INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social economică a … · 2019-10-17 · Balanţei...

INFORMAŢIE OPERATIVĂ

cu privire la evoluţia social - economică a Republicii Moldova

(conform datelor disponibile la 30.09.2019)

Produsul intern brut a crescut cu 5,2% și a însumat 90,9 mild. lei în I semestru 2019. Valoarea

adăugată brută creată în activitatea “Construcții” a avut cea mai mare influenţă asupra creşterii economice,

asigurînd 43% din creșterea PIB, după care “Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, transport şi depozitare,

hoteluri și restaurante” – 21%; „Industria” - 11% din creștere, ”Informații și comunicații” – 10%, Tranzacții

imobiliare - 5%, respectiv. Aceste activități au fost cele mai influente în prima jumătate a anului curent.

În luna august curent s-a înregistrat o deflație de 0,03%. Totodată, de la începutul anului 2019 rata

inflației a constituit 4% comparativ cu rata deflației de 0,6%, înregistrată în aceeași perioadă a anului

precedent. Rata anuală a inflaţiei a constituit 5,5%, încadrându-se în intervalul ţintei inflaţiei stabilite de

Banca Națională a Moldovei (5% +/- 1,5%).

Leul moldovenesc s-a depreciat față de principalele valute de referință. De la începutul anului 2019

moneda naţională a marcat o depreciere de 4% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 17,14 lei

pentru 1 dolar american la 01.01.2019 pînă la 17,83 lei la 31.08.2019). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a

depreciat cu 1,2%. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 30.08.2019 a atins o valoare de 2914,7

mil. dolari, micșorîndu-se cu 1,9% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2018 şi cu 1,6% -

faţă de situația la 24.08.2018.

Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii august 2019 a constituit circa 87,8 mild. lei şi s-a majorat cu 10,9%

comparativ cu sfîrșitul lunii august a anului 2018. Evoluţia masei monetare M3 a fost determinată

preponderent de majorarea banilor în circulație cu 19,6%, volumului depozitelor la vedere – cu 14,6% și

depozitelor în valută străină – cu 10,5%. Situația în domeniul creditării se îmbunătățește: volumul creditelor

noi acordate în ianuarie-iulie 2019 a înregistrat o majorare cu circa 19,7% față de perioada respectivă a

anului 2018.

Ritmul de creștere a cheltuielilor bugetare se temperează. În ianuarie-august 2019 la bugetul public

național au fost acumulate venituri în sumă de circa 39,9 mild. lei (cu 6,6% mai mult faţă de ianuarie-august

2018) și cheltuieli – 41,8 mild.lei (mai mult cu 15,1%). Cea mai mare parte din cheltuieli sunt direcționate

spre protecția socială, dar cea mai mică – spre protecția mediului. Bugetul public național s-a soldat cu un

deficit de -1 946,9 mil.lei, spre deosebire de perioada similară a anului 2018, când bugetul s-a încheiat cu

un excedent în valoare de 1050 lei.

Valoarea totală a datoriei de stat administrată de Guvern la 31 august 2019 a constituit circa 52,4

mild. lei, în creștere cu 2,5% față de data similară a anului 2018, preponderent ca rezultat al deprecierii

monedei naționale. Datoria de stat internă a atins un nivel de 23,1 mild. lei și nu a înregistrat modificări

față de situația de la sfârșitul lunii august 2018. Datoria de stat externă a însumat 1,6 mild. dolari (29,3

mild. lei), fiind în diminuare cu 2% (în creștere cu 4,5% - exprimată în lei). Nivelul de îndatorare a țării se

încadrează în parametrii de risc stipulați în Programul Managementul datoriei de stat pe termen mediu

(2019-2021).

Gradul de dependenţă a economiei naţionale de exterior rămîne înalt. Conform datelor preliminare ale

Balanţei de plăţi pentru primul semestru I 2019, deficitul contului curent a constituit 10,6% în raport cu

PIB, transferurile persoanelor fizice (compensarea pentru muncă şi transferurile personale) – 17,7%,

acumularea netă de pasive la investițiile străine directe – 8,1%, balanţa negativă a bunurilor şi serviciilor –

26,7%.

Evoluția comerțului exterior se temperează, deși exporturile de bunuri au avut un ritm de creștere

puțin mai înalt decât importurile. În ianuarie-iulie 2019 exporturile s-au majorat cu 3,1%, iar importurile

- cu 2,6%. Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit 1724,7 mil. dolari SUA, faţă de 1689,3 mil.

dolari în ianuarie-iulie 2018. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a constituit 47,8%, fiind mai

mare cu 0,2 p.p. decît cel înregistrat în aceeași perioadă a anului 2018.

1

Remiterile de bani efectuate de către persoanele fizice din străinătate sunt pe un trend constant

descendent. În 8 luni ale anului 2019 volumul total al transferurilor băneşti din străinătate efectuate prin

băncile din Republica Moldova de către persoanele fizice au înregistrat o diminuare cu 6,4% comparativ

cu perioada similară a anului 2018 și au însumat 803,7 mil. dolari SUA. Diminuarea transferurilor a fost

cauzată, în general, de stagnarea economiei Federației Ruse (țara din care provine cea mai mare parte din

remitențe), contractarea cererii interne în Italia și recesiunea economică din Turcia.

Sectorul industrial înregistrează creșteri nesemnificative. În ianuarie-iulie 2019, volumul producției

industriale a înregistrat o creștere de 1,9%. Creșterea înregistrată a fost determinată de majorarea industriei

prelucrătoare (+2%), a industriei extractive (+8,7%) și a producției și furnizării de energie (+0,8%).

Principalii factori care au menținut în creștere sectorul industrial au fost: dezvoltarea ramurii automotive în

cadrul Zonelor Economice Libere și evoluțiile pozitive din sectorul construcțiilor care au susținut creșterea

industriei extractive și a altor ramuri industriale conexe cu acest sector. Totodată, temperarea cererii externe

a fost factorul de bază care a încetinit ritmurile de creștere ale sectorului industrial.

Producţia agricolă este în diminuare. În ianuarie-iunie 2019, volumul producției agricole a înregistrat o

diminuare de 4,2% (în preţuri comparabile), situație determinată, în special, de reducerea producției

animaliere cu 3,2%, deținând ponderea de circa 83% din total, precum și a producției vegetale cu 8,8%, cu

o pondere de 17,1% în perioada respectivă. Producția animalieră a înregistrat diminuări din contul reducerii

producției (creșterii) vitelor și păsărilor, dar și a producției de lapte. Cele mai accentuate diminuări ale

producției vegetale au fost înregistrate la culturile tehnice (în special rapița de toamnă), cereale (grâu, orz),

fructe sâmburoase (vișine, cireșe).

Activitatea investițională s-a intensificat. În ianuarie-iunie 2019 volumul investițiilor a crescut în termeni

reali cu 26,8% faţă de aceeași perioadă a anului precedent, însumând circa 9,2 mild. lei. Creșterea intensivă

a investițiilor s-a datorat majorării investițiilor private, investițiilor bugetare, activității creditare favorabile,

precum și creșterii investițiilor din sursele organizațiilor internaționale.

Volumul mărfurilor transportate este în creștere lentă. În ianuarie-iulie 2019 au fost transportat

transportate circa 9,9 mil. tote de mărfuri, cu 2,8% mai mult. Creșteri ale volumului mărfurilor transportate

au fost înregistrate în cazul transportului aerian – cu 33,2%, transportul rutier – cu 5,8%, transportul fluvial

– cu 1,3%. Volumul mărfurilor transportate cu transportul feroviar a fost în diminuare cu 4,4%.

Comerţul interior de bunuri și servicii este în creștere, fapt ce demonstrează o intensificare a consumului

din partea populației și agenților economici. În ianuarie-iulie 2019, volumul cifrei de afaceri în comerţul cu

amănuntul a crescut cu 15,8% faţă de anul precedent, iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piaţă

prestate populaţiei - cu 18,7%.

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia naţională în I semestru 2019 a constituit

7113,6 lei şi s-a majorat în termeni nominali cu 15,8% faţă de I semestru 2018. În termeni reali salariul s-a

majorat cu 12,2%. În sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar a constituit 6759,9 lei, fiind în creștere cu

23,2%, iar în sectorul real – 7247,8 lei și s-a majorat cu 13,3%, respectiv (în termeni nominali). Majorarea

salariilor stimulează creșterea cererii interne și, ca rezultat, impulsionează pe termen scurt creșterea

economică, dar, în același timp, creează presiuni inflaționiste.

Mărimea medie a pensiei lunare la 01.07.2019 a fost de 1895,07 lei și s-a majorat cu 14,3% față de aceeași

dată a anului 2018 în termeni nominali.

Mărimea minimului de existență pentru semestrul I 2019 a constituit în medie pe lună pentru o persoană

2028,3 lei.

Rata șomajului (ponderea șomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de țară a înregistrat valoarea de 7,7%

în trimestrul I și de 4,5% în trimestrul II 2019. La oficiile forței de muncă în ianuarie-august 2019 au fost

înregistrați 17,6 mii șomeri, cu 15,2% mai puțini față de ianuarie-august 2018.

2

I. Cadrul macroeconomic

Creșterea economică în Republica Moldova în trimestrul II 2019 a fost

susținută de înviorarea sectorului de construcții

Consumul final deține cea mai mare pondere în PIB (pe utilizări) – 98,4%

Creșterea de 5,8% a PIB a fost peste așteptări și s-a datorat cererii interne,

în timp ce exportul net a influențat negativ

2.6 2.5

5.7

7.0

3.8

5.3

3.33.8

4.4

5.8

-1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Creșterea PIB %

Creștere anuală

Creștere trimestrială (ajustată sezonier)

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

Contribuția la creșterea PIB (p.p.)

Cererea internă Export net PIB

-15

-5

5

15

Contribuția la creșterea PIB (p.p.)

Formarea brută de capital Import

Export Consum privat

Consum public PIB

90.9 83.8 76.8 84.3 87.0 79.7

17.418.0

12.216.3 19.6

18.7

36.930.8

24.930.4

36.930.2

-64.0 -58.8 -47.0 -56.3 -62.5 -58.4

18.826.1

33.125.3

18.929.8

-65

-15

35

85

135

185

2018Q1 2018Q2 2018Q3 2018Q4 2019Q1 2019Q2

Structura PIB, %

Consumul privat Consumul public

Export Import

Formarea brută de capital

3

28.4 27.3

3.5

-3.4

8.1

-1.3

-10

-5

0

5

10

15

20

25

30

Trim.I2018

Trim.II2018

Trim.III2018

Trim.IV2018

Trim.I2019

Trim.II2019

Contribuția la evoluția anuală a exporturilor

(nominal), p.p.

Produse alimentare Băuturi

Textile Mașini și echipamente

Alte Export total

Creșterea cererii interne se datorează investițiilor în construcții

Creșterea în Construcții a fost influențată preponderent

de construcțiile inginerești

Factori de influență:

o Investițiile sectorului privat – preponderent ca rezultat al

diminuării poverii fiscale

o Investițiile publice – orientate în infrastructura drumurilor

o Valorificarea mai mare a mijloacelor financiare

o Programul “Prima casă”

o Continuarea construcției complexului „Chișinău Arena”

o Investiții realizate de ZEL

Față de anul

precedent, %

Contribuția

la creștere

(p.p.)

Clădiri rezidenţiale (de locuit) 124,5 7,1

Clădiri nerezidenţiale 141,2 14,3

Construcţii speciale (inginereşti) 141,7 15,2

Total construcții 136,6 36,6

Adâncirea exportului net – ca rezultat al temperării exportului de bunuri influențat de diminuarea

cererii externe

13.6

11.3

-0.2

-2.2

9.5

4.1

-5

-3

-1

1

3

5

7

9

11

13

15

2018Q1 2018Q2 2018Q3 2018Q4 2019Q1 2019Q2

Export - contribuția la creștere (reală), p.p.

Bunuri Servicii Export total

3.3

6.3 5.5 5.94.2

9.3

20.318.1

11.3

26.1

-5

0

5

10

15

20

25

30

Contribuția la creșterea Formării Brute de

Capital Fix (p.p.)

Alte

Mașini și echipamente

Construcții

Formarea brută de capital fix

4

2.8 4.1

-5.0

7.2

-4.2

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

50

60

70

2015 2016 2017 2018 2019

Evoluția semestrială a producției agricole, %

Producţia vegetală

Producţia animală

Producţia agricolă - total

3.7

5.2

3.4

3.94.4

5.8

-1

1

3

5

2018Q1 2018Q2 2018Q3 2018Q4 2019Q1 2019Q2

Contribuția la evoluția PIB (pp)

Impozite

Alte servicii

Informaţii şi comunicaţii

Comerț interior

Serviciile dețin ponderea majoră în PIB (pe resurse) – 54%

Valoarea adăugată brută creată în activitatea economică „Construcții”

a asigurat 57% din creșterea economică

o Comerțul interior a contribuit la creșterea economică în proporție de 17%

o Industria – 10%

o Informații și comunicații – 9%

o Agricultura a avut o contribuție negativă și a sustras 4% din creșterea PIB

5.8

14.6

12.7

19.3 4.7

3.8

7.3

3.6

12.6

2.3

34.2

Structura PIB pe resurse, %

Agricultura

Industrie

Construcţii

Comerț interior

Informaţii şi comunicaţii

Activități financiare și de asigurări

Tranzacţii imobiliare

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice;

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială

Artă, activități de recreere și de agrement; alte activităţi de servicii;

5

Inflaţia

Rata inflației în luna august 2019 a constituit 4% față de decembrie 2018 comparativ cu rata deflației de

0,6% înregistrată în aceeași perioadă a anului 2018. Rata anuală a inflaţiei a constituit 5,5% şi se află în

intervalul ţintei inflaţiei stabilite de Banca Națională a Moldovei (5% +/- 1,5%).

Dinamica ratei inflației anuale (lună față de luna respectivă a anului precedent), %

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Printre factorii cei mai importanți care au determinat creșterea ratei inflației în anul curent se enumeră

majorarea cererii interne ca rezultat al politicii fiscale expansioniste, diminuarea producției agricole și

deprecierea monedei naționale, care influențează majorarea prețurilor la produsele de import.

Dinamica ratei inflaţiei în ianuarie-august 2015–2019, %

Anii

Faţă de luna precedentă August

faţă de

decembrie

a anului

precedent

Ianuarie-

august faţă de

perioada

similară a

anului

precedent

Rata

inflaţiei

medie

lunară

Ian

ua

rie

Feb

rua

rie

Ma

rtie

Ap

rili

e

Ma

i

Iun

ie

Au

gu

st

Au

gu

st

2015 0,8 2,2 0,9 1,0 0,5 0,1 -0,5 2,9 8,2 7,9 1,0

2016 0,7 -0,5 0,0 0,0 0,2 -0,3 -0,9 -0,4 -1,3 8,4 -0,1

2017 1,2 1,2 0,4 1,4 0,9 -0,4 -0,9 -0,4 3,4 6,1 0,4

2018 0,0 0,2 0,1 0,5 0,0 0,0 -1,2 -0,2 -0,6 3,9 -0,1

2019 1,3 0,4 0,5 0,8 1,4 -0,2 -0,2 -0,03 4,0 3,8 0,5


Prețurile la produsele alimentare în luna august 2019 au înregistrat o creștere de 5,6% față de decembrie

2018. În perioada vizată s-au majorat prețurile la fructe proaspete cu 34,3%; cartofi - cu 26,8%; pește și

conserve din pește – cu 7,7%; carne, preparate și conserve din carne – cu 4,3% etc. Totodată, au fost

înregistrate scăderi ale prețurilor la legume proaspete cu 7,5%.

Ca rezultat, creșterea prețurilor la produsele alimentare a avut cea mai mare contribuție la IPC general - de

2,1 p.p. Creșterea prețurilor la fructe proaspete a contribuit la majorarea IPC general cu 0,9 p.p.; carne,

preparate și conserve din carne - cu 0,3 p.p; cartofi și pește și conserve din pește – cu cîte 0,2 p.p. Totodată,

prețurile la legume proaspete au contribuit la micșorarea IPC general cu 0,3 p.p.

În general, dinamica prețurilor la produsele alimentare în Republica Moldova este determinată de caracterul

sezonier al economiei: în lunile de vară se înregistrează o scădere esențială a prețurilor la legume, fructe,

cartofi etc., cu o ulterioară majorare a acestora în lunile de iarnă. Totuși, condițiile secetoase din anul 2018

au condiționat creșterea considerabilă a prețurilor la legume și cartofi.

Prețurile la mărfurile nealimentare în august 2019 s-au majorat cu 3,8% faţă de decembrie 2018, în

special, ca rezultat al majorării prețurilor la țigări – cu 27,7%, autoturisme – cu 5%, frigidere și congelatoare

7.37.6 7.9

7.3 7.3

6.0

5.04.7

3.7

2.83.2 3.0 3.2

2.4

1.20.9 0.9

2.2 2.42.8

3.2

4.6 4.4

5.4 5.5

0

2

4

6

8

10

08. 2

017

09. 2

017

10

.20

17

11

.20

17

12

.20

17

01

.20

18

02

.20

18

03

.20

18

04

.20

18

05. 2

018

06. 2

018

07

.20

18

08. 2

018

09. 2

018

10

.20

18

11

.20

18

12

.20

18

01

.20

19

02

.20

19

03

.20

19

04. 2

019

05. 2

019

06. 2

019

07. 2

019

08. 2

019

6

- cu 3,9%, confecții – cu 3,2%, încălțăminte – cu 3,1%, mobilă și mașini de spălat – cu 2,9%, materiale de

construcție - cu 1,8% etc.

Fluctuațiile prețurilor la mărfurile nealimentare sunt determinate, în mare măsură, de evoluția cursului de

schimb al monedei naționale. Plus la aceasta, majorarea prețurilor minime pentru țigările comercializate în

Republica Moldova, conform Legii bugetului de stat pentru anul 2019, a condiționat majorarea prețurilor

la această categorie de mărfuri.

Contribuția prețurilor la mărfurile nealimentare asupra modificării IPC general a fost de 1,4 p.p., în special

datorită creșterii prețurilor la țigări (0,5 p.p.) și confecțiilor (0,2 p.p.).

Tarifele la serviciile prestate populației s-au majorat cu 1,8% față de decembrie 2018, fiind cauzată, în

mare parte, de majorarea costurilor la serviciile de educație și învățământ cu 6,3% condiționată de majorarea

prețurilor pentru creșe și grădinițe și sănătate - cu 3,5%. De asemenea, s-au majorat tarifele la aprovizionare

cu energie electrică cu 2,9%, în urmă hotărîrii ANRE, din 16.08.2019,.

Contribuția principalelor componente la rata inflației,

luna august față de decembrie a anului precedent (p.p.)


Calculele Ministerului Economiei și Infrastructurii

Rata inflației de bază1 exclusiv produse alimentare și băuturi, combustibili, produse şi servicii cu prețuri

reglementate a fost 4,7% fată de decembrie 2018, cu 3,6 p.p. mai mare decât nivelul ratei inflației de bază

în luna respectivă a anului 2018. Rata inflației exclusiv produse alimentare și băuturi a fost 3%, exclusiv

combustibil – 4,2%. Rata inflației exclusiv produse și servicii cu prețuri reglementate a constituit 4,9%,

fiind cu 4,3 p.p. mai mare comparativ cu nivelul lunii august 2018.

1Indicele inflaţiei de bază reflectă sursele persistente ale presiunilor inflaţioniste care permite de a percepe trendul inflaţiei în

cazul cînd efectele influenţelor temporare şi tranzitorii sunt eliminate. Calculul acestui indice se efectuează prin eliminarea din

indicele preţurilor de consum general a efectelor unor şocuri tranzitorii de genul modificărilor intervenite în urma schimbării

preţurilor şi tarifelor la bunuri şi servicii cu preţuri reglementate, a condiţiilor climaterice nefavorabile care au afectat oferta de

produse alimentare, modificărilor de preţ la unele produse sezoniere şi a variaţiilor preţurilor internaţionale la combustibili.

8.2

-1.3

3.4

-0.6

4.0

-2

0

2

4

6

8

2015 2016 2017 2018 2019

Produsele alimentare Mărfurile nealimentare

Servicii cu plată prestate populației Rata inflației

7

Dinamica ratei anuale a inflației

(fată de luna respectivă a anului precedent), %


Cursul de schimb şi piaţa valutară

De la începutul anului 2019 moneda naţională a marcat o depreciere de 4% faţă de dolarul SUA în termeni

nominali (de la 17,14 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2019 pînă la 17,83 lei la 31.08.2019). Faţă de

Euro leul moldovenesc s-a depreciat cu 1,2%. Principalii factori care au determinat deprecierea monedei

naționale au fost diminuarea intrărilor de valută din contul remiterilor de peste hotare, precum și criza

politică din luna iunie. De asemenea, la evoluția cursului de schimb au influențat oscilaţiile dolarului SUA

pe pieţele valutare internaţionale și politica monetară a BNM.

Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale

faţă de dolarul SUA şi Euro, Lei/USD, Lei/EUR

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

În ianuarie-august 2019, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin

oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 90,5%, comparativ cu 107,2% în ianuarie-august

2018. Deficitul de valută pe piața valutară este determinat, în mare parte, de micșorarea ofertei de valută

din partea persoanelor fizice, ca rezultat al reducerii influxului remitențelor valutare de peste hotare și

creșterea cererii de valută din partea agenților economici.

Gradul de acoperire a cererii nete de valută străină din partea agenţilor economici

prin oferta netă de valută străină de la persoanele fizice, %

-1012345678

Aug.2018

Sep. Oct. Noiem. Dec. Ian. 2019 Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug.

Rata inflaţiei

Rata inflaţiei exclusiv produse alimentare şi băuturi, combustibili, produse şi servicii cu preţuri reglementate

Rata inflaţiei exclusiv produse alimentare şi băuturi

Rata inflaţiei exclusiv produse şi servicii cu preţuri reglementate

Rata inflaţiei exclusiv combustibil

16.57 16.59 16.71 16.79 16.89 17.00 17.13 17.06 17.23 17.27 17.14 17.13 17.09 17.13 17.17 17.1717.35

17.6517.89 17.93

18.19 18.18 18.1117.75 17.77

17.5017.83

19.43

18.9319.36 19.51 19.57 19.69

19.4319.23

19.59 19.65 19.52 19.65 19.6319.31

19.6019.40 19.49

19.96 19.9220.14 20.25

20.52 20.61

19.99 19.8119.56

19.75

16

17

18

19

20

21

Lei/USD Lei/EUR

8


În structura ofertei nete de valută de la persoanele fizice ponderea majoră revine monedei euro – 72,5%,

ponderea dolarului a constituit 6,5%, rublei rusești – 10,5%.

În luna august gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de

valută de la persoanele fizice a constituit 106,8%. În aceste condiții, în luna iulie BNM a efectuat cumpărări

nete pe piaţa valutară interbancară în valoare de 9,8 mil. dolari.

Totodată, de la începutul anului Banca Naţională a Moldovei (BNM) a efectuat vânzări nete pe piaţa

valutară interbancară în valoare de 31,1 mil. dolari.

Activitatea BNM pe piaţa interbancară,

echivalentul în mil. dolari SUA


Situația respectivă a determinat diminuarea Stocului activelor valutare de rezervă ale BNM cu 1,9%

comparativ cu nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2018 și cu 1,6% - față de situația la 24.08.2018, atingând

o valoare de 2914,7 mil. dolari (la 30.08.2019). Micșorarea activelor oficiale de rezervă se datorează nu

numai intervenţiilor pe piaţa valutară internă sub formă de vînzări de valută, dar și plăților aferente

deservirii datoriei publice.

16.6116.78

17.00 17.11 17.23 17.15 17.12 17.19

17.6817.95

18.17

17.76 17.74

15.50

16.00

16.50

17.00

17.50

18.00

18.50

0

20

40

60

80

100

120

140

Gradul de acoperire a cererii prin oferta Cursul de schimb mediu lunar, MDL/USD (axa dreaptă)

26.0

52.841.8

7.314.9

0.00.0

59.3 59.9

7.0

27.9 23.014.0

0.0 0.0-13.2

-21.0-36.1

-92.7-84.8

0.0

-5.6

-29.0

-5.9

0.0

-4.2

-120

-60

0

60

Aug.2018

Sep. Oct. Noiem. Dec. Ian.2019

Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug.

Cumpărări Vînzări

9

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei

(mil. dolari SUA)


Indicatorii monetari

Masa monetară M3 la sfârșitul lunii august 2019 a constituit 87,8 mild. lei şi s-a majorat cu 10,9%

comparativ cu situația similară din anul 2018. În componența M3 intră banii lichizi în circulație (26,5%),

depozite în lei la vedere (21%), depozite în lei la termen (22,4%) și depozitele în valută (30,1%).

Cea mai mare parte în structura M3 revine depozitelor - 73,5%. La sfârșitul lunii august 2019 soldul

acestora a fost la nivel de 64,5 mild. lei, înregistrând o majorare cu 8,1% faţă de sfârșitul lunii august 2018.

Contribuția componentelor la evoluția masei monetare M3

la sfârșitul lunii august 2015-2019, mil. lei


1806.0

2084.7

2508.4

2963.2 2914.7

0.0

500.0

1000.0

1500.0

2000.0

2500.0

3000.0

8/26/2015 8/26/2016 8/30/2017 8/24/2018 8/30/2019

1.3

5.6

8.0

5.9

10.9

-10.0

-5.0

0.0

5.0

10.0

15.0

2015 2016 2017 2018 2019

Bani lichizi în circulaţie Depozite la vedere Depozite la termen

Depozite în valută străină M3

10

Volumul de bani în circulaţie a constituit 23,2 mild. lei și a crescut cu 19,6% faţă de situaţia de la sfârșitul

lunii august 2018, contribuind cel mai mult la creșterea masei monetare M3. Banii în circulație reprezintă

numerarul implicat în procesul de conversie, și anume: bancnote, monede metalice etc. În sfera schimbului

de mărfuri banii ca mijloc de circulaţie asigură executarea plăţilor pentru cumpărarea materiei prime şi a

materialelor şi achitarea cu producătorii de mărfuri pentru producţia finită. Respectiv, creșterea continuă a

banilor în circulație reflectă intensitatea activității economice.

Creșterea continuă a economiilor caracterizează evoluția sectorului bancar începând cu a doua jumătate a

anului 2016. Faţă de sfârșitul lunii august 2018 soldul depozitelor în monedă naţională (59,1% din volumul

total) s-a majorat cu 6,4%, atingând un volum de 38,1 mild. lei. Este de remarcat creșterea semnificativă a

depozitelor la vedere – cu 14,6%. Aceasta se argumentează prin faptul că populația preferă să-și păstreze

economiile în lei având acces la ele fără restricții, în pofida dobânzii mai mici comparativ cu depozitele la

termen. Totodată, depozitele la termen sunt în diminuare cu 0,3% față de sfârșitul lunii august 2018.

Soldul depozitelor şi ratele dobânzii (medii lunare)

la sfârșitul lunii august 2015-2019


În luna august 2019 au fot atrase depozite noi în monedă naţională cu 7,4% mai mult comparativ cu perioada

respectivă a anului 2018, iar de la începutul anului - cu 3% mai mult.

Soldul depozitelor în valută străină este cu 10,5% mai mare față de situația de la sfârșitul lunii august 2018,

însumând 26,4 mild. lei. Deoarece soldul depozitelor în valută străină este recalculat în lei, valoarea acestora

în mare parte depinde de evoluția cursului de schimb. În luna august 2019 au fost atrase depozite noi în

valută străină cu 11,2% mai mult față de perioada respectivă din 2018, iar în ianuarie-august 2019 - cu

2,6% mai mult. Ca factor determinant al evoluției respective poate fi menționată deprecierea monedei

naționale față de dolarul SUA și Euro.

Datorită nivelului redus al ratelor dobânzii la credite, precum și lansării programului ”Prima casă”,

creditarea economiei se înviorează. Soldul creditelor în economie a marcat o creştere cu 13,2% faţă de

nivelul înregistrat la sfârșitul lunii august 2018, constituind 43,3 mild. lei. Soldul creditelor în valută străină

s-a majorat cu 2,2%, iar al celor în monedă naţională - cu 21,4%. Cu toate acestea, încă persistă reticența

din partea băncilor în a oferi credite, dată fiind norma rezervelor obligatorii înaltă și profitabilitatea acestora.

13.25

8.24

5.784.19 4.54

2.15 2.15 1.52 0.86 1.04

-5

0

5

10

15

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

40000

2015 2016 2017 2018 2019

mil

. le

i

Depozite în monedă naţională Depozite în valută străină

Rata dobînzii la dep. în monedă naţională Rata dobînzii la dep. în valută străină

11

Structura portofoliului de credite pe sectorul bancar Republicii Moldova la 30.09.2019,

mil. lei


În portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere – 22,8% - revine creditelor destinate comerțului,

apoi 16,3% - consumului, 14% - pentru procurarea/construcţia imobilului, 8,7% - industriei alimentare etc.

Soldul creditelor şi ratele dobînzii (medii lunare)

la sfârșitul lunii august 2015-2019


Cea mai intensă creștere a fost înregistrată la creditele acordate pentru procurarea/construcţia imobilului,

volumul cărora s-a majorat față de august 2018 cu circa 43,5% (2,2 mild. lei), fapt care se explică inclusiv

prin lansarea în luna mai 2018 a programului "Prima Casă".

8995.7

6410.5

5496.7

3436.2

3142.1

2174.8

1930.4

1899.9

1713.6

1622.4

923.4

878.3

754.6

Credite acordate comerţului

Credite de consum

Credite acordate pentru procurarea/construcţiaimobilului

Credite acordate industriei alimentare

Credite acordate agriculturii

Credite acordate industriei productive

Credite acordate în domeniul prestării serviciilor

Alte credite acordate

Credite acordate în domeniul transport, telecomunicaţiişi dezvoltarea reţelei

Credite acordate mediului financiar nebancar

Credite acordate persoanelor fizice care practicăactivitate

Credite acordate în domeniul construcţiilor

Credite acordate industriei energetice

14.5413.70

9.76

8.45 8.13

6.82

5.674.89 4.53 4.58

0

5

10

15

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

2015 2016 2017 2018 2019

%

mil.

lei

Credite în monedă naţională Credite în valută străină

Rata dobînzii la credite în monedă naţională Rata dobînzii la credite în valută străină

12

Credite acordate pentru procurarea/construcţia imobilului


În luna august 2019 a fost acordat un volum de credite noi în monedă națională mai mare cu 21,8% față de

cel din luna august 2018. Totodată, volumul de credite noi acordate în valută străină s-a diminuat cu 14,8%,

ca impact al instabilității cursului de schimb al monedei naționale. În ianuarie-august 2019 volumul

creditelor noi acordate a fost în creștere față de perioada analogică a anului 2018 cu 30% și 0,9%, respectiv.

Rata de bază se aprobă în calitate de rată de referinţă pentru principalele operațiuni de politică monetară

pe termen scurt. Aceasta se stabilește de către BNM în rezultatul evaluării balanței riscurilor interne și

externe cărora ar putea fi supusă economia Republicii Moldova și a perspectivelor inflației pe termen scurt

și mediu. Începând cu 31.07.2019, conform deciziei de politică monetră, rata de bază a fost majorată pînă

la 7,5% ca răspuns la presiunile inflaționiste cauzate, în mod special, de creșterea fondului de salarizare și

a creditelor de consum, precum și a impulsului fiscal pozitiv. La fel, au fost luate în calcul anticipările cu

privire la mediul extern și evoluțiile recente din economia națională.

Evoluția ratei de bază și a ratelor dobînzii la depozite și credite, %

Sursă: Banca Națională a Moldovei

219189

248228

257

362 352 338

392417

496464

399360

493 491 507 490

541

637600

0.0

1000.0

2000.0

3000.0

4000.0

5000.0

6000.0

0

100

200

300

400

500

600

700

Soldul la sfîfrșitul lunii, mil.lei (axa dreaptă) Numărul de credite acordate în perioada lunii gestionare

6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.56.5 6.5 6.5

7.0 7.07.5

0

2

4

6

8

10

Aug.2018

Sep. Oct. Noiem. Dec. Ian.2019

Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug.

Rata de bază Rata dobînzii la depozitele în lei

Rata dobînzii la depozitele în valută Rata dobînzii la creditele în lei

Rata dobînzii la creditele în valută

13

Gradul de acoperire a creditelor prin depozite a fost la nivel de 149,2%. Aceasta indică faptul că există

resurse pentru intensificarea creditării, iar băncile comerciale au lichiditatea necesară pentru finanţarea

economiei.

Un indicator important care arată atât eficiența bancară, cât și riscul creditării, este nivelul creditelor

neperformante. Acestea reprezintă datoriile care cel mai probabil nu vor fi rambursate, astfel creând

probleme și dificultăți băncilor creditoare. Soldul datoriei la credite neperformante ca pondere în soldul

total al datoriei la credite după 2 ani de evoluție ascendentă, înregistrează o tendință de diminuare de la

18,5% în luna noiembrie 2017 (când a fost atins nivelul maxim) până la 10,8% în luna august 2019.

Diminuarea ponderii creditelor neperformante se explică prin faptul că băncile au aplicat unele proceduri

noi (separarea activelor „bune” de cele „rele” etc.), care au condus la reducerea stocului acestora.

Datoria la credite neperformante, % din total datorie la credite


18.31

16.6316.24

15.6415.17

14.7314.36 14.16

13.5413.2713.37

12.5412.15 11.89

11.5210.90 10.93 10.63 10.93 10.78

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

14

II. Sectorul real

Industria

În ianuarie-iulie 2019 s-a înregistrat o creștere a volumului producției industriale cu 1,9%. Creșterea

înregistrată a fost determinată de majorarea producției în toate ramurile industriale: industria prelucrătoare

a crescut cu 2%, industria extractivă – cu 8,7% și producția și furnizarea de energie – cu 0,8%. Comparativ

cu anul trecut, se observă o temperare a ritmurilor de creștere, determinată, în special, de involuțiile din

lunile mai și iunie (-5,7% și -2,2% respectiv).

Evoluția sectorului industrial,

ianuarie-iulie 2014-2019

% față de perioada corespunzătoare a anului precedent

Structura sectorului industrial, ianuarie-iulie,

2019

Sursa: Biroul Național de Statistică

Dezvoltarea industriei automotive și a sectorului construcțiilor au constituit factorii de bază care au asigurat

creșterea sectorului industrial în perioada analizată, iar dacă acești factori nu se manifestau sectorul

industrial ar fi înregistrat un regres de circa -3,9%.

Fabricarea de piese pentru autovehicule și motoare a fost ramura principală care a contribuit la creșterea

sectorului industrial. Ocupând o cotă de 3,5% în total industrie, această ramură a înregistrat o majorare de

56,3% în perioada ianuarie-iulie 2019, contribuind cu 3 p.p. la creșterea sectorului. Ramura respectivă

continuă să se extindă datorită dezvoltării proiectelor investitorilor străini inițiate în perioada 2017-2019 în

cadrul Zonelor Economice Libere.

De asemenea, în ascensiune au fost ramurile industriale conexe cu sectorul construcțiilor: fabricarea

articolelor din material plastic, inclusiv geamuri, uși (creștere +19,6%; contribuția la creșterea industriei

de +0,7 p.p.), fabricarea cimentului, varului și ipsosului (contribuția la creșterea industriei de +0,4 p.p.),

fabricarea construcțiilor metalice si a produselor din metal (creștere de 21,3%; contribuția la creșterea

industriei de +0,4 p.p.), industria extractivă (creștere de 8,7%; contribuția la creșterea industriei de +0,2

p.p.).

Pe lângă ramurile industriale menționate mai sus, un aport pozitiv la evoluția sectorului industrial l-au avut:

fabricarea băuturilor (creștere +4,3%; contribuția la creșterea industriei de +0,4 p.p.), fabricarea de mobilă

(creștere +12,3%; contribuția la creșterea industriei de +0,3 p.p.), fabricarea preparatelor farmaceutice

(creștere +24%; contribuția la creșterea industriei de +0,3 p.p.), fabricarea de mașini și utilaje de utilizare

generală (creștere +81,8%; contribuția la creșterea industriei de +0,2 p.p.), fabricarea produselor de

brutărie și a produselor făinoase (creștere +6,2%; contribuția la creșterea industriei de +0,2 p.p.),

5.66.2

-0.2

0.9

7.5

1.9

-2

-1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

I-VII 2014 I-VII 2015 I-VII 2016 I-VII 2017 I-VII 2018 I-VII 2019

Producția și furnizarea de energie

Industria prelucrătoare

Industria extractivă

TOTAL industie


2.5

Industria prelucrătoare 85.4

Producția și furnizarea de energie

12.1

15

producția, transportul și distribuirea energiei electrice (creștere +1,3%; contribuția la creșterea industriei

de +0,2 p.p.).

Principalii factori care au susținut creșterea sectorului industrial în perioada analizată au fost:

- extinderea proiectelor investiționale străine în domeniul industriei automotive în cadrul Zonelor

Economice Libere;

- creșterea sectorului construcțiilor (în primul semestru 2019 volumul lucrărilor realizate în antrepriză a

crescut cu 26,1%);

- majorarea cererii interne pentru produsele industriale autohtone, ca rezultat al creșterii veniturilor

disponibile ale populației;

Principalele ramuri care au influențat evoluția industriei, ianuarie-iulie 2019, p.p.

(+ influență pozitivă; - influență negativă)


1.9

3.0

0.7

0.4

0.4

0.4

0.3

0.3

0.3

0.2

0.2

0.2

0.2

0.2

-0.2

-0.2

-0.2

-0.3

-0.3

-0.3

-0.4

-0.5

-0.6

-0.6

-0.6

-1.0 -0.6 -0.2 0.2 0.6 1.0 1.4 1.8 2.2 2.6 3.0

TOTAL INDUSTRIE

Productia de piese si accesorii pentru autovehicule si motoare

Fabricarea articolelor din material plastic

Fabricarea cimentului, varului si ipsosului

Fabricarea bauturilor

Industria constructiilor metalice si a produselor din metal

Fabricarea de mobila

Repararea articolelor fabricate din metal, masinilor si echipamentelor

Fabricarea preparatelor farmaceutice

Repararea, intretinerea si instalarea masinilor si echipamentelor

Fabricarea altor masini si utilaje de utilizare generala

Fabricarea produselor de brutarie si a produselor fainoase


Productia, transportul si distributia energiei electrice

Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice si masticurilor

Fabricarea altor produse din minerale nemetalice n.c.a.

Fabricarea produselor lactate

Fabricarea altor masini si utilaje cu destinatie specifica

Fabricarea masinilor si utilajelor pentru agricultura si exploatari forestiere

Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor

Fabricarea produselor textile

Fabricarea uleiurilor si a grasimilor vegetale si animale

Fabricarea sticlei si a articolelor din sticla

Fabricarea articolelor de imbracaminte

Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj simarochinarie, harnasamentelor si incaltamintei; prepararea si vopsirea…

16

În același timp, în ianuarie-iulie 2019, ramuri industriale importante și-au restrâns volumul producției,

stagnând evoluția sectorului industrial.

Industria alimentară care produce circa ¼ din volumul producției industriale și industria ușoară care

produce circa 14% din producția industrială au descrescut, în ianuarie-iulie 2019, cu circa 3% și 9,3%

respectiv, cu un efect total de -2,2 p.p. asupra sectorului industrial. Dacă ramurile respective nu regresau și

își păstrau volumul producției la nivelul anului trecut, ritmurile de creștere ale industriei ajungeau la circa

4%.

Scăderea producției industriei alimentare, în ianuarie-iulie 2019, a fost cauzată de diminuările înregistrate

în următoarele sub-ramuri: fabricarea uleiurilor și grăsimilor (evoluție -22,3%; influența asupra industriei

-0,5 p.p.), prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor, inclusiv a nucilor (evoluție -9,9%; influența

asupra industriei -0,3 p.p.), fabricarea produselor lactate (evoluție -6,1%; influența asupra industriei -0,2

p.p.). Aceste 3 subramuri sunt importante, ocupând o cotă de circa 40% în structura industriei alimentare.

Regresul din primele două sub-ramuri menționate mai sus, ar putea fi explicat atât de scăderea cantității și

calității producției agricole utilizate ca materie primă (în 2018 producția de floarea soarelui a scăzut cu

2,5%), diminuarea cererii externe, existența unor bariere interne la certificarea producției, precum și de

prezența unor monopoluri și oligopoluri în cadrul acestor segmente de piață. Scăderea industriei lactatelor

este legată de situația nefavorabilă din sectorul zootehnic (scăderea continuă a efectivului de vaci, ovine și

caprine și respectiv a producției de lapte), și de imposibilitatea certificării calității producției animaliere

pentru export în Uniunea Europeană, ceea ce limitează dezvoltarea ramurii.

Evoluția lunară a industriei alimentare,

2018-2019,

% față de luna corespunzătoare a anului precedent

Evoluția lunară a ramurilor industriei ușoare,

2018-2019,

% față de luna corespunzătoare a anului precedent


În cazul industriei ușoare sunt în diminuare pronunțată toate 3 sub-ramuri din care e constituită: fabricarea

articolelor de îmbrăcăminte (-6,7%), tăbăcirea și finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj și

marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei (-20,9%), fabricarea produselor textile, altele decât

îmbrăcămintea (-8,1%). Factorul de bază care a provocat aceste descreșteri a constituit diminuarea cererii

externe și scăderea prețurilor pe piețele externe, produsele industriei ușoare fiind exportate în proporție de

80%.

7.9

6.1

9.9

16.3

18.4

7.65.8

15.2

-23.2-24.3

-9.5-10.7

-2.5-1.9

0.0

-3.2

-9.7-9.3

7.0

-25.0

-20.0

-15.0

-10.0

-5.0

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

I 20

18

II 2

018

III 2

018

IV 2

018

V 2

018

VI 2

018

VII

20

18

VII

I 20

18

IX 2

01

8

X 2

01

8

XI 2

018

XII

20

18

I 20

19

II 2

019

III 2

019

IV 2

019

V 2

019

VI 2

019

VII

20

19

-50.0

-40.0

-30.0

-20.0

-10.0

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

I 20

18

II 2

018

III 2

01

8

IV 2

018

V 2

01

8

VI 2

01

8

VII

20

18

VII

I 20

18

IX 2

01

8

X 2

01

8

XI 2

018

XII

20

18

I 20

19

II 2

019

III 2

01

9

IV 2

019

V 2

01

9

VI 2

01

9

VII

20

19

Fabricarea produselor textile

Fabricarea articolelor de imbracaminte

Tabacirea si finisarea pieilor; fabricarea articolelor devoiaj si marochinarie, harnasamentelor si incaltamintei

17

De asemenea, o contribuție negativă esențială la rezultatul sectorului industrial au avut următoarele

ramuri: fabricarea sticlei și articolelor din sticlă (-24,5%); fabricarea de maşini şi utilaje pentru

agricultură și exploatări forestiere și altor utilaje cu destinație specifică.

Transportul

Volumul mărfurilor transportate în ianuarie-iulie 2019 a crescut cu 2,8%, însumând circa 9,9 mil.

tone. Creșteri ale volumului mărfurilor transportate au fost înregistrate în cazul transportului aerian – cu

33,2%, transportul rutier – cu 5,8%, transportul fluvial – cu 1,3%. Volumul mărfurilor transportate cu

transportul feroviar a fost în diminuare cu 4,4%. Concomitent a crescut parcursul mărfurilor (+7,8%),

însumând în total circa 2,8 mild. tone-km.

În lunile mai-iulie volumul mărfurilor transportate a înregistrat diminuări continui (în medie cu circa 10%),

fapt ce a condus la diminuarea ritmurilor de creștere în perioada ianuarie-iulie 2019. Aceste evoluții sunt

legate de involuțiile înregistrate în unele sectoare economice. În lunile mai și iunie exporturile au înregistrat

descreșteri de 5,6% și 5,5% corespunzător, industria – 5,7% și 2,2%, iar sectorul agricol în I semestru a

înregistrat o diminuare de 4,2%.

În structura serviciilor de transport predomină transportul rutier, care ocupă circa 72,7% din volumul total

al serviciilor, urmat de transportul feroviar, cu o pondere de circa 26,6%. Transportul naval și aerian de

mărfuri dețin o cotă neînsemnată în structura serviciilor respective, de circa 0,7%.

Evoluția lunară a volumului mărfurilor transportate, 2017-2019,

% față de luna corespunzătoare a anului precedent Structura transportului de mărfuri, ianuarie-iulie 2019, %


În ianuarie-iulie 2019 numărul pasagerilor transportați a crescut cu circa 2%, de aceste servicii

beneficiind în total circa 59,7 milioane pasageri. Creșteri ale numărului de pasageri au fost înregistrate

în cazul transportului rutier (+2,5%), ce ocupă o cotă de 97% pe piața serviciilor de transport-pasageri și în

cazul transportului fluvial (+1,4%), cota căruia constituie doar 0,1%. Totodată, transportul de călători pe

cale feroviară s-a diminuat semnificativ, cu circa 19,9%, iar cel pe cale aeriană cu circa 1,6%. Datorită

descreșterilor în aceste domenii, în perioada iunie-iulie s-a înregistrat un regres de 1,4% a numărului de

pasageri transportați.

La fel ca și în cazul transportului de mărfuri, piața serviciilor de transport pasageri este dominată de

transportul rutier (97%) și, în timp, această tendință se menține.

34

4

2122

43

22

33

1821

3536

15

30

47

-10

1015

1719

7

-6

911

8

-4

8

47

14

-6-10

-12

-15

-5

5

15

25

35

45

Feroviar Auto Fluvial Aerian Total

Feroviar26%

Auto73%

Fluvial1%

Aerian0%

18

Evoluția lunară a numărului de pasageri transportați, 2017-2019,

% față de luna corespunzătoare a anului precedent Structura transportului de pasageri, ianuarie-iulie 2019, %


Evoluțiile favorabile din primele luni ale anului 2019 au fost influențate de baza relativ joasă de comparație

din anul trecut, când serviciile de transport-pasageri au înregistrat o diminuare constantă pe parcursul

întregului an.

Printre problemele de bază ale sectorului de transport rămân a fi transportul ilicit de pasageri, performanța

scăzută a serviciilor de transport public și a transportului feroviar, fapt ce influențează scăderea continuă a

pasagerilor transportați. Conform ultimilor date disponibile (2017), ponderea economiei neobservate în

sectorul transporturilor constituie 7,8%.

Comerțul intern cu bunuri și servicii

În ianuarie-iulie 2019, cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul a însumat circa 32,1 mild. lei și a

înregistrat o creștere de circa 15,8% (în prețuri comparabile) față de perioada similară a anului trecut.

Creșterile volumului mărfurilor comercializate

cu amănuntul demonstrează o creștere a cererii

de mărfuri din partea populației, fapt datorat, în

special, de creșterea reală a veniturilor salariale

și a creditelor noi de consum.

În structura vânzărilor pe grupe de mărfuri

predomină produsele nealimentare, cota cărora

constituie circa 70%, inclusiv carburanți pentru

autovehicule – 21,6%, produse de uz casnic –

15,3%, echipament informatic şi de

telecomunicaţii – 2,5%, bunuri culturale –

1,6%. Vânzările de produse alimentare

reprezintă circa 30% din volumul total al

vânzărilor.

1.6

-4.7-4.4

-5.8

0.3

0.9

-1.7-1.7

-3.1

-1.8-1.3

3.3

-1.5-1.2

-2.5

-1.5-1.3

-2.8

-1.1

-5.5

0.2-0.7

-0.1

-3.4

1.21.3

6.6

4.8

2.8

-2.7

-0.2

-7.0

-5.0

-3.0

-1.0

1.0

3.0

5.0

7.0

Feroviar Auto Fluvial Aerian Total

Auto97%

Feroviar1%

Aerian1%

Fluvial0%

Evoluția lunară a comerțului cu amănuntul, % față de luna corespunzătoare a anului precedent


-7.5

-3.3-2.5

-0.4

4.44.21.5

7.9

-1.1

-2.3

-0.5

12.1

-3.5

-7.9

-1

-6.3

-4.5

-0.8

-6.3

-1.7

-2.4

-4.2

-2.7

-10.9

9.1

6.53.4

12

5.73.9

11.1

6.9

9.8

7.67.97.59

17.8

23

16.718.417.7

10.1

-12

-7

-2

3

8

13

18

23

201

6-0

1

201

6-0

3

201

6-0

5

201

6-0

7

201

6-0

9

201

6-1

1

201

7-0

1

201

7-0

3

201

7-0

5

201

7-0

7

201

7-0

9

201

7-1

1

201

8-0

1

201

8-0

3

201

8-0

5

201

8-0

7

201

8-0

9

201

8-1

1

201

9-0

1

201

9-0

3

201

9-0

5

201

9-0

7

19

Volumul serviciilor de piață prestate populației, de asemenea, au crescut esențial. În ianuarie-iulie

2019, cifra de afaceri pentru serviciile de piaţă prestate populaţiei au marcat o creştere de 18,7% (în preţuri

comparabile) şi a însumat circa 12 mild. lei. La fel

ca în cazul comerţului cu amănuntul factorul de

bază care a influențat creşterea solicitărilor de

servicii a constituit îmbunătățirea situației

financiare a populaţiei.

În structura vânzărilor, predomină serviciile

prestate în domeniul sănătății și asistență socială

(circa 44,7% din volumul total), după care urmează

serviciile în alimentația publică şi cazare (19,8%),

turism, activități de recreare şi agrement (21,7%),

învățământ (10,7%). Comparativ cu perioada

similară a anului trecut, în structura serviciilor se

evidențiază tendința de creştere a ponderii

serviciilor de recreare și agrement (+4,0 p.p) și a

activităților de cazare și alimentație publică (+1,6

p.p.), concomitent cu scăderea ponderii serviciilor

de sănătate și asistență socială (-2,8 p.p.) și

activităților agențiilor turistice (-2,2 p.p.).

Volumul schimburilor comerciale între producători și comercianți, de asemenea, s-a accelerat. În

ianuarie-iulie 2019, comerțul cu ridicata, care asigură intermedierea dintre producători și comercianții cu

amănuntul, s-a majorat cu 17,4% (în preţuri curente) și a înregistrat o valoare a cifrei de afaceri de circa

63,3 mild. lei. O influență majoră asupra creșterii comerțului cu ridicata au avut-o vânzările de produse

agricole și animale vii (+23,8% creștere), vânzările de produse de larg consum (+17,6%), vânzările de

produse alimentare, băuturi și tutun (+7,8% creștere). În descreștere a fost comerţul cu ridicata de

echipament informatic și de telecomunicații (-35,4%).

Concomitent, a crescut volumul serviciilor

prestate întreprinderilor. În ianuarie-iulie,

acestea s-au majorat cu circa 11,6% (în preţuri

curente), înregistrând o cifră de afaceri de circa

25,6 mild. lei. Cerere sporită a fost înregistrată, în

special, pentru tranzacțiile imobiliare (+28,6%),

serviciile în domeniul tehnologiei informației

(+37%), serviciile de transport și depozitare

(+7,6%) și activitățile de publicitate și studiere a

pieței (+22,2%).

Ameliorarea comerțului cu ridicata se explică, pe

de o parte, de creșterea cererii din partea

comercianților cu amănuntul, pe de altă parte, de

dinamizarea activității întreprinderilor ce

utilizează în procesele de producție materie primă

furnizată de rețeaua de comerț angro, precum și a

agenților economici ce utilizează servicii din

partea altor întreprinderi pentru a-și asigura

activitatea economică.

Evoluția lunară a cifrei de afaceri pentru serviciile

prestate populaţiei, % față de luna corespunzătoare a anului precedent


Evoluția lunară a comerţului cu ridicata și serviciilor

prestate întreprinderilor, % față de luna corespunzătoare a anului precedent


-0.8

1.2

5.2

2.6

-7.4

-6.6

-5.7

1.8

15.8

5.2

-0.9-0.7

5.2

-5.4

4.4

-5.7

8.48.4

2.3

-1

-13.1

-5.4

-2.7

4.66.6

10.7

4.3

13.312.512

7.6

10.7

18.818.4

14.1

5.2

19.721.4

13

26.8

19.5

16.617.6

-14

-10

-6

-2

2

6

10

14

18

22

26

201

6-0

1

201

6-0

3

201

6-0

5

201

6-0

7

201

6-0

9

201

6-1

1

201

7-0

1

201

7-0

3

201

7-0

5

201

7-0

7

201

7-0

9

201

7-1

1

201

8-0

1

201

8-0

3

201

8-0

5

201

8-0

7

201

8-0

9

201

8-1

1

201

9-0

1

201

9-0

3

201

9-0

5

201

9-0

7

-12

-7

-2

3

8

13

18

23

28

201

6-0

1

201

6-0

3

201

6-0

5

201

6-0

7

201

6-0

9

201

6-1

1

201

7-0

1

201

7-0

3

201

7-0

5

201

7-0

7

201

7-0

9

201

7-1

1

201

8-0

1

201

8-0

3

201

8-0

5

201

8-0

7

201

8-0

9

201

8-1

1

201

9-0

1

201

9-0

3

201

9-0

5

201

9-0

7

Comert cu ridicata Servicii prestate intreprinderilor

20

Cifra de afaceri în comerț, întreținere și

reparație a autovehiculelor şi motocicletelor, a

crescut cu 24,8% (în preţuri curente), înregistrând

o valoare de 6,1 mild. lei. Această creștere se

datorează creșterii cifrei de afaceri la comerțul cu

autovehicule (+21,2%), comerțul cu piese pentru

autovehicule (+26,1%) și la serviciile de

întreținere și reparare a autovehiculelor (+24,7%).

III. Relații externe

Balanţa de plăţi

Relaţiile ţării noastre cu exteriorul sunt reflectate în Balanţa de plăţi: conform datelor BNM (versiunea 6),

în semestrul I 2019 se accentuează un grad înalt al deschiderii economiei naţionale şi vulnerabilităţii faţă

de mediul exterior. Principalele agregate ale Balanţei de plăţi au fost marcate de creștere față semestrul I

2018 a exporturilor cu 4,9%, importurilor - cu 3,8%, veniturilor nete primare - cu 14%, acumulărilor nete

de angajamente la investiţiile străine directe - de 3,6 ori. Totodată,veniturile nete secundare au înregistrat o

diminuare cu 9,6%.

Evoluţia principalelor agregate ale balanţei de plăţi ,

I semestru al anilor 2018-2019, mil. dolari SUA

2018 2019

preliminar

CONTUL CURENT -496,6 -550,8

Bunuri şi servicii -1 353,9 -1 385,3

Bunuri -1 507,4 -1 582,1

export (FOB) 965,4 986,8

import (FOB) 2 472,8 2 568,9

Servicii 153,6 196,8

Venituri primare 250,9 286,1

compensarea rezidenţilor din muncă (intrări) 452,8 466,7

Venituri secundare 606,4 548,5

transferuri personale (intrări) 439,6 451,6

CONTUL DE CAPITAL -14,9 -24,7

Capacitatea netă (+) / necesarul net (-) de finanţare (soldul

conturilor curent şi de capital) -511,5 -575,5

CONTUL FINANCIAR

Capacitatea netă (+) / necesarul net (-) de finanţare (soldul

contului financiar) -484,7 -669,2

Investiţii directe -116,7 -397,9

achiziționarea netă de active financiare 1,0 21,8

acumularea netă de pasive 117,6 419,7

Investiţii de portofoliu 0,9 1,5

Derivate financiare - bancare, valoare netă 0,5 -2,5

Evoluția lunară a comerţului cu autovehicule % față de luna corespunzătoare a anului precedent


3.1

7

18.6

20.6

32.3

18.6

9.2

30.231.1

20.2

34.6

14.2

26.727.4

27.4

5.6

23.9

5.8

19.7

27.4

2

0.9

1.6

10.8

17.9

-8

-7.2

21.8

11

16.8

12.2

0.70.5

17.4

9.7

-2.6

17.8

39.5

26.326.4

1715.9

33.4

-10

-5

0

5

10

15

20

25

30

35

40

20

16

-01

20

16

-03

20

16

-05

20

16

-07

20

16

-09

20

16

-11

20

17

-01

20

17

-03

20

17

-05

20

17

-07

20

17

-09

20

17

-11

20

18

-01

20

18

-03

20

18

-05

20

18

-07

20

18

-09

20

18

-11

20

19

-01

20

19

-03

20

19

-05

20

19

-07

21

2018 2019

preliminar

Alte investiţii -486,5 -183,1

achiziționarea netă de active financiare -321,5 -231,5

acumularea netă de pasive 165,0 -48,4

Activele de rezervă ale statului, (-) micșorare, (+) majorare 117,0 -87,2

Erori şi omisiuni 26,8 -93,7


În ianuarie-iunie 2019 deficitul contului curent a înregistrat un nivel de 550,8 mil. dolari, majorîndu-se cu

10,9% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2018. Această situație a fost determinată de creșterea

semnificativă a soldului negativ al bunurilor, precum și de diminuarea soldului pozitiv înregistrat la venituri

secundare. În raport cu PIB deficitul contului curent a constituit 10,6% (față de 10,1% în semestrul I 2018).

Principalele componente ale contului curent în I semestru al anilor 2015-2019,

mil. dolari


Deficitul balanţei comerciale de bunuri și servicii a constituit 1385,3 mil. dolari, majorîndu-se cu 2,3% faţă

de semestrul I 2018. Deficitul comercial a fost acoperit de excedentele înregistrate la veniturile primare și

secundare, în proporţie de 60,2% (în semestrul I 2018 – 63,3%). În raport cu PIB deficitul comercial de

bunuri şi servicii a constituit 26,7%.

Exporturile de bunuri în ianuarie-iunie 2019 au totalizat 986,8 mil. dolari şi s-au majorat cu 2,2%

comparativ cu ianuarie-iunie 2018, iar în raport cu PIB acestea au constituit 19%. În structura exporturilor

au predominat produsele agroalimentare (56% din exporturi totale), care s-au diminuat cu 0,2% comparativ

cu ianuarie-iunie 2018.

Importurile de bunuri au însumat 2568,9 mil. dolari, fiind cu 3,9% mai mare faţă ianuarie-iunie 2018.

Astfel, importul a constituit 49,6% în raport cu PIB. Cea mai mare pondere în structura importurilor au

avut-o produsele minerale (18,1% din importuri totale), fiind în creștere cu 3,9% față de semestrul I 2018.

Importul de produse energetice și electricitate a constituit 444,6 mil. dolari, majorîndu-se cu 4% comparativ

cu ianuarie-iunie 2018. Aceasta se datorează creșterii importului de cărbune de 1,7 ori, gaz natural – cu

21,6%, combustibil diesel – cu 1,8%. Concomitent, importul de benzine auto s-a diminuat cu 9,7% și

energia electrică – cu 5,7%.

Balanţa serviciilor a înregistrat un sold pozitiv de 196,8 mil. dolari, comparativ cu 153,6 mil. dolari în

semestrul I 2018. Exportul serviciilor s-a majorat cu 8,7%, iar importul - cu 3,1%. Această situaţie a fost

-9.9

-5.9-7.8

-10.1 -10.6

-18

-13

-8

-3

2

7

-1600

-1100

-600

-100

400

900

2015 2016 2017 2018 2019

Bunuri Servicii

Venituri primare Venituri secundare

Contul curent în raport cu PIB, % (axa dreaptă)

22

determinată, în general, de creșterea înregistrată la exportul serviciilor de prelucrare a materiei prime

aflate în proprietatea terților (cu 42,6%). De asemenea, un impact pozitiv important a fost asigurat de

servicii de informatică, exportul cărora s-a majorat cu 31,3%.

Soldul pozitiv al balanței veniturilor primare a constituit 286,1 mil. dolari, majorîndu-se cu 14%

comparativ cu semestrul I 2018 datorită creșterii cu 4,1% a soldului pozitiv al compensării pentru muncă,

și micșorării ieșirilor nete a veniturilor din investiții cu 11,4%. Raportul dintre soldul veniturilor primare și

PIB a constituit 5,5%. Intrările totale de venituri s-au majorat cu 4,1%, pînă la 498,2 mil. dolari, iar ieșirile

s-au micșorat cu 6,8%, pînă la 212,1 mil. dolari.

Valoarea intrărilor veniturilor din muncă peste hotare a constituit 466,7 mil. dolari, sau 9% în raport cu

PIB, majorîndu-se față de semestrul I 2018 cu 3,1%.

Veniturile secundare nete au înregistrat un excedent în valoare de 548,5 mil. dolari, micșorîndu-se cu 9,6%

comparativ cu semestrul I 2018. Diminuarea excedentului a fost determinată, în general, de scădere cu

33,8% a volumului asistenței tehnice și al granturilor primite de toate sectoarele în cadrul cooperării

internaționale, constituind 52,9 mil. dolari. Intrările totale a veniturilor secundare au însumat 632,8 mil.

dolari, cu 6,9% mai puțin, iar ieșirile - cu 15,2% mai mult, însumînd 84,4 mil. dolari. Raportul dintre soldul

veniturilor secundare și PIB a fost de 10,6%.

Transferurile personale au înregistrat intrări de 451,6 mil. dolari, majorîndu-se cu 2,7% comparativ cu

semestrul I 2018 și ieșiri de 45,1 mil. dolari, care s-au majorat cu 22,5%. Astfel, soldul transferurilor

personale s-a majorat cu 0,9%, constituind 406,6 mil. dolari.

Valoarea cumulativă a intrărilor veniturilor din muncă și a transferurilor personale primite de peste hotare

a fost evaluată la 918,4 mil. dolari și s-a majorat cu 2,9% comparativ cu semestrul I 2018. Raportate la PIB

compensarea pentru muncă și transferurile personale primite de peste hotare au constituit 17,7%.

Contul de capital a înregistrat un sold negativ de 24,7 mil. dolari, fiind de 1,6 ori mai mare față de primul

semestru al anului 2018. Valoarea granturilor aferente proiectelor investiţionale primite din exterior de

administraţia publică a constituit 8,5 mil. dolari (cu 14,3% mai mult comparativ cu semestrul I 2018), în

timp ce ieșirile nete înregistrate la alte sectoare au însumat 33,2 mil. dolari (de 1,5 ori mai mult).

În semestrul I 2019 soldul contului curent şi de capital a înregistrat un necesar de finanţare de 575,5 mil.

dolari, ceea ce constituie 11,1% în raport cu PIB.

Contul financiar al balanţei de plăţi s-a incheiat cu un sold negativ în valoare de 669,2 mil. dolari (12,9%

în raport cu PIB), înregistrînd intrări nete de capital. Acumularea netă a pasivelor a însumat 373,8 mil.

dolari, în timp ce activele financiare nete s-au micșorat cu 295,3 mil. dolari. Această situație a fost

determinată, în mare măsură, de creșterea intrărilor investițiilor străine directe, sursa durabilă de finanțare

a deficitului contului curent. Totodată, majorarea considerabilă a acestora a fost parțial contrabalansată de

creșterea ieșirilor de capital sub formă de credite comerciale și avansuri.

După suspendarea parțială la începutul anului a creditării externe, aceasta a fost reluată, ceea ce la fel a

contribuit la creșterea pasivelor contului financiar. Totodată, rambursările de împrumuturi primite anterior

au înregistrat valori echivalente cu tragerile noi, astfel încât impactul net al împrumuturilor externe a fost

nesemnificativ.

Efectiv, în semestrul I 2019, principala sursă de acoperire a necesarului de finanțare au fost activele sub

formă de numerar și depozite ale populației, urmate de activele oficiale de rezervă ale BNM.

Investiţiile directe au înregistrat intrări nete în valoare de 397,9 mil. dolari, majorîndu-se de circa 3,4 ori

comparativ cu semestrul I 2018, ca urmare a creşterii nete de pasive cu 419,7 mil. dolari, în timp ce activele

nete s-au majorat cu 21,8 mil. dolari.

23

Pe parcursul primului semestru 2019, investitorii din Republica Moldova au efectuat investiții directe în

străinătate sub formă de acțiuni în întreprinderile de peste hotare în valoare de 17,6 mil dolari. Datoriile

investitorilor străini direcți față de firmele-fiice rezidente (activele sub formă de instrumente de datorii) s-

au majorat cu 4,3 mil. dolari. Totodată, datoriile filialelor din străinătate față de investitorii direcți din

Republica Moldova au înregistrat o majorare neesențială (cu 0,1 mil. dolari).

Creșterea netă a pasivelor (intrărilor de investiții directe) a fost generată de participațiile noi în capitalul

întreprinderilor din Republica Moldova în valoare netă de 376,8 mil. dolari și de reinvestirea profiturilor

de către investitorii străini în întreprinderile-fiice moldovenești în valoare de 46,6 mil. dolari. Totodată,

rambursările nete de datorii față de investitorii străini direcți au constituit 3,6 mil. dolari.

Acumularea netă de pasive a investițiilor directe pe instrumente, mil. dolari


Stocul total de pasive sub formă de investiții directe la sfîrșitul primului semestru al anului 2019 a fost

evaluat la 4486,6 mil. dolari, din care participaţiile la capital deţin o pondere de 56,9%, împrumuturile de

datorie – 43,1%.

În distribuţia geografică a capitalului acumulat, investitorilor din ţările UE le-au revenit ponderea majoră –

86,5%, celor din ţările CSI – 4,6%, altor ţări – 8,9%. Principalii investitori străini în Moldova sunt originari

din Olanda, Spania, Franța, Cipru, România, Italia, Germania, Rusia, SUA.

133.1

206.6

21.080.1

117.6

419.7

-100

0

100

200

300

400

500

2014 2015 2016 2017 2018 2019

Instrumente de natura datoriei

Reinvestirea profiturilor

Participaţii la capital și acțiuni ale fondurilor de investiții, exceptând reinvestirea profiturilor

Acumularea netă de pasive

24

Distribuția geografică a stocului investițiilor străine directe (capital propriu) la 30.06.2019


Principalele activități economice care au beneficiat de investiţii directe din străinătate sub formă de capital

propriu sunt activitățile financiare și de asigurări (27,8%) și comerţul (25,9%). Alte activităţi care au atras

investitori străini au fost industria prelucrătoare (19,6%), informații și comunicații (7%), tranzacţiile

imobiliare (5,3%), industria energetică (4,8%), transport și depozitare (4,8%).

Investiţiile directe, capital propriu acumulat la 30.06.2019, pe activităţi economice


Investiţiile de portofoliu pe parcursul perioadei ianuarie-iunie 2019 au înregistrat ieșiri nete de 1,5 mil.

dolari.

În semestrul I 2019 alte investiţii au înregistrat intrări nete de mijloace financiare în valoare de 183,1 mil.

dolari, ca urmare a scăderii nete a activelor cu 231,5,9 mil. dolari și a pasivelor - cu 2,5 mil. dolari.

2206.3

117.6

227.2

Uniunea Europeană

CSI

alte țări

27.8

19.6

4.8

25.9

7.0

4.8

5.34.8 activitățile financiare și de

asigurări industria prelucrătoare

industria energetică

comerţul

informații și comunicații

transport și depozitare

tranzacţiile imobiliare

alte activități

25

Comerț exterior

Evoluţia comerţului exterior în ianuarie-iulie 2019 a fost influențată de temperarea creșterii economice în

țările care sunt parteneri comerciali principali ai țării noastre, diminuarea prețurilor la resursele energetice,

în special la gaz natural, valorificarea oportunităților oferite de acordurile de cooperare internațională

(Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, în vederea valorificării oportunităților Zonei de Liber Schimb

Aprofundat și Cuprinzător cu UE, Acordul de Comerț Liber cu Turcia).

Exporturile de mărfuri realizate în ianuarie-iulie 2019 au înregistrat o valoare de 1581,6 mil. dolari SUA,

mai mult cu 48 mil. dolari comparativ cu ianuarie-iulie 2018, iar importurile – 3306,3 mil. dolari, mai mult

cu 83,4 mil. dolari. Astfel, în termeni nominali, exporturile s-au majorat cu 3,1%, iar importurile – cu 2,6%.

Evoluţia exportului, importului şi soldului balanţei comerciale

în ianuarie-iulie 2010-2019, mil. dolari SUA

Sursă: Biroul Național de Statistică

Decalajul în evoluția exporturilor și importurilor a determinat acumularea unui deficit al balanței

comerciale de 1724,7 mil. dolari, cu 35,4 mil. dolari (+2,1%) mai mare față de cel înregistrat în ianuarie-

iulie 2018. În structura soldului balanței comerciale predomină soldul negativ la: petrol, produse petroliere

și produse înrudite (17,8% din total), gaz și produse industriale obținute din gaz (9.7%), vehicule rutiere

(10,1%), fire, țesături, articole textile (7,1%), mașini și aparate specializate pentru industriile specifice

(6,4%), produse medicinale și farmaceutice (5,7%), alte materiale și produse chimice (5,3%) etc., acestea

fiind destinate atât pentru consumul populației, cât și pentru aprovizionarea întreprinderilor cu materie

primă.

Totodată, s-a înregistrat un sold pozitiv la maşini şi aparate electrice şi părți ale acestora (6,1%), semințe și

fructe oleaginoase (6,8%), îmbrăcăminte și accesorii (5,1%), cereale și preparate pe bază de cereale (5,5%),

băuturi (4,1%) etc.

724.3

1176.4 1204.7 1341.1 1376.51157.5 1071.1 1219.8

1533.5 1581.61990.0

2789.1 2877.33069.9 2994.0

2326.3 2182.42578.2

3222.9 3306.3

-1265.7-1612.6 -1672.6 -1728.8 -1617.5

-1168.8 -1111.3-1358.4

-1689.4 -1724.7

-2000

-1500

-1000

-500

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

export import soldul balanţei comerciale

26

Dinamica schimburilor comerciale

Ianuarie-iulie 2018 Ianuarie-iulie 2019

mil.

dolari

SUA

structura,

%

în % faţă

de

ianuarie-

iulie 2017

mil.

dolari

SUA

structura,

%

în % faţă

de

ianuarie-

iulie 2018

Export – total 1533.6

100,0 125,7 1581.6 100.0 103.1

inclusiv în:

ţările Uniunii Europene (UE-28) 1053.3 68.7 135.3 1034.1 65.4 98.2

ţările CSI 245.2 16.0 96.1 232.9 14.7 95.0

celelalte ţări ale lumii 235.1 15.3 126.1 314.6 19.9 133.8

Import – total 3222.9 100,0 125.7 3306.3 100.0 102.6

inclusiv din:

ţările Uniunii Europene (UE-28) 1646,3 51.1 128,4 1662.1 50.3 101.0

ţările CSI 759,7 23.6 119,6 807.9 24.4 106.3

celelalte ţări ale lumii 816.9 25.3 123,5 836.3 25.3 102.4

Balanţa comercială -1689.4 x 124.4 -1724.7 x 102.1

Gradul de acoperire a

importului prin export 47.6% x 0.3 p.p. 47.8% x 0.2 p.p.


În cadrul comerțului exterior pe grupe de țări, s-a atestat diminuarea deficitului balanței comerciale în raport

cu celelalte ţări ale lumii - cu 10,3%, iar cu țările CSI și UE – majorare cu 6,3% și cu 5,9%, respectiv.

Primele 10 țări-partenere în derularea export-import, mil. dolari SUA

ianuarie-iulie 2018


ianuarie-iulie 2019

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-iulie 2019 a constituit 47,8%, față de 47,6%

înregistrat în ianuarie-iulie 2018.

Romania

Italia

Germania

Federatia Rusa

Belarus

Turcia

Polonia

Ucraina

Franta

China

500 400 300 200 100 0 100 200 300 400 500

Exportul de bunuri

Importul de bunuri

Romania

Italia

Germania

Federatia Rusa

Turcia

Polonia

Belarus

Ucraina

Franta

China

500 400 300 200 100 0 100 200 300 400 500

Exportul de bunuri

Importul de bunuri

27

Exporturile după destinație

Creșterea exporturilor s-a datorat în totalitate livrărilor cu destinația “celelalte ţări ale lumii”, care au

asigurat 165,6% din creșterea totală a exporturilor, însumând 314,6 mil. dolari și depășind cu 33,8%

valoarea din ianuarie-iulie 2018. Printre acestea se remarcă exporturile către Turcia – în valoare de 125,4

mil. dolari (în creștere de 2,3 ori) și Elveția – 44,1 mil. dolari (+46,2%).

Creșterea anuală a exporturilor (%) și

contribuția pe grupe de țări (p.p.),

în ianuarie-iulie 2012-2019

Structura exporturilor pe grupe de țări

în ianuarie-iulie 2012-2019 (%)


Totodată, principala destinație a exporturilor Republicii Moldova rămâne țările Uniunii Europene, cu o

pondere de circa 65,4% în total export. Livrările de mărfuri către această grupă de țări au însumat 1034 mil.

dolari și s-au micșorat cu 1,8% față de ianuarie-iulie 2018, având cea mai accentuată contribuție negativă

la evoluția exporturilor (-40,2% din creșterea exporturilor). Cele mai semnificative exporturi au avut ca

destinație țări precum: România – 448,3 mil. dolari (+8,8%), fiind și cea mai importantă piață de desfacere

a Republicii Moldova, Italia – 160,7 mil. dolari (-9,2%), Germania – 140,7 mil. dolari (+8,7%), Polonia –

60,9 mil. dolari (+15%). Se observă o reorientare a exporturilor din direcția țărilor CSI spre UE, în special,

în cazul semințelor de floarea soarelui, vinului și strugurilor fructelor, datorată pe de o parte de restricțiile

impuse de Federația Rusă, iar pe de altă parte de noile oportunități oferite de DCFTA.

Livrările către țările CSI au contribuit negativ la creșterea exporturilor cu 25,4%. Exporturile către această

grupă de țări au însumat 232,9 mil. dolari, în descreștere cu 5% față de ianuarie-iulie 2018. Cele mai multe

produse au fost livrate Federației Ruse – în valoare de 132 mil. dolari (+3,8%), Republicii Belarus – 47,5

mil. dolari (-14,7%) și Ucrainei – 42,1 mil. dolari (-10,6%).

Exporturile pe grupe de mărfuri

Creșterea exporturilor a fost determinată în cea mai mare parte de extinderea activității investitorilor străini

în Zonele Economice Libere și sporirea capacităților de producere a industriilor care activează în lohn (în

special, în ramura industriei automotive, asigurând majorări de exporturi preponderent la categoriile

”mașini și aparate electrice și părți ale acestora”, ”mașini și aparate industriale cu aplicații generale”,

”vehicule rutiere”, precum și de majorarea exporturilor unor produse agroalimentare (cereale și preparate

pe bază de cereale, legume și fructe, semințe și fructe oleaginoase etc.), datorită unei cereri sporite

preponderent din partea țărilor UE pentru aceste produse.

Circa 1/3 din valoarea exporturilor reprezintă reexporturile de mărfuri străine, care au însumat 478 mil.

dolari și s-au diminuat cu 7,2% comparativ cu ianuarie-iulie 2018. Reexporturile de mărfuri străine după

2.4

11.3

2.6

-15.9

-7.5

13.9

25.7

3.1

-20

-10

0

10

20

30

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019Ţările UEŢările CSICelelalte țări ale lumiiExporturile

47.9

45.2

52.3

62.3

63.6

63.8

68.7

65.4

42.1

39.8

33.3

25.3

20.8

20.9

16.0

14.7

10.0

15.0

14.5

12.3

15.6

15.3

15.3

19.9

0% 20% 40% 60% 80% 100%

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

UE CSI Celelete țări ale lumii

28

prelucrare dețin 21,7% din total exporturi, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit

transformări esențiale – 8,5%.

Exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-iulie 2019 au constituit 1103,6 mil. dolari, cu o pondere de

69,8% din total exporturi și s-au majorat cu 8,3% față de ianuarie-iulie 2018.

Evoluția exporturilor de mărfuri în ianuarie-iulie 2018-2019,

mil. dolari SUA


Factorul cel mai important care a impulsionat creșterea exporturilor în perioada de referință a fost

intensificarea activității întreprinderilor din domeniul industriei automotive. Astfel, valoarea livrărilor de

mașini și echipamente pentru transport a constituit 395,5 mil. dolari, înregistrând o creștere cu 25,8% față

de ianuarie-iulie 2018. De menționat, că ponderea acestor mărfuri în total export este cea mai semnificativă

– 25%, influențând creșterea totală a exporturilor în proporție de 169%. Din această secțiune de mărfuri, se

remarcă exporturile de mașini și aparate electrice și părți ale acestora, care au asigurat 153,8% din creștere.

Valoarea exporturilor de produse alimentare și animale vii a însumat 343 mil. dolari (21,7% în total export),

fiind în creștere cu 4,1% față de ianuarie-iulie 2018. Astfel, acestea au contribuit la creșterea totală a

exporturilor în proporție de 28%, inclusiv cereale și preparate pe bază de cereale – 53,1%. Totodată,

exporturile de zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere au avut o contribuție negativă de 14,7%, produse

lactate şi ouă de păsări – de 5,9%, animale vii – de 4% etc.

Exporturile de articole manufacturate diverse s-au diminuat cu 6,9%, însumând 338,8 mil. dolari. (21,4%

în total exporturi). Contribuția negativă a acestora la evoluția exporturilor a fost cea mai accentuată – în

mărime de 52,1%, din care îmbrăcăminte și accesorii – 37,4%, mobilă și părțile ei – 15,6%, articolelor de

voiaj; sacoșe și similare – 5,7%, (de menționat că, fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie,

harnașamentelor și încălțămintei a fost în descreștere cu 20,9%, îmbrăcăminte și accesorii– cu 6,7% etc).

În același timp, exporturile de articole diverse au avut o contribuție pozitivă de 11,9%.

Exportul de materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili s-a majorat cu 5,9% față de ianuarie-iulie

2018, însumând 165,1 mil. dolari (10,4% în total exporturi). Acestea au asigurat 19,3% din creșterea totală

a exporturilor, în totalitate din contul livrărilor de semințe și fructe oleaginoase, contribuția cărora a fost de

25,3%. Concomitent, micșorarea livrărilor de îngrășăminte naturale și minerale naturale au contribuit

negativ la creșterea exporturilor - în proporție de 2,1%, piei crude, piei tăbăcite şi blănuri brute - 2,1% etc.

314.5

329.6

363.8

155.8

125.0

105.7

76.1

49.0

14.2

395.5

343.0

338.8

165.1

122.6

101.4

72.0

34.8

8.4

0 50 100 150 200 250 300 350 400

Masini si echipamente pentru transport

Produse alimentare si animale vii

Articole manufacturate diverse

Materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili

Bauturi si tutun

Marfuri manufacturate, clasificate mai ales dupa materia prima

Produse chimice si produse derivate nespecificate in alta parte

Uleiuri, grasimi si ceruri de origine animala sau vegetala

Alte grupe de marfuri


29

Valoarea exporturilor de produse chimice şi produse derivate nespecificate în altă parte a însumat 72

mil. dolari, micșorându-se cu 5,4%. Acestea au contribuit la diminuarea totală a exporturilor în proporție

de 8,6%, inclusiv produse chimice organice - de 10,4%, uleiuri esențiale, rezinoide şi substanţe parfumate,

preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumusețare – de 11,2%. Totodată, exporturile de produse

medicinale şi farmaceutice au avut o contribuție pozitivă de 16,4%, exportul acestora majorându-se cu

19,4%, rezultat al creșterii volumului de fabricare a preparatelor farmaceutice cu 9,7%.

Exportul de uleiuri, grăsimi şi ceruri de origine animală sau vegetală în ianuarie-iulie 2019 a constituit

34,8 mil. dolari (2,2% în total export), cu 28,9% mai puțin, scădere influențată de diminuarea volumului

producției fabricate de uleiuri și grăsimi cu 22,3%, precum și de cererea externa scăzută la acest produs.

Astfel, contribuția lor negativă la evoluția exporturilor a fost destul de însemnată – în proporție de 29,5%.

Importurile după țările de origine

Creșterea totală a importurilor de bunuri s-a datorat importurilor din țările CSI - în proporție de 57,8%.

Acestea au însumat 807,9 mil. dolari și au înregistrat o creștere cu 6,3% comparativ cu ianuarie-iulie 2018,

preponderent ca rezultat al majorării importului de combustibili minerali, care deține 29,9% în structura

importurilor din această grupă de țări. Cele mai semnificative importuri au provenit din Federația Rusă - în

valoare de 396,1 mil. dolari, cu 5,6% mai mult față de ianuarie-iulie 2018, din Ucraina – 324,3 mil. dolari

(+4,8%) și Belarus – 74,6 mil. dolari (+20,2%).

Creșterea anuală a importurilor (%) și

contribuția pe grupe de țări (p.p.),

în ianuarie-iulie 2012-2019

Structura importurilor pe grupe de țări

în ianuarie-iulie 2012-2019 (%)


Importurile din țările Uniunii Europene au însumat 1662,2 mil. dolari ș i au avansat cu doar 1% față de

ianuarie-iulie 2018. Contribuția acestora la creșterea totală a importurilor a fost de 19,1%. În mare parte

importurile au provenit din România – în valoare de 472,8 mil. dolari, cu 2,7% mai mult decât în ianuarie-

iulie 2018, Germania – 280,4 mil. dolari (+1,8%) ș i Italia – 240,3 mil. dolari (+1,3%).

Importurile din celelalte țări ale lumii s-au majorat cu 2,4% față de ianuarie-iulie 2018 și au înregistrat o

valoare de 836,2 mil. dolari, asigurând 23,1% din creșterea totală a importurilor. Cele mai semnificative

importuri au provenit din China - în valoare de 329,3 mil. dolari (-1,9%), Turcia – 212,7 mil. dolari

(+13,3%) și Statele Unite ale Americii – 41,4 mil. dolari (-3,5%).

3.26.7

-2.5

-22.3

-6.2

18.1

25.0

2.6

-30

-20

-10

0

10

20

30

2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Ţările UE Ţările CSI

Alte ţări Importurile

44.1

44.5

49.4

49.0

49.8

49.7

51.1

50.3

31.9

30.9

27.1

25.2

25.1

24.6

23.6

24.4

24.0

24.6

23.5

25.8

25.1

25.6

25.3

25.3

0% 20% 40% 60% 80% 100%

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

UE CSI Celelalte țări ale lumii

30

Importurile pe grupe de mărfuri

În ianuarie-iulie 2019 creșterea importurilor s-a datorat preponderent intensificării creșterii cererii interne

pentru bunurile importate, condiționată de majorarea veniturilor populației ca rezultat al sporirii câștigurilor

salariale. Înviorarea activității investiționale a avut impact asupra creșterii importurilor de bunuri de capital.

Însă, în cea mai mare măsură, importurile au avut drept scop aprovizionarea întreprinderilor cu materie

primă și funcționarea economiei. Totuși, pe fundalul încetinirii consumului, încetinește și creșterea

importurilor.

Evoluția importurilor de mărfuri în ianuarie-iulie 2018-2019

mil. dolari SUA


Evoluția importurilor a fost influențată cel mai puternic de importurile de mașini și echipamente pentru

transport. Intensificarea activității întreprinderilor din industria automotive atrage, respectiv, un volum mai

mare a importurilor de utilaje și produse materie primă. Astfel, în perioada de referință importul acestora a

crescut cu 2,7% și a însumat 795,4 mil. dolari. Cu o pondere însemnată de 24,1% în volumul total al

importurilor, această categorie de produse a asigurat 25% din creșterea totală a importurilor, din care:

vehicule rutiere – 20,9%, mașini și aparate industriale cu aplicații generale – 12,5%, aparate și echipamente

de telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii – 9% etc. Totodată, grupul

mașini și aparate specializate pentru industriile specifice au contribuit negativ la creșterea importurilor – în

proporție de 13,3%, maşini şi aparate de birou sau pentru prelucrarea automată a datelor – de 5,4%, mașini

generatoare de putere şi echipamentele lor – de 5,1% etc.

O contribuție considerabilă negativă la evoluția importurilor au avut importurile de mărfuri manufacturate,

clasificate mai ales după materia primă. Acestea au fost importate în valoare de 635,7 mil. dolari (19,2%

în total), fiind cu 2,3% mai puțin față de ianuarie-iulie 2018 și contribuind la evoluția importurilor cu -

17,6%. În cadrul acestei secțiuni de mărfuri cea mai mare contribuție negativă – în mărime de 20,2% din

creșterea totală au avut importurile de fire, țesături și articole textile, precum și importurile de metale

neferoase – de 6,6% etc.

Volumul importurilor de combustibili minerali, lubrifianți și materiale derivate în ianuarie-iulie 2019 a

însumat 519 mil. dolari (15,7% în total) și s-a diminuat cu 0,1% față de ianuarie-iulie 2018. În cadrul

acestei secțiuni, cele mai influente grupe de mărfuri sunt gaz și produsele industriale obținute din gaz

(23,4% din creșterea totală a importurilor) și cărbune, cocs şi brichete (4,7% din creștere). Totodată,

scăderea cu 6,9% a volumului importului de petrol, produse petroliere și produse înrudite a contribuit

negativ la creșterea importurilor cu 24,5%.

În 7 luni 2019 au fost importate produse alimentare și animale vii în volum de 340,7 mil. dolari (10,3% în

total importuri), în creștere cu 6% față de ianuarie-iulie 2018. Acestea au contribuit la creșterea totală a

774.6

650.4

519.8

478.5

321.5

323.5

86.1

61.6

6.9

795.4

635.7

519.0

494.7

340.7

350.0

94.2

70.0

6.5

0 100 200 300 400 500 600 700 800 900

Masini si echipamente pentru transport

Marfuri manufacturate, clasificate mai ales dupa materia prima

Combustibili minerali, lubrifianti si materiale derivate

Produse chimice si produse derivate nespecificate in alta parte

Produse alimentare si animale vii

Articole manufacturate diverse

Materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili

Bauturi si tutun

Alte


31

importurilor în proporție de 23%, inclusiv: legume și fructe – 10,6%, carne şi preparate din carne – 4%,

produse lactate şi ouă de păsări – 3,1%, pește, crustacee, moluște – 3%, cereale și preparate pe bază de

cereale - 2,8% etc.

Produselor chimice și produselor derivate le revin 15% din volumul total al importurilor, însumând 494,7

mil. dolari, în creștere cu 3,4%. Contribuția acestora la creșterea totală a importurilor a fost de 19,5%, din

care produsele medicinale și farmaceutice – 17,1%, îngrășăminte minerale sau chimice – 5,1%. Totodată,

alte materiale și produse chimice au contribuit negativ la evoluția importurilor - în proporție de 4,1%,

materiale plastice sub forme primare – de 2,1% etc.

Volumul importului de articole manufacturate diverse a însumat 293 mil. dolari (10,4% în total importuri),

cu 7,5% mai mult față de ianuarie-iulie 2018, asigurând 31,8% din creșterea totală. În cadrul acestei secțiuni

cele mai importante contribuții au venit din partea importurilor de alte articole diverse – 20,2%, instrumente

și aparate profesionale, științifice și de control – 4,5%, precum și de încălțăminte – 3,8%. Totodată,

importurile de îmbrăcăminte şi accesorii au contribuit negativ la creșterea importurilor – în proporție de

1,2%.

Persoanele fizice au importat în ianuarie-iulie 2019 mărfuri și produse în valoare de 110,4 mil. dolari, cu

7,8% mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2018. Creșterea importurilor a fost determinată de

majorarea procurărilor de autoturisme (+10,2%), cărora le-au revenit 81,9% din importurile realizate de

persoanele fizice.

Transferurile de mijloace băneşti din străinătate efectuate de persoanele fizice ale Republicii

Moldova

Temperarea activității economiei globale evidențiată în anul curent, care se datorează în mare parte

accentuării tensiunilor geopolitice, comerciale și înăspririi condițiilor financiare în țările dezvoltate, se

resimte și asupra evoluției remiterilor.

Astfel, în 8 luni ale anului 2019 volumul total al transferurilor băneşti din străinătate efectuate prin

băncile din Republica Moldova de către persoanele fizice au înregistrat o diminuare cu 6,5% comparativ

cu perioada similară a anului 2018 și au însumat 802,9 mil. dolari SUA. De fapt, diminuarea transferurilor

a avut loc începînd cu luna august 2018, fiind cauzată, în general, de stagnarea economiei Federației Ruse

(țara din care provine cea mai mare parte a remitențelor). De asemenea, transferurile respective s-au

diminuat și din contul contractării cererii interne în Italia și recesiunii economice din Turcia.

Factorii principali ce influențează volumul remitenţelor sînt salariul mai mare oferit în ţările angajatoare

decît în Moldova pentru acelaşi post de muncă, precum și nivelul scăzut de trai al populaţiei.

32

Transferurile de mijloace băneşti din străinătate efectuate de persoane fizice

prin băncile din Republica Moldova, pe zone geografice (mil.dolari)


În structura geografică a remitențelor, predomină transferurile din Rusia și Israel. Ponderea acestora a

constituit respectiv 21,4% și 19%, fiind urmată de Italia cu cota de 12,5% din volumul total. Astfel, acestor

3 țări revin circa 53% din volumul total al transferurilor.

Structura geografică a transferurilor de mijloace bănești din străinătate

în favoarea persoanelor fizice, %


Totodată, ponderea transferurilor din Federația Rusă continuă să se diminueze, atingînd 21,4%, față de

28,3% în ianuarie-august 2018 datorată micșorării transferurilor din această țară. Astfel, transferurile din

Federația Rusă s-au micșorat cu 29,4% față ianuarie-august 2018. În același timp, transferurile din din

Franța au crescut cu 31,2%, din România - cu 24,4%, Germania - cu 17,3%, din Marea Britanie – cu 13,1%,

din Spania – cu 10,4% etc. Această situație se explică, pe de o parte, prin stagnarea economică în Rusia și,

pe de altă parte, prin orientarea muncitorilor spre statele din Uniunea Europeană și Israel, avînd acces mai

liber pe piețele muncii ale acestor țări.

110.0

96.389.3

95.6 98.490.8 91.2 93.7 92.9

105.9

85.8 85.9

99.0 97.4

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0

120.0

0.0

20.0

40.0

60.0

80.0

100.0

120.0

140.0

CSI UE Alte țări total transferuri in % față de anul precedent (axa dreaptă)

28.3

17.8

12.5

8.2

6.2

5.5

3.5

18.0

ianuarie-august 2018

Rusia

Israel

Italia

SUA

Germania

Marea Britania

Franța

alte țări

21.4

19.0

12.58.0

7.7

6.6

4.9

19.8

Ianuarie-august 2019

Rusia

Israel

Italia

SUA

Germania

Marea Britania

Franța

alte țări

33

Primele 10 țări după proveniența transferurilor de mijloace bănești din străinătate

în favoarea persoanelor fizice,

mil.dolari SUA


IV. Sfera socială

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia națională în I semestru 2019 a constituit

7113,6 lei și s-a majorat cu 15,8% în termeni nominali și cu 12,2% în termeni reali față de aceeași perioadă

a anului 2018. Cea mai însemnată majorare s-a atestat în sfera bugetară - cu 23,2%, câștigul salarial mediu

lunar însumând 6759,9 lei, iar în sectorul real – 7247,8 lei și s-a majorat cu 13,3%. Creșterile salariale din

sectorul bugetar se datorează exclusiv implementării sistemului unic de salarizare în sectorul bugetar.

La oficiile forței de muncă în ianuarie-august 2019 au fost înregistrați circa 17,6 mii șomeri, fiind cu 15,2%

mai puțini față de numărul acestora înregistrați în ianuarie-august 2018. Din totalul șomerilor înregistrați,

au beneficiat de ajutor de șomaj circa 2,5 mii persoane, numărul acestora fiind mai mic cu 9,1% față de

aceeași perioadă a anului precedent. Mărimea medie a ajutorului de șomaj în perioada ianuarie-august 2019

a constituit 1549,3 lei, în diminuare cu 2,5% față de ianuarie-august 2018.

Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internațional al Muncii (BIM) a fost de 42 mii

persoane în trimestrul II 2019. Șomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații (67% din total șomeri),

la fel și persoanele din mediul urban (53,1%).

Rata șomajului (ponderea șomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de țară a înregistrat valoarea de 4,5%

în trimestrul II 2019. Au fost înregistrate disparități între rata șomajului în mediul urban (5,1%), iar în

mediul rural (3,9%). În rândurile tinerilor (15-24 ani) rata șomajului a constituit 8,9%. În categoria de vârstă

15-29 ani acest indicator a fost de 6,7%.

Secția modelare și prognozare economică, 04.10.2019

171.8

152.5

100.8

64.1

62.2

53.1

39.7

12.6

12.3

11.2

243.3

153.0

107.0

70.0

53.0

46.9

30.3

10.3

11.2

9.0

0.0 50.0 100.0 150.0 200.0 250.0

Rusia

Israel

Italia

SUA

Germania

Marea Britania

Franța

Irlanda

Spania

România

Ianuarie-august 2018 Ianuarie-august 2019

INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social economică a … · 2019-10-17 · Balanţei...

Documents

Transcript of INFORMAŢIE OPERATIVĂ cu privire la evoluţia social economică a … · 2019-10-17 · Balanţei...