Infertilitatea la barbati

INFERTILITATEA LA BARBATI

Cuprins :

1)Cum se depisteaza infertilitatea masculina2)Cauzele infertilitatii3)Tratament pentru infertilitate4) Factori de risc recunoscuti pentru afectarea fertilitatii masculine 5) P-ICSI si IMSI6)Concluzii Cum se depisteaza infertilitatea masculina Infertilitatea este o problema cu care se confrunta aproximatix 15% din cuplurile din Romania si este definita ca incapacitatea unui cuplu de a concepe un copil dupa 12 luni de raporturi sexuale regulate si neprotejate. Factorul masculin este relativ frecvent depistat in ultimul timp, atat datorita unei ponderi semnificative in etiologia infertilitatii cuplului, cat si adresabilitatii mai mari si combaterii unor prejudecati. Spermogramaeste investigatia standard pentru evaluarea partenerului masculin si este suficienta in cazul unui rezultat normal. O interpretare corecta trebuie sa estimeze atat caracteristicile lichidului seminal, concentratia si mobilitatea spermatozoizilor, cat si aspectele de morfologie ale acestora. Investigarea suplimentara presupune, pe langa spermograma: spermocultura, biochimia spermei, dozari hormonale (FSH, LH, testosteron, prolactina)si indrumarea catre un urolog. Acesta poate recomanda, in functie de examenul genital, si alte teste (culturi din sperma sau secretie uretrala, ecografie testiculara, deferentografie, biopsie testiculara). Dozari hormonale In cazul in care spermograma indica anomalii ale spermatozoizilor (in special un numar mai mic de 10 milioane/ml) specialistii indica realizarea unor serii de dozari hormonale. Barbatilor cu probleme de fertilitate li se dozeaza initial testosteronul si FSH (hormonul foliculo-stimulant, care influenteaza decisiv spermatogeneza). In cazul in care se determina ca testosteronul este scazut, se investigheaza si LH (acest hormon fiind responsabil de sinteza si secretia de testosteron din celulele Leydig). Valorile normale pentru FSH variaza intre 2-15 UI/L, iar testosteron de 30-100ng/ ml. Valori inferioare normalului indica hipogonadism hipogonadotrop, in timp ce un FSH foarte ridicat (restul hormon fiind in limite normale) sugereaza afectarea procesului primar de spermatogeneza. Aceasta situatie apare doar in cazul in care testiculele sunt lipsite complet de celule Sertolli (celulele responsabile de spermatogeneza) sau cand exista o leziune primara de tubi seminiferi.Determinarile sangvine ale unor hormoni, cum ar fi prolactina, estrogenii sau adrenalina pot fi realizate daca exista probleme de libidou sau evidenta clinica de ginecomastie (sau alte semne de feminizare). O spermograma anormala se poate datora unor factori conjuncturali aparuti in ultimele 2-3 luni. Un episod febril poate afecta major parametrii spermatici, iar variabilitatea zilnica a acestora nu este nici ea de neglijat. Din aceste motive, in cazul unei spermograme anormale, diagnosticul se pune dupa cel putin o repetare a spermogramei peste un interval de minimum 4 saptamani.

Spermoculturaeste metoda ce permite, prin analizarea si cultivarea probelor de sperma cauza infertilitatii masculine atunci cand se face concomitent cuspermograma.

Recomandari pentru testul spermocultura :

recoltarea se efectueaza dupa 24 de ore de abstinenta sexuala, inainte de inceperea unui tratament antibioticeste de preferat ca recoltarea probei sa nu fie precedata sau urmata de recoltarea altei probe biologice (secretie uretrala; urocultura).inainte de recoltare se efectueaza toaleta organelor genitale cu apa si sapun si stergerea prin tamponare cu comprese sterilerecoltarea se efectueaza prin masturbare direct in recipient steril (urocultor)proba se aduce in laborator in maxim 1 ora de la emisie

Cauzele infertilitatii masculine

n cele mai multe dintre situaii, cauza infertilitii poate fi determinat i numai un caz din cinci rmne de cauz necunoscut. Doar o treime din cazurile de infertilitate se datoreaz factorilor feminini. O alt treime se datoreaz factorilor masculini.

1)Un numr redus de spermatozoizi (oligospermie) sau chiar absena spermatozoizilor(azoospermie) n lichidul seminal;

2) Motilitate redus a spermatozoizilor (astenospermie);

3)Reaciile imunologice pot determina imposibilitatea spermatozoizilor de a trece dincolo de cervix, spre trompele uterine, unde trebuie s ntlneasc oul; 4)Spermatozoizi malformai (teratospermie). 5) absena lichidului seminal (aspermie); 6) spermatozoizi care sunt imobili sau sunt mori (necrospermia)

Oligospermia este ce mai frecventa cauza a infertilitatii masculine, iar la originea ei pot sta: varicocelul, infectiile cronice, autoimunizarile, cauze hormonale, cauze genetice, cauze nervoase, cauze metabolice si nutritionale (diabet, obezitate, hiperlipemie, ciroza, abuz de alcool, tutun, medicamente, neurotrope, mari carente alimentare) si oligoastenospermie de cauza necunoscuta: n procent de 20%. Azoospermia ,mai putin frecventa decat oligospermiile sunt de doua feluri: secretoare si excretoare. Azoospermiile secretoare se caracterizeaza prin oprirea maturizarii celulelor germinale sau prin lipsa lor. Testicolele sunt hipotone si micsorate de volum. In ejaculat exista celule germinale imature. Azoospermiile excretoare sunt detreminate de procese obstructive bilaterale, situate la nivelul epididimului si al canalului deferent. Cele unilaterale sunt cauzele oligospermiilor. De cele mai multe ori este vorba de sechele infectioase locale (gonococice, tuberculoase, etc) sau generale. Infectiile se propaga descendent pe cale hematogena sau limfatica si se localizeaza cu predilectie in epididim. Astenospermie Motilitatea spermei inseamna abilitatea de miscare a spematozoizilor. Daca miscarea este lenta, si nu in linie dreapta, ori ambele probleme, sperma va avea dificultati in a patrunde in mucusul cervixului sau in penetrarea invelisului unui ovul. Daca 60% (ori mai mult) din sperma are o motilitate normala, atunci calitatea spermei este aproape obisnuita. Daca mai putin de 40%, ori chiar mai putin, din cantitatea de sperma are o motilitate obisnuita, atunci calitatea spermei prezinta anomalii. Daca miscarea spermatozoizilor este lenesa ea poate fi asa din cauza unor anomalii genetice, iar capacitatea lor de a fecunda un ovul este mica. Teratospermie Morfologia se refera la forma si structura unui obiect. Morfologia este considerata mai importanta decat motilitatea ori cantitatea in ceea ce priveste fertilitatea. Forma anormala a spermatozoizilor face imposibila fecundarea unui ovul. Aproape 60% din cantitatea de sperma ar trebui sa aiba marime normala pentru ca fecundarea sa se produca. Structura perfecta a unui spermatozoid inseamna capul oval si coada lunga. Forma unui spermatozoid ce prezinta anomalii include o serie de variatii:

Un cap mare si rotund ( in cazurile studiate, daca 14% ori mai mult din spermatozoizi prezinta aceasta anomalie, sansele de fecundare sunt de 20%. Aceste anomalii indica probleme de ordin genetic). Un cap foarte mic Un cap de forma conica Un cap de forma inconvoiata Doua capate Coada cu noduri si incolacita

Infertilitatea masculin cauze genetice

Rolulfactorilor geneticin infertilitatea masculin este major (aprox. 60% din brbaii infertili):Anomalii cromozomiale: cea mai frecvent anomalie numeric fiind sindromul Klinefelter (47,XXY), aprox. 10-15% din brbaii infertili;Anomalii structuraleechilibrate: inversii i translocaii;Microdeleii ale cromozomului Y, aprox. 10-18% din brbaii infertili;Mutaii la nivelul genei CFTR(fibroza chistic): pot determina absena congenital uni- sau bilateral a canalului deferent sau obstrucia canalului deferent. n ciuda acestor defecte anatomice i genetice aceti indivizi pot ajuge la 30-40 de ani fr s prezinte nici un alt semn al prezenei fibrozei chistice. Microdeleiile cromozomului Y(YCM) sunt o familie de boli genetice cauzate de lipsa unor gene sau a unor fragmente n cromozomul Y. Muli brbai cu YCM nu prezint simptome i duc o via normal, ns n majoritatea cazurilor microdeleiile de pe cromozomul Y duc la reducerea semnificativ a fertilitii masculine. Gena SRY(sex-determining region) are rol n determinarea sexual i controlul spermatogenezei, denumit i gena masculinitii. Exist o zon n cromozomul Y care deine un rol important n spermatogenez, deleia (dispariia) acestei regiuni este asociat cu azoospermia i implicit cu infertilitatea. Aceast regiune (cu localizare Yq11.23) a fost denumitAZF (Azoospermia Factor)format din 3 locusuri: AZFa, AZFb i AZFc. -AZFa: genele din aceast regiune sunt importante n perioada de embriogenez i cea pre-pubertar, cu rol n diferenierea spermatogoniilor; AZFb: deleia acestei regiuni este o cauz frecvent de oprire amaturaiei spermatocitelor; -AZFc: o deleie parial specific a AZFc numit i deleie gr/gr este semnificativ asociat cu infertilitatea masculin, mai ales pentru populaia caucazian. Regiunea AZFc include i familia de gene DAZ (deleted in azoospermia).

Tratament pentru infertilitate Tratamentul problemelor sexuale (impoten, ejaculare prematur) prin terapie comportamental i\sau medicamente.

Oligospermia se poate trat fie prin intervenie chirurgical, fie pot fi extrai spermatozoizii chirurgical din tractul genital masculin. Dac este prezent o infecie se recomand antibiotice. De asemenea se recomanda o rarire a contactelor sexuale, cu scopul de a creste procentul de spermatozoizi din sperma. De asemenea trebuie stabilita oportunitatea administrarii unorvitaminein acest sens. Studii recente au demonstrat ca barbatii isi pot imbunatatii calitatea spermei, in sensul cresterii numarului de spermatozoizi, prin administrarea unei combinatii deacid folicsizinc. Factori de risc recunoscuti pentru afectarea fertilitatii masculine sunt:

Temperatura scrotala crescuta (boli febrile, sauna, bai fierbinti);

Alcool in exces, droguri, fumat;

Expuneri profesionale la insecticide, pesticide, solventi organici;

Interventii chirurgicale inghino-scrotale (ex. hernie inghinala) sau criptorhidie;

Boli cronice (renale, tiroidiene, consumptive, diabet, neuropatii);

Boli cu transmitere sexuala in antecedente;

Medicamente sulfasalazina, colchicina, steroizi anabolizanti sau alti hormoni sexuali, unele antihipertensive sau antidepresive, cimetidina, chimioterapice etc. P-ICSI si IMSI

P-ICSI este o noua tehnica de selectie a spermei folosita deja in mai multe clinici din strainatate si care a demonstrat imbunatatirea semnificativa a procentului de fertilizare si de sarcini obtinute, in comparatie cu ICSI standard. P-ICSI inseamna aplicarea metodei ICSI, insa in plus se face un test de selectie a celor mai buni spermatozoizi.In P-ICSI, spermatozoizii sunt pusi in contact cu un polimer natural, acidul hialuronic, care se intalneste in celule umane, inclusiv in stratul de gel care inconjoara ovocitul, dar si in capul spermatozoizilor maturi. Spermatozoizii maturi, biochimic competenti, se unesc cu acidul hialuronic si in acest fel pot fi izolati pentru a fi folositi pe cale injectabila. Numai spermatozoizii maturi si genetic viabili produc aceasta enzima, care este localizata in capul spermatozoidului. Prezenta acesteia ofera certitudinea ca, atunci cand spematozoidul va intalni ovulul, tegumentul exterior al invelisului ovulului se va dizolva si astfel spermatozoidul va fi apt sa penetreze ovulul.Prin testul HBA (testul de fixare hialuronica), spermatozoizii sunt alesi in vederea ICSI in functie de proprietatile lor de fixare. Toti acesti spermatozoizi sunt maturi si nu prezinta degradari ale ADN-ului. Ca atare, spermatozoizii selectati fac parte dintre cei care au sanse de succes in procesul reproductiv natural.Inventatorul tehnicii PICSI estedr. Gabor Huszar de la Universitatea Yale. Cercetarile sale au demonstrat faptul ca spermatozoizii selectati prin testul de fixare hialuronica sunt, in marea majoritate a cazurilor, mai maturi si au mai putine anomalii cromozomiale. De asemenea, Dr. Huszar declara ca la spermatozoizii identificati prin folosirea tehnicii PICSI nu s-a identificat nici un efect advers de la contactul cu acidul hialuronic. Pentru metoda conventionala ICSI numai mobilitatea, aspectul si forma spermatozoidului sunt luate in considerare. Dar cu aparitia noii tehnici P-ICSI, se tine cont de o alta caracteristicaimportantaa spermatozoilor in procesul de selectie: capacitatea de uniune cu acidul hialuronic.

Concluzii Mai ales in Romania, unde problema infertilitatii in general este aproape un tabu, un barbat care descopera ca el este cel infertil in cuplu poate trece tacut prin multe stadii ale unei depresii. Imposibilitatea de a actiona, sentimentul de a isi frustra partenera de posibilitatea maternitatii sunt foarte greu de suportat. Trebuie sa amintim si ca mult prea des in mentalul colectiv romanesc un barbat infertil este considerat un barbat impotent si, in ciuda absurditatii acestei ipoteze, psihicul sau poate fi este grav afectat. Se pot constata diverse manifestari, barbatul infertil se poate inchide in el, poate deveni depresiv si tacut. Infertilitatea masculina este cu atat mai dureroasa cu cat nu exista tratamente cu eficienta demonstrata, singura cale de rezolvare (nu a infertilitatii, ci de obtinere a unei sarcini) fiind fertilizarea in vitro cu icsi. Iar in cazul cu zero spermatozozizi azoospermia se mai adauga si trauma atat fizica cat si psihica a biopsiei testiculare, cu si mai putine sanse teoretice de reusita. O alta solutie este apelarea la inseminare artificiala / fertilizare in vitro cu sperma de la donator, procedeu in care se tine cont de caracteristicile fizice si fiziologice (grupa sanguina) ale partenerului, pentru o perfecta integrare a copilului in familie.