INSTITUŢII JURIDICE CONTEMPORANE ÎN CONTEXTUL...

460
UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ FACULTATEA DE DREPT INSTITUŢII JURIDICE CONTEMPORANE ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ SIMPOZION CU PARTICIPARE INTERNAŢIONALĂ Cofinanţare ANCS BUCUREŞTI 2007

Transcript of INSTITUŢII JURIDICE CONTEMPORANE ÎN CONTEXTUL...

  • 1

    UNIVERSITATEA ROMÂNO-AMERICANĂ FACULTATEA DE DREPT

    INSTITUŢII JURIDICE CONTEMPORANE ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII ROMÂNIEI ÎN

    UNIUNEA EUROPEANĂ

    SIMPOZION CU PARTICIPARE INTERNAŢIONALĂ

    Cofinanţare ANCS

    BUCUREŞTI 2007

  • 2

    Coordonatorul lucrării: Prof. univ. dr. FLOREA MĂGUREANU Tehnoredactare: FLOREA MĂGUREANU CĂLIN CONSTANTIN

    EDITURĂ RECUNOSCUTĂ DE CONSILIUL NAŢIONAL AL CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR (C.N.C.S.I.S).

  • 3

    UNIVERSITATEA ROMÂNO AMERICANĂ FACULTATEA DE DREPT

    INSTITUŢII JURIDICE CONTEMPORANE ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII ROMÂNIEI ÎN

    UNIUNEA EUROPEANĂ

    SIMPOZION CU PARTICIPARE INTERNAŢIONALĂ

    Cofinanţare ANCS

  • 4

    Copyright © 2007, Editura Pro Universitaria Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin Editurii Pro Universitaria Nici o parte din acest volum nu poate fi copiată fără acordul scris al Editurii Pro Universitaria

    Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

    Instituţii juridice contemporane în contextul integrării

    României în Uniunea Europeană. – Bucureşti : Pro

    Universitaria, 2007

    ISBN 978-973-129-167-3

    347.91/.95(498)

  • 5

    CUPRINS CUVÂNT DE BUN VENIT ................................................................................. 11 THE “RULE OF LAW” AS A REQUIREMENT FOR EU ACCESSION Dr. iur. Stefanie Ricarda Roos ......................................................................................... 13 PROCESUL BOLOGNA ŞI UNELE ASPECTE SEMNIFICATIVE ALE REFORMEI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR ROMÂNESC LA FACULTATEA DE DREPT DIN CADRUL UNIVERSITĂŢII ROMÂNO-AMERICANE Prof.univ.dr. Lucia Giosan, Asist.univ.Ruxandra Perţache .......................................... 19

    EXAMINAREA CERERILOR DE BREVET DE INVENŢIE FOLOSIND TEHNICILE INTELIGENŢEI ARTIFICIALE Prof. univ. dr. Maria Moise, Dr. Ing. Radu Marin ......................................................... 23

    SECŢIUNEA I şi a II-a

    REFORMA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL UNIVERSITAR POTRIVIT PROCESULUI DE LA BOLOGNA ŞI REALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN

    SISTEMUL JURIDIC ROMÂNESC ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

    FENOMENUL CORUPŢIEI ÎN REPUBLICII MOLDOVA ŞI MANIFESTAREA ACESTUEA ÎN SISTEMUL EDUCAŢIONAL P. Mihail Rotaru ............................................................................................................... 28 ASPECTE PRIVIND UNIFICAREA LEGISLAŢIEI EUROPENE REFERITOARE LA EXECUTAREA HOTĂRÂRILOR JUDECĂTOREŞTI PRONUNŢATE ÎN STATELE UNIUNII. TITLULURILE EXECUTORII EUROPENE Prof. univ. dr. Florea Măgureanu ................................................................................... 38

    TEORIA ADEVĂRULUI ŞI PREZUMŢIILE Prof. univ. dr. Florea Măgureanu Lector univ. drd. George Măgureanu Poptean ................................................................ 45 UNELE ASPECTE PRIVIND REZERVA SUCCESORALĂ ÎN REGLEMENTAREA LEGISLAŢIEI REPUBLICII MOLDOVA Chironachi Vladimir ......................................................................................................... 51 UNELE PROBLEME SPECIALE PRIVIND DOMENIUL PRESCRIPŢIEI EXTINCTIVE Prof. univ. univ. dr. Vlad Barbu Lect. univ. dr. Cernat Cosmin ..................................... 57

  • 6

    COOPERAREA ÎN DOMENIUL JAI - OBIECTIV AL UNIUNII EUROPENE – Prof. univ. dr Gheorghe Botea ......................................................................................... 62 E-CONTRACTING ÎN COMERŢUL INTERNAŢIONAL Prof. univ. dr. Caraiani Gheorghe, Asist. univ. Danciulescu Alexandra, Prep. univ. Radu Elena, ...................................................................................................................... 71 EUROPOL Theodor Mrejeru ............................................................................................................... 84 MAGISTRAŢII DE LEGĂTURĂ ROLUL ŞI ATRIBUŢIILE ACESTORA LA NIVEL EUROPEAN Theodor Mrejeru ............................................................................................................... 93 UNELE CONSIDERAŢII PRIVIND REGLEMENTAREA LEGALĂ A INSTITUŢIEI PREFECTULUI Conf. univ. dr. Liviu Giurgiu ........................................................................................... 97 PERSPECTIVE COMUNITARE ÎN VEDEREA ELABORĂRII UNUI DREPT EUROPEAN AL CONTRACTELOR COMMUNITY EXPECTATIONS IN ORDER TO ACHIEVE A EUROPEAN CONTRACT LAW Conf. univ. dr. Gh. Stancu ............................................................................................. 103 UN PUNCT DE VEDERE ASUPRA CALCULULUI REZERVEI SUCCESORALE A SOTULUI SUPRAVIETUITOR Conf. univ. dr. Stoica Veronica, Asist. univ. Dragu Laurentiu .................................... 111 NECESITATEA INTRODUCERII NEGOCIERII PEDEPSEI IN PROCESUL PENAL DIN ROMANIA Asadi - Jozani Nicoleta-Violeta ..................................................................................... 115 UNELE CONSIDERAŢII PRIVIND ACORDURILE COLECTIVE Conf. univ. dr. Lozneanu Verginel, Bălţăţeanu Paul.................................................... 121 INSTITUŢII EUROPENE DE COOPERARE POLIŢIENEASCĂ ŞI JUDICIARĂ Conf. Univ. dr. Prună Ştefan ......................................................................................... 126 UNELE REPERE PROCESUAL-PENALE ŞI TACTICO-CRIMINALISTICE PRIVIND INVESTIGAREA LOCULUI SĂVÂRŞIRII INFRACŢIUNII Lector univ.dr. Florin Ionescu ....................................................................................... 135 FAPTA ILICITĂ ŞI FORMELE EI Jud. GabrielaVinţanu ..................................................................................................... 143 ROLUL COMISIEI EUROPENE DE VERITABIL SUPREM EXECUTIV AL U.E. Lect.dr. Silvia Maria Martiş ........................................................................................... 154 LE CODE PÉNAL EUROPÉEN Lecteureur universitaire docteur Cristian Popa, Doctorant Virgil Petcu ..................... 166

  • 7

    O NOUĂ REGLEMENTARE. PROCEDURA DĂRII ÎN URMĂRIRE Lector univ. dr. Mihaela Laura Pamfil .......................................................................... 178 CONSIDERAŢII REFERITOARE LA LOCUL ŞI ROLUL CURŢII EUROPENE DE LA LUXEMBOURG ÎN ORDINEA JURIDICĂ COMUNITARĂ Lect. dr. Militaru Ioana – Nely ...................................................................................... 184 SOLUŢIILE INSTANŢEI DE CONTROL ÎN CONFLICTELE DE MUNCĂ Lector univ. drd. Andrei Săvescu ................................................................................... 193 SISTEMUL ORGANELOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE Lector univ.drd. Mitric Bogdan Marian ........................................................................ 202 EFECTELE LEGILOR NR. 58/1974 ŞI NR. 59/1974 ÎN MATERIA UZUCAPIUNII Lector univ. dr. Emil Cernat .......................................................................................... 210 CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA UNELE PARTICULARITĂŢI ALE CERCETĂRII STRUCTURILOR INFRACŢIONALE ŞI ALE ACTIVITĂŢILOR ILICITE DESFĂŞURATE DE CĂTRE ACESTEA Lector univ. dr. Gabriel Olteanu .................................................................................... 215 RASPUNDEREA CIVILA AFERENTA PROFESIILOR JURIDICE LIBERALE. ASIGURAREA DE RISC PROFESIONAL Lect.univ.dr. Florentin Caloian ..................................................................................... 228 REGIMUL JURIDIC AL PROFESIILOR JURIDICE LIBERALE DIN ROMANIA Lect.univ.dr. Florentin Caloian ..................................................................................... 238 MEDITAŢIA. DELIMITĂRI CONCEPTUALE Iulia Claudia Crişan ....................................................................................................... 250 ASPECTE PRIVIND CONTRACTELE DE FORMARE PROFESIONALĂ Lector univ. dr. Ioan Mara, Prep. univ. Samoilă Bogdan ............................................ 261 APRECIERI ASUPRA NOILOR REGLEMENTĂRI FISCALE ÎN MATERIA TVA, APLICABILE DUPĂ 1 IANUARIE 2007 Lector univ. drd. George Măgureanu Poptean .............................................................. 267 CONSIDERENTE PRIVIND NECESITATEA INTRODUCERII UNEI PROCEDURI PENTRU LITIGII MINORE ÎN SISTEMUL ROMÂNESC DE JUSTIŢIE CIVILĂ Asist. univ. drd. Andreea Crăciun .................................................................................. 277 UNELE ASPECTE TEORETICE SI PRACTICE PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL CONCESIONARII BUNURILOR SERVICIILOR SI LUCRARILOR PUBLICE (SOME THEORETICAL AND PRACTICAL ASPECTS REGARDING THE JURIDICAL STATUS OF CONCESSION) Asist.univ.Cristian Giuseppe Zaharie ............................................................................ 285

  • 8

    SECTIUNEA a III-a

    PROTECTIA JURIDICA A DREPTURILOR OMULUI

    DREPTUL DE PROPRIETATE INTELECTUALA. BREVETUL COMUNITAR SI UN SISTEM JURISDICTIONAL INTEGRAT IN MATERIE DE BREVETE Ecaterina Gică ................................................................................................................ 295 UNELE CONSIDERAŢII PRIVIND PROTECŢIA VIEŢII INTIME A PERSOANEI FIZICE PRIN NORME DE DREPT PENAL COMPARAT Conf. univ. dr. Valerică Lazăr ........................................................................................ 300

    ASPECTE PRIVIND ARMONIZAREA LEGISLAŢIEI PENALE ROMÂNE

    CU LEGISLAŢIA EUROPEANǍ

    Lector dr. Măgureanu Ilie .............................................................................................. 308 HUMAN RIGHTS IMPACT ON EUROPEAN UNION’S FAMILY LAW Asist.dr. Mirela Zupan .................................................................................................... 316 THE FIGHT AGAINST HUMAN RIGHTS BREACH LEANING ON DISCRIMINATION IN EMPLOYMENT OF EU SOCIAL POLICY Lect.drd. Murat Turpcu .................................................................................................. 325 PRINCIPIUL EGALITĂŢII ŞI DREPTUL LA NEDISCRIMINARE: ANALIZĂ COMPARATĂ Lect. drd. Silvia-Maria MARTIŞ .................................................................................... 332 INTERDICŢIA DE A FOLOSI FORŢA ÎN RELAŢIILE DINTRE STATE Drd. George Dan GOGU ................................................................................................ 343 EFECTELE GLOBALIZĂRII ASUPRA JUSTIŢIEI - CĂTRE O NOUĂ ORDINE JURIDICĂ MONDIALĂ? - Judecător Cristi DANILEŢ ............................................................................................ 350 UNELE ASPECTE PSIHOLOGICE ALE PRACTICII MEDITATIVE Author: Iulia Claudia Crisan ......................................................................................... 359 APARAREA DREPTULUI DE AUTOR IN CAZUL OPERELOR DE ARTA GRAFICA, PLASTICA SI FOTOGRAFICA Lect. drd. Mihai OLARIU .............................................................................................. 366 OMBUDSMAN (AVOCATUL POPORULUI) Carmen POPI ................................................................................................................. 377 LIMITĂRI ALE DREPTUL DE A CONSTITUI ŞI A SE AFILIA LA SINDICATE REFLECTATE ÎN JURISPRUDENŢA INTERNAŢIONALĂ ŞI NAŢIONALĂ Lector univ.drd. Marian FOCA ..................................................................................... 384

  • 9

    ASPECTE DE DREPT COMPARAT PRIVIND INFRACŢIUNILE CONTRA INTEGRITĂŢII CORPORALE SAU SĂNĂTĂŢII PERSOANEI Naum Monica ................................................................................................................. 392 PROTECŢIA CONSUMATORILOR LA ÎNCHEIEREA ŞI EXECUTAREA CONTRACTELOR LA DISTANŢĂ Alexandru BLEOANCĂ, Judecător ............................................................................... 403 CONTROVERSE JURIDICE ROMÂNO-UCRAINIENE PRIVIND DELIMITAREA PLATOULUI CONTINENTAL ŞI A ZONEI ECONOMICE EXCLUSIVE A MĂRII NEGRE - ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII ROMÂNIEI ÎN U.E. Drd. Daniela POPESCU ............................................................................................... 414 PROTECŢIA JURIDICĂ A DREPTULUI LA VIAŢĂ AL MINORULUI – ASPECTE PRIVIND INFRACŢIUNILE CONTRA VIEŢII MINORULUI ÎN COMUNITATEA EUROPEANĂ Bălăşoiu Anca Elena ...................................................................................................... 422

    IMPLICAŢII STRUCTURAL-FUNCŢIONALE ALE IMPLEMENTĂRII

    ACORDULUI BOLOGNA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR ROMÂNESC

    Lector. univ. dr. MIHAELA PRUNĂ ............................................................................ 430

    UNELE CONSIDERAŢII PRIVIND FORMELE DE RĂSPUNDERE ALE

    FUNCŢIONARILOR PUBLICI

    Asist. univ. drd. GEORGETA CHIOVEANU ................................................................ 436

    CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND PUTEREA JUDECĂTOREASCĂ ÎN

    STATUL DE DREPT

    Drd. VICTOR CHIOVEANU ......................................................................................... 441

    PUTEREA JUDECĂTOREASCĂ ÎN PROCES DE EVOLUŢIE ISTORICĂ

    Drd. VICTOR CHIOVEANU ......................................................................................... 449

  • 10

  • 11

    CUVÂNT DE BUN VENIT Distinşi invitaţi, Doamnelor şi Domnilor, Stimaţi colegi, Sunt deosebit de bucuros să particip astăzi la lucrările Simpozionului Internaţional

    cu tema: „Instituţii juridice contemporane în contextul integrării României în Uniunea Europeană”, manifestare ştiinţifică organizată de Facultatea de Drept a Universităţii noastre.

    Aş dori să menţionez pentru toţi cei prezenţi că acest eveniment nu este unul singular în cadrul Universităţii Româno – Americane ci vine să continue o serie de alte manifestări de ţinută academică care au fost organizate anterior şi de alte facultăţi.

    Acest lucru nu poate decât să ne bucure deoarece dovedeşte faptul că, s-a creat în cadrul Universităţii un climat favorabil dezvoltării învăţământului şi cercetării ştiinţifice.

    Simpozionul de astăzi îşi propune să supună dezbaterii o serie de teme din domenii de mare actualitate cum sunt:

    - reforma în învăţământul superior juridic potrivit Procesului de la Bologna; - armonizarea legislaţiei naţionale conform prevederilor impuse de integrarea ţării

    noastre în Uniunea Europeană; - protecţia juridică a drepturilor omului. Remarc în sală prezenţa a numeroase personalităţi, cadre didactice şi de cercetare,

    experţi şi specialişti în domeniul juridic, cărora le adresez un „Bun venit” la Universitatea Româno – Americană.

    Onorată asistenţă, Închei prin a ura succes tuturor participanţilor la această manifestare şi vă aşteptăm

    şi la alte evenimente organizate la Universitatea noastră.

    Vă mulţumesc, Prof.univ.dr. Ion Smedescu,

    Rectorul Fondator al Universităţii Româno-Americane

  • 12

  • 13

    LUCRĂRI PREZENTATE

    ÎN PLENUL SIMPOZIONULUI

    THE “RULE OF LAW” AS A REQUIREMENT FOR EU ACCESSION

    Dr. iur. Stefanie Ricarda Roos, M.A.L.D. (Tufts Univ.) Director, Rule of Law Program South East Europe, Konrad-Adenauer-Stiftung

    Dear Professors, Esteemed colleagues, Distinguished guests, Ladies and Gentlemen! It is an honor and a privilege to have been asked to deliver an opening speech today,

    and I wish to express my sincere thanks to the organizers for having invited me. It is quite a challenge to present some reflections on “Legal Contemporary

    Institutions within the context of the European Integration of Romania”. I have been dwelling for some time on what topic should I focus my opening speech. And I decided, in the end, that it would be a worthwhile endeavor to have a closer look at an institution which – especially in the context of Romania’s and Bulgaria’s EU-accession process - was all too often mentioned, but hardly ever explained. This institution, to date, is much talked about in the context of the European integration of Romania. I am referring to the concept of the ”rule of law“ or ”stat de drept”, or as we say in Germany the ”Rechtsstaat“.

    “Rule of Law”: Membership Criteria for EU accession The guarantee of the “rule of law” is – as I am sure all of you know – one of the

    criteria for accession to the European Union (EU). The EU defined the accession criteria at the Copenhagen European Council in 1993 where the Council stated that

    “accession will take place as soon as an associated country is able to assume the obligations of membership by satisfying the economic and political conditions required.”

    1

    At the same time, the European Council specifically defined the membership criteria (“Copenhagen Criteria”). The so-called “Copenhagen Criteria” require that the candidate country must have achieved, among other things,

    “stability of institutions guaranteeing democracy, the rule of law, human rights and respect for and protection of minorities.”

    Romania, in its current constitution, confesses to the “rule of law” as a “state principle”. Art. 1 Para. 3 of the Romanian Constitution states:

    “Romania is a democratic and social State governed by the rule of law, in which human dignity, the citizens’ rights and freedoms, the free development of human personality, justice and political pluralism represent supreme values and shall be guaranteed.“

    2

    Last week, I attended a meeting of Romanian Magistrates here in Bucharest, during which one of the participants commented that in Romania, the “rule of law” or “stat de drept” did not exist yet.

    1 See http://ec.europa.eu/cgi-bin/etal.pl - European Commission – Enlargement – Accession Criteria. 2 http://domino.kappa.ro/guvern/constitutia-e.html.

    http://ec.europa.eu/cgi-bin/etal.pl

  • 14

    The purpose of my speech is not to assess the validity of this statement. Rather, I would like to take you one step further back, and ask what “rule of law” or “stat de drept” actually means. What requirements does a state need to fulfill in order to be rightfully called a state based on the “rule of law”, or “stat de drept”? The Romanian Constitution, besides in Article 1, explicitly mentions “rule of law” in only one other article (i.e. Art. 37 Para. 2). Yet, it does not define “rule of law”.

    1 The answer must, therefore, be found

    somewhere else. A precise definition of the term “rule of law” does not exist. Rather, its meaning can

    vary between different nations and legal traditions. Generally speaking, “rule of law” can be understood as

    a legal-political regime under which the law restrains the state and its authorities – legislation,

    executive authority and judiciary – by promoting certain liberties and creating order and predictability regarding how a country functions.

    In the most basic sense, the “rule of law” is a system that attempts to protect the rights of citizens from arbitrary and abusive use of government power.

    Over the next few minutes, I would like to try to provide you with a more thorough definition of the concept of the “rule of law”. It goes without saying that for reasons of time restraint, I can only touch upon some basic principles of the “rule of law”, and their implications for state practice.

    Traditional understanding of the concept of “rule of law” The traditional understanding of the concept of “rule of law” is a formal

    understanding where the rule of law requirements are fulfilled if the administration, i.e. the executive, is bound by law, and acts in accordance with the positive law. According to this formalistic approach to “rule of law”, the substance of such law does not play a role. What is decisive is that the law and rules in force are observed and adhered to by the state powers. The formal understanding of the “rule of law” has to be seen in light of the context of its development: In the 19

    th Century, when the concept of “rule of law”

    was developed, the primary purpose was to subordinate the executive power of the King and the Executive to the Parliament, which is controlled by the people. The underlying assumption was that a formally correct law passed by the Parliament, which is the democratically elected representative of the people, could not be void.

    History did, however, prove us wrong. Most obviously, the German history of the early 20

    th Century has shown that Acts of Parliament as well as administrative and

    judicial acts can be quite disadvantageous to the people, and they can, in some cases, constitute a grave breach of fundamental human rights. The lesson learned was that a purely positivist understanding of laws, and, therefore, a purely formalistic understanding of the concept of “rule of law”, was to be avoided. As a consequence, the concept of “rule of law” was given a substantive meaning in addition to the formal one: For a government action to be categorized as being in accordance with the “rule of law”, the laws in place must fulfill certain minimum requirements. These requirements are first and foremost the respect for fundamental rights enshrined in the Constitution.

    Basic elements and prerequisites of a “Rechtsstaat” Furthermore, for a state to be called a “rule of law” state, basic elements and

    1 Art. 37 Para. 2 of the Romanian Constitution reads: Any political parties or organizations which, by

    their aims or activity, militate against political pluralism, the principles of a State governed by the rule of law,

    or against the sovereignty, integrity or independence of Romania shall be unconstitutional.

  • 15

    institutions must be in place. These can be summarized as follows: Separation of Powers Legality of Administration, in particular the principle of legal certainty and

    unity, part of which are: the Principle of Certainty and Clarity of legal rules, the Principle of Reliability, the Prohibition of Retroactive Acts, and the Principle of Proportionality

    and last, but not least, the Guarantee of Fundamental Rights and Freedoms and Equality before the

    Law: Legal protection, Independence of the Judiciary, and a legally determined judge. Allow me to go into further detail with regard to some of these principles which are

    most relevant for Romanians EU-integration process. Separation of Powers I begin with the “separation of powers”-principle. I have said earlier that “rule of law” means the subordination of state authorities

    under the law. This requires that those state organs which are subordinate to the law do not, at the same time, make the law. If this scenario exists, then it would follow that a standard or measurement against which the legality of state action could be measured would no exist. Thus, the “rule of law” presupposes a separation of power, i.e. the legislative, executive, and judicial power need to be separated from each other.

    Legislative and executive powers are, however, not entirely separated: In the real life of a Parliamentarian Democracy as it has been developed in Great Britain and introduced in Germany, for example, the personal lines between executive and legislative power, i.e. between the Government and the Parliament, are not always entirely clear, for Members of the Government can at the same time be Members of Parliament. This is often the case in Germany. The Chancellor and the Ministers are at the same time Parliamentarians. But the personnel fusion ends at this point. It is prohibited by law for a Member of Parliament to serve at the same time as a civil servant, i.e. as part of the administration: The status of civil servant is suspended as long as the person is a Member of Parliament.

    Another example which shows that there is no absolute separation between the executive and the legislative power is that the executive is able to introduce legislative initiatives and set executive orders, if it has been authorized by the legislature. Legislation by the executive should, however, in a Parliamentary Democracy, be the exception rather than the rule. The same holds true for legislative changes; the responsibility for which should primarily lie with the parliament which represents the people, rather than with the executive. (Example: Recent practice in Romania of changing legislation substantially through emergency ordinances in order to favor the government.)

    The separation of powers is particularly strict with regard to the judiciary: Any personal and functional interaction is strictly forbidden. The independence of the judiciary is of fundamental importance for the guarantee of the “rule of law”. Therefore, one of the primary accession and monitoring criteria in the countries of South East Europe was, and still remains, the guaranteeing of an independent and impartial judiciary.

    The experience in the two new EU-member countries, Bulgaria and Romania, has shown that it can be rather difficult in former totalitarian or authoritarian states to guarantee an independent and impartial judiciary: The Romanian Ministry of Justice, for example, has for the past decade been criticized by the European Commission for disregarding the separation of powers and interfering with the Judiciary. In preparing for EU accession, much progress has been made in Romania with regard to assuring a strict

  • 16

    separation of powers, and reducing the aforementioned interference.1

    The effective protection of an independent judiciary does, however, remain as one of the benchmarks of the EU monitoring for Bulgaria and Romania even after accession. There are currently various challenges regarding effectively guaranteeing an independent judiciary. They stem both from the Executive and from the Judiciary itself. You read about them in the newspapers of the country almost every day. One often less mentioned challenge is how judges themselves understand the concept of “independence of the judiciary”: Independence is still often seen as a privilege of judges, rather than as a privilege and right of citizens in a democratic state based on the rule of the law: Courts and judges only administer this privilege for the society and its members.

    Legality of Administration The principle of “separation of powers” as far as the relationship between the

    legislative and executive power is concerned, has been manifested through various principles which more or less all belong to the principle of “Legality of Administration”, in particular the Principle of Legal Certainty and Unity.

    The Principle of Certainty and Clarity The duty of the legislator to create laws in a way that are sufficiently clear and

    precise, is one of the fundamental principles of the “rule of law”. On the one hand, this duty serves the principle of separation of powers, for the following reason: The less precise and clear a law is, the more freedom it gives to the law-implementing and law-applying executive and judiciary, respectively, to give the law a specific meaning (i.e. the meaning they, and not necessarily the law-making Parliament, wish to give to it). In this case, the executive and judiciary would exercise law-making functions which are contrary to the separation of powers prerequisite of the “rule of law”, as the law-making Parliament is the representative of the people.

    I would like to illustrate this with one example from Romania: Among the proposed amendments of the Criminal Procedure Code of Romania in 2006 was the introduction of the rights of prosecutors to intercept electronic mail and tap phones for 48 hours without a warrant issued by a judge. Moreover, the prosecutor was to enjoy another 48 hours before informing the judge about the interception made without a warrant. This means that the prosecutor, in fact, enjoyed 96 hours of freedom from any judicial scrutiny.

    When this proposed amendment was made public, a group of Romanian NGOs (among which was Transparency International Romania and Open Society Foundation), issued a press release in which they critized the proposed amendment for being in violation of the rule of law principle of certainty and clarity. The press release says, and I quote:

    “The new amendments do not mention how many times the prosecutor may use these provisions during the investigation which means that it will be the prosecutor’s own option. An option that may lead to serious abuses.”

    Referring to the purpose of this amendment, i.e. the fight of corruption, organized crime and terrorism, the authors went on to write:

    “We strongly state that these goals, never contesting their importance, should be approached without abdicating the rule of law principles and of a functional, human rights respected-based democracy.”

    This example shows that violations of fundamental rule of law and human rights

    1 One such reform measure was the amendment of the Romanian Constitution in 2003 through which

    the Superior Council of the Magistracy (Consiliul Superior al Magistraturii – CSM) has been officially

    declared as the body responsible for guaranteeing the independence of the judiciary.

  • 17

    principles no longer go uncontested and unnoticed in Romania, and that a rule of law culture has developed.

    (The second, and equally if not more important, rationale behind the principle of certainty and clarity is that the citizen toward whom a law is directed needs to have legal certainty and clarity in that he knows what behavior is required of him. This, too, follows logically from the purpose of the rule of law as explained earlier, which is to guarantee a legally protected sphere of the individual against arbitrary state interference. The individual citizen can only protect himself/herself against such state interference if there is clarity about what the norms are which apply to him/her.)

    Requirement of a unified legislation Part of the principle of certainty is the requirement of a unified legislation. This

    poses quite a challenge to many transformation countries in the region which – in order to fulfill the EU accession criteria and to adopt the acquis communautaire – are required to pass and modify a large number of (new) laws within a comparatively short period of time. In Romania, one of the biggest pre-accession challenges was the lack of unity of jurisprudence, which again was, inter alia, due to the rapidly changing legislation. The most recent EU-Monitoring Report on Romania which was issued in June of this year acknowledged this challenge, and I quote out of the report which stated:

    “Finally, it has to be mentioned that achieving a unified practice is sometimes hampered by the frequent changes in the legislation, some of which are linked to the consolidation of the justice system.”

    This shows, that it takes time to establish a legal system in which legal unity, certainty, and clarity exists.

    The Principle of Proportionality One last “rule of law” principle I would like to discuss is of particular importance

    for the effective protection and guarantee of human rights and liberties. It is the “principle of proportionality”. The “principle of proportionality”, generally speaking, means that the negative impacts which sometimes stem from state measures or public acts must be proportional to the intended purpose of the public act.

    Let me illustrate what I mean by this with several examples: The first example is the one I have already made reference to earlier, i.e. the

    proposed amendments of the Romanian Criminal Procedure Code which would allow prosecutors to intercept electronic mail and tap phones for 48 hours without a warrant issued by a judge. Such a public act constitutes a severe infringement on human rights, in particular on one’s right to a private life or privacy. For such an infringement to be acceptable in a democratic state based on the rule of the law, there must be a public justification which, according to the proportionality principle, must meet the following criteria:

    The measure which infringes on human rights must serve a legitimate purpose, and it must be necessary in order to serve this purpose. In the case of the proposed amendment of the Criminal Procedure Code, this purpose was the fight against corruption, organized crime and terrorism, which is, of course, generally in the public’s interest.

    What is less clear is whether such extensive rights of prosecutors are necessary in order to effectively fight corruption, organized crime and terrorism. The authors of the abovementioned press release disagreed with this and argued to the contrary. They asserted:

    “The Ministry of Justice did not provide any solid argument for this restriction of one’s right to private life… The sole official justification resides in the eternal excuse

  • 18

    regarding the fight on corruption, organized crime and terrorism. We strongly state that these goals, never contesting their importance, should be approached without abdicating the rule of law principles.”

    The decisive question in this context is, of course, whether there are any alternative measures which are equally suitable and appropriate to serve the public purpose of fighting corruption, but which constitute a lesser infringement on human rights. If this question can be answered in the affirmative, then the proposed amendment is definitely in breach of the rule of law principle of proportionality. To answer this question is the duty of the legislature, i.e. the Parliament. The Parliament has to balance in each respective case whether the declared public purpose of a certain state measure is important enough to justify the infringement on human rights.

    Let me give you a second recent example in which the proportionality principle came into play, the amendment of the Romanian national security law:

    The proposed amendments were criticized for including stipulations which were in “flagrant violation of civil rights”, and which were disproportional. The stipulations in question concerned the powers given to intelligence officers, including their right to enter one’s home, and other such related measures. This much criticized law package has not been passed. Instead, a new amendment has been introduced to the Parliament which was in accordance with human rights and fundamental “rule of law” principles.

    The last example poses a challenge to any country world-wide, in particular after September 11, and the new threat of terrorism. It is the challenge to balance the public interest of effectively fighting terrorism and guaranteeing security to a people against a state’s responsibility to guarantee fundamental human rights and “rule of law” principles. There is no one such “balance”, and recent developments in the area of security law and measures, in particular in the United States, have shown how difficult and, as a consequence, controversial such new reactions towards the global phenomenon of terrorism can be. It will be the primary responsibility of the Parliamentarians, i.e. the public representatives, but also the other people in society who are in a responsible/ decision-making position, to find a solution to this challenge.

    Concluding remarks In the past twenty minutes, I could only touch upon some fundamental “rule of law”

    principles, and the challenges they can pose for society. Let me conclude my presentation with a final remark on the “rule of law” as it

    relates to European integration: The “rule of law” in the described sense is a core element of the European political identity. It is, simultaneously with the general validity of fundamental human rights and liberties, and the democratic order, fundamental for the European value system. There are, as I have shown, various challenges to up-holding this core element in both, the legal and political practice of a state. To do so is the responsibility of society at large, which also includes the academic sector. I hope that today’s international symposium will contribute to a better understanding of the “rule of law”, and how it relates to the European Integration of Romania.

    Thank you very much for your attention!

  • 19

    PROCESUL BOLOGNA ŞI UNELE ASPECTE SEMNIFICATIVE ALE REFORMEI ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR ROMÂNESC

    LA FACULTATEA DE DREPT DIN CADRUL UNIVERSITĂŢII ROMÂNO-AMERICANE

    Prof.univ.dr. Lucia Giosan Asist.univ.Ruxandra Perţache

    Universitatea Româno-Americană The present paper approaches some aspects relate to the Romanian Higher

    Education Reform, taking a special overview on the Romanian American University, School of Law.

    The first part of the paper presents the Bologna Process and the objectives necessary to be implemented for the establishment of the European Area for Higher Education. It also presents the Romanian legislative reforme in order to accomplish the Higher Education Reform.

    The second part of the present paper analyses the main objectives of the educational reform and their transposition in the educational szstem of the Romanian American University, School of Law, referring to:

    - the establishment of an educationa system esentialz based on continuing learning; - the encreasement of the educational process quality; - the implementation of the European System of Tranferable Credits; - the establishment of a szstem of compatible diploma. In Declaratia de la Bologna din 19 iunie 1999, semnata de ministrii educatiei din 29

    tari europene, se mentiona: “O Europa a Cunoasterii este acum unanim recunoscuta drept un factor de neinlocuit pentru dezvoltarea sociala si umana, drept o componenta indispensabila pentru consolidarea si imbogatirea calitatii de a fi cetatean al Europei, capabila de a oferi cetatenilor sai competentele necesare pentru a face fata provocarilor noului mileniu, impreuna cu constientizarea unor valori comune si a apartenentei la un spatiu social si cultural comun”.

    Importanta educatiei si a cooperarii in domeniul invatamantului superior a pus in evidenta necesitatea crearii unui Spatiu European al Invatamantului Superior (SEIS) ca mijloc important de armonizare si de recunoastere a studiilor in Comunitatea Europeana in scopul promovarii mobilitatii cetatenilor si a posibilitatii lor de a-si desfasura activitatea in orice parte a continentului.

    In vederea stabilirii si promovarii spatiului European al invatamantului superior, in Declaratia de la Bologna s-au formulat anumite obiective de importanta “primara si capitala”:

    - adoptarea unui sistem de diplome usor comparabile si implementarea ideii de “supliment de diploma” in vederea realizarii mobilitatii fortei de munca superior calificata in spatial European;

    - adoptarea unui sistem bazat in mod esential pe doua cicluri graduale: studii de licenta si studii de masterat. Studiile de masterat vor completa studiile de licenta si vor conduce spre studiile de doctorat.

    - stabilirea unui sistem de credite, respectiv “Sistemul European de Credite Transferabile” (ECTS), ca o modalitate de recunoastere a studiilor in Spatiul European;

    - promovarea mobilitatii catre exercitiul efectiv al circulatiei libere de care urmeaza

  • 20

    sa beneficieze atat studentii cat si cadrele universitare sau de cercetari; - promovarea cooperarii europene in vederea asigurarii calitatii unei viziuni legate

    de idea de a dezvolta criterii si metodologii comparabile in ceea ce priveste dezvoltarea curriculara, cooperarea inter-institutionala, schemele de mobilitate, programele integrate de studii, formare si cercetare.

    Romania a semnat Declaratia de la Bologna in anul 1999, angajandu-se sa includa aceste obiective ca prioritati ale invatamantului superior romanesc.

    In tara noastra s-au facut pasi importanti catre Spatiul European al Invatamantului Superior prin reorganizarea intregului sistem de programe universitare.

    In acest sens au fost adoptate acte normative prin care s-a creat cadrul legislativ al implementarii reformei in invatamantul superior precum:

    - Legea 288/2004 privind organizarea studiilor universitare pe trei cicluri: studii de licenta, studii de master si studii doctorale;

    - H.G. nr. 1175/2006 prin care s-a adoptat o noua structura a ciclului de licenta pe domenii de studii, respectiv 15 domenii generale de studii si specializarile corespunzatoare care se aplica atat in invatamantul superior de stat cat si in invatamantul particular;

    - H.G. nr. 404/2006 privind organizarea masteratelor; - H.G. nr. 567/2005 privind studiile doctorale; - Ordinul Ministrului Educatiei si Culturii nr. 3617/2005 privind generalizarea si

    aplicarea Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS); - Ordinul Ministrului Educatiei si Culturii nr. 4868/2006 privind introducerea

    Suplimentului la diploma incepand cu anul universitar 2005-2006 - Legea nr. 87/2006 pentru apreobarea O.U.G. nr. 75/2005 privind asigurarea

    calitatii educatiei. Legea prevede si crearea Agentiei Romane de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior (ARACIS), institutie de stat, independenta, cu competente de acreditare, evaluare academica si asigurare a calitatii.

    Conform prevederilor legale, toate institutiile de invatamant superior sunt coordonate si se afla in subordinea Ministerului Eudcatiei, Cercetarii si Tineretului.

    Fiind Creat cadrul legislative necesar, s-a trecut la infaptuirea reformei procesului de invatamant conform principiilor si directivelor stabilite prin Procesul de la Bologna.

    Facultatea de Drept a luat fiinta in cadrul Universitatii Romano – Americane in anul 1991 si a fost acreditata prin Legea 274/15.05.2002, integrandu-se astfel, in mod oficial si cu drepturi depline, in reteaua invatamantului academic romanesc.

    Facultatea de Drept are ca domenii de interes, studiul legislatiei, teoriei si practicii judiciare, inscriindu-se astfel in contextul general de pregatire a specialistilor in domeniul juridic.

    Studiile universitare se realizeaza la Facultatea de Drept in doua ciciluri: - ciclul I – studii universitare de licenta, invatamant de zi cu durata de 4 ani, si - ciclul II studii universitare de masterat cu durata de 1,5 ani (Masteratul “Dreptul

    Afacerilor si Stiinte Penale”). Noua structura a invatamantului asigura accesul deplin al studentilor din primul

    ciclu (de licenta) la cel de-al doilea (ciclu masterat) si de la al doilea ciclu la cel de-al treilea (doctorat).

    Strategia generala a Facultatii de Drept vizeaza integrarea in spatiul educational European, asa cum a fost stabilita prin Procesul Bologna, precum si internationalizarea activitatilor de invatamant.

    Obiectivele reformei conform Procesului Bologna la Facultatea de Drept, s-au indreptat spre urmatoarele aspecte:

  • 21

    1. Cresterea calitatii procesului de invatamant, a nivelului de competenta si

    performanta al absolventilor si al serviciilor de instruire, consultanta si expertiza oferite de comunitate.

    In acest sens s-a urmarit: - compatibilizarea curriculara a facultatii cu standardele europene. Facultatea de Drept a realizat restructurarea curriculelor pentru a asigura

    absolventilor competentele necesare integrarii pe piata europeana a muncii. Au fost introduse discipline obligatorii noi, precum “Sistemul european de protectie a drepturilor omului”, “Dreptul diplomatic si consular”, “Bazele informaticii”, si discipline optionale noi, precum: “Cultura si civilizatia europeana”, “Procese si implicatii ale globalizarii”, “Mediul de afaceri in Uniunea Europeana”, “Istoria si politicile Uniunii Europene”, “Economia Uniunii Europene”, toate acestea contribuind la armonizarea procesului universitar instructiv educativ al studentilor nostrii cu cel din Uniunea Europeana. Planurile de invatamant astfel restructurate au fost supuse discutiei si aprobarii Consiliului Facultatii.

    - modernizarea programelor analitice aferente disciplinelor de studii, astfel incat sa fie stimulate munca in echipa si dezvoltarea aptitudinilor creative ale studentului. Programele analitice au fost analizate in sedintele de catedra cu consultarea studentilor.

    - extinderea utilizarii metodelor moderne de predare si invatare prin utilizarea tehnologiei informatiei in procesul de predare-invatare;

    - extinderea folosirii limbii engleze in activitatea de predare si seminar; - modernizarea formelor de evaluare a cunostintelor studentilor urmarindu-se

    evaluarea continua pe parcursul semestrului. In facultatea de Drept evaluarea studentilor se face pe baza:

    a) criteriului frecventei (prezenta studentilor la activitatile programate); b) criteriul performantei (rezultatele obtinute la activitatile de seminar, laborator,

    activitate de practica, proiecte, etc.); c) notei obtinute la testul de la curs in ultimele saptamani ale anulului. Studentii care au avut o frecventa buna si au indeplinit criterii de performanta pot fi

    absolviti de sustinerea evaluarii in sesiunea de examene daca au obtinut minimum nota 8. - imbinarea activitatii teoretice cu activitatea practica, fiind introdusa ca disciplina

    obligatorie “Clinica juridica”, in anul III de studii si “Practica de profil”, in semestrul 2 al anului IV de studii.

    2. Implementarea Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS) Facultatea de Drept a stabilit un sistem de credite transferabile pentru fiecare

    disciplina in raport de importanta disciplinei si numarul total de ore de activitate didactica acordate acesteia.

    Punctajul asociat fiecarei discipline de studiu este proportional si cu volumul de munca necesar studentului pentru a promova disciplina.

    Sistemul de credite transferabile permite echivalarea programelor de studii la nivel national si international.

    Coform art. 32 din Regulamentul privind activitatea profesionala a studentilor, promovarea fiecarui an universitar la ambele forme de invatamant, este conditionata de realizarea unui minimum de 60 puncte de credit aferente disciplinelor obligatorii si optionale.

    Potrivit art. 34 din regulament, studentii de la ambele forme de invatamant (zi si frecventa redusa), pot accede in anii urmatori de studii fara a realiza cele 60 puncte de credit anual, in urmatoarele conditii, pentru studiile de licenta cu durata de 4 ani:

  • 22

    a) din anul I in anul II prin realizarea unui minimum de 40 puncte de credit aferente disciplinelor obligatorii;

    b) din anul II in anul III prin realizarea in mod cumulativ din anii I-II a minimum 100 puncte de credit aferente disciplinelor obligatorii si optionale;

    c) din anul III in anul IV prin realizarea in mod cumulativ din anii I-III a minimum 150 puncte de credit aferente disciplinelor obligatorii si optionale din planul de invatamant;

    d) absolvirea anului IV de studii este conditionata de realizarea celor 240 de puncte de credit.

    Sistemul European de Credite Transferabile este principalul instrument de promovare a invatamanului centrat pe student.

    3. Adoptarea unui sistem de diplome comparabile si bine definite in vederea

    recunoasterii studiilor universitare in spatiul European. Diplomele acordate dupa finalizarea studiilor de licenta la Facultatea de Drept atesta

    faptul ca titularul lor a dobandit cunostinte si competente generale si de specialitate, precum si calitati cognitive specifice profesiei.

    Domeniul este trecut pe diploma de licenta, iar specializarea pe Suplimentul de diploma introdus ca act de finalizare a studiilor de licenta incepand cu anul universitar 2005-2006 in baza Ordinului Ministrului Educatiei si Culturii nr. 4868/2006 si redactat in limba romana si limba engleza.

    4. Promovarea mobilitatii Mobilitatea studentilor, a personalului academic si administrativ reprezinta baza

    pentru formarea Spatiului European al Invatamantului Superior si totodata instrumentul necesar pentru dezvoltarea unor programe de studii in parteneriat cu universitati romanesti si europene.

    La Facultatea de Drept, proiectele de mobilitate ale studentilor si ale cadrelor didactice se realizeaza in temeiul unor acorduri bilaterale incheiate de Universitate in cadrul Programului Erasmus.

    In acest scop a fost creat un Birou de Programe comunitare la nivelul Universitatii si Comisii Erasmus pe facultati.

    Mobilitate cadre didactice: In anul universitar 2006 – 2007 a fost organizat un curs de Drept Comunitar pentru o

    perioada de trei saptamani, sustinut de Prof. David Schermers de la Universitatea din Haga, care s-a bucurat de o frumoasa participare si apreciere din partea cadrelor didactice si a studentilor.

    Mobilitate studenti: In anul universitar 2006-2007 au fost plecati cu burse in Italia, in cadrul Programului

    Leonardo, pentru o perioada de 3 luni, un numar de 4 studenti ai facultatii noastre. In aceeasi perioada au beneficiat de burse de studii la Facultatea de Drept din cadrul

    Universitatii Romano-Americane, 3 studenti de la Universitatea din Vilnius – Lituania. Prin indeplinirea obiectivelor Procesului de la Bologna, invatamantului romanesc i se ofera sansa de a se integra in comunitatea academica europeana, de a deveni compatibil cu alte sisteme de invatamant din Europa si de a regandi si reforma propriul sau continut.

  • 23

    EXAMINAREA CERERILOR DE BREVET DE INVENŢIE FOLOSIND TEHNICILE INTELIGENŢEI ARTIFICIALE

    Autori:

    Prof. univ. dr. Maria Moise Universitatea Româno Americană

    Dr. Ing. Radu Marin Centrul de Cercetare pentru Materiale

    Macromoleculare şi Membrane SA – Bucureşti Abstract: The paper presents a new conceptual approach in order to support the

    licence granting process. 1. Introducere Brevetul de invenţie poate fi descris pe scurt ca un instrument legal care conferă

    inventatorilor dreptul exclusiv de exploatare a unei invenţii, pentru o perioadă limitată (de cel mult 20 de ani), în schimbul plăţii unor taxe şi al publicării detaliilor invenţiei. (Acest drept poate fi cesionat de către inventatori unui titular de drept, în urma unei negocieri). Dreptul exclusiv menţionat este acordat de un organism guvernamental (în cazul brevetelor naţionale) sau interguvernamental (în cazul brevetelor internaţionale), după examinarea corespunzătoare a cererii de brevet, pentru asigurarea conformităţii cu cerinţele legale.

    În ultimele decenii, pe plan international, numarul brevetelor acordate a crescut in ritm rapid. Această creştere se explică prin următoarele fapte: o activitate inovativă mai intensă, un accent crescut pus pe drepturile de proprietate intelectuală în cadrul firmelor inovative, diminuarea cerinţelor pentru brevetabilitate etc. Indiferent de motivul invocat, creşterea activităţii de brevetare determină un efort tot mai mare din partea instituţiilor autorizate să examineze cererile de brevete şi să adopte decizii corespunzătoare privind acceptarea sau respingerea revendicărilor formulate de inventatori.

    Dezvoltarea cantitativă a activităţii de brevetare, într-un context caracterizat printr-o mare diversitate şi complexitate, are consecinţe negative asupra calităţii brevetelor înregistrate, aspect recunoscut, pe plan mondial, de specialiştii în domeniul proprietăţii industriale şi de comunitatea ştiinţifică. Totodată, a fost remarcată tendinţa de accentuare a aspectelor legate de comercializarea brevetelor, în dauna inventivităţii reale şi a progresului tehnic. În acest context, s-a făcut simţită nevoia identificării de soluţii pentru remedierea acestei situaţii, fiind cunoscută în acest sens o iniţiativă foarte recentă din SUA.

    Prezenta lucrare propune o soluţie conceptuală bazată pe tehnicile Inteligenţei Artificiale, care va permite eficientizarea şi automatizarea procesului de acordare a brevetelor. Pe baza soluţiei propuse se va realiza un instrument informatic inteligent, capabil să îndeplinească în totalitate rolul examinatorilor de brevete atestaţi, asigurând o valorificare maximă a surselor de informare disponibile şi o deplină obiectivare a procesului de examinare.

    2. Situaţia pe plan intenaţional Calitatea brevetelor de invenţie face obiectul multor dezbateri în întreaga lume. Într-

    un material postat pe Internet la 1 mai 2000 (www.bustpatents.com), Greg Aharonian, specialist american în protecţia proprietăţii industriale, aprecia că actualul sistem de examinare a brevetelor este alterat din punct de vedere intelectual. Pe baza unei analize statistice întinse pe durata a 24 de ani, asupra unei părţi din brevetele acordate în SUA, Aharonian argumentează că sistemul de brevetare actual este orientat spre marketing şi

  • 24

    promovează progresul tehnic doar în mod întâmplător, într-un mediu în care numărul de brevete contează şi nu calitatea acestora.

    Cele mai multe opinii de ordin calitativ din acest domeniu se referă, însă, la calitatea produsului final, adică a brevetelor, şi nu la calitatea procesului de examinare, care este la fel de importantă. S-a remarcat îndeosebi calitatea nesatisfăcătoare a documentării (Bryant J. L., Comments of the National Association of Patent Practitioners, cu referire la situaţia din SUA), în multe cazuri documentarea rezumându-se la brevetele publicate în SUA. Se argumentează faptul că o modalitate efectivă de evaluare a calităţii procesului de examinare constă în luarea în considerare a practicilor de adoptare a deciziilor, începând cu stabilirea strategiilor de documentare, pentru cunoaşterea soluţiilor anterioare şi sfârşind cu evaluările finale privind noutatea şi inventivitatea. (Dent Ch., Decision-Making and Quality in the Patent Examination Process: An Australian Exploration, Intellectual Property Research Institute of Australia, Working Paper no. 01.06, January 2006, www.ipria.org). Unele cercetări utilizează teorii ale adoptării deciziilor preluate din psihologie.

    Pentru ameliorarea calităţii brevetelor acordate, Facultatea de Drept din New York, în colaborare cu Oficiul American de Brevete, a lansat în acest an proiectul “Community Patent Review” (CPR), pentru a oferi examinatorilor de brevete accesul la cele mai pertinente informaţii, prin intermediul unei reţele deschise pentru o examinare colegială a brevetelor. Sponsorizat şi susţinut de importante firme americane (GE, HP, IBM, Microsoft, Oracle, Computer Associates şi altele, inclusiv prin acceptarea examinării propriilor brevete în modalitatea preconizată) proiectul urmează să creeze un sistem bazat pe web care să utilizeze tehnologia reţelelor pentru a pune în legătură examinatorii de brevete cu experţii în inovare şi a permite acestora să participe la procesul de examinare (www.dotank.nyls.edu). Sistemul on-line avut în vedere de acest proiect va permite comunităţii ştiinţifice să furnizeze “stadiul actual”, adică informaţii relevante pentru evaluarea brevetabilităţii unei invenţii, cu comentarii pentru examinatorii de brevete şi cu reacţia din partea acestora. Proiectul CPR realizează ceea ce încă Thomas Jefferson preconiza pentru sistemul de acordare a brevetelor, şi anume implicarea comunităţii ştiinţifice în furnizarea de informaţii.

    3. Modul clasic de acordare a brevetelor Examinarea unei cereri de brevet de invenţie se desfăşoară în două etape. Prima

    etapă corespunde unei examinări formale, vizând completitudinea documentaţiei cerute şi conformitatea acesteia cu cerinţele legale. Tot în această etapă fiecărei cereri de brevet de invenţie i se atribuie, după o examinare preliminară, o clasificare tematică, în conformitate cu Clasificarea Internaţională a Brevetelor de Invenţie (care se actualizează la fiecare cinci ani) şi/sau cu o clasificare naţională (ca în cazul brevetelor SUA). A doua etapă constă într-o examinare de fond, efectuată de către un specialist selectat dintr-un lot divers de examinatori cu personalităţi şi competenţe tehnice diferite şi cu o experienţă personală care variază foarte mult. De obicei, această etapă se realizează în funcţie de clasificarea din etapa I-a, care uneori poate să nu fie cea mai adecvată. Procesul de examinare constă dintr-un set de acţiuni executate de către examinator, în conformitate cu procedurile oficiului de brevete căruia îi aparţine examinatorul. Aceste proceduri sunt reunite în documente metodologice ample, care detaliază şi completează prevederile Legii corespunzătoare a brevetelor şi prevederile Regulamentului de aplicare a respectivei legi.

    Rezultatul examinării, cu aprobarea sau respingerea revendicărilor formulate, depinde de capacitatea examinatorului de a căuta în mod corect şi cuprinzător date despre stadiul în care se află pe plan mondial rezolvarea problemei tehnice pentru care se propune soluţia revendicată. Fiecărui examinator i se alocă un anumit număr de ore pentru examinarea unei cereri de brevet. Examinatorii sunt şi ei oameni predispuşi la

  • 25

    greşeli, mai ale când sunt supuşi la presiuni mari, pentru efectuarea de examinări la standarde ridicate.

    Această metodologie clasică de acordare a brevetelor de invenţie va constitui principală sursă de cunoaştere în procesul de achiziţie a cunoştinţelor, necesare pentru crearea bazei de cunoştinţe a sistemului informatic inteligent.

    4. Soluţia conceptuală bazată pe tehnicile Inteligenţei Artificiale pentru acordarea

    brevetelor În ultimele decenii creşterea numărului de brevete acordate a fost însoţită de o

    scădere a calităţii acestora. În unele domenii tehnologice, între care se numără şi informatica, degradarea calitativă a brevetelor este mai pregnantă. A crescut totodată şi durata perioadei în care se soluţionează cererile de brevet, care se poate întinde până la cinci ani şi mai mult pentru brevete în domeniul software-ului. În toate încercările de îmbunătăţire a calităţii brevetelor, sub aspect tehnic în primul rând, examinatorii de brevete îşi păstrează rolul esenţial în procesul de acordare a brevetelor. Mijloacele informatice actuale, deşi foarte avansate, sunt utilizate doar în procesul de documentare, de căutare a informaţiilor în baze de date specializate, îndeosebi în cele consacrate brevetelor de invenţie.

    În acest context, lucrarea prezentă propune elaborarea şi dezvoltarea unui sistem inteligent, care să asigure operativitatea procesului de examinare, o cunoaştere cuasicompletă a stadiului în care se află pe plan mondial rezolvarea problemei care face obiectul brevetului şi o deplină obiectivitate în adoptarea deciziilor de acordare a brevetului sau de respingere a cererii examinate. Acest sistem se bazează pe tehnicile Inteligenţei Artificiale, implicând abordări noi şi inovative atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional.

    Prin rezultatele preconizate, lucrarea se constituie într-un instrument de mare valoare pentru dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere, contribuind şi la dezvoltarea economică durabilă prin evitarea acordării unor drepturi exclusive nejustificate în exploatarea unor soluţii tehnice de natură să accelereze progresul economic şi social. Prin serviciile inovative concepute şi prin elaborarea mecanismelor de implementare a acestora, proiectul contribuie totodată la creşterea competitivităţii activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare, punând în valoare inventivitatea reală a specialiştilor români, în contextul eforturilor de creaţie tehnică desfăşurate pe plan mondial.

    Pentru realizarea sistemului inteligent se vor folosi instrumente informatice dedicate constituirii bazelor de cunoştinţe specifice necesare în procesul de examinare a invenţiilor, precum şi declanşării mecanismului inferenţial, capabil să declanşeze raţionamentele din baza de cunoştinţe şi să furnizeze soluţiile tehnice pentru acordarea brevetelor.

    Pentru realizarea unui astfel de sistem inteligent sunt necesare următoarele etape: achiziţia de cunoaştere de la experţi/specialişti în domeniu acordării brevetelor; formalizarea/reprezentarea cunoştinţelor achiziţionate folosind metodele puse la

    dispoziţie de ingineria cunoştinţelor1;

    constituirea bazei de cunoştinţe; elaborarea primului model de sistem inteligent, numit machetă, destinat examinării

    cererilor de brevet de invenţie şi testarea acestuia pentru asistarea examinatorilor de brevete specializaţi şi experimentaţi;

    realizarea unui sistem prototip; evaluarea condiţiilor tehnice şi economice pentru implementarea sistemului

    1 Ingineria cunoştinţelor este direcţia teoretică din Inteligenţa Artificială, care furnizează metodele şi

    tehnicile de reprezentare şi de efectruare a mecanismului inferenţial.

  • 26

    elaborat, prin întocmirea unor studii de fezabilitate; dezvoltarea sistemului inteligent. Arhitectura sistemului inteligent este ilustrată în fig. 1.

    Sistemul inteligent, este de fapt un sistem expert, bazat pe cunoştinţe, destinat

    asistării examinării brevetelor. Sistemul are următoarele funcţii: asigură achiziţia elementelor de cunoaştere (baza legală pentru acordarea

    brevetelor, procedurile folosite la înregistrarea şi examinarea cererilor de brevet, date despre resursele informaţionale utilizabile în procesul de examinare, date din literatura tehnico-ştiinţifică şi comercială privind problematica abordată în cadrul brevetului de invenţie);

    asigură explorarea eficientă a bazei de cunoştinţe, adică a elementelor de cunoaştere, prin combinarea şi înlănţuirea regulilor de căutare a elementelor pertinente, de juxtapunere a lor şi de decelare a aspectelor de noutate specifice brevetului solicitat;

    asigură furnizarea de explicaţii utilizatorului în timpul procesului de acordarea asistată a brevetelor de invenţie.

    Aşa cum se observă în fig. 1 sistemul are următoarea structură: a. baza de cunoştinţe - specifică cererii de brevet de invenţie analizate, care se

    crează pe baza datelor achiziţionate de la experţii/specialiştii în domeniu; b. mecanismul inferenţial, care explorează baza de cunoştinţe şi declanlează

    raţionamentele stocate în vederera furnizării de soluţii referitoare la cererea de brevet examinată;

    c. baza de metadate, care conţine date despre bazele de date bibliografice şi faptice externe şi despre posibilităţile de accesare a acestora, pentru a asigura sistemului

    Mecanism

    inferential Baza de cunoştinţe specifică

    Baza legala şi procedurală

    Baza de metadate

    Baza de cunoştinţe universală

    Sistem inteligent

    Fig. 1. Arhitectura sistemului inteligent

  • 27

    inferenţial o eficacitate şi o operativitate la nivel maxim, în condiţiile redundanţei informaţiilor din bazele de date menţionate;

    d. baza legală şi procedurală, care conţine toate reglementările de care trebuie să se ţină seama în procesul de examinare a brevetelor.

    5. Concluzii Pornind de la situaţia existentă pe plan naţional şi internaţional şi cunoscând faptul

    că nivelul calitativ al procesului de examinare are o influenţă hotărâtoare asupra calităţii brevetelor de invenţie acordate şi implicit asupra progresului tehnic al societăţii, lucrarea propune proiectarea, realizarea şi dezvoltarea unui sistem informatic, bazat pe tehnicile Inteligenţei Artificiale, pe baza căruia să se poată adopta decizii mai operative şi mai pertinente pentru acceptarea sau respingerea cererilor de brevet de invenţie. Pentru a asigura eficienţa sistemului expert se vor avea în vedere următoarele:

    - asigurarea cerinţelor de reprezentare a cunoştinţelor (adecvarea reprezentaţională, adecvarea inferenţială, eficienţa inferenţială, sintaxa şi semantica clară şi naturaleţea);

    - utilizarea de metode şi tehnici asistate de calculator pentru achiziţionarea cunoştinţelor specifice necesare în fiecare caz;

    - asigurarea coerenţei şi completitudinii bazei de cunoştinţe specifice; - utilizarea celor mai adecvate instrumente tehnologice de realizare a sistemului

    expert (generatoare de sistem expert, limbaje de programare evoluate – C++, Prolog); - implementarea de algoritmi performanţi în modulul „sistem inferenţial” pentru a

    asigura rezolvarea conflictelor regulilor candidat şi, în final, eficienţa sistemului; - utilizarea de tehnici specifice pentru realizarea sistemului expert şi, totodată,

    pentru evaluarea rezultatelor.

    BIBLIOGRAFIE

    Moise Maria, 2006, Inteligenţa Artificială şi Sistemele Expert, Universul Juridic, Bucureşti, ISBN 973-7643-68-2

    Moise Maria, Marin Radu., David Laszlo, 2007, Propunere de proiect “Sistem informatic integrat, bazat pe Inteligenta Artificiala, Pentru examinarea cererilor de brevet de inventie”, Competiţia PNCDI II - ANCS, 2007

    www.osim.ro/brevete/conventia/cup/cup.htm www.rodall.ro/content/brevete-de-inventie.htm

    http://www.osim.ro/brevete/conventia/cup/cup.htm

  • 28

    SECŢIUNEA I şi a II-a

    REFORMA ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL UNIVERSITAR

    POTRIVIT PROCESULUI DE LA BOLOGNA ŞI

    REALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN SISTEMUL JURIDIC ROMÂNESC ÎN CONTEXTUL INTEGRĂRII

    ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

    FENOMENUL CORUPTIEI IN REPUBLICII MOLDOVA SI MANIFESTAREA ACESTUEA IN SISTEMUL EDUCATIONAL

    P. Mihail Rotaru

    Academia de studii economice din Moldova

    In this article there is analyzed the phenomenon of corruption in the Republic

    Moldova, which in 2007 were on 113th place among 180 countries of the world, included

    in this classification, the index being of 2,8. At the beginning of this article there are specified the causes of emerging and spreading of the corruption phenomena. In the first chapter there are described the forms of manifestation of corruption – bribery, defalcation, political corruption and protectionism, as well as the punishments stipulated in the Criminal Code of the Republic of Moldova. The second chapter foresees the strategies and the programs, worked out by the relevant bodies in order to combat the phenomenon of corruption. In the third chapter there are analyzed the corruption manifestations present in the education system, which affect the quality of learning process, influence negatively over the formation of the future citizens life habits, reduce the credibility of the state structures.

    Cuvintele cheie: mită, delapidare, coruperea politică, corupere pasivă, corupere

    activă, protecţionism, nepotism, infracţiunie, alianţa anticorupţie, strategiea naţională de prevenire şi combatere a corupţiei, Provocările Mileniului, transparenţă, Codului de etică, armonizarea legislaţiei naţionale, estorcare de bani, educarea anticorupţională, fenomenul corupţiei.

    Fenomenul corupţiei a existat din cele mai vechi timpuri constituind, până în prezent, unul din cele mai grave şi mai răspândite comportamente delictuale şi ilicite. Corupţia

    ca fenomen social şi ca delict infracţional s-a dovedit a poseda o vitalitate de

    neinvidiat, dezvoltându-se odată cu societatea, odată cu statul şi dreptul, căpătând tot noi forme şi manifestări. Acest lucru se întâmplă, probabil, şi din cauza că cea mai mare parte a eforturilor şi resurselor sânt îndreptate (cel puţin aşa se susţine) spre găsirea şi pedepsirea celor care au săvârşit fărădelegi ce fac parte din categoria „infracţiuni de corupţie”. În aşa fel se comite o gravă şi principială greşeală, deoarece infracţiunile care sunt depistate (de altfel, mult prea puţine şi nu întotdeauna conţin adevărate fapte de corupţie) constituie doar vârful aisbergului, principalele acte şi activităţi „în domeniu”, de obicei, nefiind scoase la iveală.

    Corupţia vizează un ansamblu de activităţi imorale, ilicite, ilegale realizate nu numai

    Cuvântul de origine latină coruptio înseamnă mituire a unei persoane oficială. Prin corupţie se înţelege

    ca o stare de abatere de la moralitate, de la cinste, de la datorie, desfrânare, depravare. (Vezi: Dicţionarul

    explicativ al limbii române. - Bucureşti, 1984, p. 201.

  • 29

    de indivizi cu funcţii de conducere sau care exercită un rol public, ci şi de diverse grupuri şi organizaţii, publice sau private, în scopul obţinerii unor avantaje materiale sau morale sau unui statut social superior prin utilizarea unor forme de constrângere, şantaj, înşelăciune, mituire, cumpărare, intimidare.

    La 25 septembrie 2007 – Transparency International - Moldova a comunicat rezultatele clasamentului internaţional privind Indicele Perceperii Corupţiei (IPC) 2007.

    IPC 2007 este un indice agregat calculat pentru 180 ţări ale lumii în baza a 12 cercetări referitoare la perceperea corupţiei realizate de mai multe organizaţii internaţionale. IPC se calculează la o scară de 0 la 10, unde 0 semnifică corupţie totală, iar 10 - lipsă totală a corupţiei. Printre ţările în care IPC s-a înrăutăţit figurează şi Republica Moldova

    În anul 2006, potrivit IPC, Republica Moldova s-a clasat pe locul 81 din 163 ţări incluse în clasament, indicele constituind 3,2. Pentru comparaţie: în anul 2005, în acest clasament, Moldova s-a plasat pe locul 95 din 159 ţări, indicele alcătuind 2.9. Acest fapt semnifică un progres în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei în ţară.

    Este de remarcat că IPC în Republica Moldova în 2007 este mult mai scăzut şi constitue 2.8, clăsindu-se pe locul 113.

    Printre cauzele care au favorizat apariţia acestui fapt se regăsesc şi: slăbirea autorităţii statului datorită ineficienţei instituţiilor acestuia, degradarea nivelului de trai al indivizilor, lipsa unor valori sociale însoţită de alterarea respectării principiilor morale, lipsa unei reforme la nivelul instituţional şi legislativ care să fie în concordanţă cu condiţiile socio-economice.

    1. FORMELE DE MANIFESTARE A CORUPŢIEI În Republica Moldova, în temei, sunt răspândite patru ferme ale corupţiei –

    mituirea, delapidarea, coruperea politică şi protecţionismul. Mită presupune o sumă de bani sau obiecte date ori promise unei persoane, cu

    scopul de a o determina să-şi încalce obligaţiile de serviciu sau să-şi îndeplinească mai cu

    râvnă aceste obligaţii. Codul penal al Republicii Moldova în capitolul XV „Infracţiuni săvârşite de persoane cu funcţia de răspundere” şi în capitolul XVI din Partea Specială „Infracţiuni săvârşite de persoane care gestionează organizaţiile comerciale, obşteşti sau alte organizaţii nestatale” concretizează acest fenomen ilicit, defineşte mituirea ca luarea sau darea de mită.

    În art.324 „Corupere pasivă” şi art. 325 „Corupere activă” se menţionează că fapta persoanei cu funcţie de răspundere, care pretinde ori primeşte oferte, bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale fie acceptă servicii, privilegii sau avantaje, ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini sau nu, ori pentru a întârzia sau grăbi îndeplinirea unei acţiuni ce ţine de obligaţiile ei de serviciu, ori pentru a îndeplini o acţiune contrar acestor obligaţii, precum şi pentru a obţine de la autorităţi distincţii, funcţii, pieţe de desfacere sau o oarecare decizie favorabilă, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 1.000 la 4.000 unităţi convenţionale şi cu închisoare de la 2 la 15 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

    Luarea de mită (art.333 din Codul Penal) de către o persoană care gestionează o organizaţie comercială, obştească sau o altă organizaţie ne statală a mitei sub formă de bani, titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale, acceptarea de servicii, privilegii sau avantaje, ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini sau nu, ori de a întârzia sau grăbi îndeplinirea unei acţiuni în interesul mituitorului sau al persoanelor pe care le reprezintă, dacă asemenea acţiune intră în obligaţiile de serviciu ale mituitului, se pedepsesc cu amendă în mărime de la 500 la 3.000 unităţi convenţionale sau cu

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Constr%C3%A2ngerehttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C5%9Eantaj&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mit%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Stathttp://ro.wikipedia.org/wiki/Institu%C5%A3iehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Individhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lege

  • 30

    închisoare de la 5 la 15 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

    Darea de mită(art.334 din Codul penal) se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 2.000 unităţi convenţionale sau cu închisoare de până la 3 - 10 ani. Persoana care a dat mită este eliberată de răspundere penală dacă mita i-a fost extorcată sau dacă persoana s-a autodenunţat, neştiind că organele de urmărire penală sânt la curent cu infracţiunea săvârşită de ea.

    Prin mituirea persoanelor influente, cu părere de rău, în perioada de tranziţie la economia de piaţă în Republica Moldove, se putea obţine aproape tot – contracte avantajoase, garanţii pentru obţinerea creditelor bancare sau a licenţelor pentru anumite genuri de activitate, obţinerea facilităţilor sau a beneficiilor materiale şi băneşti, eschivarea de la răspunderea penală, acces la asistenţa medicală calitativă, poziţie avantajoasă în societate etc.

    Delapidare1 este o infracţiune care constă în însuşirea, folosirea sau traficarea de

    către un angajat, în interesul său sau al altei persoane, a unor sume de bani sau a altor bunuri aflate în gestionarea sau în administrarea sa, adică sustragerea de bani sau de bunuri din avutul statului. De regulă, delapidările sunt comise de persoane cu funcţii de răspundere în toate domeniile – privatizare, utilizarea necontrolată a fondurilor întreprinderilor, obţinerea creditelor bancare şi nerambursarea lor, salarii pentru persoane neexistente etc.

    Descrierea formelor de delapidări le găsim în Codul penal în capitolul XV din partea specială – traficul de influenţă, abuzul de putere sau abuzul de serviciu, excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, neglijenţa în serviciu, primirea de către un funcţionar a recompensei ilicite, refuzul de a îndeplini legea, falsul în acte publice.

    Prin coruperea politică se are în vedere încălcarea legislaţiei în domeniul alegerilor şi finanţării campaniilor electorale, rezolvărilor conflictelor parlamentare, promovarea la posturi de răspundere, lobbysmul etc.

    Înalţi funcţionari din cadrul ministerelor de forţă şi al organelor de drept nu o singură dată au declarat în public despre tendinţele grupurilor criminale organizate de a se contopi cu structurile de stat. De regulă, „proiectile” lor încep cu finanţarea anumitor partide în perioada electorală. Adesea, prin finanţarea campaniilor electorale, se spală banii murdari.

    Un fenomen distinctiv notabil, ca formă a corupţiei, este protecţionismul (nepotismul),

    * care poate fi definit ca o politică sau activitate ilegală a persoanelor

    oficiale ale aparatului de stat în vederea asigurării intereselor organizatorice, economice, sociale sau de altă natură ale anumitor persoane, organizaţii, societăţi, ferme, asociaţii etc. Protecţionismul, exercitat de către persoane publice, se bazează atât pe hotărâri şi acţiuni legale, cât şi ilegale.

    Poporul Republicii Moldova percepe corupţia, inclusiv in cadrul elitelor - a instituţiilor şi partidelor politice - ca fiind una dintre cele mai grave probleme ale societăţii noastre - alături de fenomenele sărăciei şi al criminalităţii. Combaterea corupţiei în activitatea politică ar însemna eliminarea acestui fenomen malefic, ce subminează însăşi încrederea populaţiei în democraţie.

    1 Din latinescul delapidare, care înseamnă a sustrage, a fura, bani sau alte bunuri din avutul statului.

    (Vezi: Dicţionarul explicativ al limbii române. - Bucureşti, 1984, p. 240.) * Protecţie ( de la latinescul protectio – înseamnă sprijin, ajutor dat cuiva de o persoană influentă, pentru

    obţinerea unui avantaj. (Vezi: Dicţionarul explicativ al limbii române. - Bucureşti, 1984, p. 754.)

  • 31

    2. STRATEGII ŞI PROGRAME DE PREVENIRE ŞI COMBATERE A CORUPŢIEI

    Unul dintre primii paşi întreprinşi de ţara noastră în prevenirea şi combaterea corupţiei reprezintă Legea nr.900- XIII din 27.06.1996 privind combaterea corupţiei şi protecţionismului. Dat fiind faptul că nivelul corupţiei luase amploare, prin Decretul Preşedintelui nr.116-II, la 07.04.1997 a fost creată o subdiviziune specializată „Departamentul pentru combaterea crimei organizate şi corupţiei”.

    În scopul consolidării legislaţiei, eficientizării activităţii de combatere a crimei organizate şi corupţiei, şi optimizării cheltuielilor bugetare, Guvernul Republicii Moldova a hotărât se aprobă Programul de stat privind combaterea criminalităţii, corupţiei şi protecţionismului pentru anii 1999-2002 ( Monitorul Oficial nr. 123 din 05.11.99, articolul 1071).

    Planul prevedea măsuri concrete, responsabili pentru realizare şi termenul de realizare. Planul este compus din 7 comportamente: asigurarea normativă; perfecţionarea mecanismului de contracarare a criminalităţii; acţiuni, în vederea prevenirii corupţiei şi perfecţionarea sistemului de control; realizarea acţiunilor de ordin economic; măsurile de profilaxie a criminalităţii şi asigurarea financiară şi tehnico-materială a organelor de dreptpentru obţinerea unor indicatori adecvaţi în combaterea corupţiei si asigurarea supremaţiei legii, precum si în scopul asigurării eligibilităţii Republicii Moldova în cadrul programului "Millenium Challenge Account", Guvernul a aproba în luna noembrie 2003, Planul de masuri pentru combaterea corupţiei si asigurarea supremaţiei Legii şi componenţa nominala a grupului interdepartamental de lucru pentru coordonarea realizării acţiunilor prevăzute în plan (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 235-238 din 28.11.2003, art. 1435).

    În vederea realizării sarcinilor trasate în acest Program, organele de drept şi control din ţară, inclusiv Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, au ajustat planurile interne de activitate, au elaborat şi avizat proiecte de modificare şi completare a legislaţiei. Următorul pas a fost adoptarea de către Parlament, la 16 decembrie 2004, a Strategia naţională de prevenire si combatere a corupţiei. Acest act este determinată de faptului că fenomenul corupţiei a afectat domeniile: politic şi instituţional, economic, judiciar şi de drept, de instruire şi educaţie, de asistenţă socială şi medicală, investiţional şi de comerţ internaţional, suprimând grav statalitatea Republicii Moldova. Iată de ce, au fost elaborate planuri corespunzătoare la toate ministerele, departamentale şi alte subdiviziuni. Planul de Acţiuni al Ministerului Justiţiei pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei pentru anul 2006 cuprinde problemele perfecţionării cadrului legislativ şi asigurării aplicării legislaţiei, prevenirea corupţiei în instituţiile publice şi în procesul politic, asigurarea transparenţei în sectorul public, prevenirea corupţiei în mediul de afaceri etc.

    În cadrul şedinţei Parlamentului din 30 decembrie 2005 a fost aprobat Planul de acţiuni pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei pe anul 2006. În cadrul şedinţei din 11 iulie 2006 Guvernul a adoptat o hotărâre cu privire la mersul implementării Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei în primul semestru al anului 2006. Guvernul a constatat că, organele centrale de specialitate ale administraţiei publice au întreprins o serie de măsuri întru realizarea eficientă a Planului de acţiuni pentru implementarea strategiei nominalizate. Din cele 11 acţiuni prevăzute spre realizare în trimestrele I şi II, au fost executate 4 acţiuni, iar 7 dintre acestea sânt în proces de derulare. Din totalul de 26 acţiuni cu termen lunar, trimestrial şi, respectiv, semestrial, nu au fost întreprinse măsuri în vederea realizării a 2 acţiuni care urmează a fi demarate o dată cu deschiderea finanţării din partea organismelor internaţionale, celelalte 24 aflându-se în proces de derulare, graţie statutului permanent pe care îl au.

    http://www.transparency.md/Laws/pr_strateg_pcc.pdf

  • 32

    Rezultatele realizării Planului de acţiuni şi dificultăţile întâmpinate au fost abordate în cadrul a 4 şedinţe ale Grupului de monitorizare, organizate şi asistate de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în calitate de secretariat al grupului nominalizat. Activitatea de combatere a fenomenului corupţiei s-a axat pe acţiunile de profilaxie, demascare şi anihilare a corupţiei în administraţia publică, a schemelor criminale, care prejudiciază bugetul public, compromit buna funcţionare a instituţiilor publice, precum şi subminează încrederea cetăţenilor în instituţiile statului.

    În scopul eficientizării procesului de prevenire şi combatere a corupţiei, s-au întreprins măsuri de perfecţionare a cadrului legislativ. O atenţie sporită a fost acordată activităţilor analitice, în scopul identificării domeniilor supuse unui risc avansat fenomenului corupţiei. Întru prevenirea corupţiei, s-au desfăşurat campanii de sensibilizare a opiniei publice, încurajare a societăţii civile în cooperarea cu organele de resort la demascarea actelor de corupţie. Reuşitele acestor activităţi au fost determinate şi de parteneriatul cu sectorul nonguvernamental, inclusiv cu Alianţa Anticorupţie, creată la 10 ianuarie 2006.

    În pofida eforturilor depuse, se mai atestă o atitudine pasivă a unor conducători ai organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice la executarea pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr.1400 din 30 decembrie 2005 "Cu privire la activitatea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei întru realizarea Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei" în ceea ce priveşte depistarea şi prevenirea corupţiei în instituţiile pe care le conduc, evaluarea riscurilor şi analiza factorilor care generează situaţii coruptibile.

    Guvernul a hotărât ca Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în comun cu alte instituţii responsabile, să intensifice activităţile orientate spre implementarea reală şi eficientă a Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei; să efectueze investigaţii profunde pentru a stabili tendinţele extinderii corupţiei, gradul în care a pătruns în domeniile principale ale economiei naţionale şi în structurile de dirijare administrativă etc. Ministerele şi alte autorităţi administrative centrale li sa propus să monitorizeze în continuare executarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 615 din 28 iunie 2005 "Privind unele măsuri de prevenire a corupţiei şi protecţionismului în cadrul instituţiilor publice"; să prezente conducerii Guvernului, până la data de 25 a fiecărei luni, rapoarte lunare succinte privind măsurile concrete întreprinse şi rezultatele obţinute în procesul de prevenire a corupţiei; până la 15 septembrie 2006, să prezente Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, propuneri concrete pentru elaborarea proiectului Planului de acţiuni de implementare a Strategiei în perioada 2007-2009.

    Elementele de bază, care constituie drept priorităţi pentru combaterea corupţiei în Republica Moldova, conform hotărârii Guvernului, includ stabilirea cauzelor apariţiei şi consecinţele ei ca fenomen; măsurile de prevenire, educaţie şi combatere a corupţiei, care includ perfecţionarea cadrului legislativ şi asigurarea aplicării juste a legislaţiei; prevenirea corupţiei în instituţiile publice şi în procesul politic, intensificarea cooperării instituţiilor publice cu societatea civilă şi extinderea colaborării internaţionale.

    În scopul ajustării măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei la standardele internaţionale, reprezentanţii organelor de drept au participat la acţiunile, iniţiativele şi proiectele referitoare la problema dată, inclusiv la activităţile Iniţiativei Anticorupţie a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (SPAI), Grupului de State contra Corupţiei (GRECO), Comitetului MONEYVAL, Grupului Euro-Asiatic de tip FATF etc.

    Un eveniment important pentru procesul de sistematizare şi coordonare a activităţilor anticorupţie îl constituie adoptarea de către Parlament a modificărilor la Hotărîrea Parlamentului nr.421-XV din 16 decembrie 2004. Astfel, noul Plan de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei în anii

  • 33

    2007-2009 cuprinde un set de măsuri de perfecţionare a cadrului legislativ, de prevenire a corupţiei în instituţiile publice centrale şi locale şi sectorul privat, de intensificare a colaborării statului cu societatea civilă la acest capitol, de colaborare internaţională. Un aspect important al activităţii desfăşurate de Guvern în procesul de prevenire a corupţiei în viitorul apropiat îl constituie acţiunile efectuate în cadrul programului Corporaţiei Americane „Provocările Mileniului”. În 2006, Consiliul director al acestei Corporaţii a aprobat un acord cu privire la alocarea a 24,7 mil. dolari SUA pentru susţinerea iniţiativelor de prevenire a corupţiei.

    Specialiştii în domeniul de resort consideră că măsurile sau mecanismele de prevenire a corupţiei, în general, indiferent asupra cărui domeniu de activitate se răsfrânge ar putea fi:

    - Promovarea unei politici eficiente de cadre în sectorul public. Consolidarea sistemului de ocupare a funcţiilor publice prin concurs bazată pe principiile eficienţei şi transparenţei, pe criterii obiective: merit, echitate, aptitudine. Protecţia salariaţilor.

    - Asigurarea transparenţei activităţii (organizarea, funcţionarea, procesele decizionale) organelor şi administraţiilor publice centrale şi locale. Asigurarea accesului la informaţii de interes public în limitele restricţiilor stipulate de legislaţie şi convenţiile internaţionale;

    - Sensibilizarea publicului referitor la per