INGRIJIREA PLAGILOR

49
Ingrijirea plagilor Definiţie Plăgile sau rănile = leziuni traumatice, caracterizate prin întreruperea continuităţii tegumentelor sau a mucoaselor (soluţie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fără leziuni tisulare de profunzime. Contuziile sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic, care produce leziuni tisulare, pastrând însa integritatea tegumentelor. În fuctie de forta de actiune al agentului vulnerant, contuziile pot fi superficiale, profunde sau mixte Echimoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor sangvine din tesutul subcutanat (apare ca o zona rosie albastruie, care în câteva zile îsi modifica culoarea, devenind vânata, apoi galben-verzuie).

Transcript of INGRIJIREA PLAGILOR

Page 1: INGRIJIREA PLAGILOR

Ingrijirea plagilor

Definiţie

Plăgile sau rănile = leziuni traumatice, caracterizate prin întreruperea

continuităţii tegumentelor sau a mucoaselor (soluţie de continuitate); leziunea

pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fără leziuni tisulare de profunzime.

Contuziile sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic,

care produce leziuni tisulare, pastrând însa integritatea tegumentelor. În fuctie de

forta de actiune al agentului vulnerant, contuziile pot fi superficiale, profunde sau

mixte

Echimoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor

sangvine din tesutul subcutanat (apare ca o zona rosie albastruie, care în câteva zile

îsi modifica culoarea, devenind vânata, apoi galben-verzuie).

Page 2: INGRIJIREA PLAGILOR

Hematomul este o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza

acumularii între tesuturi sau organe, a unei cantitati variabile de sânge, prin ruperea

accidentala a unor vase sangvine mai

Clasificare:

După tipul de acţiune a agentului vulnerant(traumatic):

1. mecanice:

- prin tăiere

- prin înţepare, arme albe, insecte etc.

- prin contuzii, prin lovire

- prin strivire

- prin arme de foc

- prin muşcătura de animale sălbatice /domestice

- prin muşcătura de şarpe, viperă

2. termice: - căldură, frig, electricitate

3. agenţi ionizanţi : radiaţii

4. agenţi chimici : acizi, baze, săruri

După circumstanţele de producere pot fi:

a) accidentale - de muncă, de circulaţie, casnice

b) intenţionale – suicid, agresiuni

c) iatrogene - intervenţii chirurgicale, injecţii, puncţii

După timpul scurs de la producere:

- recente (sub 6 ore)

- vechi - care depăşesc 6 ore de la producere; acestea se

consideră plăgi infectate

Page 3: INGRIJIREA PLAGILOR

După profunzime:

- superficiale; profunde

După straturile anatomice interesate - pentru cavităţi naturale (abdomen,

torace, craniu), pot fi:

- nepenetrante - când nu depăşesc învelişul seros

- penetrante - se referă la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleură, dura

mater); plăgile penetrante pot fi simple sau pot interesa şi un viscer

parenchimatos sau cavitar = perforante

După evoluţie pot fi:

- necomplicate; complicate

Caracteristicile plăgilor

prin tăiere - au marginile regulate, limitate, se vindecă repede; cele

operatorii sunt de obicei aseptice

prin înţepare - sunt cele mai frecvente şi cele mai înşelătoare, gravitatea lor

este în raport cu adâncimea, sediul şi gradul de infectare; plăgile limitate

adânci favorizează dezvoltarea germenilor anaerobi; plăgilor prin înţepare cu

creion chimic le trebuie acordată o atenţie deosebită, mai ales când în plagă,

rămân fragmente de creion, deoarece substanţa chimică continuă să

acţioneze şi să distrugă ţesuturile; înţepăturile mâinii pot produce leziuni

inflamatoare- determină panariţii

Page 4: INGRIJIREA PLAGILOR

prin contuzii - în cazul unor contuzii profunde se pot produce leziuni

distructive, deci plăgi ale organelor profunde: creier, muşchi, ficat, splină,

rinichi, intestin etc., fără să existe o plagă a pielii

prin muşcătură de animale – se suprainfectează cu regularitate; pot fi poarta

de intrare pentru turbare; muşcăturile de viperă produc fenomene generale

toxice

prin arme de foc – se caracterizează prin distrucţii mari , sunt foarte

complexe

Plăgi prin înţepare cu spini vegetali:

- spinul trebuie extras complet, la nevoie, recurgându-se la incizie

chirurgicală

- dacă nu s-a extras este posibilă dezvoltarea unei infecţii (abces, flegmon)

Plăgile prin înţepare plantară (cui, sârmă) favorizează dezvoltarea unor infecţii

virulente; se tratează chirurgical în servicii de specialitate.

Plăgile prin înţepătură de insectă (albine, viespi), prin inoculare de venin,

produc fenomene alergice: prurit, hiperemie, edem local sau, uneori, edem glotic

cu crize de sufocare, frisoane, convulsii, şoc anafilactic sau colaps.

Page 5: INGRIJIREA PLAGILOR

Simptomatologia plăgilor

Simptome locale:

durerea este variabilă ca intensitate, poate ceda spontan sau după

antialgice; reapariţia cu caracter pulsatil atrage atenţia asupra dezvoltării

infecţiei

impotenţa funcţională este partială sau totală şi are drept cauză durerea

sau lezarea elementelor musculo-articulare, osoase sau nervoase

Semne obiective:

prezenţa unei soluţii de continuitate; în plăgile mari, aşa-numitele plăgi

cu mari dilacerări, se pot observa distrugeri mari atât de piele, cât şi de

vase, muşchi, nervi, fragmente de oase sau diferite organe situate în

profunzime; uneori, părţi din aceste organe pot să iasă prin marginile

plăgii; aceasta se numeste evisceraţie

hemoragia este variabilă, ca şi abundenţa sângerării, în funcţie de vasul

lezat.

Semne generale:

pulsul poate fi rapid - tahicardic - în plăgi însoţite de hemoragii externe

sau interne sau de şoc traumatic.

tensiunea arterială - dacă scade - denotă prezenţa unei hemoragii sau a

unui şoc traumatic

febra poate avea semnificaţia debutului infecţiei sau resorbţia unor

hematoame

Vindecarea plagilor

Vindecarea plăgilor se poate realiza prin:

vindecare primară

vindecare secundară

vindecare terţiară

Page 6: INGRIJIREA PLAGILOR

Vindecarea primară(“per primam” sau “per primam intentionem”)

- este vindecarea ce se obţine de la început, fără complicaţii; este vindecarea

ideală pentru orice plagă operatorie; vindecarea se produce în 6-8 zile

Vindecarea secundara („per secundam" sau per secundam intentionem"):

- în acest tip de vindecare este întotdeauna prezentă infecţia, spre deosebire

de vindecarea primară

Vindecarea tertiară („per tertiam intentionem"):

- se produce atunci când o plagă evoluează un timp pe linia vindecării

secundare şi apoi se suturează în scopul scurtării evoluţiei

Vindecarea este un proces interactiv, care se desfășoară în trei faze:

Faza 1: faza inflamatorie -- apare între ziua 0 și 3

În această fază apar hemostaza și inflamația.

Faza 2: faza de granulație -- apare între ziua 3 și 14

În această fază se formează țesutul de granulație și restaurarea vasculară.

Faza 3: faza de regenerare – este cel mai lung proces și se întinde pe durata a 3

săptămâni.

Page 7: INGRIJIREA PLAGILOR

Contracția plăgilor este mecanismul fiziologic care diminuează dimensiunile plăgii

și vindecă zona în care rana este prezentă. Aceasta reprezintă o fază-cheie în

procesul de vindecare și începe la aproximativ o saptămână din momentul apariției

rănii.

Tratamentul local al plăgilor

Tratamentul variază în funcţie de nivelul la care se acordă asistenţa (locul

accidentului, la cabinet medical sau la spital). Indiferent de nivelul la care se

intervine, pentru a îngriji o plagă în mod corespunzător se cere ca:

îngrijirea să se facă în condiţii de asepsie

să se asigure, prin pansament, o bună absorbţie a secreţiilor

plaga să fie protejată de factorii nocivi – termici, infecţioşi din mediul

înconjurător

să fie asigurat un repaus al regiunii lezate

tratamentul local al plăgilor să se facă cu ajutorul pansamentelor.

Prim ajutor la locul accidentului:

hemostaza provizorie

aplicarea unui pansament protector

transportul accidentatului la o unitate sanitară

nu se exploreaza plaga la locul accidentului cu nici un fel de instrument

nu se scot fragmente osoase

nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa oxigenata(pericol de

hemoragie)

Ingrijirea plăgilor recente care nu au depăşit 6 ore de la accident

calmarea durerii

toaleta si dezinfectia tegumentului

o dacă plaga este într-o regiune cu păr, se rade părul în jurul plăgii

Page 8: INGRIJIREA PLAGILOR

până la o distanţă de 6 cm de marginea plăgii

o se spală pielea nelezată din jurul plăgii cu apa ,apoi cu ser

fiziologic

o se dezinfectează cu alcool sau cu tinctură de iod,prin miscari

circulare din jurul plagii spre exterior

toaleta plagii:

o curatarea plagii prin turnare in jet cu apa sterila,ser

fiziologic,antiseptice neiritante(apa oxigenata 3%,cloramina 0,2-

0,4%);acestea au rol de a indeparta cu ajutorul jetului,in mod

mecanic impuritatile din plaga,antisepticele de a dezinfecta plaga

o tamponarea plagii cu comprese si tampoane de tifon sterile ;nu se

face tamponare cu vata;nu se toarna nici un fel de antiseptic in

plagile penetrante,perforante in organe si cavitati naturale

dezinfectia din nou a tegumentului

o dezinfectia tegumentului din jurul plagii cu tincture de iod apoi cu

alcool

acoperirea plagii

o acoperirea plagii se face cu comprese sterile,care trebuie sa

depaseasca marginile plagii cu 2-3 cm

fixarea pansamentului

o se face cu leucoplast,galifix sau prin infasare,in functie de

intinderea ei si de eventualele complicatii

profilaxie antitetanica

o anatoxina tetanica (ATPA )im,0,5ml im.

Page 9: INGRIJIREA PLAGILOR

Plăgile vechi

Plăgile care depăşesc 6 ore de la accident se consideră infectate; li se face acelaşi

tratament descris mai sus, însă plaga nu se suturează primam.

Plăgile septice- pielea din jurul lor se curăţă circular, de la exterior spre interior.

Plăgile vechi, infectate, secretante, nesuturate se aseptizează prin spălări cu soluţii

antiseptice, pansamente locale umede cu cloramină şi rivanol sau soluţie de

antibiotic conform antibiogramei. Compresa umedă va fi acoperită cu una-două

comprese uscate, apoi se fixează pansamentul, fie prin înfăşurare (bandajare), fie

fixând compresa care acoperă pansamentul cu leucoplast sau cu galifix; plăgile

vechi se pansează şi se controlează zilnic.

La nivelul toracelui -se face în functie de tipul plagii si localizare.

În cazul plagilor penetrante (adânci) aflat la nivelul toracelui folosim

comprese de dimensiuni mai mari decât plaga si-l vom fixa cu benzi de

leucoplast pe trei laturi.

A patra latura se lasa liber, nefixata, permitând pansamentului sa

functioneze ca o supapa.

În timpul inspirului, când toracele se destinde, pansamentul se v-a lipi de

torace nepermitând intrarea aerului.

În timpul expirului, când toracele revine, pansamentul se departeaza de

peretele toracelui, permitând iesirea aerului si la acest nivel.

Page 10: INGRIJIREA PLAGILOR

Daca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta

data îl vom fixa pe toate cele patru laturi. Daca plaga este complicata cu

evisceratia (iesirea organelor abdominale în exterior) vom folosi un

pansament umed.

Îngrijirea unei plăgi operatorii

Plaga suturată neinflamată se tratează prin pansare sterilă.

- se dezinfectează cu betadine, tinctură de iod, alcool iodat sau alcool, pe o

distanţă de 6-7 cm, folosind, la fiecare ştergere, alt tampon

- plaga suturată se dezinfectează, de asemenea, printr-o singură ştergere cu

tamponul îmbibat în tinctură de iod sau alcool

- apoi se dezinfectează din nou tegumentul din jurul plăgii

- se acoperă plaga cu compresă sterilă – pansamentul se fixează după

metoda cunoscută

Page 11: INGRIJIREA PLAGILOR

Toate plăgile produse în mediu şi cu agenţi traumatici suspecţi trebuie

tratate în mod special.

Atenţie deosebită se va acorda plăgilor înţepate cu aşchii, spini, cuie, prin

muşcătură de animale, fracturi deschise, avort, arsuri sau orice plagă

murdărită cu pământ, praf de stradă etc.

Pansamentul

Definitie =act chirurgical de aseptizare,tratare si protejare a plagilor

Obiective:

• favorizarea vindecării rănilor

• prevenirea infecţiei

• aprecierea procesului de vindecare

• protecţia plăgii impotriva factorilor mecanici

Condutiile unui bun pansament:

a) Să fie făcut in condiţii aseptice

se folosesc materiale de protecţie şi instrumente sterile

se spăla şi dezinfecteaza mainile, se imbrăca mănuşi sterile

se servesc materialele folosind pense

Page 12: INGRIJIREA PLAGILOR

nu se introduc in casoletă sau in trusa de instrumente pensa cu care se

lucreaza in plagă;

nu se folosesc aceleaşi instrumente la alti pacienţi

b) Să fie absorbant

sa asigure absorbţia secreţiilor pentru a favoriza cicatrizarea

se folosesc comprese de tifon şi vată hidrofilă

c) Să fie protector

se acopera plaga cu comprese sterile şi vată

se asigura că dimensiunile compreselor depăşesc marginile plăgi cu cel

puţin 1-2 cm

dacă zona este expusă microbilor,se protejeaza plaga cu un strat mai gros

de tifon şi vată;

d) Să nu fie dureros

se acţioneaza cu blandeţe şi răbdare

se administreaza un calmant la recomandarea medicului dacă situaţia o

cere

se spăla plaga prin turnare şi se absorbe surplusul de lichid şi secreţiile

prin tamponare

nu se fixeaza pansamentul prea strans pentru a nu jena circulaţia şi a nu

produce durere

se asigura limitarea mişcărilor in acea zonă dacă există indicaţii in acest

sens

e) Să fie schimbat la timp

se verifica indicaţia medicală cu privire la schimbarea pansamentului;

se schimba cat mai rar pansamentul la plăgile chirurgicale atunci cand se

menţine curat şi uscat

Page 13: INGRIJIREA PLAGILOR

in cazul plăgilor secretante schimbaţi pansamentul ori de cate ori este

nevoie;

se anunţaţi medicul şi controlaţi plaga dacă pacientul acuză durere sau

prezintă febră fără altă cauză, schimbaţi pansamentul cu această ocazie.

Tipuri de pansamente

Pansament protector

acoperirea unei plăgi care nu secretă, nu prezintă tub de dren (plagă

operatorie, locul unei injecţii sau puncţii, locul unde este montat un

cateter venos) pentru a realiza protecţie faţă de mediul inconjurator

Pansament absorbant

acoperirea plăgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese şi un

strat de vată

dacă medicul montează tub de dren notaţi cantitatea de lichid eliminată

Pansament ocluziv

acoperirea cu comprese şi vată a plăgilor insoţite de leziuni osoase peste

care se aplica aparatul gipsat pentru imobilizare

pentru ingrijirea plăgii se poate face fereastră

Panasment compresiv

acoperirea unei plăgi sangerande in scop hemostatic, pentru imobilizarea

unei articulaţii in caz de entorsă sau pentru reducerea unei cavităţi

superficiale după puncţionare

peste comprese se aplica un strat mai gros de vată astfel incat să se

acopere reliefurile osoase şi compresiunea să fie repartizată uniform pe

toată suprafaţa regiunii, să nu impiedice circulaţia de intoarcere

Page 14: INGRIJIREA PLAGILOR

Pansament umed

se folosesc cu scop antiinflamator

este contraindicate in plagile care secreta abundant,deoarece favorizeaza

secretia si provoaca dermite,piodermite,foliculite

Materiale necesare pansamentelor

tava medicală/cărucior pentru tratamente, măsuţa pentru pansamente;

trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci

chirurgicale, stilete butonate, sonde canelate;bisturiu

casoleta cu comprese sterile,tampoane,mese

tuburi de dren sterile

mănuşi sterile

muşama, aleză

soluţii antiseptice:pentru tegument(tinctura de iod,alcool

iodat,betadine,alcool medicinal);pentru plaga(apa oxigenata3%,rivanol

1%o,cloramina,acid boric2-4%)

medicamente prescrise de medic: pulberi, unguente

materiale pentru fixare: feşi de tifon, benzi adezive, plasă adezivă, soluţie

adezivă, ace de siguranţă

tăviţa renală

Page 15: INGRIJIREA PLAGILOR
Page 16: INGRIJIREA PLAGILOR

Pean Kocher

Port Ac Mathieu pensa chirurgicala pensa anatomica

Sonda canelata stilet butonat

Page 17: INGRIJIREA PLAGILOR

port ac Hegar

Bisturiu+lame ace chirurgicale

Pregatirea pacientului

a) psihica

se informeaza pacientul asupra necesităţii efectuării pansamentului

se explica modul de desfăşurarea al procedurii

se obţineţi consimţămantul

b) fizica

poziţionarea pacientului in funcţie de segmentul ce trebuie pansat

se alege poziţia de decubit pentru a evita lipotimia

se asigura intimitatea pacientului dacă este cazul

Executia pansamentului

spalare pa maini,dezinfectie,imbracarea manusilor

Page 18: INGRIJIREA PLAGILOR

se iau din trusă 2 pense sterile

primul timp

indepărtarea pansamentului vechi fără a produce durere.

dacă este lipit se inmoaie cu apă oxigenată sau ser fiziologic; se observa

plaga

se dezinfecteaza tegumentul din jurul plăgii folosind tampoane imbibate

cu alcool sau alcool iodat . Ştergerea se va face de la plagă spre periferie

schimband des tampoanele pentru a evita contaminarea

al doilea timp-tratarea plagii

se spălaţi plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din

soluţiile dezinfectante recomandate;

se absorb secreţiile din plagă prin tamponare pentru a nu produce durere

se dezinfecteaza din nou tegumentele din jurul plăgii folosind tampon

pentru o singură manevră şi se şterge apoi cu un tampon uscat

se efectueaza in continuare tratamentul plăgii in funcţie de natura şi

evoluţia acesteia, aplicand medicamente dacă sunt recomandate;

al treilea timp

se acopera cu comprese de tifon sterile care sa depaşeasca marginea

plăgii cu 1-2 cm şi aplicaţi desupra un strat subţire de vată dacă este

necesar

se fixeaza prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un

procedeu adaptat regiunii (circular, in spirală, in evantai, cu faşă răsfrantă,

in spic)

Page 19: INGRIJIREA PLAGILOR

Ingrijirea pacientul

se aşeza pacientul in poziţie comodă şi se pune regiunea lezată in repaus

se observa faciesul şi comportamentul la durere

se observa aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul să nu jeneze

circulaţia

Reorganizarea locului de munca

deseurile infectioase-comprese, mănuşi, tuburi de dren, feşi se colecteaza

la locul de producer in recipiente pentru infectioase-recipiente de culoare

galbena prevazut in interior cu saci galbeni

deseurile taietoare se colecteaza in recipiente pentru taietoare-

intepatoare-cutii galbene din plastic,specific de unica folosinta

deseurile nepericuloase(ambalajele materialelor sterile,ghips,ambalaje

din material plastic-se colecteaza la locul de producer in saci de

polietilena de culoare neagra

instrumentele se curata si se pregatesc pentru sterilizare

Page 20: INGRIJIREA PLAGILOR

Efectuarea tipurilor de bandaje

Bandajarea=metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fesi deb tifon de

lungimi si latimi diferite in functie de marimea si caracterul plagii,regiunea in care

este situata.

Materiale necesare

o Fese de tifon de mărimi diferite (lăţimi intre 5 şi 25 cm, lungimi intre

2 şi 5 m)

o Feşe elastice

o Foarfece

o Ace de siguranţă, plasă, leucoplast

Reguli pentru o infasare corecta

o Fasa se tine in mana dreapta,capatul liber in mana stanga

o Se deruleaza de la stanga la dreapta

o Turele de fasa nu trebuie sa faca cute

o Fasa trebuie sa permita circulatia sangelui-sa nu fie prea strana dar

nici prea larga

o Bandajarea membrelor se incepe de la de la extremitate spre radacina

in sensul circulatiei venoase

o Se evita miscarile inutile

Page 21: INGRIJIREA PLAGILOR

o Se executa cu miscari blande si cu multa indemanare pentru a nu spori

suferinta bolnavului

o Fixarea prin nod nu trebuie sa jeneze

o Se incepe si se termina cu ture de fixare

Caracterele unui bun bandaj

o sa imobilizeze perfect pansamentul pentru a favoriza cicatrizarea

o sa fie elastic,suficient de strans

o sa fie esthetic

Realizarea turelor de fixare

o se aplica oblic sub pansament

o se intersecteaza cu o tura circulara

o se rasfrange coltul fesii si se suprapune inca o tura circulara

o primele ture de fasa se incep la o distant apreciabila de leziune,la 10-

15 cm(in afara cazurilor cand nu este posibil acest lucru)

o terminarea bandajarii se efectueaza cu doua ture circulare la 10-15cm

de pansament

Tipuri de bandajare:

circulara,

in spirala,

in forma cifrei 8,

Page 22: INGRIJIREA PLAGILOR

in spic de grau

in evantai

Infasarea circulara

Se supapun turele de fasa una peste alta

Este indicate in regiunile cilindrice:gat,torace,articulatia pumnului

acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei

Infasare in spirala

se conduce fasa ,serpuind si acoperind turele o treime,rasfrangand fasa pe

alocuri prin tehnica numita”semnul policelui”

se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub forma de spirala, cu acoperirea turei

precedente la 2/3

este indicata pentru membre( gamba,antebrat)regiuni tronconice si suprafete

intinse

Infasare in forma cifrei”8”

Se incepe cu ture circulare sub articultie

Setrece oblic peste articulatie si se conduc deasupra articulatiei alte ture

circulare

Se revine oblic sub articulatie,intersectand prima diagonal

Se continua de cateva ori si se termina infasarea deasupra articulatiei cu ture

circulare

Page 23: INGRIJIREA PLAGILOR

Este indicate pentru infasarea regiunilor

articulare:articulatiacotului,piciorului,pumnului

Infasarea “in spic de grau”sau” spica”

Se foloseste pentru regiuni articulare: scapulo-huerală, inghino-abdominală,

cot, picior, pumn

Se incepe cu ture circulare deasupra articulatiei

Fasa se conduce in forma cifri “8”,fiecare tura acoperind pe ce de dinainte

cu 1/3 sau 2/3

Se termina cu ture circulare

Infasarea in evantai

Se foloseste pentru articulaţii (cot, genunchi, călcai)

Se incepe cu două ture circulare deasupra articulaţiei

Se continua cu ture oblice descendente in aşa fel incat faşa să se suprapună

Page 24: INGRIJIREA PLAGILOR

la distanţe mai mici in plică şi mai mari in partea expusă ajungand circular la

nivelul liniei articulare şi apoi oblice sub articulaţie

Se incheie cu două ture circulare şi se fixeaza cu ac de siguranţă, leucoplast

Bandajarea pe regiuni

Infasarea capului- capelina

Se conduce fasa circular,deasupra arcadelor sprancenoase,fixand cu mana

stanga coltul fesii,iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul capului,lasand libere

pavilioanele auriculare.

Se rasfrange coltul ramas in afara si se efectueaza din nou o tura circular

pentru a-l fixa.

Se conduce fasa din spate in fata acoprind bolta craniana cu ture

oblice,fixate cu ture circulare,pana la infasarea complete a capului

Se incheie cu doua ture circulare

Se fixeaza capatul liber al fesii cu romplast sau ac de siguranta in partea

opusa regiunii pansate

Page 25: INGRIJIREA PLAGILOR

Bandajarea plagilor gâtului.

a. Plasa]i o compresa peste plaga.

b. Plasati bandajul peste compresa si pe sub umarul din partea opuss

Page 26: INGRIJIREA PLAGILOR

Infasarea nasului-prastia

Se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de

aproximativ 5cm nedespicata,ce va servi la acoperirea nasului

Se fixeaza pe nas partea din mijloc nedespicata

Se trec capetele superioare ale fesii sub pavilionul urechii si se innoada in

regiunea occipital

Se trec ramurile inferioare ale fesii deasupra urechilor.incrucisand pe cele

superioare si se fixeaza in partea posterioara a capului,realizand astfel o

prastie

Infasarea barbiei-capastrul

se despica in lung fasa,la ambele capete,lasand in mijloc o portiune de

aproximativ 5cm nedespicata

se fixeaza partea nedespicata pe barbie sau buze

se incruciseaza ramurile superioare in regiunea occipital si se leaga in

regiunea fruntii

se leaga ramurile inferioare deasupra crestetului capului,lasand libere

urechile

Page 27: INGRIJIREA PLAGILOR

Infasarea ochilor (monoocular,binocular)-prin ture successive oblice si circulare

Bandajarea gatului-circular

Ceafa-circular

Bandajarea toracelui si abdomenului-circular

Sanii –bandaj in spica

Membrul superior-umarul si axial bandaj in 8;bratul si antebratul in spirala;cotul

in evantai,palma in 8,degetele in spic

Page 28: INGRIJIREA PLAGILOR
Page 29: INGRIJIREA PLAGILOR

Membrul inferior-coapsa si bazinul in spica simpla sau dubla,genunchiul in

evantai sau in 8,glezna in 8

Page 30: INGRIJIREA PLAGILOR
Page 31: INGRIJIREA PLAGILOR

• La nivelul acestor regiuni, bandajul este in formă de spică. Fixarea iniţială se

face prin 2-3 ture trecute circular pe abdomen, deasupra crestelor iliacese

• trece oblic peste regiunea inghinală, pe faţa internă, posterioară şi externă a

radacinii coapsei de unde urcă iar oblic, peste regiunea inghinală realizând

prima spică ce se continuă printr-un nou circular pe abdomen dus apoi oblic

peste regiunea inghinal’ până se acoperă.

Infasarea perineului-bandajare in “T”

• se efectuaza cu ajutorul a două feşe.

• prima se trece în jurul abdomenului, deasupra crestelor iliace înnodându-se.

• ea va servi ca sprijin pentru a doua faşa care se trece dublu între coapse,

Bandajul bontului de amputaţie

Page 32: INGRIJIREA PLAGILOR

• Pentru bandajul bontului de amputaţie se foloseşte tehnica înfăşării recurente cu

2 feşi sau înfaşarea cu o faşă.

• Se incepe orin ture circulare de fixare la 10 cm de plagă, după care se rasfrânge

faşa antero-posterior, ca şi în cazul calotei craniene, pâna se acoperă tot

pansamentul fixând turele rasfrânte cu ture circulare

Alte mijloace de fixare a pansamentului

o Basmaua-dreptunghiulara,triunghiulara,in patru colturi

o Esarfa

o Tesaturi tubular elastice

o Material adezive

Bandajareasi fixarea unui obiect penetrant

Page 33: INGRIJIREA PLAGILOR

Nu incercati ss mobilizati obiectul penetrant.

Stabilizati obiectul cu comprese.

Plasati bandajul peste comprese

HEMORAGIILE si hemostaza provizorie

hemoragia

Scurgerea sangelui in afara vaselor sangelui se numeste hemoragie.

Clasificare

In functie de vasele care au fost sectionate

Page 34: INGRIJIREA PLAGILOR

arteriala: în care sângele este de culoare rosu deschis, bine oxigenat si

tâsneste ritmic, sincron cu bataile inimii;

venoasa: sângele de culoare rosu închis (mai putin oxigen, mai mult

CO2), se exteriorizeaza cu presiune constanta, relativ modesta;

capilara: este o hemoragie difuza, fara a se identifica un vas de calibru

mai mare ca sursa principala a hemoragiei;

Dupa locul unde se scurge sangele :

externe,in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectiona

rii unor vase de sange.

interne,in care sangele ce curge ramane in interiorul organismului (ex:

cavitatea abdominal,toracica etc).

exteriorizate-intr-un organ care comunica cu exteriorul ,caracterizata

prin hemoragie interna într-un organ cavitar, urmata de eliminarea

sângelui la exterior pe cai naturale

-epistaxis: hemoragia mucoasei nazale;

-otoragie-hemoragie din urechi

-hematemeza: eliminarea pe gura, prin varsatura, de sânge amestecat

cu cheaguri si eventual resturi alimentare;

În hemoragii puternice poate fi sânge rosu, proaspat, nealterat, sau în

sângerari reduse poate fi varsatura cu aspect de zat de cafea (când

sângele stagneaza în stomac).

-melena: exteriorizarea sângelui acumulat în tubul digestiv, prin

defecatie. Scaunul este lucios, negru, moale, de aspectul si culoarea

Page 35: INGRIJIREA PLAGILOR

pacurei.

-rectoragie-hemoragie din rect

-hematuria: reprezinta hemoragia la nivelul aparatului urinar,

exteriorizat prin mictiune

-hemoptizie-sangele se scurge prin gura provenind din caile

respiratorii,rosu deschis,spumos,aerat

In functie de cantitatea de sange pierduta putem distinge :

mica: se pierde o cantitate de sânge pâna la 500 ml

medie: se pierde 500-1000 ml de sânge si apar urmatoarele semne:

agitatie, ameteli în ortostatism;

mari: cantitea de sânge pierduta 1000-1500 ml iar semnele clinice sunt

urmatoarele: paloare, tahicardie, transpiratii reci, hipotensiune

arteriala, tahipnee;

cataclismice: pierderi de sânge de peste 1500-2000 ml, TA

nemasurabila, pacient inconstient;

Page 36: INGRIJIREA PLAGILOR

Hemostaza provizorie

Hemostaza =oprirea hemoragiei

Hemostaza poate fi :

-spontana

-provizorie

-medicamentoasa

-definitiva

Hemostaza provizorie, realizabilă, pe mai multe căi:

compresiune manuală sau digitală,

pansament compresiv,

flectarea puternică a extremităţii,

aplicarea garoului,

pensarea vasului sangerand

Compresiunea manuală sau digitală

Artera rănită va fi comprimată numai dacă apăsarea se exercită în

regiunile în care ea trece în apropierea unui plan osos. În funcţie de cali-

brul vasului şi de profunzimea la care se află, apăsarea va fi executată cu

degetul mare, cu celelalte degete ale mâinii sau cu pumnul.

Compresiunea digitală se foloseşte în prima urgenţă până ce s-au

procurat materiale necesare pentru obţinerea hemostazei provizorii prin alte

tehnici: cu ajutorul pansamentului compresiv, garoului sau aplicarea unei

Page 37: INGRIJIREA PLAGILOR

pense pe vasul care sângerează.

Locurile de elecţie (traiectul anatomic al arterelor) pentru realizarea

compresiunii trebuie bine cunoscute de cel care aplică metoda.

când rana se află pe frunte, compresiunea se face pe artera temporală

superficială care trece imediat inaintea urechii

când rana se află pe creştetul capului, compresiunea se face de o parte

şi de alta partea marginilor rănii

in rănile din regiunea temporală (părţile laterale ale craniului),

compresiune imediat deasupra şi în spatele pavilionului urechii

în rănile de la obraz, buze, pe suprafaţa exterioară a nasului;

comprimarea arterei faciale (la mijlocul mandibulei)

în hemoragiile din regiunea gâtului şi a feţei: comprimarea arterei carotide,

anterior de muşchiul sternocleidomastoidian

Page 38: INGRIJIREA PLAGILOR

pentru hemoragiile din regiunea umărului a articulaţiei umărului sau a

axilei se va comprima artera subclaviculară deasupra claviculei, pe

prima coastă (g, h, i);

g h i

în rănile sângerânde ale braţului, antebraţului: comprimarea arterei

humerale – pe faţa interă a braţului, între muşchii biceps (anterior)

şi triceps (posterior). În funcţie de nivelul la care se află rana,

apăsarea se face

în axilă,

pe faţa internă la jumătatea braţului

sau la plica cotului ;

Page 39: INGRIJIREA PLAGILOR

în rănile sângerânde ale mâinii, palmei comprimarea arterei radiale

se face cu un deget, pe partea externă a plicii pumnului, şi cu un al

doilea deget pe partea internă a aceleeaşi plici a pumnului, pe

artera cubitală

Când rana se află la membrul inferior:

în sângerarea rănilor din regiunea inghinală comprimarea vasului se face

pe pliul inghinal

Comprimarea digitala a arterei femurale

când hemoragia se află la coapsă, comprimarea arterei femurale pe

traiectul ei, proximal de plagă, se face (în funcţie de locul plăgii) în treimea

Page 40: INGRIJIREA PLAGILOR

mijlocie a coapsei, pe faţa internă a acesteia

dacă rana se află la nivelul genunchiului sau gambei: comprimarea

se face pe faţa posterioară a coapsei în apropierea pliului

genunchiului; sau comprimarea arterei poplitee în faţa posterioară a

genunchiului

când sângerarea provine dintr-o rană situată în regiunea pelvisului,

comprimarea aortei abdominale se face prin apăsarea peretelui

abdominal cu pumnul sub ombilic. Artera este (teoretic) turtită pe planul

osos al coloanei vertebrale lombare

Page 41: INGRIJIREA PLAGILOR

Locuri unde se poate face hemostaza arterială provizorie prin comprimare

digitală sau manuală:

aorta abdominală;

iliacă externă;

artera axilară;

artera hurnerală;

artera radială;

artera ulnară;

artera subclaviculară;

artera carotidă comună;

artera mentonieră;

artera temporală;

artera retroauriculară;

Page 42: INGRIJIREA PLAGILOR

artera femurală;

artera poplitee;

artera pedioasă.

Alte sisteme de comprimare a aortei: Se poate executa o hemostază provizorie

şi prin comprimarea cu degetul înfăşurat într-o compresă sterilă chiar în plagă,

astupând orificiul arterial.

Acţiunea de prim ajutor începută prin compresiunea digitală sau manuală are

dezavantajul că nu poate fi prea mult prelungită, deoarece intervine oboseala

celui care o aplică şi dificultăţi de a manevra rănitul, iar în timpul transportului

Page 43: INGRIJIREA PLAGILOR

este greu de aplicat.

Pansamentul compresiv

in hemoragiile care interesează vasele mici, hemostaza poate fi făcută

cel mai simplu cu ajuturul pansamentelor compresive.

după executarea toaletei plăgii, se acoperă regiunea cu o mare

cantitate de comprese sterile, paste care se înfăşoară strans o faşă.

in funcţie de locul plăgii, al hemoragiei şi în funcţie de vasul lezat,

dacă este posibilă (după măsura de prim ajutor începută prin

compresiune digitală sau manuală, sângerarea fiind astfel oprită), se va

executa toaleta plăgii şi se va aplica pansamentul compresiv.

Pentru că aplicarca garoului implică şi riscuri (mai ales când garoul

este aplicat incorect), se recomandă ca hemostaza pentru perioada

transportului se fie făcută cu ajutorul pansamentelor compresive.

Acestea au avantajul că nu brutalizează vasul şi în altă regiune deât în

zona afectată de traumatism şi permit irigarea membrului prin vasele

care au rămas intacte.

pansamentul compresiv este util în hcmoragiile venoase şi capilare de

la extremităţi, plăgile părţilor moi buco-faciale, precum şi în toate

plăgile peretelui toracic sau abdominal.

Page 44: INGRIJIREA PLAGILOR

Flectarea puternică a extremităţii

Se utilizează când plaga este localizată în regiunile axilare, inghinale, faţa

anterioară a cotului sau posterioară a genunchiului.

În plăgile arterei humerale, după ce se introduce în axilă o faşă rulată (sau

un alt corp dur învelit în vată şi tifon sau porţiuni din rufăria bolnavu-

lui), se flectează antebraţul pe braţ şi se aplică braţul pe torace. În această

poziţie membrul superior se fixează solid la torace cu o faşă, centură,

bucăţi din rufăria bolnavului etc.

Pentru hemostaza arterelor antebraţului sau în plăgi ale plicii cotului se

aşează un sul în plica cotului şi se flectează antebraţul pe braţ fixându-se

în această poziţie .

În cazul hemoragiei de la rădăcina coapsei (în regiunea inghinală) se pot

utiliza următoarele metode de hemostază provizorie: - una, prin aplicarea

unui sul la baza triunghiului Scarpa, care se fixează cu o faşă, curea etc.

Page 45: INGRIJIREA PLAGILOR

- sau prin aplicarea unui sul în regiunea inghinală, urmată de flectarea

şi fixarea coapsei pe abdomen şi a gambei pe coapsă

Hemostaza provizorie în leziunile arterei poplitee se obţine prin

aşezarea sulului în regiunea poplitee şi flectarea puternică a

gambei pe coapsă, cu fixarea ei în această poziţie

Aplicarea garoului

garoul este indicat în plăgile arteriale sau venoase de calibru mare şi

mijlociu de la membre.

pentru hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se vor folosi tuburile de

cauciuc, banda Esmarch, manşeta pneumatică a aparatului de tensiune

arterială .

la nevoie pot fi utilizate bucăţi de pânză, batistă, sfoară.

garoul se poate aplica peste îmbrăcăminte sau peste pansament şi

se va strânge până la dispariţia sângerării

este bine ca între garou şi tegument să se fixeze pe traiectul

arterei, acolo unde sunt simţite bătăile arterei, un rulou de faşă

sau din alt material, peste care se strânge garoul. În felul acesta

se obţine hemostaza fără comprimarea excesivă a ţesuturilor .

tubul se aplică bine întins, înconjurându-se cu el membrul interesat cel

puţin de două ori , apoi capetele se înnoadă sau se prind cu o pensă

hemostatică. Peste pense se trece o tură de faşă, ca să nu fie

Page 46: INGRIJIREA PLAGILOR

smulse.

aplicarea garoului se face înaintea toaletei şi pansării rănii.

dacă rana continuă să sângereze, înseamnă că garoul nu a fost aplicat

corect, fapt care obligă să fie desfăcut şi să se încerce o nouă

aplicare

garoul va fi plasat deasupra rănii când hemoragia provine dintr-o

arteră ruptă şi sub rană, când este secţionată o venă.

in realitate, în practică, această diferenţiere între hemoragia arterială

şi hemoragia venoasă nu este foarte importantă, pentru că în cazul în

care garoul este aplicat corect la rădăcina membrului, se opreşte atât

hemoragia de origine arterială, cât şi hemoragia de origine venoasă;in

hemoragiile venoase sângerarea continuă până se scurge sângele aflat

în membru în momentul aplicării garoului.

dezavantajul principal al aplicării garoului constă în faptul că nu poate fi

menţinut mai mult de 2 ore

dacă garoul este menţinut peste acest interval de timp, există riscul

apariţiei, în teritoriul tisular lipsit de aportul de oxigen, a unor leziuni

ireversibile, fapt care se poate solda cu amputarea membrului.

din cauza ischemiei sub ligatura circulară, nervii încep să sufere,

fibrele musculare degenerează, apar vicieri ale metabolismului, cu

acumulare de cataboliţi, substanţe toxice, se instalează vasoplegie cu

creşterea permeabilităţii capilare.

Page 47: INGRIJIREA PLAGILOR

din aceste motive se consideră că atitudinea cea mai corectă este

folosirea garoului numai pentru pcrioada de timp în care se face

toaleta rănii, după care este preferabil, pentru perioada transportului,

ca garoul să fie înlocuit cu pansament compresiv.

aplicarca garoului rămâne oricum unica posibilitate de a obţine o

hemostază provizorie în cazul accidentelor soldale cu amputarea

traumatică a membrelor superioare şi inferioare.

garoul este aplicat corect, dacă în porţiunea aflată sub el membrul

devine alb, palid.

este obligator să se noteze pe un bilet data şi ora aplicării garoului şi

biletul să se prindă cu un ac de pansament sau de haina bolnavului,

la vedere.

in cazul în care bolnavii la care s-a aplicat hemostaza cu garou nu

ajung la spital înainte de o oră - o oră şi jumătate, va trebui să se

desfacă garoul la interval de 20-30 de minute, pentru 2-3 minute,

comprimând rana cu comprese sterile apăsate cu forţă.

la reaplicare, garoul se pune ceva mai sus.

manevra se execută sub strictă supraveghere, pentru că în timpul

decompresiunii vasculare poate să apară şocul.

De aceea, în cazul îndepărtării unui garou vor fi luale unele măsuri,

pentru că scoaterea garoului poate fi urmată do colaps circulator,

care poate să ducă la moartea bolnavului.

Pensarea vasului sângerând

Pensarea provizorie a vaselor sau forcipresura se face cu pense Pean sau

Kocher.

Page 48: INGRIJIREA PLAGILOR

Capetele vaselor secţionate, sângerânde se prind în vârful penselor.

Pensa va fi lăsată în plagă pe vasul prins, aplicându-se peste ea un

pansament aseptic şi se transportă bolnavul la unitatea chirurgicală cea

mai apropiată, unde se va face hemostaza definitivă prin ligature sau

suturarea vasului.

Se verifică să nu derapeze pensele (să nu se desfacă).

Page 49: INGRIJIREA PLAGILOR