INSTAURAREA COMUNISMULUI IN ROMANIA

712
1 INSTAURAREA COMUNISMULUI IN ROMANIA CONSTANTIN I. NAVÎRLIE “INSEMNARI ZILNICE” ( august 1944- octombrie 1949) Volumele « România între abandon si crucificare. august 1944-octombrie 1946 », Ed. de Sud, 2000, 226 p. si « România între abandon si crucificare. 1946-1949 », Ed. de Sud, 2000, 275 p. au fost si, din pàcate, au ràmas doar primele din càrtile pe care le-am proiectat a fi consacrate fenomenului numit « Procesul comunismului ». Din pàcate, tirajul limitat a fàcut ca nici aceste prime càrti sà nu ajugà la toti cei ce sunt interesati de cunoasterea modului cum s-a instaurat acest regim ilegitim si criminal. Tocmai de aceea, încercàm ràspundem, difuzînd pe Net volumele amintite mai sus, nevoii pe care o resimt atît cei ce au tràit cumplitii ani ai instauràrii regimului comunist dar si generatiile mai tinere de a gàsi ràspunsuri la întrebarea de ce si cum a fost posibil ca România sà accepte si sà suporte timp de mai mult de patru decenii aceastà « brutalà întoarcere la sàlbàticie. »

description

insemnarile lui CONSTANTIN I. NAVÎRLIE

Transcript of INSTAURAREA COMUNISMULUI IN ROMANIA

INSTAURAREA COMUNISMULUI IN ROMANIA CONSTANTIN I. NAVRLIE INSEMNARI ZILNICE ( august 1944- octombrie 1949) Volumele Romnia ntre abandon si crucificare. august 1944-octombrie 1946 , Ed. de Sud, 2000, 226 p. si Romnia ntre abandon si crucificare. 1946-1949 , Ed. de Sud, 2000, 275 p. au fost si, din pcate, au rmas doar primele din crtile pe care le-am proiectat a fi consacrate fenomenului numit Procesul comunismului . Din pcate, tirajul limitat a fcut ca nici aceste prime crti s nu ajug la toti cei ce sunt interesati de cunoasterea modului cum s-a instaurat acest regim ilegitim si criminal. Tocmai de aceea, ncercm s rspundem, difuznd pe Net volumele amintite mai sus, nevoii pe care o resimt att cei ce au trit cumplitii ani ai instaurrii regimului comunist dar si generatiile mai tinere de a gsi rspunsuri la ntrebarea de ce si cum a fost posibil ca Romnia s accepte si s suporte timp de mai mult de patru decenii aceast brutal ntoarcere la slbticie. 1

Autorul nsemnrilor, magistratul Constantin I. Nvrlie (1882-1959), a consemnat zilnic evenimentele, ntmplrile, impresiile si cugetrile personale de-a lungul a aproape patru decenii, ncepnd din vara fierbinte a anului 1916 si ncheind cu ngheturile nimicitoare ale comunismului anului 1952, ntrun impresionant numr de caiete, repertoare si carnete. Nu stim, dac si/sau de ce, s-a oprit din consemnarea si comentarea zilnic a evenimentelor si ntmplrilor n 1952, nici dac au fost salvate toate manuscrisele care au supravietuit perchezitiilor si confiscrilor securittii din anii 1945-1959. Mentinnd de-a lungul a 36 de ani ritmul unui ceasornic, Constantin I. Nvrlie a consemnat si comentat cele mai importante evenimente interne si internationale, receptate din pres, de la radio sau din alte surse, anexnd, deformare profesional a magistratului, materialul probatoriu pentru faptele si ntmplrile descrise : ziare, tieturi din reviste, fotografii, plante presate etc. nsemnrile zilnice alctuiesc un volum impresionant de pagini ale cror informatii se constituie ntr-un tezaur documentar de exceptie care ne ajut s cunoastem si s ntelegem evenimente locale, nationale sau 2

internationale. Valoarea documentar a informatiilor, comentariile la obiect ale juristului de anvergur national nzestrat cu un talent literar remarcabil, contextul intern si international, violenta si persecutiile regimului dictatorial impus Romniei, impactul emotional al Operatiunii Gayaneh de sovietizare a trilor cotropite din centrul si rsritul Europei ncepnd cu vara anului 1944, ofer cititorului imagini apocaliptice din scenariul bestial, de teroare, violent si crime prin care s-a impuns celor peste o sut de milioane de europeni abandonati de Aliatii Occidentali la Yalta si Potsdam malaxorul comunist care a zdrobit fr mil zeci de milioane de existente si constiinte care pn atunci triser n libertate. Scrise cu stiloul sau creionul, cele sase maculatoare si caiete consacrate perioadei de dup 23 august 1944 consemneaz principalele evenimente interne si internationale care au jalonat drumul Romniei si al trilor din centrul si estul Europei spre hurile nfiortoare ale permanentizrii ocupatiei trupelor sovietice si ale impunerii prin silnicie, fort, deportri si masacre unor regimuri totalitare, comuniste. De pe pozitia magistratului care a militat constant pentru respectarea si aplicarea ad literam a Constitutiei, a legilor, a tratatelor si conventiilor internationale, Constantin I. 3

Nvrlie constat cu uimire, cu ngrijorare si revolt, nc n iunie 1945, cnd rzboiul abia se ncheiase, c Romnia s-a nfundat ntr-o mlastin de unde nu poti iesi n nici o directie, unde nu ti se ntinde o mn de ajutor ca s fii dus spre orizonturi mai blnde si mai dttoare de spreant. Pn n momentul punerii n retragere , n decembrie 1945, cnd mii de magistrati si functionari publici au fost epurati pe calea reducerii vrstei de retragere ordonat de guvernul impus de Vsinski, consilierul C. I. Nvrlie de la Sectia II a Curtii de Casatie observ, consemneaz si disec cu minutiozitate toate dispozitiile si actiunile antinationale, antidemocratice, brutale si criminale al planului de bolsevizare a Romniei conceput si orchestrat la Moscova si pus n scen de comunisti si de aliati temporari cu sprijinul si sub protectia a peste un milion de sodati rusi sositi n tar cu acest scop. Pentru intervalul de timp 24 august 1944 9 octombrie 1949, Constantin I. Nvrlie ofer cititorului un comentariu amplu, documentat, lapidar dar incitant si de profunzime, dintr-o perspectiv european si chiar modial, asupra evolutiei postbelice a omenirii. Odat nceput lectura, cititorul este prins de suvoiul de evenimente si de informatii si captivat de limpezimea si de claritatea textului. 4

(Decretul-lege din 30 martie 1945 a infiintat lagarele de munca ce au terorizat Romania zeci de ani. Majoritatea celor deportati la Canalul Dunare Marea Neagra supranumit si Cavoul burgheziei romane sau Canalul Mortii nu au supravietuit. Infamele inscenari judiciare din anii 1946-1954 au lichidat o buna parte a intelectualitatii romane. ROMANIA SECOLULUI TRECUT A FOST BINTUITA DE DOUA CIUME BUBONICE : NAZISMUL SI COMUNISMUL. FIECARE A GENERAT UN GENOCID SI FIECARE A CHELTUIT ANI SI MILIOANE CA SA-L ASCUNDA Institutul National pentru Studierea Holocaustului Ellie Wiesel are sarcina sa identifice si sa-i reabiliteze cele peste 200.000 de victime ale Holocaustului din Romania Mai mult de 200.000 de cetateni au pierit in inchisorile si lagarele Securitatii din Romania. COMUNISMUL, CA SI NAZISMUL, A FOST O ABERATIE A ISTORIEI Fortele motrice care propulseaza omenirea : PROPRIETATEA PRIVATA,

5

CONCURENTA , COINTERESAREA , au fost negate de comunism. Pentru a-l crea pe homo sovieticus roman , securitatea :a interzis in scoli si universitati peste 8.000 de titluri de carti; a distrus partidele politice prooccidentale, a lichidat armata si Securitatea Regatului Roman, a eliminat fizic chiaburimea , a terorizat emigratia.) Cititorii vrstnici vor retri cu emotie scene din viata lor, a printilor si a cunoscutilor, si vor reaminti cum, n septembrie 1945, n Romnia, cnd dou persoane se ntlnesc nu vorbesc altceva dect despre rusii care ne ocup casele si ne consum alimentele si se ntreab cnd oare vor scpa de eiDe asemenea, se ntreab cnd va pleca guvernul actual, sustinut de rusi dar nerecunoscut de celelalte puteri aliate, guvern care a nemultumit profund marea mas a poporului prin lipsa de ordine, prin indisciplina si nemaipomentita scumpete ce a adus n tar . Cei mai tineri vor naviga n labirintul anilor 19441949 descifrnd si ntelegnd disperarea si chinurile printilor si bunicilor care au fost mpinsi cu brutalitate pe nfiortorul drumul al Golgotei care debuteaz cu nceputurile comunismului romnesc pavat 6

cu trupurile a sute de mii de victime nevinovate czute sub rafale de mitralier, clcate fr mil de cizmele ocupantului, reduse la tcere prin amenintare, teroare si violent de incultura si anticrismul agentilor din tar ai Moscovei, atenuat numai de speranta, care s-a dovedit a fi desart, n ajutorul Americii, sau ntretinut de rezistenta eroic a aprtorilor democratiei si valorilor nationale obligati s ia drumul muntilor. Chiar si pentru cititorul obisnuit cu mesajul documentelor de epoc, memoriile magistratului Constantin I. Nvrlie constituie o revelatie. Pentru c, este reconfortant s afli c, desi tvlugul rostogolit peste tar de ocupantul sovietic nu las popoarele s se conduc prin ele nsele (21 august 1945), si n pfida faptului c ofiterii si soldatii sovietici erau stpni n casele noastre ne-au luat toate mijloacele noastre de trai si ne simtim mai sraci si mai lipsiti n fiecare zi iar puterea si ajutorul anglo-american, n care speram, sunt iluzorii , orice sperant de libertate si bunstare fiind nchis, societatea civil a continuat s spere, s reziste. Lumea consemna autorul la 8 noiembrie 1945 s-a sturat si, n disperare, nfrunt moartea .

7

Insemnrile retin evenimente, hotrri, decizii, actiuni, scene de viat obisnuite ( Ce am vzut si ce am suferit, vom tine minte toat viata ), ntmplri, triri, luri de pozitii care dezvluie dimensiuni incredibile ale terorii si fortei nimicitoare a regimului criminal care a fost instaurat de Moscova la conducerea trii n martie 1945 cu scopul de a bolseviza Romnia. Si Kremlinul avea s plteasc poporului romn o polit mai veche, pe care n-o uitase, rolul pe care l avusese n 1919 n bararea primei ncercrii a armatelor bolsevice ale lui Lenin de a ptrunde, prin revolutia lui Bela Kunn din Ungaria, n inima Europei.VIATA INTERNATIONALA TENSIONATA: Terminarea rzboiului : Germania + Japonia Tratativele de pace : dificile, lungi ; 16oct45 Pierre Laval, fostul sef al guvernului francez din Vichy pe timpul ocupatiei germane, judecat la Paris de un tribunal special si condamnat la moarte, a fost executat prin mpuscare ieri ; 26oct45 Quisling, fostul prim ministru al Norvegiei din vremea ocupatiei germane, a fost judecat, condamnat la moarte si executat zilele trecute ;30apr46 Chestiunea regimului Franco, n Spania, adus n fata Consiliului de Securitate de la Washington de Polonia si Rusia, a fost rezolvat n felul urmtor : o comisiune numit din snul Consiliului s cerceteze si s raporteze dac acest regim amenint ntr-adevr pacea. La Paris s-au ntrunit acum cteva zile ministrii de Externe ai celor patru mari puteri : Statele Unite, Anglia, Rusia, Franta, pentru a lua n consideratie si a grbi ncheirea tratatelor de pace cu Italia, Romnia, Finlanda, Ungaria si Bulgaria (divergentele sunt numeroase si team ne este c convorbirile se vor prelungi peste asteptrile tuturor). ; 28iun46 un articol relev lipsa oricrui reprezentant romn la Paris, pentru aprarea drepturilor Romniei la Conferinta de pace a celor 4 ministri de externe, n timp ce o delegatie de ministri din guvernul ungar, dup o vizit n Statele Unite,e la Paris,pentru a cere revizuirea frontierelor cu Romnia 326 ;

8

Pretentiile teritoriale :Rusia : colonii italiene din Africa, Azerbaijan ;26 martie46 Ieri s-a deschis la Washington Conferinta Consiliului de Securitate, fcnd parte din Organizatia Natiunilor Unite ( Uno ). Una din primele probleme ce urmau s se discute era aceea a Persiei, din care Rusia a ocupat fr drept o provincie. Cum chestiunea aceasta, dac nu era rezolvat n cel mai scurt timp, putea duce la rzboi (de care se pare c rusii se tem), rusii au declarat (dup cum a comunicat asear radio Londra) c vor prsi Persia si Manciuria ; apr46 Rusii nu se retrag fr conditii din Persia au impus o concesiune a unei prti din petrol sub forma unei societti ruso-persane. Conventia s-a ncheiat nainte ca rusii s-si fi retras toat armata Cum au permis englezii si americanii ca un stat s fie obligat pe calea fortei s cedeze din bunurile sale ? 300 ; 22aug46Delegatia ungar a prezentat la Conferinta de pace de la Paris un memoriu n care, ntre altele, cere s i se restituie din Transilvania de nord nu mai putin de 20.000 km ptrati (teritoriu n care se afl 900.000 romni)338 ; Sfere de interese : Primul ministru englez Churchill a vorbit marti,27 febr45., n Camera Comunelor despre hotrrile de la Yalta, luate de cei 3 mari fruntasi. A vorbit despre situatia Frantei, care capt drepturi egale cu cele trei mari puteri, despre situatia Germaniei dup rzboi, despre Polonia, creia i se fixeaz spre Rusia, drept granit, linia Curzon, cu compensatii spre vest (prti din Germania de rsrit).In privinta unui guvern provizoriu n Polonia, acordul prevede consultri n vederea stabilirii unui astfel de guvern, cu care cele trei mari puteri s poat stabili relatii diplomatice, n loc ca unele s recunoasc un anumit guvern polonez si restul un altul, situatie dac s-ar fi mentinut si dup conferinta de la Yalta ar fi anuntat numai lips de unitate si confuzie . Pn atunci, ns, guvernul britanic va continua s recunoasc guvernul polonez din Londra, pn cnd el va socoti c noul guvern provizoriu a fost format asa cum trebuie n Polonia, n conformitate cu prvederile consimtite. A artat apoi c dup terminarea rzboiului, urmrim (n ce priveste continentul si chiar trile eliberate) solutia unor alegeri democratice, libere si nestingherite . Socotesc de asemenea, spune mai departe premierul englez, c cuvntul lor (al rusilor) constituie angajamentul lor. Nici un guvern nu si respect mai mult obligatiile, chiar n dezavantajul lor, dect o face guvernul sovietic. Refuz n mod absolut s ncep vreo discutie cu privire la buna credint a rusilor Cu adevrat ntunecat ar fi soarta lumii dac s-ar ivi vreo schizm ngrozitoare ntre democratiile occidentale si poporul rus. Intreaga organizatie mondial s-ar prbusi si un nou cataclism, de o violent ce nu se poate concepe, ar distruge ceeace a mai rmas din bogtiile si liberttile omenesti. A vorbit apoi despre Italia, despre intrarea n rzboi a Turciei si despre Grecia. Nu a vorbit

9

nimic despre alte tri ca Finlanda, Romnia, Iugoslavia, Bulgaria. Dar sau anuntat noi dezbateri pentru joi ; Rusia in Africa, Japonia, Europa de est, Rusia dorea tutelajul asupra celor mai importante colonii italiene n Africa, ar fi putut realiza un port n Mediterana, asemntor celor din Extremul Orient, Port Arthur si Dairen219 ; ocup terit. In Persia si Manciuria pn-n 46;291; Cons.Sec.30mart.46 :Retrag.arm.Rus.Persia:Repr.Egiptului a spus: Privirile lumii ntregi sunt atintite asupra noastr. Micile natiuni asteapt de la dv. decizii mari. Toti asteapt din partea marilor puteri respectul absolut al obligatiunilor luate. S se stie dac o tar care nu vrea ca strinii s stea pe teritoriul ei, poate obtine satisfactie ;30 mart46Delegatia rus la Consiliul de Securitate, ntrunit la Washington, s-a retras de la sedinte n urma urmtoarelor mprejurri. (Redm un foarte scurt rezumat dup darea de seam publicat n ziarele de azi). Delegatul persan a cerut ca, conflictul dintre Persia si Rusia s fie luat n considerare imediat, ntruct, desi plngerea din partea Persiei n aceast chestiune s-a fcut consiliului nc din ianuarie, amnndu-se pentru martie, n care interval o ntelegere trebuia s intervin ntre cele dou prti, totusi, pn azi, nu a fost posibil nici o ntelegere, desi nsusi prim ministrul persan a fost n acest scop la Moscova. Delegatul rus la consiliu a cerut amnarea discutiei acestei chestiuni pn la 10 aprilie. S-a dat cuvntul delegatilor ce fac parte din consiliu, s-si expun prerile n aceast privint. Birnes, ministrul de Externe al Statelor Unite, a fost de prere c nu se mai poate amna discutia. Delegatul chinez, care e acum si presedintele Consiliului, si cel egiptean au fost de aceeasi prere. Reprezentantul Egiptului a avut cuvinte destul de vii si a lovit cu mna n tblia mesei, cnd a cerut respingerea cererii de amnare. El a spus, ntre altele: Privirile lumii ntregi sunt atintite asupra noastr. Micile natiuni asteapt de la dv. decizii mari. Toti asteapt din partea marilor puteri respectul absolut al obligatiunilor luate. S se stie dac o tar care nu vrea ca strinii s stea pe teritoriul ei, poate obtine satisfactie .Punndu-se la vot cererea de amnare a delegatului rus, ea a fost respinscu 9 voturi din 11. Pentru admiterea ei nu a fost dect delegatia rus si cea polon. Dup pronuntarea deciziei de mai sus, delegatia rus a declarat c se retrage. Sedinta Consiliului continund, s-a dat cuvntul delegatului persan s expun plngerea guvernului su. Acesta a artat c punctele principale ale plngerii sunt : 1) Functionarii sovietici s nu se amestece n afacerile interne ale Iranului ; 2) S se retrag din Iran, o tar neutr, trupele ruse care au intrat fr drept. Delegatul persan a continuat spunnd c, la aceste cereri, guvernul rus a rspuns: trupele sovietice vor rmne n unele prti ale Iranului pentru o perioad de timp nedeterminat (!); 3 ) Guvernul iranian va recunoaste autonomia Azerbaijanului (aceasta e o

10

provincie persan pe care sovieticii vor s-o vad autonom ca s o poat mai usor anexa) ; 4) Guvernul sovietic propune crearea unei companii mixte sovieto-persane, n care 51 la sut din actiuni s fie proprietatea sovietic si 49 la sut proprietatea persan (adic rusii vor s pun cu forta mna pe petrolul persan). Si delegatul persan, accentund c afacerea aceasta are un caracter exploziv, c o amnare a reglementrii acestei dispute constituie o amenintare la adresa pcii mondiale, a cerut Consiliului s se ocupe imediat de aceast chestiune. Desigur, Consiliul, care a respins cererea de amnare, se va ocupa. ;9 aprilie46Rusii nu se retrag fr conditie din Persia. Ei au impus persilor o concesiune a unei prti din petrolul acestora din urm, sub forma unei societti ruso-persane. Conventia s-a ncheiat deja (de curnd), nainte ca rusii s-si fi retras toat armata din Persia. (Cum au permis englezii si americanii ca un stat s fie obligat pe calea fortei s cedeze din bunurile sale ?) Consiliul de Securitate deschis la New York n urma asigurrii date de Rusia c-si va retrage armatele din Persia pn la 4 mai, a admis acest termen. (Inc o amnare, ca si cum Rusia nu si-ar fi putut retrage armata pn acum, ntruct chestiunea ruso-persan a fost ridicat n fata Natiunilor Unite nc din ianuarie, cnd deja s-a dat un termen pn la 1 aprilie ! In 1940, Rusia ne-a dat ordin s prsim Basarabia, care era a noastr, nici un minut mai mult si a trebuit s ne executm). ; apr46, alegeri Grecia, supravegheate de trupe engleze, comunistii acuz c au fost falsificate ; crucistoare americane in Mediterana si MNeagr ; Truman, 6 aprilie a spus, Statele Unite care sunt azi cea mai puternic natiune sunt datoare s-si mentin intact si s duc la cea mai mare perfectiune puterea lor militar,America consider pacea ca indivizibil si orice atingere se va aduce pcii o va privi ca o agresiune fat de Statele Unite ;10 aprilie46Delegatul sovietic la Consiliul de Securitate (Gromyko) a prezentat Consiliului o scrisoare prin care, n numele guvernului sovietic cere ca chestiunea ruso-persan s fie scoas din ordinea de zi, ntruct a intervenit o conventie ntre Persia si Rusia (petrolul), si evacuarea trupelor ruse se efectueaz n clipa de fat. [E de notat c Consiliul a amnat examinarea acestei chestiuni la 6 mai, dat pn la care trupele sovietice trebuiau retrase complet din Persia. Dup cum se vede, delegatul rus cere scoaterea din ordinea de zi a diferentului, pe simplul motiv c trupele ruse sunt n curs de executare a retragerii, deci nainte de a se fi retras complet]. Truman, presedintele Statelor Unite, cu ocazia Zilei Armatei (6 aprilie), a tinut un discurs la Chicago, n care a spus, ntre altele, c n vederea sprijinirii Organizatiei Natiunilor Unite, Statele Unite care sunt azi cea mai puternic natiune sunt datoare s-si mentin intact si s duc la cea mai mare perfectiune puterea lor militar ; c America

11

consider pacea ca indivizibil si orice atingere se va aduce pcii n orice regiune ar fi, ea o va privi ca o agresiune fat de Statele Unite. Referindu-se la situatia din Orientul apropiat si mijlociu (Turcia, Irak, Persia etc.), spune c aceste regiuni care contin mari surse naturale si natiunile locuind acolo nu sunt destul de puternice pentru a rezista unei agresiuni : De aceea, este usor de vzut cum Orientul mijlociu si apropiat ar putea deveni arena unei mari rivalitti ntre puterile din afar si cum o asemenea rivalitate ar putea da nastere subit unui conflict. ; 24mai46dac armata rus a prsit Persia,soldatii s-au mbrcat civil, pstrndu armele.la granita provinciei Azeraidjan (provincie pe care rusii ar voi s-o vad comunizat si trecut la ei) au nceput lupte ntre formatii militare azebaidjene si iraniene ; China mai46 China continu rzboiul ntre armata comunist chinez sustinut desigur si aceasta de rusi) si armata regulat chinez a lui Ciang-Hai-Shek ;24 aprilie46Marti, Consiliul de Securitate s-a pronuntat n chestiunea ruso-persan, respingnd cererea guvernului rus ca aceast afacere s fie scoas din rol si lsnd ca diferendul s fie din nou luat n consideratie n ziua de 6 mai, dat pn la care guvernul rus s-a obligat s retrag toate fortele sale armate de pe teritoriul persan. Radio Londra, care a comunicat aceast stire, a artat c au sprijinit cererea rus delegatul polonez, cel francez si, binenteles, delegatul rus, Gromyko. Delegatii celorlalte 8 natiuni au fost pentru rezolutia artat mai sus ; Londra a mai comunicat c delegatul rus s-a artat foarte nemultumit de aceast hotrre, declarnd c ea poate avea consecinte grave . () Radio Londra anunt c corpul lui Musolini, care dup uciderea lui a fost nmormntat la Milano, a fost scos din mormnt (se pare c de partizani si prieteni ai si) si dus nu se stie unde. Odat cu corpul lui Mussolini a fost ridicat si acela al lui Starace, fostul su colaborator. ; 24 mai46Situatia din Persia, departe de a se lmuri, se pare c devine si mai tulbure. Discutia la Consiliul de Securitate n privinta chestiunii, dac armata rus a prsit Persia de nord, dup cum afirm postul de radio America, soldatii sovietici s-au mbrcat civil, pstrndu-si armele. De altfel, la granita provinciei Azeraidjan (provincie pe care rusii ar voi s-o vad comunizat si trecut la ei) au si nceput lupte ntre formatii militare azebaidjene si iraniene. In China continu rzboiul ntre armata comunist chinez sustinut desigur si aceasta de rusi) si armata regulat chinez a lui Ciang-HaiShek. Astfel c, desi China a terminat rzvoiul cu Japonia de vreo 7-8 ani, nici azi nu se poate linisti. ;28iun46 la Triest si Venetia au venit pn azi 11 vase mari de rzboi, engleze si americane, cu scopul de a face fat unei ncercri a Iugoslaviei si Rusiei de a pune cu forta stpnire asupra Triestului ; aug46 Grecia se afl n stare de rzboi

12

cu Albania ; Guvernul popular a rechemat pe ambasadorul Iugoslaviei n Grecia, pe motiv, pe de o parte, s presa greac aduce insulte maresalului Tito, pe de alta c, pe un vas iugoslav s-au suferit pagube din cauza exploziei unei bombe ; Delegatul Ucrainei la Conferinta,acuznd Grecia ca provocatoare de rzboi ntruct a cerut ca Albania (sprijinit de rusi) s-i cedeze anumite teritorii din sudul ei ca fiind locuite de populatie greceasc si c ar prigoni elementele comuniste din Grecia, a cerut s fie trimis n judecata Consiliului de Securitate de la Washington, pentru a se lua msuri mpotriva ei. Cum n Grecia se afl trupe engleze, si tara e sustinut de englezi, protestul rus se ndreapt indirect mpotriva englezilor ; Regalitate ; 30oct44 :De la armistitiu ncoace toate ziarele critic n cele mai aspre cuvinte dictatura ce ncepuse a se ntrona nc de pe vremea regelui Carol al II-lea, fcndu-se a nu observa c Rusia e condus de attia ani de cel mai nendurat dictator, cruia toate ziarele noastre sunt nevoite s-i aduc aproape zilnic elogii 13noi44 : Andrei Ianuarie Vsinski, primul loctiitor al Comisarului poporului pentru afacerile strine al Uniunii Sovietice, a fost primit la Sinaia de regele Mihai, fiind retinut la dejun mpreun cu alte cteva personalitti ruse si romne, ntre care primul nostru ministru si ministrul de externe ; 6dec44 ;Se pune ntrebarea : cnd nvinuirile ce se aduceau acestor nalti magistrati erau att de putin serioase si se putea prevedea, prin urmare, o hotrre de ne-epurare a lor, de ce au mai fost njositi prin chemarea lor n fata comisiei ? Se spune, pe de alt parte, c Regele nu ar voi s semneze decretul de nlturare din magistratur a primului presedinte Lupu si a celorlalti 2 magistrati, Macri si Petit, fat de care Comisiunea a pronuntat o hotrre de eliminare (s-a semnat mai trziu, v. nota de la 17 dec.) Hotrrea ns nu se poate executa dect prin decret regal):7iul.45Ziarele de dup amiaz anunt c prezidiul sovietic suprem al U.R.S.S. a decorat pe Regele Mihai al Romniei cu ordinul Victoria pentru actul de curaj pe care l-a svrsit (23 aug. 1944) printr-o schimbare radical a politicii romnesti, constnd din ruperea relatiilor cu Germania nazist si ncheierea unei aliante cu Natiunile Unite n clipa cnd nfrngerea Germaniei nu era nc evident. Semnat : Presedintele Prez. Sov. Suprem M. Kalinin si secretarul Prez. A. Gorkin ;24aug45Cei care au venit azi din Bucuresti au adus vestea c ntre Regele nostru si guvern exist un conflict deschis. Regele a cerut de mai multe ori demisia guvernului si acesta nu a voit s plece. Atunci, Regele nu a luat n nici un fel parte la serbarea de ieri a armistitiului si nici nu a voit s apar n blacon la Palatul Regal cnd multimea a trecut. Se spune c din aceast cauz, comunistii de la noi si rusii sunt furiosi. De altfel, n nssi drile de seam ale ceremoniei de ieri, prin radio, nu s-a pomenit nimic de prezenta regelui, fie la

13

Patriarhie, unde s-a fcut slujba religioas, fie n alt parte . Duminic(8sept46) a avut loc n Bulgaria un referendum pentru a se sti dac poporul bulgar doreste ca statul respectiv s fie monarhie sau republic. Republica a obtinut majoritatea :8feb45Ziarele de ast-sear public stirea c fostii regenti bulgari, precum si o parte din fostii prim ministrii au fost condamnati la moarte, acuzati c au servit interesele fortelor germane si au suprimat miscarea democrat. Printre regenti s-a aflat si printul Ciril, fratele ultimului rege Boris si unchiul tnrului rege Simeon II ; Grecia In Grecia a avut loc 1 sept., referendum al poporului pentru a se hotr dac tar e pentru rege sau pentru republic. Verdictul a fost, cu mare majoritate, n favoarea regelui. Primul ministru Tsaldaris a si anuntat de aceasta pe regele George, care nu se afl n Grecia, invitndu-l s vin n Grecia; Prin pres si prin radio, rusii umplu lumea cu strigtul c alegerile n Grecia nu au fost libere si c multi democrati (adic comunisti) au fost arestati ; c la aceast situatie a contribuit faptul c n Grecia se afl armat englez care sprijin guvernul de reactionari regalisti, condus de Tsaldaris ;11mai46Regele Emanuel al Italiei a abdicat. In locul su, a luat prerogativele regale fiul su Umberto. Se pare ns c va fi necesar s aib loc un plebiscit n Italia, pentru ca el s fie primit definitiv.; 4dec46In ziua de 1 decembrie s-a deschis asa zisul parlament romn. Din drile de seam publicate n toate ziarele pe care le-am citit, rezult c reprezentantii diplomatici ai Angliei si Statelor Unite nu au luat parte la deschiderea acestui parlament, la care reprezentantii diplomatici ai altor tri, si mai ales foarte numerosi acei ai Rusiei, au fost totusi prezenti.Regele a citit mesajul n care se arat viitoarea activitate a parlamentului, ca etatizarea bncii nationale, legiuiri economice etc. In acelasi mesaj se vorbeste despre o nesovit aprare a propriettii.Niciunul din reprezentantii opozitiei nu va lua parte la lucrrile acestei camere care s-a ales singur, nici mcar pentru a discuta validitatea alegerilor.;7iunie46In Franta a reusit n alegeri, de ast dat n frunte, gruparea republican a poporului (catolicii), al creia unul din sefi e Bidault, actualul minstru de Externe. Imediat dup ei ns au reusit comunistii, prinznd foarte putine locuri, iar n al treilea rnd socialistii. In Italia rezultatul alegerilor genrale este urmtorul : democratii crestini au obtinut n parlament 196 locuri ; socialistii 125 ; comunistii 113 etc.In ce priveste plebiscitul pentru monarhie sau republic, cu o mic majoritate de voturi, Italia s-a pronuntat pentru republic. Regina Italiei cu copiii a si prsit Italia, ducndu-se n Portugalia. In curnd va pleca si regele, anume n ziua cnd republica va fi proclamat oficial. In privinta rezultatului, Francesco Nitti, fost prim ministru, a declarat : Sunt foarte ngrijorat de situatia ce se creaz prin rezultatul referendumului. Distanta nensemnat dintre numrul voturilor monarhiste si al celor republicane risc s provoace o

14

criz grav . Numrul buletinelor anulate pentru referendum este de circa 2 milioane. Si, desigur, regalistii se ntreab dac nu cumva voturile lor au fost anulate prin abuz. ; 11mai47Asar s-a comunicat la radio c presedintele Truman al Statelor Unite a decorat pe Regele Mihai al Romniei. Decoratia a fost nmnat regelui ntr-un cadru solemn la Palatul regal din Bucuresti, de ctre o delegatie american. Prin aceasta credem c s-a recunoscut nu numai curajul acestui tnr rege la nfptuirea armistitiului din 1944 si ntoarcerea armelor mpotriva nemtilor, dar si atitudinea lui actual, demn ; 22 decembrie47 Ieri a sosit la Bucuresti, venind din Elvetia, Regele Mihai al Romniei, mpreun cu regina mam, Elena, dup o lips de mai bine de o lun. Se spune c n Elvetia s-ar fi corbit si de o ciitoare cstorie ntre rege si o tnr printes de Bourbon-Parma. Lipsa cam lung din tar a regelui e comentat n diferite feluri ; 30 decembrie47 Astsar la 7,30 s-a comunicat la radio o stire care cred c a emotionat ntreg poporul romn. Regele Mihai a dat azi o proclamatie prin care declar c abdic de la tron. Imediat s-a citit apoi proclamatia semnat de toti membrii guvernului, prin care artndu-se c institutia regalittii nemai corespunznd vietii de stat actuale, si c monarhia constituie o piedic n calea progresului, guvernul proclam republica popular romn. S-au vzut azi grzi de soldati la post si diferite alte institutii, s-a auzit pe de alt parte c s-au revocat concediile ofiterilor si ale agentilor politienesti, si toat lumea se astepta la un eveniment important pe care deocamdat nu-l putea bnui. Evenimentul s-a produs foarte repede, si dup aceasta ne asteptm si la altele. 30 Dec. 1947 31decembrie47 Astzi dimineat s-a comunicat n continuare la radio legea votat ieri de parlament dup declaratia de abdicare a Regelui. Se vede c parlamentul, care acum se gsea pin vacant pn la 25 ianuarie, a fost chemat pentru o sedint extraordinar (faptul convocrii nu a fost publicat n ziare, nici nu s-a comunicat prin radio). Prin aceast lege, dup ce se ia act de abdicarea Regelui, se abrog Constitutia din 1866 cu modificrile sale ulterioare ; se declar Romnia republic popular ; puterea legislativ, pn la alegerea constituantei, se exercit de actualul parlament ; pn la alegerea presedintelui republicii, statul e condus de un prezidiu compus din 5 membri ; functionarii si armata cor depune n cel mult 3 zile jurmnt de credint noii republici. Prin o alt lege se numesc membrii prezidiului : dr. Parhon, Mihail Sadoveanu, St. Voitec, Gh. C. Stere si L. Niculi.Prezidiul dup ce a primit demisia guvernului, a nsrcinat tot pe dr. P. Groza cu formarea noului guvern. Din acest guvern fac parte aceiasi ministri de pn acum, la aceleasi ministere : Gheroghiu-Dej la Industrie si Comert, Ana Pauker la Externe, V. Luca la finante, Teohari Georgescu la Interne,

15

Em. Bodnras la Rzboi, L. Ptrscanu la Justitie, Traian Svulescu la Agricultur etc. ; Germania sept46 ministrul de externe al Statelor Unite, Byrnes, a tinut o cuvntare la Stuttgart n Germania n care a artat punctul de vedere al Americii pentru viitoarea organizare a Germaniei. El s-a pronuntat pentru un stat federal german care s-si ia rspunderea de a-si conduce singur treburile, fiindc asa cum Germania e mprtit azi ntre aliati, ea nu se poate reface. Dnsul mai declar c ceea ce s-a dat de ctre rusi polonezilor din Silezia german, este dat numai provizoriu, spre administrare, cedarea acestor teritorii nu va fi recunoscut la ncheirea pcii. Recunoaste dreptul pentru Franta asupra teritoriului Sarre si se adreseaz germanilor astfel : Sper c poporul german nu va mai face de acum nainte gresala de a crede c poporul american, iubind pacea, va da napoi, oricnd vreo natiune foloseste forta sau amenintarea cu forta pentru a dobndi dominatiunea aspra altor popoare sau asupra altor guverne. America ntelege s fie prezent pentru a apra dreptatea si democratia n Europa cu sprijinul Organizatiei Natiunilor Unite . Rezult din cele de mai sus, c cuvintele ministrului american se adreseaz nu numai poporului german, dar si altor popoare ce ar voi s dobndeasc dominatiunea asupra altora. Dup cum am auzit asear la radio si din ziarele de azi, germanii si englezii primesc modul de vedere al Americii ; polonezii ns protesteaz. S vedem ce va spune Rusia 350; EvreiiPalestina 22 iul46 La Ierusalim a avut loc un grav atentat terorist, pus la cale de evrei.hotel (King David) n care se afla Statul Major al trupelor engleze din Palestina a fost distrus de o min. Sub ruine s-au gsit peste 100 de morti si multi rniti.considerat de primul ministru, Athlee, ca o crim brutal si cel mai mare asasinat comis vreodat n Palestina. Presedintele Truman a condamnat acest atentat,declarnd c asemenea acte teroriste vor ntrzia eforturile pentru solutionarea problemei palestiniene. Cauza acestor acte asupra membrilor armatei engleze n Palestina st n nemultumirea pe care evreii o au mpotriva englezilor, care nu ar lsa s imigreze n Palestina ct mai multi evrei din Europa. De altfel,la imigrare se opun nu att englezii, ct arabii din Palestina, care amenint c se vor opune cu armele 330 ; 24aug46In Palestina continu tulburrile si amenintrile contra englezilor care las liber emigrarea evreilor n Palestina si a internat n lagre pe cei care au voit s intre clandestin. Astzi se anunt n ziare c miscarea subteran evreiasc mobilizeaz toate fortele sale pentru a nfrnge bolcada britanic mpotriva imigrrii n Palestina . Se mai anunt din Ierusalim prin Rador, de organizatia Sten, n cazul cnd cei 18 membri ai acelei organizatii, condamnati la moarte, vor fi executati, organizatia Sten va proceda la numeroase

16

asasinri individuale printre autorittile britanice din Palestina; 6noi46 : De curnd a fost aruncat n aer Legatia englez din Roma. Se crede c aurotii sunt evrei sionisti. De altfel, n Palestina atentatele mpotriva englezilor se tin lant : trenuri si cldiri atacate cu bombe sau minate, militari si oameni politici asasinati ; Bomba atomic : Rusia : acces la tehnologie ; 1iul46 n Oceanul Pacific insula(atolul)Bikini,experienta cu bomba atomic 328 ; 24 iul, a 2-a exp.bomb atomic Bikini ;330 ; ONU : Sisteme aliante, ofensiva curentelor de stnga n Europa : *Constituirea celor dou blocuri de state ; noi. 45 - victorie comunisti n alegeri n Franta ; Anglia, perisol socialist noi.45 Churchill apel la fortele conservatoare: vom putea salva aceast tar de la prbusire pe povrnisul socialist ;253 ; mart.46 Stalin despre discursul din SUA : orientarea d-lui Churchill este o orientare spre rzboi 288 ;mai46.ItaliaRegele Emanulle abdic ; iun46In Statele Unite au avut loc mari greve ale lucrtorilor din minele de crbuni si ale lucrtorilor de la cile ferate;presedintele a cerut adunrii reprezentantilor si senatului s voteze o lege care s reglementeze dreptul la grev 313; alegeri generale iun46 Franta gruparea republican a poporului (catolicii),dup ei comunistii,foarte putine locuri, si socialistii. In Italia:democratii crestini 196 ;socialistii 125 ; comunistii 113 317;In plebiscitul pentru monarhie sau republic, cu mic majoritate de voturi, Italia s-a pronuntat pentru republic 318 ; 17sept46,marinarii de pe vasele comerciale ale Statelor Unite,cteva sute de mii,au declarat grev cernd mrirea salariilor.au declarat grev si soferii de camioane din New York.o sum de magazine si fabrici au fost nchise si sute de mii de alti lucrtori au rmas fr lucru.n Statele Unite abia o grev se termin si se declar alta 353 ;

RAPORTUL DE CONDAMNAREA COMUNISMULUI/ REGIMUL COMUNIST A FOST ILEGITIM SI CRIMINAL 0amenii au ripostat n diferite feluri, au existat diverse grade de complicitate , p.9 Recumerarea memoriei dar si identificarea responsabilittilor sunt indispensabile functionrii unei comunitti politice democratice , p. 10 Regimul comunist din Romnia a fost ostil valorilor spirituale , p. 12 Regimul comunist a venit la putere prin violent si si-a mentinut puterea prin violent , p. 13 Regimul comunist a fost instaurat la putere n Romnia prin brutala interventie sovietic din 1944-1947 , p.13 A recurs la violenta maxim pentru atingerea scopurilor , p. 14 Oricine se opunea noului sistem era apriori declarat dusman al poporului, fascist, agent al serviciilor de spionaj strin , p.14

17

Au fost distruse partidele istorice si toate organnizatiile care mentineau vie posibilitatea unei opozitii Represiune generalizat A desfsurat o propagand nencetat si un control absolut si cenzur Indoctrinarea populatiei Jefuirea sistematic a economiei n favoarea URSSS si distrugerea economiei de piat Distrugerea statului de drept Lichidarea monarhiei constitutionale Folosirea celor mai brutale metode teroriste Statul romnesc n 1948-1949 a fost n esenta sa un stat bazat pe teroare, direct sau indirect, punitiv si /sau profilactic, iar justitia a avut ca scop camuflarea si justificarea crimelor comise , p. 15 Atacul sistematic mpotriva propriettii private Controlul total asupra mijloacelor statale de exercitarea violentei: procuratur, armat, militie Controlul asupra omului, rationalizarea aprovizionrii O politic extern complet subordonat Moscovei Nu ncape ndoial c Romnia dup 1945 ar fi putut s se dezvolte ca un stat democratic si pluralist, dac nu ar fi existat interventia sovietic si disponibilitatea comunistilor de a servi neconditionat intereselor Kremlinului.(?? lipseste abandonarea de Occident!!! Comunistii erau mai puternici in Franta, Italia, Grecia etc !!!) Distrugerea continuittii constitutionale a statului romn prin abdicarea Regelui Mihai n decembrie 1947 rmne unul din marile abuzuri ale comunismului n Romnia (Exagerare. Regalitatea dispare pe ci democratice n Grecia,

Iugoslavia, Italia. Regii romni au slbit democratia, partidele, sistemul ?? Membrii PCR din ilegalitate au fost, n special n prima perioad, exponentii cei mai activi ai noului regim. Nu mai putin responsabili sunt cei care au aderat n perioada 1944-1947, mbrtisnd su maxim frenezie sloganele antioccidentale si ardent staliniste ale PCR. Din rndul acestora a fost recrutat birocratia de partid si aparatul de baz al Securittii Instrumentele principale ale perpeturii dictaturii comuniste : politia politic si propaganda Printre importantii colaborationisti recrutati din vechile clase por fi numiti : Petru Groza, Mihai Ralea, Mihail Ghelmegeanu ( ??? Incomplet) au avut o doz de responsabilitate pentru ceea ce putem numi tragedia Romniei sub comunism p. 18 Cap. Perioada de tranzitie de la regimul democrat la regimul comunist (1944-1946) A fost abordat de numerosi istorici, care au demostrat acapararea puterii politice de ctre comunisti prin

18

A1. Dictat sovietic :19oct.44 Si, n aceste momente de lipsuri si de ntunecare, ziarele comunistesi socialiste, n dorinta de a de forma un guvern n vederile partidelor respective, strig mereu : S plece guvernul ! Si, ca s forteze aceast plecare, ministrii Ptrscanu (comunist) si Titel Petrescu (socialist) au demisionat din guvern. :28oct44. In Bucuresti, n drumul spre cas, am vzut o manifestatie de comunisti si socialisti care aveau placarde si strigau : Jos guvernul . De asta le arde lor acum cnd iarna bate la us si gseste pe oameni fr lemne de nclzit, fr alt combustibil, pe unii din ei fr locuinte si cu perspectiva ca la anul viitor s moar de foame. E dureros s vezi asemenea spectacole (de altfel s-a constatat c dac n Bucuresti se poate strnge public pentru o manifestatie de aceast natur, n provincie si la sate comunismul nu prinde si oamenilor prea putin le arde de asemenea manifestatii) : 4 noi44 ;Ziarele de azi public un document-protest naintat de vicepresedintele Comisiei de control, generalul rus Vinogradov, presedintelui Consiliului de ministri romn. Prin acest protest se atrage atentia guvernului romn c nu ndeplineste cu suficient conditiile armistitului. Astfel, se spune c supusii germani si unguri pn acum nu au fost toti internati si c cei internati se bucur de regimuri de favoare (aceast afirmatie au fcut-o si unele ziare conduse de romni) ; c nu s-au prezentat listele complete de cetteni sovietici adusi cu forta n Romnia (si c s-ar insista de unii pe lng aceste persoane s nu plece din Romnia) ; c se permite exportul diferitelor bunuri germane si ungare ; c nu s-au restituit bunurile ridicate din Rusia etc.Dup multe discutiuni si tratative, s-a ajuns n sfrsit la alctuirea noului guvern. Ziarele de ast sear public lista noilor ministri. Presedintele Consiliului este tot generalul C. Sntescu. La justitie a fost numit un comunist, L. Ptrscanu. De asemenea, la Comunicatii. ; 6noi44Partidele comunist si socialist, mpreun cu ziarele lor, srbtoresc aniversarea revolutiei ruse din octombrie, de acum 27 de ani. Azi, la Opera Romn, a avut loc un festival. Dup executarea de muzic rus : Marsul lui Octombrie , Cntecul lui Stalin , Nu e palos s ne frng etc., de compozitori rusi, a vorbit cunoscuta comunist Ana Pauker. Festivalul a fost organizat de consiliul Frontului zis national-democrat, compus din toate grupurile comuniste si socialiste.Ministrul de comunicatii, Gheorghiu-Dej, este muncitor ceferist si se spune c a stat n nchisoare multi ani pentru ideile lui comuniste. Romulus Zarone, subsecretar de stat la agricultur, e plugar din Ardeal, partizan al gruprii vicepresedintelui Consiliului de ministri, Petru Groza :7noi44-Toate ziarele din Capital aprute azi, independente sau de partid, au pagini ntregi n care vorbesc de aniversarea revolutiei ruse din 1917, fcnd biografia lui Lenin, Stalin,

19

etc. si artnd rezultatele obtinute de aceast revolutie.S-a dat ordin ca activitatea la toate autorittile s fie azi suspendat ; nici justitia nu a lucrat. La scoli, un profesor va vorbi despre realizrile acestei revolutii. Pe strad, la magazine si pe tramvaie sunt observate drapele romnesti si ruse : 16noi44Ziarele de azi public o declaratie a biroului sovietic de la Washington, n care se pune c Rusia recunoaste aceste 6 principii : 1) relatii pacifice cu toate statele, indiferent de sistemele lor politice ; 2) cooperare politic si economic cu toate statele ; 3) aliante cu orice state pentru aprarea mpotriva agresorilor ; 4) renuntarea categoric la orice expansiune imperialist n dauna altor natiuni ; 5) nici o interventie n afacerile interne ale altor state (S fie oare adevrat ? Cum se explic atunci c comunistii din tara noastr au cptat atta ndrzneal ?) ;6)ntrirea coalitiei n lupta contra agresorilor fascisti :2dec44 :Primul ministru, generalul Sntescu, a prezentat Regelui demisia guvernului. Gruprile de extrem stng (comunisti, socialisti), care vor s ia singure puterea, au fcut imposibil guvernarea. Regele a nsrcinat cu formarea unui nou guvern de concentrare pe generalul Rdescu. In afisele gazetelor comuniste si socialiste ( Scnteia etc.) am vzut ns azi aceste titluri : Guvernul Rdescu, o nou provocare , sau Guvernul Rdescu mpotriva vointei poporului ;8ian45Presedintele Statelor Unite, Roosewelt, a tinut n fata Congresului o cuvntare. Dup ce a artat c Statele Unite si aliatii si vor lupta pn la victoria total, pn cnd se va fi predat si ultimul nazist , a spus apoi, ntre altele, referindu-se mai ales la problemele grecesti si poloneze : Noi si aliatii nostri avem datoria s nu folosim influenta noastr n scopul ca vreo autoritate temporar sau provizorie din trile civilizate s mpiedice exercitarea eventual a drepturilor popoarelor de a-si alege n libertate guvernul si institutiile n cadrul crora ei s triasc ca oameni liberi.Si a dat s se nteleag c numai dup ce rzboiul va fi fost terminat, popoarele s-si exprime n mod nefalsificat vointa lor;23feb45Ziarul sovietic Pravda (oficiosul partidului comunist) critic actiune primului ministru romn Rdescu, afirmnd despre dnsul c a luat o atitudine deschis antidemocratic, a amenintat muncitorii, atitudine caracteristic fascistilor, dnd astfel satisfactie reactiunii. C el e mpotriva mproprietririi tranilor si sustinerea mosierilor: Atitudinea lui de sprijinire a foilor cum este Dreptatea, motivat de necesitatea acordrii predei, sunt caracteristice. Libertatea presei nu poate fi acordat pentru fascisti si termin cu aceste cuvinte : Criza grea politic din Romnia se poate resfrnge grav asupra viitorului acestei tri Cu prilejul aniversrii armatei rosii, comitetul central al Partidului comunist din Romnia a trimis un salut maresalului Stalin, prin care i multumeste n numele poporului romn pentru liberarea trii si adaug : Dar

20

fortele reactionare, n frunte cu Maniu si Rdescu, au regrupat resturile bandelor fasciste, fac totul pentru a bara drumul de realizare a Romniei libere si democratice si organizeaz deschis acte criminale de periclitare a spatelui frontului armatei rosii si a propriei noastre armate etc.Desi prin decret-lege s-au desfiintat subsecretariatele de stat de la interne, totusi subsecretarul de stat Teohari Georgescu, din gruparea comunist, se consider nc n functiune si d ordin prefectilor de a nu executa ordinele primului ministru, care e si ministru de interne, ca fiind dusmanul poporului. (Toate informatiile de mai sus sunt luate din ziarul Semnalul de azi.Situatia politic, prin urmare, se agraveaz n fiecare zi;24feb45Turcia a declarat si ea rzboi Germaniei. In urma acestui act, n Semnalul de azi se public aceast stire: Cercurile politice comenteaz cu viu interes intrarea Turciei n rzboi. Se afirm c la ora aceasta flota anglo-american se afl n Marea Neagr .Astzi a fost n Piata Natiunii o mare ntrunire convocat de F. N. D. Nu stiu ce s-a vorbit si s-a petrecut acolo. La ora 5 p.m., cnd am iesit n oras si am trecut pe Calea Grivitei, am vzut foarte mult popor trecnd pe aceast strad n jos (se vede c venea de la ntrunire), mare parte din magazine erau nchise si s-au auzit la oarecare deprtare focuri de mitralier ;25feb45Intrunirea de ieri nu a trecut fr urmri destul de grave.Asear, la ora 10, primul ministru, generalul Rdescu, a vorbit la radio pentru a comunica trii cele petrecute. Un grup de manifestanti din cei ce luaser parte la ntrunirea convocat de F. N. D., trecnd prin fata Palatului Regal si a cldirii din fat, unde lucreaz primul ministru, au nceput s trag focuri de revolver, unele din gloante intrnd ntr-o camer din Palatul Regal unde se afla maresalul palatului, care era s fie lovit ; alte gloante au fost trase n ncperea din cldirea nvecinat, unde lucra primul ministru. Acest grup de manifestanti s-au comportat astfel din ndemnul spune primul ministru al unor strini de neamul nostru. Ana Pauker si ungurul Luka (acela care scrie la Scnteia ). Primul ministru a avut cuvinte aspre si la adresa conductorilor gruprii F. N. D. El a mai spus c a luat toate msurile ca adunarea convocat s nu fie stingherit ntru nimic, c armata si politia au primit ordin s nu atace si s nu trag dect cnd ar fi atacate diferitele institutii.Mai mult, n aceeasi zi partidul national trnesc convocase si el o adunare, totusi, ca s nu fie conflicte, primul ministru a oprit ca aceast adunare s aib loc. C, totusi, provocarea din partea grupului de manifestanti care au tras a determinat trupele de paz s trag pe deasupra ca s-i intimideze. Totusi, gloantele plecate din partea unor manifestanti provocatori au lovit chiar din ai lor.Primul ministru a mai artat c, tot ieri, la Craiova partizanii F. N. D. au pus stpnire cu forta pe Prefectur ; c au ncercat aceasta si la Caracal dar nu au reusit, armata opunndu-se ; la

21

Brasov au atacat o cooperativ.Ziarele F. N. D. acuz pe primul ministru c el a ordonat s se trag fr motiv si cer plecarea si chiar arestarea lui.Toat lumea e ngrijorat si se ntreab : Cnd oare vom fi linistiti ? Dup toate cte sunt pe capul nostru, s avem si aceast situatie n tar ! 26feb45Studentii spun c un grup de colegi de ai lor se aflau smbt seara n preajma presedentiei Consiliului de ministri, pentru a face o manifestatie de simpatie primului ministru.In acel timp a trecut un automobil si din mers s-a tras cu revolverele sau cu pustile asupra studentilor din care au fost omorti 3 si rniti 11 ;1mart45Azi-noapte (deci ndat dup sosirea lui Vsinski la Bucuresti), trupele romne afalte n granizoana din Bucuresti (si poate n toat tara) au fost dezarmate, armele ridicate, iar scolile militare desfiintate. Aceasta am auzit-o pe cale particular si, de altfel, faptul e cunoscut de toat lumea ; n gazetele aprute azi nu a fost publicat nimic n aceast privint. Se vede c rusii au gsit c armata a fost ru ntrebuintat n evenimentele de smbt si acesta a fost un bun prilej pentru dezarmarea complet.Guvernul Rdescu a demisionat ieri. Cu formarea noului guvern a fost nsrcinat printul Stirbei, care a si avut convorbiri cu reprezentantii diferitelor partide.Ca un document al acestor vremuri atasez aici tietura din jurnalul Semnalul , cuprinznd scrisoarea pe care fiul generalului Rdescu o adreseaz tatlui su, prin care l face pe acesta singur rspunztor de tot ce s-a ntmplat smbt. Un fiu care nu numai scrie astfel de lucruri tatlui su, dar si face si o satisfactie de a publica scrisoarea n toate ziarele ! ; 2mart45 Pe strad, acum, n locul rarelor patrule, de cte 2 soldati narmati, romnesti ce fceau paz, se vd acum, de cnd armata romn a fost dezarmat, patrule narmate rusesti. 3mart45 Maresalul Palatului d urmtorul comunicat, publicat n ziarele de azi : M. Sa Regele a nsrcinat pe d. dr. Petre Groza cu formarea unui guvern de concentrare, cu reprezentarea partidelor democratice. Dl. dr. Petre Groza a trecut la consultri n vederea alctuirii guvernului (deci ncercarea printului B. Stirbei de a forma guvernul nu a reusit). Intr-o not a agentiei ruse Tass, publicat azi n ziare, corespondentul acestei agentii spune c elementele de dreapta din Grecia exercit presiuni asupra celor de stnga (Eam Elas), silindu-le s dezarmeze si oprind aparitia ziarelor lor (In Romnia, din contr, ziarele partidelor istorice nu mai apar din cauza gruprilor de stnga. Dar nici un corespodent al Agentiei Tass nu protesteaz).Scriitorul nostru, Mihail Sadoveanu, a tinut la Dallas, n cadrul organizat de Arlus (Asociatia pentru dezvoltarea relatiilor culturale cu Rusia), o conferint n care face apel la intelectualii romni s se uneasc pentru mbunttirea soartei tranului : Aceast trnime trebuie adus cu grab si pricepere la cultura intensiv, trebuie fcut s-si prseasc strvechea rutin rudimentar. S o facem s

22

beneficieze nu numai de pmnt, pe care nu-l putem ntinde, ct de tractoare, de seminte si animale selectionate, de irigatii, de adunarea n cultur a terenurilor degradate etc. M adresez, zice mai departe, tuturor acelora care socot c-si iubesc neamul, si tuturor celor ce s-au socotit si se socotesc democrati, cci o lumin nou se revars din rsrit ;5mart45A fost dezarmat de rusi nu numai armata din Bucuresti, dar si politia. Din sergentii de strad nu au rmas nici mcar un sfert, ceilalti fiind licentiati din serviciu iar cei care au rmas nu au nici baionete, nici revolvere. Din aceast cauz atacurile asupra trectorilor si furturile cu spargere n oras, svrsite de rufctori, s-au nmultit n mod ngrijortor. (Miercuri, 7 martieNoul guvern romn s-a format ieri sub presedentia d-lui Petre Groza, cu reprezentanti ai gurprii F. N. D. (gruprile de stnga reunite) si ai gruprii dizidente din partidul liberal, de sub conducerea lui Gh. Ttrscu, fost un timp presedinte al Consiliului de ministri sub Regele Carol, acum vice-presedinte al Consiliului.Generalii care zilele trecute fuseser pusi n disponibilitate din cauza declaratiei lor fcut mpotriva generalului Rdescu, fostul prim ministru, au fost reintegrati, unii dintre ei, cum e Vasiliu-Rscanu, fiind numit ministru de rzboi.Partidele liberal, de sub sefia lui Dinu Brtianu, si nationaltrnesc, de sub sefia lui Maniu si Mihalache, au refuzat s delege reprezentanti n guvern, desigur neajungnd la ntelegere pentru un anume program de guvernare. ; 2iul.45 Abia s-a terminat un congres al Frontului plugarilor , grupare condus de primul ministru Groza, si a ncepu un congres al partidului liberal condus de Ttrscu. Acesta, convocnd cadrele ntregului partid liberal, tinde s devin conductor al acestui partid. Nu am aflat ns dac s-au prezentat la congres si liberali din partidul condus de Const. Brtianu. Programul partidului su, expus de Ttrscu, este, n linii generale, urmtorul : respectarea propriettii individuale, rurale sau urbane. Programul partidului national liberal este mpotriva oricrei confiscri si a orice exproprieri urbane sau rurale, socotind formula exproprierii complet epuizat odat cu rezolvarea problemei agrare fcut prin ultima lege a guvernului nostru. Consider apoi capitalul individual ca o necesitate si ca un instrument de propsire a colectivittii. E ns mpotriva excesului si a abuzurilor capitalului. Partidul national liberal rmne legat de asezmintele democratiei parlamentare si sociale. Voieste, de asemenea, o nfrtire cu nationalittile conlocuitoare etc. In politica extern : cu fata la rsrit, ntelegerea cu Natiunile Unite, mai ales cu Franta.E ns ntristtor faptul c, att primul ministru Groza, la congresul gruprii sale, ct si Ttrscu, au adus diferite acuzatii partidului national trnesc de sub conducerea lui Iuliu Maniu si fractiunii liberale conduse de C. Brtianu.

23

Si, mai ales asupra lui Iuliu Maniu s-au aruncat cu mai mult furie, tgduindu-i-se chiar meritul de a fi fost unul din promotorii armistitiului.Si, zic c e ntristtor, fiindc persoanele atacate nu se pot apra n nici un fel, nici pe cale oral n fata unei ntruniri convocate, nici prin scris, cci ziarele lor sunt demult suprimate. Cnd, la intervale rare, partizanii lui Iuliu Maniu lipesc pe ziduri sau obloane (n timpul noptii si pe furis) mici afise ct podul palmei, autorii sunt urmriti si arestati, tipografia confiscat etc. Cum oare, acesti acuzatori care, de altfel, declar mereu c vorbesc n numele drepttii, pot svrsi aceast mare nedreptate de a aduce acuzatii cuiva care stiu bine c nu se poate apra, care e oprit s se apere ? ; apr.46Gh.Ttrscu a tinut un discurs la radio, ndemnd tara ca la alegerile ce vor veni s voteze pentru F.N.D.adic pentru guvernul actual, cci altfel consecintele vor fi grave; 1mai46 Ziarul Liberalul de azi, sub titlul Degradarea gruprii d-lui Ttrscu, anunt c fat de afilierea d-lui Ttrscu la F.N.D., cei mai de seam fruntasi si-au anuntat demisiunea din partid ct si din functiunile pe care le ocup. Pn acum au demisionat d-nii : D. Alimnisteanu, Aurelian Bentoiu, H. Aznavorian, Gh. Gheorghiu, M. Rutu, N. Sibiceanu si, dup ntrunirea Comitetului Central, sunt asteptate noi defectiuni. (Smbt seara, Gh. Ttrscu a tinut un discurs la radio, ndemnd tara ca la alegerile ce vor veni s voteze pentru F.N.D., adic pentru guvernul actual, cci altfel consecintele vor fi grave).; 21iun46 La 15 iunie s-a deschis din nou la Paris Conferinta celor 4 ministri de externe, pentru a discuta tratatele de pace. Pn acum nu s-a dat un comunicat din care s rezulte clar ce s-a putut obtine n urma discutiilor ce au avut loc. Asear, de la radio America (jurnalul n limba romn), am auzit, ntre alte vesti fr prea mare important, una prezentnd destul de mare nsemntate privitoare la guvernul romn. Dup cum am notat deja, Statele Unite si Anglia au trimis anterior cte o not guvernului romn, n care-i aduce imputarea c nu respect decizia de la Moscova de a nu da libertate presei, dreptului de propagand prin ntruniri etc. La aceste note, guvernul romn, prin ministrul de Externe, Ttrscu, falsificnd realitatea, a rspuns c s-au acordat opozitiei toate liberttile. Primindu-se n Anglia si Statele Unite acest rspuns, s-au trimis de ctre aceste state guvernului romn noi note prin care se arat c rspunsul e nesatisfctor, c nu e conform cu realitatea etc. Speakerul american a mai adugat c guvernul romn a interzis ziarelor s publice aceste noi note, sub pedeapsa completei desfiintri. Desigur c o mai grea palm dect aceasta, de a se spune unui guvern c minte, nu se putea aplica. Stim ns sigur c actualul guvern din Romnia nu va tine seama de aceast nou not si va continua abuzurile. ; notele guvernului Statelor Unite si Angliei ctre guvernul romn, c nu execut

24

ntelegerea de la Moscova n privinta liberttilor ce trebuiesc acordate poporului ) ;4noi46Ziarele de azi public un schimb de note ce au avut loc ntre guvernele Statelor Unite, Marea Britanie si guvernul romn. Pentru importanta acestor note, atasez aici coloanele respective din ziarul Timpul sosit azi la Craiova.Nota englez e mai larg si mai drastic. Dup ce face observatii asupra legii electorale care nu e de natur s garanteze alegeri drepte si libere si asupra birourilor electorale si comisiei crentrale electorale ai cror membri sunt alesi prin si pe directa influent a guvernului romn actual , nota vorbeste mai departe despre actele de intimidare asupra opozitiei, ale crei ntruniri au fost n continuu dizolvate de bande narmate de huligani cu concursul politiei si al autorittilor locale fr s se ia vreo msur preventiv de guvern . Armata, jandarmeria etc. sunt ntrebuitate de guvern n propaganda sa, guvernul exercit presiuni si amenintri asupra functionarilor si lucrtorilor etc. De fapt se pare c autorittile romnesti ncearc s cstige alegerile prin diferite sisteme de falsificri fcute chiar nainte ca alegerile s aib loc etc.etc.Guvernul romn prin ministrul de externe Ttrscu rspunde la cele dou note si mai pe larg celei britanice prin observatii ca acestea : Guvernul romn nu poate consimti ca legislatia si msurile sale administrative s-i fie impuse sau dictate de vreo putere strin etc.Ziarul Liberalul de azi public unele aprecieri ale ziarului englez Times , fcute de un trimis al su special n Romnia, asupra guvernului romn. Articolul e intitulat Dictatura n Romnia . Autorul consider Frontul Plugarilor (Groza) si Partidul National Popular, ca simple anexe ale partidului comunist din Romnia. Seful gruprii ttrsciene e caracterizat drept un oportunist abil cu trecut dictatorial si care serveste azi pe comunisti cu aceeasi devotiune cu care a servit regimul dictatorial de la 1933 pn la 1940 . Atasez aici tietura din ziar cu aceste aprecieri ; 14noi46 Ziarele au anuntat sosirea n tar, din strintate, unde se afla de mai multi ani, a lui C. Argetoianu, despre care se spune c voieste a colabora cu regimul de la putere. Acum 10-15 ani, acest om politic, n calitatea lui de ministru de interne, a arestat pe toti membrii unui congres comunist, ntruniti la Bucuresti. Dar se vede c pentru regimul actual trecutul unui om nu mai exist dac el se declar gata s lucreze dup directivele regimului. Nu sunt alturi de comunisti astzi o sum de fosti legionari notorii ? ;5dec46Abea s-a scos deputat de guvern, doctorul Nicolae Lupu a ncetat din viat acum dou zile. Iat ce spune despre el, ntre altele, ziarul Liberalul de azi : In memoria opiniei publice, Nicolae Lupu va rmne, nu bepedistul de ieri, ademenit si nselat de comunisti, ci oratorul vijelios si pasionat pentru cauza adevratei democratii, omul care, n ndelungata sa carier politic, si-a putu avea scderile si ambitiile mrunte, dar care a fost un mare iubitor

25

de tar si un mare aprtor al intereselor neamului su. S-i fie trna usoar ; 6noiembrie47 In timp de la Tribunalul militar de judec procesul btrnului si nenfricatului patriot romn, Iuliu Maniu, si al prietenilor si politici, pentru vina de a fi trdat tara, - guvernul romn a gsit c pentru srbtorirea a 30 ani de la revolutia comunist n Rusia, s ordone festivitti care s dureze 7 zile ! S-au invitat cteva personalitti din Moscova, iar conferintele, concertele, comunicrile la radio despre progresele obtinute de comunism si biefacerile lui, se tin lant. Sefii armatei rone au declarat prietenie si solidaritate indestructibil cu armata rosie. La toate magazinele sunt arborate steaguri rosii rusesti si steaguri romnesti. Ceea ce se astepta mai demult s-a mplinit. Camera romn a dat un vot de nencredere vicepresedintelui consiliului de ministri si ministru de externe, Gh. Ttrscu, sub prtextul c unii functionari ai ministerului de externe, aflati inculpati azi n procesul Maniu, au fost n legtur cu acesta si au predat pentru a se transmite reprezentantilor n Romnia ai Angliei si Statelor Unite, oarecari documente din minister. Asa dar nu au fost de nici un folos c ministrul de externe, nfeudndu-se regimului, a sustinut interesele Romniei la Conferinta pcii, si a rspuns destul de ndrznet notelor diplomatice adresate guvernului romn anul trecut de ctre guvernul englez si cel american, n privinta respectrii de ctre guvernul romn a liberttilor cettenesti prevzute n conventia de armistitiu. Ceea ce l-a pus ntr-o situatie pe care membrii comunisti din guvern, care n realitate dirijeaz toat politica, nu mai pot tolera, a fost faptul c n luna mai, Gh. Ttrscu a adresat Consiliului de ministri un memoriu n care se arta nemultumit de modul cum regimul ntelege s conduc tara. Si acuma, n sfrsit, s-a ivit ocazia. El e fcut responsabil de nesupravegherea sau chiar de tolerarea functionarilor care s-au fcut vinovati de sustragerea de acte ale ministerului.Ca urmare, Gh. Ttrscu, precum si toti ministrii (finante etc.) si subsecretari de stat ce fac parte din gruparea sa, au demisionat din guvern. Consiliul de ministri a acceptat demisia. S vedem ns ce va spune Regele. Desigur, nu va putea mpiedica nimic. (Stirea demisiei s-a transmis ast sear la radio-Bucuresti).Se adaug c ziarul Liberalul, organ al partidului national liberal de sub sefia lui Dinu Brtianu, nu public niciodat nici cea mai mic informatie sau opinie despre procesul Maniu; aceasta fie din cauz c nu i s-a admis s trimit un reporter al su la sedint, fie c avnd o alt prere nu o poate exprima. Probabil c aceast a doua ipotez e mai aproape de adevr ;8noiembrie47 Faptele politice s-au precipitat n tara noastr. Alaltieri Camera a dat un vot de nencredere ministrului de externe, Ttrscu. Acestasi-a naintat demisia, mpreun cu partizanii si din guvern. Iar ieri, 7 noiembrie, ziua mplinirii a 30 de ani de la revolutia rus, serbat cu mare fast si zgomot att n Rusia, ct

26

si n tara romneasc, s-au si numit noi ministrii n locurile vacante : Ana Pauker, la ministerul de externe, Vasile Luca, la ministerul de finante, ambii cunoscuti comunisti, iar n locul celorlalti, fie ca ministrii de stat, fie subsecretari de stat, (arte etc.) personalitti fr prea mare important.Dup cum se vede, comunistii care detineau pn acum ministere foarte importante (interne, industrie, comert, justitie etc.), si care conduceau ntreaga politic a guvernului, au mai acaparat acum alte dou ministere importante, pentru a-si ntri si mai mult pozitia, asa cum doreste Rusia, si cum doresc si ei. Dumnezeu s ntind mna sa ocrotitoare asupra trii romnesti. In privinta modului cum s-au petrecut lucrurile cu demiterea minstrului de externe, iat ce scrie ntre altele ziarul Liberalul (care e de mirare cum e lsat s mai apar, ntr-un articol intitulat Votul adunrii . Comisunea afacerilor strine a Camerei s-a ntrunit fr a astepta mcar ca ministrul pus n cauz s aib prilejul de a da explicatii, iar Camera a dat urmtoarea rezolutie adoptat de comisie, iarsi fr s considere necesar ca un membru al guvernului, vizat de o acuzatie att de grav, s-si poat prezenta aprarea. Nu oadat am semanalat n acest loc greselile politice si tactice comise de seful gruprii gutiste. Nu odat am prevzut n aceste coloane soarta care-l asteapt, anticipnd evenimentul de azi, n momente cnd d. Ttrscu afisa o hotrre de factor important n guvernul constituit la 6 martie 1945. Lucrurile scrise de noi atunci sunt astzi cu att mai valabile n lumina verificrilor care au venit. Dar acest lucru nu ne poate mpiedica s nu sbliniem maniera fr precedent n viata politic a trii ; 5dec47 Gh. Ttrscu, dup ce a demisionat din guvern n mprejurrile cunoscute, a renuntat si la sefia partidului su, cu ai crui membrii se pare c n ultimul timp nu a mai fost de acord asupra conduitei pe care partidul, dup evenimentele survenite, trebuie s o aib ; Fractur intelectual :o lumin nou se revars din rsrit 1945 :Sadoveanu:(Constantinescu-Iasi,121,122)(Vldescu-Rcoasa) doctor Eduard Mezincescu; ;8 aprilie47In ziarul Adevrul de azi n tableta sa zilnic, Tudor Arghezi, vorbind depre situatia ce s-a creat ziarelor prin acordarea unor salarii de milioane lunar fiecrui lucrtor, de scumpirea hrtiei etc., ajunge la concluzia c multe ziare si vor nceta aparitia. Trei patru ziare, zice dnsul, sunt n preziua ultimului lor numr de aparitie, cerut cu chenar negru mprejur. Altele vor pieri la rndul lor. Se va asterne peste pres cimitirul dorit de oamenii care dau problemelor de viat, necurpinse de sinceritatea mintii si de impreativul datoriei, sloutia mortii .In alt ordine de idei, el vorbeste de vremea ptulelor mbelsugate de alt dat, cnd si starea de rob era preferabil strilor de

27

stpn de azi.In timp ce Tudor Arghezi spune cu sinceritatea si cunoscutul su curaj aevruri crude, de alt parte tot un scriitor, unul care a fost alt dat att de mult iubit de popor, M. Sadoveanu, prezideaz un parlament proclamat ca atare prin fals, sprijin alctuirea unor legi ce ruineaz tara, st ntr-o cldire si o ferm care nu e a lui, si proclam c lumina vine de la rsrit , adic de la poporul care a ngenunchiat complect Romnia, i-a luat toate liberttile si a dus-o n cea mai neagr stare de mizerie() ;14iunie47 In Romnia, ministrul de externe Ttrscu a naintat guvernului un memoriu care se pare c a fost comunicat si sefilor opozitiei, prin care declar c guvernul prin actiunile si legile sale, nu numai c nu a reusit n nimic folositor pentru tar, dar a dus la ruin economia trii. De sigur se va fi criticnd n acel memoriu si actiunea ministrului de interne comunist care a dat ordin s fie arestati fr nici o vin sute de membrii ai opozitiei.Sub pretextul de economii, guvernul a scos din functiuni un mare numr de persoane, profesori universitari, magistrati, etc. O coincident curioas a fost ns c toti cei scosi din slujbe sunt mai ales acei care nu s-au nrolat n regimul prezent.Revista Ramuri ce apare n Craiova sub egida Funatiei regale, si revista Provincia din Severin, au primit ordin de suprimare, cu toate c nu a adresat vreo critic guvernului ci s-au mrginit s publice literatur. Vina lor este c nu au ridicat n slvi regimul care a fericit tara ! ; 12iulie47 Guvernul romn, ntr-o not semnat de ministrul de externe Ttrscu, prin care se refuz colaborarea, declar, ntre altele, c organizarea propus de guvernele britanice si franceze na duce fatal la rezultate care vor nsemna pe de o parte o stirbire a independentei pe care trile Europei vor si trebuie s o pstreze cu privire la politica lor economic, iar pe de alt parte la o imixtiune n afacerile interne ale acestor tri( !!) . Desigur c s-au bazat pe aceleasi argumente celelalte state ce au refuzat.Dup cum se vede, rspunsurile au aceeasi motivare cu care Molotov la prima conferint ce a avut loc la Paris ntre Anglia, Franta si Rusia, acum dou sptmni, a declarat c nu poate primi oferta de colaborare si ajutorul Americii. Asa dar acum Europa este mprtit n dou: vest si est.Dar dac Romnia nu se duce la Paris, pentru c-i e team de o stirbire a independentei (parc ar mai fi rmas ceva din independenta ei de cnd e robit Rusiei !), n schimb primul ministru romn, dr. Groza, si ministrii Ttrscu si Gheorghiu Dej, se vor duce la Sofia, n scopul artat de Gheroghiu Dej : Aceast vizit va contribui la ntrirea colaborrii si prieteniei ntre cele dou tri mpotriva ncercrilor reactiunii de a atinge independenta si suveranitatea national a trilor democrate din aceast parte a Europei ; 12dec47 Iat un fapt petrecut la noi n tar, care nftiseaz ntr-o lumin nefavorabil sufeltul unor oameni. Deputatii liberali ttrscieni din parlament, dub conducerea lui Bejan, fost

28

ministru ttrscian n timpul regimului ce conduce azi, a votat o motiune de dezavuare mpotriva fostului sef al partidului, Gh. Ttrscu, plecat din guvern cum se stie, aruncnd asupra lui toat rspunderea memoriului pe care acesta l-a nmnat n mai tuturor sefilor de partide din guvernul actual, memoriu prin care aduceau critici modului cum guvernul ntelege s impun trii reformele sale. Motivul pentru care s-a produs aceast dezavuare este c fostul vicepresedinte al consiliului a luat initiativa de a prezenta acel memoriu, fr a se consulta cu forurile suprioare ale partidului. In acelasi timp, semnatarii motiunii de dezavuare declar c vor colabora n mod leal cu guvernul. Toti acesti oameni stiau de memoriul cu pricina nc de la data cnd a fost predat celor n drept ; de ce nu au protestat atunci si nu au dezavuat pe autorul lui, ci au fcut asta tocmai acum, cnd fostul lor sef a czut n disgratie ? ;

;11mart45Ziarele de azi public discursul pronuntat de I. A. Vsinski la receptia de la Arlus n ziua de 5 martie. El a spus, ntre altele, despre starea din Romnia: Muncitorii, tranii, intelectualii si militarii, adic poporul ntreg, si-au adunat fortele pentru a ncepe lupta pentru interesele trii lor, pentru a-si salva tara de primejdia ce o amenint, pentru a nu lsa tara s cad n prpastie, la marginea creia a adus-o politica de aventuri a unui general care numai printr-o ntmplare a devenit prim ministru . Mai departe, fostul prim ministru, general Rdescu (care a constituit guvernul trecut din nsrcinarea Regelui, nu din ntmplare, care e numit de radio Londra, generalul democrat Rdescu si se afl azi sub protectia ei), e numit de ctre Vsinski dictator improvizat si nefast .Despre partidele istorice romne (nat. trnesc si liberal) spune c sunt dusmane democratiei si c ar fi mai bine ca n loc de partide istorice s fie numite arhaice sau, si mai bine, partide ajunse la arhiv . Si a terminat astfel : Triasc deci amicitia dintre noi ! S amuteasc glasurile ruvoitoare ale dusmanilor ! Si dac ele nu vor amuti, noi, prin sfortrile noastre comune, le vom sili s amuteasc ! (De altfel, acei presupusi dusmani sunt redusi la tcere : ei nu pot nici gazete s scoat, nici cuvntul s-si spun la ntruniri).Din cauz c de ctre rusi s-a mers cu dezarmarea pn acolo nct au dezarmat si trupele ce fceau paza nchisorii militare, au fugit din acea nchisoare peste 100 mari rufctori, care au nceput jafuri n oras. ;13martAstzi se desfsoar la Cluj mari serbri pentru redarea Ardealului de Nord Romniei. Ieri a prsit Capitala,plecnd la Cluj, Regele cu suita, de asemenea, au mai plecat: patriarhul Nicodim, A. I. Vsinski cu generali rusi, membri guvernului romn etc. In Bucuresti, la

29

toate insitutiile si cldirile mai principale, sunt arborate drapelele romne si ale Natiunilor Unite. Duminic, o comisie interministerial romn, n frunte cu primul ministru Petre Groza, au fcut o vizit lui Andrei Ianuarevici Vsinski (aflat de ctva timp n Bucuresti n legtur cu revenirea Ardealului de Nord la Romnia). Dup o cuvntare tinut de primul ministru romn, ministrul rus Vsinski (prim loctiitor al Comisariatului poporului pentru afacerile externe) a rspuns, ntre altele, urmtoarele : La solutionarea problemelor asupra Transilvaniei, guvernul sovietic a pornit din necesitatea de a anula nedrepttile arbitrajului de la Viena care a nclcat drepturile primordiale ale Romniei, ca si din nsemntatea pe care o are Transilvania pentru soarta Romniei n vederea luptei ei n rndurile Natiunilor Unite contra dusmanului comun : Germania hitlerist .Dup ce arat c guvernul sovietic era gata s introduc ad-tia romneasc n Tranislvania ndat dup eliberarea ei de ctre armatele rosii, continu : Totusi conditiunile pentru realizarea acestei hotrri a guvernului sovietic nu erau prielnice. In acele zile, n Transilvania, cu de la sine putere si fr nici o ntelegere cu guvernul sovietic, au aprut asa-zisele detesamente de voluntari Iuliu Maniu, care se ndeletniceau acolo cu jaful si teroarea asupra persoanelor de nationalitate maghiar precum si cu detestabila vntoare dup capetele oamenilor de nationalitate romn. Bandele aprute n Transilvania au creat serioas amenintare spatelui de front al armatei rosii Mai trziu nu a fost iarsi cu putint ca Transilvania s treac sub ad-tie romneasc pentru c nu avea un guvern care s poat asigura ordinea, linistea si disciplina. Astzi, gratie sfortrilor poporului romn, s-a creat si aceast conditiune, cci vointa suprem a poporului a dus la alctuirea noului guvern democratic n Romnia .De curnd, prof. Constantinescu-Iasi, ministrul propagandei (comunist), a tinut la radio o cuvntare ( publicat n ziarele de azi), intitulat Ardealul n trecutul poporului romn , n care, ntre altele, a spus : Vechile apucturi sovine n-a disprut complect. Conductorii partidului national trnesc au trimis faimoasele bande de voluntari Iuliu Maniu pentru masacrarea populatiei maghiare pasnice si nevionvate. Aceste slbticii ne-au adus retragerea ncrederii aliatilor si izgonirea autorittilor romnesti pornite pe jaf si intolerant .Paza Capitalei a fost ncredintat Comitelelor cettenesti, n vederea stpnirii bandelor de tlhari ce jefuiesc n fiecare noapte magazine si case particulare. La Prefectura politiei, ministrul de interne, Teohari Gerogescu (din partidul comunist), vorbind acestor comitete a spus, ntre altele : Aceste tlhrii sunt fptuite nu numai de tlhari, tlhari de meserie. Trebuie s ne dm seama c dusmanii poporului, elemente fasciste, vor cuta prin toate mijloacele s ncerce s compromit acest guvern al poporuluiIat de ce rndurile

30

tlharilor pot s fie ngrosate de elemente fasciste, care se dedau la tlhrii pentru a crea dezordinea, nelinistea si haosul . Cele 3 zile de srbtoare ale redrii Ardealului de Nord ad-tiei romnesti au trecut. Ele nu au fost dect un prilej pentru rusi de a-si arta mrinimia si, pentru guvernul de azi al trii, prilej de a rta c el singur, asa cum a fost alctuit, se bucur de ncrederea sovietic.Desi s-a scos lume att la Cluj ct si la Bucuresti pentru manifestatie, adevratul entuziasm a lipsit. Oare, se ntreab oamenii cu judecat, Ardealul nu trebuia s ne fie dat fiindc asa prevede armistitiul ? Ce nsemeneaz atta forfot si atta zgomot din partea conducerii romnesti ?In tot acest timp, la Cluj ca si la Bucuresti, comisarul adjunct Vsinski a tinut discursuri alturi de ministrii sau oamenii guvernului romn, atacnd pe generalul Rdescu (pe care englezii l-au luat sub protectia lor) si vechile partide romnesti, cu intentia de a le compromite.Ieri, Vsinski, dup ce a fcut dreptate n Tara Romneasc, a plecat la Moscova. Dup cum se vede, nu mai e tinut n seam nici o lege si organele ad-tive ale partidului de la putere fac ce vor.Anglia si Statele Unite nefiind multumite de modul cum, dup interventia Rusiei, a fost constituit guvernul din Romnia (guvern care, mpotriva ntelegerii din Crimeea, are reprezentanti numai din partidele de stnga) si vznd c rusii dezarmeaz att armata ct si politia, au cerut s se convoace o nou conferint spre a se discuta aceste chestiuni. Se spune c conferinta se va tine n curnd la Moscova. 10mai45 Atta vreme ct avem n tara noastr armata rus care absoarbe cea mai mare parte din mijloacele noastre de trai si tinznd s introduc n tar bolsevismul, populatia trii noastre nu se poate bucura. ;12iul.45 Viata devine din ce n ce mai insuportabil. Rusii, care au decorat pe rege si care vorbesc de o prietenie vesnic cu poporul romn, ne iau pinea de la gur si ne nfometeaz. Ei ridic totul pentru armata lor care a npdit tara . 23iul.45Azi noapte o ceat de soldati rusi care se mbtaser au trecut pe strada noastr fcnd scandal. Maiorul rus care st n casa noastr (n camerele de la strad) s-a sculat si s-a dus la fereastr s le fac observatie. Dar unul din soldati a tras asupra lui un foc de revolver. Glontul a trecut pe deasupra capului, a gurit geamul ferestrei si perdeaua si a trecut prin cealalt fereastr care se afla deschis. 21 aug45Radio Londra a transmis asear un rezumat al discursului ministrului de Externe, Bevin, din noul guvern (laburist), asupra politicii externe a Marii Britanii. Intre altele, ministrul englez a fcut observatia c n Romnia, Ungaria si Bulgaria se afl guverne care nu reprezint vointa poporului si c, prin aceste guverne nu s-a fcut altceva dect ca vechile guverne autoritare (dictatoriale) s fie nlocuite prin altele de aceeasi natur. Se asteapt deci, ca n trile respective, s vin la guvern adevratii reprezentanti ai poporului, sub care s se fac si

31

alegerile. Este aceasta, desigur, o luare de pozitie mpotriva autorittii rusesti care ocup nc aceste tri prin puterea sa armat si nu las ca popoarele s se conduc prin ele-nsele .23 aug45Pentru azi guvernul romn a dispus s se srbtoreasc n Capital si n tot restul trii mplinirea unui an de la ncheierea armistitiului. In discursurile tinute, s-au ridicat n slvi binefacerile aduse de acest guvern trii si s-a afirmat c pentru prima dat n istoria ei tara e cu adevrat liber ! Adevratii furitori ai armistitiului au fost ns tinuti deoparte, cu clusul n gur, huliti si brfiti.Iar binefacerile pe care acest guvern le-a adus sunt : o scumpire a vietii nemaipomenit, o adevrat anarhie la tar si stenii au fost sau ndemnati sau tolerati s nu tin seama de lege si s ia n posesie din mosii si ce nu li se cuvenea, o tolerare a armatei rusesti pe teritoriul trii, de care nu ne putem scpa cu nici un prt etc. Si o alt dovad de anarhie, din partea chiar a guvernului, este, dup cum s-a comunicat la radio Londra, c regele Mihai, urmtor ntelegerii de la Potsdam, ce i s-a comunicat, a voit s formeze un guvern care s reprezinte cu adevrat vointa poporului ; c, ns, primul ministru Groza, desigur ncurajat de rusi, s-a opus. Aflnd aceasta, Statele Unite si Anglia au luat hotrrea s examineze aceast situatie din Tara Romneasc. ;26aug45 Pentru mine guvernul bulgar fixase ziua alegerilor generale, mpotriva dispozitiilor luate la Potsdam de a nu se face alegeri n fostele tri ocupate de germani, dect dup ce se va alctui un guvern reprezentativ si dup ce se vor rertage armatele sovietice.Astzi la ora 2 dup amiaz s-a transmis la radio romnesc, ntre altele, si informatia c guvernul bulgar, n urma protestului Statelor Unite si Angliei, a amnat alegerile pentru alt termen, nefixat nc. ;11sept45 Groza si Ttrscu nc nu s-au ntors de la Moscova. Ce tratative pot s duc acolo, dac ei nu reprezint un guvern legal si cnd nu sunt recunoscuti de America si Anglia, nu stim pn acum. S-a comunicat ns c li s-au dat de guvernul rus banchete oficiale si au luat parte la reprezentatii teatrale ; 4 oct45Spre nefericirea omenirii, care va continua s mai sufere, Conferinta ministrilor de Externe de la Londra, care trebuia s aduc ncheierea pcii cu Italia, Finlanda, Romnia, Ungaria, Bulgaria, s-a nchis marti fr a aduce vreun rezultat. Au fost, dup cte se pare, mari divergente de preri. Delegatii la aceast conferint (ai Statelor Unite, Frantei, Rusiei, Chinei) au si plecat n trile lor. Ce va urma oare acum ? Se vor mai putea relua convorbirile ? Si cine va ceda atunci ?In asteptare, Romnia rmne mai departe cu armata rus, de peste un milion de soldati, pe teritoriul ei si obligat s sufere mai departe lipsurile. Auzisem mai de mult c s-ar fi comunicat de la Moscova c dac armata rus rmne n tara noastr, desi dup Conventia de armistitiu, imediat dup ncetarea rzboiului cu Germania, trebuia s plece, aceasta o face n urma cererii guvernului

32

romn. Nu mi-a venit s cred, zvonul ns a fost confirmat din numeroase surse. S fie oare adevrat sau, conductorii rusi, avnd un interes politic, rmn mai departe mpotriva oricrei conventii sau uzante internationale ? ; 19noi45 Din cauza manifestatiei pe care cettenii Capitalei au fcut-o n fata Palatului Regal n ziua de 8 noiembrie si pe care se vede c rusii au considerat-o ca un gest de nemultumire la adresa lor, autoritatea militar rus din Romnia a nceput o serie de acte care vor pricinui multe neajunsuri poporului romn. Astfel, ei au oprit ca n Bucuresti sau n alte prti ale trii s mai fie transportat petrol (din propriile surse ale trii), tot petrolul obtinut fiind ndreptat spre Rusia. In al doilea rnd, chiar din putinele vagoane ce se lsaser de ei pentru nevoile trii s-au mai luat, cu pretextul c au nevoie de ele, uneori descrcndu-se de continutul lor (cartofi si diferite alte alimente), care a fost aruncat fr nici o mil. 21noi45 Rusii ne strng ca ntr-o menghin ;23ian46 In Craiova, nc de ast toamn, ofiterii rusi (mare parte) si-au adus din Rusia sotiile si copiii. Comandamentul rus are n Craiova (la liceul Elena Cuza ) nfiintat un teatru rusesc, sal de cinematograf, de petreceri, de ntruniri etc. Inc de la nceput, cafeneau si restaurantul Minerva , si alte sli, au fost rezervate pentru ei.;26oct46 Armata rus a desfcut pe din afar crmida ce se pusese la usa pivnitelor ce au mai rmas din hotelul Traian, fr a ntreba pe nimeni, si au depozitat acolo cartofii. In T. Severin aceeasi lips si viat scump ca si n Craiova;8noi46Ieri nu numai armata rus, dar si autorittile romnesti au srbtorit al 29-lea an de la revolutia rus. Orasul a fost pavoazat cudrapele rosii comuniste, iar la fostul Palat al Justitiei, ocupat acum de rusi, si la alte localuri s-a atrnat pe ziduri portretele mari n culori ale lui Lenin si Stalin.Autorittile nu au lucrat. Instantele judectoresti au primit ordin s amne din oficiu toate procesele. In schimb, pentru azi, ziua sfintilor Arhangheli si ziua Regelui, s-a comunicat nc de ieri la radio c toate autorittile vor lucra.Dup modul cum s-au instalat rusii la noi, ti face impresia c s-au asezat pentru o lung perioad de ani. In Craiova ofiterii si-au adus sotiile si copiii, - iar pentru copii si tineret s-au nfiintat scoli primare, scoli secundare si se spune c si o universitate. Ei sunt foarte bine aprovizionati cu alimente de la noi, - pe cnd romnii sufer din cauza lipsurilor. Astfel maiorului rus si sotiei sale, ce locuiesc la noi, li s-a dat pe o lun 40 kg. cartofi, - pe cnd noi, si ca noi o mare multime de cetteni romni, nu am putut gsi nici mcar un kg. de cartofi. Din cauza aceasta si varza a ajuns la pretul de 5-6 mii lei una. ; 23mart47 Se aude c ordinul ce se dduse armatei rusesti de a prsi Romnia a fost contramandat. Plecarea rusilor s-ar fi amnat.Un fapt foarte curios: la gara Craiova si n alte prti n oras s-au instalat din nou sirene. Instalarea lor s-a fcut desigur din ordinul rusilor. La ce

33

se asteapt ei oare? ; 3iun47 Zilele trecute a venit la noi n tar patriarhul Alexei al Rusiei cu suita lui. Pentru timp de vreo dou sptmni, ct va sta n tara romneasc, guvernul care l-a invitat vatrebui s cheltuiasc pentru el si suita lui, din bugetul srac al trii, cteva zeci de miliarde ; 7iun47 in mai mute prti auzim c rusii care pleac din Romnia n tara lor (au plecat din Craiova cteva trenuri cu soldati si ofiteri cu familiile lor), si arat nemultumirea de a pleca n Rusia. In tara romneasc ei munceau putin, aveau mult mai mult libertate si erau ntretinuti pe cheltuiala si din alimentele noastre, chiar dac romnii erau amenintati s moar de foame ; plecnd n tara lor, ofiterii vor fi deblocati si trimisi la munc nu acolo unde vor ei, ci unde vrea statul. Libertatea de care s-au bucurat n Romnia, nu o vor mai vedea n tara lor ; 19iunie47 Astzi maiorul rus mpreun cu sotia lui, ce locuiau n casa noastr, el de doi ani, ea de 8 luni, au plecat n Rusia pentru a nu se mai ntoarce n tara noastr. Contrar de ceea ce au avut de suferit alti craioveni din partea rusilor, noi nu am avut nici un motiv de nemultumire mpotriva lor ; s-au purtat n mod civilizat si cuviincios.Rusoaica a nvtat de la sotia mea si de la d-na Margareta multe lucruri din ale gospodriei si buctriei, pe care nu le cunostea. De altfel , n general rusii au nvtat multe lucruri n Romnia. Plecnd si-au luat rmas bun cu o oarecare emotie, mai ales ea. Sunt sigur c si vor aduce aminte cu plcere de timpul petrecut n Romnia unde au cunoscut ce este libertatea pe care n-a putut-o rpi cu totul romnilor regimul de la putere, si traiul linistit. Acum n tara lor nu se stie ce vor face ; de aceea cnd au auzit c trebuie s plece s-au ntristat. Marea majoritate a rusilor ce au locuit n Romnia s-au convins, cred, si unii din ei au spus-o categoric, c n tara noastr au gsit cu totul altceva dect li se spusese. Au constatat c n Romnia e civilizatie si nainte de toate omenie. Au plecat din Craiova pn acum poate mai mult de jumtate de rusi ; 12iulie47 Guvernul romn, ntr-o not semnat de ministrul de externe Ttrscu, prin care se refuz colaborarea, declar, ntre altele, c organizarea propus de guvernele britanice si franceze na duce fatal la rezultate care vor nsemna pe de o parte o stirbire a independentei pe care trile Europei vor si trebuie s o pstreze cu privire la politica lor economic, iar pe de alt parte la o imixtiune n afacerile interne ale acestor tri( !!) . Desigur c s-au bazat pe aceleasi argumente celelalte state ce au refuzat.Dup cum se vede, rspunsurile au aceeasi motivare cu care Molotov la prima conferint ce a avut loc la Paris ntre Anglia, Franta si Rusia, acum dou sptmni, a declarat c nu poate primi oferta de colaborare si ajutorul Americii. Asa dar acum Europa este mprtit n dou: vest si est.Dar dac Romnia nu se duce la Paris, pentru c-i e team de o stirbire a independentei (parc ar mai fi rmas ceva din independenta ei de cnd e

34

robit Rusiei !), n schimb primul ministru romn, dr. Groza, si ministrii Ttrscu si Gheorghiu Dej, se vor duce la Sofia, n scopul artat de Gheroghiu Dej : Aceast vizit va contribui la ntrirea colaborrii si prieteniei ntre cele dou tri mpotriva ncercrilor reactiunii de a atinge independenta si suveranitatea national a trilor democrate din aceast parte a Europei ;20sept47 Ca urmare a ratificrii tratatului cu Romnia, Comisia aliat de control, instituit pentru executarea sarcinilor armistitiului, prezidat de generalul rus Susaicov, s-a desfiintat. Dar actul va aduce si el vreo modificare n situatia de azi a Romniei ? ; 28septembrie47 Astzi a venit la noi n cas, n cele dou camere pe care le-a ocupat mai bine de doi ani maiorul rus Abramov, un alt maior rus cu sotia lui si o fetit de un an si jumtate. Credeam c vom putea rmne stpni n casa noastr, dar, dup cum se vede, aceasta nu se poate. Incheierea pcii, ratificarea ei nu a adus nici o schimbare. Craiovenii, si poate multe alte orase, gzduiesc nc mult armat ruseasc; 17noi47 Partidul comunist si cel socialist guvernamental (Rdceanu) din Romnia, au format asa numitul partid unic muncitoresc. Programul acestui partid este : lupta pentru consolidareademocratiei populare n Romnia , combaterea fr sovire a ideologiei burghezo-imperialiste , lichidarea tuturor resturilor fascismului ( fascismul e opozitia dub orice form, nota noastr), apoi nftuirea Societtii Socialiste, pentru a trece la realizarea fazei superioare, Societatea comunist, unde nu mai exist clase si unde se aplic principiul de la fiecare dup capacittile sale, fiecruia dup nevoile sale.Dup cum se vede, reformele structurale de pn acum sunt floare la ureche. Cu mare ngrijorare romnii se asteapt la rpirea tuturor liberttilor, la pierderea oricrui drept de proprietate, la robia complet a majorittii de ctre o infim minoritate impus trii de ctre stpnirea rus, ca si cum un tratat de pace, ratificat de prti, n care se proclam independenta si autodeterminarea, nu ar exista ! ; 6dec47 Peste 200 familii de ofiteri rusi au sosit zilele acestea din Bulgaria, urmnd a se instala la Craiova. In loc s vedem pe rusii care se afl aici plecnd, vin altii noi ! Iar bietii cetteni Craioveni sunt nevoiti s cedeze si acestora din locuintele lor, strmtorndu-se din ce n ce mai mult ;25decembrie47 Ziua de Crciun. Al patrulea Crciun petrecut sub stpnire ruseasc ! In timpul acesta mizeria fizic si moral a crescut. Oamenii mai cu stare au srcit, iar cei care au fost pn aci sraci, nu s-au ridicat. Nici un particular nu are nici curajul, nici ncrederea s ntreprind ceva, pe de o parte din cauza completei lipse de bani, pe de alta din cauza nesigurantei. Putini mai sunt acei care au o sperant de ndreptare. Cei mai multi au pierdut-o. Lumea srceste pe fiecare zi.Vremea e moale ; temperatura oscileaz n jurul lui zero

35

grade.Generalul Lascr care a fost ministru de rzboi n actualul guvern, a fost nlocuit cu un comunist, Bodnras ; A.falsificarea grosolan a alegerilor din 1946:febr.46guvernul, care pretinde c are atta popularitate n tar, fuge de alegeri, dorind ca ele s aib loc ct mai trziu, pe cnd opozitia cere cere alegeri urgente, n orice caz, nainte de 1 Mai ; teama de alegeri, guv. Grozas-a dedat la experiente de reforme sociale, n speranta c-si va crea o platform politic pentru alegeri; apr.46Gh.Ttrscu a tinut un discurs la radio, ndemnd tara ca la alegerile ce vor veni s voteze pentru F.N.D.adic pentru guvernul actual, cci altfel consecintele vor fi grave; 1mai46 Ziarul Liberalul de azi, sub titlul Degradarea gruprii d-lui Ttrscu, anunt c fat de afilierea d-lui Ttrscu la F.N.D., cei mai de seam fruntasi si-au anuntat demisiunea din partid ct si din functiunile pe care le ocup. Pn acum au demisionat d-nii : D. Alimnisteanu, Aurelian Bentoiu, H. Aznavorian, Gh. Gheorghiu, M. Rutu, N. Sibiceanu si, dup ntrunirea Comitetului Central, sunt asteptate noi defectiuni. (Smbt seara, Gh. Ttrscu a tinut un discurs la radio, ndemnd tara ca la alegerile ce vor veni s voteze pentru F.N.D., adic pentru guvernul actual, cci altfel consecintele vor fi grave).; 1mai46 Astzi a fost asa numita srbtoare a muncii, cu scoli, functionari publici si particulari si cu lucrtori scosi cu amenintri, manifestatie care, n realitatea, a fost utilizat ca propagand n favoarea actualului regim. Pe ziduri au aprut afise mari reprezentnd pe Maniu sub forma unei cucuvele, spunndu-se despre el n versuri c a fost si este geniul ru al trii, si alte afise n care, tot n versuri, se proslvesc isprvile svrsite de regimul de la putere. Am vzut zilele trecute aceste afise si n interiorul localului de post, dovad c ele au fost lipite si n institutiile publice.Iat versurile care vor s descrie pe Maniu si actiunea sa :Maniu-nseamn duhul negru,Strivind a trii nou soarte ;Maniu-nseamn ura care/Rodeste patim si moarte,/Maniunseamn nvrjbire /Intre cei mari si ntre noi/Maniu-nseamn attare,/Maniu-nseamn iar rzboi,/Maniu-nseamn gloante trase/In muncitori nevinovati ( !)/Si pompe scoase s nece/Flmnde guri de mutilati ( !)/Maniu e o cucuvea care/Cobeste vesnic a pustiu. Si, iat versurile care laud guvernul Groza si noul regim :Guvernul Groza-nseamn/Pentru ntreg popor dreptate,/Guvernul Grozanseamn/Un nou drum spre libertate ;/Guvernul Groza nseamn/ La o rspntie de soart,/Salvarea neamului si-a tr