Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen,...

45
1 UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE AGRICULTURĂ Ing. Vasile ŞIMONCA CONTROLUL PRINCIPALILOR PATOGENI MICOTICI AI ARBORETELOR DE CVERCINEE DIN BAZINUL SOMEŞULUI, ÎN CONCORDANŢĂ CU OBIECTIVELE GESTIONĂRII DURABILE A PĂDURILOR REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC Prof. univ. dr. IOAN OROIAN CLUJ-NAPOCA 2011

Transcript of Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen,...

Page 1: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

1

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Ing. Vasile ŞIMONCA

CONTROLUL PRINCIPALILOR PATOGENI MICOTICI AI

ARBORETELOR DE CVERCINEE DIN BAZINUL SOMEŞULUI,

ÎN CONCORDANŢĂ CU OBIECTIVELE GESTIONĂRII

DURABILE A PĂDURILOR

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC

Prof. univ. dr. IOAN OROIAN

CLUJ-NAPOCA

2011

Page 2: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

2

Către,

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Vă rugăm să primiţi un exemplar din rezumatul tezei de doctorat, intitulată ,, Controlul principalilor patogeni micotici ai arboretelor de cvercinee din bazinul Someşului în concordanţă cu obiectivele gestionării durabile a pădurilor”, elaborată de drd. ing. Vasile ŞIMONCA, în vederea obţinerii titlului ştiinţific de ,,DOCTOR” în domeniul ,,Agronomie”. Susţinerea publică a tezei de doctorat va avea loc în data de 19 decembrie 2011, ora 1100, în Amfitetrul Verde din clădirea Institutului de Ştiinţele Vieţii. Comisia de doctorat are următoarea componenţă: Preşedinte: Prof. univ. dr. Ioan ROTAR - U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Conducător ştiiţific: Prof. univ. dr. Ioan OROIAN - U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Referenţi oficiali: Prof. univ. dr. Adrian BORCEAN – U.S.A.M.V.B. Timişoara C.S. I dr. Dănuţ CHIRA – I.C.A.S. Braşov Conf. dr. Ioan TĂUT- U.S.A.M.V. Cluj-Napoca Aprecierile, observaţiile şi sugestiile Dumneavoastră, vă rugăm să le trimiteţi la secretariatul Şcolii Doctorale USAMV Cluj-Napoca. Doctorand Conducător ştiinţific Ing. Vasile ŞIMONCA Prof. univ. dr. Ioan OROIAN

Page 3: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

3

CUPRINS

INTRODUCERE...................................................................................................................... 4 Capitolul I DATE GENERALE DESPRE ZONA DE STUDIU, STRUCTURA FONDULUI FORESTIER ŞI CULTURA CVERCINEELOR................................................ 5 Capitolul II CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND BOLILE CVERCINEELOR DIN AREALUL STUDIAT.............................................................................................................. 6 2.1. Bolile neparazitare............................................................................................................. 6 2.2. Bolile parazitare................................................................................................................. 7 2.3. Descrierea principalelor grupe de agenţi patogeni intâlniţi............................................... 5 Capitolul III GESTIONAREA DURABILĂ A PĂDURILOR DE CVERCINEE ŞI APLICAREA UNOR MĂSURI SILVICULTURALE DIFERENŢIATE............................... 9 3.1. Definirea conceptului de gestionare durabilă în silvicultură............................................ 9 Capitolul IV CARACTERISTICILE CLIMATICE ŞI STAŢIONALE ALE AREALULUI STUDIAT ŞI INFLUENŢA LOR ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A PĂDURILOR DE CVERCINEE...................................................................................................................... 10 4.1. Regimul termic................................................................................................................... 10 4.2. Regimul pluviometric....................................................................................................... 13 4.3. Condiţiile staţionale din Bazinul Someşului..................................................................... 15 Capitolul V SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR. LOCUL CERCETĂRILOR.. 16 Capitolul VI METODA DE CERCETARE ŞI MATERIALE FOLOSITE............................ 17 6.1. Materialul biologic folosit.............................................................................................. 17 6.2. Materialul nebiologic folosit............................................................................................ 17 6.3. Metoda de lucru în teren.................................................................................................. 18 6.4. Metode statistico - matematice utilizate în prelucrarea datelor....................................... 21 Capitolul VII REZULTATE OBŢINUTE............................................................................... 21 7.1. Rezultate obţinute la aplicarea unor fungicide sau biopreparate asupra procentului de răsărire a puieţilor de cvercinee prin tratrea ghindei înainte de semănare............................... 21 7.2. Rezultate obţinute prin inducerea unor substraturi micorizante asupra stimulării răsăririi, creşterii şi dezvoltării puieţilor de cvercinee............................................................. 24 7.3. Determinarea eficacităţii diverselor tratamene fungice împotriva bolii produse de patogenul Microsphaera abbreviata, făinarea stejarilor.......................................................... 29 7.4. Determinarea dinamicii şi a intensităţii fenomenului de uscare a stejarului.................... 33 Capitolul VIII CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI............................................................... 37 Bibliografie selectivă............................................................................................................... 41

Page 4: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

4

INTRODUCERE

“Starea pădurilor reflectă gradul de civilizaţie al unei ţări, influenţând direct echilibrul ecologic ,social şi economic al acesteia” (GIURGIU V.,2010)

Dacă până la începutul secolului al X.I.X.- lea, teritoriul ţării noastre era cunoscut ca o ,,ţară a stejarilor”, iar fagul acoperea doar 14-15% din suprafaţa pădurilor, compoziţia pădurilor naturale a fost continuu modificată în decursul timpului, fiind influenţată de marile transformări antropice şi modificările de durată ale condiţiilor climatice. Această structură a pădurilor ţării, dominată de gorunete, stejărete, cerete şi gârniţete, pure sau divers amestecate, a căror proporţie depăşea 47% s-a schimbat radical în principal datorită defrişărilor necontrolate a stejăretelor din zonele de câmpie sau a gorunetelor din zona dealurilor joase, ajungând în prezent la 17,7% din suprafaţa fondului forestier, dar multe dintre acestea prezintă o stare de vegetaţie necorespunzătoare, se confruntă cu frecvente atacuri de boli şi dăunători, sau cu soluţii tehnice nu tocmai adecvate (GIURGIU, 2004). În pădurile din ţara noastră, atât în cele de foioase cât şi de răşinoase, se dezvoltă un număr mare de dăunători şi de boli, care prin acţiunea lor pot produce vătămări importante arborilor. În urma atacurilor insectelor, a defolierilor, a vătămărilor fiziologice, etc, arborii îşi încetinesc creşterea, iar vitalitatea lor ca urmare a perturbărilor proceselor fiziologice scade treptat, favorizând în acest mod dezvoltarea agenţilor fitopatogeni, care deşi în general au un rol secundar, odată instalaţi produc pagube importante, atât din punct de vedere economic, cât şi ecologic, iar de multe ori combaterea lor este foarte dificilă sau chiar imposibilă.

În domeniul forestier, aceste modificări se manifestă, în prima fază, printr-o criză a arboretelor, care constă în scăderea vitalităţii arborilor, apariţia infecţiilor în masă cu agenţi criptogamici, ducând în cazurile extreme la uscarea şi apoi imposibilitatea regenerării naturale a speciilor principale.

În paralel cu acest spectru de boli şi dăunători, există însă şi o dezvoltare permanentă a diversităţii de soluţii tehnice, pe de o parte pe bază de produse noi, din care unele nepoluante şi netoxice, iar pe de altă parte prin utilizarea unor tehnologii de cultură, îngrijire şi conducere sau de gospodărire a arboretelor sau alte măsuri silviculturale prin care să se asigure o bună stare de sănătate a acestor păduri.

Actualitatea temei abordate este justificată şi de faptul că creşterea frecvenţei atacurilor are loc pe fondul unei îngustări a biodiversităţii ecosistemelor forestiere prin aplicarea necorespunzătoare a unor intervenţii silvotehnice de-a lungul timpului si a amplificării apariţiei fenomenelor climatice extreme, iar lucrarea de faţă îşi propune să aducă unele contribuţii care să vizeze realizarea unei stari fitosanitare şi de vegetaţie mai bune a arboretelor şi culturilor silvice , respectând principiile continuităţii, eficacităţii funcţionale, conservării şi ameliorării biodiversităţii.

În contextul gestionării durabile importanţa sănătăţii pădurilor pentru societatate rezidă, în primul rând din faptul că fondul forestier deţine 26,7% din suprafaţa ţării şi peste 30% din suprafaţa spaţiului rural, iar influenţele binefăcătoare ale pădurilor se propagă pe un spaţiu mult mai extins decât cel ocupat de aceasta

Doresc să adresez mulţumirile cuvenite tuturor celor care m-au sprijinit în realizarea acestei lucrări, în special domnului profesor IOAN OROIAN pentru îndrumarea, îndemnurile, răbdarea şi sprijinul acordat.

De asemenea mulţumesc domnului conferenţiar IOAN TĂUT pentru sugestiile, sfaturile şi criticile constructive primite înainte şi în timpul elaborării tezei.

Aprecierea mea se adresează şi colegilor din cadrul Departamentului de Silvicultură al Facultăţii de Horticultură, colegilor de la Staţiunea I.C.A.S. Cluj-Napoca, d-lui ing. MIHAI POP care mi-a pus la dispoziţie pepiniera personală pentru efectuarea experienţelor, familiei mele care m-a susţinut în acest timp, tuturor celor au contribuit cu sfaturi utile pe parcursul cercetărilor.

Page 5: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

5

Capitolul I DATE GENERALE DESPRE ZONA DE STUDIU, STRUCTURA FONDULUI FORESTIER

ŞI CULTURA CVERCINEELOR

Suprafaţa totală a fondului forestier al României este de 6,4 milioane ha (din care 98% păduri efective), reprezentând 26,7% din suprafaţa teritoriului naţional. Pădurile României sunt alcătuite în cea mai mare parte din specii de foioase (69,3%), răşinoasele ocupând restul de 30,7%. Dintre foioase cea mai mare pondere o are fagul 30%, urmat de cvercinee (gorun, stejar, cer, gârniţă şi stejar roşu), 18%, foioasele tari 15% şi foioasele moi 5%. Dintre răşinoase molidul este cel mai bine reprezentat cu 23%, urmat de brad, pini şi celelalte răşinoase. Cvercineele (speciile din genul Quercus ) autohtone şi-au redus dramatic proporţia de participare în compoziţia pădurilor ţării, îndeosebi în ultimele două secole, în trecut ele ocupând peste 50% din suprafaţa fondului forestier. Cu toate acestea, lor încă le revine un rol foarte important atât în economia forestieră a României cât şi în menţinerea echilibrului ecologic în zone în care presiunea unor factori perturbatori este foarte ridicată.

Zona studiată cuprinde partea de Nord-Vest a României şi are în atenţie suprafeţe păduroase din judeţele Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu-Mare şi Salaj. Arealul geografic corespunzător câmpiilor cuprinde Câmpia de Vest ce aparţine judeţului Satu-Mare iar partea centrală a regiunii, străbătută de râul Someş, o constituie zona deluroasă suprapusă Podişului Someşan şi Câmpiei Transilvaniei. Are o suprafaţă de 34.159 kmp (14,32% din suprafaţa ţării). Genul Quercus cuprinde în jur de 200 specii, răspândite mai mult în zona temperată a emisferei nordice, din care în România cresc spontan sau cultivate 65 specii. Morfologic acestea se caracterizează prin frunze alterne, caduce, marcescente sau persistente, lobate, dinţate rar întregi, flori unisexuat monoice, cele mascule au perigonul divizat în 4-7 lobi şi 4-12 stamine, grupate în amenţi lungi, subţiri, pendenţi, iar cele femele au perigonul slab dinţat, solitare sau câte 2-8 într-o inflorescenţă spiciformă. Fructul este o achenă (ghinda) cilindrică, elipsoidală sau semisferică, susţinută într-o cupă cu numeroşi solzi imbricaţi, liberi sau concrescuţi, cu maturaţie anuală sau bienală şi germinaţie hipogee (CLINOVSCHI F., 2005). Au un temperament de lumină. Speciile întâlnite în arealul studiat sunt: gorunul, cerul, stejarul pedunculat, gârniţa şi stejarul roşu. Din cauza unor însemnate suprafeţe ocupate cu arborete slab productive, existente încă, creşterile anuale active pe ansamblul fondului forestier al zonei, se situează sub nivelul condiţiilor staţionale din ţara noastră predominând clasa a III-a de producţie, în special în făgete şi stejărete, arborete influenţate şi slăbite de-a lungul timpului de presiunea creată de factorul antropic. Din aceste motive proporţia de participare a cvercineelor (în special a gorunului şi stejarului) este şi în prezent într-o continuă diminuare, existând tendinţa sa de înlocuire cu speciile aşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte să se menţină şi să iasă învingător din concurenţa cu speciile de amestec, iar în acesta este ajutat în primul rând de extraordinara lui longevitate”. Acest lucru este pus astăzi oarecum sub semnul întrebării, deoarece nu prea ştim cum să facem ca cvercineele să supravieţuiască în prima parte a vieţii lor, în primele faze de dezvoltare pentru ca după aceea longevitatea lor să poată constitui cel mai eficient mijloc de luptă cu speciile de amestec. Acest fenomen este şi mai activ în arboretele unde principala specie de amestec este carpenul , salcâmul sau teiul, lucru ce are efecte negative atât din punct de vedere ecologic prin modificări majore ale unor ecosisteme forestiere aparent stabile şi autoreglabile, cât şi economic prin diminuarea valorii lemnului obţinut la sfârşitul unui ciclu de producţie (lemnul de cvercinee este de 5-6 ori mai scump decât lemnul de carpen, iar sortimentele obţinute sunt net superioare).

Page 6: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

6

Greutatea regenerării pădurilor de cvercinee constă şi în faptul că fructificaţiile sunt rare şi de multe ori ghinda este de calitate inferioară, lucru ce se datorează slăbirii fiziologice a arboretelor din cauza secetelor, defolierilor repetate, îngheţurilor târzii, etc., sau diminuarii însuşirilor genotipice.

Capitolul II CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND BOLILE CVERCINEELOR DIN

AREALUL STUDIAT

Activitatea de protecţie a pădurilor urmăreşte stabilirea şi aplicarea măsurilor ce se impun pentru a preveni efectele păgubitoare ale factorilor abiotici, pentru a evita înmulţirea în masă a unor dăunători sau proliferarea unor boli, iar în cazul în care acestea se produc , stabileşte măsurile represive necesare. În această activitate de protecţie a pădurilor interesează în mod deosebit ciupercile parazite, care se dezvoltă pe seama arborilor sau culturilor forestiere provocând vătămări sau boli, uneori şi cu o consecinţă majoră, mai ales când au loc înmulţiri în masă sau infecţii pe suprafeţe mari şi care spre diferenţă de insecte nu pot fi de cele mai multe ori observate decît după declanşarea bolii.

În lupta impotriva bolilor plantelor au precădere măsurile profilactice, preventive. La plante se urmareşte împiedicarea apariţiei diferitelor boli şi răspnâdirea lor la plantele de cultura. Metodele de combatere a bolilor plantelor sunt de mai multe feluri si anume: metode culturale, metode biologice, metode fizico-mecanice, metode chimice (HATMAN M., 1989).

Controlul integrat include o gamă de metode de intervenţie, poluante şi nepoluante, cu accentul pe creşterea eficienţei factorilor naturali de control, iar dintre cei manevraţi de om, pe cei care nu afectează deloc sau în măsură redusă alte categorii de organisme decât cele împotriva cărora sunt destinate metodele respective (I. TEODORESCU, 2004). El nu trebuie înţeles ca o simplă suprapunere a unor metode care trebuie aplicate concomitent, indiferent de condiţiile concrete determinate de starea culturilor, de sensul dinamicii populaţiilor de dăunători, de eficienţa factorilor naturali de control şi în special a celor biologici, ci include un complex de procedee care pot fi utilizate simultan sau succesiv, pe fondul şi cu scopul maximalizării eficienţei acţiunii limitative a parazitoizilor, prădătorilor, patogenilor, în vederea asigurării unor stări generale mai bune, producţii mai mari şi de calitate superioară, a protejării pădurilor ameninţate uneori chiar cu dispariţia.

2.1. Bolile neparazitare

Recunoaşterea unei boli, dacă este parazitară sau neparazitară se face cercetându-se mai

întâi dacă în plantele bolnave se află sau nu un parazit. Acestea, după slăbirea unei plante de către un factor fizic, climatic sau edafic pe aceasta se poate instala cu uşurinţă un parazit,de aceea pentru a putea stabili cu precizie cauza unei boli, plantele bolnave trebuie studiate la locul de creştere, ţinând seama de evoluţia factorilor mai sus menţionaţi, înainte şi în timpul îmbolnăvirii.

Aşadar bolile neparazitare (fiziologice) sunt bolile produse de acţiunea nefavorabilă a unor factori externi (temperatură, umiditate, lumină, poluare, etc.) sau interni plantei (respiraţie, metabolism, etc.). Cele mai întâlnite categorii de boli neparazitare se pot grupa astfel:

- boli datorate situaţiei geografice necorespunzătoare, factorii care cauzează aceste boli fiind altitudinea şi latitudinea. Cu mărirea altitudinii se micşorează temperatura medie anuală şi sezonul vegetativ, raporturile de umiditate, etc.

- boli datorate rănilor. Rănile sunt leziuni ale plantelor produse de o cauză mecanică, cum ar fi lovirile, tăierile, ruperile, sau pot fi datorate unor factori climatici ca gerul sau vântul etc. Plantele rănite au proprietatea că reacţionează şi tind să cicatricizeze rana. - boli datorate plusului sau minusului de căldură sau de apă.

Page 7: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

7

- boli cauzate de surplusul sau minusul de lumină. - boli datorate poluării.

2.2. Bolile parazitare

Sunt bolile provocate de diferiţi agenţi patogeni: virusuri, microorganisme, alge, plante superioare etc, denumite şi infecţioase. Aceste boli se clasifică în funcţie de cauza lor: viroze – boli produse de virusuri; micoplasmoze – boli provocate de organisme similare micoplasmelor; bacterioze – produse de bacterii; micoze – boli produse de ciuperci; antofitoze – boli produse de plante superioare; lichenoze – boli produse de licheni.

După evolutia procesului patologic, bolile plantelor pot fi acute – când desfăşurarea este rapidă, provocând în scurt timp moartea organului atacat sau întreaga plantă, si cronice, cu o evolutie înceată, de lungă durată, care determină slăbirea treptată a plantei bolnave.

Bolile plantelor, spre deosebire de bolile animalelor, se pot manifesta, ca simptome, pe diferite organe, sau pe mai multe organe în acelasi timp. Există unele boli care au un caracter generalizat, producând îmbolnăvirea întregii plante, cum sunt virozele si unele boli, traheobacteriozele si traheomicosele, produse de bacterii si ciuperci care trăiesc în vasele plantelor, provocând îmbolnăvirea întregului organism, având un caracater generalizat. Datorită capacitătii ridicate de multiplicare a unor ciuperci si bacterii fitopatogene, acestea pot produce adevărate invazii, epidemii sau epifitii. Există si situatii când o anumită boală se manifestă an de an în aceeasi zonă, cu intensităti diferite, având un caracter endemic.

2.3. Descrierea principalelor grupe de agenţi patogeni intâlniţi

După cum menţionează C. G. GEORGESCU (1957), ONOFRAS et al. (1978), PETRESCU, ENE (1997) ,MITITIUC, IACOB ET AL. (1998), BĂDĂRĂU, NICOLAESCU (2007), PÂRVU (2008) etc, pe diferite specii de Quercus din ţara noastră, pot parazita în jurul de 50 de specii de agenţi patogeni, majoritatea lor fiind de natură micotică şi bacteriană. Se întâlnesc de asemenea şi un şir de boli neinfecţioase, care se datoresc unor factori abiotici nefavorabili. Ca boli mai importante ale stejarilor, in funcţie de organul afectat, pot fi menţionate urmatoarele:

Tabel nr. 2.1. Tabloul principalilor agenţi criptogamici ai seminţelor, puieţilor

şi arboretelor de cvercinee (adaptare după C.C. Georgescu, 1957) Table no. 2.1. The table of main cryptogamic agents of seeds, plants and cvercinee trees

(adaptation after C.C. Georgescu, 1957 )

Specia forestieră

forest species

Simptome symptoms Genuri care determină boala

Genus wich induced disease Localizare/ Organ localisation/organ

aspect aspect

Cvercinee (Quercus sp.)

ghindă

Mucegai cenuşiu Mucegai verzui

Mucegai roz Miceliu negricios

Fără simptome externe

Botrytis Penicillium

Trichotecium Alternaria Fusarium

Diaporthe insularis

Page 8: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

8

Gorun

Stejar

Gârniţă

Stejar roşu

Cer

ghindă

Putrezirea ghindei

Phoma Phomopsis Ceratocistis Cyitospora

Erwinia Sclerotinia pseudotuberosa

rădăcini

Dezgolirea cilindrului lemons la smulgere

Lancezirea şi uscarea

puieţilor

Fusarium

Roselinia Phomopsis Citospora

tulpini

lujeri

Lancezirea şi uscarea

puieţilor

Gâlma cu coarne a stejarului

Pustule vişinii

Alternaria Fusarium Botrytis

Phomopsis Citospora

Caudospora taleola Diatrypela pulvinata

frunze

Pete iniţial moronii apoi albe pulverulente

Pâslă fină sub formă de pete albicioasepe ambele

feţe ale frunzei Uscarea puieţilor

Pete mici de culoare brun cenuşie de formă neregulată

Frunze increţite cu deformări puternice şi care

se îngălbenesc Başicarea frunzelor

Uscarea frunzelor de la margini spre interior

Inveliş alb pâslos care pe parcurs se brunifică

Microsphaera (Oidium)

Podosphaera

Pestalotia

Septoria

Taphrina

Discosia

Erisiphae

lemn

Pete in alburn,uscare in masă

Putrezirea bazei tulpinii Putrezirea duramenului

Iasca cerului Putrezirea marmorată a

alburnului

Ophiostoma Erwinia

Ceratocystis Ganoderma lucidum Phellinus igniarius Griphola sulphurea Fistulina hepatica Inonotus obliquus

Tabel nr. 2.1. continuare

Page 9: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

9

Capitolul III GESTIONAREA DURABILĂ A PĂDURILOR DE CVERCINEE ŞI APLICAREA UNOR

MĂSURI SILVICULTURALE DIFERENŢIATE

3.1. Definirea conceptului de gestionare durabilă în silvicultură Datorită acţiunilor omului suprafaţa pădurilor şi calitatea lor a scăzut în permanenţă,

silvicultura şi silvicultorii asumându-şi sarcina de a dirija întregul proces de dezvoltare a pădurii de la întemeiere până la exploatare iar procesul de bioproducţie a masei lemnoase a fost reglementat prin sisteme de gospodărire care urmăresc în special să asigure permanenţa pădurii şi îndelpinirea rolurilor care i-au fost atribuite (POPESCU Gh., 2002).

Rolul pădurilor în menţinerea valorilor mediului - fie că ne referim la componentele de ordin social, economic sau ecologic – este evident, însă măsura în care interacţiunea societăţii cu acest ecosistem este cea adecvată, poate fi îndelung discutată. Plecând de la ideea de asigurare a resurselor, a continuităţii funcţiilor pădurii, s-au elaborat numeroase definiţii a ceea ce înseamnă management durabil. Astfel au fost formulate principii de gospodărire şi regle mentări legislative a căror evoluţie reflectă interesele societăţii nu numai ale proprietarilor de pădure şi gradul de intuire a perturbărilor pe termen lung în gândirea şi dezvoltarea economic a societăţii umane.

Incercăm să redăm câteva pentru a inţelege acest concept în accepţiuni diferite: Gestionarea durabiă a pădurilor reprezintă gospodărirea pădurii în vederea asigurării de

produse şi servicii în mod continuu, fără ca prin aceasta să se diminueze valorile inerente şi capacitatea productivă a pădurii şi fără inducerea unor efecte nedorite asupra mediului fizic şi a celui social (ITTO M, 1998) sau, „Dezvoltarea este durabilă atunci când îndeplineşte cerinţele generaţiilor actuale fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile lor necesităţi”(Comisia Internaţională pentru Mediu şi Dezvoltare, 1987). sau,

Din perspectiva ecosistemică această gestionare durabilă poate fi definită ca ,, abilitatea pădurii de a-şi păstra diversitatea, productivitatea, rezistenţa la factori perturbatori şi capacitatea de regenerare pe termen indelungat, recoltând produsele şi serviciile pe care le generează, dar fără a-i fi afectată integritatea”. (BARBU. I, 2004).

Conform rezoluţiei H1 a Conferinţei Ministeriale privind Protecţia Pădurilor în Europa, managementul forestier durabil se defineşte ca: „administrarea şi folosirea pădurilor şi terenului forestier într-un mod şi la un nivel la care se menţine biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, vitalitatea şi potenţialul de a îndeplini acum şi în viitor funcţiile ecologice, economice şi sociale relevante, la nivel local, naţional şi global şi care nu aduce prejudicii altor ecosisteme”. (IORGU O., 2008). Concepţia că pădurile au numai un rol monofuncţional, adică numai pentru producţia de lemn, a fost revizuită şi înlocuită cu rolul bifuncţional ai acestor păduri, adică păduri cu funcţii de producţie şi protecţie, funcţia de protecţie fiind comună tuturor pădurilor ţării. Pe lângă acestea, potrivit legii şi noilor criterii do zonare, pădurile României mai cuprind 58 categorii funcţionale. Pădurile din bazinul Someşului contribuie decisiv la consolidarea cursurilor de apă şi a reţelei hidrografice, şi au o importanţă covârşitoare în exercitarea funcţiei de protecţie a solului, in aceste etaje de vegetaţie, alunecările de teren şi fenomenele de eroziune şi degradare fiind frecvente, iar rolul pădurii in gestionarea acestor fenomene este crucial.

O gestionare durabilă a pădurilor trebuie să cuprindă toate laturile procesului de producţie silvică, desfăşurate intr-un ciclu stfel conceput încât să asigure în permaneţă menţinerea şi

Page 10: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

10

ameliorarea adecvată a resurselor forestiere, amenţinerii vitalităţii acestora şi a potenţării funcţiilor de protecţie sau de producţie pe care trebuie să le îndeplinească orice arboret. Pentru a putea vorbi de o gestionare durabilă a pădurilor trebuie asigurat cadrul respectării unor obiective majore, acţiuni care se impun a fi adoptate şi în scopul ameliorării stării de sănătate şi de stabilitate a ecosistemelor forestiere şi al sporirii eficacităţii funcţionale ale acestora. Dintre acestea amintim: - asigurarea integrităţii fondului forestier naţional, în condiţiile şi cu respectarea situaţiei rezultate în urma schimbării formei de proprietate a acestuia; - practicarea unei silviculturi apropiate de natură, vizând: protejarea pădurilor naturale şi cvasinaturale; măsuri de regenerare adecvată a arboretelor (promovarea regenerării naturale, alegerea corectă a tratamentelor, utilizarea de biotehnologii de producere a puieţilor pentru speciile valoroase care nu pot fi regenerate natural etc.) - reconstrucţia ecologică a pădurilor deteriorate structural de factori naturali şi antropici; - optimizarea compoziţiei de viitor a pădurilor pe calea promovării prin lucrările de regenerare şi de îngrijire şi conducere a arboretelor, a speciilor autohtone cu valoare economică ridicată şi de mare stabilitate ecologică. - menţinerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilitatilor pădurilor; - conservarea biodiversităţii şi asigurarea stabilităţii, sănătăţii şi polifuncţionalităţii pădurilor. - îmbunătăţirea accesibilităţii fondului forestier, în corelaţie cu metodele şi tehnologiile moderne de exploatare a lemnului şi cerinţele de protecţie a mediului - ecologizarea activităţilor de exploatare şi prelucrare a lemnului prin promovarea unor metode şi tehnologii de exploatare cât mai puţin agresive pentru componentele ecosistemelor forestiere - creşterea suprafeţei fondului forestier naţional până la nivelul optim de 35% din teritoriul ţării;

Capitolul IV

CARACTERISTICILE CLIMATICE ŞI STAŢIONALE ALE AREALULUI STUDIAT ŞI INFLUENŢA LOR ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A PĂDURILOR DE CVERCINEE

4.1. Regimul termic

Din analiza mediilor lunare măsurate la Staţiile Cluj-Napoca şi Satu Mare , reiese că temperaturile medii anuale în perioada studiată au avut valori cuprinse înre 8,4 şi 10,1ºC la Cluj -Napoca şi 9,5 şi 10,9ºC la Satu mare, mai mari decât mediile multianuale

a. b.

-8-6-4-202468

101214161820222426

2005 2006 20072008 2009 2010multianual

8,41 8,6910,1110,1010,009,30 9,44

8,30

17,9 17,419,4 18,4 18,6 18,4 18,317,2

5,007,009,00

11,0013,0015,0017,0019,0021,00

°C

temperatura medie anuala

temperatura medie a lunilor mai-august

Cluj Napoca

Page 11: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

11

c. d.

Fig. nr 4.1.Valorile temperaturilor medii Fig. no. 4.1. The average temperature values

Temperatura medie a lunii ianuarie a avut mari oscilaţii în perioada studiată, între -5ºC şi +2,1ºC la Cluj-Napoca, comparativ cu -4,2ºC valoarea multianuală şi o amplitudine mai mare la Satu Mare, între -5,3ºC şi +3,4ºC comparativ cu -2,8ºC valoarea multianuală. Temperatura medie a lunii iulie a avut valori cuprinse între 19,4ºC şi 21,4ºC la Cluj-Napoca, comparativ cu o valoare multianuală 19,1ºC şi între 20,0ºC şi 22,7 ºC comparativ cu 20,4ºC valoarea multianuală la Satu Mare.

Tabelul nr. 4.1. Regimul termic al valorilor extreme

Table no. 4.1. The thermal regime of extreme values

Dintre cvercinee, stejarul roşu este specia mai puţin rezistentă la ingheţuri puternice, celelalte cvercinee suportând în general temperaturi de până la - 25°C fără a suferi vătămări, dacă durata acestor perioade nu este îndelungată.

-8-6-4-202468

101214161820222426

ian

feb

mar

t

apr

mai

iun iul

aug

sept oc

t

nov

dec

2005 2006 20072008 2009 2010multianual

9,5 9,7811,2510,9 10,8 10,3510,439,5

18,717,4

21,019,1 19,4 19,6 19,2 18,7

579

111315171921

°C

temperatura medie anualatemperatura medie a lunilor mai-august

anul/ data

Tmax -ºC-

Tmi -ºC-

Primul inghet -ºC-

Ultimul inghet -ºC-

Satu Mare

anul/ data

Tmax -ºC-

Tmi -ºC-

Primul inghet -ºC-

Ultimul inghet -ºC-

2005

33,6 -17,2 -2 -1 2005

35,5 -25,4 -3 -3

31.iul 08.feb 20.oct 07.apr 31.iul 08.feb 29.oct 03.apr

2006

32,3 -21 -4 -2 2006

35,1 -27,2 -4 -3

29.iul 25.ian 07.oct 25.mar 29.iul 24.ian 17.oct 24.mar Cluj-

Napoca 2007

37,9 -12,7 -1,4 -2 2007

38,2 -8,5 -1 -4

22.iul 10.feb 15.oct 03.mai 21.iul 19.feb 14.oct 23.apr

2008

34,1 -25,4 -4,3 -2,5 2008

33 -16,4 -1 -1

16.aug 04.ian 27.sep 11.mai 15.aug 17.feb 10.oct 26.mar

2009

33,2 -16,4 -23 -3,1 2009

34,7 -18,3 -1 -4

23.iul 07.ian 03.oct 18.apr 23.iul 19.feb 17.oct 26.mar

2010 32,6 -21 -2,3 -1 2010

35 -15,3 -1,3 -5

27.aug 25.ian 10.dec 23.apr 14.aug 27.ian 10.dec 17.mar

Satu Mare

Page 12: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

12

Dar temperaturile extreme pot provoca pagube importante în special culturilor tinere prin degerarea vârfului puieţilor care nu au apucat să se lignifice, în cazul îngheţurilor de toamnă, (lucru petrecut în anii 2006 şi 2008 în zona Clujului), dar şi mai periculoase sunt îngheţurile târzii care provoacă degerarea frunzelor şi a lujerilor, care în zona Clujului devin păgubitoare dacă se produc după sfârşitul lui aprilie, începutul lui mai. Deosebit de periculoase şi vătămătoare sunt însă arşiţele. Se ştie că temperaturile de peste 35 °C provoacă reducerea sau chiar încetarea proceselor fiziologice ale arborilor, dar corelate cu supraîncălzirea solului provoacă pârlirea scoarţei, crăparea tulpinii, apariţia de tumori pe ramuri, formarea de crăci lacome şi în multe cazuri uscarea puieţilor. Astfel de fenomene au fost semnalate în 2005 la Satu Mare şi în 2007 atât la Cluj cât şi la Satu Mare unde temperatura maximă a depăşit 38 °C.

Trebuie menţionat că datele prezentate anterior pentru caracterizarea regimului termic al zonei studiate definesc doar climate de placore situate in zone geografice diferite şi la altitudini diferite. Efectul factorului termic asupra arboretelor este însă şi mai pronumţat datorită expoziţiei (umbrită, însorită, semiumbrită), altitudinii, microreliefului (versant, vale, platou), etc. Din acest motiv caracteristica termică fundamental – temperatura medie anuală, trebuie legată şi de alte caracteristici care să definească mai detaliat potenţialul biotermic al unei zone şi să permită o caracterizare climatologică mai apropiată de cerinţele ecologice ale speciilor forestiere studiate.

Tabel nr. 4.2. Valorile principalilor indici ecometrici termici Table no. 4.2. The values of the main thermal ecometrical parameters

Statia meteo

Weather station

anul year ¯t>10°C

perioada cu

¯t>10°C ¯t V-VIII Σt°≥10°C Σ¯t ≤0°C

Cluj- Napoca

2005 17,4 177 17,9 2800 -7,5

2006 15,9 172 17,4 2893 -7,5

2007 16,8 171 19,4 3365 -2,6

2008 15,4 174 18,4 3360 -2,4

2009 17,3 198 18,6 3327 -2,5

2010 16,3 184 18,4 3095 -4,5

1900-2000 16,7 173 17,2 2763 -7,7

2005-2010 16,1 179 18,3 3140 -5

Satu Mare

2005 18,8 172 18,7 3161 -6,2

2006 16,3 182 17,4 3254 -7,7

2007 18,1 186 21,0 3742 -1,0

2008 16,1 206 19,1 3626 2009 16,9 196 19,4 3593 -2,4

2010 17,4 189 19,6 3444 -2,3

1900-2000 15,8 188 18,7 3161 -3,4

2005-2010 17,3 189 19,2 3470 -3

Page 13: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

13

Temperatura medie a perioadei cu condiţii termice favorabile vegetaţiei forestiere (aşa numitul prag biologic al temperaturii cu valori medii zilnice mai mari de 10 °C ). Lungimea acestei perioade, frecvent denumită impropriu,, sezon de vegetaţie” care începe şi se sfârşeşte în aceaşi regiune în funcţie de natura speciei lemnoase. Potenţialul biotermic al arealului determinat de temperatura medie a perioadei cu t>10°C şi de lungimea acestei perioade. Tetraterma Mayr sau temperatura medie a intervalului mai-august. Suma temperaturilor medii negative.

4.2. Regimul pluviometric

Mare consumatoare de apă, vegetaţia forestieră este condiţionată în răspândirea, alcătuirea şi productivitatea sa de factorul hidric, a cărui lipsă sau exces, mai ales în asociaţie cu temperaturile ridicate, poate provoca mari pagube sau poate perturba perioade mai lungi sau mai scurte eficienţa ecologică a formaţiunilor forestiere.

Fig. nr. 4.2. Regimul lunar al precipitaţiilor

Fig. no. 4.2. The monthly precipitation regime

0,00 200,00 400,00 600,00 800,00 1000,00

2005

2006

2007

2008

2009

2010

multianualianfebmartaprmaiiuniulaugseptoctnovdec

0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000 1100

2005

2006

2007

2008

2009

2010

multianual

ian

feb

mart

apr

mai

iun

iul

aug

sept

oct

nov

dec

CLUJ-NAPOCA

SATU MARE

Page 14: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

14

Pentru caracterizarea regimului hidric şi a favorabilităţii acestuia pentru diverse formaţiuni forestiere am utilizat şi alte caracteristici hidrice în afara datelor primare reprezentate de mediile lunare, sezoniere sau anuale, utilizând indicatori care să ţină seama de particularităţile staţionale, de influenţa evapotransiraţiei potenţiale şi de anumite caracteristici ecologice ale arboretelor. Aceşti indicatori sunt:

Suma precipitatiilor perioadei bioactive cu t>10°C , in care condiţiile termice sunt favorabile , reprezintă cantitatea de apă din precipitaţii care ajunge în sol în perioada de vârf a sezonului de vegetaţie.

Suma precipitatiilor din lunile de acumulare a umezelii în orizontul biologic activ al solului Σ PXI-III (când pădurea de foioase este desfrunzită şi retenţia coronamentului este minimă, iar evapotranspiraţia potenţială şi reală sunt nule sau aproape nule

Suma excedentelor şi a deficitelor de precipitaţii (ΣΔP±) lunare şi anuale . Aceaşi cantitate de precipitaţii poate fi excedentară, în echilibru, sau deficitară în funcţie de evapotranspiraţia potenţială şi de alte elemente ale staţiunii sau topoclimatului local. Acest indicator indică mult mai fidel stresul hidric cauzat de surplusul în anumite perioade sau deficitul de umiditate din alte perioade, lucruri pe care doar valorile intrinseci ale cantitaţii de precipitaţii şi mediile anuale ale E.T.P. nu reuşesc să le nuanţeze.

Indicele de compensare hidrică (Ich= ΣΔP+/ ΣΔP- ), exprimă măsura în care deficitele de precipitaţii faţă de evapotranspiraţia potenţială sunt compensate de excedente, având valori supraunitare pentru zonele mai umede, coborând până la valori de 0,2 în silvostepă.

Indicele Gams reprezintă raportul dintre cantitatea de precipitaţii anuale şi altitudine. Indicele de ploie Lang se calculează ca raport între cantitatea anuală de precipitaţii şi temperatura medie anuală

Tabel nr 4.3.Valorile indicilor ecometrici ai regimului hidric

Table no. 4.3. The ecometrical parameters values of the hydric system

statia meteo

anul Σ Pp t>10°C

Σ Pp XI-III

Σ Pp VII-VIII

ΣΔP+ ΣΔP- I c h anual

I Gams

I p Lang

t>10°C

I p Lang vern

I p Lang estiv

2005 481,06 197,90 268,99 250,30 84,35 2,97 1,92 3,89 4,57 4,37

Clu

j Nap

oca

2006 533,81 172,51 183,61 260,46 183,28 1,42 1,70 6,43 7,38 0,55 2007 540,01 155,40 252,35 295,52 155,69 1,90 2,09 5,93 4,87 6,13 2008 511,04 185,58 198,86 176,37 145,94 1,21 1,64 4,75 5,07 5,02 2009 268,75 212,45 104,59 264,98 330,20 0,80 1,44 2,97 4,84 2,47 2010 585,76 202,25 155,92 263,61 92,11 2,86 1,97 6,00 9,09 3,87 1900-2000 358,80 140,30 151,70 114,04 141,74 0,80 1,35 4,30 5,17 4,05

2005-2010 486,70 187,68 194,05 251,87 165,26 1,52 1,79 5,00 5,97 3,74

2005 336,70 217,80 80,70 217,76 316,84 0,69 4,45 2,98 4,07 2,22 2006 524,40 296,80 70,70 342,01 233,08 1,47 6,11 4,6 8,47 3,82 2007 336,60 253,80 171,60 255,36 288,69 0,88 6,32 3,1 3,47 3,87 2008 643,80 200,00 188,80 249,89 84,03 2,97 6,83 5,7 5,97 4,66 2009 407,10 218,00 93,40 336,36 312,55 1,08 5,75 3,44 4,79 2,18 2010 680,40 313,80 245,00 301,46 76,97 3,92 7,50 6,53 7,32 5,71 1900-2000 412,50 211,30 131,60 184,47 209,75 0,88 4,92 3,73 4,54 3,51

2005-2010 488,17 250,03 141,70 283,81 218,69 1,30 6,16 4,39 5,72 3,67

Page 15: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

15

. Din datele prezentate în tabelul de mai sus reise faptul că deşi la nivel multianual regimul pluviometric este in echilibru, valorile ETP fiind mai mari decât valorile precipitaţiilor lunare cu 25 mm la Cluj – Napoca, respectiv 28 mm la Satu Mare, pentru perioada analizată se constată un deficit moderat în anul 2009 la Cluj Napoca (65 mm) şi unul pronumţat în anul 2005 la Satu Mare (99 mm). Anul 2010 a fost după acest criteriu unul excesiv ploios, cand precipitatiile au depăşit evapotranspiraţia potenţială cu 171 mm la Cluj şi 361 mm la Satu Mare.

4.3. Condiţiile stationale din Bazinul Someşului

Staţiunea forestieră sau biotopul reprezintă componenta sau subsistemul de natură

anorganică, locul de viaţă al biocenozei sau mediul fizic al ecosistemului. Staţiunea este considerată ca o unitate ecologică, ale cărei elemente componente au rolul de determinanţi şi factori ecologici. În cazul staţiunilor forestiere o importanţă deosebită o prezintă relaţiile ce se stabilesc între factorii fizico-geografici, climatici şi edafici. În această concepţie, staţiunea forestieră este percepută ca o unitate fizico-geografică, sau geotop, adică un areal, cu caractere fizico-geografice proprii şi ca o unitate ecologică sau ecotop caracterizată prin factori ecologici cu acţiune directă asupra plantelor (CHIRIŢĂ C.D., 1977, TÂRZIU D., 1997).

Acest studiu caută să stabilească şi răspândirea unităţilor taxonomice de diferite ordine de mărime şi caracterizarea tipurilor de staţiuni sub raportul specificului ecologic, aptitudinilor fitocenotice şi potenţialului productiv pentru arboretele în compoziţia cărora participă speciile de cvercinee dintr-o zonă geografică bine determinată- bazinul râului Someş.

Suprafaţa fondului forestier din bazinul Someşului este de peste 500.000 ha cu un grad mediu de împădurire al zonei de 31% , şi cuprinde aproape toate etajele fitocenotice de vegetatie, de la golul alpin până la câmpia forestieră, dar este de menţionat că peste 90% din păduri se concentrează în etajele favorabile dezvoltării cvercineelor. Ocoalele silvice situate chiar pe culoarul Someşului şi luate în studiu însumează cca 160.000 ha de pădure, din care cvercineele luat după proporţia de participare în compoziţia generală depăşesc 55.000 ha .

Marea varietate a formelor de relief a arealului studiat şi fragmentarea puternică a masivelor păduroase determină apariţia anumeroase asociaţii vegetale, iar arboretele realizează productivităţi diferite, uneori în condiţii staţionale asemănătoare. Deasemenenea, starea de vegetaţie şi de sănătate a acestor arborete prezintă mari variaţii pe spaţii restrânse, datorită unor elementele ale climatopului, edafotopului, sau a mediului boiotic.

Fig. nr 4.3. Repartiţia fondului forestier din Bazinul Someşului pe etaje fitoclimatice

Fig. no. 4.3 The repartition ofTthe Somes Basin forest-territory on phytoclimate layers

7%36%

48%

4%

5%

FM1+FD4

FD3

FD2

FD1

CF

Page 16: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

16

Capitolul V SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRILOR.

LOCUL CERCETĂRILOR Cercetările efectuate au avut în vedere specificul arboretelor din întreg arealul studiat,

problemele cu care se confruntă silvicultura actuală, mai ales în ceea ce priveşte gestionarea arboretelor care au ca specii de bază diverse specii ale genului Quercus, şi nu în ultimul rând găsirea unor soluţii, tehnice, culturale şi protective care să fie de actualitate şi în concordanţă cu obiectivele şi dezideratele conceptului de gestionare durabilă a pădurilor. Obiectivele de cercetare au fost grupate astfel: a) Cercetări privind controlul patogenilor micotici care pot provoca diverse boli ghindei la semănare şi răsărire; b) Cercetări privind influenţa inducerii unor substraturi micorizante asupra stimulării răsăririi, creşterii şi dezvoltării puieţilor de cvercinee; c) Cercetări privind controlul bolii ,,făinarea stejarului” produsă de patogenul Microsphaera abbreviatta, în diverse condiţii staţionale şi climatice; d) Cercetări privind intensitatea şi dinamica fenomenului de uscare a cvercineelor în arealul studiat în corelaţie cu diverse aspecte climatice, staţionale, culturale şi determinarea pierderilor de creştere pentru arboretele afectate de uscare

Legenda - experimenţe privind controlul patogenilor ghindei înainte de semănare experiments about acorn patogenilor control before planting - experimenţe privind inducerea şi stimularea micorizelor experiments about mycorrizhes stimulation - experimenţe privind controlul făinării experiments about powdery mildew control - experimenţe privind analiza fenomenului de uscare a cvercineelor experiments about the analyze of the stands of Quercus species decline phenomenon

Fig. nr. 5.1. Localizarea cercetărilor Fig no..5.1. Research localization

(sursa: www.eea.com/ corine/landcover/forest - adaptat)

Page 17: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

17

Capitolul VI METODA DE CERCETARE ŞI MATERIALE FOLOSITE

Observaţiile, experienţele şi măsurătorile s-au efectuat în perioada 2009-2011, utilizând o gamă variată de materiale biologice şi nebiologice, specifice lucrărior de fitopatologice precum şi mijloace adecvate de prelucrare a datelor obţinute. Având în vedere complexitatea problematicii abordate s-a impus folosirea ca metodă de cercetare atât a experimentaţiei cât şi a observaţiei.

6.1. Materialul biologic folosit. Materialul biologic utilizat în experiente a fost constituit din: - ghindă de gorun, stejar, cer şi stejar roşu; -puieţi de cvercinee, din pepiniere sau din regenerări naturale; - rădăcini micorizate ale unor puieţi forestieri ; - humus din arborete cu diverse grade de abundenţă a macromicetelor micorizante; - carote de creştere extrase cu burghiul Pressler pentru determinarea creşterilor în rază; - rondele din arbori cu diferite simptome; - fructe de nuc negru (Juglans nigra) ;

6.2. Materialul nebiologic folosit

Materialele nebiologice folosite au fost diverse medii de cultură, fungicide, biopreparate, aparatură de laborator specifică lucrărilor fitopatologice.

6.2.1. Fungicide folosite în experienţele fitosanitare Deşi chimia pesticidelor a cunoscut şi cunoaşte o deosebită dezvoltare, iar oferta firmelor producătoare a acestor produse este deosebit de bogată, în domeniul silvic, spre deosebire de cel agricol apar o seamă de dificultăţi, generate de anumite criterii suplimentare privind gradul de toxicitate şi selectivitate a produsului chimic, de specificul mediului forestier, etc. Dar criteriul determinant pentru utilizarea în practică a unui pesticid este în primul rând cel economic, iar cantităţile relativ reduse folosite în silvicultură nu încurajează producătorii, decât în cazuri aparte să producă fungicide strict specializate împotriva unor patogeni forestieri. Pe lângă aceste dificultăţi şi restricţii, silvicultura noastră se mai confruntă şi cu cerinţele internaţionale care trebuiesc îndeplinite pentru acţiunea de certificare apădurilor. Astfel, F.S.C. (Forest Stewardship Council - Consiliul Direcţiei pădurilor) a impus o listă proprie cu pesticide interzise. Din acest motiv alegerea celor folosite în prezenta lucrare a fost un lucru dificil de realizat, necesitând o analiză atentă a gamei de produse aflate îe piaţă, selectarea celor mai indicate şi procurarea acestora în timp util. Fungicidele folosite se împart în două categorii: fungicide folosite în experienţele privind controlul patogenilor ghindei şi fungicide folosite pentru controlul făinării stejarilor. Cele folosite pentru experienţele cu ghindă sunt: TOPSIN 500 SC- Tiofanat metil 500 g/l TELDOR 500 SC - Fenhexamid 500 g/l

Page 18: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

18

LAMARDOR 400 FS- Protioconazol 250 g/l, Tebuconazol150 g/l CANTUS – Boscalid 50% Alături de acestea s-au mai utilizat 2 biopreparate: EXTRACT APOS DE NUC NEGRU- Juglonă 15% DILUŢIE DE ASPIRINĂ – Acid acetilsalicilic 0,21g/l Fungicide folosite pentru controlul făinării: ALLEGRO –Kresoxim-metil125 g/l, Epoxiconazol 125 g/l DUETT ULTRA –Tiofanat metil310 g/l, Epoxiconazol 187 g/l KUMULUS DF – Sulf 80% NATIVO 300 SC - Tebuconazol 200 g/l , Trifloxistrobin100 g/l PICTOR- Boscalid 200g/l, Dimoxystrobin 200g/l STROBY DF- Kresoxim-Metil 50% CABRIO TOP – Piraclostrobin 5%, Metiram 55% SFERA 535 SC - Trifloxistrobin 375 g/l , Ciproconazol 160 g/l TILT 250 EC - Propiconazol 250g/l

6.2.1. Aparatură folosită

Aparatura folosită în lucrările de laborator a constat în : stereomicroscop binocular, hotă sterilă dotată cu lampă UV pentru dezinfecţia materialului biologic,a sticlăriei şi pentru însămânţări, autoclav, etuvă de sterilizare, balanţă analitică, sticlărie de laborator, instrumentar de laborator.

6.3. Metoda de lucru în teren

În procesele de infecţie şi de manifestare a simptomelor bolii la plante, se disting două momente principale: atacul şi dauna (paguba).

Atacul este reprezentat valoric prin frecvenţă, intensitate şi grad de atac Frecvenţa (F) atacului este valoarea relativă a numărului (n) de plante sau organe ale plantei

atacate de un agent fitopatogen (virus, bacterie, ciupercă) raportate la numărul (N) de plante sau organe observate.

Intensitatea (I) atacului reprezintă valoarea prin care este dat gradul de acoperire sau de extindere a atacului, raportând suprafaţa atacată faţă de suprafaţa totală observată. Pentru redarea intensităţii atacului se folosesc scări ce pot avea un număr diferit de clase de notare

Gradul de atac (GA) este expresia extinderii gravităţii atacului culturii sau numărul total de plante la care efectuăm observaţiile. Pentru determinarea acestui parametru, în cazul controlului făinarii stejarului am folosit relaţia introdusă de TOWNSEND & HEUBERGER (după modelul folosit de STEVIC M. et al., 2010)

100)(

(%) xNxV

nxvGA ∑=

n- gradul de infecţie stabilit după o anumită scală; v- numărul de indivizi din categoria respectivă; N- numărul total de clase ; V- numărul total de indivizi;

Eficacitatea tratamentelor. În aprecierea măsurilor de combatere a bolilor la plante, o importanţă practică deosebită prezintă cunoaşterea eficacităţii tratamentelor. Evaluarea eficacităţii în experienţele amplasate pentru combaterea făinării, s-a făcut utilizând formula ABBOT:

Page 19: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

19

1001;

100100(%)

var FxGAGA

xGAZ

ZE

martor

ianta ==

−=

E – eficacitatea; GAv(m) – gradul de atac, în variantele tratate, respectiv martor; F – frecvenţa atacului, de la 1-100; I – intensitatea atacului, cu valori de la 1-4

6.3.2.1. Metoda de lucru la tratarea ghindei inainte de semanare

Pentru stabilirea efectului tratamentelor fungice asupra ghindei înainte de semănare s-au avut în vedere două situaţii diferite: - o situaţie în care după recoltarea ghindei aceasta este aleasă, sortată şi este supusă unei proceduri de tremoterapie înainte de semănare, şi o situaţie când ghinda culeasă este direct semănată, fără a mai fi supusă procedurilor menţionate.

Astfel, pentru semănare în Pepiniera Keria din localitatea Bălan ghinda a fost aleasă, fiind admise numai ghinzi de dimensiuni mari şi mijlocii, fără vătămări mecanice, fără urme de înţepături sau rosături de insecte sau urme ale atacului de patogeni, cu pericarpul intact. Înainte de semănare a fost ţinută într-un recipient cu apă caldă menţinută la cca 40°C timp de 2,5 ore., fiind şi flotată în acest timp.

Ghinda semănată în pepiniera Gherla a fost aleasă la întâmplare, fiind admise ghinzi de toaste dimensiunile, cu urme de vătămare mecanică, ghinzi bolnave, etc, înainte de sempnare fiind doar flotată.

De menţionat este faptul că pentru nuanţarea efectului tratamentelor s-a recurs la adăugarea în apa folosită la termoterapie sau la flotaţie a unei diluţii de spori izolaţi de pe ghinzi bolnave.

După zvântare, ghinda a fost semănată (schema clasică, cu 30 de ghinzi la metru liniar), iar înainte de îngropare a fost stropită cu aparatul Vermorel.

S-au folosit şapte variante experimentale dispuse în cinci repetiţii, folosind 350 de ghinde pe variantă.

6.3.2.2. Metoda de lucru la determinarea influenţei inducerii unor substraturi micorizante

asupra stimulării răsăririi, creşterii şi dezvoltării puieţilor de cvercinee

Cunoscând rolul deosebit de important al micorizelor în viaţa speciilor forestiere, prin acest experiment am încercat să stimulez realizarea acestei simbioze încă din primul an de viaţă al puieţilor.

Pentru determinarea influenţei metodelor de inducere şi stimulare a micorizelor s-au ales două pepiniere, una nou înfiinţată (pepiniera Keria) unde nu existau în sol aceste asociaţii simbiotic şi o pepinieră silvică în care existau culturi de cvercinee, deci se presupune că acestea erau prezente în sol într-o mai mare sau mai mică măsură (pepiniera Gherla).

Substraturile micorizante folosite au fost: humus recoltat din arborete cu o mare abundenţă de macromicete micorizate ( U.P. IV Jac, u.a. 31 , Ocolul Silvic Zalău); humus recoltat dintr-un arboret în care nu au fost identificate ciuperci macromicete (U.P. VII Bălan, u.a.81 A, Ocolul Silvic Bălan); rădăcini puternic micorizate ale unor puieţi de cvercinee din care s-a preparat o mocirlă folosită la îmbăierea ghindei înainte de semănare.

Humusul a fost adăugat în rigole înainte de semănare, utilizând 500 cm3 de humus pe metru liniar de rigolă.

S-au utilizat patru variante experimentale cu trei repetiţii, cu 350 de ghinde pe variantă petru trei specii forestiere: cer, gorun şi stejar roşu. S-a determinat procentul de puieţi răsăriţi şi viabili şi s-au efectuat două măsurători ale unor caracteristici biometrice ale puieţilor, una primăvara şi una toamna.

Page 20: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

20

6.3.2.3. Metoda de lucru în controlul bolii ,, făinarea stejarului” produsă de patogenul Microsphaera abbreviatta

Cercetările au fost efectuate în perioada 2010-2011 şi au fost amplasate suprafeţe experimentale în pepiniere cu diverse specii de cvercinee, de vârste diferite sau în plantaţii din cuprinsul fondului forestier.

Pentru stabilirea modului în care ciuperca este favorizată în dezvoltarea şi propagarea ei de factorii climatici s-au efectuat observaţii periodice asupra evolu’iei bolii ;I a condi’iilor climatice din perioada respectivă pe intervale de 7 zile înainte de tratament şi 7 zile după efectuarea tratamentului..

S-au folosit 10 fungicide, din care unele în premieră la noi în controlul acestui patogen, gradul de atac determinându-se cu ajutorul formulei TOWNSEND& HEUBERGER,iar eficacitatea tratmentelor stabilindu-se în comparaţie cu un martor netratat sau cu un produs frecvent folosit şi omologat în silvicultură pentru controlul acestei boli cu ajutorul formulei ABBOT.

S-au testat diverse concentraţii şi doze de aplicare pentru stabilirea unui raport cât mai bun între eficacitate şi costurile tratamentelor.

6.2.3.4. Metoda de lucru în determinarea pierderilor de creştere în arborete afectate de uscare

Pentru determinarea pierderilor de creştere în arborete afectate de uscare s-a utilizat metoda

descrisă în literatura de specialitate ( IANCULESCU, 1987, 2005, BADEA, 2003). Această metodă a constat în analiza inlelor anuale pe carote extrase cu burghiul Pressler

provenite de la arbori medii din diverse arborete. La alegerea şi localizarea acestor arborete s-a ţinut cont de starea de vegtaţie şi de sănătate pentru surprinderea efectului diverşilor factori biotici implicaţi în fenomenul de uscare a cvercineelor, alături de stresul climatic la care sunt supuse acestea. Inelele anuale ale arborilor înregistrează o mare cantitate de informaţii, astfel că este posibilă o retrospectivă a dinamicii creşterilor prin eliminarea influenţelor exercitate de vârstă şi climă, care constituie un răspuns colectiv al arborilor la un anume semnal (în cazul nostru fenomenul de uscare în masă). Astfel, pentru determinarea pierderilor de creştere pentru stejărete au fost alese două arborete din zona Câmpiei forestiere din nord vestul ţării, respectiv un arboret cu pronunţate fenomene de uscare în masă (Pădurea Nisipeni), comparativ cu un arboret care se prezintă în condiţii bune de vegetaţie (Pădurea Mare), ambele din cadrul Ocolului Silvic Satu Mare. Pentru zona gorunului au fost identificate două arborete după aceleaşi criterii ca şi cele menţionate anterior, respectiv Pădurea Nicula (O.S. Gherla), cu o stare de vegetaţie şi de sănătate bune şi Pădurea Bungăr, cu fenomene de declin evidente (O.S. Dej). Din fiecare arboret luat în studiu au fost prelevate câte 30 de probe de creştere de la arbori cu diametre apropiate de cel al diametrului mediu. Din cauza neomogenităţii arboretelor comparabilitatea creşterilor s-a realizat prin utilizarea indicilor de creştere. Aceştia exprimă în valori relative oscilaţia curbei inelelor anuale faţă de o curbă ideală a creşterilor şi se pot determina pe baza raportului dintre valoarea reală a creşterilor şi valoarea compensată a curbei de creştere. Pentru compensarea mersului real al creşterilor s-a utilizat o curbă de dezvoltare HUGERSHOFF, obţinută cu ajutorul funcţiei y = a xb e-cx , unde : y reprezintă creşterea radială anuală medie, x- vârsta inelului anual, a, b, c - coeficienţi ai ecuaţiei de regresie determinaţi experimental. Distribuţiile astfel obţinute au fost comparate cu ajutorul testului χ2 pentru stabilirea diferenţelor în mersul creşterilor. Dacă s-au costatat diferenţe intre cele două distribuţii s-a trecut la calcularea indicilor medii de creştere pe perioade de câte 5 ani.

Page 21: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

21

6.4. Metode statistico- matematice utilizate în prelucrarea datelor Toate experienţele, au fost astfel amplasate, încât datele obtinute să poată fi prelucrate statistic. S-a căutat ca variantele incluse în blocuri (repetiţii) să fie cât mai omogene. Prelucrarea primară a datelor s-a făcut utilizând programul Excel (Microsoft). Au fost efectuate diferite sortări, calcule de medii, abateri standard, transformări de date etc. Pentru analiza statistică s-a utilizat programele XLSTAT (AddinSoft) versiunea 7.5.2; ECOSIM, versiunea 2; VisualStat, versiunea 2010. Pentru a elimina efectul suprafeţei asupra procentelor de răsărire sau de eficacitate , valorile cantitative au fost transformate în valorile procentuale, iar acestea la rândul lor au fost transformate cu ajutorul tabelelor statistice în valori arcsin√%. Atunci când distribuţiile au fost normale pentru analiza varianţei, s-a aplicat testul parametric ANOVA. Pentru verificarea omogenităţii sistemelor de dispersie s-a folosit testul Hartley. Valorile dubioase au fost verificate după criteriul Charlier. (GIURGIU V., 1972). Examinarea semnificatiei, s-a făcut utilizând testul F ,testul t şi testul χ2( Chi patrat) (CEAPOIU N.,1968 ,GIURGIU V., 1972, ARDELEAN M., 2006). Testul Duncan (Tukey’s multiple comparison test) s-a utilizat pentru examinarea semnificatiei diferentelor, unde diferenţa limită s-a calculat cu formula: DS = q . sX

Capitolul VII REZULTATE OBŢINUTE

7.1.Rezultate obţinute la aplicarea unor fungicide sau biopreparate asupra procentului de

răsărire a puieţilor de cvercinee prin tratrea ghindei înainte de semănare Speciile de cvercinee indigene fructifică abundent la cca. 4-8 ani, cu stropeli mai mari sau mai mici în anii intermediari. Din acest motiv, silvicultorii întâmpină mari greutăţi în regenerarea pădurilor de cvercinee, pe fondul unei producţii fluctuante de puieţi produşi în pepiniere. În anii "cu stropeli", pe lângă faptul că ghinda se găseşte rar, ea este într-o mare măsură atacată de dăunătorii semiofagi sau de diverşi patogeni (fig.7.1.). Prin tratarea ghindei înainte de semănare se urmăreşte creşterea procentului de răsărire şi diminuarea influenţei unor patogeni specifici

Fig. nr. 7.1. Gradul de afectare a ghindei recoltate pentru semănături de toamnă Fig. no. 7.1. The affect grade of harvested acorn for autumn planting

0

50

100

35 33 41 407 5 6 9

36 41 25 29

19 15 23 18

%

locul recoltarii

Cer (Quercus cerris)

atac combinat

atac patogeni

atac insecte

vatamari mecanicesanatoasa

0%20%40%60%80%

100%

29 27 31 1711 9 11

13

45 42 4843

4 6 29

11 16 8 18

%

locul recoltarii

Stejar (Quercus robur)

atac combinat

atac patogeni

atac insecte

vatamari mecanice

Page 22: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

22

Din figurile anterioare se poate observa faptul că mai mult de jumătate din ghinda recoltată suferă din cauza atacurilor insectelor, a patogenilor sau prezintă vătămăti mecanice care vor facilita proliferarea diferitelor boli. Procentul de afectare cel mai mare se înregistrează la specia stejar, când în anul 2010, dat fiind faptul că a existat foarte puţină ghindă, gradul de vătămare a fost de 83 % pentru ghinda recoltată din cadrul Ocolului Silvic Şomcuta Mare.

Tabel nr. 7.1. Numărul de puieţi răsăriţi şi viabili din specia cer (Quercus cerris), proveniţi din ghindă tratată înainte de semănare

Tabel no 7.1 The number of springed-up and viable plants of turkey oak (Quercus cerriss) species, from treated before planting acorn

varianta

de tratament treatment variant

V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7

repetiţia repetition

Pepiniera Keria Keria nursery

R1 nr 264 240 266 234 287 250 273 % 75,32 68,66 75,99 66,86 82,00 71,32 77,99

R2 nr 292 231 205 221 288 259 245 % 83,32 65,99 58,66 63,14 82,29 73,99 69,99

R3 nr 292 287 226 287 267 264 280 % 83,32 81,99 64,66 82,00 76,29 75,32 79,99

R4 nr 252 282 303 239 237 212 278 % 71,99 80,66 86,65 68,29 67,71 60,66 79,32

R5 nr 285 289 254 286 256 233 252 % 81,32 82,65 72,66 81,71 73,14 66,66 72,00

media average

nr 276,69 265,96 251,03 253,40 267,00 243,57 265,50 % 79,06 75,99 71,72 72,40 76,29 69,59 75,86

V1- martor netratat; V2- Tiofanat metil 500 g/l; V3- Protioconazol 250 g/l + Tebuconazol 150 g/l V4- Fenhexamid 500 g/l; V5- Boscalid 50%; V6- Acid acetilsalicilic 0,21g/l; V7- Extract apos, Juglonă15%

Ghinda folosită în acest experiment a fost sortată, fiind admisă numai ghindă care nu prezenta nici un fel de urme de vătămare. Înainte de semănare s-a aplicat termoterapia. Tratamentul antifungic s-a făcut înainte de semănare. Această operaţiune s-a desfăşurat în data de 15 noiembrie 2010, iar inventarierea s-a făcut în data de 15 mai 2011. Din tabelul de mai sus observă faptul că cea mai bună răsărire a fost în varianta martor (79%), iar cea mai scăzută în varianta de tratament cu acid acetilsalicilic 0,2 g/l.

Tabel nr. 7.2. Procentul de răsărire a ghindei de cer tratată înainte de semănare Table no. 7.2. The springed-up percentage of turkey oak (Quercus cerris) treated before planting acorn

varianta

de tratament treatment variant

V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7

repetiţia repetition

Pepiniera Gherla Gherla Nursery

R1 nr 201 197 273 219 225 245 234 % 57,43 56,29 78,00 62,57 64,29 70,00 66,86

R2 nr 206 234 249 235 250 213 204 % 58,86 66,86 71,14 67,14 71,43 60,86 58,29

Page 23: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

23

nr V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7

R3 198 209 253 247 231 206 221

% 56,57 59,71 72,29 70,57 66,00 58,86 63,14

R4 nr 223 269 257 287 283 212 203 % 63,71 76,86 73,43 82,00 80,86 60,66 58,00

R5 nr 213 243 224 255 222 233 191 % 60,86 69,43 64,00 72,86 63,43 66,57 54,57

media average

nr 208,20 230,40 251,20 248,60 242,20 221,86 210,60 % 59,49 65,83 71,77 71,03 69,20 63,39 60,17

V1- martor netratat; V2- Tiofanat metil 500 g/l; V3- Protioconazol 250 g/l + Tebuconazol 150 g/l V4- Fenhexamid 500 g/l; V5- Boscalid 50%; V6- Acid acetilsalicilic 0,21g/l; V7- Extract apos, Juglonă15%

În pepiniera Gherla, ghinda semănată nu a mai fost aleasă, ci dimpotrivă, s-a folosit ghindă de o calitate mai slabă , iar în locul termoterapiei s-a procedat la o îmbăiere în care s-au folosit şi ghinde bolnave sfarâmate. In această situaţie, procentul de răsărire a fost mai bun în toate variantele de tratament decât în varianta martor.

Tabel nr. 7.3. Analiza varianţei şi stabilirea semnificaţiei cu ajutorul testului Duncan a procentului de răsărire a puieţilor de cer (Quercus cerris)

Table no. 7.3. The variance analyse and the determination of springed-up percentage of the turkey oak (Quercus cerris) treated before planting acorn according to Duncan test

sursa de variatie variability source SPA GL S2

F calculat

F teoretic

0,05

F teoretic

0,01 totală (SPAt)

total 698,91 34 -

2,79* 2,45 3,53 intre variantele de tratament (SPAvar) betwen treatment variants 261,63 6 43,60

intre repetitii- Eroare (SPA rep) betwen repetition-Error 437,29 28 15,62

Fcalc2,79 *> Fteor 0,05 2,4 Pepiniera Gherla Varianta de tratament

Treatment variant

Diferente experimentale între eficacitatea fungicidelor utilizate Experimental differences between efficacity fungicided used

V3 V4 V5 V2 V6 V7 V1 media

average 57,97 57,59 56,42 54,33 53,27 51,46 50,46

V3 - 0,38 1,55 3,63 4,70 6,51* 7,50* V4 - - 1,17 3,25 4,32 6,13 7,12* V5 - - - 2,09 3,15 4,96 5,96 V2 - - - - 1,07 2,87 3,87 V6 - - - - - 1,81 2,80 V7 - - - - - - 1,00 V1 - - - - - - -

V1- martor netratat; V2- Tiofanat metil 500 g/l; V3- Protioconazol 250 g/l + Tebuconazol 150 g/l V4- Fenhexamid 500 g/l; V5- Boscalid 50%; V6- Acid acetilsalicilic 0,21g/l; V7- Extract apos, Juglonă15% Ds5% =5,72-6,51; Ds1% = 7,72-8,67;

Analizând datele prezentate în tab.7.4. , se observă că între variantele de tratament a existat o diferenţă semnificativă, cel mai eficient dovedindu-se tratamentul pe bază de Protioconazol 250 g/l + Tebuconazol 150 g/l şi cel cu Fenhexamid 500 g/, în ambele variante avem un procent de

Page 24: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

24

răsărire de 71%, cele două variante având diferenţe semnificativ pozitive faţă de variantele de tratament cu acid acetilsalicilic 0,21g/l şi extract aposde nuc negru, Juglonă15%

7.2. Rezultate obţinute prin inducerea unor substraturi micorizante asupra stimulării

răsăririi, creşterii şi dezvoltării puieţilor de cvercinee Inducerea substraturilor micorizante s-a făcut în două pepiniere silvice: pepiniera Gherla şi pepiniera Keria. În pepiniera Keria din localitatea Bălan, fiind o pepinieră nou înfiinţată, la semănarea ghindei am adăugat şi humus micorizat, humus nemicorizat sau am îmbăiat ghindele înainte de semănare intr-o mocirlă în din rădăcini puternic micorizate ale unor puieţi forestieri recoltaţi din pădurile din zonă. S-au amplasat trei repetiţii a fiecărei variante de tratament.

Tabel nr. 7.4. Procentul de răsărire în funcţie de diverse variante de stimulare a micorizelor

Table no. 7.4. The springed-up percentage of viable seedling in Keria Nursery according to different variants of micorrhyzal stimulation

repetitia varianta experimentală V1 V2 V3 V4

Cer (Quercus cerris)

R1 nr 200 296 193 221 % 57,25 84,55 55,25 63,14

R2 nr 210 275 240 211 % 59,91 78,55 68,57 60,29

R3 nr 179 284 193 243 % 51,26 81,22 55,25 69,43

repetitia varianta

V1 V2 V3 V4

Media nr 196,50 285,04 208,92 225,00 % 56,14 81,44 59,69 64,29

Gorun (Quercus petraea)

R1 nr 213 229 212 225 % 60,86 65,43 60,57 64,29

R2 nr 188 265 227 208 % 53,71 75,71 64,86 59,43

R3 nr 196 287 220 211 % 56,00 82,00 62,86 60,29

Media nr 199,00 260,33 219,67 214,67 % 56,86 74,38 62,76 61,33

Stejar roşu (Quercus rubra)

R1 nr 257 277 271 267 % 73,43 79,14 77,43 76,29

R2 nr 215 307 240 288 % 61,43 87,71 68,57 82,29

R3 nr 219 303 221 277 % 62,57 86,57 63,14 79,14

Media nr 230,33 295,67 244,00 277,33 % 65,81 84,48 69,71 79,24

V1 –sol agricol-martor; V2- humus puternic micorizat; agricol soil-control variant rich micorrhized humus variant V3- humus slab micorizat; V4- mocirlă din rădăcini micorizate şi zdrobite poor micorrhized humus variant puddling from micorrhized roots variant

Page 25: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

25

Din datele prezentate în tabelul de mai sus se poate constata că procentul de răsărire a fost mai bun pentru toate cele 3 specii în varianta cu adaos de humus puternic micorizat (84% la stejar roşu, 81% la cer şi 74% la gorun ), urmat de varianta în care am îmbăiat ghinda înainte de semănare într-o mocirlă cu rădăcini micorizate şi zdrobite (79% la stejar roşu şi 64 la cer faţă de 70% la stejar roşu respectiv 60% la cer, valori obţinute în varianta cu adaos de humus slab micorizat), iar la gorun V3 şi V4 au valori apropiate, iar V1 doar puţin mai mici (59%), cel mai mic procent de răsărire fiind în R2V1 cu doar 53%.

Tabel nr. 7.5. Analiza varianţei privind influenţa pepinierei, speciei şi a variantei de micorizare

Table no. 7.5. Aanalyse of variance according to nursery influence, species influence and of micorrhizes variant

sursa de variatie Variance source

SPA GL s2 F calculat

F teoretic

0,05

F teoretic

0,01 între pepiniere A between nursery 77,05 1 77,058 5,4 4,04 7,2 între specii B between species 436,66 2 218,331 15,3 3,19 5,08 între variantele de micorizare C between mychorizal variant 774,86 3 258,287 18,1 2,8 4,22 interacţiune A*B interaction A x B 43,095 2 21,5477 1,51 3,19 5,08 interacţiune A*C interaction A x C 231,17 3 77,058 5,4 2,8 4,22 interacţiune B*C interaction B xC 38,52 6 6,4215 0,45 2,3 3,2 interacţiune A*B*C interaction A x B X C 16,267 6 2,7113 0,19 2,3 3,2 Reziduală residual 684,96 48 14,27 Totală total 2364,11 71

Din tabelul 7.19. se poate constata faptul că există diferenţe asigurate statistic doar pentru fiecare factor separat ( pepinieră, specie, variantă de micorizare), dar între factori există diferenţe asigurate statistic doar în ceea ce priveşte interacţiunea pepinieră X variantă de micorizare, (F calculat**> F teor. 0,01), interacţiunea între cei trei factori fiind inexistentă (Fcalculat< 1). Intre speciile de cvercinee utilizate în experiment (cer, gorun, stejar roşu) în pepiniera Gherla, unde existau culturi de cvercinee de multă vreme, nu s-au înregistrat diferenţe asigurate statistic la în privinţa răsăririi, ca răspuns pe care îl dau ghinzile la inducerea suplimentară a diverselor substraturi micorizante, nici între specii, nici între variantele de micorizare şi nici între interacţiunea acestor doi factori. În schimb în Pepiniera Keria se observă o diferenţă distinct semnificativă atât în ceea ce priveşte specia cât şi varianta de stimulare a micorizelor. Cele mai mari diferenţe între diversele variante de tratament şi martor s-au înregistrat la cer (Quercus cerris).

Page 26: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

26

Tabel nr. 7.6. Stabilirea semnificaţiei diferenţelor cu ajutorul testului Duncan pentru procentul de răsărire în diverse variante de micorizare în pepiniera Keria, specia cer

Table no. 7.6. Establishment of differences for turkey oak (Quercus cerris) in different micorrhyses variants according to Duncan test in Keria nursery

Varianta de tratament treatment variant

Diferenţe experimentale între procentele de răsărire

Experimental differences between germination percentage

media v4 v3 v1 v2 -humus puternic micorizat; rich micorrhized humus variant 64,62 11,54** 13,93** 16,05**

v4- mocirlă din rădăcini micorizate şi zdrobite; puddling from micorrhized roots variant 53,08 - 2,39 4,51

v3- humus slab micorizat poor micorrhized humus variant 50,69 - - 2,12

v1–sol agricol -martor agricol soil-control variant 48,57 - - -

Ds5% = 6,01-6,41; Ds1%= 8,22-8,98

Din datele prezentate se observă faptul că între varianta cu humus puternic micorizat şi toate celelalte variante există diferenţe distinct semnificative în privinţa procentului de răsărire.

7.2.2. Influenţa variantei de micorizare asupra caracteristicilor biometrice ale puieţilor

Starea de sănătate a puieţilor poate fi tradusă şi prin vigoarea lor de creştere, iar acest lucru influenţează direct asupra calităţii regenerării arboretelor şi asupra costurilor de producţie a materialului de împădurire. La specia cer, unde s-au obţinut cele mai mari diferenţe între variantele de tratament am determinat influenţa modului de inducere a micorizelor la semănare asupra celor mai importante caracteristici biometrice. Măsurătorile au fost efectuate la sfârşitul lunii iunie şi la sfârşitul lunii septembrie.

Tabel nr. 7.7. Caracteristicile biometrice ale puieţilor de cer - măsurători de toamnă Table no. 7. 7. The biometrical characteristics of turkey oak (Quercus cerris) - autumn measurments

varianta variant

repetitia repetition

diametrul la colet

collar diameter -mm-

nr radicele fine

nr rootlets nr frunze nr leaves

lungime pivot

stout lenght -cm-

inaltime height -cm-

masa a 10 puieti mass of

10 seddlings -gr-

v1 R1 4,21 21,56 6,66 28,56 9,09 36,78 R2 4,58 21,44 6,43 25,11 9,74 39,67 R3 3,78 22,75 7,66 34,66 10,46 41,26

v2 R1 5,44 26,56 7,23 33,84 11,13 48,79 R2 4,60 26,78 7,46 29,17 11,8 45,38 R3 5,28 27,18 6,88 35,12 11,05 44,18

v3 R1 4,65 21,44 7,31 24,67 10,25 40,22

Page 27: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

27

v3

repetitia repetition

diametrul la colet

collar diameter -mm-

nr radicele fine

nr rootlets nr frunze nr leaves

lungime pivot

stout lenght -cm-

inaltime height -cm-

masa a 10 puieti mass of

10 seddlings -gr-

R2 4,26 22,13 7,53 35,25 10,25 41,66

R3 4,67 24,21 7,5 29,27 10,87 41,21

v4 R1 4,98 22,33 7,1 25,11 9,95 39,65 R2 5,26 27,89 7,22 27,89 10,24 47,89 R3 5,19 22,13 7,23 30,28 10,11 38,17

Media pentru varianta martor Average for control variant 4,19 21,92 6,92 29,44 9,76 39,24

Media pentru varianta cu humus bogat micorizat

Average for rich micorrhized humus variant

5,11 26,84 7,19 32,71 11,33 46,12

Media pentru varianta cu humus slab micorizat

Average for poor micorrhized humus variant

4,53 22,59 7,45 29,73 10,46 41,03

Media pentru varianta cu mocirla din radacini micorizate

Average for puddling from micorrhized roots variant

5,14 24,12 7,18 27,76 10,10 41,90

Măsurătorile efectuate după un sezon de vegetaţie arată faptul că varianta martor a fost depăşită de toate celelalte variante de tratament, în privinţa tuturor caracteristicilor biometrice analizate.

Tabel nr. 7.8. Analiza varianţei pentru determinarea influenţei variantei de micorizare asupra caracteristicilor biometrice ale puieţilor de cer (Quercus cerris)

Table no. 7.8. The variance analyse for variant influenece determination of micorrhyses on biometrical characteristics of pedunculated turkey oak (Quercus cerris), seedlings Keria Nursery, 15 september 2011

caracteristica

analizata sursa de variatie variation source SPA GL S2

F calculat

F teoretic

0,05

F teoretic

0,01

diametrul la colet

collar diameter -mm-

totală (SPAt) total 2,80 11 0,25

5,94*

4,07 7,59

intre variantele de tratament (SPAvar)

betwen treatment variants 1,93 3 0,64

intre repetitii- Eroare (SPA rep)

betwen repetitions-Errors 0,86 8 0,10

numărul de radicele fine

>5 mm nr rootlets

totală (SPAt) total 69,76 11 6,34

4,28* intre variantele de

tratament (SPAvar) betwen treatment variants

42,98 3 14,33

intre repetitii- Eroare (SPA rep) 26,78 8 3,35

Page 28: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

28

between repetitions-Errors

lungimea pivotului

stout lenght -cm-

totală (SPAt) total 150,34 11 13,67

1,05

intre variantele de tratament (SPAvar)

betwen treatment variants 42,44 3 14,15

intre repetitii- Eroare (SPA rep)

betwen repetitions-Errors 107,90 8 13,49

masa a 10 puieti

mass of 10 seddlings

-gr-

totală (SPAt) total 154,24 11 14,02

2,63

intre variantele de tratament (SPAvar)

betwen treatment variants 76,54 3 25,51

intre repetitii- Eroare (SPA rep)

betwen repetitions-Errors 77,70 8 9,71

Din tabelul anterior se constată că există diferenţe asigurate statistic în privinţa diametrului la colet (F calc 5,95 > F 0,05 4,07) şi a numărului de radicele fine (F calc 5,95 > F 0,05 4,07). S-a constatat şi faptul că numărul de frunze a rămas practic neschimbat faţă de măsurătorile din primăvară, iar la creşterea în înălţime nu se constată o a doua creştere, deci nici diferenţe faţă de măsurătorile de primăvară, iar acest lucru îl putem pune pe seama secetei prelungite din anul 2011. Deasemenea se constată o diminuare a diferenţelor între masa a 10 puieţi faţă de măsurătorile de primăvară. Tabel nr. 7.9. Stabilirea semnificaţiei diferenţelor pentru diametrul la colet a puieţior de cer

(Quercus cerris) in diferite variante de micorizare cu ajutorul testului Duncan

Table no. 7.9. The establishment of differences importance for turkey oak (Quercus cerris) seedlings collar diameter in different micorrhyses variants according to Duncan test

Varianta de tratament treatment variant

Diferente experimentale între variantele micorizate

Experimental differences between micorrhysated vriants

media

V2 V3 V1

v2 -humus puternic micorizat; rich micorrhized humus 5,14 0,03 0,61 0,95**

v4- mocirlă din rădăcini micorizate şi zdrobite; puddling from micorrhized roots 5,11 - 0,58 0,92**

v3- humus slab micorizat poor micorrhized humus 4,53 - - 0,34

v1–sol agricol -martor agricol soil-control 4,19 - - -

Ds5% =0,62-0,66; Ds1% = 0,85-0,93;

Diametrul coletului, caracteristică foarte importantă în criteriile de stabilire a aptitudinii puieţilor de a fi plantaţi a avut valori medii cuprinse între 4,18 mm şi 5,14 mm, diferenţe semnificative înregistrându-se între varianta martor şi variantele de tratament cu humus micorizat şi cu mocirlă de rădăcini micorizate, înregistrând valori cu 12% respectiv 13% mai mari.

Page 29: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

29

7.3. Determinarea eficacităţii diverselor tratamene fungice împotriva bolii produse de patogenul Microsphaera abbreviata, făinarea stejarilor

Apariţia bolii este favorizată de factori climatici, infecţiile producându-se când temperatura medie zilnică se stabilizează la valori de peste 15oC, iar umiditatea atmosferică la nivelul frunzelor este de cca 80%; în timpul sezonului cald infestările se produc după perioade ploioase de scurtă durată. Miceliul apare pe partea superioară a frunzelor în formă de pete albe, care se lăţesc progresiv; Pierderile anuale de puieţi în pepiniere, datorate acestor boli se situează în medie între 10 şi 15%, dar în anumite condiţii climatice pot ajung chiar la 20%. Pe lângă pierderile fizice de puieţi, apar pierderi de creştere pronunţate, care conduc la debilitatrea puieţilor, o vulnerabilitate crescută în faţa îngheţurilor timpurii sau târzii, sau faptul că mai trebuie ţinuţi un sezon în pepiniera pentru a realiza dimensiunile care să-i facă apţi de plantare. Experienţele care au urmărit combaterea patogenului Microsphaera abbreviata (f.c.Oidium alphitoides) -făinarea cvercineelor, s-au amplasat în cadrul mai multor pepiniere şi plantaţii din arealul studiat. De regulă, primul tratament a fost efectuat atunci când au fost semnalate primele pete de făinare pe dosul frunzelor. De fapt, inventarierea efectuată înaintea aplicării primului tratament arată faptul că procentul puieţilor mijlociu şi puternic atacaţi poate ajunge până la 15% încă din luna mai, dar mai trebuie ţinută seama şi de virulenţa atacului, într-o singură zi sau cel mult două, petele de făinare pot acoperi întreaga frunză. După aplicarea tratamentelor, cu excepţia variantelor martor (puieţi netrataţi) în celelalte variante situaţia s-a îmbunătăţit sau în cel mai rău caz s-a menţinut aceeaşi. Tabel nr. 7.1.0. Situaţia existentă pe grade de atac înainte de aplicarea tratamentelor în anul

2011, Pepiniera Pădurea Mare, Ocolul Silvic Satu Mare specia stejar (Quercus robur), puieţi de doi ani

Table no. 7.1.0. The actual situation on grade atack before the treatment usage in the year 2011, Padurea Mare Nursery, Satu Mare Forest District, oak(Quercus robur) species, two year old seedlings

R V Nr.total puieti

din care:

NA SA MA PA GA

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

1

1 246 115 11,25 69 52,14 55 33,63 7 2,98 27,23 2 234 84 35,90 89 38,03 37 15,81 24 10,26 33,48 3 268 83 30,97 104 38,81 56 20,90 24 8,96 36,00 4 251 58 23,11 145 57,77 48 19,12 0 0,00 32,02 5 222 115 51,80 84 37,84 22 9,91 0 0,00 19,33 6 271 94 34,69 141 52,03 35 12,92 0 0,00 26,15 7 219 83 37,90 112 51,14 24 10,96 0 0,00 24,33

2

1 275 179 65,09 72 26,18 25 9,09 0 0,00 14,67 2 244 128 52,46 94 38,52 22 9,02 0 0,00 18,93 3 267 164 61,42 84 31,46 19 7,12 9 3,37 15,28 4 230 87 37,83 117 50,87 22 9,57 3 1,30 24,86 5 244 34 13,93 110 45,08 76 31,15 24 9,84 45,37 6 228 23 10,09 15 6,58 149 65,35 41 17,98 63,63 7 247 58 23,48 132 53,44 34 13,77 23 9,31 36,32

3 1 274 55 20,07 195 71,17 24 8,76 0 0,00 29,52 2 219 91 41,55 128 58,45 0 0,00 0 0,00 19,55

Page 30: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

30

V Nr.total puieti

din care:

NA SA MA PA GA

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. % 3 219 68 31,05 134 61,19 17 7,76 0 0,00 25,48 4 237 52 21,94 113 47,68 57 24,05 15 6,33 38,26 5 247 55 22,27 82 33,20 89 36,03 21 8,50 43,60 6 225 53 23,56 124 55,11 35 15,56 13 5,78 34,26 7 266 49 18,42 154 57,89 47 17,67 16 6,02 37,25

Med

ia

1 265 116 32,14 112 49,83 35 17,16 2 0,99 23,81 2 232 101 43,30 104 45,00 20 8,28 8 3,42 23,99 3 251 105 41,15 107 43,82 31 11,92 11 4,11 25,59 4 239 66 27,62 125 52,11 42 17,58 6 2,54 31,71 5 238 68 29,33 92 38,71 62 25,70 15 6,11 36,10 6 241 57 22,78 93 37,91 73 31,27 18 7,92 41,35 7 244 63 26,60 133 54,16 35 14,13 13 5,11 32,63

V1- tratament efectuat cu sulf 80%; 0,3% V2- tratament efectuat cu kresoxim-metil 125 g/l + epoxiconazol 125 g/l; 0,9 1 l/ha V3- tratament efectuat cu tebuconazol 200 g/l + trifloxistrobin100 g/l; 0,8 l/ha V4- tratament efectuat cu trifloxistrobin 375 g/l + ciproconazol160 g/l; 0,4l/ha V5- tratament efectuat cu sulf 80%; 0,22% V6- tratament efectuat cu kresoxim-metil 125 g/l + epoxiconazol 125 g/l; 0,75 l/ha V7- tratament efectuat cu propiconazol 250g/l; 0,3 l/ha

Din tabelul anterior se poate observa neuniformitatea răspândirii bolii în cadrul populaţiei, gradul de atac variind între 14 şi 60%, modul de răspândire al atacului fiind în pâlcuri, cu mai mare extindere în locurile umbrite şi în zona de mijloc a rândurilor.

Tabel nr. 7.1.1. Situaţia existentă pe grade de atac după aplicarea tratamentelor în anul 2011, Pepiniera Pădurea Mare, Ocolul Silvic Satu Mare,

specia stejar (Quercus robur), puieţi de doi ani Table no. 7.1.1. The actual situation on grade atack after the treatment usage in the year 2011, Padurea Mare

Nursery, Satu Mare Forest District, oak(Quercus robur) species, two year old seedlings

R V Nr.total puieti

din care:

NA SA MA PA GA

Z

E

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

1

1 246 188 76,42 34 13,82 22 8,94 2 0,81 11,38 82,18 17,82 2 234 191 81,62 23 9,83 19 8,12 1 0,43 9,12 65,82 34,18 3 268 212 79,10 38 14,18 17 6,34 1 0,37 9,33 67,35 32,65 4 251 217 86,45 25 9,96 7 2,79 2 0,80 5,98 43,15 56,85 5 222 175 78,83 33 14,86 13 5,86 1 0,45 9,31 67,21 32,79 6 271 235 86,72 26 9,59 8 2,95 2 0,74 5,90 42,63 57,37 7 219 153 69,86 44 20,09 19 8,68 3 1,37 13,85

2 1 275 227 82,55 26 9,45 18 6,55 4 1,45 8,97 69,96 30,04 2 244 196 80,33 31 12,70 16 6,56 1 0,41 9,02 70,33 29,67

Page 31: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

31

V Nr.total puieti

din care:

NA SA MA PA GA

Z E

Nr. % Nr. % Nr. % Nr. %

3 267 228 85,39 21 7,87 16 5,99 2 0,75 7,37 57,45 42,55 4 230 186 80,87 39 16,96 5 2,17 0 0,00 7,10 55,39 44,61 5 244 193 79,10 29 11,89 20 8,20 2 0,82 10,25 79,92 20,08 6 228 175 76,75 40 17,54 12 5,26 1 0,44 9,80 84,76 15,24 7 247 182 73,68 36 14,57 28 11,34 1 0,40 12,82

3

1 274 211 77,01 36 13,14 22 8,03 5 1,82 11,56 82,34 17,66 2 219 170 77,63 29 13,24 18 8,22 2 0,91 10,81 77,00 23,00 3 219 167 76,26 36 16,44 16 7,31 0 0,00 10,35 73,74 26,26 4 237 198 83,54 26 10,97 13 5,49 0 0,00 7,31 52,11 47,89 5 247 199 80,57 24 9,72 22 8,91 2 0,81 9,99 71,15 28,85 6 225 176 78,22 36 16,00 13 5,78 1 0,44 9,63 68,61 31,39 7 266 186 69,92 51 19,17 26 9,77 3 1,13 14,04

Med

ia

1 265 209 78,66 32 12,14 21 7,84 4 1,36 10,61 78,16 21,84 2 232 186 79,86 28 11,93 18 7,63 1 0,58 9,65 71,05 28,95 3 251 202 80,25 32 12,83 16 6,55 1 0,37 9,01 66,18 33,82 4 239 200 83,62 30 12,63 8 3,48 1 0,27 6,80 50,22 49,78 5 238 189 79,50 29 12,16 18 7,65 2 0,69 9,85 72,76 27,24 6 241 195 80,56 34 14,38 11 4,66 1 0,54 8,44 65,33 34,67 7 244 174 71,16 44 17,95 24 9,93 2 0,97 13,57

V1- tratament efectuat cu sulf 80%; 0,3% V2- tratament efectuat cu kresoxim-metil 125 g/l + epoxiconazol 125 g/l; 0,9 1 l/ha V3- tratament efectuat cu tebuconazol 200 g/l + trifloxistrobin100 g/l; 0,8 l/ha V4- tratament efectuat cu trifloxistrobin 375 g/l + ciproconazol160 g/l; 0,4 l/ha V5- tratament efectuat cu sulf 80%; 0,22% V6- tratament efectuat cu kresoxim-metil 125 g/l + epoxiconazol 125 g/l; 0,75 l/ha V7- tratament efectuat cu propiconazol 250g/l; 0,3 l/ha

Gradul de atac în variantele de tratatament a avut valori cuprinse între 5,9 şi 14,04% , iar eficacitatea unor produse, comparativ cu substanţa standard folosită, iar eficacitatea a fost pentru cazul de faţă cu 20 până la 50% bună, cel mai bun control al bolii înregistrându-se pentru varianta de tratament cu trifloxistrobin 375 g/l şi ciproconazol160 g/l; cu 0,4 l/ha- concentraţie şi o doză de 400 l soluţie la hectar.

Page 32: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

32

Tabel nr. 7.1.2. Analiza varianţei şi examinarea semnificaţiei diferenţelor cu ajutorul Testului Duncan, după aplicarea calendarului de tratamente

Table no.. 7.1.2. Variance analysis and examination of the significance and differences with Duncan Test , after the calendaristic application of treatments

sursa de variatie SPA GL S2 F calculat

F teoretic

0,05

F teoretic

0,01 totală (SPAt)

912,66 17 -

3,27* 3,11 5,06 intre variantele de tratament (SPAvar) 526,05 5 105,21

intre repetitii- Eroare (SPA rep) 386,61 12 32,22

Pepiniera Pădurea Mare, 2011 Pădurea Mare Nursery, 2011year

Varianta de tratament Treatment variant

Diferente experimentale între eficacitatea fungicidelor utilizate

Experimental differences between efficacity fungicided used media V6 V3 V2 V5 V1

V4- (trifloxistrobin 375 g/l + ciproconazol160 g/l; 0,4l/ha) 44,87 7,42 9,83 12,40* 13,80* 16,97**

V6-( kresoxim-metil 125 g/l + epoxiconazol 125 g/l; 0,75 l/ha) 37,45 - 2,40 4,98 6,37 9,54

V3-( tebuconazol 200 g/l + trifloxistrobin100 g/l; 0,8 l/ha) 35,04 - - 2,57 3,97 7,14

V2-( kresoxim-metil 125 g/l + epoxiconazol 125 g/l; 0,9 1 l/ha) 32,47 - - - 1,40 4,57

V5 –(sulf 80%; 0,22%) 31,07 - - - - 3,17

V1-( sulf 80%; 0,3%) 27,90 - - - - - Ds5% =10,09-11,11; Ds1% = 14,68-16,58;

După efectuarea calendarului complet de tratamente s-au constatat diferenţe semnificatice între tratamentul cu trifloxistrobin 375 g/l + ciproconazol160 g/l; 0,4l/ha şi tratamentul cu kresoxim-metil 125 g/l + epoxiconazol 125 g/l; 0,9 1 l/ha ( doza mai mare decât cea indicată de producător), iar faţă de tratamentul pe bază se sulf 80% s-au înregistrat diferenţe distinct semnificative.

Page 33: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

33

Din fig. 7.2. se observă şi modul de acţiune a substanţelor folosite, cele din grupa strobilurinelor realizând o diminuare progresivă şi constantă a gradului de atac după momentul maxim al infecţiei, comparativ cu produsul standard folosit (propiconazol 250 g/l ) sau cu variantele pe bază de sulf.

7.4. Determinarea dinamicii şi a intensităţii fenomenului de uscare a stejarului

Obsevaţiile de lungă durată efectuate în întreaga lume au condus la concluzia că în manifestarea fenomenului de uscare (declin) a arboretelor de cvercinee se pot identifica trei faze (MARCU GH., 1985) : o primă fază de slăbire a arboretului, datorată fie condiţiilor climatice nefavorabile (secete prelungite, stagnarea apei , îngheţuri târzii) fie defolierilor repetate urmate de atacul patogenului Microsphaera abbreviata; o fază a uscării propriu-zise în diverse intensităţi de manifestare, când este favorizată instalarea patogenilor şi o fază morţii arborilor, care poate fi lentă sau rapidă. Uscarea lentă şi parţială de la vârf spre bază, prin coronare atrage după sine reducerea treptată în ritmul uscării, a posibilităţii ca acel arboret să fructifice, dar în acelaşi timp din cauza descoperirii solului şi a înţelenirii acestuia, nici ghinda puţină ajunsă pe sol nu întâlneşte condiţii favorabile germinării. Din cauza cantităţilor mici de frunze în timp şi solul suferă modificări profunde. Uscarea rapidă (în decursul unui singur sezon de vegetaţie) apare în condiţii de înmlăştinare a solului, însoţită de defolieri şi atacuri puternice a speciilor de Ophiostoma. Fenomene de uscare lentă au fost identificate în arborete de gorun din zona şleaurilor de deal şi anume în U.P. IV Făget, O.S. Cluj, U.P. I Ţaga, O.S. Gherla, iar arborete cu uscare bruscă au

0,0010,0020,0030,0040,0050,0060,00

23-mai.23-iun.

23-iul.23-aug.

grad

ul d

e at

ac %

figura nr. 7.2. Evoluţia bolii în funcţie de variantele de tratament în anul 2011fig 7.2. Disease evolution according to treatment variant in 2011

sulf 80%; 0,3%kresoxim-metil 125 g/l + epoxiconazol 125 g/l; 0,9 1 l/hatebuconazol 200 g/l + trifloxistrobin100 g/l; 0,8 l/hau trifloxistrobin 375 g/l + ciproconazol160 g/l; 0,4l/hasulf 80%; 0,22% kresoxim-metil 125 g/l + epoxiconazol 125 g/l; 0,75 l/hapropiconazol 250g/l; 0,3 l/ha STANDARD

Page 34: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

34

fost identificate şi monitorizate în zona câmpiei forestiere în păduri de stejar din OS Livada (UP I Livada) şi OS Satu Mare (trupurile Nisipeni, Noroieni, Poarta Tur, Madaras). Frecvenţa fenomenului de uscare şi intensitatea acestuia se stabileşte după procentul arborilor din clasele I-III Kraft din pieţele de probă uscaţi sau având coroana uscată mai mult de 25%. Astfel, rata anuală de uscare în trupul de pădure Nisipeni (O.S. Satu Mare) pe durata cercetărilor a fost de 12%, iar în suprafaţa experimentală instalată în u.a. 34 A, U.P. IV Făget (O.S. Cluj) a fost de 3%.

7.4.1. Stabilirea unor corelaţii între elemente ale regimului climatic şi starea de sănătate a arboretelor

Tabel nr. 7.1.3. Tabloul corelaţiilor intre caracteristicile climatice şi regimul creşterilor în Pădurea Mare, Ocolul Silvic Satu Mare

Table no. 7.1.3. The correlation table betwen climatic regim and mean annual increment in Pădurea Mare

indici ecometrici climatici T

med PP med ¯t>10°C

perioada cu

¯t>10°C

¯t

V-VIII

Σt°≥

10°C

Σ¯t ≤0°C

Coeficientul de corelatie al indicelui de crestestere radială/factor climatic

-0,293 0,408 -0,880 0,489 -0,480 -0,181 0,010

t calculat 1,046 0,786 4,532oo 1,376 1,341 0,451 0,025

indici ecometrici climatici Σ Pp

t>10°C Σ Pp

XI-III Σ Pp

VII-VIII ΣΔP+ ΣΔP- I c h anual I

Gams

Coeficientul de corelatie al indicelui de crestestere radială/factor climatic

0,711 0,254 0,220 0,264 -0,654 0,522 0,402

t calculat 2,477* 0,643 0,553 0,671 2,117* 1,587 1,075

indici ecometrici climatici I p

Lang t>10°C

I p Lang vern

I p

estival ETP I. DE

Martonne t 0,05= 1,94

t 0,01= 3,14

t 0,001= 5,21

Coeficientul de corelatie al indicelui de crestestere radială/factor climatic

0,672 0,709 0,505 -0,277 0,431

t calculat 2,222* 2,464* 1,433 0,706 1,170

Din datele prezentate se poate constata faptul că în Pădurea Mare, între procesele de bioacumulare a masei lemnoase şi factorii climatici, există o legătură distinct semnificativă negativă cu temperatura medie a perioadei biologic active, lucru explicabil din punct de vedere fiziologic (la temperaturi ridicate ritmul creşterilor se diminuează sau încetează), iar corelaţii semnificativ pozitive se înregistrează între ritmul creşterilor şi suma precipitaţiilor din perioada bioactivă, deficititele necompensate de precipitaţii, Indicele de ploaie Lang al perioadei bioactive şi cel vernal, fapt care ne arată că regimul creşterilor într-un arboret de stejar din zona Câmpiei de Vest, cu

Page 35: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

35

condiţii bune de sănătate şi vegetaţie este influenţat deanumite particularităţi ale regimului termic (temperaturile din sezonul de vegetaţie) şi de distribuţia precipitaţiilor, nu de cantitatea lor.

Tabel nr. 7.1.4. Tabloul corelaţiilor intre caracteristicile climatice şi regimul creşterilor în Pădurea Nisipeni, Ocolul Silvic Satu Mare

Table no. 7.1.4. The correlation table betwen climatic regim and mean annual increment in Nisipeni Forest

indici ecometrici climatici

T med PP med ¯t>10°C

perioada cu

¯t>10°C

¯t V-VIII

Σt° ≥10°C

Σ¯t ≤0°C

Coeficientul de corelatie al indicelui de

crestestere radială -0,541 -0,288 0,244 -0,320 0,282 -0,369 0,133

t calculat 1,573 0,737 0,616 0,827 0,720 0,973 0,329

indici ecometrici climatici

Σ Pp t>10°C

Σ Pp XI-III

Σ Pp VII-VIII ΣΔP+ ΣΔP- I c h

anual I Gams

Coeficientul de corelatie al indicelui de

crestestere radială -0,295 -0,271 0,263 -0,872 -0,613 -0,133 -0,403

t calculat 0,756 0,690 0,668 4,364oo 2,041o 0,329 1,079

indici ecometrici climatici

I p Lang

t>10°C

I p Lang vern

I p estival ETP DE

martonne

t 0,05= 1,94 t 0,01= 3,14

t 0,001= 5,21

Coeficientul de corelatie al indicelui de

crestestere radială -0,205 -0,566 0,004 -0,385 -0,015

t calculat 0,513 1,682 0,012 1,022 0,037

În Pădurea Nisipeni, stejăret cu fenomene de uscare în masă şi o stare de vegetaţie şi de sănătate precare, se constată faptul că o influenţă negativă asupra creşterilor anuale o au excesele de precipitaţii (apa stagnantă din perioada de primăvară)- corelaţia fiind distinct semnificativă, dar şi deficitele de precipitaţii ( în special cele din perioada august- septembrie). Se poate afirma că aceştia sunt şi factorii primari ai fenomenului de uscare în aceste arborete, alături de atacurile repetate ale defoliatorilor.

7.4.2. Determinarea pierderilor de creştere in arboretele afectate de uscare Vârsta şi starea de sănătate sunt caracterisitici intrinseci ale fiecărui individ, dar în funcţie de condiţiile de mediu întreaga populaţie va fi afectată. În cazul vătămării arboretelor de cvercinee, simptomele se manifestă şi prin reducerea creşterilor în înălţime şi în suprafaţa de bază, a răririi coroanelor, de decolorare a frunzelor şi o grupare anormală a acestora pe vârful lujerilor, urmată la scurt timp de apariţia lăstarilor lacomi .

Page 36: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

36

Pentru determinarea pierderilor de creştere la arborete afectate de uscare s-a utilizat metoda descrisă în literatura de specialitate (BADEA O., 2003, IANCULESCU M., 1987, 2005).

fig. nr. 7.3. Curba medie a inelelor anuale şi curba compensată pentru Pădurea Mare, Ocolul

Silvic Satu Mare, neafectat de uscare fi.g no. 7.3. Medium curve of annual rings and compensated curve for Pădurea Mare forest, FD Satu Mare,

unafected by decline

fig. nr. 7.4. Curba medie a inelelor anuale şi curba compensată pentru Pădurea Nisipeni, Ocolul Silvic Satu Mare, afectat de uscare

fig. no. 7.4. Medium curve of annual rings and compensated curve for Nisipeni forest, FD Satu Mare, afected by decline

Cele două distribuţii au fost comparate cu ajutorul testului χ2 , obţinându-se χ2teoretic =

67,02*** > χ20,001 (χ2

0,05 = 42,60; χ2 0,01=49,60; χ2

0,001 =58,30, pentru 29 grade de libertate). Intre cele 2 arborete există diferenţe foarte semnificatice în mersul creşterilor, deci trebuie determinate pierderile de creştere. Din reprezentarea grafică a creşterilor radiale pentru cele două arborete se poate stabilii momentul intrării în declin a arboretului din Pădurea Nisipeni (perioada cuprinsă între 1995 şi 2000) .

1,20

1,70

2,20

2,70

3,20

1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015indi

cele

de

cres

tere

radi

ala

-mm

-

anul

1,2

1,7

2,2

2,7

3,2

3,7

4,2

4,7

1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2015indi

cele

de

cres

tere

radi

ala

-mm

-

anul

Page 37: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

37

Tabel nr. 7.1.5. Indici medii de crestere in diametru pe perioade de 5 ani şi determinarea pierderilor de creştere după valoarea relativă a creşterii in diametru a arboretelor afectate

Table no. 7.1.5. The medium indicators of diameter increment on 5 year terms and relative value of the diametrical increment due to the medium indicators of afected stands

perioada

Pădurea Mare (martor) Pădurea Nisipeni (afectat de uscare)

ICM(~ Ir) % ICM(~ Ir) % 1-Ir=ΔPid Iv (mc3/an/ha)

ΔPiv (mc3/an/ha) %

1980-1985 95,98 100 82,57 86,03 13,97 6,50 0,91 14,00

1986-1990 101,16 100 101,07 99,91 0,09 7,30 0,01 -

1991-1995 97,49 100 117,49 120,51 0,00 8,70 0,00 -

1996-2000 117,70 100 109,43 92,97 7,03 9,10 0,64 7,03

2001-2005 97,30 100 102,60 105,45 0,00 9,60 0,00 -

2005-2010 92,42 100 73,41 79,43 20,57 10,10 2,08 20,59

ICM - Indicii medii de creştere în diametru Ir - valoarea relativă a creşterii în diametru ΔPid- pierderea de creştere relativă în diametru Iv- creşteri curente în volum ΔPiv – pierderea de creştere relativă în volum

Pierderea in volum s-a calculat ca % din cresterea curenta in volum a arboretelor neafectate. Valorile obţinute exprimă numai pierderile de creştere curentă, dar în economia pădurii la acestea se mai adaugă volumul arborilor morţi, ai celor în curs de uscare, ai celor extraşi, astfel că pierderile totale de masă lemnoasă sunt mult mai mari. Fluctuatiile mari constatate în ritmul creşterilor curente din Pădurea Nisipeni pentru perioada analizată le pun în legătură directă cu defolierile totale sau parţiale ce au avut loc în aceste arborete, care pe fondul slăbirii fiziologice a arborilor datorate unor cauze abiotice au devenit tot mai frecvente şi cu intensităţi mai mari. Un alt factor care a contribuit la acest fenomen au fost combaterile chimice împotriva defoliatorilor, aplicate cu o frecvenţă mai mare în Trupul de Pădure Nisipeni comparativ cu Trupul Pădurea Mare.

Capitolul VIII

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

În pădurile de foioase şi răşinoase se dezvoltă un număr mare de dăunători, care prin acţiunea lor pot produce vătămări importante arborilor. În urma atacurilor insectelor, a defolierilor, a unor dezechilibre climatice, arborii îşi încetinesc creşterea, iar vitalitatea lor ca urmare a perturbărilor proceselor fiziologice scade treptat, favorizându-se în acest mod dezvoltarea agenţilor fitopatogeni, care acţionează ca agenţi secundari. Pentru protejarea pădurilor împotriva dăunătorilor şi bolilor se aplică un complex de măsuri (silviculturale, biologice, chimice), care includ crearea de culturi forestiere mai rezistente, aplicarea

Page 38: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

38

unor soluţii silvotehnice diferenţiate şi aplicarea de pesticide şi produse biologice în scopul prevenirii vătămărilor şi diminuării pagubelor. Referitor la condiţiile climatice şi influenţa lor asupra dezvoltării, productivităţii şi stării de sănătate a arboretelor se impun următoarele concluzii:

- temperaturile scăzute generate în special de îngheţurile timpurii pot influenţa negativ în primul rând semănăturile şi puieţii tineri, lucru petrecut în anii 2006 şi 2008 in zona Clujului.

- pagube importante pot produce şi arşiţele prin încetarea proceselor fiziologice ale arborilor, crăparea tulpinii, apariţia de tumori pe ramuri, formarea de crăci lacome şi în multe cazuri uscarea puieţilor, lucru semnalat în 2005 în zona Satu Mare şi în 2007 în zona Clujului.

- dintre factorii regimului termic, pragul biologic al temperaturii cu valori zilnice mai mari de 10°C este cel care condiţionează răspândirea unor specii de cvercinee în arealul studiat, acest factor înregistrând valori între 15,4°C şi 17,4°C la Cluj-Napoca şi între 16,1°C şi 18,8°C la Satu Mare pentru perioada studiată, mai mari decât mediile multianuale.

- cantităţile medii anuale de precipitaţii nu constituie factor limitativ în răspândirea şi evoluţia vegetaţiei forestiere din bazinul Someşului, ci marea variaţie a distribuţiei acestora în decursul unui sezon de vegetaţie, lucru reliefat cu ajutorul indicelui Angot şi a indicilor de compensare hidrică.

- declanşarea bolii produsă de patogenul Microsphaera abbreviata în cei doi ani de studiu s-a produs în perioada 15 mai- 1 iunie, când temperaturile medii zilnice depăşesc 12°C iar umiditatea atmosferică se menţine la valori de peste 60%. Cu privire la rezultatele obţinute în experienţele de tratare a ghindei înainte de semănare: -ghinda recoltată în anii 2009 şi 2010 are un grad mare de afectare, predominând atacul dăunătorilor semiofagi, care facilitează instalarea şi proliferarea unor patogeni specifici. -în rezervaţiile de seminţe , având în vedere procentul mare de ghinde atacate de dăunători (Balaninus sp., Carpocapsa sp., Andricus sp.), la prima cădere abundentă a ghindei, când majoritatea lor sunt afectate – avem în vedere fie un tratament cu un insecticid care să atace larvele la ieşirea lor din ghindă, dar înainte să intre în sol , fie recoltarea şi distrugerea acestei cantităţi. - perioada optimă de recoltare este jumătatea lunii noiembrie deoarece primul val de fructificaţie din luna septembrie e mult mai afectat, iar după recoltare, în general neexistând condiţii optime de păstrare este indicată semănarea cât mai rapidă. - o depozitare necorespunzătoare mai mare de 10 zile, determină o pierdere a umidităţii naturale de la 80% la 60-65%, fapt care crează premisele dezvoltării patogenilor şi a infestării întregului lot. - fungicidele nu au avut efecte care să determine diferenţe asigurate statistic atunci cand au fost aplicate preventiv, pe ghindă sănătoasă şi cu efectuarea unei proceduri de termoterapie, în schimb se observă o creştere semnificativă a procentului de răsărire când sunt aplicate curativ pe eşantioane bolnave.

- în cazul semănăturilor cu ghindă de stejar nesortată şi cu potenţial de infestare mare, variantele tratate cu Protioconazol 250 g/l + Tebuconazol 150 g/l şi cea cu Fenhexamid 500 g/l asigură un spor semnificativ faţă de variantele tratate cu Boscalid 50% sau cu diluţie de Acid acetilsalicilic 0,21g/l şi distinct semnificativ faţă de restul variantelor.

- tratamentul cu diluţie de aspirină a înregistrat diferenţe semnificative faţă de martorul netratat doar în acest caz, fapt care relevă potenţialul limitat, strict specializat al acestui produs.

- biopreparatul pe bază de extract de juglonă în soluţie apoasă 15% nu a înregistrat diferenţe asigurate statistic faţă de martor în nici unul din cazurile analizatate

Referitor la rezultatele obţinute în experienţele privind stimularea răsăririi şi a creşterii puieţilor de cvercinee prin inducerea şi stimularea a micorizelor:

Page 39: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

39

- cum cantitatea de corpuri fructifere ce apar într-o fitocenoză este în strânsă legătură cu intensitatea micotrofismului şi cu rolul îndeplinit de diferitele specii de ciuperci, se recomandă ca la recoltarea humusului folosit în lucrările din pepiniere să ţină cont de abundenţa şi dominanţa macromicetelor care realizează cu uşurinţă micorize cu speciile de cvercinee, acesta fiind mijlocul cel mai la îndemână pentru silvicultor. – pentru zona studiată speciile observate ca fiind cele mai abundente dintre macromicetele cu rol în micoriza ectotrofă a cvercineelor sunt (în această ordine): Lactarius piperatus, Rusula cyanoxanta, Boletus edulis, Amanita rubescens, Suillus sp., Cortinarius sp., şi alte specii ale acestor genuri. - pentru pepiniera Keria, unde anterior efectuării semănăturii cu ghindă fusese teren agricol, procentul de răsărire a fost mai bun pentru toate cele 3 specii în varianta cu adaos de humus puternic micorizat (84% la stejar roşu, 81% la cer şi 74% la gorun ), urmat de varianta în care am îmbăiat ghinda înainte de semănare într-o mocirlă cu rădăcini micorizate . Varianta cu adaos de humus sarac în micorize a avut sporuri de rasarire cu 1-3 procente faţă de martor. - micorizele apar şi în varianta martor, dar în a doua jumătate a sezonului de vegetaţie, iar frecvenţa şi gradul de colonizare e mult mai redus, lucru demonstrat de numărul mai mare de radicele fine din variantele micorizate. - în pepiniera Gherla (pepinieră silvică centrală), ghinda semănată cu un adaos de humus provenit din arborete cu o mare abundenţă de macromicete micorizante a germinat cu 8% mai mult decât varianta martor la specia cer, cu 5% la gorun şi cu doar 1% la stejar roşu, unde procentele de răsărire în toate variantele experimentale sunt sensibil egale. - puieţii din variantele tratate cu humus micorizat şi mocilă micorizată au fost activi un timp mai îndelungat decât restul puieţilor, frunzele lor fiind verzi mai multă vreme în sezonul de vegetaţie din 2011. - costul adăugării unei cantităţi de cca 50 cm3 de humus micorizat pe metrul liniar de rigolă la semănare se ridică la 700- 1000 de lei, costuri care coincid cu creşterea cu un procent a gradului de răsărire. La acestea se mai pot cuantifica avantajele realizării mai devreme a dimensiunilor prevăzute de STAS-uri în privinţa grosimii la colet a puieţilor şi vigoarea sporită a acestora. Referitor la rezultatele obţinute în experienţele privind controlul făinării - făinarea stejarilor este o boală endemică care îngreunează regenerarea naturală a stejarilor. Această boală poate diminua producţia anuală prin dispariţia fizică a 10-15% din totalul lotului de puieţi forestieri sau prin pierderi de creştere şi debilitare, lucru care expune puieţii la efectele vătămătoare ale arşiţei sau ale îngheţurilor timpurii. La acestea se adaugă şi timpul suplimentar de menţinere în pepinieră pentru realizarea dimensiunilor minime prevăzute de STAS-urile lucrărilor de împădurire, lucru care generează costuri de producţie cu până la 30% mai mari. - dacă în pepiniere utilizarea fungicidelor este metoda de control cea mai eficientă, în plantaţii şi arborete, pe măsură ce se realizează starea de masiv, importanţa metodelor chimice de control începe să scadă, locul acestora fiind luat de diverse măsuri biologice sau silvotehnice. Rezultatele obţinute în experienţele privind determinarea pierderilor de creştere în arboretete afectate de uscare şi influenţa factorilr climatici asupra regimului creşterilor - creşterile radiale ale arborilor sunt, la aceleaşi diametre de bază sensibil influenţate de gradul de uscare şi de mărimea coroanei. Cercetările efectuate au relevat faptul că cel mai mult au de suferit arborii proveniţi din lăstari, care în urma defolierilor repetate şi a declanşării fenomenului de uscare îşi formează o coroană secundară, în multe cazuri puternic asimetrică. - corelarea regimului creşterilor din arboretele fără fenomene de uscare analizate cu regimul hidric din sezonul de vegetaţie duce la concluzia că uscarea s-ar datora şi altor factori decât cei climatici hidrici, cum ar fi cei staţionali, culturali, antropici, etc.

Page 40: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

40

- uscarea afectează cel mai frecvent grupuri de arbori şi porţiuni din cadrul unui arboret, mai rar afectând arborete întreg - uscarea se produce independent de clasa Kraft şi de provenienţa arborilor, dar se observă o predispoziţie mai mare a exemplarelor din lăstari - toate arboretele de stejar din Câmpia Someşului cu fenomene intense de uscare au fost defoliate mai mulţi ani la rând, abaterile puternice de la curba normală a creşterilor, coincizând cu anii defolierilor puternice - rata anuală de uscare în trupul de pădure Nisipeni pe durata cercetărilor a fost de 12%, iar ritmul uscării creşte intens după reducerea consistenţei sub 0,7. - fenomenul complex care conduce la uscarea pe picior a arborilor are consecinţe directe şi asupra calităţii lemnului, prin răscoacerea şi încinderea alburnului într-un timp foarte scurt, lucru care duce la declasarea lemnului. Recomandări pentru producţie: - ghinda recoltată din arborete în care s-au semnalat fenomene de uscare şi apariţia infecţiilor cu Ceratocystis trebuie dezinfectată atât prin procedee de termoterapie cât şi prin aplicarea unui tratament chimic care poate fi şi pe bază de Protioconazol, Tebuconazol, Fenhexamid. - deoarece nu intotdeauna este posibilă aducerea humusului cu micorize în cantităţi mari se recomandă crearea in pepiniere a unor mici portiuni cultivate cu cvercinee şi cu humus micorizat, permanent ferite de îmburuienire, udate şi cu adaos de îngrăşăminte organice sau chimice, stimulând astfel dezvoltarea micorizelor, iar acel pământ poate fi folosit la semănare similar humusului de pădure. - la efectuarea plantaţiilor în terenuri degradate sau sărace, care au în schema de împădurire şi specii de cvercinee se recomandă la plantarea adăugarea a cca 50 cm3 de humus micorizat pentru stimularea prinderii şi dezvoltării puieţilor în primul lor an de cultură, care este şi cel mai dificil. Contribuţii originale: În urma cercetărilor întreprinse pentru identificarea unor măsuri ecoprotective ale arboretelor de cvercinee din bazinul Someşului, pot fi menţionate următoarele contribuţii cu caracter de originalitate cu privire la: - prezentarea detaliată a principalelor caracteristici ale pădurilor de cvercinee din zona de nord-vest a Transilvaniei; - depistarea, identificarea şi stabilirea patogenezei celor mai frecvente boli întâlnite în arboretele studiate; - identificarea unor produse pesticide care să fie în concordanţă cu obiectivele gestionării durabile; - utilizarea în premieră unor biopreparate în controlul patogenilor ghindei; - utilizarea unor noi modalităţi de stimulare a micorizelor în pepinieră şi determinarea eficacităţii acestora; - determinarea influenţei modului de inducere a micorizelor asupra caracteristicilor biometrice ale puieţilor în primul sezon de vegetaţie; -utilizarea şi determinarea eficacităţii unor fungicide noi pentru silvicultură în controlul făinării şi al bolilor ghindei; - stabilirea ratei anuale a mortalităţii arborilor şi apierderilor de creştere în diverse arborete cu fenomene de uscare ; - evidenţierea factorilor climatici cu impact direct asupra stării de sănătate a arboretelor de cvercinee; - stabilirea unor efecte economice ale măsurilor diferenţiate de control a patogenilor din pepinierele silvice;

Page 41: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

41

Bibliografie selectivă

A l e x e , A . , 1 9 8 4 , 1 9 8 5 , 1 9 8 6 - Analiza sistemică a fenomenului de uscare a cvercineelor şi cauzele acestuia. (I) în Rev. păd. 4 din 1984, (II) în Rev. păd. 1 şi 3 din 1985, (IV) în Rev. păd. 1, 2 şi 3 din 1986 A l – B a k r i A.G., O t h m a n Y., 2009, The assessment of the antibacterial and antifungal activities of aspirin, EDTA and aspirin–EDTA combination and their effectiveness as antibiofilm agents, Journal of Applied Microbiology, vol 107, issue 1 A r d e l e a n M., 2006 – Principii ale metodologiei cercetării agronomice şi medical veterinare, Ed. Academic- Pres, Cluj-Napoca A r d e l e a n M., 2007, Metodologia elaborării tezelor de doctorat, EdituraAcademicPres, Cluj-Napoca B a i c u T., 1982 - Combaterea integratã a bolilor si dãunãtorilor si limitarea poluãrii cu pesticide, Ed.Ceres, Bucuresti. B a r b u I.,2004 – Bazele gospodăririi durabile a ecosistemelor forestiere, Revista Padurilor, nr 6/2004 B a d e a O., 2000 – Dinamica stării de sănătate a pădurilor din România în perioada anilor 1990-1999. Analiză comparativă la nivel European, Revista pădurilor nr. 1/2000, Bucureşti Badea O., Tănase M., 2003 – Analiza dinamicii stării de sănătate a arboretelor şi determinarea pierderilor de creştere cauzate de vătămarea acestora, Silvologie, vol IIIA, Editura Academiei Române B a d e a O., 2006- Starea de sanatate a padurilor din Romania in perioada anilor 1990-2005, evaluata prin sistemul de monitoring forestier, Revista Pădurilor nr. 1/2006, Bucureşti B a i c u T., 1971 – Tratarea semintelor împotriva bolilor si dãunãtorilor, Ed.Ceres, Bucuresti. B a i c u T., Şesan E.T., 1996. Fitopatologie agricolă. Ed.Ceres, Bucureşti. B i n s ă l e a n M.,1991 – Cntributii la elaborarea sistemului de combatere integralã a bolilor în sere, tezã de doctorat. B o b e ş I, 1983 – Atlas de fitopatologie şi protecţia agrosistemelor, Ed.Ceres Bucureşti B o l e a V., C r i s a n A., P ă t r ă s c o i u N., 1991, Vătămări cauzate de agentii criptogamici primordiilor florale si ghindelor cu embrionul în formare la Quercus robur L., Q.petraea (Matt.) Liebl. Si Q.frainetto Ten. Revista Pădurilor nr .4/1991 B o l e a V., C r i s a n A., P ă t r ă s c o i u N., Vătămări cauzate de agentii criptogamici primordiilor florale si ghindelor cu embrionul în formare la Quercus robur L., Q.petraea (Matt.) Liebl. Si Q.frainetto Ten. Rev.păd.4, 1991. B o u r i a u d L., 2001. Sustainable forest management: with or without privately owned forests? A Romanian case survey. In Niskanen, A. and Vayrynen, J., eds., Economic sustainability of small scale forestry, EFI Proceedings n. 36, pp. 143-159. C e a p o i u N., 1968 – Metode statistice aplicate în experientele agricole si biologice, Ed. Agro-Silvicã, Bucuresti. C h i n a n V., 2010- Cercetări taxonomice asupra macromicetelor din mlaştinile situate în zona montană a judeţului Suceava- Teză de doctorat, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi C h i r a D., F. C h i r a, 1998 – Solutii speciale de conducere a arboretelor bolnave. Revista de Silvicultura, nr 1 C h i r i ţ ă C. D.,, 1979- Statiuni forestiere, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania C h i r i ţ ă C. D., 1981 – Pădurile României. Studiu monografic, Ed. Republicii Socialiste România C h i r i ţ ă C. D., 1977 – Contribuţii climatologice laecologia formaţiilor forestiere zonale din

Page 42: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

42

spaţiul biogeografic al României, Analele ICAS, Editura Silvică C l e m e n t s F.E., S h e a r C.L., 1954 – The general of fungi, Wilson New York C l i n o v s c h i F.,2005 – Dendrologie, Editura Universităţii Suceava C o n s t a n t i n e s c u O., 1974- Metode şi tehnici în micologie. Ed.Ceres Bucureşti. C r i s a n A., B o l e a V., P ă t r ă s c o i u M., 1989-.Vătămări cauzate de agentii criptogamici la ghinde de Quercus robur L., Q.petraea (Matt.) Liebl., Q.frainetto Ten. În rezervatiile de seminte. Contrib. Bot. Cluj-Napoca, D e l a t o u r C., 1983-Les deperissemmennt des chenes en Europae. Revue Forestiere Francaise, no 35 D o n i ţ ă N. şi c o l a b., 1977- Ecologie forestiera , Ed Ceres Bucuresti D o n i ţ ă N. şi c o l a b., 1980- Zonarea si regionalizarea ecologica a padurilor din R.S.Romania, ICAS D u m i t r a ş L., Ş e s a n T., 1988 – Bolile plantelor industriale – prevenire si combatere, Ed.Ceres, Bucureşti E l i e s c u G r. , 1 9 4 3 : Asupra uscării în masă a stejarului. Revista pădurilor, nr. 11-12, pp. 453-459. F l o r i a n V.,1994,- Fitopatologie generală, Tipografia Agronomia, Cluj-Napoca F o d o r E c a t e r i n a.,, 2004 - Biodiversitatea ciupercilor de micoriză la gorun, în arborete afectate şi neafectate de uscare din nord-vestul României, Analele ICAS F o d o r E c a t e r i n a., T i m o f t e A., G e a m b a ş u T., 2011- Mycorrhizal status of several Quercus species in Romania (Quercus cerris, Q. frainetto, Q. robur) and the optimization perspective of growth conditions for in vitro propagated plants transplanted in the field, Annalsof forest research G e o r g e s c u C. C., P e t r e s c u N., 1954, Contribuţii la cunoaşterea ciupercilor parazite şi saprofite pe stejarul roşu. Revista Pădurilor nr.9. G e o r g e s c u C.C., 1955 – Bolile criptogamice din pepiniere si plantatii, Ed.Agro-Silvică, Bucuresti, 192 p. G e o r g e s c u C.C., Petrescu, N.,1954- Contributii la cunoasterea ciupercilor parazite si saprofite pe stejarul rosu. Rev. păd. 9 G e o r g e s c u C.C. şi alţii, 1957, Bolile şi dăunătorii pădurii, Biologie şi combatere, Ed.Agro-Silvică de Stat, Bucureşti G i l m a n S.C., 1957 – A manual of soil fungi, Ed.2, Yowa State College Press G i u r g i u V., 1972- Metode ale statisticii matematice in silvicultura, Editura Ceres, Bucuresti G i u r g i u V., 1 9 7 6 : Problema stejarului în România. Revista pădurilor Nr.3 G i u r g i u, V., 2004, Gestionarea durabilă a pădurilor României. Silvologie III B. Editura Academiei Române, Bucureşti G i u r g i u V (sub red.), 2005, Pădurea şi modificările de mediu. Silvologie IV A. Editura Academiei Române, Bucureşti. H a r l e y J. L.,S m i t h S. E., 1983, Mycorhizal Symbiosis, ed. I, Academic Press, London H a r i n g P., C r i ş a n A., H ă r ş a n I., Aspecte privind uscarea gorunului (Quercus petraea Liebl.) cauzată de ciuperca Ceratocystis fagacearum (Bretz.) Hunt. Contrib. Bot. Cluj-Napoca, 1982. H a r i n g P., C r i s a n A. u r e l i a , F a b i a n A.-1984., Uscarea gorunului (Quercus petraea Liebl.) cauzată de ciuperca Ceratocystis fagacearum (Bretz.) Hunt. Rev. păd. 2,. H o l o n e c L., 2003 – Protecţia integrată a arboretelor din judeţul Cluj prin tehnologii moderne şi acţiuni fitosanitare. Teză de doctorat, USAMV Cluj-Napoca. H u l e a A n a ., 1973 – Principalele boli ale culturilor semincere. Ed.Ceres Bucuresti.

Page 43: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

43

I a n c u l e s c u M., 2005- Aspecte ale relaţiilor dintre pădure şi poluare, Silvologie, vol IV A, Editura Academiei Române L i o v i c B., Z u p a n e c, 2006- Testing of the effectiveness of fungicides for the control of fungus Microsphaera alphitoides, Griff et Maubl. on oak seedleng plants M a n k a M. et. al., 1993 - Biotic series method for evaluation of soil fungi effect on plant pathogenic fungi. I Replicability of individual biotic effect measurement in the M a r c u O l i m p i a , 1976 – Protecţia pădurilor, Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti M a r c u O l i m p i a ,2005 – Fitopatologie forestiera, Editura Silvodel M a r c u Gh., Tipuri de cauze care au provocat uscarea stejarilor în diferite perioade si tări din Europa si din alte continente. Rev. păd. 3, 1986. M a r c u Gh. si colab., Studiul cauzelor si al metodelor de prevenire si combatere a uscării stejarului. Centrul de docum. Tehn. Pt.. ec. Forest., Bucuresti, 1966. M i t i t i u c M., Iacob V., 1997 –Ciuperci parazite pe arborii si arbustii din padurile noastre, aeditura Universitatii Alexandru Ioan Cuza Iasi N e g u l e s c u ş i c o l a b o r a t o r i i , 1973 – Silvicultură, Ed. Ceres Bucureşti N e h a l S. E l-M o u g y, 2004- Preliminary Evaluation of Salicylic Acid and Acetylsalicylic Acid Efficacy for Controlling Root Rot Disease of Lupin under Greenhouse Conditions, Egypt Journal Phytopathology., Vol. 32, No. 1-2, pp. 11-21 (2004) O r o i a n I , P u i a C a r m e n , Ş e r b a I , 2002 – Practicum de fitopatologie, Editura Poliam O r o i a n I , O l t e a n I., 2003- Protectia integrata a plantelor de cultura, USAMV Cluj-Napoca O r o i a n I., 2008 – Protecţia plantelor şi mediul, ISBN 978-973-7695-47-5, Editura Todesco, Cluj-Napoca O r o i a n I., F l o r i a n V., H o l o n e c L., 2006- Atlas de Fitopatologie trilingv: Editura Ascademiei Romane, Bucureşti O r o i a n I., 2004 – Fitopatologie forestieră, Editura AcademicPres Cluj-Napoca P ă t r ă ş c o i u N, B a d e a O., 1995 – Studiu privind dinamica stării de sănătate a pădurilor pe baza informaţiilor obţinute din monitoringul forestier. Rfereta ştiinţific. Tema a 6-a, ICAS, Bucureşti P î r v u M , 1999 – Atlas micologic, Ed. Ed. Presa Universitară Clujeană P î r v u M., 2008 - Ghid practic de fitopatologie, Ed. Presa Universitară Clujeană P e t r e s c u L., 1984 – Tehnologii îmbunătăţite de îngrijire a arboretelor de fag, stejar şi şleau în condiţiile exploatării mecanizate a lemnului, Ed. Tehnică Agricolă R a i c u C., B a c i u D., 1978 - Patologia semintei, Ed.Ceres, Bucuresti. R i e t v e l d W. J. 1983- Allelopathic effects of juglone on germination and growth of several herbaceous and woody species. Journal Of Chemical Ecology 9(2) p:295-308 R o b i n s o n R, 1976- Plants pathosystem, Sprinder Verdag R u b ţ o v Ş.,1968 - Ecologia şi cultura speciilor lemnoase în pepiniere. Editura Agro-Silvică, Bucureşti S c h o t s F.M. et al., 1994- Modern Assays for Plant Pathogenic Fungi: Identification. Cambridge Journal, no 124 S i m i o n e s c u A. si c o l a b o r a t o r i i, 2000 – Protecţia pădurilor, Ed. Muşatinii Suceava S i m i o n e s c u A. si c o l a b o r a t o r i i, 2001 – Starea de sănătate a pădurilor din România în intervalul 1986-2000, Ed. Muşatinii Suceava S t e n s t r o m E l n a, D a m m E v a, U n e s t a m T., 1998 – Le role des mycorhizes dans la protection des arbres forestiers contre agents pathogens du sol , Revue Forestiere Francaise, no 3.27.

Page 44: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

44

Ş e s a n T a t i a n a si a l t i i, 1995 - (in press.) Biological control of Rhizoctonia-disease (Rhizoctonia solani) in annual pulses, International Symposium on Rhizoctonia, Noordwijkerhout (Olanda). Ş e s a n T a t i a n a , I l i e s c u H., C s é p N., C r a i c i u M i h a e l a, I v a n c e a V a l e r i a, 1986, Mijloace biologice de prevenire şi combatere a unor micoze la floarea soarelui şi bumbac [Biological means of prevention and control of sunflower and cotton mycoses], Probl. Prot. Plant., XIV (3): 183-198 Ş i m o n c a V., T ă u t I., 2011 Pathogens Identified in the Forest Culture in Transylvania in the 2010 Year, Buletinul USAMV Cluj-Napoca, Ş i m o n c a V., T ă u t I., R o b M., Reserch regarding of patogens agents from forest cultures in the 2006 year, Buletinul USAMV Cluj-Napoca nr.64/2007 Ş i m o n c a V. , T ă u t I., 2010, Oaks Decline in the North and West of Transylvania, Revista Promediu/Proenvironment, nr 3 pe 2010 Ş i m o n c a V., O r o i a n I., T ă u t I., 2011 The Research of some elements from climate regime with the influence of the forests from River Somes upon vegetation condition, , Revista Promediu/Proenvironment, nr 7 pe 2011 T ă u t I ., Ş i m o n c a V., H o l o n e c L., 2011, Detection and Prognosis Defoliators Tortrix viridana and Pristiphora abietina in the Northwestern Transylvania Forests T ă u t I., 1995 – Cercetări privind prevenirea şi combaterea ciupercii Microsphaera abbreviata – Revista pădurilor nr. 2. T ă u t I., Ş i m o n c a V., H o l o n e c L., 2006, Research regarding of patogens agents from forest cultures. New methods and tehnologys for the prevent and control. IUFRO Working Party 7.03.10 Workshop „Methodology of Forest Insect and Dideade Survey in Central Europe”, Gmunden, Austria T ă u t I., 2003, Cercetări privind bolile şi cauzele acestora în pepiniere şi plantaţii tinere de foioase şi răşinoase. Metode şi tehnici de prevenire şi combatere. Revista Pădurilor nr.4/2003. T ă u t I., C o l i s a r A., Ş i m o n c a V.,2010, Research Regarding the Prevention and Combating the Coccomyces Pathogen (Staining Cherry Leaves) , Buletinul USAMV Cluj-Napoca nr.67/2010,p.487 T e o d o r e s c u , I. 2002.-Combaterea integrată. Note de curs, Ed. Petrion, Bucureşti, T e r r e n c e P. D.,U k n e s S. V e r n o o i j B.,1994, A Central Role of Salicylic Acid in Plant Disease Resistance, Science Magazin, no 4 / 1994, USA W a l k e r J, 2003. Diversity and ecology of mzcorrhizal fungi associated with oak seedlengs in the Appalachian Mountains, Phd Thessis, University Blacksburg, Virginia, USA V a n d e r P l a n k, 1975 – Priciples of plant Infection, Academic Press, New-York *** , Atlasul climatologic al României, I.M., Bucureşti; ***, 2004 - Codexul produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în România. http://www.indexfungorum.org http://www.fao.org

http://www.rosilva.ro

http://www.iufro.org

http://www.insse.ro

http://www.europa.eu.int/comm/food(fvo/specialreports/pesticide_residues/report http://www.forestryimages.org

http://www.tutiempo.net

Page 45: Ing. Vasile ŞIMONCAaşa-zis ajutătoare, adică speciile de amestec. Analizând acest fenomen, PAŞCOVSCHI S., 1967, afirma că: “în condiţii absolut naturale stejarul reuşeşte

45