NICOLAE IORGA

FEMEILEix TSToRIA NEAMULUI NoSTRU

- chipuri, datine, fapte, marturii -Edilie ingrijitd gi postfald

de Lucian Pricop

EDITURA CARTEXBucureqti

Colecfia: FiIe de istorie (numdrul 1)

Coperta: Dana PopescuCoperta I: Henri Guillaume Schlesinger, Frumoasd din harem (1887)Tehnoredactor: Ecaterina Pis ld

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomdnieiroRGA, NTCOLAEFemeile in istoria neamului nostru : chipuri, datine,fapte, mlrturii / Nicolae Iorga ; ed. ingrijitd qi postf. deLucian Pricop. - Bucureqti : Cartex, 2018

ISBN 978-60 6-8893 -23 -5

I. Pricop, Lucian (ed. ; postf.)

396

Penku comenzi gi informalii, vd rugim sd ne contactali la:

o Tel/fax: 021 1323.41.30; 021 1323.00.7 6o Tel: 0745.069.898; 0729.951.763o www.edituracartex.roo e-mail: comenzi@edituracafiex.roo e-mail: comanda.cartex@gmail.como O.P. 4, C.P. 184, Bucuregti

CUPRINS

Notd asupra ediliet (Lucian Pricop) 7

BLista ilustratiilor ...................

Prefald 9

I. Doamnele Rominilor ................ ..................." 11

1. Generalitdli 13

2. Doamnele muntene pdni la Neagoe (Basarab) 16

3. Doamnele catolice in Jara Romdneascd 19

4. Cele d'intdiu Doamne ale Moldovei ................. 205. Doamnele lui Alexandru-cel-Bun qi ale urmaqilor lui .... 21

6. Doamnele lui $tefan-ce1-Mare .................... 22

7. Doamna Mi1i1a a lui Neagoe-Vodd ......... 24

8. Doamna lui Petru Rareg gi fetele ei: Chiajna luiMircea Ciobanul qi Ruxanda luiAlexandru Ldpuqneanu 27

9. Doamna lui Mihaif Yiteazul 3010. Doamne muntene dupd Mihaif'Viteazul 3211. Doamna lui Iremia .................... 33

12. Doamne strdine in amdndoud lerile 35

13. Doamna lui Mihai Basarab 3814. Doamne din veacul al XVII-lea dupi ale lui

Matei Basarab qi Vasile Lupu .......... 4215. Doamna lui Constantin Brdncoveanu ............ 4616. Doamnele din epoca fanarioti .................... 47

II. C6teva chipuri de Doamne

1. Fetele Lipugneanului .............2. Fiicele Chiajnei qi ale lui Mircea Ciobanul3. Doamna Ecaterina a lui Alexandru Vodd Ciobanul .........4. Doamna Velica, iubita lui Mihaii Viteazul qi stdpdna

Ardealului5. Doamna lui Ieremia-Vodd .........

III. imbricimintea femeilor in trecutul nostruIV. Femeile in viafa sociali a trecutuluiV. Femeile in cultura qi literatura romAneascil. Generalitdli. Doamne cu invSlsturdplnd la 16002. Scrisorile greceEti ale Doamnei Ecaterina

(rs76-rs87)3. Cultura femeilor in viafa romdneascd din

veacurile al XV[-lea gi al XV[I-lea. ..............4. Femeile ca inspiratoare ale vechii noastre poezii5. invdldmAntul fetelor la inceputul veacului al XIX-lea ...6. Femei traducltoare7. inv[ldmdntul fetelor in epoca Regulamentului

Organic: Pensioanele8. inv6limdntul public al fetelor in epoca

Regulamentului Organic9. Femeile in literatura romantici10. $coli noud gi partea noud a femeilor in viala neamului .

If . incheiere ................

VI. Ministirile de maice

Un lorgafeminist (postfald de Lucian Pricop)

NOTA ASUPRA EDITIEI

Textul a fost reprodus dupi: N. Iorga, Femeile in viala neamuluin o s tru. C hip uri, dcttin e, fap t e, m drturii, l 9 l 1 (1 9 12), V6l enii-de-Munte,Tipografia ,,Neamul Rom6nesc", Societate pe acliuni, 1911 (1912).

Am optat pentru modificarea titlului originar din raliuni editoriale.De altfel, sinonimia contextual5 intre ,,viata" si ,,istoria" lbmureste cevamai bine obiectivele autorului.

in editarea textului, am a'vrrt ca principiu debazd redarea c6t maifidel5 a con{inutului. Prin urmare, interven{iile au fost reduse la minim:s-a inlocuit - acolo unde a fost cazul - apostroful cu cratima; au fostcorectate tacit gregelile de gramaticd sau ortografie; limba rorndni a fostactualizatd, ftrd ca acest demers si afecteze sensul propoziJiilor sau alfrazelor. Expresiile sau unele pasaje din volum redactate in alte limbidec6t limba romdnd au fost marcate in text prin caractere cursive. Amtradus - in note de subsol - propozitiile qi frazele in limbi strdineprezente in texrul lui Nicolae Iorga.

Notele de subsol care aparlin autorului au fost pistrate qi nu-merotate cu cifre arabe pe fiecare pagind. Notele de subsol pe care le-amcreat, cu func{ie de ldmurire a unor trimiteri puJin cunoscute publiculuinespecializat, le-am plasat tot in subsolul paginii, numerotdndu-le incontinuarea celor ale autorului. Am indicat apartene\a lor prin (n. ed.).

in ingrijirea acestei cdrfi, nu u* JOru, O.nr* construc{ia unei ediliicritice dintr-un singur motiv: adresabilitatea volumului s-ar fi ingustatsubstan{ial, iar \inta noastri asumati a fost diseminarca cdt mai extinsda unei lucriri pulin cunoscute a lui Nicolae Iorga.

51

53

5456

5964

871031,21

123

125

129133136138

141

145152153

156

159

r69

Lucian Pricop

IGeneralitl{i

Despre Domnii ce au stipdnit aceste !dri, despre luptele,ispr[vile qi nenorocirile lor, s-a vorbit destul gi bine gi, nrai ales,

r5u. VraJa intregii {5ri se cuplinde in faptele 1or, care s-au fbcut innumele ei. DimpotrivS, o uitare nedreaptl a acoperit totdeauna,

ca o buruiand de pbrdsire, monnintele Doamnelor ce au stat aldturide so{ii 1or, in mijlocul furlunilor unui trai aga de zbuciumat, incAt

abia ni-l putern infiliga astdzi. Figurile viteze, figurile dureroase,

figurile binefhcdtoare qi sfinte, modestele figuri blAnde se impir-tdqesc de aceeagi nepdsare din partea scriitorilor. $i, ca gi Doam-nele, snnt date uit5rii Domnilele, a ciror copilirie gi tinerele a

trecut mai totdeauna printr-un lung qir de pribegii gi ritdciri gi pe

care nunta le-a strdmutat in locuri foarte depdrtate de noi, de unde

adesea n-ari mai venit niciodatd sd-qi vadd pdrin{ii gi 1ara.Despre Doamnele noastre se poate volbi din doud puncte de

vedere: intdi din acel al originii lor qi apoi din acela, nu mai pulininsemnat, al rostulLti pe care-l aveau la Curtea petrecerilor sau laCurtea afacerilor. Ici qi colo se prind de la sine in aceastd bitdturade idei florile strdlucitoare, vii ale caracterelor, isprdvilor gi

suferinlel or acestor Doamne.in ceea ce privegte originea, neamul qi rangul inainte de

cdsitorie al Doamnelor tdrii Romdnegti qi Moldovei, trebuie sd

se lini seamd de cele trei epoci in care se desface, din punct de

vedere politic, qi nu numai din acesta, trecutul nostru. Cea dintdi

13

e a neatam5rii de fapt, cea de-a doua a unei supuneri cinstite gicruldtoare fap de turci, cea de-a treia se deosebegte prin ascul-tarea desdvdrgitd de acegti stdpdni. Anii I 550 gi Ij20 ar fi punctelede despdrfire. Iar, dupd 1850, incepe, fireqte, epoca a patra, deneatArnare noud, in care triim.

in cea dintAi epocd, originea Doamnelor variazd. dupd cumblrba{ii lor erau Domni in Scaun, Domni legiuili sau fii ai unorstdp6nitori, ori numai nigte tineri copii din flori, care nu gtiau dacdvor ajunge sd domneascd gi ei vreodati. Fdrd indoiald cd acegtiadin urmd se insurau mai rdu decdt cei dintAi, Domnii sau fiii dincdsdtorie ai Doamnelor. Bielii oameni trdiau din greu, cresculi cufricd mare de mamele lor, ferili de ochii tuturora, ardta[i,la oriceprilej, ca feciori de boieri sau chiar de oameni de rdnd, ca odrasleale sofului cu care le mdritase Domnul,'iubitul lor. in slrdcia giteama lor, ei se frceau cdlugdri, negustori de bldnuri, de stridii,ciobani, adicd vdnzdtori de turme rnulte, gi poporul, care nu uitace fuseseri ei mai inainte, le zicea qi ca Domni: Cilugdrul,Ciobanul, Stridiagiul.

De foarte multe ori, un astfel de om, care jeftfea toate numaipentru slaba nidejde nesigurd a Domniei, nici nu-qi mai fr.ceap5catul sd se insoare. CAnd insd el igi lua nevastd in zilele grele,se inilla odatd cu ddnsul in tronul ldrii o biatd femeie, fErd niciopregdtire pentru mdriri de acestea. Altfel era insd cu Domnii gitinerii Voievozi pe care-i ?nsurau pdrinlii lor, Domnii. Acegtia-gicdutau sotii intre neamurile mari ale ldrilor vecine gi, dacd sepoate, intre neamurile stipAnitoare ale 1or.

Neapdrat se cerea ca mireasa si fie de aceeaqi lege: ortodoxddeci, gi nu catolicS. in aceastd privinld, Domnii munteni aveaualegerea mai uqoarS. Dincolo de Dunire erau, in adevdr, p6ni la1500, o mullime de dinastii ortodoxe, mai vechi decdt aceea dela Argeq sau de la Tdrgoviqte gi Bucuregti, aga incAt pentru ainoqtri era o cinste sd se incuscreascd cu ele. Pe vremea cdnd seincheagd Marele Voievodat al fdrii Rom6negti (1300-1350), erautrei neamuri de {dri bulgiregti, in cele trei Bulgarii ce se frcuseripe atuncea: una la Marea NeagrS, altala TAmova gi o a treia la

Vidint; erau apoi neamurile regale sdrbesti din Serbia qi dinBosnia, maitdrziu gi din HerJegovina; veneau apoi o mullime de

stlp6nitori mai mici, tot dintre sArbi, in Macedonia gi l6ng5 MareaAdriaticd; in sfdrgit, ceva mai departe, strdluci incd pAni la 1453

familia impdriteascd a Constantinopolului, cu multe ramurilaterale.

Numele se luau de cei din alte vremi dupi norme care nu se

mai {in in seami asldzi: uneori se didea copilului acelaal sfAntuluiserbat in ztua cdnd el era ndscut, dar de obicei al unei rude, qi

anume al rudei carcboteza sau al celei mai insemnate prin vdrstasau prin rangul ei. Domnii cei vechi de peste Olt, care n-aveauinrudiri luminate, se chemau Jdrinegte Litovoi, Bdrbat; unul de

dincoace de Olt are numele de Seneslav, doi judeJi, cdpetenii dejudele, se numesc Ioan gi Fircag. La Domnii Voievodatului celuimare intAlnim nume ca Alexandru, care e al unui lar bulgiresc,ca Mircea, care e al unui domnitor de laAvlona la MareaAdriaticd(Mrcqa), ca Mihail, al altui tar bulgdresc, ca Vladislav (Vlarco),care aminteqte Bani gi Voievozi bosniaci. inrudirea dinastieinoastre s-a fbcut deci neapdrat cu bulgarii din Vidin qi cu sdrbii.Multe neamuri boieiegti au venit impreuni cu Doamnele de peste

Dundre.

Bulgarii sunt un popor sud slav rispdndit in Bulgaria (majoritatea), dar gi inMacedonia, Ucraina (in sud), Moldova (in sud), Serbia, Grecia (in est), Turciaeuropeani qi in RomAnia. Numele de ,,bulgari" l-au cipitat in secolul alVII-lea de la protobulgari, un neam turcic sau iranian (scitic) care a stipdnitteritoriul actual al Bulgariei. Cei mai mul{i bulgari sunt de religie orlodoxd,insd existi in Tracia qi un grup de bulgari musulmani care se numesc

,,pomaci". Pdnd la sfdrqitul secolului al XIVlea, diviziunile intre boieriibulgari gi rdspdndirea bogomilismului determinaseri impdr{irea celui de AlDoilea Imperiu Bulgar in trei farate - Vidin, Tdrnovo qi Jara Cbnunei - 9imai multe voievodate semiindependente care se luptau inhe ele sau cubizantinii, maghiarii, sdrbii, venelienri gi genovezti. (n. ed.)

14 15

2

Doamnele muntene pffnI la Neagoe (Basarab)

Numele tuturor acestor dintAi Doamne muntene s-a pierdut,afard, de al Calinichiei - care pare sd fie greacd -, solia lui Radugi mama lui Mircea, dacd nu gi a fratelui sdu Dan. Nu se cunoscdec6t pu{ine Doamne muntene de legea Reseritului din veacul alXV-lea. $tim pe Eupraxia, solia lui Vlad Cdlugdrul, dar aceastapare sd nu fi fost de neam mare, ci sd se fi cdlugdrit odatd cu sofulei inainte ca acesta sd fi ajuns, in 1481, la Domnie. O fatd a

Eupraxiei, purt0nd numele drept romdnesc de Caplea,lud intdipe boierul Staico Logofbtul gi r5m0nAnd vdduv6, tatdl ei despdrJide nevastd pe favoritul sdu Bogdan Vornicul, din Moldova,insur6ndu-l cu Caplea, care muri in 1511, fiind ingropatd lamdnd.stirea din Deal.'

inaintagul qi dugmanul acestui bdtrAn cilugir, Basarab celTAndr, era insurat qi el cu o femeie de r6nd, Mqria. Despre dAnsa

se gtie cd a stat prinsd o bucatd de vreme la Braqov. Acel ce pu-sese mAna pe ddnsa era tatdl lui Basarab, Basarab cel BdtrAn, gi

se gtie cd el a linut doud solii, dintre care insi niciuna de neammare: pe fata unei Maria (aceastd solie a fost mama celui de-aldoilea Basarab) gi pe fiica unui grec, Sinadinos al Cdpitanului.B5trAnul avea qi o fatd cu aceasti solie gi, in ciuda lui, Basarabcel Tdndr prinse gi linu in robie pe sora sa vitregS.

1 JupAnila Caplea are qi azi, in necropola Mdn[stirii Dealu, urmdtoarea inscripJiepe piatra funerard: ,,rdposat-a roaba lui Durnnezeu Caplea, fiica lui Io Vladvoievod gi sora lui Io Radu voievod gi a domnului Io Vlad marele voievod,fosta jupdneasi a lui tsogdan marele vornic, in anul 7019 (1511), lunafevruarie in luna a 21-a zi." (n. ed.)

Solia lui Radu cel Frumos se chema tot Maria sau Maria-Despina qi era tot din r0ndurile fetelor de boieri: ea a intoviriqitpe fiica ei, care ajunse sotia lui $tefan cel Mare; acesta o luase inrobie la 1473. AjungAnd soacra biruitorului gi a pierzdtoruluiso{ului ei, ea muri in anul 1500, la ll mai, fiind ingropat[ innecropola domneascd a Putnei.

in ministirea Govora se vede, l6ngd chipul lui Radu cel

Mare, fiul lui Vlad Cilugdrul, o Doamni cu coroana pe cap,benzide fier pe piept qi lungi cercei cu pietre scumpe. E Doamna

Cdtdlina, ceea ce inseamnd Ecaterina. Degi Radu se cisdtori ca

fiu de Domn, eapare si fi fost tot mlddild a unei familii boiereqti.

Crudul Mihnea {inu pe o Voica, ce rdmase vdduvd tdnfud pe urmalui, dupd uciderea lui in Sibiu, la 1510; de la ddnsa avem qi oscrisoare cdtre bragoveni qi altele pe care i le scrie un fiu al luiMihnea, numit Mircea; pe el gi pe o fatd, Ruxanda,mdritatd atunci

cu Bogdan, fiul lui $tefan cel Mare, Voica-i iubea ca pe fiii ei

adevira{i. La cisdtoria Ruxandei cu Bogdan, tdn6ru1, dar urdtulDomn moldovenesc, se ffimeseri cu mireasa24 de,,ce$ti de argint

suflate cu aur", lucrate in Ardeal, care i se ddduserd de zestre.

Craioveqtii, boierii ce stipdneau Oltenia qi fbceau Domnii, dddurd

creatiunii lor, copilandrul Vliduld, . o tdndrd D o amnd An c a.

Astfel ajungem la cisitoria impdrdteasci a lui Neagoe

Basarab.

t6

Figura 1. Doamna Maria a luiso{ia lui $tefan cel Mare

Radu cel Frumos,(perdea la Putna)

Doamnele catolice3in fara Romffneascl

Cele de mai sus sunt Doamnele ortodoxe, ndscute in lard sau

strdine, ale fdrii Romdneqti.+ .^Intdmpldtor insd, pentru anumite scopuri politice, Domnii

munteni, care inglduiau, ba chiar sprijineau, din acelagi motiv,propaganda catolicd, igi luau gi Doamne de legeaApusului. RegiiUngariei erau, din partea 1or, bucurogi de asemenea incuscriri, aqa

de folositoare din atdtea puncte de vedere.incd din veacul al XIV-lea se fdcuse o astfel de legdturb de

familie. Nicolae Alexandru-Vodi, care avusese cu altd so{ie,ortodoxS, pe Vladislav, urmaqul sdu, lu[ pe la 1350 pe o cobo-rdtoare a vechilor Bani de Severin, romdni ungurili gi treculi lar:eligia catolicS. Aceastd Doamni, Clara, avu doud fete, care aratdinsi a fi fost ortodoxe amAndouS: una, Anca,lud pa Straqimir,

Janrl bulgdresc al Vidinului, iar alta, Slava, ajunse stdpAnitoarein Serbia.

$i Jepeg se invrednici de o solie catolicd. Ea era chiar rudar:egelui unguresc de atuncea, Matiaq Corvinul, qi cisitoria se

sdvdrgi, cu toatd impotrivirea turcilor, la inceputul anului 1462sau in cele din urmd zlle aIe anului precedent, odati cu incheiereaunui tratat intre fara RomAneascd qi Ungaria. Nu gtim cuffl o

chema pe Doamna catolic[ a acestui om stragnic.r Cu ddnsa avuVlad doi fii: unul stetu pe l6ngd cel de-al doilea, Ioan Corvin, fiullui Matiag, iar celdlalt muri in slujba episcopului de Buda. MihneaVodi nu era fiul catolicei, dar gi lui i se impuse, la Curtea

Vlad lepeg s-a cdsdtolit cu Ilona Szil|gyi, o veriqoarl a legelui Matia Colvin.(n. ed.)

19IB

ungureasce, o nevastd de aceastd lege, culeasd printre multele ruderomAneqti, dar catolice (fiindcd erau nobile) ale regelui.

4Cele dintAi Doamne ale Moldovei

intemeietorul Moldovei, Bogdan Vodd, va fi venit de pestemunfi cu sotia sa, o fatd de Voievod de acolo, fdri indoiali, qi cuacel fiu Lalcu, care-i urmd. Dupd un vechi pomelnic, MitropolitulDosoftei d[, in versurile sale adause la Parimiile (proverbele luiSolomon) din 16831, numele acestei dint6i Doamne a Moldovei:Maria.

La{cu !inu, desigur, pe o romAnc6, gi poate si fi fost 9i elinsurat la cobordrea din Maramure$. CAnd se frcu a trece lacatolicism, nevastd-sa nu-l urmd pe aceastd cale, gi despre d6nsase vorbegte intr-o scrisoare pe carePapa o indreaptd cdtre noulconvertit, in 1372.

Din cisdtoria lui LaJcu cu aceastd ortodoxi indlrdtnici sendscu o fatd, Anastasia, care muri abia in anul 1420.Ea pistrilegea mamei sale qi dddu marea mogie a Colmanului mdnlstiriidin RidduJi.2 Cdnd muri Lafcu, ei i se cuvenea mogtenireaMoldovei.

rTextul Parimiile preste an,tipdrit la lagi, in 1683, prin grija MitropolituluiDosoftei al Moldovei, este alcdtuit din fragmente biblice, mai aies din VechiulTestament (in special din cd4ile profefilor), dar gi din Noul Testament,destinate lecturii in timpul slujbei vecerniei, la care se adaugd cAteva imnuri,cu originalul grecesc sau slavon reprodus aldftiri, traduceri sau prelucrdri detexte oraculare, comentarii originale ale unor fragmente lttttrgice. (n. ed.)2 In pronaosul bisericii Mdnistirii Bogdana, din Rddduli se afld mormdntulAnastasiei, fiica lui La{cu. Lespedea funerard are urmitoarea inscripfie: ,,Io$tefan Voievod, Domnul Jdrii Moldovei, in anul 7005 (1497) luna aprilie 1 1,am infrumuselat acest mormAnt strdbunicii mele, cneajnei Anastasia, care adat CoJmanul acestui locaq, fiica lui LaJcu Voievod. Ea a r5posat in anul 6928(1420) luna maftre26." (n. ed.)

Boierii ii cdutari un so!; gdsird in singura fard vecinS unde

crau neamuri mari de legea Rdsdritului, in Lituania ruseascd, cu

care se mdrgine a Moldova de Miazinoapte. Un tdndr principe dinvestitul neam al Coriatovicilor, Inga, veni deci in {ar6., se cununacu Domnila qi stapdni. dar numai pu{in timp, cici fu ucis.

Acei care luptaserd cu el gisiri insd o alti femeie din neamullui Bogdan intemeietorul, poate o sord a lui La{cu. O chemaMuSata, dar, fiindcd trecuse la catolicism, i se zicea Margareta.Ha luase de bdrbat pe un $tefan Vodi, cu care a\u trei fii; Petru,

Roman gi $tefan. Acegtia se rdzboiri intAi, apoi domniri pe rdnd.

[Jn act al lui Roman pomeneqte pe mami-sa Mu$ata, la 1392.Petm era ortodox, dar mamd-sa clddi, in Siret, biserica SfAntuiuiIoan Botezdtorul, unde fu gi ingropatd.

Nu qtim de unde venea Anastasia, solia lui Roman, care fuinmonnAntatd in oraEul gi in biserica {dcutd de solul ei, la Roman.Am bdnui cd era fiica lui iuga qi a celei dintdi Anastasii.

5Doamnele lui Alexandru cel Bun qi ale urmagilor lui

Obiceiul innrdirii cu strdinii urmeazi, qi mai departe, cdu-t6ndu-se principese lituane sau chiar polone, catolice. Cea dintdiDoamni a lui Alexandru cel Bun, ingropatd,la 1410, sub bap-tisteriul bisericii latine din Baia, e catolica Margareta, cu care else cdsdtorise incd din Polonia, fiind pretendent numai la CoroanaMoldovei. A doua solie a marelui voievod poarti numele de

NeacSa sau - cum o tilmiceau cirturarii - Ana, qi era poate o fiicia lui Mircea cel Bdtrdn: ea ndscu la 20 iulie 1409 pe moqtenitorultronului, Ilie, iar, la o dati urmdtoare, pe acea Chiajna, care muriabia in 14V9, nemdritatd,, cdci nu gdsise un bdrbat de potriva ei.Morm6ntulAnei se vede gi astdzt in mlnistirea BistriJei, ldngiperetele din st6nga; data morlii, insemnati acolo, e 2 noiembrie

20 21

1418. indatd stdpAnitorul moldovean, care era clestul cle b[tr0nacum, pele$te pe o rudi, o vard a regelui Poloniei, Ryngalla, careera qi ruda lui ,,in al treilea grad", de pe bunicd-sa, Muqata, fiicia vreunei polone. Cisdtoria se desfbcu, fErd copii, in 142I, dupd.cererea Ryngallei, care ardtase cd soful ei nu vrea in ruptul capuluisd se facd qi el catolic.

Dar, peste pujin, o alti nunti cu mireasi venitl de peste hotarese serba in Suceava. Vladislav, regele Poloniei, se cdsitorise adoua oard cu fata unui duce lituan, Sofia, qi Alexandru ceru pentrumogtenitorul sdu Ilie pe Marinca, sora reginei. Mitropolitul celdintdi al Moldovei, Iosif, o rudd a Domnului, frcea slujba nun{iila 23 octombrie 1426. Marinca fu o bund qi credincioasd so{iepentru bietul Ilie Voievod, care muri orbit de fratele s6u, qi omamd plind de ingrijire pentru fiii sdi, Roman gi Alexandru, carese luptard mult timp pentru coroand gi murird amAndoi otr6vi1i.Fata lui Ilie gi a Marincdi - care era ortodoxd - se numi Anastasia,ca qi bunica ei. O sord mai mare a ei a fost solia lui Vlad Draculqi aceasta e cea dintAi cisitorie siguri intre cele dou6 casedomnitoare romdneqti.

Doamnele urmagilor lui Ilie nu ne sunt cunoscute. Dar se gtiecd unul dintre ei, Petru Aron, lui pe b6tr0na sord a lui IoanCorvinul, o femeie de cincizeci de ani gi o romAncd din Ardeal,de lege catolicd. Deci aceasta e a doua cisltorie princiard intreromdni din ldri deosebite.

6Doamnele lui $tefan cel Mare

$tefan cel Mare era fiul lui Bogdan, fiu el insugi al luiAlexandru cel Bun qi al unei Oltea (in cilugirie poate Maria),care se mdriti dupi scurta ei iubire cu Domnul gi avu doud fete

(Miria, so{ia lui $endrea, qi Sorea) Ei trei fii, Ioachim Cdlugirul,Ioan qi Petru, ce sunt astfel fra{ii vitregi ai marelui Domn.

El lud puterea in 1457 , neinsurat, qi-gi cdutd nevastd la ruqica gi Iiie. Dar $tefan merse p6nd la Kiev gi de aici ii sosi mireasa,Evdochia, fiica lui Olelco gi sora lui Simion cnejii, cu care fbcununt6 la 5 iulie 1463.Yrala ei a fost nenorocitd gi scurtd. Ea muriin 1466,lds6nd numai o fatd, Elena, pe cdnd alte femei didurdbaie{i lui Voda.

Elena ajunse nevasta mogtenitorului tronului moscovit, Ioan.La 1484 i se ndqtea un fiu, Dimitrie, menit si ia mogtenireabunicului sdu, Marele Principe, cdci soful Elenei murise. Dar sofiacea de-a doua a bdtrdnului Principe, Sofia, dinneamul impdrdtescal grecilor, care gi ea era mama unui fiu, se puse impotrivS. Elenaqi Dimitrie furd aruncali in temnild la 1502 qi nu trdiri multdvreme dupd ce-gi cdpdtard libertatea. Fiica lui $tefan cel Mare se

stinse in durere la 1505, la un an dupi marele ei pdrinte.A doua solie a lui $tefan veni din Mangup, un ordgel pe

stAncd, in Crimeia, unde stdpAnea o ramurd a Comnenilor impd-rdteqti din Trapezunt. Maria Comnenai fu cununati cu $tefan la14 septembrie 1472, desigur in mdndstirea cea din nou ziditd aPutnei. Ea n-avu niciun fel de noroc: cei doi fra\i ai sdi se luptariintre ei, cel mai mic ucise pe cel mai mare; turcii luard in 1475Mangupul qi nu lisard in viali, din tot neamul, decAt un copil,care trecu la legea 1or. Maria simli zguduiturile primejdiei din1475, cdnd $tefan bitu pe turci la Podul inalt, qi ale nenorociriidin 1476, cdnd el fu invins la Rdzboieni qi cdtiva vreme Doamnanu gtiu nici dacd el mai trdieqte.

Cu cdteva zile inaintea Crdciunului din 1477, ea murea, qi

trupul, acoperit cu un giulgiu impiritesc, fu cobordt in gropnilaPutnei. Piatra ei de mormAnt poarti aceasti inscrip{ie: ,,in anul6985 (1477), luna lui decemvrie 19, a riposat blagocestiva roabalui Dumnezeu Maria, Doamna blagocestivului Io $tefan Voevod,Domn al trArii Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod".

I A se vedea figura 8 (p. 93) in care este reprezentatd chiar sofia Domnitorului.(n. ed.)

22 23