inginerie chimica.pdf

Extras din planul de invatamant ingineri zi

Specializarea : INGINERIE CHIMICA

Anul de studiu - discipline Nr. Ore/saptamana si modul de verificare a cunostintelor Nr. progr.

Curs Aplicatii Mod de verificare

Nr. credite


Nr. credite

ANUL I Matematici I 2 1 E 4 2 1 E 3 1 Matematici II 2 1 E 4 2 1 E 3 2 Chimie analitica si analiza instrumentala

2 3 E 5 2 2 E 4 3

Chimie anorganica 4 3 E 7 2 2 V 4 4 Chimia metalelor tranzitionale - - - - 2 2 E 4 5 Fizica - - - - 3 2 E 5 6 Programarea si utilizarea calculatoarelor

2 3 V 4 - - - - 7

Grafica industriala 1 2 V 2 - - - - 8 Filosofie 2 - V 2 - - - - 9 Chimie 2 1 V 2 - - - - 10 Mecanica si rezistenta - - - - 3 2 V 3 11 Limba engleza - 2 - - - 2 V 2 12 Educatie fizica - 2 - - - 2 V 2 13

E-Exanene V-Proiect P-Proiect

1

PROGRAMA NR. 1 DISCIPLINA : MATEMATICI I CONTINUTUL DISCIPLINEI Este un curs de cultura matematica fundamentala necesar intelegerii materiilor de specialitate , 1 Multimea numerelor reale R, siruri si serii de numere reale , 2 Serii de puteri . formula Taylor 3 Calcul diferential pentru functii : fA- CR-R 4 Functii complexe . Relatiile Cauchy - Riemann 5 Integrala Riemann . Functile Beta si Gamma. Integrale curbilini 6. Integrale duble si triplie 7 Inegrale in complex 8 Integrale de suprafata BIBLIOGRAFIE I. Draghicescu - Lectii de analiza matematica Lit. IPB Rosculet M. - Analiza matematica - Ed. Tehnica 1997 Larionescu D. - Calcul diferential Lit UPB EVALUAREA STUDENTILOR examen 50 % seminar 25 % lucrari de control + teme de casa 25 % PROGRAMA NR. 2 DISCIPLINA : MATEMATICI II CONTINUTUL DISCIPLINEI 1 Disciplina fundamentala matematica necesara studentilor pentru parcurgerea materiei cursurilor de specialitate “ Chimie “ 1 Elemente de algebra liniara 2 Spatiu vectoral. Raza,Dimensiune . 3 Aplicatii liniare, Matricea unei aplicatii liniare . Forma diagonala. 4 Exponential pe matrice , 5 Spatiu euclean , Baze ortogonale 6 Forme patratice 7 Elemente de geometrie diferentiala 8 Ecuatii diferentiale de ord. I 9 Sisteme de ecuatii diferentiale de ord. I cu coeficienti constanti 10 Ecuatii diferentiale de ordin superior 11 Ecuatii cu coeficienti constanti, omogene si neomogene BIBLIOGRAFIE Bucurescu I. Arsin A. Braileanu E. - Algebra liniara si geometrie - Lit UPT 1997 Grosu M. Grosu C. - Algebra liniara - Lit UPB 1997 M./N. Rosculet - Algebra liniara , Geometrie analitica si diferentiala EDP 1987 EVALUAREA STUIDENTILOER Examen 50 % Seminar 25 % Lucrari de control+teme de casa 25 %

2

PROGRAMA NR : 3 DISCIPLINA :CHIMIE ANALITICA SI ANALIZA INSTRUMENTALA CONTINUTUL DISCIPLINEI PARTEA I CHIMIA ANALITICA CALITATIVA I. Elemente de chimia solutiilor 2 Echilibre in sisteme omogene, echilibre cu transfer de proton. Echilibre cu transfer de electroni, echilibre cu transfer de ligand. Echilibre competitive in sisteme omogene 3 Echilibre in sisteme heterogene, echilibre de precipitare, echilibre in sistem lichid- lichid, echilibre de schimb ionic, echilibre competitive in sisteme heterogene LABORATOR : Analiza calitativa a cationilor pe grupe analitice. Analiza calitativa a anionilor . Analiza calitativa generala PARTEA II CHIMIA ANALITICA CANTITATIVA 1. Analiza cantitativa 2.Metode titrimetrice de analiza , tritrimetria prin reactii de neutralizare. Tritrimetria de oxidoreducere . Tritrimetria prin reactii complexare. Tritrimetria prin reactii de precipitare. 3 Analiza gavrimetrica LABORATOR Determinari de acizi si baze . Terminari de reductori si de oxidanti. Determinari de cationi metalici. Analiza cantitativa de minereuri BIBLIOGRAFIE - Pentru curs : - C. Luca , Al. Duca , I. Crisan- Chimie analitica si analiza instrumentala Ed. Didactica Bucuresti Gr. Popa , I. Paralescu - Chimia analitica - Ed. Didactica - Bucuresti - Pentru laborator - Colectiv - Coordonator : C. Luca - Chimie Analitica si analiza instrumentala , Lucrari practice : Vol. I, Partea I - Analiza calitativa, Partea II - analiza cantitativa EVALUAREA STUDENTILOR Examen 50 % Laborator 40 % Lucrari de control 10 % PROGRAMA NR. 4 DISCIPLINA : CHIMIE ANORGANICA CONTINUTUL DISCIPLINEI 1 Notiuni introductive (structura atomului, legatura chimica, retele cristaline ) 2 Elemente chimice si combinatii (fibrogeni , hidruri , gaze rare, halogeni ) 3 Elemente tipice si combinatii nemetale Gr a 6 a -III, A, metale , Gr. a I a, a II a , LABORATOR Operatii de laborator . Determinari de constante fizico-chimice, Lucrari de chimie anorganica preparativa (halogen si combinatii ).Lucrari de chimie anorganica preparativa ( elemente din grupe principale si compusi ). BIBLIOGRAFIE

3

P. Spacu , C. Gheorghiu , M. Brezeanu , M,. Stan - Tratat de Chimie Anorganica , Vol. III , Ed. Tehnica 1987 D. Negoiu - Tratat de chimie anorganica Vol. I si II , Ed. Tehnica 1978 A.Batca . Chimie Anorganica moderna : Intrebari si raspunsuri . Ed. Stiintifica si Enciclopedica Bucuresti 1981 G. Marcu , M. Brezeanu , C. Bejan , A. Batca , R. Catuneanu , - Chimie anorganica . Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti 1981 M. Brezeanu , F. Cristoreanu , A, Antoniu , D. Marinescu , M. Andrah - Chimia Metalelor - Ed. Academiei , Bucuresti 1990 C. Guran, I. Jitaru , V. Nistreanu, A.M. Oancea- Chimia anorganica si analita - Lit. UPB 1985 C. Guran I. Jitaru , - Chimie anorganica - Probleme intrebari si raspunsuri Ed. Tehnica Bucuresti 1994 D.F. Shriver , P.W.Atkins. C.Langford - Anorgabnic Chemistry (Osford Univ. Press 1994 (traducere Ed. Tehnica 1998 EVALUAREA STUDENTILOR Examen 50 % Laborator 35 % Lucrari de control- teme de casa 15 % PROGRAMA NR. 5 DISCIPLINA : CHIMIA METALELOR TRANZITIONALE CONTINUTUL DISCIPLINEI 1 Elemente de tranzitie : f si combinati , elemente de tranzitie , d,principalele clase de combinatii, compusi interstitiali, compusi coordinativi LABORATOR : Lucrari de Chimie anorganica preparativa (metale de tranzitie , d si comparatii ) BIBLIOGRAFIE R. Ripan , I, Ceteanu - Chimia metalelor - Ed. Didactica Bucuresti 1969 M. Brezeanu , E. Cristorean, A. Antoniu , D. Marinescu , M. Andreh- Chimia metalelor - Ed. Academiei Romanesti 1990 C. Guran I. Jitaru, V. Nistreanu. A.M. Oancea - Chimia anorganica si analitica - Lit. UPB 1985 EVALUAREA STUDENTILOR Examen 50 % Laborator 35% Lucrari de laborator + teme de casa 15 % PROGRAMA NR. 6 DISCIPLINA : FIZICA CONTINUTUL DISCIPLINEI Fizica microscopica cu urmatoarele capitole principale : miscarea sistemelor fizice in diverse campuri de forta , electromagnetism , unde elastice si electromagnetice , optica . Fiecare din capitolele de mai sus au 7 - 10 paragrafe , astfel ca pe intregul semestru se predau 40-45 paragrafe . Cursul urmareste sa prezinte studentilor marimile si legile de baza ale fizicii . Se urmareste intelegerea corecta si logica a notiunilor predate , scotandu-se in evidenta partea experimentala si aplicativa a acestora . BIBLIOGRAFIE

4

Dan Anghelescu , Diana Moisil , Alex Preda - Fizica pentru studentii facultatilor cu profil chimie - Ed.Didactia 1982 Alexandru Preda - Fizica vol. I-IV , Tipografia UPB 1978 -1979 Doina Gavrila - Fizica vol.I-II Ed.Didactica 1994-1996 R.Mitroi - Fizica vol.I-IV , Tipografia UPB 1996-1997 Dan Anghelescu si altii - Culegeri de probleme de fizica , Tipografia UPB 1989 Lucrari practice de fizica vol.I-II , Tipografia UPB 1984 EVALUAREA STUDENTILOR Examen - 50% Laborator - 25% Teme de casa - 12,5% Lucrari de control - 12,5% PROGRAMA NR. 7 DISCIPLINA : PROGRAMAREA SI UTILIZAREA CALCULATOARELOR CONTINUTUL DISCIPLINEI 1 Informatica generala , descrierea calculatorului macroprocesor , memorie, echipamente periferice . Softul de baza ( sistemul de operare DOS, gestionarul de fisiere Norton Commander ). Sistemul Windows . Retele de calculatoare 2 Birotica . Pachetul MICROSOFT OFFICE , Editorul de teste WORD , Gestionarul de tablouri EXCEL , editorul de prezentari POWER POINT, Imprimarea , Posta electronica , schimbul de date in modelul WINDOWS, pentru componentele MICROSOFT OFFICE,3 Programare in PASCAL, mediul de programare in TURBO PASCAL, structura generala a unui program . Instructiuni de baza. Variabile intregi, reale , booleene, chat, string. Declaratii de PIP. Tipul de iinregistrare , fisiere,. Subprograme , functii si proceduri.Cautare si ordonare, Unitati EVALUAREA STUDENTILOR Proba de control 50 % Lucrari de laborator 30 % Teme de casa 20% PROGRAMA NR. 8 DISCIPLINA : GRAFICA INDUSTRIALA CONTINUTUL DISCIPLINEI Standarde generale utilizate la intocmirea desenelor , Sisteme de proiecte. Dispunerea proiectiilor, norme generale pentru intocmirea desenului de executie si de ansamblu (repartizarea , cotare , pozitionare ) Studentul trebuie sa dobindeasca cunostinte necesare realizari schitelor de piese simple , uzuale si totodata sa poata citi si folosi documentatia tehnica de specialitate BIBLIOGRAFIE Precupetu P. - Desen tehnic industrial pentru constructii de masini Ed, Tehnica Bucuresti 1990 Iordache D. Desen tehnic . Ed. Tehnica Bucuresti 1996 PROGRAMA NR.9

5

DISCIPLINA: : FILOZOFIE CONTINUTUL DISCIPLINEI Cunoasterea valorilor filozofiei din planul cel mai inalt al spiritualitatii nationale . Filozofia romaneasca in epoca veche si cea moderna .Scoala Filozofica a lui Nae Ionescu , Mircea Vulcanescu , Constantin Noica , Emil Cioran .Filozofia romaneasca in ultima jumatate a veacului si perspectivele ei rationaliste, umaniste . Cunostinte anterioare necesare : elemente de filozofie sistematica si de istoria filozofiei din liceu . BIBLIOGRAFIE Istoria filozofiei romanesti , Vol.I-II , Ed.Academiei , Bucuresti 1985 Al.Cazan - Istoria Filozofiei Romanesti , Ed.Didactica si Pedagogica , Bucuresti 1984 EVALUAREA STUDENTILOR Seminar - 70% Lucrari de control - 30% PROGRAMA NR 10 DISCIPLINA: CHIMIE CONTINUTUL DISIPLINEI Solutii.Legile gazelor.Clasificarea compusilor anorganici.Probleme de calcul ,stoechiometrie.Clasificarea reactiilor chimice.Structura invelisului electronic.Modele atomice.Legatura chimica.Tipuri de legaturi in compusi anorganici.Metale si nemetale.Compusi ai metalelor si nemetalelor. BIBLIOGRAFIE L.Vladescu,Olga Petrescu - Manualele de liceu clasa a VIII - IX C.Guran , I.Jitaru - Probleme , intrebari , raspunsuri A.Batca -Exercitii si probleme de chimie anorganica EVALUAREA STUDENTILOR Verificare finala - 50% Teme de casa si lucrari de control - 40% Prezenta - 10% PROGRAMA NR. 11 DISCIPLINA : MECANICA SI REZISTENTA MATERIALELOR CONTINUTUL DISCIPLINEI Statica : statica punctului material , reducerea fortelor , centre de masa . Rezistenta materialelor : notiuni iintroductive, diagrame de eforturi , solicitari simple , intindere .Cinetica : cinetica punctului material, cinetica rigidului . Dinamica : dinamica punctului material , dinamica sistemelor , notiuni de mecanica analitica . SEMINAR Probleme si lucrari de calcul vectorial .Probleme si lucrari de reducere . Probleme de statica sistemelor. Test de verificare statica. Probleme de solicitati simple . Test de verificarea rezistentei materialelor. Probleme de dinamica sistemelor. Test de verificare , cinematica si dinamica . BIBLIOGRAFIE I.Dinu , I.Petrescu - Curs - mecanica si rezistenta materialelor - Ed.UPB 1996 N.Enescu , M.Fratila - Curs de mecanica - Ed.UPB 1996 EVALUAREA STUDENTILOR

6

Verificare pe parcurs - 50% Seminar si laborator - 30% Teme de casa - 20% PROGRAMA NR. 12 DISCIPLINA : LIMBA ENGLEZA ICONTINUTUL DISCIPLINEI Gramatica; verbul , folosirea timpurilor, constructii infinitivale, si gerundive, vorbirea indirecta , diateza pasiva,deprinderea de scriere, curriculum vitae, scrisoare de intentie, scrisori de reclamatii, instructiuni de folosire a unui aparat; deprindere de vorbire (simulari ), asimilarea si fixarea structurilor de baza lexico-gramaticale si dezvoltarea deprinderilor de intelegere a informatiilor (folosirea “ Chemical Abstract”), notiuni de engleza comerciala). BIBLIOGRAFIE Headwy (upper Intermediate, John & Soars , Cambridge First Certificate OUP 1987, Simion Haines, Barbara Stewart OUP 1996, Englis for Sciene “ Technology, Coardinated by the Britesh Couacil-Roamnia, Cavalotti, 1996, International Business English Leo Jones, Richard Alexander CUP 1997 EVALUAREA STUDENTILOR Lucrare finala 35 % Test partial 25 % Activitate seminar 20% (curs+prezenta) Teme de casa 20 % PROGRAMA NR. 13 DISCIPLINA : EDUCATIE FIZICA CONTINTUL DISCIPLINEI Disciplina facultativa cuprinsa in planul de invatamant ca seminar in anul I si anul II . Calificativul este admis sau respins.Dezvoltarea fizica armonioasa , dobandirea unui potential biologic capabil sa asigure o sanatate buna .Formarea unui sistem de cunostinte teoretice si practice . Invatarea , consolidarea, perfectionarea unor deprinderi si priceperi motrice din anumite ramuri sportive .Dezvoltarea unor calitati motrice de baza . Pentru activitatea didactica - educatie fizica : cursuri teoretie , lucrari practice , verificarea probelor de control, competitii sportive . BIBLIOGRAFIE Radulescu Ana Maria , Cici Victor , Niculescu Alexandru - Indrumar sportiv pentru studentii din UPB 1995 Uscatu Teodor - Curs de turism si orientare - UPB 1996 Cicu Victor - Fotbal - Tenis - UPS 1966 EVALUAREA STUDENTILOR Prezenta la curs - 60% Verificare partiala - 10% Participare la competii - 5% Verificare finala - 25%

7





Nr. credite


Nr. credite

ANUL II Matematici III 2 1 E 4 - - - - 1 Fizica 3 2 E 4 - - - - 2 Chimie organica 3 - E 4 2 - E 4 3 Chimie organica-laborator - 3 V 2 - 3 V 2 3 Chimie fizica 3 3 E 6 2 4 E 6 4 Inginerie mecanica 2 1 E+P 3 - - - - 5 Electrotehnica 2 1 V 3 - - - - 6 Chimia combinatiilor complexe

3 - V 4 - - - - 7

Metode analitice de separare - - - - 2 - V 2 8 Bazele ingineriei chimice - - - - 3 2 E 5 9 Stiinta materialelor oxidice - - - - 3 2 E 5 10 Compozite polimerice - - - - 2 2 E 4 11 Economie generala - - - - 1 - V 2 12 Limba engleza - 2 - - - 2 V 2 13 Cultura si civilizatie 2 - V 2 - - - 2 14 Psihologie scolara 2 - V 2 - - - 2 15

E-examene V-Verificare pe parcurs P-Proiect

8

PROGRAMA NR. 1 DISCIPLINA : MATEMATICI III CONTINUTUL DISCIPLINEI 1. Serii Fouer ; 2.Transformari integrale; Fourier,Laplace, 3. Ecuatii si functii Bessel 4. Ecuatii diferentiale, cu derivate partiale ale ordinului II; generalitati; metoda caracteristicilor ; metoda separarii variabilelor ; ecuatiile coardei vibrante si a caldurii; problema Dirichlet pentru cerc;utilizarea transformarilor integrale 5. Metode numerice : polinoamele de interpolare; rezolvarea aproximativa a ecuatiilor algebrice si diferentiale: 6. Probabilitati si elemente de statistica BIBLIOGRAFIE I.Gh. Sobac - Matematici speciale (Vol.II) Ed. Didactica 1965 Rosculet, Craiu ,etc. - Matematici pentru ingineri chimisti - litografiat 1978 D. Larionescu - Note de curs - Matematici III , litografiat,Analiza numerica , aplicatii (1995) EVALUAREA STUDENTILOR Examen 50% Seminar 10% Lucrari de control+ teme de casa 40% PROGRAMA NR. 2 DISCIPLINA : FIZICA CONTINUTUL DISCIPLINEI 1. Bazele experimentale ale fizicii cuantice,radiatia termica si pirometrie optica, optica fotonica,spectre atomice si modele atomice,unda asociata unei particule,microscopul electronic. 2 Mecanica cuantica: aparatul matematic al mecanicii cuantice ,legile de baza ale mecanicii cuantice,spinul electronului si operatorii momentelor cinetice , aplicatii ale ecuatiei lui Schrodinger,sisteme de particule iidentice si principiul lui Pauli,statisticile cuantice 3 Fizica atomului : electronul în câmp de forte centrale, atomul de hidrogen,modelul vectorial al atomului,structura atomului cu mai multi electroni,atomuri în câmpuri externe,maseri si laseri 4. Fizica solidului: structuri cristaline,zone energetice ale electronului în cristale,proprietati electrice ale solidelor, semiconductori,proprietati magnetice ale solidelor 5. Fizica nucleara si particule elementare:caracteristici generale ale nucleelor,radioactivitatea,reactii nucleare,fisiunea si fuziunea nucleara,clasificarea si caracteristicile particulelor elementare LABORATOR Tematica laboratorului ,determinarea sarcinii electrice si a sarcinii specifice a electronului,determinarea constantei lui Planck pe baza efectului fotoelectric,determinarea constantei Rydberg, laserul cu heliu-neon,determinarea temperaturii Curie la ferite,studiul atenuarii radiatiilor gama prin diverse substante,studiul parcursului particulelor alfa în aer,determinarea energiei maxime din spectrul radiatiilor beta,studiul caracteristicilor detectorilor cu scintilatie,distributia Poisson,determinarea timpului de injumatatire la K40,dozimetria radiatiilor nucleare.

9

EVALUAREA STUDENTILOR Examen 50% Laborator 25% Lucrari de control 10% Teme de casa 15% BIBLIOGRAFIE Dan Anghelescu ,Diana Moisil , Leonard Muler, Alexandru Preda - Fizica pentru studentii facultatilor cu profil chimic, Ed. Didactica si Pedagogica , Bucuresti 1982,nr.pag.412 Alexandru M. Preda - Fizica vol. IV ,Tipografia UPB, 1979, nr.pag. 150 Dan Angelescu, Doina Gavrila ,Alexandru Preda - Fizica partea II -a ,1989,nr.pag.310 Doina Gavrila - Fizica , vol. II Ed. Didactica si Pedagogica 1996 R. Mitroi - Fizica vol III ,IV Cursurile litografiate pe plan local ale titlurilor de curs Ion M.Popescu - Fizica vol. II , Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1983,nr.pag 660 Culegeri de probleme : Dan Anghelescu , Alexandru Preda ,Doina Gavrila , Radu Chisleag, Maria Dima, Valer Scridonesei - Probleme de fizica pentru studentii facultatii de Chimie, Tipografia UPB 1988 , nr.par 488 Indrumare laborator , Colectivul Catedrei de Fizica - Lucrari practice de fizica vol. II ,Indrumar de laborator - Tipografia UPB 1979,nr. pag312 PROGRAMA NR. 3 DISCIPLINA : CHIMIE ORGANICA CONTINUTUL DISCIPLINEI Prezentarea cunostintelor stiintifice moderne privind aspecte teoretice generale ale chimiei organice (teoria legaturii in compusi organici, reactivitatea compusilor organici, stereochimie, intermediari instabili in reactiile organice ) si descrierea claselor de compusi cu structuri de hidrocarburi si functiuni simple sub aspecte de nomenclatura , sinteza, proprietatile fizice si reactii, importanta (utilizare ). Introducere, efecte electronice, legatura chimica in compusi organici , structura moleculelor organice, reactia chimica , iintermediari instabili in reactii organice, alcani, cicloalcani, stereochimie-alcani, cicloalcani,alchene ,acetilene diene , reactii de cicloaditie si electrociclice, hidrocarburi aromate , stereochimie , derivati halogenati, alcooli, fenoli,derivati, compusi cu sulf , compusi cu un atom de azot, compusi cu doi atomi de azot, compusi element - organici , compusi carbonilici, acizi carboxilici, derivati functionali ai acizilor carboxilici, derivati functionali ai acidului carbonic LABORATOR Lucrari practice , Acetanilida , recristalizarea acetanilidei, para-nitroacetilena, para -nitroanilina, rosu para, ciclohexena , fenolul , nitrobenzenul,meta-dinitrobenzenul, benzoina,benzil, acid benzilic, metil orange , acid cinamic. EVALUAREA STUDENTILOR Examen 80% Lucrari de control 20%

10

BIBLIOGRAFIE D 1 C.D. Nenitescu , Chimie Organica , vol. I Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti 1980 D 2 M.Avram Chimie organica , vol. I ,II Ed. aII-a , Ed. Zecasin , Bucuresti 1994 PROGRAMA NR. 4 DISCIPLINA : CHIMIE FIZICA CONTINUTUL DISCIPLINEI 1.Termodinamica chimica, Aplicatii principiilor termodinamicii (I,II,III) la sisteme închise si deschise .Energie interna, entalpie ,entropie, energie libera,entalpie libera, functii partial molare 2. Echilibrul termodinamic ,conditii de echilibru între faze, legea fazelor 3. Echilibru între faze în sisteme cu un component . ecuatia Clausius-Clapeyron 4. Echilibre între faze în sisteme multicomponente ideale,diagrame de faze, ecuatiile Raoult,Henry, Schroder -van Laar. 5. Echilibru între faze în sisteme multicomponente reale. Activitatea termodinamica,fugacitate 6. Echilibrul chimic, functii termodinamice de reactie, constante de echilibru, calculul compozitiei de echilibru 7 Cinetica chimica; 8.Cinetica reactiilor unilaterale (ireversibile); 9.Viteza reactiei chimice 10.Constanta de viteza 11.Ecuatii cinetice de ordin 1 si 2 12. Ecuatia cinetica de ordin n 13 Metode de determinare a ordinului de reactie LABORATOR 1. Determinarea functiilor (marimilor ) termodinamice ; caldura(entalpia )de vaporare,calduri (entalpii) de dizolvare a solidelor ,calduri (entalpii) de reactie,entropia de vaporizare,volume partial molare 2 Echilibre între faze, echilibrul lichid - lichid (sistem binar si ternar),legea de distributie ,diagrame de faze solid-lichid,echilibrul lichid - vapori,izoterma de absorbtie 3. Echilibrul chimic eterogen; influenta temperaturii ,determinarea constantei de echilibru 4. Determinarea unor proprietati ale amestecurilor ; indice de refractie, tensiunea superficiala, vâscozitate 5. Cinetica chimica ; determinarea constantelor de viteza , determinarea ordinului de reactie influenta temperaturii asupra constantei de viteza ,reactia autocatalitica. BIBLIOGRAFIE D. Geana - termodinamica chimica cu aplicatii la echilibre între faze si chimice.Lit.UPB 1988 P.W.Atkis Tratat de Chimie fizica . Ed. Tehnica, Bucuresti 1996 S. Stenberg, O.Landauer,C.Mateescu,D.Geana,T.Visan- Chimie fizica, Ed. Didactica, Bucuresti, 1981 O.Landauer , D.Geana,O.Iulian, Probleme de chimie fizica, Ed. Didactica, Bucuresti 1982 P.W.Atkis,C.A. Trapp, Exercitii si probleme rezolvate de Chimie fizica Ed.Tehnica, Bucuresti 1996 D.Geana,V.Feroiu, Proprietatile fizico-chimice ale fluidelor,Lit. UPB 1996 EVALUAEA STUDENTILOR Examen 50% Laborator 30% Aplicatii numerice 20% OBS Laboratorul si aplicatiile numerice sunt obligatorii

11

PROGRAMA NR. 5 DISCIPLINA : INGINERIE MECANICA CONTINUTUL DISCIPLINEI Notiuni introductive - instalatie mecanica: Materiale si precizia de executie a componentelor unei instalatii mecanice: asamblari nedemontabile , asamblari demontabile: Elemente de teoria prestrangerii suruburilor, calculul flanselor de recipient : Osii si arbori: Lagare (organe de rezemare ale arborilor): transmisii mecanice : Componente mecanice de legatura (cuplaje) aparate tubulare,: aparate tip coloana: Elemente de tribologie si prevenirea deteriorarii componentelor instalatiei mecanice. BIBLIOGRAFIE Raseev M.D. , Voica I. -Organe de masini , vol. I UPB 1994 Iordache Gh. s.a. - Calculul si constructia utilajului chimic si petrolier, Ed. Didactica si Pedagogica ,1986 Jinescu V. Calculul si constructia aparatelor tip coloana - Editura Tehnica ,1987 Voica I. s.a. - Recipient sub presiune cu agitator , (indrumator de proiectare ),UPB,1988 Tema proiect : Recipient sub presiune cu agitator EVALUAREA STUDENTILOR Examen 50% Proiect 25 % Lucrare de control 25 % PROGRAMA NR. 6 PROGRAMA : ELECTROTEHNICA CONTINUTUL DISCIPLINEI Introducere,marimi primitive si derivate, legile si teoremele generale ale teoriei macroscopice a câmpului electromagnetic,condensatoare si capacitati electrice, bobine si inductii magnetice, circuite electrice de curent continuu, circuite electrice în regim tranzitoriu , circuite electrice de curent alternativ monofazate si trifazate, traductoare electrice si aplicatiile acestora în chimie. EVALUAREA STUDENTIILOR Prezenta la cursuri 10% Laborator 15% Lucrarea I de degrevare 35% Lucrarea a II a de degrevare 40% PROGRAMA NR. 7 DISCIPLINA : CHIMIA COMBINATIILOR COMPLEXE Notiuni teoretice fundamentale (stereochimie, proprietati electrice, optice, magnetice ale compusilor coordinativi). Reactivitatea compusilor coordinativi(efectul trans in reactiile de substitutie, reactii template, reactii de insertie, reactii de aditie, reactii cu transfer de sarcina).Clase speciale de combinatii complexe(complecsi cu liganzi macrociclici, transportori sintetici de O2,N2,CO,SO2, complecsi cu legaturi metal-metal, clusteri metalici). Implicatiile tehnice ale compusilor coordinativi(aplicatii in sinteza si analiza chimica,tehnica nucleara, domeniul pielariei, domeniul electronic si optoelectronic, domeniul colorantilor).Implicatiile compusilor coordinativi in domeniul biomedical(combinatii complexe implicate in sinteza medicamentelor-probleme de chiralitate; modle “in vitro” ale unor enzime, etc).

12

Bibliografie :D.F.Shriver, P.W. Atkis, C.H.Langford, (traducere in limba romana)-Chimie anorganica –Ed.Tehnica , Bucuresti 1998 Chris.J.Jones”D and F;Block Chemistry”,”Wily Interscience, 2002 C. Guran, I. Jitaru Chimie anorganica, Probleme, intrebari, raspunsuri, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1994 Articole din reviste de specialitate Evaluarea cunostintelor Verificare finala 70 % Activitate in timpul anului (lucrari de control,teme de casa) 30 % PROGRAMA NR 8 DISCIPLINA : METODE ANALITICE DE SEPARARE Locul si importanta metodelor de separare in analiza chimica. Metode de separare prin extractie.Separarea prin schimb ionic. Metode cromatografice de separare.Cromatografia plana.Cromatografia pe coloana.Cromtografia de gaze. Cromatografia de lichide.Cromatografia pe coloane capilare.Separarea prin membrane. Micro-,Ultra si Hiper-filtrarea.Separarea cu membrane lichide.Flotatia ionica si moleculara.Metode de separare bazate pe dimensiuna si densitatea particulelor . Filtrare. Sedimentare.Metode de separare cu gradient electric. Electroforeza. Electro-osmoza. Electrodializa.Optimizarea proceselor de separare.Monitorizarea proceselor de separare Editura Ars Docendi,1999 ISBN 973-99121-2-5 Verificare finala 50 % Teme de casa 30 % Activitate pe parcurs 20 % PROGRAMA NR. 9 DISCIPLINA : BAZELE INGINERIEI CHIMICE CONTINUTUL DISCIPLINEI 1.Notiuni generale de inginerie chimica, istoric module de studiu (operatii unitare, fenomene de transport si reactii tipice) terminologie, clasificari cu exemple, schema generala a fabricatiilor chimice ,etape în elaborarea proceselor tehnologice chimice.Fenomene de transport, definitii si unitati de masura, clasificari. Transportul molecular unidirectional (analogia electrica , legile Newton, Fourier, a I a Fick) . Transport convectiv unidirectional. Transport interfazic (transfer ). Ecuatiile generale de conservare. Generalizarea pe trei directii si insumarea contributiilor. Ecuatia de continuitate, derivata substantionala. Generarea de proprietate la suprafata si în volum. Fluxul difuzional generalizat (tensor simetrie).Aplicatii ale ecuatiilor de transport si conservare; curgerea in conducte cilindrice , conductia nestationara, unidimensionara (placa plana ) conductia in coordonate cilindrice, difuziunea unidirectionala cu reactie chimica, analiza dimensionala si teoria similititudinii, definitii, istoric, aplicatii. analiza inspectionala a ecuatiilor de conservare si deducerea criteriilor de similititudine caracteristice fenomenelor de transport.Axiomele teoriei dimensiunilor, demonstratia teoremei II , aplicatii la gazul ideal (ecuatia de stare), plutire sedimentare, cadere de presiune prin frecare. Metoda Rayleigh - exmplificare cu problema Benzing, teoria modelelor , criterii incompatibile. 2. Bilanturi; bilantul de materiale, definitii, utilitate, clasificari,bilant general de materiale, acumulare, marimi importante, notatii si unitati de masura, bilant de materiale generalizat pe un singur utilaj cu exemplificare pentru operatia unitara de amestecare continua cu doi afluenti si un fluent, formularea matriciala a bilantului de materiale (conventii), bilant de materiale generalizat la operatiile de scanare ( un afluent si efluenti), exemplificari cu prezentarea operatiilor unitare de decantare si cristalizare continue.Operatii unitare

13

continue de separare prin transfer, absorbtia si extractia, aerul umed, uscarea continua a solidelor cu gaze, bilanturi nestationare fara reactii chimice ,regim tranzitoriu in vase cu amestecare perfecta, seria de doua vase, regim stationar cu reactie chimica(reactorul R ) bilant de materiale complet.Cazuri particulare ale bilantului de materiale complet; regasirea reactorului R , a reactorului discontinuu si a vasului de amestecare perfecta, reactorul cu deplasare (reactorul D ) bilantul de materiale în instalatii (2 sau n utilaje) ,reciclu purja, by-pass, sisteme complexe de reactie (grade de avansare, bilanturi atomice , bilantul energiilor definitii utilitate, clasificari, forme de energie implicate în operatii unitare , bilantul termic obtinut cu particularizare a ecuatiei Bernouli , marimi importante si unitati de masura , calcul tehnic al entalpiilor (latente sau sensibile ) si al caldurilor specifice (grafic sau analitic ) diagrame de abur; schimbatoare de caldura, transferul termic stationar, clasificari si calcule de dimensionare, bilanturi termice la evaporarea simpla si multipla . condensarea cu abur direct (bilant net ) bilanturi termice la rectificare ; absorbtia neizoterma (bilantul termic diferential ), entalpia aerului umed. diagrame de aer umed, bilant termic la uscare , bilant termic nestationar (regimul tranzitoriu in vasul cu amestecare perfecta ) seria de doua vase . cazuri particulare, stabilirea termica a reactorului R LABORATOR Tematica fiecarei lucrari este prezentata mai jos ; lucrarile constau în aplicatii numerice (seminar ), atelier de calcul (lucru la computer ) ori lucrari practice ( laborator ) 1.Moduri de exprimare ale concentratiilor amestecurilor binare si ternare (analitic si grafic) legea pârghiilor, triunghiul Gibbs, fractii si rapoarte de masa de volum molare, conventii si relatii particulare, notiuni de stoichiometrie , amestecuri multicomponente (reactii limitativi, componenti cheie) probleme administrative (lucru la reteaua de calculatoare) 2. Bilanturi de materiale la operatia de amestecare continua cu 2,3 sau n influenti (aplicatii numerice, ipoteze de calcul, simplificari), conversia unitatilor de masura, aplicatii la decantare si cristalizare, amestecuri de gaze ideale. 3. Aplicatii numerice la evaporarea simpla si multipla, modele de calcul iterativ pentru echilibru lichid - vapori (bubble -T, bubble-P,dew-P ) , aplicatii la condensare, distilare, rectificare , vizualizarea operatiei de rectificare pe simulatorul CAEE. 4. Laborator de rectificare discontinua, aplicatii numerice la absorbtie, extractie , uscare 5. Aplicatii la bilanturile de materiale nestationare si prezentarea simulatorului CAEE 6. Bilanturi de materiale în instalatii (aplicatii numerice ) 7. Laborator de schimbatori de caldura, aplicatii numerice termice la evaporare si condensare 8. Aplicatii la rectificare ,absorbtie si uscare 9. Laborator de regim tranzitoriu, aplicatii numerice cu bilanturi termice în regim dinamic 10. Simulator CAEE- reactoare (tic-tac-toe) 11. Simulator CAEE- reduceea ecuatiilor generale de conservare 12. Aplicatii numerice cu ecuatiile de conservare, calcul izolatiei conductelor, curgerea printre placi plane 13. Aplicatii la teorema II si metoda Raylegh 14.Aplicatii, prezentarea rezultatelor la lucrarile practice,notare BIBLIOGRAFIE 1.Em. A.Bratu; Operatii unitare în ingineria chimica (vol. 3)- Ed. tehnica, Bucuresti 1984 2.O.Floarea si R. Dima ; procese de transfer de masa si utilaje specifice- Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1984 3. E. Danciu si G. Soare; Procese si utilaje de masa si utilaje specifice - Ed. Didactica si Pedagogica , Bucuresti 1991 4.Gheorghita Jinescu ;Procese hidrodinamice si utilaje specifice - Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1983 5.R. Mihail si O. Muntean - Reactoare chimice - Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1983 6.E.Danciu si G. Bozga ; Bazele ingineriei chimice cu aplicatii (vol.2) Litografiat 1985 7.R. Vîlcu ; Termodinamica chimica - Ed. Tehnica , Bucuresti 1975 EVALUAREA STUDENTILOR

14

Evaluarea studentilor se face prin examen (scris si oral ) la sfârsitul semestrului IV, ponderea notei de la lucrari (ritmicitate, rezultate ) este de 30 % PROGRAMA NR. 10 DISCIPLINA :STIINTA MATERILELOR OXIDICE CONTINUTUL DISCIPLINEI IIntroducere, Materialele , civilizatia si ingineria, Categorii de materiale ; Interactiuni, structuri si proprietati ale solidelor ; Diaframe de faze; Materiale ceramice; Sticle; Materiale compozite asociati. LABORATOR : Metode de analiza a materialelor solidelor; Difractia cu raze X . Analiza termica diferentiala; Determinarea proprietatilor materialelor solide. BIBLIOGRAFIE : S.Solacolu - Chimia fizica a silicatilor - Ed. Dacia 1983 I.Teoreanu ,N .Ciocea :Introducere in stiinta materialelor S.Becherescu ,V.Cristea , Winter : Chimia fizica a solidelor oxidice EVALUAREA STUDENTILOR Examen 60 % Laborator , teme de casa 40 % PROGRAMA NR.11 DISCIPLINA : COMPOZITE POLIMERICE CONTINUTUL DISCIPLINEI Matrici polimerice ,agenti de regidizare pentru materiale compozite (fibre si pulberi) , fenomene fizico- chimice la interfata fibre - matrice, proprietati fizice , chimice , si mecanice ale materilelor compozite, procedee generale de obtinere a materialelor compozite , elemente de proiectare si desing pentru materiale compozite, aplicatii in tehnologii de vârf ale materialelor compozite BIBLIOGRAFIE G. Hubca , H.Iovu, M. Tomescu ,I.Rosca, G. Ivanus, O. Novac - Materiale compozite Editura Tehnica , Bucuresti 1998 M. Dimonie ,G.Hubca, H.Iovu,M.Teodorescu - Compozite polimerice , Litografia UPB 1993 M. Dimonie ,G.Hubca, H.Iovu ,M. Teodorescu - Indrumar de laborator pentru materiale compozite , Litografia UPB 1993 EVALUAREA STUDENTIILOR Examen 50 % Laborator : 25 % Lucrari de control : 25 %

15

PROGRAMA NR. 12 DISCIPLINA :ECONOMIE GENERALA CONTINUTUL DISCIPLINEI IInsusirea conceptelor economice de baza si a principiilor de functionare a mecanismului economiei de piata moderne , analizate atât din perspectiva microeconomica , cât si macroeconomica , acesta din urma privita ca macroeconomie deschisa. Stiinta economica si sisteme economice contemporane, teoria economica : obiect , metoda , evolutie; sisteme economice conmtemporane , economia de piata - caracterizarea generala , tranzitia la economia de piata în România , fundamentele economiei de piata, mecanismul pietei, agenti economici, proprietatea , factorii de productie, costul de productie si pretul ,teoria productiei, concurenta, eficienta economica , veniturile , cresterea si dezvoltarea economica , categoriile macroeconomice , corelatia consum - investitii, cresterea si dezvoltarea economica, echilibrul economic, rolul economic al statului, finalitatea sociala a cresterii economice , teorii si practici ale reactiilor economice internationale , diviziunea mondiala a muncii, integrarea economica internationala , comertul international si cooperarea economica internationala, relatiile financiar -valutare internationale, economia echilibrului financiar - valutar international, probleme economice internatioanle actuale , probleme economice globale ale omenirii. BIBLIOGRAFIE C.Lazar, Gh. Gorincu,L. Enache - Teorie economica generala , Ed. Economica, Bucuresti 1993 S.Iordache , D. Cucu, D. Ailenei, N. Jula - Economie politica UPB ,Bucuresti 1994 E. Hutira,E. Dinga - Teorie economica generala - Ed. Hyperion , Bucuresti 1994 C. Gogoneata, A.Gogoneata - Economie politica , Teorie micro si macroeconomica, Politici economice , Ed. Didactica si Pedagogica R.A. , Bucuresti 1995. I.D. Adumitracesei, E. Niculescu ,N,G.Niculescu ( coordonatori ) - Economie politica , Teorie si politica economica pentru România , Ed. Polirom , Iasi 1998 EVALUAREA STUDENTIILOR Prezenta la activitatile didactice 10 % Lucrarea de verificare programata 40 % Lucrare finala (Colocviu ) 50 % PROGRAMA NR. 13 DISCIPLINA : CULTURA SI CIVILIZATIE CONTINUTUL DISCIPLINEI Insusirea si cunoasterea proceselor decisive care au influientat cultura si civilizatia româneasca din antichitate si pâna în contemporanitate.Interfata culturi- civilitatie, cultra si civilizatia traco-geto-dacilor, influente si paralelismul cu alte civilizatii antice, sinteza culturala si de civilizatie daco-româna,formarea poporului român si a limbii române , stucturi economice ,sociale si culturale ale civilizatiei medievale romanesti in contextul evului mediu european, secolul luminilor “ Despotismul luminat la români” , europa natiunilor si afirmarea natiunii române (1859,1848-49,1877,1918), evolutia societatii românesti in perioada interbelica, România intre 23 August 1944 si Decembrie 1989, perspectivele societatii românesti in perioada actuala BIBLIOGRAFIE A.D.Xenopol - Isoriaq românilor, Ed. Stiintifica si encicopedica, Bucuresti 1985-1993 W. Iorga - Locul românilor in istoria universala - Ed. Stiintifica si enciclopedica, Bucuresti 1985 Adian Daicoviciu -Dacii, Ed. Stiintifica , Bucuresti 1965 P.P. Panaitescu -- Introducere la istoria culturii românesti - Ed. Stiintifica . Bucuresti 1969 G.I. Bratianu - O enigma si un miracol istoric; poporul român- Ed. Stiintifica si

16

Enciclopedica- Bucuresti 1985 Ovidiu D. - Istoria culturii si civilizatiei, Ed. Stiintifica si Enciclopedica - Bucuresti 1984/1994 EVALUAREA STUDENTIILOR Examene 50 % Lucrari de control+ referat tematic 30 % Prezenta la curs 20 % PROGRAMA NR. 14 DISCIPLINA : LIMBA ENGLEZA CONTINUTUL DISCIPLINEI Gramatica; verbul , folosirea timpurilor, constructii infinitivale, si gerundive, vorbirea indirecta , diateza pasiva,deprinderea de scriere, curriculum vitae, scrisoare de intentie, scrisori de reclamatii, instructiuni de folosire a unui aparat; deprindere de vorbire (simulari ), asimilarea si fixarea structurilor de baza lexico-gramaticale si dezvoltarea deprinderilor de intelegere a informatiilor (folosirea “ Chemical Abstract”), notiuni de engleza comerciala). BIBLIOGRAFIE Headwy (upper Intermediate, John & Soars , Cambridge First Certificate OUP 1987, Simion Haines, Barbara Stewart OUP 1996, Englis for Sciene “ Technology, Coardinated by the Britesh Couacil-Roamnia, Cavalotti, 1996, International Business English Leo Jones, Richard Alexander CUP 1997 EVALUAREA STUDENTILOR Lucrare finala 35 % Test partial 25 % Activitate seminar 20% (curs+prezenta) Teme de casa 20 % PROGRAMA NR. 14 DISCIPLINA : PSIHOLOGIE SCOLARA Obiectivul cursului. Pentru pregatirea profesionala didactica,abordarea procesului educational prin valorificarea datelor psihologice, asigurarea componentei psihologice in formarea competitiei de profesor. Continutul disciplinei. Oiectul de studiu al psihologiei educationale, metode de cercetare, structura si dinamica activitatii psihice a elevului (studentului, cursantului, structura si dinamica activitatii psihice a elevului(studentului,cursantului) si a profesorului,intelectul,activitatea, procesele psihice reglative involuntare si coluntare, structura si dinamica personalitatii elevului (studentului, cursantului( si a profesorului, temperamentul, aptitudinile, caracterul,varsta-stadiu in evolutia personalitatii, determinarea varstelor, profilu psihopedagogic al varstelor, coeficientul de inteligenta si coeficientul de instructie, cunoastere si respectarea particularitatilor de varsta , de grup si individuale in procesul de invatamant, invatamntul diferentiat, fisa psiho-pedagogica, creativitatea la elevi (studenti, cursanti, invatarea in procesul de invatamant, conceptul de invatare, tipurile de invatare, conditiile interne si externe ale invatarii, motivatia in invatare,etapele invatarii prin repetare, datrepsihologice necesare in proiectarea pedagogica, aspecte ale invatarii asistate de calculator, probleme psihologice ale evaluarii si autoevaluarii in invatarea din scoala, structura si dinamica relatiilor umane in grupurile scolare, clasa de elevi ca formatiune psiho-sociala, relatia profsor-elev, profesorul: statut si rol,aspacte pshihologice ale activiatii de orientare scolara si profesionala, probleme de consiliere in invatamant. Cunostinte anterioare: notiuni de psihologie generala Evaluare : seminar 30 % Lucrari de control so referate 30 %

17

Examen 40 % Bibliografie : A. Cosmovici, Luminita Iacob,- Psihologia scolara- editura “Polirom” Iasi 1998, I. Fratila psihologia generala si educationala vol I EDP, Bucuresti, 1993, Tinca Cretu, M. Zlate- psihologia scolara TUB 1987,Ursula Schiopu, E. Verza- Psihologia varstelor (Ciclurile vietii ) EDP, Bucuresti 1995

18





Nr. credite


Nr. credite

ANUL III Chimie organica 2 2 E 4 - - - - 1 Chimie fizica 2 1 E 3 - - - - 2 Termodinamica tehnica 2 2 E 5 - - - - 3 Fenomene de transfer I (MF) 2 2 E 5 - - - - 4 Calcul mecanic al utilajului chimic

2 2 E+P 4 - - - - 5

Metode matematice in ingineria chimica

2 2 V 4 - - - - 6

Chimie analitica si analiza instrumentala

1 2 V 3 - - - - 7

Economie generala 2 - V 2 - - - - 8 Electrochimie si stiinta materialelor metalice

- - - - 3 2 E 4 9

Operatii hidrodinamice - - - - 2 3 E 6 10 Fenomene de transfer II (TT) - - - - 2 2 E 5 11 Procese chimice unitare I - - - - 3 3 E 6 12 Strategie experimentala in ingineria chimica

- - - - 2 2 V 4 13

Automatizari in industria chimica

- - - - 2 2 V 3 14

Utilizarea calculatoarelor - 2 V 2 - 2 V 2 15 Pedagogie 2 - V 2 2 - V 2 16

E-Examene V-Verificare P-Proiect

19

PROGRAMA NR.1 DISCIPLINA : CHIMIE ORGANICA OBIECTIVUL DISCIPLINEI: Cursul de Chimie Organica se adreseaza unor “nespecialisti” in chimia organica. Cu toate acestea practica a dovedit ca si inginerii proiectanti din industria chimica trebuie sa cunoasca proprietatile fizice si chimice ale substantelor organice. Din aceasta cauza cursul este structurat pe cunoasterea a cit mai multor clase de substante cu functiuni mixte, cu largi aplicatii industriale. B. CONTINUTUL STIINTIFIC AL DISCIPLINEI CURS: Introducere. Compusi organici cu functiuni mixte, halogeno-alcooli si halogeno-fenoli ; Halogeno-aldehide si halogeno-cetone ; Halogeno-acizi ; Ceto-acizi - sinteza asimetrica; Esteri β-cetonici, condensarea Claisen de esteri, exemple-mecanism, tautomeria esterilor β-cetonici, sinteze cu esteri β-cetonici; Monozaharide: glucoza, manoza, fructoza, configuratia monozaha-ridelor; Dizaharide si polizaharide; Fermentatia alcoolica si ciclul acidului citric .Aminoacizi, sinteze, proprietati fizice si chimice ; Chinone , coloranti, trifenilmetanici; Heterocicli cu 5 atomi si 6 atomi ( furan, tiofen, pirol, piridina, indol si indigo; Baze pirimidinice si purinice Acizi nucleici . LABORATOR: Lucrari practice: Ftalimida; Acid antranilic; Acid fenilglicin-o-carboxilic Iodobenzen ; Benzoat de metil . C. MODUL DE EVALUARE A CUNOSTINTELOR Evaluarea cunostintelor se face prin examen, scris si oral, la sfirsitul semestrului. D. BIBLIOGRAFIE C.D. Nenitescu, Chimie Organica, vol.II, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980. M. Avram, Chimie Organica, vol.I, II, Editia a II-a, Editura Zecasin, Bucuresti,1994.

PROGRAMA NR.2 DISCIPLINA : CHIMIE FIZICA CONTINUTUL DISCIPLINEI I. Cineticã chimicã avansatã 1. Cinetica reactiilor complexe. Ecuatii cinetice pentru reactii opuse, succesive, paralele. 2. Analiza cineticã a mecanismelor de reactie. Metoda aproximãrii stãrii stationare. Metoda etapei

determinante de vitezã. 3. Influenta temperaturii asupra vitezei de reactie. Ecuatia Arrhenius. Teoria ciocnirilor. Teoria complexului

activat. 4. Cinetica reactiilor catalizate. Cataliza omogena. Cataliza enzimaticã. Cataliza eterogena. II Termodinamicã molecular-statisticã 1. Teoria ansamblului statistic (Gibbs). Spatiul de stare. Functia de distributie. Media statisticã. Functia de

partitie. Legatura cu functiile termodinamice. 2. Evaluarea functiei de partitie moleculare. Factorizarea functiei de partitie moleculare. Functiile de partitie

de translatie, rotatie, vibratie, electronicã si nuclearã. 3. Calculul molecular - statistic al functiilor termodinamice la gaze, lichide si solide.Aplicatii la gazul ideal si

real. Starea lichidã. Potentiale intermoleculare. Starea solidã. Modelul Einstein, modelul Debye. 4. Teoria cinetico – molecularã. Viteze si energii moleculare. Legi de distributie III. Fenomene de suprafatã. Tensiunea superficialã IV. Procese de transfer (transport). Coeficienti de difuzie, conductivitate termicã, viscozitate LABORATOR 1. Programul KIN (Program complex de Cineticã chimicã elaborat în catedrã).

20

2. Simularea cineticii unor reactii chimice complexe cu programul KIN: reactii opuse, reactii succesive, reactii paralele.

3. Simularea unor mecanisme de reactii chimice cu programul KIN. Metoda aproximãrii stãrii stationare. 4. Termodinamicã statisticã: calculul molecular – statistic al functiilor de partitie de translatie, rotatie,

vibratie, electronicã, calculul functiilor termodinamice, calculul constantei de echilibru chimic. Legi de distributie a vitezelor si energiilor moleculelor.

BIBLIOGRAFIE P.W.Atkins. Tratat de Chimie fizicã. Ed. Tehnicã, Bucuresti, 1996 S. Sternberg, O. Landauer, C. Mateescu, D. Geanã, T. Visan. Chimie fizicã. Ed. Didacticã, Bucuresti, 1981 O. Landauer, D. Geanã, O. Iulian. Probleme de chimie fizicã. Ed. Didacticã, Bucuresti, 1982

P.W.Atkins, C.A. Trapp. Exercitii si probleme rezolvate de Chimie fizicã. Ed. Tehnicã, Bucuresti, 1996 D. Geanã, V. Feroiu. Proprietãtile fizico-chimice ale fluidelor. Lit. UPB, 1996 EVALUAREA STUDENTILOR Examen 60% Laborator aplicatii numerice 40% Obs. Activitãtile de laborator aplicatii numerice sunt obligatorii. PROGRAMA NR.3 DISCIPLINA : TERMODINAMICA TEHNICA CURS:Introducere .Definitii, mãrimi, notatii, conventii si unitãti de mãsurã specifice termodinamicii tehnice. Enunturi si aplicatii ale principiilor I si II ale termodinamicii.Cãlduri specifice generalizate. Ecuatii de stare.Diagrame de echilibru entropice.Procese fundamentale cu vapori umezi si supraîncãlziti.Legea fazelor. Domeniul umed.Proces izoterm, proces izobar si proces izoterm-izobar. Proces izocor.. Proces adiabatic si izentropic.Proces politropic (general).Calculul variatiilor de parametri si functii de stare asociate acestor procese si reprezentarea lor în diagramele entropice. Calculul mãrimilor de proces.Proces de laminare (efectul Joule-Thompson). Separare prin laminare. Masini termice de fortã .Clasificãri. Cicluri termodinamice directe.Ciclul Carnot umed. Randamentul ciclului reversibil si posibilitãti de îmbunãtãtire.. Modificãri la realizarea practicã a ciclului umed (Rankine). Ciclul Rankine cu supraîncãlzire si cu regenerarea vaporilor (în trepte).Calculul eficientei.Alte masini ce functioneazã cu cicluri directe (comparatii).Procese ireversibile .Cauze si efecte ale proceselor ireversibile. Modalitãti de calcul sau estimare a efectelor ireversibile. Metoda eficientelor termo-energetice.Metoda calculului cresterilor de entropie (teorema Gouy-Stodola).Metoda randamentelor exergetice. Exergie si anergie. Masini frigorifice.Agenti frigorifici. Cicluri termodinamice inverse. Realizarea practicã a ciclurilor inverse (cu comprimare, cu laminare). Reprezentãri în diagrame si calculul eficientelor.Aplicatii la lichefierea gazelor (în trepte).Alte masini frigorifice.Pompa de cãldurã. Aplicatie la recuperarea cãldurii din evaporatoare. APLICATII: Utilizarea diagramelor entropice. Calculul proceselor fundamentale cu gaze si vapori prin toate metodele:a) teoretic, cu relatii deduse din principiile termodinamicii, b) pe baza tabelelor de date experimentale (de abur) si c) cu ajutorul diagramelor de echilibru (entropice). Comparatii. Laminarea adiabaticã (destinderea izentalpicã). Considerarea laminãrii ca operatie unitarã utilizabilã la separarea amestecurilor multicomponente (vapori, gaze si vapori).Instalatie completã, calcule izentalpice combinate cu echilibrul lichid - vapori (“flash distillation”) ideal si real.Scheme dublu iterative (cu metode numerice) de încadrare a domeniului umed (punct de fierbere, punct de rouã). Aplicatii computerizate. Simulatorul de proces HYSIM. Temã de casã. Masini termice si frigorifice. Calculul proceselor multiple si al ciclurilor reversibile si ireversibile cu ajutorul diagramelor entropice.Reprezentarea principalelor cicluri de functionare ale masinilor termice si frigorifice si calculul eficientelor ciclurilor directe si inverse.Procese industriale complexe. Scheme de functionare ale instalatiilor termice si frigorifice industriale. Reprezentarea lor în diagramele entropice.Completarea calculelor de termodinamicã tehnicã cu bilanturi de materiale si termice

21

pentru rezolvarea schemelor ramificate. Aplicatii cu instalatii ce cuprind bucle multiple (trepte de comprimare sau detentã, agenti termici, separatoare de faze, recuperatoare de cãldurã). EVALUARE SI NOTARE (PONDEREA ACTIVITÃTILOR): 30% - Tema de casã; 20% - Aprecierea activitãtii de la laborator; 50% - Examenul final. BIBLIOGRAFIE: E. Danciu si G. Bozga, Bazele ingineriei chimice cu aplicatii”, vol. II, Litografia I.P.B., 1985. E. Danciu si T. Danciu, Revista de Chimie, 35, 1984, p.795. R. Vîlcu, “Termodinamicã chimicã”, Editura Tehnicã, Bucuresti, 1975. S. Sternberg, O. Landauer, C. Mateescu, D. Geanã si T. Visan, “Chimie fizicã”, Editura Didacticã si Pedagogicã, Bucuresti, 1981. D. Stefãnescu, M. Marinescu si A. Dãnescu, “Transferul de cãldurã în tehnicã. Culegere de probleme”, vol. I si II, Editura Tehnicã, Bucuresti, 1982. V. Radcenco, “Termodinamicã tehnicã si masini termice. Procese ireversibile”, Editura Didacticã si Pedagogicã, Bucuresti, 1976. V. Pimsner, C. A. Vasilescu si A. Petcovici, “Termodinamicã tehnicã. Culegere de probleme”, Editura Didacticã si Pedagogicã, Bucuresti, 1976. V. A. Kirillin, V. V. Sîcev si A. E. Seindlin, “Termodinamica”, Editura Stiintificã si Enciclopedicã, Bucuresti, 1985. V. Radcenco, S. Pornealã si A. Dobrovicescu, “Procese în instalatii frigorifice”, Editura Didacticã si Pedagogicã, Bucuresti, 1983. N. Leonãchescu, E. Sandru, V. Cartas, C. Mihãilã si V. Cãluianu, “Probleme de termotehnicã”, Editura Didacticã si Pedagogicã, Bucuresti, 1977. G. I. Carabogdan, A. Badea, A. Leca, V. Athanasovici si I. Ionescu, “Instalatii termice industriale. Culegere de probleme”, vol. I si II, Editura Tehnicã, Bucuresti, 1983. E. A. Bratu, “Operatii si utilaje în industria chimicã”, vol. I, Editura Tehnicã, 1984. A. Bejan, “Termodinamicã tehnicã avansatã”, Editura Tehnicã, Bucuresti, 1996. P. W. Atkins, “Tratat de chimie fizicã”, Editura Tehnicã, Bucuresti, 1996. D. Stefãnescu, “Diagrame de abur”, Editura Tehnicã, Bucuresti, 1978. PROGRAMA NR.4 DISCIPLINA : FENOMENE DE TRANSFER I I. CONTINUTUL DISCIPLINEI : Proprietãtile si clasificarea fluidelor. Statica fluidelor, ecuatiile echilibrului absolut si relativ, presiune si forte statice. Dinamica fluidelor newtoniene si nenewtoniene, Regimuri de curgere. Ecuatii de miscare: ecuatia de continuitate, ecuatiile Navier-Stokes, ecuatia Bernoulli. Curgerea în mecanism molecular si turbulent. Ecuatiile Reynolds. Similitudinea proceselor hidrodinamice. Ecuatia criterialã a curgerii fluidelor. Strat limitã hidrodinamic. Cazuri particulare de curgere a fluidelor omogene: curgere în conducte, obstacole hidraulice, în film , între suprafete plane paralele, prin orificii si ajutaje, peste corpuri imersate în fluid si prin straturi de umpluturã. Miscarea fazelor disperse în fluide. II. LUCRÃRI PRACTICE: Exercitii si probleme specifice capitolelor parcurse în cadrul cursului. Analiza lucrarilor de casa. III. LUCRÃRI DE LABORATOR: Experiment Reynolds.2. Determinarea regimului de curgere si a coeficientului de frecare la curgerea fluidelor prin conducte circulare. 3. Caracterizarea particulelor si a stratului de umpluturã. 4. Curgere bifazicã prin straturi granulare. 5. Comportarea hidrodinamicã a bulelor de gaz în coloane cu lichid. 6. Determinarea coeficientului de frecare în obstacole hidraulice. 7. Determinarea timpului de golire al rezervoarelor.

22

IV .BIBLIOGRAFIE G.Jinescu, Procese hidrodinamice si utilaje specifice în industria chimicã, EDP, Bucuresti, 1983. Em.A.Bratu, Operatii unitare în ingineria chimicã, Ed.Tehnicã, Bucuresti,vol.I, 1984. J.R.Welty, C.E.Wicks, R.E.Wilson, Fundamentals of Momentum Heat, and Mass Transfer, 2th ed.,New York, 1976. O.Floarea, G.Jinescu, C.Balaban, P.Vasilescu, R.Dima, Operatii si utilaje în industria chimicã, Probleme, EDP, Bucuresti, 1980. C. F. Pavlov, Procese si aparate în ingineria chimicã,Exercitii si probleme, Ed. Tehnicã, Bucuresi, 1981 G.Jinescu, C.Balaban, M.Radu, A.Iacobini, N.Dinu, Indrumar de laborator. Procese hidrodinamice si utilaje specifice în industria chimicã, Litografie IPB, 1984. V. EVALUAREA STUDENTULUI Examen 60% Lucrari practice si tema de casa 20% Lucrari de laborator 20% PROGRAMA NR.5 DISCIPLINA: CALCUL MECANIC AL UTILAJULUI CHIMIC OBIECTIVUL CURSULUI Prin conţinutul său, cursul „Calculul mecanic al utilajului chimic” pune la dispoziţia studenţilor un important bagaj de cunoştinţe cu privire la proiectarea din punct de vedere mecanic a utilajelor din Industria Chimică. Aplicând cunoştinţele acumulate în anul II la disciplina de Inginerie Mecanică, cursul de faţă constituie un pas important în pregătirea viitorului specialist, care are astfel posibilitatea de a-şi forma o imagine de ansamblu asupra unui proces tehnologic. El va fi capabil să înţeleagă atât problemele specifice tehnologiei chimice, dar, în acelaşi timp, va şti să proiecteze sau să aleagă corect din punct de vedere mecanic utilajul în care se va desfăşura procesul tehnologic studiat. CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC AL DISCIPLINEI I. CURS Utilaje pentru transfer termic: schimbătoare de căldură tip ţeavă în ţeavă; schimbătoare de căldură cu ţevi cu aripioare; schimbătoare de căldură cu fascicul tubular. Evaporatoare: evaporator orizontal cu ţevi de fierbere; evaporator vertical cu tub central de circulaţie; evaporator pelicular cu film de lichid. Aparate tip coloană: coloane cu umplutură; coloane cu talere; coloane cu elemente rotative; coloane cu elemente tubulare; calculul momentului încovoietor maxim datorită sarcinilor eoliene; calculul momentului încovoietor maxim datorită sarcinilor seismice; starea de tensiuni din corpul cilindric aparatului tip coloană. Centrifuge: clasificare; centrifuga filtrantă cu descărcare gravitaţională; centrifuga filtrantă cu descărcare centrifugală; centrifuga filtrantă cu descărcare prin cuţit; centrifuga filtrantă cu descărcare prin melc; centrifuga filtrantă cu descărcare prin vibraţii; centrifuga filtrantă cu descărcare prin pulsaţii. Supracentrifuge; separatoare centrifugale. Maşini pentru prelucrarea materialelor polimerice: malaxoare; valţuri; calandre; maşini pentru extrudare; maşini de injecţie; prese. Maşini pentru mărunţirea materialelor solide; scheme de mărunţire; concasoare cu fălci; concasoare cu ciocane articulate; concasoare cu ciocane fixe; concasoare cu cilindri; mori cu tambur rotativ; mori cu jet. Utilaje pentru clasarea materialelor granulare: randamentul operaţiei de separare; calculul vitezei limită a particulei; tipuri constructive de ciururi: ciur rotativ, ciur oscilant înclinat, ciur oscilant orizontal, ciur vibrator cu excentric, ciur vibrator inerţial; separarea pneumatică. Recipiente cu perete gros: soluţii constructive; etanşarea dintre corpul cilindric şi capac; starea de tensiuni din peretele unui recipient cilindric cu perete gros.

23

II. LABORATOR Instructaj de protecţia muncii. Schimbătoarelor de căldură. Aparate tip coloană. Centrifuge. Supracentrifuge. Maşini pentru prelucrarea materialelor polimerice. Analiza granulometrică. Moara vibratoare. Încheierea laboratorului. III. PROIECT Se va proiecta un schimbător de căldură cu manta şi fascicul tubular, cu o trecere, în construcţie rigidă. Proiectul va cuprinde: A. Partea scrisă. Graficul de lucru. Tema de proiect. Prezentarea utilajului. Determinarea numărului de ţevi şi alegerea materialului de construcţie al ţevilor. Stabilirea modului de amplasare a ţevilor în placa tubulară. Alegerea modului de fixare a ţevilor în placa tubulară. Determinarea numărului şi dimensiunilor şicanelor. Alegerea soluţiei constructive pentru îmbinarea placă tubulară-manta. Alegerea din standard a flanşelor, în funcţie de diametrul interior al mantalei şi presiunea maximă de lucru. Precizarea dimensiunilor şi a greutăţii flanşelor alese. Alegerea materialului de construcţie al flanşelor. Alegerea din standarde a garniturilor, prezoanelor, piuliţelor şi şaibelor. Calculul de rezistenţă al plăcii tubulare. Calculul de rezistenţă al mantalei cilindrice, supusă acţiunii presiunii interioare a agentului termic. Alegerea din standard a capacelor semielipsoidale. Determinarea forţelor axiale care solicită mantaua şi ţevile datorită presiunilor de lucru. Determinarea forţei axiale datorită diferenţei dintre deformaţiile termice ale mantalei şi ţevilor. Calculul forţelor totale care solicită mantaua şi ţevile. Calculul de verificare al mantalei supusă acţiunii forţei totale care o solicită. Calculul de verificare al ţevilor supuse acţiunii forţei totale care o solicită. Calculul greutăţii utilajului. Alegerea din standard a suporturilor schimbătorului de căldură. B. Partea grafică. a proiectului va fi alcătuită din desenul de ansamblu al utilajului. Desenul va cuprinde şi următoarele detalii: placa tubulară; îmbinarea placă tubulară - manta; îmbinarea ţeavă – placă tubulară; suport. BIBLIOGRAFIE 1. Tacă, C.D., Calculul mecanic al utilajului chimic, Editura MatrixRom, Bucureşti, 2002. 2. Jinescu, V.V., Utilaj tehnologic pentru industrii de proces, vol. 3 şi 4, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1988, 1989. 3. Jinescu, V.V., ş.a., Recipiente sub presiune. Îndrumar de proiectare., vol. 1 şi 2, Editura I.P.B., Bucureşti, 1985, 1989. 4. Jinescu, V.V., ş.a., Calculul şi Construcţia Utilajului Chimic şi Petrochimic, Îndrumar de laborator, Editura I.P.B., 1981. 5. Iordache, Gh. şi Ene, Gh., Utilaje din industria materialelor de construcţie. Îndrumar de laborator, Editura I.P.B., 1981. MODUL DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR Evaluarea cunoştinţelor se face prin examen scris la sfârşitul semestrului 5. Examen final: 70% Laborator: 30% PROGRAMA NR.6 DISCIPLINA : METODE MATEMATICE IN INGINERIA CHIMICA A. CURS 1. Introducere, generarea si propagarea erorilor, algoritmi si convergentã 2. Metode numerice de rezolvarea ecuatiilor neliniare 3. Interpolarea si aproximatii polinomiale. Aproximarea discretã cu metoda celor mai mici pãtrate 4. Integrarea numericã. 5. Derivare numericã 6. Rezolvarea sistemelor liniare cu metode directe 7. Tehnici iterative în calculul matricial (Norme, rezolvarea sistemelor liniare cu metode iterative 8. Rezolvarea numericã a sistemelor neliniare 9. Rezolvarea numericã a ecuatiilor diferentiale ordinare cu conditii initiale 10. Rezolvarea numericã a ecuatiilor diferentiale ordinare cu valori pe frontierã 11. Rezolvarea numericã a ecuatiilor cu derivate partiale

24

B. APLICATII 1. Rezolvarea ecuatiilor neliniare cu metoda bisectiei, metoda Newton si cu metoda aproximatiilor succesive. Exemple si programe de calcul 2. Exemple de aproximare prin polinoame Lagrange, polinoame Newton si polinoame ortogonale 3. . Exemple de integrare numericã prin metoda trapezelor si metoda Simpson, programe de calcul 4. Exemple de derivare numericã 5. Exemple de rezolvare a sistemelor de ecuatii liniare prin metoda Gauss si Gauss-Jordan 6. Exemple de rezolvare a sistemelor liniare prin metodele iterative Iacobi, si Gauss-Seidel; programe de calcul 7. Calculul valorilor proprii maxime cu metoda puterii, calculul coeficientilor polinomului caracteristic cu metoda Leverrier 8. Exemple de rezolvare a ecuatiilor diferentiale ordinare cu conditii initiale prin metodele Euler, Runge-Kutta si Adams 9. Algoritmul de rezolvare cu diferente finite al unei ecuatii diferentiale ordinare cu valori pe frontierã 10. Exemple de rezolvare a unei ecuatii diferentiale eliptice cu diferente finite 11. Exemple de rezolvare a unei ecuatii diferentiale parabolice cu diferente finite cu schema explicitã 12. Exemple de rezolvare a unei ecuatii diferentiale parabolice cu diferente finite cu schema implicitã 13. Exemple de rezolvare a unei ecuatii parabolice cu metoda volumului de control, cu conditii la limitã mixte PROGRAMA NR.7 DISCIPLINA : CHIMIE ANALITICA SI ANALIZA INSTRUMETALA A. OBIECTIVUL DISCIPLINEI Cursul de Chimie Analitica si Analiza Instrumentala care se preda studentilor anului III din Facultatea de Chimie Industriala, Specializarea Inginerie chimica, are scopul de a oferi studentilor un bagaj minim de cunostinte despre metodele instrumentale de analiza an vederea formarii acestora ca specialisti cu o temeinica pregatire profesionala. Cunoasterea principiilor care stau la baza metodelor instrumentale de analiza permite viitorilor specialisti sa conduca, sa optimizeze, sa perfectioneze sau sa dezvolte noi tehnologii. Se prezinta caracteristicile metodelor analitice, clasificarea acestora cât si schema bloc a instrumentelor analitice. Sunt expuse principalele metode instrumentale de analiza, punânduse accent de fiecare data pe principiul metodei, aplicatii analitice si posibilitati de automatizare. CONTINUTUL STIINTIFIC AL DISCIPLINEI CURS- Notiuni generale Caracteristicile metodelor analitice.Clasificarea metodelor instrumentale de analiza.Schema bloc a instrumentelor de analitice Metode optice de analiza. Interactia radiatiei electromagnetice cu substanta.Componentele instrumentelor de analiza spectrala.Metode ale spectrometriei moleculare.Metode ale spectrometriei atomice.Metode electrochimice de analiza. Procese electrochimice.Metoda conductometrica.Metoda potentiometrica.Metoda polarografica.Metode de separare. Cromatografia de gaze.Cromatografia de lichide.Cromatografia pe hârtie si strat subtire.Extractia cu solventi.Schimbul ionic. Analiza automata in industria chimica. Caracteristicile analizoarelor automate.Tipuri de analizoare utilizate in industria chimica. B. LABORATOR - LUCRARI PRACTICE DE LABORATOR Prezentarea laboratorului, prelucrarea datelor, prezentarea rezultatelor si instructajul de protectia muncii.Determinarea spectrofotometrica a cationilor metalici prin spectrofotometrie de absorbtie in vizibil .Aplicarea aditivitatii absorbantei la determinarea spectrofotometrica simultana a cromului si manganului din

25

oteluri. Titrari spectrofotometrice.Spectrometria de emisie in flacara, arc si scânteie. Analiza polarografica. Titrari conductometrice. Titrari potentiometrice.Determinarea potentiometrica a pH-ului. Cromatografia pe hârtie si strat subtire. C. MODUL DE EVALUARE A CUNOSTINSELOR Evaluarea cunostintelor se face prin colocviu la sfârsitul semestrului I. Ponderea pentru nota finala: 80% Curs 20% Laborator Efectuarea integrala a laboratorului este obligatorie pentru incheierea situatiei D. BIBLIOGRAFIE 1.C.Luca, Al.Duca, I.Al.Crisan,Chimie Analitica si Analiza Instrumentala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1983. 2.F.G. Banica, Analiza Instrumentala, Centrul de multiplicare al IPB, 1985 3.Donald J. Pietrzyk, Chimie analitica, Editura Tehnica, Bucuresti, 1989. 4.A.F.Danet, Metode instrumentale de analiza chimica, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1995. 5.A.F.Danet, Metode electrochimice de analiza, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1995. 6.I.Savici, Aparate de analiza fizico-chimica, Editura Tehnica, Bucuresti, 1980. 7.V.Croitoru, D.A.Constantinescu, Aplicatii sI probleme de chimie analitica, Editura Tehnica, Bucuresti, 1983. 8.E.Jercan, Metode de separare an chimia analitica, Editura Tehnica, Bucuresti, 1983. 9.F.G.Banica, E.Diacu, Metode de analiza instrumentala, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1998. PROGRAMA NR. 8 DISCIPLINA : ECONOMIE POLITICA CONTINUTUL DISCIPLINEI Costul de productie si pretul,functiile si tipologia costului, marimea si structura costului, raportul dintre cost si profil, factorii de influenta asupra costurilor, pretul : rol si functii, formarea si dinamica preturilor, pretul de echilibru, tipologia preturilor,Productie: Teoria productiei, continutul si semnificatie economica a productiei, teoria productiei, comportamentul producatorului, functii de productie pe termen scurt , mediu si lung,procesul tehnic si functia de productie. Compoetitia si rentabilitatea . Concurenta : Concurenta perfecta si concurenta imperfecta, productivitatea factorilor de productie si formele sale, rentabilitatea si pretul rentabilitaii. Profitul , dobinda si renta: teorii despre profit, marimea , dinanamica si rata profitului, factori de influenta, formele profitului , profitul de monopol, dobinda si rolul sau, renta si formele sale. Salariul: Piata muncii, somajul, productivitatea marginala a muncii si distributia veniturilor, conceptii privind salariul, marimea si dinamica salariului, relatia dintre productivitatea factorilor de productie si salariu. Teori despre valoare, marfa si elementele sale, utilitatea bunurilor economice , utilitatea marginala, teorii obiective despre valoare, teorii subiective despre valoare. Moneda si sistemul monetar: Banii si functiile lor, formele banilor in economica contemporana, Circulatia baneasca, sistemul monetar, stabilirea banilor, inflatia , cauzele si consecintele sale,convertibilitatea monetara. Credit si institutii de credit,banca si rolul sau, sistemul bancar, rolul si functiile verigilor acestui sistem, creditul , rolul si formele sale,burse de valori. Produsul national si formele sale, produsul national brut si produsul national net,venitul national. BIBLIOGRAFIE C. Lazar , Gh. Gorincu, L. Enache- Teorie economica generala, Ed. Economica , Bucuresti 1993 S. Iordache , D. Cucu, D. Ailenei, N. Jula - Economie politica UPB, Bucuresti 1994 E. Hutira , E. Dinga - Teorie economica generala , Ed. Hyperion , Bucuresti 1994 C. Gogoneata , A. Gogoneata- Economie politica - Teorie micro si macroeconomica Politici economice , Ed. Didactica si Pedagogica R A , Bucuresti ,1995 Colectiv cat. De Economie - Curs de economie politica , Ed. Economica , Bucuresti 1999

26

EVALUAREA STUDENTILOR prezenta la activitati didactice 10 % Lucrare de verificicare programata 40 % Lucrare finala 50 % PROGRAMA NR.9 DISCIPLINA: ELECTROCHIMIE SI STIINTA MATERIALELOR METALICE CONTINUTUL DISCIPLINEI 1. Structura si proprietatile materialelor metalice. Defecte de retea. Procesul de cristalizare. Metode de determinare ale structurii materialelor metalice: analiza termica, difractia cu raze X, defectoscopia cu raze X si cu ultrasunete. 2. Transprtul ionilor in solutii de electroliti. Conductibilitatea electrica a solutiilor de electroliti. 3. Termodinamica electrochimica. Potentiale de electrod si tipuri de electrozi si pile electrochimice. 4. Criterii economice de alegere a unei pile electrochimice. Cinetica proceselor de electrod. 5. Transferul de sarcina in sistemele electrochimice. Parametrii cinetici ai reactiilor electrochimice. 6. Procese de electrod de interes practic: Degajarea catodica a hidrogenului. Degajarea anodica a oxigenului. 7. Depunerea catodica, dizolvarea anodica si pasivarea metalelor. Metode de protectie anticoroziva. 8. Metode electrochimice. 9. Metode bazate pe modificarea proprietatilor metalului si pe modificarea proprietatilor mediului coroziv. LUCRARI PRACTICE 1. Aplicarea legilor lui Faraday la etalonarea unui ampermetru. 2. Determinarea numerelor de transport intr-o solutie de electrolit.3. Determinarea conductibilitatii electrice a solutiilor de electrolit. 4. Determinarea tensiunii electromotoare a elementelor galvanice. 5. Estimarea comparata a raportului cost/performante pentru acumulatorii Ni-Cd si bateriilor Leclanche. 6. Determinarea nivelului optim economic al concentratiei inhibitorilor 7. Obtinerea electrochimica a iodoformului. 8. Depunerea nichelului pe piese din otel. 9. Protectia catodica a otelului cu anozi protectori.

BIBLIOGRAFIE 1. T.Badea, M.Nicola, Electrochimie si coroziune, curs I.P.B., 1992; 2. D.I. Vaireanu, A. Cojocaru, D. Constantinescu, T. Badea, M. Nicola, Electrochimie, Coroziune si

Tehnologia Proceselor Electrochimice, Indrumar de laborator, U.P.B., 1999; 3. Interface, vol.4, nr.4, 1995, Ed. by The American Electrochemical Society, New Jersey, 1995; 5. C.Firoiu, M.Constantinescu, T.Badea, M.Nicola, Electrochimie, coroziune si tehnologie electrochimica, lucrari practice, I.P.B., 1987; 6. I.Murgulescu, O.Radovici, Chimie fizica. Electrochimie, Ed.Academiei, Buc., 1986;

EVALUAREA STUDENTILOR

Examen: 50%; Lucrari practice(*): 30%; Evaluare pe parcurs(*): 20% (*)Lucrarile practice si evaluarea pe parcurs sunt activitati obligatorii.

PROGRAMA NR.10 DISCIPLINA : OPERATII HIDRODINAMICE I. CONTINUTUL DISCIPLINEI :Mãsurarea parametrilor hidrodinamici: presiune, nivel, viteze locale si medii, debite. Transportul lichidelor. Pompe pentru lichide. Transportul gazelor, compresoare. Pompe de vid. Amestecarea materialelor. Separarea fizico-mecanicã a sistemelor eterogene lichide. Sedimentare în câmp gravitational si centrifugal. Tipuri de decantoare, centrifuge decantoare, hidrocicloane; elemente de calcul. Filtrarea în câmp gravitational si centrifugal. Tipuri de filtre si centrifuge filtrante, supercentrifuge, ultracentrifuge; elemente de calcul. Separarea sistemelor eterogene gazoase: sedimentare, prin impact, procedee umede, procedee electrice, filtrare. Procedee intensive de contactare fluid- particule solide:

27

fluidizare, transport pneumatic. II. LUCRÃRI PRACTICE: Exercitii si probleme specifice capitolelor parcurse în cadrul cursului. Analiza lucrãrilor decasã. III. LUCRÃRI DE LABORATOR: 1.Mãsurarea debitelor cu ajutorul diafragmei. 2. Calibrarea rotametrelor. 3. Determinarea puterii de regim la amestecarea lichidelor cu dispozitive mecanice.4. Determinarea caracteristicilor de functionare la pompa centrifugã. 5. Determinarea rezistentei hidraulice a materialelor filtrante. 6. Filtrarea la presiune constantã cu ajutorul filtrelor presã.7. Sedimentarea suspensiilor solid-lichid. 8. Hidrodinamica transportului pneumatic. 9. Hidrodinamica stratului fluidizat. IV .BIBLIOGRAFIE G.Jinescu, Procese hidrodinamice si utilaje specifice în industria chimicã, EDP, Bucuresti, 1983. Em.A.Bratu, Operatii unitare în ingineria chimicã, Ed.Tehnicã, Bucuresti,vol.II, 1984. O.Floarea, G.Jinescu, C.Balaban, P.Vasilescu, R.Dima, Operatii si utilaje în industria chimicã, Probleme, EDP, Bucuresti, 1980. C. F. Pavlov, Procese si aparate în ingineria chimicã,Exercitii si probleme, Ed. Tehnicã, Bucuresi, 1981 G.Jinescu, C.Balaban, M.Radu, A.Iacobini, N.Dinu, Indrumar de laborator. Procese hidrodinamice si utilaje specifice în industria chimicã, Litografie IPB, 1984. V. EVALUAREA STUDENTULUI Examen 60% Lucrari practice si tema de casa 15% Lucrari de laborator 25% PROGRAMA NR.11 DISCIPLINA : FENOMENE DE TRANSFER II (TT) CONTINUTUL DISCIPLINEI: Introducere. Notiunile si ecuatiile fundamentale. Temperatura. Cimp de temperatura. Gradient de temperatura.Flux termic. Debit termic.Mecanismele transferului Termic.Caracterizare generala.Ecuatiile fundamentale ale transferului termic.Conductia.Conductivitatea termica.Conductie in regim stationar.Conductie in regim nestationar. Convectia. Definitie si tipuri de connvectie.Metode de solutionare a problemelor de convectie.Metoda stratului limita. Transferul termic la fluide in curgere laminare fortata.Transferul termic la fluide in curgere turbulenta. Ecuatii criteriale pentru calculul coeficientilor de transfer termic prin convectie.Transferul termic in convectie naturala. Condensarea vaporilor.Fierberea lichidelor.Transferul termic in sisteme bifazice. Intensificarea transferului termic prin extinderea suprafetei de schimb. Radiatia. Legile radiatiei.Transferul termic prin radiatie intre corpuri solide.Radiatia gazelor si vporilor. Transferul termic prin radiatie intre gaze si solide.Izolatia termica. Izolarea peretilor plani si a peretilor cilindrici BIBLIOGRAFIE Em. A. Bratu, Operatii unitare in ingineria chimica, Vol. 2, Ed. Tehnic,Bucuresti,1984. E. Danciu, Gh. Soare, Procese si utilaje de transfer termic in industria chimica. Partea I. Fundamentels transferului termic cu aplicatii, Vol. 1 si 2. UPB, 1991. A. Stefan, Gh. Soare, I. Pirjol, Procese de transfer termic si utilaje specifice din industria chimica. Probleme., Vol. 1 si 2. UPB, 1991., EVALUAREA CUNOSTINTELOR se face prin:

• 5 teste pe parcursul semestrului a cite 10 puncte fiecare Examen final – 50 puncte TOTAL – 100 puncte

28

PROGRAMA NR.12 DISCIPLINA : PROCESE CHIMICE UNITARE I CURS Introducere. Definirea notiunilor de tehnologie, operatie unitarã, proces unitar. Simboluri si scheme tehnologice. Materii prime în industria chimicã. Materii prime minerale. Combustibili fosili (gaze naturale, titei, cãrbuni)Apa (conditii de calitate si procedee de tratare). Materii prime de origine animalã si vegetalã (uleiuri si grãsimi, lemn, hidrati de carbon).Gaze industriale (dioxid de carbon, hidrogen, aer, oxigen, azot, dioxid de sulf - metode de obtinere si purificare). Procese chimice unitare: Pirolizã si cracare . Halogenare. Oxidare si procese derivate . Hidroformilare. Hidrogenare, dehidrogenare, hidrogenolizã. Carbonatare, carboxilare. Esterificare . Definitia si importanta procesului unitar. Baza de materii prime. Consideratii generale termodinamice si cinetice. Probleme ridicate de realizarea industrialã a procesului si factori de influentã. Aplicatii industriale. LUCRÃRI DE LABORATOR Separarea n-parafinelor din produse petroliere prin aductare cu uree ..Analiza apei . Dedurizarea apei prin metode combinate.Procedeul Solvay de obtinere a carbonatului de sodiu .- prepararea si analiza saramurii purificarea saramurii; carbonatarea saramurii amoniacale.Caustificarea sodei .Esterificarea directã. Obtinerea dibutilftalatului.Sulfatarea alcoolilor grasi . BIBLIOGRAFIE A.Blaga, M.Popescu, Marta Stroescu, Tehnologie chimicã generalã si procese tip, Ed. Did. si pedag. Bucuresti, 1983; V.Pãrãusanu Tehnologii chimice, Ed. Stiintificã si Enciclopedicã, Bucuresti, 1982 V.Mãcris, Ingineria derivatilor etilenei si propilenei, Ed.Tehnicã, Bucuresti, vol.I 1984; vol.II.1987 V.Mãcris Benzen,Toluen Xileni si derivatii lor, Ed.Tehnicã, 1992 EVALUARE STUDENT: Examen + colocviu laborator; Nota finalã reprezintã (2×notã examen+notã laborator)/3; nota de laborator se compune din media aritmeticã a notei de la colocviu, a notei acordate pe referate si a notãrii pe parcurs a activitãtii individuale. PROGRAMA NR.13 DISCIPLINA : STRATEGIE EXPERIMENTALA IN INGINERIA CHIMICA SCOP Cursul trebuie sa asigure cunostinte de baza in statistica matematica aplicata la tratarea problemelor de inginerie chimica: analiza datelor experimentale, programarea experimentelor, corelarea datelor, testarea modelelor si a semnificatiei coeficientilor. CUPRINS CURS Capitolul 1. Notiuni de teoria probabilitatilor: probabilitate, variabile aleatoare, exemple de variabile aleatoare discrete si continue, functia de repartitie, densitate de probabilitate, momente. Exemple de variabile aleatoare: repartitia Poisson, repartitia exponential negtiva, repartitia normala, repartitia Student, repartitia Fisher, repartitia χ2, Exemple de aplicare Capitolul 2. Metode statistice: selectii, estimatii de intervale de incredere, ipoteze si teste pentru medii si dispersii, teste pentru repartitie Capitolul 3. Regresie liniara si multiliniara:

3.1 Modele liniare si multiliniare: estinatorul celor mai mici patrate, calculul coeficientilor modelelor de regresie

3.2 Analiza dispersionala, intervale de incredere si teste de semnificatie pentru estimat si coeficienti, teste de adevcanta pentru model

3.3 Regresie nelinira

29

Capitolul 4. Programarea experimentala 4.1 Programe factoriale intregi si fractionate 4.2 Programe centrale rotabile, programe compuse 4.3 Programe pentru regiuni de experimentare inguste, programe experimentale in patratul latin si greco-

latin 4.4 Explorarea suprafetei de raspuns, perfectionarea modelului

CUPRINS APLICATII

1. Calcul cu evenimente, calculul probabilitatilor si a probabilitatilor conditionate 2. Calcule cu variabile aleatoare: calculul functiilor de repartitie pentru variabile continue si discrete,

intervale de probabilitate, variabile aleatoare bidimensionale (valori marginale, testarea independentei variabilelor), calcul de momente si momente centrate

3. Aplicatii ale repartitiilor binomiale, Poisson, normala, exponential negativa 4. Statistica primara: construirea histogramelor, reprezentarea garafica a repartitiilor experimentale,

calculul mediilor si a dispersiilor de selectie 5. Construirea de intervale de incredere pentru medii, dispersii, diferenta a doua medii, raportul a doua

dispersii 6. Ipoteze si teste pentru medii si dispersii 7. Calculul coeficientilor modelelor liniare si multiliniare prin metoda celor mai mici patrate, liniarizarea

modelelor 8. Analiza dispersionala: Exemple de regresie liniara si multiliniara cu testarea semnificatiei coeficientilor

(testul Student), verificarea adecvantei modelului (testul Fisher), calculul coeficientului de corelatie 9. Programe factoriale intregi: definirea matricii de experimentare, codificarea variabilelor, calculul

coeficientilor modelului, verificarea adecvantei modelului ( experimente 22 si 23 10. Exemple de programe factoriale fractionate, compararea rezultatelor obtinute in blocurile de

fractionare 11. Programe compuse si centrale rotabile: calculul coeficientilor modelului conform unui experiment de

baza, analiza posibilitatii extinderii experimentului, calculul coeficientilor noului model, analiza statistica a coeficientilor

12. Explorarea suprafatei de raspuns cu metoda gradientului PROGRAMA NR.14 DISCIPLINA : AUTOMATIZARI IN INDUSTRIA CHIMICA OBIECTIVE: Asimilarea de cunostinte si principii de baza privind aparate de masurat si automatizarea proceselor in industria chimica. A. CONTINUTUL DISCIPLINEI Senzori si traductoare ( specifice pe ramura ). Parametrii metrologici si caracteristicile sistemelor de masurat . Elemente de executie ( specifice pe ramura).Indicatoare si inregistratoare electronice. Controlere electronice, sisteme de conducere a proceselor (tipuri si aplicatii specifice pe ramura). Analiza si sinteza sistemelor de conducere cu calculatoare. Algoritmi de conducere numerica a proceselor . Automatizarea proceselor in industria chimica ( specifice pe ramura ). Structuri conventionale si evoluate de conducere a proceselor. Aritecturi de sisteme de conducere a proceselor. LABORATOR: Senzori si traductoare. Elemente de executie. Controlere electronice, Sisteme de conducere a proceselor. Cunostinte anterioare: matematica , cunostinte generale de programare si calculatoare. B: BIBLIOGRAFIE: C. Nitu- Aparate de masurat si Automatizari , 320 pag, UPB 1978 I. Dumitrache - Automatizari electronice, EDP. 1993 M. Tertisco, C. Nitu- Indrumar laborator UPB S. Calin, I. Dumitrache , C. Nitu - Reglare numerica a proceselor Ed. Tehnica , 1986

30

C. EVALUAREA STUDENTILOR Cunostintele predate la cursuri sunt evaluate pe baza de teste in sapt. 6,10, si 14.Activitatea la laborator se apreciaza pe baza de teste la fiecare lucrare. Rezultatele testelor la curs 60 % Rezultatele testelor la laborator 20 % Discutie finala 20 % PROGRAMA NR.15 DISCIPLINA : UTILIZAREA CALCULATORULUI CONTINUTUL DISCIPLINEI 1. Sistemul de operare Windows 2. Pachetul MICROSOFT OFFICE 3. Editorul de texte WORD

3.1. Comenzi generale 3.2. Facilitãti ale editorului de texte WORD

4. Calculul tabelar în EXCEL 4.1. Comenzi generale pentru lucrul cu formule si tabele 4.2. Realizarea graficelor în EXCEL

5. Realizarea unei prezentãri în POWER POINT 6. Realizarea desenelor cu Corel Draw 7. Mathcad

7.1. Prezentare generalã a comenzilor Mathcad 7.2. Prezentarea functiilor specifice Mathcad 7.3. Aplicatii

8. MatLab 8.1. Prezentare generalã a limbajului MatLab 8.2. Prezentarea solver-elor din MatLab 8.3. Aplicatii

9. Lucrul cu Internet-ul 10. Realizarea paginii personale pe serverul Web www.chim.pub.ro PROGRAMA NR.16 DISCIPLINA : PEDAGOGIE PARTEA I. OBIECTIVUL CURSULUI: Asimilarea unor viziuni globale si relevante asupra stiintelor contemporane ale eductieiu, stapanirea problematicii fundamentale privind functiile, formele, finalitatile si directiile de dezvoltare ale eductiei, circumscrierea sistemului institutional al educatiei, curriculumul scolar si produse curriculare. CONTINUT CURSULUI: Educatia, concept si sensuri, functile educatiei, formele educatiei. Pedagogia-teorie si stiinta a educatiei, educabilitatea, finalitatile educatiei, educatia integrala si dimensiunile sale, autoeducatia, educatia adultilor, cercetarea pedagogica si inovatia in invatamnat, sistemul institutional al educatiei, managamnetul scolar, curriclumul scolar, continutul invatamantului-componenta a curriculumului, produsele curriculare EVALUAREA: elaborarea lucrarilor de control si a referatelor 30 % Participarea la formele activitatii didactice organizatorice 30 % Colocaviul final 40 %

31

BIBLIOGRAFIE: Barea, Cezar, Arta si stiinta educatiei , Bucuresti, EDP, 1995; Cucos, Constantin, Pedagogie , Iasi, Plirom, 2002, pag 15-267; Jinga, Ioan, Istrate, Elena,-Manual de pedagogie, Bucuresti, ALL, 1998(pag.12-178 si 406-463);Lansheere, Viviane de Landsheere, Gilbert de, Definirea obiectivelor educatiei, EDP, Bucuresti, 1979, Mircescu, Mihai- Fundamente ale pedagogiei, Bucuresti, Fundatia Culturala Libra, 2003, pag.9-127; Nicola, Ioan, Tratat de pedagogie scolara,Bucuresti, EDP RA, 1996, pag.15-91,156-332,363-372,456-463; Popescu V. Vasile, Continutul invatamantului; caracteristici, criterii de selectie, planurile de invatamant, programele analitice, manuale scolare, in revista de pedagogie, numerele 1-4, Lucia Vladescu, Fundamente ale educatiei si profesionalizarii tehnologice, Educatia Didactica si Pedagogica, R.A., Bucuresti PARTEA A II A : OBIECTIVELE CURSULUI: Formarea competentei de profesor capabil sa distinga si sa realizeze activitatile de predare, invatare, evaluare, insusirea cunostintelor si formarea capacitatilor cu privire la pregatirea, organizarea si evaluarea obiectiva a activitatilor de predare-invatarea, indentificrea tipurilor de stiluri didactice ale profesorilor si de stiluri de invatare ale elevilor. CONTINUTUL CURSULUI : Didactica sau teoria instruirii,componentele principale ale procesului de invatamant, procesul de invatamant si dezvoltarea capacitatii creatoare, principiile procesului de invatamnat, metodologia procesului de invatamant, mijloace de invatamant, formele de organizare a proceselor instructiv- educative, formatii de lucru in instruire, proiectarea didactica, consilierea scolara si integrarea socioprofesionala,evaluarea si autoevaluarea in procesul de invatamant EVALUARE : elaborarea lucrilor de control si a referator 30 % Participarea la formele activitatii didactice organizatorice 30% Examen final 40 % BIBLIOGRAFIE : Bontas, I, s.a, Pedagogia pentru invatamantul superior tehnic, Bucuresti,EDP, 1983, pag. 104-118, 130-18,197-224, Cerghit, I. Vlasceanu L.(coord), Curs de pedagogie, Universitatea Bucuresti, 1988,pag.101-136,178-269,343-358, Cucos Constantin, Pedagogie, Iasi, Polirom, 2002,pag.273,409,Mircescu Mihai , Fundamentele pedagogiei, Bucuresti, Fundatia Culturala Libra,2003, pag 145-196,219-250,Nicola Ioan, Tratat de pedagogie scolara, Bucuresti, EDP RA 1998, pag.125-155,333-362,,373-411,427-455, Vladulescu Lucica, Carstea Mariana, Chitic Mihai, Ghid metodic pentru proiectarea si desfasurarea activitatii de calificare in invatamant tehnic, Bucuresti, Editura Gelsor SA, 1997, Lucia Vladescu, Fundamentele ale educatiei si profesionalizarii tehnologice, Editura Didactica si pedagogica RA- Bucuresti

32





Nr. credite


Nr. credite

ANUL IV Procese chimice unitare II 2 4 E 6 - - - - 1 Operatii de transfer termic 2 3 E 5 - - - - 2 Fenomene de transfer III (TM)

2 2 E 5 - - - - 3

Instalatii si dispozitive de racire

2 1 E 2 - - - - 4

Cuptoare industriale 2 1 E 2 - - - - 5 Management industrial 2 1 V 2 2 1 V 2 6 Automatizari in industria chimica

2 1 V 3 - - - - 7

Operatii de transfer de masa - - - - 2 3 E 6 8 Reactoare chimice - - - - 3 2 E 5 9 Operatii unitare-proiect - - - - - 4 P 2 10 Procedee de intensificare si utilaje specifice

- - - - 2 1 E 3 11

Procese chimice unitare III - - - - 2 1 E 3 12 Depoluarea efluentilor industriali

- - - - 2 1 E 3 13

Modelarea si simularea proceselor chimice

- - - - 2 2 E 3 14

Metodica predarii chimiei - 2 V 2 - - - - 15 Practica pedagogica - - - - 2 - V 2

E-Examene V-Verifivcari P-Proiect

33

PROGRAMA NR.1 DISCIPLINA: PROCESE CHIMICE UNITARE II

CURS Cap.1. Introducere. Definirea notiunilor de tehnologie, operatie unitara, proces unitar. Simboluri si scheme tehnologice. Cap.2. Materii prime in industria chimica. Materii prime minerale. Combustibili fosili (gaze naturale, titei, carbuni). Apa (conditii de calitate si procedee de tratare). Materii prime de origine animala si vegetala (uleiuri si grasimi, lemn, hidrati de carbon).Gaze industriale (dioxid de carbon, hidrogen, aer, oxigen, azot, dioxid de sulf - metode de obtinere si purificare). Cap.3. Procese chimice unitare: Piroliza si cracare . Halogenare . Oxidare si procese derivate . Hidroformilare Hidrogenare, dehidrogenare, hidrogenoliza . Carbonatare, carboxilare . Esterificare . Hidroliza - Hidratare Sulfonare - Sulfatare; Notiuni generale cu privire la substantele tensioactive . Nitrarea. Nitrarea hidrocarburilor aromatice si alifatice . Aminarea . Diazotare - cuplare; Notiuni generale despre coloranti . Polimerizare - policondensare Definitia si importanta procesului unitar. Baza de materii prime. Consideratii generale termodinamice si cinetice. Probleme ridicate de realizarea industriala a procesului si factori de influenta. Aplicatii industriale. LUCRARI DE LABORATOR 1. Separarea n-parafinelor din produse petroliere prin aductare cu uree 2. Analiza apei 3. Dedurizarea apei prin metode combinate 4. Procedeul Solvay de obtinere a carbonatului de sodiu - prepararea si analiza saramurii ; - purificarea saramurii; - carbonatarea saramurii amoniacale. 5. Caustificarea sodei 6. Esterificarea directa. Obtinerea dibutilftalatului 7. Sulfatarea alcoolilor grasi 8. Esterificarea prin aditie. Obtinerea sulfosuccinatului de sodiu 9. Analiza unei substante tensioactive 10. Hidroliza grasimilor 11. Polimerizarea stirenului in solutie 12. Copolimerizarea stirenului cu anhidrida maleica 13. Esterificarea copolimerului anhidrida maleica - stiren 14. Policondensarea fenolului cu formaldehida 15. Sinteza unei rasini alchidice Alcooliza Policondensarea 16. Analize fizico-chimice ale polimerilor (spectre IR, punct de topire - inmuiere, viscozitatea solutiilor de polimer) BIBLIOGRAFIE 1. A.Blaga, M.Popescu, Marta Stroescu, Tehnologie chimica generala si procese tip, Ed. Did. si pedag.

Bucuresti, 1983; 2. V.Parausanu Tehnologii chimice, Ed.Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982 3. V.Macris, Ingineria derivatilor etilenei si propilenei, Ed.Tehnica, Bucuresti, vol.I 1984; vol.II.1987 4. V.Macris Benzen,Toluen Xileni si derivatii lor, Ed.Tehnica, 1992 1. Shreve N.; Brink J.;Chemical Process Industries, Mc Grow Hill, New-York, 1977 2. Floru L.; Urseanu F.; Tarabasanu C,; Palea R.; Chimia si tehnologia intermediarilor aromatici si a

colorantilor organici, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1980 3. Blaga A.; Robu C.; Chimia si tehnologia polimerilor pentru pelicule Ed. Tehnica, Bucuresti, 1977 4. Vasilescu S, Cobianu F.;Copolimerizarea, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1986

34

EVALUARE STUDENT: Examen + colocviu laborator; Nota finala reprezinta (2×nota examen+nota laborator)/3; nota laborator se compune din media aritmetica a notei de la colocviu, a notei acordate pe referate si a notarii pe parcurs a activitatii individuale. PROGRAMA NR. 2 DISCIPLINA: OPERATII DE TRANSFER TERMIC OBIECTIVUL DISCIPLINEI Cursul de Operatii de transfer termic, care se predã la anul IV al Facultãtii de Chimie Industrialã, Sectia de Inginerie Chimicã, are drept scop introducerea în analiza performantelor schimbãtoarelor de cãldurã cu sau fãrã transformare de fazã. Aceasta se face prin precizarea ipotezelor simplificatoare pe baza cãrora sunt deduse modelele matematice specifice schimbãtoarelor de cãldurã utilizate în industriile de proces, aparate utilizate la încãlzirea si rãcirea la temperaturi moderate, sau în diverse operatii unitare, cum sunt evaporarea si condensarea. CONTINUTUL STIINTIFIC AL DISCIPLINEI

CURS -Încãlzirea si rãcirea la temperaturi moderate.Agent termic (Definitie, Caracterizare si criterii de selectie)Clasificarea purtãtorilor de cãldurã dupã starea fizicã. Procedee de încãlzire (Procedee de încãlzire cu gaze; Încãlzirea cu vapori; Încãlzirea cu lichide; Încãlzirea cu solide; Procedee electrice de încãlzire. Instalatii electrotermice; Încãlzirea prin conversia energiei solare)Schimbãtoare de cãldurã. Tipuri fundamentale si geometrii (Modalitãti de încãlzire – rãcire. Tipuri fundamentale de schimbãtoare de cãldurã; Formele constructive tipice de schimbãtoare de cãldurã indirecte (de suprafatã); Geometria schimbãtoarelor de cãldurã tubulare; Recuperatoare discontinue, cu acumulatori solizi; Dimensionarea schimbãtoarelor de cãldurã indirecte; Modelarea procesului de transport de cãldurã cu ambele fluide în deplasare în lungul suprafetei de transfer; Model general pentru distributiile spatiale si temporale ale mãrimilor intensive; Model simplificat pentru idealizarea miscãrii; Dimensionarea schimbãtoarelor de cãldurã cu circulatie piston – paralelã a agentilor termici (D1 – D2); Schimbãtoare de cãldurã cu circulatie simplã (în echi sau contracurent) si cu k = ct; Schimbãtoare de cãldurã în care proprietãtile fizice ale agentilor termici variazã mult cu temperatura ( k – variabil); Schimbãtoare de cãldurã cu circulatie compusã (în echi si contracurent ) si k = ct; Dimensionarea schimbãtoarelor de cãldurã cu circulatie încrucisatã si complexã a fluidelor si k = ct; Consideratii orientative; Dimensionarea suprafetelor de transfer termic la vasele cu agitare în regim termic nestationar; Modelarea procesului de transfer termic în vase cu amestecare; Încãlzirea unui lichid amestecat, cu abur saturat în condensare în manta; Încãlzirea si rãcirea a douã lichide amestecate separate printr-o suprafatã solidã; Rãcirea unui lichid amestecat, cu un curent de apã printr-o serpentinã, în regim nestationar; Optimizarea functionalã a schimbãtoarelor de cãldurã cu functionare în regim permanent; Optimizare functionalã – generalitãti; Optimizarea procesului de recuperare a cãldurii din surse secundare; Recuperarea cãldurii dintr-un abur destins; Recuperarea cãldurii dintr-un efluent de reactie; Optimizarea procesului de condensare indirectã la temperaturi joase Evaporare si evaporatoare ( Operatia de evaporare. Generalitãti; Procedee de evaporare;1 Evaporarea simplã. Modelare si dimensionare; Modelarea operatiei de evaporare simplã idealã; Evaporarea în conditii reale; Evaporarea cu pompã de cãldurã; Evaporarea cu efect multiplu; Modalitãti de interconectare a evaporatoarelor; Variante pentru circulatia vaporilor; Variante pentru circulatia solutiei; Modelarea procesului de evaporare într-o instalatie cu functionare idealã; Modelarea procesului de evaporare într-o instalatie cu functionare realã; Stabilirea numãrului de corpuri; Tipuri de evaporatoare; Evaporatoare cu circulatie naturalã; Evaporatoare cu circulatie fortatã; Evaporatoare cu circulatie în flux; Evaporatoare cu film de lichid (peliculare); Evaporatoare cu film, fãrã elemente mobile; Evaporatoare cu film, cu elemente mobile; Refierbãtoare; Evaporatoare pentru fluide ne-newtoniene; Evaporatoare directe încãlzite cu gaze fierbinti; Evaporatoare cu agent intermediar; Indicatii generale) Condensarea. Condensatoare (Condensarea indirectã; Condensarea vaporilor de substante pure; Condensarea amestecurilor binare de vapori; Condensarea amestecurilor multicomponente de vapori total condensabili; Condensarea amestecurilor de vapori si gaze; Abordare generalã a dimensionãrii unui schimbãtor de cãldurã pentru condensarea unui amestec de gaze si vapori (A + B); Metode simplificate pentru calculul ariei suprafetei de schimb termic (A); Rãcirea si condensarea amestecurilor de gaze si vapori supraîncãlziti; Modelul general

35

al procesului de condensare pentru amestecuri multicomponente de gaze si vapori; Condensarea directã (de amestec); Condensatoare barometrice; Consumul de apã de rãcire; Dimensionarea coloanei barometrice; Camera de condensare; Condensatoare de amestec la nivel inferior) Rãcirea prin evaporare. Turnuri de rãcire (Rãcirea prin evaporare; Rãcirea apei de recirculatie. Factori determinanti; Instalatii pentru rãcirea cu apã; Tipuri constructive si functionale de turnuri de rãcire; Modelarea procesului din turnurile de rãcire; Formularea modelului; Ecuatia Merkel si metode de solutionare; Alte modalitãti de solutionare a modelului matematic; Fluidodinamica si geometria turnului de rãcire; Hidrodinamica turnului de rãcire; Viteza picãturii de apã în cãdere liberã; Viteza de curgere în film pe umplutura turnului de rãcire; Aria suprafetei picãturilor; Aria suprafetei filmului; Aerodinamica turnului de rãcire. Geometrie si tiraj; Tirajul natural; Tirajul fortat (artificial); Un algoritm pentru dimensionarea turnurilor de rãcire)

SEMINAR SI LABORATOR Calculul fortei motoare a transferului de cãldurãVariatia temperaturilor în lungul unui schimbãtor de cãldurã cu circulatie piston – paralelã (echi si contracurent)Dimensionarea schimbãtoarelor de cãldurã teavã în teavãDimensionarea schimbãtoarelor de cãldurã multitubulareTransfer termic în regim nestationarEvaporare si evaporatoareCondensare si condensatoareDimensionarea turnurilor de răcire LUCRÃRI DE LABORATOR Transfer termic în lungul unei bare în regim stationarTransfer termic prin convectie naturalã la tevi cu aripioare Transfer termic prin convectie naturalã de la un perete cilindric verticalTransfer termic în regim stationar într-un schimbãtor de cãldurã teavã în teavã MODUL DE EVALUARE A CUNOSTINTELOR Evaluarea cunostintelor se face prin examen scris si oral, la sfârsitul semestrelor 7 si 8. 10 % - Tema de casã; 15 % - Aprecierea activitãtii de la laborator; 75 % - Examenul final. BIBLIOGRAFIE Bratu,Em.A., Operatii unitare în ingineria Chimicã, vol. I - III, Ed. Tehnicã, Bucuresti, 1984 Danciu, Em., Lavric, D., Procese si utilaje de transfer termic în industria chimicã, Ed. Bren, Bucuresti, 1999 PROGRAMA NR.3 DISCIPLINA: FENOMENE DE TRANSFER III (TM) A. OBIECTIVUL DISCIPLINEI Cursul cu titlul BAZELE TRANSFERULUI DE MASĂ care se predă în anul IV la Facultatea de Chimie Industrialã – specializarea Inginerie Chimică, are drept scop sã furnizeze studentilor cunostintele de bazã în domeniul caracterizãrii cineticii transferului interfazic. In acest sens în curs se dezvoltâ atât probleme teoretice cât si aplicatii practice necesare fixarii aspectelor abordate. Cursul cautã sã dezvolte gândirea aplicativã, absolut necesarã unui inginer chimist chemat sã lucreze în domeniul exploatãrii ,proiectarii si conceperii utilajelor industriale în care se desfasoarã operatii de transfer interfazic de specii.. In acelasi timp cursul pune fundamentele necesare completãrii cursurilor specifice specializãrii si dezvoltarii altor cursuri de specialitate între care se mentioneazã cursurile de operatii de transfer de masã ,reactoare chimice, optimizãri , ,controlul poluarii industriale , mamagement industrial CONTINUTUL STIINTIFIC AL DISCIPLINEI Viteze şi fluxuri de difuziune. Difuzivitate Ecuatia de conservare a speciei transferabile. Precizari privind valabilitatea acesteia Metode de rezolvare a ecuatiei difuziei Procedee de separare bazate pe difuzia într-o fazã Coeficienţi şi forţe motoare la transferul de masă interfazic Metode de determinare a c.p.t.m bazate pe teoria similitudinii si analiya dimensionalã

36

Metode de determinare a c.p.t.m bazate pe modelare fizicã Metode de determinare a c.p.t.m bazate integrare analiticã si numericã Metode de determinare a c.p.t.m bazate pe teoria stratului limitã Metode de determinare a c.p.t.m bazate pe analogia fenomenelor de transfer Modaltati de contactare a fazelor Structura curgerii fazelor în aparatele de transfer de masã LUCRĂRI PRACTICE Determinarea coeficientului de difuziune prin metoda WilkemannDeterminarea coeficientului de difuzie a CO2-ului în apă Determinarea c.p.t.m la curgerea în film Determinarea c.p.t.m la umezirea aerului în strat din umplutură Utilizarea relaţiilor de calcul a coeficientilor de difuziune Calculul uscarii unor materiale solide în curent de aer Calcule privind transferul simultan de masă şi caldură Determinarea duratei de ardere sau vaporizare a unor picăturiCalcule elementare de separare prin permeaţie gazoasă Calcule analitice de separare prin contact unic si în trepte MODUL DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR Teme de casă 20% Lucrari practice 25% Examen 55% BIBLIOGRAFIE Bratu Em. A., Operaţii unitare în ingineria chimică, vol 3, Ed Tehnică, Bucureşti 1985 Floarea O., Dobre T., Operaţii de transfer de masă (Rectificare şi absortie) , Ed Matrix,2000 Floarea O, Dima R., Procese de transfer de masă şi utilaje specifice, Ed Didactică şi Pedagogică, Bucuresti ,1984 Perry J ., Chemical Engineering Handbook , Pergamon Press , New York ,1982 Floarea O şi alţii , Operatii şi utilaje – Probleme , Ed Didactică şi Pedagogică , 1980 PROGRAMA NR.4 DISCIPLINA: INSTALATII SI DISPOZITIVE DE RACIRE Secţiune introductivă Procese bazate pe cicluri de transformări termodinamice ale unui fluid în stare gazoasă,fără schimbări de fază Instalaţie cu ciclu CarnotInstalaţie cu ciclu Joule (Brayton). Dispozitiv Gifford-Longsworth “tub cu pulsaţii” (pulse-tube) Instalaţie cu ciclu Ericsson Instalaţie cu ciclu Claude Dispozitiv Philips Dispozitiv termoacustic Dispozitiv “vortex tube”Procese bazate pe cicluri de transformări termodinamice ale unui fluid, cu schimbări de fază Instalaţie cu ciclu CarnotInstalaţie cu comprimare într-o singură treaptăInstalaţie cu ciclu cu comprimare într-o singură treaptă, cu subrăcire. Instalaţie cu ciclu cu comprimare într-o singură treaptă, cu subrăcire regenerativă. Instalatie cu ciclu cu comprimare în douã trepte, varianta I. Instalaţie cu ciclu cu comprimare în două trepte, varianta II Instalaţie cu ciclu cu comprimare în două trepte, varianta Instalaţie cu ciclu cu comprimare în două trepte, varianta Instalaţie cu ciclu cu comprimare într-o singură treaptă, în cascadă Instalaţie cu ciclu cu jetProcese bazate pe cicluri de transformări termodinamice ale unui fluid icomponent, cu schimbări de fază şi absorbţie-desorbţie Instalatie cu ciclu cu absorbtieProcese bazate pe cicluri de transformări termodinamice cu reacţii chimice Instalaţie cu ciclu de transformări termodinamice, cu 2 Reacţii chimice solid-gaz Instalaţie cu ciclu de transformări termodinamice, cu 3 reacţii chimice Instalaţie cu ciclu de transformări termodinamice, cu o reacţie electrochimicăProcese bazate pe cicluri de transformări termodinamice electrice şi magnetice Dispozitiv cu ciclu termoelectricDispozitiv cu ciclu magnetocaloric Instalaţie cu ciclu electrocaloric Aplicaţii:1. Lucrare practica: Instalaţie cu comprimare într-o singură treaptă.Lucrare practica: Dispozitiv “vortex tube” Aplicaţie de calcul: Diagrame termodinamice. Aplicaţie la computer: Vizualizarea funcţionarii unui Dispozitiv Gifford-Longsworth şi a unui dispozitiv Philips Aplicaţie de calcul: Determinarea eficienţei exergetice pentru o instalaţie cu comprimare intr-o singură treapta.Aplicaţie de calcul: Determinarea temperaturii de subrăcire optime pentru instalaţiile cu comprimare într-o singură treaptă cu subrăcire Aplicaţie de calcul: Comparaţia performanţelor instalaţiilor cu comprimare într-o singură treaptă Aplicaţie de

37

calcul: Comparaţia performanţelor instalaţiilor cu comprimare în două treapte Aplicaţie de calcul: Determinarea eficienţei exergetice pentru o instalaţie cu comprimare într-o singură treaptă, în cascadă Aplicaţie de calcul: Determinarea eficienţei exergetice pentru o instalaţie cu jet Aplicaţie de calcul: Determinarea eficienţei exergetice pentru o instalaţie cu ciclu cu absorbţie Aplicaţie de calcul: Selectarea unor perechi de reacţii chimice pentru o instalaţie cu ciclu de transformări termodinamice, cu 2 reacţii chimice solid-gaz EVALUARE ŞI NOTARE (PONDEREA ACTIVITĂŢILOR): 30% - Tema de casă; 30% - Aprecierea activităţii de la laborator; 40% - Examenul final. BIBLIOGRAFIE: W. M. Raldow, W. E. Wentworth – Chemical heat pumps – A basic thermodynamic analysis. Solar Energy 1979 Volume 23, 77-79. C. Stamatescu, M. Peculea, V. Radcenco, S. Porneală, H. Barbu – Criogenie Tehnică. Editura Tehnică Bucureşti 1982. K . Stephan, S. Lin, M. Durst, F. Huang, D. Seher – An investigation of energy separation in a vortex tube. International Journal of Heat and Mass Transfer 1983 Volume 26, Number 3, 341-348. G. Carabogdan, A. Badea, A. Leca, V. Athanasovici, L. Ionescu – Instalatii termice industriale. Editura Tehnica – Bucureasti 1983. G. Kreysa, G. F. Darbyshire – Theoretical consideration of electrochemical heat pump systems. Electochimica Acta 1990 Volume 35, Number 8, 1283-1289. G. D. Mahan – Inhomogeneous thermoelectrics. Journal of Applied Physics 1991 Volume 70, Number 8, 4551-4554. M. G. Fee – Peltier refrigerator using a high Tc suoerconductor. Applied Physics 1993 Volume 62, Number 10, 1161-1163. P. C. T. Boer – Thermodynamic analysis of the basic pulse-tube refrigerator. Cryogenics 1994 Volume 34, Number 9, 699-711. G. W. Swift – Thermoacoustic Engines and Refrigerators. Physics Today 1995, Volume 7, 22- 27. PROGRAMA NR.5 DISCIPLINA: CUPTOARE INDUSTRIALE

CURS Partea I –a Termodinamica arderii Tipuri de combustibili. Proprietatile combustibililor.Radiatia gazelor de ardere.Legile radiatieiRadiatia in medii perfect transparente (t=1)Radiatia in medii diatermane (t<1)Flacara industrialaTemperaturile flacariiCinetica arderiiArzatoare Partea a – II a Cuptoare cu incalzire indirectaClasificarea cuptoarelor cu incalzire directa si indirecta.Cuptoare tubulare (cu flacara)Descrierea generala a cuptorului.Tipuri constructiveSectia de radiatie si convectieModelul amestecarii perfecte (metoda Lobo si Evans)Metoda HottelEcuatiile generale ale sectiei de radiatieZona de convectie, cosul de gaze si recuperatoare de caldura Partea a – III-a Cuptoare cu incalzire directaCuptoare cu strat cvasifix Bilanturi termice.Calculul zonei de preincalzire (racire)Zona de ardere (reactie).Cuptoare cu strat fluidizat.Elemente constructive.Dimensionarea stratului.Cuptoare cu tambur rotativ Recomandari constructive si tipuri de cuptoare.Evaluarea dimensiunilor cuptorului. APLICATII Radiatia gazelorMedii perfect transparente (intensitatea radiatiei, factori geometrici, debite radiante)Transferul radiant (suprafete separate si tip incinta).Puteri calorifice, temperatura flacarii (fara disocieri, cu disocieri, debitul de combustibil).Viteza flacarilor (temperatura de aprindere, modelul Mallard si Le Châtelier) Arderea combustibililor lichizi Cuptoare tubulare cu flacara (cilindrice, paralelipipedice prin

38

metoda Lobo si Evans) Cuptoare cu strat mobil lent (zona de racire, zona de reactie)Cuptoare cu strat fluidizat si tambur rotativ EVALUAREA SI NOTARE (PONDEREA ACTIVITATILOR): Examen final (scris si oral 70% + 30% activitati practice) BIBLIOGRAFIE (extras) – 35 de referinte Heiligenstaedt, W Thermique appliquee aux fours industrielle, Dunod, 1971,

vol. I+II Hottel, H. C., Sarofim A.F Radiative transfer, Mc Graw Hill, USA, 1967 Stanbuleanu, A. Flacara industriala, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1971 Mihaescu, L si al. Arzatoare turbionare, Ed. Tehnica Bucuresti, 1986 Pavel, A., Nicoara, Al. Cuptoare industriale petrochimice, Ed. Tehnica, Bucuresti,

1995 Beilich, E., Becherescu, D. Cuptoare si utilaje pentru industria silicatilor, E.D.P.,

Bucuresti, 1973 Sobolev, V. A treatise on radiative transfer, USA, 1963 Dobrinescu, D. Procese de transfer termic si utilaje specifice, E.D.P.,

Bucuresti, 1983 Remenyi, K. Industrial firing, Ed. Academiei, Budapesta, 1987 Panoiu, N., si al. Modernizarea instalatiilor de ardere pentru cazane

industriale, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1993 Stefan, Al., Soare, Gh.,

Parjol, I. Procese de transfer termic si utilaje specifice din industria chimica I+II, lito. UPB , 1991-1992

Floarea, O., Parjol, I., Corobea, M., Florea, M.

Arderea in straturi granulare, Rev. de Chimie, 46, nr.11, 1995

PROGRAMA NR.6 DISCIPLINA: MANAGEMENT INDUSTRIAL I OBIECTIVUL DISCIPLINEI Desăvârşirea pregătirii viitorilor ingineri prin furnizarea de cunoştinţe adecvate privind conducerea activităţilor industriale. Crearea deprinderilor de abordare prin informare şi calcul a procesului de decizie în activităţile industriale. II CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC AL DISCIPLINEI 1. Introducere în managementul indstrial

• Conducerea - activitate esenţială în societate • Formarea şi evoluţia managementului industrial • Abordări ale managementului industrial • Evoluţia preocupărilor de management industrial în România • Rolul managementului industrial în formarea inginerului chimist

2. Bazele teoretice ale managementului industrial • Abordarea sistemică a activităţii industriale • Principii, metode şi tehnici de conducere aplicate în industria chimică • Elemente de teoria deciziei

3. Fundamentele organizatorice ale unităţilor industriale • Atributele conducerii. Funcţiunile întreprinderii • Criterii de concepere a structurii organizatorice • Elementele structurii organizatorice • Organigrama - modelul general al structurii organizatorice a întreprinderii

39

• Regulamentul de organizare şi funcţionare 4. Concepţia şi realizarea unei organizaţii industriale chimice

• Introducerea progresului tehnic şi eficienţa economică • Prognoza în industria chimică • Stabilirea structurii tehnice de producţie • Documentaţiile tehnico-economice pentru investiţii în industria chimică • Punerea în funcţiune a instalaţiilor chimice

4. Managementul activităţilor de producţie • Managementul procesului de muncă • Managementul proceselor tehnologice • Managementul procesului de producţie • Asigurarea şi controlul calităţii produselor • Managementul activităţilor auxiliare şi de servire

5. Managementul activităţilor de resurse umane • Locul şi rolul managementului resurselor umane în cadrul organizaţiei • Asigurarea cu resurse umane a întreprinderii • Evaluarea performanţelor resurselor umane • Pregătirea profesională • Recompensarea şi salarizarea personalului • Relaţiile de muncă

6. Managementul activităţilor comerciale • Cadrul general al problemei • Stocurile de materii prime • Vânzarea produselor chimice • Conceptul de marketing

7. Managementul activităţilor financiar-contabile • Rolul şi obiectivele activităţilor financiar-contabile • Bugetul de venituri şi cheltuieli al întreprinderilor • Costuri, preţuri, rentabilitate • Finanţarea activităţii întreprinderii

III LUCRĂRI PRACTICE Prognoza producţiei unui produs chimic Programarea şi controlul executării lucrărilor complexe Calculul costului unitar al produselor chimice Calcule privind capacitatea de producţie Stabilirea producţiilor totale de produse chimice pornind de la cantităţile contractate Programarea producţiei Recepţionarea calitativă a produselor chimice Realizarea unui Curriculum Vitae şi a unei scrisori de intenţie IV BIBLIOGRAFIE 1. Andraşiu, M., ş.a., Metode de decizii multicriteriale, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1986. 2. Băcanu, B., Management strategic, Ed. Teora, Bucureşti, 1997. 3. Pugh, D.S., (editor), Organization Theory - Selected readings, 4th ed., Penguin Books, London, 1997. 4. Radu C., Stanciu, R., Momete, D., Management industrial. Aplicaţii practice, Ed. Printech, Bucureşti,

2000. 5. Radu, C., Stanciu, R., Elemente de management industrial, Ed. Bren, Bucureşti 2001. 6. Stanciu, R., Elemente de managementul resurselor umane, Ed. Politehnica Press, Bucureşti, 2003. 7. Turban, E., Meredith, J.R., Fundamentals of Management Science, BPI, 1998. 8. *** Comisia Naţională de Statistică, Clasificarea activităţilor din economia naţională, ONRC, Bucureşti,

1995. 9. *** Camera de Comerţ şi Industrie a României, INCOTERMS, Bucureşti, 2000.

40

V. EVALUAREA

• Evaluare în timpul anului: (teste, parţial, lucrări practice) 80% • Evaluare finală: 20%

PROGRAMA NR.7 DISCPLINA: AUTOMATIZARI IN INDUSTRIA CHIMICA

A. OBIECTIVUL DISCIPLINEI Cursul de Automatizarea in Industria Chimica care se preda studentilor din anul IV, are drept scop sa dea studentilor un bagaj de cunostinte care sa le permita intelegerea automatizarii proceselor chimice si biochimice. B. CONTINUTUL STIINTIFIC AL DISCIPLINEI BI. CURS Cap.1 Teoria sistemelor automate 1.1 Definirea elementelorautomatizarii 1.2 Simboluri utilizate in schemele de automatizare 1.3 Clasificarea sistemelor de reglare automata 1.4 Clasificarea modelelor 1.5 Caracteristici statice ale elementelor din SRA 1.6 Modele matematice - regim static; regim dinamic 1.7 Functia de transfer; Algebra functiilor de transfer 1.8 Elemente tip. 1.9 Indici de performanta 1.10Regulatorul automat: structura; scheme de reglare 1.11Acordarea regulatorului 1.12Convertorul electropneumatic 1.13Elementul de executie Cap.2 Reglarea principalilor parametri din industria chimica

2.1 Reglarea nivelului: traductoare de nivel,model matematic; automatizare 2.1 Reglarea presiunii: traductoare de presiune, model matematic; automatizare 2.1 Reglarea debitului: traductoare de debit, model matematic; automatizare 2.1 Reglarea temperaturii: traductoare de temperatura, model matematic; automatizare 2.1 Reglarea concentratiei: traductoare de concentratie, model matematic; automatizare

Cap.3 Automatizarea operatiilor unitare din industria chimica 3.1 Automatizarea proceselor calorice 3.2 Automatizarea proceselor cu transfer de masa 3.3 Automatizarea reactoarelor

Cap.4 Parametrii bioproceselor si metodele lor de masura 4.1 Controlul analitic al parametrilor bioproceselor 4.2 Controlul continutului de O2: senzori amperometrici, senzori galvanici, senzori cu membrane 4.3 Controlul continutului de CO2 4.4 Combaterea spumei 4.5 Senzori enzimatici 4.6 Particularitatile conducerii bioproceselor

BII. SEMINAR - BIII. LABORATOR

41

- studiul elementelor tip si a performantelor sistemelor de reglare automata prin simulare pe calculator

- studiul caracteristicilor elementelor componente ale SRA (sistemul de reglare automata) - vizita de studiu la o intreprindere chimica (bucle de reglare specifice)

C. MODUL DE EVALUARE A CUNOSTINTELOR - verificare dupa semestrul 1 - examen dupa semestrul 2 PUNCTAJ : - verificare finala 60 % - prezenta 30 % - laborator 10 % D. BIBLIOGRAFIE V.Marinoiu - Automatizarea proceselor chimice St. Dumitrescu - Automatizarea proceselor petrochimice V. Magearu - Controlul analitic al bioproceselor PROGRAMA NR.8 DISCIPLINA: OPERATII DE TRANSFER DE MASA 1. CURS: 28 ore

1.1. Rectificarea continuă a amestecurilor binare 1.2. Rectificarea continuă a amestecurilor multiple 1.3. Rectificarea discontinuă 1.3. Absorbţia monocomponent 1.5.Absorbţia neizotermă 1.6. Extracţia lichid-lichid 1.7. Uscarea materialelor solide

2. SEMINAR: 14 ore

2.1. Calculul operaţiei de absorbţie 2.2. Calculul operaţiei de extracţie lichid-lichid 2.3. Calculul operaţiei de uscare

3. LABORATOR: 28 ore

3.1. Caracterizarea experimentală a distilării simple discontinue 3.2. Exprimarea eficienţei globale a unei coloane de rectificare la reflux total 3.3. Caracterizarea eficienţei obţinerii alcoolului etilic brut prin distilare azeotropică 3.4. Determinarea experimentală a curbelor de uscare la operarea în condiţii constante 3.5. Operatia de rectificare

EVALUAREA FINALA (PONDEREA ACTIVITĂŢILOR)

25 % - Evaluarea pe parcurs 15 % - Evaluarea activităţii de laborator 10 % - Alte notări 50 % - Examenul final

BIBLIOGRAFIE

1. Bratu Em. A., Operaţii unitare în ingineria chimică, vol 1,2,3, Ed Tehnică, Bucureşti 1984-1985 2. Floarea O., Dima R., Procese de transfer de masă şi utilaje specifice, Ed Didactică şii Pedagogică,

Bucureşti, 1984 3. Floarea O., Dobre T., Operaţii de transfer de masă (Rectificare şi absorbţie), Ed Matrix, 1999 4. Perry J (ed.) Chemical Engineering Handbook, Pergamon Press, New York,1982

42

5. Floarea O. şi alţii, Operatii şi utilaje – Probleme, Ed Didactică şi Pedagogică, 1980 PROGRAMA NR.9 DISCIPLINA: REACTOARE CHIMICE 1. Elemente recapitulative de stoechiometrie, cinetică şi termodinamică chimică 2. Caracterizarea circulaţiei şi amestecării fluidelor în reactoarele chimice. Modele de circulaţie ideală şi neideală. Determinarea experimentală şi teoretică a distribuţiei duratelor de staţionare. Calculul parametrilor modelelor de circulaţie 3. Calculul transformării chimice în reactoarele omogene, izoterme, utilizând modele de circulaţie ideală şi neideală : Reactoarele cu amestecare perfectă discontinuu, continuu şi semicontinuu. Reactorul cu deplasare totală. Combinaţii de reactoare ideale. Comparaţia performanţelor reactoarelor ideale izoterme. Calculul transformării chimice utilizănd modele de circulaţie neideală. Efectul fenomenului de segregare asupra performanţelor reactoarelor chimice 4. Analiza regimurilor termice ale reactoarelor chimice. Calculul transformării chimice în reactoarele neizoterme. Dimensionarea termică a reactoarelor. Stabilitatea stării staţionare a reactorului cu amestecare perfectă. Sensibilitatea parametrică a reactoarelor chimice APLICAŢII Aplicaţiile de calcul urmăresc îndeaproape conţinutul programei de curs. Se pune accent pe utilizarea calculatoarelor în soluţionarea numerică a problemelor de analiză si dimensionare a reactoarelor chimice. EVALUARE ŞI NOTARE (PONDEREA ACTIVITĂŢILOR): 20 % - Tema de casă; 30 % - Aprecierea activităţii la lucrări de calcul şi de laborator; 50 % - Examenul final. BIBLIOGRAFIE:

1. Bozga, G., O. Muntean, Reactoare chimice, Ed. Tehnică, Bucureşti, 2000 2. Mihail R., Modelarea Reactoarelor Chimice, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1976. 3. Muntean O, A. Woinaroschy, G. Bozga, Aplicaţii la Calculul Reactoarelor Chimice, Ed.Tehnică,

Bucureşti, 1984. 4. Muntean, O., ş.a., Reactoare Chimice. Studii de Caz pentru Proiecte de Diplomă, Lit. UPB, 1989. 5. Cârloganu C., Introducere în Ingineria Reactoarelor Chimice, Ed. Tehnică, Bucureşti,1980.

PROGRAMA NR.10 DISCIPLINA: OPERATII UNITARE-PROIECT

OPERATII HIDRODINAMICE (proiect) sem. 6, 14 ore 1.Prezentarea procesului tehnologic de separare hidrodinamica (2 ore); 2.Proprietatile fizice ale fluidelor si suspensiilor (2 ore); 3.Bilantul de materiale al instalatiei. Configuratia spatiala a traseelor de conducte si calculul energiei de transport a fluidelor (2 ore); 4. Alegerea dispozitivelor de transport fluide (pompe centrifuge) (2 ore); 5.Calculul energiei consumate de dispozitivele mecanice de amescare (2 ore); 6.Dimensionarea de proces a utilajelor de separare hidrodinamica (2 ore); 7.Materialul grafic (schema tehnologica, desenul utilajului de separare) (2 ore). BIBLIOGRAFIE: 1. Jinescu G., Procese hidrodinamice si utilaje specifice in industria chimica, Ed Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1984 2. Vasilescu P., Lazar M., Introducere in montajul instalatiilor chimice, Ed. Fast Print, Bucuresti, 1999 3. Bratu A. Em., Operatii si utilaje in industria chimica, editia II, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1968

43

OPERATII DE TRANSFER TERMIC (proiect) sem. 7, 14 ore Obiectiv: Dimensionarea unui schimbător de căldură tubular, pentru încălzirea unui fluid ale cărui proprietăţi fizice (în special viscozitatea) variază puternic cu temperatura. Programa: Dimensionarea tehnologică a schimbătorului de căldură. Alegerea şi justificarea fluidului utilizat ca agent termic pentru încălzire; proprietăţile fizice ale fluidelor şi corelarea acestora cu temperatura (2 ore); Bilanţul termic; predimensionarea schimbătorului de căldură (2 ore); Verificare termică (4 ore); Calcul hidrodinamic (2 ore); Dimensionarea izolaţiei termice (2 ore); Calcul mecanic; schema de automatizări (2 ore); Material grafic. BIBLIOGRAFIE 1. E.A. Bratu, Operaţii şi utilaje în industria chimică , Editura Tehnică, Bucureşti, 1970. 2. E. Danciu, Elena Daniela Lavric, Procese şi utilaje de transfer termic în industria chimică, Editura Bren,

Bucureşti, 1999. 3. U. P. Isachenko, V. A. Osipova, , A. S. Sukomel, Heat transfer, Editura Mir Publisher, Moscow, 1982. 4. O. Floarea, ş.a., Operaţii şi utilaje specifice în industria chimică. Probleme, E.D.P., Bucureşti, 1980. 5. V. V. Jinescu, Utilaj tehnologic pentru industriile de proces, Vol. 3, Aparate şi maşini pentru industriile

de proces, Editura Tehnică, Bucureşti, 1988. 6. C.D. Tacă, Calculul mecanic al utilajului chimic, Editura Matrixrom, Bucureşti, 2002. OPERATII DE TRANSFER DE MASA (proiect) sem. 8, 28 ore Tema: Instalaţie de rectificare a unui amestec ternar 1. Stabilirea posibilităţilor de separare prin rectificare a sistemului lichid ternar, alegerea secvenţei de separare 2. Calculul la echilibru al rectificării (Algoritm şi program de calcul) 3. Calculul de dimensionare tehnologică a coloanelor de rectificare (Algoritm şi program de calcul) 4. Simularea cu mediul HYSYS a instalaţiei de rectificare 5. Calcul mecanic al coloanei de separare a amestecului binar 6. Schema AMC şi desenul de ansamblu al coloanei de separare a amestecului binar BIBLIOGRAFIE 1. O. Floarea, R. Dima, s.a., Operaţii şi utilaje în industria chimică, E.D.P., Bucureşti, 1980 2. O. Floarea, R. Dima, Procese de transfer de masă şi utilaje specifice, E.D.P., Bucureşti, 1984 3. V.V. Jinescu, Aparate tip coloană, Editura Tehnică, Bucureşti, 1978 4. E. Hala, I. Wichterle, J. Polak, Vapour-liquid equilibrium data at normal pressures, Pergamon Press,

Oxford,1968 5. R. H. Perry, D.W. Green, Perry’s Chemical Engineers’Handbook, McGraw-Hill,1997 6. E.A. Bratu, Operaţii şi utilaje în industria chimică , Editura Tehnică, Bucureşti, 1970 7. C.D. Tacă, Calculul mecanic al utilajului chimic, Editura Matrixrom, Bucureşti, 2002 PROGRAMA NR. 11 DISCIPLINA : PROCESE DE INTENSIFICARE SI UTILAJE SPECIFICE CURS: 1.Baze teoretice ale intensificarii proceselor de transfer

mecanisme de transport si ecuatiile campului de proprietate, a fluxului si a debitului transportat, modelarea fenomenelor de transport de proprietate (strat limita dinamic, termic, de difuzie), coeficientii partiali si totali de transfer de proprietate, suprafata de transfer (evaluare, generare, limite de crestere), analogia fenomenelor de transport de proprietate, structura curgerii fazelor (amestecarea axiala si radiala) si exprimarea eficientei proceselor in procedeele intensive.

2.Intensificarea prin modificarea campului de viteza sicane; conducte curbe; umplutura (corpuri de umplere de mare eficacitate); promotori statici de

turbulenta si aplicatii in operatii de transfer de masa si caldura cu si fara reactie chimica.

44

3.Procedee intensive bazate pe utilizarea oscilatiilor vibrare mecanica, pulsarea fazelor fluide, ultrasunete, mecanisme de intensificare, criterii tehnico-economice privind utilizarea oscilatiilor, aplicatii in operatii de transfer ci si fara reactie chimica si generatoare de ultrasunete si aplicatiile ultrasunetelor in operatiile de transfer.

4.Procedee intensive cu utilizare practic integrala a suprafetei particulelor solide, in sisteme fluid/solid (8 ore)

Fluidizarea (parametrii dinamici, circulatia si amestecarea fazelor, structura stratului fluidizat, procedee de marire a eficientei stratului fluidizat cu gaze-fluidizare modificata, tipuri de aparate; aspecte ale modelarii fenomenelor de transfer in strat fluidizat; transferul termic, transferul de masa in strat fluidizat; aplicatii in operatiile de transfer;, elementele de proiectare); Strat fluidizat circulant (parametrii dinamici, circulatia si amestecarea fazelor, structura stratului fluidizat circulant, tipuri de aparate); Strat strapuns (parametrii dinamici, aspecte de circulatie si amestecare a fazelor, structura stratului strapuns, tipuri de aparate; transferul termic si de masa in strat strapuns; aplicatii in operatiile de transfer; elemente de proiectare); Transport pneumatic (parametrii dinamici, tipuri de aparate, transfer termic si de masa, aplicatii in operatiile de transfer, elemente de proiectare).

5.Procedee intensive bazate pe utilizarea fenomenelor superficiale aspecte hidrodinamice, de transfer termic si de masa in prezenta efectului Marangoni.

6.Alte tehnici de intensificare utilizarea campului centrifugal, campului electric, campului magnetic.

SEMINAR 1.Calculul stratului limita hidrodinamic, termic si de difuziune 2.Operatii de separare in strat fluidizat – aplicatii 3.Uscarea pneumatica si in strat strapuns a materialelor granulare – aplicatii EVALUARE SI NOTARE (PONDEREA ACTIVITATILOR): 10% - Prezenta; 20% - Verificare pe parcurs; 10% - Tema de casa; 60% - Examenul final. BIBLIOGRAFIE: 1. Floarea O., Jinescu G., Procedee intensive in operatii unitare de transfer, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1975 2. Jinescu G.,Vasilescu P., Jinescu C., Dinamica fluidelor reale in instalatiile de proces, Ed Semne,

Bucuresti, 2001 PROGRAMA NR.12 DISCIPLINA : PROCESE CHIMICE UNITARE III CURS Cap.I Introducere; Concepte şi Principii în cataliză; Tipuri de catalizatori . Modul general de acţiune a catalizatorilor; Proprietăţi impuse unui catalizator industrial;Istoria sumară a descoperirii proceselor catalitice industriale Cap.II Teorii ale catalizei eterogene: Teoria combinaţiilor intermediare; Teoria centrilor activi; Teoria multipleţilor; Teoria ansamblelor active; Teoria suprasaturării; Teoria electronică ; Teoria acido-bazică Cap. III Etapele elementare ale proceselor catalitice eterogene; Difuzia externă; Difuzia internă; Adsorbţia reactanţilor şi desorbţia produşilor de reactie; Izoterme de adsorbţie . Reacţia de suprafaţă; Modele cinetice Cap. IV Metode de studiu ale cineticii reacţiilor catalitice eterogene; Metoda statică; Metode dinamice . Stabilirea domeniilor de franare a reacţiei datorită influenţei fenomenelor difuzionale . Cap. V Prepararea catalizatorilor eterogeni; Operaţii şi utilaje specifice procesului de preparare a catalizatorilor; Dizolvarea; Precipitarea; Filtrarea şi spălarea; Uscarea catalizatorilor; Fasonarea

45

catalizatorilor; Calcinarea catalizatorilor; Activarea catalizatorilor; Prepararea catalizatorilor prin metoda precipitării; Prepararea catalizatorilor prin metoda impregnării . Prepararea catalizatorilor prin schimb ionic; Catalizatorii tip clusteri bimetalici depuşi pe suport; Catalizatori sintetizaţi în fază gazoază . Catalizatori zeolitici Tendinţe în prepararea catalizatorilor eterogeni. Exemple de procese industriale de sinteză a catalizatorilor .

LUCRĂRI DE LABORATOR 1. Preparare suporţi catalitici prin metoda extrudării 2. Prepararea unui catalizator prin metoda impregnării 3. Prepararea unui catalizator prin metoda schimbului ionic

BIBLIOGRAFIE 1. Nicolae Naum, Dorin Bomboş, Cataliza, vol I, Editura Conphys, Rm.Vâlcea,2002; 2. Emilian Angelescu, Alfred Szabo, Cataliza Eterogena, Editura Briliant, Bucuresti,1988; 3. E.I. Segal, N. Doca, Cornelia Iditoiu, D. Fatu, Cataliza si Catalizatori, vol I si II, Editura Facla, Timisoara

1986; 4. Charles N. Satterfield, Heterogeneous Catalysis in Industrial Practice, Second Edition McGraw-Hill,

Inc. 1991; 5. ITALIAN CHEMICAL SOCIETY, The catalytic process from laboratory to the industrial plant,3RD Seminar

of Catalysis Rimini, June 19-24, 1994.

EVALUARE STUDENT: Examen + colocviu laborator; Nota finala reprezinta (nota examen+nota laborator)/2; nota laborator se compune din media aritmetica a notei de la colocviu, a notei acordate pe referate si a notarii pe parcurs a activitatii individuale.

PROGRAMA NR.13 DISCIPLINA: DEPOLUAREA EFLUENTILOR INDUSTRIALI CURS: 1. Elemente introductive în ingineria depoluării mediului înconjurător

1.1. Definiţii; Clasificarea calitativă şi cantitativă a efluenţilor industriali 1.2. Ingineria reziduurilor industriale

1.2.1. Tendinte noi in dezvoltarea tehnologiilor de tratare a reziduurilor industriale 1.2.2. Sisteme esentiale in managementul efluenţilor industriali 1.2.3. Elemente de legislaţie a mediului înconjurător

1.3. Calitatea apei şi a aerului 2. Caracterizarea contaminanţilor prezenţi în efluenţii industriali

2.1. Clasificarea contaminantilor prezenţi în efluenţii industriali 2.2. Caracteristici fizice ale efluenţilor industriali poluaţi 2.3. Caracteristici chimice ale efluenţilor industriali poluaţi 2.4. Caracteristici biologice ale efluenţilor industriali poluaţi 2.5. Clasificarea metodelor de tratare a efluenţilor industriali 2.6. Elemente privind proiectarea instalatiilor de tratare a efluenţilor industriali

2.6.1. Evaluarea si alegerea debitului de ape uzate pentru proiectare 2.6.2. Evaluarea si alegeerea sarcinii organice si anorganice a apelor uzate 2.6.3. Alegerea procedeului de tratare 2.6.4. Etape ale procesului de proiectare a unei instalatii de tratare ape uzate

3. Operatii unitare fizice utilizate la depoluarea efluenţilor industriali lichizi şi gazoşi 3.1. Masurarea debitelor 3.2. Sortarea/Cernerea 3.3. Uniformizarea curgerii 3.4. Amestecarea 3.5. Sedimentarea 3.6. Flotatia

46

3.7. Filtrarea prin straturi granulare 3.8. Transferul de gaze 3.9. Evaporarea si striparea compusilor organici

4. Procese unitare chimice utilizate la depoluarea efluenţilor industriali lichizi şi gazoşi 4.1. Precipitarea chimica 4.2. Adsorbtia 4.3. Dezinfectarea

5. Procese unitare biologice utilizate la depoluarea efluenţilor industriali lichizi şi gazoşi 5.1. Notiuni introductive 5.2. Procese aerobe de tratare in suspensie

5.2.1. Tratarea cu nămol activ 5.2.2. Lagune aerate 5.2.3. Reactoare discontinue secvenţiale 5.2.4. Digestia aerobă

5.3. Procese aerobe cu microorganisme imobilizate 5.3.1. Biofiltre 5.3.2. Contactoare rotative

5.4. Procese anaerobe de tratare in suspensie 5.4.1. Digestia anaerobă

5.5. Procese anaeorobe de tratare în film fix 6. Tratarea avansată a apelor reziduale

6.1. Filtrarea prin medii granulare 6.2. Microcernerea 6.3. Conversia amoniacului prin nitrificarea biologică 6.4. Indepărtarea azotului prin nitrificare/denitrificare biologică 6.5. Indepărtarea biologică a fosforului 6.6. Indepărtarea fizico-chimică a azotului si fosforului 6.7. Indepărtarea compusilor toxici 6.8. Indepărtarea substanţelor anorganice dizolvate

7. Tratarea şi depozitarea reziduurilor solide (nămoluri) 7.1. Provenienţa nămolurilor 7.2. Caracterizarea nămolurilor 7.3. Etape ale procesului de tratare a nămolurilor

7.3.1. Transportul nămolurilor 7.3.2. Operaţii preliminare de tratatre 7.3.3. Concentrarea nămolurilor 7.3.4. Stabilizarea nămolurilor

7.3.4.1. Digestia anaerobă 7.3.4.2. Digestia aerobă

7.3.5. Obţinerea compostului 7.3.6. Condiţionarea nămolurilor 7.3.7. Deshidratarea nămolurilor 7.3.8. Reducerea termică a nămolurilor 7.3.9. Depozitarea nămolurilor

8. Procedee de tratare a apei naturale şi a gazelor bazate pe schimbul ionic 8.1. Compozitia ionica a apei/ balanta ionica 8.2. Notiuni privind schimbatorii de ioni 8.3. Dedurizarea apei naturale 8.4. Demineralizarea partiala a apei naturale 8.5. Dezalcalinizarea apei naturale 8.6. Demineralizarea totala a apei naturale 8.7. Indepărtarea unor compuşi organici poluanţi din ape şi gaze uzate (compuşi humici, etc) 8.8. Depoluarea gazelor

APLICAŢII:

47

1. Calcule privind caracteristicile fizico-chimice şi biologice ale efluenţilor industriali 1.1. Determinarea conţinutului de solide 1.2. Variante de determinare a conţinutului de substanţe organice 1.3. Analiza datelor de toxicitate a apelor şi gazelor uzate

2. Determinarea datelor de proiectare a unei instalaţii de tratare a reziduurilor lichide şi gazoase. 2.1. Evaluarea debitelor de proiectare 2.2. Evaluarea încărcării organice şi anorganice a efluenţilor industriali Determinarea concentraţiei

efluenţilor pe baza conceptului de coeficient de siguranţă 3. Algoritmi de proiectare pentru diverse utilaje de depoluare a efluenţilor industriali

3.1. Analiza fluxului de solide/ Bilanţul de solide pentru o instalaţie de depoluare 3.2. Dimensionarea unei camere aerate de deznisipare 3.3. Dimensionarea unui rezervor de sedimentare namol 3.4. Determinarea căderii de presiune la curgerea apei printr-un filtru granular 3.5. Determinarea necesarului de putere şi a arie paletei agitatorului pentru un floculator 3.6. Trasarea izotermei Freundlich pentru adsorbtie pe cărbune activ 3.7. Dimensionarea unui adsorber 3.8. Dimensionarea unui biofiltru 3.9. Dimensionarea unui digestor aerob

EVALUARE ŞI NOTARE (PONDEREA ACTIVITÃŢILOR): 30 % - Tema de casã; 20 % - Aprecierea activitãţii de la lucrări; 50 % - Examenul final. BIBLIOGRAFIE: 1. *** Wastewater Engineering, 3rd Ed., Metcalf&Eddy Inc., Mc Graw Hill Inc., NY 2. Masoti,L., Tehnici si echipamente pentru tratarea apelor uzate, Ed. Calderini 1991 3. *** Wastewater Technology - Origin, collection, treatment and analysis of wastewater, Edited by Institut

Fresenius GmbH si Forschungsinstitut für Wassertechnologie,Springer Verlag Berlin Heidelberg, 1989 4. Lee, C.C., Handbook of Environmental Engineering Calculations, McGraw-Hill, 1999 5. Bungay, H, Basic Environmental Engineering, BiLine Assoc., Troy, NY 2nd ed. 1992 6. Bungauy, H, Biochemical Engineering Hypercourse, Rensselaer Universiry, USA, 1999 PROGRAMA NR.14 DISCIPLINA : MODELAREA SI SIMULAREA PROCESELOR CHIMICE Cap. 1. Utilizarea simulãrii în sinteza proceselor

− principiile simulãrii flowsheet-urilor − rezolvarea problemelor cu recicluri − studiu de caz: Procesul de hidrodezalchilare a toluenului

Cap. 2. Consideratii heuristice în sinteza proceselor Cap. 3. Metode algoritmice în sinteza proceselor

− sinteza trenurilor de separare − sinteza retelelor de schimbãtoare de cãldurã − aplicatii ale analizei energetice în sinteza proceselor si a instalatiilor − integrarea termicã si energeticã

Cap. 4. Analiza costurilor − estimarea costurilor de investitii

- diagrame de cost pentru utilaje si materiale - ecuatii de estimare a costului echipamentelor - estimarea costurilor în detaliu

− analiza profitabilitãtii

48

- obiective - indicatori de profitabilitate - valoarea banilor în timp - estimarea detaliatã a costurilor

− ICARUS Process Evaluator- instrument software avansat de evaluare a costurilor Cap. 5. Optimizarea flowsheet-urilor

− utilizarea programãrii neliniare în optimizarea flowsheet-urilor − optimizarea proceselor cu simulatoare modulare − optimizarea proceselor cu simulatoare orientate pe ecuatii − optimizarea structuralã a flowsheet-urilor

- superstructuri - modele de optimizare cu numere întregi si reale - aproximarea liniarã - studiu de caz pentru sinteza unei uzine de utilitãti

– strategii de modelare/descompunere Cap. 6. Analiza flexibilitãtii proceselor

− formulare matematicã a problemei de analizã a flexibilitãtii − probleme de test pentru flexibilitate − metode de solutionare a vertexurilor − metoda multimii active − cazuri speciale de analizã a flexibilitãtii − proiectare optimã în conditii de incertitudine

Cap. 7. Analiza controlabilitãtii instalatiei − interactiunea dintre proiectarea proceselor si controlul proceselor − analiza controlabilitãtii flowsheet-ului − simulare dinamicã a flowsheet-ului

LUCRÃRI Grupul 1 : Utilizarea HYSYS în simularea proceselor

− mediul de modelare HYSYS − echilibre de fazã în HYSYS − modelarea proceselor unitare în HYSYS − simularea proceselor în regim stationar (procese fãrã recirculãri, procese care implicã recicluri,

subflowsheeturi, separãri cu utilaje în trepte utilizând subflowsheetul “Column”, optimizare în HYSYS) − simularea proceselor în regim dinamic

Grupul 2 : Utilizarea programelor DPI- UMIST pentru analiza proceselor − exercitii de utilizarea a programului STAR − exercitii de utilizarea a programului SPRINT − exercitii de utilizarea a programului COLOM − exercitii de utilizarea a programului WATER − exercitii de utilizarea a programului REACTOR

Grupul 3 : Utilizarea GAMS în modelarea algebricã a proceselor − construirea fisierul de intrare − descrierea principalelor instructiuni − descrierea instructiunilor avansate: multimi, tablouri, parametri,

gruparea ecuatiilor − depanarea programelor

Grupul 3 : Utilizarea simulatorului Super ProDesigner LISTA PROIECTELOR TIPICE PENTRU UTILIZAREA SIMULATORULUI HYSYS • Proiect 1 - Simularea functionãrii instalatiei de eliminare a azotului • Proiect 2 - Separarea amestecului benzen-ciclohexan utilizând distilarea azeotropã si

49

extractie lichid-lichid • Proiect 3 - Simularea functionãrii sectiei de separare-concentrare gaze a instalatiei de cracare cataliticã • Proiect 4 - Absorbtia CO2 si H2S din gazele de rafinãrie cu DEA • Proiect 5 - Purificarea alcolului etilic prin distilare azeotropã • Proiect 6 - Simularea unei instalatii de distilare atmosferica si în vid a titeiului • Proiect 7 – Simularea unei instalatii de absorbtie hidrocarburilor cu ulei usor • Proiect 8 – Simularea unei instalatii de uscare a gazelor cu TEG • Proiect 8 – Simularea unei instalatii de absorbtie a H2S si CO2 cu DEA • Proiect 9 – Instalatie de recuperare a gazelor de sonda prin compresie • Proiect 10 – Instalatie de retinere a azotului dintr-un amestec de gaze de sondã • Proiect 11 – Modelarea integratã a unei coloane de debutanizare • Proiect 12 – Simularea unei instalatii de eliminare a NH3 si H2S din apã • Proiect 13 – Simularea unei instalatii de separare a fractiei C4 având integratã o pompã de cãldurã • Proiect 14 – Analiza trenului de schimbãtoare de cãldurã a instalatiei de distilare a titeiului • Proiect 15 – Rationalizarea utilizãrii apei tehnologice într-o rafinãrie de titei

PROGRAMA NR.15 DISCIPLINA : METODICA PREDARII CHIMIEI Obiectivele cursului: Formarea competentelor de organizare, proiectare si evaluare a activitatii didactice la disciplinele tehnice. Continutul cursului: Reforma curriculara in invatamantul profesional tehnic,curriculum-ul national pentru invatamantul liceal, filiera tehnologica (concpte de baza ale ferormei curriculare), planurile- cadru de invatamant din invatamantul profesional tehnic, programele scolare(elementele componente ale progamei colare,etapele elaborarii unei programe de optional, manualul scolar- criterii de selectie a manualelor, locul si rolul disciplinelor tehnice in invatamantul preuniversitar, proiectarea activitatii didactice si a evaluarii rezultatelor scolare la disciplinele tehnice, proiectarea demersului didactic pentru filiera tehnologica, profil tehnic, proiectarea activitatii anuale, semestriale, proiectarea unitatii de invatare), proiectarea activitatii didactice la disciplinele tehnice, exigente in stabilirea si formularea obiectivelor educaionale la disciplinele tehnice, selectareacontinutului activitatii de invatare, metode de invatamant specifice predarii disciplinelor tehnice, mijloace de invatamant utilizate in predarea disciplinelor tehnice, forme de organizare si desfasurare a activitatii didcatice l disciplinele tehnice, stabilirea strategiilor didactice, proiectarea evaluarii rezultatelor scolare asistata de calculator, factori implicati in procesul de instruire asistata de calculator la disciplinele tehnice(profesorul, elevii, lectia, calculatorul), programe de instruire asistata de calculator, evaluarea asistata de calculator, aplicatii Cunostinte aterioare necesare: cunostinte de psihologie educationala si de pedagogie Evaluare: activitate la seminar 20 %portofoliu (elaborare proiecte didactice si teste de evaluare 40 %, examinare finala 40 % Bibliografie: L. Vladescu, M. Carstea, M, Chitic- ghid metodic pentru proiectarea si desfasurarea activitatilor de calificare in invatamantul profesional tehnic, Ed. Cerma,Bucuresti, 1997, Al.Gheorghiu, M.M. Popovici, Elemente de tehnologie didactica, Discipline de specalitate, EDP, Bucurest 1983, SNEE- coord. Adrian Stoica Evaluarea curenta si examenele-ghid de profesori, Bucuresti, Pro-GNOSIS 2001,M, Moldoveanu, G.C.Oproiu, Repere didactice si metodice in predarea disciplinelor tehnice, Ed. Printech, Bucuresti, 2003 PROGFRAMA NR.16 DISCIPLINA: PRACTICA PEDAGOGICA

50

Obiective: formarea capacitatii de a opera cu informatii de la disciplinele de specialitate si din domeniul stiintelor educatiei, formarea deprinderilor de a proiecta si de a realiza efectiv cu elevii activitatii de predare-invatare, formarea capacitatii de a studia personalitatea elevilor, initierea studentilor in organizarea activitatii educative cu elevii, realizarea efectica a unui proiect didactic. Continut I: Activitati de cunoastere generala a scolii cunoasterea organizarii scolii, a activitatilor metodice si de perfectionare a cabinetelor, a laboratoarelor,atelierelor scoala,bibliotecii, internetului, cantinei,etc.,cunoasterea formelor deconlucrare a scolii cu familia si colectivitatea locala, cunoasterea documentelor de planificare si organizare a activitatii instructiv-educative din scoala. Activitati instructiv-educative de observatie cu carcater demonstrativ, desfasurate inclase, cabinete, laboratoare, ateliere(la catedrele didactice stabilite deconducerea unitatii scolare e aplicatie),asistente la activitati metodice ale catedrelor , consiliilor pedagogice, comisiei dirigintilor, comisiei de instruire practica si la actiuni cultural-educative ale elevilor, pregatirea si sustinerea efectiva de catre studenti a lectiilor de proba si a lectiei finale. Elaborarea fisei de caracterizare psihopedagogica a unui elev(dupa modelul din Indrumar). II Elaborarea si sustinerea proiectului didactic final Cunostinte anterioare necesare: Psihologie educaionala, Pedagogie, Metodica predarii specialitatii Evaluare:Evaluarea rezultatelor obtinute d student se face cu note, ota minima de promovare fiind 7, Practica observativa 20 %, Verificare pe parcurs: 40 Evaluare finala- 40 %, calificative , admis- respins Bibliografie: L.Vladescu, V.V. Popescu, s.a-indrumar de metodica si practica pedagogica, Printech, Bucuresti, 1998: L.Vladescu, M.Carstea, M. Chitic,-Ghid metodic pentru proiectarea si desfasurarea activitatii de calificare in invatamtul profesional tehnic, Ed. Cerma, Bucuresti 1997. Modele de proiecte didactice finale(elaborate in anii anteriori)

51





Nr. credite


Nr. credite

ANUL V Reactoare chimice 2 3 E 5 - - - - 1 Ingineria sistemelor si fiabilitate

3 2 E 5 - - - - 2

Procedee moderne de separare

2 1 E 3 - - - - 3

Integrarea termica a proceselor in industria chimica

2 1 E 3 - - - - 4

Conducerea cu calculatorul a proceselor chimice

2 1 E 3 - - - - 5

Proiectarea si montarea instalatiilor chimice

2 1 E 3 - - - - 6

Instalatie chimica-proiect - 3 P 6 - - - - 7 Marketing 2 - V 2 - - - - 8

52

PROGRAMA NR.1 DISCIPLINA : REACTOARE CHIMICE CURS Reactoare catalitice eterogene gaz-gaz/solid (catalizator). Cinetica procesului catalitic. Expresii de vitezã a etapelor de suprafatã. Efectul transportului de masã si cãldurã intern si extern asupra cineticii transformãrii chimice în granula de catalizator poros. Tipuri constructive de reactoare catalitice industriale Modele matematice utilizate în analiza si dimensionarea reactoarelor catalitice cu strat fix si respectiv strat fluidizat. Dezactivarea catalizatorilor. Efectul fenomenului de dezactivare asupra performantelor reactoarelor catalitice Reactoare eterogene gaz-lichid/solid(catalizator). Cinetica procesului eterogen. Tipuri constructive de reactoare gaz-lichid-solid. Regimuri de functionare. Ecuatii de dimensionare tehnologicã APLICATII Lucrãri experimentale: Determinarea caracteristicilor distributiei duratelor de stationare în reactoarele chimice si calculul parametrilor modelelor de circulatie. Analiza regimului termic al reactorului omogen cu amestecare perfectã discontinuu. Analiza regimului termic al reactorului omogen cu amestecare perfectã continuu. Aplicatiile de calcul urmãresc îndeaproape continutul programei de curs. Se pune acent pe utilizarea calculatoarelor în solutionarea numericã a problemelor de analizã si dimensionare a reactoarelor chimice eterogene. EVALUARE SI NOTARE (PONDEREA ACTIVITÃTILOR): 20 % - Tema de casã; 30 % - Aprecierea activitãtii la lucrãri de calcul si de laborator; 50 % - Examenul final. BIBLIOGRAFIE: Mihail R., Muntean O., Reactoare Chimice, Ed. Didacticã si Pedagogicã, 1984. Mihail R., Modelarea Reactoarelor Chimice, Ed. Tehnicã, 1976. Muntean O,Woinaroschy A.,Bozga G.,Aplicatii la Calculul Reactoarelor Chimice, Ed.Tehnicã, 1984. Muntean O., s.a., Reactoare Chimice. Studii de Caz pentru Proiecte de Diplomã, Lit. UPB, 1989. Bozga G.,Postelnicescu P., Plesu V., Dinamica Reactoarelor Chimice, Lit. UPB, 1994. Cârloganu C., Introducere în Ingineria Reactoarelor Chimice, Ed. Tehnicã, 1980. PROGRAMA NR.2 DISCIPLINA : INGINERIA SISTEMELOR SI FIABILITATE CURS Notiuni introductive: sistem, grade de libertate, tipuri de decizii, natura variabilelor, etapele optimizãrii sistemelor .Modele teoretice utlizate pentru descrierea sistemelor specifice ingineriei chimice: modele locale, globale, deterministe, stohastice. Simplificarea modelelor teoretice Modelarea sistemelor din ingineria chimicã cu ajutorul analizei de regresie: identificarea variabilelor, alegerea formei modelului, obtinerea si testarea datelor experimentale, determinarea coeficientilor, testarea modelului Modelarea sistemelor din ingineria chimicã cu ajutorul retelelor neuronale: tipuri de retele neuronale, algoritmi de învãtare, aplicatii tipice. Criterii de optimizare a sistemelor din ingineria chimicã: criterii economice, criterii tehnico-economice. Metode de estimare a costurilor. Optimizarea sistemelor din ingineria chimicã cu ajutorul metodelor analitice clasice: metoda substitutiei variabilelor din restrictii, metoda multiplicatorilor Lagrange. Exemplificãri specifice ingineriei chimice.Metode numerice directe de optimizare a sistemelor din ingineria chimicã: eliminarea de intervale, expolrarea suprafetei functiei obiectiv cu si fãrã evaluarea derivatelor, metode adaptiv aleatore, algoritmi genetici. Tratarea restrictiilor în cadrul metodelor numerice directe: metode de proiectie, metode de penalizare. Programarea liniarã: algoritmul simplex, rezolvarea sistemelor neliniare mari prin liniarizãri succesive. Aplicatii tipice frecvente ale programãrii liniare: alocarea optimã a resurselor, optimizarea retetelor de fabricatie, optimizarea transporturilor.Programarea

53

geometricã: principii, tratarea restrictiilor. Aplicatie: optimizarea proiectãrii schimbãtoarealor de cãldurã cu ajutorul programãrii geometrice .Identificarea politicilor de control optimal al sistemelor chimice cu ajutorul principiului maximului. Aplicatie: optimizarea regimului termic al reactoarelor chimice în care au loc reactii multiple Optimizarea sistemelor mari cu ajutorul programãrii dinamice. Exemplificãri: optimizarea proceselor de extrctie lichid-lihid cu contact multiplu, optimizarea unei serii de reactoare cu amestecare perfectã Optimizarea sistemelor mari cu ajutorul metodei nivelelor decizionale multiple Identificarea strategiilor optime cu ajutorul metodei “branch and bound” Notiuni fundamentale de teoria fiabilittii. Studiul teoretic al propagãrii avariilor. Principiile asigurãrii cerintelor de fiabilitate a unui sistem industrial chimic în etapa de proiectare a acestuia. Siguranta de exploatare în conditii extreme. Fiabilitate si optim economic LUCRARI PRACTICE Prelucrarea datelor experimentale si calculul coeficientilor modelelor de regresie Modelarea unui proces în regim stationar cu ajutorul retelelor neuronale Modelarea unui proces în regim dinamic cu ajutorul retelelor neuronale Stabilirea de compozitii la echilibru cu ajutorul metodei multiplicatorilor Lagrange Aplicatie de metodã numericã directã la optimizarea proiectãrii unei coloane de separare prin rectificare Aplicatie de optimizarea a alocare optimã a resurselor cu ajutorul programãrii liniare în cadrul planificãrii productiei de sortimente a unei rafinãrii .Aplicatie a principiului maximului la optimizarea profilului de temperaturã a unui reactor chimic Optimizarea unui proces de extractie lichid-lichid cu contact multiplu cu ajutorul programãrii dinamice EVALUARE SI NOTARE (PONDEREA ACTIVITATILOR) Tema de casã: 30% Aprecierea activitãtii de la laborator: 20% Examenul final: 50% BIBLIOGRAFIE O. Smigelschi si A. Woinaroschy: "Optimizarea proceselor în industria chimicã", Editura Tehnicã, Bucuresti, 1978, 424 pagini. A. Woinaroschy si O. Smigelschi: "Ingineria sistemelor si optimizarea proceselor chimice", Editura Didacticã si Pedagogicã, Bucuresti, 1983, 194 pagini. A. Woinaroschy, M. Mihai si R. Isopescu: "Optimizarea proceselor din industria chimicã. Exemple si aplicatii", Editura Tehnicã, Bucuresti, 1990, 328 pagini. A. Woinaroschy, M. Mihai si R. Isopescu: "Aplicatii de calcul la optimizarea proceselor din industria chimicã", Centrul de multiplicare IPB, 1988, 464 pagini. A. Woinaroschy: "Retele neurale", Centrul de multiplicare UPB, 1993, 90 pagini. PROGRAMA NR.3 DISCIPLINA : PROCEDEE MODERNE DE SEPARARE A. OBIECTIVUL DISCIPLINEI Cursul „Procedee moderne de separare”, care se predă în anul V La Facultatea de Chimie Industrială, secţia Inginerie Chimică, are drept scop familiarizarea studenţilor cu principalele tehnici, procedee şi operaţii de separare a unor amestecuri de diferiţi compuşi chimici. Fiecare tehnică de separare prezentată este analizată prin prisma efectelor produse asupra gradului de separare şi asupra dimensiunilor utilajului cu accente pe eficienţa tehnologică şi economică a operaţiei. B. CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC AL DISCIPLINEI B.I CURS: 1. Introducere. Mecanisme de transport a proprietăţii. Ecuaţia generală de conservare a unei proprietăţi într-un fluid în mişcare. 2. Cristalizare. Introducere. Aspecte Termodinamice. Cinetica cristalizării 3. Caracterizarea distribuţiei dimensiunii cristalelor (DDC) la cristalizarea in soluţie - cristalizorul continuu cu amestecare perfectă;

54

- cristalizorul cu funcţionare discontinuă. 4. Bilanţul de masă şi energie. Legătura DDC – viteză de creştere 5. Procedee de cristalizare din soluţie. Utilaje de cristalizare 6. Cristalizarea din topitură. Aspecte generale. Topirea zonală 7. Procedee de separare prim membrane. Definiţii. Avantajele separării prin membrane. Ecuaţii de transfer. Forţe motoare 8. Electrodializa. Osmoza inversă 9. Ultrafiltrare. Microfiltrare. Permeaţie gazoasă. 10. Extracţie lichid-lichid. Alegerea dizolvantului. Echilibrul chimic. Coeficienţi de transfer 11. Calculul operaţiei de extracţie. Extracţia simplă cu contact multiplu. Extracţia diferenţială 12. Extracţia cu membrane lichide. Aspecte generale. Modelarea transferului de masă 13. Membrane lichide imobilizate. Configuraţii constructive. Tipuri de membrane 14. Extracţia cu fluide supercritice. Proprietăţile fizice ale fluidelor supercritice. Echilibrul interfazic. Aplicaţii ale extracţiei cu fluide supercritice B.II Lucrări: Tematica lucrărilor este în strânsă legătură cu noţiunile prezentate la curs 1. Ecuaţiile de conservare a proprietăţii într-un fluid în mişcare. Ecuaţii de transfer interfazic 2,3. Topirea zonală – lucrare practică, utilizarea programului FlexPDE pentru integrarea ecuaţiilor modelului matematic . 4,5,6. Calculul operaţiilor de separare prin membrane . 7. Calculul operaţiei de extracţie simplă cu contact multiplu şi al operaţiei de extracţie diferenţială . C. MODUL DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR Evaluarea cunoştinţelor se face astfel: Realizarea unui referat cu privire la una din tehnicile de separare prezentate (40%) Activitatea în timpul orelor de aplicaţii practice (20%) Examen scris (eventual şi oral) la sfârşitul semestrului 9 (40%). D. BIBLIOGRAFIE 1. Dima, R., Pleşu, V., Gîjiu Cristiana Luminiţa, Ingineria separărilor cu membrane, Ed. BREN, Bucureşti, 1999 2. Perry, R.H., Green, D.W., Chemical Engineers’ Handbook, Ed. McGraw-Hill, 1999 3. Guzun-Stoica, Anicuţa, Floarea, O., Dobre, T., Transfer de masă şi reacţie chimică la intrefaţa lichid-lichid, Ed. MatrixROM, Bucureşti, 2000 4. Guzun-Stoica, Anicuţa, Stroescu, Marta Cătălina, Dobre, T., Floarea, O., Operaţii de transfer interfazic, Ed. MatrixROM, Bucureşti, 2001 5. Oprea, F., Procese neconvenţionale de separare, Ed. Staff, Bucureşti, 2001

PROGRAMA NR.4 DISCIPLINA : INTEGRAREA TERMICA A PROCESELOR IN INDUSTRIA CHIMICA CURS: I. Introducere. Scop. Notiuni si marimi fundamentale. II. Ierarhia proiectarii proceselor chimice. III. Constructia diagramelor: T-Q, Ts-Q, HDS. Metoda grafica, metoda analitica, semnificatie fizica, utilizare. IV. Retele de schimbatoare de caldura. Scindarea debitelor. Numarul munim de schimbatoare. Intreruperea buclelor. Dimensionarea optima a retelei dupa costul total. V. Integrarea termica a coloanelor de rectificare. Succesiuni de coloane simple. Amplasarea coloanelor. Integrarea termica. Utilizarea pompei de caldura. VI. Integrarea termica a evaporatoarelor si uscatoarelor. SEMINAR :

55

I. Constructia diagramelor T-Q, Ts-Q, HDS. II. Dimensionarea retelelor de schimbatoare de caldura cu cost total minim. III. Integrarea coloanelor de rectificare IV. Integrarea evaporatoarelor si uscatoarelor. BIBLIOGRAFIE 1. James Douglas, Conceptual Design of Chemical Processes, Mc Graw-Hill, 1988. 2. Robin Smith, Chemical Process Design, Mc Graw- Hill, 1995. PROGRAMA NR.5 DISCIPLINA: CONDUCEREA CU CALCULATORUL A PROCESELOR CHIMICE

ELEMENTELE CURSULUI ELEMENTELE APLICAŢIEI

Introducere, istoria evoluţiei tehnicilor de control şi reglare a proceselor, obiectivele cursului, terminologie, bibliografie.

Reprezentarea informaţiei în sistem binar, sisteme de numeraţie, operaţii în sistemul binar

Prezentarea de ansamblu a elementelor componente ale calculatorului de proces, interfaţa industrială

Aplicaţii introductive privind folosirea Mathcad şi Matlab în aplicaţii de control şi conducere a proceselor.

Prelucrarea primară a datelor culese din proces, reconcilierea datelor

Filtrarea numerică, algoritmul exponenţial şi al mediei alunecătoare(exemple în Mathcad)

Modele matematice: concepte privind modelele matematice, grade de libertate, tipuri de modele matematice (clasificare), liniarizarea modelelor matematice, simularea dinamicii proceselor

Bilanţuri în regim dinamic, selectarea bilanţurilor în alcătuirea modelelor de control şi reglare, modelul dinamic al reactorului cu amestecare perfectă(aplicaţie Mathcad)

Transformata Laplace (definiţie, proprietăţi), funcţia de transfer, semnale test, sisteme de ordinul I, sisteme de ordinul 2, alte procese.

Modelul matematic al dinamicii unui termometru la măsurarea temperaturii într-un fluid, soluţionarea modelului folosind transformata Laplace, răspunsul în buclă deschisă(aplicaţie Mathcad). Exemple cu sisteme de ordin 2(modelul dinamic al unei serii de 2 vase cu amestecare perfecta)

Soluţionarea ecuaţiilor de stare liniare, matricea de tranziţie (definiţie, proprietăţi), calculul matricei de tranziţie

Liniarizarea modelului matematic al dinamicii reactorului cu amestecare perfectă, obţinerea matricei de transfer, răspunsul modelului(neliniar, liniar şi reprezentat prin funcţia de transfer) (aplicaţie Mathcad)

Discretizarea ecuaţiilor de stare liniare, transformata în z, elementul de eşantionare-memorare, funcţia pondere în formă discretizată, Deducerea modelelor prin tehnici de identificare, Conducerea multivariabila a proceselor chimice

Reprezentarea prin model discretizat a dinamicii reactorului cu amestecare perfectă, cu semnal treaptă unitară la intrare, răspunsul în buclă deschisă a modelului discretizat (aplicaţie Mathcad si Matlab).

Funcţii de reglare(P,PI,PD,PID), Controlul şi reglarea (multivariabilă) proceselor după abatere, diagrama bloc a sistemului în buclă închisă cu sistem de reglare după abatere, răspunsul sistemului în buclă închisă.

Reactorul cu amestecare perfectă cu sistem de reglare după abatere (simulare în buclă închisă) (aplicaţie Mathcad si Matlab)

Controlul şi reglarea proceselor după perturbaţie, diagrama bloc a sistemului în buclă închisă cu sistem de reglare (multivariabilă) după perturbaţie, răspunsul sistemului în buclă închisă. Controlul şi reglarea proceselor după abatere şi perturbaţie,

Reactorul cu amestecare perfectă cu sistem de reglare după abatere (simulare în buclă închisă) (aplicaţie Mathcad si Matlab). Schimbător de căldură multitubular în regim dinamic

56

diagrama bloc a sistemului în buclă închisă cu sistem de reglare după abatere şi perturbaţie. Compensarea timpilor morti cu ajutorul modelelelor matematice ale proceselor, Sisteme de conducere adaptive, Conducerea optimala a proceselor chimice cu parametri concentraţi

Reactorul cu amestecare perfectă cu sistem de reglare după perturbaţie(simulare în buclă închisă) (aplicaţie Mathcad)

Principiul Minimului al lui Pontriaghin, Conducere optimala liniara cu indice de performanta pătratic.

Reactorul cu amestecare perfectă cu sistem de reglare mixtă(după perturbaţie şi abatere)(simulare în buclă închisă) (aplicaţie Mathcad)

Controlul predictiv după model Aplicaţie de control optimal, aplicaţie de control predictiv

Curs recapitulativ - discuţie finală PROGRAMA NR.6 DISCIPLINA : PROIECTAREA SI MONTAREA INSTALATIILOR CHIMICE

CURS: 1. Introducere industria chimica, ingineria proceselor chimice, proces tehnologic, activitatea de proiectare si structura proiectarii, licenta; 2. Metodologia de proiectare etapele investitiei si documentatia de proiectare aferenta, componentele de profil ale platformei industriale chimice, constructia planului general; 3. Proiectarea de proces bazele proiectarii, tipuri de scheme tehnologice, conceperea schemelor tehnologice (criterii si modalitati), alegerea si specificarea utilajelor tehnologice, risc si securitate in instalatiile chimice; 4. Proiectarea de montaj montaj utilaje si montaj conducte. EVALUARE SI NOTARE (PONDEREA ACTIVITATILOR): 10% - Prezenta; 20% - Verificare pe parcurs; 10% - Tema de casa; 60% - Examenul final. BIBLIOGRAFIE: 4. Ivanus Gh., Vasilescu P., Introducere in sinteza schemelor tehnologice chimice, Ed. Semne, Bucuresti, 1999 5. Vasilescu P., Lazar M., Introducere in montajul instalatiilor chimice, Ed. Fast Print, Bucuresti, 1999

PROGRAMA NR.7 DISIPLINA: INSTALATIE CHIMICA-PROIECT

1.1. Reactoare chimice 1.2. Proiectarea si montarea instalatiilor chimice conceperea schemei tehnologice pe baza unui proces omologat , basic-design-ul (bilantul de materiale si de energie, predimensionarea utilajelor tehnologice, alegerea echipamentelor) si proiectarea de montaj utilaj (scheme amplasare pe orizontala si verticala). PROGRAMA NR.8

57

DISCIPLINA: MARKETING I. CONTINUTUL DISCIPLINEI Conceptul de marketing. Locul şi rolul marketingului în cadrul firmei. Functiile marketingului. Piaţa şi elementele sale corelative - cererea, oferta şi actorii . Concurenţa. Cunoaşterea pieţei şi a firmei. Atitudinea managementului în funcţie de raportul cerere - ofertă. Analiza comportamentului consumatorilor. Cercetarea de marketing. Segmentarea pieţei. Mixul de marketing. Politica de produs. Politica de preţ. Politica de distribuţie. Politica de promovare II. BIBLIOGRAFIE 1) L. Anghel, C. Florescu, R. Zaharia - Marketing-probleme,cazuri,teste, coeditie: Marketer si Editura

Expert, Bucuresti, 1993; 2) A. Branza, C. Nita, F.A. Luca - Auditul in marketing, Editura Ecran Magazin, 1999; 3) G. Butunoiu - Tehnici de vanzare, All Educational, Bcucuresti, 1995; 4) M.C. Demetrescu - Metode de analiza in marketing, Editura Teora, 2000; 5) P. Doyle - Marketing Management & Strategy, Prentice Hall International UK Limited, 1994; 6) J.C. Dragan, M.C. Demetrescu - Practica prospectarii pietei-Tehnici de cercetare in marketing, Editura

Europa Nova, Bucuresti, 1996; 7) C. Florescu, V. Balaure, St. Boboc, I. Catoiu, V. Olteanu, N. Al. Pop - Marketing , Marketer, Bucuresti,

1992; 8) Ph. Kotler - Managementul marketingului, Editura Teora, Bucuresti, 1997; 9) Ph. Kotler, G. Armstrong, J. Saunders, V. Wong - Principiile marketingului, Editura Teora,

Bucuresti,1998; 10) L. Spircu, M. Calciu - Tiberiu Spircu, Analiza datelor de marketing, Editura All. Bucuresti, 1994; 11) J. Westwood - Planul de marketing pas cu pas, Rentrop & Straton, Bucuresti, 1999; EVALUAREA STUDENTILOR Participare la discutii si activitati in clasa 10% Referat + intocmirea unui chestionar 30 % Examinare finala - test grila 60 %

58

inginerie chimica.pdf

Documents

Transcript of inginerie chimica.pdf