriculare.

Se numeste zgomot sistolic.

Al doilea zgomot este mai inalt si mai scurt. El se produce lainchiderea valvulelor sigmoide, la inceperea diastolei ventriculare. Se

numeste zgomot diastolic.

Ascultarea zgomotelor inimii formeaza metoda auscultatieicardiace si este folosita pentru diagnosticarea bolilor de inima.

Bataia varfului inimiiEste manifestarea mecanica a inimii si se numeste soc

apexian. Ea este o lovitura pe care inima, prin varful ei, o exercita asupra

peretelui toracic. Aceasta lovitura este determinata de schimbarea de forma a

inimii in timpul sistolei ventriculare si se poate simti in al IV-lea sau al

V-lea spatiu intercostal stang, pe linia medio-claviculara.Studiul socului apexian se face cu un aparat special, numit

cardiograf.

Manifestarile electrice ale inimiiMetoda electrocardiografica se bazeaza pe inregistrarea

curentilor de actiune. Diferentele de potential care genereaza acesti curenti,

numiti curenti bioelectrici, pot fi inregistrate cu ajutorul unui aparat numitelectrocardiograf, iar curba obtinuta se numeste electrocardiograma.

Circulatia sangelui in inimaIn timpul unei revolutii cardiace sangele circula prin cavitatile


15/114

inimii intr-un sens bine deteminat. Circulatia este dirijata de valvulele

atrioventriculare si de cele sigmoide, iar sistolele si diastolele atriale si celeventriculare nu au loc in acelasi timp. In timpul sistolei atriale, ventriculele

fiind in diastola, sangele trece in ele. In timpul diastolei atriale, ventriculele

sunt in sistola si valvulele atrioventriculare sunt inchise. In acest timp,sangele din vene patrunde in atrii. Cand ventriculele sunt in sistola, valvulele

atrioventriculare fiind inchise, presiunea sangelui din ventricule ajunge maimare decat cea din artere si deschide valvulele sigmoide, iar sangele trece

din ventricule in artere.Circulatia in inima este strict dirijata si schimbarea ei se face

numai in stari patologice.

Travaliul mecanic al inimiiPrin contractiile lui miocardul efectueaza un lucru mecanic

care poarta denumirea de travaliu mecanic al inimii sau activitate cardiaca.

Valoarea lui este data de produsul dintre valul de sange pe care il expulzeazainima la fiecare sistolo ventriculara si rezistenta pe care o intampina inimadeschiderea valvuleloe arteriale, adica de presiunea arteriala din aorta si

artera pulmonara. Prin sistola ventriculara fiecare ventricul expulzeaza 60-70

ml sange, iar presiunea arteriala in aorta este de 80 mm si in cea pulmonarade 27 mm.

Notiuni privitoare la activitatea inimii1 Frecventa cotractiilor cardiace: Contractiile cardiace sunt ritmice. Ele se

succed cu o frecventa de 60-75 contractii /min. pentru un adult in repaus

complet. Frecventa aceasta se poate schimba in anumite conditii de

functionare a organismului.2 Debitul sistolic: cantitatea de sange pe care o expulzeaza fiecare ventricul in

timpul unei sistole. La omul normal, aflat in repaus total este de 60-70ml.Minut-volumul inimii:cantitatea de sange pe care o

expulzeaza ventriculu in timp de un minut. Se mai numeste debit pe minut.

La omul normal, in repaus complet este de 3 si 5 litri de sange .

Reglarea activitatii inimii1. Reglarea reflexa :Simpaticul este accelerator al inimii, iar nervul VAG (X)

este inhibitor al inimii.

2.Reglarea umorala: se face prin actiunea unor substante pe care le producdiferite organe si pe care sangele le aduce la inima. Cele mai importante sunt

hormonii, care pot sa determine o accelerare sau incetinire a ritmului cardiac si o

crestere sau scadere a intensitatii contractiei cardiace.Ex: adrenalina (hormon al medulosuprarenalei) provoaca

intensificarea si accelerarea contractiilor cardiace. Aceeasi actiune o are sitiroxina (hipertiroidism).


16/114

-acetilcolina(produs al SNP)- actiune inversa adenalinei.

-sarurile de calciu-accelereaza ritmul cardiac.-sarurile de potasiu- incetinesc ritmul cardiac.

Presiunea arterialaEste rezultatul raportului dintre forta muschiului cardiac si

rezistenta periferica a sistemului arterial. Presiunea arteriala variaza cu starea

functionala a organismului, in timpul activitatii musculare intense sau subactiunea unor stari emotionale ea poate creste iar in timpul somnului ea

scade.

Valori normale ale TA:1 1-3ani : TA=75-90/50-60 mmHg.2 4-11 ani : TA=90-110/60-65mmHg.3 12-15 ani: TA=100-120/60-75mmHg.4 Adult: TA=115-140/75-90 mmHg.5 Varstnic: maxim 140/90mmHg.

In cazuri patologice TA poate sa scada sub valorile

normalehipotensiune arterial;a sau poate sa creasca peste valorile normalehipertensiune arteriala.

Cauzele presiunii (tensiunii) arteriale:1 Forta de contractie a muschiului ventricular, cu care sangele este impins in

artere. Daca miocardul este slab dezvoltat, forta sa de contractie se

micsoreaza si PA( TA) scade.

2 Rezistenta pe care o intampina sangele la inaintare prin vase, datoritafrecarii. Rezistenta este cu atat mai mare cu cat vasele au un calibru mai mic.

In vasoconstrictie rezistenta creste si deci creste si PA, iar in vasodilatatierezistenta scade , deci scade si PA.

3 Volumul de sange trimis in aorta de fiecare sistola ventriculara. Daca acesta>80ml. trebuie sa creasca si forta de propulsie ventriculara si deci creste si

PA. De aceea se recomanda hipertensivilor sa ingereze o cantitate mica delichide pentru a nu creste volumul sistolic.

4 Vascozitatea sangelui( in mod normal >3-5 ori decat a apei ).5 Elasticitatea peretilor vaselor : in ateroscleroza , cand scade elasticitatea

peretilor vaselor, PA creste, obligand inima sa faca eforturi mari pentru

lansarea sangelui in artere.

6 Distanta fata de inima: in arterele mari care pornesc din inima PA este maimare si ea scade pe masura departarii de inima.

Fiecare sistola ventriculara arunca in aorta un val de sangecare se izbeste de coloana de sange ce se gaseste in aorta si care a fost dus


17/114

acolo prin sistole precedente. Din aceasta ciocnire rezulta o unda care se

propaga prin toata coloana de sange, pana la periferia organismului. Acesteunde provoaca dilatarea peretelui arterelor, care se manifesta sub forma unor

zvacnituri, a unor unde pulsatile numite PULS si care se simt bine la arterele

situate superficial pe un plan osos. In cazuri normale sunt 60-80 pulsatii/min.O frecventa mai mare poarta numele de tahicardie, iar o

frecventa mai mica, de bradicardie.

Marea si mica circulatie1.Circulatia mare (sistemica)- se mai numeste si

circulatia de nutritie, ea reprezentand drumul pe care il urmeaza sangele de la

inima la tesuturi si inapoi la inima. Acest circuit este format dintr-o portiune

arteriala, reprezentata de sistemul aortic si ditr-o portiune venoasa,reprezentata de sistemul venelor cave si sinusul coronar. Circuitul incepe in

ventriculul stang si se termina in atriul drept. In trecerea lui prin acest circuit,

sangele transporta la tesuturi nutrimente si oxigen si ia de la el substantele deexcretie, ce urmeaza sa fie eliminate.

2.Circulatia mica- se mai numeste circulatia

pulmonara si reprezinta drumul pe care il urmeaza sangele de inima la

plamani si inapoi. Are o poriune arteriala (trunchiul arterei pulmonare ) si oportiune venoasa (venele pulmonare). Circulatia mica incepe din ventriculul

drept si se termina in atriul stang.

Denumirile de marea si mica circulatie se refera lalungimea acestor circuite, deci sunt notiuni anatomice . Din punctul de

vedere al cantitatii sangelui care circula prin ele, prin ambele circuite trece in

acelasi timp aceeasi cantitate de sange.


18/114

I.2 NOTIUNI DESPRE BOALA

Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic care rezulta din

imposibilitatea de a expulza intreaga cantitate de sange primita si de amentine astfel un debit sanguin corespunzator nevoilor organismului, in

conditiile unei umpleri venoase satisfacatoare.

Scaderea debitului cardiac consecutiv scaderii fortei decontractie a miocardului, duce la lipsa oxigenului in tesuturi si organe, in

special la nivelul rinichiului, glandelor suprarenale si hipofizei posterioare,

determinand scaderea filtratiei glomerulare, crestera reabsorbtiei tubulare,hipersecretia de aldosteron si ADH- fenomene care explica retentia de apa siaparitia edemelor. Acesta este mecanismul anterograd.

Mecanismul retrograd intervine prin scaderea fortei de

contractie a miocardului, inima fiind in imposibilitate de a expulza intregacantitate de sange primita. Rezulta acumularea sangelui in spatele

ventriculului, cu staza si hipertensiune pulmonara in cazul insuficientei

ventriculului stang si cu staza si, hipertensiune venoasa si infiltrare atesuturilor cu apa si asre, in insuficienta ventriculului drept.

Deci I.C. exprima deteriorarea functiei de pompa a

ventriculelor, adica scaderea preformantei acestora. In mod obisnuit, inimaare o capacitate maxima de lucru din care utilizeaza doar o anumita parte.

Aceasta cota, adica lucrul efectiv( travaliul cardiac ) dezvoltat de functia depompa a inimii este in relatie directa cu nivelul necesitatilor curente

circulatorii ale organismului.Punerea de acord in permanenta a lucrului

efectiv al inimii cu necesitatile curente se face printr-o serie de mecanisme de

adaptare ( cresterea sensibilitatii miocardului la catecolamine, alungireafibrei miocardice, tahicardie, hipertrofie ).

Diferenta dintre capacitatea maxima de lucru a inimii si

nivelul lucrului efectiv, pe care pompa cardiaca o dezvolta, o reprezinta asa-numita forta de rezerva a inimii. Adaptarea lucrului inimii la o solicitare

crescuta se realizeaza prin folosirea unei cote corespunzatoare din aceasta

forta de rezerva a inimii.Exista insa o limita a eficientei mecanismelor deadaptare reprezentata de nivelul de solicitare, la care necesitatile curente si

lucrul efectiv al inimii ating capacitatea maxima. Orice solicitare a pompeicardiace peste aceasta limita critica duce la scaderea eficientei travaliului


19/114

cardiac si nu la cresterea sa.

Insuficienta cardiaca este un sindrom care exprimainsuficienta miocardului ventricular, iar totalitatea simptomelor si semnelor

care alcatuiesc acest sindrom exprima si ele incapacitatea pompei cardiace de

a asigura un regim circulator adecvat necesitatilor organismului.

ETIOPATOGENIE: CAUZE DETERMINANTESI FACTORI PRECIPITANTI

CAUZE DETERMINANTE:1 cauze mecanice, care afecteaza la inceput dinamica cardiaca si ulterior

miocardul:

valvulopatii dobandite sau congenitale, hipertensiune arteriala sau pulmonara2 procese inflamatorii si metabolice , care afecteaza de la inceput miocardul:

cardiopatia ischemica, cardita reumatica, hipertiroidismul, anemiile grave,

avitaminozele.FACTORI PRECIPITANTI:

3 efortul fizic4 aportul mare de sodiu5 absenta tratamentului digitalic6 aritmiile cu ritm rapid7 diferite infectii: infectia reumatica, endocardita lenta, gripa.8 Emboliile sau trombozele pulmonare9 Caldura sau umiditatea excesiva10Hemoragiile si anemiile11Sarcina si nasterea12Cardiopatia ischemica acuta sau cronica

FIZIOPATOLOGIEForta de contractie a miocardului creste paralel cualugirea

fibrelor miocardice. Aceasta alungire este determinata de umplerea cu sange

a inimii , deci de volumul diastolic. Alungirea fibrelor mareste suprafata

chimic- activa a miocardului, ceea ce permite eliberarea unei cantitati maimari de energie, care creste forta de contractie si debitul cardiac. Daca este

depasita limita fiziologica a alungirii fibrelor miocardice, forta de contractie

incepe sa scada.In conditii normale inima are proprietatea de a se adapta

diferitelor solicitari. Aceasta proprietate se numeste rezerva cardiaca si scade

in insuficienta cardiaca.Exista doua stadii ale insuficientei cardiace:

1.Stadiul de cardiopatie compensata , cat timp actioneazamecanismele de compensare : hipertrofie, dilatatie, tahicardie.


20/114

2. Stadiul de cardiopatie decompensata, cand simptomele si semnele

insuficientei cardiace apar la solicitari obisnuite si chiar in repaus.

CLASIFICARE:1.Dupa localizare se deosebesc :

-I nsufi cienta cardiaca stanga-Insuficienta cardiaca dreapta

-Insuficienta cardiaca globala2.Dupa debut se deosebesc:

-Isuficienta cardiaca acuta (stanga sau dreapta )-Insuficienta cardiaca cronica (stanga sau dreapta )

3. Dupa criteriul fiziopatologic se evidentiaza :

- Insuficienta cardiaca retrograda .Notiunea de retrograda se refera la perturbarile hemodinamice,

care apar sub forma congestiei venocapilare sistamice si pulmonare in mod

retrograd, adica inapoia cavitatii ventriculare insuficiente (staza pulmonaradin insuficianta inimii stangi staza sanguina din sistemul cav superior siinferior).

-Insuficienta cardiaca anterograda

Notiunea de anterograda se refera la perturbarile care rezulta dinscaderea debitului cardiac anterograd , adica spre inainte in raport cu

cavitatea ventriculara insuficienta. Astfel scaderea debitului ventricular stang

insuficient este urmata de scaderea irigatiei renale si retentie hidrosalina(edeme) , iar scaderea irigatiei musculare este urmata de astenie si slabiciune

musculara.

In functie de evolutie, se descriu :13Insuficienta cardiaca latenta, care se manifesta clinic numai in conditii de

efort.14Insuficienta cardiaca clinic manifesta, in care sindromul clinic caracteristic

este prezent atat in efort car si in repaus.

In raport cu debitul cardiac, se deosebesc doua forme:

- Insuficienta cardiaca cu debit crescut, care apare in starile hiperkinetice( stari morbide in care viteza de circulatie a sangelui este mult mai mare

decat normal ).

- Insuficienta cardiaca cu debit scazut, care caracterizeaza insuficientacontractilitatii miocardice si a functiei de pompa a inimii din bolile care

afecteaza miocardul ventricular.

Notiunea de I.C. hipodiastolica se refera la instalareasindromului de I.C. , in acele stari patologice, in care scade mulrt durata

diastolei ventriculare si umplerea inimii cu sange in diastola ( aritmii cufrecventa ventriculara foarte rapida : peste 150 180 b/min., pericardite


21/114

exudative sau constrictive ).

Teermenul generic de I.C. este sinonom cu cel dedecompensare cardiaca. Orice boala de inima pote ajunge la un moment dat,

intr-un stadiu decompensat, cand functia de pompa a inimii este deteriorata si

se manifesta prin sindromul de I. C. Acest sindrom este alcatuit dintr-omultitudine de simptome si semne cauzate de diferite boli ale inimii, aflate in

stadiul de decompensare. Deci nu I.C.propriu-zisa nu se decompenseaza, ciboala cardiaca generatoare de sindrom este aceea care poate sa se

decompenseze sau compenseza cand sindromul de I.C, este indepartat , fieprin masurile terapeutice specifice acestuia, fie pe cale naturala.

Termenul de I.C. ireductibila se refera la acele cazuri la

care simptomele si semnele sindromului de I.C. persista in ciudatratamentului optim aplicat.

A. Insuficienta cardiaca stanga acuta

Se manifesta prin accese de dispnee cu caracterparoxistic- astm cardiac si edem pulmonar acut si se datoreaza cresteriirapide si intense a presiunii in capilarele pulmonare, datorita reducerii bruste

a sangelui evacuat de inima stanga (ventricul sau atriu), in conditiile unui

debit nprmal al ventriculului drept.

1 Astmul cardiac (dispnee paroxistica )Apare de obicei noaptea , la cateva ore dupa culcare (uneori si ziua dupa

emotii sau eforturi mari ).Cauzele care declanseaza aceste crize nu suntcunoscute. Printre factorii implicati in declansarea acestor crize sunt de retinut :

tusea, cosmarurile, alunecarea de pe perna, schimbarea pozitiei in decubit dorsal

sau lateral in mod inconstient( pozitii in care bolnavul are dispnee).Debutul este brutal, cu dispnee polipneica, respiratie superficiala si

zgomotoasa, sufocare , tuse si neliniste. Bolnavul este inspaimantat, palid siacoperit cu sudori reci. Sta pe marginea patului sau la fereastra, inclinat inainte,

rezemat in maini, cu umerii ridicati.Dupa cateva minute accesul se termina cu

cateva chinte de tuse, insotite uneori de expectoratie spumoasa, aerata si

rozata. In formele severe, criza de astm evolueaza catre edem pulmonar acut.

2 Edemul pulmonar acut cardiogenAcest sindrom clinic insoteste sau complica o criza de astm cardiac sau

poate sa aparapentru prima oara la subiectii care nu au prezentat niciodatadispnee, ca urmare, spre exemplu : a unei ocluzii coronariene acute, unui puseu

de HTA, unui effort fizic la bolnavii cu stenoza mitrala in cursul puseului

hipertensiv, dupa transfuzii sau perfuzii venoase cu cantitati excesive de lichide.Tabloul clinic se caracterizeaza prin : dispnee intensa cu ortopnee, tuse si

anxietate extrema.Bolnavul este palid sau cianotic. Respiratia este zgomotoasadin cauza ralurilor subcrepitante si sibilante , este frecventa si suieratoare, cu


22/114

tiraj. Bolnavul expectoreaza o sputa spumoasa, de regula rozata, deoarece ea

contine cantitati mici de sange. In formele severe expectoratia este atat deabundenta incat aceasta se scurge din cavitatile nazale prin narine si prin

cavitatea bucala. Expectoratia contine mari cantitati de proteine a caror

concentratie poate ajunge la 2-3%. Criza poate ceda spontan , in cateva minutesau cateva ore, adeseori dupa un acces de tuse cu expectoratie spumoasa sau

striata cu sange. Frecvent criza poate fi indepartatarapid , in mod spectaculos, dupa instituirea masurilor terapeutice de baza. In

formele severe, daca nu se intervine de urgenta bolnavul poate sfarsi prin asfixiesi moarte.

B. Insuficienta cardiaca stanga cronicaEste forma cea mai obisnuita si mai des intalnita in practica si

se datoreaza scaderii debitului inimii stangi, cu staza si hipertensiune in mica

circulatie.

Simptomele ce apar sunt : dispneea de efort, ortopnea, respiratiaCheyne- Stockes, tusea, expectoratia si cianoza.

3 DispneeaEste simptomul cel mai precoce si cel mai constant si se caracterizeaza prin

respiratii frecvente si superficiale. La inceput apare la eforturi mari, apoi progresiv,

pe masura cedarii miocardului, la eforturi din ce in ce mai mici.

O forma de dispnee de efort este dispneea vesperala. Aceasta este minimadimineata , accentuindu-se spre seara. In forme avansate de insuficienta stanga,

dispneea apare si in repaus, bolnavul luind o pozitie semisezanda, sprijinindu-se pe

mai multe perne. Aceasta dispnee se numeste ortopnee.O forma particulara de dispnee, intalnita in special la bolnavii in varsta, cu

ateroscleroza sau la cei ce primesc sedative este respiratia Cheyne- Stockes,caracterizata prin alternante de apnee (10-30 secunde) si polipnee.

4 Tusea, expectoratia si cianozaTusea este uneori semnul cel mai precoce, cel mai intens sau singurul semn

aparent al insuficientei ventriculare stangi. Ea se datoreaza stazei pulmonare,apare la efort sau noaptea si este de obicei uscata sau insotita de o cantitate mica de

sputa hemoptoica.

Cianoza este de obicei discreta.Semnele cardiovasculare constau in : marirea inimii stangi, ritm de galop, puls

alternant, suflu sistolic apical .

C .Insuficienta cardiaca globalaEste insuficienta care afecteaza atat inima stanga cat si cea

dreapta. Simptomele sunt comune insuficientei stangi si drepte, dominand


23/114

unele sau altele, dupa cum ventriculul stang sau drept este mai afectat.

Semnele si simptomele pot fi:1 Cardiomegalia ( cord bovin) se pune in evidenta prin palparea

socului apexian, care este deplasat in jos si in afara liniei

medioclaviculare si prin percutia inimii care releva cresterea matitatiiprecardiace. Se mai pune in evidenta prin examene ; radiologic,

electrocardiografic si ecografic.2 Dispneea scade in intensitate cand insuficienta dreapta scade celei stangi3 Astm cardiac sau ortopnee cand insuficienta stanga urmeaza celei

drepte

4 Tulburari neuropsihice si digestive intense5 Alterarea severa a starii generale6 Polipnee si tahicardie pronuntate7 Edeme generalizate

Probleme de dependenta ale pacientilor cu Insuficientacardiaca stng:

- Dispneea

- Circulatie inadecvata

- Postura inadecvata- Expectoratie excesiva ( EPAC )

- Eliminare urinara inadecvata cantitativ si calitativ- Alimentatie inadecvata cantitativ si calitativ

- Insomnie

-Dificultate de a se imbraca si dezbraca

-Dificultate in acordarea ingrijirilor igienice- Vulnerabilitate fata de pericole

- Insuficienta cunoastere a boliiDiagnosticul pozitiv de I.C. se pune pe baza rezultatului

examenului radiologic, care indica marirea siluetei cardiace, staza hilara si

pulmonara, liniile septale ale lui Kerley. Un diagnostic pozitiv complet

cuprinde :- recunoasterea I.C. si a formei clinice a acesteia.

-aprecierea gravitatii si incadrarea functionala.

-diagnosticul bolii de fond care a decompensat.-determinarea factorilor precipitanti ai I.C.

In stadiile avansate, diagnosticul pozitiv se pune pe semnele

evidente de staza pulmonara, staza hepatica, edeme de tip cardiac, etc.In stadiile incipiente ale I.C. sunt prezente semne mai putin

caracteristice: dispnee cu scaderea tolerantei la efort, tuse nocturna dedecubit, oboseala musculara, semne ce atrag atentia asupra performantei


24/114

ventriculare la bolnavii cu : valvulopatii, cardiopatie ischemica, HTA, alte

afectiuni cardiace pe cale de decompensare.Pot sa mai apara ritm de galop sau puls alternant, ce exprima o

lezare severa a miocardului, ce pot fi insotite de instalarea tabloului clinic

complet al I.c., chiar EPAC.Diagnosticul diferential se face cu acele stari patologice care

evolueaza cu dispnee de efort, hepatomegalie, edeme periferice si alte semnecomune cu\\

Factorii care agraveaza prognosticul: Evolutia si cauza mortiiin insuficienta cardiaca sunt deseori determinate sau modificate de boala

cardiaca de fond, care a produs I.C. In fiecare caz, evolutia si prognosticul

depind de o serie de factori, dintre care cei mai importanti sunt :1 Natura bolii cauzale ( cardiopatia de fond ).2 Factorii favorizanti sau precipitanti ai I.C. ( infectiile respiratorii,

stareaarterelor coronare, aritmiile cu frecventa ventriculara rapida, maiale fibrilatia atriala, hipertiroidismul, anemia, efortl fizic, sarcina,obezitatea).

3 Calitatea tratamentului4 Stadiul avansat al bolii5 Rapiditatea evolutiei6 Varsta inaintata si starea generala precara a bolnavului7 Prifesiile care presupun eforturi fizice mari8 Asocierea unor boli favorizante9 Recidivele10Complicatiile11Absenta raspunsului favorabil la tratament12Nerespectarea tratamentelor de catre bolnavi13Conducerea incorecta a tratamentului de catre medici( doze prea mici

de digitala sau pauza prea mare in intreruperea acesteia).

O semnificatie deosebita o au: cardiomegalia importanta, pulsul

alternant, blocurile inimii, extrasistolele polimorfe, tahicardia ventriculara.In I.C. ventriculara stanga ( astm cardiac, EPA cardiogen )

prognosticul vital imediat este grav, decesul bolnavului fiind posibil in

cursul atacului de dispnee paroxistica . Prognosticul de viitor este rezervat,bolnavul fiind expus la recidive.

Daca factorul cauzal rezida chiar la nivelul inimii ( cardiopatie

ischemica , valvulopatii aortice), fenomenele de I.C. evolueaza progresivpana la instalarea I.C. globale biventriculare.

Complicatiile sunt cele ale bolii de fond. Ele sunt legate de stazasau de cresterea presiunii venocapilare din diferitele tesuturi sau organe, de


25/114

tratament si de bolile intercurente.

Printre cele mai grave complicatii se numara trombozele venoaseale membrelor inferioare si embolia pulmonara , consecutiva acestora.

Embolia pulmonara poate determina un infarct pulmonar, lae

carui semne clinice sunt: durere toracica, tuse, hemoptizie, febra.De regula I.C. se agraveaza sau nu raspunde la tratament cand se

produc embolii pulmonare repetate.La bolnavii care se gasesc in fibrilatie atriala si I.C. ,

cheagurile care ajung in plamani pot pleca din atriul drept si mai rar de peperetii ventriculului drept.

In tromboemboliile circulatiei mari, sursa cheagurilor

este reprezentata de trombi care se formeaza pe peretele atriullui siventriculului stang.

Bolnavii cu I.C. sunt foarte susceptibili la infectiile

bronhopulmonare.Greselile comise in terapia sindromului de insuficienta

cardiaca , atat de medic cat si de bolnav, pot atrage dupa sine tulburari de

ritm grave induse de Digitala si tulburari hidroelectrolitice grave, legate de

terapia diuretica.

I.3 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA

ACTE DE INVESTIGAII

1.Explorarea radiologica a aparatului cardiovascularAparatul cardiovascular poate fi explorat radiologic prin

angiocardiografie, aortografie, arteriografie si flebografie.

A. AngiocardiografiaReprezinta introducerea unei substante de contrast, pe cale

intravenoasa, substanta care se urmareste in inieriorul vaselor si al cavitatilor

inimii.

Materiale necesare: solutie concentrata de iod,

sedative(fenobarbital) , romergan sau alta substanta antialergica.

Pregatirea pacientului :-in ziua precedenta examenului , se administreaza sedative, care

se repeta in dimineata examenului impreuna cu un medicament antialergic.-se efectueaza testarea sensibilitatii la iod

-daca nu apar simptome de intoleranta la iod, se injecteaza

intravenos substanta de contrast, rapid, in decurs de cateva secunde(cantitatea de substanta de contrast este calculata de medic, in functie de

greutatea corporala a bolnavului ).Angiografia prin cateterism cardiac este de competenta medicului.


26/114

B.AortografiaReprezinta introducerea substantei de contrast prin cateter sau

punctie, intraaortic, pentru evidentierea aortei.

Pregatirea pacientului se face ca mai sus.

C.Arteriografie perifericaReprezinta introducerea substantei de contrast prin injectie

intraarteriala pentru evidentierea arterei periferice.Se face pregatirea si testarea la iod a pacientului la fel ca mai sus.

D. FlebografieReprezinta introducerea, intravenos, cu seringa automata de

presiune, a 20-30 ml de substanta de contrast, de concentratie redusa(pentru

a nu leza peretii vasului). Radiografiile se executa cu o viteza de 24 imaginipe secunda (radiocinematografie ).

2.Explorarea functionala a aparatuluicardiovascular

ElectrocardiogramaEste o metoda de investigatie care se ocupa cu studiul

fenomenelor bioelectrice pe care le produce inima in cursul activitatii sale.Curentii electrici produsi de inima sunt de o intensitate foarte slaba si se

transmit la suprafata tegumentelor prin tesuturi, a caror rezistenta le reduce

si mai mult voltajul. Pentru a fi inregistrate este necesara amplificarea lorcu aparate foarte sensibile.

Captarea curentilor se face cu doi electrozi plasati in doua

puncte diferite ale inimii sau chiar la distanta de inima.In prezent se intrebuinteaza aparate care permit inscrierea

simultana a mai multor derivatii electrocardiografice si chiar a altor grafice(fonocardiograma, puls venos).

Pentru studiul fenomenelor electrice ale inimii se aplica

electrozii fie direct pe cord , fie pe suprafata corpului, la diferite distante de

inima. Electrozii sunt piese metalice rotunde, ovale sau dreptunghiulare, carese fixeaza pe membre sau torace, prin benzi de cauciuc si sunt legati de

aparat prin conductori electrici.

Dupa locul de aplicare a electrozilor fata de inima, sedeosebesc derivatii directe ( endocavitar prin cateterism), semidirecte(

esofagiene) si indirecte, in care electrozii sunt asezati pe membre sau pe

regiunea precordiala.In mod obisnuit se folosesc urmatoarele derivatii:

1 Derivatiile standard (bipolare) se obtin conectand cei doi poli aigalvanometrului cu doi electrozi situati pe regiuni echidistante de inima


27/114

:antebratul drept, stang si piciorul stang. Cele trei derivatii standard sunt:

-D1antebratul drept-antebratul stang-D2-antebratul drepr-gambastanga

-D3-antebratul stang-gamba stanga

Aparatele sunt prevazute cu trei fire conducatoare, avand culori conventionale:rosu pentru bratul drept, verdepentru piciorul stang, galben pentru bratul stang.

2 Derivatiile unipolare ale membrelor se obtin conectand polul pozitiv algalvanometrului cu un electrod asezat pe rand pe fiecare din cele trei

membre(electrod explorator), polul negativ fiind conectat cu un electrodasezat cat mai departe de inima si numit electrod indiferent:

-aVR-derivatia unipolara a bratului drept-aVL-derivatia unipolara a bratului stang-aVF-derivatia unipolara a piciorului stang

a=conducere amplificata

V=simbol ce desemneaza derivatiile unipolare ale membrelorR=right (dreapta)

L=left (stanga)

F=foot (picior)3 Derivatiile precordiale-sunt unipolare si inregistreaza diferentele de

potential din regiunile miocardice sub electrodul explorator.Amplitudinea

deflexiunilor este mai mare decat in derivatiile membrelor, deoarece

electrodul explorator este asezat mai aproape de inima.

Punctele de explorare sunt in numar de sase, iar derivatiile primesc ca

simbol litera V:

V1-extremitatea interna a celui de al IV lea spatiu intercostal dreptV2-extremitatea interna a celui de al IV lea spatiu intercostal stang

V3-la jumatatea distantei dintre V2 si V4V4-in spatiul al V lea intercostal, pe linia medioclaviculara stanga

V5-in spatiul al Vlea intercostal, pe linia axilara anterioara

V6-in spatiul al V lea intercostal, pe linia axilara mijlocie

V1 si V2 exploreaza ventriculul dreptV3 si V4 exploreaza septul interventricular

V5 siV6 exploreaza ventriculul stang

Electrozii sunt fixati de torace cu o curea.PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA TEHNICA:

Pregatirea pacientului:-Se anunta pacientul si i se explica tehnica-Se transporta in sala de inregistrare cu caruciorul

-Bolnavul va sta in decubit dorsal, relaxat fizic si psihic-Se asigura temperatura camerei de 20grade Celsius.


28/114

-Tegumentele vor fi degresate cu alcool

-Electrozii sunt pusi in contact cu membrele pe regiuni neparoase, prinintermediul unor fasii de panza udate cu solutie salina( clorura de

bicarbonat de sodiu).

Electrozii se vor monta conform celor prezentate anterior, patru pe membresi sase precordiali.

Pregatirea aparatului:-Se conecteaza aparatul la sursa de curent

-Se verifica pozitia corecta a butoanelor si clapelor

Tehnica:-Se pune aparatul in functiune

-Se inregistreaza testul etalon apasand sacadat de 3-4 ori pe butonul de 1mV

-Se inregistreaza derivatiile bipolare DI, DII, DIII .

-Se schimba pozitia canalului-Se inregistreaza derivatiile unipolare aVR, aVL, aVF.- Se schimba din nou pozitia canalului

-Se inregistreaza derivatiile precordiale ; V1, V2, V3, V4, V5, V6.

-Se readuce comutatorul in pozitie test-Se scoate aparatul din functiune

-Se indeparteaza electrozii de pe pacient

-Se noteaza pe EKG numele si prenumele pacientului, varsta, inaltimea ,greutatea, profesia, data inregistrarii, ora inregistrarii, viteza de derulare, semnatura

celui ce a efectuat inregistrarea si eventule medicamente urmate de pacient si care

pot influenta EKG (chinidina, digitala).Interpretarea EKG este o problema dificila, care-l priveste

pe medic.Electrocardiograma este o metoda grafica precisa si simpla

care reflecta fidel activitatea miocardului, pemitand uneori chiar localizarea

leziunii. In practica este foarte utila pentru diagnosticul tulburarilor de ritm,

tulburarilor de conducere( blocuri de ramura) , hipertrofiilor ventriculare,cardiopatiilor ischemics coronariene, intoxicatiei cu unele droguri(chinidina,

digitala). Dar electrocardiograma nu da indicatii asupra compensarii

cordului, asupra etiologiei si prognosticului cardiopatiilor.

EcocardiografiaEcografia foloseste pentru diagnostic ultrasunetele.

Principiul de baza este emiterea unui semnal de ultrasunete care intalneste

diferite tesuturi. Acestea vor reflecta semnalul, care la randul lui va fireceptat, prelucrat si transformat in imagine alb- negru pe ecranul


29/114

monitorului.

Transductorul (sonda) emitator de ultrasunete se aplicape torace la nivelul zonelor in care cordul sau vasele mari, vin in contact

nemijloci cu peretele, fara interpunerea unor formatiuni osoase (parasternal

stang, apical, subcostal, suprasternal).Metoda se poate efectua uniplan,biplan, bidimensional, tridimensional).

Ecocardiografia DOPPLER (fascicol pulsatil saucontinuu) furnizeaza informatii asupra fluxului cardiac. Aceasta metoda

confirma sau exclude diagnosticul de stenoza.Ecocardiografia intracoronariana evidentiaza sediul si

structura placilor de aterom, evalueaza rezultatele revascularizarii si

detecteaza leziuni coronariene in segmente normale angiografic.

FonocardiografiaEste o metoda care inregistreaza grafic zgomotele si

suflurile produse de inima, cu ajutorul unui microfon asezat pe diferitelefocare de auscultatie. Se inregistreaza de obicei simultan cuelectrocardiograma. Fonocardiograma normala prezinta grupuri de vibratii

care reprezinta zgomotele 1 si 2 , uneori chiar si zgomotele 3 si 4 .

SfigmografiaConsta in inscrierea grafica a pulsului arterial, in

special a celui radial.

Recoltare de sange pentru examene de laborator :HLG,

VSH, colesterol, glicemie, fibrinogen, acid uric, TGO, TGP, T. Howell, T.

Quik, CK, ionograma sanguina.

I.4 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENIIAUTONOME I DELEGATE

A. INTERVENTII

AUTONOMEAsistenta medicala detine o pozitie foarte

importanta in ingrijirea bolnavilor cu afectiuni cardiovasculare. Ea trebuie sa

cunoasca si sa aplice diferite tehnici de ingrijire a bolnavului , sa cunoascanotiuni teoretice, care sa-i permita depistarea unui semn precoce,

interpretatea acestuia si interventia in situatiile in care viata bolnavuluidepinde de cunostintele sale.


30/114

Asistenta medicala trebuie sa respecte principiile

etice, care sunt foarte importante in practica ingrijirii bolnavului si anume :binefacerea, dreptatea, autonomia, veracitatea, fidelitatea.

Asistenta medicala mai are urmatoarele indatoriri:

-Sa respecte fiinta umana , ca fiind o entitate biopsihosociala, cu valorilesi principiile sale de viata. Dupa Virginia Henderson I ndividul este oenti tate biopsihosociala , formand un tot indivizibi l. E l are necesitati

fundamentale comune tuturor, cu manifestari specifice, pe care si le

satisface singur daca se simte bine.El tinde spre autonomie in satisfacerea

necesitatilor sale

-Sa acorde ingrijiri ce au ca scop promovarea sanatatii, prevenirea

imbolnavirilor. Satisfacerea nevoilor pacientului, in vederea recapatariiindependentei cat mai curand posibil, alinarea suferintelor, cat si insotirea in

ultimele clipe ale vietii

-Sa asigure un mediu terapeutic, care sa favorizeze starea de bine fizic sipsihic a pacientului.

-Sa planifice si sa aleaga cu pacientul metode de ingrijire in limitele sale

de competenta.

-Sa realizeze cu familia si apartinatorii o relatie functionala decolaborare.

-Sa ofere informatii exacte pacientului si apartinatorilor, adecvate

situatiei si in limitele sale de competenta.-Sa asigure dreptul la intimitate, sa protejeze informatiile de natura

confidentiala si sa nu le dezvaluie decat cu acordul pacientului.

-Sa respecte deciziile persoanei ingrijite, informata corect, care poaterefuza ingrijiri, tratamente si care isi asuma constient consecintele deciziilor

luate.In ingrijirea pacientilor cu afectiuni cardiovasculare

asistenta medicala poate participa la interventii autonome , precum

urmeaza:

-Pregateste un salon bine aerisit, curat, iluminat corespunzator,temperatura mediului ambiant fiind de 18-25 C, incat pacientul sa

beneficieze de confort fizic si psihic.

-Masoara zilnic tensiunea arteriala, pulsul, temperatura, respiratia,diureza si le noteaza in foaia de observatie.

-Linisteste bolnavul si explica acestuia importanta si necesitatea

repausului la pat, a regimului alimentar cu restrictie de sare , in functie degradul de severitate al bolii.

RepausulReprezinta baza tratamentului, cu conditia de a fi


31/114

individualizat, adeseori putandu-se reduce o insuficienta cardiaca numai prin

repaus.Repausul absolut si prelungit la pat sau fotoliu poate

duce la complicatii , precum: trombozele venoase, urmate de regula de

embolie pulmonara, aparitia infectiilor pulmonare, iar la varstniciinfectiile urinare , osteoporoza, atrofiile musculare. De aceea bolnavul nu

trebuie imobilizat complet, cu exceptia unor cazuri deosebite (infarct demiocard, cardita reumatica).

Cand repausul la pat se dovedeste indispensabil,bolnavul trebuie sa stea in pozitie semisezanda.Cand spatarul patului nu este

reglabil, asistenta medicala ajuta bolnavul sa se aseze la marginea patului, cu

gambele usor atarnand si cu trunchiul sprijinit de mai multe perne.In general, repausul la pat dureaza una pana la trei

saptamani, apoi se trece la mobilizarea progresiva a bolnavului.

In perioada de compensare este obligatoriu unrepaus de 10 ore in cursul noptii si de 2 ore dupa-amiaza, iar in restultimpului bolnavul trebuie sa stea in fotoliu sau sa se plimbe prin camera. Se

permite bolnavului autoingrijirea (imbracarul si dezbracatul, spalatul si

barbieritul, servitul mesei la camera), precum si executarea actelorfiziologice( mictiune si defecatie), in conditii normale, exercitii fizice

moderate, care sa nu solicite prea mult activitatea de pompa a inimii.

Asistenta medicala invata bolnavul sa executemiscari respiratorii ample, miscari ale membrelor inferioare, sa schimbe

pozitia in pat cat mai frecvent posibil.

Repausul este un mijloc terapeuticindinspensabil in formele severe, dar el trebuie adaptat de la caz la caz.

Repausul va fi atat fizic , cat si psihic.

Alte interventii autonome ale asistentei medicale:

1 In caz de hipertensiune arteriala:-Asistenta medicala asigura repaus fizic si psihic pacientului

-Monitorizeaza functiile vitale ( TA, P, R, T ).-Efectueaza bilantul hidric

-Reduce aportul de sare din alimentatia bolnavului

-Administreaza lichidele fractionat pentru a preveni cresterea brusca a tensiuniiarteriale

-Informeaza medicul despre starea pacientului

2 In caz de edem pulmonar acut cardiogen:-In cazurile severe asistenta medicala asigura bolnavului pozitia de ortostatism,

pentru reducerea intoarcerii venoase sau se instaleaza in pozitie sezand pe un scaunsau fotoliu, cu gambele atarnand


32/114

-AM asigura permeabilitatea cailor respiratorii, curatind cavitatea bucala, eventual

narinele , daca expectoratia spumoasa, rozata este prea abundenta.

-Aplica garouri la radacina a trei membre, fara comprimarea arterelor. Din 10 in 10

minute unul din garouri se schimba la al IV lea membru. Scoaterea garoului se face

progresiv. Astfel se reduce circulatia de intoarcere venoasa.

3 Prevenirea emboliilor:Asistenta medicala mobilizeaza progresiv bolnavul, reduce timpul de repaus la patdaca starea bolnavului o permite , il invata pe bolnav si efectueaza cu acesta

miscari active si pasive ale membrelor inferioare, masaj si recomanda acestuiapurtarea de ciorapi elastici.

In caz de embolie pulmonara:Asistenta medicala imobilizeaza bolnavul imediat in pozitia decubit dorsal, inrepaus absolut si anunta de urgenta medicul.

In caz de embolie gazoasa a inimii drepte, primul gest este asezarea bolnavului

in pozitia decubit lateral stang, cu capul mai jos decat corpul.Sa cercetam cele ce s-au petrecut, sa cunoastem cele prezente, sa

prevedem cele ce se vor intampla. In bol i sa urmar im doua fapte: sa fim de folos

sau sa nu vatamam. ( Hipocrate)

B. INTERVENTIIDELEGATE

Asistenta medicala administreaza bolnavului tratamentul prescris de medic.Tratamentul trebuie sa fie intotdeauna individualizat, tinandu-se seama de

cardiopatia de baza care a produs deteriorarea functiei de pompa a inimii, de

severitatea decompensarii cardiace, de bolile asociate, de varsta bolnavului, demodul lui de viata si de gradul de cooperare cu medicul curant.

Supravegherea aplicarii tratamentului trebuie sa fie permanenta pe toata durataacestuia, chiar daca este pe viata.

Principalele obiective in aplicarea tratamentului sunt:

15indepartarea bolii cardiovasculare de baza16indepartarea factorilor precipitanti ai I.C.17reducerea muncii inimii18cresterea contractilitatii miocardului si a performantei ventriculare19stoparea retentiei de apa si sare20grabirea eliminarii excesului de apa si electroliti din organism21prevenirea recidivelor decompensarii cardiaceIndepartarea bolii cardiovasculare de baza se face prin tratament etiologic. Deexemplu: - in boala Basedow, se face tiroidectomia partiala

sau se administreaza medicamente antitiroidiene22in cardiopatii congenitale, care evolueaza spre I.C. congestiva cronica se


33/114

fac tratamente chirurgicale

23 la bolnavii cu bloc atrioventricular complet se corecteaza prin plantareaunui stimulator cardiac artificial (Pacemaker ).

24In cazul unei bolnave cu cardiopatie valvulara decompensata, la debutul uneisarcini este necesara intreruperea terapeutica a sarcinii pentru compensareacardiopatiei.

Indepartarea factorilor precipitanti ai sindromului de I.C. sunt obligatoriipentru prevenirea si tratarea decompensarii cardiace. De exemplu , tratarea unei

hipotiroidii, a unei anemii grave, a unei infectii, a unei aritmii cu frecventaventriculara inalta pot contribui la remiterea simptomelor si semnelor de I.C.,

alaturi de celelalte mijloace terapeutice.

Pentru reducerea muncii inimii se recomanda: limitarea efortului fizic,repausul al pat, tratamentul obezitatii, tratamentul cu vasodilatatoare.

Pentru controlul retentiei excesive de apa si sodiu sunt necesare mijloace

terapeutice precum instituirea regimului hiposodat si administrarea de diuretice.Pentru ameliorarea functiei de pompa a inimii se administreaza digitalice.

Deci , tratamentul in insuficienta cardiaca consta in administrare de : diuretice,

tonice cardiace, vasodilatatoare, analgezice.

TRATAMENTUL CU DIURETICEScopul principal al administrarii diureticelor in insuficienta cardiaca este

reprezentat de eliminarea excesului de sare si apa si prin aceasta reducerea

congestiei venocapilare si a infiltratiei edematoase a viscerelor si tesutului celularsubcutanat.

O diureza excesiva poate duce la scaderea debitului cardiac prin diminuarea

volumului sanguin circulant efectiv si a presiunii de umplere a ventricului stang,avand drept consecinta scaderea tensiunii arteriale, colaps, oligurie, confuzie

mintala.Unele diuretice elimina predominent apa, marind volumul urinei si

provocand o diureza apoasa, iar altele elimina o urina bogata in sare si se numesc

saluretice si sunt folosite pentru eliminarea excesului de sare si apa, retinuta in

edeme.Diuretice folosite in tratarea insuficientei cardiace:

1.Diuretice cu actiune in tensa: F urosemidul .Furosemidul provoaca eliminarea unui volum mare de urina, cu o cantitatecrescuta de NA, K, CL. La bolnavii cu edeme cardiace o doza de 40 mg. poate

duce la o pierdere de apa pana la 8 litrii.

Poate fi utilizat in doze de 40 mg. pana la 500 mg.Tratamentul se incepecu o doza initiala de 40 mg. ( un comprimat) . Daca nu se obtine efectul scontat

, dupa 6 ore se pot administra inca 2 comprimate , iar la nevoie inca 3comprimate dupa alte 6 ore.


34/114

In administrarea orala, diureza incepe dupa 20-60 min. si se mentine 4-6 ore.

In cazul tratamentului i.v. , efectul incepe dupa 3-15 min. si se mentine2-6 ore.

Calea injectabila i.m. sau i.v. se foloseste in urgente( EPA) , in insuficienta

cronica congestiva cu edeme mari si in cazurile cand nu se poate folosi caleaorala.

Efecte secundare ce pot sa apara sunt dezechilibre hidroelectrolitice (hiponatremie, hipopotasemie ), hipotensiune arteriala, hipoglicemie, alergii,

tulburari digestive.

2.Diuretice tiazidice: Nefr ix

Au intensitate moderata, elimina urini concentrata in care predomina NA, CL siK (salureza).Pot provoca : hiponatremie, hiperglicemie, hiperuricemie.

Sunt folosite in insuficienta cardiaca usoara si moderata. Diureza incepe la o ora

si se mentine 8-12 ore.Doze utile :25mg.- i00 mg. in 1-2 prize.

1.Antagonistii aldosteronului : SpironolactonaActiunea diuretica este modesta, elimina apa si sarea , dar cruta potasiul.

Efectul este dependent de concentratia aldosteronului din sange . Diureza crestecand se asociaza cu alte diuretice (furosemid, nefrix), compensand pierderea de

k , praduca de acestea.

Se prezinta sub forma de comprimate de 0,025 g (4-8/zi ) si efectul aparedupa 24-48 ore , cu lunga durata.

4.Diur etice minore ( xantinice): Aminofi li naMiofil inulSe prezinta sub forma de comprimate de 0,100 g si fiole de 0,240g, 10 ml. (i.v.lent).

Asistenta medicala administreaza medicatia prescrisa de medic siurmareste efectul terapeutic al acesteia. In cazul in care apar efecte secundare

ale diureticelor administrate anunta medicul si se instituie masurile de

corectare a dezechilibrelor electrolitice produse.

Principalele efecte secundare care apar in cursul folosirii diureticelor sunt:hipovolemia, hiponatremia, hipopotasemia, hipomagnezemia si tendinta la

tromboze si embolii.

Hipovolemia consta in scarerea volumului plasmatic si se manifestaprin : scaderea tensiunii arteriale, tahicardie si retentie azotata extrarenala. Nu

necesita de regula tratament. ( Se exprima clinic in putine cazuri).

Hiponatremia reprezinta scaderea concentratiei de NA din plasma si sedatoreaza printre altele si regimului sever fara sare si aportului liber de apa la

care sunt supusi bolnavii cardiaci.Cand concentratia de ioni de NA seric greutateaideala ).

-sedentarism

-proaste obiceiuri

-anxietate-cine copioase

3). A elimina -mictiuni fiziologice (5-6/zi)

-diureza : 1500ml.-urina; culoare inchisa

( alimentatie carnata) ,

aspect normal dpdv.

macroscopic.

-absenta scaunului 3-4zile

-dificultate la defecatie-balonare

-lipsa unui orar aleliminarilor

-stres-anxietate

-alimentatie saraca in

legume si fructe.

4). A se misca si a

avea o buna postura

-miscari adecvate

abductie, adductie,

flexie, extensie,

pronatie, supinatie.

-sistem osteo-articularintegru.

-greutate in mobilizare

-nu poate adopta

pozitia de ortostatism

-in decubit dorsal

tuseste ( tuse uscata )

-ameteli

-cefalee

-tulburari de vedere

-senzatie de sufocarte

-obezitate-staza pulmonara

5). A dormi si a se

odihni

- -insuficiente ore de

repaus, de somn

-somn agitat-oboseala

--anxietate

-boala

-tuse in decubit dorsaldatorita stazei

pulmonare


47/114

6). A se imbraca sidezbraca

-poarta vesminte alesedupa gust si

circumstante.

-este curata siordonata.

-neputinta de a seimbraca si dezbraca

singura

-slabiciune-cefalee

-ameteli

-tulburari de vedere-stare generala alterata

7). A-si mentinetemperatura corpului

in limite normale

-temperatura mediuluiambiant: 18-25C.

-temperatura corporala

: 35,8C (Td ), 36,6C. (Ts).

-transpiratie minima

- -

8).A fi curat, ingrijit,

a-si protejategumentele si

mucoasele

-parul curat, pieptanat,

strans in coc.-urechile: configuratie

normala, ingrijite.

-nasul: fose nazale

libere, mucoaseumede.

-cavitatea bucala:

dentitie completa{lucrare dentara fixa

).-unghiile: curate,

taiate scurt.

-neputinta de a-si

acorda ingrijiriigienice complete.

-boala

-anxietatea-spitalizarea

9).A comunica -imagine pozitiva de

sine

-receptia obiectiva a

mesajului primit-debit verbal usor,

limbaj clar si precis

-capacitate de amentine o relatie

stabila cu cei din jur.

- -

10). A evita pericolele -temperatura mediului

ambiant : 18-25C.

-umiditate: 30-60 %-iluminat

corespunzator

-zgomot potrivit-comportament normal

-risc de accidente

-fatigabilitate

-risc de complicatii (IC dr., tromboze,

AVC).

-ameteli

-tulburari de vedere

-cefalee-insuficiente ore de

somn

-tuse-anxietate

11). A actionaconform propriilor

convingeri si valori

-poseda convingeripersonale fata de

realitatea

inconjuratoare-libertate in gandire

-practicarea propriilor

- -


48/114

convingeri religioase-participa la acte de

umanitate.

12). A fi ocupat in

vederea realizarii

-este constienta de

propria valoare.

-prezinta capacitate dea lua decizii in

rezolvarea

problemelor.-este capabila de a-si

exercita rolul in

familie si societate,

- -

13). A se recreea - -nu poate efectua oactivitate preferata.

-nu se poate concentra

asupra unei activitati

recreative.

--fatigabilitate-anxietate

-boala

-spitalizarea

14). A invata -este receptiva lainformatii si are

capacitate de a le

asimila.-prezinta interes pentru

a invata lucruri noi.

-posea o suficientacunoastere a bolii sale,

a tratamentului.

-un bogat bagaj de

cunostinte medicale.

- -

II 2.2. Probleme de dependenta1. Dispnee2. Circulatie inadecvata3. Alimentatie in exces4. Tulburare de tranzit intestinal5. Postura inadecvata6. Insomnie7. Dificultate in a se imbraca si dezbraca8. Dificultate in a-si acorda ingrijiri igienice9. Vulnerabilitate fata de pericole10.Dificultate in a efectua activitati recreative.

II. 2.3. Diagnostic nursing


49/114

1). Alterarea respiaratiei , din cauza stazei pulmonare, manifestata prin senzatie de sufocare,

respiratie cu alternante de apnee si polipnee, usoara cianoza periferica (nas, buze ).

2). Circulatie inadecvata din cauza stresului, obezitatii, conflictelor recente, efortului fizic,manifestata prin cresterea valorilor tensionale peste limita maxim admisa ( 140/90 mm.Hg)., puls

alternanat, tahicardie, ameteli, cefalee.

3). Alimentatie inadecvata cantitativ, din cauza proatelor obiceiuri, sedentarismului,anxietatii, manifestata prin consum excesiv de alimente hiperlipidice, obezitate.4). Perturbarea eliminarii intestinale, din cauza alimentatiei sarace in fibre (legume, fructe,

cereale), lipsei unui orar al eliminarilor, stresului, manifestata prin absenta scaunului timp de 3-4

zile, balonare, dificultate la defecatie.5). Postura inadecvata, din cauza senzatiei de sufocare, ametelilor, rulburarilor de vedere,

cefaleei, HT pulmonare, manifestata prin pozitia semisezand, incapacitate de a adopta pozitia de

ortostatism.

6). Incapacitate de a se odihni, din cauza tusei nocturne (de decubit ), spitalizarii,anxietatii, manifestata prin somn agitat, insuficiente oer de somn, oboseala.

7). Dificultate in a se imbraca si dezbraca, din cauza ametelilor, slabiciunii, cefaleei,

manifestata prinneputinta de a se imbraca si dezbraca fafa ajutor.8). Dificultate in a-si acorda ingrijiri igienice, din cauza bolii, anxietatii, manifestata prin

neputinta de a se ingriji singura.

9). Vulnerabilitate fata de pericole, din cauza ametelilor, tulburarilor de vedere, dispneei,

oboselii, insuficientei ventriculului stang, manifestata prin risc de complicatii, accidente,fatigabilitate.

10). Dificultate in a efectua activitati recreative, din cauza spitalizarii, bolii, anxietatii,

manifestata prin incapacitatea de a se concentra si de a efectua activitati recreative.


50/114

II. 3. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

II.3.1. Obiective

Obiectiv global:

Pacienta sa beneficieze de tratament si ingrijiri adecvate afectiunii sale pe intreaga durata aspitalizarii pentru a-si recapata independenta in satisfacerea nevoilor la care manifestadependenta.

Obiective specifice:1 Pacienta sa beneficieze de confort psihic si fizic, intr-un mediu securizant, pe toata

durata spitalizarii.

2 Pacienta sa beneficieze de conditii corespunzatoare, de respectarea regulilor de asepsiesi antisepsie la administrarea tratamentului, sa un fie expusa riscului de infectiinosocomiale.

3 Pacienta sa poata respira linistit, cu o frecventa respiratorie normala ( 15-25 r/min) , indecurs de 5 zile.

4 Pacienta sa prezinte valori tensionale in limite, puls ritmic, bine batut, in decurs de 5zile.

5 Pacienta sa aiba o alimentatie adecvata cantitativ, saraca in lipide, bogata in fructe silegume, in decurs de5 zile.

6 Pacienta sa prezinte un tranzit intestinal normal, in decurs de5 zile.7 Pacienta sa poata adopta pozitia de ortostatism, sa se mobilizeze usor, in decurs de 5

zile.8 Pacienta sa poata dormi linistita, sa fie relaxata , in decurs de 5 zile.9 Pacienta sa se poata imbraca si dezbraca fara ajutor, in decurs de 5 zile.10 Pacienta sa-si acorde ingrijiri igienice singura, in decursa de 5 zile.11 Pacienta sa un mai prezinte risc de accidente si de complicatii, in decurs de 5 zile.12 Pacienta sa poata participa la activitati recreative, in decurs de 5 zile.

II.3.2. Interventii zilnice13 Se masoara si se noteaza zilnic functiile vitale si vegetative.14 Se recolteaza produse pentru examene de laborator.15 Se insoteste pacienta , pentru a fi investigata, la serviciile de : radiologie, ecografie.


51/114

16 Se asigura pacientei repaus fizic si psihic.17 Se respecta regulile de asepsie si antisepsie la efectuarea tratamentului.18 Se aeriseste corespunzator salonul si se asigura un mediu de securitate fizica si psihica

pentru pacienta.

19 Se iformeaza pacienta cu privire la necesitatea investigatiilor, eficacitatea tratamentului,respectarea recomandarilor medicale privind regimul alimentar, repausul fizic ( parial ).20 Se administreaza pacientei medicatia recomandata de medic, in functie de raspunsulterapeutic.

21 Se cantareste zilnic pacienta si se noteaza.22 Se face bilantul ingestieeliminare.23 Se supravegheaza permanent pacienta si se noteaza modificarile aparute in starea sa si

se informeaza medicul.

24 Se ofera pacientei regimul prescris de medic: hiposodat, hipolipidic, hipocaloric.25 Se educa pacienta pentru a respecta modul de viata sanatos prin renuntarea la

obiceiurile nocive ( consum de grasimi, prajeli, dulciuri, cafea in exces), evitarea

sedentarismului, a stresului.


52/114

II.4.

APLICAREA INGRIJIRILORProblema I Obiective Interventii autonome Interventii delegate

Dispneea Pacienta sa poata

respira linistit, avando frecventa a

respiratiei in limite

normale ( 15-25

r/min ), in decurs de5 zile.

-Am monitorizat functiile vitale ale

pacientei ( R, P, TA, T ) si am notatin foaia de temperatura.

-Am asigurat pacientei pozitia

semisezand in pat, pentru a-I

favoriza respiratia.-Am asigurat pacientei repaus fizic

si psihic.

-Am aerisit corespunzator salonul,incat temperatura mediului ambiant

sa fie 18-25C.

-Am umezit aerul din salon cu apaalcoolizata ( 2/3 apa + 1/3 alcool ).

-Am permeabilizat caile respiratorii

ale pacientei cu ajutorul unuitampon inmuiat in ser fiziologic,montat pe port-tampon, indepartand

secretiile nazale.

-Am invatat pacienta sa faca

gimnastica respiratorie si sa evitemediul poluat.

- Am invatat pacienta sa tuseasca

cu batista la gura, sa evite iscutiile,sa se linisteasca.

-Am administrat pacientei lichidele

in mod fractionat, pentru a prevenicresterea brusca a temperaturii.

-La recomandarea medic

am recoltat sange pentruanalize de laborator si ur

pentru examen sumar si

urocultura.

-Am administrat tratameprescris de medic:

1). Diuretice cu actiune

intensa: Furosemid- la io doza de 40 mg.( 2 fiole

lentin 2 minute, apoi am

continuat administrarea porala a 40 mg. Furosemid

comprimat) la 8 ore.

2). Inhibitori ai enzimei dconversie: Captopryl- datac 2 comprimate de 25

apoi 1 comprimat de 25 m

12 ore.

3). Tonice cardiace(antiaritmice) : Digoxina

fiola=0,5 mg.)-1/2 fiola

ore , apoi 1 comprimat dmg. /zi.

4). Coronarodilatator:

Preductal -1 comprimat20mg.) de 3 ori/zi.


53/114

-Am efectuat bilantul ingestie-eliminare.

-Am cantarit zilnic pacienta.

- Am participat la examenul clinicmedical al pacientei si am

pregatit-o pe aceasta fizic si psihic.-Am ajutat pacienta sa adopte

pozitiile necesare examinarilor.-Am pregatit materialele si

instrumentarul necesare,

oferindu-le medicului la cerere(manusi sterile, tensiometru,

stetoscop, spatule linguae sterile,

tavita renala, sapun, prosop, etc.)

-Am asigurat linistea necesaradesfasurarii examenului.

-Am pregatit produsele biologiceale pacientei si le-am aratatmedicului.)

5). Combinatii de substanminerale (K, Mg.):

Aspacardin-1 comprima

12 ore.6). Antitrombotice ,

antiagreganteplachetare:Aspenter 75

comprimate/zi( se inghitnesfaramate, cu o cantita

suficienta de apa , de

p[referinta dupa mese.7). Tranchilizante si

miorelazante: Meprobam

1 comprimat de 400 mg.

inainte de culcare.8). Antialgice:Algocalm

fiola = 2ml=1gram )-1 finevoie( max. 2 fiole/zi).. 9). Glucoza 5%-500 m

perfuzare = 60 picaturi/m

n limite normale ( 135/70

Problema II Obiective Inerventii autonome Interventii delegate

Circulatie

inadecvata

-Pacienta sa prezinte

valori tensionale in

limite normale, pulsritmic, bine batut, in

decurs de 5 zile.

-Am masurat : TA, P, R, T si am

notat in foaia de temperatura.

-Am linistit pacienta si am asiguratun cadru de securitate psihica si

fizica prin aerisirea corespunzatoarea salonului, iluminat corespunzator,

lenjeriile de pat si de corp curate,

indepartarea obiectelor simaterialelor neplacute (urinare,

plosca, scuipatori), pastrarealinistii,

evitarea vizitatorilor, care puteau saagite pacienta, facilitarea relationarii

cu cei dragi.

-Am efectuat bilantul hidric.

Am invatat pacienta sa faca exercitii

fizice, mai intai exercitii pasive lapat, apoi active la pat si active in

salon.-Am administrat lichidele in mod

fractionat, pentru a preveni cresterea

brusa a TA.-Am supravegheat pacienta in

permanenta si am urmarit efectul

-Am administrat tratame

prescris de medic.

-Am asigurat pacientei uregim hiposodat ( 2 g . sa

hipolipidic.


54/114

terapeutic al medicamentelor,masurand TA la un interval de 30

minute si am informat medicul

despre starea pacientei.

blema III Obiective Interventii autonome Interventii delegate Evaluare

mentatie

xces

Pacienta sa aiba o

alimentatieadecvata cantitativ,hipocalorica ,

hipolipidica,

hiposodata, indecurs de 5 zile.

-Am informat pacienta despre

modul d

Insuficienta Cardiaca Stanga

Documents

Transcript of Insuficienta Cardiaca Stanga