1

Mod. Coala N.Document Semnat Data

A efectuat

A verificat

Litera Coala Coli

12Consultant

Aprobat

T contr.

UTM. FIMT. TOT-111. 18. 03

Instalatia de alimentare a motoarelor diesel. U.T.M. F.I.M.T.

gr. TOT-111

LUCRAREA DE LABORATOR NR.3

Tema: Instalatia de alimentare a motoarelor diesel.

Scopul lucrarii

De studiat constructia generalaprincipiul de functionare, particularitatile constructive si regulile de baza a aparaturii instalatiei de alimentare a motorului Diesel.

Utilajul: placarde, standuri, machete, agregatele si aparatura instalatiei de alimentare a motoarelor Diesel, manuale si indrumari metodice.

Metodica efectuarii lucrarii de laborator

Lucrarea de laborator prevede studierea constructiei generale, principiul de functionare, destinatia functionala a dispozitivelor instade alimentare a motoarelor Diesel si metodele de evacuare a aerului in magistrala de admisie a combustibilului pompa de injectie.

Mersul lucrarii

1. Rezervoarele de combustibil, filtrele de combustibil, pompele de combustibil si aparatura instalatiei de alimentare a motoarelor Diesel. Destinatia, constructia, schemele constructive si principiul de functionare.

2. Pompa de injectie, sectia de refulare. Constructia, principiul de functionare, schemele sectiei de refulare in regimurile de pompare minimala, maximala si zero a combustibilului.

3. Defectele principale a instalatiei de alimentare a motoarelor Diesel, simptoamele si metodele de depistare a lor.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

UTM. FIMT. TOT-111. 03. 18

Raspunsuri

1. Rezervoarele de combustibil, filtrele de combustibil, pompele de combustibil si aparatura instalatiei de alimentare a motoarelor Diesel. Destinatia, constructia, schemele constructive si principiul de functionare.

Rezervorul de combustibil 1 (fig.1.1) foloseste la inagazinarea unei cantitati de combustibil (motorina), asigurind un parcurs de 300-600 km. Capacitatea este de 40-60 l pentru autotorisme 150-200 l pentru autocamioane (pentru motorina 500-800 l). Se confectioneza din tabla de otel, avind pereti despartitori 2 pentru amortizarea socurilor provocate de combustibil la viraje si la denivelarile .

Figura 1.1. Rezervor de combustibil.1-corprezervorului; 2-peretii despartitori; 3-conducta de alimentare; 4-buson;

5-traductor de nivel; 6-racord de legatura cu pompa de alimentare; 7-buson de golire;8-racord de retur al surplusului de combustibil.

Uneori in conducta de alimentare 3, se gaseste i sita de fil. Conducta este astupata de un buson special 4 prevazut o supapa (dubla de aer) care pune rezervorul in legatura cu atmosfera (de vapori) impotriva suprapresiunii. De asemenea, rezervorul este prevazut cu racordul 6 legatura cu pompa de alimentare si cu un racord de retur 8 al surplusului de combustibil. In interior este amplasat traductorul de nivel 5, iar in partea inferioara un buson de golire 7. Rezervorul 1 poate avea diverse forme geometrice, de obicei paralelipipedic, dupa posibilitatea de amplasare in automobil-lateral sau sub scaunul conducatorului auto.

Filtrele de cobustibil (fig. 1.2,a,b) retin impuritatile din combustibil. Filtrul de motorina folosit la MAC (fig. 1.2 a, b) este sub forma unei baterii de doua filtre inserate, de aceiasi constructie, diferind doar cupa, care la primul filtru este din sticlă şi are rol de pahar decantor, iar la al doilea filtru este din tabla: primul filtru are rol de filtrare brută, deşi are aceiaşi tip de element filtrant, în timp ce al doilea are rol de filtrare fină. Motorina trimisă de la pompa de alimentare intră prin racordul capacului filtrului 1, trece prin elementul filtrant 2 din exterior spre interior, apoi prin tubul perforat central şi capac este condusă spre filtrul fin, impurităţile grosiere şi apa decantându-se în cupa de sticlă 3. Elementele sunt asamblate între ele prin suruburi de prindere 4. In filtrul fin, circuitul este acelaşi, dar sunt reţinute impurităţile ce au trecut de primul filtru, iar de aici motorina este trimisă la pompa de injecţie. Bateria de filtre de tipul acesta este folosită la motorul D 797-05.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

UTM. FIMT. TOT-111. 03. 18

La unele motoare se poate utiliza fie o baterie cu două filtre, descrise mai sus, fie combinaţie dintr-un filtru de tipul filtrului grosier (fig. 1.2.a) şi un filtru cu elementul filtrant 2 din pâslă, închis într-un corp metalic (fig. 1.2. b). Fixarea filtrelor pe motor se face prin suportul 6, iar purjarea prin supapa 5. La unele MAC, de pe autocamioane se poate utiliza o baterie de două filtre de tipul prezentat în (fig. 1.2. b) (MAN. D.AF, IVECO).

Figura 1.2.Fitru de combustibil.a-pentru motorina (cu element de hirtie poroasa); c-pentru motorina(cu pisla); d –cu pompa de aierisire.

Filtrul de motorină poate fi prevazut cu pampa de amorsare 7 (fig.1.2.c) cu membrane, cind pompa de injective rotativa este de tip BOSCH (BMW, Mercedes s.a.).

Pompele de combustibil (fig. 1.3) au rolul de a absorbi combustibilul din rezervor si de al transmite pe canductele de legatura cu rarburatorul (MAS) sau la a de filtrare in cazul nostrum pentru MAC. Unele automobile folosesc pompe electrice de tip submersibil, montate in rezorvor, sau nesubmersibile, montate pe conducta dintre rezervor si filtru in special pentru motoarele cu benzina, iar altele, pompe antrenate pneumatic. Pompa cu piston (fig.1.3)este folosita numai la Mac, pentru alimentarea instalatiei cu motorina. Ea se montyeaza pe pompa de injectie si este actionata de un excentric de pe arborele ei cu came, sau blocul motor. Functionare: la actionarea pistonului 7 de catre excentricul de pe arborele cu came al pompei de injectie, prin intermediul tachetului 3 si tijei 4, au loc doua procese:

- cursa intermediara (fig.1.3.c): combustibilul asprirat in cursa anterioara este refulat in camera de compresie 5(in spatele pistonului) ,prin supapa de refulare 12.;

- cursa de refulare-aspiratie (fig.1.3.d): la revenirepistonului, sub actiunea arcului tachetului (dupa trecerea excentricului), combustibilul din camera de compresie 5 este refulat spre filtru si supapa 12 se in chide ; in camera de aspiratie( in spatele pistonului) se aspira o noua cantitate de combustibil , prin supapa de admisie 10, ce se deschide datorita depresiunii. Filtrarea se face prin filtrul 9. Presiunea de lucru este de 1,5-2 bar.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

UTM. FIMT. TOT-111. 03. 18

Figura 1.3. Pompa cu piston de tip FP/KS.a,b-compunere; c-cursa intermediara; d-cursa de alimentare cu aspiratie;1-arbore cu came; 2-excentric; 3-tachet cu galet; 4-tija; 5-camera de compresie;

6- canade retur; 7-piston; 8-camera de aspiratie; 9-prefiltru; 10-supapa de aspiratie; 11-arcul pistonului; 12-supapa de refulare; 13-arcuri supape; 14-corpul pompei; 15-pompa amorsare; 16-miner.

Pompa cu diafragma (membrana) (fig.1.4) este de tip aspire-respingatoare si se compune din corpul 1cu diafragma 3, arcul de actionare 4, tija 5 si de mecanismul de comanda(pirghia 6, arcul de readuce7 si pirghia d amorsare manuala 8) si capacul 2, care contine camera de combustibil pentru amorsarea pompei, sita de filtrare si supapde aspiratie 9 si de evecuare 10. Pompa este pusa in functiune de excentricul 11 de pe arborele cu came.

Figura 1.4. Pomapa de alimentare cu diafragma

a-schema ; b- sectiune.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

UTM. FIMT. TOT-111. 03. 18

Functionare: cind excentricul 11 ataca pirghia 6, tija 5 trage membrane 3 in jos, creind depresiune in camera de combustibil 2si se deschide supapa de aspiratie 9, absorbind combustibil din rezervor; dup ace excentricul sa rotit, arcul 4 reamebrana si pirghia 6 in pozitia initiala, refulind combustibil prin supapa de refulare in circuit prin conducta de legatura la carburetor (MAS) sau la filtrele de combustibil (MAC). Arcul membrane este trla o presiune de refulare de 1,2-1,5 bar.

Aparatura instalatiei de alimentare a motoarelor Diesel. Deoarece formarea amestecului carburant are loc în interiorul cilindrului, elementele componente diferă de cele pentru motoarele cu aprindere prin scânteie; având circuitele separate pentru aer şi pentru combustibil. Părţile componente ale instalaţiei de alimentare a motoarelor cu aprindere prin compresie siint în principiu, aceleaşi cu deosebiri constructive între ele. Din figura 1.5 se evidentiaza urmatoarele circuite pentru :

- aer: filtru se aer 1, colectorul de admisie 2, de unde se distribuie într-o anumită ordine prin supapele de admisie în interiorul cilindrilor;

- combustibil: rezervorul 3, conductele de joasă presiune 4. pompa de alimentare 5, bateria de filtre 6 (brut şi fin), pompa de injecţie 7, conductele de înaltă presiune 8, injectoarele 9;

- surplus de combustibil: de la injectoare, surplusul de.combustibil colecat de conducta 10 împreună eu cel de la pompa de injecţie este trimis pe conducta 11 la rezervoarele termoinjectorului 12. iar de aici fie retur în rezervorul instalaţiei 3 sau in cazul pornirii motorului, la termoinjectorul 12 (termoventil) montat pe galeria de admisie cu scopul de a favoriza pornirea pe timp rece.

Figura 1.5. Schema instalatiei de alimentare a motorului D-797-05.1-filtru de aer; 2-colector de admisie; 3-rezervor combustibil; 4-conducta de presiune joasa; 5-pompa de alimentare; 6-baterie de filtrare; 7-pompa de injective; 8-conducta de inalta presiune; 9-injectoare; 10-conducta de colectat suplusul

de combustibil la injectoare;11-conducta de surplus spre rezervorul termoinjrctorului; 12-rezorvor termoinjector; 13-termoinjector.

Instalaţiile mai noi dispun de un sistem pentru uşurarea pornirii cu spray de lichid uşor volatil, în locul celei cu termostarter, exemplu in figura 1.6.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

UTM. FIMT. TOT-111. 03. 18

Funcţionarea instalaţiei de alimentare. Aerul din atmosferă este absorbit prin filtrul de aer 1, purificat de impurităţi, trecut prin conducta de legătură în colectorul de admisie 5, în timpul depresiunii create prin deplasarea pistoanelor, unde este distribuit la cilindri şi comprimat. Cu avans faţă de PMI se pilverizează motorina, se formează amestecul carburant care se autoaprinde şi arde, dezvoltând presiunea neceasrâ pentru realizarea destinderii - timpul util al ciciului motor. Combustibilul pulverizat de injectoare este absorbit de rezervorul 4 de către pompa de alimentare 6 (cu membrană la D 797-0.5 şi cu piston la D 2156 HMN 9) prin conducta de joasă presiune 5 şi trimis cu presiune la bateria de filtrare 7 (brut şi fin) unde sunt deţinute impurităţile, apoi trece la pompa de injecţie 8 (rotativă la D 797-05 sau liniară la D 2156 HMN 8), de unde cu presiune mare este debitat la injsfctoarele 10, prin conductele de înaltă presiune 9.

Figura 1.6. Schema instalatiei de alimentare a motorului D 2156 HMN 8.1-filtru de aer; 2-racord filtru de aer; 3-colector de admisie; 4-ezervor de combustibil; 5-conducta de joasa presiune; 6-pompa de alimentare; 7-bateria de filtrare; 8-de injectie in linie; 9-conducta de inalta presiune; 10-injectoare; 11-conducta de surplus de la injectoare; 12-conducta de surplus spre rezervoarele termoinjectoarelor; 13-rezervoare termoinjectoare; 14-termoinjectoare.

Surplusul de combustibil de la injectoare esté colectat de conducta 11 şi împreună cu surplusul pompei de injecţie este trimis pe conducta 12, la rezervorul termoinjectorului şi de aici fie retur la rezervorul 4, fie la termoinjectorul 14 ,montat în colectorul de admisie pentru uşurarea pornirii motorului. La instalaţiile noi surplusul este dirijat direct de rezervor, pentru că pornirea se face cu sistem de injecţie cu lichid uşor volatil în galeria de admisie. Instalaţia de alimentare este formată din rezervor, pompă de alimentare cu membrană, antrenată de un arbore cu camă special, de la comanda mecanismului de distribuţie, filtre de combustibil brut şi fin, dar plasate în spate sau în faţa ;pompa de injecţie este de tip rotativ, iar injectoarele de tip închis cu in jecţia directă. Ordinea de funcţionare este 1-2-4-3. Surplusul de motorină de la injectoare şi pompa de injecţie esté colectat de 6 conductă flexibilă armată şi condus la rezervorul termoinjectorului de unde merge la termoinjector pentru uşurarea pornirii sau retur în rezervorul de combustibil. Aerul, este filtrat de un filtru combinat şi condus spre colectorul de admisie de unde prin supapele de adinisie esté aspirat în cilindru.

2. Pompa de injectie, sectia de refulare. Constructia, principiul de functionare, schemele sectiei de refulare in regimurile de pompare minimala, maximala si zero a combustibilului.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

UTM. FIMT. TOT-111. 03. 18

Pompa de injectie are rolul de a debita combustibilul sub inalta presiune , in cantitti bine determinate si intr-o anumita oddine la injectoare, in functie de sarcina motorului. Cele mai utilizate sunt pompele cu injectie cu distribuitor rotativ si cele cu piston sertar. Pompa de injectie cu distribuitor rotativ (fig.2.1).Pompa de injectie, rotativa utilizate la instalatii cu MAC, distribuie motorina la injectoare prin intermediul unui rotor distribuitor comun pentru toti cilindrii, care descopera scuccesiv orificiile corespunzatoare spre racordurile conductelor de inalta presiune.

Figura 2.1. Pompa rotativa

Functionarea : motorina este admisa prin racordul de intrare 1 si preluata de pompa de transfer 3, presiunea reglind-o supapa de reglare 2, de unde trece prin canalizatia din capul hidraulic 7 la supapa de dozaj 4, care determina cantitativ motorina ce se va injecta; este transmisa apoi prin canalul special al rotorului distribuitor 5. Cind arborele de antrenare 12 primeste miscarea de la comanda mecanismului de distributie si o transmite la rotor, cele doua pistoane 6 ale elementului de injectie sunt atacate de inelul cu came 8 prin rolele galetilor 9, astfel incit motorina este trensmisa prin canalul de refulare la unul din racordurile de debitare spre injectoarele 10, care prin conducata de inalta presiune ajunge la injectorul respectiv ce o pulverizeaza in cilindru. O parte din motorina asigura ungerea si racirea pompei, dupa care iese prin racordul pentru teava de retur 11. Regulatorul de turatie 13 asigura automat prin bratul 14, tija cu arc 15 si arcul 16, pozitionarea supapei de dozaj 4 si deci cantitatea de motorina ce se va injecta, corespunzatoare sarcunii motorului la o anumita pozitie a pedalei de acceleratie.

Prin acţionarea pedalei de acceleraţie şi deci a pârghiei 17 (cu limitatorul de cursă 21), arcului 16, braţului 14 şi tijei cu arc 15, se modifică poziţia supapei de dozaj, pentru un debit de injecţie comandat.

Dispozitivul de avans automat 19 cu acţionare hidraulică,prin motorina debitată de pompa de transfer, roteşte cu un anumit unghi inelul cu came pentru a obţine o variaţie a avansului de

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

UTM. FIMT. TOT-111. 03. 18

injecţiecorespunzător turaţiei motorului. Oprirea motorului se face prin pârghia 18, care roteşte, în poziţia de debitare nulă, supapa de dozaj. Toate componentele sunt montate în corpul pompei de injecţie 20.

Cursa pistoanelor rotorului-distribuitor, deci debitul de motorină se reglează prin poziţionarea fantelor excentrice de la plăcile de reglaj ce se fixează pe butucul de antrenare (care face legătura între arborele de antrenare 12 şi rotorul distribuitor 5). Regulatorul de turaţie este de tipul cu colivie şi greutăţi nearticulate, care basculează şi manşonul glisant de la arborele de anfrenare 12; acesta acţionează prin intermediul braţului asupra supapei de dozaj. Regulatorul asigură funcţionarea automată a pompei de injecţie la orice turaţie a motorului. Racordurile pentru conductele de înaltă presiune sunt prevăzute cu supape de refulare.

Pompele de injecţie rotative actuale echipează autoturisme cu motoare Diesel de diferite mărci.Acestea au o construcţie simplificată incluzând în acelaşi corp şi alte componente. Cea mai

răspândită este pompa V.E. Bosch (fig. 2.2) formată dintr-o pompă de alimentare cu palete, pompa de injecţie propriu-zisă cu distribuitor a cărui piston are o mişcare combinată (de rotaţie şi axială - fig. 2.3), regulator de turaţie hidromecanic sau vacuumatic şi electrovalva distribuitorului (care asigură şi întreruperea alimentării cu motorină la oprirea motorului).

Figura 2.2. Pompa de injective rotativa de tip V.E.Busch

1-roata dintata de antrenare;2-capacul pompei;3-cap hidraulic;4-capsula vacuumatica; 5-conducta de

alimentare a pompei; 6-conducta colectare surplus de motorina; 7-pirghie comanda acceleratie; 8-

electrovalva pentru intreruperea alimentarii pompei; 9-corpul pompei; 10-dispozitiv de avans automat.

Figura 2.3. Distribuitorul pompei de injectie cu piston cu miscare combinata

1-limitator de cursa a pistonului; 2- corpul distribuitorului; 3-piston cu miscare combinata; 4-

spatiu de lucru a pistonului; 5-supapa de refulare; 6-flansa.

Funcţionare: motorina este aspirată din filtru de către pompa de alimentare şi trimisă prin canal interior la distribuitor, care realizează presiunea de injecţie, în cantitatea reglată de limitatorul de cursa a pistonului: acesta este deplasat fie automat de către regulatorul de turaţie, fie de către pârghia comandată de pedala de acceleraţie. Pentru aerisirea instalaţiei, filtrul de motorină este prevăzut cu o

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

UTM. FIMT. TOT-111. 03. 18

pompă de aerisire de tip cu membrană. Unele pompe rotative Bosch au o capsulă vacuumatică care acţionează când iese din funcţiune turbina de supraalimentare cu aer (limitator de fum la motoarele turbo).

La alte pompe, se mai găseşte un termostat care reglează poziţia de ralanti mărit, la rece.

Pompa de injecţie în linie (cu piston-sertar). Pompa cu piston-sertar (fig. 2.4) folosită la motorul D 2156 HMN 8 are şase elemenţi de injecţie şi este antrenată de la comanda mecanismului de distribuţie printr-un arbore intermediar. Pe corpul pompei de injecţie se montează pompa de alimentare cu piston, antrenată de excentricul de pe arborele cu came al acesteia.

Există pompe cu patru, opt sau mai mulţi elemenţi de injecţie, în funcţie de numărul de cilindri ai motorului.

Figura 2.4. Pompa de injective in linie cu piston sertar

a - secţiune; b - vedere; 1 - coipul pompei; 2 - corpul regulatorului de turaţie; 3 - pârghie acceleraţie; 4 - pârghie oprire; 5 - pompă alimentare; 6 - pompă amorsare; 7 - pahar decantor; 8 - cuplaj pompă; 9 - conductă alimentare pompă; 10 - capac; 11 - conductă de înaltă presiune; 12 - şurub fixare bucşă element pompare; 13 - arbore cu came; 14 - corp pompă; 15 - tija pistonului pompei de alimentare; 16 - tachet cu rolă; 17 - şurub reglaj moment început injecţie; 18 - arcul elementului de pompare; 19 – cremaliera;20 - bucşa (cilindrul) elementului de pompare; 21 - pistonaşul elementului de pompare; 22 - bucşă; 23 - supape de refulare; 24 - locaş arc supapă derefulare; 25 - racordul conductei de înaltă presiune; 26 - cameră comună alimentare elemente de pompare; 27-corpul pompei de injectie.

Funcţionarea: motorina venită prin conducta de alimentare 9 intră în camera longitudinală 26, de unde, prin orificiul de aamisie, intră în cilindrul 20; pistonul 21 este acţionat de arborele cu came 13, prin intermediul tachetului cu rolă 16; în cursa sa ascendentă, pistonul refulează motorina cu presiune prin supapa de refulare 23 şi racordul 25, care este trimisă prin conducta de înaltă presiune 11 la injec- tor; după ce cama nu mai atacă tachetul, arcul readuce pistonul în poziţia iniţială.

Reglarea debitului pompei de injecţie se face prin rotirea pistonului cu ajutorul cremalierei 19, care angrenează cu sectorul dinţat 22. Acesta este fixat pe manşonul regulator, prevăzut cu o degajare în care intră un pinten al pistonului. Rotirea face ca muchia elicoidală a pistonului să fie poziţionată

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

UTM. FIMT. TOT-111. 03. 18

faţă de orificiul de refulare al cilindrului şi să regleze debitul elementului, returnând o parte din motorină în camera longitudinală 26.

Arborele cu came primeşte mişcarea de la comanda mecanismului de distribuţie prin intermediul cuplajului 8, iar calarea (punerea la punct) a pompei se face cu ajutorul dispozitivului 8a. Regulatorul de turaţie 2 limitează turaţia minimă şi maximă a motorului, fiind de tip centrifugal cu contragreutăţi şi arcuri. Surplusul de motorină de la pompa de injecţie merge la rezervoarele tşrmoinjectoarelor.

In partea inferioară a corpului pompei de injecţie 7 şi a regulatorului se găseşte ulei, care asigură ungerea tacheţilor, a arborelui cu came şi a pieselor regulatorului de turaţie.

Unele pompe de injecţie au regulator pneumatic sau vacuumatic pentru toate regimurile, a cărui comandă este asigurată de depresiunea de la colectorul de admisie, asigurând o funcţionare mai precisă.

Există şi pompe cu regulator hidraulic.Variaţia cantităţii de combustibil se face în mod automat de către regulatorul de turaţie centrifugal

2, la o poziţie constantă a pedalei de acceleraţie, de la care se comandă cremaliera 19 pentru mărirea sau micşorarea turaţiei motorului în funcţie de sarcină.

La unele motoare se utilizeaza pompe de injective individuale, numite pompe injector.

3. Defectele principale a instalatiei de alimentare a motoarelor Diesel, simptoamele si metodele de depistare a lor.

La motoarele cu aprindere prin compresie , defectsunt multiple din cauze diferite, dar in special datorita inaltei presiuni la care lucreaza unele componente. Rezervorul poate fi fisurat sau perforat datorita indeosebi si apei de condes din combstibil. Remedierea pina la atelier consta in lipirea cu o pinza impermeabila cu acaret sau prenadez, iar in lipsa lor cu sapun sau cu miez de piine imuiat. La atelier se cositoreste sau se sudeaza cu mare atentie. Rezarvoarele puternic corodate se vor inlocui. Conductele pot fi inundate si deteriorate. Infundarea se datoreaza scamelor, impuritatilor, sau chiar dopurilor de gheata. Remedirea consta in suflarea cu aer comprimat , apoi la statia de intretinere, se vor curata rezervorul si conductele de impuritati cu apa. Conductele inghetate se vor incalzi. In acest caz, ca si la lipsa de combustibil in rezervor, patrunde aer in instalatie, care trebuie eliminat pentru a asigura presiunea necesara de debitare. Sepompeaza manul la pompa de alimentare, desfacind capacul conductelor, pe rind, pina iese motorina fara bule de aer apoi se desfac, p[e rind, cite putin, racordurile filtrelor pompei de injectie si conductelor de inalta presiune, pompind contiunuu, pina se elimina aerul complet din instalatie. Conductele deteriorate se intreapta sau se inlocuiesc, iar in cazurile de fisurare se sudeaza. Fitrele de combustibil pot fi infundate total sau partial. Daca este infundat elementul de filtarare brut, se depisteaza cind se actioneaza pompa manuala caci nu opune nici o rezistenta. Motorul nu se poate porni din lipsa de combustibil. Remedierea consta in spalarea filtrului, daca este textil sau inlocuirea elementului daca este din hirtie. Infundarea filtrului fin se constata prin pornirea si oprirea motorului imediat, pentru ca motorina nu ajunge la pompa de injectie. Se va proceda la inlocuirea elementului filtrant. Pompa de alimentare (v.fig.1.4) daca este de tip membrana , poate avea aceleasi defectiuni ca si la cea de benzina. Daca este cu piston (v.fig.1.3) defectiunile cele mai fregvente sunt: griparea sau uzura pistonului 7, ruperea arcculuipistonului 11, griparea sau uzura tachetului cu galet 3, griparea pistonului pompei

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

UTM. FIMT. TOT-111. 03. 18

de amorsare, infundarea prefitrului pompei, deteriorarea supapelor de admisie 10 si de refulare 12 sau a arcurilor lor. Remedirea consta in inlocuirea pieselor defecte sau chiar a pompei .Dupa remediere se scoate aerul din instalatie. Daca nu este posibila inlocuirea se va remorca automobilul pina la atelier. Pompa de injectie, fiind organul cel mai important in caz de defectare, nu se remidiaza pe drum ceea ce impune remorcarea autovehicolului pina la atelier. Defectiunile cele mai importante sunt:- ntepenirea cu interminenta a pistoanelor elementelor pompei de injectie datorita uzurii prin

patrunderea impuritatilor in instalatie. Motorul functioneaza nerehulat, iar pedala de acceleratie si respectiv camaliera se depleseaza sacadat.

Remedierea se face in atelier pin inlocuirea elementului defectat.- griparea unui element al pompei de injectie datorita jocurilor prea mici de montaj sau patrunderii

impuritatilor si deci ancrasarii. Motorul se ambaleaza excesiv, datorita faptului ca regulatorul n mai poate deplasa camaliera.

Remedierea consta in demontarea, spalarea si eventual slefuirea pistonului cu cilindrul; in caz ca defectiunea nu se poate remedia, aceasta se va face la atelierul specializat.- patrunderea aerului in pompa de injectie, duce la injectarea necorespunzatoare de motorina in

camerele de ardere, la functionarea neregulata a motorului; daca motorul este oprit, nu se mai poate poni. Pompa de injectie elimina normal aerul prin conducta de retur spre rezervor. Cind cantitatea de aer este prea mare, cauzata de obicei de demontari repetate sau la golirea campleta a rezervorului de motorina, se prjeaza pompa de injectie.

- uzura regulatorului de turatie, care duce la functionarea neregulata a motorului, ceea ce impune repararea prin inlocuirea pieselor defecte, dr mai ales a arcului tarat.

Dupa reparare, pompa de injectie se centicubeaza in mod obligatoriu pe n stand special.

Injectoarele pot prezenta o serie de defectiuni, cauzate de conditiile de lucru, care pot fi:- intepenirea arcului injectorului datorita: calaminei acumulate din pulverizarea defectuoasa a

motorinei, presiunii unilaterale asupra arcului sau asezarii lui incorecte pe scaun, care poate fi urmata uneori de supraincalzirea motorului.

In acest caz motorul functioneaza neregulat, scaote fum negru, se aud bataii si scade puterea; daca este oprit, motorul porneste foarte greu, iar cind defectiunile exista la doua injectoare, nu mai porneste. Depistarea injectorului defectat se face prin demontarea injectoarelor si scoaterea lor afara; actionind motorul cu demarorul se urmareste pulverizarea ; cel care nu debiteaza motorina sub forma de ceata sau nu are un zgomot sec este defect. Injectorul defecta se demonteaza, se curata acul si corpul pulverizatorului cu sculele trusei speciale sau cu un betisor de brad, apoi se spala co motorina; acul trebuie sa alunce usor, singur, in corpul pulverizatorului.- infundarea orificiilorpulverizatorului, are loc ca urmare a unei slabe pulverizari si deci, a cocsarii.

Motorul bate si scoate fum negru. Remedirea consta in demontarea si desfundarea orificiilor cu acu din trusa speciala, apoi se spala bine pulverizatorul in motorina si se remonteaza;

- neentasitatea aculi pulverizatorului, umare a depunerilor de calamina, intepenirii arcului, uzuriiacului si corpului pulverizatorului, sau ascaunului acului. Motorul functioneaza cu intereruperi, puterea scade, iar dupa aprire motorul nu mai poate fi pornit daca sunt doua injectoare defectate.

Se depisteaza defectiunea, dupa cum sa aratat mai sus si la nevoie se inlocuieste pulverizatorul;- uzarea injectorului si in special a pulverizatorului, care nu mai asigura o pulverizare buna a

motorinei, motorul nu dezvolta intreaga putere. Daca uzura este pronuntata, injectorul se inlocuieste.

Coala

Mod Coala N. Document Semnat Data

UTM. FIMT. TOT-111. 03. 18

Filtrul de aer poate sa se inunde din cauza prafului. Motorul porneste foarte greu sau nu mai poate fi pornit. In acest caz se domonteaza filtrul , se sufla cu aer comprimat elementul filtrant, iar daca este de tip cominat se inlocuieste si uleiul. -Catalizatorul infundat poate provoca functionaea neregulata a motorului, iar emanarea de noxe si fum negru este puternica; se face verificarea functionarii lui cu ajutorul fumetrului si daca nu corespunde se inlocuieste. -La instalatia turbo neetansarile racordurilor duc la functionarea incorecta a motorului; remedierea consta in inlocuirea rcordurilor. Zgomotele provocate de uzura rulmentilor impune inlocuirea lor.Vada sunt provocate de turbine, aceasta se vor echilibra dinamic, pe stant special in atelier. Scaparile de aer la racitor, sau ineficitatea lui se remediaza prin inlatrarea impritatilor sau cositorirea partilor deteriorate. Dupa orice interventie se face aierisirea circuitului de motorina.