inflamatii nespecifice

33
INFLAMATII ACUTE NESPECIFICE LP 3

description

inflamatii nespecifice, anatomie patologica, medicina dentara

Transcript of inflamatii nespecifice

Page 1: inflamatii nespecifice

INFLAMATII ACUTE NESPECIFICE

LP 3

Page 2: inflamatii nespecifice

MENINGITA PURULENTĂ

AGENŢI ETIOLOGICI

La nou-născuţi (Escherichia coli)

La copii (pneumococ, Haemophilus Influenzae)

La adult (pneumococ,meningococ)

La bătrâni (menigococ, Listeria)

PATOGENIE Direct - datorită unei plăgi penetrante a craniului sau a unei fisuri prin fractura de bază a craniului,

Datorită unui proces infecţios în vecinatate (supuraţii ale stâncii temporalului după otite mijlocii sau abces otogen la copii)

Hematogen.

Page 3: inflamatii nespecifice

MENINGITA PURULENTĂ

MACROSCOPIC dura mater apare destinsă şi

la incizie, se scurge un lichid alb-galbui, tulbure, purulent.

Leptomeningele este opac (normal este lucios), fiind acoperit de o structură membranară purulentă difuză.

Exsudatul purulent este cel mai frecvent localizat pe convexitatea creierului (lângă sinusul sagital – meningita meningococică) sau

se acumulează la baza lui în regiunea interpedunculară, în vecinătatea punţii, (meningita cu Haemophilus Influenzae).

MICROSCOPIC infiltrarea masivă, purulentă, difuză cu PMN a spatiului subarahnoidian,

vasele sunt dilatate şi pline cu sânge (hiperemie activă),

in unele zone poate apare o reţea de fibrină.

Page 4: inflamatii nespecifice

MENINGITA PURULENTA & ABCES CEREBRAL

Page 5: inflamatii nespecifice

MENINGITA PURULENTA

DEFINITIE Proces inflamator al leptomeningelui. Si LCR in spatiul subarahnoidian.

MENINGITELE INFECTIOASE piogena

aseptica (virala)

cronice (bacteriana, fungica) ETIOLOGIE: Colli (nn)

H. Influenzae (copii)

Neisseria meningitis (adolescent, adult tinar)

Str pn, Listeria (adulti) PATOGENIE Hematogena (arterial, venos)

Implant direct (traumatism, iatrogen)

Extensie locala (secundara infectiilor de vecinatate)

Calea sistemului nervos periferic (herpes, rabie)MACROSCOPIE LCR purulent

leptomeninge cu exsudat,

vene angorjate,

inflamatia mare → ventriculita MICROSCOPIE exsudat purulent cu PMN in spatiul subarahnoidian si

perivascular in leptomeninge,

apoi se extinde si in substanta cerebrala → cerebrita focala.

CLINICA CONSECINTE: fibroza leptomeningeala, hidrocefalie, arahnoidita adeziva

Page 6: inflamatii nespecifice

MENINGITA PURULENTA

Page 7: inflamatii nespecifice

MENINGITA PURULENTA, HE, 4X

Page 8: inflamatii nespecifice

APENDICITA ACUTĂ FLEGMONOASĂ

DEFINITIE

Inflamaţie EXUDATIVĂ PURULENTĂ

infiltrează peretele apendicelui, organ bogat în ţesut limfoid (“amigdala abdominală”),

frecvent la adolescenţi şi adulţi tineriETIOLOGIE Este o afecţiune cu ETIOLOGIE BACTERIANĂ,

produsa prin obstrucţia lumenului apendicular cu coproliţi, tumori sau paraziti.

PATOGENIE

instalată ocluzia,

secreţia mucinoasă continuă, va duce

la creşterea presiunii intraluminale, ceea ce va determina

o prăbuşire (colaps) a drenajului venos şi limfatic.

Ischemia favorizează invazia bacteriană şi apoi

o reacţie inflamatorie cu hiperemie şi exudat.

Page 9: inflamatii nespecifice

APENDICITA ACUTĂ FLEGMONOASĂ

MACROSCOPIC

apendicele este turgescent,

cu desen vascular accentuat (hiperemie activă),

luciul seroasei este şters (exsudat fibrino-purulent),

peretele îngroşat este friabil,

iar la suprafaţa mucoasei apar mici picheteuri hemoragice; conţinutul lumenului este purulent.

MICROSCOPIC

conţinutul cavităţii este reprezentat de puroi (piocite, si detritus necrotic);

leucocitele infiltrează toate straturile peretelui apendicular,

la nivelul seroasei apare o hiperemie importantă, cu extravazări sanguine datorită friabilităţii organului inflamat si apar

mici necroze între pliurile mucoasei din care se revarsă un exudat purulent în lumen.

Page 10: inflamatii nespecifice

APENDICITA ACUTA

Page 11: inflamatii nespecifice

APENDICITA ACUTA FLEGMONOASA, HE, 4X

Page 12: inflamatii nespecifice

APENDICITA ACUTA FLEGMONOASA

ETIOPAT obstructie, fecaliti, litiaza veziculara, tumori, ghemuri de viermi. → secretie continua de fluid mucinos → cresterea presiunii intralumenal → colaps venos → ischemie → proliferare bacteriana + edem + exsudat.

MACRO: Inflamatie seroasa = apendicita acuta precoce

Inflamatie fibrinopurulenta la seroasa cu necroza supurativa a mucoasei = apendicita acuta supurativa

Ulceratia hemoragica a mucoasei si necroza gangrenoasa a peretelui = apendicita gangrenoasa

MICRO infiltrat inflamator cu PMN

Page 13: inflamatii nespecifice

APENDICITA ACUTA FLEGMONOASA, HE, 4X

Page 14: inflamatii nespecifice

ABCESUL HEPATIC

ETIOLOGIE Inflamaţie exudativă purulentă circumscrisă, localizată în ficat.

PATOGENIE

biliară - în caz de colangită supurată intrahepatică = ABCES COLANGITIC

venoasă - supuraţia este în teritoriul venei porte antrenând pileflebita şi propagarea germenilor în trunchiurile venoase intrahepatice = ABCES PILEFLEBITIC

arterială, când exista pioemie = ABCES PIOEMIC.

Page 15: inflamatii nespecifice

ABCESUL HEPATIC

ABCESUL COLANGITIC

puroi cu o tentă verde,

prezintă tendinţa de propagare în ramurile arborelui biliar,

iar din loc în loc procesul supurativ se întinde în ţesutul hepatic vecin

ABCESUL PILEFLEBITIC

dimensiuni mari,

se observă colectii purulente multiple, cu un diametru de 5-6 cm, cu un contur rotunjit sau policiclic şi net delimitat de o membrană piogenă;

uneori aceste abcese pot fi constituite dintr-o aglomeraţie de mai multe cavităţi purulente separate unele de altele prin pereţi incompleţi (abces areolar Chauffard – ficatul in “burete”, datorită propagării procesului supurativ în lungul ramificaţiilor vasculare).

ABCESUL PIOEMIC

multiplu,

de dimensiuni mici,

infecţia ficatului este concomitentă cu o infecţie generalizată,

şi se prezintă sub formă de abcese miliare;

ficatul este congestionat, friabil, presărat cu noduli galbeni, cu diametrul de 3-4 mm încojuraţi de o zonă hemoragică.

Page 16: inflamatii nespecifice

ABCES HEPATIC, HE, 4X

Page 17: inflamatii nespecifice

ABCES HEPATIC

ETIOLOGIE: paraziti (amoeba, echinococcus),

protozoare,

helminti

PATOGENIE Vena porta

Sistem arterial

Leziuni penetrante

Infectii ascendente ale tractului biliar

Invazie directaMACROSCOPIE: leziuni solitare / multiple,

se poate identifica agentul cauzal

Localizari in regiunea subdiafragmatica → diseminare in cavitatea toracica → empiem / abces pulmonar

Ruptura abcesului subcapsular →duce fie la peritonita , fe abces peritoneal

MICROSCOPIE: centrul cu piocite, la periferie membrana piogena.

Page 18: inflamatii nespecifice

PAROTIDITA EPIDEMICĂ

DEFINITIE Este o INFLAMAŢIE ACUTĂ EXSUDATIVĂ tranzitorie (sialadenita parotidiană)

ETIOLOGIE

VIRUSUL URLIAN (paramixovirus) care de obicei afectează glandele salivare mari (în special glandele parotide).

Virusul are CHEMOTACTISM POZITIV pentru pancreasul exocrin, testicule, ovare şi glandele salivare.

CLINICA

Evoluţia bolii este de 1-2 săptămâni,

leziunea este unilaterală (20% din cazuri) sau bilaterală (70% din cazuri),

cu tumefierea parotidei,

de consistenţă crescută,

cu febră, creşterea locală a temperaturii şi durere uşoară,

afectand copii între 5 şi 15 ani.

MICROSCOPIE

Între acini şi canale, interstiţiul prezintă hiperemie şi exsudat seros ce poate conţine elemente limfo-plasmocitare si macrofagice.

Page 19: inflamatii nespecifice

PAROTIDITA EPIDEMICA, HE, 10X

Page 20: inflamatii nespecifice

PAROTIDITA EPIDEMICA

ETIOLOGIE:

virus urlian (asemanator virusului rujeolei) ce poseda o glicoproteina de suprafata cu activitate de hemaglutinina si neuraminidaza).

Se multiplica in celulele epiteliale ale tractului respirator superior, glande salivare, limfocite T.

CLINIC: 70% e bilaterala,

MACROSCOPIC

glande mari, consistenta crescuta, rosii, brune, lucioase,

stralucitoare pe sectiune.

MICROSCOPIE:

in interstitiu este edem, inflamatie cu limfocite, plasmocite, histiocite, ce comprima acinii si ductii. PMN din lumen dau leziuni epiteliale.

In testicol: edemul compromite aprovizionarea cu singe si PMN distrug epiteliul → infarct.

In pancreas: necroza enzimatica.

Page 21: inflamatii nespecifice

PAROTIDITA EPIDEMICA

Page 22: inflamatii nespecifice

ENTERITA ULCERO-NECROTICĂ

DEFINITIE

Este o inflamaţie a mucoasei intestinului gros

în care predomină LEZIUNILE ALTERATIVE celulare,

ţesutul necrozat fiind îndepărtat, cu apariţia ulceraţiilor.

CAUZE

infecţia cu bacterii Gramm (-) invazive (Salmonella, Shigella),

bacterii toxigenice (Clostridium botulinum, Stafilococ auriu, Escherichia coli) sau

propria floră intestinală la prematuri şi imunodeprimaţi.

MACROSCOPIC

mucoasa este hiperemică, edemaţiată,

cu zone de ulceraţie şi hiperplazia ţesutului limfoid,

uneori apar pseudomembrane alb-galbui (enterita pseudomembranoasă cu Clostridium Dificile);

ulceraţiile pot fi dispersate, dar uneori confluează, denudând arii largi.

MICROSCOPIC

leziuni ale mucoasei până la nivelul muscularei mucosae (caracter necrotic ulcerativ),

cu un numar variabil de elemente celulare (PMN, limfocite) in exsudatul inflamator.

În lumen se găseşte detritus necrotic, leucocite şi hematii.

Page 23: inflamatii nespecifice

ENTERITA ULCERO-NECROTICA

Incipient (ulceratii mucosale) Tardiv (pseudopolipi inflamatori)

Page 24: inflamatii nespecifice

ENTERITA ULCERO-NECROTICA, HE, 4X, 10X

Page 25: inflamatii nespecifice

ENTERITA ULCERO-NECROTICA

DEFINITIE

INFLAMATIE ACUTA NECROTIZANTA a intestinului.

La nn e urgenta medico-chirurgicala

ETIOPAT

leziuni ischemice + colonizarea intestinului + substrat proteic in exces + imaturitatea functionala intestinala.

MACRO

edem + hemoragii + necroza mucoasei si a tuturor straturilor.

MICRO

apar fenomene regenerative (tesut de granulatie, fibroza).

Page 26: inflamatii nespecifice

PLEUREZIA FIBRINOASĂ

DEFINITIE Este o inflamaţie EXSUDATIVĂ FIBRINOASA a pleurei.

PLEUREZIA POATE INSOTI :

boli pulmonare: TBC, pneumonie (pleurezia meta- sau parapneumonica), infarct pulmonar, abcese pulmonare, bronşiectazii

boli sistemice: artrită reumatoidă, lupus eritematos diseminat, uremie, infecţii sistemice difuze

metastazele postiradiere în terapia tumorilor pulmonare şi de mediastin.

EVOLUTIE

Cand reacţia sero-fibrinoasă este minimă, exsudatul se resoarbe, ducand la rezoluţie,

alteori poate apare o organizare a componentelor fibrinoase.

Page 27: inflamatii nespecifice

PLEUREZIA FIBRINOASĂ

MACROSCOPIC

leziunea interesează pleura viscerală care are aspect eritematos, cu luciu şters, de culoare roşu închis.

Uneori apar depozite fibrinoase, ca nişte false membrane alb-gri, cu aspect reticulat sau vilos, asemanatoare cu “limba de pisică” sau cu o “tartină cu unt, dezlipită”.

MICROSCOPIC

mezoteliul de suprafaţă este alterat.

Stroma conjunctivă este intens hiperemiată şi acoperită cu un depozit de filamente de fibrină eozinofilă cu aspect de reţea plexiforma, pe alocuri realizând mase compacte, între care se găsesc rare limfocite.

Page 28: inflamatii nespecifice

PLEUREZIE SERO-FIBRINOASA, HE, 4X

Page 29: inflamatii nespecifice
Page 30: inflamatii nespecifice

ŢESUTUL DE GRANULAŢIE

DEFINITIE INFLAMAŢIE PROLIFERATIVĂ NESPECIFICĂ

Procesul de vindecare a plăgilor.

CARACTERISTICI

Tesutul de granulaţie

presupune proliferare a ţesutului conjunctiv tânăr, bogat vascularizat,se maturizează prin diminuarea celulelor, creşterea numărului de fibre conjunctive şi a vascularizaţiei,

în final se formează cicatricea fibroasă.

VINDECAREA

“per primam intentionem”, în plăgi aseptice şi cu margini drepte (cele chirurgicale) sau

“per secundam intentionem” în plăgile septice, cu margini neregulate, anfractuoase.

VINDECAREA

SE FACE ÎN 3 MODURI :

rezoluţia cu restaurarea completă a structurii şi funcţiei normale

regenerarea tisulară din celule capabile de replicare

repararea prin cicatrice în ţesuturile compuse din celule post-mitotice incapabile de regenerare

MACROSCOPIC masă granulară roşietică ce sângerează uşor.

MICROSCOPIC

ţesutul de granulaţie este un ţesut conjunctiv tânăr

cu multe fibroblaste, celule inflamatorii cronic

şi multe capilare de neoformaţie

Page 31: inflamatii nespecifice

TESUT DE GRANULATIE, HE, 4X, 10X

Page 32: inflamatii nespecifice

TESUT DE GRANULATIE

DEFINITIE Este tesutul de reparare.

COMPONENTE:

• Angiogeneza

• Migrare si proliferare de fibroblaste

• Depozitare de matrice extracelulara.

• Maturare si organizare de tesut fibros.

La 24 de ore de la leziune apare tesutul de granulatie

FUNCTII:

• Degradare proteolitica a membranei bazale a vaselor

• Migrarea celulelor endoteliale spre stimulul angiogenetic

• Proliferarea celulelor endoteliale chiar in spatele celulelor migratorii

• Migrarea celulelor endoteliale si organizarea in tubi capilari.

Page 33: inflamatii nespecifice

TESUT DE GRANULATIE