1.Infracţiuni privind regimul drogurilor din Legea nr. 143/2000

Art.2 (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.OBIECTUL INFRACTIUNIIObiectul juridic este complex, deoarece în conţinutul său intră, alături de valoarea socială ocrotită în principal – sănătatea publică –, şi anumite valori sociale protejate adiacent, respectiv: relaţiile sociale privitoare la sănătatea fizică şi mintală a consumatorului de droguri. Obiect material- drogurile de risc şi mare risc.SUBIECTII Subiectul activ – orice persoană.Subiectul pasiv: - principal – statul.- secundar – persoana fizică care suferă consecinţele produse sau pe cale de a se produce, ca urmare a faptei săvârşite, fiindu-i periclitată sănătatea.LATURA OBIECTIVAElementul material - Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transforma-rea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor, fără drept.Urmarea imediată – starea de pericol pentru sănătatea publică şi a consumatorilor, generată de săvârşirea activităţi incriminate. Sub aspectul obiectului secundar este posibilă şi producerea unor consecinţe de natură fizică, cum ar fi vătămarea integrităţii sau a sănătăţii consumatorului.

Legătura de cauzalitate – cel puţin sub aspectul obiectului principal protejat rezultă ex re.LATURA SUBIECTIVAForma de vinovăţie – traficul de droguri se comite cu intenţie, care poate fi atât directă cât şi indirectă. FORME INFRACTIONALEActele de pregătire şi tentativa sunt incriminate. Textul incriminator cuprinde două variante infracţionale: simplă [alin. (1) – dacă obiectul este constituit din droguri de risc] şi agravată [alin. (2) – dacă obiectul este reprezentat de droguri de mare risc].

Traficul internaţional de droguri („contrabanda” cu droguri)Art. 3. (1) Introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.OBIECTUL INFRACTIUNIIObiectul juridic este complex, deoarece în conţinutul său intră, alături de valoarea socială ocrotită în principal – sănătatea publică –, şi anumite valori sociale protejate adiacent, respectiv: relaţiile sociale privitoare la sănătatea fizică şi mintală a consumatorului de droguri. În plus, este lezat şi regimul juridic vamal.Obiect material- drogurile de risc şi mare risc.SUBIECTIISubiectul activ – orice persoană.Subiectul pasiv: principal – statul. LATURA OBIECTIVAElementul material - introducerea sau scoaterea din ţară, importul sau exportul de droguri de risc, fără drept. Urmarea imediată – starea de pericol pentru sănătatea publică şi a consumatorilor, generată de săvârşirea activităţi incriminate. Sub aspectul obiectului secundar este posibilă şi producerea unor consecinţe de natură fizică. Legătura de cauzalitate – sub aspectul obiectului principal rezultă ex re.

LATURA SUBIECTIVAForma de vinovăţie – contrabanda cu droguri se comite cu intenţie.FORME INFRACTIONALEActele de pregătire şi tentativa sunt incriminate. Textul incriminator cuprinde două variante infracţionale: simplă [alin. (1) – dacă obiectul este constituit din droguri de risc] şi agravată [alin. (2) – dacă obiectul este reprezentat de droguri de mare risc].

Deţinerea de droguri pentru consum propriuArt. 4. (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deţinerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 5 ani.

EXPLICATII SPECIFICELegiuitorul român nu incriminează consumul de droguri, în

schimb sancţionează deţinerea de droguri indiferent de cantitate şi de scopul pentru care se face, inclusiv pentru consumul propriu. Prin incriminarea distinctă a deţinerii de droguri pentru consum propriu în art. 4 din Legea nr. 143/2000, legiuitorul român a înţeles să sancţioneze mai blând pe deţinătorul dependent de droguri.

În ceea ce priveşte cantitatea sau natura drogului deţinut ori scopul pentru care se face deţinerea ilicită de către făptuitor, acestea sunt aspecte care trebuie luate în considerare de către judecător la încadrarea juridică a faptei şi individualizarea sancţiunilor.

Subiectul activ este circumstanţiat, putând avea această calitate numai o persoană fizică având capacitate penală, consumator sau consumator dependent de droguri.

Elementul subiectiv poate îmbrăca exclusiv haina intenţiei directe.

Punerea la dispoziţie a unui spaţiu pentru consumul de droguriArt. 5. Punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinţe sau a oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. EXPLICATII SPECIFICEPunerea la dispoziţie a unui local, locuinţă sau a oricărui loc amenajat înseamnă oferirea unui asemenea spaţiu unor persoane spre a-l folosi în vederea consumului ilicit de droguri în colectiv (gratuită sau contra cost).

Pentru existenţa infracţiunii, în modalitatea punerii la dispoziţie sau a tolerării consumului ilicit de droguri într-un spaţiu amenajat, este necesară condiţia ca în spaţiul respectiv să se întâlnească mai multe persoane. Întâlnirile întâmplătoare, la care participă constant două sau trei persoane determinate, nu satisfac condiţia.

Art. 6. (1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intenţie, de către medic, fără ca aceasta să fie necesară din punct de vedere medical, se pedepseşte cu închisoare de la 1 an la 5 ani.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi eliberarea sau obţinerea, cu intenţie, de droguri de mare risc, pe baza unei reţete medicale prescrise în condiţiile prevăzute la alin. (1) sau a unei reţete medicale falsificate.Explicaţii specifice

Legiuitorul a vizat să sancţioneze penal pe cel care prescrie, eliberează sau utilizează droguri de mare risc. Prin prescrierea fără a fi necesar a unui medicament care conţine droguri supuse controlului naţional, se înţelege activitatea necondiţionat frauduloasă a medicului de a face să ajungă în mâinile unei persoane o reţetă care îi dă posibilitatea acesteia să obţină în mod ilicit drogul.

Eliberarea de droguri de mare risc constituie infracţiune [art. 6 alin. (2)], într-o primă ipoteză, atunci când subiectul activ (farmacistul), primind o reţetă în care sunt prescrise droguri de mare risc pentru a o onora, îşi dă seama că prescrierea acestora

pentru diagnosti-cul respectiv nu era necesară şi, totuşi, eliberează drogurile respective, în loc să ia măsura lămuririi situaţiei.

Pentru existenţa infracţiunii prevăzute de art. 6 alin. (2) teza a II-a, vinovăţia trebuie să se manifeste sub forma intenţiei directe.

Forma de vinovăţie – este intenţia, care poate fi atât directă, cât şi indirectă.

Forme infracționaleActele de pregătire şi tentativa nu sunt incriminate.

2.Infracţiunile privind evaziunea fiscala prevăzute în Legea nr. 241/2005

ART 3-Refuzul refacerii documentelor : Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani fapta contribuabilului care nu reface, cu intenţie sau din culpă, documentele de evidenţă contabilă distruse, în termenul înscris în documentele de control fapta contribuabilului care, cu intenţie, nu reface documentele de evidenţă contabilă distruse, în termenul înscris în documentele de control, deşi acesta putea să o facă.OBIECTUL INFRACTIUNIIObiectul juridic relaţiile sociale născute din obligaţia reconstituirii evidenţelor distruse, prevăzută în scopul prevenirii evaziunii fiscale. Obiect material-nu areSUBIECTII Subiectul activ – contribuabilul persoană fizică sau juridică.Subiectul pasiv – statul.Situaţia premisă - existenţa unor documente distruse.LATURA OBIECTIVAElementul material - omisiunea contribuabilului de a reface documentele de evidenţă contabilă distruse, în termenul stabilit prin documentele de control.

Urmarea imediată – o stare de pericol pentru societate, deoarece sporesc posibilităţile săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală.Legătura de cauzalitate – rezultă ex re.LATURA SUBIECTIVAForma de vinovăţie – este intenţia și culpa . FORME INFRACTIONALEActele de pregătire şi tentativa nu sunt incriminate.

ART 4 - Refuzul prezentării documentelor sau a bunurilor din patrimoniu: Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 6 ani refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale şi bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somaţie.

OBIECTUL INFRACTIUNIIObiectul juridic relaţiile sociale născute din obligaţia de prezentare a documentelor legale şi a bunurilor din patrimoniu, obligaţie prevăzută în scopul prevenirii evaziunii fiscale. Obiect material – nu areSUBIECTIISubiectul activ – orice persoană fizică sau juridică.Subiectul pasiv – statul.Situaţia premisă - existenţa unei somaţii.LATURA OBIECTIVAElementul material - omisiunea (refuzul) nejustificată a unei persoane de a prezenta, în termen de cel mult 15 zile de la somaţie, organelor competente, documentele legale şi bunurile din patrimoniu.Urmarea imediată – starea de pericol pentru societate, deoarece sporesc posibilităţile săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală.Legătura de cauzalitate – rezultă ex re.LATURA SUBIECTIVAForma de vinovăţie – este intenţia directă, calificată prin scop.FORME INFRACTIONALEActele de pregătire şi tentativa nu sunt incriminate.

ART 5 - Împiedicarea efectuării controlului : Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 6 ani împiedicarea, sub orice formă, a organelor competente de a intra, în condiţiile prevăzute de lege, în sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuării verificărilor financiare, fiscale sau vamale.

OBIECTUL INFRACTIUNIIObiectul juridic relaţiile sociale născute din obligaţia de a permite efectuarea controlului de către organele competente, obligaţie prevăzută în scopul prevenirii evaziunii fiscale. Obiectul material – nu areSUBIECTIISubiectul activ – orice persoană fizică sau juridică.Subiectul pasiv – statul.LATURA OBIECTIVAElementul material - împiedicarea, sub orice formă, a organelor competente de a intra, în condiţiile prevăzute de lege, în sedii, incinte ori pe terenuri.Urmarea imediată - zădărnicirea activităţii de control.Legătura de cauzalitate – rezultă ex re.LATURA SUBIECTIVAForma de vinovăţie – este intenţia, (directă sau indirectă).FORME INFRACTIONALEActele de pregătire şi tentativa nu sunt incriminate.

Stopajul la sursăArt. 6. Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă.

OBIECTUL INFRACTIUNIIObiectul juridic relaţiile sociale referitoare la colectarea corectă a veniturilor datorate la bugetul general consolidat. Obiect material- sumele colectate de către contribuabil, pe care acesta nu le varsă în termen la bugetele locale, bugetul de stat, bugetele caselor de asigurări ş.a.

SUBIECTIISubiectul activ – orice persoană fizică sau juridică.Subiectul pasiv – statul.

LATURA OBIECTIVAElementul material - reţinerea şi nevărsarea cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă.Urmarea imediată – prejudicierea bugetului general consolidat.

Legătura de cauzalitate – trebuie demonstrată, dar nu ridică probleme practice.

LATURA SUBIECTIVAForma de vinovăţie – este intenţia, care poate fi atât directă, cât şi indirectă.FORME INFRACTIONALEActele de pregătire şi tentativa nu sunt incriminate.

ART. 7 alin. (1) -Deţinerea sau punerea în circulaţie a marcajelor şi formularelor tipizate: Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi interzicerea unor drepturi deţinerea sau punerea în circulaţie, fără drept, a timbrelor, banderolelor ori formularelor tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special.OBIECTUL JURIDICObiectul juridic - relaţiile sociale privitoare la siguranţa circulaţiei economice a produselor şi colectarea veniturilor bugetare aferente acestora. Obiectul material este constituit din formularele şi marcajele puse în circulaţie în mod nelegal.SUBIECTIISubiectul activ – orice persoană fizică sau juridică.Subiectul pasiv – statul.LATURA OBIECTIV Elementul material – deţinerea sau punerea în circulaţie fără drept a unor timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special.

Urmarea imediată – starea de pericol pentru societate, deoarece sporesc posibilităţile săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală.Legătura de cauzalitate – rezultă ex re.

LATURA SUBIECTIVAForma de vinovăţie – este intenţia, care poate fi atât directă, cât şi indirectă.FORMELE INFRACTIONALEActele de pregătire şi tentativa nu sunt incriminate.

ART 7 alin (2) - Operaţiunii interzise cu timbre, banderole sau tipizate: Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi tipărirea, folosirea, deţinerea sau punerea în circulaţie, cu ştiinţă, de timbre, banderole ori formulare tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate.OBIECTUL INFRACTIUNIIObiectul juridic relaţiile sociale privitoare la siguranţa circulaţiei economice a produselor accizabile şi colectarea veniturilor bugetare aferente acestora. Obiectul material este constituit din formularele şi marcajele falsificate şi puse în circulaţie. SUBIECTIISubiectul activ – orice persoană fizică sau juridică.Subiectul pasiv – statul.LATURA OBIECTIVAElementul material - tipărirea, deţinerea sau punerea în circulaţie de timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate.Urmarea imediată – starea de pericol pentru societate.Legătura de cauzalitate – rezultă ex re.LATURA SUBIECTIVAForma de vinovăţie – este intenţia, care poate fi atât directă, cât şi indirectă.FORME INFRACTIONALEActele de pregătire şi tentativa nu sunt incriminate.

ART 8 - Obţinerea fără drept a unor sume de la bugetul general consolidat : . (1) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu

închisoare de la 3 ani la 10 ani şi interzicerea unor drepturi stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat.(2) Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 ani la 15 ani şi interzicerea unor drepturi asocierea în vederea săvârşirii faptei prevăzute la alin. (1).(3) Tentativa faptelor prevăzute la alin. (1) şi (2) se pedepseşte.

OBIECTUL INFRACTIUNIIObiectul juridic îl constituie relaţiile sociale privitoare la colectarea veniturilor bugetare, a căror derulare presupune un comportament onest al contribuabililor. Obiectul material – nu areSUBIECTII Subiectul activ – contribuabilul persoană fizică sau juridică.Subiectul pasiv – statul.LATURA OBIECTIVAElementul material - stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat.Urmarea imediată – obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat.Legătura de cauzalitate – trebuie demosntrată, dar nu ridică probleme practice.LATURA SUBIECTIVAForma de vinovăţie – este intenţia.FORME INFRACTIONALETentativa este sancţionată. Potrivit art. 8 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, simpla asociere pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute în alin. (1) constituie infracţiune şi se pedepseşte mai sever decât această faptă.

Art. 9. (1) Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor

drepturi următoarele fapte săvârşite în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale:a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;b) omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;c) evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive;d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;e) executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;f) sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;g) substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală.(2) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 5 ani.(3) Dacă prin faptele prevăzute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 7 ani.

OBIECTUL INFRACTIUNIIObiectul juridic al infracţiunilor de evaziune fiscală îl constituie relaţiile sociale referitoare la stabilirea stării de fapt fiscale, prelevarea veniturilor publice şi îndeplinirea obligaţiilor fiscale de către contribuabili.Obiectul material – nu are ,de regula. Sunt şi două excepţii, respectiv infracţiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. d) şi infracţiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. g), care pot avea obiect material.

SUBIECTIISubiectul activ al infracţiunilor de evaziune fiscală nu este calificatSubiectul pasiv principal este statul sau unitatea administrativ-teritorială.LATURA OBIECTIVAUrmarea imediată a infracţiunilor de evaziune fiscală, în cazul celor mai multe dintre acestea, constă în crearea unei stări de pericol pentru obiectul juridic. Infracţiunile de evaziune fiscală care au conţinut complex pot produce anumite rezultate, sub aspectul obiectului secundar (infracţiunea prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. d). LATURA SUBIECTIVA a infracţiunilor de evaziune fiscală se particularizează prin faptul că trebuie să îmbrace haina intenţiei directe, calificată prin scop. Scopul nu trebuie însă atins. Dacă scopul prevăzut de lege – sustragerea de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale – nu există nu poate fi reţinută această infracţiune ci, eventual, alta. De pildă, delapidare, gestiune frauduloasă, abuz în serviciu etc.

Analiza infracţiunilor de evaziune fiscală:

a. Ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile

b. Omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate

c. Evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive

d. Alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor

e. Executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor

f. Sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificateg. Substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscală si ale Codului de procedură penală

3.Spălarea banilor prevazuta in Legea nr. 656/2002

Spălarea banilor murdari, de regulă, este o activitate complexă, care cuprinde trei faze :  PLASAREA BANILOR deplasarea fizică pentru separarea spațială față de originea infracțională  STRATIFICAREA  mișcarea banilor prin intermediul unor conturi bancare pentru ascunderea originii infracționale INTEGRAREA bunurile sau banii după stratificare sunt puși la dispoziția celor care au comis infracțiunea premisă prin crearea unei aparențe de legalitate a provenienței veniturilor

Art. 29. (1) Constituie infracţiunea de spălare a banilor şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani:

a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârşirea de infracţiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârşit infracţiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;

b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a

proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârşirea de infracţiuni;

c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârşirea de infracţiuni.

(2) Tentativa se pedepseşte. (3) Dacă fapta a fost săvârşită de o persoană juridică, pe lângă pedeapsa amenzii, instanţa aplică, după caz, una sau mai multe dintre pedepsele complementare prevăzute la art. 531 alin. 3 lit. a) - c) din Codul penal. (4) Cunoaşterea, intenţia sau scopul, ca elemente ale faptelor prevăzute la alin. (1), pot fi deduse din circumstanţele faptice obiective.

OBIECTUL INFRACTIUNIIObiectul juridic este complex: relaţiile sociale privitoare la înfăptuirea justiţiei şi cele patrimoniale, referitoare la circulaţia juridică licită a bunurilor.Obiectul material - bunurile asupra cărora se exercită elementul material al infracţiunii. Această infracţiune poate avea ca obiect nu numai bani, ci şi orice alt bun.SUBIECTIISubiectul activ – orice persoană fizică sau juridică ce îndeplineşte condiţiile generale ale subiectului activ al infracţiunii. Este discutabil dacă persoana care a comis sau a participat la săvârșirea infracţiunii principale (delictum principale – din care provine bunul albit) poate fi subiect activ al infracţiunii de spălare a banilor (delictum subsequens.

Argumente pro: - legea nu distinge;- precizarea privind cunoaşterea provenienţei bunurilor

trebuie înţeleasă în sensul că este vizat tocmai participantul la infracţiunea principală.

Argumente contra:- SB este o formă specială a tăinuirii sau favorizării infractorului;

- precizarea privind cunoaşterea provenienţei bunurilor trebuie înţeleasă în sensul că este exclus participantul la infracţiunea principală;

- simpla deţinere sau folosire a bunului de către cel care a comis infracţiunea premisă ar constitui infracţiune

Subiectul pasiv – subiectul pasiv principal al infracţiunii de spălare a banilor este statul. Infracţiunea poate avea şi un subiect pasiv secundar în cazul în care este vătămată o valoare socială aparţinând unui particular persoană fizică sau juridică. Situaţia premisă - Infracţiunea principală (primară, premisă, predicat – delictum principale). LATURA OBIECTIVAElementul materiala) schimbarea sau transferul de bunuri.

Prin acţiunea de schimbare se înţelege orice activitate prin care se realizează înlocuirea unui bun provenit din săvârşirea unei infracţiuni cu alt bun de provenienţă licită.

Acţiunea de transfer constă într-o operaţiune de transmitere a drepturilor referitoare la un bun ce provine din săvârşirea unei infracţiuni către o altă persoană;

b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienţei, a situării, a dispoziţiei, a circulaţiei sau a proprietăţii bunurilor ori a drepturilor asupra acestora. Este vorba despre mascarea provenienţei sau situaţiei sale juridice, de regulă, prin operaţiuni complexe juridice, economice sau financiare;c) dobândirea, deţinerea sau folosirea de bunuri.

Acţiunea de dobândire a unui bun provenit din săvârşirea unei infracţiuni constă în activitatea prin care o persoană intră în proprietatea unui bun de origine infracţională.

Acţiunea de deţinere a unui bun de natură infracţională constă în stăpânirea unui bun care provine din săvârşirea unei infracţiuni.

Acţiunea de folosire a unui bun rezultat din săvârşirea unei infracţiuni este orice activitate prin care se obţin avantaje de pe urma uzului acestuia.Urmarea imediată – este diferită în cazul variantelor de la lit. a) şi c), comparativ cu varianta infracţională prevăzută la lit. b). Legatura de cauzalitate – nu ridică probleme practice.LATURA SUBIECTIVAForma de vinovăţie – este intenţia, de regulă, directă. FORME INFRACTIONALEActele de pregătire nu sunt incriminate. Tentativa este incriminată.

Persoana care a comis infracţiunea prevăzută la art. 23, iar în timpul urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor participanţi la săvârşirea infracţiunii beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

4. Infractiuni privind Codul vamal

(Contrabanda - ocolirea taxelor vamale - impozitelor, accizelor şi altor contribuţii- prin escamotarea punctelor de control vamal.)

Contrabanda provine din cuvintele italiene contra (împotrivă) şi bando (lege, proclamaţie, decret, act cu putere de lege). Prin urmare, contrabanda este o activitate contrară legii vamale. CONTRABANDA SIMPLA

Art. 270. (1) Introducerea în sau scoaterea din ţară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, constituie infracţiunea de contrabandă şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.(2) Constituie, de asemenea, infracţiune de contrabandă şi se pedepseşte potrivit alin. (1):

a) introducerea în sau scoaterea din ţară prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor şi mai mare de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;

b) introducerea în sau scoaterea din ţară, de două ori în decursul unui an, prin locurile stabilite pentru controlul vamal, prin sustragere de la controlul vamal, a bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor sustrase este mai mică de 20.000 lei în cazul produselor supuse accizelor şi mai mică de 40.000 lei în cazul celorlalte bunuri sau mărfuri;

c) înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal.(3) Sunt asimilate infracţiunii de contrabandă şi se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârşirii acesteia.

OBIECTUL INFRACTIUNIIObiectul juridic: relaţiile sociale privitoare la regimul vamal.Obiect materia : bunurile sau mărfurile introduse sau scoase din ţară ori care provin din contrabandă sau care sunt destinate săvârşirii acestei infracţiuni.SUBIECTIISubiectul activ – orice persoană fizică care îndeplineşte condiţiile generale ale subiectului activ al infracţiunii. În cazul variantei prevăzute în alin. (3) este discutabil dacă participantul la infracţiunea principală (contrabandă) poate fi subiect al infracţiunii. Argumente pro: - legea nu distinge;- precizarea privind cunoaşterea provenienţei bunurilor

trebuie înţeleasă în sensul că este vizat tocmai participantul la infracţiunea principală.

Argumente contra:- această faptă este o formă specială a tăinuirii;- precizarea privind cunoaşterea provenienţei bunurilor

trebuie înţeleasă în sensul că este exclus participantul la infracţiunea principală;

- uneori, simpla deţinere a bunului de către cel care a comis infracţiunea premisă ar constitui infracţiune

Subiectul pasiv – subiectul pasiv principal al infracţiunii de contrabandă este statul. Locul comiterii - Infracţiunea în varianta tipică trebuie să se săvârşească în alt loc decât cel stabilit pentru controlul vamal (alin. 1) sau în acest loc (alin. 2 lit. a şi b). LATURA OBIECTIVAElementul material - Acţiunea de introducere în ţară sau de scoatere din ţară a unor bunuri sau mărfuri supuse regimului

vamal, prin alt loc decât cel stabilit pentru controlul vamal. Dacă o persoană trece prin locul stabilit pentru controlul vamal fără a se supune acestuia, profitând de neatenţia lucrătorului vamal, nu poate fi reţinută infracţiunea de contrabandă, ci numai contravenţia prevăzută de art. 653 lit. a) din Regulamentul de aplicare a Codului vamal, cu excepţia situaţiei în care sunt îndeplinite condiţiile aplicării alin. (2) sau (3).Urmarea imediată -Este o stare de pericol pentru regimul vamal şi producerea unei pagube în dauna bugetului public.Legătura de cauzalitate – nu ridică probleme practice. LATURA SUBIECTIVAForma de vinovăţie – este intenţia directă sau indirectă. FORME INFRACTIONALEActele de pregătire sunt incriminate numai dacă realizează conţinutul alin. (3) - colectarea, deţinerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea şi vânzarea bunurilor sau a mărfurilor destinate săvârşirii contrabandei. Tentativa este incriminată. Dacă fapta este săvârşită de una sau mai multe persoane înarmate ori de două sau mai multe persoane împreună este realizat conţinutul formei agravate prevăzute de art. 274 C.vam.

CONTRABANDA CALIFICATAArt. 271. Introducerea în sau scoaterea din ţară, fără drept, de arme, muniţii, materiale explozibile, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanţe radioactive, substanţe toxice, deşeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase constituie infracţiunea de contrabandă calificată şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai mare.

Particularităţi ale contrabandei calificate

Contrabanda calificată este o formă agravată a infracţiunii de contrabandă prevăzută de art. 270 C. vam., existând diferenţe numai în ceea ce priveşte obiectul material şi regimul sancţionator.Obiectul material al infracţiunii este constituit din arme, muniţii, materiale explozibile, droguri, precursori, materiale nucleare sau

alte substanţe radioactive, substanţe toxice, deşeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase.

Infracţiunea de contrabandă calificată se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai mare

FOLOSIREA DE ACTE NEREALEArt. 272. Folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri ori la alte cantităţi de mărfuri sau bunuri decât cele prezentate în vamă constituie infracţiunea de folosire de acte nereale şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi.

OBIECTUL INFRACTIUNIIObiectul juridic al infracţiunii este constituit din relaţiile sociale referitoare regimul vamal. SUBIECTIISubiectul activ - orice persoană care îndeplineşte condiţiile generale. Subiectul pasiv este statul. LATURA OBIECTIVAElementul material - acţiunea de folosire la autoritatea vamală a documentelor vamale de transport sau comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri ori la alte cantităţi de mărfuri sau bunuri decât cele prezentate în vamă. Infracţiunea de folosire a unor acte nereale este o formă specială a infracţiunii de fals în declaraţii prevăzută de art. 292 C.pen., astfel că cele două se exclud reciproc, determinând imposibilitatea reţinerii concursului de infracţiuni între ele. Urmarea imediată - crearea unei stări de pericol pentru obiectul juridic al infracţiunii. Legătura de cauzalitate rezultă ex re. LATURA SUVIECTIVADin punct de vedere subiectiv, fapta se comite cu intenţie directă sau indirectă. FORME INFRACTIONALETentativa se pedepseşte. Potrivit art. 276 C.vam., dacă fapta prevăzută la art. 272 este comisă de angajaţi sau reprezentanţi ai

unor persoane juridice care au ca obiect de activitate operaţiuni de import-export ori în folosul acestor persoane juridice, se poate aplica şi interzicerea unor drepturi, potrivit art. 64 lit. c) C.pen. Când mărfurile sau alte bunuri care au făcut obiectul infracţiunii nu se găsesc, infractorul este obligat la plata echivalentului lor în lei.

FOLOSIREA DE ACTE FASIFICATEArt. 273. Folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate constituie infracţiunea de folosire de acte falsificate şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. OBIECTUL INFRACTIUNIIObiectul juridic este constituit din relaţiile sociale referitoare regimul vamal. SUBIECTII INFRACTIUNIISubiectul activ nu este calificat, putând avea această calitate orice persoană care îndeplineşte condiţiile generale. Subiectul pasiv este statul. LATURA OBIECTIVAElementul material - folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate. Elementul material al acestei infracţiuni este asemănător cu cel al infracţiunii descrise de art. 272 C.vam. Diferenţa dintre cele două infracţiuni este dată de caracterul documentelor, respectiv, în cazul infracţiunii de faţă, actele prezentate la autoritatea vamală sunt falsificate. Concursul de infracţiuni, prin reţinerea atât a art. 273 C.vam., cât şi a art. 291, care incriminează uzul de fals, este exclus, deoarece între cele două norme de incriminare există o corelaţie specie-gen (art. 273 C.vam. – art. 291 C.pen.). LATURA SUBIECTIVADin punct de vedere subiectiv, fapta se comite cu intenţie directă.  Tentativa se pedepseşte.

5.Infractiuni impotriva intereselor financiare ale UE prevăzute în Legea nr. 78/2000

“Art. 181 - (1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează omisiunea de a furniza, cu ştiinţă, datele cerute potrivit legii pentru obţinerea de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept a acestor fonduri.

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.”

OBIECTUL INFRACTIUNIIObiectul juridic specific al infracţiunii analizate este constituit

din relaţiile sociale privind interesele financiare ale Uniunii Europene, a căror derulare normală presupune corectitudinea utilizării conform destinaţiei iniţiale a fondurilor obţinute din bugetul general al Uniunii sau din bugetele administrate de aceasta sau în numele său.

Obiectul material este reprezentat de documentele supuse acţiunii de falsificare sau care sunt inexacte ori incomplete.

SUBIECTII INFRACTIUNIISubiectul activ poate fi orice persoană fizică sau juridică care

îndeplineşte cerinţele generale pentru angajarea răspunderii penale. În textul incriminator nu există nicio circumstanţiere cu privire la subiectul activ al infracţiunii.

Participaţia este posibilă în oricare dintre formele sale.

Subiectul pasiv principal este chiar Uniunea Europeană, iar subiect pasiv secundar poate fi orice entitate cu personalitate juridică din cadrul U.E., care suferă ca urmare a comiterii infracţiunii, de pildă, Comisia Europeană.

LATURA OBIECTIVA Elementul material al variantei prevăzute în art. 181 alin. (1) constă în acţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, cât şi în omisiunea de a furniza cu intenţie datele cerute potrivit legii pentru obţinerea de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.

Folosirea este utilizarea sau întrebuinţarea documentelor ori declaraţiilor false, inexacte sau incomplete, iar prezentarea unor asemenea documente sau declaraţii este înfăţişarea lor pentru a fi examinate. Declaraţiile nu trebuie să fie scrise.

În cazul în care falsificarea documentelor constituie prin ea însăşi o infracţiune, aceasta se va reţine în concurs cu infracţiunea examinată. În schimb, infracţiunea prevăzută art. 181 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 nu poate intra în concurs cu infracţiunea de uz de fals (art. 291 C.pen.) ori infracţiunea de fals în declaraţii (art.292 C.pen, deoarece acestea intră în conţinutul primei infracţiuni.

Omisiunea de a furniza, cu intenţie, datele cerute potrivit legii pentru obţinerea de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene şi din bugetele administrate de Comunităţi sau în numele lor presupune preexistenţa unei obligaţii legale de informare, pe care făptuiotorul o nesocoteşte.Urmarea imediată constă în obţinerea ilegală de fonduri din bugetul Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta sau în numele său.

Este realizat conţinutul acestei infracţiuni chiar dacă fondurile obţinute ilicit sunt utilizate conform destinaţiei pentru care au fost obţinute, iar proiectul este dus până la capăt în parametrii prevăzuţi în contract. În doctrină este sugerată o modificare legislativă în sensul reţinerii unei infracţiuni de drept comun în toate cazurile în care bugetul comunitar nu este prejudiciat, deoarece se poate ajunge în situaţia paradoxală a condamnării unei persoane pentru fraudarea intereselor comunitare deşi nu se produce nici un prejudiciu bugetului comunitar.

Legătura de cauzalitate - Intre elementul material şi urmarea imediată trebuie să existe legătură de cauzalitate, care este necesar a fi stabilită în fiecare speţă.LATURA SUBIECTIVA

Infracţiunea se comite cu intenţie, care poate fi directă sau indirecta

“Art. 182 - (1) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

(3) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei unui folos legal obţinut, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută la alin. (1).”

OBIECTUL JURIDIC

Obiectul juridic specific al infracţiunii analizate este constituit din relaţiile sociale privitoare la asigurarea respectării destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.

Obiectul material îl reprezintă sumele de bani deturnate, adică folosite fără respectarea destinaţiei, din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.

SUBIECTIISubiectul activ poate fi orice persoană fizică sau juridică care

îndeplineşte cerinţele generale pentru angajarea răspunderii penale. În textul incriminator nu există nicio o circumstanţiere cu privire la subiectul activ al infracţiunii.

Participaţia este posibilă în oricare dintre formele sale.

Subiectul pasiv principal este chiar Uniunea Europeană, iar subiect pasiv secundar poate fi orice entitate cu personalitate juridică din cadrul U.E., care suferă ca urmare a comiterii infracţiunii. De pildă, Comisia Europeană.

LATURA OBIECTIVA Elementul material - constă în acţiunea de schimbare ilegală

a destinaţiei fondurilor obţinute din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor. Se observă că există puternice asemănări între această infracţiune şi infracţiunea de deturnare de fonduri prevăzută în art. 3021 din Codul penal. Astfel, conform art. 182 alin. (3) din Legea nr. 78/2000, este infracţiune şi schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei unui folos legal obţinut, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, iar potrivit art. 3021 din Codul penal, deturnarea de fonduri constă în schimbarea destinaţiei fondurilor băneşti sau a resurselor materiale, fără respectarea prevederilor legale, dacă fapta a cauzat o perturbare a activităţii economico-financiare sau a produs o pagubă unui organ ori unei instituţii de stat sau unei alte unităţi dintre cele la care se referă art. 145 [autorităţi publice, instituţii publice, instituţii sau alte persoane juridice de interes public].

Evidenţiem faptul că în cazul deturnării de fonduri din bugetul Uniunii Europene, se va reţine infracţiunea prevăzută la art. 182

din Legea nr. 78/2000, care reprezintă legea specială, şi nu art. 3021 din Codul penal, care este legea generală în materie.

Urmarea imediată - a faptei descrise de alin. (1) constă în producerea unei stări de pericol pentru Uniunea Europeană. În cazul variantei prevăzute în alin. (2), schimbarea destinaţiei fondurilor are ca urmare producerea unor consecinţe deosebit de grave.

În cazul schimbării destinaţiei folosului legal obţinut, urmarea imediată constă în diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea sau în numele lor.

Legătura de cauzalitate - Între elementul material şi urmarea imediată trebuie să existe legătură de cauzalitate, dar aceasta

trebuie demonstrată numai în când sunt reţinute varinatele infracţionale prevăzute în alineatele (2) şi (3) ale textului incriminator.

LATURA SUBIECTIVAInfracţiunea se comite cu intenţie, care poate fi directă sau

indirectă.

Art. 183 - (1) Folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează omisiunea de a furniza, cu ştiinţă, datele cerute potrivit legii, dacă fapta are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor.

(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) şi (2) au produs consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.”

OBIECTUL INFRACTIUNIIObiectul juridic specific al infracţiunii analizate este constituit

din relaţiile sociale privitoare la asigurarea colectării resurselor în bugetul general al Comunităţilor Europene sau în bugetele administrate de acestea ori în numele lor. Principala resursă, percepută în mod direct în contul Comunităţilor Europene, provine din taxele vamale. Orice marfă intră pe teritoriul comunitar este supusă regimului vamal comunitar, indiferent care este ţara de intrare în spaţiul comunitar. Pe lângă stabilirea tarifului vamal comun, legislaţia vamală reglementează şi unele probleme conexe aplicării în practică a tarifului: valoarea în vamă a produsului, originea produsului şi declaraţiile efectuate

în vamă. Tariful vamal comun se aplică doar produselor provenind din state terţe.

Obiectul material este reprezentat de documentele supuse acţiunii de falsificare sau care sunt inexacte ori incomplete.

SUBIECTIISubiectul activ poate fi orice persoană fizică sau juridică care

îndeplineşte cerinţele generale pentru angajarea răspunderii penale. În textul incriminator nu există nicio o circumstanţiere cu privire la subiectul activ al infracţiunii.

Participaţia este posibilă în oricare dintre formele sale.Subiectul pasiv principal este chiar Uniunea Europeană, iar

subiect pasiv secundar poate fi orice entitate cu personalitate juridică din cadrul UE, care suferă ca urmare a comiterii infracţiunii. De pildă, Comisia Europeană.LATURA OBIECTIVAElementul material -constă în acţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor. Frauda privitoare la veniturile comunitare poate fi săvârşită în materia tarifelor vamale preferenţiale (de pildă, falsificarea certificatelor de provenienţă) sau a contrabandei. De asemenea, poate exista frauda de tip carusel, în materie de TVA.

În doctrină se arată că frauda în materie de resurse vamale se realizează, în principal, prin două procedee: fie declararea falsă a altor produse decât cele exportate sau importate, fie prin eludarea plăţii taxelor prin introducerea sau scoaterea frauduloasă a mărfurilor în şi din spaţiul comunitar.

În asemenea cazuri, se va reţine infracţiunea de contrabandă, se va reţine infracţiunea de diminuarea fondurilor europene sau se va reţine un concurs între aceste două infracţiuni?

Se consideră că infracţiunea de diminuare ilegală a resurselor din bugetele Comunităţilor Europene este ca natură o infracţiune complexă, aceasta absorbind în conţinutul ei, atunci când se realizează şi elementele constitutive ale acestora, infracţiunea de contrabandă (sancţionată prin art. 270 din Codul vamal al României). Urmarea imediată a faptei descrise de alin. (1) constă în diminuarea resurselor din bugetul general al Comunităţilor

Europene sau din bugetele administrate de acestea sau în numele lor. Ca o condiţie esenţială pentru existenţa infracţiunii, trebuie ca această diminuare să fie ilegală.

În cazul variantei prevăzute în alin. (2), fapta trebuie să producă consecinţe deosebit de grave. Legătura de cauzalitate - Între elementul material şi urmarea imediată trebuie să existe legătură de cauzalitate. LATURA SUBIECTIVAInfracţiunea se comite cu intenţie, care poate fi directă sau indirectă.