I.Notiunea de Institutie financiar-bancara si sistem bancar
of 41
Transcript of I.Notiunea de Institutie financiar-bancara si sistem bancar
-
7/25/2019 I.Notiunea de Institutie financiar-bancara si sistem bancar
1/41
I
Ana
SpilUU,
dr'., conf.univ.,
suport
sie
curs
,,INSTITUTII
Ff
NANCIAR-BANCAR^8"
CUPRINS
1.
NOTII.]NEA
DE
INSTITUTIE
FINANCIAR.BAI\CARA,
ACTTVITATE
BANCARA,
SrS
TDlr
BANCAR.
1.1.
Categorii
de
institufii
financiar-bancare.
4
1.2.
Rolul
irstituliilor
financiar-bancare
in
economie.
5
?.__T_4I_CA_TATrONALA
A
MOLDQVET -
oBrEcrrvul,
R0LUL
Er
$r
PRINCIPALELE
FtrNCTrr.
........
7
2.1.AftibqiileqifuncliiledebazaaleBdnciiNafionaleaMordovei
.........7
2.2.
Organaarea
Bdpcii
NaJionale
a Moldovei
..........
9
3.
BAZELE
ORGANTZARtr
$r
FrrNCTroNARrr
gANcrr
COMERCrALE................
13
3.1.
Organnarea
gi
gondtrcerea
b[ncii
comerciale
13
3.2.ordneaarxoriz{rii,
reorganudtiigilichiddriibdnciicorrprciale
.........
17
4.
PRINCIPTI
ORGAI\IZATORICE
$I
DIRECTII
DE ACTIVITATE
A BANCILOR
COMERCrALE.......
................
20
4.1.
Principiile
org4nizafionale
ale
bincii
comerciale
.......... 20
4.2.Bazc,le
organiz{nii gi funcfiondrii:
filialelor,
reprezentanfelor,
agen}iilor
..
23
5.
ORDINEA FORN{ARII
RESURSELOR
PROPRII
ALE
BANCtr
CoMERCIALE.....
29
5.
1
.
Resusele
proprfli
ale
blncii conrerciale,
importanfa
9i
tipwile
lor.
. .
.
29
5.2. Capitalul
bancat:
capitalul
aclionar,
capitalul
minim,
capitalul normativ
total..
3l
6.
ROLT]L
$I
CARACTERISTICA
PRINCIPALELOR
TIPURI
DE
RESURSE
ATRASE
DE
CATRE
BANCILE
COMERCIALE
....... 35
6.1. Caracteristica
ggneral5
a
reswselor
atase
..
35
6.2.
Operaliunile
de
depozit
ale
bdncii
....
36
6.3.Resusele
nondepozit
ale
bdncii
38
7.
STRUCTITRA
OPERATTIiNTLOR
ACTTVE
ALE BANCTT
COMERCrALE..............
43
7.1.
Esenla
qi
tipurilp
operafiunilor
active
ale bdncii
comerciale
, .....
43
7
.2.
Activitatea
gi
politica
investilionali
a
bdncii
corrprciale.
.........
46
8. ACTIVITATEA
OPERATIONALA
A
BANCII
COMERCIALE
CU
VALORILE
MOBILIARE...........
51
8.1.
Operaliunide
e{nitere
qiplasare
a
valorilor
nnbiliare
51
8.2. Eftctuarea
operpliunilor investifionale
in
valori
mobiliare
...... 60
9. ORGAI\IZAREA
OPERATTUNILOR
VALUTARE
EFECTUATE DE nANCrr,n
COMERCIALE........
...............
66
9.1. Esenla
qi
tfurilp
operafiunilor
valutare
in Republica
Moldova
..........
66
9.2.
Determinarea
cqndiliilor
de activitate
a
unitdgilor de schimb
valutar
..
69
9.3. Pozilia
valutard
deschisd
- ordinoa
de calcul
. .
, ...
73
10. LTCHTDITATEA
nANCrr
COMERCTALE
-
ORDTNEA CALCULARTT
gr
MENTTNERTT
Er
........
............. 76
10.1.
Conceptul de
lichiditate bancard
qi
de risc de lichiditate
. . . .
.
76
10.2. Reglementarep
lichiditdfii
bdncilor comerciale
ln
Republica
Moldova 78
l0.3.Rezervele
obligatorii
qi
ordinea
reglementirii
....,
82
11.
REZJLTATUL
FINANCIAR
AL BAI\CU
COMERCIALE.....
85
11.1.
Rezultatele
objinute
de
banca comerciali.
85
1
1.2.
Indicatori
de
apreciere
a
profitabilitSlii
bdncii
comerciale
. .. .... 86
11.3. Aprecierea
calitd{ii
unei
bdnci conprciale
de cdtre banca centald
.....
89
BIBLIOGRAFrE..,....
............... 91
-
7/25/2019 I.Notiunea de Institutie financiar-bancara si sistem bancar
2/41
|
,+""
spir.lu,
dr., conf.univ.,
suport
de
cur-s
,,I$lsrITUTlI FINANCTAR-BANCARI,
1.
NqT
IUIIEA
D
E
trN
SIITUT
IE
BINAN
CIAR.BAIICARA
AC
TI
VITATE
BANCARA,
SISTEM
BANCAR
1.
1.
Cate
gprii
de ins titufii
financia
r-
ba nca
re
1.2.
Rolul
institu{iilor
fin4nciar-bancare
in economie
Bib
liograJfu
recomandatd
:
1.
Grigorifn
cornelia. Activitate
bancar6.
chigindu:
cartier, 2005.
450
p.
2.
I-egea
inptituliilor
financfiare
nr.
550-KIr
dn
2r.07.1995.
Republicati
in:
Mo
Oficial
an
Republica
Moldova
nr.78-81i199
din 13.05.2011.
1.
l.Qate gorii
de ins
tit
u{ii
finan
cia
r-
ba
nca
re
Institufia
financiari
-
persoani
juridicl
ce
accepti
depozils
sau
echivalente
ale
nefansferabile
plin
nici
un insnugrent
de
plat5 gi
care
:d;ibzeazA
total
sau
parlial
aceste
penffu
a
acorda
qredite
sau
a
fice
investifii pe
propriul
cont
gi
risc.
Institt{iile financiar
bancare pot
fi
clasificate
dupd
urmdtoarele
criterii
:
1.ln
depelrdenfl de
statutpl
juridic:
tr
Inptitr{iifinanciarebancare(bdncicomerciale);
o
Inptitufii
financiarg
nebancare
(de
credit,
de
p1[1i,
societdli
de asigrnare,
socie
de
leasing
socie6fi
de
fictoring).
2.ln
dependenfi de apartenen{a
nafionall:
-
Institufii
financiare
internpfionale.
Banca
corlrerciali
este ins(itu{ia
furanciar6
care
acceptd
de la
persoane
frzice
sau
juri'Ci
depozite
sau
echivalente
ale
acestora,
transferabile
prin
diferite
instrumente
de
plati,
gi
utltzead
aceste
pijloace
total
sap
parlial
penhu
a
acorda
credite
sau a
face
investi(ii
pe propr
cont
gi
risc.
Institufia
financiard
nebpncard
este o entitate,
altra
decdt
institutiile
bancare,
desfigoari
o
activitate
de
creditaro
cu
titluprofesiona[
Ar
conditriile stabilite
de
lege.
Institutiile
financiare
nepancare,
pot
desfigura,
in
condifiile legii,
urmitoane
activitif
i
de
crcflitare
:
a)
acordare
de
credite, inclupdnd,
fird
a
se limita
la:
.
credite
de consunl
-
7/25/2019 I.Notiunea de Institutie financiar-bancara si sistem bancar
3/41
Ana
SPINU,
dr'.,
conf.univ.,
suport
de
curs
,,INSTITUTII
FInIANCIAR-BANCAR$"
.
creditg
fotecare,
.
creditg
irnobiliare,
.
microoredite,
.
finanfprca
tranzacliilor
comerciale,
.
operaliuni
de
factoringn
.
sconEltre.
b)
leasing
finarrciar;
c) emitere
de
garanlii
asufnare
de angajanrnte
de
garantare,
asumare
de angajanente
finanlare;
d)
acordaro
de
credite
cu
primire
de
bunuri
in
gaj,
respectiv
amanetare
prin
case de ama
e) ahe
forrfie
de
finantare
dp
natura
creditului.
InstitufiilQ
financiare
intepnafionale
potficlasificate
conform
urmitoarelorcriterii:
.
Scopul
ppincipal:
-
Gestionariea riscurilor
sistgmice:FMI,
BR[,
BCE;
-
Finantarea
dezvoltdrii:
Barrca
Mondiala,
BERD,
bdnci regionale
de
dezvoltare
.
Intinderg
geogralici
:
-
Caracter
global:
FMI,
Grqpul Bdncii Mondiale,
BRI
-
Caracter
regional:
BCE,
bEnci
regionale de dezvoltare
.
Inca
drarlea
in
s
iste
mul
o
ryga
niza
fiilo
r inte
rnalionale
:
-
In sistemirl
ONU:institu;iile
de
la
Bretton
Woods
(FMI,
BM)
-
IncadrulUE:
BCE BEI,
BERD
- In
cadrun
unor structuri
{e
cooperare regionala:
Banca Inter-Americand
de Dezvo
(BIAD),
Banca
Africand
de Dezvoltare
(BAFD),
Banca
Asiatici
de
Dezvoltare
(BAD),
Islamicd
de
Dezyoltare
(BID),
lanca
Carabeand
de
Dezvoltare
(BCD),
Banca
de
Dezvoltare
Consiliului Ernopei
(BDCE),
Banca
penfru
Connr
9i
Dezvohare
la
Marea
Neagra
(BDCMN)
L.2.Rolul
i ns
tituf iilo
r
fina
nc
ia r- ba nca
re
in
e
co no
mie
Activitate
bancari
reprezinti
activitatea
de atragere de
depozite
sau
alte fondu
rambursabile
de
la
public
Ai
acor{area
de
credite in
cont
propriu.
Sistemul bancareste arlsamblul
instituliilor,
relaliilor
infrasffucturilor,
tehnicilor ce
in[eraclioneazd
in
rnod
conple4
fornrl de
depozip
gi
de
a
disnibui sub
fornri
de credite, fondr:ri
cu scopul
de
a
mobiliza s
financiar-bancare.
nornn
financiare,
precum
gi
de a o
-
7/25/2019 I.Notiunea de Institutie financiar-bancara si sistem bancar
4/41
I
tur
SPINU,
dr.,
conf.univ.,
suport
de
curs,,lNsrITuTII
FINANCIAR,BANCARS"
ficilitdli,
inclusiv
sisteme
de
platr,
penfru
divergi
agenfi
economici,
financiari
sau
nefinancia
inclusiv persoanp
f:uice.
Sistemul
bancar
este
o coryponenti
a sistemului
financiar
al unei
,tJri.
Sistemul
bancar
unei
firi
crprindle:
-
cadrul
i4stitufional
-
forrnat
din
banca
centrali,
bincile
conerciale.
-
cadnul
jqridic
'
format
din
ansamblul
reglementirilor
ce
gaverneazAactivitatea
ba
Bdncile
co[nerciale
tn
joacd
un rol
destul
de
important
ffr
economie.
Astftl
ele
reprezinli:
oMijloc
dg
impbmentare
apoliticilor
monetare
ale
BNM;
r
Sistem
circulator
al
economiei
nafionale;
r SocietSli
comerciale
in dqmeniul
intermedierii
financiare.
Sistetnrul
fancar
al
Republicii Moldova
este
inpdrfit
in
dou6
niveluri.
La
primul
afl6
banca
cenffplS
(BNM),
la
cql
de-al
doilea
nivel
se afl6
bdncile
cornerciale
si
alte
financiare.
Etapele
evqluliei
sistemuluitbancar
au
fost
determinate
de
relagiile
economice
qipolitice
a
tarii
?n
diferite
pQrioade
istorice.
inte
anii 1944
-
1991
sisterrrul
bancar
al
RM fEcea
parte
din
cel al
uRSS.
In
anii
1944-1957
sistemul
bancar
avea
srructura:
-
Banca
de
stat
a
URSS;
-
casele
de economii
ale
URSS;
-
Banaa
de
Constuclii
a
URSS.
ln
urma rgformei
bancarq
din
1987
sistemul bancar
a
URSS
a
fost
structurat
At:
- Banpa
Cenhald
de
Stat;
-
Banoa
Sopiab
gi
a fondulqi
locativ;
-
Banoa Agroindustriali
gi
dre
construclii;
-
Banca de economii;
-
Banqa
de
relafii
qi cornerf
pxtern
Noul
sisterp
bancar al
RM
e$te
determinat
de
ob{inerea independenfei
RM.
Perioada
1991-1995
arepreznntatperioada
iniliaH de
organizare
a sistemului bancar
pe
noile
principii
orientate
spre
economia
de
pia 5.
S-au
descqntralizat
resursele
creditoare,
s-a
lichidat rnonopolul
bancare,
s-au
diversificat
bdncilg. Principiul
de
organuare ce std
la
autohton
este
sistpmul
clasic
de
dqui
nivele.
6
statului
in
operali
baza
sistemului ba
nivel
insti
-
7/25/2019 I.Notiunea de Institutie financiar-bancara si sistem bancar
5/41
I^
Ana
SPINU,
tlr.,
conf.univ.,
suport
de
curs
,,INSTITUTII
FTNANCIAR-BANCARS'
2,,
BANCA
NATIONAI-,4
A
ryTOLDOVEI
.
OBIECTIVUL,
ROLUL
EI
$I
PRINCIPALELE
FTINCTU
2.1.
Atribufiile
qi
funcliile
de
baza
ale
Bincii
Nafionale
a
Moldovei
2.2.
Organinrea
BIncii
Nafionale
a
Moldovei
Bib
liolyafie
recom
andat
d
:
l.Legera
cu
privire
la
Banca Nalionald
a
Moldovei
nr.
548-)ilI
dn 2L07.1995.irn:
Monitorul
o ficial
al
Repub
lica
Mo
ldo
va
rc.S
6 - 57
/ 624
d,in t2.L0.l9g
5
.
2.1.
Atribufiile
qi
funcliile
de bazd ale
Bincii
Nafionale
a
Moldovei
Banca
Nafionali
a Moldovei
(BNM)
este
banca
cenhali
a
Republicii
Moldova.
Banca
Na{ionall
es,te o
persoani
juridicd
publicd
autonoml
gi
este responsabild
fa\n
de
ltarlanrenl.
Banca
Nalionali
nu
este
stpusd
irreg;istrdrii
in
Registrul
de
stat
al infeprinderilor
qi
in
Regiritrul
de
stat
al
otiganua(iilor.
Banca
Naficrnald poate
sd
deschidd
filiale
9i
rcprezentanle
in
fard
l;i
in
sfdindtate
unde
corsiderd
nec
esar.
Atriburfiile
debari
ale BNM:
a) stab.ileqte
gi
implementeazi
politica
rnonetard
qi
valutard
in
stat;
b)
acficrneazd
ca
bancher
gi
agent
fiscal
al
statului;
c)
intcrcrneqte
analize
economice
gi
nnnetare
gi
in
baza lor
adreseazd
Guvernulu.i
propuneri,
ad;uce
rezultatele
analizelor
la
cunogtinla publicului;
d) licenfiazd,
srpravegheazA gi
reglernenteazAactivitatea
instituliilor financiare;
e)
acordd
credite
b[ncilor;
f)
supravegheazd
sistemul
de
pl51i
in
republicd
gi
ficiliteazi
funclionarea
eficienld
ia
sistemului
de
pldli
interbancare;
g)
actiteazA
ca
organ unic
de
emisiune
a
monedei nafionale;
h) stabiilegte,
prin
consultiri
cu Guvernu[
regimul
cursului
de
schimb al
nnnedei
na{ionale;
i)
plstr,eazd
gi
gestioneazdrezervele
valutare
ale
statului;
j)
in
numele
Republicii
Moldova
igi
asurni
obligafii
qi
executi
tlanzac(iile
rezultate
din
participarea
Republicii
Moldova
la activitatea
instituliilor
publice
internalionale
tn donpniul
bancar,
de credit
qi
rnonetar
in confor;mitate
cu
condifiile
acordruilor
internalionale;
k)
intocmeqtebahnlade
pldti
a
statului;
l)
efecfueazd
reglementarea
valutari
pe
teritoriul
Republicii
Moldova.
-
7/25/2019 I.Notiunea de Institutie financiar-bancara si sistem bancar
6/41
I
ana
sPiNU,
tlr.,
conf.univ.,
sup$rt
cre
curs
,,IN$TtruTIt
FINANCTAR-BANCARE"
Banca
Nafional5
a
Moldovei
este
responsabild
penfu
autorizarca,
reglenrcntarera
gi
stryravegherea
activitdlii
instituliilor
financiare.
Aceste
funclii
se
exerciti
ludnd
in
conside,rafie
Principiile
cLebazd
ale
Comitetului Basel
pentru
supravegherea
bancarl
efectivi.
Autorizafiile,
inclusiv
pentu
franzg,c[ii
cu
cote
substanfiale
din
capitalul
bdncilor,
se
elibereazd
numai
dacd
Banca
Nalic,nal[
a
Moldovei
este
pe
deplin
convinsi
cd
persoanele
a$orizate
vor
avea
o
situalie
financiari
sabil[
gi
vor activa
in
conformitate
cu
cerinlele legale
de
prudenfi,
inclusiv
cerirlele
aferente
calificdrii,
e4perienlei,
repulafiei
administratorilor
gi
proprietarilor
acestora.
Drpi
aprobarea
Legii
nr. 191-XVI
din 30.06.2006
cu privire
la
modificarea
Irgii
nr.
54i3-
)ilI
din 21.07.1995
cu
privire
la Banca
Nalional5
a
Moldovei
obiectirul
fundanrental
esre
as igr:rarea
g.i
me
n{inere
a
stab
il
it61ii
prefurilor.
Totodati,
fird
prejudicierea
ob,iectiwlui
sdu
fundamental,
Banca
Nalionald
prornoveazd
gi
men{ine
un
sistem financiar
bazatpe
principiile
pielei
gi
sprijind
politica
economicd
generald
a
statului.
PentruL
realaarea
obiectiwlui
fundamental
Banca
Nalionali
a
Moldovei
utilaeazli tt>t
spectul de
jinstrumente
indirecte
a
politicii
rnonetare
gi
valutare
disponibile, inclusiv:
vdnzreit-
cumpdrarea
HVS
gi
acordurile
REPC)
-
revers;
frcilitilile
de
lombard,
rezervele
obligatorii; r,atele
debazd
ale BNM,
emiterea
Certificatelor
BdnciiNafionale,
acceptarea
depozitelor
de
la
bdnai
gi
altele.
Banca
Nafionald
a Moldovei
menfine
regimul
cursului
de
schimb valutar flotarrt
gi
stabileqte
cursul
oficial al
leului
npldovenesc
in
raport
cu
dolarul
SUA in
baza cwsurilor
valutare
preponderente
pe
piala
valutard interni.
Din anul
1992 Republica
Moldova
a devenit membru
al
Fondului
Monetar
InternalrLonal
(FMI),
asunndndu-gi
obligaliunea sii
prezinte
sistematic c6fte
FMI
infornr,afii
despre
evolulria
economiei
nafionale,
prinne
care
qi
documentele
statistice aferente sectorului extern
inbara kgii
cu
privire
la Barpa
Nalionald
a
Moldovei, Direcfia
Balanla
de
Pl[ i
a
ENIvI
ehboreazA
Ilalanfa
de
Plifi,
care
este
un cont
macroeconomic
ce
rezuni
in
mod
sisternatizat
fanzac{iile rezident
nerezident,
pent'u
o
anumitd
perioadd
de
timp.
Conlucrarea
cu organele
statului.
Banca Nalionali
conlucreazd cu
Guvernul
in
reali:rarea
obiectivelor
sale
$i,
conform
preznnti
legi, intreprinde
acfiunile
necesare
pentru
a
realiza
o astfi:l
de
conlucrare.
Banca Nafionali furnizpazd organelor economice
gi
financiare ale
Guvernului,
la
cererea
acestora,
inlbrrnalii
referitoare la
piroblemele
rnonetare
qi
financiare. Organele
men{ionatr:, Jla
-
7/25/2019 I.Notiunea de Institutie financiar-bancara si sistem bancar
7/41
t^
I
Ana
SPINU,
tlr.,
ccnf.univ.,
suport
cle
curs
,,INsriruTII
FTNANCIAR-BANCA$.X"
rdndul
lor,
frrnizeazA
Bdncii
Nafionale,
la
cererea
ei,
inforrnalii
referitoare
la
problenrele
macroeconomice,
mo netare
sau
filanciare.
Orice
proiect
de
act
normativ
al
autoritililor publice
care
privegte
donreniile
in
care
Banca
NalionalS
are
ahibulii
va
fi
adoptat
drryd
ce,
in prealabil
s-a
solicitat
avizttl
Bdncii
Nationale.
Avizul
va
fi
hansmis
in
termen
de
cel
mult
30
de
zile
de la
solicitare.
Conturile.
Banca
Nalionali poate
sd
deschidd
conturi
in
registele
sale numai
in numele
statului
qi
al
organelor
statului,
bdrrcilor
licentiate
de Banca
Nafionali,
blncilor
in
proces
dle
lichidare,
Fondului
de
garantare
a
depozitelor
in sistemul
bancar, persoanei
juridice
care
definie
licenfa penffu
activitate
de
depozitarr
cenffal
de
valori rnobiliare
ca
activitate
debazA,
bancikrr
centale
ale
statelor
shdine
gi
institu4iilor
financiare
publice
internalionale.
Banca
Nafionali
nu
deschide
conttri
administrafiei pr:blice
locale,
intreprinderilor, inclusiv
celor de
stat.
Aplicarea
secheshului,
smpendarea
operaliunilor
sau aplicarea
altor
misuri
de asigurare
asrPra
mijloacelor
bdnegti
aflate in
conturile
bdncilor
deschise
la
Banca
Nationald
nu
se admLt.
2.2.
Organizarca
Bincii
Nafonale
a
Moldovei
Banca
Nafionald
este formatd
clin
departamente,
direclii,
servicii
gi
alte
subdiviziuni
gi
este
condusl
de
Consiliul
de administralier.
Consiliul
de
adminishalie
este
alcdtuit
din
cinci
membri:
-
Guvernatorul
Bdnc
ii Naf io
nale
-
pregedinte
le
Co
ns
iliulu
i;
-
primul-viceguvernator
al
Bdncii
Nalionale
-
vicepregedinte
al Consiliului;
-
tei
viceguvernatori
ai Bincii Nalionale.
Guvernatorul
Bincii
Nalionale
se
numeqte
de
Parlanpnt,
b
propunerea
Pregedinrrelui
Parlanpntului.
Primul-viceguvernator gi
vice6;uvernatorii
Bincii
Nalionale
sunt
numili de Parlament,
la
propunerea
Guvernatorului
B[ncii
Nalionale.
Un
candidat
poate
fi
propus
Parlamentului pentru
numke,
in
caz de
respingere,
nu
mai
mult
de
doud ori
Candidali
la funcfia
de mernbm
al
Consiliului
de
adminisfafie
pot
fi
persoanele
care ilelin
cetSlenia Republicii
Moldova, au
domiciliul
in
1ax6,
au
reputalie
ireprogabil6
gi
o
experienlii de
muncd
de 10
ani in domeniul financier
gi
nnnetar
gipentru
numirea
in
funclie
nu
au obstacolrlle.
Membrii
Consiliului
de
adminisfalie
se
numesc pe
termen
de 7
ani
cu condilia
ca
pe'
cilit
posibil
e4pirarea
termenului
fieciruia
sd fie
repartizati
uniform
pe parcursul perioadei
de
7 anl
-
7/25/2019 I.Notiunea de Institutie financiar-bancara si sistem bancar
8/41
[^
I
Ana
spINU,
dr.,
ccnf.univ.,
surport
de
curs
,,TNSTITUTII
FTruANCIAX.-BANCARE"
Mandatul
membrilor
Corrsiliului
poate
fi
reinnoit
cu
condilia
ca
ei
sd
nu
aibd
pentu
numire
in
funcfie
obstacolele.
Pe
durata
rnandatului
membriii
Consiliului
de
administalie
nu
au
dreptul
sI
fic[
partr:
d1n
parti'Ce
sau
din
formaliuni
social-politice,
si
desfigoare
activitEpi
cu caracter
politic
or:i
si
participe
la
ele,
sd
frcd
agrtalie
electorald
in
favoarea
unui
partid
sau
a
unei
formafiuni
social-
politice.
Membrii
Consiliului
de
administrafie
delin
functii de
demnitate
pubtici
prin
numire gi
s,e
sWun
prevederilor
aplicabile
ale
legiislaliei
cu
privire
la
statutul
persoanelor
care
exerciti
functii
de demnitate
public[.
La incadrarea
in
serviciu
gi
ulterior
in
fiecare
an,
membrii
Consiliului
de administralie
sunt
obligafi
sI
depuni, in
condiliile
legii,
declarafie
cu
privire
la
venituri
gi
proprietate.
Membrii
Consiliului
de
adminishafie
nu
pot
fi refinu
arestali
ori
tragi la
rdspundere
administrativd
sau
penald
decdt
la
deciziaprocurorului
General.
Competenfele
GuvernatoruluLi.
Guvernatorul
este responsabil
de formularea
inifiatir,elor
in
dorneniul
politicii
monetare
gi
valutare
pentu
a
frprezentate
Consiliului
de
administrafie qri
de
executarea
1or.
Guvernatorul
organizeazil
qi
conduce
activitatea
Bdncii
Nalionale,
activeazd,
frr6
procur6,
in
numele
acesteia,
o
reprezintd
in
relafiile
cu orice
persoani
juridicd
sau
fiz.icd
atitt in
Republica
Moldova,
cdt
gi
in
afura
e\ emite
ordine
9i
dispozilii
obligatorii
pentru
salarialii
Binciii
Nalionale,
controleazd
executarea
lor,
semneazA,
d,kect
sau
prin
persoane
imputernicite
de: eJl
acordr:rile
gi
alte
acte
incheiate
de
Banca
Nalionald.
inputernicirile
ce
nu
lin
de
cornpetenja
Consiliului
de administralie
revin
Guvernatonilui.
in
cazul
absenlei
Guvernatorului
sau
in cazul
imposbilitdfii
de
a-gi tndeplini
atribugiile,
acesta
va
fi
suplinit
de
primul-viceguvernator,
iar
in
lipsa
ultimului
-
de
unul dintre viceguvernartorl
Guvernatorul
poate
transmite
unele imputerniciri
ale
sale
prim-viceguvernatorului,,
viceguvernatorilor qi
conducdtorilor
de
subdiviziuni
ale
Bincii Nafionale.
Atribufiile
Consiliului
de
adrninistrafie.
Consiliul
de administralie
stabilegte
rnodul
drt
funcfionare
a Bdncii
Nafionale.
in
exercilarea
ahibuliilor
sale
Consiliul
de
administafie
examtneazd
rapoarte privind
situalia
economicd
qi
rnonetard
a
statului.
in acest
scotr)
vicepregedintele
Consiliului
asiguri
prezentarea
periodici
a rapoartelor
de
cdtre
departanrente,
direclii
qi
secfii
cu
privire
la:
a)
administoarea
gi
executarea
operafiunilor
Bdncii
Nafionale;
b) rcaluare
a
g
i
re
gle
me
ntarea
p
o
lit ic ii
mo ne tare
;
c) starea
sistemului
financiar,
inclusiv
a
bdncilor;
10
-
7/25/2019 I.Notiunea de Institutie financiar-bancara si sistem bancar
9/41
T
I
ena
splruu,
tlr.n
conf"univ.,
suport
tle
curs,,tNsrl?uTII
FINANCIAR-BA:\trCAR$,
d)
situafia
piefei
financiare qi
valutare;
e)
alte
rapoarte,
la
deciziaConsiliului.
consiliul
de
adminisfafie
are
wmdtoarele
imputerniciri:
a)
stabileqte
politica
nronetard
in
stal
inclusiv
limitele
ratelor
dobAnzii
la inskumentele
politicii
monetare,
condiliile
de
acordare
a
crediteloa
tipul
gi
nivelul
rezervelor
pe
car:e
institt4iile
finanoiare
sunt
obligate
sd le
lini
la
Banca
Nalionala;
b) stabileqte
politica
valutard
1m
stal
inclusiv
metoda
de
determinare
a cursului
oficial
ill
leului
moldovenesc
fifn
de
valutele
strdine;
c)
adopti
actele
normative
de
apricare
generalr
ale Bdncii
Nalionale;
d)
aprobd
rapoartele
gi
reconrandirile
ce
wmeazA
a
fr
preznntate
de Banca
Nafional6
Parlanpntului
g
i
Guvernului;
e) adoptd
decizii
cu
privire
la
participarea
Bdncii
Nalionale
la
organinliile
internalionale;
f)
stabileqte
valoarea
nominald,
designul
bancnotelor gi
rnonedelor
metalice.
nndul
de
punere
fu
gi
condi{iile
de reffagere
a lor
din
circulafie;
g)
aprobd
cu
votul
a
cel
pulin
2/3
dn
rnembrii
Consiliului prezenli
la
qedinli
fiecare
acordare
de credit
sau
folosirea
altor
instrurnente
financiare
in
favoarea
unei
bdnci
sau
irstituliii
financiare;
h)
decide
asrpra
modului
de eliberare
a licenlelor,
autorizaliilor, permisiunilor,
aprob6rilor,
prevdzute
de Legea
institufiilor
finanoiare;
i)
examineazi,
drryd
caq
rezttl.ltatele
controalelor
efectuate
la
bdnci
gi
unitili
de
schimb
valutar,
adopti
ho
tirArile
a ferente
ace
stora
;
i)
imnteazd'
prop
uneri
v
izdnd
rnaj
orare a
cap ita lului
B6nc
ii
Nalio
na
le
;
k) aprobi
rapoartele
anuale
gi
sJitua{iile
financiare
ale
Bdncii
Nalionale;
l)
hotdriqte
asrpra
emiterii
creanfelor
Bdncii
Nalionale,
volumului
gi
condiliilor
de
emiterg
a lor;
m)
determind
carc creanfe sunt
acceptabile pentru
investiliile
Bincii
Nalionale;
n)
aprobd
Statutul Bdncii
Nafiornale
gi
determind
modalitSlile
de administrare
gi
funcfiorun:
a
Bdncii
Nationale;
o) determind
stuuctura
Bdncii
Nafionale;
p)
determini
modalitilile qi
condigiile
de
angajare
a
personalului
Bdncii
Na{ionale;
11.
-
7/25/2019 I.Notiunea de Institutie financiar-bancara si sistem bancar
10/41
t^
I
Ana
SPINU,
dr.,
conf.univ.,
suport
de
curs
,,INSTITUTII
FaNANCIAR-$ANCARI"
r) inftnleaza
qi
lichideazd
filiale
gi
reprezentanle
ale
Bdncii Nafionale;
s) aprobd
devizul
de
cheltuieli
al Bdncii
Nalionale.
$edin{ele
Consilirilui
de
administrafie sint
prezidate
de
guvernator,
nr in lipsa
acesturia
de
primul-viceguvernator.
$edinfele
Corsiliului
de
administrafie
se convoacd
de
Guvernakrr
cel
pulin
o
dati
pe
1un5.
$edinfele
pot
fi
convocate
gi
la
cererea
in
scris
a
3 membri
ai
Consiliului.
Decizia
privind
convocarea
gedinlelor
Corsiliului
de
administralie
se
comunic5
tutunor
membrilor
lui
eu cel
pulin
5 zlle
lucrdtoare
inainte
cu
exceplia
situaliilor
de wgenf6,
cdnd
gedinlele
pot
fi
convocate
urgent.
lbtodatE
se aduce
la
cunogtinla
membrilor
Consiliului
data,
locul
inffunirii
gi
ordine a
de
zL
Fiecare
rnembru
al
Consiliultui
de administualie
are
dreptul la
un
vot.
$edinla
este
deliberativd
dacd
b
ea sunt preznnli
mai mult
de
jurnitate
din
membrii
activi ai
Consiliultri,
inc lus
iv
Guvernato
rul
sau
p
rimul-
vice
guvernator.
Auditttl intern
Banca
Nafior:rald
are
un
organ de audit intern
constituit
din
speciatiqti
cle
inaftI
calificare,
cu
experienli
de
rnuncd
in
dorneniul
contabilitilii,
finanlelor
gi
tehnologiilor
informalionale
care este condus
de confolorul
generaL
Contolorul
general
al
Bdncii
Nalionale
se
numegte
de Consiliul de administafie
pe
rm
ternnn de 5 ani. Candidatul
la
aceastd
funclie trebuie
sd
fie
cetilean al
Republicii
Moldova
gi
sd
nu
aibi
pentru
numire
obstacolele
ardtate
la
articolul2T.
Confolorul
general
poate
fi
numit
pe
un
nou
ternEn
Confrolorul
general
se elibereaz[
din
funcfie
prin
decizia
Consiliului de
administra :ie
in
nrma depistdrii obstacolelor
aritate
la articolul
27. Conttolorul
general poate
sd demisioneire
eu
condilia
notificirii
Guvernatorului
Bdncii
Nafionale
cutrei
luni
inainte.
Confrolorul
general
in comun
r;u
exper{ii organului
de
audit
intern:
a) stabilesc
procedurile
de audit intern;
b)
examineazA
gi
evalueazi
procesele
de
activitate,
inclusiv
calitatea
metodelor de
control
qi
de
gestiune
a
riscurilor,
sistemele informatice
utilizate,
examineazd,
alte
subiecte,
in
sc;opul
asiguirii respectdrii cerinlelor
legisltaliei in vigoare
gi
ale
norrrnlor
interne;
c)
examineazd
corcctitudinea
registrelor
gi
procedurilor
contabile,
verificd situaliile
fmanciare
gi
documentele
relevante, confirmdnd
aceasta
printr-un
aviz;
d)
prezintd
Consiliului
de adnrLinisfatie
rapoarte
gi
recomanddri
reniltate
din
activitatea
de
audit.
72
-
7/25/2019 I.Notiunea de Institutie financiar-bancara si sistem bancar
11/41
E
I
ana
spiruu,
tlr.,
conf.u*iv.,
suport
de
cur.s
,,INSTETUTII FTNANCIAR-8ANCARE"
3.
BAZELE
oRGANrzAnu
gt
Fuf[cTIoNAR[
BANcrr
coMERcTALE
3.1.
Organizarca
qi
conducerea
blncii
comerciale
3.2.
Ordinea
autorizlrii,
reorganizirii
gi
lichidirii
bincii
comerciale
Bib
lio
grafia
r
e
c om
andat
d :
1.
Grigorild
cornelia. Activitaterbancard.
chigindu:
cartier,
2005.450
p.
2.
Legea
cu
privire
la
Banca
Nalionald
a
Moldovei
nr.
548-)OII
dn
21.07.1995.
in:
Monitorul
o
fic
ial
al
Rep
ub lic ii
Mo ldo
va
nr.5
6
-
5j
/ 624
dn
12.10.
1
995.
3.
Le,gea
institufiilor
financiar,e
nr.
550-XIII
din
21.07.1995.
in:
Monitorul
Oficial
al
Republicii
Moldova
nr.78-
8 1/1
99
din
1
3.05.20
1
1.
4.
I-egeaprivind
societilile
pe
a,c{iuni
nr.
I
134-XtrI
dn2
aprilie
1997
.
in: Monitorul
Oficial
alRepubliciiMoldova
nr.
38-39
d:rr.t}
iunie
1997.
5.
Regulamentul
BNM
cu
privire
la-
contopirea
sau
absorblia
bdncilor
din
Republica
Moldova
23.08.2012,
HCA
m.l9l.
in:
Monitorul
Oficial
al
Republicii
Moldova
nr.23'l
-
241
dlr;r16.11.2012.
3.1.
Organizarea
gi
conducerea
b[ncii
comerciale
Banca
este
institu{ia
financiard
ce-Si
axeazA
activitatea
pe
afagerea
depozitelor
gi
acordarea
de
credite,
acceptarea
de
depuneri
de
la populatie,
firme
sau
alte
bdnci,
operafiurri
valutare
pentu
persoanele
fizice
gi
jwidice,
plasamentul
fondurilor,
finanlarea
sc.himbuLrilor
conerciale.
Conform
kgii
cu
privire
la
instituliile
frnanciare, noliunea
de
banci
este
tratati
in
felul
urrnitor:
"Banca
este
o institul;ie
financiard
care ahage
de
la
perso
ane f:zice
sau
juridic,e
depozite
sau
echivalente
ale
acestojfa,
transferabile prin
diferite
instrumente
de
plati, gi
car:e
utilizeazA
aceste
mijloace
integral
sau
par{ial
pentu
a
acorda
credite
sau a face investilJi
pe
propriul
cont
qi
risc".
O
B.Com
poate
furniza
un
gir
de
servicii:
pdsfarea
depozitelor,
acordarera
creditelor, efectuarea
operaliunilor
de
schimb
valutar,
a
operaliunilor
de
plafi
irr
nunrcrar
clienfilor, decontdri nafionale gi
interrnalionale,
emiterea instrumentelor
de
plati
etc.
Denunrirera
de
bancd
corrprciald
provine
de
la activitatea
sd comerciala:cunpdrd
gi
vinde
resurse.
O
bancd
"cun4rdrd"
bani,
prin
atragerea
depozitelor
clienfilor. Prelul
penftu
banii
atragi
sub
formri
de
depozite
corstituie dobdnda
pe
care
o
plitegte
banca
clienlilor. in RM
funclionarea
B.Com
este
reglementat6
in
princ[al
prin
Legea
instituliilor
financiare.
Obiectivul
respectivei legi
consti
ih
protejarea
intereselor
deponenlilor,pilskarea
secretului
depozitelor,
neadmiterea
riscului
excesiv
in
sistemul financiar,
promovarea
unui
sector financiar
influent
qi
competitiv
acliunii
fo4elor
de
pialn
in
prestarea
serviciilor
financiale.
Stuctura
organizatorici
a
bdncii comerciale
se
determind
prin
urmdtoarele:
13
-
7/25/2019 I.Notiunea de Institutie financiar-bancara si sistem bancar
12/41
E
I
*u
spiluu,
dr.,
e onf.u*iv.,
suport
de
curu
,,INSTITUTII
FIF{ANCIAR,BANCARE"
l.Stabilirpa
ory?nelor
dg
condupere.
Organele
de conducere
sunt
stabilite
prin
sftrtutul
bdncii
conrerciale gi
eventualele
rnoriificdri
in
structura
acestora
trebuie
consemnate
si
in
s&rtutul
bancii.
2.Aprobarea
competentelor
organelor
de
conducere.
Conpeten{a
orqanelo.r rJe
conducere
este
stabiliti prin
lege
gi
este
consemnatd
in
statut.
Pentu
fiecare persoand
numjti
in
funcfia
de
adminisffator
sunt stabilite
competenlele
9i
obligaliile
funcliei
definute.
3.Nivelul
de
rcsponsabilitate
in
efectuarea
operafiunilor.
Fiecare
sfuctur[
organizaioriod,
rdspunde
de tmputernicirile
stipulate
in
statut.
in
canil incdlcdrii
normelor,
persoanele
respe,lti\/e
sunt
tase Ia
rdspundere.
In
calitate
de
administratori
ai
bincii
pot
fi:
l.Membrii Consiliului
b6ncii
gi
ai
Comisiei
de cenzori;
2.Pregedintele,
vicepregedinfii,
contabilul-gef precum
qi
organului
executiv;
3.Directorul
filialei
sau
conducdtorul
ahui
sediu
secund,
inputernicit
si incheie
acte
juridice
in
numele
bdncii;
In
scopul
desfrgudrii
activitilii
bancare rentabile,
precum
deponen{ilor,
administra,torii
bincii,
ffebuie
sd
aibd
studii
universitare in
dorneniul
economic-financiar.
sd
nu
afud antececlente
penale.
Fiecare
Bancd
Cornerciald are
urrndtoarele
organe
de administrare:
l.organul
supremde
conducere
-
Adunarea
general[
a aclionarilor
2.organul
de
conducere
-
Corsiliul
bdncii;
3.organul
de confol
-
Comisia de cenzori;
4.organul
executiv.
Adunarea generali
a acfionarilor
este
organul suprem
de conducere
al
bincii
cu nrl
deliberativ.
Aceasta reznlvd
problerre
le
generale
privind
activitatea
bincii. Adunarea
generalld
este
reprezentati
de
tofi
aclionarii
blincii
gi
la
ea
participd
repreznntanlii
persoanelor
juridice,
ai
statului, gi
persoane
fizice
defindtoare
de
actiuni. Banca
convoacd
o
dati
pe an
Adurarera
Generala a
aclionarilor,
indiferent
de alte aduniri Perioada
de
convocare a Adunirii
generalle
anuale
nu
kebuie
si
depdgeascd
llj
luni.
Adundrile
convocate
in
afura
de
cea
anuali,
sunt
extraordinare.
Adun[rile extraordinare
sunt
convocate
de cdtre Consiliul
bdncii, Comisia dle
cenznrisau
aclionarii
care delin
celpuy:rl'l0%
din
acliunile
cudrept de
vot.
De corrpetenfa
Adunirii
generule
a
aclionarilor
este:
I . aprobarea
g
i
e
ft
c
tuare
a rnod i.ficlrilor
s
tatutului
bdnc ii;
2.aprobarea
regulamentelor
interne
ale
Consiliului bdncii
gi
ale
Comisiei
de cenrcri,
a
L4
-
7/25/2019 I.Notiunea de Institutie financiar-bancara si sistem bancar
13/41
I^
I
Ana
SPINU,
dr.,
ccnf.univ.,
suport
tle
curs
,,INSTITUTII F'rNAtsctrAn-BANCARH"
imputernicirilor
lor;
3.
determinare
a
g
i
modifi
carea
nrbrimii
c
ap italului
s
tatutar;
4.determinarea
numdrului,
tipurlui
gi
valorii
nominale
a
acliunilor
emise
de
bancd:
5.determinare
a
structurii
o
r
gania,torice
a
bdnc
ii;
6.determinarea
direcfiilor principale
de
activitate
ale
b6nci
7.
extinderea
refe
le
i
bancarc
;
8.
adoptarea
dec
iziei
privind
d istrib
uirea pro
fi
tulu
i
;
9.
adoptarea
dec tzie
i privind
inc
hide
rea
bdnc
ii;
Consiliul
bincii
este
organul
de
conducere
al bdncii
in
intervalul
dintre
Adundrile
generale
gi
este
responsabil
cu
privire
la
activitatea
efectuati
in
fala
Adunirii
generale
a
acfionrarilor.
Consiliul
bincii
este ales
de cdtre Adunarea generah
a
aclionarilor
gi este
forrnat
dinn-un
numiir
impar
de
rnembri,
cel pulin
hei.
Membrii
Consiliului
sunt
alegi
pe
un
termen
de
p6n6
la
4 ant
Adunarea
general5
a
aclionarilor
poate
fixa remun
erarea
membrilor
Consiliului.
Menobrii
Consiliului
blncii
sunt
aclionari
sau repreznntanli
ai
actionarilor
bdncii
qi
trebuie
sd
aib6
o
e>r-
perienld
de munci
in
posturi
de
qonducere
in
sfera
de
activitate
economicd gi
financiarti.
$edinfele
ordinare
ale
Consiliului
bdncii
sunt
convocate
o
dati
pe
trimest.:,
iar
cele
exfraordinare
la necesilate,
fiind
convocate
de
cdtre
acfionarii
ce
delin
mai
mult
de
10%
din
actiunile
cu
drept
de vot,
pregedintele
bdncii
sau
comisia
de
cenzori.
Principalele
atribu{ii
al,e
Consiliului
bdncii
sunt:
'determin[
structura
organizatoricS,
imputernicirile
gi
funcfiile,
competenlele
organ,uluri
executiv;
'determind
conpetenfele
administratorilor
departamentelor
qi
funclionarilor
bancari;
'alege
pregedintele
gi
vicepreqedintele
bincii
gi
strabileqte
imputernicirile
lor;
'aprobi
acordarea
creditelor
de
conso(iu,
creditelor
"mari",
creditelor
acordate
persoanelor
afiliate
qi
funcfionarilor
bdncii;
'ia decizii
privind
emiterea
valorilor
mobiliare srplimentare (volumul,
valoarea
nominal);
'convoacd
gedinlele
extraordinare
ale
Adundrii
generale
a
ac{ionarilor.
Comisia
de
cenzori
(sau
de
re'vizie)
este
organul
de
control
intern
albdncii.
Adunarea
generall
a
aclionarilor
numegte
membrii
Comisiei
de
cenzori intr-un
numdr
impar (cel pufin
3
membri) pe
o
perioadd
de
pdni
la 4
anl in
funclia
de rrpmbru
al
Comisiei
de
cenzsri poate
fi
ales
un acfionar
al
b,Incii sau
o
persoani
neaclionard,
fiind
angajatd
in
scopul
contolului.
Membrii
Comisiei
de
cenrcri
hebuie
si
arbi
experienld
de
muncd
in
donre:niul
evidenlei
"onlaf
ile
gi
de control
gi
actele normative
bancare.
Comisia
de cenzori
are
urrndtoarek:
L)
-
7/25/2019 I.Notiunea de Institutie financiar-bancara si sistem bancar
14/41
[
.ana
SpiruU,
dr.,
ccnf.u*iv.,
sup*rt tle
curs
,,INSTITUTII
FINANCIAA-BANCARS"
T
imputerniciri:
Lstabilegte
pentru
bancd
procedwa
de eviden [
gi
de confrol contabil
in terrpiLul
regulamentelor
B[ncii
Nafionale,
srpravegheazi
respectarca
lor,
controleazd
conturile
qi
documentele
bdncii;
2.confroleazA respectarea
legilor
$i
a
regulamentelor
aplicabile
bdncii
gi
prezirLti
Consiliului bincii
rapoartele
respective
;
De competenla
organului
exe,cutiv
sunt toate
chestiunile
de conducere
a
activitdlii
clnerrte
a
societ6 ii, cu exceplia
problemelor
ce sunt de corrpetenta
Adundrii
generale
a
ac{ionarilor sau
ale Consiliului
bdncii. Organul e>cecutiv
al bdncii
asiguri
indeplinirea
hotirArilor
Adundrii
generale,
a deciziilor Consiliului
bdnci
qi
se
subordoneazd aceslora.
Organul executiv al
bincii
poarte
fi
organuat
sub
doud
forme:
l.unipersonal
-
pregedinte
(director
general)
al bdncii;
2.cobg:r'l- comitet
de conducore/de
direcfie.
Membrii
organului
executiv
sunt alegi
de Consiliul
bincii.
Organul
executiv
este
ales
per
o
perioadd
de 4 ani,
prezentdnd
relzultatele
financiare
anuale
ale bdncii
Adundrii
generale
a
acfionarilor.
$edinlele
ordinare
ale
Comitetului
de conducere
au
loc
cel
pulin
o dati
in
doui.
luni,
iar cele e6raordinare,la
necesitate.
Organul
executiv
se
ocupd
cu
gestionarea activitilii
bincii
conprciale
in
conformitate
cu
legislafia
in vigoare
gi
cu
normele
gi
ordinele
elaborate
de
Adunarea
generald
a
actionarilor
gi
de
Consiliul
bdncii
Preqedintele
bincii
r[spunde
de
desfigr:rarea
in condilii
optime
gi
cit
rnai
profitabile
a
intregii
activitdli
a
bdncii.
Vicepregedinfii
coordoneazd
qi
confoleazi
direcliile
din cenhald,
filiale,
agenlii
sau
reprezentanle
cale le-au
fost
repartizate,
iau mdsuri
gi
rdspund de
activitatea
acestora.
Pregedintele
qi
vicepreqedinlii,
plecum
gi
a[i
membri
ai organului
executiv
al
blncii
trebuie
si delini
studii
superioare
in donreniul
economico-frnanciar
gi
minimum
,cinci
ani
experien{5
de
muncd
in
sectorul
financiar-bancar.
Directorii
departanrentelor
din
centald
(frliald)
organizeazl
gi
rdspund
de
intreaga
activitate
a
departamentului
pe
care
il
conduc,
in
conformitate
cu
normele,
regulamentele,
ordinerle,
insfucfiunile
gi
hotirarile
organekrr
de
conducere
ale bdncii;
rdspund
de
folosirea
ralionalii
a
forlei de
muncd,
de
calitatea
muncii,
de
disciplina
gi
comportanentul
salariafilor.
Direrctorul
filialei
sau conducitorul
altei
unritlfi
bancare
secundare
otganizsazA
qi
rlspund
de
intreaga
activitate
a
unitilii
subordonate.
Acesta
trebuie
si
aibd
studii
universitare
in
dorrprriul
economico-
financnr
gi
minimum
trei
ani
de
experienli
de
munci
in
sistemul
financiar-bancar.
Menrbrii
acestor
comitete
sgnt
alegi
de
c6tre
Consiliul
bdncii
gi
imputernicirile
1or
sunt
stlbilite
in
statgtul
aprobat
de
Adunarea
generald
a
aclionarilor.
Asemenea
comitete
pot
fi:
Comite'tul
de
1.6
-
7/25/2019 I.Notiunea de Institutie financiar-bancara si sistem bancar
15/41
Ana
SPINU,
dr.,
conf.univ.,
suport
de
curs
,,INsrtrTUTl[
Fgl{ANCIAR-BAhlcqRa"
adminisfiare
a
activelor
gi
pasivelor,
Comitetul
de
credit,
Comitetul
de
gestionare
a riscurilor
et,c.
3.2.
Ordinea
autorizirii
9i
lichidirii
bincii conrerciale
In
RM
Bdncile
Comerciale
sunt
organuate
cu
statut
de
societEfi
pe
acliuni
conifor.m
legislaliei
referitoare
la
societ5lile
pe
acfiuni.
BNM
este
investitd
cu
dreptul
exclusiv
cle
a
elibera
autorizalii
Bdncilor
Comerciale.
Ea.
are
dreptul
de a
stabili
gi
de
a
modifica
capitalul
rrLinim
reglementat
pentu
bdncile
care
se
infiin{eaz[
gi
cota rnaximd
a fiecdrui
acfionar.
BNM
a
stabilit
capitalul
minim
necesar
in
valoare
de
100
milioane
lei.
Pentru
a
obfine
o
autoriza{ie
bancard,
fondatorii
solicitanli
depun
la BNM
o cerere,
anex6nd
un
set de
documente.
Documerrtele,
inclusiv
cererea,
se
perfecteazd
in
limba
oficiald
a Republicii
Moldova.
Acest
set confine
urr-
mdtoare le
documente
g
i
informaf
ii:
'Cererea
se
intocmegte
de
c6tre fondatorii
bdncii
gi
se
prezinti
Guvernatorului
IINIM
?mpreund
cu
setul
de
documente.
'Procesul,verbal
aladundrii
de
constituire
a
fondatorilor
privind
organizarcablncii,
la care
participi
in
mod
obligatoriu
guverna.torul
BNM,
include
nunple
aclionarilor
preznn[ila
adrmare
gi
numele
celor
invitafi
Ordinea
de zi a
adundrii
trebuie sd
crprind[
infornrralii
cu
privire
la
organizarea
bdncii;
cu
privire
la
miirimea
capitalului
ce
se
preconizBazA
de subscris,
nundnrl
valoarea
qi
tipul actiunilor
preconizate
penfu
emisiune.
'Statulul
se
prezintd
in tuei exenplare,
fiind
aprobat
de
Adunarea
de
constituire
a
acfionarilor
gi
semnat de
Pregedintele
Consiliului bincii.
Statutul
se elaboreaz6
conform
nrodelului
stabilit de BNM
qi
con .ine
informalii
despre:
titulatura
qi
adresa
juridicd
a biincii;
fornn
juridici
de
organizare;
capitalul
bdncii,
valorile
mobiliare
ale
bdncii; drepturile
qi
obligaliile ac{ionarilor; nndul de
majorare
sau de reducere
a capitalului
statutar; operaliunile
bdncii;structwa organiatoricd
a bdncii;
secretul
comercial
gi
obligaliunile
fiduciare;
incetarea
activitilii b[ncii.
.
Regulamentele
interne
sunt
aprobate
de
Consiliul bdncii
?n
conformitate
cu
statutul
bdncii
gi
stabilesc: structura
organizatorir;d
gi
funcliile
bincii,
rnodul
de
formare
gi
competenla
organelor
de
administrare
gi
de control funcliile unitSlilor din
sffuctura
bincii, ale
administratorilor
g
i
ale funclionarilc,r bdncii.
.Contractul
de constituire
privnd
organizarea
bdncii reflecti
caracterul
bincii,
indir:6
mdrimea
capitalului
ce
se
precon'.'ueazd
a
fr v6rsat,
tipurile de
acfiuni; conline datele de
identificare
ale tutrnor
aclionarilotfondatori
cu indicarea cotei
de
participare,
anunfatld
in
procente
gi
in
bani
Confactul
de
constituire
trebuie
sd
fie
autentificat notarial
gi
semnat
de
toli
17
-
7/25/2019 I.Notiunea de Institutie financiar-bancara si sistem bancar
16/41
I
I
nna
splrou,
rir.,
conf.univ.,
suport
de
curs,,INSTITUTII
FgNAIgcIAR-BAl,trcARg"
ac{ionarii
blncii.
'Business'iplanulpeprimii
trei
ani
de
activitate permite
BNM sd
sesizeze
obiectivele
banoii
gi
viitoare
le
operafiuni
efectuate.
'Informafii
arrple
despre
persoanele
fizice
sau
juridice
care inten iorrcad,
sd
detinl
10%
sau
mai
mult
ditrr
acfiunile
cu
drept
de
bdncii.
'Informafii
privind
experienfa
administatorilor
bdncii, activitatea
profesionala
in ultinLii
10
ani
(figa
personah,
declaralia
despre
venituri).
Administatorii
bancii
sunt
rrprnbrii
Consiliului
bdncii,
ai
comisiei
de cerrzori,
preqedintele
bincii,
vicepregedintele,
contabil.
In termen
de
3
luni
de la
datra
depunerii
cererii
BNM
o aprobd
preliminar
sau
o
respingg,
comunicdnd
in
Ecris
solicitantului
decizia
luat6,
Refuzulde
a
elibera
o
autorizatie
trebuie
sI
fie
nptivat. BNM
acordd
preliminar
aftorlz:;lir-
de
activitate
pe
o
perioadd
de un
an
Aprobdrrd
preliminar
cere[ea
BNM,
stabilegte
urnrdtoarele
cerin{e
fr 6
de
bancd
pentru
acorclarea
autorizaliei:
'depunerep
capitalului
inifial,
care
nu
trebuie
sd
fie
nr,ai
mic
decdt
cel
minim
necesar:
.
angajar
e4de
sp ec ia liq
ti;
.incheiere4
unui
contract
cu
o
ljrmd
de
audit;
'inchirierep
sau
currpdrarea
de
echipamente
pentru
efectuarea
operaliunilor
bancare
r;i
cle
edifrcii
bancare.
Cererea
dp
eliberare
a
licenfe{ pentuu
fiLalele
gi
sucursalele
unei
bdnci
strdine
se
depurLe
de
c6ffe
aceasta
[n
modul
stabilit
prin
regulamentele
BNM.
in
termen
de
3 luni
de
la
data
prlnirii
cererii,
BNM
o
aprobd
preliminar
sau
o
respinge,
aducdnd
in
scris
la cunogtinJa
solicitantuhri
declz;ia
sa.
Refugul
de
a
elibera licenJi
trebuie
sd
fie rmtivat.
Ca
nrotiv
de respingere
a cererii
poate
servi
gi
faptul
ci informalia
deprnd
este
insuficientd.
Banca
Na [onald
elibereazi licen 6
numai
dacd
este
pe
deplin
convinsd
cd:
a)
banca sg
va
conforma
condiliilor
prezentei
legi;
b)calificar9a, experienla
qi
integitatea
nmrald
a
administratorilor qi aclionarilor
cu
co1,e
substanfiale
corespund
business-planului
gi
activit5lilor
financiare
pentru
care
banca
va
prinri
licenfi;
c) situalia
financiari
a
bdncii
va
fi
satisfrcdtoare.
Dupd
aprpbarea
preliminard
a cererii,
Banca
Nalionald
stabilegte
urmdtoarele
cer:inle
pentuu
primirea
licenfei:
a) depunerea
capitalului inilial,
care
nu
trebuie
s5 fie
mai
mic
dleciit
capitalul
minim
necesar;
b)
angajarea
de specialiqti;
c) incheierea
de
contract
cu
o firmd
de audit;
d)inchirierea
saq cumpdrarea
de
utilaj
pentru
efectuarea
operafiunilor
bancare
gi
de edificii
bancare.
Daci
[n decursul
unui an
banca
nu
indeplinegte
cerinlele
enumerate, aprobarea
18
-
7/25/2019 I.Notiunea de Institutie financiar-bancara si sistem bancar
17/41
I
a"*
spiNu,
tlr,,
sonf.univ.,
sup*rt
*te
curs
,,INsrIT{JTt[
FINANCIAR-BANCARfi"
preliminard
a
cererii
se
anuleazd.
lDacd
cerinlele
enurprate
sunt
satisficute,
BNM
elbereaz;
licenfa
in
termon
de
o lun6.
BNM
nu
eliberead,
licenli,
in
canilcand
capitalul
bdncii
,le
se
constituie
nu
corespunde
cuantumulri
capitalului
minim
necesar
plus
cheltuielile
necesare
prlntru
constituirea
bdncii.
Licenfa
se
elibereazA
pe
un termen
nedeterminat
gi
este
netransferzrbild.
Pentru
fiecare
filiaH
sau
o altd
subdiviziune
separatd
a
bdncii
in
care
se
va
desfigua
activitatr:a
pebaq
licenfei,
b[ncii
i
se
elibereazd
copii
atrtorizate
de
pe
aceasta.
Taxa penfu
eliberanra
licentei
se
stabilegte
la
valoarea
de
:50000
de lei
Taxapentueliberarea
copiei
autofizatnde
pe
licenfd,
penhu
reperfectarea
licen[et/copiei
autorizate
de
pe
aceasta,
precum
gi
cea
penfu
eliberarea
drplioatului
licenleilcopiei
autorizate
de
pe
aceasta
se
stabilesc
la valoarea
de
450
leri
in
cazul
retragerii
licenleibdncii
ca
wmare
a
constatirii
a
urmdtoarelor
situali:dacd
se
constatd
cd
banca,
proprietarii
sau
adminishatorii
ei
au
incdlc
at
preznnta lege,
actele normative ale
BNIv{,
condiliile
de licenfiere,
obligafiile
fi,Cuciare
ori
s-au angajat
in
operaliuni
riscante
sau
dubi'as,e,
nu
au
raportat
au raportat
cu
int6rziere,
a,u raportat
date
eronate
privind
indicatorii
de
prudenrp
bancard
sau
alte
exigenle
prevdzute
in
ar:tele
normative
ale
BNM,nu
au
respectat
mdsurile
dle
remediere
stabilite
de BNM,
atunci
BNM
nunregte
un
lichidator
pentru
lichidarea
bincii.
Lichidatorul
se
numegte
in
termen
de
7
zile
de h
d,ata
constatirii
incdlcarilor.
De
la
dala
retagerii
licenlei
bincii,
BNM
irchide
conturile
bdncii
respective gi
deschide
un
nou
cor.t
cu
mentiunea
'banci
?n
proces
de
lichidare",
b
care
vor fi
virate
sunrele
de
bani
existente
la
ace,a
dati
in
conturile
bdncii
9i
prin
internrediul
cdruia
lichidatorul
va
efectua
toate
operatiunile
cu
banca
ce
se lichideazi,.
Lichidatorul
nu
are
dreptul
sd
divulge
informalia
ce
corstituie
se:cret
bancar,
conprcial
sau
un
ah
secret
protejat
de
lege
decdt
in
mdsura
in
care
este
necesard
jh
exercitarea
afibufiilor
sale.
Lichidatorul
afrgeazi,
in
terrnen
de
3 zile
de la data
numirii
sall,
la
fiecare
subdiviziune
separati
a
bdncii
urL
anun
despre
retagerea
licenlei
bdncii
qi
inceputul
lichiddrii
acesteia,
indicdnd
nunrle
qiprenumele
lichidatorulu\
data
gi
locul
la care
el inh6
in
gestiunea
bdncii;publicd
anunlul
dat tn
M0
al
RM, in
ziarele
de
circulafie
generald,
precum
gi
in
ziarcle
din
localit5lile in
care banca are
subdiviziuni
separate;
transmite
BNM,
in ternen rle
3
zile
de
la
purblicarea
anunfurilor,
copii
de
pe
acestea.
t9
-
7/25/2019 I.Notiunea de Institutie financiar-bancara si sistem bancar
18/41
Ana
SPiNUf
th'.,
ctxf.univ,,
suport
de
curs
,,INSTITUTII
FINANCIAR-BANCARI"
4.PRINCIPII
ORGANIZATORICE
$I
DIRECTII
DE
ACTIVITATE
A
BAN
COMERCIALE
4.1.
Pringipiile organizationale
ale
bincii
conrcrciale
4.2.
B aznle
organizi
rii
g
i
func{io
ni
rii : filiale lo
r,
re
p
re ze ntan{e
lor,
a
ge
n{iilo r
Bib
lio
grafie
reco m
andat
d
:
1.
Grigorili
Cornelia. Activitate
bancard.
Chigin[u: Cartier,
2005.
450
p.
2.
I-ngea
pu
privire
la
Banca
Na{ionalS
a
Moldovei rn.
548-XII
din
21.07.191)5
Monito{ul
O
fic
ial
al
Rep
ub
lica
Mo ldo
va
nr.5
6- 57 / 624 dn
12.10. 1
995.
3. I-egea
institufiilor
finarrciare nr.
550-KII din
2t.07.1995.
Republicat in: Moni
4.L.
Principiile organiza{ionale
ale bdncii comerrciale
Banca
Cf
mercialil
activgazA
in
limita
anumitor
principii:
-
de
profifabi]itate;
-
lichidit4te;
-
risc;
-
Banca
Qomercial[
rdspurrde
in
fala
acfionarilor
gi
clienlilor
sdi;
-
actweaVA in
limita
resurselor
disponibile;
- Bdncile Corrprciale
sunt
srpravegheate
prin
metode
indirecte
qi
directe.
Functiilf
Bincilo
r
Co
merciale
:
-
interngdiar
in
activititile de
creditare,
decontare
qi
operaliuni
cu
hirtii de
valoare;
-
stimuleazd
formarea
acurmuldrilor
din
cadrul economiei
na{ionale.
Infrastrlrctura
BInc
ilo
r
Co
me rc
iale
poate
fi
carcctnrizati
pt
in:-
1. Infras\ructura
interioard
:
-
regularyente
proprii;
-
organifurea
contabilitdlii,
ddrilor
de seamd
gi
asigurarea
cu
tehnologii
moderne;
-
managqment
eficient.
2.
Infrastructura
externd:
-
asigurapea
cu
informafiq,
de cadre,
de
inovalii;
-
legislaf[a
in dorneniul.
Principiile
de
organizarp
ale
bdncilor
comerciale:
20
-
7/25/2019 I.Notiunea de Institutie financiar-bancara si sistem bancar
19/41
I
ena
srir,r
dr.,
conf.univi,
suport
de
curs
,,INSTITUTII
FTNANCIAR-BANCARE"
t;
tunc
-
ierarhic
cu
informalii
suficiente
;
-
coo
ii
deciziilor:
-
raliona
-
as1
conffolului;
ii scopurilor
propuse.
Banca
institufia
financbrd
ce-gi
axeazd
activitatea
pe
ahagerea
depozitekrr
acordarea
de
ite,
acceptarea
de
depuneri
de
la populatie,
fnme
sau
alte
bdnci,
operali
valutare pentru
persoanele
fizioe
gi
juridice,
plasanrentul
fondurilor,
finanfarea
schimb
conerciab.
Fi
bancd
conprciald
are
elaborati
o organigramd.
O
Bancd
merciald
poate
frnniza
un
gir
de servicii:
pdsharea
depozitelor,
aco
creditelor.
efec
uarea
operaliunilor
de
schimb
valutar,
a
operafiunilor
de
plrfi
in
clienfilor,
deco
i
nalionale
gi
internafionale,
emiterea instrumentelor
de
plati
etc. Denumi
de
bancd
co
ialS
provine
de
la
activitatea
s[
comerciala:cunpird
qi
vinde
resurse.
o
"cunp[r5"
bani
prin
atragerea
depozitelor
clienfilor.
Preful
pentuu
banii
afragi
sub
formd
depozite
consti
ie
dobanda
pe
care
o
pl5tegte
banca
clienfilor.
in RM
funclionarea
B6nci
Corrprciale
es reglementati
in
principal
prin
r-egea
instituliilor
financiare.
obiecti
respectivei
legi
constE
in
protejarea
intereselor
deponenfilor,pdsfarea
secretului
depozite
neadmiterea
lui
excesiv
in
sistemul
financiar,
promovarea
unui sector financiar
influent
conpetitiv acfi
ii forfelor
de
piaga
in
prestarea
serviciilor
financiare.
in
baa
acestei
le
Bdncile
Connrc
des
fi
goard
urnrdtoare
le
activitdti
financ
iare
:
zite
(la
vedere
sau
in
termen)
cu
sau
firI
dobdndS;
ite
(de
consum,
fictoring
cu sau
firi drept
de reges),
fimn[eazd
ta
corrrrciale
etc.;
J.
td,
cumpird
ori
vdnd pe
cont
propriu
sau
din contul
clien ilor:
ale
pielei
furanciare
(cecuri,
cambii,
certificate
de
depozit
erc.);
privind
rata
de
schimb
gi
rata
dob6nzii;
ministreazd
insfumente
de
plati
(c54i
de
credit cecuri
de cilStorie, cambii);
6.cumpdrd
i
vdnd
bani,
inclusiv
raluti
stdini
(schimb
valutar);
l.accepti
2.
acordd
- irstrume
- titluri
de
4.acordd
5.emit
gi
T.leasing
nclar;
2l
-
7/25/2019 I.Notiunea de Institutie financiar-bancara si sistem bancar
20/41
Ana
$PiN
8.acordd
I
9.opera ir
servicii
de
deco
lO.acordd
valori
mobiliare
I
l.acordd
consultafii
privi
12.subscr
fipur
Particular:
l.Banca
c
dr.,
ccnf.univ.,
suport
de
curs
,,INSTITUTII
FINANCIAR-BANCARE"
ervic
ii
aferente
c red
itului;
ni
in
valutd
skdrnd (deschid
conturi
in valut6,
acorda
credite
in
valut6,
preste
rtiri
9i
incasdri
tn
valuti);
servicii
fiduciaro
(investirea
gi
gestionarea
fondurilor)
pdstreazd
gi
administre
gi
alte
valori;
servicii
de
gestionare
a portofoliului
de investifii:
privind
investiliite
rd
investiliile;
n
giplaseazd
titlrui
de
valoare.
de
strucfuri
organizatorice
:
lncd
cu
un
singur
sediu;
lncd cu
mai multe
sedii: cenhald gi un
numdr
de
sucursale,
filiale,
agenfii;
oldingul
bancar.
ilile de
acliune
ale
diferitor
structuri
organizatorice
sunt:
L
un
singur
sediu
-
toate
serviciile
sunt
prestate
inft-un
singur
loc.
$1
Pozitiv
Negativ
r
Este
mult
ma
bvorizead,
clie
o
Concentrarea
sec{iilor
comeK
presrpune
veril
optimizarca
acti
r
Economisirea
administratiei
rapid
circuitul
informaliei
ce
tul.
administrafiei
bancare
gi
a
ale
ale
bdncii
in
acelagi
local
carea
sticti
a
personalului
-
itdlii
lui.
cheltuielilor
de
intrefinere
a
r
Numdrul
limitat
de
clienfi
datoriti
arealul
mic
pe
care- I
deserveqte
banca.
r
Banca
nu
are
diversificarea
riscului
teritoriu
fiind
foarte
dependentd
de
sitLr,al
economic6
a
unei regiuni.
.l
n
A
2.Banca
cu
mai
sucursale,
filiale
multe
sedii
presirpune
o
stucturd
complexi
@
agenlii
Pozitiv
Negativ
o
Apropierea
bi
gi
numirul
clien
o
Posibilit6file
c
teritoriu.
r
Posibilitatea
dr
impbmentarea
u
rcii
de clienteli
-
majordndu-
lor.
:
diversificare
a
riscurilor
pe
a
ldrgi
sfera
de
activitate prin
nr
servicii
pe
teritoriu
dat.
o
Cheltuieli
duble
de
adminisfrare.
o
Durata
operatiunilor
este
mai
mare.
r
Limitarea
sferei
decizionale
ln
cadr
filialelor
-
pierderea
clientelei
+,
o
Indepdrtarea
in
teritoriu
a
administafi
bancare
de sfera
comerciali
ineficien
activitilii
fi liale
lo
r.
I
I
3.
Holdin5
mari
(
nu
existi
I
-
Holdingu
-
Holdingu
-
Holdingu
il
bancar
presrpune
cd,
banca
este o
corrponenu@
u[
legislativa).
Existi
trei
tipwi:
i cu
o singurd
bancd;
i
cuo
bancd
care are
filiale:
i cu
mai multe
bdnci.
22
-
7/25/2019 I.Notiunea de Institutie financiar-bancara si sistem bancar
21/41
r
Posibilitatea
de
diversificare
pe
pt
f"
financiari
a
serti'ciilor.
r
Posibilitatea
de
a
apela
la
capitalul
firnei
nebancare la negesitate.
o
Posibilitatea
a
rii
unui
l4rg
spectru
de
servicii
unui
gi
4celuiagi
client
in
acelasi
loc.
|
tun
SPINU,
dr.,
conf,univ.,
suport
*e
curs
,,II{STITUTII
FINANCIAR-BANCARa"
r
Asumarea
de
citre
bancd
a
tduror
riscw
financiare
inclusiv
acelora
din
sfera
o
Conplicarea
evaludrii
corecte a
capita
la
un
rrpment
dat
-
are loc
eroarea
coeficienfii
de
performanp
a
bdncii.
4.2.
B
aznle
organizfl
rii
gi
func{io
nd rii:
filiale
lo
r, re
pre
zentanfe
lor,
age
nfiilo
r
o
bancd
ir|
RM
poate
avea
urmrtoarele
tipuri
de
unitdfi
teritoriale:
FiIialI
-
slubdiviziune
separatd,
juridic
dependenti
de
banc6,
ce
desfigoari
toate
tipurile
activitifi
financiare
sau
unele
din
ele;
Reprezrnfan{I
-
subdiviziune
separatd,
situatd
inahrasediului
bdncii,
juridic
depende
de banc[,
care rqprezinti qi
apdrd
interesele
ei;
Oficiu
segundar
-
subdiviziune
structurald
internl
a
filialei
bdncii,
sub
form6
de agen
sau
punct
de scfrimb
valutar,
situati
in
afara
sediului
filialei
bdncii,
care
nu
are
bilan
sepalat
care
desfigoard
activit5lile
determinate
de bancd
in
conformitate
cu
prezentul
regulament
legislalia
in vigqare.
Banca
pofte
deschide
filiale,
repreznntanle
numai
cu aprobarea
prealabil1
a
p;ii
Nalionale
a
Mol@ovei.
Banca
poafe
deschide
oficii secundare
drpl
notificarea
Bdncii
Nafionale.
Modul
de
organizare
gi
funcfionare
a
filialei,
reprezentanfei
se
stabilegte
in
regulanr,
filialei,
reprezentantei,
iar
pentru
oficiul
secundar
-
in
regularnentul
filialei
in
cadrul
cdreia
a fo
deschis
ofioiul
spcundar,
in regulanrentul
oficiului
secundar respectiv
sau in
regulamentul-t:ip
t
I
oficiului
secund4r,
ce reglementeazd
activitatea
tuturor
oficiilor secundare
aprobat
de
Consili
I
bdncii.
Denumireal
filialei,
reprezontanlei
trebuie
sd includd
indicarea
faptului
cd
este
filia
respectiv,
rgp
re zipntanfa
bI
nc
ii
cat
e
a
desc his
-
o.
Denumirea
oficiului
secundar
trebuie
sd
conlin5 indicarea
tipului
acestuia
(agenlie,
pu
de
schimb
valutap)
gi
apartenenfa
la
filiala
concretE
in
cadrul
cdre:r.
a fost
deschis.
Banca
pte4ntf
la
Banca
Nafionald,
pe
suport
h6rtie,
ant;r,l,
cel.
tilrziu pdni
la data
der
I
ianuarie
dqd
anpl gestionar
inforrnalia
privind
filialele,
repreznntanfele
gi
oficiile secundare.
Pentru
a
deschide
filiali,
banca trebuie
sd corespundd
la
data
depunerii
ce
urmitoarelor
cerin{e:
a)
sd
pose(e
capitalul
de
gradul
I
qi
coeficientul
suficienlei
capitalului ponderat
la
risc
23
-
7/25/2019 I.Notiunea de Institutie financiar-bancara si sistem bancar
22/41
t^
|
fu"
SPINUI
dr.,
ccnf.univ.,
suport
de
curs
,,INSTITUTII
FTNANCIAR-BANCARE"
conformitate
cq
cerin,tele
stabilite
in
Regulamentul
cu privire
la
suficienla
capitalului
po
risc.
b) sd
acliveze,
cel
pu{in
un
an
dryd
obtrinerea
licenfei
de
desfigurare
a
financiare
gi
cel
pulin
o
dati
sd
fie
sr.pusi
controlului
complex
pe
teren
de
Nalionala;
c)
sd resfecte
in
perioada
ultimelor
6 luni
limitele
indicatorilor
de
actelor
