Informatii Pt Prof Financiar Contabil

96
1 INFORMATICĂ PENTRU PROFESIONISTUL CONTABIL Prof. univ. dr. Alexandru ŢUGUI 2007-2008

Transcript of Informatii Pt Prof Financiar Contabil

Page 1: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

1

INFORMATICĂ PENTRU PROFESIONISTUL CONTABIL

Prof. univ. dr. Alexandru ŢUGUI

2007-2008

Page 2: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

2

CUPRINS CAPITOLUL I ................................................................................................................................................................................ 4 SISTEMUL INFORMAŢIONAL CONTABIL AL INTREPRINDERII MODERNE............................................................................ 4

1.1. STADIUL ACTUAL AL TEHNOLOGIILOR INFORMAŢIONALE .......................................................................................................... 4 1.1.1. Tranziţia către societatea global informaţională ....................................................................................................... 4 1.1.3. Noile forme de muncă şi activităţi specifice societăţii informaţionale ....................................................................... 7

1.2. ÎNTREPRINDEREA MODERNĂ ŞI TEHNOLOGIILE INFORMAŢIONALE............................................................................................. 8 1.2.1. Caracteristicile întreprinderii moderne...................................................................................................................... 8 1.2.2. Tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii din întreprinderea modernă .............................................................. 8 1.2.3. Întreprinderea virtuală şi viitorul ei.......................................................................................................................... 11 1.2.4. Mutaţii ce privesc întreprinderea modernă în viitoarea societate a cunoaşterii...................................................... 13

1.3. SISTEMUL INFORMAŢIONAL AL ÎNTREPRINDERII MODERNE..................................................................................................... 13 1.3.1. Aspecte de ordin conceptual .................................................................................................................................. 13 1.3.2. Structura sistemului informaţional al unei întreprinderi .......................................................................................... 15 1.3.3. Evoluţia sistemelor informatice din întreprinderi..................................................................................................... 18

1.4. SISTEMUL INFORMAŢIONAL CONTABIL PARTE COMPONENTĂ A SISTEMULUI INFORMAŢIONAL AL ÎNTREPRINDERII MODERNE......... 18 1.4.1. Structura sistemului informaţional contabil din cadrul întreprinderii ....................................................................... 19 1.4.2. Elemente de bază în cadrul SIC............................................................................................................................. 20 1.4.3. Principalele circuite contabile ................................................................................................................................. 21 1.4.4. Modalităţi de tratare a datelor contabile într-un mediu informatizat ....................................................................... 24 1.4.5. Arhitectura sistemului informaţional contabil informatizat ...................................................................................... 25 1.4.6. Utilizarea informaţiilor şi cunoştinţelor contabile .................................................................................................... 28 1.4.7. Asimilarea noilor forme de muncă şi de activităţi în cadrul sistemului informaţional contabil al întreprinderii........ 30 1.4.8. Ce presupune în plan contabil virtualitatea unei întreprinderi ................................................................................ 31

1.5. CRITICA SISTEMULUI INFORMAŢIONAL CONTABIL .................................................................................................................. 31 1.5.1. Principalele critici aduse contabilităţii ca sistem..................................................................................................... 31 1.5.2. Caracteristicile viitoarei contabilităţi ....................................................................................................................... 32 1.5.4. Virtualitate versus tradiţionalism contabil ............................................................................................................... 33 1.5.5. Sistemul informaţional contabil al unei întreprinderi virtuale .................................................................................. 33 1.5.6. Externalizarea serviciilor din domeniul financiar-contabil ....................................................................................... 34

CAPITOLUL II ............................................................................................................................................................................. 36 UTILIZAREA PRODUSELOR INFORMATICE ÎN DOMENIUL CONTABILITĂŢII ...................................................................... 36

2.1. CONCEPTE SPECIFICE PRODUSELOR INFORMATICE.............................................................................................................. 36 2.4. FUNCŢIUNILE CONTABILE POSIBIL DE INFORMATIZAT ............................................................................................................ 38

2.4.1. Tipuri de aplicaţii informatice în cadrul SIC ............................................................................................................ 38 2.4.2. Principalele cerinţe funcţionale pentru produsele informatice de contabilitate....................................................... 39 2.4.3. Analiza cerinţelor funcţionale pentru dezvoltarea de produse informatice în domeniul contabilităţii financiare şi de gestiune............................................................................................................................................................................ 44

2.5. CERINŢE LEGISLATIVE PENTRU PRODUSELE INFORMATICE DIN DOMENIUL CONTABILITĂŢII ....................................................... 47 2.5.1. Cerinţe şi criterii ale Ministerului Finanţelor............................................................................................................ 47

CAPITOLUL III ............................................................................................................................................................................ 49 EVALUAREA PRODUSELOR INFORMATICE .......................................................................................................................... 49

3.1. ELABORAREA PRODUSELOR INFORMATICE .......................................................................................................................... 49 3.2. STRUCTURA INTERNĂ A UNUI SISTEM INFORMATIC DINTR-O ORGANIZAŢIE .............................................................................. 49

3.2.1. Modalităţi de organizare a funcţiunii informatice .................................................................................................... 49 3.2.2. Modernizarea sistemului informatic........................................................................................................................ 51

3.3. CALITATEA PRODUSELOR INFORMATICE .............................................................................................................................. 51 3.3.1. Evaluarea de ansamblu.......................................................................................................................................... 51 3.3.2. Evaluarea echipamentelor informatice ................................................................................................................... 54 3.3.3. Evaluarea produselor informatice........................................................................................................................... 55

3.4. EVALUAREA PROFESIONALĂ A PRODUSELOR INFORMATICE................................................................................................... 57 3.4.1. Descriere generală ................................................................................................................................................. 57 3.4.2. Drepturile de autor asupra produselor informatice ................................................................................................. 58 3.4.3. Deprecierea produselor informatice ....................................................................................................................... 58 3.4.4. Metode utilizate în evaluarea produselor informatice............................................................................................. 59 3.4.5. Surse de date utilizate în evaluarea produselor informatice .................................................................................. 63 3.4.6. Studiu de caz.......................................................................................................................................................... 64

Page 3: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

3

CAPITOLUL V............................................................................................................................................................................. 66 GESTIUNEA PROIECTELOR INFORMATICE........................................................................................................................... 66

5.1. PROIECTELE INFORMATICE ŞI EVALUAREA EFICIENŢEI LOR.................................................................................................... 66 5.2. DECIZIA DE ACHIZIŢIE A PRODUSELOR INFORMATICE ........................................................................................................... 69

5.2.1. Cumpărarea de produse informatice...................................................................................................................... 69 5.2.2. Procurarea produselor informatice prin construire în logica utilizatorului final ....................................................... 70

CAPITOLUL VI............................................................................................................................................................................ 71 MODELAREA INFORMATICĂ A INFORMAŢIILOR FINANCIARE PENTRU PLANURI DE AFACERI ..................................... 71

6.1. TABLOUL DE BORD ............................................................................................................................................................ 72 6.2. INVESTIŢII ......................................................................................................................................................................... 73 6.3. DECLARAREA PRODUCŢIEI FIZICE ŞI VALORICE..................................................................................................................... 75 6.4. REŢETAR PRODUSE........................................................................................................................................................... 76 6.5. CHELTUIELI VARIABILE ŞI CHELTUIELI FIXE AFERENTE PROIECTULUI....................................................................................... 77 6.6. ANALIZA PUNCTULUI CRITIC PE PRODUS ŞI PE TOTAL ACTIVITATE .......................................................................................... 78 6.7. RECAPITULAŢIE VENITURI ŞI CHELTUIELI.............................................................................................................................. 79 6.8. CASH-FLOW PROIECT........................................................................................................................................................ 79 6.9. VENITURI ŞI CHELTUIELI AFERENTE PROIECTULUI ................................................................................................................ 80 6.11. PLAN DE RAMBURSAEW CREDIT........................................................................................................................................ 80 6.12. EVALUAREA PROIECTULUI DE INVESTIŢII ............................................................................................................................ 80

CAPITOLUL VII........................................................................................................................................................................... 82 PRODUS INFORMATIC PENTRU ANALIZA FINANCIARĂ – DIAFIN...................................................................................... 82

7.1. ASPECTE GENERALE.......................................................................................................................................................... 82 7.2. DOMENIUL DE UTILIZARE.................................................................................................................................................... 82 7.3. UTILIZATORI...................................................................................................................................................................... 83 7.4. STRUCTURA PRODUSULUI INFORMATIC DIAFIN................................................................................................................... 83 7.5. DESCRIEREA PROPRIU-ZISĂ A PRODUSULUI INFORMATIC DIAFIN.......................................................................................... 84 7.6. ANALIZA FINANCIARĂ A UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE - STUDIU DE CAZ.................................................................................. 88 7.8. DATE FINANCIARE PENTRU UTILIZAREA MODELULUI.............................................................................................................. 94

BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................................................................... 96

Page 4: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

4

CAPITOLUL I

SISTEMUL INFORMAŢIONAL CONTABIL AL INTREPRINDERII MODERNE

Vom trăi şi vom vedea !!!

Întreprinderea modernă şi sistemul său informaţional contabil constituie subiecte care sunt dezbătute deosebit de aprins în literatura de specialitate actuală, ca urmare a faptului că există două direcţii opuse de acţiune, şi anume: dorinţa întreprinderii de a se ralia curentului globalizării informaţionale pe de o parte, iar pe de alta, cerinţele restrictive impuse de ştiinţa şi practica contabilă în domeniu.

Aparent, se poate crede că multe din sarcinile şi funcţiile contabilităţii clasice au fost transferate sistemului informatic, ajungându-se în final la un aşa-numit sistem informaţional contabil modern. Totuşi, abia acum se poate face o deosebire clară între partea de tehnică contabilă şi cea de ştiinţă a contabilităţii datorită interpunerii sistemului informatic între acestea. De asemenea, acum se pot lăsa pe seama calculatorului toate aspectele ce fac din contabilitate o tehnică, prin dezvoltarea unor programe informatice care să cuprindă toate regulile, procedurile, metodologiile şi tehnicile necesare obţinerii conturilor anuale şi a informaţiilor financiar-economice despre o entitate economică, pentru ca un grup restrâns de persoane să se poată ocupa de latura ştiinţifică a acesteia.

Pornind de la aceste aspecte, în cele ce urmează, dorim să oferim răspunsuri la o serie de întrebări cum sunt: ce înseamnă modernism contabil, întreprindere modernă şi sistem informaţional contabil pe fondul noilor tehnologii informaţionale.

1.1. Stadiul actual al tehnologiilor informaţionale

1.1.1. Tranziţia către societatea global informaţională După o jumătate de secol de progrese tehnologice şi de informatizare, societatea omenească îşi pune, în mod logic,

întrebarea “Cum va fi peste alţi 50 de ani?”. Astfel, în 1997, după 50 de ani de la apariţia primului calculator electronic şi tot atâţia de la înfiinţarea ACM (Association for Computing and Machinary), acesta a fost motivul pentru care doi cercetători americani, Peter J. Denning şi Robert M. Metcalfe, la iniţiativa ACM, au publicat în “BEYOND CALCULATION. The next fifthy years of computing”1 un număr de 20 articole ale unor specialişti recunoscuţi în domeniu, grupate pe trei direcţii:

1. revoluţia tehnologică a următorilor 50 de ani; 2. consecinţele tehnologice în viaţa şi munca oamenilor; 3. consecinţele în planul afacerilor şi inovării.

Iată câteva predicţii făcute de aceşti specialişti: a. Calculatorul se va regăsi în toate domeniile de activitate şi în tot ce ne înconjoară: telefoane, motoare, pereţi,

lămpi de iluminare, ochi (organe) etc. Astfel, performanţele creierului uman, evaluate la aproximativ 1000 milioane de milioane de operaţii pe secundă (petaops) şi o memorie de 10 Tbytes, vor fi egalate de către computer în anul 2047, ceea ce înseamnă că acestea vor fi de 100000 de ori mai puternice decât cele din 1997. Un asemenea calculator va fi de 10 bilioane de ori mai puternic şi va fi numit MicroSystem (de mărimea unui cip);

b. Spaţiul în care vom trăi se va numi Cyberspace, iar societatea va fi complet informatizată în condiţiile în care un cip va cuprinde reţele întregi la costuri foarte mici. Nu este de ignorat în acest sens realitatea virtuală (oraşe, clădiri, computere, întâmplări etc.). Cyberspace-ul se va dezvolta odată cu evoluţia platformelor de lucru, a hard-ului, soft-ului şi a tehnologiei avansate din domeniul reţelelor de calculatoare şi transferului de date;

c. Software-ul şi hardware-ul vor beneficia de realizările fantastice ale tehnologiilor de vârf din domeniul industrial, al transferului de date, informaţii şi cunoştinţe. Va fi tot mai sesizabilă tenta de “inteligism” repartizat pe cele două componente. Scopul va fi înţelegerea mediului şi a vorbitului;

d. In perioada pe care o analizăm se preconizează apariţia unor noi generaţii de calculatoare din 15 în 15 ani, dar cel puţin două generaţii de calculatoare îşi vor face simţită prezenţa, inclusiv aşa-numitele reţele de calculatoare specializate (BAN – body area network) ca o extrapolare a actualelor WAN şi LAN. Aceste reţele vor fi utilizate cu predilecţie în organismele vii şi vor face legătura între diverse organe.

În ceea ce priveşte spaţiul cibernetic, acesta va avea în structura sa trei componente (vezi figura 1.1.): • platformele calculatoarelor şi conţinutul lor, alcătuit din procesoare, zone de memorie şi sistemul software de bază; • interfeţele hardware şi software care să realizeze conexiunea între platforme şi oameni sau alte sisteme de ordin fizic; • o tehnologie care să permită comunicarea între calculatoare.

1 Denning, P. J., Metcalfe, R.M., (editors), Beyond calculation. The Next Fifty Years of Computing, Copernicus, Springer-Verlag, New York, 1997

Page 5: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

5

Figura 1.1. Conţinutul spaţiului cibernetic2

În viitorul apropiat oamenii vor locui în aşa-numitele oraşe virtuale, împrăştiate prin spaţiul cibernetic în funcţie de anumiţi factori geografici, demografici şi de interes.

Tendinţele tehnologice ale ultimei decade au permis oamenilor să prevadă progresele care vor schimba semnificativ lumea de astăzi. Tehnica PC-urilor a transformat calculatoarele într-o “unealtă” utilizată în aproape toate sectoarele industriei, iar în viitorul apropiat aceasta va fi întâlnită în tot mai multe domenii de activitate. De asemenea, tehnologia Internet a făcut posibilă conexiunea şi corespondenţa în vederea cooperării între reţelele din lumea întreagă. Un alt progres important l-a înregistrat tehnica video-digitală. Până în 2047, oamenii nu vor mai fi doar cei care privesc la TV, ascultă muzică sau comunică între ei prin telefonie sau Internet, ci vor fi creatorii, administratorii şi, în acelaşi timp, consumatorii unor tehnologii “intelectuale” proprii.

În curând oamenii vor deveni din ce în ce mai dependenţi de puterea şi performanţele calculatoarelor, în domenii cum ar fi educaţia, sănătatea, amenajarea şi gospodărirea casei în care locuiesc, în meseriile pe care le practică, aşa cum revoluţia industrială a depins de apariţia motoarelor cu abur şi, mai târziu, de utilizarea electricităţii şi combustibililor fosili.

Tabel 1.3. Tipuri de reţele şi aplicaţiile lor3

Tipul de reţea Tehnologia utilizată

Aplicaţii

Reţea de tip ultima milă (de acasă la biroul central) CATV, POTS

Transportă semnalul telefonic către serviciu şi domiciliu prin telefon, video-fon, cablu TV, acces web, control şi monitorizare a instalaţiilor, tele-educaţie, telemedicină.

LAN (reţea de locală) Cablată Conectează platformele din interiorul unei clădiri

WLAN (wireless LAN)

Radio şi infraroşii. Activează pe limitate pe zonă

PC-uri, PDA-uri, telefoane, video-foane, accesorii necesare la serviciu şi acasă, monitorizarea sănătăţii, direcţionări către BAN

HAN (reţea particulară, personală)

Radio şi infraroşii Funcţionează în mod identic reţelelor de tip LAN

Sistem & reţea Cablate Interconexiuni între platformele diferitelor sisteme (avioane, autoturisme, roboţi etc), inclusiv reţele de tip SAN şi BAN.

SAN Standardizată, PC-uri şi reţele standardizate care oferă performanţe înalte

2 Denning, P. J., Metcalfe, R.M., (editors), Op. cit., p. 8. 3 Denning, P. J., Metcalfe, R.M., (editors), Op. cit., p. 18.

Internet: Reţeua reţelelor

Reţele Publice şi Private -Wide Area Networks

Local Area Networks & Home Networks

System AreaNetworks

Body AreaNetworks

Car, Plane, etc. Networks . . .

. . .

Conţinut

Platformă

Conţinut

Platformă

Interfeţele digitale către oameni şi restul lumii fizice

Internet: Reţeua reţelelor

Internet: Reţeua reţelelor

Reţele Publice şi Private -Wide Area Networks

Reţele Publice şi Private -Wide Area Networks

Local Area Networks & Home NetworksLocal Area Networks & Home Networks

System AreaNetworks

System AreaNetworks

Body AreaNetworksBody AreaNetworks

Car, Plane, etc. Networks . . .Car, Plane, etc. Networks

Car, Plane, etc. Networks . . .

. . .

Conţinut

Platformă

Conţinut

Platformă

. . .

Conţinut

Platformă

Conţinut

Platformă

Conţinut

Platformă

Conţinut

Platformă

Conţinut

Platformă

Conţinut

Platformă

Interfeţele digitale către oameni şi restul lumii fizice

Page 6: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

6

Tipul de reţea Tehnologia utilizată

Aplicaţii

(system area network) rapidă BAN (body net) Unde radio Body-net pentru procesarea datelor, comunicare, monitorizare şi urmărire

În urma progreselor înregistrate se va ajunge la:

1. O convergenţă şi o interoperabilitate totală între toate reţelele; 2. MicroSisteme – sisteme-pe-un-cip; 3. Calculatoare Web; 4. Calculatoarele scalabile care vor înlocui serverele multiprocesor nescalabile; 5. Calculatoare cu gestiune autonomă contra utilizării sistemelor manager; 6. Teleprezenţa utilizată la locul de muncă; 7. Calculatoare, echipamente şi aplicaţii care recunosc limbajul vocal; 8. Televiziune: sinteză, analiză şi percepere; 9. Roboţi care văd şi ştiu poziţia lor în spaţiu şi care sunt asistaţi de PC; 10. Body Nets – Interconectarea tuturor calculatoarelor care le posedă; 11. Dispariţia PC-ului va permite încorporarea lor în diferite obiecte ca simple componente. Consecinţele sociale ale unei asemenea dezvoltări sunt greu de imaginat, dar inovarea în domeniul acestor

tehnologii nu poate să ducă decât la o evoluţie în adevăratul sens al cuvântului. Cert este faptul că vom deţine mult mai multă informaţie şi cunoaştere din diverse domenii.

Cu alte cuvinte, la baza societăţii de mâine va sta informaţia şi comunicaţiile mijlocite de calculator. Un grafic de trecere spre societatea global informaţională este dat de J.A. O’Brien, care consideră că omenirea, pentru a ajunge în acest punct, trebuie să parcurgă un număr de patru stadii, şi anume: 1. stadiul întreprinderii informatizate, corespunzător perioadei 1970-2010; 2. stadiul muncitorilor cunoscători interconectaţi, care a început din 1980; 3. stadiul societăţii globale interconectate, declanşat în jurul anilor 1992-1993; 4. stadiul societăţii globale informaţionale, care va începe după 2010.

Figura 1.2. Cele patru valuri ale tehnologiei informaţionale 4

Aşa cum rezultă şi din figura 1.2, până în 2010 suntem în perioada când se suprapun primele trei valuri, ceea ce înseamnă că suntem într-o perioadă de tranziţie, cu riscurile şi cu avantajele sale specifice.

După cum se observă, omenirea nu a parcurs încă nici măcar primul stadiu, dar au fost început deja alte două, pentru ca din 2010 să înceapă şi cel de-al patrulea stadiu. Cu alte cuvinte, până în 2010 societatea omenească se află într-un continuu proces de tranziţie către acest globalism informaţional. Astfel, amprenta de modernism va deveni şi mai evidentă în apropierea anului 2010, când primul val al simplei informatizări va fi depăşit şi se va face simţit din ce în ce mai mult cel de-al patrulea val, cel al „Societăţii global informaţionale”.

4 Prelucrare după O’Brien, J.A., Management Information Systems. Managing Information Technology in the Internetworked Entreprise, McGraw-Hill, Boston, 1999, p. 12-13.

Cele 4 valuri ale tehnologiei informaţionale

1970 1980 1990 2000 2010 2020 2030

Organizaţii

Indivizi

Conectivitate

Conţinut

Întreprinderi informatizate

Societatea globală informaţională

Societatea globală interconectată

Muncitorii cunoaşterii interconectaţi

Cele 4 valuri ale tehnologiei informaţionale

1970 1980 1990 2000 2010 2020 2030

Organizaţii

Indivizi

Conectivitate

Conţinut

Întreprinderi informatizate

Societatea globală informaţională

Societatea globală interconectată

Muncitorii cunoaşterii interconectaţi

1970 1980 1990 2000 2010 2020 2030

Organizaţii

Indivizi

Conectivitate

Conţinut

1970 1980 1990 2000 2010 2020 2030

Organizaţii

Indivizi

Conectivitate

Conţinut

Întreprinderi informatizate

Societatea globală informaţională

Societatea globală interconectată

Muncitorii cunoaşterii interconectaţi

Page 7: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

7

1.1.3. Noile forme de muncă şi activităţi specifice societăţii informaţionale Se vorbeşte tot mai des de o e-Revoluţie a tehnogiilor informaţionale. Credem că termenul de e-Revoluţie nu este

folosit corect, pentru că acesta implică un moment de referinţă de la care activităţile desfăşurate înainte să nu mai fie valabile, să fie răsturnate, bulversate, ceea ce nu este tocmai adevărat.

În termenii discuţiei noastre, dacă multe activităţi s-ar desfăşura fără suport informaţional modern, ar deveni neeficiente, dar reţinem că nu au fost răsturnate ci doar înlocuite. Acest lucru ne conduce la ideea potrivit căreia, oricând ele se pot desfăşura fără suport informatic, dar la nişte timpi şi costuri mult mai mari.

Tehnologiile informaţionale şi comunicaţiile vor avea un impact major asupra întreprinderii datorită mutaţiilor ce vor interveni prin noile forme de lucru şi prin activităţile pe care acestea le pot genera. În categoria noilor forme de muncă sunt incluse: telenaveta, biroul virtual şi telelucrul5.

Telenaveta este din ce în ce mai mult utilizată în economiile statelor lumii dezvoltate şi luată în calcul în cadrul politicilor de ocupare a forţei de muncă şi ale politicilor de mediu6. Prin extinderea acestei forme de muncă se va diminua şomajul şi se va majora numărul întreprinderilor mici. Din punct de vedere conceptual, telenaveta se defineşte ca reprezentând utilizarea tehnologiei informaţionale şi a telecomunicaţiilor pentru a diminua sau elimina deplasarea de la domiciliu spre locul de muncă şi de la acesta spre domiciliu. Telenaveta se poate traduce simplu prin lucru de acasă sau lucrul la distanţă. Desigur, literatura în domeniu discută aprins cazurile în care lucrul nu se încadrează în telenavetă, spre exemplu lucrul acasă este diferit de lucrul de acasă, cel din urmă presupunând intervenţia comunicaţiilor cu locul de muncă din întreprindere.

Principalele caracteristici ale telenavetei se pot sintetiza astfel: 1. reducerea deplasărilor casă-serviciu-casă; 2. realizarea unor economii în plan financiar, material şi ecologic; 3. supervizarea activităţilor desfăşurate în cazul utilizării telenavetei impun o utilizare pe scară largă a tehnologiilor

informaţionale şi comunicaţiilor.

Figura 1.4. Raportul între telenavetă şi alte forme moderne de muncă7 Biroul virtual este consecinţa directă a virtualităţii induse în sistem de digitizare prin extinderea utilizării tehnologiei

informaţionale şi a comunicaţiilor, care au permis, în final, trecerea la telenavetă. Lucrul de oriunde, o zi sau mai multe pe săptămână, constituie o alternativă demnă de luat în serios în condiţiile apariţiei permanente de noi activităţi virtuale. Literatura în domeniu atrage atenţia că în acest moment birourile virtuale cunosc o întindere mai mică, dar credem că într-un viitor apropiat acestea se vor extinde.

Tipul de telenavetă determină gradul de libertate al angajatului în cadrul biroului virtual, după următoarea ordine: telenavetă ocazională, telenavetă semimobilă, telenavetă cu program aleatoriu, munca la domiciliu, telenavetă cu mobilitate totală8.

Telelucrul se constituie ca o formă de muncă specifică noii societăţi informaţionale în care întreprinderea virtuală

elimină barierele impuse de timp şi spaţiu. Considerăm că această formă de lucru în noua economie informaţională (infoeconomie) se va dezvolta continuu în funcţie de ascendenţa noilor tehnologii. 5 Ghilic-Micu, B., Stoica, M., eActivităţile în societatea informaţională, Editura Economică, Bucureşti, 2002, p. 51-100. 6 Spre exemplu, prin această formă de muncă mulţi oameni nu mai trebuie să se deplaseze la serviciu în cele 5-6 zile pe săptămână, ceea ce va avea efect în plan ocupaţional (se pot angaja la mai multe întreprinderi) şi ambiental (necesar de transport mai mic la nivel economie naţională). 7 Conf. Ghilic-Micu, B., Stoica, M., Op. cit., p. 63. 8 Ghilic-Micu, B., Stoica, M., Op. cit., p. 65.

Centre de telenavetă

TELELUCRU

Munca la distanţă

TELENAVETĂ

La domiciliu În afara domiciliului

Page 8: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

8

În condiţiile specifice noilor forme de muncă se vor impune din ce în ce mai mult activităţi cum sunt: teleeducaţia, telemedicina, telecentre, cibermarketing, teleshoping, comunităţile virtuale9.

1.2. Întreprinderea modernă şi tehnologiile informaţionale În contextul evoluţiilor tehnologice analizate anterior, întreprinderea, veriga de bază în lanţul valoric, trebuie să-şi

desfăşoare activitatea astfel încât să-şi atingă obiectivele şi să obţină şi profit sub diferite forme. O asemenea întreprindere nu poate fi decât modernă. Dar, în ce constă modernitatea întreprinderii din societatea global informaţională? Care sunt caracteristicile unei întreprinderi într-un mediu global informatizat? Care sunt tehnologiile informaţionale ce vor influenţa viaţa economică a unei asemenea întreprinderi? Ce viitor va avea întreprinderea virtuală? Cum trebuie să se pregătească profesia contabilă la asemenea evoluţii? Iată câteva întrebări la care dorim să găsim răspunsuri şi la care vom oferi explicaţii în continuare.

1.2.1. Caracteristicile întreprinderii moderne

În momentul de faţă există o multitudine de factori ce impun întreprinderii un comportament agitat pentru supravieţuire

economică. Între aceşti factori, cei mai importanţi sunt: tehnologiile informaţionale, schimbările politice, schimbările din mentalitatea clienţilor, interesele diferitelor organisme profesionale şi sindicale, terorismul internaţional etc.

Totuşi, în drumul spre modernitate, întreprinderea actuală constituie teatrul de desfăşurare al operaţiilor de tranziţie către viitoarea societate global informaţională. Afirmaţia se bazează pe faptul că tehnologiile informaţionale, înainte de a fi aplicate în practică, trec succesiv prin stadiile de cercetare şi implementare, or, înainte de toate, cercetarea necesită fonduri care provin în primul rând din sectorul productiv al ţărilor angrenate în acest proces. Există şi situaţii când activitatea de cercetare aduce fonduri în urma vânzării rezultatelor cercetării întreprinderilor din domeniul productiv.

Cu alte cuvinte, sesizăm o spirală evoluţionistă a cercetării şi aplicării tehnologiilor informatice, astfel încât este foarte greu să se precizeze după parcurgerea unui număr de spirale care este latură determinată şi care este determinantă.

În tot acest labirint factorial şi informaţional, întreprinderea este obligată să se modernizeze. Ba mai mult, pe baza acestor idei moderniste se creează întreprinderi „gata modernizate”, adică întreprinderi care acum 20-30 de ani nu puteau să existe. Oferim spre exemplificare cazul întreprinderilor furnizoare de Internet, care acum 20 de ani nu existau, dar care acum sunt suportul unei încrengături de noi întreprinderi moderne: de la publicitate la comerţ electronic, de la afaceri personale la servicii de outsourcing prestate marilor companii etc.

Dacă întreprinderile existente trebuie să accepte să supravieţuiască în acest mediu global informaţional, este important de ştiut care sunt caracteristicile pe care trebuie să le aibă, pentru ca procesul de modernizare să fie eficient. În urma studierii atente a unui volum însemnat de întreprinderi şi a coroborării rezultatelor cu tendinţele viitoarei societăţi global informaţionale am ajuns la următorul set de caracteristici pentru viitoarea întreprindere: flexibilitate, deschidere, receptivitate la integrare şi la globalizare şi inteligism10.

1.2.2. Tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii din întreprinderea modernă

Cunoaşterea principalelor tehnologii informaţionale care conduc întreprinderile spre modernitate, iar societatea spre

globalizare este deosebit de importantă. De aceea, în cele ce urmează vom prezenta succint aceste tehnologii informaţionale şi de comunicaţii.

a. INTERNET-ul reprezintă principala tehnologie informaţională a viitoarei societăţi. Definit ca o reţea a tuturor reţelelor, acesta a revoluţionat şi a dinamizat toate activităţile economice dintr-o întreprindere, a stat şi stă în continuare la baza altor tehnologii informatice. În esenţă, acesta are la bază reţele de calculatoare dispersate la nivel mondial în toate colţurile lumii, care comunică între ele prin intermediul unui protocol (Internet Protocols - IP) uşor de recunoscut indiferent de tipul echipamentelor (calculatoare) şi al sistemului de operare utilizat.

Iată câteva aplicaţii care s-au dezvoltat pe baza Internet-ului: Intranet-ul, Extranet-ul, groupware-ul11, EDI12 Internet, poşta electronică, e_marketing, e_learning, discuţii pe Internet (forumuri, grupuri de întâlniri, grupuri de ştiri), chat (discuţii în timp real), comerţ electronic (e_commerce cu următoarele modele de afaceri: magazin electronic (e_Shop), aprovizionare electronică (e_procurement), licitaţie electronică (e_auction), supermagazinul electronic (e_mall), piaţa unui terţ (Third Party Marketplace), comunităţi virtuale (Virtual Communities) etc.), conectări la distanţă, telefonie, videoconferinţe, universuri virtuale, captare de programe radio-tv etc.

b. Recunoaşterea optică a caracterelor (Optical Character Recognition). Această tehnologie este utilizată în operaţiile de digitizare a datelor de tip text. În scop comercial, această tehnologie se foloseşte pe scară largă în magazine

9 Îbidem, p. 127 ş.u. 10 Ţugui, I., Contabilitatea fluxurilor de trezorerie, Editura Economică, Bucureşti, 2002, p., 21. 11 Lucrul colaborativ. 12 Electronic Data Interchange (Schimbul de date în mediul informatizat). Pentru detalii privind EDI vezi Dumitriu, F., Op. cit., pp. 70-71. şi Georgescu, M., Piaţa în tranziţie. Tranziţia în piaţă, Sedcom Libris, Iaşi, 2002, pp. 235-236.

Page 9: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

9

pentru citirea codurilor de bare de pe diferite produse. În felul acesta se află informaţii cu privire la denumire, preţ, raion de vânzare, taxele aferente (TVA, accize etc.), termen de valabilitate, producător etc. Dacă la aceste informaţii adăugăm data vânzării, casa şi vânzătorul, precum şi cumpărătorul, atunci obţinem o imagine completă asupra actului de vânzare-cumpărare. Toate aceste informaţii se transferă serverului central pentru înregistrare contabilă, pentru luarea unor decizii etc.

c. Bancomatele (Automat Teller Machine - ATM) reprezintă tehnologia informatică şi de comunicaţii prin care cardul bancar este identificat şi poate fi folosit pentru retragerea unei sume de bani sau efectuarea unor plăţi în conturi predefinite (telefonie, utilităţi, magazine).

d. Sistemele electronice de realizare a întâlnirilor. Prin intermediul acestei tehnologii se facilitează întâlnirea virtuală a membrilor unei comunităţi sau unei echipe cu diferite prilejuri, cum ar fi: conferinţe, luarea unei decizii, simple discuţii video etc. Această tehnologie constă în digitizarea secvenţelor audio şi video, compresia, criptarea, transmiterea, decriptarea, decompresia şi vizualizarea acestora cu o viteză foarte mare folosind infrastructura de bază – INTERNET-ul.

e. Gestiunea electronică a documentelor şi lucrul în medii colaboraţioniste (groupware). Prezentăm cele două tehnologii informatice şi de comunicaţii în acelaşi grup, deoarece lucrul în medii colaboraţioniste presupune lucrul cu documente în format electronic (creat sau digitizat prin scanare) folosind un soft special care conţine absolut toate componentele pentru lucrul de birou la care se adaugă şi componenta de transmitere co-echiperilor (poştă electronică, gestionar de documente).

f. Inteligenţa artificială şi aplicaţiile ei. Această tehnologie informatică reuneşte un mănunchi de aplicaţii ce vor cunoaşte o extindere deosebit de mare în viitorul apropiat. În categoria aplicaţiilor specifice inteligenţei artificiale sunt incluse: sistemele inteligente, recunoaşterea formelor, recunoaşterea şi înţelegerea vorbirii, robotica, rezolvatoarele generale de probleme, învăţământul asistat de calculator şi prelucrarea limbajului natural.

Sistemele expert reprezintă “programe concepute pentru a raţiona în scopul rezolvării problemelor pentru care, în mod obişnuit, se cere expertiză umană considerabilă”13. Structura unui sistem expert constă într-o bază de cunoştinţe, un motor de inferenţe şi o interfaţă de dialog cu utilizatorul. La rândul său, o bază de cunoştinţe este formată dintr-o bază de reguli şi o bază de fapte, care vor fi parcurse de către motorul de inferenţe în etapa realizării raţionamentelor. Prezentăm în figura 1.6. această arhitectura de bază a unui sistem expert însoţită de posibilele interfeţe specializate.

Domeniul financiar-contabil este foarte receptiv la tehnologia sistemelor expert, aşa cum rezultă şi din multitudinea de sisteme expert dezvoltate şi utilizate, deja, de cele mai renumite companii specializate în servicii financiare şi de contabilitate. Oferim spre exemplificare, în tabelul 1.4., o sinteză cu principalele sisteme expert dezvoltate şi utilizate în domeniul financiar-contabil.

Tabel 1.4. Sisteme expert dezvoltate şi utilizate în domeniul contabilităţii14 Nr. Crt.

SISTEMUL EXPERT DOMENIUL CONTABIL

1 AUTOMATED TAX - pregătire documente de impozitare 2 AGGREGATE Assistant - proiectare situaţii financiare din conturi 3 AYMM (Finance) - selectare finanţare guverne pentru noi debuşee de afaceri 4 FOLIO - determinare obiective de investiţii pentru portofoliile clienţilor 5 HELIX - consiliere în investiţii pentru minimizare impozit 6 Needham (Business) - prelucrări tranzacţii pentru contabilitate financiară şi management

servicii 7 TAXADVISOR - consiliere şi analiză în probleme de impozite pentru întreprinderi 8 TICOM - evaluarea controlului intern în auditing 9 AUDITOR - asistare la evaluarea debitorilor slabi 10 ESTEAM - gestiune portofolii pentru investiţii profitabile 11 HELIX - consiliere în selectarea portofoliilor 12 SYNTELLIGENCE - gestiune în asigurări 13 EASY, Expertest, Audit Planing Advisor, Ernst&Young

Decision Support, COMPAS - dezvoltarea programelor de activităţi. Acestea au fost dezvoltate de: Arthur Andersen, Deloitte&Young, Ernst&Young, Price Waterhouse

14 C&L Control Risk Advisor, Internal Controls Expert, Flow Eval, CCR/36 Advisor, Inherent Risk Analysis, Detailed Planning Practice Aid, Systematic, AS/400 Expert

- Evaluarea controlului intern. Sisteme dezvoltate de Coopers&Lybrand, Deloitte&Touche, Ernst&Young, KPMG Peat Marwick, Price Waterhouse.

15 Risk Advisor, Flow Eval, CCR/36 Advisor, Inherent Risk Analysis, Risk Assessment

- Analiza riscului. Sisteme dezvoltate de: Coopers&Lybrand, Ernst&Young, KPMG Peat Marwick, Price Waterhouse.

13 Faigenbaum, E.A., Buchanan, B.G., Lenderberg, J., - On generality and problem solving: A case study using the DENDRAL program, In Meltzer, B., Michie, D., Editors, Machine Intelligence, 6, 1971, Edinburgh University Press, Edinburgh, U.K., p. 18, conf. Andone, I., Tugui, Al., Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanţe-bănci şi marketing, Editura Economica, Bucureşti, 1999, p. 37. 14 Godfrei, S., Lowgeland-Knudsen, J. – The CRI Directory of Expert Systems, Learned Information (Europe) Ltd., Oxford, 1986. Compania daneză CRI A/S, specializată în aplicaţii ale noilor tehnologii informaţionale încă din 1978, a elaborat periodic un repertoriu al sistemelor expert. După Andone, I., Tugui, A., Op. cit., p. 64. Pentru sistemele expert de la nr. 13, 14 şi 15 vezi Howorka, G. V., Frownfelter, C. A., în Advances in accounting information systems, Sutton, S., ş.a. Editors, vol. 4, 1996, p. 124.

Page 10: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

10

g. Sistemele multimedia. Tehnologia multimedia reprezintă acea configuraţie informatică minimală prin intermediul

căreia se pot achiziţiona, prelucra, stoca şi transmite date/informaţii multimedia (text, sunet, voce, imagini, video şi animaţii) prezentate, de cele mai multe ori, sub formă animată conform unei ordini predefinite (inclusiv suprapuse) în vederea asigurării comunicării. În cadrul unui sistem multimedia toate datele prelucrate trebuie să fie de natură digitală, chiar dacă acestea au fost preluate/redate sub formă analogică din/în periferice corespunzătoare. Atunci când discutăm de un sistem multimedia avem în vedere două componente majore (figura 1.7.):

• componente hard digitale şi analogice; • componente soft.

Figura 1.7. Componentele unui sistem multimedia

h. Alte tehnologii informaţionale. Includem în acestea toate tehnologiile moderne de proiectare asistată de calculator, semnătura digitală pentru care şi în România s-a adoptat legislaţia necesară, aşa-zisele tehnologii calme, teleprezenţa la locul de muncă, calculatoarele Web, microsistemele etc15. Vom discuta pe scurt, în cele urmează, câteva dintre aceste tehnologii.

Teleprezenţa utilizată la loc de muncă

Teleprezenţa înseamnă să te afli în două locuri în acelaşi timp. Cum acest lucru nu este posibil deocamdată din punct de vedere fizic, este sarcina tehnologiei informaţionale să rezolve impedimentul. La acest moment sunt diferite posibilităţi pentru utilizatori de a comunica între ei prin text, voce, grafică, imagine şi programe operaţionale. Comunicaţia poate îmbrăca şi forma unei întâlniri sau a unei conferinţe, ceea ce presupune un anumit grad de sincronizare, sau o lipsă a acesteia ca în cazul voice-mail-ului sau e-mail-ului. În plus, calculatoarele permit o limitare a timpului conferinţei în condiţiile în care acestea sunt “înregistrate” şi se potrivesc cu interesele celor ce comunică între ei.

Domeniile receptive la teleprezenţă sunt: educaţia, divertismentul, convorbirile ce implică o distanţă mare în care se impune existenţa unui telefon, video-fon, poştă. Compania Bell caracterizează astfel teleprezenţa: 1. Mecanismul: sincronizarea pentru aplicaţiile distribuite prin telefon, videofon şi nesincronizarea ca în cazul voice-mail, e-

mail, video-mail, web-ul accesat direct de la servere de către utilizatori. Diverse canale conţin programe de transfer şi control, în telefoane, videotelefoane, programele de comunicaţii Windows şi bloc-notess-uri;

2. Structura şi dimensiunea grupului: unu la unu şi întruniri în grupuri mici, prezentare optimă pentru un număr mare de participanţi la conferinţă;

3. Scopul: luarea unui interviu într-o emisiune radio sau într-o întrunire, rezolvarea problemelor existente, vânzări, expoziţii, educaţie, utilizarea pentru sistemele securizate;

4. Utilizarea teleprezenţei în domenii specifice: inginerie, finanţe, medicină, ştiinţe etc. Cu toate acestea, în următorii 5-10 ani, utilizatorii vor acorda cel puţin 20-30% din timpul lor teleprezenţei, neincluzând

aici şi timpul de acces al informaţiilor web. Deja constatăm că video-telefonul îşi face din ce în ce mai simţită prezenţa în viaţa oamenilor la preţuri cât de cât accesibile.

Calculatoare Web

Utilizând Internetul, WWW a stimulat apariţia altor generaţii de calculatoare, inclusiv calculatoare de reţea pentru utilizatori, tele-calculatoare, calculatoare TV ataşate telefonului şi televizoarelor. Aceste calculatoare utilizează reţele şi interfeţe deja existente pentru a spori capacitatea telefoanelor şi a televiziunii. Pe termen lung, acestea vor fi echipate cu toate dispozitivele de comunicaţii, incluzând calculatoarele şi telefoanele mobile.

15 Aceste posibile realizări sunt inspirate, preluate, adaptate momentului şi completate din Denning, P. J., Metcalfe, R.M., (editors), Beyond calculation. The Next Fifty Years of Computing, Copernicus, Springer-Verlag, New York, 1997

COMPONENTE HARDDIGITALE:

- Unitatea centrală- Periferice de intrare- Periferice de ieşire- Comunicaţii

COMPONENTE SOFT:- Sisteme de operare- Biblioteci DLL- Interfeţe (MCI, API) - Soft authoring

(creare aplicaţii multimedia)ANALOGICE

- Periferice de intrare- Periferice de ieşire

SISTEM MULTIMEDIA

COMPONENTE HARDDIGITALE:

- Unitatea centrală- Periferice de intrare- Periferice de ieşire- Comunicaţii

COMPONENTE SOFT:- Sisteme de operare- Biblioteci DLL- Interfeţe (MCI, API) - Soft authoring

(creare aplicaţii multimedia)ANALOGICE

- Periferice de intrare- Periferice de ieşire

SISTEM MULTIMEDIA

Page 11: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

11

Încorporând calculatoare Web în telefoane, în televizoare şi în monitoare de înaltă definiţie (WebTV) şi la TV-uri destinate jocurilor video, mulţi oameni vor avea acces instantaneu la Web, chiar cu o mai mare uşurinţă decât atunci când web-ul este accesat prin calculatorul personal.

Calculatoare, echipamente şi aplicaţii care recunosc limbajul vocal

Încă din 1997, datele de intrare comunicate vocal erau destinate numai pentru interfeţe de control şi pentru generări de rapoarte precise, cu toate că sistemul de recunoaştere a limbajului exista încă din 1990. Ţinând seama de situaţia actuală, când există sisteme de operare şi aplicaţii la care permit adresarea verbală, credem că până în 2010, intrările şi ieşirile de date realizate pe cale vocală vor fi omniprezente şi disponibile pentru orice sistem electronic. Ne referim aici la: autoturisme, calculatoare, aplicaţii casnice, radio, telefoane, televizoare, jucării, ceasuri, dispozitive de securitate şi dispozitive de control a ambianţei de la locul de muncă şi la domiciliu.

Televiziune: sinteză, analiză şi percepere

Posibilitatea de sinteză a imaginilor video-reale în timp real este noua barieră a comunicării umane. O asemenea realizare tehnologică va permite tuturor filmelor şi pieselor de teatru să se realizeze în mod virtual, precum şi comunicarea într-un viitor apropiat între o persoană reală şi una virtuală pe o asemenea scenă (după toate calculele cam prin 2024-2030).

Roboţi care văd şi ştiu poziţia lor în spaţiu, asistaţi de PC

Asimilarea realizărilor informatice de orice tip de către lumea informaţională este un element social important, şi aici am putea include noi posibile PC-uri, roboţi casnici, industriali şi de birou. Reţelele mobile şi GPS îşi măresc posibilităţile pe care le au prin utilizarea unor echipamente care ştiu unde se află în spaţiu, pot comunica poziţia lor, iar acestea nu vor fi doar adaptori de telefonie celulară. Nimic nu va trebui să scape în viitor de această revoluţie informatică evidentă.

O experienţă similară am avut la una din universităţile pariziene în decembrie 2000, când, într-o discuţie ştiinţifică cu iz

puternic de inteligism, un coleg de breaslă îşi lăuda „creaturile” lui (mici roboţi de laborator) care îşi „vindeau” pe biţi unii la alţii informaţiile de care dispuneau, chiar şi memoria disponibilă la un moment dat, realizând aşa-numitele activităţi de antreprenoriat general atunci când primeau o sarcină de finalizat şi multe alte activităţi greu de imaginat.

Body Nets – Reţele ale corpului omenesc

Un vast număr de dispozitive artificiale vor fi proiectate, create şi cercetate pentru a putea fi folosite oriunde, începând chiar cu crearea ochilor artificiali. Nu se cunoaşte încă momentul când calculatoarele vor fi interconectate cu corpul uman prin implanturile realizate în cortexul ocular pentru vedere artificială, care sunt mult mai precise decât sistemele vizuale mecanice create astăzi, dar cu siguranţă acest lucru se va întâmpla.

Raza de acţiune a aplicaţiilor este vastă şi poate porni de la îngrijirea, controlul şi tonifierea sănătăţii umane pentru a ajunge la comunicare şi securitate personală. Calculatoarele portabile sunt construite pentru a ajuta muncitorii să opereze în spaţii ce implică consum fizic şi mental. Ne putem chiar imagina construirea unui asistent personal performant, reprezentat de un calculator personal care poate înregistra, indexa şi reda tot ceea ce noi am citit, auzit şi văzut.

Astfel, WWW va oferi cea mai mare cantitate de informaţii necesare îngrijirii medicale, în totalitate standardizate, precum şi un acces total incluzând: furnizarea informaţiilor de ultimă oră; conectarea directă a echipamentelor medicale cu calculatoarele personale portabile; îngrijirea medicală la domiciliu, monitorizarea permanentă a unor persoane pentru a avertiza apariţia unor afecţiuni neprevăzute, cum ar fi un atac de cord etc.

Aplicaţiile pe acest segment sunt incredibile la acest moment, dar în timp totul va deveni posibil.

Dispariţia PC-ului va permite încorporarea lui în diferite obiecte ca simple componente Cererea foarte mare de sisteme-pe-un-cip va conduce în final la apariţia unei noi industrii specializate în producerea

lor. Astfel de microsisteme vor fi obţinute la preţuri foarte mici şi vor fi produse în serie pentru diferite obiecte. În aceste condiţii ne aşteptăm ca numărul acestor calculatoare să crească foarte mult, ca urmare a pătrunderii lor în toate domeniile de activitate ale oamenilor. Provocările cauzate de dorinţa informatizării totale a vieţii poate influenţa pozitiv calea de dezvoltare a calculatoarelor, care la rândul lor vor influenţa productivitatea şi dorinţa de distracţie a oamenilor. Dăm ca exemplu în acest sens cunoscuta casa super-informatizată a lui Bill Gates.

1.2.3. Întreprinderea virtuală şi viitorul ei

Odată cu procesul de digitizare continuă a informaţiilor, concomitent cu dezvoltarea de noi tehnici de comunicaţie,

devine tot mai evidentă întreprinderea virtuală sau întreprinderea pe Web. Prin întreprindere virtuală înţelegem un grup de întreprinderi care decide să formeze o comunitate virtuală, adică

platforme ce permit partajarea în comun a informaţiilor despre membrii grupului. Există şi situaţii de întreprinderi care se adresează clienţilor prin intermediul Internet-ului, ceea ce face din ea tot o întreprindere virtuală. În asemenea situaţii se află notarii electronici, anumite societăţi de publicitate, instituţii ale pieţei de capital (spre exemplu Societatea Naţională de Compensare Depozitare şi Decontare - SNCDD, Societăţile Registru). Un exemplu concret de grupuri de întreprinderi care

Page 12: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

12

formează comunităţi virtuale îl constituie piaţa extrabursieră RASDAQ în care se întâlnesc toate societăţile de valori mobiliare pentru a tranzacţiona titluri de valoare.

De regulă, o asemenea întreprindere virtuală se constituie pe lanţul valoric: furnizori-producători-clienţi. Schema unei asemenea întreprinderi virtuale se prezintă în figura 1.8.

Figura 1.8. Modul de organizare a mai multor întreprinderi într-o întreprindere virtuală Într-o întreprindere virtuală delimităm: întreprinderea-celulă adică întreprinderile care intră în grup şi care îşi pun la

dispoziţia reţelei virtuale o parte sau întreg sistemul informaţional propriu, reţeaua virtuală care nu este proprietatea nici unei întreprinderi-celule şi drepturile de acces în reţea.

Întreprinderile virtuale pot dispune fie de o reţea privată de comunicaţii, cum este cazul RASDAQ-ului, fie de o reţea cu drepturi speciale cum este cazul Autorităţii de Certificare a semnăturilor digitale.

Principalele particularităţi ale unei asemenea întreprinderi virtuale constau din: 1. un aport important la realizarea activităţilor din partea tehnologiilor informaţionale; 2. lucrul în comun la distanţe foarte mari; 3. modalitatea de organizare pe proiect sub forma unei reţele în care structurile orizontale sunt evitate; 4. o mare încredere din partea întreprinderilor participante; 5. o partajare şi o exploatare eficientă a informaţiilor; 6. lipsa unor frontiere fizice în lanţul valoric; 7. derularea unor servicii de calitate sporită; 8. reducerea unor costuri; 9. eliminarea intermediarilor dintre producător şi consumator, cu obţinerea în final a prosumatorului. 10. păstrarea independenţei fiecărui participant în reţea; 11. de cele mai multe ori, asemenea întreprinderi dispun de active necorporale la valori mari, în comparaţie cu cele

corporale care pot fi nesemnificative; 12. gradul de lichiditate trebuie să fie ridicat; 13. clienţii întreprinderii virtuale pot să nu se întâlnească niciodată cu angajaţii acesteia; 14. viteza de circulaţie a valorilor tranzacţionate este foarte mare. Fluxurile de date şi prelucrarea acestora necesită informaţii punctuale, iar înţelegerea lor externă necesită o

înţelegere a modului de formare a reţelei, a regulilor ce au fost stabilite între participanţi, a particularităţilor proceselor de producţie (acolo unde este cazul).

Corespunzător fluxurilor de date şi de informaţii vom avea şi fluxuri de bani, care, de regulă, vor avea corespondent în operaţiile realizate cu băncile, de cele mai multe ori, electronice. Astfel, apare posibilitatea existenţei unei întreprinderi de decontare în lanţul valoric care să se ocupe de decontarea sumelor la valoarea netă.

Munca oamenilor într-o întreprindere virtuală este principalul factor de producţie. De calitatea muncii oamenilor din întreprinderea virtuală depinde în final gradul de satisfacţie pentru clienţi necunoscuţi cu pretenţii ridicate.

În ceea ce priveşte viitorul întreprinderilor virtuale considerăm că numărul acestora va creşte concomitent cu volumul tranzacţiilor. Mai mult, în opinia noastră într-o primă etapă se vor constitui mai multe întreprinderi virtuale formate dintr-o singură întreprindere, pentru ca apoi să crească şi numărul celor formate din mai multe întreprinderi.

Investiţiile masive în tehnologiile informaţionale vor conduce la extinderea utilizării calculatoarelor sau microsistemelor în toate domeniile de activitate la preţuri foarte mici. Societatea global informaţională va dispune de un grad de digitizare avansat pentru majoritatea activităţilor umane. Se va ajunge până acolo încât dispozitivele pentru informaţiile analogice vor fi mai scumpe decât pentru cele digitale, şi aceasta pentru că nu vor fi utilizate.

Reţeaua virtuală

Page 13: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

13

1.2.4. Mutaţii ce privesc întreprinderea modernă în viitoarea societate a cunoaşterii

Încă de pe acum se vorbeşte despre cunoaşterea şi inteligenţa întreprinderii moderne, dar, ar trebui sesizate mutaţiile

ce vor fi parcurse de întreprinderea modernă pentru trecerea în viitoarea societate a cunoaşterii, după societatea global informaţională.

În primul rând, toate activităţile ce se derulează în întreprindere trebuie să fie înregistrate sub formă de informaţii digitale. Această înregistrare digitizată nu constituie decât un aspect al societăţii global informatizate. De la această digitizare a fluxurilor ce au loc în întreprindere, este necesar să se facă trecerea ori de câte ori este cazul la cunoaşterea despre fluxuri. Acest lucru se poate realiza prin extinderea utilizării sistemelor inteligente pe scară largă.

În al doilea rând, angajaţii întreprinderii moderne vor fi şi aşa-zişii muncitori sintetici, adică roboţi cu chip uman. În aceste condiţii, întreprinderea modernă va trebui din nou să-şi reproiecteze procesele pentru a evita conflictele de interese între muncitorii săi. Cu alte cuvinte, reproiectarea proceselor întreprinderii nu se va sfârşi niciodată.

În al treilea rând, întreprinderea modernă din societatea cunoaşterii va trebui să-şi elaboreze alte proceduri pentru evaluarea rezultatelor sale. Noţiunea de profit va fi mult mai largă decât cea de astăzi, deoarece va îngloba şi alte elemente greu de delimitat în momentul de faţă. Un exemplu în acest sens îl poate constitui creşterea cunoaşterii muncitorilor într-un exerciţiu financiar. În acelaşi sens, se prognozează o extindere a activelor imobilizate ale întreprinderii moderne prin înregistrarea capitalului uman de care dispune aceasta.

Desigur, cele trei mutaţii enunţate anterior, nu pot acoperi în întregime subiectul propus spre discuţie, ci doar am creionat un subiect care va rămâne mult timp de aici încolo deschis.

1.3. Sistemul informaţional al întreprinderii moderne În condiţiile societăţii informatizate o întreprindere modernă nu poate supravieţui fără să dispună de informaţii în timp

real provenite atât din interiorul, cât şi din exteriorul său. Sarcina de colectare, prelucrare, stocare şi furnizare a informaţiilor şi cunoştinţelor revine sistemului informaţional al unei întreprinderi. Drept urmare, din punct de vedere informaţional, o întreprindere modernă trebuie să fie cuplată la cele mai moderne tehnologii informaţionale şi de comunicare ale momentului la care ne raportăm.

1.3.1. Aspecte de ordin conceptual

Din punctul de vedere al interfeţei cu mediul, în cadrul oricărui sistem este foarte uşor de sesizat faptul că există două aspecte majore, şi anume: cel material şi cel informaţional16. În orice organizaţie un loc central în ansamblul operaţiunilor pe care le generează îl ocupă prelucrările informaţionale. Astfel, este imposibil de conceput o activitate exercitată în perimetrul unei întreprinderi care să nu necesite, într-un anumit stadiu, o prelucrare a datelor şi informaţiilor după o anumită specificaţie. În noile condiţii, toate organizaţiile dispun de sisteme informaţionale proprii, cu sau fără sisteme informatice foarte dezvoltate, care au ca scop operaţii de colectare, de prelucrare, de depozitare şi de transmitere a datelor şi informaţiilor.

Prin sistem informaţional înţelegem ansamblul de resurse materiale şi financiare care utilizează tehnologiile informaţionale pentru a culege, prelucra, stoca, regăsi, transmite şi vizualiza informaţiile utilizate în procesele ce au loc în perimetrul unei întreprinderi. Atunci când ne referim la procesele economice care au loc într-o întreprindere, vorbim de sisteme informaţionale economice.

Este cunoscut faptul că la baza unui sistem informaţional modern stă sistemul informatic, ca parte componentă esenţială şi cu o pondere în continuă creştere. Sistemul informatic este definit de literatura de specialitate ca reprezentând un ansamblu de metode, procedee, echipamente şi personal de specialitate, care asigură culegerea, verificarea, transmiterea, stocarea şi prelucrarea informaţiilor destinate altor subsisteme şi în special cele necesare conducerii pentru luarea de decizii în timp util17.

16 Aceste două componente au fost descrise şi în lucrările: Ţugui, Al., Locul contabilităţii în cadrul sistemului informaţional economic al întreprinderii, în Tribuna Economică, nr. 17/1993; Ţugui, I., Fluxurile de trezorerie şi transpunerea lor contabilă, Teză de doctorat, Universitatea “Al. I. Cuza”, Iaşi, 2001. 17 Harrington, H.J., Business Process Improvement, McGrow Hill, New York, 1991, pp. 10-15; Turban, E., Information Technology for Management, Wiley&Sons, 1996, pp. 4-6 şi Dodescu, G., Informatica, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987, p. 19.

Page 14: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

14

Figura 1.10. Transformările din întreprindere şi din management18 La momentul actual, cele trei direcţii de orientare ale mediului economic sunt: 1. Globalizarea, care se referă la:

a. managementul şi controlul într-o piaţă globală; b. competiţia pe pieţele lumii; c. grupuri de lucru globale; d. sisteme de distribuţie globale.

Globalizarea a condus, în lumea dezvoltată, la sporirea valorii informaţiei între actorii ce acţionează pe o piaţă concomitent, cu apariţia de noi oportunităţi de afaceri. Faptul că tehnologiile actuale permit coordonarea şi controlul de la mare distanţă a modului de comunicare cu furnizorii şi clienţii, operarea 24 de ore pe mari întinderi geografice şi oferirea de servicii unor clienţi “necunoscuţi”, subliniază importanţa existenţei unui puternic sistem informaţional al întreprinderii, care va permite o şi mai mare extindere a globalizării.

2. Transformările din economia industrială, adică:

a. economiile bazate pe informaţie şi cunoaştere; b. nivelul ridicat al productivităţii; c. apariţia de noi produse şi servicii; d. luarea în consideraţie a cunoaşterii ca principal şi strategic activ; e. scurtarea duratei de viaţă a produselor; f. desfăşurarea activităţilor într-un mediu turbulent; g. limitarea cunoşterii angajatului.

3. Transformări ale întreprinderii, care vizează :

a. uniformizarea structurilor organizaţionale; b. descentralizarea; c. independenţa localizării; d. costuri mici de tranzacţionare şi coordonare; e. întărire/revigorare; f. lucrul colaborativ.

Întreprinderile tradiţionale au fost (şi sunt încă) organizate ierarhic, centralizat. Astfel, pentru o reglementare

structurată, sunt stabilite seturi de proceduri operaţionale standardizate pentru a distribui loturi mari de produse sau servicii. Noul stil de organizare al afacerilor se caracterizează prin aplatizare, descentralizare şi reglementare flexibilă, pentru care sunt stabilite proceduri şi reguli generale cuplate la informaţia curentă/momentană, orientate spre a distribui loturi mari de produse şi servicii parametrizate potrivit cererilor unice specifice unui grup mic de clienţi. Acest tip de firme nu sunt pe deplin

18 Laudon, C. K, Laudon, P. J., Management information systems. Organization and Technology in the Networked Enterprise, 6th edition, Prentice Hall, 2000, p. 2.

- Oportunităţile noilor tehnologii- Cheltuieli pentru învăţământul tradiţional

- Localizarea componentelor on-line- Parametrizarea componentelor- Obţinerea de unui model pentru componente on-line

- Creşterea veniturilor- Creşterea serviciilor către clienţi- Reducerea timpului şi a costului

Provocările întreprinderii

Sistemul informaţional

Soluţiile întreprinderii

Management

Tehnologia informaţională

Unitate de exploatare

Provocările întreprinderii

Sistemul informaţional

Soluţiile întreprinderii

Management

Tehnologia informaţională

Unitate de exploatare

Provocările întreprinderii

Sistemul informaţional

Soluţiile întreprinderii

Management

Tehnologia informaţională

Unitate de exploatare

- Ingineri- Proiectanţi- Participări ale clienţilor şi fabricanţilor

- Word Wide Web- Multimedia software-Microcalculatoare

- Dezvoltarea de modele pentru întreprinderi- Localizarea clienţilor

Page 15: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

15

fortificate, ci se află într-o continuă evoluţie. Cu toate acestea, direcţia este clară, iar aceasta nu ar putea fi gândită fără tehnologia informaţională.

Grupurile de management tradiţional se raportează la planuri formale, la divizări rigide ale muncii, la reguli formale, şi solicită loialitate cu privire la operaţiile firmei. În acelaşi timp, noile grupuri manageriale se raliază la solicitări informale, îşi stabilesc seturi/reţele de scopuri (în locul planurilor formale), îşi organizează echipe de lucru flexible, bazându-se şi pe forţa lucrului individual, au o orientare către client ceea ce conduce la realizarea coordonării eficiente a activităţii între angajaţi şi solicită ca profesionalismul şi cunoaşterea să caracterizeze acţiunile firmei.

1.3.2. Structura sistemului informaţional al unei întreprinderi

O organizaţie se defineşte ca o formă structurată, socială, stabilă care ia resurse din mediu şi le transformă în

vederea obţinerii produselor sau serviciilor. Din punct de vedere comportamental, organizaţia se defineşte ca fiind o colecţie de drepturi, de privilegii, de obligaţii şi responsabilităţi, care sunt uşor echilibrate în timp prin conflicte şi rezolvarea acestora. Din punct de vedere tehnic, organizaţia se prezintă sub forma unui sistem cu intrări, cu ieşiri, cu prelucrări şi cu buclă de autoreglare19.

Din punct de vedere organizaţional, o întreprindere poate fi structurată după una din următoarele logici: ierarhic-piramidală, ierarhic-funcţională, funcţională, pe centre de venituri, geografic, matricială, în reţea20 şi conglomerat21. În ultimul timp, dintre toate acestea capătă o importanţă deosebită modelul de organizare în reţea, datorită gradului mare de flexibilitate pe care îl prezintă o asemenea organizaţie.

Cu alte cuvinte, un sistem informaţional este definit ca o combinaţie organizată de oameni, echipamente, programe, reţele de comunicaţii şi resurse de date care colectează, transformă şi distribuie informaţii într-o organizaţie22. În acelaşi sens, Daniel Boussard (şi colab.) consideră întreprinderea ca fiind rezultatul interacţiunii a trei subsisteme: operaţional, de conducere şi informaţional (vezi figura 1.11).

Figura 1.11. Viziune sistemică asupra întreprinderii (Prelucrare după Boussard, D., Eglem, J.Y., ş.a., Les mécanismes comptables de

l'entreprise, Montchrestien, Paris, 1990, p.10)

Aşa cum se observă şi din figura precedentă, informaţia reprezintă liantul fără de care o întreprindere nu-şi poate

îndeplini funcţiunile sale specifice. Observăm că definirea unui sistem informaţional este strâns legată de conceptul de proces şi, în mod indirect, de cel

de activitate. C. Grenier şi J. Bonnebouche23 definesc procesul ca fiind un ansamblu de activităţi care se derulează succesiv sau simultan pentru a produce un rezultat (produs sau serviciu) cu o anumită valoare pentru un client. La rândul lor, activităţile

19 Laudon, C. K, Laudon, P. J., Management information systems. Organization and Technology in the Networked Enterprise, 6th edition, Prentice Hall, 2000, p. 72. 20 Labourdette, A., Les économistes face â la théorie des organisations, RFG, nr. 96/93, Nov.-Dec., p. 23; Oprean V. ş.a., Structuri organizatorice de piaţă, în Tribuna Economică, nr. 34/1992, p. 8; Bratu, I., Structurile organizatorice - tipologii vechi, noi, şi... adaptate, în Tribuna Economică nr. 28/1993, p. 27. 21 Nica, P., Prodan, A., Iftimescu, A., Management, Editura Sanvialy, Iaşi, 1996, p. 247. 22 O’Brien, J.A., Op. cit., p. 9. 23 Grenier, C., Bonnebouche, J., Système d’information comptable, Foucher, Paris, 1998, p. 16-17.

Sistem de conducere

Obiective Simulări

Metodologii

Sistem operaţional

Obiective Mijloace Proceduri

Sistem informaţional Obiective

Informaţii (formalizate şi ne-formalizate)

Decizii

Intrări

Ieşiri

Performanţe

Mediu

Informaţii interne

Informaţii externe

Page 16: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

16

sunt definite ca fiind un ansamblu de operaţii elementare coordonate şi puse în operă pentru atingerea unui scop. În figura 1.13 sistematizăm modul de reprezentare al unei activităţi, potrivit concepţiei celor doi autori francezi:

Figura 1.13. Schema unei activităţi

Iată câteva exemple de procese ce au loc în mod curent într-o întreprindere :

a. proces de fabricare a unui produs; b. procesarea unei comenzi de la un beneficiar; c. procesul obţinerii calculelor periodice de sinteză; d. încheirea unui contract; e. achiziţia unui utilaj etc.

La rândul lor, activităţile economice care au loc în întreprinderi se pot clasifica din mai multe puncte de vedere, astfel: 1. din punct de vedere funcţional există activităţi de aprovizionare, de producţie comerciale, financiare, contabile

şi de personal; 2. din punct de vedere al creării de valori există: a) activităţi de susţinere: - a infrastructurii întreprinderii; - a gestiunii resurselor umane; - a gestiunii dezvoltărilor tehnologice; - a aprovizionărilor. b) activităţi principale: logistica internă; producţie; logistică externă; comercializare şi vânzare; servicii. 3. din punct de vedere financiar există: - activităţi de exploatare; - activităţi de investiţii; - activităţi de finanţare.

Restricţii Obiective Indicatori Priorităţi

Resurse Produse, Servicii TRANSFORMĂRI

Cost Calitate Întârzieri

Caracteristici de performanţă

Page 17: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

17

Figura 1.14. Structura funcţională a sistemului informaţional din întreprindere

Schema din figura 1.15. pune în evidenţă schimbul de fluxuri pe care le are o organizaţie cu mediul său, precum şi o

anumită delimitare a principalelor subsisteme componente. Natura precisă a fluxurilor schimbate cu mediul depinde de finalitatea acţiunilor desfăşurate în organizaţie şi de

opţiunile sale strategice luate, cum ar fi: gama de produse, piaţa servită, canale de distribuţie, alegeri/variante tehnologice, structuri financiare, surse de finanţare etc.

Fiecare din fluxurile de natură materială (produse, personal şi bani) sunt prelucrate în interiorul sistemului informaţional al organizaţiei de către subsistemele care asigură funcţiuni specifice. Fiecare dintre ele pot, la rîndul lor, să fie descompuse în alte subsisteme. Acesta este motivul pentru care vom folosi în cele ce urmează pentru subsistem notaţia de sistem.

Distingem din figurile 1.14. şi 1.15. următoarele subsisteme de informare: sistemul logistic şi de producţie, sistemul financiar-contabil, sistemul de marketing, sistemul de gestiune a personalului şi sistemul de control şi gestiune strategică. Vom aborda în cele ce urmează fiecare componentă pentru a pune în evidenţă caracteristicile corespunzătoare.

Vânzări-marketing

Logistic-producţie

Finanţe Contabilitate Resurseumane

Nivelul strategic -Sistem suport pentruexecutiv

Nivelul conducerii –Sisteme de informarea conduceriiSisteme suport pentru decizii

Nivelul cunoaşterii –Sisteme de lucru cu cunoştinţe şi Sisteme automate de birou

Sisteme de procesare a tranzacţiilor

Top manageri

Managerimijlocii

Lucrători cu dateşi cunoştinţe

Manageri operaţionali

Tipuri de sisteme informaţionale

Vânzări-marketing

Logistic-producţie

Finanţe Contabilitate Resurseumane

Vânzări-marketing

Logistic-producţie

Finanţe Contabilitate Resurseumane

Nivelul strategic -Sistem suport pentruexecutiv

Nivelul conducerii –Sisteme de informarea conduceriiSisteme suport pentru decizii

Nivelul cunoaşterii –Sisteme de lucru cu cunoştinţe şi Sisteme automate de birou

Sisteme de procesare a tranzacţiilor

Top manageri

Managerimijlocii

Lucrători cu dateşi cunoştinţe

Manageri operaţionali

Tipuri de sisteme informaţionale

Page 18: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

18

Figura 1.15. Organizaţia şi principalele sale subsisteme 1.3.3. Evoluţia sistemelor informatice din întreprinderi

… Tendinţe posibile în informatica de gestiune În urma celor prezentate mai sus desprindem următoarele tendinţe principale în informatica de gestiune pentru viitorii

ani: a. Într-o primă etapă se va constata o extindere a domeniului aplicativ specific informaticii de gestiune, prin acoperirea

a 90-95% din sarcinile posibil de informatizat, în timp ce un procent de 4 – 4,5% vor fi activităţi susţinute de procesoarele de texte. Diferenţa de 0,5-1% vor fi activităţi greu de formalizat şi vor consta în luarea de notiţe, anumite înregistrări statistice pentru gestiunea proceselor industriale, expertize ultra-specializate în care factorul uman are o pondere însemnată, anumite activităţi artistice, domenii în care există o reticenţă a specialiştilor în utilizarea calculatorului etc.;

b. Dotarea proceselor industriale cu senzori ultra-specializaţi va duce la o informatică de gestiune în timp real, care să ofere informaţii oportune altor subsisteme din cadrul organizaţiei;

c. Utilizarea pe scară largă a aplicaţiilor inteligente; d. Dezvoltarea bazelor de cunoştinţe ale întreprinderii inteligente; e. Integrarea pe verticală şi orizontală a aplicaţiilor specifice domeniului gestiunii cu domeniile tehnic, organizatoric şi

de conducere. 1.4. Sistemul informaţional contabil parte componentă a sistemului informaţional al

întreprinderii moderne Atunci când se discută despre sistemul informaţional al unei întreprinderi, de fapt, se vorbeşte despre un ansamblu de

sisteme informaţionale. Am văzut în paragraful precedent că sistemul informaţional contabil (SIC) este unul dintre cele 5 subsisteme ale unei întreprinderi. Putem spune că SIC este cel mai extins din toate subsistemele informaţionale ale întreprinderii, ca urmare a volumului mare de informaţie de natură contabilă (peste 40%), iar în plus SC ocupă un loc central în

Subsistemul

Financiar-Contabil

Subsistemul

Logistic şi de producţie

Subsistemul de personal

Subsistemul de marketing

Subsistem de control şigestiune strategică

ORGANISME SOCIALE

STAT

CLIENŢI FURNIZORI

PIAŢA FINANCIARĂMONETARĂBANCARĂ

PIAŢAMUNCII

CONCURENŢA

SINDICATE

ORGANISME PROFESIONALE

LEGISLAŢIEEVOLUŢIECULTURALĂ

Page 19: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

19

cadrul sistemului informaţional. Astfel, literatura de specialitate relevă faptul că peste 80% din informaţia care circulă în cadrul sistemului informaţional al unei organizaţii este de natură economică, iar din aceasta 47% este de natură contabilă24.

Figura 1.21. Informaţia contabilă din cadrul sistemul informaţional al întreprinderii moderne Sistemul informaţional contabil se defineşte ca fiind „un set de resurse umane şi de capital dintr-o organizaţie, care se

ocupă cu pregătirea informaţiilor contabile şi, de asemenea, de informaţiile obţinute prin colectarea şi prelucrarea tranzacţiilor economice. Aceste informaţii sunt făcute disponibile tuturor nivelurilor conducerii pentru realizarea planificării şi controlului activităţilor organizaţiilor economice”25.

În consens cu definiţia dată sistemelor informaţionale definim SIC ca fiind un ansamblu de mijloace tehnice şi informaţionale orientate/specializate în colectarea, procesarea, stocarea, accesarea şi transmiterea datelor şi informaţiilor despre procesele contabile ce au loc în perimetrul unei întreprinderi.

1.4.1. Structura sistemului informaţional contabil din cadrul întreprinderii

Urmare a rolului deosebit de important pe care îl are SIC în cadrul sistemului informaţional al întreprinderii, în

organizarea acestuia este recomandabil să se cunoască principalele componente şi circuite informaţionale specifice, pentru a se ajunge la obţinerea unor informaţii clare, complete, relevante şi la costuri eficiente.

În cadrul sistemului informaţional contabil există posibilitatea structurării acestuia folosind diferite criterii. Un prim criteriu îl reprezintă structurarea pe cele două paliere specifice contabilităţii, caz în care avem:

a. subsistemul contabilităţii de manageriale/gestiune, care oferă informaţii contabile utilizatorilor interni; b. subsistemul contabilităţii financiare, care oferă informaţii contabile utilizatorilor externi.

Acest criteriu de structurare este susţinut din punct de vedere teoretic prin dualismul contabil, dar nu trebuie să se înţeleagă că în cazul sistemelor moniste cele două subsisteme nu există26.

După criteriul circuitelor contabile ce se pot configura în cadrul SIC vom avea: a. Componenta cumpărări – vânzări; b. Componenta încasări – plăţi; c. Componenta producţie – stocuri – imobilizări; d. Componenta operaţii diverse. Dacă avem în vedere criteriul etapelor procesului de producţie, atunci componentele SIC sunt: a. Aprovizionare; b. Producţie; c. Stocuri; d. Desfacere; e. Terţi; f. Trezorerie. Putem considera drept criteriu de delimitare în cadrul SIC natura elementelor patrimoniale, caz în care vom avea: a. componenta capitaluri; b. componenta imobilizări; c. componenta stocuri; d. componenta terţi;

24 Oprea, D., Premisele şi consecinţele informatizării contabilităţii, Editura Graphix, Iaşi, 1995, p. 14. 25 Oprea, D., Oprea, D., p. 31. 26 Facem precizarea că sistemele moniste de contabilitate nu pun la dispoziţie conturi separate pentru contabilitatea de gestiune.

Sistem de conducere

Obiective Simulări

Metodologii

Sistem operaţional

Obiective Mijloace Proceduri

Sistem informaţional Obiective

Informaţii (formalizate şi ne-formalizate)

Decizii

Intrări

Ieşiri

Performanţe

Mediu

Informaţii interne

Informaţii externe

Informaţia

Peste 80% este inf. economică, iar 47% inf . contab.

Informaţia economică

e – business, Internet, dezvoltarea de aplicaţii în logica utilizatorilor finali, cunoaşterea întreprinderii, inteligenţa întreprinderii,

interoperabilitatea reţelelor, globalizare, flexibilitate, integrare

Page 20: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

20

e. componenta trezorerie; f. componenta venituri şi cheltuieli; g. componenta extra-bilanţieră. Dacă avem în vedere tipul activităţii desfăşurate în cadrul SIC delimităm: a. componenta activităţii de exploatare; b. componenta activităţii financiare; c. componenta activităţii excepţionale. Desigur că din toate aceste criterii, multe au caracter teoretic, totuşi considerăm că un rol deosebit de important în

structurarea sistemului informaţional contabil pentru o întreprindere îl are şi mărimea întreprinderii27, la care adăugăm metoda de tehnică contabilă practicată, precum şi folosirea sau nu a unui produs informatic pentru contabilitate. În cazul în care se foloseşte un asemenea produs informatic, trebuie să se ţină cont şi de facilităţile pe care acesta le pune la dispoziţia întreprinderii.

Insistăm asupra ideii unei înţelegeri corecte a modalităţilor de structurare a sistemului informaţional contabil, deoarece practica confirmă faptul că majoritatea întreprinderilor din România, pe lângă probleme ce ţin de logistică şi de aspectele financiare generate de o slabă gestiune a fluxurilor financiare, de blocajele financiare şi de “vidul” legislativ, au şi probleme specifice circuitului informaţional contabil între componentele acestora (compartimente, departamente, servicii şi angajaţi). Soluţia pentru această problemă de natură informaţională o constituie implementarea standardelor internaţionale de calitate (ISO) în cadrul acţiunii de gestionare totală a calităţii (Total Quality Management - TQM)28. În plus, după implementarea TQM se poate recurge la implementarea produselor informatice integrate pentru cele cinci componente ale sistemului informaţional contabil, cunoscute sub numele de Enterprise Ressource Planning (ERP).

1.4.2. Elemente de bază în cadrul SIC

Contabilitatea s-a dezvoltat de-a lungul timpului ca o ştiinţă de sine stătătoare, ce dispune de obiect, tehnici, principii,

teorii şi metode proprii de cercetare. Astfel, contabilitatea face parte din sistemul ştiinţelor economice, ceea ce explică gradul mare de intercorelaţie cu alte discipline din acest domeniu. Din punct de vedere structural, în sistemul contabilităţii delimităm două cadre: conceptual şi aplicativ (figura 1.24).

Cadrul conceptual stă la baza subsistemelor din interiorul cadrului aplicativ şi cunoaşte la rândul său o împărţire în: subsistemul conceptual cognitiv, care cuprinde teoriile, principiile, tehnicile şi metodele contabilităţii; subsistemul conceptual normativ, care cuprinde normele, regulile cu caracter general adoptate de organismul profesional în contabilitate.

La rândul său, cadrul aplicativ reprezintă o aplicare în practică a cadrului conceptual ţinând cont de normele specifice fiecărui domeniu.

Figura 1.24. Delimitări în sistemul contabilităţii După cum se vede şi din figura 1.24, cadrul conceptual stă la baza subsistemelor din interiorul cadrului aplicativ. SIC este un sistem informaţional specific care tratează cu metode, procedee şi tehnici proprii contabilităţii informaţiile

despre faptele şi fenomenele exprimate în monedă, ce au loc în perimetrul unei întreprinderi. El acoperă, prin specificitatea sa, 27 Există multe cazuri când de toate aceste componente ale sistemului informaţional contabil se ocupă un singur om, care rezolvă toate problemele ce pot să apară pe linie contabilă. 28 Aceste idei rezultă şi din literatura în domeniu, dar au fost discutate şi cu specialişti în implementarea standardelor de calitate din România. Vezi în acest sens şi Ciocârlie, A., Toată lumea are probleme cu managementul informaţiilor, în Business IT, nr. 5/1999.

CADRU CONCEPTUAL

Normalizat Cognitiv

Legi, norme, regulamente

Concepte de bază

Contabilitatefinanciară

Contabilitatede gestiune

ContabilitateaInstituţiilor non-profit

Contabilitateinstituţiilor

bancare

Contabilitateecologică

Contabilitatede inflaţie

Contabilitateaevenimentială

Contabilitatenaţională

Contabilitateprevizională

CADRU CONCEPTUAL

Normalizat Cognitiv

Legi, norme, regulamente

Concepte de bază

CADRU CONCEPTUAL

Normalizat Cognitiv

Legi, norme, regulamente

Concepte de bază

Contabilitatefinanciară

Contabilitatede gestiune

ContabilitateaInstituţiilor non-profit

Contabilitateinstituţiilor

bancare

Contabilitateecologică

Contabilitatede inflaţie

Contabilitateaevenimentială

Contabilitatenaţională

Contabilitateprevizională

Page 21: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

21

cu informaţii de natură contabilă toate celelalte sisteme informaţionale ale întreprinderii, având ca instrument de bază sistemul informatic din întreprinderea modernă.

Astfel, într-o întreprindere, pentru a se răspunde dorinţei de informare a utilizatorilor de informaţie contabilă, sistemul informaţional contabil se organizează în jurul celor două circuite: financiar şi de gestiune. Aşa cum se ştie, contabilitatea financiară este orientată către utilizatorul extern de informaţii contabile, între care un loc principal îl ocupă statul şi organismele sociale. La rândul său, contabilitatea de gestiune, prin metodele şi procedeele sale stă la dispoziţia utilizatorilor interni de informaţii.

O caracteristică importantă a SIC constă în faptul că acesta este supus unor restricţii de natură juridică şi socială, ca urmare a faptului că o parte din informaţiile contabile stau la baza evaluărilor fiscale în relaţiile cu statul (de unde restricţiile juridice), iar o altă parte dintre aceste informaţii se publică pentru utilizatorii externi de informaţii (de unde şi unele restricţii sociale).

Din punct de vedere economic, SIC are ca finalitate o reprezentare valorică a averii unei întreprinderi, deoarece toate instrumentele contabilităţii au ca singur obiectiv de a arăta şi de a face vizibil aspectele majore cu privire la realitatea economică din aceasta. SIC are un caracter normativ şi reglementat, deoarece contabilitatea are rolul de a asigura desfăşurarea normală a tranzacţiilor, de a produce informaţii destinate a fi făcute publice pentru acţionari, creditori, salariaţi, furnizori, clienţi şi organisme fiscale.

1.4.3. Principalele circuite contabile

Organizarea şi funcţionarea normală a SIC constă în parcurgerea perioadă de perioadă a următorului plan cadru de

acţiune, care reprezintă, în esenţă, un model de tratare a datelor contabile. Acest model este reprezentat în figura 1.26.

Figura 1.26. Model de prelucrare a datelor contabile Modelul de prelucrare a datelor în cadrul SIC se aplică pentru toate categoriile de operaţii specifice contabilităţii

financiare şi de gestiune. Ansamblul de operaţii din cadrul unei perioade de gestiune se grupează în trei circuite principale: de exploatare, de investiţii şi de finanţare. Fiecărui circuit în parte îi corespund operaţii cu un grad mai mare sau mai mic de repetabilitate. Schema de lucru pentru aceste operaţii cu corespondenţa pe categorii de elemente patrimoniale este prezentată în figura 1.27.

Evenimente

Documente justificative

Plan contabil

Jurnal … D C S Înregistrări în JURNAL

Înregistrări în Cartea Mare

Verificare corectitudine calcule Balanţă

BILANŢ

Ct. Rez.

INVENTAR

• Bilanţ• Cont de

rezultat• Anexe

Analiza contabilă a operaţiilor

Salvarea datelor

Stocarea datelor

Controlul şi verificarea datelor stocate

Sinteze periodice

Page 22: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

22

Figura 1.27. Locul trezoreriei în cadrul activităţilor financiare (Prelucrare după Grenier, C., Bonnebouche, J., Op. cit., p. 131)

După cum se observă, operaţiile din toate cele trei circuite afectează imediat sau ulterior trezoreria întreprinderii29. Circuitul contabil specific operaţiilor de exploatare În categoria operaţiilor de exploatare sunt incluse cumpărările, vânzările, terţii (inclusiv salariaţii), veniturile şi

cheltuielile. În cadrul acestor operaţii delimităm următoarele circuite contabile: 1. stocuri: achiziţie, transfer, consum, obţinere, vânzare, operaţii speciale; 2. terţi – furnizori: recepţie, plăţi, compensări, transferări; 3. terţi – clienţi: facturare, încasare, compensări, transferări; 4. terţi – personal şi organisme sociale: înregistrări datorii, compensări, plăţi, operaţii speciale; 5. terţi – bugetul statului: înregistrări de datorii, compensări, plăţi, operaţii speciale; 6. alţi terţi: creare datorie-creanţă, compensări-regularizări, plăţi-încasări, operaţii speciale; 7. venituri şi cheltuieli: cea mai mare parte apar în contrapartidă la circuitele contabile de mai sus iar altele

în circuitele contabile de investiţii sau finanţare. Circuite contabile specifice operaţiilor de investiţii Circuitul investiţional se referă la ansamblul de operaţii ce privesc imobilizările corporale, imobilizările necorporale şi

cele financiare. Astfel, operaţiile de investiţii se referă la acele fapte economico-juridice ce afectează, fie în sensul majorării, fie în sensul diminuării, activele imobilizate ale întreprinderii. În cadrul acestor circuite delimităm operaţii referitoare la:

1. activele imobilizate (investiţii, cedare, scoatere din folosinţă, vânzare, transferuri); 2. amortizările şi provizioanele aferente activelor imobilizate (constituire, diminuare, suplimentare, anulare, scoatere

din evidenţă). În urma analizei operaţiilor specifice acestui circuit, se poate constata că majoritatea acestora nu afectează în mod

direct trezoreria, deoarece o parte dintre ele sunt operaţii care se transferă exploatării prin conturile de terţi, iar o altă parte sunt operaţii neutre. Există, însă, operaţii care pot afecta trezoreria şi ne referim în mod deosebit la investiţiile necorporale şi cele financiare.

Circuite contabile specifice operaţiilor de finanţare Operaţiile de finanţare privesc în special structura capitalurilor întreprinderii prin prisma echilibrului dintre capitalurile

proprii şi cele împrumutate, politica de dividende şi deciziile de finanţare. În aceste condiţii trezoreria este afectată în mod direct:

1. de aportul acţionarilor; 2. de datoriile financiare contractate. Există o afectare în mod indirect a trezoreriei prin intermediul operaţiilor din cadrul circuitelor contabile specifice

operaţiilor de exploatare, prin obţinerea de profit sau pierdere din exploatare. Circuitele contabile avute în vedere sunt cele ce rezultă din analiza surselor de finanţare, care pot fi din: a. Capitaluri proprii: Capital, Rezerve, Subvenţii şi Provizioane reglementate. b. Datorii financiare: Împrumuturi obligatare, Împrumuturi de la Instituţii financiar-bancare şi Alte împrumuturi. Pentru fiecare din componentele de mai sus există operaţii specifice ce formează circuitul capitalurilor proprii, după

cum urmează: a. Capitaluri proprii: Capital (majorare, diminuare, operaţii speciale), Rezerve (constituire, diminuare, transfer),

Subvenţii (obţinere, transfer) şi Provizioane reglementate (constituire, diminuare, anulare, suplimentare).

29 Pentru amănunte vezi Ţugui, I., Contabilitatea fluxurilor de trezorerie, Editura Economică, Bucureşti, 2002, p. 116-118.

TREZORERIA Clasa V

EXPLOATARE Clasele III, IV, VI şi VII

INVESTIŢII Clasa II

FINANŢARE Clasa I

Page 23: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

23

b. Datorii financiare: Împrumuturi obligatare (contractare, rambursare, răscumpărare, conversie), Împrumuturi de la Instituţii financiar-bancare (contractare, rambursare, conversie) şi Alte împrumuturi (contractare, rambursare, conversie).

Circuitul contabil specific operaţiilor de trezorerie După cum am văzut deja în circuitele analizate anterior, am constatat că activităţile de exploatare, de investiţii şi cele de

finanţare care au loc în cadrul unei întreprinderi determină influenţe asupra nivelului trezoreriei. Corespunzător celor trei tipuri de circuite, există fluxuri de intrare şi fluxuri de ieşire de disponibilităţi, ceea ce va conduce, în final, la obţinerea unui flux de disponibilităţi net pe total întreprindere şi care poartă numele de cash-flow. O sinteză a acestor circuite de trezorerie în corespondenţă cu celelalte trei circuite analizate anterior este prezentată în figura 1.28.

Figura 1.28. Circuitele de trezorerie pe categorii de activităţi30 Astfel, delimităm circuitele contabile pentru:

a. mijloace băneşti necesare finanţării unor activităţi financiare, pentru obţinerea cărora se apelează la proprietari şi/sau instituţii financiare pentru perioade mai lungi de timp;

b. realizarea unor investiţii corporale/necorporale, pentru care se apelează în primul rând la furnizori, parteneri şi la surse specifice activităţilor de investiţii;

c. derularea activităţilor specifice de exploatare, pentru care se poate apela la furnizori, creditori şi la credite pe termen scurt.

Aşa cum rezultă şi din figura 1.26, la finele exerciţiului financiar există o serie de circuite contabile specifice operaţiilor de întocmire a conturilor anuale. Desigur că operaţiile care au loc vizează elemente patrimoniale ce sunt încadrate în circuitele prezentate anterior, dar având în vedere specificitatea lor, acestea ar putea fi analizate separat în cadrul unor circuite contabile de închidere de exerciţiu.

30 Ţugui, I., Contabilitatea fluxurilor de trezorerie, Editura Economică, Bucureşti, 2002, p. 117.

Mijloace băneşti

Imobilizări Investiţii fin.

Servi cii Stocuri

Furnizori Salariaţi, Stat etc.

Furnizori Parteneri

Produse, servicii Clienţi

Instituţii bancare (Împrumut

curent)

Trezorerie Fluxuri de trezorerie

Activităţi de exploatare: - Consum

- Producţie

Activităţi de investiţii

Activi t ăţi de finanţare

Proprietari Instituţii

financiare

Entitatea economică Mediul exterior

Page 24: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

24

1.4.4. Modalităţi de tratare a datelor contabile într-un mediu informatizat Regula de aur pentru înţelegerea unui sistem informaţional contabil în mediu informatizat constă în cunoaşterea

perfectă a unui SIC clasic neinformatizat. Justificăm acest lucru prin faptul că toate procedurile de tratare a datelor sunt „încapsulate” în produsul-program, iar analiza, verificarea şi corectarea eventuală a erorilor din rezultate nu pot fi făcute decât prin cunoaşterea tuturor acestor proceduri. Or, cunoaşterea procedurilor de tratare a datelor contabile presupune exerciţiu şi experienţă câştigată din studii de caz rezolvate în manieră clasică şi/sau din experienţe clasice anterioare.

În principiu, metoda clasică neinformatizată respectă etapele prezentate în figura 1.26., care sunt: 1. evenimentele economice însoţite de documentele justificative sunt supuse analizei contabile; 2. articolele contabile obţinute în urma analizei trecute în Registrul JURNAL; 3. pe baza jurnalului se întocmeşte Registrul CARTE-MARE; 4. întocmirea balanţei de verificare periodice pe baza datelor din balanţa precedentă şi a datelor din CARTEA-

MARE; 5. la sfârşitul exerciţiului financiar, pe baza datelor din Registrul INVENTAR, se trece la parcurgerea operaţiilor

premergătoare întocmirii bilanţului contabil, a contului de rezultat şi a anexelor. 6. întocmirea documentelor de sinteză. În esenţă, aceste etape se regăsesc în majoritatea metodelor clasice de tehnică contabilă practicate. Aceste metode

clasice de tehnică contabilă aplicate în cadrul SIC prezintă atât avantaje, cât şi dezavantaje. Dintre avantaje menţionăm: 1. Simplitate în etapa de documentare şi de stabilire a faptelor de controlat; 2. Coerenţă în aplicarea prevederilor legale; 3. Actualizarea periodică a conturilor; 4. Existenţa unui reper în activitatea de control (Jurnal şi Balanţă).

În categoria dezavantajelor includem: 1. Probleme în diviziunea muncii după categoriile de jurnale; 2. Repetarea unor înregistrări similare; 3. Numeroase operaţii de copiere; 4. Posibilităţi sporite de a greşi; 5. Control întârziat faţă de obţinerea manuală a balanţei de verificare.

Cu implementarea sistemelor informatice în întreprinderi s-a trecut de la metodele clasice de tehnică contabilă la metodele informatizate de tehnică contabilă sau, pe scurt, la metode informatizate. Schema-cadru de lucru într-un asemenea SIC este cea din figura 1.29.

Figura 1.29. Model de tratare informatică a datelor contabile La schema de mai sus adăugăm următoarele comentarii:

1. Evenimentele contabile însoţite de documente justificative sunt introduse în baza de date contabilă, mai precis în Jurnal.dbf;

Evenimente

Documente justificative

Salvarea datelor

Prelucrări date

LISTE

Jurnal.dbf CarteMare.dbf

Plan.dbf

Obţinerea rapoartelor

Page 25: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

25

2. După validarea acestora se trece prin proceduri informatizate cu respectarea logicii contabile la încărcarea tabelei CarteMare.dbf;

3. Pentru toate aceste operaţii s-au folosit conturile declarate pentru întreprinderea în discuţie; 4. Validarea datelor va conduce la posibilitatea obţinerii la cerere a tuturor listelor şi rapoartelor necesare.

Principalele avantaje în favoarea informatizării SIC sunt următoarele: - se elimină erorile posibile în urma operaţiilor de copiere manuală; - scurtarea timpului de prelucrare a datelor cu posibilitatea listării la cerere a tuturor listelor; - posibilitatea efectuării de simulări etc.

Ceea ce am prezentat în figura de mai sus, împreună cu explicaţiile aferente, constituie un model sintetizat a unui SIC informatizat. În practică, există produse-program care realizează operaţii de contare automată, operaţii de repartizări, operaţii de gestiune a stocurilor etc, precum şi produse-informatice generalizate integrate ERP-urilor.

Din punct de vedere evolutiv, SIC informatizate au cunoscut 3 stadii de dezvoltare: 1. stadiul mecanizării; 2. stadiul informatizării punctuale; 3. stadiul integrării tuturor aplicaţiilor din SIC, precum şi cu alte aplicaţii din alte sisteme informaţionale ale

întreprinderii, ceea ce conduce la o SIC evenimenţială.

1.4.5. Arhitectura sistemului informaţional contabil informatizat Este deosebit de important să se înţeleagă faptul că, într-un mediu informatizat, arhitectura unui sistem informaţional

contabil este cu totul diferită decât cea dintr-un mediu neinformatizat. Cum la acest moment puţine sunt situaţiile în care nu se foloseşte un calculator pentru contabilitatea unei întreprinderi oricât de mici, vom trata cele trei situaţii tip în care se poate găsi întreprinderea cu propriul său SIC.

Este important de ştiut că, în principiu, arhitectura sistemului informaţional contabil depinde de doi factori: a. arhitectura sistemului informatic; b. nivelul de organizare contabilă.

Ambii factori menţionaţi mai sus costă, ceea ce determină întreprinderile să apeleze la variante de structurare a SIC în funcţie de câţi bani sunt disponibili pentru această componentă, precum şi în funcţie de mărimea lor. Astfel, astăzi există următoarele arhitecturi SIC31:

1. SIC autonom. Schema de ansamblu a unui asemenea sistem este următoarea:

Figura 1.30. SIC autonom Explicaţii: Cele patru componente ce fac obiectul contabilităţii primare trimit informaţiile sub format electronic sau sub formă de liste la Compartimentul Contabilitate, unde, împreună cu operaţiile diverse ale perioadei, sunt prelucrate şi stocate în baza de date a compartimentului contabilităţii, din care, la cerere, se pot extrage informaţiile solicitate de utilizatori. 2. SIC parţial-integrat; Un asemenea sistem parţial-integrat este specific tuturor întreprinderilor care au pornit pe drumul informatizării şi care,

din motive financiare şi/sau organizaţionale, nu au reuşit să ajungă la stadiul de prelucrare integrată a datelor şi informaţiilor. Trebuie să remarcăm faptul că majoritatea întreprinderilor din România (peste 60%) se încadrează în acest caz. Arhitectura unui asemenea sistem este prezentată în figura 1.31.

31 Preluate şi prelucrate după Grenier, C., Bonnebouche, J., Système d’information comptable, Foucher, Paris, 1998, p. 336 ş.u.

Operaţii diverse

1 – Cumpărări 2 – Vânzări 3 – Plăţi - Încasări 4 – Salarii P – Prelucrări .DBF – Baza de date contabilă

1 2 3 4

Contabilitate primară P .DBF

Contabilitate

Page 26: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

26

Figura 1.31. SIC parţial-integrat 3. SIC integrat. Într-un SIC integrat, modulele contabile sunt dificil de localizat, deoarece ele devin componente

alături de alte module specifice sistemului informaţional al întreprinderii. Astfel, după o descriere multidimensională a faptului/evenimentului economic însoţit de documentele justificative în baza de date contabilă apar automat înregistrările specifice Jurnalului contabil. Concomitent, se încarcă şi celelalte tabele din care ulterior se pot consulta datele pentru alte jurnale contabile (Jurnal de cumpărări, Jurnal de vânzări, Balanţe analitice etc.). Cu alte cuvinte, într-un asemenea produs informatic descrierea multidimensională a evenimentului o singură dată asigură date pentru toate sistemele informaţionale ale întreprinderii, inclusiv cel contabil, ceea ce înseamnă, în fapt, existenţa unei contabilităţi multi-criteriale şi evenimenţiale. Un asemenea SIC integrat prezintă arhitectura din figura 1.31.

Pentru SIC constituie o problemă faptul că nu se mai poate face o separare completă a documentelor justificative de alte documente ale evenimentului, ceea ce va impune proceduri de verificare şi control (audit) mult mai complicate. Pentru a suplini această lipsă, se oferă explicaţii suplimentare din punct de vedere contabil.

Operaţii diverse

VÂNZĂRI

J1.DBF

EVIDENŢĂ CLIENŢI

STOCURI

J1.DBF J1.DBF J1.DBF

TREZORERIE

J1.DBF

EVID. CONTURI

PRODUCŢIE

J1.DBF

IMOBILIZĂRI

EVID. FURNIZORI

CUMPĂRĂRI

TRANZACŢIICONTABILITATE

FINANCIARĂCM.DBF

LISTECONTABILITATE

Cont. Analitică Cont. Bugetară

LISTE LISTE

Operaţii diverse

VÂNZĂRI

J1.DBF

EVIDENŢĂ CLIENŢI

STOCURI

J1.DBF J1.DBF J1.DBF

TREZORERIE

J1.DBF

EVID. CONTURI

PRODUCŢIE

J1.DBF

IMOBILIZĂRI

EVID. FURNIZORI

CUMPĂRĂRI

TRANZACŢIICONTABILITATE

FINANCIARĂCM.DBF

LISTECONTABILITATE

Cont. Analitică Cont. Bugetară

LISTE LISTE

Page 27: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

27

Figura 1.32. SIC integrat Dintre cele trei arhitecturi prezentate capătă din ce în ce mai mult teren arhitecturile parţial-integrate şi cele integrate.

Din tabelul 1.5. rezultă care sunt caracteristicile fiecărui tip de arhitectură în parte. Tabel 1.5. Descriere arhitecturi ale SIC Tip SIC Arhitectură informatică Organizare contabilă Mărimea întreprinderii Autonom PC – uri individuale

(uneori se foloseşte calculatorul contabilului – externalizarea SIC) Soft contabil ieftin

Introducerea manuală a datelor. Unele date se introduc în mod repetat. Se pot prelua date şi din alte aplicaţii. Compartimentul contabil exercită un control direct asupra tuturor datelor introduse în baza de date a contabilităţii. Scop: orientare pur fiscală.

Mică

Parţial-integrată

Reţea de calculatoare (LAN) Produse informatice cu multiple funcţiuni (modul contabilitate, modul financiar, modul gestiune stocuri, modul resurse umane) şi cu interfaţă atrăgătoare.

Contarea se realizează automat în urma descrierii evenimentului. Datele se pot introduce de persoane fără pregătire de specialitate. Scop: orientare către conducere şi către fisc.

Mijlocii şi mari uneori

Integrată Arhitectură client-server Aplicaţii integrate (ERP)

Descriere multiplă Proces greoi de descriere. Scop: Sunt deserviţi informaţional utilizatori diverşi.

Foarte mari

Principalele caracteristici ale unui SIC integrat sunt: a. O înregistrare unică şi multidimensională a evenimentelor, pentru o traducere în termeni contabili şi o

informare ulterioară clară şi completă. Pentru realizarea acestor sarcini SIC dispune de o bază de corespondenţe contabile şi de un set de proceduri ce se declanşează în anumite condiţii prin intermediul unui motor de traducere evenimente. Schema cadru de traducere şi înregistrare constă în parcurgerea următoarelor etape:

1. Eveniment (dată, explicaţie, document) 2. Analiză contabilă (cont debitor, cont creditor) 3. Traducere contabilă

Operaţii diverse

Gest. Comercială

J1.DBF

EVIDENŢĂ CLIENŢI

STOCURI

J1.DBF J1.DBF J1.DBFJ1.DBF

Evid. Trezorerie

PRODUCŢIE

J1.DBF

IMOBILIZĂRI

EVID. FURNIZORI

CUMPĂRĂRI

TRANZACŢIICONTABILITATE

FINANCIARĂCM.DBF

LISTECONTABILITATEGest. Trezorerie

LISTE

J.DBF

Motor de traducere evenimenteBază reguli

CLIENŢI

FURNIZORI

SID/EDISID/EDI

Cont. Analitică

LISTE

Cont. Bugetară

LISTE

Operaţii diverse

Gest. Comercială

J1.DBF

EVIDENŢĂ CLIENŢI

STOCURI

J1.DBF J1.DBF J1.DBFJ1.DBF

Evid. Trezorerie

PRODUCŢIE

J1.DBF

IMOBILIZĂRI

EVID. FURNIZORI

CUMPĂRĂRI

TRANZACŢIICONTABILITATE

FINANCIARĂCM.DBF

LISTECONTABILITATEGest. Trezorerie

LISTE

J.DBF

Motor de traducere evenimenteBază reguli

CLIENŢICLIENŢI

FURNIZORIFURNIZORI

SID/EDISID/EDI

Cont. Analitică

LISTE

Cont. Bugetară

LISTE

Page 28: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

28

4. Articol contabil 5. Scriere în Jurnal

b. Interdependenţă între contabilitatea financiară şi cea de gestiune. Această interdependenţă este normală pe relaţia contabilitate de gestiune contabilitate financiară, în sensul că un fapt/eveniment în contabilitatea de gestiune este transmis automat contabilităţii financiare. Această operaţie de transmitere nu operează întotdeauna dinspre contabilitatea financiară spre cea de gestiune, spre exemplu în cazul operaţiilor diverse. În cazul produselor informatice pentru SIC parţial-integrate există o îmbinare nesesizabilă între cele două module. Acesta este motivul pentru care se mai numesc şi programe informatice pentru gestiune şi contabilitate (este cazul WinMentor, Pionner etc.). Schema cadru de lucru în SIC integrate se prezintă astfel:

Fapt economic Baza de date Baza de date contabilă (contabilitate financiară şi contabilitate de gestiune)

Din punct de vedere informatic consultarea datelor prelucrate integrat este posibilă prin limbaje de interogare cu criterii deosebit de flexibile.

c. Interdependenţă între datele contabilităţii şi datele celorlalte sisteme informaţionale din întreprindere. O asemenea interdependenţă este normală ca urmare a descrierii multicriteriale a evenimentului;

d. O amplificare a riscurilor ca urmare a complexităţii sistemului. Prelucrarea integrată a informaţiilor despre faptele economice prezintă, pe lângă avantaje, şi dezavantaje, în sensul că pentru sistemele informaţionale ale întreprinderilor mari este foarte dificil să se verifice şi să se controleze toate înregistrările care au avut loc într-o perioadă de gestiune. Cu alte cuvinte, cu cât un sistem informaţional este mai mare, cu atât apar mai multe riscuri în prelucrarea integrată a datelor. Cum cele mai mari restricţii juridice, fiscale şi sociale vin din partea SIC, acesta pare a fi cel mai afectat. În plus, utilizarea de noi tehnologii informatice într-un asemenea sistem atrage după sine posibilitatea apariţiei de noi riscuri, neînregimentate procedural şi chiar necunoscute auditorilor. Multe societăţi mari din Franţa şi SUA (Credit Lyonnais, WorldCom, Enron) au recunoscut oficial că una din cauzele eşecului o constituie incapacitatea de a asigura un control intern şi de gestiune eficient.

Spre exemplu, încă din 1992 Consiliul Naţional de Contabilitate (CNC) din Franţa, prin documentul Informatique et

Comptabilite32, a formulat un set complet de riscuri juridice în cazul utilizării unui SIC în mediu informatizat, care se rezumă la trei atingeri aduse contabilităţii legale în calitate de:

1. instrument de măsură a drepturilor partenerilor întreprinderii; 2. instrument de informare a terţilor; 3. instrument de probă în justiţie. În plus, prin acelaşi document se arată că tratamentul contabil informatizat poate permite la orice moment şi într-o

perioadă de timp scurtă să se modifice, şterge, crea, selecţiona (filtra) şi deselecţiona un volum foarte mare de informaţii, ce afectează integralitatea unei contabilităţi. Faptul că se înregistrează datele cronologic prin intermediul informaticii face posibil să se lucreze cu un volum foarte mare de date cărora să li se aplice tehnici informatice necunoscute auditorilor.

În aceste condiţii, riscurile nerespectării legislaţiei în vigoare (cronologia şi ireversibilitatea) sunt foarte mari, ceea ce

conduce în mod automat la neîndeplinirea celor trei scopuri ale contabilităţii. Cu alte cuvinte, de toate aceste riscuri trebuie să se asigure auditorii de SIC. Pentru evitarea acestor riscuri, CNC din Franţa a propus chiar modificarea planului contabil cu scopul asigurării unei securităţi şi a unei fiabilităţi a SIC, precum şi a unui control eficient fără riscul de a împiedica progresul permis de aplicarea noilor tehnologii informatice. Iată câteva din aceste măsuri propuse de CNC:

- instaurarea de proceduri informatice de validare care să nu permită modificarea sau ştergerea unei înregistrări contabile;

- instaurarea unei proceduri de închidere periodică care să nu permită adăugarea unei înregistrări prin blocarea cronologiei;

- autorizarea utilizării unui document justificativ sub formă electronică cu condiţia existenţei posibilităţii de listare oricând a acestuia în formă clară şi completă.

1.4.6. Utilizarea informaţiilor şi cunoştinţelor contabile

Palierele auditului financiar-contabil Nu insistăm asupra conceptului de audit, deşi literatura de specialitate din România este confuză în ceea ce priveşte

auditul sistemului informaţional contabil în medii informatizate. Considerăm că este necesar să se facă o delimitare clară atunci când se abordează acest domeniu, în sensul că există patru paliere de lucru, şi anume:

1. auditul sistemului informatic (ca suport al sistemului informaţional contabil); 2. auditul proceselor financiar-contabile; 3. auditul stocării (arhivării) datelor financiar-contabile;

32 CNC, Document no. 98: Informatique et Comptabilite, Decembre 1992.

Page 29: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

29

4. auditul accesului la datele financiar-contabile. Toate cele patru paliere constituie puncte de maximă importanţă ale activităţii de audit, dar în ce priveşte auditul

financiar aşa cum este el prezentat în Standarde de audit acoperă total palierele 2 şi 3 şi doar parţial palierul 4. Pentru a discuta despre un audit financiar în mediu informatizat trebuie să ţinem cont şi de auditul sistemului

informatic. Totuşi palierele 2, 3 şi 4 sunt imposibil de considerat ca fiind separate fără suportul primului palier, motiv pentru care auditul este o activitate deosebit de complexă.

Astfel, atunci când discutăm de auditul sistemului informaţional contabil (SIC) trebuie precizat clar palierul la care ne raportăm, deoarece nu se poate vorbi de audit al sistemului informatic şi să se considere că s-a rezolvat şi auditul financiar-contabil în mediu informatizat, şi nici vice-versa. Cu alte cuvinte, considerăm că fiecare palier trebuie bine delimitat şi (de)reglementat.

Figura 1.33. Cele două universuri de date contabile În momentul de faţă toţi agenţii economici, ale căror conturi anuale sunt auditate, folosesc produse-program pentru

înregistrarea în contabilitate a faptelor şi fenomenelor economice. Astfel, în momentul auditării conturilor anuale apar două planuri de raportare a universului contabil: unul ce este înregistrat în baza de date a contabilităţii agentului economic şi altul ce se poate verifica de către profesionistul contabil. Între cele două universuri se regăseşte produsul-program cu baza de date corespunzătoare (vezi figura 1.33). Cu cât apar diferenţe mai mari între cele două universuri, cu atât mai mult auditarea conturilor anuale pierde din valoarea sa informaţională.

Propunere de realizare a auditului financiar-contabil în medii informatizate Aşa cum rezultă şi din introducerea precedentă, între cele două universuri pot să apară diferenţe foarte mari, datorate

în principal unor factori cum sunt: 1. utilizarea unor produse-program cu facilităţi de filtrare; 2. necunoaşterea produselor informatice de către auditori; 3. neiniţierea auditorilor în tehnologiile informaţionale moderne; 4. reaua credinţă a administratorilor de societăţi; 5. simplul fapt că înregistrările contabile din baza de date a contabilităţii informatizate capătă o tentă virtuală; 6. neîndeplinirea unor cerinţe minimale a produselor informatice pentru domeniul contabilităţii etc. Propunerea noastră constă în faptul că teoria de specialitate cu privire la auditul financiar-contabil nu ţine cont de ceea

ce s-ar putea realiza folosind calculatorul şi în aceste activităţi. Astfel, chiar standardele în materie fac abstracţie aproape în totalitate de gradul de informatizare din domeniu şi lasă la latitudinea auditorilor să folosească în continuare pixul şi hârtia la realizarea acestuia.

Fireşte, nu trebuie să se înţeleagă că toate procedurile de audit se pot îndeplini folosind calculatorul, dar credem că o parte însemnată ar putea fi informatizate.

În aceste condiţii, considerăm că auditul conturilor anuale în medii informatizate trebuie să ţină seama de posibilitatea completării acestuia de un audit mixt, informatic-contabil, prin intermediul unui modul de auditare standard (Modul „Audit”), care să fie dezvoltat sub egida unui organism profesional independent.

Schema de lucru în realizarea acestui audit constă în parcurgerea următoarelor etape: 1. Extragerea bazei de date contabile standard din baza de date contabile generate de către fiecare produs

informatic. Cu alte cuvinte, fiecare dezvoltator de soft trebuie să-şi creeze un modul propriu (Modul „BDCS”) de realizare a exportului de date într-un format standard al bazei de date contabile. Acest lucru este structurat în figura 1.34;

UNIVERSUL DATELORÎNREGISTRATE

UNIVERSUL DATELORAUDITATE

UNIVERSUL DATELORÎNREGISTRATE

UNIVERSUL DATELORAUDITATE

Page 30: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

30

Figura 1.34. Extragerea bazei de date contabile standard (BDCS)

2. Parcurgerea procedurilor de auditare a conturilor anuale la care să se utilizeze şi Modulul „Audit”;

Figura 1.35. Utilizarea Modului „Audit”

3. Valorificarea rezultatelor oferite de către Modulul „Audit” prin coroborare cu procedurile clasice de auditare a conturilor anuale;

4. Exprimarea opiniei cu privire la conturile anuale. Sarcinile modulului „Audit” ar trebui să se concretizeze în:

1. preluarea bazei de date contabile standard exportată de produsul-program utilizat de către agentul economic ale cărui conturi anuale se auditează;

2. supunerea bazei de date unor procese de „scanare” şi verificare din punct de vedere informatic; 3. verificarea automată a unor restricţii de formă şi fond cu privire la înregistrările contabile pe principalele circuite

contabile; 4. determinarea pragului de semnificaţie specific fiecărui agent economic; 5. obţinerea unui raport cu puncte slabe şi cu recomandări de verificare manuală a unor operaţiuni. 6. obţinerea unei opinii parţiale pentru verificările efectuate.

Modulul „audit” ar putea să aibă ca ieşire informaţii şi cunoştinţe care să constituie puncte de intrare într-un sistem inteligent care să realizeze inferenţe specifice expertului contabil, şi care, în final, să conducă la o auditare inteligentă a întreprinderii complet informatizate.

1.4.7. Asimilarea noilor forme de muncă şi de activităţi în cadrul sistemului informaţional contabil al întreprinderii

Am discutat în subcapitolul 1 despre telenavetă, despre biroul virtual şi despre telelucru, ca fiind noi forme de muncă

în cadrul societăţii (global) informaţionale, precum şi despre activităţi specifice acestor forme de muncă, precum: teleeducaţia, telemedicina, telecentre, cibermarketing, teleshoping, comunităţile virtuale.

Considerăm deosebit de interesant să vedem dacă noile forme de muncă şi de activităţi specifice societăţii informaţionale vor putea fi asimilate de către sistemul informaţional contabil. În ceea ce priveşte noile forme de muncă, sistemul informaţional contabil va fi destul de reticent în a le asimila. Acest lucru se justifică prin:

1. Gradul mare de utilizare a documentelor ca suport pentru activităţile economico-financiare din întreprindere. Acest aspect se va rezolva prin aşa-zisele reţele domestice (de acasă) legate la Internet, precum şi la Extranet-ul întreprinderii pe fondul utilizării unui soft de lucru cooperativ (groupware);

Produs-Program“XXX”

Modul“BDCS”

Baza de Date Contabilă (BDC)

BDCStandard (BDCS)

Produs-Program“XXX”

Modul“BDCS”

Baza de Date Contabilă (BDC)

BDCStandard (BDCS) Modul

“Audit”

OPINIE

Page 31: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

31

2. Desfăşurarea unor activităţi supuse unor controale specifice SIC. Disponibilitatea informaţiei şi explicaţiile aferente rezultatelor impun o prezenţă a lucrătorului în întreprindere. Totuşi, şi pentru aceste probleme se pot găsi soluţii, cum ar fi, spre exemplu, utilizarea formelor de lucru de mai sus doar pentru anumite zile din săptămână sau pentru anumite persoane la care adăugăm activităţi cum sunt: videoconferinţele, discuţiile online etc;

3. Anumite activităţi specifice SIC nu se pot desfăşura decât în întreprindere. Avem în vedere în acest caz activităţi contabile cum sunt: inventarierea patrimoniului şi rezolvare inventarelor, calculaţiile de costuri etc. Ca şi în cazurile precedente, aceste bariere se pot elimina prin digitizare şi prin utilizarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii.

1.4.8. Ce presupune în plan contabil virtualitatea unei întreprinderi

Necesitatea punerii de acord a contabilităţii cu actualele realizări în plan tehnologic este subliniată de către majoritatea

organismelor contabile în materie. Practic, se constată o reticenţă în modernizarea conceptuală a sistemului informaţional contabil.

Înainte de a detalia subiectul, considerăm că este necesar să se realizeze o standardizare a procedurilor şi a produselor informatice din domeniul contabilităţii33, precum şi a metodei de tehnică contabilă informatizată.

După o astfel de standardizare şi certificare a produselor informatice pentru contabilitate, întreprinderea, în drumul său spre virtualitate, va trebui să accepte în categoria elementelor patrimoniale noi active/pasive virtuale, cum ar fi: cunoaşterea întreprinderii, inteligenţa întreprinderii, capitalul uman, gradul de diversificare a reţelei virtuale, furnizori virtuali, clienţi virtuali, salariaţi virtuali, produse finite virtuale etc.

O altă mutaţie în plan contabil intervenită odată cu procesul de virtualitate a întreprinderii ar consta în recunoaşterea unor procese virtuale, cum sunt: recepţia virtuală, document justificativ virtual, obţinerea unor produse virtuale, expediţie virtuală, licitaţii virtuale, inventariere virtuală etc.

Interesantă pentru profesia contabilă va fi evaluarea unor bunuri virtuale, concomitent cu respectarea principiilor contabile fundamentale ca: prudenţa contabilă virtuală, imaginea fidelă virtuală etc. Considerăm că în acest domeniu se va lucra intens în următorii ani de tranziţie spre societatea global informatizată.

Lista acestor mutaţii în plan contabil poate continua, dacă se consideră că virtualitatea va afecta, aşa cum ne place să-i spunem, întreg eşafodajul contabilităţii în costuri istorice. Totuşi, credem că aceste schimbări vor surveni lent în viaţa de zi cu zi a întreprinderii moderne, astfel încât contabilul acelor zile (care sunt foarte aproape) va reuşi să se descurce, chiar dacă sunt atâtea tehnologii informaţionale şi de comunicaţii şi atâtea legi de respectat.

1.5. Critica sistemului informaţional contabil Se spune că este uşor să critici un lucru existent şi destul de greu să vii cu propuneri novatoare pentru îmbunătăţirea

sistemului criticat. În ce priveşte contabilitatea, la prima vedere, pare că de peste 500 de ani acesta duce lipsă de critici şi dispune numai de îmbunătăţiri. Să fie oare aşa? Analizând doar ultimul secol de contabilitate se poate spune că lucrurile nu stau chiar aşa. Au existat şi există încă critici recunoscuţi de literatura în domeniu, cei drept mai puţin cunoscută la noi în ţară. Vom realiza o prezentare succintă a acestor critici, precum şi a imaginii viitoare pe care trebuie să o aibă contabilitatea în noul secol şi mileniu abia început.

1.5.1. Principalele critici aduse contabilităţii ca sistem

Principala critică adusă contabilităţii ca sistem informaţional în cadrul întreprinderii constă în faptul că se bazează pe

principii, metode şi reguli de lucru enunţate de peste 500 de ani, cu foarte puţine îmbunătăţiri. Dintre acestea locul principal îl ocupă scrierile teoreticianului german E. Schmalenbach din anii 1920. Cu alte cuvinte, cele două circuite ale contabilităţii financiare şi celei de gestiune (în special) au ca fundament reguli şi concepte modificate şi/sau formulate cu trei decenii înainte de a fi conceput primul calculator electronic. Prin urmare, cât de multe din realizările ulterioare au putut fi avute în vedere la actualizarea permanentă a metodei de tehnică contabilă?

Există numeroase alte critici aduse contabilităţii de către autori renumiţi. Richard Mattessich este unul dintre autorii care după 1950 s-a ocupat în mod deosebit de criticile formulate de diferite şcoli de contabilitate europene şi americane. Una dintre cele mai recente scrieri ale sale o constituie lucrarea „Critique of Accounting. Examination of the Foundations and Normative Structure of an Applied Discipline”, în care analizează diferitele critici şi cercetări aduse de către autori consacraţi, între care enumerăm: J. Demski, N. Dopuch, B. Lev, J. Ronen, J. Searfoss, S. Sunder, L. L. Vance, J. Neter, R.M. Trueblood, A. Belkaoui, C.P. Bonini, W.H. Beaver, D.B. Thornton, G.E. Butterworth, D.T. Campbell, J. Cox, S. Ross, etc. R.M. Cyert, J.

33 Idei subliniate de noi în Ţugui, Al., Ţugui, I., Profesioniştii contabili nu pot rămâne indiferenţi la evoluţiile din domeniul tehnologiilor informaţionale, în Contabilitatea, Expertiza şi Auditul Afacerilor, Nr. 4/2002 şi în Ţugui, A., Necesitatea utilizării tehnologiilor informaţionale în activităţile profesioniştilor contabili din România, în volumul Congresului al XII-lea CECCAR, Bucureşti, septembrie, 2002.

Page 32: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

32

Davidson, W.F. Chua etc. Între simptomele crizei sistemului informaţional contabil R. Mattessich insistă asupra a cinci, considerate mai importante34:

1. Cercetarea contabilă au eşuat în încercarea de a stăpâni practica din domeniu. În schimb, se cercetează şi analizează cu întârziere trecutul;

2. Comparativ cu alte discipline ştiinţifice, în contabilitate se pare că s-a blocat mecanismul de regenerare a ideilor, ceea ce a condus la lipsa unor inovaţii periodice;

3. Cercetările şi eforturile profesorilor pe durata ultimelor două sau trei decade nu au adus contabililor soluţii în probleme fundamentale, cum ar fi o alegere optimă între standardele contabile şi instituţiile în domeniu;

4. În contrast cu alte discipline, există o cerere foarte mică pentru rezultatele cercetării academice de către industrie sau de către profesia contabilă;

5. Contabilitatea este considerată o problemă simplă de serviciu; mai mult, studenţii cu MBA în contabilitate ajung să constituie o grupă de specialişti în pericol de a nu-şi găsi de lucru.

Alţi autori susţin necesitatea creşterii credibilităţii contabilităţii prin informaţiile pe care le poate pune la dispoziţia celor care iau decizii. Unul dintre aceştia este Henning Kirkegaard, care în lucrarea Improving Accounting Reliability. Solvency, Insolvency, and Future Cash Flows susţine că sistemul informaţional al contabilităţii dintr-o organizaţie pierde din ce în ce mai mult legătura cu realitatea, deoarece sistemul de contabilitate tradiţională este inadecvat perioadei, tehnologiei şi oamenilor. Chiar astăzi informaţia pe care o oferă SIC nu acoperă întreaga realitate dintr-o organizaţie şi este furnizată decidenţilor cu o oarecare întârziere, ceea ce determină pierderea relevanţei şi a legăturii cu realitatea. Toate acestea impun cu stringenţă o reconsiderare a problemelor de bază ale contabilităţii prin utilizarea unor teorii ştiinţifice moderne şi a tehnologiilor informaţionale de ultim moment. În acest proces de modernizare atenţia trebuie îndreptată în primul rând către utilizatorii interni de informaţie contabilă, ceea ce determină să se focalizeze drept ţintă a modernizării contabilitatea de gestiune. În acest moment, contabilitatea de gestiune ţinută în firmele americane (şi nu numai n.n.) se bazează pe scrieri din 1925, când prelucrarea electronică a datelor era doar un vis.

Nici după 50 de ani de realizări în domeniul informaticii, cadrul conceptual al contabilităţii nu s-a actualizat, el rămânând ca la începutul secolului XX. În plus, contabilitatea începutului de secol XX a fost gândită ca urmare a sistematizării cunoaşterii organizaţiilor din secolul al XIX-lea, ceea ce pune profesia contabilă într-o şi mai mare dilemă, acum, la începutul secolului XXI. În acest moment, informaţiile oferite de contabilitatea de gestiune sunt prea târzii, prea agregate, prea distorsionate de realitate pentru ca acestea să fie relevante în munca managerilor de planificare şi de luare a deciziilor. Fenomenul a condus la trei consecinţe grave35:

1. existenţa unui paradox cu privire la utilizarea managementului de către contabilitatea de gestiune, când ar trebui ca, dimpotrivă, managementul să folosească contabilitatea de gestiune;

2. contabilitatea de gestiune nu reuşeşte să ofere informaţii complete cu privire la costul unui produs, deoarece repartizarea unor cheltuieli se face după metode şi criterii simple şi alese în mod arbitrar;

3. contabilitatea de gestiune a creat o structură informaţională care îi forţează pe manageri să aibă un comportament oportunist pe termen scurt, ceea ce presupune că intenţia lor de a obţine profit pe termen scurt, va conduce la afectarea acestuia pe termen lung.

Părerea noastră cu privire la ce i se poate reproşa contabilităţii ca sistem informaţional este mai nuanţată, prin faptul că, dacă vorbim de contabilitate, atunci trebuie să admitem tehnicile şi procedurile specifice, pe care nu le putem schimba pentru că vom ajunge să discutăm despre altceva (statistică, matematică aplicată etc.).

În sens larg, putem să-i reproşăm contabilităţii: • întârzierea în obţinerea informaţiilor; • reticenţa profesioniştilor contabili în ceea ce priveşte aplicarea noilor tehnologii; • aspectul static pronunţat al raportărilor contabile; • ancorarea puternică a acesteia în principiul costului istoric; • utilizarea unei metode de tehnică contabilă hibridă între cele clasice şi cea informatizată; • gradul ridicat de intervenţie din partea organismelor statale; • gradul redus de flexibilitate în condiţiile existenţei unei organizaţii tot mai flexibile şi mai inteligente etc.

1.5.2. Caracteristicile viitoarei contabilităţi

Am prezentat anterior câteva din principalele critici aduse contabilităţii ca sistem informaţional în cadrul întreprinderii.

Dar este interesant de ştiut care ar fi viitorul contabilităţii văzut de către specialiştii în contabilitate. Temeiul documentar este oferit de lucrarea lui Henning Kirkegaard, numită Improving Accounting Reliability. Solvency, Insolvency, and Future Cash

34 Mattessich, R., Critique of Accounting. Examination of the Foundations and Normative Structure of an Applied Discipline, Quorum Books, Westport, 1995, p. 4-5. 35 Sunt idei exprimate în Kaplan, R.S., Johnson, H.T., Relevance Lost. The Rise and Fall of Management Accounting, Harvard Business School Press, Boston, MA 1987, preface, p. xii., conf. Kirkegaard, H., Improving Accounting Reliability. Solvency, Insolvency, and Future Cash Flows, Quorum Books, Westport, 1997, p. 18-19.

Page 33: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

33

Flows care, într-un capitol întreg, analizează din punct de vedere filozofic acest viitor al contabilităţii. Iată, în sinteză, care ar trebui să fie caracteristicile unei asemenea contabilităţi36:

1. un sistem informaţional contabil trebuie să fie în acelaşi timp un sistem complex şi dinamic37, adică un sistem cu componente multiple, cu ieşiri specifice fiecărui utilizator de informaţii, cu interfeţe de lucru şi comunicare cu sistemele informaţionale complementare dintr-o întreprindere. Altfel spus, este un sistem complex care înregistrează schimbări în permanentă. Că este nevoie de un asemenea sistem, H. Kirkegaard argumentează, la începutul capitolului, prin faptul că managerii nu ştiu niciodată care este situaţia patrimoniului la zi. În plus, completăm noi, întotdeauna mai este ceva de înregistrat, ceva de explicat, ceva ce nu este la locul său în scripte, iar când totul este înregistrat (retroactiv) se constată că nu suntem la zi cu înregistrările perioadei curente. Totuşi, acest lucru nu poate să dureze la infinit! Toate acestea susţin ideea unui sistem complex în continuă mişcare;

2. SIC trebuie să fie un sistem deschis şi interactiv. Aceste două caracteristici vin în completarea dinamicii şi complexităţii prezentate anterior. Prin faptul că SIC înregistrează fapte din realitatea zilnică a întreprinderii se poate susţine ideea de sistem deschis, pentru că, dacă ar fi altfel, atunci nimeni nu ar folosi (nici măcar post operaţii) rezultatele sistemului informaţional. Caracterul interactiv se justifică prin faptul că SIC se află la graniţa dintre interiorul şi exteriorul întreprinderii. În condiţiile tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii moderne această caracteristică va deveni din ce în ce mai evidentă;

3. SIC trebuie să fie un sistem în timp-real, ceea ce presupune că atât contabilitatea de gestiune, cât şi cea financiară trebuie să se cupleze conceptual şi practic la toate tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii moderne. Numai astfel se poate atinge acest scop. Lucrul presupune ca, în viitor, tehnologiile informaţionale moderne să fie folosite pe scară largă în economie, ceea ce va conduce la înlocuirea luării deciziilor în condiţii parţial necunoscute şi speculative cu luarea deciziilor bazate pe cunoştinţe reale.

În încheierea acestor caracteristici ale viitorului SIC, H. Kirkegaard formulează câteva întrebări legate de neputinţa contabilităţii. Dintre aceste întrebări, cele mai relevante pentru expunerea noastră sun următoarele: Va putea viitorul SIC să descrie în termeni proprii frumuseţea? Este posibil ca printr-un nou model matematic contabilitatea să recupereze din pierderea legăturii cu realitatea? Este posibil ca un viitor SIC să poată evidenţia acum viitoarele plăţi în bilanţ?

Acestea sunt doar câteva caracteristici conceptuale, iar întrebările din final sunt mult mai provocatoare. Am putea completa lista viitoarelor caracteristici, dar dorim să arătăm cum se tratează problema credibilităţii informaţiei contabile în alte ţări. De altfel, despre cum va arăta contabilitatea viitorului se poate obţine o imagine doar după parcurgerea completă a primelor două capitole ale acestei lucrări.

1.5.4. Virtualitate versus tradiţionalism contabil

Nu se poate vorbi de o reticenţă la tehnologiile care vor veni. Dacă, prin absurd, contabilitatea s-ar fi descoperit ca

tehnică şi ştiinţă acum, aceasta ar fi trebuit să ţină cont de tehnologiile moderne. Ce-ar mai fi însemnat în aceste condiţii tradiţionalismul contabil? Aşa că nu putem pune în discuţie un asemenea fenomen de respingere a virtualităţii sau a tehnologiilor informaţionale.

În opinia noastră, conservatorismul contabilităţii se datorează în principal existenţei a doi factori: aspectul juridic ce predomină în sistemul informaţional contabil şi slaba pregătire şi reticenţa contabililor în tehnologiile informaţionale moderne, la care mai adăugăm flexibilitatea scăzută la nou a legislaţiei în materie.

Cu alte cuvinte, întotdeauna va exista un tradiţionalism contabil cu un pas în urma (ar fi bine să fie doar un pas!) tehnologiilor moderne. În timp ce se duc tratative de adaptare a factorilor enunţaţi mai sus spre adaptare la noua tehnologie, aceasta (contabilitatea) este deja învechită, ceea ce va conduce la un nou decalaj între saltul abia făcut de contabilitate şi noua tehnologie. Mai rău este atunci când această perioadă de tranziţie durează între 30-50 de ani.

Considerăm însă că trebuie tăiat nodul gordian în ce priveşte informatizarea completă a contabilităţii pentru a se pregăti saltul la alte tehnologii care abia aşteaptă să fie aplicate sau chiar descoperite.

1.5.5. Sistemul informaţional contabil al unei întreprinderi virtuale

Actuala neteconomie38 spre care ne îndreptăm cu toţii pune accentul pe întreprinderea virtuală şi pe organizarea actorilor în aşa zise reţele de prosumatori, în care intermediarii dispar, în care se elimină barierele de timp şi spaţiu şi în care va rămâne doar problema fluidizării fluxurilor de valori şi de materiale (asta dacă nu se va generaliza şi „teleportarea„ acestora).

Sistemul informaţional al întreprinderii virtuale va fi constituit dintr-un ansamblu de sisteme informaţionale ale întreprinderilor-celulă, ca parte componentă a întreprinderii virtuale. Sistemul informaţional al întreprinderii-celule se va extinde cu o interfaţă a utilizatorilor şi cu sistemul de servicii globale aşa cum se prezintă în figura de mai jos. 36 Aceste idei sunt preluate (şi în acelaşi timp completate şi comentate de noi) după Kirkegaard, H., Improving Accounting Reliability. Solvency, Insolvency, and Future Cash Flows, Quorum Books, Westport, 1997, p. 295 ş.u. 37 Autorul foloseşte denumirea de contabilitate în partidă dublă. Noi o să folosim conceptul de SIC, deoarece în întreprinderi se foloseşte numai contabilitatea în partidă dublă, iar în acest moment contabilitatea se comportă din ce în ce mai mult ca un sistem informaţional, pentru că primeşte, prelucrează, colectează, stochează şi transmite informaţii. 38 Pentru amănunte vezi Georgescu, M., Op. cit., p. 125.

Page 34: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

34

Figura 1.36. Sistemul informaţional al unei întreprinderi-celule din întreprinderea virtuală Ambele componente vor fi preluate fie într-un sistem informaţional de comunicaţii separat de sistemele informaţionale

existente, fie se vor include în cadrul sistemului informatic al întreprinderii. În aceste condiţii, sistemul informaţional contabil al întreprinderii-celule din cadrul întreprinderii virtuale va fi cuplat la

cele două noi componente ca oricare alt subsistem informaţional. Pentru SIC, problemele care vor apare vor fi de acces la date, aplicaţii şi reţea, de proprietate şi de compatibilitate a

softului utilizat între întreprinderile-celule. Cum sistemul informaţional contabil al întreprinderilor-celulă vor fi parţial-integrate sau integrate, nu rămâne de

rezolvat decât construirea de proceduri pentru SIC care să aibă implementate toate mutaţiile discutate de noi la 1.4.8. O problemă care va apare pe fondul globalizării va consta în apariţia acelor lanţuri de întreprinderi virtuale. Credem că în toate aceste discuţii un rol important îl va avea proprietatea, deoarece la acest moment cunoaştem cu

toţii că prima tentativă de întreprindere virtuală ar putea să fie considerate grupurile de societăţi cu sisteme informaţionale contabile integrate şi cu o reţea de comunicaţii privată de tip Extranet. În măsura în care ele îşi facturează reciproc servicii şi produse, deja discutăm despre o reţea întreprinderi.

1.5.6. Externalizarea serviciilor din domeniul financiar-contabil

În limba română pentru conceptul de „outsourcing” se foloseşte „externalizarea serviciilor”. Extinderea reţelei

Internet, globalizarea mediului economic şi creşterea performanţelor tehnice ale echipamentelor va conduce şi în ţările cu un nivel economic de dezvoltare mai redus la o creştere progresivă a fenomenului de externalizare a serviciilor de către organizaţii. Motivăm această creştere şi prin faptul că avantajele externalizării serviciilor depăşesc considerabil dezavantajele acestora, acolo unde metoda poate fi aplicată.

Outsourcing-ul a devenit o modalitate cunoscută de rezolvare a unor subprobleme specifice sistemului informaţional al unei organizaţii, deoarece a condus la reducerea a doi parametri deosebit de importanţi pentru acestea: timpul de rezolvare şi fondurile alocate.

Literatura de specialitate defineşte outsourcing-ul ca reprezentând acea practică prin care organizaţiile contractează centre specializate în prestarea de servicii informatice, în reţele de telecomunicaţii sau dezvoltatori de aplicaţii cu scopul de a transfera o parte/funcţiune din propriul sistem informaţional39.

Organizaţiile care au recurs la asemenea practici au constatat că şi-au redus costurile pentru acel serviciu cu 40-60%. Încă din 1997, în SUA din prestarea acestor servicii s-a câştigat 4% din totalul bugetelor alocate cheltuielilor cu sistemele informaţionale. Astfel, în SUA cele mai importante companii care prestează asemenea servicii sunt: IBM, EDS, Andersen Consulting, Computer Sciences Corp., DEC, Unisys, First Data, AT&T, Cap Gemini şi Perot Systems.

Principalele avantaje ale externalizării serviciilor sunt: a. Se cunosc mai exact costurile pe fiecare componentă a sistemului informaţional; b. Se reduce numărul de licenţe, precum şi cheltuielile de întreţinere; d. Beneficiarii acestor servicii se concentrează spre afacerea lor propriu-zisă; e. Are loc diminuarea ciclului de implementare pentru diverse componente informaţionale; f. Se reduc personalul şi cheltuielile fixe;

39 Laudon, K.C., Laudon, J.P., Management Information Systems. Organization and Technology in the Networked Enterprise, Prentice Hall, New Jersey, 2000, p. 381.

INTERFAŢA UTILIZATOR A

ÎNTREPRINDERII

SISTEMUL DE RELAŢII ALÎNTREPRIDERII

SERVICII COMUNE PENTRUCOMUNICAŢIILE

ÎNTREPRINDERII ÎN REŢEA

ACCESUL LA COMUNICAŢIILEÎNTREPRINDERILOR ÎN REŢEA

SERVI

CII

GLO

BALE

INTERFAŢA UTILIZATOR A

ÎNTREPRINDERII

SISTEMUL DE RELAŢII ALÎNTREPRIDERII

SERVICII COMUNE PENTRUCOMUNICAŢIILE

ÎNTREPRINDERII ÎN REŢEA

ACCESUL LA COMUNICAŢIILEÎNTREPRINDERILOR ÎN REŢEA

SERVI

CII

GLO

BALE

Page 35: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

35

g. Există o mai mare accesibilitate la Know-How; h. Cresc posibilităţile de implementare a standardelor.

Pentru comparaţia cu avantajele prezentate mai sus, reţinem trei dezavantaje majore: a. Pierderea controlului asupra unor operaţiuni; b. Pierderea experienţei propriilor angajaţi. Spre exemplu, Compania XEROX în 1994 a transferat la EDS 2000 de salariaţi,

Total Petroleum a transferat la Cap Gemini 53 din 55 de angajaţi; c. Există riscul pierderii avantajelor competitive.

Se poate apela la asemenea soluţii de externalizare a serviciilor în una din următoarele situaţii: 1. când se doreşte reducerea unor costuri; 2. când capacităţile propriului sistem informaţional sunt limitate, ineficiente sau inferioare din punt de vedere tehnic; 3. când o creştere a capacităţilor tehnologice poate conduce la o creştere economică proporţională; 4. când se doreşte crearea de noi surse de profit.

Se vorbeşte foarte mult despre întreprinderea viitorului, despre evoluţia informaticii despre societatea cunoaşterii şi despre societatea global informatizată. În plan teoretic s-au făcut predicţii cu privire la tendinţele globale ale societăţii pe fondul dezvoltărilor preconizate ale tehnologiilor informaţionale.

Din cele prezentate anterior, s-a văzut care sunt tendinţele pentru următorii ani, precum şi caracteristicile întreprinderii moderne. În legătură directă cu externalizarea serviciilor este foarte important de ştiut care anume componente ale sistemului informaţional al întreprinderii pot face obiectul externalizării lor. După cum se ştie, sistemul informaţional al întreprinderii cuprinde următoarele componente:

1. vânzări-marketing; 2. logistic-producţie; 3. finanţe; 4. contabilitate; 5. resurse umane.

Ca o observaţie generală, constatăm că fiecare din componentele sistemului informaţional al întreprinderii pot fi externalizate, cu precizarea că aceasta trebuie să se limiteze la nivelul operaţional şi la cel al cunoaşterii. Există posibilitatea externalizării chiar şi a nivelurilor conducerii şi strategiei din întreprinderi în situaţii critice, cum sunt: falimentul, lichidarea, preluarea controlului şi chiar administrarea.

Iată câteva exemple posibile de externalizare a serviciilor pentru fiecare componentă: a. vânzări-marketing: studii de piaţă, (re)lansări de produse, reţele de desfacere-distribuţie, promovare-publicitate etc; b. logistic-producţie: activităţi de reproiectare linii tehnologice, proiectarea produselor, activităţi investiţionale etc; c. finanţe-contabilitate: planuri de afaceri (latura financiară), activităţi de evidenţă contabilă, control intern, organizări de

circuite informaţionale financiar-contabile etc; d. resurse umane: recrutare-angajare de personal, formare profesională etc.

Lista acestor servicii poate fi mult mai mare, dar decizia externalizării lor trebuie luată în funcţie de avantajele şi dezavantajele pe care acest proces le presupune. Mai mult, dacă încadrăm decizia de externalizare a serviciilor dintr-o întreprindere pentru sistemul informaţional contabil, sesizăm că în condiţiile unui SIC (parţial) integrat este imposibil de văzut dacă acest serviciu poate să fie prestat de un terţ în totalitate. Este posibilă o asemenea abordare dacă se trece discuţia în cazul întreprinderii virtuale, în care o întreprindere-celulă se specializează pe asemenea servicii pentru celelalte întreprinderi-celulă din grup.

Totuşi, considerăm că fiecare întreprindere se va orienta în funcţie de scopul obţinerii unui profit ridicat cu riscuri financiare şi operaţionale cât mai reduse. Opinia noastră este că extinderea Internet-ului va favoriza această operaţie de externalizare a serviciilor, dar de fiecare dată regula de respectat în tot acest proces va trebui să fie prudenţa şi comparaţia avantaje - dezavantaje.

Page 36: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

36

CAPITOLUL II UTILIZAREA PRODUSELOR INFORMATICE ÎN DOMENIUL CONTABILITĂŢII

2.1. Concepte specifice produselor informatice Din punct de vedere practic, produsele informatice (softul) reprezintă o suită de instrucţiuni prin care se controlează

operaţiile realizate de calculator. Cu alte cuvinte, fără soft echipamentul nu poate executa nici o sarcină. În sens restrâns, produsul informatic a fost privit ca un cod (program) care, odată instalat pe un echipament, face ca

acesta să execute anumite sarcini. Acest punct de vedere este limitat, dacă se priveşte prin prisma procesului de dezvoltare a unui produs informatic. Pentru a uni diferitele concepte, este de preferat să se privească acest concept mai mult în termeni panoramici.

În sens larg, conceptul de produs informatic se referă la programul informatic propriu-zis care rezolvă o problemă, o sarcină concretă precum şi documentaţia care însoţeşte un asemenea produs informatic. Trebuie să reţinem faptul că pentru produs informatic corespunde termenul de software sau simplu soft. Pentru unitate în termeni vom folosi şi noi în cele de urmează acest concept.

Principalele funcţii ale softului sunt: de a gestiona resursele informatice ale organizaţiilor, de a procura instrumente oamenilor pentru a dispune de avantajele deţinerii resurselor informatice şi de a acţiona ca un intermediar între organizaţii şi arhivele informaţionale. Selectarea celui mai adecvat soft pentru activităţile de gestiune reprezintă cheia deciziei de management.

Figura 2.1. Tipuri de soft Ansamblul activităţilor de obţinere a produsului informatic sub formă de instrucţiuni adresate calculatorului formează

activităţile de programare, iar specialistul care realizează activităţi de programare se numeşte programator. Literatura de specialitate pune în evidenţă două grupe de soft: softul sistemului şi softul pentru aplicaţii. Softul

sistemului reprezintă un set de programe generalizate care gestionează resursele sistemului electronic de calcul, cum sunt procesorul central, legăturile de comunicaţii şi perifericele. Specialiştii care scriu asemenea soft se numesc programatori de sistem.

Softul pentru aplicaţii descrie programe care sunt scrise pentru utilizatori prin care aceştia cer calculatorului să execute o sarcină concretă. Specialiştii care scriu asemenea soft se numesc programatori de aplicaţii.

Utilizatori

Soft pentru aplicaţii

Soft de sistem

Echipamente(Hard)

SOFT DE SISTEM:Sistem de operareLimbaje de translare:

interpretoare,compilatoare.

Programe utilitare: a. operaţii de rutină(sortare, listare etc)b. gestiunea datelor(creare fişiere, fuziune etc.)

SOFT PENTRU APLICAŢIILimbaje de programareLimbaje de asamblareFORTRAN, COBOL, BASIC, PASCAL, CLimbaje de generaţia a IVInstrumente soft pentru PC-uri

Utilizatori

Soft pentru aplicaţii

Soft de sistem

Echipamente(Hard)

SOFT DE SISTEM:Sistem de operareLimbaje de translare:

interpretoare,compilatoare.

Programe utilitare: a. operaţii de rutină(sortare, listare etc)b. gestiunea datelor(creare fişiere, fuziune etc.)

SOFT PENTRU APLICAŢIILimbaje de programareLimbaje de asamblareFORTRAN, COBOL, BASIC, PASCAL, CLimbaje de generaţia a IVInstrumente soft pentru PC-uri

Page 37: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

37

2.2. Categorii de produse informatice în organizaţii

Cele mai multe prelucrări de informaţii au ca principal scop funcţionarea şi gestiunea corectă şi eficientă a unei

organizaţii. Se pot delimita mai multe categorii de asemenea prelucrări: a. sisteme de prelucrare a tranzacţiilor standard; b. sisteme generatoare de rapoarte de informare; c. sisteme generatoare de decizii pentru gestiune; d. sisteme generatoare de decizii pentru controlul proceselor industriale; e. sisteme de ajutor în luarea deciziilor; f. sisteme inteligente pentru producţie, gestiune şi control.

Figura 2.4. Principalele categorii de aplicaţii informatice Prezentăm în cele ce urmează principalele aspecte specifice fiecărei categorii de aplicaţii. a. Aplicaţiile specifice sistemelor de prelucrare a tranzacţiilor standard sunt direct legate de activitatea de

exploatare curentă din întreprinderi şi au în vedere operaţiile corespunzătoare desfacerilor de produse pe puncte de desfacere şi gestiunea clienţilor; operaţii specifice aprovizionărilor cu materii prime, materiale (servicii) şi gestiunea furnizorilor; operaţii specifice relaţiilor dintre societate şi parteneri (salariaţi, stat, organisme sociale, bănci, instituţii financiare etc).

Caracteristica principală a acestei categorii de aplicaţii constă în faptul că operează asupra unui volum mare de date şi la intervale regulate de timp, cu proceduri rutiniere.

b. Aplicaţiile specifice sistemelor generatoare de rapoarte de informare sunt apelate periodic sau la cerere şi au ca scop prezentări predeterminate. Intră în această categorie aplicaţii ce au ca scop oferirea de răspunsuri la diverse cereri cum sunt: informări statistice, tablouri de bord pentru gestiune, sisteme de indicatori, situaţii centralizatoare aferente prelucrărilor standard inclusiv calcule de necesar de stocuri, state de salarii, fluturaşi diverşi etc.

c. Aplicaţii specifice sistemelor generatoare de decizii de gestiune. Acestea apar posibil de realizat atunci când regulile gestiunii activităţilor şi patrimoniului pot fi formulate coerent, caz în care se pot crea aplicaţii pentru ajutorul echipei de conducere executive.

Subsistemul

Financiar-Contabil

Subsistemul

Logistic şi de producţie

Subsistemul de personal

Subsistemul de marketing

Subsistem de control şigestiune strategică

Sisteme informatice de prelucrări standardPRELUCRAREA DE TRANZACŢII STANDARD

Intrări dinsubsistemeneinformatizate

PRELUCRĂRISalvări de date

Intrări de laparteneri(furnizori,clienţi, stat …)

DOCUMENTE

BAZE DE DATEDiverse

Sistem generatorde rapoarte de

informare

Sistem generatorde decizii de

gestiune

Sistem generator dedecizii pentru controlulproceselor industriale

Sistem de ajutorîn luareadeciziilor

SISTEME INTELIGENTE PENTRU PRODUCŢIE, GESTIUNE ŞI CONTROL

Page 38: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

38

Figura 2.5. Principalele categorii de aplicaţii informatice

d. Aplicaţii specifice sistemelor generatoare de decizii pentru controlul proceselor industriale. Aplicaţiile din

această categorie care preiau date în timp real din procesele tehnologice prin senzori şi interfeţe speciale şi le transmit spre prelucrare în vederea supravegherii condiţiilor de lucru, a parametrilor sistemelor controlate şi luării deciziilor în cazuri critice.

e. Aplicaţii specifice sistemelor de ajutor în luarea deciziilor. Privesc procesul de luarea deciziei în întreprinderi şi organizaţii la nivel de echipă managerială. În literatura de specialitate aceste tipuri de aplicaţii sunt denumite DSS sau SIAD.

f. Sisteme inteligente pentru producţie, gestiune şi control Din figura 2.5. rezultă, alături de abordarea funcţională a sistemului informaţional, şi cele 6 tipuri de sisteme ierarhice: 1. sistemele de procesare a tranzacţiilor; 2. sistemele automate de birou; 3. sistemele de lucru cu cunoştinţe; 4. sistemele suport pentru decizii; 5. sistemele de informare a conducerii; 6. sistemele executive. La aceste 6 tipuri de sisteme sunt ataşate şi principalele direcţii de dezvoltare a produselor informatice.

2.4. Funcţiunile contabile posibil de informatizat În continuare, vor fi analizate principalele domenii ale subsistemului informaţional contabil ce constituie subiect al

informatizării şi al integrării la nivelul sistemului informaţional al întreprinderii. Există dorinţa din partea echipelor manageriale a mai multor întreprinderi mijlocii şi mari să implementeze un sistem informaţional contabil integrat, dar acest lucru nu este întotdeauna dus la bun sfârşit, fie din lipsa fondurilor, fie din cauza organizării neeficiente a componentelor majore ale sistemului informaţional. Considerăm că este important de ştiut în aceste situaţii care sunt domeniile contabile posibil de informatizat şi care ar trebui să fie cerinţele minime funcţionale pentru fiecare din acestea.

2.4.1. Tipuri de aplicaţii informatice în cadrul SIC

Sistemul informaţional contabil acoperă cu informaţii toate celelalte componente ale sistemului informaţional. Lipsa

unor informaţii contabile în celelalte subsisteme ale întreprinderii atrage după sine un dezechilibru informaţional. Mai întâi, trebuie stabilite principalele aplicaţii şi legăturile posibile cu alte aplicaţii ale întreprinderii. Astfel, pentru abordarea noastră vom împărţi aplicaţiile posibil de dezvoltat în trei categorii, şi anume: contabilitate generală, contabilitate de gestiune şi analiză financiară-contabilă.

În ceea ce priveşte dezvoltarea de aplicaţii (produse) informatice pe cele trei subdomenii ale SIC vom avea: 1. Contabilitate generală – contabilitate intrări (Parteneri, gestiuni), contabilitate ieşiri (Parteneri, gestiuni),

contabilitate încasări-plăţi (gestiune lichidităţi), contabilitate operaţii diverse (salarii, imobilizări, operaţii diverse de închidere perioadă);

Vânzări-marketing

Logistic-producţie

Finanţe Contabilitate Resurseumane

Nivelul strategic -Sistem suport pentruexecutiv

Nivelul conducerii –Sisteme de informarea conduceriiSisteme suport pentru decizii

Nivelul cunoaşterii –Sisteme de lucru cu cunoştinţe şi Sisteme automate de birou

Sisteme de procesare a tranzacţiilor

Top manageri

Managerimijlocii

Lucrători cu dateşi cunoştinţe

Manageri operaţionali

Tipuri de sisteme informaţionale

1. Previziunea vânzărilor pe 5 ani2. Planuri de execuţie pe 5 ani

3. Bugetele pe 5 ani4. Planificarea profitului

5. Planificarea forţei de muncă

1. Gestiunea şi analiza regională a vânzărilor2. Controlul stocurilor şi planificarea producţiei

3. Bugetul anual şi analiza costurilor4. Analiza capitalului investit, a preţurilor şi profiturilor

5. Analiza transferurilor şi costurilor contractuale

1. Ingineria staţiilor de lucru - Procesarea textelor2. Staţii de lucru grafice - Documente cu imagini3. Staţii de lucru pentru manageri - Agenda electronică

1. Procesarea şi urmărirea comenzilor2. Controlul maşinilor, Programarea fabricilor şi

Controlul transferului de echipamente3. Comercializarea acţiunilor şi gestiunea

trezoreriei4. Plăţi, Clienţi, Furnizori

5. Compensări, Formare-dezvoltare şiînregistrarea salariaţilor

Vânzări-marketing

Logistic-producţie

Finanţe Contabilitate Resurseumane

Vânzări-marketing

Logistic-producţie

Finanţe Contabilitate Resurseumane

Nivelul strategic -Sistem suport pentruexecutiv

Nivelul conducerii –Sisteme de informarea conduceriiSisteme suport pentru decizii

Nivelul cunoaşterii –Sisteme de lucru cu cunoştinţe şi Sisteme automate de birou

Sisteme de procesare a tranzacţiilor

Top manageri

Managerimijlocii

Lucrători cu dateşi cunoştinţe

Manageri operaţionali

Tipuri de sisteme informaţionale

1. Previziunea vânzărilor pe 5 ani2. Planuri de execuţie pe 5 ani

3. Bugetele pe 5 ani4. Planificarea profitului

5. Planificarea forţei de muncă

1. Gestiunea şi analiza regională a vânzărilor2. Controlul stocurilor şi planificarea producţiei

3. Bugetul anual şi analiza costurilor4. Analiza capitalului investit, a preţurilor şi profiturilor

5. Analiza transferurilor şi costurilor contractuale

1. Ingineria staţiilor de lucru - Procesarea textelor2. Staţii de lucru grafice - Documente cu imagini3. Staţii de lucru pentru manageri - Agenda electronică

1. Procesarea şi urmărirea comenzilor2. Controlul maşinilor, Programarea fabricilor şi

Controlul transferului de echipamente3. Comercializarea acţiunilor şi gestiunea

trezoreriei4. Plăţi, Clienţi, Furnizori

5. Compensări, Formare-dezvoltare şiînregistrarea salariaţilor

Page 39: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

39

2. Contabilitate de gestiune – Parteneri, gestiuni stocuri, gestiune lichidităţi, salarii – fişe fiscale, imobilizări, calculaţie costuri, inventariere, bugetele întreprinderii;

3. Analiză financiară – analize factoriale, analiză pe baza bilanţului. Ceea ce am prezentat mai sus sunt categoriile mari de aplicaţii ce pot fi dezvoltate. Aceste aplicaţii pot să existe

individual, ceea ce va constitui un SIC autonom, pot să existe parţial integrate, ceea ce va constitui un SIC parţial-integral, sau pot să fie integrate şi vor constitui un SIC integrat ca parte a unui ERP.

2.4.2. Principalele cerinţe funcţionale pentru produsele informatice de contabilitate

Practica în domeniu dispune de o multitudine de produse informatice pentru contabilitate, care răspund în totalitate

sau parţial din punctul de vedere al funcţionalităţii asumate în domeniu. Pentru informarea celor care cumpără şi a celor care produc produse informatice în domeniul contabilităţii trebuie să existe un sistem de referinţă de la care nu este permisă nici o abatere. Vom puncta, în cele ce urmează, cerinţele minime la nivel general, precum şi cerinţele minime pentru categoriile de aplicaţii enumerate în paragraful precedent (2.4.1.).

Cerinţe generale La modul general, un produs informatic trebuie să asigure un set de funcţii generale şi un set de funcţii speciale

domeniului de activitate pentru care a fost dezvoltat acel produs. În categoria funcţiilor generale sunt incluse operaţiile de: 1. Introducere date. Prin opţiunile specifice operaţiilor de introducere date se permite încărcarea cu date zilnice a

bazei de date specifice aplicaţiei, spre exemplu pentru aplicaţia salarii introducerea zilnică a pontajelor; 2. Actualizare, care se referă la adăugarea de înregistrări (adăugarea unui salariat în aplicaţia salarii), la

modificarea unei înregistrări (modificarea adresei unui salariat) şi la ştergerea unei înregistrări (eliminarea unei formaţii de lucru tabela formaţii a aplicaţiei salarii). Constatăm că şi aceste funcţii de actualizare îmbracă forma concretă a unor fapte şi fenomene economico-juridice;

3. Consultare. În această categorie intră operaţiile de listare (pe ecran, la imprimantă sau într-un fişier) a unor situaţii centralizatoare (corespondentele documentelor centralizatoare din contabilitate), a unor fişe, a unor liste particularizate, şi operaţiile de interogare a bazelor de date din compunerea aplicaţiei. Spre exemplu, la aplicaţia salarii putem avea următoarele liste: Lista de avans, Pontajul, Statul de salarii, Fluturaşii, Fişele fiscale (FF1 şi FF2). În categoria interogărilor putem avea întrebări de tipul: Câţi salariaţi lucrează în secţia x? De când lucrează în societate angajatul ABC? Care sunt cheltuielile salariale pe luna decembrie? Care este productivitatea pe angajat? etc.

4. Controlul aplicaţiei. În această categorie intră în operaţii cum sunt: iniţializarea datelor de lucru din perioada de gestiune (luna de lucru curentă, curăţare tabele de lucru), parametrizarea aplicaţiei, directorul de lucru al aplicaţiei, operaţii de salvare, operaţii de compresie, operaţii de restaurare, operaţii de securizare a accesului la date, operaţii de import-export de date etc;

În categoria funcţiilor specifice aplicaţiilor intră diferite facilităţi de lucru care se rezolvă tot prin utilizarea funcţiilor de generale. Spre exemplu, funcţia de generare a bazei de date pentru o nouă societate în cazul unei aplicaţii pentru contabilitatea generală.

La aceste funcţii generale şi specifice aplicaţiei, utilizatorii mai urmăresc o serie de cerinţe de utilizare, între care enumerăm:

1. Posibilitatea obţinerii de informaţii după criterii simple şi multiple prin interogări după logica contabilă a datelor din bazele de date. Spre exemplu: Care este destocajul din luna curentă? Cu cât s-a debitat contul x prin creditul contului y? Care este soldul contului x? Cum se detaliază pe analitice contul y? Etc.;

2. Prezenţa unor interfeţe de lucru prietenoase, cu care să reproducă cât mai mult documentele originale şi să respecte circuitul logic al documentelor primare şi/sau contabile;

3. Prezenţa unor interfeţe de transfer/preluare informaţii (date). Dacă produsul informatic este autonom, atunci nu sunt necesare interfeţe de transfer-preluare informaţii (date). Este posibil să se solicite în acest caz exportul într-un anumit format pentru prelucrarea ulterioară a informaţiilor cu ajutorul unui procesor de texte, a unui program de calcul tabelar sau aunui sistem de gestiune a bazelor de date. Dacă produsul este integrat sau parţial integrat, atunci este necesar să dispună de interfeţe de transfer/preluare informaţii (date);

4. Existenţa unui help interactiv şi help contextual; 5. Existenţa unei documentaţii cu studii de caz concrete. În urma celor prezentate, structura cadru de organizare a unei aplicaţii trebuie să cuprindă următoarele opţiuni: Setări,

Nomenclatoare, Tranzacţii, Liste şi Ajutor (vezi figura 2.7.).

Figura 2.7. Meniu principal aplicaţie

Setări Nomenclatoare Tranzacţii Liste Ajutor

Page 40: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

40

Cerinţe funcţionale pe tipuri de aplicaţii informatice în cadrul SIC În cele ce urmează vom analiza cerinţele funcţionale specifice fiecărei categorii de aplicaţii în logica firească a

circuitelor contabile prezentate de noi în paragraful 1.4. Pentru aplicaţiile de contabilitate generală:

a. contabilitate intrări trebuie să cuprindă următoarele funcţiuni minime: - recepţii stocuri; - recepţii servicii; - creare jurnal de cumpărări; - creare registru jurnal; - rapoarte pe tipuri de stocuri.

Facilităţi informatice solicitate: - diferenţiere între “Furnizori” şi “Furnizori de imobilizări”; - posibilitatea realizării de recepţii şi pentru aporturi în natură, pentru donaţiile primite, pentru intrări de la

creditori diverşi şi alţi terţi; - creare de diferite categorii de jurnale de cumpărări, ca de exemplu pentru investiţii; - lucrul cu analitice la conturi de stocuri şi parteneri; - vizualizări de liste pe ecran.

Logica de lucru: I. Se introduc intrările: 1. Se primeşte factura însoţită de NIR de la gestionar (se poate utiliza şi un alt document înlocuitor, ca de exemplu

„Borderou de achiziţii”, „Aviz de însoţire a mărfii”, „Notă de predare-recepţie”); 2. Se vede ce fel de stoc este şi se apelează recepţii cantitative sau recepţii servicii; 3. Se introduc datele de identificare ale facturii şi ale NIR-ului; 4. Se selectează contul debitor şi contul creditor. Se introduc eventuale analitice; 5. Se introduc sumele aferente conturilor; 6. Se validează înregistrarea (se trimite articolul contabil în Registrul Jurnal). II. Se vizualizează diferite situaţii. III. Se listează diferite rapoarte.

b. contabilitate ieşiri trebuie să cuprindă următoarele funcţiuni minime: - consumuri de stocuri; - transferuri de stocuri; - vânzări de stocuri; - prestări/facturări de servicii; - creare jurnal de vânzări; - creare registru jurnal; - rapoarte pe tipuri de stocuri ieşite.

Facilităţi informatice solicitate: - diferenţiere între „cheltuieli” şi „venituri” - diferenţiere între “consumuri”, „transferuri” şi “vânzări”; - lucrul cu analitice la conturi de stocuri şi parteneri; - vizualizări de liste pe ecran.

Logica de lucru: I. Se introduc ieşirile 1. Se primeşte documentul de ieşire a stocului de la gestionar (ca de exemplu, „Bon de consum”, „Aviz de însoţire a

mărfii”, „Factură”, „Notă de transfer”); 2. Se încadrează în tipul de ieşire, una din următoarele consumuri, transferuri, vânzări; 3. Se introduc datele de identificare ale documentului justificativ; 4. Se selectează conturile debitoare şi contul creditor. Se introduc eventuale analitice; 5. Se introduc sumele aferente conturilor; 6. Se validează înregistrarea (se trimite articolul contabil în Registrul Jurnal). II. Se vizualizează diferite situaţii. III. Se listează diferite rapoarte.

c. Contabilitate încasări-plăţi trebuie să cuprindă următoarele funcţiuni minime:

- încasări; - plăţi; - justificări de avansuri; - creare jurnal de bancă şi registru de casă; - creare registru jurnal; - diverse rapoarte.

Page 41: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

41

Facilităţi informatice solicitate: - diferenţiere între „banci” şi „conturi”; - diferenţiere între “plăţi” şi “încasări”; - lucrul cu analitice la conturi de parteneri; - vizualizări de liste pe ecran.

Logica de lucru: I. Se introduc încasările şi plăţile 1. Se primeşte documentul de efectuare a plăţii/încasării; 2. Se selectează Plăţi sau Încasări; 3. Se introduc datele de identificare ale documentului justificativ; 4. Se selectează contul debitor şi contul creditor. Se introduc eventuale analitice; 5. Se introduc sumele aferente conturilor; 6. Se validează înregistrarea (se trimite articolul contabil în Registrul Jurnal). II. Se vizualizează diferite situaţii. III. Se listează diferite rapoarte.

d. Contabilitate operaţii diverse trebuie să cuprindă următoarele funcţiuni minime:

- salarii; - imobilizări; - operaţii de închidere perioadă de gestiune; - creare registru jurnal; - creare fise de cont; - creare balanţă de verificare; - diverse alte rapoarte.

Facilităţi informatice solicitate: - diferenţiere între tipuri de operaţii; - lucrul cu analitice; - vizualizări de liste pe ecran.

Logica de lucru: I. Se introduc operaţii diverse 1. Se întocmeşte nota contabilă pentru operaţii diverse pe baza documentelor primare justificative sau a situaţiilor

contabile; 2. Se selectează operaţii diverse; 3. Se introduc datele de identificare ale notei contabile; 4. Se selectează contul debitor şi contul creditor. Se introduc eventuale analitice; 5. Se introduc sumele aferente conturilor; 6. Se validează înregistrarea (se trimite articolul contabil în Registrul Jurnal). II. Se vizualizează diferite situaţii. III. Se listează diferite rapoarte.

În practică se întâlnesc produse informatice care integrează toate cele patru componente analizate mai sus. Din

punctul de vedere al contabilităţii, sunt obligatorii Registru Jurnal şi Registru Carte-Mare (adică Fişa de cont); alte jurnale, cum sunt cele de vânzări, de cumpărări şi de plăţi-încasări, se pot rezolva separat prin alte aplicaţii. Cu cât se integrează mai multe module cu facilităţi sporite cu atât se obţine un sistem informaţional contabil autonom complex.

Oricât de mult s-ar complica un produs-informatic pentru contabilitatea financiară, în final, orice utilizator parcurge un număr de etape, pe care noi le sistematizăm astfel:

1. preluarea soldurilor iniţiale; 2. înregistrarea operaţiunilor specifice unei perioade gestiune pentru: cumpărări-intrări, vânzări-ieşiri, plăţi-încasări şi

operaţii diverse. 3. realizarea operaţiilor de închidere de gestiune; 4. obţinerea situaţiilor de sinteză, inclusiv a declaraţiilor fiscale (acolo unde este cazul); 5. listarea registrelor obligatorii; 6. realizarea bilanţului contabil (dacă este cazul) etc.

Contabilitatea de gestiune presupune, în principiu, un set de aplicaţii care întregesc informaţiile contabilităţii

financiare. Ba mai mult, aceste aplicaţii sunt integrate cu cele ale contabilităţii financiare, multe asemenea produse informatice numindu-se produs informatic pentru gestiune şi contabilitate. În paragraful 2.4.1. s-au prezentat principalele module ale unei contabilităţi analitice: parteneri, gestiuni stocuri, gestiune lichidităţi, salarii, imobilizări, calculaţie costuri, inventariere, bugetele întreprinderii.

Page 42: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

42

În ceea ce priveşte contabilitatea de gestiune a partenerilor, a stocurilor şi a gestiunilor este necesar ca produsul informatic să permită:

1. declararea şi actualizarea (adăugare, modificare şi ştergere) unui partener, unui tip de stoc şi a unei gestiuni sau purtător de costuri;

2. ataşarea acestor informaţii de documentul de intrare/ieşire (spre exemplu, factură) în cazul partenerilor; 3. detalierea pe fiecare poziţie a stocului intrat/ieşit cu ataşarea gestiuni în/din care intră/iese; 4. obţinerea de balanţe analitice pe parteneri, pe tipuri de stoc şi pe gestiuni; 5. obţinerea de situaţii centralizatoare pe tipuri de operaţiuni şi situaţii scriptice.

Aceste module pot exista separat în cazul unei contabilităţi autonome cu denumiri specifice, cum sunt: Aprovizionări, Vânzări, Consumuri. În acest caz funcţiunile de mai sus sunt uşor de identificat.

În cazul unui sistem informaţional contabil parţial integrat funcţiile acestor module sunt integrate în aplicaţii cu denumiri de genul Gestiune sau chiar integrate contabilităţii generale în module cum sunt: Operaţii, Tranzacţii, Înregistrări; caz în care nu mai este posibilă evaluarea separată a funcţiunilor minimale.

În situaţia integrării modulelor în contabilitatea financiară trebuie avut în vedere faptul că se respectă, în esenţă, etapele pe care utilizatorul trebuie să le parcurgă, cu precizarea că acestea devin mai „stufoase”. În plus, anumite sarcini sunt realizate de gestionar sau de operatorul de secţie (contabil de secţie), cum ar fi recepţia facturilor şi înregistrarea în baza de date contabilă (BDC), obţinerea produselor şi înregistrarea în BDC, facturarea produselor şi înregistrarea în BDC, iar alte operaţii se realizează în contabilitatea financiară şi cea de gestiune a trezoreriei, cum sunt: plata furnizorului, încasarea clientului.

În cazul în care contabilitatea de gestiune nu este integrată contabilităţii financiare, atunci rezultatele oferite de modulele de gestiune se punctează la sfârşitul perioadei cu rezultatele obţinute de contabilitatea financiară, ceea ce presupune rezolvarea diferenţelor care pot să între cele două serii de înregistrări.

Referitor la contabilitatea de gestiune a lichidităţilor, modulul specializat trebuie să permită:

- adăugarea şi actualizarea unui cont de trezorerie (cont bancar, acreditiv, avans spre decontare, cont de împrumut etc);

- la efectuarea unei încasări/plăţi să se poată ataşa/selecta contul de trezorerie şi partenerul corespondent sau alt cont (de cheltuială sau de trezorerie);

- obţinerea de jurnale zilnice sau periodice pentru operaţiile care au loc; - obţinerea de balanţe analitice pentru conturile de trezorerie; - posibilităţi de generare a unor liste speciale (scadenţare, tablouri de fluxuri de disponibilităţi (cash-flow-

uri) previzionale). În mod similar modulelor de gestiune prezentate anterior, putem spune că şi acest modul poate exista autonom sau

integrat contabilităţii financiare, ceea ce presupune o discuţie similară. Totuşi, trebuie să remarcăm faptul că în cazul contabilităţii de gestiune a lichidităţilor pot exista module specializate şi

integrate acesteia pentru încasări cu case de marcat, prin intermediul căreia se diminuează cantitativ stocurile şi se majorează disponibilul, concomitent cu înregistrarea fiecărui client în parte.

Contabilitatea de gestiune a salariilor are corespondent în setul de operaţii diverse ale contabilităţii financiare.

Principalele cerinţe funcţionale ale unui asemenea modul sunt: - adăugare şi actualizare date despre salariaţi; - ataşare formaţie de lucru (facultativ); - setare parametrii de lucru (inclusiv cote procentuale pentru cheltuieli salariale); - descrierea fiscală a angajaţilor; - introducerea pontajelor/prezenţelor; - obţinerea listelor de avans; - introducerea de date privind realizarea sarcinilor de serviciu; - introducerea reţinerilor faţă de terţi; - obţinerea statelor de plată; - obţinerea fluturaşilor; - obţinerea de situaţii centralizatoare diverse; - generarea fişelor fiscale.

Logica de lucru cu modulul salarii este următoarea: - se actualizează baza de date pentru salarii (dacă este cazul); - se actualizează cotele procentuale; - se obţin listele de avans; - se introduc pontajele lunii şi alte date (spre exemplu, concedii); - se introduc reţinerile din salarii; - se listează statele de salarii şi fluturaşii; - se generează nota de contabilitate;

Page 43: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

43

- se verifică corectitudinea datelor; - se realizează eventuale corecţii; - se trece la luna următoare.

Datele din modulul salarii se transferă modulului contabilitate financiară, care preia înregistrările contabile în Registrul Jurnal.

Contabilitatea de gestiune a imobilizărilor are corespondent în setul de operaţii diverse ale contabilităţii financiare.

Principalele cerinţe funcţionale ale unui asemenea modul sunt: - adăugare şi actualizare date despre imobilizări (încadrare categorie şi pe grupe, metodă de

amortizare); - ataşare gestiune (facultativ); - setare parametrii de lucru; - introducerea gradului de utilizare a imobilizărilor; - obţinerea situaţiei cu amortizarea imobilizărilor; - intrare-cedare imobilizări (facultativ); - reevaluare imobilizări şi calcul provizioane (facultativ); - obţinere fişe şi balanţe imobilizări.

Logica de lucru cu modulul imobilizări este următoarea: - se actualizează baza de date pentru imobilizări (dacă este cazul); - se introduc date despre utilizarea imobilizărilor; - se listează situaţii de calcul cu amortizarea şi provizioanelor pentru imobilizări; - se generează nota de contabilitate; - se verifică corectitudinea datelor; - se realizează eventuale corecţii; - se trece la luna următoare.

Datele din modulul imobilizări se transferă modulului contabilitate financiară, care preia înregistrările contabile în Registrul Jurnal.

O problemă deosebit de importantă privind imobilizările o constituie reevaluarea acestora, deoarece ele sunt înregistrate în contabilitate la valoarea de intrare, iar o eventuală reevaluare presupune fie o modificare manuală a acestor valori, fie o înregistrare în analitice separate. Suntem de părere că aceste reevaluări trebuie să fie permise astfel încât să existe la dispoziţia utilizatorului de informaţii contabile un istoric al fiecărei imobilizări (fişa mijlocului fix) cu toate intervenţiile în sensul majorării sau diminuării valorii de intrare a acestora şi cu posibilitatea refacerii automate a calculelor necesare determinării amortizării.

Contabilitatea calculaţiei de costuri este specifică doar întreprinderilor de producţie sau celor care doresc să obţină

informaţii despre costul unei anumite funcţiuni din cadrul întreprinderii. Cerinţele funcţionale minime pentru un asemenea produs informatic sunt: 1. declarare purtător de costuri; 2. stabilire metodă de calculaţie (în general metoda este predefinită); 3. colectare cheltuieli directe şi cheltuieli indirecte (cheltuieli comune secţiei (CIFU, CGS) şi cheltuieli generale ale

întreprinderii); 4. colectare cheltuieli auxiliare (sector termic, atelier de întreţinere etc.) 5. colectare cheltuieli de desfacere (facultativ); 6. înregistrare producţie neterminată; 7. repartizare cheltuieli indirecte; 8. determinare cost efectiv şi abateri de la costul efectiv; 9. diferite liste şi situaţii centralizatoare. În cazul unei contabilităţi de gestiune integrate în cadrul SIC, costul efectiv este transferat în contabilitatea financiară,

unde se înregistrează diferenţele de preţ şi se repartizează pe seama ieşirilor din timpul lunii. Analiză financiară pe baza datelor contabile este de două tipuri: cea factorială şi cea pe baza datelor din bilanţ. Pentru analiza factorială sunt avute în vedere următoarele cerinţe funcţionale: 1. încărcarea bazei de date cu indicatorii de analiză şi cu relaţiile de calcul; 2. descrierea factorilor calitativi şi a celor cantitativi; 3. descompunerea factorială a indicatorilor; 4. încărcarea cu date pentru indicatorii de analizat; 5. obţinerea influenţelor pe fiecare factor. Pentru analiza financiară pe baza datelor din bilanţul contabil sunt necesare următoarele cerinţe funcţionale: 1. Preluarea datelor din balanţa de verificare; 2. Preluarea datelor cu privire la termenele de scadenţă la datorii şi la creanţe;

Page 44: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

44

3. Întocmirea bilanţului financiar; 4. Analiza echilibrului financiar 5. Analiza formării rezultatelor şi repartizării rezultatelor 6. Realizarea tabloului cu indicatori financiari 7. Realizarea diagnosticului financiar şi interpretarea rezultatelor 8. Liste şi rapoarte speciale.

2.4.3. Analiza cerinţelor funcţionale pentru dezvoltarea de produse informatice în domeniul contabilităţii financiare şi de gestiune

Pe piaţa din România există o mulţime de produse informatice pentru domeniul contabilităţii. Fiecare din aceste produse se

adresează unui anumit segment de întreprinderi-utilizator, în funcţie de tipul de sistem informaţional contabil implementat (autonom, parţial-integrat, integrat), în funcţie de mărimea societăţii, de potenţialul financiar etc. Totuşi, se sesizează două tendinţe de rezolvare a problemelor specifice contabilităţii de gestiune şi celei financiare, pe care noi le structurăm astfel:

1. O modularizare a principalelor funcţiuni specifice SIC cu raportare ulterioară la jurnalul de înregistrări gestionat de contabilitatea financiară. Dăm ca exemplu de module: Gestiune, Salarii, Imobilizări, Producţie, Casa etc ;

2. O integrare a modulelor de gestiune în modulul financiar. Fiecare din aceste direcţii de dezvoltare prezintă o serie de dezavantaje în ceea ce priveşte tratamentul operaţiilor financiar-

contabile pe grupe de elemente patrimoniale, în sensul că apar multe situaţii când, pentru anumite operaţii, nu există proceduri de tratament contabil în mediu informatizat prin prisma contabilităţii de gestiune. Oferim spre exemplificare aportul în natură al acţionarilor, decontările intrasocietăţi, reevaluarea imobilizărilor corporale etc. Pentru utilizatorii contabili soluţia constă în realizarea unor simulări sau artificii deduse de către aceştia din utilizarea produsului informatic pentru a răspunde exigenţelor contabilităţii de gestiune în corelaţie cu contabilitatea financiară în mediu informatizat. Dezavantajul acestor soluţii constă în gradul mic de standardizare a tratamentului contabil în mediu informatizat în timp şi spaţiu, ceea ce afectează, în final, respectarea principiilor contabile fundamentale.

Acest lucru ne-a determinat să realizăm o analiză pe categorii de elemente patrimoniale prin prisma relaţiei cu contabilitatea de gestiune şi procedurile de transpunere în contabilitatea financiară în mediu informatizat.

Astfel, vom analiza principalele cerinţe specifice produselor informatice dezvoltate pe categorii de elemente patrimoniale (col. 1), la care vom avea în vedere principalele operaţiuni specifice (col. 2) fiecărei categorii de elemente patrimoniale, precum şi necesitatea evidenţierii la nivel analitic (col. 3) a fiecărui element patrimonial. Pentru majoritatea operaţiunilor economice specifice unei grupe/categorii de elemente patrimoniale există un/o element/grupă de elemente opozabile (col. 4). În coloana 5 se va discuta modul de rezolvare la majoritatea produselor informatice specifice domeniului financiar-contabil

Tabel 2.1. Analiza cerinţelor pentru produsele informatice din domeniul contabilităţii financiare COMPONENTE OPERAŢIUNI ANALIZATE –

SOLICITATE Evid. Anal.

ELEMENT OPOZABIL

MOD DE REZOLVARE (Simulare/Transfer către alt element)

1 2 3 4 5 Capitaluri proprii

Constituire Majorare

Capital social

Diminuare

Da Terţi / capitaluri 1. Sintetic; 2. Artificii contabile care constau în tratarea lor ca parteneri.

Majorare Prime legate de capital Diminuare – Utilizare

Nu Terţi / capitaluri 1. Sintetic;

Diferenţe din reevaluare Majorare-Utilizare Nu Active 1. Sintetic;

Fonduri şi rezerve Majorare-Utilizare Nu Repartizări 1. Sintetic;

Rezultat curent şi reportat Nu Venituri şi cheltuieli 1. Sintetic;

Subvenţii pentru investiţii Apariţie- Transferare la venituri

Da Active Venituri

1. Sintetic; 2. Artificii contabile care constau în tratarea lor ca parteneri

Provizioane reglementate Constituire - Anulare

Nu Cheltuieli şi venituri 1. Sintetic; 2. Situaţii detaliate

Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli Constituire -

Anulare Da Cheltuieli şi venituri 1. Sintetic

2. Liste de inventar Împrumuturi şi datorii asimilate

Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni Emisiune-Obţinere Rambursare de obligaţiuni

Da Trezorerie 1. Sintetic 2. Analitic pe date de emisiune

Page 45: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

45

COMPONENTE OPERAŢIUNI ANALIZATE – SOLICITATE

Evid. Anal.

ELEMENT OPOZABIL

MOD DE REZOLVARE (Simulare/Transfer către alt element)

1 2 3 4 5 Credite bancare pe termen lung şi mediu Obţinere -

Rambursare creditelor Da Trezorerie 1. Analitic pe creditori, scadenţe şi termene

Datorii legate de participaţii Obţinere - Rambursare

Da Trezorerie 1. Analitic pe fiecare datorie şi creditor

Alte împrumuturi şi datorii asimilate Obţinere - Rambursare

Da Trezorerie 1. Analitic pe fiecare împrumut şi cerditor

Dobânzi aferente împrumuturilor şi datoriilor asimilate

Înregistrare - Achitare

Da Trezorerie Cheltuieli

1. Analitic pe fiecare imprumut

Imobilizări necorporale Cheltuieli de constituire Cheltuieli de cercetare Concesiuni brevete Fond de comert Alte imobilizări necorporale

Realizare şi recuperare. Da Terţi Imobilizări în curs

1. Se asimilează imobilizărilor corporale

Imobilizări corporale Intrări Amortizare

Terenuri Mijloace fixe

Ieşiri

Da Terţi Imobilizări în curs

1. Se rezolvă printr-un modul separat

Imobilizări financiare Titluri de participare Titluri imobilizate ale activităţii de portofoliu Alte titluri imobilizate Creanţe imobilizate

Operaţii de achiziţie – cedare Da

Vărsăminte de efectuat pentru imobilizări financiare

Efectuarea de vărsăminte Da

Terţi 2. Se asimilează imobilizărilor corporale

Imobilizări în curs Imobilizari corporale în curs Derularea şi finalizarea procesului

invest. Da

Imobilizări necorporale în curs Reflectarea în bilanţ şi contul de rezultat

Da

Terţi Alte active

Amortizări Constituire Amortizări privind imob. necorp. şi

corporale Reflectare în bilanţ Da Cheltuieli 1. Sunt rezolvate prin modulul de imobilizări

Provizioane Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor

Constituire-Suplimentare Nu Cheltuieli şi Venituri

1. Se folosesc liste de inventariere 2. Se rezolvă la sfârştul exerciţiului

Materii prime - materiale Materii prime Materiale consumabile

Aprovizionări – Consum Da Terţi Modul specializat

Obiecte de inventar Obiecte de inventar Baracamente şi amenajări provizorii

Aprovizionare - Dare în folosinţă

Da Terţi Modul specializat

Produse în curs Producţia Producţie în curs de execuţie

Produse Calculaţia costurilor Da Venituri Modul specializat

Stocuri aflate la terţi Stocuri aflate la terţi Expedierea la terţi - Revenirea în

unitate Da Terţi Modul specializat

Păsări Păsări Aprovizionare – Calculaţie cost Da Terţi

Venituri Modul specializat

Mărfuri Mărfuri Aprovizionare - Vânzare Da Terţi

Cheltuieli Modul specializat

Ambalaje Procurarea - Restituirea

Ambalaje

Obţinerea

Da Terţi Modul specializat

Provizioane Constituirea-suplimentarea Provizioane pentru depreciere Anularea

Nu

Cheltuieli şi Venituri

1. Sintetic 2. Liste

Furnizori şi conturi asimilate Furnizori Efecte de plătit

Primirea facturii- recepţia şi plata

Furnizori – debitori Avansarea unor sume sau valori

Da Alte active Modul specializat - Intrări

Page 46: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

46

COMPONENTE OPERAŢIUNI ANALIZATE – SOLICITATE

Evid. Anal.

ELEMENT OPOZABIL

MOD DE REZOLVARE (Simulare/Transfer către alt element)

1 2 3 4 5 Clienţi şi conturi asimilate

Clienţi Efecte de primit

Facturarea şi încasarea

Clienţi creditori Avansuri primite

Da Venituri Modul specializat – Ieşiri

Personal şi conturi asimilate Înregistrarea datoriei şi plata acesteia

Personal – remuneraţii, ajutoare şi participări la profit Avansuri acordate Acordare - decontare Alte creanţe

Da Cheltuieli

Modul specializat – Salarii

Asigurări şi protecţie socială Modul specializat – Salarii Asigurări sociale, protecţie socială Înregistrare -

Plată Penalizări

Alte creanţe sociale

Da Cheltuieli

Decontări Bugetul statului, fonduri speciale Înregistrare -

Plată Penalizări

Subvenţii şi alte creanţe Recuperarea Decontări în cadrul grupului Asociaţi conturi curente

Decontări periodice

Decontări cu asociaţii privind capitalul Vărsarea capitalului social Dividende de plată Ridicarea Decontări din operaţiuni în participaţie Decontări periodice Debitori diverşi Creditori diverşi

Apariţia şi decontarea sumelor

Cheltuieli înregistrate în avans Înregistrarea şi imputarea lor Venituri înregistrate în avans Înregistrarea şi imputarea lor Decontări din operaţii în curs de clarificare Înregistrarea şi clarificarea lor Decontări între unitate şi subunităţi Decontări între subunităţi

Decontări periodice

Da Cheltuieli Altel active

1. Modul specializat – Salarii, Intrări, Ieşiri 2. Simulare decontări cu asociaţii şi acţionarii Operaţii diverse – Terţi

Provizioane Constituirea-suplimentarea Provizioane pentru deprecierea creanţelor Anularea

Nu Cheltuieli Venituri

Sintetic Liste de inventariere

Trezorerie

Achiziţii Acţiuni şi obligatiuni proprii Acţiuni, obligaţiuni şi alte valori de plasament Vărsăminte de efectuat pentru titluri de plasament Efectuarea de vărsăminte Valori de încasat Plata cu întârziere

Da Terţi Simulare

Conturi la banci Dobânzi de încasat Dobânzi de plătit Credite bancare pe termen scurt Casa Alte valori

Da Terţi Modul specializat de Trezorerie

Acreditive Acordare – Utilizare– Neutilizare

Avansuri de trezorerie Acordare – Utilizare

Da Terţi Modul specializat de trezorerie

Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament

Constituirea –suplimentarea Nu 1. Sintetic 2. Liste 3. Modul specializat de gestiune titluri de plasament

În cele prezentate anterior, am analizat importanţa şi locul pe care îl ocupă sistemul informaţional contabil în cadrul

sistemului informaţional al întreprinderii şi am ajuns la concluzia că acesta nu poate fi tratat oricum în modelele informatizate ale întreprinderii total informatizate. Astfel, am propus un set de cerinţe funcţionale minimale alături de cele impuse de organismele specializate în domeniu.

În acest moment, nici un produs informatic generalizat nu le îndeplineşte în totalitate, dar se constată că se recomandă o simulare a acestor funcţiuni, ceea ce conduce la un efort considerabil din partea viitorilor utilizatori.

Page 47: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

47

2.5. Cerinţe legislative pentru produsele informatice din domeniul contabilităţii

În paragrafele precedente am analizat cerinţele funcţionale ale produselor informatice din domeniul financiar-contabil, precum şi principalele circuite ce trebuie acoperite de către acestea în cadrul SIC. Totuşi, legislaţia în domeniu a formulat o serie de cerinţe şi criterii pentru această categorie de produse informatice, având în vedere latura fiscală a sistemului contabil din ţara noastră.

Considerăm că o simplă listă de cerinţe şi criterii formulate din punct de vedere contabil este incompletă şi fără o aplicabilitate practică deosebită. Acesta este motivul pentru care am structurat această listă de criterii într-o grilă însoţită de punctaje pe intervalul 0-5, grilă care este folosită într-un model de evaluare globală şi pe capitole a unui produs informatic pentru contabilitate. În final, însoţim modelul nostru de un studiu de caz pentru două produse informatice.

2.5.1. Cerinţe şi criterii ale Ministerului Finanţelor

Cerinţele şi criteriile minime pentru produsele informatice sunt formulate de Ministerul Finanţelor prin Norme

Metodologice pentru întocmirea şi utilizarea formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară şi contabila, precum şi modelele acestora40, pe parcursul punctelor 42-47. Conţinutul acestora este:

„Sistemul de prelucrare automată a datelor la nivelul fiecărei unităţi patrimoniale trebuie să asigure condiţiile necesare efectuării controlului legal. La elaborarea şi adaptarea programelor informatice vor fi avute în vedere următoarele:

a) în privinţa controlului intern: - cuprinderea în procedurile de prelucrare a reglementărilor în vigoare şi a posibilităţii de actualizare a acestora în

funcţie de modificările intervenite în legislaţie; - cunoaşterea adecvată a funcţiilor sistemului de prelucrare a datelor de către personalul implicat şi respectarea

acestora; - gestionarea pachetelor de produse-program, asigurarea protecţiei lor împotriva unor accesări neautorizate,

realizarea confidenţialităţii datelor din sistemul informatic; - stabilirea tipului de suport pentru păstrarea datelor de intrare, intermediare sau de ieşire; - soluţionarea eventualelor erori care pot să apară în funcţionarea sistemului. b) în privinta controlului extern: - verificarea completă sau prin sondaj a modului de funcţionare a procedurilor de prelucrare prevăzute de sistemul

informatic; - verificarea totală sau prin sondaj a operaţiunilor economico-financiare înregistrate în contabilitate, astfel încât

acestea să fie efectuate în concordanţă strictă cu prevederile actelor normative care le reglementează; - verificarea prin teste de control a programului informatic utilizat. Sistemele de prelucrare automată a datelor în domeniul financiar-contabil trebuie să răspundă la următoarele criterii

minimale: a) să asigure concordanţa strictă a rezultatului prelucrărilor informatice cu prevederile actelor normative care le

reglementează; b) să precizeze tipul de suport care asigură prelucrarea datelor în condiţii de siguranţă; c) să precizeze cu claritate sursa, conţinutul şi apartenenţa fiecărei date; Fiecare dată înregistrată în contabilitate trebuie să se regăsească în conţinutul unui document scris, la care să poată

avea acces atât beneficiarii, cât şi organele de control; d) să asigure listele operaţiunilor efectuate în evidenţa contabilă pe bază de documente justificative care să fie

numerotate în ordine cronologică, interzicându-se inserări, intercalări, precum şi orice eliminări sau adăugiri ulterioare; e) să asigure reluarea automată în calcul a soldurilor conturilor obţinute anterior; f) să asigure conservarea datelor pe o perioadă de timp care să respecte prevederile art. 25 din Legea contabilităţii nr.

82/1991; g) să precizeze procedurile şi suportul magnetic extern de arhivare a produselor informatice, a datelor introduse, a

situaţiilor financiare sau a altor documente, cu posibilitatea de reintegrare în sistem a datelor arhivate; h) să nu permită inserări, modificări sau eliminări de date pentru o perioada închisă; i) să asigure următoarele elemente constitutive ale înregistrărilor contabile: - data efectuării înregistrării contabile a operaţiunii; - jurnalul de origine în care se regăsesc înregistrările contabile; - numărul paginii sau numărul curent al înregistrării în jurnalul de origine; - numărul documentului justificativ sau contabil (atribuit de emitent);

40 *** Ministerul Finanţelor, Norme Metodologice pentru întocmirea şi utilizarea formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiară şi contabila, precum şi modelele acestora, Monitorul Oficial nr. 391 bis din 3 martie 1998.

Page 48: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

48

j) să asigure confidenţialitatea şi protecţia informaţiilor şi a programelor prin parole, cod de identificare pentru accesul la informaţii, copii de siguranţă pentru programe şi informaţii;

k) să asigure listări clare, inteligibile şi complete, care să conţină următoarele elemente de identificare, în antet sau pe fiecare pagină, după caz:

- tipul documentului sau al situaţiei; - denumirea unităţii patrimoniale; - perioada la care se referă informaţia; - datarea listărilor; - paginarea cronologică; - precizarea programului informatic şi a versiunii utilizate; l) să asigure listarea ansamblului de situaţii financiare şi documente de sinteză necesare conducerii operative a

unităţii; m) să asigure respectarea conţinutului de informaţii prevăzut în machetele formularelor aprobate de Ministerul

Finanţelor, în cazul editării acestora cu ajutorul tehnicii de calcul; n) să permită, în orice moment, reconstituirea conţinutului conturilor, listelor şi informaţiilor supuse verificării. Toate

soldurile conturilor trebuie să fie rezultatul unei liste de înregistrări şi al unui sold anterior al acelui cont. Fiecare înregistrare trebuie să aibă la bază elemente de identificare a datelor supuse prelucrării;

o) să nu permită: - deschiderea a două conturi cu acelaşi număr; - modificarea numărului de cont în cazul în care au fost înregistrate date în acel cont; - suprimarea unui cont în cursul exerciţiului curent sau aferent exerciţiului precedent, dacă acesta conţine înregistrări

sau sold; - editarea a două sau a mai multor documente de acelaşi tip, cu acelaşi număr şi conţinut diferit de informaţii; p) să permită suprimarea unui cont care nu are înregistrări pe parcursul a cel puţin doi ani (exerciţii financiare), în mod

automat sau manual; r) să prevadă în documentaţia produsului informatic modul de organizare şi tipul sistemului de prelucrare: - monopost sau multipost; - monosocietate sau multisocietate; - reţea de calculatoare; - portabilitatea fişierelor de date; s) să precizeze tipul de organizare pentru culegerea datelor: - preluări pe loturi cu control ulterior; - preluări în timp real cu efectuarea controlului imediat; - combinarea celor două tipuri; t) să permită culegerea unui număr nelimitat de înregistrări pentru operaţiunile contabile; u) să posede documentaţia tehnică de utilizare a programelor informatice necesară exploatării optime a acestora; v) să respecte reglementările în vigoare cu privire la securitatea datelor şi fiabilitatea sistemului de prelucrare. 44. Elaboratorii de programe informatice au obligaţia de a prevedea, prin contractele de livrare a programelor

informatice, clauze privind întreţinerea şi adaptarea produselor livrate, precum şi clauze privind eliminarea posibilităţilor de modificare a procedurilor de prelucrare a datelor de către utilizatori.

Unităţile de informatică sau persoanele care efectuează lucrări cu ajutorul tehnicii de calcul poartă răspunderea prelucrării cu exactitate a informaţiilor din documente, iar beneficiarii răspund pentru exactitatea şi realitatea datelor pe care le transmit pentru prelucrare.

45. Utilizatorul trebuie: - să verifice dacă prestatorul de servicii informatice sau distribuitorul de produse-program are o asigurare specifică sau

a extins asigurarea avută de responsabilitate civilă sau profesională pentru a acoperi lipsurile în cazul unui control fiscal; - să se asigure de perenitatea documentaţiei, a surselor în diferite versiuni ale produsului-program în cazul dispariţiei

prestatorului de servicii sau a distribuitorului de produse-program; - să organizeze salvarea şi arhivarea datelor, programelor sau produselor de prelucrare, astfel încât informaţiile să

poată fi reprocesate ulterior prin acelaşi lanţ informatic şi în condiţiile de exploatare reconstituite. 46. Pe perioada neprescrisă se va organiza o gestiune a versiunilor, modificărilor, corecturilor şi schimbărilor de

sistem informatic, produse-program şi sistem de calcul. Dacă unitatea, în cursul acestei perioade, a schimbat sistemul de calcul, respectiv de prelucrare a datelor, trebuie să

se efectueze o reconciliere între datele arhivate şi versiunile noi ale produselor-progam şi ale echipamentelor de calcul. Arhivele pe suport magnetic trebuie "împrospatate" periodic pentru a le asigura lizibilitatea, respectiv accesibilitatea. Să deţină la sediul său, pe perioada neprescrisă, manualul de utilizare complet şi actualizat al fiecărui produs

informatic utilizat. 47. Responsabilităţile ce revin personalului unităţii cu privire la utilizarea tehnicii de calcul se stabilesc prin

regulamente interne."

Page 49: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

49

CAPITOLUL III EVALUAREA PRODUSELOR INFORMATICE

Există momente când suntem puşi în situaţia de a spune cât valorează un bun, caz în care se apelează la conceptul de valoare, cum de altfel sunt momente când vindem sau cumpărăm un bun, caz în care se face trimitere la conceptul de preţ. Dacă valoarea ne dă informaţii despre cantitatea de factori de producţie care a fost încorporată în acel bun, preţul ne informează care a fost punctul de echilibru exprimat în bani între interesul vânzătorului şi cel al cumpărătorului sau între cerere şi ofertă. Cu alte cuvinte, puţine sunt cazurile în care aceste două concepte sunt egale din punctul de vedere al exprimării în unităţi monetare.

Pentru a înţelege acest proces de evaluare a valorii produselor informatice considerăm necesară parcurgerea modelelor, etapelor şi activităţilor specifice muncii de elaborare, precum şi aspecte legate de structura internă a unui sistem informatic, de calitatea exploatării produselor informatice şi de evaluarea profesională a produselor informatice.

3.1. Elaborarea produselor informatice Elaborarea unui produs informatic constituie o activitate deosebit de complexă, care necesită utilizarea unei

metodologii clare şi unitare. De regulă, o asemenea activitate se desfăşoară în echipe de lucru complexe în care sunt incluşi analişti, specialişti ai domeniului pentru care se dezvoltă produsul-program, programatori, specialişti în testarea şi implementarea produselor informatice, utilizatori parteneri, specialişti în asigurarea feed-back-ului cu clienţii.

Literatura de specialitate relevă o multitudine de probleme legate de metodologia elaborării produselor informatice şi subliniază în mod deosebit necesitatea existenţei unei metodologii unitare. Totuşi, putem afirma că, în forma sa finală, orice produs informatic poate fi privit ca un sistem cu funcţii şi componente proprii, cu intrări, ieşiri, prelucrări specifice şi bucla de autoreglare şi cu un scop bine stabilit.

3.2. Structura internă a unui sistem informatic dintr-o organizaţie Serviciul informatic din structura unei organizaţii este locul unde se abordează cele mai diverse probleme în vederea

transpunerii lor în aplicaţii informatice specializate. În cadrul unui sistem informatic există specialişti, care îşi desfăşoară activitatea în vederea îndeplinirii sarcinilor specifice. Între aceştia distingem: Şeful departamentului, Directori, Analişti de sisteme, Proiectanţii de sisteme, Programatori de sisteme, Programatori de aplicaţii, Administratorii de baze de date şi Utilizatorii finali.

Şeful departamentului informatic face parte din grupul top-managerilor şi este însărcinat de buna funcţionare a sistemului informatic al organizaţiei.

Directorii conduc diverse grupuri de lucru formate din specialiştii departamentului informatic. Analiştii de sisteme sunt specialişti care convertesc problema economică şi cerinţele aferente în logica solicitată de

sistemul informatic. Aceşti analişti fac legătura între sistemul informatic şi celelalte subsisteme din organizaţie. Programatorii sunt cei care dispun de o pregătire tehnică ce le permite scrierea instrucţiunilor într-un anumit limbaj. Utilizatorii finali sunt cei care nu fac parte din sistemul informatic, dar ei sunt cei pentru care se dezvoltă un produs

informatic. În anumite cazuri ei participă la buna desfăşurare a activităţilor de elaborare a unui produs informatic.

3.2.1. Modalităţi de organizare a funcţiunii informatice Orice organizaţie se bazează pe o divizare a sarcinilor de rezolvat în scopul obţinerii de rezultate favorabile în planul

productivităţii şi al eficienţei economice. Pentru o şi mai mare eficienţă, toate aceste sarcini se regrupează în unităţi operative, echipe de lucru, servicii, departamente, divizii etc., între care se sesizează mecanisme de coordonare a sarcinilor atât în interiorul acestora, cât şi între ele. Dacă la unităţile operative şi la mecanismele de coordonare se adăugă şi modalităţile de repartizare a actului managerial, atunci, practic, acoperim principalele aspecte specifice organizării funcţiunii informatice în structura întreprinderii.

Şi în informatică se sesizează faptul că diferitele operaţii ce se execută în cadrul sistemului informatic se pot descompune sau regrupa în sarcini ce se pot ataşa unui post de lucru. Ceea ce devine deosebit de interesant este faptul că operaţia de concepere a sarcinilor constituie una din caracteristicile principale ale organizării funcţiunii informatice, deoarece acestea depind de complexitatea operaţiilor de efectuat, de competenţele tehnice solicitate, de specializările existente pe piaţa muncii şi care pot fi atrase de întreprindere, de criteriile de regrupare şi de modalităţile de coordonare adaptate.

Trebuie subliniat faptul că toate posturile din cadrul funcţiunii informatice au solicitat o formare şi o calificare de bază. Cu timpul, însă, această formare şi calificare, cu excepţia programatorilor şi analiştilor din societăţile dezvoltatoare de produse informatice, se extinde asupra tuturor utilizatorilor de sisteme informatice, deoarece anumite sarcini cu tentă informatică se regăsesc ataşate şi posturilor din alte funcţiuni ale întreprinderii. În plus, utilizarea unor programe de calcul tabelar, a unor procesoare de texte şi a unor sisteme de gestiune a bazelor de date în sarcinile altor posturi decât cele informatice a condus

Page 50: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

50

la o descentralizare a acestor sarcini şi chiar o dispariţie a funcţiunii informatice în cadrul sistemului informaţional al unor întreprinderi, ceea ce a determinat organizarea acestuia după principiul de lucru al utilizatorului final. Astfel, utilizarea unor produse informatice la cheie şi cu grad mare de generalitate şi parametrizare, în multe întreprinderi a condus la externalizarea serviciilor (outsourcing) din domeniul informaticii, ceea ce a atras după sine atât avantaje, cât şi dezavantaje.

Totuşi, în întreprinderile care dispun de asemenea funcţiuni este important de ştiut că ele se pot organiza după mai multe modele, după cum urmează:

a. Modelul arhitectural clasic centralizat se bazează pe existenţa separată a unui departament informatic (DI) pe lângă celelalte departamente ale întreprinderii. Modul de reprezentare este cel din figura 3.4;

Figura 3.4. Modelul clasic centralizat de organizare a departamentului informatic b. Modelul funcţional-descentralizat se caracterizează prin existenţa unui departament informatic (DI) de sine

stătător, cu atribuţii limitate, şi servicii informatice ataşate fiecărui departament.

Figura 3.5. Modelul de organizare funcţional-descentralizat În momentul de faţă se constată o organizare a sistemului informatic din întreprinderi în reţea, ceea ce presupune

în fapt o mixtură între cele două modele prezentate anterior, cu precizarea că nu mai există un serviciu specializat ataşat fiecărei componente funcţionale, ci numai un departament funcţional ce acoperă reţeaua informatică a unei entităţi economice. Acest departament dispune de specialişti pentru partea de hard şi soft care au sarcini de lucru specifice pentru buna derulare a activităţilor informatice din cadrul fiecărui departament.

În întreprinderile care dezvoltă produse informatice pentru nevoi proprii sau pentru vânzare, serviciul informatic se poate organiza după logica funcţională, în care se regăseşte componenta Exploatare, Suport tehnic şi Studii/Proiecte. Pentru fiecare din aceste componente există sarcini specifice, după cum urmează: 1. Suport tehnic cu următoarele sarcini şi structuri:

• Planificare informatică; • Gestiunea datelor; • Controlul calităţii; • Audit; • Evaluarea softului; • Documentare externă; • Comunicaţii externe; • Curier intern; • Buget şi facturare; • Formarea personal; • Gestiunea personalului;

Conducere

DI Departament Comercial

Departament Fin.-contab.

Departament Log. şi Prod.

Conducere

Departament Comercial

Departament Fin.-contab.

Departament Log. şi Prod.

DI

Serv. Inf. Serv. Inf. Serv. Inf.

Page 51: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

51

• Comunicaţii interne. 2. Exploatare cu următoarea structură:

• Depozit echipamente scoase din uz; • Cumpărări – aprovizionare; • Restricţii – regulamente (reguli de respectat); • Exploatare sistem; • Reţele; • Serviciu 1: intrare, operatori, materiale consumabile, control, planificare, securitate post de lucru etc.; • Serviciu 2: …; • Serviciu 3: …; • Serviciu 4: …;

3. Studii/proiecte cu trei componente de bază: • INFORMARE: Limbaje, reţele, SGBD-uri, IA, Securitate (protecţie date) etc. • STANDARDE: Metode şi instrumente, date, EDI, Documentare. • STUDII: Proiect 1 (concepere, realizare, întreţinere, ajutor client etc.); Proiect 2, ….

La rândul său, componenta studii/proiecte se poate organiza fie pe tipuri de sarcini, fie pe sectoare specializate. Astfel, organizarea pe tipuri de sarcini presupune existenţa a trei compartimente de bază: analiză, dezvoltare şi întreţinere. Organizarea pe sectoare specializate a departamentului studii implică organizarea de compartimente pe tipuri de produse informatice, ca de exemplu: pentru contabilitate, pentru marketing, pentru diferite sectoare ale economiei naţionale.

3.2.2. Modernizarea sistemului informatic

Sistemul informatic este cel mai sensibil la noile tehnologii informaţionale. Acest lucru determină o specializare a celor

din sistem în funcţie de cinci criterii: 1. Tipul echipamentului de lucru; 2. Gama de echipamente, care operează la nivel redus în cazul microcalculatoarelor compatibile IBM PC; 3. Limbaje sau instrumente de lucru; 4. Locul în cadrul procesului de dezvoltare a unei aplicaţii (programator, analist, bibliotecar de programe, evaluator de

soft, inginer de sistem, codificator, formator); 5. Tipul aplicaţiei: pentru contabilitate, producţie, aplicaţii ale inteligenţei artificiale, marketing, finanţe etc. În ultimii ani s-au produs modificări sensibile în modul de organizare a sistemului informatic, datorate, în principal

următorilor factori: 1. utilizarea pe scară largă a microcalculatoarelor; 2. performanţele înregistrate în domeniul echipamentelor, programelor utilitare şi poduselor-program; 3. organizarea sistemelor informatice după principiul descentralizării; 4. orientarea utilizatorilor spre aplicaţii dezvoltate în logica utilizatorului final; 5. conceperea şi realizarea unor aplicaţii suport (de referinţă) şi integrarea aplicaţiilor satelit; 6. dezvoltarea şi utilizarea din ce în ce mai mult a intranetului, a extranetului şi a internetului; 7. câştigul înregistrat pe piaţă de programele de calcul tabelar; 8. accesul mult mai uşor la tehnica de calcul etc. 3.3. Calitatea produselor informatice

3.3.1. Evaluarea de ansamblu

Orientarea de bază a tuturor sistemelor dintr-o organizaţie constă în a furniza "produse" de calitate. În funcţie de sistemul la care ne referim, "produsele" pot îmbrăca forme diferite, cum sunt: semifabricate, produse finite, servicii, lucrări, produse informatice, rapoarte, informaţii, cunoştinţe, proceduri de control, decizii, obiective, tactici, strategii etc.

Page 52: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

52

Tabel 3.1. Aprecierea gradului de satisfacere a utilizării unei aplicaţii

Beneficii Calitatea programelor Calitatea exploatării echipamentelor

Rezistenta la utilizări periculoase Fiabilitate Controlul salvărilor Securitate Interfeţe prietenoase Orarul de exploatare Economie de timp Lipsa erorilor afişate Timpi de răspuns Automatizarea procedurilor

Conformitate cu caietele de sarcini Respectarea priorităţilor în lansarea cererilor

Ameliorarea calităţii schimburilor client-server

Proceduri de reluare Instrumente de control şi reluare

Calitatea documentelor Calitatea rezultatelor muncii

Numărul personalului format Redactarea orientată către aplicaţie-problemă

Apariţia de noi servicii Eficienţa formării Coerenţa şi corespondenţa cu programul

Atuuri în faţa concurenţei

Ajutor posibil de acordat la cerere Completitudinea

Implicaţii organizaţionale ca urmare a formării personalului

Integrarea în program

Planificarea activităţii de formare Actualizarea în conformitate cu versiunea curentă

Controlul regulat al competenţelor

Beneficiile pentru gestiune

Beneficii Calitatea activităţii de formare a utilizatorilor

Documentaţia

Satisfacerea cerinţelor pentru care a fost proiectată aplicaţia

Prelucrare după Arborele de satisfacere a utilizatorilor a lui Ishikawa41. În ceea ce priveşte calitatea "produselor" generate de sistemul informatic sunt avute în vedere următoarele aspecte: a. calitatea produselor-informatice; b. calitatea exploatării echipamentelor; c. calitatea documentaţiei; d. calitatea activităţii de formare a utilizatorilor de soft. Toate aceste aspecte urmăresc asigurarea exploatării aplicaţiilor din organizaţii în vederea atingerii beneficiilor

aşteptate exprimate în termeni de productivitate, rentabilitate, indicatori de gestiune a informaţiilor şi cunoştinţelor. Tabelul 3.1. pune în evidenţă, sub forma relaţiei cauză-efect, aspecte ce pot sta la baza evaluării descriptive a calităţii exploatării unui produs informatic de către utilizatori.

Este posibil ca această evaluare descriptivă să fie completată prin metode şi tehnici complementare, cum ar fi de exemplu metoda M. Woroniak de Cap Sesa, care constă în formarea de grupuri de utilizatori care să-şi noteze o serie de atribute din cele prezentate mai sus şi să le urmărească pe parcursul fiecărei tranzacţii, iar în final să atribuie un punctaj de evaluare. Aceste rezultate vor ajuta echipa de programatori să-şi adapteze aplicaţia (produsul-program) în vederea creşterii gradului de satisfacere al utilizatorilor şi, în acelaşi timp, să îmbunătăţească calitatea software-lui. Iată un exemplu de grilă de evaluare posibil de utilizat în aprecierea gradului de satisfacere a utilizatorilor unei aplicaţii pentru domeniul financiar-contabil.

Tabel 3.2. Grilă de evaluare a calităţii exploatării

FIŞA DE EVALUARE A CALITĂŢII EXPLOATĂRII (FECE) „ABC”

Satisfacerea utilizatorilor

FB B S R Produs pentru contabilitate şi gestiune 100 70 40 0

Apreciere lunară Nr.

Crt. Opţiune / Modul Observaţii

ianuarie februarie Tendinţă 1. Tranzacţii 75 85 2. Contabil 80 100 3. Liste 100 90 4. Service 75 80 5. Configurări 90 55 6. Salarii Nelivrat 0 20 7. Mijloace fixe 100 100

41 Vezi Peaucelle, J-L, La gestion de l'informatique, Les Editions des Organisations, Paris, 1990,p. 87.

Page 53: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

53

8. Satelit 85 90 9. Venituri Cheltuieli 15 25 10. Casa 50 75 TOTAL 67 72

Reprezentarea grafică a acestor punctaje se prezintă ca în figura 3.6.

Figura 3.6. Evaluarea calităţii exploatării aplicaţiilor

În tabelul 3.1. se prezintă o serie de indicatori de evaluare a calităţii exploatării echipamentelor. Considerăm că aceşti indicatori pot fi extinşi şi folosiţi pentru obţinerea unei imagini de ansamblu asupra calităţii exploatării aplicaţiei. În această serie de indicatori încadrăm: timpul de răspuns; numărul de incidente; numărul de erori; număr de erori nedetectate la timp, calitatea interfeţelor.

Timpul de răspuns pe tranzacţie Acesta depinde de o serie de factori ce ţin de calitatea aplicaţiei, de numărul de aplicaţii cu care se lucrează la un

moment dat, de performanţele echipamentului de lucru, de calitatea echipamentelor, de procedurile de detectare a unor date introduse necorespunzător etc.

În sens larg, pentru o aplicaţie, acesta corespunde timpului mediu pe tranzacţie, iar pentru echipamente acesta ar corespunde intervalului de timp între momentul în care serverul primeşte o tranzacţie şi momentul în care transmite un răspuns. Prin timpul de răspuns la acţiunile unui utilizator se înţelege timpul în care utilizatorul tastează Enter şi momentul în care primeşte un răspuns pe ecran, la imprimantă sau pe suportul de memorie.

Numărul de incidente în exploatarea aplicaţiei Prin incident înţelegem acele erori apărute în afişarea şi imprimarea rezultatelor, întreruperea programului, blocarea

programului, resetări de funcţii şi de stări şi alte comportamente neprevăzute în exploatare etc. Acest indicator ne relevă eficienţa măsurilor de întreţinere şi de corectare după implementare a produsului-program. Contorizarea acestor incidente se face pentru a calcula o rată a incidentelor (Ri) prin raportarea numărului de incidente la numărul de ore de funcţionare sau la numărul de tranzacţii efectuate.

100∗=

cazurilorNumarul

orincidentelNumarul

Ri

Numărul erorilor în exploatarea aplicaţiei Acestea sunt semnalate cu ajutorul programelor de control şi sunt colectate într-o bază de date. În această categorie

intră erori ce pot să apară la scriere, erori de calcul (prin program), erori ce pot să apară în prelucrări de date şi informaţii. Un rol important îl au în acest sens programele de detectare, restricţiile ataşate datelor (prin proceduri) şi modul de prezentare a interfeţei faţă de utilizator. Şi în acest caz se poate calcula o rata a erorilor (Re) după formula de mai jos:

100Re ∗=

cazurilorNumarulerorilorNumarul

Aceste erori pot fi analizate pe surse de origine, pe tranzacţii sau în ansamblul lor, dar în toate cazurile ele pun în evidenţă probleme de organizare, de concepere şi programare.

Calitatea exploatarii exprimata in puncte pentru fiecare modul

75 8090

0

100

15

50

85100

55

20 25

100

7585

67

90

80

10090

7275

0

20

40

60

80

100

120

Module

Punc

te

ianuarie 75 80 100 75 90 0 100 85 15 50 67

februarie 85 100 90 80 55 20 100 90 25 75 72

Tranzactii1

Contabil2

Liste3

Service4

Configurari5

Salarii6

Mijloace fixe

Satelit8

Venituri Cheltuieli

Casa10

TOTAL

FB

S

B

R

Page 54: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

54

3.3.2. Evaluarea echipamentelor informatice

Gestiunea eficientă şi raţională a echipamentelor din dotarea unei organizaţii presupune ţinerea sub control a sistemului informatic prin acţiunile tehnice necesare furnizării de servicii în bune condiţii pentru utilizatori. În principiu, aceste acţiuni constau din intervenţii directe ale specialiştilor pentru a asigura:

1. (re)iniţializarea sistemului (sistemelor); 2. programarea sarcinilor şi stabilirea priorităţilor; 3. controlul modului de îndeplinire a sarcinilor; 4. localizarea cazurilor critice şi sesizarea serviciilor speciale în a le rezolva; 5. supervizarea Intranet-ului; 6. gestiunea protecţiei echipamentelor; 7. operaţii de arhivare; 8. gestiunea consumabilelor; 9. proceduri de salvare şi gestiunea copiilor; 10. simulări de situaţii critice şi intervenţii pentru limitarea consecinţelor. Atunci când se pune problema evaluării echipamentelor informatice trebuie să avem în vedere poziţia pe care ne

situăm la momentul efectuării acesteia. Sunt posibile mai multe asemenea poziţii, şi anume: 1. poziţia de cumpărător; 2. poziţia de utilizator a echipamentelor; 3. poziţia de supervizor de activităţi; 4. poziţia de evaluator de întreprindere intern sau extern. În cele ce urmează ne va interesa în mod deosebit situaţia noastră de utilizator şi cea de supervizor de activităţi. În

acest sens, literatura de specialitate42 sintetizează un ansamblu de indicatori grupaţi astfel: indicatori de calitate, indicatori de activitate (exploatare curentă), indicatori de rentabilitate, indicatori de capacitate şi indicatori de asigurare a funcţionării (prin prisma cheltuielilor pe care le presupune). Prezentăm în tabelul 3.3. grupele de indicatori aşa cum au fost ei prezentaţi mai sus.

Tabel 3.3. Sinteza indicatorilor de evaluare a echipamentelor dintr-o organizaţie

Grupa Indicatori Indicatori de calitate Disponibilitate

Timp de răspuns Rata respectării sarcinilor planificate Securitate

Indicatori de exploatare Număr de tranzacţii Timpi CPU* Volumul schimburilor Numărul terminalelor cuplate Numărul posturilor de lucru Numărul paginilor/documentelor editate Timpul de utilizare a echipamentului

Indicatori de rentabilitate Costul/linie editată Costul/tranzacţie Costul/secunde timp CPU Costul/ora de utilizare Costul puterii instalate (MIPS** - GIPS - TIPS) Costul/secundă de (tele)comunicaţii

Indicatori de capacitate Putere instalată (MIPS) Număr de posturi de lucru Număr de terminale Număr de microcalculatoare Rata de ocupare a unităţii centrale Capacitatea/viteză de transmisie/comunicaţii Orarul de funcţionare

Indicatori privind cheltuielile de funcţionare

Cheltuieli cu amortizarea Cheltuieli de întreţinere Cheltuieli necesare lucrului în reţea Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu consumabilele Cheltuieli cu energia Alte cheltuieli

*CPU - Unitatea Centrală de Prelucrare

42 Peaucelle, J-L, La gestion de l'informatique, Les Editions des Organisations, Paris, 1990.

Page 55: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

55

**MIPS - Mega Instrucţiuni Pe Secundă 3.3.3. Evaluarea produselor informatice

Într-o organizaţie există, în principal, trei căi de procurare a unui produs informatic şi anume: cumpărarea, crearea de produse-program în logica utilizatorului final şi proiectarea de aplicaţii specifice. În cele ce urmează prezentăm o tabelă a efortului necesar şi a sarcinilor pe care trebuie să şi le asume o organizaţie în etapa de procurare şi utilizare a produsului-program. Tabel 3.9. Sarcini specifice celor trei căi de procurare a produselor informatice

Efort la: Sarcini Cumpărare Creare de utilizatorul final Proiectare de aplicaţii specifice

Costuri Mari la început Mici în timp

Nesemnificative Cheltuieli mari specifice oricărei investiţii.

Întreţinere Abonament actualizare versiuni

Realizarea de operaţii zilnice de actualizare (cheltuieli nesemnificative)

Operaţie foarte importantă impusă de respectarea etapelor de dezvoltare a aplicaţiilor .

Timp de realizare a aplicaţiei şi a actualizărilor

Relativ rapid Foarte repede Timp îndelungat

Răspuns la specificul organizaţiei

Cereri suplimentare datorate standardizării

Adaptare la condiţiile concrete de lucru.

Acoperă toate aspectele specifice ale organizaţiei.

Calitatea Bună şi foarte bună Depinde de utilizator Bună Alte aspecte Testarea produsului-

program Negocieri cu producătorii sau organizarea de licitaţii Formarea utilizatorilor

Număr mare de calculatoare Utilizatori cu cunoştinţe minime în munca de programare

Activitate complexă de gestiune a proiectului.

În funcţie de interesele şi resursele de care dispune o organizaţie se poate opta pentru una din cele trei variante. Iată

o grila de evaluare a modului în care o organizaţie poate proceda pentru a procura un produs informatic. Tabel 3.10. Sfaturi pentru evaluarea variantei optime de procurare a unui produs informatic

Caracteristicile organizaţiei Varianta de procurare Există mulţi utilizatori ce folosesc date comune Nu se recomandă calea dezvoltării în logica utilizatorului final Există puţini utilizatori cu aplicaţii specifice Se recomandă calea dezvoltării în logica utilizatorului final Aplicaţiile sunt standard Produse informatice la cheie Aplicaţii sunt specifice Nu se recomandă produse informatice la cheie Se folosesc aplicaţii specifice structurii organizaţionale Se recomandă proiectarea de aplicaţii specifice Utilizarea de microcalculatoare şi de programe de calcul tabelar

Se recomandă calea dezvoltării în logica utilizatorului final

Existenţa unei reţele şi a unor sarcini cu grad mare de repetabilitate, fără schimbări în timp.

Nu se recomandă calea dezvoltării în logica utilizatorului final.

În condiţiile în care se optează pentru varianta proiectării unui produs informatic propriu G. Davis43 propune evaluarea

riscului pe care îl presupune o astfel de variantă structurat pe patru paliere: utilizatorii, informaticienii, domeniul aplicaţiei şi sistemul - ţintă spre care se doreşte a se ajunge. Tabel 3.11. Tabelă de evaluare a riscului de dezvoltare a aplicaţiilor în interiorul întreprinderii

Notă 0 1 2 3

Timp necesar dezvoltării (în ore)

- 20 20 - 100 100 – 200 Mai mult de 200

Număr de ani necesari dezvoltării Mai puţin de 1 an

1 - 2 ani Mai mult de 2 ani

Număr de compartimente sau servicii avute în vedere Mai puţin de 1 2 3 sau mai multe

Dacă se foloseşte deja o aplicaţie pe domeniul respectiv care să acopere parţial domeniul

Mai mult de 50%

Intre 25 şi 50%

Mai puţin de 25%

Produsul-program este esenţial în relaţia cu utilizatorii?

Facultativ Foarte util Esenţial

43 Davis, G., Olson, M., Ajenstat, J., Peaucelle, J.L., Systeme d'information pour management, Economica, Paris, 1986.

Page 56: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

56

Notă 0 1 2 3

Produsul-program va duce la schimbări organizaţionale?

Puţine Medii Multe

Atitudinea utilizatorilor? Favorabilă Indiferentă Ostilă Atitudinea şefilor de servicii utilizator Favorabilă Indiferentă Ostilă Se realizează mai multe proiecte Nu Parţial Da Presupune achiziţia de echipamente noi? Nu Da şi în volum mare Presupune achiziţia de produse informatic sau limbaje de programare noi?

Nu Da.

Experienţa utilizatorilor în informatică Bună Limitată Fără experienţă Competenţa utilizatorilor în domeniul abordat Bună Limitată Fără experienţă Competenţa informaticienilor în domeniul abordat Bună Limitată Fără experienţă

Pentru a defini calitatea unui produs program este necesară definirea non-calităţii, prin realizarea de bucle de control

şi construirea de instrumente necesare evaluării globale a calităţii. La aceste două aspecte trebuie să adăugăm şi elemente ce ţin de autocontrol şi corectare în timp real, precum şi de un sistem de analiză şi remediere a erorilor cu frecvenţă mai mare.

Figura 3.8. Arborele cauzelor non-calităţii produselor informatice (Prelucrare după PEAUCELLE, J-L., Op. cit., p. 142)

Analizele statistice ale defectelor proiectelor anterioare permit detectarea proiectelor inadecvate ale organizării studiilor. Se constată adesea că defectele se întâlnesc între două elemente organizaţionale rău coordonate între echipele de analiză şi de prelucrare, între diversele echipe de codificare, între utilizatori şi proiectanţi etc. Cu cât un proiect antrenează persoane poziţionate pe trepte mai diferite ale unei ierarhii, cu atât trebuie formalizate mai mult responsabilităţile şi producţia fiecăruia. Uneori doar, trebuie constituit “ad-hoc” un grup de gestiune a proiectelor, transversal pe toate treptele ierarhiei.

NECESITĂŢI PROST ANALIZATE

PROGRAMAREA ÎNTREŢINEREA

Utilizatorii importanţi

nu au

fost consultaţi Utilizatorii nu au fost înţeleşi Cazurile rare nu au fost abordate Nu s-au înţeles aspectele economice Instabilitatea necesităţilor

Înţelegerea greşită a cerinţelor Stil de programare confuz Specificaţii prea sintetizate Structuri de date neadecvate Validarea modulelor cu erori Documentaţie necorespunzătore Integrare nereuşită a modulelelor

Lipsa documentaţiei actualizate Lipsa gestiunii versiunilor Lipsa

testelor înaintea

difuzării versiunilor

Lipsa acordului din partea utilizatorilor vizaţi Redactarea cu lipsuri a caietelor de sarcini Neexaminarea

consecinţelor în

plan organizaţional

Instrumente informatice nestăpânite de informaticieni Arhitectura echipamentelor neadaptată Limbaj de programare neadecvat Structurarea

proastă a

produsului informatic

Lipsa verificării

coerenţei cu

organigrama Lipsa testării cu volume reale Lipsa testăre ergonomice Testare documentaţie Testarea securităţii Testări reluate după incidente

VALIDAREA NECESITĂŢILOR PROST ANALIZATE

TEHNOLOGIE STANDARDE

NON-CALITATE PRODUS INFORMATIC

Page 57: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

57

3.4. Evaluarea profesională a produselor informatice

3.4.1. Descriere generală În sens larg, produsele informatice includ tot ceea ce poate fi descris ca program propriu-zis pentru calculator

împreună cu datele care sunt prelucrate de către aceste programe. Se procedează astfel deoarece separarea programelor de date sau a datelor de programe este un non-sens, şi, în mod obligatoriu, acesta trebuie să fie punctul de vedere al evaluatorului (persoana care efectuează evaluarea) specialist în domeniul produselor informatice. Totuşi, produsele informatice pot fi apreciate şi din alte puncte de vedere.

Astfel, din punct de vedere contabil produsele informatice şi bazele de date fac parte din categoria imobilizărilor necorporale şi sunt înregistrate pe seama elementului patrimonial „Alte imobilizări necorporale”. Trebuie menţionat faptul că în acest domeniu, pe măsura trecerii timpului, apar noi tehnologii informaţionale care se încadrează fie produselor informatice propriu-zise, fie în cel al bazelor de date.

Din punctul de vedere al evaluatorului şi al dezvoltatorului, tuturor produselor informatice trebuie să li se aplice protecţia proprietăţii intelectuale, sub formă de drept de autor (copyright), brevete, mărci înregistrate, licenţe sau secrete comerciale.

a. Produsele informatice propriu-zise În capitolul 2 am tratat pe larg conceptele de lucru pentru produsele informatice, astfel încât putem reţine faptul că

acestea reprezintă o suită de instrucţiuni prin care se controlează operaţiile realizate de calculator. Cu alte cuvinte, programele spun calculatoarelor ce trebuie să execute. Există şi opinia conform căreia produsele informatice includ tot ceea ce nu este hardware, prin urmare, înseamnă că sunt avute în vedere şi datele sub diferite formate.

Trebuie să precizăm faptul că, pentru evaluator definiţia cea mai completă este aceea a produselor informatice generalizate, în care, pe lângă produsul informatic propriu-zis, se include şi documentaţia necesară pentru descrierea şi menţinerea acestor programe. Am văzut în capitolul 2 pe larg la ce se referă conceptul de produs informatic.

Produsele informatice pot fi clasificate în grupuri funcţionale, aşa cum rezultă şi din tabelul 3.17. Tabel nr. 3.17. Tipuri de produse informatice44

Grup funcţional Programe Exemple Sistem Software Sisteme de operare

Limbaje Utilitare

Windows 95, UNIX COBOL, C++ Programe antivirus, programe back-up

Aplicaţii Operaţionale Comerciale

Contabilitate Controlul fabricaţiei Inginerie

State de plată, cartea mare Liste de materiale, inventarul stocurilor Proiectare asistată de calculator

Birotică Editare texte Calcul tabelar Lucru în grup

WordPerfect Microsoft Excel Lotus Notes

Educaţie şi Divertisment Referinţe Tutoriale Jocuri

Enciclopedie, atlas Limbi străine, matematică Jocuri, simulatoare

Produsul informatic poate fi privit atât din perspectiva dezvoltatorului, cât şi din perspectiva utilizatorului. Acest lucru

este posibil deoarece dezvoltatorii produc pentru utilizatori iar utilizatorii produc pentru ei înşişi sau cumpără aceste produse. În consecinţă, trebuie ţinut seama de faptul că, la dezvoltator apar cheltuielile necesare producţiei propriu-zise, dar şi veniturile din vânzări sau licenţe acordate, iar la utilizator apar cheltuielile necesare cu producerea produsului informatic şi/sau cheltuieli cu amortizarea acestora.

b. Bazele de date Bazele de date sunt colecţii organizate de date de acelaşi tip, stocate în format electronic (de exemplu, pe dischete,

pe CD-uri, pe hard-disc-uri). Pentru crearea, accesarea, manipularea şi întreţinerea bazelor de date există produse informatice, speciale numite sisteme de gestiune a bazelor de date, programe de calcul tabelar şi procesoare de texte. În activitatea unei întreprinderi se crează diverse tipuri de baze de date despre clienţi, operaţii contabile, salariaţi, stocuri etc.45

Pentru evaluări, cea mai mare importanţă o au bazele de date cu potenţial comercial, adică cele care conţin informaţii despre clienţi potenţiali, care stau la baza prestării unor servicii (planuri de afaceri, evaluări, credite, asigurări, calcule devize de construcţii etc.), adică cele care sunt utilizate ca factor de producţie în diferite activităţi creatoare de valoare.

44 Reilly, F. R., Schweihs, R.P, Valuing Intangible Assets, McGraw-Hill, New York, 1999, p. 364. 45 Pentru amănunte referitoare la bazele de date vezi Airinei, D. ş.a., Medii de programare, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2002, p. 156 ş.u.

Page 58: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

58

Potenţialul comercial al bazelor de date determină comercializarea lor, inclusiv a drepturilor asociate acestora, atunci când este cazul. Un exemplu de comercializare a drepturilor asociate îl constituie cazul bazelor de date cu adrese de clienţi care şi-au manifestat acordul cu privire la utilizarea numelui lor în acţiuni de publicitate sau de promovare46.

Referitor la produsele informatice şi la bazele de date, există o serie de polemici generate de faptul dacă acestea sunt sau nu active tangibile sau intangibile. Astfel, în SUA au existat chiar procese pe această temă, din cauza facilităţilor fiscale acordate finanţării fie a activelor tangibile, fie a celor intangibile. În majoritatea ţărilor însă, produsele informatice şi bazele de date sunt considerate ca active intangibile.

Active tangibile sau intangibile47 În general, produsele informatice sunt considerate active intangibile, chiar dacă ele sunt stocate/memorate pe un

suport tangibil, cum ar fi CD-urile, dischetele, banda magnetică sau harddisk. Se procedează astfel, deoarece, în majoritatea cazurilor, valoarea intrinsecă a acestor active se atribuie programelor sau datelor şi nu mediului fizic pe care sunt stocate sau pe care sunt copiate.

Există situaţii când, pentru a putea beneficia de anumite facilităţi fiscale, contribuabilii solicită investiţiile în produse informatice cumpărate să fie considerate ca şi oricare altă proprietate tangibilă. Acest lucru s-a petrecut în USA în procesul Ronnen împotriva Curţii Financiare a Statelor Unite unde s-a stabilit că programele de calculator sunt bunuri intangibile şi, prin urmare, facilităţile fiscale pentru investiţii nu au fost acordate48.

Au fost cazuri în care părţile în litigiu au adus ca argument master media (mediul dominant), conform căruia suportul magnetic pentru produsele informatice este considerat esenţial pentru înregistrările sau negativele din industria muzicii sau filmului. În aceste condiţii, mediile dominante pot fi considerate ca active tangibile productive pentru că sunt folosite la fabricarea de imprimări sau copii pentru vânzare sau acordare de licenţe.

De curând, Curtea Financiară Americană a hotărât că programele de calculator trebuie introduse în categoria investiţiilor pentru care se acordă facilităţi fiscale, deoarece Congresul SUA a intenţionat să încurajeze extinderea şi retehnologizarea unităţilor de producţie informatică. Prin această hotărâre Curtea Financiară a înţeles că se doreşte ca termenul proprietate tangibilă poate fi interpretat într-un sens larg.

3.4.2. Drepturile de autor asupra produselor informatice Produsele informatice (programele şi bazele de date) îndeplinesc condiţii cu privire la originalitate şi la stocarea pe un

mediu fizic tangibil, atât timp cât beneficiază de dreptul de autor. Producţiile multimedia care combină două sau mai multe medii informatice (audio-video, sunet, voce, grafice etc.) şi machetele de ecran, ca parte componentă a programelor, sunt protejate de legea drepturilor de autor.

Drepturile de autor reprezintă un ansamblu de drepturi exclusive care conferă autorilor de lucrări intelectuale dreptul de a autoriza anumite întrebuinţări ale lucrărilor. Pot fi interzize următoarele utilizări ale lucrări protejate, şi anume:

a. de a fi reprodusă în totalitate sau parţial; b. de a face copii sau versiuni derivate; c. de a distribui copii prin vânzare, închiriere, leasing sau împrumut; d. de a interpreta lucrarea în public; e. de a prezenta lucrarea în public, direct sau prin intermediul filmului, la TV, prin folii de proiecţie sau alte dispozitive. Din păcate, însă, primele trei situaţii pot fi încălcate frecvent când se face o copie, fragment, adaptare sau publicare a

lucrării protejate fără acordul autorului. În situaţia în care un autor realizează o lucrare spre utilizare publică, legislaţia protejează din oficiu această lucrare un număr de ani (spre exemplu 75 de ani în SUA)49.

Există posibilitatea ca produsele informatice care sunt disponibile pentru vânzare sau care se pot acorda sub formă de licenţă clienţilor să fie asociate mărcilor înregistrate sau mărcilor de serviciu. Exemplul care îmbină atât calitatea de marcă înregistrată, cât şi pe cea de produs informatic îl constituie numele domeniilor sau adresele electronice folosite pe Internet.

3.4.3. Deprecierea produselor informatice

Aşa cum se ştie, atunci când un activ intangibil este mai puţin util decât înlocuitorul lui ideal, valoarea sa trebuie

ajustată pentru a reflecta pierderea de valoare economică datorată deprecierilor funcţionale, tehnologice şi economice. Altă formă de depreciere, şi anume cea fizică, nu este de regulă aplicabilă produselor informatice pentru că, în mod normal, acestea nu se uzează şi nu se strică. Fireşte, există şi situaţii când deprecierea fizică a unui produs informatic trebuie luată în calcul, aşa cum se întâmplă în cazul atacului datorat viruşilor sau al căderilor suferite de bazele de date.

46 Vezi în acest sens bazele de date cu adrese de poştă electronică. 47 Adaptare după Reilly, F. R., Schweihs, R.P, Valuing Intangible Assets, McGraw-Hill, New York, 1999, p. 366. 48 Ronnen v. Commissionner, 90 T.C. 74, 21.01.1988. 49 Conf. Jassin, J.L., Schechter, S.C., The Copyright Permission and Libel Handbook: A Step-by-Step Guide for Writers, Editors, and Publishers, N. York, John Wiley & Sons, 1998, pp. 10-11.

Page 59: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

59

Deprecierea funcţională constă în pierderea din valoare a unui activ pentru că acesta nu mai are funcţionalitatea unui activ substitut sau este mai puţin util decât acesta. În cazul produselor informatice, deprecierea funcţională este deseori imaterială, dacă acesta este întreţinut şi actualizat în mod constant. Un exemplu elocvent de depreciere funcţională l-a constituit incapacitatea anumitor produse informatice de a se adapta anului 2000.

Există şi situaţii când, din motive organizatorice se ajunge la neutilizarea unei componente funcţionale a programului, caz în care se poate avea în vedere o depreciere funcţională considerabilă.

Deprecierea tehnologică este de cele mai multe ori apreciată ca o formă particulară de depreciere funcţională şi constă într-o pierdere considerabilă de valoare datorată îmbunătăţirilor funcţionale şi care determină ca înlocuirea produsului informatic să fie mult mai eficientă. Deprecierea tehnologică pentru produsele informatice apare în următoarele situaţii:

1) când produsul informatic este scris într-un limbaj ineficient sau învechit; 2) când un produsul informatic este neportabil şi este rulat (executat) pe o platformă (hardware, sistem de operare etc.)

care se învecheşte; 3) când metodele sau practicile de obţinere a produsului informatic de către dezvoltatorii de programe implică o

utilizare mai puţin eficientă a resurselor. Deprecierea economică constă în pierderea de valoare a unui activ ca urmare a unor evenimente ce nu sunt sub

controlul proprietarului activului respectiv. Este cazul schimbărilor sau restricţiilor legislative, a schimbărilor sociale sau economice, a terorismului internaţional, a condiţiilor de piaţă etc. Deprecierea economică poate fi un aspect important în evaluarea produsului informatic. Fenomenul poate fi mai puţin evident în cazul unor produse informatice dedicate sau create în interior, atât timp cât au un succes financiar asigurat.

În evaluarea produselor informatice trebuie să se ţină seama de toate formele de depreciere, şi anume: 1. Deprecierea funcţională poate să nu fie evidentă la acele produse informatice care sunt bine întreţinute. Cu toate

acestea, evaluatorul trebuie să determine orice formă de manifestare a deprecierii. În asemenea cazuri, se recomandă urmărirea atentă de către evaluator a utilizatorului de produs informatic în munca sa, pentru a putea inventaria funcţiunile utilizate cel mai des, cele mai puţin utilizate şi cele neutilizate;

2. Atunci când pentru evaluarea produselor informatice se foloseşte o metodă de evaluare bazată pe costurile de reproducţie, cum este metoda costurilor istorice, evaluatorul trebuie să ţină cont de faptul că deprecierea tehnologică poate fi semnificativă datorită creşterii productivităţii şi a progreselor tehnologice realizate în timp;

3. Utilizarea metodei costurilor de înlocuire elimină din calculele evaluatorului deprecierea tehnologică legată de productivitate. Cu toate acestea evaluatorul poate recurge la alte ajustări pentru deprecierea tehnologică;

4. De obicei eprecierea economică este cea mai importantă pentru produsul informatic. Totuşi, această formă de depreciere trebuie examinată de evaluator şi atunci când se face evaluarea unui program operaţional;

5. În general, evaluatorul trebuie să ţină cont de faptul că nu sunt necesare ajustări pentru depreciere atunci când valoarea produsului informatic se estimează folosind o metodă bazată pe venit, deoarece ipotezele de lucru în operaţia de prognozare a veniturilor şi a cheltuielilor conţin şi elemente legate de deprecierea normală în timp;

6. Deşi valoarea activelor tangibile este deseori estimată folosind situaţii de depreciere, produsele informatice întreţinute în mod adecvat nu se depreciază în ritmul stabilit în mod teoretic. Astfel, valoarea acestora tinde să varieze în timp într-o măsură relativ mai mică pe de o parte, ca urmare a productivităţii crescute sau a progreselor tehnologice, iar pe de altă parte, ca urmare a costurilor cu forţa de muncă şi a îmbunătăţirii programelor, până la momentul neprevăzut în care apare nevoia înlocuirii.

În final, putem spune că valoarea produselor informatice tinde să varieze în timp ca urmare a influenţei mai multor factori, De aceea se poate spune că orice încercare de a estima deprecierea pentru programele întreţinute în mod corespunzător prin deprecierea atribuită acestuia în mod teoretic pentru o anumită perioadă de timp este arbitrară şi simplistă.

3.4.4. Metode utilizate în evaluarea produselor informatice

Există mai multe metode şi proceduri care pot fi utilizate în activitatea de evaluare a activelor necorporale de tipul

produselor informatice. Literatura în domeniu clasifică toate aceste astfel: metode patrimoniale, de piaţă şi de randament. Înainte de a realiza o prezentare a lor, considerăm că este importantă definirea unor termeni referitori la înregistrarea

produselor informatice în contabilitate şi care au legătură cu obiectul unei evaluări, şi anume: valoarea de intrare, gradul de depreciere (uzura), amortizarea şi durata de viaţă.

Valoarea de intrare este valoarea la care sunt înregistrate bunurile în evidenţa contabilă a proprietarului; Gradul de depreciere (uzură) reprezintă măsura în care un bun şi-a pierdut din parametrii tehnici iniţiali, ca urmare a

utilizării sale de-a lungul timpului în procesul de creare a valorii din întreprindere; Amortizarea reprezintă valoarea corespunzătoare gradului de depreciere inclusă pe cheltuielile societăţii (perioadei

de gestiune); Durata de viaţă reprezintă perioada în care o imobilizare poate fi utilizată în procesul de creare a valorilor. Pentru

uniformizarea politicilor contabile există un catalog cu duratele de viaţă normate ale imobilizărilor. De regulă, pentru produsele informatice durata de viaţă recunoscută de normele în vigoare se încadrează în intervalul 3-5 ani. Dacă este un soft cu o valoare mai mare şi cu un grad mare de generalitate este posibil ca durata sa de viaţă să fie mai mare de 5 ani.

Page 60: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

60

Revenind la cele trei categorii de metode enumerate anterior precizăm faptul că sunt acestea sunt adaptate la problematica produselor informatice.

A. Metode patrimoniale bazate pe costuri Estimarea costului unui proiect de dezvoltare a unui produs informatic constituie o muncă în care foarte multe

componente sunt aproximate cu o marjă de eroare semnificativă. În categoria metodelor patrimoniale sunt incluse cele care se bazează pe existenţa fizică a bunului de evaluat. Pentru

evaluarea produselor informatice prin metode patrimoniale se utilizează metodele bazate pe costuri, şi anume: costul de reconstruire (reconstrucţie) şi costul de înlocuire.

Costul de reconstruire este costul la care s-ar putea ajunge pentru a se realiza acelaşi bun (în cazul nostru acelaşi produs informatic), în timp ce costul de înlocuire este costul pentru recrearea funcţionalităţii sau utilităţii produsului informatic respectiv, dar într-o formă care poate diferi de produsul informatic supus evaluării. Cu alte cuvinte, produsul informatic nou poate fi creat folosind instrumente şi metode diferite faţă de cele folosite în crearea produsului informatic de evaluat.

Specialiştii utilizează şi un cost de înlocuire de nou prin care se stabileşte în mod tipic suma maximă pe care un investitor prudent ar plăti-o pentru un activ intangibil fungibil. Dar, programele de calculator special dezvoltate pot fi unice şi pot să nu se încadreze în categoria activelor intangibile fungibile. În multe cazuri, un activ intangibil este mai puţin util decât înlocuitorul lui ideal. Trebuie reţinut şi faptul că, pentru obţinerea valorii produsului informatic de evaluat este necesară o corecţie care să reflecte pierderea din valoarea economică datorată deprecierii funcţionale, tehnologice şi economice.

Există două metode de evaluare bazate pe costuri, şi anume: metoda costurilor istorice ajustate şi metoda ingineriei programării. Aceste metode sunt aplicate la evaluarea produselor informatice cumpărate, chiar dacă ele ar fi mai adecvate pentru evaluarea programelor dezvoltate în interiorul întreprinderii.

Metoda costurilor istorice ajustate Ajustarea costurilor istorice constituie cea mai directă metodă de evaluare bazată pe costuri şi presupune

parcurgerea a două etape: 1. Identificarea şi cuantificarea costurilor istorice necesare pentru dezvoltarea sau pentru achiziţionarea

produsului informatic; 2. Ajustarea costurilor identificate cu ajutorul unui factor de indexare bazat pe inflaţie. Atunci când se stabilesc costurile necesare trebuie să fie incluse toate costurile asociate cu dezvoltarea sau

achiziţionarea produselor informatice şi nu alte costuri ce pot fi uşor confundate. Este necesar să se includă în aceste costuri cota de cheltuieli de regie şi cota cheltuielilor salariale (salarii, asigurări, şomaj, impozit etc.).

Este necesar să se facă o delimitare foarte clară între cheltuielile legate de derularea proiectului şi cele care sunt de aceeaşi natură dar care nu au legătură cu proiectul. De exemplu, dacă personalul informatic este implicat şi în alte operaţii specifice departamentelor informatice care nu au legătură cu dezvoltarea programelor, atunci acele cheltuieli nu trebuie luate în calcul.

Atunci când nu se poate face o delimitare exactă a cheltuielilor pentru dezvoltarea produselor informatice de alte tipuri de cheltuieli, se poate face o estimare a costurilor necesare dezvoltării luând ca punct de referinţă timpul necesar exprimat în ore-persoane sau în persoane-lună. În această situaţie se parcurg următoarele etape:

1. Determinarea timpului necesar dezvoltării; 2. Obţinerea devizului de cost de dezvoltare prin înmulţirea timpului de dezvoltare cu un cost normat pe unitatea

de timp (se poate folosi un cost mediu sau un cost pe categorii de personal). În acest cost sunt incluse impozitele pe salarii, câştigurile suplimentare, costurile de regie şi alte costuri relevante. Costurile de dezvoltare trebuie apreciate în unităţi monetare curente, ceea ce înseamnă că nu mai este necesară ajustarea la inflaţie.

În esenţă, costul istoric trebuie să cuprindă următoarele elemente: 1) costurile de dezvoltare directe; 2) costurile de dezvoltare indirectă, cum sunt cheltuielile de regie, impozitele pentru angajaţi şi beneficiile; 3) profitul celui care dezvoltă programul; 4) o alocaţie pentru stimularea antreprenorială necesară motivării proiectului de dezvoltare.

Metoda costurilor istorice ajustate estimează costul de reproducere al activelor intangibile. În multe cazuri, datorită progreselor tehnologice în limbajele de programare sau în instrumentele de programare, costul de înocuire pentru programe poate fi mai mic decât costul de reproducere. Pentru programele de calculator mai vechi şi pentru programele care au fost dezvoltate sau modificate în decursul unei perioade mari de timp, se recomandă efectuarea analizei costurilor de înlocuire. Procedura implică utilizarea unui model de inginerie a programării.

Metode de inginerie a programării Esenţa acestor metode constă în determinarea relaţiei existente între costuri şi eforturile pe care le presupune

activitatea de elaborare a produselor informatice50. Astfel, există o serie de modele algoritmizate care permit evaluarea

50 Vliet, H., Software Engineering. Principles and Practice, 2nd Edition, New York, 2000, p. 144.

Page 61: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

61

eforturilor şi a timpului de dezvoltare a unui produs informatic. Cel mai utilizat element de calcul al costului îl reprezintă folosirea unităţii convenţionale „salariat-lună” (SL), pentru care se atribuie un cost mediu exprimat valoric.

Sarcina evaluării se transferă în planul estimării corecte a numărului de unităţi convenţionale „salariaţi-luni” necesar dezvoltării produselor informatice.

Ecuaţia care evidenţiază legătura între numărul de SL şi mărimea programului sursă este următoarea51: SL=bxMLCcxF

Unde: b – un coeficient supraunitar stabilit pe bază de calcule în fiecare model; MLC – Mii linii de Cod; c – constantă supraunitară stabilită prin calcule statistice; F – factor de ajustare a muncii. Notă: Numărul de linii de cod luate în calcul necesită o discuţie amplă, deoarece există şi linii generate automat de

limbaje sau medii de programare, linii de comentariu, linii libere de cod etc., ceea ce determină o denaturare a rezultatelor obţinute. La toate acestea se adaugă tendinţele de reutilizare a modulelor, de utilizare a unor limbaje de nivel foarte înalt, profesionalismul echipei de programatori şi experienţele precedente.

Evaluatorii folosesc deseori modele de inginerie a programării pentru a estima costurile de reproducere sau costul de

înlocuire a sistemelor de programare. Modelele nu au fost create în scopuri de evaluare, ci, mai degrabă, pentru a-i ajuta pe dezvoltatorii de produse informatice să estimeze efortul, timpul şi resursele umane necesare pentru a finaliza un proiect de programare. Datele de intrare introduse în aceste modele sunt valori legate de produsul informatic, de sistem, de dimensiune sau de funcţionalitate. Dintre asemenea date de intrare se utilizează:

1. Liniile de cod, adică instrucţiunile cuprinse în programul sursă. Este bine cunoscut faptul că definirea liniilor de cod şi a convenţiilor de calcul asociate variază de la un model la altul. Mai mult, în ultimul timp se folosesc metode, tehnici şi limbaje de programare care generează automat liniile de cod, ceea ce determină un cost redus pe linie, dar şi mai multe linii de cod. Pentru aceste tipuri de intrări sunt utilizate metode, cum sunt: Modelul Costurilor Constructive (COCOMO – Constructive Cost Model), modelul COCOMO II, Modelul Walston-Felix, Modelul Putman, Modelul DeMarco şi Gestiunea ciclului de viaţă a produselor informatice (SLIM - Software Lifecycle Management);

2. Unităţile funcţionale (function points), care au fost recent încorporate în modelele de inginerie a programării. Numărul de funcţii punctuale dintr-un program se calculează cu un algoritm care foloseşte un calcul ponderat al numărului de intrări, de ieşiri, de interogări, de fişiere de date şi de interfeţe. Dintre cele mai utilizate modele bazate de unităţi funcţionale amintim Checkpoint şi COCOMO II.

3. Atributele, în rândul cărora includem limbajul de programare, experienţa şi calitatea echipei proiectului, instrumentele folosite, practicile de programare, complexitatea, tipul aplicaţiei, limitele de timp, nivelul documentaţiei şi fiabilitatea necesară. Este recomandabil pentru o analiză a costurilor de înlocuire, ca evaluatorul să facă diverse presupuneri legate de aceste atribute decât să le folosească pentru analiza costurilor de reconstruire. De exemplu, dacă programele respective ar fi scrise în limbaje de asamblare, limbajul de programare folosit la analiza costurilor de reproducere trebuie să fie unul de asamblare sau un limbaj de nivel-înalt.

Toate cele trei tipuri de date de intrare utilizează modele de estimare a costurilor empirice. Aceasta înseamnă că timpul de dezvoltare şi costul de dezvoltare a programelor respective sunt estimate prin referire la o bază de date de mari dimensiuni a proiectelor reale de dezvoltare a programelor şi că se monitorizează cu atenţie termenele de dezvoltare de fapt. Modelele de estimare a costurilor realizează analiza estimativă a muncii depuse pentru dezvoltarea de programe în termeni de persoană-lună. Pentru estimarea costului pentru dezvoltarea acelui sistem, numărul de luni trebuie înmulţit cu costul pe salariat-lună.

În scopul evaluării, costul pe salariat-lună trebuie să fie un cost complet, care să includă atât salariul mediu de bază lunar pentru membrii echipei proiectului, cât şi alţi factori, cum sunt: 1. câştigurile suplimentare ale angajaţilor; 2. impozitele pe salarii 3. beneficiile suplimentare (asigurăre de viaţă, de sănătate, de infirmitate şi dentară, planuri de pensii, formare continuă); 4. o cotă pentru cheltuieli de regie (incluzând asistenţă secretarială, spaţiu pentru birouri, amortizarea calculatoarelor, materiale, marketing, management şi timp de control şi supraveghere).

În cele cele ce urmează, prezentăm modelul COCOMO care este cel mai utilizat model din categoria metodelor bazate pe ingineria programării.

Numele COCOMO provine de la denumirea în limba engleză a Modelului Costurilor Constructive, dezvoltat de Barry W. Boehm şi descris pe larg în Economia Ingineriei Programării52. Această metodă de estimare a costurilor prevede volumul de muncă necesar pentru dezvoltarea programului, ţinând seama de dimensiunea şi caracteristicile programelor, precum şi de mediul în care au fost dezvoltate. Formula de bază utilizată este53:

SL=bxMLCcxF

51 Generalizare după Vliet, H., Op. cit., p. 144. 52 Boehm, B.W., Software Engineering Economics, Englewood Cliffs, NJ, Prentice Hall, Inc., 1981. 53 Conf. Vliet, H., Software Engineering. Principles and Practice, 2nd Edition, New York, 2000, p. 158.

Page 62: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

62

Constantele b şi c depind de tipul programului de dezvoltat. Astfel, în cadrul modelului sunt considerate trei clase de produse informatice:

1. Organice. O echipă mică dezvoltă produsul informatic pentru beneficiari cunoscuţi lor. Această echipă are o experienţă mare în ceea ce priveşte proiecte similare din organizaţia din care face parte, iar proiectul este de cele mai multe ori de întindere mică. Coeficienţii stabiliţi în acest caz sunt: b=2,4 şi c=1,05;

2. Încapsulat. Produsul informatic va fi încapsulat într-un mediu foarte inflexibil care ridică numeroase restricţii. Edificatoare în acest sens sunt produsele informatice utilizate pentru armată şi pentru controlul aerian al traficului unei ţări. Coeficienţii stabiliţi în acest caz sunt: b=3,6 şi c=1,20;

3. Semi-încapsulate. În acest caz produsul informatic se află într-un stadiu intermediar comparativ cu primele două. Echipa de lucru este formată atât din membri experimentaţi, cât şi din membrii mai puţin experimentaţi. Proiectul de lucru poate fi destul de mare, dar nu excesiv. Coeficienţii stabiliţi în acest caz sunt: b=3,0 şi c=1,12.

B. Metode de evaluare bazate pe venituri (metode de randament)54 Esenţa acestor metode constă în determinarea valorii prezente a unui bun, prin estimarea unor venituri economice

viitoare. Venitul economic poate rezulta din veniturile prognozate, economii sau drepturi de autor, ori venituri din licenţe acordate pentru produsul informatic în cauză.

Din această categorie de metode pentru produsele informatice, două sunt mai des întâlnite, şi anume: metoda fluxului de numerar actualizat şi metoda actualizării drepturilor de autor.

Metoda fluxului de numerar actualizat Metoda prin care se actualizează fluxurile de numerar este tipică pentru evaluarea produselor informatice, deoarece

cu ajutorul ei se poate identifica uşor un flux financiar asociat exploatării acestor active intangibile. Prin această metodă se evaluează produsele informatice şi/sau bazele de date care generează un venit, fie prin vânzarea lor, fie prin acordarea licenţei. În aceste condiţii, fluxul de numerar preconizat (prognozat) legat de program, de exemplu, se poate calcula prin prognoza veniturilor, a cheltuielilor (mai puţin provizioane şi amortizare) şi a investiţiilor de capital necesare pe parcursul duratei rămase.

Aceste fluxuri de disponibilităţi prognozate sunt actualizate la valoarea prezentă folosind o rată de actualizare sau o rată a capitalizării directe. Durata de viaţă economică rămasă a produsului informatic constituie o variabilă cheie în analiza fluxului de numerar actualizat.

Produsul informatic achiziţionat poate avea o durată normată de 3, 5 sau chiar 15 ani, durată care, la rândul său, poate fi utilizată pentru impozitarea venitului şi pentru calculul amortizării. Durata de viaţă a unui produs informatic este o problemă complexă şi se estimează în funcţie de anumiţi factori, după cum urmează:

• Durata de viaţă parcursă a produsului informatic şi practicile de întreţinere sau de modernizare; • Piaţa pentru produsul informatic (clienţi, concurenţă); • Caracteristicile funcţionale ale produsului informatic (modul cum satisface necesităţile utilizatorului şi conformitatea

cu standardele obligatorii); • Caracteristicile tehnice ale programului (viteză şi eficienţă, limbajul de programare, echipamentele şi sistemele de

operare asociate); • Durata de viaţă pentru produse informatice similare.

Metoda actualizării drepturilor de autor Metoda actualizării drepturilor de autor este folosită pentru estimarea economiilor care se obţin de către proprietarul

unui activ intangibil din categoria natura produselor informatice din drepturile de autor şi/sau din licenţe. Rata drepturilor de autor folosită se bazează pe analiza ratelor drepturilor de autor empirice, rezultate din analiza pieţei, pentru produse informatice comparabile.

Din acest motiv, metoda poate fi clasificată drept o metodă de abordare a pieţei. În cazul produselor informatice, veniturile sunt prognozate pentru durata de viaţă rămasă a acestuia. Rata drepturilor de autor rezultate din analiza pieţei este, apoi, aplicată pentru estimarea economiilor în drepturi de autor. Economiile în drepturi de autor nete obţinute după impozitare sunt calculate pentru fiecare an din durata de viaţă rămasă a produsului informatic şi apoi actualizate, la fel ca în metoda fluxului de numerar actualizate.

C. Metode de evaluare bazate pe valoarea de piaţă Metodele de evaluare bazate pe valoarea de piaţă estimează valoarea unui activ intangibil prin referinţă la tranzacţiile

actuale de pe piaţă cu alte active intangibile comparabile. Aceste metode sunt rar folosite la evaluarea produselor informatice dezvoltate în interiorul întreprinderii, deoarece nu există informaţii despre vânzările de acest tip de programe; aceste produse fac parte dintr-o afacere privită ca un întreg (întreprinderea); utilizatorii produselor informatice sunt nemulţumiţi de alte programe care pot fi observate pe piaţă.

54 Reilly, F. R., Schweihs, R.P, Valuing Intangible Assets, McGraw-Hill, New York, 1999, p. 370.

Page 63: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

63

Fireşte, uneori este posibil să se folosească şi aceste metode în evaluarea produselor informatice. Cele mai folosite metode de evaluare bazate pe valoarea de piaţă sunt: metoda tranzacţionării pe piaţă şi metoda costurilor de înlocuire pe piaţă.

Metoda tranzacţionării pe piaţă Când evaluatorul dispune de date referitoare la tranzacţii comparabile sau orientative pentru produse informatice,

valoarea se exprimă ca unităţi monetare pe linie de cod sau pe unitate funcţională. Dacă se obţine acest raport, atunci rezultatul se aplică la numărul de linii sau unităţi funcţionale, după care se operează ajustările dintre produsele informatice comparate. Etapele care trebuie urmate sunt:

1. aflarea valorii de piaţă pe linie de cod sau de unitate funcţională; 2. determinarea valorii de piaţă comparabile a produsului informatic de evaluat; 3. determinarea valorii ajustărilor între cele două produse comparate; 4. aflarea valorii de piaţă potenţiale de tranzacţionat. Această metodă prezintă o serie de dezavantaje, generate de lipsa de informaţii comparabile, greutatea

comparabilităţii produselor informatice, modalităţile diferite de generare şi convenţiile de evaluare a numărului de linii cod sau a numărului de unităţi funcţionale. Din această cauză, metoda tranzacţiilor de piaţă este folosită mai mult ca metodă complementară pentru verificarea unor rezultate obţinute prin alte metode.

Metoda costurilor de înlocuire pe piaţă Este o metodă hibridă, în sensul că îmbină o metodă bazată pe costuri cu una bazată pe valori de piaţă. Cu alte

cuvinte, se are în vedere un cost de înlocuire al produsului informatic pe piaţa specifică. Dacă produsele informatice sunt comercializate (adică nu sunt dedicate unui singur beneficiar/utilizator), atunci se pot găsi produse-program care să furnizeze date importante despre programul respectiv, despre costul de achiziţie sau valoarea licenţei acestor pachete, precum şi alte informaţii utile pentru estimarea costului de înlocuire pe piaţa specifică.

În situaţiile în care se constată că dreptul de proprietate pentru produsul informatic permite vânzarea ulterioară sau acordarea de licenţe viitoare altor beneficiari/utilizatori, este necesar ca, la determinarea costului de înlocuire pe piaţă, aceste venituri să se deducă din valoarea produsului informatic în cauză.

O cale de abordare a acestei metode constă în aceea că evaluatorul se poate adresa dezvoltatorilor de programe cu propuneri ipotetice de dezvoltare a unor produse informatice comparabile cu cel care trebuie evaluat. Estimările propuse de dezvoltator pot lua în calcul eventualele particularităţi pe care le au implementate programele de evaluat prin solicitarea expresă a unor posibilităţi de parametrizare după dorinţa clientului. Rezultatele obţinute de dezvoltatori pot constitui puncte de plecare în determinarea costurilor de înlocuire de piaţă a produsului informatic de evaluat. 3.4.5. Surse de date utilizate în evaluarea produselor informatice

O problemă deosebită în munca de evaluare o reprezintă colectarea informaţiilor necesare aplicării a cel puţin două

metode diferite din cele prezentate anterior. O importanţă deosebită în procesul de obţinere a valorii capătă sursele de date utilizate în munca de evaluatorului. Acestea sunt de două feluri, şi anume: interne şi externe.

a. Surse de date interne Rapoartele financiare interne, cum sunt situaţiile financiare şi bugetele, sunt necesare pentru aproape toate metodele

de evaluare descrise în acest paragraf. Statele de plată şi rapoartele de gestiune ale proiectelor sau rapoartele de evidenţă pentru lucrări sunt importante pentru orice metodă de evaluare bazată pe costuri.

Documentaţia internă legată de activele intangibile de natura produselor informatice trebuie de asemenea consultată de evaluator. Ea poate să includă documentaţia de sistem sau a utilizatorului ca materialele de comercializare. Rapoartele care indică numărul de linii de cod sau de unităţi funcţionale pentru programe, sau înregistrări şi date elementare pentru baze de date, trebuie folosite oricând este necesar.

În cazul produselor informatice, se recomandă examinarea unui eşantion din codurile sursă şi efectuarea unei demonstraţii asupra modului de lucru cu programul.

Interviurile cu clienţii sunt utile pentru orice evaluare. În legătură cu activele intangibile de natura produselor informatice, aceste interviuri pot informa evaluatorul asupra unei varietăţi de subiecte cu privire la:

• tranzacţiile de pe piaţă anterioare sau ofertele pentru produsele informatice ale firmei respective sau despre alte active similare ale altor firme;

• istoricul creării programului, mediu, metode şi practici; • caracteristicile programului (de ex. funcţionalitate, complexitate, fiabilitate etc.); • depreciere şi durata de viaţa utilă rămasă a produselor informatice.

b. Surse de date externe Publicaţiile comerciale sunt surse de date utile în evaluarea activelor intangibile de natura produselor informatice.

Reclamele şi revistele pentru produse informatice şi baze de date pot fi şi ele folositoare pentru localizarea activelor

Page 64: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

64

comparabile. Cataloagele de produse informatice publicate inventariază pachete de programe care nu apar în magazine şi de aceea pot fi folosite în analiza costurilor de înlocuire a programelor operaţionale.

Analizele salariale publicate în reviste de specialitate din domeniul calculatoarelor şi puse la dispoziţie de către companiile de consultanţă şi plasament de personal pot fi folosite la determinarea costului estimativ pentru unitatea convenţională salariat-lună. Acestea sunt folosite în cazul utilizării unei metode de evaluare bazate pe costuri sau pentru verificarea faptului dacă salarizarea personalului de programatori este serioasă şi rezonabilă. Multe din aceste reviste se pot găsi în format electronic pe Internet.

Publicaţiile şi articolele disponibile dintr-o mare varietate de surse pot oferi informaţii legate de tranzacţiile pe piaţă pentru vânzarea sau acordarea de licenţe pentru activele intangibile de natura produselor informatice. Cazuistica judiciară poate oferi o sursă de date considerabilă în îndrumarea analistului în utilizarea de metode analitice, rate ale drepturilor de autor, pentru costurile pe linie de cod şi duratele de viaţă economică corespunzătoare evaluării activelor intangibile de natura produselor informatice.

Manualele şi revistele de specialitate din domeniul ingineriei programării asigură multe informaţii legate de timpul şi costul necesare pentru dezvoltarea de produse informatice.

O mare cantitate de informaţii legate de activele intangibile de natura produselor informatice poate fi găsită pe INTERNET. Programatorii şi firmele care dezvoltă programe au mai multe pagini-web decât orice alt tip de firmă sau grup industrial. Desigur, nivelul de credibilitate al informaţiilor din sursele Internet trebuie luat în considerare de evaluator.

3.4.6. Studiu de caz

În cele ce urmează ne propune să exemplificăm câteva din metodele discutate mai sus sub forma unor studii de caz. a. Pentru metoda bazată pe costuri55 ne oprim asupra modelului COCOMO prezentat din punct de vedere teoretic

anterior. Ipotezele de lucru pentru acest model sunt:

1. Numărul de linii de cod pentru fiecare componentă este prezentat în tabelul 3.19; 2. Modulul Analiză nu se mai vinde pe piaţă din cauza unor erori de programare; 3. Celelalte modele sunt actualizate permanent; 4. Factorul de Corecţie al Muncii (F) calculat în funcţie de ierarhizarea a peste 15 costuri periferice definite de model

este 0.43; 5. Toate modulele sunt considerate semi-încapsulate, cu excepţia casieriei, care este clasificată ca fiind organică; 6. Salariul mediu anual este de 15.000 USD, iar estimarea cotei de cheltuieli de regie este de 35% din salariul mediu; 7. Data evaluării este 31 decembrie 2001. 8. Ecuaţiile pentru determinarea timpului de scriere a unui program sunt:

Organic: SL=2,4(MLC)1,05XF Semi-încapsulat: SL=3,0(MLC)1,12XF Unde: SL=salariat-luni MLC=mii de instrucţiuni sursă distribuite F=factorul de corecţie al muncii

Tabel 3.19. Determinarea valorii prin modelul COCOMO Evaluare efort dezvoltate (SL) Componenta

funcţională Linii de cod

Linii ne-executabile

Linii executabile

Instrucţiuni sursă vândute Organic Semi-

încapsulat Mijloace fixe 12000 1000 11000 11000 18,92 Tranzacţii 40000 1500 38500 38500 76,97 Analiză 27000 4000 23000 0,00 Casierie 15000 1000 14000 14000 16,49 Salarii 22000 1700 20300 20300 37,58 Total 116000 9200 106800 83800 16,49 133,47 Total SL 149,96 Costuri pe 1 SL 1687,50 Valoare produs informatic 253052,21 Valoare produs informatic (rotunj.) 250000,00

b. Pentru a aplica metoda actualizării drepturilor de autor sunt necesrare următoarele informaţii: Variabilă economică Proiecţie 55 Studiu inspirat şi actualizat după Reilly, F. R., Schweihs, R.P, Valuing Intangible Assets, McGraw-Hill, New York, 1999, p. 376.

Page 65: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

65

1. Veniturile proiectate pentru anul viitor atribuite vânzării sau acordarii de licente pentru programe 500.000$ 2. Rata de creştere a venitului 10% 3. Rata drepturilor de autor de pe piaţă 15% 4. Rata impozitării pe venitul efectiv 35% 5. Rata de actualizare a valorii prezente 9% 6. Durata de viaţă economică estimată a programului (până la înlocuire) 6 ani

Tabelul 3.20. Aplicarea metodei evidenţierii drepturilor de autor A1 A2 A3 A4 A5 A6

Vânzări ale PI 500000 550000 605000 665500 732050 805255 Economii de drepturi de autor 75000 82500 90750 99825 109807.5 120788.25 Impozitare DA 26250 28875 31763 34939 38433 42276 DA nete 48750 53625 58988 64886 71375 78512 Număr de perioade 0.5 1.5 2.5 3.5 4.5 5.5 Rata actualizare 0.9206 0.7801 0.6611 0.5603 0.4748 0.4024 Valoare prezentă a DA nete 44878 41835 38999 36355 33890 31593 Total DA prezente 227551 Valoare prezentă a DA nete 230000

DA – drepturi de autor Metoda tranzacţionării pe piaţă În aplicarea metodei tranzacţionării pe piaţă vom presupune că dispunem de informaţii cu privire la două tranzacţii de

produse informatice comparabile care au avut loc cu puţin timp în urmă. Se va afla, mai întâi, preţul de vânzare în cazul celor două tranzacţii, după care se va stabili un preţ mediu corectat pe linie de cod pentru produsul informatic de evaluat. Valorile astfel obţinute se compară şi se vor media ţinând cont de cazul concret pe care îl avem. În tabelul 3.21. prezentăm valorile pe care le-am procurat de pe piaţa specializată. Tabel 3.21. Determinarea valorii prin metoda comparaţiilor de piaţă PI comparabil I PI comparabil II PI de evaluat Linii de cod 125000 90000 106800 Preţ tranzacţie 300000 186000 Preţ/linie de cod 2.40 2.07 Pret minim 220720 Preţ maxim 256320 Preţ/linie de cod corectată 2.15 229620 Preţ recomandat 230000

Reconcilierea valorilor şi concluziile evaluării În urma aplicării celor trei metode considerăm că valoarea de pornire a tranzacţiei pentru produsul informatic de

evaluat este de 230000 $.

Page 66: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

66

CAPITOLUL V

GESTIUNEA PROIECTELOR INFORMATICE

5.1. Proiectele informatice şi evaluarea eficienţei lor Proiectul informatic constituie un caz particular al conceptului de proiect. Literatura de specialitate din România56 preia

o serie de definiţii din literatura străină57 prin care se prezintă proiectul ca fiind prima descompunere a unui program, cu un început şi un sfârşit, format dintr-un set de acţiuni legate între ele şi planificate a se derula pe o anumită perioadă de timp, cu un buget propriu stabilit pentru atingerea unui obiectiv/set de obiective bine stabilit(e). Cu alte cuvinte, în cadrul unui proiect trebuie să existe o schemă (logică) de derulare a activităţilor stabilite în funcţie de obictivele propuse a fi îndeplinite cu un suport financiar adecvat.

Constatăm că pentru orice proiect trebuie să existe un suport financiar adecvat, care să permită mobilizarea resurselor necesare atingerii scopurilor. Când vorbim de resurse ne gândim la resurse umane, resurse materiale (echipamente, utilaje, materii prime etc.), resurse informaţionale (documentaţii, manuale de specialitate), resurse informatice (reţele, produse informatice, documentaţii etc.).

Pentru fiecare proiect trebuie să existe o echipă de gestiune a proiectului cu un director de proiect, care trebuie să-şi orienteze acţiunile pe funcţiunile managementului tradiţional, aşa cum rezultă din tabelul 5.1. Tabel 5.1. Funcţiile managementului tradiţional şi sarcinile echipei de gestionare a proiectului58 Funcţii ale managementului

Sarcinile echipei de gestionare a proiectelor

Planificare Planificare Definirea obiectivelor Rezultate dorite Stabilirea termenelor Formularea strategiei Puncte de control

Organizare Organizare Descompunerea activităţilor Structură organizatorică Relaţii-Responsabilităţi Specializări individuale Alocarea resurselor

Conducere/ Coordonare Coordonare Formare personal Implicare personal Delegare de responsabilităţi Comunicare Coordonarea continuă a activităţilor

Control Control Măsurare Evaluare Ajustare Documentare Feedback (reacţia sistemului)

În măsura în care discutăm despre activităţi specifice domeniului informatic dintr-o organizaţie, putem spune că

proiectul care le reuneşte este un proiect informatic, ce se poate încadra într-un program derulat de către o organizaţie. Pentru ca un proiect să reuşească este necesar ca toate sarcinile pe care şi le-a asumat echipa, care gestionează

proiectul, să aibă ca finalitate setul de obiective asumate, ceea ce presupune ca activitatea de management a proiectului să capete o importanţă deosebită.

56 Măţăuan, G., Evaluarea programelor sociale, Fundaţia Internaţională de Management, Bucureşti, 1999, p. 43; Oprea, D., Managementul proiectelor, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2001, pp. 18-20. 57 Lewis, J.P., The Project Manager’s Desk Reference, McGraw-Hill, New York, 2000; Hayes, E.M., Project Management, CRISP, Publication, Inc., California, 1989; Belanger, T.C., Successful Project Management, American Management Association, USA, 1995; Lientz, B.P., Rea, K.P., Guide to Successful Project Management, Harcourt Brace Professional Publishing, San Diego, CA, USA, 1999; Project Management Institute, A Guide to the Project Management Body of Knowlwdge, USA, 1996; Mantel, S.J., Meredith, J.R., Shafer, S.M., Sutton, M.M., Project Management in Practice, John Wiley & Sons, Inc., New York, 2001, Rutman, L., Mowbray, G., Understanding Program Evaluation, Sage Publications, f.l., 1983; Sages Group, Project Management.Manual, Government of Romania, DEI, f.l., 1997; O.E.C.D., Methods and Procedures in Aid Evaluation, f.l., f.a.; European Commission, Manual for the Phare Decentralized Implementation Systems, Brussels, 1994. 58 Prelucrare după Oprea, D., Op. cit., p. 20.

Page 67: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

67

Managementul proiectului este definit ca fiind punerea în aplicare a cunoştinţelor şi tehnicilor specifice sctivităţilor orientate spre proiecte, astfel încât să fie atinse sau chiar depăşite asteptările şi cerinţele celor implicaţi într-un proiect anume (stakeholders59).

Decizii de natură informatică

Un proiect informatic poate fi privit pe durata cât acesta se derulează ca investiţie propriu-zisă, dar şi ca activitate

continuă ce se petrece în continuarea investiţiei. În toate cazurile proiectul informatic se poate referi la informatizarea unei funcţiuni din interiorul unei organizaţii sau la

modernizarea unei investiţii informatice mai vechi, precum şi la asamblu de activităţi ce vizează reorganizarea proceselor din domeniul informatic.

Orice proiect informatic se va caracteriza prin următoarele informaţii: 1. valoarea investiţiei; 2. durata de analiză; 3. avantajele valorice pe care le generează. În ceea ce priveşte deciziile de natură informatică vom efectua analiza noastră pornind de la resursele informatice ce

constituie subiectul acestor analize. Astfel, prezentăm în tabelul 5.2. principalele decizii pe categorii de resurse informatice. Tabelul 5.2.

Resurse informatice Resurse

Umane Echipamente Produse informatice Documentaţii-

Informaţii Cunoaşterea întreprinderii

+ Formare Formare continuă Angajare Motivare

Achiziţii integrale Leasing Modernizare Extindere Întreţinere

Achiziţie Producţie proprie Producţie în logica END USER Actualizare Abonamente

Achiziţie Dezvoltare internă Actualizări

Avantaje/ Dezavantaje

Cheltuieli cu formarea Creşteri calitative Cheltuieli cu formarea continuă

Creşterea randamentului Scăderea cheltuielilor informatice de exploatare Investiţia propriu-zisă Îmbunătăţirea indicatorilor de exploatare Cheltuieli cu întreţinerea

Învestiţia propriu-zisă Reducerea unor cheltuieli informatice de exploatare Creşterea randamentului de exploatare Cheltuieli cu actualizarea sau abonamente

Învestiţia propriu-zisă Economii de timp în documentare Cheltuieli cu actualizările

- Externalizare Concediere Detaşare

Externalizare Înlocuire Casare Vânzare

Externalizare Înlocuire Vânzare

Înlocuire Vânzare

Avantaje/ Dezavantaje

Economii de cheltuieli Obţinere de venituri Plăţi compensatorii

Economii de cheltuieli Venituri din vânzări şi casări

Economii de cheltuieli Venituri din vânzarea licenţelor

Venituri din vânzări Economie de cheltuieli

Aprecierea şi evaluarea eficienţei investiţiilor în resurse informatice

După cum se observă toate activităţile ce se desfăşoară în cadrul unui departament informatic pot fi regrupate sub

forma unor proiect informatic, cu menţiunea că trebuie evaluate valoarea iniţială a proiectului (investiţia) şi contribuţia financiară a fiecărui exerciţiu financiar.

Notă: Investiţia iniţială poate să fie mai greu de pus în evidenţă din punct de vedere valoric, caz în care trebuie să se considere egală cu unitatea valorică selectată.

Pentru aprecierea şi evaluarea eficienţei investiţiilor în resursele informatice ne vom folosi de metoda avantajelor anuale nete actualizate, care reprezintă în fapt o adaptare a metodei fluxurilor de disponibilităţi actualizate. Această metodă constă în:

59 Project Management Institute, Op. cit., p. 6, conf. Oprea, D., Op. cit., p. 21.

Page 68: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

68

1. evaluarea valorică a avantajelor/dezavantajelor, pe care ni le aduce o investiţie in resursele informatice, aşa cum sunt ele evidenţiate în tabelul 5.2;

2. actualizarea acestor avantaje la momentul analizei; 3. calculul indicatorilor de evaluare a eficienţei unui proiect investiţional.

În cazul unei asemenea evaluări se foloseşte o rată de actualizare a avantajelor nete anuale. Problema care apare constă în stabilirea ratei de actualizare, care poreneşte de la rata dobânzii la obligaţiunile de stat la care se adaugă o serie de riscuri de ramură/sector şi chiar de ţară.

În tabelul 5.3. prezentăm schema de lucru pentru obţinerea indicatorilor de analiză a eficienţei unui proiect informatic. Tabel 5.3. Model de organizare a datelor pentru evaluarea eficientei unui proiect informatic

Anii Explicaţii 0 1 2 3 4 5

Valoarea investiţiei I Avantaje nete A1 A2 A3 A4 A5+Vr Factor de actualizare (1+ra)-1 (1+ra)-2 (1+ra)-3 (1+ra)-4 (1+ra)-5 Avantaje nete actualizate A1*(1+ra)-1 A2* (1+ra)-2 A3* (1+ra)-3 A4*(1+ra)-4 (A5+Vr)*(1+ra)-5 Avantaje nete actualizate cumulate

A1*(1+ra)-1 A1*(1+ra)-1+ A2* (1+ra)-2

A1*(1+ra)-1+ A2* (1+ra)-2+

A3* (1+ra)-3

A1*(1+ra)-1+ A2* (1+ra)-2+ A3* (1+ra)-3+ A4* (1+ra)-4

A1*(1+ra)-1+ A2* (1+ra)-2+ A3* (1+ra)-3+ A4* (1+ra)-4+

(A5+Vr)*(1+ra)-5 Durata de recuperare a investiţiei

Se compara valoarea investitiei cu avantajul net cumulat. Anul care depăşeşte valoarea investiţiei constituie termenul de recuperare.

VAN - I + ∑Ai*(1+ra)-i

+Vr*(1+ra)-i

Rata internă de rentabilitate RIR – rata internă de rentabilitate VAN – Valoarea actuală netă Vr – Valoare reziduală Oferim cu titlu de exmplificare un exemplu de calcul al indicatorilor de evaluare a investiţiei într-un proiect informatic. La o societate comercială se înlocuieşte sistemul informatic existent cu un alt sistem informatic nou. Această

substituţie constituie subiectul unui proiect informatic ce se va derula pe parcursul unei luni. Avantajele ce rezultă din acest proiect sunt evaluate din următoarele informaţii financiare:

1. creşterea ritmului de tratare a clienţilor cu 10%, în condiţiile unei rentabilităţi de 17%; 2. scăderea cheltuielilor informatice la CA cu 1.1%; 3. cifra de afaceri dinaintea proiectului este de 450000$; 4. valoarea investiţiei se ridică la suma de 75000$; 5. valoarea reziduală a proiectului înlocuit este de 15000$; 6. rata de actualizare aferenta perioadei este de 8%; 7. durata de evaluare a proiectului este de 5 ani; 8. valoarea reziduală a proiectului nou este de 10000$.

Tabel 5.4. Ipoteze de lucru % / $ Explicaţii Valori Cifra de afaceri precedentă 450000Creşterea ritmului de tratare a clientilor 10%Rata economii la cheltuieli informatice (%) 1.10%Rentabilitate/profitabilitate generală (%) 17%Recuperări din vechiul proiect 15000Investiţie proiect nou 75000Rata de actualizare (primii 2 ani) 8%Rata de actualizare (urmatorii 3 ani) 7%Durată de evalure proiect (ani) 5Rata de crestere a cifrei de afaceri 3%Valoare reziduală 10000 Tabel 5.5. Indicatori de eficienţă % / $

Anii Explicatii Valori 1 2 3 4 5Valoare investitii 75000 Recuperari din proiectul vechi 15000 Valoare reziduala 10000

Page 69: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

69

Calcul avantaje proiect Profit suplimentar 7650 7650 7880 8116 8359 8610Economii cheltuieli 5445 5445 5608 5777 5950 6128Total avantaje 13095 13095 13488 13892 14309 24739Rata de actualizare 8% 8% 8% 8% 8%Factor de actualizare 93% 86% 79% 74% 68%Avantaje nete actualizate 12125 11564 11028 10518 16837Avantaje nete actualizate cumulate 12125 23689 34717 45235 62071Durata de recuperare a investitiei 5 ani x Valoarea actuala neta 2071 Rata interna de rentabilitate Valoare investitie neta -60000 Anul 1 13095 Anul 2 13488 Anul 3 13892 Anul 4 14309 Anul 5 24739 IRR 9.18%

5.2. Decizia de achiziţie a produselor informatice Procurarea produselor informatice se constituie într-o problemă de decizie managerială de maximă importanţă în plan

organizatoric, financiar şi informatic. În final, această decizie poate influenţa bunul mers al activităţii dintr-o întreprindere şi posibilitatea obţinerii de avantaje în gestiunea resurselor informatice la un moment dat. Acest lucru este şi mai evident dacă se discută despre o întreprindere ce acţionează pe piaţa tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii.

În ceea ce priveşte decizia de achiziţie a produselor informatice există trei modalităţi, şi anume: prin cumpărare, prin realizare de către un serviciu specializat (prin proiectare internă sau externă) sau sunt dezvoltate în logica utilizatorului final. Logica tehnică şi economică a fiecărei dintre aceste surse este prezentată în cele ce urmează înainte de a se aduce argumentele care au determinat alegerea uneia dintre aceste soluţii pentru fiecare proiect informatic.

5.2.1. Cumpărarea de produse informatice Produsele informatice constituie o categorie aparte de produse ce satiscfac cerinţele de procesare, depozitare,

consultare şi acces la informaţii specifice domeniului de activitate. La toate acestea adăugăm faptul că produsele informatice sunt recunoscute în literatura de specialitate ca fiind bunuri intangibile ce aduc avantaje competitive întreprinderilor. Referitor la necesităţile informatice ale unei întreprinderi putem spune că acestea sunt comparabile cu a altor întreprinderi din acelaşi domeniu de activitate. Se ajunge astfel ca să se producă produse informatice pentru acelaşi nivel de necesităţi informatice pentru întreprinderi diferite, cu posibilitatea parametrizării anumitor cerinţe în funcţie de dotarea informatică, de configuraţie, de structura întreprinderii, de organizarea muncii, de limbă etc.

În acest mod toate cheltuielile impuse de elaborarea produsului informatic sunt efectuate de către dezvoltator, care speră să distribuie la un număr suficient de mare de cumpărători pentru a-şi recupera cheltuielile iniţiale, dar şi un profit corespunzător.

În acest caz, avantajele esenţiale pentru cumpărător constau în: preţul avantajos, timpul redus pentru procurare şi facilităţile medii pe care le oferă produsul informatic. Totuşi nu trebuie uitate costurile de iniţializare: materialul de informare, asistenţa, crearea de fişiere, parametrizarea, testarea, modificarea parametrilor, programarea complementară a altor funcţiuni. Referitor la calitatea produsului informatic achiziţionat, aceasta este de cele mai multe ori bună sau chiar foarte bună.

Din punctul de vedere al managerului de resurse informaţionale trebuie să primeze calitatea acestuia, care dacă lasă de dorit va face necesară achiziţia de la alţi dezvoltatori sau chiar dezvoltarea în interiorul întreprinderii.

Achiziţia de produse informatice trebuie analizată pe fondul următoarelor aspecte esenţiale atât pentru dezvoltator, cât şi pentru cumpărător:

1. În momentul de faţă nformatica se diversifică, odată cu evoluţia produselor informatice făcându-şi apariţia tot mai mulţi dezvoltatori, dar şi clienţi care ştiu să se informeze pe acestă piaţă, să aleagă produsele care corespund nevoilor lor, să-şi negocieze achiziţia şi să le instaleze ei înşişi;

2. Structura costurilor pentru un produs informatic cumpărat este de până la 100 de ori mai redusă faţă de cazul dezvoltării în interior, deaorece presupun o investiţie iniţială mică şi costuri de întreţinere diminuate. În acelaşi timp costurile de instalare şi cele de exploatare sunt de la două până la cinci ori mai mari faţă de produsele informatice dedicate, ca urmare a faptului că programele sunt mult mai generale şi mai voluminoase;

Page 70: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

70

3. În termeni de gestiune, achiziţia de pachete de programe este un fenomen de antreprenoriat (sub-contractare), ceea ce creează o legătură de dependenţă cu furnizorul, mai ales în ceea ce priveşte întreţinerea produsului-program şi cunoaşterea tuturor funcţiilor sale.

În vederea derulării activităţii de achiziţie a produselor informatice trebuie ca atenţia să se îndrepte pe acţiunile pregătitoare alegerii produsului informatic. În acest scop se realizează:

a. Realizarea de caiete de sarcini cu principalele cerinţe informatice; b. Organizarea de licitaţii; c. Comparaţia produselor deja existente şi cunoscute; d. Analiza documentaţiei deja existente, a experienţei celorlalţi utilizatori; e. Testarea reprezentativă a funcţionării produselor informatice în condiţii normale de lucru într-o

intreprindere şi prin observarea funcţionării lor în cazuri excepţionale; f. Redactarea contractului de achiziţie care să cuprindă şi urmărirea execuţiei sale;

În ceea ceea ce priveşte selecţia furnizorului este important să se obţină informaţii despre seriozitatea seriozitatea furnizorului pentru a se şti dacă asigură service şi difuzeză versiunilor ulterioare. 5.2.2. Procurarea produselor informatice prin construire în logica utilizatorului final

Decizia de procurare a produselor informatice prin construire chiar de către utilizatorul final (în logica END USER)

derivă din următoarele considerente majore: a. problema este relativ simplu de rezolvat din punct de vedere informatic; b. utilizatorul final deţine un grad mare de competenţă în domeniul problemei; c. mediul de dezvoltare este cunoscut utilizatorului final. Ca urmare a activităţilor practice ale domeniului, există situaţii când utilizatorii îşi construiesc propria aplicaţie fără să

facă cunoscut şefilor ierarhici, şi cu atât mai puţin sefului de departamenti informatic. Cu alte cuvinte decizia creării produsului informatic aparţine în cele mai multe cazuri utilizatorului final.

Această practică se bazează pe faptul că utilizatorul este cel care ştie cel mai bine despre necesităţile sale la nivel informatic, ceea ce conduce la realizarea unor aplicaţii fără prea mari dificultăţi, într-un timp foarte scurt şi fără cheltuieli prea mari. Investiţia organizaţiei constă doar în echipamente, medii de programare adecvate şi timpul necesar documentării şi realizării aplicaţiei.

Pentru şeful departamentului informatic este bine de cunoscut faptul că o asemenea cale de procurare a unui produs informatic poate să atragă pentru organizaţie o serie de riscuri, şi anume:

1. utilizarea de soft nelicenţiat; 2. acceptarea şi utilizarea produsului de către un număr redus de utilizatori; 3. lipsa documentaţiei la produsul informatic; 4. limitarea interoperabilităţii între aplicaţii; 5. implementarea şi întreţinerea de către utilizator poate să conducă la apariţia unor probleme de natură

gestionară. Referitor la etapele de elaborare a aplicaţiilor, utilizatorul final, în calitatea sa de proiectant al propriilor aplicaţii, are

puţin timp la dispoziţie pentru a se familiariza cu instrumentele informaticii şi pentru a-şi crea aplicaţia pe care doreşte să o folosească cât mai repede posibil. Astfel, întreţinerea este realizată pe măsură ce apar probleme în exploatare sau noi idei de oragnizare a aplicaţiei.

Page 71: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

71

CAPITOLUL VI MODELAREA INFORMATICĂ A INFORMAŢIILOR FINANCIARE PENTRU PLANURI DE AFACERI

Un plan de afaceri se constituie de cele mai multe ori în instrumente necesare procurării de surse de finanţare

necesare implementării unor proiecte (de investiţii). Orice plan de afaceri conţine informaţii referitoare la: 1. date de identificare a titularului de proiect; 2. descrierea activităţii desfăşurate în prezent (pentru societăţile existente); 3. prezentarea noului proces de producţie; 4. modelarea financiară a procesului de producţie; 5. modelarea financiară a vechiului process de preducţie; 6. rezumatul planului de afaceri.

În cele ce urmează ne adressăm celor care trebuie să pregătească partea financiară a noului proces de producţie. Realizarea unui plan de afaceri presupune în toate cazurile o modelare informatică a datelor despre investiţia

necesară, despre producţia fizică şi cea valorică, despre reţetele de respectat în procesele de producţie, despre cheltuielile fixe şi cele variabile, despre evaluarea financiară a datelor obţinute.

Figura 6.1. Meniul principal al aplicaţiei

Page 72: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

72

6.1. Tabloul de bord

Datele necesare parametrizării procesului de producţie se introduc într-un tablou de bord organizat după modelul de mai jos: Tabel 6.1. Tablou de bord pentru parametrizarea planurilor de afaceri

Ipoteze Cota TVA 19% Unitate monetara EU Comision suport financiar 1.00% Curs de schimb 36825.00 Anul de start 2003 Credit EUR 716498 AN 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012PRODUCTIE % 17% 76% 92% 92% 92% 92% 92% 92% 92% 92%Cota impozit pe profit 13% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25%Investitii achitate in avans de catre titular 27155 EUR Durata proces investitional 4 luni Primul an de activitate 2003 Nr. de luni de activitate in primul an 3 luni

Primul grup de activitati Lemn esenta tare Venituri 3440 Produs 1 G.T.S. Larice Chelt. Var. 1820 Produs 2 G.T.S. Stejar Marja bruta 1619 Altele - grup 1- produs 1 Panouri Chelt. fixe 221 Altele - grup 1- produs 2 G.T.S. Auxiliare Punct critic 13.67% Altele - grup 1- produs 3 -

Al doilea grup de activitati Lemn esenta moale Produs 1 G.T.S. Rasinoase Produs 2 - Altele - grup 2- produs 1 G.T.S. Rasinoase cal. a II a Altele - grup 2- produs 2 Panouri Altele - grup 2- produs 3 - Unitati de productie grup 1 3 cuptor Unitati de productie grup 2 3 cuptor Unitati de productie altele - grup 1 3 cuptor Unitati de productie altele - grup 2 3 cuptor Divizor date 1000 Unitati de masura si timp specifice Kg mc an luna zi to cuptor Cheltuieli fixe % CA Protectia muncii 0.50% Cercetari, studii, inventii etc 0.00% Salarii indirecte brute 1.00% Cărţi, reviste, abonamente 0.05% Cheltuieli poştale 1.00% Deplasare, delegaţii, detaşări 0.50% Protecţia mediului 0.15% Chirii 0.00% Impozit pe cladiri si terenuri 0.05% Asigurări 0.30% Apa - canal 0.03% Reparaţii şi întreţinere 0.50% Grad de incasare clienti grupa 1 de produse 95% Grad de incasare clienti grupa 2 de produse 0% Materii prime Denumire Bustean Larice Bustean Stejar Bustean Rasinoase Adezivi MRR-uri

Page 73: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

73

Ipoteze Notă : Este necesar ca zona pe fond galben să fie completată cu valori.

6.2. Investiţii Tabel 6.2. Centralizator investiţii € CENTRALIZATOR INVESTITII

Nr. Crt. Investiţii Anul I Anul II Anul III TOTAL INVESTITII

1 Teren 46249 0 0 462492 Clădiri 147414 0 0 1474143 Utilităţi diverse şi amenajări 215243 0 0 2152434 Proiectare 42056 0 0 420565 Utilaje 693700 55000 0 7487006 Manoperă 0 0 0 07 Necesar de fond de rulment 0 0 0 08 Cheltuieli diverse pentru investiţii 25233 0 0 252339 Cheltuieli vamale 0 0 0 0

10 TVA aferenta intrarilor 213493 10450 0 22394311 Cheltuieli asigurare/reasigurare 0 0 0 012 Cheltuieli ptr. punerea în functiune 0 0 0 013 Cheltuieli ptr. Achizitie Know-How 0 0 0 0

TOTAL F 1169895 55000 0 1224895 Chelt. de suport financiar 10% 11699 550 0 0 TOTAL FF 1181594 55550 0 1224895 Necesar fonduri 973796 Fonduri proprii 257298 Credite 716498 TABEL 6.3. INTRODUCEREA CHELTUIELILOR PENTRU INVESTIŢII €

Poz /Nr EXPLICAŢII Anul I Anul II Anul III TOTAL I Teren Anul I Anul II Anul III Total

1Teren 46249 46248.76 Total Teren 46248.76 0.00 0.00 46248.76II Cladiri Anul I Anul II Anul III Total

1Hala I 147414 147413.792Hala II 0.003Hala III 0.00

Total Cladiri 147413.79 0.00 0.00 147413.79III Utilitati diverse si amenajari Anul I Anul II Anul III Total

1Reabilitare 215243 215243 Total Utilitati diverse si amenajari 215242.71 0.00 0.00 215242.71IV Proiectare Anul I Anul II Anul III Total Valoare utilaje şi construcţii 841114 55000 0 896113.79 Cotă cheltuieli de proiectare practicată 4-10% 5% Valoare activităţi de proiectare 42056 0 0 42055.69 Total Proiectare 42055.69 0.00 0.00 42055.69V Utilaje Anul I Anul II Anul III Total

1Gater (panglica de …) 120000 120000.002Circular multiplu 80000 80000.003Circular pendula 10000 10000.004Masina de imbinat in dinti 60000 60000.005Masina de rindeluit 4 fete 50000 50000.006Presa la rece (7000) 25000 25000.007Masina aplicat adeziv 6000 6000.008Presa calda (4200) 120000 120000.009Uscator 100 mc 107700 55000 162700.00

10Siloz rumegus 20000 20000.0011Cetrala termica lemn 50000 50000.00

Page 74: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

74

Poz /Nr EXPLICAŢII Anul I Anul II Anul III TOTAL

12Instalatie aspiratie exhausare 20000 20000.0013Stivuitor 3 T 8000 8000.0014Incarcator frontal busteni 10000 10000.0015Compresor 7000 7000.0016Linie ferestre lemn stratificat 0 0.00

Total Utilaje 693700.00 55000.00 0.00 748700.00VI Manopera Anul I Anul II Anul III Total 0.00 0.00 Total Manopera 0.00 0.00 0.00 0.00VII Necesar Fond de Rulment Anul I Anul II Anul III Total 0.00 0.00 Total Necesar Fond de Rulment 0.00 0.00 0.00 0.00VIII Cheltuieli diverse pentru investitii Anul I Anul II Anul III Total Constructii si Utilaje 841114 55000 0 896114 Cota cheltuieli de Constructii, Instalatii si Montaj (10-22% 3% Valoare CIM 25233 0 0 25233 Alte cheltuieli 0 Total CIM 25233.41 0.00 0.00 25233.41IX Cheltuieli vamale Anul I Anul II Anul III Total 0.00 0.00 0.00 0.00 Total Cheltuieli vamale 0.23 0.00 0.00 0.23X TVA aferenta intrarilor Anul I Anul II Anul III Total

1Cheltuieli aferente cumpararii de actiuni 0.000 0.000 0.000 0.002Clădiri 147413.795 0.000 0.000 147413.793Utilităţi diverse şi amenajări 215242.713 0.000 0.000 215242.714Proiectare 42055.690 0.000 0.000 42055.695Utilaje 693700.000 55000.000 0.000 748700.006Manoperă 0.000 0.000 0.000 0.007Necesar de fond de rulment 0.000 0.000 0.000 0.008Cheltuieli diverse pentru investiţii 25233.414 0.000 0.000 25233.419Cheltuieli vamale 0.230 0.000 0.000 0.23

Total baza TVA aferenta intrarilor 1123645.84 55000.00 0.00 1178645.84 XI Cheltuieli asigurare/reasigurare Anul I Anul II Anul III Total

1Baza asigurare risc financiar 0.002Cota asigurare risc financiar

Asigurare risc financiar 0.000 0.000 0.000 0.00

1Baza asigurare bunuri 0.002Cota asigurare bunuri

Asigurare bunuri 0.000 0.000 0.000 0.00

1Baza asigurare productie 0.002Cota asigurare productie

Asigurare productie 0.000 0.000 0.000 0.00 Total Cheltuieli asiguare/reasiguare 0.00 0.00 0.00 0.00XII Cheltuieli PIF Anul I Anul II Anul III Total

1 0.00 0.00 Total Cheltuieli asiguare/reasiguare 0.00 0.00 0.00 0.00XIII Cheltuieli pentru Know-How Anul I Anul II Anul III Total

1 0.00 0.00 Total Cheltuieli Know How 0.00 0.00 0.00 0.00

Page 75: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

75

6.3. Declararea producţiei fizice şi valorice

Tabel 6.4. Zonă pentru declararea producţie fizice

1.1.1.1. Productia fizica

Ramuri Durată ciclu de producţie UM

Pondere cap. prod. Nr. luni / ciclu

Unitati de productie

Productia pe unitate de prod.

Pret unitar in EUR

Lemn esenta tare 3.00 100.00 G.T.S. Larice Luna Mc 75% 1.00 2.25 100.00 820.00G.T.S. Stejar Luna Mc 25% 1.00 0.75 100.00 900.00Altele Luna USD 100% 1.00 1.00 47250.00 1.00Lemn esenta moale 3.00 G.T.S. Rasinoase Luna Mc 100% 1.00 3.00 0.00 0.00- 100% 1.00 3.00 0.00 0.00Altele 100% 1.00 1.00 0.00 0.00 Durată ciclu de producţie – se exprimă în luni, saptămâni, zile. Se iau în calcul şi timpii morţi; Pondere capacitate de producţie – se are în vedere să se estimeze pe linia de producţie analizată care sunt ponderile ce se prognozează pe fiecare produs. În cazul nostru ponderile se împart pe cele două produse principale. La poziţia Altele se estimează cât se poate recupera din MRR-uri. Număr luni pe ciclu – se va exprima ciclul de fabricaţie în luni pentru o uşoară evaluare financiar-contabilă. Unităţi de producţie – se va trece numărul de unităţi proiectate să funcţioneze. Este foarte important de cunoscut pe o linie care este utilajul ce va ţine în loc producţia. Spre exemplu, cuptoarele de uscat dintr-o fabrică de prelucrare a lemnului. Producţia pe unitate de producţie – se va trece produsul finit obţinut la sfârşitul unui ciclu de fabricaţie. Linia „Altele” - se exprimă valoric în EUR/USD. Această linie se detaliază într-un tabel similar celui de sus (vezi tabelul 6.5.). Atenţie: La Preţ unitar în EUR/USD se va trece 1, deoarece este deja exprimat valoric. Tabel 6.5. Zonă pentru declararea producţiei fizice la poziţia „Altele”

A. Detaliere Pozitie "Altele" exprimate in EUR

Ramuri Durata ciclu de prod. UM

Pondere cap. prod. Nr. luni / ciclu

Unitati de productie

Productia pe unitate de prod.

Pret unitar in EUR

ALTE - Lemn esenta tare 3.00 Panouri luna mc 75% 1.00 2.25 30 500.00G.T.S. Auxiliare luna mc 25% 1.00 0.75 30 600.00- 1.00 0.00 0 0.00ALTE - Lemn esenta moale 3.00 G.T.S. Rasinoase cal. a II a 0% 1.00 0.00 0.00 0.00Panouri 0% 1.00 0.00 0.00 0.00- 0% 1.00 0.00 0.00 0.00 Toate informaţiile introduse în tabloul de bord şi în zona PRODUSE vor fi preluate automat în zona PRODUCŢIA FIZICĂ ANUALĂ, în care se poate avea în vedere o corecţie a producţiei fizice în coloana Coef. de conversie în funcţie de aspecte cum sunt:

• uzura morală a liniilor tehnologice; • gradul de încredere în calcule etc. Notă: În cazul nostru, am considerat că nu există motive de corecţie a producţiei fizice.

Tot în tabelul următor se sesizează un coeficient de încasare preluat din tabelul de bord.

Page 76: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

76

Tabel 6.6. Recapitulaţie producţie fizică şi valorică pe următorii 10 ani

PRODUCTIA FIZICA ANUALA AN 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012Capacitate de productie anuala in % 17% 76% 92% 92% 92% 92% 92% 92% 92% 92%PRODUCTIA FIZICA ANUALA

Per. Per./ an UM

Cant./ per.

Cant. /an

Coef. de conversie

Cantitate transf.

A. Lemn esenta tare a G.T.S. Larice luna 12mc / luna 100 2700 100% 2700 450 2063 2475 2475 2475 2475 2475 2475 2475 2475b G.T.S. Stejar luna 12mc / luna 100 900 100% 900 150 688 825 825 825 825 825 825 825 825c Altele luna 12USD / luna 47250 567000 100% 567000 94500433125 519750519750519750 519750519750519750 519750519750B. Lemn esenta moale d G.T.S. Rasinoase luna 12mc / luna 0 0 0% 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0e - 12 / 0 0 0% 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0f Altele 12 / 0 0 0% 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

VENITURI ANUALE

Per. Per. / an UM

Cant. /an

Pret/UM (EUR)

Coef. de incasare

Venituri /an (mii EUR) 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

A. Lemn esenta tare a G.T.S. Larice luna 12mc / luna 2700 820.00 95% 2103 351 1607 1928 1928 1928 1928 1928 1928 1928 1928b G.T.S. Stejar luna 12mc / luna 900 900.00 95% 770 128 588 705 705 705 705 705 705 705 705c Altele luna 12USD / luna 567000 1.00 95% 539 90 411 494 494 494 494 494 494 494 494B. Lemn esenta moale d G.T.S. Rasinoase luna 12mc / luna 0 0.00 0% 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0e - 12 / 0 0.00 0% 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0f Altele 12 / 0 0.00 0% 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0TOTAL 3411 569 2606 3127 3127 3127 3127 3127 3127 3127 3127

6.4. Reţetar produse

Tot în foaia de calcul Produse există şi tabelele rezervate preluării reţetelor pentru produsele declarate în Tabloul de bord. Modalitatea de organizare a acestor zone de lucru este următoarea: Pentru fiecare produs există un tabel în care se pot introduce cheltuielile variabile aferente pentru o unitate de producţie. Tabel 6.7. Model de introducere date într-un reţetar € Produs: G.T.S. Larice UM Purtatori de costuri mc Sarja Cantitatea pe unit de productie 100 27 Cantitatea totala 2700 Ponderi 1Cheltuieli variabile Valori UM Cant PU

38% 1Materii prime 29600 3% 2Salarii 2100 6% 3Energie electrica 5000 0% 4Apa tehnologica 70 1% 5Combustibil 577 1% 6Alte materiale auxiliare 500 1% 7Cheltuieli de intretinere si reparatii 800 0% 8Comision vamal (0.5%) 0 0% 9Vama 0 6% 10Comisioane agenti, transport si manipulare 5000 0% 11Reclama, publicitate si expozitii 200 0% 12Ambalaje 0 1% 13Cheltuieli neprevăzute 1000

Coloana Valori din tabelul precedent trebuie completată cu valoarea cheltuielii variabile corespunzătoare cantităţii pe unitatea de producţie, în cazul nostru la 100 mc. Valoarea 27 de sub Sarja corespunde numărului de reluări a procesului de fabricaţie într-un an.

Page 77: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

77

Pentru a obtine valorile se pot utiliza coloanele Cant şi PU, eventual pentru materii prime şi salarii putem folosi tabelul verde din stanga zonei rezervate reţetei. Acest tabel este structurat astfel:

Tabel 6.8. Tablou ajutător pentru calcul cheltuieli materii prime şi salarii € Produs: G.T.S. Larice

Modul materii prime (max. 4) UM Cant PU in EUR Valori Salariati Salariu Bustean Larice mc 200 140 28000 1 21 Adezivi kg 1000 1.60 1600 0 0 Total 21 Total materii prime 29600 mii € Venituri 2103 100% Cheltuieli 1211 58% Marja bruta 892 42% Cheltieli fixe Punct critic Notă: În aceste două tabele se pot introduce formule de calcul, în funcţie de specificul procesului de fabricatie. După cum se observă se va putea apela la butonul AJUTOR, care va activa un text de îndrumare a utilizatorului. Tot în acest scop există şi două săgeti, sus şi jos, pentru a permite deplasarea de la un produs la altul. Valorile se introduc în lei, EUR sau EUR, urmând a se efectua conversia automat în mii lei, mii EUR sau mii EUR, după ce s-au efectuat calculele pentru un an întreg la capacitatea maximă proietată.

6.5. Cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe aferente proiectului După introducerea reţetelor pentru toate produsele se obţin automat cheltuielile variabile şi cele fixe pe fiecare an in parte în funcţie de nivelul capacităţii de producţie progonozate a se atinge. Toate aceste cheltuieli se regrupează în foaia de calcul Cheltuieli. Tabel 6.9. Recapitulaţie cheltuieli variabile şi cheltuieli fixe mii € ELEMENT DE CHELTUIALA 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Cheltuieli fixe

1Protectia muncii 2.84 13.03 15.64 15.64 15.64 15.64 15.64 15.64 15.64 15.642Cercetari, studii, inventii etc 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.003Salarii 5.69 26.06 31.27 31.27 31.27 31.27 31.27 31.27 31.27 31.274Cărţi, reviste, abonamente 0.28 1.30 1.56 1.56 1.56 1.56 1.56 1.56 1.56 1.565Cheltuieli poştale 5.69 26.06 31.27 31.27 31.27 31.27 31.27 31.27 31.27 31.276Deplasare, delegaţii, detaşări 2.84 13.03 15.64 15.64 15.64 15.64 15.64 15.64 15.64 15.647Protecţia mediului 0.85 3.91 4.69 4.69 4.69 4.69 4.69 4.69 4.69 4.698Chirii 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.009Impozit pe cladiri si terenuri 0.28 1.30 1.56 1.56 1.56 1.56 1.56 1.56 1.56 1.56

10Asigurări 1.71 7.82 9.38 9.38 9.38 9.38 9.38 9.38 9.38 9.3811Reparaţii şi întreţinere 2.84 13.03 15.64 15.64 15.64 15.64 15.64 15.64 15.64 15.6412Apa - canal 0.17 0.78 0.94 0.94 0.94 0.94 0.94 0.94 0.94 0.9413Cheltuieli cu amortizarea 13.69 62.76 75.31 75.31 75.31 75.31 75.31 75.31 75.31 75.3114Dobândă credit 42.32 84.64 70.50 55.08 38.28 19.96 0.00 0.00 0.00 0.00 TOTAL CHELTUIELI FIXE 79.211 253.725 273.400 257.985 241.182 222.867 202.903 202.903 202.903 202.903

AJUTOR

Page 78: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

78

ELEMENT DE CHELTUIALA 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Cheltuieli variabile 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

1Materii prime 185.40 849.75 1019.70 1019.70 1019.70 1019.70 1019.70 1019.70 1019.70 1019.702Salarii 15.28 70.05 84.06 84.06 84.06 84.06 84.06 84.06 84.06 84.063Energie electrica 39.00 178.75 214.50 214.50 214.50 214.50 214.50 214.50 214.50 214.504Apa tehnologica 0.55 2.50 3.00 3.00 3.00 3.00 3.00 3.00 3.00 3.005Combustibil 4.50 20.63 24.75 24.75 24.75 24.75 24.75 24.75 24.75 24.756Alte materiale auxiliare 3.90 17.88 21.45 21.45 21.45 21.45 21.45 21.45 21.45 21.457Cheltuieli de intretinere si reparatii 6.24 28.60 34.32 34.32 34.32 34.32 34.32 34.32 34.32 34.328Comision vamal (0.5%) 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.009Vama 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00

10Comisioane agenti, transport si manipulare 39.00 178.75 214.50 214.50 214.50 214.50 214.50 214.50 214.50 214.5011Reclama, publicitate si expozitii 1.56 7.15 8.58 8.58 8.58 8.58 8.58 8.58 8.58 8.5812Ambalaje 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.00 0.0013Cheltuieli neprevăzute 7.98 36.58 43.89 43.89 43.89 43.89 43.89 43.89 43.89 43.89 TOTAL CHELTUIELI VARIABILE 303.4091390.627 1668.752 1668.7521668.752 1668.752 1668.7521668.752 1668.752 1668.752 TOTAL CHELTUIELI 382.6211644.352 1942.152 1926.7371909.934 1891.619 1871.6551871.655 1871.655 1871.655 Notă: Pentru obţinerea acestor cheltuieli nu este nevoie decât de informaţii din reţetar, de unde se vor prelua cheltuielile variabile, şi din tabloul de bord. Pe baza informaţiilor cu privire la cheltuieli şi la venituri se poate determina punctul mort de rentabilitate pe fiecare produs în parte aşa cum se prezintă în tabelul de mai jos.

6.6. Analiza punctului critic pe produs şi pe total activitate Tabel 6.11. Analiza punctului mort de rentabilitate pe produs şi pe total activitate mii €

Repartizare cheltuieli fixe

Activitatile desfasurate Venituri Pondere venituri

Marja bruta

Ch. Fixe 2003

Ch. Fixe 2004

Ch. Fixe 2005

Ch. Fixe 2006

Ch. Fixe 2007

Ch. Fixe 2008

Ch. Fixe 2009

Ch. Fixe 2010

1 Produs: G.T.S. Larice 2103 61% 892 48 155 167 158 147 136 124 124 2 Produs: G.T.S. Stejar 770 22% 348 18 57 61 58 54 50 45 45 3 Produs: ALTE - Lemn esenta tare - Panouri 405 12% 264 9 30 32 30 28 26 24 24 4 Produs: ALTE - Lemn esenta tare - G.T.S. Auxiliare 162 5% 115 4 12 13 12 11 10 10 10 5 Produs: ALTE - Lemn esenta tare - - 0 0% 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6 Produs: G.T.S. Rasinoase 0 0% 0 0 0 0 0 0 0 0 0 7 Produs: - 0 0% 0 0 0 0 0 0 0 0 0

8 Produs: ALTE - Lemn esenta moale - G.T.S. Rasinoase cal. a II a 0 0% 0 0 0 0 0 0 0 0 0

9 Produs: ALTE - Lemn esenta moale - Panouri 0 0% 0 0 0 0 0 0 0 0 0 10 Produs: ALTE - Lemn esenta moale - - 0 0% 0 0 0 0 0 0 0 0 0 Total 3440 100% 1619 79 254 273 258 241 223 203 203 Cheltuieli fixe total 79 254 273 258 241 223 203 203

Punct Mort de Rentabilitate (PMR) PMR 2003

PMR 2004

PMR 2005

PMR 2006

PMR 2007

PMR 2008

PMR 2009

PMR 2010

1 Produs: G.T.S. Larice 5% 17% 19% 18% 17% 15% 14% 14%2 Produs: G.T.S. Stejar 5% 16% 18% 17% 16% 14% 13% 13%3 Produs: ALTE - Lemn esenta tare - Panouri 4% 11% 12% 12% 11% 10% 9% 9%4 Produs: ALTE - Lemn esenta tare - G.T.S. Auxiliare 3% 10% 11% 11% 10% 9% 8% 8%5 Produs: ALTE - Lemn esenta tare - - 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%6 Produs: G.T.S. Rasinoase 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%7 Produs: - 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%

8 Produs: ALTE - Lemn esenta moale - G.T.S. Rasinoase cal. a II a 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%

9 Produs: ALTE - Lemn esenta moale - Panouri 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0%10 Produs: ALTE - Lemn esenta moale - - 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% 0% TOTAL ACTIVITATE 5% 16% 17% 16% 15% 14% 13% 13%

Page 79: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

79

6.7. Recapitulaţie venituri şi cheltuieli

Profitul net al proiectului, calculat după impozitare (pe baza cotelor introduse în tabloul de bord) se prezintă mai jos.

Tabel 6.12. Recapitulaţie venituri cheltuieli mii € PROFIT 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012Capacitate de productie 17% 76% 92% 92% 92% 92% 92% 92% 92% 92%CHELTUIELI FIXE 69 234 257 245 232 218 203 203 203 203CHELTUIELI VARIABILE 303 1391 1669 1669 1669 1669 1669 1669 1669 1669TOTAL CHELTUIELI 373 1624 1925 1914 1901 1887 1872 1872 1872 1872Pondere cheltuieli variabile 81% 86% 87% 87% 88% 88% 89% 89% 89% 89%VENITURI 569 2606 3127 3127 3127 3127 3127 3127 3127 3127PROFIT BRUT PROIECT 196 982 1202 1214 1226 1240 1256 1256 1256 1256Impozit calculat 25 245 300 303 307 310 314 314 314 314Reducere proiect Impozit de plata pe profitul proiectului 25 245 300 303 307 310 314 314 314 314PROFIT NET AF. PROIECTULUI 172 736 901 910 920 930 942 942 942 942

6.8. Cash-Flow proiect

Tabel 6.13. Cash-Flow proiect mii € ELEMENT 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Venituri 569 2606 3127 3127 3127 3127 3127 3127 3127 3127 - Costuri de productie totale fara amortizare 369 1582 1867 1851 1835 1816 1796 1796 1796 1796 - Amortismente 14 63 75 75 75 75 75 75 75 75 Venituri inaintea impozitarii 186 962 1185 1200 1217 1236 1256 1256 1256 1256 - Dobanda Credite pe Termen Scurt 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - Rambursare Credite Termen scurt 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - Impozit pe Profit 23 240 296 300 304 309 314 314 314 314 Profit net 163 721 889 900 913 927 942 942 942 942 + Amortismente 14 63 75 75 75 75 75 75 75 75 + Dobanda af. creditului pe TL incl. in cost 42 85 70 55 38 20 0 0 0 0 Flux de Numerar Net de Exploatare 219 869 1035 1031 1027 1022 1017 1017 1017 1017 + Credite pe Termen Scurt + Aport actionari + Surse Proprii (fonduri destinate investitiei) Flux de Numerar Brut 219 869 1035 1031 1027 1022 1017 1017 1017 1017 - Valoarea investitiei 0 0 0 - Rambursare Credit Termen Lung 0 157 171 187 204 222 0 0 0 0 - Dobanda Credit Termen Lung 42 85 70 55 38 20 0 0 0 0 Flux de Numerar Net 176 627 793 789 785 780 1017 1017 1017 1017 Flux de Numerar Cumulat 176 803 1596 2385 3170 3950 4967 5984 7001 8018

Page 80: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

80

6.9. Venituri şi Cheltuieli aferente proiectului Tabel 6.14. Veniturile si cheltuielile proeictului mii € EXPLICATII/PERIOADA 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 1. VENITURI TOTALE 569 2606 3127 3127 3127 3127 3127 3127 3127 31272. CHELTUIELI TOTALE DE EXPLOATARE, din care 383 1644 1942 1927 1910 1892 1872 1872 1872 1872* Cheltuieli variabile, din care: 303 1391 1669 1669 1669 1669 1669 1669 1669 1669 - materiale 249 1140 1367 1367 1367 1367 1367 1367 1367 1367 - manopera 6 26 31 31 31 31 31 31 31 31* Cheltuieli fixe, din care: 79 254 273 258 241 223 203 203 203 203 - chirii 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 - utilitati 0 1 1 1 1 1 1 1 1 1 - amortizare 14 63 75 75 75 75 75 75 75 75 - cheltuieli intretinere si functionare 3 13 16 16 16 16 16 16 16 16 - alte cheltuieli indirecte 61 169 172 157 140 122 102 102 102 102 - asigurari 2 8 9 9 9 9 9 9 9 93. PROFIT BRUT (1-2) 186 962 1185 1200 1217 1236 1256 1256 1256 12564. IMPOZIT PROFIT 23 240 296 300 304 309 314 314 314 3145. PROFIT NET 163 721 889 900 913 927 942 942 942 942

6.11. Plan de rambursaew credit Tabel 6.15. Plan de rambursare credit PLAN DE RAMBURSARI EUR

5.00ani 940441 9.00%an

Suma anuala Dobanda Rata credit Sold de plata 42320

241780 84640 157141 783300 241780 70497 171283 612017 241780 55082 186699 425318 241780 38279 203502 221817

241780 19964 221817 0

6.12. Evaluarea proiectului de investiţii Tabel 6.16. Indicatori de evaluare investitie mii €

ACTUALIZARI An actualizare 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 TOTALProfit net 163 721 889 900 913 927 942 942 942 942 8279Venituri totale 569 2606 3127 3127 3127 3127 3127 3127 3127 3127 28192Flux net de exploatare pe total activitate 219 869 1035 1031 1027 1022 1017 1017 1017 1017 9269Flux net de exploatare pe proiect 219 869 1035 1031 1027 1022 1017 1017 1017 1017 9269Rata de actualizare 12% Actualizare Flux net de exploatare pe total activitate 195 692 736 655 582 518 460 411 367 327 4944Flux net de exploatare pe proiect 195 692 736 655 582 518 460 411 367 327 4944Fructificare Rata de actualizare 9% Actualizare Flux net de exploatare pe total activitate 201 731 799 730 667 609 556 510 468 430 5702Flux net de exploatare pe proiect 201 731 799 730 667 609 556 510 468 430 5702

Page 81: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

81

Explicatii I II III TOTAL Investitia 1182 56 0 1237 Rata de actualizare 12% Investitie actualizata la anul 1 1182 44 0 1226 Rata de actualizare 9% Investitie actualizata la anul 1 1182 47 0 1228 Criterii economice Explicatii Valori a) Criterii contabile Incasarea specifica bruta ori 22.79 Inasarea specifica neta ori 21.79 Rata rentabilitatii investitiilor 669% Perioada de recuperare ani 3.00

b) Criterii economice propriu-zise VAN

Venit net actualizat pe 1 EUR

Venit mediu anual actualizat RIR

Cash-flow actualizat

Valoare investitie actualizata

Rata de actualizare 12% Flux net de exploatare pe total activitate 9269 3718 3.006 372 56.17% 4944 1226 Flux net de exploatare pe proiect 9269 3718 3.006 372 56.17% 4944 1226 Rata de actualizare 9% Flux net de exploatare pe total activitate 9269 4473 3.616 447 56.08% 5702 1228 Flux net de exploatare pe proiect 9269 4473 3.616 447 56.08% 5702 1228 Investitii -1226 -1226 -1228 -1228 Anul 1 219 219 219 219 Anul 2 869 869 869 869 Anul 3 1035 1035 1035 1035 Anul 4 1031 1031 1031 1031 Anul 5 1027 1027 1027 1027 Anul 6 1022 1022 1022 1022 Anul 7 1017 1017 1017 1017 Anul 8 1017 1017 1017 1017 Anul 9 1017 1017 1017 1017 Anul 10 1017 1017 1017 1017 RIR 56.17%56.17% 56.08% 56.08%

Page 82: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

82

CAPITOLUL VII PRODUS INFORMATIC PENTRU ANALIZA FINANCIARĂ – DIAFIN

7.1. Aspecte generale Vom discuta în cele ce urmează despre două aspecte legate de termenii de specialitate utilizaţi şi de modul de

instalare a produsului informatic de analiză financiară DIAFIN. Produsul informatic DIAFIN utilizează următorii termeni de specialitate: analiză financiară, datele contabilităţii, indicatori economici, zonă de lucru, bilanţ contabil, bilanţ financiar, balanţă de verificare, cont de rezultat, cont de profit şi pierderi, diagnostic financiar, foaie de calcul, echilibru financiar, sold intermediar de gestiune, rata dobânzii medii pe piaţa monetară, rentabilitate, solvabilitate, disponibilităţi, rulaje nete, sold iniţial, sold final etc.

Mod de instalare. Aplicaţia DIAFIN se poate instala prin simpla copiere de la adresa http://csintel.es.uaic.ro (1) prin selectarea directorului Library (2), iar de aici a ramurilor „Cursuri” (3), „Produse informatice” (4) şi „DIAFIN” (5). Transferul aplicaţiei se realizează prin selectarea fişierului Diafin_v2.xls (6) activarea meniului corespunzător tastei din dreapta a mouse-lui, din care se selectează Save target as (7). Pentru finalizarea transferului este necesar să se specifice directorul în care se va realiza salvarea propriu-zisă.

Figura 7.1. Paşii de parcurs în încarcarea produsului informatic DIAFIN După încărcarea într-un director de lucru a fişierului DIAFIN.XLS se va lansa în execuţie aplicaţia la fel ca orice alt

produs informatic dezvoltat sub un program de calcul tabelar. Etapele de parcurs sunt următoarele: 1. Se deschide sesiunea de lucru MS EXCEL, de preferat o versiune cât mai recentă; 2. Se solicită deschiderea registrului de lucru DIAFIN.XLS din directorul în care s-a realizat încărcarea; 3. Se foloseşte pentru intrare parola c2 pentru acces; 4. Se introduc datele de lucru specifice întreprinderii de analizat; 5. Se salvează fişierul cu datele introduse cu un nume uşor de identificat, de regulă numele societăţii şi anul de analiză.

De exemplu, CORSO_02.XLS. 7.2. Domeniul de utilizare

DIAFIN, produs informatic pentru analiză şi diagnostic financiar, este utilizat în analiza financiară a situaţiei

economico-financiare a unei entităţi economice creatoare de valoare, în vederea obţinerii de informaţii despre echilibrul financiar, modalităţile de formare a veniturilor şi diagnosticarea situaţiei financiare. Produsul informatic DIAFIN foloseşte ca date de prelucrare datele contabilităţii financiare preluate din balanţa de verificare sintetică şi informaţii ce ţin de transformarea bilanţului contabil în bilanţ financiar, precum şi date din afara bilanţului.

Page 83: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

83

7.3. Utilizatori Grupul de utilizatori specifici produsului DIAFIN este format în primul rând din analiştii financiari din societăţile

comerciale care-şi propun analiza echilibrului financiar şi a rezultatelor financiare, precum şi obţinerea unui diagnostic financiar pentru firma la care lucrează sau pentru diverse alte firme pe baza informaţiilor deţinute la un moment dat.

În al doilea rând, DIAFIN poate fi utilizat de echipa decidenţilor dintr-o entitate, în măsura în care datele necesare prelucrării pentru perioadele de gestiune aferente sunt actualizate permanent.

În al treilea rând, DIAFIN poate fi utilizat de societăţile de consultanţă economico-financiare şi specialişti persoane fizice autorizate ce prestează unor societăţi comerciale servicii pe bază de contract.

Şi nu în ultimul rând, DIAFIN poate fi utilizat de studenţii în economie care-şi realizează diverse studii de caz la disciplinele de specialitate, cum sunt: contabilitate şi analiză financiară pe bază de bilanţ, finanţele întreprinderii, gestiune financiară, practică de specialitate etc., precum şi de cei care doresc să-şi facă o imagine despre cum trebuie organizat un produs informatic specializat în domeniu.

7.4. Structura produsului informatic DIAFIN Pentru a obţine o imagine asupra componentelor principale prezentăm principalele zone de lucru corespunzătoare

funcţiunilor acoperite (Vezi Anexa A): a. Foile de calcul I, II, III şi IV corespunzătoare datelor de intrare preluate din contabilitatea financiară pe baza balanţelor de

verificare pentru perioadele de analiză. Organizarea celor 4 foi de calcul este similară şi se prezintă astfel (figurile 6.2. şi 6.3.): a.1. Zonă pentru preluarea datelor din balanţa de verificare corespunzătoare conturilor de patrimoniu (I6:P94). Notăm această zonă cu BAL; a.2. Zonă pentru intocmirea automată a bilanţului contabil pe principalele posturi bilanţiere (B2:F28). Notăm această zonă cu BIL; a.3. Zonă pentru transformarea bilanţului contabil în bilanţ financiar pentru perioada analizată (B39:F46). Notăm această zonă cu BFIN; a.4. Zonă pentru retratarea financiară a posturilor bilanţiere de activ şi de pasiv în funcţie de lichiditate şi de exigibilitate (B50:F53). Notăm acestă zonă cu RETR. În figura 7.2. este prezentată schema de organizare a zonelor de lucru în foaia de calcul I, şi în mod similar în foile de

calcul II, III şi IV.

A B C D E F G H I J K L M N O P Q R 1 2 3 4 5 6 … 27 28

BIL

39 40 … 46

BFIN

50 51 52 53

RETR

… 94

BAL

Figura 7.2. Tabela de lucru cu date patrimoniale pentru anul I

Date de intrare. În această tabelă se introduc: 1. soldurile finale pentru anul I din balanţa de verificare în zona BAL, moment din care zonele BIL şi BFIN se

actualizează automat; 2. creanţele cu scadenţă mai mare de 1 an şi datoriile cu scadenţă mai mare de 1 an în zona RETR.

Page 84: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

84

Notă: În mod similar sunt organizate şi tabelele pentru anii II, III şi IV.

b. Foaia de calcul DIAFIN organizată în 8 zone principale structurate astfel: b.1. Zona RUL utilizată pentru preluarea rulajelor nete din conturile de rezultat (AF2:AP57); b.2. Zona BF utilizată pentru centralizarea bilanţului financiar corespunzător celor 4 perioade de analiză (B4:J25); b.3. Zona CPP utilizată pentru centralizarea contului de profit şi pierdere structurat după principiile analizei financiare în vederea realizării analizei rezultatelor (B48:F78); b.4. Zona AEF utilizată pentru analiza echilibrului financiar (B96:F105); b.5. Zona SIG utilizată pentru calculul soldurilor intermediare de gestiune (B114:F127); b.6. Zona DFR utilizată pentru realizarea diagnosticului financiar rapid (B156:F180); b.7. Zona IDF utilizată pentru interpretarea diagnosticului financiar (B195:F223); b.8. Zona TABLOU utilizată pentru iniţializarea şi controlul aplicaţiei (BC2:BG8).

În figura 7.3. prezentăm structura foii de calcul DIAFIN

B F J … AF AP BC BG 1 2 3 4 … 8

TABLOU

… 25

BF

… 48 … 57

RUL

78

CPP

… 96

105 AEF

114

139 SIG

156

… 180

DFR

195

223 IDF

Figura 7.3. Organizarea zonelor de lucru în foaia de calcul DIAFIN

Date de intrare. În această foaie de calcul se introduc: 1. rulajele conturilor de venituri şi de cheltuieli în zona RUL, moment din care toate celelalte zone se actualizează

automat; 2. datele de identificare ale societăţii de analizat în zona de lucru cu numele TABLOU, care se referă la: anii de

analiză, modul de exprimare a valorilor (mii lei, mil. lei) şi rata dobânzii medii pe piaţă din anul de analiză. 7.5. Descrierea propriu-zisă a produsului informatic DIAFIN În conformitate cu cerinţele minime pentru o aplicaţie în domeniul analizei financiare vom descrie în cele ce urmează

modalitatea practică de utilizare a produsului informatic pentru analiză şi diagnostic financiar - DIAFIN. Cerinţele prezentate în capitolul al doilea impun structurarea aplicaţiei pe componente corespunzătoare, după cum urmează:

1. Preluarea datelor din balanţa de verificare; 2. Preluarea datelor cu privire la termenele de scadenţă ale datoriilor şi ale creanţelor; 3. Întocmirea bilanţului financiar; 4. Analiza echilibrului financiar 5. Analiza formării rezultatelor şi repartizării rezultatelor 6. Realizarea tabloului cu indicatori financiari 7. Realizarea diagnosticului financiar şi interpretarea rezultatelor 8. Liste şi rapoarte speciale.

Page 85: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

85

Înainte de discuta pe fiecare din cele opt componente este deosebit de important de prezentat şi de înţeles meniul aplicaţiei DIAFIN. Aceste meniu se prezintă în figura 7.3. şi apare după lansarea cu succes a aplicaţiei, aşa cum am prezentat la modul de instalare. Prezentăm în figura 7.4. meniul principal al aplicaţiei DIAFIN şi componentele ce pot fi activate prin intermediul butoanelor.

Figura 7.4. Meniul principal al aplicaţiei DIAFIN Butoanele din acest meniu sunt edificatoare, în sensul că: • au denumiri generice uşor de înţeles; • sunt organizate în ordinea logică a operaţiilor de la stânga la dreapta şi de sus în jos; • permit iniţializarea datelor de start pentru o întreprindere, dar şi transferul datelor introduse de la un an la altul. Butoanele din meniul principal al aplicaţiei îndeplinesc următoarele funcţii:

1. TABLOU DE BORD este butonul ce ne permite iniţializarea datelor societăţii cu privire la anii de analiză, denumirea societăţii, numărul de acţiuni (facultativ), rata medie a dobânzii, număr de luni în ultimul an de analiză şi exprimarea monetară (în mii lei sau milioane lei). Prezentăm în figura de mai jos modelul de lucru cu acest tablou de bord;

TABLOU DE BORD Text Divizor date Valori exprimate in mil lei 1000000 Numar de luni 12 Nume societate Exemplu SRL Anii de analiza 1998 1999 2000 2001 Rata medie a dobanzii bancare 47% 38% 32% 28% Nr. de actiuni/parti sociale 14000 14000 14000 14000 Obiect de activitate 2 2 2 2

Figura 7.5. Tablou de bord pentru introducere date

2. INTRODUCERE SOLDURI BILANŢ este zona cu un set de 4 butoane corespunzătoare celor 4 ani de analiză. Pentru primul an există butonul Anul I, pentru anul al doilea există butonul Anul II ş.a.m.d. Structura cadru pentru introducerea soldurilor pe anul I se prezintă ca în figura 7.6.

Page 86: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

86

J K L M N O P

4 BALANTA DE VERIFICARE PE SOLDURI FINALE PE ANUL …. 5 lei 6 Simbol DEBIT CREDIT DEBIT CREDIT 7 1012 * 368 8 1011 ** 371 . … … … . … … …

78 328 * 506 79 331 * 508 80 332 * 509 81 341 * 511 82 345 ** 512 83 346 ** 518 84 348 * 519 85 351 * 531 86 352 * 532 87 354 * 541 88 356 * 542 89 357 581 90 358 * 590 91 361 * 92 TOTAL 0 0 0 0 93 TOTAL SOLD FINAL DB - TOTAL SOLD FINAL CR - 94 DIFERENTA CR - DB -

Figura 7.6. Model de preluare a soldurilor finale din anul I Notă: Aceste butoane permit parcurgerea etapei 1, cu numele „Preluarea datelor din balanţa de verificare”. Un aspect deosebit de important pentru viitoarele prelucrări legate de bilanţul financiar constă în introducerea

corecţiilor aferente datoriilor şi creanţelor pe termen cu scadenţă mai mare de un an. Pentru aceste preluări există zona RETR, prezentată în figura 7.7.

B C E F

50 RETRATARE POSTURI BILANTIERE lei 51 ACTIV FINANCIAR SUME PASIV FINANCIAR SUME 52 Creante > 1 an Datorii > 1 an 53

Figura 7.7. Zona de retratare - RETR Notă: Prin intermediul zonei RETR din figura 7.7. se permite „Preluarea datelor cu privire la termenele de scadenţă

la datorii şi la creanţe"; În mod similar se procedează cu preluarea soldurilor pentru fiecare an de analiză în parte şi cu retratările

corespunzătoare. În aceeaşi zonă de introducere a soldurior iniţiale există şi butoane de transferare date către anii precedenţi pentru a

permite introducerea datelor ultimului an de analiză butonul Anul IV. Acele butoane sunt intitulate sugestiv astfel: IV ---> III – pentru transferarea datelor din anul IV în anul III; III ---> II – pentru transferarea datelor din anul III în anul II; II ---> II – pentru transferarea datelor din anul II în anul I; Pentru a nu pierde prin suprascriere datele se recomandă ca ordinea de transfer să fie din II în I, din III în II şi din IV

în III.

3. CONT DE REZULTAT este zona care conţine butonul PRELUARE RULAJE NETE CHELTUIELI-VENITURI, prin care se realizează preluarea rulajelor nete pentru conturile de venituri şi cheltuieli. Zona de lucru pentru această operaţie poartă denumirea RUL şi este structurată astfel:

Page 87: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

87

AG AH AI AJ AK AL AM AN AO AP

2 CONT DE PROFIT BALANTA 3 Simbol 1998 1999 2000 2001 Simbol 1998 1999 2000 2001 4 600 701

… … … 23 614 766 24 621 767 25 622 768 26 623 771 27 624 772 28 625 781 29 626 786 30 627 787 31 628 … … 46 672 47 681 48 686 49 687 50 691 51 Total D 0 0 0 0 Total C 0 0 0 0

Regularizare 0 0 0 0 Regularizare 0 0 0 0 Debit 121 0 0 0 0 Credit 121 0 0 0 0 Sold Dt. 121 Sold Ct. 121 Figura 7.8. Zona RUL de preluare a rulajelor la conturile de venituri şi la cele de cheltuieli

Notă: Prin intermediul butonului PRELUARE RULAJE NETE CHELTUIELI-VENITURI se realizează completarea

preluării datelor din balanţa de verificare. În această zonă se introduc rulajele nete care au afectat în final contul de profit şi pierderi. Este foarte important să se

aibă în vedere numai rulajul net, deoarece, în final, se solicită o verificare a rulajului pe debit a contului 121, "Cont de Profit şi Pierderi" cu totalul cheltuielilor preluate, respectiv a rulajului pe credit a contului 121 cu totalul veniturilor preluate. În cazul în care rezultatul final este diferit se verifică aceste rulaje şi în mod special conturile de venituri din producţia stocată şi cea imobilizată, pe baza informaţiilor preluate din contul de rezultat ca parte componentă a bilanţului contabil. În cazul în care nu se ajunge la respectarea acestor corelaţii, se va solicita fişa şah anuală a contului 121 sau se poate recurge în final la apelarea la rubrica Regularizare de pe debit sau de pe credit. În final soldul contului 121 trebuie să fie cel din balanţa de verificare care stă la baza preluărilor în zona RUL.

4. Butonul Curăţă toţi anii … realizează la activarea sa pregătirea tuturor zonelor de lucru folosite la introducerea datelor

pentru o nouă societate. După activare se începe introducerea datelor în ordinea Tablou de bord, Anul I, Anul II, Anul III, Anul IV, şi Preluare rulaje nete cheltuieli-venituri.

5. Zona rezervată Vizualizării rezultatelor analizei financiare permite realizarea următoarelor cerinţe minimale enumerate

anterior: Întocmirea bilanţului financiar; Analiza echilibrului financiar; Analiza formării rezultatelor şi repartizării rezultatelor; Realizarea tabloului cu indicatori financiari; Realizarea diagnosticului financiar şi interpretarea rezultatelor; Liste şi rapoarte speciale. Pentru a îndeplini aceste sarcini, meniul principal cuprinde butoanele: • Bilanţ financiar cumulat – vizualizează bilanţul financiar (BF) cumulat din foaia de lucru DIAFIN; • Cont de profit şi pierderi – vizualizează contul de profit şi pierderi (CPP) însoţit de ponderea fiecărui element în

cifra de afaceri a întreprinderii analizate; • Analiza echilibrului financiar – vizualizează indicatorii de echilibru financiar din zona AEF; • Solduri intermediare de gestiune – vizualizează soldurile intermediare de gestiune din zona SIG; • Repartizare profit anual – oferă posibilitatea vizualizării şi actualizării modului de repartizare a profitului anual.

Această opţiune este permisă in versiunea extinsă; • Diagnostic financiar – vizualizează diagnosticul financiar rapid codificat de noi cu DFR; • Interpretare diagnostic financiar – vizualizează zona IDF în care se realizează interpretarea automată a

diagnosticului fianaciar. Pentru anumiţi indicatori este necesar să se intervină manual; • Indicatori (totali) – permite vizualizarea întregului set de indicatori. Opţiunea este activă în versiunea extinsă; • Interpretare indicatori (totali) … – permite vizualizarea/interpretarea întregului set de indicatori economico-

financiari. Opţiunea este activă în versiunea extinsă;

Page 88: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

88

• Evaluare după MEFAT – vizualizarea punctajului obţinut prin selectarea a 10 indicatori şi evaluarea performanţelor în logica Modelului de Evaluare Financiară Andone-Ţugui60.

Notă: Fiecare zonă de vizualizat prin butoanele descrise mai sus va fi detaliată în studiul de caz din paragraful 7.6. 7.6. Analiza financiară a unei societăţi comerciale - Studiu de caz În studiul nostru vom ţine cont de cerinţele minimale necesare a fi îndeplinite de un produs de analiză financiară, care

au fost prezentate de noi în capitolul al II-lea. În plus, ca urmare a volumului mare de date de intrare nu vom prezenta în detaliu soldurile şi rulajele conturilor de venituri şi cheltuieli, ci doar vom discuta pe baza rezultatelor obţinute după introducerea lor.

Aşa cum s-a prezentat anterior prima operaţie de parcurs în realizarea unei analize financiare o constituie Iniţializarea datelor pentru societatea de analizat. Acest lucru se realizează prin apelarea butonului Tablou de bord din meniu. Datele care se introduc sunt cele din figura de mai jos:

TABLOU DE BORD Text Divizor date Valori exprimate in mil lei 1000000 Numar de luni 12 Nume societate Omega SA Anii de analiza 2000 2001 Rata medie a dobanzii bancare 35% 28% Nr. de actiuni/parti sociale 15000 15000 Obiect de activitate 2 2

Figura 7.8. Tablou de bord pentru iniţializarea cu datele SC OMEGA SA În ceea ce priveşte obiectul de activitate se face următoarea corespondenţă:

1. Productie; 2. Comert; 3. Agricultura; 4. Transporturi; 5. Constructii; 6. Servicii financiare; 7. Alte servicii

Reamintim că respectarea cerinţelor funcţionale minimale pentru un produs informatic din domeniul analizei financiare pe baza bilanţului contabil presupune:

1. Preluarea datelor din balanţa de verificare. Pentru că avem date doar pentru doi ani, această sarcină se realizează din meniul principal prin acţionarea pe rând a butoanelor Anul III pentru datele din anul 2000, Anul IV pentru datele din anul 2001 şi Preluare rulaje nete cheltuieli-venituri pentru rulajele la venituri şi cheltuieli;

Bilanţul contabil în sinteză pentru anul 2000 se prezintă în tabelul 7.1. Ceea ce se prezintă în tabelul 7.1. constituie

zona BIL din figura 7.2.: Tabel 7.1. Bilanţul contabil pe anul 2000

A B C E F BILANT CONTABIL PENTRU ANUL 2000 lei ACTIV SUME PASIV SUME

4 Imobilizari necorporale 17649769 Capital social 1081504005 Imobilizari corporale 338619421 Ct. intrep. 06 Imobilizari financiare 79700000 Prime legate de capital 07 Stocuri mat. prime mat. cons 1407230721 Dif. de reevaluare 08 Stocuri aflate la terti 4253988982 Rezerve 234075209 Productie in curs de exec. 13605999511 Rezultat reportat 2215687619

10 Semif. prod. finite 20393267 Rezultat exercitiu 225184990611 Animale 0 Repartiz. profitului -225184990612 Marfuri -189469333 Fonduri 20241007113 Ambalaje 6087592 Repartizari la fd. de dezv. 014 Furnizori-debitori 1343063355 Subventii pentru investitii 015 Clienti si conturi asimilate 10984712980 Provizioane reglementate 016 Alte creante 21352934 Provizioane pentru riscuri & chelt. 187013980317 Decontari cu asoc. 0 Imprumuturi si dat. asimilate 2095450572

60 Pentru detalii cu privire la MEFAT vezi Andone, I., Ţugui, Al., Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanţe-bănci şi marketing, Editura Economică, Bucureşti, 1999, p. 360, şi Andone, I., Mockler, R., Dologite, D., Ţugui, Al., Dezvoltarea sistemelor inteligente în economie. Metodologie şi studii de caz, Editura Economică, Bucureşti, 2001, p. 375 ş.u.

Page 89: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

89

18 Titluri de plasament 0 Furnizori si conturi asimilate 1706062323219 Conturi la banci 286583657 Clienti - creditori 435377022120 Casa 4405364 Alte datorii 700042671121 Acreditive 0 Venituri inreg. in avans 397577666422 Valori de incasat 6217661837 Dec. in curs de clarificare 24123 Alte valori 507862997 Dif. de conversie pasiv 024 Chelt. inreg. in avans 0 25 Dec. din operatii in curs 0 26 Diferente de conversie 0 27 Prime de rambursare 0 28 TOTAL 38905843054 TOTAL 38905843054,00

În tabelul 7.2 se prezintă bilanţul contabil din anul 2001.

Tabel 7.2. Bilanţul contabil pentru anul 2001 BILANT CONTABIL PENTRU ANUL 2001 lei ACTIV SUME PASIV SUME Imobilizari necorporale 13127051 Capital social 108150400Imobilizari corporale 293816826 Ct. intrep. 0Imobilizari financiare 79700000 Prime legate de capital 0Stocuri mat. prime mat. cons 1702867992 Dif. de reevaluare 0Stocuri aflate la terti 47390396 Rezerve 23407520Productie in curs de exec. 15652089319 Rezultat reportat 2215687619Semif. prod. finite 20393267 Rezultat exercitiu 6933746500Animale 0 Repartiz. profitului 0Marfuri -667105970 Fonduri 202410071Ambalaje 6087592 Repartizari la fd. de dezv. 0Furnizori-debitori 14827717434 Subventii pentru investitii 0Clienti si conturi asimilate 10023113957 Provizioane reglementate 0Alte creante 24065297 Provizioane pentru riscuri & chelt. 3561679158Decontari cu asoc. 0 Imprumuturi si dat. asimilate 2732600000Titluri de plasament 0 Furnizori si conturi asimilate 15470256295Conturi la banci 575097178 Clienti - creditori 695631619Casa 15034586 Alte datorii 9779743159Acreditive 0 Venituri inreg. in avans 2619876000Valori de incasat 1399999998 Dec. in curs de clarificare 239Alte valori 329793657 Dif. de conversie pasiv 0Chelt. inreg. in avans 0 Dec. din operatii in curs 0 Diferente de conversie 0 Prime de rambursare 0 TOTAL 44343188580 TOTAL 44343188580

Preluarea datelor referitoare la rulajele nete se face prin activarea butonului Preluare rulaje nete … ceea ce va avea ca efect afişarea zonei RUL aşa cum se prezintă în figura 7.9. Contul de profit şi pierderi (CPP) din foaia de calcul DIAFIN se prezintă astfel:

B E F I J

48 S.C. Omega SA 49CONT DE PROFIT SI PIERDERI pe anii 2000 - 2001 50 mil. lei

51 EXPLICATIE 2000 2001 % in CA pe

2000 % in CA pe

2001 52 VANZARI DE MARFURI 3866 6656 5,93% 13,24% … … … … … … 60 COSTUL MARFURILOR VANDUTE 3849 6487 5,91% 12,90% 61 PRODUCTIA VANDUTA 61278 43630 94,07% 86,76% 62 PRODUCTIA STOCATA 9242 2046 14,19% 4,07% 63 PRODUCTIA IMOBILIZATA 0 0 0,00% 0,00% 64 PRODUCTIA EXERCITIULUI (INCL. MF.) 74387 52333 114,19% 104,07% 65 CONSUMATIUNI 60329 38091 92,61% 75,75% 66 SUBVENTII DE EXPLOATARE 0 0 0,00% 0,00% 67 IMPOZITE SI TAXE 319 75 0,49% 0,15% 68 CHELTUIELI CU PERSONALUL 6472 2708 9,93% 5,38% 69 ALTE VENITURI DE EXPLOATARE 6 2 0,01% 0,00% 70 ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE 0 0 0,00% 0,00% 71 AMORTIZARI SI PROVIZIOANE 2048 1765 3,14% 3,51% 72 VENITURI FINANCIARE 70 93 0,11% 0,19% 73 CHELTUIELI FINANCIARE 1272 542 1,95% 1,08%

Page 90: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

90

74 VENITURI EXCEPTIONALE 144 11 0,22% 0,02% 75 CHELTUIELI EXCEPTIONALE 1121 477 1,72% 0,95% 76 REGULARIZARI CHELTUIELI 0 0 0,00% 0,00% 77 REGULARIZARI VENITURI 0 0 0,00% 0,00% 78 PROFIT CONTABIL BRUT 3047 8781 4,68% 17,46%

Figura 7.9. Contul de profit şi pierderi

2. Preluarea datelor cu privire la termenele de scadenţă mai mare de un an ale datoriilor şi creanţelor. Pentru introducerea datelor procedăm tot la activarea celor două butoane Anul III şi Anul IV, în cazul nostru, după care sub bilanţul contabil şi cel financiar există o zonă special destinată acestor tipuri de informaţii.

Pentru anul 2001, în foaia de calcul III, vom avea de introdus datele ca în figura de mai jos.

B C E F 50 RETRATARE POSTURI BILANTIERE lei 51 ACTIV FINANCIAR SUME PASIV FINANCIAR SUME 52 Creante > 1 an 400598000 Datorii > 1 an 230585300053

Figura 7.10. Zona de retratare - RETR Pentru anul 2000, în foaia de calcul III, vom avea de introdus datele ca în figura de mai jos.

B C E F 50 RETRATARE POSTURI BILANTIERE lei 51 ACTIV FINANCIAR SUME PASIV FINANCIAR SUME 52 Creante > 1 an Datorii > 1 an 24168100053

Figura 7.11. Zona de retratare – RETR 3. Întocmirea bilanţului financiar. Datele care au fost introduse până la acest moment sunt preluate automat în

bilanţul financiar corespunzător fiecărui an de analiză din foaia de calcul III şi IV în zona denumită de noi BFIN (tabelul 7.3. şi tabelul 7.4.), dar şi într-un bilanţ financiar cumulat în cadrul foii de calcul DIAFIN în zona definită de noi BF (tabelul 7.5.).

Tabel 7.3. Bilanţ financiar pentru anul 2000

B C E F 39 BILANT FINANCIAR PENTRU ANUL 2000 lei 40 ACTIV FINANCIAR SUME PASIV FINANCIAR SUME 41 Active imobilizate 435969190 Capitaluri proprii 254965561042 Stocuri 19104230740 (capital permanent) 372640651243 Active circulante 19365643124 Datorii pe termen lung 117675090244 * disponibilitati 7016513855 Datorii pe termen scurt 3517943654345 * creante 12349129269 * Datorii de exploatare 2841482016446 Total activ 38905843054 Total pasiv 38905843054

Tabel 7.4. Bilanţ financiar pentru anul 2001

B C E F 39 BILANT FINANCIAR PENTRU ANUL 2001 lei 40 ACTIV FINANCIAR SUME PASIV FINANCIAR SUME 41 Active imobilizate 787241877 Capitaluri proprii 948340211042 Stocuri 16761722596 (capital permanent) 1357009468943 Active circulante 26794224107 Datorii pe termen lung 408669257944 * disponibilitati 2319925419 Datorii pe termen scurt 3077309389145 * creante 24474298688 * Datorii de exploatare 2594563107346 Total activ 44343188580 Total pasiv 44343188580

Notă: Pentru vizualizarea acestor bilanţuri financiare pe fiecare an este necesar să se activeze butonul anului de lucru Anul I, Anul II, Anul III sau Anul IV, după caz.

Bilanţul financiar reunit, împreună cu analiza structurală a elementelor din bilanţ se prezintă în tabelul de mai jos.

Page 91: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

91

Tabel 7.5. Bilanţ financiar cumulat B … G H I J

4SC Omega SA 5Bilant financiar de analiză pe anii 2000-2001 6 7 ACTIV FINANCIAR … 2000 2001 8 mil. lei % mil. lei % 9 Imobilizari nete … 436 1,12 787 1,78

10 Stocuri si produse in curs … 19104 49,10 16762 37,80 11 Alte active circulante, din care … 19366 49,78 26794 60,42 12 * disponibilitati … 7017 18,03 2320 5,23 13 * creante … 12349 31,74 24474 55,19 14 Total activ … 38906 100,00 44343 100 … 18 PASIV FINANCIAR … 2000 2001 19 mil. lei % mil. lei % 20 Capital propriu … 2550 6,55 9483 21,39 21 (capital permanent) … 3726 9,58 13570 30,60 22 Datorii pe termen lung … 1177 3,02 4087 9,22 23 Datorii pe termen scurt … 35179 90,42 30773 69,40 24 *Datorii de exploatare … 28415 73,03 25946 58,51 25 Total pasiv … 38906 100,00 44343 100

Notă: Pentru vizualizarea acestui bilanţ financiar cumulat este necesar să se apeleze la butonul Bilanţ financiar cumulat din meniul aplicaţiei.

4. Analiza echilibrului financiar. Pentru analiza echilibrului financiar se apelează la indicatorii de analiză clasici: fond de rulment, necesar de fond de rulment, trezoreria netă, capacitatea de autofinanţare şi excedentul de trezorerie al exploatării. Datele sunt automat calculate în zona denumită de noi AEF, din foaia de calcul DIAFIN. Pentru vizualizarea zonei este necesar să activăm butonul Analiză echilibru financiar.

Zona de lucru corespunzătoare analizei financiare se prezintă în tabelul de mai jos.

Tabel 7.6. Indicatorii de analiză a echilibrului economico-financiar B E F

96 97Analiza echilibrului financiar pe anii 2000-2001 98 mil. lei 99 Anii … 2000 2001

100 Fond de rulment … 3290 12783 101 * Fond de rulment propriu … 2114 8696 102 Necesarul de fond de rulment: … 3039 15290 103 Trezoreria neta … 252 -2508 104 Capacitatea de autofinantare … 5089 10544 105 Excedent de trezorerie al exploatare … 4228 -3832

5. Analiza formării şi repartizării rezultatelor. În ce priveşte această analiză dispunem în foaia de calcul DIAFIN

de zona de lucru denumită SIG în care se calculează automat soldurile intermediare de gestiune. În cadrul meniului de lucru al aplicaţiei există pentru vizualizarea soldurilor intermediare de gestiune butonul Solduri intermediare de gestiune. În măsura în care se doreşte şi o analiză a modului de repartizare pe destinaţii a rezultatului net există tot în zona SIG posibilitatea introducerii pe destinaţii a profitului net repartizat. Pentru această operaţie în meniul principal există butonul Repartizare profit anual. Zona de lucru SIG cu indicatorii corespunzători datelor introduse se prezintă în figura 7.12.

Page 92: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

92

B E F G H I J 114 115SOLDURI INTERMEDIARE DE GESTIUNE pe anii 2000-2001 116 mil. lei 117 Indicator … 2000 2001 118 Marja comerciala … 17 169 119 Cifra de afaceri … 65145 50287 120 * Valoarea adaugata … 14058 14242 121 * Excedent brut de exploatare … 7267 11459 122 * Rezultat de exploatare … 5224 9696 123 * Rezultat curent … 4023 9247 124 * Rezultat exceptional … -976 -466 125 * Rezultat contabil … 3047 8781 126 * Impozit … 795 1848 127 * Profit net … 2252 6934 128 129REPARTIZAREA PROFITULUI pe anii 2000-2001 130 131 … - 2000 2001 132 Destinaţii …mil. lei %mil. lei %mil. lei %133 1. Alte fonduri … #DIV/0! 0,00% 0,00%134 2. Fond de particip. la profit … #DIV/0! 0,00% 0,00%135 3. Alte fonduri … #DIV/0! 0,00% 0,00%136 4. Dividende … #DIV/0! 0,00% 0,00%137 5. Rezerve … #DIV/0! 0,00% 0,00%138 Total … 0 #DIV/0! 0 0,00% 0 0,00%139 Rest de repartizat … 0 #DIV/0! 2252 #DIV/0! 6934 #DIV/0!

Figura 7.12. Solduri intermediare de gestiune şi repartizarea profitului 6. Realizarea tabloului cu indicatori financiari. În forma sa extinsă, DIAFIN pune la dispoziţia utilizatorului

ansamblul indicatorilor economico financiari necesari analizei lor. Meniul de lucru dispune de butonul Indicatori (totali), care conduce la vizualizarea a patru categorii de indicatori: de structură, de echilibru, de gestiune şi de rentabilitate. În figura 7.3, în care se prezintă foaia de calcul DIAFIN, nu este denumită o asemenea zonă, deoarece aceşti indicatori apar doar în varianta extinsă a programului. În tabelul 7.7. se prezintă aceşti indicatori pe datele societăţii OMEGA SA.

Tabel 7.7. Tabloul cu indicatorii economico-financiari

M … Q R 127 128 INDICATORI STRUCTURATI DE ANALIZA FINANCIARA 129 % / mil lei130 INDICATORI DE ANALIZA 2000 2001 131 I. Indicatori de structura 132 I.1. Imobilizari nete in total activ 1,12% 1,78%133 I.2. Stocuri in total activ 49,10% 37,80%134 I.3. Alte active circ. in total activ 49,78% 60,42%135 I.3.1. Disponibilitati in total activ 18,03% 5,23%136 I.3.2. Creante in total activ 31,74% 55,19%137 I.4. Capital propriu in total pasiv 6,55% 21,39%138 I.5. Capital permanent in total pasiv 9,58% 30,60%139 I.6. Datorii pe termen lung in total pasiv 3,02% 9,22%140 I.7. Datorii pe termen scurt in total pasiv 90,42% 69,40%141 I.8. Dat. de exploatare in total pasiv 73,03% 58,51%142 I.9. Gradul de indatorare (GI), de ansamblu 1425,93% 367,59%143 I.10.Gradul de indatorare financiara (GIF) pe TL 31,58% 30,12%144 I.11. Autonomia financiara pe TL, (Cpr/Cper) 68,42% 69,88%145 II.Indicatori de echilibru 146 A.Indicatori ai fondului de rulment 147 II.1.Gradul de acoperire a activelor imobilizate (GAAI): 148 II.1.1.GAAI cu capitalul permanent 854,74% 1723,75%149 II.1.2.GAAI cu capitalul propriu 584,82% 1204,64%150 II.2. Fondul de rulment (varianta externa) 3290 12783 151 II.3. Fondul de rulment (varianta interna) 3290 12783 152 II.4. Fond de rulment de exploatare 10055 17610 153 II.5. Fond de rulment propriu 2114 8696 154 II.6. Fond de rulment imprumutat 741 3299 155 II.7. Rata de finantare a nevoii de FR (RFNFR) 108,29% 83,60%

156 II.8. Grad de acoperire a activelor circulante de fondul de rulment 8,55% 29,35%

Page 93: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

93

M … Q R 157 II.9. Grad de acoperire a stocurilor de fondul de rulment 17,22% 76,26%158 B. Indicatori ai trezoreriei 159 II.10. Trezoreria imediata (testul rapid) 19,94% 7,54%160 II.11. Trezoreria relativa 55,05% 87,07%161 II.12. Lichiditatea generala 109,35% 141,54%162 III. Indicatori de gestiune 163 A. Viteza de rotatie a capitalurilor 164 III.1. Viteza de rotatie capital economic angajat 1,67 1,13 165 III.2. Viteza de rotatie active imobilizate 149,42 63,88 166 III.3. Viteza de rotatie active circulante 1,69 1,15 167 III.4. Viteza de rotatie capitaluri proprii 25,55 5,30 168 III.5. Viteza de rotatie capitaluri permanente 17,48 3,71 169 B. Viteza de rotatie a stocurilor 3,41 3,00 170 C. Viteza de rotatie a creantelor si datoriilor de exploatare 171 III.6. Viteza de rotatie a creantelor 5,28 2,05 172 III.7. Viteza de rotatie a datoriilor de exploatare 2,29 1,94 173 IV. Indicatori de rentabilitate 174 IV.1. Rentabilitatea economica bruta 7,83% 19,80%175 IV.2. Rentabilitatea economica neta 5,79% 15,64%176 IV.3. Rentabilitatea financiara bruta a capitalurilor permanente 81,76% 64,71%177 IV.4. Rentabilitatea financiara neta a capitalurilor permanente 60,43% 51,10%178 IV.5. Rentabilitatea financiara bruta a capitalurilor proprii 119,49% 92,60%179 IV.5. Rentabilitatea financiara neta a capitalurilor proprii 88,32% 73,11%180 V. Evaluarea rentabilitatii 181 V.1. CIFRA DE AFACERI 65145 50287182 V.2. CHELTUIELI VARIABILE 26723 14762 183 V.3. CHELTUIELI FIXE 44837 28895 184 V.4. PROFIT 3047 8781 185 V.5. PRAGUL DE RENTABILITATE 44837 28895

Observăm că, celor patru categorii de indicatori economico-financiar le-au fost adăugaţi şi indicatori de evaluare a rentabilităţii firmei.

7. Realizarea diagnosticului financiar şi interpretarea rezultatelor. Din ansamblul indicatorilor prezentaţi anterior

au fost reţinuţi câţiva pentru realizarea diagnosticului finaciar şi interpretarea acestuia. DIAFIN conţine două zone de lucru pentru realizarea diagnosticului financiar rapid (DFR) şi pentru interpretarea diagnosticului financiar rapid (IDF). În meniul principal există două butoane corespunzătoare acestor zone de lucru, şi anume: Diagnostic financiar, Interpretare diagnostic financiar. În figurile 7.13. şi 7.14. prezentăm cele două zone de lucru.

B … E F G 156 157SITUAŢIA RATELOR ECONOMICE LA SC Omega SA 158DIAGNOSTIC FINANCIAR 159 160 Rata economica 2000 2001 Valoare Critica 161 Rata rapida a lichiditatii (testul acid) RRL 55,05% 87,07% <75%162 Rata lichiditatii generale (RLG) 109,35% 141,54% <100%163 Rata solvabilitatii (RS): 6,55% 21,39% <40%164 Rate de rentabilitate economica (RRE) 69,27% 62,28% <25%165 Rata rentabilitatii economice brute Benef.brut/Activ total 7,83% 19,80% 166 Rata rentabilitatii economice nete Benef. net/Activ total 5,79% 15,64% 167 Profit net 2252 6934 168 Rata medie dob. 35,00% 28,00% 169 Rata rentabilitati financiare (RRF) 88,32% 73,11% 170 Gradul de acoperire a activelor imobilizate (GAAI): 171 GAAI cu capitalul permanent 854,74% 1723,75% <100%172 GAAI cu capitalul propriu 584,82% 1204,64% <100%173 Rata de finantare a nevoii de FR (RFNFR) 108,29% 83,60% <100%174 Gradul de indatorare (GI), de ansamblu 1426% 368% >100%175 Gradul de indatorare financiara (GIF) pe TL 31,58% 30,12% >50%176 Rata de prelevare a chelt. fin. (RPCF) 17,50% 4,73% >60%177 Rata capacitatii de rambursare (RCR) 23,12% 38,76% >300%178 Autonomia financiara pe TL, (Cpr/Cper) 68,42% 69,88% <75%179 Viteza de rotatie a capitalului propriu 25,55 5,30 180 Viteza de rotatie a capitalului permanent 17,48 3,71

Figura 7.13. Zona Diagnosticului Financiar Rapid

Page 94: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

94

B … E F

195 196 197INTERPRETAREA RATELOR ECONOMICE 198 199 200 Rata economica 2000 2001 201 Rata rapida a lichiditatii (testul acid) RRL Critica Satisfacatoare 202 Rata lichiditatii generale (RLG) Satisfacatoare Satisfacatoare 203 Rata solvabilitatii (RS): Critica Critica 204 Rata de rentabilitate economica (RRE) Buna Buna 205 Rata rentabilitatii economice brute 206 Rata rentabilitatii economice nete 207 Rata rentabilitati financiare (RRF) Pozitiva Pozitiva 208 Gradul de acoperire a activelor imobilizate (GAAI): 209 GAAI cu capitalul permanent Pozitiv Pozitiv 210 GAAI cu capitalul propriu Pozitiv Pozitiv 211 Rata de finantare a nevoii de FR (RFNFR) Pozitiv Negativ 212 Gradul de indatorare (GI), de ansamblu: Negativ Negativ 213 Gradul de indatorare financiara (GIF) pe TL Pozitiv Pozitiv 214 Rata de prelevare a chelt. fin. (RPCF) Pozitiva Pozitiva 215 ATENTIE !!! 216 #DIV/0! 217 #DIV/0! 218 Societatea nu a manifestat semne de faliment !!! 2000 219 Societatea nu a manifestat semne de faliment !!! 2001 220 Rata capacitatii de rambursare (RCR) Pozitiva Pozitiva 221 Autonomia financiara pe TL, (Cpr/Cper) Optima Optima 222 Viteza de rotatie a capitalului propriu Optima Redusa 223 Viteza de rotatie a capitalului permanent Optima Redusa

Figura 7.14. Interpretarea indicatorilor reţinuţi pentru diagnosticul financiar

Notă: Există anumiţi indicatori care trebuie interpretaţi de către specialistul în domeniul analizei economico-financiare. 8. Liste şi rapoarte speciale. Prin intermediul butoanelor de vizualizare se poate ajunge la zona care conţine

datele de listat pentru fiecare zonă de listat. După selectare se poate apela opţiunea pentru tipărire sub MS Excel.

7.8. Date financiare pentru utilizarea modelului SC ALBATROS SA Iaşi prezintă următoarele date financiar-contabile la data de 31.12.N: 1. Soldurile conturilor de patrimoniu în tabelul 7.17; 2. Rulajele conturilor de rezultate în tabelul 7.18.; 3. Repartizarea rezultatelor s-a efectuat conform normelor în vigoare; 4. Rata medie a dobânzii pentru N este de 20%.

Tabel 7.8. Situaţia patrimonială lei Simbol cont Denumire cont Sold final debitor Sold final creditor 1012 Capital social varsat 17385000 1061 Rezerve legale 3477000 118 Alte fonduri 76166950 121 Profit şi pierderi 102402470 129.1 Repartizarea profitului an precedent 9373419 129.2 Repartizarea anului curent 87602458 2121 Clădiri 91851642 2122 Construcţii speciale 44508080 2812 Amortizarea construcţiilor 27798974 300 Materii prime 28773158 301 Materiale consumabile 506836 321 Obiecte de inventar 7005653 322 Uzura obiectelor de inventar 7005653 401 Furnizori 9919131 404 Furnizori pentru imobilizări 18364267

Page 95: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

95

Simbol cont Denumire cont Sold final debitor Sold final creditor 408 Furnizori – facturi nesosite -63949 409 Furnizori – debitori 1310204 411 Clienţi 25464461 419 Clienţi - creditori 41659139 421 Personal remuneraţii datorate 720287 426 Salarii neridicate 2688 431 Decontări cu bugetul asigurărilor sociale 56881 437 Decontări cu bugetul statului 554 4423 TVA de plată 1594706 444 Impozitul pe salarii 410035 446 Alte impozite şi taxe 8760245 447 Fonduri speciale, vărsăminte şi prelevări 444 457 Dividende de plată 78842212 461 Debitori diverşi 394323 471 Cheltuieli înregistrate în avans 33500000 512 Conturi la bănci 1841432 519 Credite pe termen scurt 11000000 531 Casa 505603 542 Avansuri de trezorerie 72749660 TOTAL 405444808 405444808 Tabel 7.9. Situaţia rulajelor nete a conturilor de rezultate lei Simbol cont Denumire cont Rulaj net 600 Cheltuieli cu materii prime 196644459 601 Cheltuieli cu materiiale auxiliare 10361528 602 Cheltuieli cu obiecte de inventar 7488991 604 Cheltuieli cu materiale nestocate 34612369 605 Cheltuieli cu energia şi apa 2622349 607 Cheltuieli cu mărfurile 9396801 612 Cheltuieli cu chirii şi redevenţe 5817053 613 Cheltuieli cu asigurările 526965 621 Cheltuieli cu comisioanele 20778571 623 Cheltuieli de protocol 3827537 624 Cheltuieli de transport 1789022 625 Cheltuieli de deplasare 1101616 626 Cheltuieli poştale 8109851 627 Cheltuieli cu servicii bancare 3175480 628 Alte cheltuieli efectuate de terţi 8780846 635 Cheltuieli cu alte impozite 2612703 641 Cheltuieli cu personalul 94190735 6451 Cheltuieli privind contribuţia unităţii la CAS 28622799 666 Cheltuieli cu dobânzile 9947338 671 Cheltuieli excepţionale ale activităţii de gestiune 3250 681 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea 13149352 687 Cheltuieli excepţionale privind amortizarea 3255333 701 Venituri din vânzarea produselor finite 517233625

704 Venituri din lucrări/servicii prestate 25187857 707 Venituri din vânzări de mărfuri 10842300 722 Venituri din producţia de imobilizări 14800011 766 Venituri din dobânzi 1153625 Total cheltuieli 466814948 Total venituri 569217418 Profit brut 102402470

Aceste date financiar-contabile se vor folosi ca date de intrare în modelele prezentate mai sus. Rezultatele obţinute

vor fi analizate şi discutate în vederea desprinderii informaţiilor necesare conducerii.

Page 96: Informatii Pt Prof Financiar Contabil

96

BIBLIOGRAFIE 1. Andone, I., Tugui, Al., Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanţe-bănci şi marketing, Editura Economica, Bucureşti,

1999 2. Boehm, B.W., Software Engineering Economics, Englewood Cliffs, NJ, Prentice Hall, Inc., 1981. 3. Bratu, I., Structurile organizatorice - tipologii vechi, noi, şi... adaptate, în Tribuna Economică nr. 28/1993 4. Ciocârlie, A., Toată lumea are probleme cu managementul informaţiilor, în Business IT, nr. 5/1999. 5. Davis, G., Olson, M., Ajenstat, J., Peaucelle, J.L., Systeme d'information pour management, Economica, Paris, 1986 6. Denning, P. J., Metcalfe, R.M., (editors), Beyond calculation. The Next Fifty Years of Computing, Copernicus, Springer-Verlag, New

York, 1997 7. Devaraj, S., Kohli, R., IT Payoff, The: Measuring the Business Value of Information Technology Investments, Financial Times Prentice

Hall, 2002 8. Faigenbaum, E.A., Buchanan, B.G., Lenderberg, J., - On generality and problem solving: A case study using the DENDRAL program,

In Meltzer, B., Michie, D., Editors, Machine Intelligence, 6, 1971, Edinburgh University Press, Edinburgh, U.K. 9. Fătu, T., Managementul Resurselor informatice, Note de curs, 2001 10. Georgescu, M., Piaţa în tranziţie. Tranziţia în piaţă, Sedcom Libris, Iaşi, 2002 11. Ghilic-Micu, B., Stoica, M., eActivităţile în societatea informaţională, Editura Economică, Bucureşti, 2002 12. Godfrei, S., Lowgeland-Knudsen, J. – The CRI Directory of Expert Systems, Learned Information (Europe) Ltd., Oxford, 1986. 13. Grenier, C., Bonnebouche, J., Système d’information comptable, Foucher, Paris, 1998 14. Harrington, H.J., Business Process Improvement, McGrow Hill, New York, 1991, pp. 10-15; Turban, E., Information Technology for

Management, Wiley&Sons, 1996, pp. 4-6 şi Dodescu, G., Informatica, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987 15. Howorka, G. V., Frownfelter, C. A., în Advances in accounting information systems, Sutton, S., ş.a. Editors, vol. 4, 1996 16. Jassin, J.L., Schechter, S.C., The Copyright Permission and Libel Handbook: A Step-by-Step Guide for Writers, Editors, and

Publishers, N. York, John Wiley & Sons, 1998 17. Kaplan, R.S., Johnson, H.T., Relevance Lost. The Rise and Fall of Management Accounting, Harvard Business School Press, Boston,

MA 1987 18. Kern, H., Galup, S., Nemiro, G., IT Organisation, Prentice Hall, 2000 19. Kirkegaard, H., Improving Accounting Reliability. Solvency, Insolvency, and Future Cash Flows, Quorum Books, Westport, 1997 20. Labourdette, A., Les économistes face â la théorie des organisations, RFG, nr. 96/93, Nov.-Dec. 21. Laudon, C. K, Laudon, P. J., Management information systems. Organization and Technology in the Networked Enterprise, 6th edition,

Prentice Hall, 2000 22. Mattessich, R., Critique of Accounting. Examination of the Foundations and Normative Structure of an Applied Discipline, Quorum

Books, Westport, 1995 23. Măţăuan, G., Evaluarea programelor sociale, Fundaţia Internaţională de Management, Bucureşti, 1999 24. O’Brien, J.A., Management Information Systems. Managing Information Technology in the Internetworked Entreprise, McGraw-Hill,

Boston, 1999 25. Oprea, D., Managementul proiectelor, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2001 26. Oprea, D., Premisele şi consecinţele informatizării contabilităţii, Editura Graphix, Iaşi, 1995 27. Oprean V. ş.a., Structuri organizatorice de piaţă, în Tribuna Economică, nr. 34/1992 28. Oz, E., Management Information System, Course Tecnology, Cambridgde, 1998 29. Peaucelle, J-L, La gestion de l'informatique, Les Editions des Organisations, Paris, 1990 30. Reilly, F. R., Schweihs, R.P, Valuing Intangible Assets, McGraw-Hill, New York, 1999 31. Ţugui, A., Managementul Resuraelor informaţionale, Note de curs, 2002 32. Ţugui, A., Necesitatea utilizării tehnologiilor informaţionale în activităţile profesioniştilor contabili din România, în volumul Congresului

al XII-lea CECCAR, Bucureşti, septembrie, 2002. 33. Ţugui, A., Produse informatice generalizate pentru contabilitate, Editura CECCAR, 2003 34. Ţugui, Al., Locul contabilităţii în cadrul sistemului informaţional economic al întreprinderii, în Tribuna Economică, nr. 17/1993; 35. Ţugui, Al., Ţugui, I., Profesioniştii contabili nu pot rămâne indiferenţi la evoluţiile din domeniul tehnologiilor informaţionale, în

Contabilitatea, Expertiza şi Auditul Afacerilor, Nr. 4/2002 36. Ţugui, I., Contabilitatea fluxurilor de trezorerie, Editura Economică, Bucureşti, 2002 37. Vliet, H., Software Engineering. Principles and Practice, 2nd Edition, New York, 2000, p. 144. 38. Walker, G., IT Problem Management, Prentice Hall, 2001 39. *** Ministerul Finanţelor, Norme Metodologice pentru întocmirea şi utilizarea formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au

regim special, privind activitatea financiară şi contabila, precum şi modelele acestora, Monitorul Oficial nr. 391 bis din 3 martie 1998. 40. *** CNC, Document no. 98: Informatique et Comptabilite, Decembre 1992.