Info Jurilovca

8
BULETIN INFORMATIV AL PROIECTULUI e - VACANŢĂ PROIECTUL E.B.C. S.A.M. JURILOVCA PRIMĂRIA COMUNEI JURILOVCA 1 EXTRASE DIN PROIECTUL e – VACANŢĂ EDIŢIA a II-a 2007 Proiectul “e-VACANŢĂ!” este organizat în cadrul Programului “Economia bazată pe Cunoaştere”, derulat de către Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi se adresează şcolilor-pilot din proiectul “Economia bazată pe Cunoaştere”. “e-VACANŢĂ!” ediţia a II-a are ca scop consolidarea practicilor pozitive ale primei ediţii si a competenţelor formate prin cele 7 activităţi propuse în e - Vacanţă – ediţia 2006 - şi dezvoltarea de activităţi complementare, definite de utilizarea creativă a computerului, comunicare şi dezvoltarea de comunităţi de practică pedagogică modernă. Proiectul constă în organizarea şi derularea la nivelul şcolilor pilot a unui număr de 5 activităţi (menţionate mai jos) în intervalul 15 iunie – 1 septembrie 2007: Şcoala mea, comunitatea mea; Micii jurnalişti; Şcoala resursă; PAPI Voluntar şi Şcoala părinţilor. Redacţia NUMĂRUL 1, NUMĂRUL 1, NUMĂRUL 1, NUMĂRUL 1, AUGUST 2007 AUGUST 2007 AUGUST 2007 AUGUST 2007 Prelucrarea informaţiilor la şcoală Vizita de teren la bunici CUVÂNT ÎNAINTE Apariţia acestui buletin se datorează participării şcolii Jurilovca la a II- a ediţie a proiectului e-Vacanţă, proiect propus de Unitatea de Management a Proiectului Economia Bazată pe Cunoaştere şi realizat de şcoala noastră în colaborare cu echipa Punctului de Acces Public la Informaţie (P.A.P.I.). Rubricile conţin atât articole culese din presa online cât şi articole realizate în urma unor activităţi de teren, desfăşurate de elevii implicaţi în proiect, încercând să ofere informaţii de interes comunităţii noastre. Mai multe informaţii despre ce reprezintă Economia Bazată pe Cunoaştere pentru comunitatea noastră şi despre proiectul e-Vacanţă in rubricile buletinului. Redacţia

description

Buletin realizat in cadrul proiectului e-Vacanţa 2007

Transcript of Info Jurilovca

Page 1: Info Jurilovca

BULETIN INFORMATIV AL PROIECTULUI e - VACANŢĂ

PROIECTUL E.B.C. S.A.M. JURILOVCA PRIMĂRIA COMUNEI JURILOVCA

1

EXTRASE DIN PROIECTUL e – VACAN ŢĂ EDIŢIA a II-a 2007

Proiectul “e-VACANŢĂ!” este organizat în cadrul Programului “Economia bazată pe Cunoaştere”, derulat de către Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informa ţiei şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi se adresează şcolilor-pilot din proiectul “Economia bazată pe Cunoaştere”. “e-VACANŢĂ!” – ediţia a II-a are ca scop consolidarea practicilor pozitive ale primei ediţii si a competenţelor formate prin cele 7 activităţi propuse în e -Vacanţă – ediţia 2006 - şi dezvoltarea de activităţi complementare, definite de utilizarea creativă a computerului, comunicare şi dezvoltarea de comunităţi de practică pedagogică modernă. Proiectul constă în organizarea şi derularea la nivelul şcolilor pilot a unui număr de 5 activităţi (menţionate mai jos) în intervalul 15 iunie – 1 septembrie 2007: Şcoala mea, comunitatea mea; Micii jurnalişti; Şcoala resursă; PAPI Voluntar şi Şcoala părinţilor. Redacţia

NUMĂRUL 1,NUMĂRUL 1,NUMĂRUL 1,NUMĂRUL 1, AUGUST 2007 AUGUST 2007 AUGUST 2007 AUGUST 2007

Prelucrarea informaţiilor la şcoală Vizita de teren la bunici

CUVÂNT ÎNAINTE Apariţia acestui buletin se datorează participării şcolii Jurilovca la a II-a ediţie a proiectului e-Vacanţă, proiect propus de Unitatea de Management a Proiectului Economia Bazată pe Cunoaştere şi realizat de şcoala noastră în colaborare cu echipa Punctului de Acces Public la Informaţie (P.A.P.I.). Rubricile conţin atât articole culese din presa online cât şi articole realizate în urma unor activităţi de teren, desfăşurate de elevii implicaţi în proiect, încercând să ofere informaţii de interes comunităţii noastre. Mai multe informaţii despre ce reprezintă Economia Bazată pe Cunoaştere pentru comunitatea noastră şi despre proiectul e-Vacanţă in rubricile buletinului. Redacţia

Page 2: Info Jurilovca

BULETIN INFORMATIV AL PROIECTULUI e - VACANŢĂ

PROIECTUL E.B.C. S.A.M. JURILOVCA PRIMĂRIA COMUNEI JURILOVCA

2

EDITORIAL - Delta Dunarii se digitalizează

Primul Punct de Informare Turistica (P.I.T.), din D elta Dunarii, realizat in cadrul proiectului "Economia Bazata pe Cunoastere", a fost inaugurat l a Jurilovca, in judetul Tulcea, de catre Ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei , Zsolt Nagy. Punctul de informare turistica a fost initiat cu resurse locale pe baza infrastructurii IT&C puse la dispozitie de Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei (MCTI) si va deservi persoanele care doresc sa obtina informatii în mod rapid si eficient despre serviciile si facilitatile turistice oferite în zona. Biroul de informare se afla în incinta Punctului de Acces Public la Informatie Jurilovca, instalat de MCTI anul trecut, astfel incat turistii interesati de obtinerea anumitor informatii le vor putea afla rapid si usor, prin internet, cu aju torul celor noua computere instalate în cadrul proiectului "Economia Bazata pe Cunoastere". Ministrul a precizat ca turistii care vor veni l a Jurilovca vor obtine informatii utile direct de la punctul de informare, în timp ce persoanele inte resate sa viziteze zona vor putea accesa site-ul www.ecomunitate.ro de oriunde s-ar afla, pe ntru a avea o imagine completa despre oferta turistica. Numai în sezonul estival, comunitatea din zona, renumita pentru biodiversit ate, este vizitata de aproximativ 500 de turisti. Jurilovca este una d intre cele mai mari de comunitati de pescari din România, cu o populatie de 5.500 de loc uitori. De anul trecut, localitatea face parte din cele noua comunitati incluse în faza pilot a proiectului "Economia Bazata pe Cunoastere", care b eneficiaza de reteaua electronica a comunitatii locale, alaturi de Albestii de Muscel - judetul Arges, Aninoasa - judetul Hunedoara, Corund - judetul Harghita, Lapusnicu Mar e - judetul Caras-Severin, Ostra - judetul Suceava, Pilu - judetul Arad, Sinca Veche - judetul Brasov si Targu Lapus - judetul Maramures. Retelele conecteaza primaria, biblioteca locala, scolile si un Punct de Acces Public la Informatie (PAPI), oferind acces la inter net de mare viteza. In viitorul apropiat, proiectul isi propune sa impl ementeze retele electronice ale comunitatilor locale (RECL) in aproximativ 200 de comunitati deza vantajate din punct de vedere al accesului la cunoastere, oferindu-le in acest fel o portunitati de dezvoltare. Implementarea proiectului in aceste comunitati cons tituie o investitie esentiala in asigurarea accesului cetatenilor la informatie, stimularea com petitivitatii mediului de afaceri local si ridicarea nivelului de educatie cu ajutorul tehnolo giei. Sursa www.wall-street.ro , din 4.08.2006

Sala P.A.P.I. Elevi în timpul activităţii P.A.P.I. Voluntar

Page 3: Info Jurilovca

BULETIN INFORMATIV AL PROIECTULUI e - VACANŢĂ

PROIECTUL E.B.C. S.A.M. JURILOVCA PRIMĂRIA COMUNEI JURILOVCA

3

Schitul din Jurilovca

Este situat în apropierea bisericii şi este alcătuit din 17 căsuţe, fiecare având două camere. Fiecare căsuţă este locuită de câte o babică (bătrână). Acest schit a fost construit de oamenii cu dare de mâna pentru a ajuta văduvele fără venituri. In prezent, babicile trăiesc şi din pensia de urmaş a soţilor şi din donaţii. Cea mai în vârstă babică din schit este Simion Ecaterina, 82 de ani, iar cea mai “tânară” are 75 de ani. Acest schit datează de circa 100 de ani. Pe parcursul timpului, căsuţele au fost renovate de primăria Jurilovca. Până în anul 2005 aceste căsuţe nu au avut curent electric şi babicile au dus-o foarte greu. Babicile nu lipsesc de la nicio slujbă pentru că sunt foarte credincioase. Ele ţin fiecare post al anului. Ele se roagă pentru oamenii care le fac donaţii materiale sau/şi băneşti. Condiţiile de viaţă ale babicilor sunt grele, deoarece nu au aragaz, iar mâncarea o fac pe plită. Lemnele şi alimentele le cumpară din banii proprii. Iarna viaţa lor e şi mai dificilă, mai ales atunci când este ger şi zăpada mare, pentru că nu prea are cine sa le ajute la dezăpezire şi accesul la apă este îngreunat, existând o singură fântână pentru întregul schit. Babicile primesc vizite din partea oficialităţilor religioase, oficialităţilor locale, unor oameni de presa (Marius Tuca de la Jurnalul Naţional) şi a unor turişti. Articol realizat de: Ustinov Augustina, Feodot Otilia şi Vasile Emilia

DIN COMUNITATE În vizit ă la schitul babicilor O căsuţă de la schit Condiţiile de viaţă dificile

Page 4: Info Jurilovca

BULETIN INFORMATIV AL PROIECTULUI e - VACANŢĂ

PROIECTUL E.B.C. S.A.M. JURILOVCA PRIMĂRIA COMUNEI JURILOVCA

4

Fabrica de lumânări din biserică

In curtea bisericii lipovenesti din Jurilovca functioneaza de cateva decenii un atelier de fabricat lumanari. Se lucreaza manual cu ceara (cumparata direct de la crescatorii de albine), parafina si bumbac. Rolele cu fir de bumbac sunt trase pe o roata de lemn si trecute pe cea mai subtire gaura a unei site metalice. Simultan, firul se trece prin ceara incinsa si tras pe o alta roata masiva de lemn. Dupa uscare, procesul se repeta tragand firul prin alte cateva gauri, pana se obtine stratul de ceara dorit. O lumanare costa 10.000 de lei si dureaza intre una si doua saptamani pentru a se produce. Sursa www.jurnalul.ro , din 25.06.2004

Proiectul LUT ADOBE, la Capul Doloşman

� Zilele acestea se petrecu la Capul Doloşman, în muchia Deltei Dunării şi în proximitatea unor vestigii arheologice în cercetare (Argamum), proiectul Lut/Adobe 2006, organizat de Fundaţia HAR (sufletul căreia este Alexandru Nancu) în cooperare cu autorităţile culturale tulcene (în frunte cu aceeaşi neobosită doamnă Xenia Hogea) şi cu participanţi, artişti plastici şi arhitecţi, din România (Mariana Celac şi Cătălin Berescu) şi din străinătate.

Sursa www.dilemaveche.ro

� Proiectul LUT 2006 intenţionează să redescopere şi valorifice calităţile structurale şi vizuale ale lutului precum şi tehnicile tradiţionale aferente în scopul dezvoltării unor metode şi tehnologii contemporane de construcţie vizuală şi arhitecturală.

� În contextul necesităţii dezvoltării durabile a României, proiectul doreşte să contribuie la implementarea edificării ecologice prin concentrarea interesului autorităţilor şi societăţii civile asupra resurselor naturale şi de know-how locale în vederea îmbunătăţirii habitatelor umane aflate în suferinţă şi diminuării sărăciei extreme.

Sursa www.pact-online.ro

� Continuând căutarea pentru o temă şi un sit în scopul unor experimente practice dedicate arhitecturii de pământ, domnul sculptor Alexandru Nancu, preşedinte fundaţia HAR, şi domnul arh. Cătălin Berescu au prezentat proiectul LUT 2006 care va fi desfăşurat în vara acestui an la Jurilovca. Proiectul fundaţiei HAR (Habitat şi Artă în România) caută să experimenteze tehnici de construcţie în lut, în condiţii de supravieţuire şi locuire extreme, valorificând resursele naturale locale – lut, stuf, paie.

Sursa www.oar.org.ro

La inaugurarea Lut Adobe 2007 Cele două construcţii Lut Adobe

Page 5: Info Jurilovca

BULETIN INFORMATIV AL PROIECTULUI e - VACANŢĂ

PROIECTUL E.B.C. S.A.M. JURILOVCA PRIMĂRIA COMUNEI JURILOVCA

5

BAZA NATO ŞI RUŞII-LIPOVENI Reprezentantul Comunitatii Rusilor Lipoveni din Rom ania critica desfasurarea bazelor militare ale SUA, sub pretextul ca acestea vor afecta existenta pescarilor lipoveni. Deputatul Miron Ignat, reprezentant al Comunitatii Rusilor Lipoveni din Romania in Parlament, se pronunta, intr-un interviu acordat ziarului rus Vremia Novostei, citat de Interfax, impotriva bazelor americane de pe teritoriul Romaniei, reamintind ca pescuitul reprezinta principala sursa de venit a lipovenilor care traiesc in satele Jurilovca si Sarichioi, in Delta Dunarii, aflate la doar cativa kilometri de Babadag, una dintre viitoarele locatii ale bazelor SUA din tara noastra. Dupa cum sustine deputatul Ignat, comunitatea pe care o reprezinta i s-a plans ca "manevrele militare ce vor avea loc la Babadag se vor tine pe Lacul Razelm, acolo unde lipovenii pescuiesc", iar primarul acestei localitati ii va instiinta pe localnici, in prealabil, despre aceste exercitii militare, urmand ca acestia sa stea acasa in zilele respective sau chiar o saptamana. "Cine ne va plati aceste daune materiale cand vor veni americanii?, se intreaba Ignat, care sustine ca cei din circumscriptia sa electorala i-au cerut sa clarifice aceste chestiuni. Comunitatea rusilor lipoveni din Romania este formata din 37.000 de persoane, care locuiesc in satele si porturile din Delta Dunarii, noteaza Interfax. (L.P.) Sursa www.ziua.ro , din 5.06.2007

Peştele din Delt ă, toxic?

In timp ce reprezentantii pe probleme de pescuit ai Uniunii Europene sunt convinsi ca pestele din Delta Dunarii este toxic din cauza concentratiei de metale grele care ar depasi de 20 de ori concentratia admisa de UE, autoritatile din tara sustin ca acestea ar fi doar "bombe de presa". Argumentele reprezentantilor Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile sunt ca institutele de resort efectueaza periodic studii pentru a vedea daca exista astfel de probleme. In acelasi timp, specialistii Institutului de Cercetare Dezvoltare din Tulcea sustin ca studiile pe aceasta tema vor fi facute publice imediat ce vor fi efectuate. Adevarul nu se va sti decat in momentul in care pestele din Delta va fi suspus unor probe care sa infirme sau nu teoria europenilor. Acest subiect a fost abordat in cadrul conferintei de presa desfasurata vineri la Tulcea, singurul respondent fiind Ana Lucia Varga, secretar de stat in cadrul M.M.D.D. si presedinte al Comisiei pentru Protectia Fluviului Dunarea. Europenii cred ca pestele din Delta este toxic Una dintre teoriile frecvent vehiculate in ultima perioada de catre autoritati si de unii reprezentanti ai societatii civile este ca pestii din Delta Dunarii ar fi toxici din cauza concentratiei foarte mari de metale grele, peste limita admisa de Uniunea Europeana. Mai mult, se spune ca aceasta ar fi si explicatia deciziei premierului Calin Popescu Tariceanu de a interzice pescuitul comercial in Delta Dunarii. Povestea a inceput in urma cu o saptamana, odata cu vizita la Tulcea a presedintelui Agentiei Nationale de Pescuit si Acvacultura, Gheorghe Stefan. Aceasta a declarat, la intalnirea cu pescarii din Delta, ca reprezentantii pe probleme de pescuit de la Bruxelles au convingerea ca pestele din Delta este toxic. "Eu le-am spus celor de la Bruxelles ca nu cred ca aceasta teorie este corecta pentru ca, daca aceste metale grele ar depasi de 20 de ori concentratia admisa in UE, atunci am fi gasit mortalitati dar asta se intampla doar vara, cand apa este foarte mica si vegetatia abundenta si nicidecum din cauza metalelor grele", a declarat atunci Gheorghe Stefan. (continuare in pagina 6)

ACTUALACTUALACTUALACTUAL

Page 6: Info Jurilovca

BULETIN INFORMATIV AL PROIECTULUI e - VACANŢĂ

PROIECTUL E.B.C. S.A.M. JURILOVCA PRIMĂRIA COMUNEI JURILOVCA

6

Ceea ce nu stia presedintele Asociatiei Nationale de Pescuit si Acvacultura este faptul ca pestii intoxicati cu metale grele nu mor, ci in timp se pot produce modificatii genetice pentru toate vietuitoarele din apele afectate. Subiectul a fost reluat de secretarul de stat in Ministerul Mediului, Ana Lucia Varga, prezenta in cursul zilei de vineri la Tulcea. Acesta a apreciat ca "nu este vorba de o intoxicare cu metale grele avand in vedere ca s-a imbunatatit calitatea apei din Delta. Nu se pune insa problema ca acesti pesti sa fie intoxicati. De altfel, toti consumam pesti din Delta si ne dorim ca apa din Delta sa fie de o calitate mult mai buna".

Sursa www.obiectivtulcea.ro , din 2.07.2007

Unde-i pe ştele de alt ădată?

Trecut… Dupa ce Dobrogea a revenit Romaniei, in Delta se pescuia pe sistemul de arenda, modalitate de organizare care a dus la imbogatirea rapida a unor persoane care exploatau mana de lucru a localnicilor. Sistemul a luat sfarsit in 1895, la initiativa savantului Grigore Antipa. Astfel, dreptul de pescuit era acordat prin invoiala intre administratia de stat si pescari, iar vanzarea pestelui se facea prin licitatie publica. Pescarii aveau statut de producator privat, rolul statului fiind de reglementare si control. La acea vreme, potrivit sursei citate, pescariile din Romania erau apreciate drept cel mai bine organizate din Europa. Grigore Antipa a atras atentia asupra necesitatii ca statul sa se implice in piscicultura. La acea vreme nu existau concesionari ai activitatii de pescuit, Grigore Antipa fiind un critic vehement al privatilor. In 1914, la Tulcea s-a infiintat prima cooperativa de pescuit din Romania, dupa 1945 dezvoltandu-se cooperativele de pescari care au devenit apoi intreprinderi de stat. In 1970, toate acestea au fost concentrate in Centrala Delta Dunarii care 20 de ani mai tarziu a fost subordonata Prefecturii. Din ea s-au desprins 21 de societati comerciale, iar in perioada imediat urmatoare Revolutiei din 1989 pescarii au revenit la sistemul de pe vremea savantului Grigore Antipa. "Dupa 1990, am primit autorizatie de pescuit si de comercializare a pestelui si era foarte bine atunci. Dar nu a durat mult", isi aminteste Vasile Petrov, vintirigiu din comuna Mahmudia. … si un prezent trist, cu Dumnezeu in suflet Despre pescarii din Delta se spune ca sunt putred de bogati. In casa lui Vasile Petrov nu domneste insa luxul, ci o icoana mare. "Duc o viata pe linia de plutire. Pescuitul e un loc de munca ce imi asigura painea pe masa. Reusesc sa imi intretin copiii la scoala si cam atat. Nu am pe ce sa ma reprofilez in zona. Sunt de 20 de ani vintirigiu si am invatat meseria de la tatal meu. Inainte de 1989, castigam cat un salariu, dar viata izolata din balta e grea. Acum se castiga un pic mai bine, dar in aceleasi conditii… Ba mai grele, ca toate preturile au crescut", spune Vasile Petrov. Nici unul din copiii lui nu se va face pescar, iar aceasta situatie am intalnit-o si in cazul lui Vasile Erofei, presedintele Asociatiei Pescarilor din Mahmudia. "Am inceput sa merg la pescuit cu tatal meu. Aveam sase ani, cred. De la tata am invatat meseria, dar nici unul din fiii mei nu imi va calca pe urme. Unul din ei a plecat sa munceasca in Spania, atunci cand s-au infiintat concesiunile", spune Vasile Erofei, in varsta de 63 de ani. Inainte de 1989, a pescuit intr-un an el singur 55 de tone de peste, iar cea mai mare captura a sa a fost un somn de 150 de kilograme. Acum este mai greu pentru ca…

"Ne plesneste valul si mergem mai departe" Navodul era detinut in alte vremuri doar de oamenii instariti si gospodari. Se pescuia intr-o formatie de pana la 16 persoane care numai prin unirea uneltelor pe care le aveau puteau forma un navod intreg. Pescarii, reuniti in artel, isi alegeau un vataf, persoana cu cea mai mare experienta in pescuit, solidaritatea membrilor echipei fiind esentiala pentru a face toate manevrele din activitate, pentru a scoate cat mai mult peste, dar si pentru intrajutorare in caz de furtuni. "Ei, ne mai bate din cand in cand cate o ploaie in balta, ne plesneste valul si trecem mai departe. Stam cate o saptamana in balta si asteptam din clipa in clipa sa vina din nou sa ne dea jos adapostul. E facut din chirpici sa putem dormim acolo si nu este al meu sau al vecinului, ci al celor care vin la pescuit", spune Vasile Petrov, amintindu-si de momentele in care agentii Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii le-au desfiintat adapostul. Cat priveste pretul pestelui, daca altadata cherhanaua era locul in care pestele din Delta era descarcat pentru a fi cantarit si apoi incarcat in alte nave care il transportau la Galati, locul de desfacere a produselor piscicole din balta, astazi afacerea este nascuta moarta. "Nu castigam noi din ea mare lucru. E greu pentru ca pestele e marfa perisabila si acum, cu caldura asta, nu prea sunt clienti", spune Vasile Erofei. La cherhana, pretul pestelui este de cel putin doua ori mai mic decat cel de pe piata, dar degeaba faci investitii in camera frig, gresie, utilitati, daca nu sunt clienti. Iar cei care cumpara pestele totusi, intermediarii, prefera sa isi bage in buzunar sume cu mult mai mari decat cele cuvenite unui pescar. Sursa www.acum.com.ro , din 23.08.2007

Pescari în anii ’70

Page 7: Info Jurilovca

BULETIN INFORMATIV AL PROIECTULUI e - VACANŢĂ

PROIECTUL E.B.C. S.A.M. JURILOVCA PRIMĂRIA COMUNEI JURILOVCA

7

Fabrica de covoareFabrica de covoareFabrica de covoareFabrica de covoare

A funcţionat în perioada 1978-1988. Se lucra într-o clădire ce mai târziu a fost luată de Piscicola şi transformată în salon de nunţi. În 1985 s-a redus numărul de muncitori şi s-a mutat la centrala de langă grădiniţă.. Erau aproximativ 50 de muncitoare. Se lucra numai cu lână şi bumbac. Dacă covoarele erau făcute foarte bine, muncitorii primeau medalii şi alte premii. Se făcea export cu covoarele, dar altele rămâneau în tară (de regulă când aveau mici defecţiuni). Pe an se făceau aproximativ 260 de covoare. Dacă se lucra cu mureş (un material), pe an se făceau aproximativ 100 de covoare. Fabrica s-a desfiintat deoarece nu mai erau clienti. Informa ţii preluate de Arhip Cristina şi Romanov Cristina, de la Borisov Evdochia.

Leagănele dLeagănele dLeagănele dLeagănele din Săptămâna brânzeiin Săptămâna brânzeiin Săptămâna brânzeiin Săptămâna brânzei

Săptămâna brânzei ( Masleniţa ) reprezintă săptămâna de dinaintea Postului Mare, când se mănâncă lapte , produse lactate si ouă. Obiceiurile din această săptămână pot fi explicate de faptul că înainte de post, fetele şi băieţii îşi luau rămas bun, deoarece în timpul postului întâlnirile erau total interzise, la fel ca orice distracţie. În săptămâna brânzei, băieţii făceau leagăne într-un copac mare, format din 2 funii şi o fondă. Pe toate străzile erau foarte multe leagăne, cu care erau plimbate fetele în săptămâna respectivă. În săptămâna respectivă satul răsuna de cântece şi veselie. Nevăzându-se în timpul postului , în momentul în care se întâlneau , adică de Paşte, oamenii se sărutau pe obraji. Aceste informanii au fost culese de Ghincu Mădălina, de la Borisov Evdochia

trecutul satuluitrecutul satuluitrecutul satuluitrecutul satului

Bâlciul la Jurilovca în anii ‘70 Muncitoare la fabrică în anii ‘80

Page 8: Info Jurilovca

BULETIN INFORMATIV AL PROIECTULUI e - VACANŢĂ

PROIECTUL E.B.C. S.A.M. JURILOVCA PRIMĂRIA COMUNEI JURILOVCA

8

Deduşca i lisicica

Sidel dedusca pad igrusanchi I vavacil valcionacica azbucu

Prisla imu cuma lisita, -Ah dedusca,dedusca scaja ide Bojancaia

Tarca -Bojancaia Tarca tama na gare

Blinamii za vesanaia,calaciamii za nosanaia -A tam staiti pop castinoi

A nos u io jaliznoi, A dicichi sideati cac bacichi A hlopcichi cac varopcichi,

A devacichi cac curapatacichi.

Cântec preluat de Romanov Cristina de la bunica ei, Caşlatoi Harpena

Divişnic

Oi tî custuşâc custavatî (bis) Oi liuli custavatî

No ih toş u nas nijanatî (bis) Oi liuli nijanatî

Ni janatî v nas Ivan sudâr (bis) Oi liuli Ivan sudâr

A imu matir gavarila (bis) Oi liuli gavarila

Dai janisi, janisi moi sânocic (bis) Oi liuli moi sânocic

A mine deuchii ni tac liubiuti (bis) Oi liuli ni tac liubiuti

A maloduşchi spacitali (bis) Oi liuli spacitali

A Irinuşca spaliubila(bis) Oi liuli spaliubila

Salcavâm platco at darila (bis) Oi liuli at darila

Cântec preluat de Vasile Emilia de la bunica ei, Vasile Ustinia

Vişinica, cireşinica

Ah,ti visinica,ciresinica, Cagda ja ti uzasla i cagda varasla?

Ia vesnoi uzasla,letam varasla. Na Dunaem,na drecoi,pa hililasea, Pa hiliomsi bala,sto staiala adna, Sto staiala adna,pozna s vecera,

Sto stuciti,grumaciti,I u vacosacica? Ci ti voran,ci zladei,ci razboinicic? Ia ni voran,ni zladei,ni razboinicic, Ia prisol dati tebe spaliubounicic!

Cântec preluat de Arhip Cristina dela bunica ei, Malai Culina

REDACŢIA: • prof. Stoenică Vasile-Marcel • Elevi: Condrat Andrei, Ghincu Mădălina, Feodot Otilia, Vasile Emilia, Isacov Andreea,

Petro Ştefan, Arhip Cristina, Romanov Cristina, Ştefan Viorel, Alistarh Adrian, Mihailov Florian, Ustinov Augustina, Titov Emily

• Cu sprijinul Punctului de Acces Public la Informaţie (P.A.P.I.): Condrat Paul, Cozma Cătălin

O familie de ruşi-lipoveni