STEPHANE LUPASCO

INFINITUL $I EXPERIENTA

STEPHANE LUPASCO $I CORESPONDENTII SAIScrisori, articole, interviuri

Edi{ie ingrijiti, tabele cronologice, traducereo note, comentarii gi indicede Oana Soare

Prefaf[ de Basarab NicolescuPostfald de Eugen Simion

r-S%'iS "r

i@jINSA

,q.ceoeurRRouANAFTJNDATTA NAlroNarA IENTRU grrrNlA gr enrA

Bucuregti o 2015

CUPRINS

Stdphane Lupasco ;i ilu$trii sdi corespondenliNoti asupra editiei .

Cronologia vielii gi a operei lui St6phane Lupascocronologia relaf;ilor de prietenie ale lui Lupasco gi a corespondengilor sdi .

coRESPoNDENTAAbel Rey

VXXI

XXIIIXXXI

Emile BrehierLouis De BroglieGaston BachelardHenri GouhierAl. RosettiConstantin NoicaJean RostandBenjamin FondaneEmil CioranMircea EliadeGenevidve FondaneGeorges Louis de BouligandJean BallardHenri de LubacJacques ChardonnePius ServienJean LacroixRoger GodelAndr6 BretonAlain JouffroyMaurice NadeauJudit ReiglDemostene BotezL6onZackJean PaulhanMunir HafezJulienAlvardGeorges Ribemont-DessaignesEdgar MorinBernard Morel

3

7

15

l827293l657l73

777985

9091

929699

r00104

105

108

109

111

113

116

t2lt23130

t39140t45

487

Robert Gallimard

Franz LeenhardtAlainBosquet.....Jean Frangois RevelHenri MichauxWadimir Weidl6Andr6Parinaud....VirgilIerunca....Alfred FessardJean Cassou

Georges A. MathieuPierreDucass6...George UscdtescuChristian BourgoisJean-Claude BrisvillePierreBoujut....MarcBeigbeder...Vintild Horia .

VercorsDominique TempleDenis HuismanGr6goire MichonzeVasileSporici.....Gilbert Durand

146150

r52159

160

162

l6s166r67173

182185

189

20020t203

241258264277

279280283

318

337

TEXTEAFERENTE

ARTICOLE $I STUDII DE STEPHANE LUPASCOGaston Bachelard, ,,Dialectica duratei", Boivin, paris, 1936Infinitul gi experienlaGAndire qi viafi a popoarelorMdsurareaBenjamin Fondane, filosoful gi prietenulcdteva consideralii generale despre pictura o,abstractd",pornind de ra pdnzele

lui BenrathPunctul de vedere al unui om de qtiinfd: o poezie infrarealistdAppel, pictor al vielii .

Michaux gi nebuniaMathieu la Muzeul MonedeiDali qi sub-realismul . .. .

nAspuNsuRr LA TNTERVTURT gr ANCHETE[in general vorbind, invdfdmdntul...] - rispuns la o anchetd iniliati

de Alain Jouffroy 355[Rispuns la ancheta ,,formes de I'art"] - rispuns la o anchetd iniliat[

de Andr6 Breton, inclusi in volumul acestua Art magique 356

488

287

290310

341343

345348

3s2353

cu cele ,,trei materii", St6phane Lupasco a inventat o noud logicd [interviude Jean-Paul Weberl 360

St6phane Lupasco, ,,Contradiclia gi conflictul ca fundamente ale vie!ii,'[interviu luat de Andr6 Parinaud] 362

$tiinla qi arta abstracti - interviu de F.-A. Viallet 367Informalul, cale temerard a artei abstracte - rdspuns la o anchet[ iniliati

de Preuves 3ilcu $tefan Lupagcu despre cele trei materii - interviu de vintild Horia . 375Despre vis, matematicl qi moarte - convorbire cu Marc Smedt . 3g3,,Trialog", St6phane Lupasco, Solange de Mailly-Nesle, Basarab Nicolescu 390$tefan Lupagcu [convorbiri cu Monica Lovinescu] 3g3st6phane Lupasco: o gtiinld care deschide transfinitul realului [interviu

cu Michel Randoml

REFERINTE CRITICEconstantin Noica (p. 409413; 428430) Gaston Bachelard O. 413-415) BenjaminFondane (p. 415-418; 439441) F. Gonseth (p. 418-419) claude Mauriac (p.419420) J[ean]-F[rangois] R[evel] (p. 420) Georges Mathieu @t. 42042r;433435)Jean-Paul weber @. 421422) Pierre de Boisdeffre @.422423) Andr6 Therive (p.423424) Alain Bosquet Qt. 424) Gilberr Durand (pt. 425426; 435437) Georgeuscdtescu (p. 426) Anton Dumitriu G,.426429) gtefan Augustin Doinag ftr. 430-431)Solomon Marcus G,. 431433) Edgar Morin, convorbire cu Basarab Nicolescu (p.437)Yintil6' Horia (p. 438) L.M. Arcade (p.44r) Arde Lupasco Massot @. 441444)Vasile Sporici G,. 442444) Basarab Nicolescu Gl 444446)

INTERVIURI DESPRE OPERA $I PERSONALITATEALUI STEPHANE LUPASCO

$tefan Lupagcu - un model de g6ndire, un premergdtor - Basarab NicolescudevorblcuHoriaBddescu ....... 44g

cu Monica Lovinescu despre $tefan Lupaqcu - interviu de Anca Mateescu 4s6

POSTFATA

401

INDICE DE NUME459477

489

CRONOLOGIA VIETII $I A OPEREI LUI STEPHANE LUPASCO

1900

august, 11. Se naqte la Bucuregti St6phane Lupasco. Lanful genealogic al vechii familii boiereqti incare apare pe lume viitorul filosof este impresionant, cuprinzdnd nume gi personaje reprezentativepentru o elitd istoricd gi literard a aristocrafiei moldoveneqti (prezentdm sintetic, in continuare, uneledinhe datele mai semnificative infr(igate de Mihai Sorin Ridulescu intr-o exhaustivi genealogie a luiSt6phane Lupasco' Strdmosii lui Sttphane Lupasco, in volumul Genealogii, Editura Albatros,Bucuregti, p. 126-137). Astfel, pdrin{ii sdi sunt boierul moldovean Alexandru Lupagcu (m. 1922),avocat gi deputat liberal gi Alexandrina Ciculescu (m. 1935). Vor avea doi fii, St6phane qi He#(r89e-1926).Mort la 27 de ani de tuberculozS, Henri studiase la Paris gtiinfete politice. Genealogia materni aremulte languri neelucidate: Alexandrina este fiica lui Alexandru Ciculescu, n. lg24 (grec cu numeromanizat, cf. Alde Lupasco-Massot) gi a Haritinei (n. 1837), n. Sclivaniti. prin unele dintreevenimentele vie{ii sale, dar mai ales prin sffirqitul ei (atinsd de nebunie, va muri la paris pe 24 martie1880, la vdrsta de 43 de ani), bunica maternd a filosofului, Haritina, este un personaj demn de literaturaromanticS.

Prin familia tatdlui filosofului, Alexandru Lupagcu, intrdm in vechea boierime moldoveneasci: el estefiul unuiAlexandru Lupagcu (1333-1902) gi al Lucrefiei Verghi; bunicul patern al filosofului era fiulcomisului Manolache Lupagcu (1797-1835) gi al Smarandei Roatd. La rdndul s5u, ManolacheLupagcu era fiul serdarului Gheorghe Lupaqcu, care era fiul mazilului Constantin Lupagcu; detaliidespre familia Lupaqcilor, printre altele, s-ar afla in Arhondologia lui Constandin Sion (p. l5l).(Detalii despre biografia celorlal{i membri ai langului genealogic patern, in Ridulescu, op. cit., inspecial p. 129-132; despre clanul lui Gheorghe gi Manolache Lupaqcu, p. 132-135).Bunicul filosofului, Alexandru Lupagcu (1833-1902), a fost preqedinte al Cur,tii de Conturi; deorientare politici liberald, a fost prieten cu Ion C. Britianu; a sprijinit material migcarea nafionali aromAnilor din Transilvania. Elena, una dintre surorile soliei lui Alexandru Lupagcu (Lucrelia Verghi),cisatoriti cu Gherghe Miller, polonez, este mama scriitoarei Mdrgirita Miller-Verghi (m. 1953). CeliaDelawancea, in volumul memorialistic Dintr-un secol de via1d, Btcureqti, 1988 (pp. 25-31) descrieatmosfera salonului Elenei Miller-Verghi, in care Barbu Delawancea qi-a cunoscut viitoarea sofie.Alexandru LupaEcu qi Lucrefia verghi au avut 5 copii: Henriette (m. 1910), Maria (Mary)(1862-1938)' cdsdtoriti cu Barbu Delawancea (vor avea patru fiice, verigoare primare cu St6phaneLupasco, Cella, Margareta/Bebs, Niculina gi Henriette, zisi Riri); $tefan Lupagcu, diplomat, ataqatcomercial in diverse capitale europene, tat5l viitoarei scriitoare $tefana (Lili) Velisar-Teodoreanu;Lucrefia (Kiki), cisdtoritd cu Eduard Ghica. Una dintre fiicele Luciei Paladi (prima sofie a lui EduardGhica) 9i a lui Eduard Ghica, Georgette, a fost prima sofie a lui Lupasco (de care a divorlat in 1937).Grigore Ghica, fiul lui Eduard Ghica din cdsitoria cu Lucrelia Lupaqcu este autorul volumuluimemorialistic Grigri (Madrid, 197 3).Al cincilea fiu al lui Alexandru Lupagcu gi al Lucreliei Vergi este Alexandru Lupagcu, tatdl filosofului.O menliune specialS meritd $tefan Lupagcu, unchiul hlosofului, care apare sub numele de MateiVelisar in romanul Bal mascat al lui Ionel Teodoreanu. El era un francmason important, care l-a atraspe Sadoveanu in loja masonicd de la Iaqi. Alexandru Paleologu a menfionat influen,ta considerabild aacestui $tefan Lupagcu asupra operei gi omului Mihail Sadoveanu (Dacia literard,nr. 11, noiembrie

XXIII

2005, p. 2-4). (Din cauza omonimiei, $tefan Lupaqcu a fost confundat cu St6phane Lupasco in

brogura lui Emilian M. Dobrescu, IluStri francmasoni romdnio p. 2819).

t9t2-t913Pdni la 12-13 ani, St6phane Lupasco a studiat cu profesori particulari, dupd care a fost dat la qcoa16,

impreund cu fratele sdu Henri. intre 1913-1915, urmeazd liceul ,,Sf. Gheorghe" din Bucuregti. Vara se

duceau la [ibana (aproape de Vaslui), unde familia Ghica avea o proprietate, impreuni cu LiliTeodoreanu qi cu fiicele lui Delawancea. Precocitatea real6 a copilului este rememoratd mai tdrziu in

chip ludic de cdtre adull la 12-14 ani, i-ar fi citit pe Spinoza, Schopenhauer, Kant, Bergson, Aristotel,

Platon.

1916

in condiliile Primului R6zboi Mondial, printr-un traseu intortocheat, trecdnd prin Sankt Petersburg,

Finlanda, Norvegia, Anglia, Alexandrina Lupasco qi cei doi fii ai sii ajung la Paris, unde se stabilesc.

Vor locui, pentru inceput, pe Avenue de Breteuil. Mama dddea, in particular, lecf,i de pian (fusese

eleva lui Cesar Franck).

1916

Se inscrie la liceul Buffon din Paris, unde iEi va sus{ine, in 1920, bacalaureatul.

lg22Moare Alexandru Lupaqcu, tat6l filosofului.

1920incepe studiile la Sorbona, unde urmeazd cursurile a doud facultSli, de gtiinfe exacte 9i filosofie.

Printre profesorii sii, se numdrd fizicieni ca Broglie, Becquerel, Langevin. Aici va fi coleg, printre

al1ii, cu Pius Servien. intre 1924-1927 obline certificate in psihologie, estetica qi gtiin{a artei, morald

gi sociologie, filosofie generald gi logicd, dar gi in matematici, fizici gi biologie. igi va trece licenla inlitere in 1928.

1926Debuteazd, la Stock, cu volumul de poeme Dehors.in aceastd perioadi locuia pe rue Oudinot (7e). Mai sti, in acegti ani, la un hotel de pe rue Jacob, apoi

la un altul pe rue de Berry, pentru ca in 1936 sd se stabileascd temporar pe Boulevard du

Montparnasse, 165.

1929Se clsitoreqte cu Georgette Ghica, sora vitregd a vdrului sdu primar Gr6goire Ghica. Este o perioadd

in care Lupasco face numeroase cdl6torii Franfa-Romdnia.

1935

iunie, 14. igi susline doctoratul in litere la Sorbona (despre logici gi epistemologie), sub indrumarea

lui Abel Rey, cu lucrarea Du devenir logique et de I'affectivi# (structuratd in doui pEfii: Le dualisme

antagoniste et Essai d'une nouvelle thdorie de la connaissance).Teza complementard se rntituleazd Laphysique macrcscopique et sa portte philosophique. Lucrarea va fi apreciati de Louis de Broglie gi de

Emile Br6hier. Tezava fi publicat6 in acelagi an, la editura Vrin (ed. a ll-a, 1973,1a aceeagi editurd).

- Moare, in Romdnia, mama sa.

1937

iulie 3 I - august 6. Are loc, la Paris, a noua edilie a Congresului Interna{ional de Philosofie Descartes,

al c6rui pregedinte de onoare este Henri Bergson. La eveniment participi delegafii (guvernamentale gi

XXIV

universitare) din numeroase (iri (Germaniao Austria, Belgia, Marea Britanie, Italia, Norvegia, StateleUnite, Romdnia etc.). Comitetul organizafional are urmitoarea componenfi: Emile Br6hier(pregedinte), Raymond Bayer (secretar); dintre membrii activi fac parte, al5turi de Lupasco, GastonBachelard, Louis de Broglie etc. Comunicarea lui Lupasco din cadrul Congresului este comentat6 inMarie-Anne Cochet, Le Congrds Descartes (Paris-Sorbonne, 1937). Rdflexion sur quelques unes desorientations qui s'y sont manifestdes, ilIle, We, Xile, Bruges,Imprimerie Sainte Catherine, 1938(cap.2,,,L'aspect du probldme dans la comunication de M. Lupasco", p. 20-31). Ar fi vorba de,,singura comunicare care a pus in mod trangat problema dublei cauzalitdtj, clreia a incercat si-ijustifice gtiinlific metoda", referindu-se indeosebi la ,poile semnificafii" pe care i le-ar conferi o nouifilosofie a qtiinfei.

- Divor{eazd de Georgette Ghica. Se cdsdtoregte, la Paris, cu Yvonne Bosc, editor (va lucra, apoi vaconduce o lreme editura Stock) gi pictori(a (picturn abstracti). Vor avea o fiicd, Alde Lupasco(Massot), n.26.X.1937, Neuilly sur Seine, de profesie avocat.

- La Paris, locuiegte in aceastd perioadi in Place Dauphine, I l.

1937-1940Colaborcazd,la diferite reviste literare din RomAnia. Astfel, intre 1937 9i 1939 va publica trei articoleit Revista Fundaliilor Regale, iar in 1940 un amplu studiu in Viaya romdneascd (v. secfiunea kxteaferente, unde sunt reproduse).

1939

Face armata in RomAnia, la Tumu Migurele, in Regimentul 2 arttlene uqoard. Printr-un documentmedical (datat 23 decembrie 1939), in care sunt evocate boli imaginare, este dispensat de serviciulmilitar; cererea i se va aproba in 1940.

1940

Apare, la Funda{ia Regal6 pentru Literaturd gi Arti, o edilie preliminari, in limba francezA, avohtmului L'exptrience mycrophysique et la pensde humaine, care va fi publicatd, un an mai t6rziu, in1941, qi la Presses Universitaires de France (PUF) (ed. a II-a, Rocher, Monaco, colecfia ,,L'esprit et lamatidre", 1989, prefafd de Basarab Nicolescu).

1946-1956Este cercetdtor la CNRS, la secfiunea de epistemologie. Nereuqind sd promoveze cercetdtor principal,unul dintre motive fiind acela cE scrierile sale, prin specificul lor pluridisciplinar, nu se puteau incadraintr-un domeniu flrx, se vede nevoit si p6riseascd CNRS-u1 in 1956 (numirile fiind frcute pentru operioadl de l0 ani).

1947

martie, 12. Primegte cetdtenia francezl.

- Apare Logique et contradicfion, la Presses Universitaires de Frances (pUF).

t949Octombrie, 17-22. Are loc, la Paris, a XV-a edilie a Congresului Internafional de Filosofre a $tiin{elor.Evenimentul ii are ca pregedin{i de onoare pe Jacques Hadamard gi Andr6 Lalande, iar ca pregedinlipropriu-zigi pe Emile Borel gi Gaston Bachelard. Lupasco va susfine o comunicare 61t, titlul L'ariomedu choix, le principe de Pauli et le phtnomdne vital in cadrul secliunii de epistemologie, al cdreipregedinte este Gaston Bachelard. in cadrul aceleiaqi secliuni va susline o comunicare gi PierreDucass6, unul dintre corespondenfii lui Lupasco. (cf. XV Congrds International de Philosophie dessciences, Paris, 1949, I. Epistdmologie, Pais, Hermann& cie Editeurs, 1951, colecfia ,,Actualit6sscientifiques et industrielles, 1126, Philosophie"; comunicarea lui Lupasco, la p. 153-182).

XXV

1951public6 Le principe d'antagonisme et la logique de I'dnergie - Prol'\gomines d une scimce de la

contradiction,Hermann, colectia,,Actualit6s scientifiques et industrielles", no. 1133, Paris (Ildme ed',

Rocher, col. ,,L,esprit et la matidre", Monaco, 1987, prefali de Basarab Nicolescu).

1952

Ca1,dideazd,frr6 succes, la Colldge de France. Ceilalfi candidali erau Maurice Merleau-Ponty (care a

gi fost ales), Etienne Souriou, Gaston Berger. in favoarea lui Lupasco au votat Gaston Fessard 9i

Lacassaque.

1953

iulie, 23-28. Are loc Congresul de la Luxembourg, sub egida Association Franqaise pour

I'Avancement des Sciences. Aflat sub marele patronaj al Alte{ei Regale, Prinlul de Luxembourg,

congresul are urmitorul comitet local de otganizarc: preqedinte, Jean Koppes, preqedintele Secliunii

de $tiinle a Institutului Marelui Ducat, vice-pregedinli L6on Molitor, medic, directorul s5n6tnlii

publice, Robert Stumper, vice-pregedinte al Secliunii de $tiinfe a Institutului Marelui Ducat, Fr.-L6on

Lefort, pregedintele Socielii Naturaligtilor din Luxembourg. St6phane Lupasco prezintd o comunicare

intitulatd Des mseignements que l'expirience apporte aux sciences physico-chimiques, in cadrul celei

de-a 17 -asecliune a Congresului, dedicatd Istoriei gi Filosofiei gtiinfelor. (cf. III. Actes du Congris de

Luxembourg. 72e Session de I'Association Franqaise pour I'Avancement des Sciences, Luxembourg,

23-2Sjuiltet lg53,lucrareapdrutd intr-o colec{ie intitulati,,Publications litt6raires et scientifiques du

Ministlre de 1'6,ducation Nationale du Grand-Duch6 de Luxembourg"; comunicarea lui Lupasco, p.

s62-s6s).august, 20-26.Are loc, la Bruxelles, al Xl-lea Congres Intema{ional de Filosofie. Lupasco va sus{ine

"otunicur"a cu titlul Energie et finalit|;un alt participant este Pius Servien, cu intervenlia intitulata

sur les nouveaux modes de pens,le introduits par la physique quantique. (Proceeding of the )nth

International Congress of Philosophy, Brussels, August 20-26, 1953, vol' VI, Philosophie and

methodologt of the sciences of nature, North-Holland Publishing Company -Amsterdam, Editions E.

Nauwelaerts- Louvain, 1953 I Actes du Xidme Congrds International de Philosophie, Bruxelles,

20-26 aoAt U53, vol. YI, Philosophie et mdthodologie des sciences de la nature; comunicarea lui

Lupasco, la p. 191-196).

1960

noiembrie, S. in cadrul unei emisiuni de la Radio Europa Liber6, Ion Haralamb face o prezentare a

hlosofiei lupasciene. Reddm trn fragment: ,J'{imeni nu poate tigddui faptul cd $tefan LupaEcu a

introdus un ferment revolu{ionar in cadrele logicei omului. GAnditorul romdn a pus in lumini

defrnitivd semnificalia filosofici a evolu{iei gtiinlifice moderne, intre om 9i univers, el a stabilit o

legdtur6 cu totul noud, care obligi spiritul nostru si renunfe la obignuinlele ralionale de odinioard,

pentru a le substitui o mecanicd intelectualE a contradicliei gi a bdtdliei logice. $tefan Lupagcu a diruit

acestei innoiri un caracter de izbivitoare evidenJ6"'

-Apare Les trois matiires,la Julliard, Paris (reeditare 1970, format 10/18; Coh6rence, Strasbourg,

1982; Las tres materias, Editorial Sudamericana, Buenos Aires, 1963).

1961

august, Z. Este invitat de Georges Ribemont-Dessaignes la emisiunea sa, purt6nd titlul ,,La culture et

le destin", realizat;- pe canalul radiofonic France III (care va avea in total 12 emisii) (cf' Georges

Mathieu, L'abstraction prophitique, secliunea Ze r6le moral de I'artiste)

- Rateaz6 premiul Femina Vacaresco (unde candidase cu Zes trois matidres) in favoarea lui Robert

Aron(Anntes obscures de Jesus), cu 4 voturi contra 7.

XXVI

ABEL REY

T'NIVERSITf DE FARISINSTITTJT D'HISTOIRE DES SCIENCESETDES TECHNIQUESLe Directeur,Ftofessour i la Sorbonne77, boulevard de Montmorency, Paris (15)

Paris, le 16 f€vrier 1935

Mon cher ami,

Je reprendrai mon service le Lundi 24. Je vais mieux, mais n'ai pu encor€ sortir, avecce temps.

J'aifait ce que vbus me demandez et ai 6crit au Doyen. Mais je ne sais s'il ne mer6clamera pas un nouveau rapport sinon une nouvelle lecture de votre thdse. Nous verronscela d ma rentr6e, carj'aurai alors regu sa r6ponse.

Je ne recevrai pas lundi 24, car la s6ance m'aura, pour une lt* fois, suffr. Mais je vousdirai un mot, si je ne vou$ en ai pas 6crit dans I'intervalle, de la reponse du Doyen.

Bien cordialement d vous,

Abel Rey

TJNWERSITATEA DIN PARISINSTITUTUL DE ISTORIE A $TIINTEI $I TEHNICUDirectorul,Profesor la Sorbona77, bulevardul Mortmorency, Paris (16")

Paris, 16 februarie 1935

Ilagul meu prieten,

imi reiau serviciul luni, pe 24. Mi simt mai bine, dar nu am putut incE iepi, din cauza yremii.An flcut ceea ce mi-afi cerut 9i i-am scris decanului. Nu gtiu insd daci nu imi va solicita un nou raport, sau

lmte chiar o noud leeturd a tazei dumneavoastr[. Vom vedea cind imi voi relua activitatea, pentru c[ atunei voi;foii rispunsul sdu.

Nu voi acorda audiente luni, pe 24; pentru c[, m[car de aceasti dat5, ultima intrevodere mi-a fost sufisienti.IhcE n-o sil vi scriu, vi voi himite vorbi despre r6spunsul decanului.Ct prietenie,

Abel Rey

Scrisoare redactatl pe hertie cu antet. Olograf, 1 A5, cerneali a1bastr6. Cum scrisoarea nu are plic, presupunem cIa fost expediati pe adresa ,,1 I , Place Dauphine, Paris, 6" (adresa lui Lupasco din acea perioadl) cum se va intAmplagi in cazul epistolelor urmdtoare.

Abel Rey (1873-1940), coordonatorul tezei de doctorat a lui Stephane Lupasco, a fostprofesor de istorie gi de filosofie a gtiinlelor la Sorbona. Opera sa fundamentald ar fi trebuitsd fie o ampl5 istorie a gtiinlelor, din care nu a reu$it sd finalizeze decdt trei volume,referitoare, in cea mai mare parte, la Grecia antic6: Science orientale qvqnt les Grecs, 1930;La jeunesse de la Science grecque, 1933; La maturitd de la pensde scienffique en Grdce,1934).Teza sa de doctorat, suslinutd in 1907, propunea o Th4orie de la Physique chez lesPhysiciens contemporain . A creat, la Universitate, un Institut de Istorie a gtiinlelor gitehnicilor, ale cdrui lucrdri erau publicate, incepdnd cu 1934, in revista anuali Thalds, la careva colabora gi Lupasco cu un articol despre Gaston Bachelard, intitulat Gaston Bachelard,,,Diqlectica duratei", Boivin, Pqris, 1936, pe care l-am reprodus in secliunea Texte aferente,

,,Articole gi studii de St6phane Lupasco".

UNIVERSITE DE PARISINSTITUT D'HISTOIRE DES SCIENCESET DES TECHNIQUESLe Directeur,Professeur d la Sorbonne

77, boulevard de Montmorency, Paris (16")

Paris, le 3 Mars 1935

Mon cher ami,

J'ai bien regu les 6preuves de votre travail. Mais j'ai besoin d'6tre fix6 plus clairement.Si je comprends bien, du 1"'volume vous extrayez le chapitre num6rot6 X,pp. 148145,intitul6 La physique et le Dualisme antagoniste. Les Fondements hpistimologiques d'unenouvelle thAorie de la science, pour en faire votre petite thdse, et votre 1"'volume se terminealors sur le chap. XI devenu le chap. X: Le dynamisme logique etc. Votre thdse principale se

continue par un tome II contenant la2" partie et qui, dans ce que vous m'avez envoy6,s'arrdte dlap. 192, commengant (p. 183) de votre 3d'" partie sur l'affectivit6 que vous allezm'envoyer.

Sommes-nous d'accord?Maintenant d un premier coup d'cil, je remarque un disparate entre cette 2d'" partie

(et sans doute aussi la 3e-", d'aprds les premidres pages) et la 1c'": celle-ci est divis6e enchapitres - l'autre ne I'est pas. Elle est seulement divis6e en petits paragraphes, bien qu'il yait chapitre premier, d la page 7 (1"' page du texte). La 3cme partie n'annonce m6me aucunchapitre: I' affectivite- .

Je crois que ce disparate n'est pas heureux, non seulement parce qu,il romptI'ordonnance logique du tout, mais surtout parce qu'il rendra les choses moins claires.

2.

4

- Aici 9i in continuare, am redat prin italic cuvintele subliniate cu o linie in manuscris. (n.ed.)

J'estime qu'il e0t fallu, ld aussi, y grouper, par leurs affinit6s mutuelles, vos paragraphes enchapitres, de fagon d bien marque! comme dans la 1d'" partie, la structure organique de votreGUVre.

Il y a-t-il ld qu'un premier 6tat qui sera transform6 par vos corrections sur 6preuves,ou un aspect d6finitif? Dans ce dernier cas, j'ai peur que vous vous exposiez d des iritiquesde forme, mais qui n'en porteront pas moins sur le fond, par incidence. (Si vous conservezle disparate, parce qu'il r6pondrait d quelque chose d'essentiel dans les questions tour d tourenvisag6es, il faudrait, d mon sens, pour arrCter dans I'euf les critiques sur ce point, le notervous-m€me, d la fin de l'Introduction, et donner succinctement vos raisons. Vous auriez laplace dans le blanc de la fin de la p. num6rot6e 8 (ex - l0). D,ailleurs vous pourriez, enconservant l'ancienne num6rotation, la prendre.) (l) On pourra trouver ou que vous avezvoulu aller trop vite et que vous ne vous 6tes pas donn6 la peine de construire vos deuxautres partis comme la 1d'" (ce qui serait faux, mais il faut avouer que I'apparence est contrevous), ou, chose plus grave, que votre pens6e n'est pas organis6e, ni au point dans les deuxdernidres parties. A mon avis, il est temps encore, vous feriez bien de remedier d cela, ce quiest bien facile. A vous bien cordialement,Abel Rey

UNIVERSITATEA DIN PARISINSTITUTUL DE ISTORIE A $TIINTEI $I TEHNICIIDirectorul,Profesor la Sorbona77, bulevardul Montmorency, Paris (16")

Paris, 3 martie 1935

Dragul meu prieten,

Am primit lucrarea dumneavoastrd. Simt insi nevoia sI ldmurim unele aspecte.Dacd inleleg bine, din primul volum extrageli capitolul numerotat cu X, pp. 148-245, intitulat Fizica Si

dualismul antagonist. Fundamente epistemologice pentru o noud teorie a ;tiinlei, pentru a-l transforma in tezdcomplementar5, 9i atunci acest prim volum se termind cu capitolul XI, care devine capitolul X: Dinamismul logicetc. Teza principali se continud cu un al doilea vol"m, conJindnd a doua parte, qi care, in materialul trimis dedumneavoastri, se sftrgeqte la p. 192, incepAnd (de la p. 183), o a treia parte, despre afectivitate, pe care urmeazisd mi-o trimiteli.

Suntem de acord pdnd aici?Acum, la o primi vedere, remarc o neconcordanld intre aceast5 a2-aparle (gi IEri indoial6, gi cea de-a 3-a,

dupl primele pagini) gi cea dintdi: aceasta din urmd este ?mp64iti in capitole, iar cealalti nu. Ea este impdrliti doarin mici paragrafe, chiar daci existl un prim capitol, la pagina 7 (prima pagind din text). Cea de-a 3-a parte nu maianunld nici mlcar un singur capitol: ea laateazl despre afectivitate.

Cred cd aceasti neconcordanfd nu este una fericiti, nu numai pentru c6 rupe ordonarea logicd a intregului,ci mai ales pentru cd vaface Si mai pulin clare lucrurile. Socotesc ce ar fi trebuit, gi aici, sd grupali, prin afinit5limutuale, paragrafele in capitole, inc6t structura organicd a lucririi drrmneavoastri sI fie bine marcati. la fel ca inprima parte.

Apoi, este vorba doar de o primd formd, pe care urmeazi si faceli corecturi, sau de lucrarea definitivi? inacest din :urmd caz, md tem ci vd veii expune la critici in privinla formei, care se vor r6sfr6nge qi asupra fondului.(Daci pistrali totugi aceastl neconcordanli, socotind cd ar corespunde unui aspect esenlial al cercetiriidumnevoastrd, atunci, in opinia mea, ar trebui, pentru a opri din fagd orice criticd in aceastd privinld, si o precizalidumneqvoastrd in;ivd, la sffirgitul introducerii, expundnd succint qi motivele. V-a mai rimas un spafiu liber lasfbrgitul paginii numerotate cu 8 (ex. - 10). Puteli si o faceli qi plstrdnd vechea numdrdtoare a paginilor.)

S-ar putea considera fie ci afi vrut sd terminati mai repede gi cI nu v-a{i mai dat osteneala sd construili ultimeledoui pirfi ca pe cea dintdi (ceea ce ar fi greqit, insi trebuie si vi mdrturisesc cd aparenlele sunt contrare), fie, lucrugi mai grav, ci gdndirea dumneavoastrS nu este organizati qi nici structuratii in ultimele doud pd4i. in opinia mea,

mai este inci timp gi ali face bine daci afi remedia acest lucru, ceea ce nu este prea greu. Al dumneavoastri, cuprietenie,

Abel Rey

Scrisoarea figureazi pe o hdrtie cu antet, reprodus in text. Olograf, I A5 r/v, cemeald albastrS. Adresa lui Lupascomenlionati pe plic este,,Monsieur Lupasco, 11, Place Dauphine, Paris, 6".

(1) Notalie frcutii pe marginea laterald a paginii, corespunzdnd semnului pus de expeditor in dreptul cuvantului<incidence>.

3.

UNIVERSITE DE PARIS

INSTITUT D'HISTOIRE DES SCIENCESET DES TECHNIQUES13, RUE DU FOUR (Vr.)

Le Secr6tariat est ouvert tous les jours de l5h. d 17h., sauf le samedi.

T6l.: Od6on 60-36

Le 2juin 1935

Mon cher ami,

Je vous remercie infiniment de vos thdses sous forme <<librairie> et des mots que vousy avez ajout6s. J'en suis trds touch6, mais je n'ai fait que ce que je croyez de mon devoir defaire.

Je vous avais dejd mis en garde contre la forme. Bien que vous l'ayez rendue plussimple et plus claire, elle reste encore, par endroits (trop fr6quents), abstraite, compldxe,obscure par ld-mdme. C'est cela et cela seul qui vous a empeche d'avoir la mention la plushaute: les critiques de fond n'y ont 6t6 pour rien (d cet 6gard). Mais I'argument - impossibledr donner - 6tait I'opinion ext6rieure, mCme inform6e, qui ne congoit pas qu'un Doctorat ds

lethes puisse ne pas se soucier du c6t6 <litt6raire>. D'ailleurs la question n'auraitd'importance que si vous vouliez entrer dans l'enseignement sup6rieur frangais, encore que

Delacroix et Brunschvicg n'aient eu, eux aussi, que la mention <<honorable>r. Elle est donc,par ld, trds honorable, des plus honorables.

Croyez-moi bien cordialement v6tre,

Abel Rey

6

Filosotul in anii50-60

I ef e //'+^t tTtg

l,',

rlilt::

::t:

t1

%t /tn*-n,

f. r,..- Oy'-k ^ 2,6az fu % .MaQ ,rA1 a1d . 7n2 a.'a^<l 41 4 a2/-'<'144- 7 *!

4vr2rt/-"A'r4* a/-rr; e, e./1'*J 'c&;44*'72

ffiffi7227,?:W*

;&3q,+/r* : n/,- 4 t*'k' / uo / 2cz'r',a t"<&'u'

f n /* /4 //'"-;-o'a-'L'+a' ffi' /*; 7',u4 lon L. wd 4''v P"fu uto'cl'a)ua- 4 *"

W;,Tuffi^Tie7,rma.^n &/^,; /.J ^

;J1::€Au!2r4:o/' ''- b rek^u,-.{;^-*r anur4 @ ^'un

l Jn-bla.4 'ha rout^-1,4 refi- **='l; e /-q"r; '^'/'*'P:''* *'-4 ^ okffiffi:ffiffi/Z^:- dA k^a.;.' 5 L''"c'*"'^ .

L};;;A"#yfft#,h-U'J,. J - C i-r-sv- c h4.1 fu ,/.+t . /---tt,tg;;l; ,:,14^-;.'- V n'n' l1't"u-6-. 't !''- **t*^ UtlAV.L-ty#l+ 6-.\, ,*-?fA/ L4t(;*+n-*q,/la^.fu'^'

"Vt "; '^e f "-'-,. /'* 4 T

'O.-.A'-do,lu-^-h:ro a;! 7L. *- ?'? ffi*

4 t^* /* l</L-uar'4.,a- t ** a,,.;<&7-h'*a.a-.. ,