Inelul lumii mat Img3

50
L4ATERIAI.E {elege c5. lucrur-ile, adici feiromenele, pot fi ordonate ;i, in aceasti misuri, intelese prin corelarea lor cu forure maternatice. I)ar aceasti corelale n11 va fi considerati un act arbitrar al capacitiilii noastre de ginclire, ci drept ccva obiectiv" (p. 199)" Heisenberg, in ci.utarea unci unitiili, se telne parcir tle incheicrea nu nulnai a tizicii, ci ;i a lumii, ;i consideri., cu toate ci -s-a declarat pa,rtizan infoc;rt al abstracliilor matematice, cir accasti iinie de gitdire este totu;i liinitati, inlocindu-l din nou pe Platon in sprijinul siLu: ,,Pia"ton insr-r;i nll s-a rnuifu.lnit cu a{reaste lirnitare" (p. Za5). Este oare sigur clL noi tindern sir gl"sim o unitatc absolut unifonrriL, flrir nicl o stmcturi contradictorie sau gcncratoare de contraclictii, ca frrnclament a1 luirrii materiale? Ce valabilitate ar maj avea atunci dialectica dacii in profunzimile lumii materiale ea ar fi in{irmati ;i s-ar mani{esta numai la alte paliere ale cris- tentei? 'ln lucrarea tle fa![ infinitul nu cste consiclerat posibil clin punct de vedere fizic-experimental ;i totu;i, matcmatic, el este un concept perfect inteligibil. I)aci abstraclia matematic5, infinit o aplicim lurnii rca1e, unir,ersului no-ctru, consider-ind-o ca o reflectare obiectivi a unei realitlfi, vom spunL- cir unir-ersul este in{init. $i totu;i nu ptLtem :l.dmite experimerrtal, fenomenologic acesi lucru. I)esigur, datotiti ace-qtui fapt nu trcbuie si renuntim la abstraclia matcrnaticiL de infinit, din contrS. po-.itrilitatea conceptului de infinit, in fa!a finitiLtii univtrsuiui, ascunde un adcvdr rnai pro{und pe care trcbuie si-l g5.snl. Contradiclia finit-infinit in inlelegcrca unir,ersului nu estc o sinipli antinornie, culn ar spune Kant, ci o realitate dialectici care erprirnir. o rt'alitate mai profundl. Ea ne ob1ig5. s5. mergem dincolo de lumea spalio-ternporalil a univcrsuh.ri, intr-o ortoexistentS., partc a existentei totale, undc putcn cXut:i irrincipiile simplc ;i uni- tatca lumii. I)arr aici sintem obligali sir punern Ia T:azit dor-rl plincipii, unitatea trumii fiind ea ins[gi profund dialecticl. Sr,rr-scle univelsului se glscsc in orto- existenli, de aici se na;te unir.ersul spalio-iemporal, de aici provin particrrletre elernentare ;i lumea cuaniicl", himea se gcnereaz,e cu o logici plopric pe care putcln qi trebuie s-o intelegem. Llit tlc abstractl. este aceastiL leger? listc oare suficicnt si privim aceast5" lume generatoare <tre cuantic prin filtiul lunii cuantice, depiri- tinclu-ne de fiinle gi chiar de instrurncntt'lc noastre <1e inr,-rstigatic-' sau arn pu.iea s-o atacS.m direct, din interior:ul ei? L)esigur, am nitca. iiurinta cu abstraclii fizice gi matematicc care s5. explice lumea cuantici, dar orlatil ctL accast5. alulecare abstractS. inspre profunzimi -*e va lidica in mod acut piol:r1lrrun posibilitifii noasti:e de contact sau eiperimentart:. In cc,:a ce prive;te t:slierintr:nt;uea sezi Lumea cuan- iicl, prin ciocnirile particulelor elernerntarc, sc pare cir nii. ririij lrutem altepla, nimic nou; nL1 prrtem sparge o particul[ r:lenientarri. pt' a.'.:eastir- r.lalc, spune Hei:;enberg, intotdr:a.una ciocnirile de p;rrticr,rli: r:leurcnta.r'r'dlri: ia noi paltrctrltl t-'lemi:ni;i.re. Cu alte euvinte, prin proccsc rncr,:anice illl r.lriri ai'Ltr.r iiL.'(.; ir, hiilea pr-tlfundL. Pot justi{ica asemenea procesi-r {izrct: clin puncl 'lc rLriletc o^\}ir,:fillental rler:esitatca cie a se elabola tr:orii cuarr.ticc-infctr:tnalionaie? \ior puitri:, ia iirrtlul 1or,;Lsemt:nea trorii sL ducS, la noi c[i de clpcriltlcnt;:.te crl,f i: r';5 t<': i,:?./,t:ze De iniurnalie? NLt este exclusa apalilia rrnci tet''iii crLa.nt.icro-inir-inla.ijolral\1, rjal' i:xpelimen.larea in scoprrl verificiiii ill]or asenlene:r leolii impiica in.Tlrrr-.rirrIr: ql.iiirfifice cu totirl noi, cale si. se bazeze pc fenornent-: iritiiop-ice sau riispo:ritive rnattriale cr-r ingreCienti speciiici viuLui. l. Tn rclafia din'ire o1.'iect si r,r.bject, illirninlal"e nrajori. ia Hci:rcnb,:rg, Ccter:* minatii de priricipinl siiu c1e ne'Jctcr,rrinale, autclul acestui plilr:rpiu c:;te de plrtre c5. nateria, spati*l ;l timptl lu :.;int ,,realitii{i a.tif . r.ic so}ide,__ inclependcnte ctre carneni,:r.Q.r cuni -ce sr:-stinea in:.ecoLtrl a1 XIX-lea" {p. l1). Pe:irru lleisenbglg aceasta c:lte o consecirrf5 a mecanicii cuantice, cieoarecr-,,iegile naturii pe ca1"e

description

Inelul lumii mat 2

Transcript of Inelul lumii mat Img3

  • L4ATERIAI.E

    {elege c5. lucrur-ile, adici feiromenele, pot fi ordonate ;i, in aceasti misuri, inteleseprin corelarea lor cu forure maternatice. I)ar aceasti corelale n11 va fi consideratiun act arbitrar al capacitiilii noastre de ginclire, ci drept ccva obiectiv" (p. 199)"

    Heisenberg, in ci.utarea unci unitiili, se telne parcir tle incheicrea nu nulnai atizicii, ci ;i a lumii, ;i consideri., cu toate ci -s-a declarat pa,rtizan infoc;rt alabstracliilor matematice, cir accasti iinie de gitdire este totu;i liinitati, inlocindu-ldin nou pe Platon in sprijinul siLu: ,,Pia"ton insr-r;i nll s-a rnuifu.lnit cu a{reastelirnitare" (p. Za5).

    Este oare sigur clL noi tindern sir gl"sim o unitatc absolut unifonrriL, flrir nicl ostmcturi contradictorie sau gcncratoare de contraclictii, ca frrnclament a1 luirriimateriale? Ce valabilitate ar maj avea atunci dialectica dacii in profunzimilelumii materiale ea ar fi in{irmati ;i s-ar mani{esta numai la alte paliere ale cris-tentei?

    'ln lucrarea tle fa![ infinitul nu cste consiclerat posibil clin punct de vederefizic-experimental ;i totu;i, matcmatic, el este un concept perfect inteligibil. I)aciabstraclia matematic5, infinit o aplicim lurnii rca1e, unir,ersului no-ctru, consider-ind-oca o reflectare obiectivi a unei realitlfi, vom spunL- cir unir-ersul este in{init. $itotu;i nu ptLtem :l.dmite experimerrtal, fenomenologic acesi lucru. I)esigur, datotitiace-qtui fapt nu trcbuie si renuntim la abstraclia matcrnaticiL de infinit, din contrS.po-.itrilitatea conceptului de infinit, in fa!a finitiLtii univtrsuiui, ascunde un adcvdrrnai pro{und pe care trcbuie si-l g5.snl.

    Contradiclia finit-infinit in inlelegcrca unir,ersului nu estc o sinipli antinornie,culn ar spune Kant, ci o realitate dialectici care erprirnir. o rt'alitate mai profundl.Ea ne ob1ig5. s5. mergem dincolo de lumea spalio-ternporalil a univcrsuh.ri, intr-oortoexistentS., partc a existentei totale, undc putcn cXut:i irrincipiile simplc ;i uni-tatca lumii. I)arr aici sintem obligali sir punern Ia T:azit dor-rl plincipii, unitateatrumii fiind ea ins[gi profund dialecticl. Sr,rr-scle univelsului se glscsc in orto-existenli, de aici se na;te unir.ersul spalio-iemporal, de aici provin particrrletreelernentare ;i lumea cuaniicl", himea se gcnereaz,e cu o logici plopric pe care putclnqi trebuie s-o intelegem. Llit tlc abstractl. este aceastiL leger? listc oare suficicnt siprivim aceast5" lume generatoare

  • LEGATURA DIN?RE I-TZICA, ]NFORLiAT,IE SI \,,1L] i1le ior"mulSrn niate'ratic in teoria cua'tici ru sc.rai i'efcrii Ia par-tic*lelc

    .lemc'tai.cir sine. ci la cuno;tinteie ;;;;-;.;;pr" "..rto, particule erementare, , (p. 1rz_J l3). ,\Iatcinatjca .uo,itl.i-,,n;;;i 'rip,.ri,,ri cornpor frrt,a irarticult,lorj cl.rerr_tar,', ci cuttoasleye:t DC care o a\.rtll d(..rprL, JCr 1r13 compor.lrrc,, (p. ll3). prol lerrra ctrc' filos'rfi-.--..ri,;"4, i;r*;ii,'an, i -ipr,..uiril r,i,l.1rr,rr urrui concr-pr irrLt_giator :r1 inclului lumii materiarc. d"iserb;it ;;;"n-irr.-re njcjo

  • PROF'UNZT$I'LE L{!1I{II }TATERIAX-E

    a eiimina cornplemi:nt:rritatea la paiierui in care apale ;i unde n ol'set'rrfun, ci Ce ao inteie.ge, de a o explica. Atunci gtiin{a ar fi satisfic!.toare.

    5. In inulr.rl sau ciclnl himii rnatcrialc constinrl din profuiuimi -

    lume'a cualt-tic5.

    -

    lurlea macroscopici;i subiectu) * ;i din nou in pro{Lrnzimi, rezuit5. evident,atit din drumrrl palcui-s de fizica cuanticir, cit ;i din er-rperimentul {iiosofic alsubiectuiui, cl pioiunzirnile pot

    -

  • LEGATURA DlNTp,tr F"IZTCA" INTORMATIE Si \IiU-1.j

    r.t irrtetiorul lui proirabil nu lrlai cxi-.ti. timp (rlaci. pelticutrr:le :sint cu ade.,-ir-ate,"rrlctltare), c5"ci opera{iile de schirnl;are a arhietipr.rrilol inlorinationale se dgs-fi-;,iarl in ortot-xistcnfi,deci in a{arl" de spafiu;i timp. Dar accst tirip in iniervaluL'J.,,r interacfiune ar cipiita scns daci in etapa intet-mediarir dinire cleitron-pozitr-,11;i i--"oantele de luminl. ar aplrea cuarte tle spatiu. Existen{a cuantelor de spaiiu iac'.ra.rtte de tiurir ar- explica o legitur:i ceva rrLa.i profundir- dintre spaliu ;i tinlp,asiltl cum ea se observi" reflectatiL pe pLanu.l continuului in teorja reiativititii"

    orice continuu iq lumea spalict-tr:mpor:a1d. ne apare dcci ca o integrar-e deoi.-.c,rntinuuri adrnisd" de rin contiiruu fiir:i. clirnensiuni cum ar fi iirformateria sntriec-iuhri. Iatl de ce in in{ormaterie putcm s5. ne irnaginirn lorme flri climensiuli, c5.cioltoexistella nu cunoa9te lpalful de asemcnei iniormateria cunoa;te probabilstilri de tipul continuuiui psihoiogic carc, de asL:menea, nu au din-rensirine.^

    A.cest asp_ect al infoimateriei, al inscrierii unor structrui firl dirnensiune expliclintnilia geniali a lui Platon ;i convingerea lui Heisenberg c5. Platon avea cei putinin parte dreptate. Dar la ei.acerste sti'uctuli l1u au nici-un suport, sint idci pure,farme abstracte cu vialir proprie, firl nici o explicatie. Noi iredcm a fi inicriseintr:-rrna din substanlele matciial: primordiaie ale luniii ;i cred"ern cd- aceasta estesi substanla care poate expiica activitzltea integratoare a sistcmului nervos centr.alla om gi animal, acliunea de continuificare gebmetricS., tcrnporali ;i psihologici..6. Din punciul de vedere al ;tiin{ei, toate mirimile fizice-a-le rnicroiosmosirlg.i,la

    -rXdf,cina pro{unzimilor lumii materiale, r'or trebui probabii revizute pe bazein{orrna}ionale. Nu ne putem a;tepta la o infirmare a mecanicii cuantice, mii curindLtt of.izicL a-profunzimilor cu imagini noi, prin care, cu ajutorul informafiei, si. sepoat5.trece la mecanica cuantici. La fel cum se poate face trecerea de la mecanicacuanticS. la mecanica clasicf, este de a;teptat o trecere de la fizica informafionatria profunzimilor la mecanica cu.antici. Nu-ar fi erclus ca foltele din univers se ainared5.cini informalionale.

    .Forlele sociale, desigur, la un alt palier or "";.ten1"i, ""sint in,esenli de naturi. informalional1? Dar nu este nevoie s5. recurgem la aceastS.

    analogie cici in cadrul mecanicii cuantice incep s5. apard sernne dl intrebare indireclia arS.tatiL mai inainte. Daci se considerl, spre erernplu, separarea a d.oui

    .1particule cu spin -.-, care impreuni formau initial un sistcm cu spin 0 (una avlnd2

    spin pozitiv, iar cealaltl negativ) teoria gi inleh:gerea fizici" a procesului se izbettede o serie de dificultS.ti 1. Tinind seama de formalismul mecanicii cuanticc, ca 5i'tlerezultatele experimeniale, ie ajunge la concluzia c5. inainte a. o t i."i";;-;r;-;;i;qti ce spin are fiecare din subsistemeie (particulele) sistemutrui. Dac5. se misoar5spinul particulei A ;i este pozitir', atunci spinul particulei B este negativ. Altfelestc greu de ,,separat" cele dou[ particule in ceea ce prive;te precizarca spinurilor,cu ;r"lte cuvinte, apare un fenomen de neseparabiiitate cuanticS. chiar cind cele clouiparticuie sint aduse la distanfS" respectabili una de ceaialt[. lntrucit o md.surare aspinului uneia din particule precizeazva gi spinul celeiialte ;i deoar"ece teoria cganticd.nu poate ini{i_al s5. precizeze awltele spinuri, se pune intrebarea dac5. nu apare unproces de localizare spontani pe care mecanica cuanticl s5. nu-I includi. Siu daclmlsurarea determini spinul uneia din particule, atunci ,,existi un anurnit rnecanr-qrrtrde semnalizare intre cele dou5. sisteme despir{ite, in timp ce unul este md.surat...(;i). . . dacf, a;a ar sta iucrurile, atunci scmnalele a1' circuia cu vitezi. maj marertrecit viteza luminii, silua{ie pe care o exclude teoria special5. a rr:1atir.it5.tii" 2. Ceieglturd poatc sl rnai existe atunci intre cetrc ,Jr''uir particule, din momentul in care,dt;i sint despirliteiadistant[,nuLemaipute;nconsideracaobiectescparate.,,Sintemoare obligafi si considerS.m r*rLitatea ca r-rn intreg esenlial inseparabii?" s.,-,."S1r"t1tfel,e:are sg p]ln in combinarea mccanicii cuantice cu teoria reiativi-tliii nu sint inc[ pe depiin confirma.te, recsncilierea acestor teor"ii nu este deloc

  • 54 PROFT'NZIMIDE bUMlI MATERI,AI.E

    .sinrplir. S-ar putea ra acesie tcori.i :.li fie consecintc aie unor-manifestiri $ fizico^illiorn-l:'rtjonaie pl.cfunde, ele s5" explice aspcct'e ale lrrrni'i nratcrialc generite dir:,profunzinti, jal irnbinarea lor s5" nu ne dczlegc ioate problemcle,-cu excep{ieranumitor aspcctc. O iegirturi ilrai profundi ar pntc:l expiica ccta ce in spalius1 tillp apare lineori .-.traniu sau dcpir;incl cadr:ul teoreiic cuantic si relativist,ca in eremp}ui cie niai inaintc'.

    f. Ilacd. in profunzimi ciutim l,,azelc in{ormafionale ale lumii, atunci vatiebui ca ?n prealabil st intelegem cit mai l,inc aspectcle inlormalionaic care nestau ia iudeminl.

    Ilaci privirn jnformatja dincolo de teiilicS, cleci dc inlormatia tratati pebaze statistice, cum esle iniormatia etin ca.Jml teoriei statislicc a comunicatiilor,sau de infolmatia din sistemele cie prelucrare :iutornat:1 a datelor, trebuie sl luirnin considerzrre informatia genetic5. din i-liolcgic si informatia dezvoltati in raportcu fiinla umani. lrotiunea de inforrnalic nn estc'incir bine clcfinitS. de ;tiin!l. Dis*punem de rnai mrilte noliuni cle inforrnaiie si iircb nu avenr rin coiriept'unitar-?eutru a in{elcge informatia prol-;abii la. tri'b'.ri sri }riirnr iu consirierare intreaga,.hime nraterial[, incepind cu lumea fizicl ;i inchcind cr.r activitatea psihciog-ic[ a.minlii unane" Din tot ceea ce qtim, infcr:latia apare a fi in prinul rind o- anu,mitir structurS. Ea poatc fi obiectjr I riacii cstc inicrisi in prolunzimile materiei"trecind ile aici sub o anumitl formi in lunea cuartjcii, pini. ia elementele gene-lice aie cehrlei r.ii;i pinir ia.,cablajul" sistcmuki nen.os al omului.

    llristir cleci stmcturi i,izice ;i structuii jiiiorrnaiionale. Eie pot {i si una s.ialta in aceiasi timp. Informatia poate cxista si fiiir prezetrta rrnr.i r'

  • LEGATURA DINTRE }-IZICA, IIVFORMATIE $I VIIJ 55

    :icatic vie oricit de rudimentari? Problema legJiturii clintre fizic, informalional giviu nu mai poate fi evitatir. Verner Heisenberg a privit, ;i astSzi intreaga fizicimoderni. prir.e;te in aceast.l direcfic.

    NOrS lil RE{rnRrNTE BIBLIOGRAFTCE

    t E. J. Hilev, Essay reuiew- Founddtions of quantum mechsnias, i.n. CL:ntempornry Phltsics,t8 (1977), nr.4, p. 411-"114.2 lbidcm, p. 413.I [bidem.

  • CAPITOLUL 4

    ISTORIE, VIITOR FIT,OSOFIC $I $TIt{Ta

    1. ,,Istoria doregte ceva", sint cuvintek: unui muntean dc pc Valea Teleaje-nului, cirora le urmase o ticere semlificind continuitatea acestei ;dci in iilaginilegi aspir:atiile ninlii sale"

    Senzalia unei direclii a istoriei, iegatS- c1e -'d.geata timpuiui, cuprinde astr'Lzirnase laigi de oameni. L{arx a clarifici'.t sensui istoriei, laptu} c!. societatea pilr-curge eta.pe, formaliuni sociaie, intr-o succesir:ne iu-stii;.nbtrl stiir:tific pcniirltrecut si previzibilS. tot;tiintific pcntru liitcrul aprapiat" 5r: pune insl si pro-blerna uriei r.iziuni filosofice a viitoruiui absolut, a ceea ce v{)r1r r,vrnt uii,tey l'ilo"sr{'ic.

    f,ioln r:onstaia cv"r viitorul este in acela-si iirrp absoliir qi rela,iir', ei nefiindtci al t-lr'1r- t r:tinr t.

    A illek'ge isiuta nu numai in rapcrt cli trrj(croria i',.11 r6vsf1, Car si cu viito-mi jilcsofic pcate atirrce moda.liiiti si criterii i:oi dc cuprri,eLic a crra cc :..itrSit li lr5reste s-''meuitea. Yiitorul filosofic ilu are iri..i" o irn;rr?ine nnici, ti aicpindcdc 'oizi,ln.':i l),,i care ne-o consti'uim asupra .lutnii. [']riar lii cad.rul unei ",i;:iur,,nlateriii'ji1-c putcl":"r d,:spiinde, in consotr,,niI cu * .o]lccir,'i;e

    ""ilo::ofi,::5" sau ;ilt:r,nuan{-e aie vjiic,nllui frlcroiic.

    ll.ac5. :ecuncast.eni rr:{irinea &: t:i.'!,tor ji.ias$ic * _

    czi '.rn .:co1,. a1 :ocicrti-iii i-

    constiiniei ut:astLe, ati;nci accastir notiitrre lir.irrl problcrlc tici. Este:.:i'tiottrr/.1:ilo-r.:,j:-t: 1u: si:op drittu:i::at

    "li tlai':ri':. iincclu ji clit;tijn:.i, ttc;r:rtti: .i)arl, ,riet,'riic .rial ast{el, atunci e{oltrrl i,lr-iu11 iircrge cu ineviiill,'ilitlie in acea:i5 dlrcctictil drua:,-:1 siru. ci.ire un viitor tilcsciiic eJte posil,ril ca, efortui lni.ln :.i se {rin3r'{;r urrirr,.:e, spre e:iempiu, a unui cataciisrn sair a fapttLiui r,:l s:ccictui::a, clin r,iiia.i. irn rrr'.: stjut:5 se inrnlini, pi-in intcligentH"

    -si r'oint[, irrtit'actic limite carc:i.-i a:j-i,r.lc suprar'iefuirea in eiape mai dificile ale istoricj ci. iirirgrira nc,a:iri.,pt-in accideni c)-tcrn:rau ilrtein, ar ccnsiilui un siu:piu er.injl',ent:n ars;utrluicii:recqiiicr ii:drcptal.e inspi:r viitoru] fiiosofic, l,rarcurrc di: ltaie q:r-'r:rItjinteb i:*sj-bile in riniYers. lar Cac;'i pe p[nli:rt, dup5. uu ii5iti]rrr|t. (r1 I i' 1r'r t'' -r' ; :r; f ;

  • ISTORITE, I/IITOR FILOSOF.IC,$I $TTINTA 5t

    lin nou. o conStiin!5.,.ea ar reinccpe drumul ci.tre acela;i viitor filosofic, Ittseaw.ndJ{trc Llcettst& cd istoria este ilvL awtonta,t? IJacir viitorul filosofic apare ca url scopiinal, cS.ruia i se subscriu toate aspirafiilc constiintelor sociale si in cele

  • 68 FROTUNZIX1ILE LUMII MA'XERTALE

    uria$e. Noi sintem con;tiinla iumii matcria.lc- ;i a-r'crn .putcrea de a crca in lumea

    material5.. Istoria loastr.i' nu are atunci ca obiectiv atingerca unei cunoasteridepline;i a pregrltirii lrnor acte majorc'de crealie? Dep5;irca crtuoasterii deplirr.enu poatc {i ^decit o crea{ie, g*nerirea unui nou cxperimeni univcrsal. Acestaar putea ii jocul conplex irl lumii materiale.

    Da-c5.;rccasta esttl clirectia istoliti citre ceca c{,-aill nunlit rtiitorul lilosolicgi tlac1 in nniversul nostru :lai existl societ5li rle con;tiin{e int'r'itzrbil rnergin

  • ISTCI{E, VIITOB FIT,OSOFIC SI $TIINTA -.o

    '[1rnai al oruLrlLri, r:ici aici r-r'Lrbrti',.':,ir, irric.,r-r.inii r.in princijriri ri.e o;-"ciirr frzic, i.,a.ia-bil 1a. toa-te oi:grr*ismele construirrr ne princiirii siurilar.-.Fenomr:nul de afiirc (fiinfare) 1,r.r.rri kr animale ,il-L on,, ar pr.rtca si ofere

    , heia unci astmi'rtL'3 l''gitu6j i1.1g,n^;;...' 1., r'. stiinia 'cont,,:ni,c..ir,l, ii cr.iti.,, ,$lii^i* colil,'oll)ol?1n:L.icccp' iotri;i s.r =, iiLrr,,ii . e ic: llr ,.ullr..L 1c{iie 1r.,r-r_lr stnt progr-arnc^' ljccr incep,- sa. s: iiti.lr.t_,sr_.ze d_e drrmeniul ltr-ofuud r:i1 relatiei

    -lintre ener"gic, s*bsra''ri 9i'in{orinatie. pllrunrli..i-.,, i;;ili.i';;;:; ;.r.;;i*"zos[ -t'a teprez-l:nl-:t o nor-riL ntare rtr"c1u!ii'in.;tiint-ir, :tiuri]rri.L .o ,,."i. Iri..p,rti,]:-fif$c, I)escli:r,--s. Fr':-inci. Eacon, Ga.lilrli I{,:i11er-, Ne',iorr .; .-or.ii"ilu6)tna ln ztl^j. lto.,:li '.,.

    t]. 1.rpt, irritr.rtrt;i i r",oirriili stirnlificc din si,rcclcll:j Xl,'I ii,r.\'{t si j:.:L srrrcialiirancis l3rccn, {ialil.,i ti \leivrarr ,:on.;i,lerati c:i pr.incipiit., i;zirii";,-,.i;ri- , i ii.,lr-ocnt:ri aci:sl lLrcr-it i ficut uo,ii;i1 n,.'ri;:.,''ll1 ;tii:rtei in ilce1, tr,rni,.it;, .i.,i i",."

    .in'Jilr ci'iltainic:i 1o:'scoli:,tica Tii,.i-iui r\,lel-'!iu o1r.r-r- r.' notiur-ii c:L {hiir1ita.te,:st'trt;i, rigiciitille:. t-'oi,.:,itir.,'Litaij irrli:lir a c:r1;lica fericrnencii. mecanicl; , O pialr-n::ilr.le:1. P::nti:u. cil ,,r1tiiuil" ei rr inLh"ci-1., .,, ._ i:clr,.r.rrl ,,r.,iu-.r-riiii-l;. i" :j"Lr.:rd,r'rplicaliiic iii te i'rn:ni rj r r:ajititi 'o-.,, 1,,' ii;.r;",.;i'*.-r..ot p:r,:tc'6iir --r.r.-ir",.o-tiintifici.".

    . '' ;i. I:'.i11:' i airir.rnisl , ,.,,ltsfl1tr,1,. ,,.1q-g.. ice' r,r:.,n coi:.ititujtc rjjn

    .n;.iterie si :-pit-it. St.rii-itui i,.lc;:i_rri1,::r- lul,.-':i fi cjistiliio,,.Gaiilci c:'tr] ccl t.'t-.- tilr !1,- ttn -.'- iii-r aon{rrirr.l niilsuraL-il:: il.rcit r:rrj.ijirriie 1or'i poatd-fi -lcqatlr prlir {or-:nul,'; ili:;trrni;:r, tirnl, .rii.z:i. iclcratie. tn.iL, ir1orri,-reutalc 5. r\ci:st.r:t air ic:rt .'.r'himbirri fuld'.,n:i.niai.: ii, coiiccirr,rl. ;i:,r.tui, !,",""i",ttoilc_

    _

    par:rdigur,t a.1e ,t'riil1ci ,i.Ner'it1gn c:rir-: {--.1 c:rti:,licl.til:i ri,.tscit:..c,,::'r nii ;i-a .oiopi-ts clc,-:it ,;i-jnit;pretezeantitatii' {Orti:lr: rlr-: 5Jr.;1.,'it;ttic iutr-i.Lcii cril-*i,.1t,f:i c_i'l:-,i tl{r.,1,-) ,i;-r .rr,-,i*.t*oj.rfor rlr;

    .il::ster.c di' ;.rir'ct ,:i,.r i.c,,ir:ir-' iizil. Tr-, ir;,iriiio'I;;u;.;rr':;j...;;','_ca.i:u aici inc.ric si ii:lir nuin:.i o.ii.r:.r.:.tLtr ii.ir-1,.;r.lrricj_,,...,.1r-- i"ii..-.-. ,;.,;;, rr1;;,or'nod materrlirtic i.reLiiiu e ei,it:i tolit,-: inLi.:ixililc.:lr-'spr--'n"t1,rn..r, .,ulitil.l ":.=;.iorte, ilc cafri 1tr1 aiii lllitca rlL b intclcx_,m... " ;-

    l{eryton coLsidrjt:a- c:i. L)ur:r.rez.-ir , .f , gJ vrirt.lt{tilll co-jtnojitlui. ,,e.:.istind.-rrtottleaun:t 1i ir:str Loi, co1:tituind d1r.ar,."';; ,1-,ro1iiii. ". ; ]ii;;t-;.."; -,;:..i;"ubitoorc. irrt''i;q'rrii. . " c3.rr'. . ' inti'1,:g.: ii,r,,i'irrii.;'-i"' i.t",,g,,r.e 1,,.i1i prezenta-ol iinrdr,rli"..' B

    Aceast5 auiolimitai: a criiloa.si.crii La lieq,ioii, c:rrc si i;ise lor ini DrLrnnr.:ztLr,1i autolimiiare:.r. coir--,-;'-LL..i.r iritr'.r.1usi d.,: i{:r,rl pr:i,

    "i;r"i,.r.r, iir;.pcsiiriiitltii r_,il_':runderii i*cruir:i iir siiL,' il1l in.rrr.irr .,-i inci n.n'..t.nri ;i..*t;" D;;';;;"-i;,J;:ru rnai intr"IL, rir r:cguli,.in ccn,ridr:r:iliili:..",".1"it*i: *"=qlii.iie ]-ii,,.,1-;,r,,1,," ^iirmas prezent pini it,rl-izi, cil ,:Grt,j ci-i ...1 alrair: r:{ri 1li,,i i;,.1.;;ili,;i-,f._ ."*rrr;l*rtoastre ditccle. i---'-

    $1iitt1l ;l dczvcrl';at modl:L: lizicc tci_ m:ri ,',,of-.iqr-l.c :ile rc:i.lit"atii 1tril ni,-,canica:uaniici gi t'-'r'-'i-t.relativitirtli, tr!':r aSeltlentir. pi-in piitrrrnileir-.a il intilriciul .,..f.if.i;tr., a rtrrc[:uirr.r si rnc;lll:rrLrri c .rul,.i. ,>:'i;t .,..-ciii::.;.:,. 1in]1i 1rif 1-r. .nrrrrr.ir rlc lr.;_,,ri.'t['.i e],, siit.'inLllLli lr,.r.'..,.,-...:

    .cn.lr;,,irr,.,t:,lor f ,ii niol-,ii..-lil,if, i".",i";;loi'.;*Je sistemu1ui ncrrro.. cuc.,.i.iiilL, .i ,rc,[.;ici gur:iicr;, ,,oi,,rt-';,rtorrnatir:i in rsocieia,te"aparilia calculntcarelor elccrronrl,:, i.i..;r'- i,rtei z'one prorii",r- -i;"p;;s,;;;;:;';

    :ratutii, toate act,:ste Luc-iur-i e\ri-cit:i |r-..::irjltl alsirpr:l 1nlnt11 ornului dc ;tiiirti coil-:etnpor u) p:,ntrri r-j .oi ie ita la o :rryr;i piti-iLird,,r,. iit irroitirrzirnilc i,lrtrii ,,,"i"riJ,poirte la unul din nltin:.ele ei sir-aiuri. I)ar cl:iar aice ai ti ultimui ;,;;;,";;;.ilucru nr-t inseantni incheiele:r. procr:sului schinblrii .ii .or-,"ngt*rii, cilci atipserea1.*.'i,ll strrr r)rcirrpun, posibilirat.''. irno:' cr, atii, irieru-ir- af r ,*i i,r.r,ii.,.,.".i'leschtderea truor ttoi cicluri eristcntiaii'. Iar pentru acest iucrLr nr-r .-ri"

    ".iloi*de nici o divinitalc, nr,rinai de cunoagtcrea proirietllilor:l,r1*rn" a1e rnaieriei. l]e

  • PFOF"I]NZIMILE LU1\ II MATERI"A.LE

    la elt:nte ;i,i.L: ft'ititor"i!iti,:. c,t ix,f it, itt;'tr.l, r"t,otti srtril i{'ir Le tittntii kd DLiit7cJ'ii' oi'i f rtrl!,'ieriale iit'nliLt.ttrc ti(. i1siti-i, si\flem.

    '! i\?'0itf c oitiigctii , rittlcviti 'rtltiltti, !ol ']rrtti'ilt'traal ira,f,:rnr.ttlici, sit

    .q;tr{i,LtlL ci. lrutreq ilic ld li(r::(i Ltltt(,ii. bt'i'ttci}tii ttttt[t:risie, a r'ttalt:ricInlpor-tant rste faptul cir" matcri:l capiiia in uiiil'r:rs irosibiiitirtca de:L glrrdi

    {nu 11rm3i logicr. i:alclliatorirr, ci pi eiia-itc.;ic, in'cr"'itiv,5}c,1.'a1 etc.), iar"gindir-.:aii Ca un graLl tL actiunc asllpra ei ili-siiii.lir orio.'sist,-.ul1 nu elisti cou;tjint5" in sinr: (dacl al eristii a'tunq:i al' eri:te

    Duurnezeu) dar eite probabil g3 .fgnorttcnul coirgtientci c;,, fcnorleu iizic si- iieiezirltat..rl unci an',tmiie inieractiuni intre proplietS.filc .sistt-'lnului nervos, rinr]arne.utiilir ?r acestuia {in scnsr.tl c.i rl, ',rschii de untleic electrir:e ',si g}L'1-l1s-il]:rgnr:tice}6i substanta inlormationali proftiritli. Con;tienfa nu se poatc inchide in autotuai,in pot" ci trcbuie s5. fic iegatir tie o nou[ iolmii c1e eristentir a matcriei" L]ero.*o itr noua re\:olulionare 1iofunt15- a;iiinfei trei-ruie sii fi,.'ci:rriiicatc teorertir:;i experinental proccse cui]] sitit

    -

    informafia-

    conltienta, resPectiv afiirea-

    comportarea macroscoPicl a{{iintalca), ca pr-ocese fizictrsubiectului (;i animalrtlui) in fala unei iumi

    i n esentir discontinue.Conrsliinqn, ca ;i viala :ipiritual5, ere ca pr111ct de-izr-orire. const;c1ita ;i fiin-

    {aiea, clar ea se dcsflrsoarl in lnare _pal'te in automai;ul otnului, pi.r{i imporiar:ieale ,:on;tiinlei putind fi preluatc de au-iornarte artificiale, inclusiv cu fcnotneul:de afectirritate.

    Dacli prin conitiente realizS"m un contact in ortocxistenlir,.frontiera ,dint::':

    con;tiinli ';i con;tien!1, clintre sistemtil ner\-os sau o formi c1e manifestare i1sistemului llervos';i ortoeristenll este subtilS. ;i nu ;tim incI" cum sd- o tratii:liexperirnental, cu ce expcrunente ahe,ie, tu c5 limbaj ntatent-ai'ic s-o descriem.

    ' Daci in fata inti'ebhr-ilor existenlei mintea ne duce fie la o-.solufic'.ka.ntianii,de eliminare a'spatiului ;i timpului ca fenomene obiective, fie 1a solulia de aadmitc o ortoerisienll (in unir-eri spaliul;i timptrl fiirid obiectir,e); d,eLci in.fafafenomenului cangti,en$ei putem rccuige diu nou la ortot-xistentir, ccea ce inti-reste iltleaga concepfie-a ortoexistenlei, atunci culn anunle putem ataca.;tiiil-titic aceste iolsidcratii filosofice? Prin ginclire, respectiv introspeclie experirncir-iUa iifotot;cl, prin siudiul pa.rticulelor -elementare ;i.al cosmosuitii,. prin studiulcomportirii sisiemului neri-os, a1 automateJor, al gindirii logice ;i matcrnaticea creierului, al gindirii intuitive ;i integrale?

    Upele c1i1 clj"le cele rnai fructuoase cle investigatie -se pot dovedi studiul con:-portl-ii macroscopice a animaleior gi ornului 9i studiui std.iilor sale interne, sp'i-rittt alc.

    Din zona oltoexisten{ei se formcazl partic-.trle clcrrrentare. Din momentulconstituirii univcrsului apare o existcnli discretS, rupti in fragmente. In ortc-existeltl, clin co1tr5, materia are poate'o continuitate sui-generis, nefragme-ntati,dar diaiectici, prin existenla a doul principii, nateria--sursi..;i materia inforrna-tionali. Materia-sursi poate fi moctrelal5" cu-materia infor-ma{iona1i, rnai plastici"iupusi toate in anumite condilii con;tiinfei dezvoltatc intr-un univers. Toatesutstaltele din unir-ers sint de-iapt procese, o particull elemeniarii ca electro-nu1 nu poate fi imaginatl ;i desCrisi in repaoJ, tuiversril nostru cste iu foli]miscar, a nratcliei Profunde.

    ' Corpll {izic coirstituit din atomi, in u}tim5.-instanli rlin particule eleneltar.:,in abseila oricllui subiect, intcraclioneaz| ctt alte corpuri, la cc scari, macro:ico-pi.!.

    =*.r'uicroscopic[?- trnterac.liunea de fond este microscopicl ilar noi; subiectul,L descriem macrmcopic datoriii comportirii noastre macroscopicc. Faptul c5. irlunivers tenel,e corpu,ri- rupdtd, propri,etdli de reflectare sxnlrasca'p'i,od ;i, evident, acest

  • ISTOE,IE, vllTolx F'L$SOFIC SI S?fiI\iTA it -t

    -"r'rirl 1115gpl- cu orgallismeie rrii, arunc; anunlil-e iiunini a.slrpra lraturii iirforrna-:r'ri, Cel

    ,niai siinirlu e.limen! milcroscogric 1lc caic r1 olrsen,iu est,.: utt tr-;ititt,u"di*-,re prrtcin e\lras-e iinia tlrea.j.;iti, ca',:icrirent (tit.r..r.ctcr;stic.

    FroPrictatca noastf;i r!{r ii l-,ri,lccl.a. .ii , illiil:

  • nlaticLr, ia pr,rirlcura inttrcoi:et-.t.i.rii ilcestol:r in sisi,.tlue in{crnratic': sociaiLr ql,;b:r"le.Se pnne irrobLema constiluir.ii stlbtLi s'i.siit{L 'inform'alic 'ti,o;liowaL r'S.frvri .

    Car,: este ins1 scopul {ina1 a1 tnui e-semeirc'a sistcln?ln momentul rle fa!iL, a".'ind in l-crllltc nevoiie socic'rirf ii sint 1;it,:r'irzute

    trei -*arcini de perspeciir';"r- zrproiriatil alc infonr:.zLlicii:a) ConstitLriiea unrli sistcrn inforrr:aiic nalional {SIN r carc -.ri. rlcs,:r'r-r:;isc5.

    conclucerca economico-socia-li a. !ir.rir, la toirtl nir-,:1i'Lrij.:. .,\ce:tt iucrr-i tt: :ttitrr:5tesporirea cficientr:i activitirlii cconotrricc qi soci;:-1e.

    b) Constit,-rirea utrol" -.i:.teirre in{crrlatic. c1r. ciLr'r.cti'1r *.qlirl, irrir-ii-r1 tiluc:i!la

    ;i {oim:rir,':r. cetri!cnili-:'-, r,rlniriilt':r stArli ri': ;inir.iaiL: a po1rn1:rti,,':, r ilia ina;ezd.rile l11n.iine, stareil ec

  • ISTOJUE, VIITOR FILOSOFIC EI 9'T'IINTA 63

    naitrl, ci ;i cum va fi rezolvat:i aceastir problemS. din punct c1e .redere social,qentru intrt-aga populalie.umanf. Acestea iint problem" ile -o.i.riui ei de con-duct're le-gat tle via.la spiritual5 a societd"tii. Ie;irea din automat se manifcstlla scar-it socia-lir ;i prin rnodul ei cle inovare ji scirimbur" .or" va cleveni si morlde. crcalle nl societifii. OTll viitorului se va rer-olta irnpotriva automatizi.rii

    sale totale, dupi ce- se va cciriiibra pc sine d.in p.rn.t d"*",*t"r" filosofic cu llmeamateriali inconjuritoart' fi va fi intclcs s"n..il viitorului filosofic ut lutot;..i. inacest sens societatea trebuie i;i fie nu uumai sistem, ci ;i civiiizati;, p;i;;; ."suflul comun al omenirii s[ ca.pete clirecqii ,roi ,1. "4i,in"." ;i aL criare ia oscarl ;i intr-o profunzrme necunoscute in istori,:

    Retuarcam in alt[ parte cL omul este sistenr clesc]ris tlar ;i introdesciris.Socii:tatea socializeazS, 'c puate sl-ruirc, ambele cieschicleri ale omul6i,' ea nu tief,uies5 se inchidl in nici o.,lii'cctie,

    "n rr,i trebuie .ntrc"p.tie .a automat. Dacir si"rte-mul.-cocial a parcurs si va parcu-rge,trcpte iu isroria'.o.;"t1ii, ;";id;ii l!,';iciviiizatia

    .

    are' de paicurs b serie" ck: t?epic. De "ceca

    iclcea unui si-stem ner\rossocro-telIil. tl-elrrrr,' .i tinil scanrr ..i ,1,. a.l.t, crci,. de civilizal ic ale socictitii,ccnforrn diicriteloi- trcptc pe care sistJmul ;i Jivilizati, .o.;o1lT'";d;;;:;rr.A.spcctcle, sau ni:ti c,-rrintl ierintele de civilizatie ale societltii se ,"it".u d" 1.".*;i in sistenru] inlorniatic.

    Cr'r un model general al oinului ca-re si- core-

  • 64 PROFUIIZ]MILE I, UMII I\,TATERIALE

    zona deco$tienH umar:

    zona d consirinhscciai; a aliornafului--|,a:-.-'dr IritLtd:

    z or,a de corqiilni6a auiomaiulci bictoqic

    Fig. 3

    de accentuarea transforrnirii salein r-obot. Nu ne d5"m poate seaulade :tcest lucru sau dac5. ne di,mseama colsidelirn c5. acestea sinivremurile, ci tehnologia ;i infoi-rnatica, d ezrtoltarea economicd_ auasemenea consecinte ca robotiza-rea omuh:li

    Robolii, de fapt, nu sint ;in.u \-or purca Ii dusrlrrnii no;t:ii.l)usrnanii no;tri :in', locur.ilt' nt'-

    Fiq. tr

    fJacli extinclent act'ste idci in-it'glturti cu obsrn-atia lloastrl pr-ir-in,i congtiiltaautomatelor, arn- putea rccrlr'se la-o scherrri ca aceca tlin fig.'2, .,".1c;;;;';-con;tien!)- sc prelungettc in ol]1 cL1.o zottia a c.ongtiinfei ar.Ltomitulir; s,'r.r bioiosic,prelui:git!. la rindul ei cr-i o con;tiinlii sociaiiL i auiomatelor a*ificiale.

    .

    De fapi, congtiinla sociali care s-ar inmagazina intr-un sistem infornaticsocial al' constitrii un rnediu^general pentru conltiltrlele gi con;tienf"t" on"i."ito.{fis. 3). Dac5. i'

    ".fis. t autornatul a-rtificia,l' poatc, fi o'[=r""gir:"--Lcon;tiinlci-omului, in fig .3 automatul general sociai nr,i csre o simpi:r- pi=i.*gir",ci uq rnediu care poate jmpune, daci nu este supus unei legen6riri'contiiiue,

    tralrsformarea ansaml;lu1ui intr-un automat, renunfa'rea de c6tre"soci,:tate 1a oiiceviitor filosofic. Cele de rnai sus ilustreazL necesitatea corectd.rii ciin timp -'lr;i;;-toriei noa.stre istorice, o compeu,sare filosof,icd a societdl,ii, irnbinatd cu, o itLbor,1olnaue

    a. tttLtanLiltelor artijiciale ne,-oilly gi as|>irafii,lor omu,iu,,i.Socletatea urnan5., tlacai vrea si accxde atenfie individului, claciL 'n,rea sii-l

    valor-ifice cu ader'5.rat, arc nevoie de ett,ergi-;.1i-arldnatc.Itobolii inclustriali ii; A.aparilia.uzinele constructoarL- dc melini,-fiind automate cu sirficienti i,ri"fig."!aaltificial5. pentru a cfectua ope'ralii care nu sint exact, pas cu pas, specifi."i*, t,numai in sensul urmS.ririi unui scop ca, spr-e

    _c-\ernplu, iuplarrea' r-iguioas; ; d;":subansatnblc care vin agezate olicurn p" brLntla .le i'abricarie. Rob&ul fi f* u!",singur in mod conr.enabil ;i apoi le aiambleazi.Averrt nevoie de un mare numi-r de roboti pentru toate dorneniile

  • rsroRfiE, \Ir!TOR FrLosoErc $I $TrlliTA

    :-nplLlte cu roboti, iocuri in care tretruie si rnenlinem oameni. singurele anr-,ale iiiosofice pe caie 1e cunoagtem;i pe caie le utilizim astizi mai mult L.ril

    -rroprietS.file c1e autotnat biologic, deformind integr:riitat.ra fiinlei ior.Criticiie care se ac1uc societirtiior iniui;tria-1izate, lehnologice, gtiinlifice vr-

    zeazi u-neori grcgit 9i aspecte pozitive cum sint tehnoiogia, rnanagementul, or,rtri-,i-;area. In societatea capitalistJ" existenta ciaselor antagoiiiste con-stituie un tlLci"r:.are agraveazi scrios problemr:1e societ'ilii indr,rstriale, dar daci. privirn lui:rLiirl,r,n raport cu viitorul comunist ;i, de aicr, nai departe, nu ne putem lir:;a cupnr,.',r.ic o multurnire necriticE. in rapcrt cir starea reaii de lr-rcrr-rri. Ncfericirea omuli; r-ontemporan, odati depS;itl faza sui;dezvoitlrii economice, tine de robotizareri.a, de menfinerea sa in cea mai mare parte a timpului siu in calitate de a'itorna,.,roiogic supus rinr,ri autornat mai cuprinzd"tol . liici societatea sclci:rtristi" nn cste.cutitiL de la sine de accst efect rnodcrn. Cor:rpcnsarea filosoficS" la calc ne gindim:.u este operatorie daci timplrl" in a.u'ioinat absr,rarbe ornul cora'irlet. Le acc-ea, (1z--'cltarea economic:i nu va asigura de 1a sinc civiiizatia;i viiiorul filosofic. Dez-,-oltarea econoinicir trebuie s5. cLrprincll crcarer- de robofi, insti-umente inteligente.'.servite omului. Nunrai prl o ascinenea bazi-, crcati" cie gtiin!5" ;i tehnologic, oilul:e va putea elibera in nrisura in care ii este necesar, conforrn eciriiibrului li.inlci.ale care cuprinde gi acqiune si inunci.

    Robotul ne apafe ca o entitate dc lucru independentir, inteligenti, simiiarirrnuLui in procesul muncii. Da-r or-.cul va trebtti s'i stea in relalie si cu un sisiem-rformatic difuz, e:

  • 66 FNOT{UNZMfiIDE DUMI! MATER.I-ALE

    substratul tehr.lologic al istoriei ornenirii nu poate ii subestimat.In in{^elesui larg .pe*care i-a cipitai t"tr"otogio -';iti transf ormarea societitiic'ntene;ti. in preistorie, de la econbmia de vinltoare la econo.i"

    "stlcoit ;i;"doutcstte tre a animaleior, este rezultatul unor cuceriri tehnologicc "ale omiriui.Schimbd'rile tehnologice "itetio*i", a* iu "po.r pietrei ia-epoca bronzuiui si fie-rului, au dus la dez.voitarea forlelor de productii;i ae aicira r.i"il;;ii; l;ri;;-

    'en.ite in relagiilc de producfie';i sociaii. Dezioltarca fortcior de productie oi"soi ietilii a fost intotdca.una bazatva pe munci, pe munca susfinuii .i,, r rti"-iiatci:nolosir:, disponibili, dar societatei ar. fi .ajuni la stad.iu de'saturafie feri int;;-!en.t-ja unol neii tehnologii, fd.rI" efort rie inovare tehnologicl. ar"rir"".r ;;;;;-

    cl t- intrr-rrrc :-au. produs intotdeauna in istoria societltif un]ane.' a tretml istoric al tehnologiei se cupleazva apoi;tiirita, determinind o dez-

    voltare firri" pr-ccerlent a tehnolofiei in ca,lrul revolufiei gtiirr;ifi." ;i a;t;.; ;;_tempolanc.lehnologia- cea mai avarisat5 nu numai cI va yetrezi r:n:ul filo-.ofic, dar va

    :t^._i,ji1"]r,t]!iiie pe'tru ca el si" aibl timpul'ecesar nu numai p."i* "r"*a,;ldestrndere,-.ci ;ipentru-rafiune, filosofie fi cr-eatie. De asemenea aspecte se tinecont in politica Partidului comunist Roman, in pr:ogramul d" ?;;;;;; .J .d"J;;-a omului nou, cici, dup5. cr:m arati. tovari"gul-Niioiae ceausescu, ,,pe ntrisura

    cregtu"ii "far{elor de..prodi_clie,. a bogdl'iei. na!,ion,ate, pe mdsura dizroltdrit a,utomati,-z:trt: ;d,.utecanizdri! farlelar.tle protiu,cli,e, a reducer,ii duratei timputui, d.e iuncd'i.nproawclia mu,teriali, oarljeui'i uor disprme de ma,i nrnlt tintp ati.t pentru, odihni, citSi pctilrtt crealia iibeyd'! tt.

    NOTE $I REF'ERIRI BIBIJOGRAFICE

    :-\."ti ll, 1)rJghncscu, S;sttm:i eiz.iii:aiit, Fr:turt:.i:. Idirrrl lr.:r.,i. J9:d.2 Vezi l\Iorris iiline, tr't-atlttmaltta! ihtttghl [rr*i. anrinti lo mccitrtt. lor.r, t-"", ycrl:. e;1616University Press, 1972, p. 33d.3 f homas S. Kuhn, Sttuct.uro rexoiuliilcr ptiiujiJice, Bucuregti, Edjlura $riinfificd Fi Enciet,.ppedicS, i976, p. 149.a Vezi S. F. Me".nn, .4 hiiloy ol stirnca, Ror:t.redge an

  • .. CAPITOT,UL 5

    gPffiIl {} STflNT. A A Z8ru}in {}Fl tisssTITUffiil A {,Ft{i[L0nt

    I

    l'lu estc vorb:r. ci,: o ipo:iaz,itrc a trcgiici. p:.-iri t;liiiil:r,ji.rr,-,a liirt!ti ln zcn,a:le coir,st'iluit'e a iegiir:r; s-ar trei,r 1l un gr':r:i no'i-L'{i,,, a1,.i-,.rf Ll:il1lr*: a lumji'lna.tlriale,lz.r ?r arunca o li-,niini- noui- :,sli1-r::r inirr:.r;-.i; isior:ii a ',"iiin!,.:i. in pragul r-inciloi apro-iuldriri, intleaga gtjjn!1, rie ia- ccpL:rnic'. Der,:arics,'Galiici, i{ei,llr ;,i'll,ewtoa la Farada-y ;i },laxiv:1i, ,liinstein 9i Plarck, I-oLLr,'. ri,.: iirogri.,,, Schro.lineers:i Heisenberg, ailare car un sirigiir l.,iol:, c ;iiln!d..caie c,,Lurii s5. -c::plice upi-,-ei,lulilat. Ac:st obiei,tiv'-c;rcir',i a fost acel:isi a'rli peirt,:l {izica,,-:1:,..lciL r:ii ;"i i-ri:ittrri fi::ica. ilantic:!,:a:nbele opiinclu-::c 1:r froliici-a ldnel iir:rco:r;[]iilLir,:. arilgilcii ari; iii;-Ttsant :de'olise;r',at ci filoroful l"o:ni1 l,uci.a11 1il:'rga a -.,:i:i,,'ii' inl:i'i:gu ;l;ii:!i rno-derni'irt acelagi'tncC,, g2. un,sirlqur blc,':, cl '-,.11,..c,J,,:,,,-,-.t*l ..'r,1-e" .*, 1,,: 4.,Llc,p,.r-.:irca 1e3'i1o-" ''',p.ifi' rieinc.rsui unui ciipli,t m;1orlcrLcrgi.t 1latc:lriiir:.-t'11 ,-'ririt^'irt,ftiin{a are ull'pian ai teorctiziL'ii,irrirrit de Lria.gr" pl:,nLi i:gii:r. Ar-iqd jn -..4e,e't' aserl'lnea inieLeg-'rc 3 uIl:-i rirLi-',:4r pt,'irari,i'i*i.,ricr: iri d,:ztioli:rrr,- ;. stiinti:i,.:iire sprijinS" plriclui d: vcrielc zr.icpl.rt ,uti ,rr::irrrc" i.r Lal.;'ce tii-i:rlu;r:ilse, i'"iccnrge la:intreaga sciteriri irici'ic{ p?r:lr.rrt.ti ,j.,' i.r,ici.:r. lJiai{l cii suiior,. pcniruu'aele,co;rside,:a{ii privil,S ;tiin!a. zcu,..i iie ccn:-tituile, I irgil.li

    : ,. Sche,rna lui Biaga reste urrrii.oilrc.1 ; .:1..1n:linte-Lie giiicii, in preii'roi-ie, gi.rtilria r-rnia.rir,," .rir., ll-r ,ir.;.irra-- * tr:titd

    'at mcglcd,, r5"nir;ifc ali: 3gs:]1ui mc,i de gi1.li1r riirrinird, Cin'r c.: rl, r:e it::r-j sla.bc,;a tor t-lt'CUt':Li istor::i.2. ;itii:rt,t a ,nccolri cu oh;yL,t,'ir f.ltt)nt,it. . t, ittt.,1j.li' ii i;:.,e!,'lct'i,t 7.:r.; t,'i,,-

    'ilct:|'d'.,,,?eniru:a face oD:;eiv*a!ii, ,:llrul nr-r ti'tibrie clecit siL-si il.'ri.l:ii;, si,.t,u:ii, si.sd-i se:,miite, i;t ttrmirirea fiirtclo: sa:lc, ln nle.liril ilconjuiitcr" 3"r ;\.ccasta ..sieenzi;ir'in, strins,iegat[ dsrpractic:t cinultii. $tiinia. inc,.:pe ini]. a:ilrri cirrri e:rte ratio-rializati realitatea'einpirii5., ,,Fir[ dc acte i]e ratiorraliz-rrc giiinq:i n,ilr1L:i.t {iin{f . . .lmai'din mcldurile dri ralionalizai'c coniisii inrolganiza.r-ea cr-rlolLirr1tiu.

    ",r.pi.j.*?n forme ale giadirii iogicel'a. Acesi iucru" l-au fiLl:ut gri-.cii alti'-li, C..-.r cor.rctrrL,:ieeu care,,;ei au opcrat nu di{ereau prea rnuh tle,,sirntul comrit; Ce clnpiri. bti;-r.trili'. trmpoltani, estt' in;i faptul Cl piin gliinla atrti'c;i,,,:r;ructurile lojice.., aieilndiriiumanc:c,Cez'.'oltd- in d-iriurentrrl strrrcrrrilc:-rrritici si nraciti. ll rorba...cJespre'o accenluare {rrncfionali llgindirii logict, carc i',:.i.;:qte sir:scoati t'lin:e:

  • 68 PIOFUNZIMILE I-UMII MATI}IIIA LI'

    ca i-a,tirxlalizarea si dcvini mai iertill. EI vorbe;te de o ,,ri'.lionalizare pe linia;ideirtit;i;i att:nuatc.,. ralionalizare pe car-e postulatul iaenUtelii o cliiuze,stepinI" irt r.rn anumit pu-nct" 8. Blaga reilar:cri cu-subtjlitate: ,,Postulatul identitb"tiieste ci.esig.ur prezent in mintea omeneasci, dar rirnine un fapt istoric cL gindireaonreneascS" nu se las| rnanearata dc accst po''stuiat"..

    J:-rpeiimentul ca me1'od5" de cercetare -a inceput sir se praciice la arabi ;i.dc :iici, in evul mediu, in li.iiiopa, unde in secolul XIII petru'peregrinus de Ma_ricorirt rlin Picardia (1269) gi Roger Bacon (1214-i294) teoretizeizit utilizareaace:rtili:r .Itogcr jJacori cster cel care a introdu-s tcrnrenul r1e scrtnt,io experim,entalis.Ii!i;caica, riinlinricLl incc1r si. caDere rnrportan!i. Nicolas orc:_:me (t:zs- tssz.pcerc d':.Leintinarc'a m.at^cirirrtici-i l: migcirii, Lucian Blaga tcde iu stilui gotic o re-pri'zentilre a nrigciLt'ii e.

    It:'.tionaiizare::- ia greci qi-a _girsii, farir. indoiali, o exi;rimar-i,'ru irunai pri6iogiciL rJ.ar ;i prin rnatematicii. ]loilis iiline 10 obsen'5. cb grecii, cr-r b00 c1e^aniitiainie:r erci noastre, si-au ilat s.anla cle o orciine in natuif,, caie funclioneazil.inlarialiil dupi un ir1an, forniindu--se treptat conrrin.gerea ci mintea .r-"ne poaie

    s-o intcleagi, ar irrd pureri su1lrol)e.Pcntru Platon i.umea a fost proiectatS. georiltiic, incit acesta a vrut chiar sd

    substiiuic matcmatica naturii. Grecii ,,au vi-zut in matenratici, aclev5ru1 ultinrfig.spre,structula ;i-prciectui universuiui'l 11, iar ,,scricrile lui Arislotel convinp;pe deplin.cS. el a derir,at logica cliii nratematici"':12. Platon, in schimb, descrieo lume obicctivi. universai vaiabila, constituiti" Cjn {orme sau idei. Care este siru-bur-ele infornational, in tcrmeni modelni, al. unei .rsemcnea conceptii? Nu nearati..oare faptui.ci" dc;i grecii, pri,r gecrrctrii a.ntici;i apoi prin Arisiotel, au fostp.rimii virtuozi ai den'ronstratiilor dcductivr:, ciutind'ac1ei'irui pe calea demonstra-liilor riguroase. au incercat il accla;i tirnf si. pi.trunda nl*i jainc, pri" ;"i"l1ila o ultim5 zon\,.pc care ei o considerau-a legilor sau de suJ>ort iegni.c ai, tigi-lor? ! Aceastl uitimir zonir este, ]a Iriaton, o lirmc statici, o ir,r.,r" a'formeloi'rrijdeilor.imobiic, nrigcarca aplr:ind in iur';ea sensibii[, consiclcrairl- semirealb", dcri-vatii din lumea ideilor. AccastS. inccrcarc de p)"trunclere intr-o zon5. de ultirni.profunzimc a trunrii, desigur, ideali-ct5, r.'ste o icflectare a unc,i cerinte obiectilepc

    _care ;tiinta coiltc'mporan5. incepe s-o confilm.e pc un plan nou, 'materialisi-dialectic.. _Faptill ci o ascmcnc'a lume profundi. claci nu este negat[, apare gi astizlinleleasi.inc5" religios, delormat, si: datorc;te nu numai ignc,rinlei, Ji gi unor tri-s),turi psilroiogice ale firii urrlarne. Asemenea tr5.s6.turi reflectl,

    -*rib o f6rml parti-cuiarir, influen!a -substratelor maicrialc spalio-temporale ;i, mai aies, informa-

    !tortaie.asuPra palierului psihologic. l:aptul ci lumea inconjurS"toare, universul,pot ap5,rr.'a ca o iluzie in .raport cu lumea profuncil a dus la generarea unorcurente filosofice idealiste qi religioase c:ire constituie, {iri. indoialS., o alulecare

    a laliunii.dar ;i o anunritl re{lectare, ciesiErr clefonnatl, a r.rnei realiti.fi neglijate.Poate nici o altd clcctrinS" decit lruclismul nu a accentuat atit de niult isirp.oaspectului de iluzie al lumii sensibile, inconjuritoarc. Dezvoltat in secolul V i.e.n.,deci cu un secol inaintea lui Platon, buclismul 13 porneste in ci.utarea adevS.ruluiprin mijlocirea mintii umane:.,,totriI i;i are oi:iginea in, rriintc" 14, dar mintea nu-!ipeurrite ,,nici s5. afir-mi qi nici sir negi existenla. . . lucrurile sint ca iluziile, ele;r.exist5";i nu existi" 15.".r.ucian plagi obsen-i.'cL ideile filosofice gi reiigioase po-trivit cS.rora natura ar fi o sirnplir iluzie au constituit un reper chiar "si p*oirogindirea ;*tiinlificr din India, cu rezultate uneori, par:adoral,'r.alor.oase] ,,I" r"-dia, matem:rtica s-a em:rncipat mai hotlrit de sub cdnstringerile cmpiriei, ni" .or,.-cretuhii palpabil, alcittindu-;i in mare m5.sur[ o zonI" a eiiparte, airstractl, ceeace a

    -far'-orizat aparilia unor conceptc Frccurr] al lui < r"io,> sau aI rumerelolnegative'l 16.

  • SPNE O $TENTA A ZOIfEI DE CONSTITL]"IRE A LtrCILOR 69

    tsudismrll este contradictoriu, intrucit, afirmincl c5. lume:r este o iluzie, nu;::S.:!i s5. considere ci,,lntr-adevir, este {oarte greu de inteles lumea a;a cunlT,= _tt, inc-ercind pe cale mintall (,,activitifi1e minlii nu au nici o limlti" 1t)-oi ritrundl intr-o zoni" mai adinci, considerati" ca o,,minte universall", fati.j..':a,re.nici.o egopersonaiitate nu existS. in reaiitate. Ruptura fa!i de acliune.-

    -aii de orice spirit gtiinlific este evident5. atuilci cind se ^afirmi. cI ,,orice'pla-;:.i umane g*i eforturi de ameliorare sint in van" 19, intreaga ginclire butilsti::::-,1 mistici.. Ea constatI em_piric existenfa lumii, dar o neagi iritional clin nepu--:::ii cie,a o concepe in totalitatea ei. Burlismul cauti s.i dep5;easc:i accst piag--'':'ntind o profunairne subiectir'[, pe care o valorizc,azi" in -r]etrin'rentul r.ii"i--::ri spafio-temporaie a omului. Sarcina ;tiinlei, care prin experiment fijosofic:-.:.ar nega

    .o pro{unzime, cste acLtra de a o suprr-ne ralir:nii ;i nu dc a ciuta: .:lune in sine in aceast5" profunzime.

    . $tiinfa anticir este ;tiin!1 prin t'alionalal intrcCus in meiocli:le gindirii unrane

    '- in ordonarea experienlei. empiri.ce, rei;'ion,al care avca si {ie apiicat in etapa

    ..lileo-irer,vtoniani a ;tiinfei numai pentiu cnnoa.sterea legilc.rr.3'. $tiinfa galileo-neu'tonianir" sau intregui bioc ai;trintei aminlit la incerrut'.rli,:stul e-seu, pe care o vom.numi gtii*t.{a noderna, de','inc o stiirt!i t ntistdrii .

    -rcian Blagl urmS.re;te. conlingirtor acc':.t aspect al gtiintei mocirtrnc, scoliriclr'. tr-idenlI faptul cir mi;carea.,incepc si fie frivitS. ca un atrjbut fundamcirtal-

    er:istenlei de-abia in secolul a-l XII-lea, Cind prir:de.a se infiripa pr: irtitea:lanuri c1e activitate uman5" moclernitatea occidentil|" 20. Calculul difcrenlial aalarut din necesitatea ca matematica

    -si de.'scrie miscarea. Nli;carea estc o per-:::anen!5. a intregii fiaici moderne iin univers;i in microcosmc,s). l-eoria tru ^"rr,,a':mentat5. numai de abserttalia emt'iricd, ci mai ales de ottselr)&li.a exferimer,lalti,::.tiunreut-corqtiernt, orgarrizttt gi conr:cptual de cunoa;terc. ltfetoila itiinlei nro-,,:rne este dup5. Blaga o imbinare. de melode sub forml-' de cupiuri metodologice,cJntre cate cel mai inportant este cuirlul experinrcnt,nratcn,aiicS. AceastS. irirbi-ra;e.Blaga o nume;te ,,rxpansiune metodoiogici." sau suprametodi. Erperimen-tr1 9i matematica sint pilonii pe care se sprijinl ;tiinla tnodernS" care uimS.re;teiescoperirea iegiior-naturii. Ilar ceea ce aduce nou'gtiinfa modernl este ciepi,giieaerlpiriei, a teoriei deduse din experienla imediati printr-o teorie ,,transempiricl".Biaga cite:rzI" in acest sens principiul inerliei, ,,cheia de boltl" a intregii^;tiinfegalileo-newtonic'ne", care,,este o idec,.::rre ia irr r}spi.r toati empiria-ot,i;nuitaa omului" 21. AceastS. idee ,,depI;e;te ol ,servafiile pur experim"otale" intrucit. nu are o acoperire experimcntali. clir-ecti" 22', ea se datore;te spiritului ntatematiccare face cuplg metodologic cu observatia. Teoretizarea pe plan transempiric vaSasi un teren larg de afirmare in mecanica ondulatorie li cuantic[. Conieptele-l:lagine ale fizicii cuantice caut5. s[ reclea ,,ceva din na.tura imecliat.l tt"tr.i*pi-rici a fenomenelor" 2s dar. aici dcpl;im ralionaiitatea obisnuiti printr-o intuiiiespecificS".bazatS" pe o imaginalie rnental-experirnentali. Numai astiel gtiintl poatetiza ,,irdincirnile secr-ete. ale existenlei" za, ic,ea ce ia Blaga inseamni.'pitrundereatot mai adinci" in zone in care legiie sint constituite la straturi din ce in ce maiaoinci.aie-materiei gi cunoa"sterii, dar nu incii;i in zona de constituire a iegilor.

    -Uin frimintarea .mental[ care a generat mecanica cuanticl trebuie relinutci

    .ra{ionalitatea Iogicd ;'i matcmaifca, aportui esential aI ;tiintei antice , nu estesuficienti.. pentru aprofundarea lumii materiale, dc;i fIri. ea nu este posibili";tiin{a. Italion.alitatea.logi,cd gi rtatematicd este

    -t'agulele tm csre se depune-;i .princ&re se comslru'iegte gtiinta, chisr dacd o parte tiin su.bstanla e'i este adu,id sub fo,r,mdde materie bratd-pri.n. alle 'procedce ntrntqle, prin experimente ,'i erpcrienld..

    Aparilia dialecticii_ca mod de gindire reflecti. o depigire a ralionalitilii togice;i matematice. I-ucian-Bl.a6a considerl dialectica o raliorai,itate noud, care se ateazi empiriei, atit celei externe cit 5i celei interne, circi in timp ce pe plan logic

  • PR,O.1IUN?ITVIII,EI LTir\{II N{AIER'ALE

    mintea noastri nu .iup-orte coniradic!i;1, pe plalt psihoiogic o suporti 2i. I)ieLlrtica naturii rh.rnine ioritinnatir cie intr'eaga;tiinfi. rirodern'i.;i,,t"pi 1.,": ""i"Lzqlin e_seurile prL'cedenf,e, ea este aceea r*r* i* justificir 'il;;i,il*r;i;;ili

    '1 lool profundi alumir matct'iaic, cu ceea ce.s-ar llrrica rJoi.crli ca. zopi de cousllurrr a icgilor. I-ucian Qla.ga r()cii.uoar\Lc- girrdirii 1i o ralion,.tlitale cliolecticri p,e cirLu o c,lnsiderl- ca o-logici', plecind cie la' jdeea ia iogi,ro rru adrnir.e contrldicti11 i:*1"u, timp,..ei, fa.; ;bJ;;.ii; cJ ragionalitateaiuir*cti.;;;;;i,;;;".p;;i;icu rnaternatica:'i (cuca ce nu inseanni"'cf, cliaiectica nu se aplicl matemaiicj';i cerc ca ac(lsr lucnr si fic luar rir atent:-r. .jr'zbatere.

    . .lntr-a i;','r-Lr, i,rt-'',: .,r1,..r.{-, ,i ' .nipii-."1 riti',ril are i,rrninii sair ale partculelor elenri:irtare existS. o contraclic{ic'rllaiecticiL, unitatc.a acestoi elemente cort-i'a'lictorii fiind admis;"1 in {izici pi:in'pi'incipinl rie compiem,eu,tayttale at-lrri ]Bolti)a.r..nir. dispunenr. de o_-relarie lrr'ut,:niatiii.'in;r,j *rp"li.,i a"-;;;;;-;i";;i;'.rndir;ll-eleciroauiLli. if,leclronul c.,te dc {apt leva.'mai c.:inplicat decit un colpuscril 'latoiiLi .i,::circr ii ,,;rtl r-illio:ii a compt,l'li.; i ,,"i, ,';r.ii,,;,:"."""*i.-."ii",,t'rti crr r'.adi,'ro:iLr rh ('yr)Jri:rlc;riL' rlil.'r':",ir ic,)rrnJ tr;

    ";;ii;;;i; " ai.Ll".i:.1,rratrri:ii la czrr-,: irebLrie si i'ispLrndlin du o ralionaiiiabe cliaiectiqi a gin.diil;i. Co,'';.r,Ji:iia:r''

    -'rr?cJ uir,lcgilr ':lasrc:i, r,ri",riila. sr,rriirj i.:i) nu 1loat,: inrbriglgo com'pr,+n-trytwt.qndriatoriu, diir, tr,oi,r cleiu.i,erca ,lirir"iii"t:ti, t"iit' n:i,l't;';iw, noi si.nte,r, abiisa,.ti r

    "it ,i1.1,.i.1s-.tri,:t,. l',.a irn';ila cla lagi^d !,t,!r-r. itti,.;;,tt..,:..J s,i t,jlectt o ,r,ri ;,,rt,l"ii,ltrojtttt'dd. Cc;rlriidicli-r aira;r .iiri t.ruzr" t L r,rgit;:r l.!.1) .orlxlc iinbrifi;a coniDj

    ,''lriitatcli gi,_p,ntru,, ,, crLprin,lr-., ruJrri'quJlr lc o r:rtru rali,rt.: Ji^trc;l;:''p. \'. l;;,lllil I' urtc.rzal expl';'ienla logicianr-rlui N. A, Vasiiicv care ii- iircercat sir tormaiizeigindirea riial.:ctici .arimitinrl trr:i -iipuL'i dc 1 rclcr:1Li {rn aia-ra jurleciifiior aiii:n;al.ive ;i

    .negalir,i: ,"e arLnitc .gi judecai.ii ,ic i,,liiaiir;,.i ',trr iir. cql,: 'cliri lprii" -goqsiruit o 1ogic5. for-l4alit c:ire im|rogaic;t5: ap,:r'ltrul loitiai lugl,:'crL nti fcrrr,rril.il'v- A- Kopniir ip':rn.r: ,,i;i;lec.icl, r,i;rteiiali:;lir...',crniiillr-i g,iqcli::i:a no ri,-iojiriila;,: iit,l-operai:.'or* r.,*rr" rlupi anumite rcgui,r 1.lr,u. ti""iogica flrrnoia;'lca proie:i c1e tr-iasiillrire ir unor co[c,^pte... :1r1 confor'il unoi i:e:gi;li r1c treqer,'l : ia..,;n;nn- i.L s,:m;1, ci ,i. la c'r,I:ept i;r ,:r111g:'rI, ii, f .rj.::-:ia act;.;tir tailoti a'EiLr.':1.1":8, fiintl ri' ni,i'i-: r';i ap;rral'ii r.,g,.--i.-ri ;;iiri nu. p,lriLii. lilre^tar ,, I'nJi,ii",ircpnirr alirmi rriir- c t r';r.i..r;i.r,itr .'.1 ci ral.:. ;i-a ,::L;:'t, irugj,;,i dia! ,:r!.icri-,;t,oscbit:de,iogi-ga fo:mali,.p:ntrtt iLceast L rl,lr ;r.'in;;- prt;iurrin,l ,lc"nrrinirca de iugr.i slirtlroltcii.ru. i-ogir'a tii,rlcrtici :irl crrr:).tir_n ,l

    -,,' j rt.,t caLt'rtt , [irnd cottt,plemcnta;,,i ].ogtciformaic, sirnboiilc, maiema.tice. ii. Waiii sus{ine cle a}errr{x}{ia.

    'Jeriqmjrei de lo[iclriialecticirl, degi a.d,uite ci,sirir gin,li.Lori rna;.xi;ti oii:r, p,o cqliideri iogica Eia.1iltic4 ca Lr,gica. Arg.Lrrncntui esti: in eieir15, aceia."cii. crice str,.rc;qra iogrci" dc gin,-lirc cst'' ]c6ati.le i.rihir:sl:'::i.',J, ei'in genc:.al gi;iJir,,r rrrr exrsie fir; \:orJliie, vc_rbirca fiinrl snbstan{:r. ,,tin c;rr.,: elte 1lLcu!i.giuclir-ea 3i,,,E;te ins+ Fiiutci t'':is;i ;i al ,: {urirr.3 rle gi ri i,r-" r,'v:: l,alc 33, ci ir,- r';lpol'l crr acf iunea, onr"ti.a dezrroitat in prealabii inodrrri n'evcrbalc dc Inorielar-,:'si ri"spins"psupra iqmirrtcor}juriro:rrc. .\'timaicie lucr':a:.d dirr,cl cu ur'rcuptii, {ir; iiinbaj rcrbal.

    -\[cinorl3 Ior lticr'-'azi cu i4ccsL,' r)i'rr'epli i. Chiar'1i ti"ri limLiaj r't'r'irirl 5c ccnstitule insisternul ncrvos centralun rqorlel al lu:nii. L'ercep!ii u,t,ri oti.t,;t ipseamnS" rnatclrrind ;rcce..itl .ia rrn ,,Piogr.alu" rial'r pelini t.' jtllcractiunea crr obiectul, decit g:.ncrar('r1 ',titui nttm' p ntrrr progratn. iu iir'. I sr

    .pi'ezinii r"rn rrroJel sirnpliiicat-alo.rltului 14, tn c,r,: sj.te ntLrI vcrbll repr ezi,rtd- o caie altt'rqativn posi biill Ia.li dtsr.itenu,r,I neverbal. Siste;n-ul ncvei:baj.pgale ;isigurp ]egi,tq;a,,sqnsqlial:nlotor,.prinalte Jrr,ocedee decil,.prqlugrareil,,r,erbik:i,,,priu""qp.e;a.d,.qu,,inr"gini."1l,.Sist"iti,uivt'r'bal s-a dezvoltat ca un sistem crLLe rafineaz.S- un sistem iiqietigent complex1e;regl:3l,,schimhrintl prin aceasta ,,pLinctu! de yedL,qgp at,+pqttgj p-sihoiqgi.,saiq, cog-{{ern.i.imb.a.jqt cf,,rruncf dg ,p19c4qe',: 3i,, !irgbaj,u!. yerbil j;a,cle?ilol! 4t-, p* 1 g ptxlatp-

  • SPRE O $TIINT]I ,A ZONEI DE CONST'ITIIIIIE A LEG1LOR

    \' /.n.e {L L!,ti1ti, nxotl erist.ent de funcli,rtnare orienlat cdtre ac!'irtn,e . I-imbajul ver-bal este::: sistem mai reccnt decit sisternul de bazi, neverbal. Existii tleci o pr-eiucrare.lionali. nevcrhali a inlormaliilor. l'}oatc fi toiri;i rrtimili, ACr'a:ta din uttrrir,

    r::dire? M.A. Arbib cste de plrere a{irmativir, intrncit ,,creierul este organizat:: :aport cu interac{iunile sale cu lumca txternii, rea},ir, prin factori care an tln sens' :-rnnificatie" 36.

    D--,;;;;; sentni-fica;it (mr.aning) cr jutctt. Ji tegoli de rep;'r:tilarca ttn'erbal,i:u.rs'isv'stnrificalio,poaicli

    .oantuttita.sl ,rtttt.;reirr-lirrrtestee-rclu:ioposibilite.re:a olerare ctr as(mr'nca stdri. ]-"tc erit.lent c;i prohltmii semanti('li a semnjficati,'i:::n;e;te sitnbolul, cuvintul, deoarece inainic oe a da 11n nume, tre l;uie o imagine,. :rare a sistemului nervos ccntral pwrtdtoare de sentni.ficalze. Desigur, altfel se pt'e:-rti lucrurile in cazul inlitirii unei nctiuni noi pe cale pur verbalii. Important.sle faptul ci trebuie sir existe structuii ;i stiri in treier pentru inteles (meaning).,1. Bi.lirceanu ;i Edmond Nicoiau i;i oun de asernernea, prolrlema girsirii unei anumite-:trpretS.ri fizice a intele-cului sernnifir'.itici, considcrincl ci automatelc (sistenrul:.:.'os cent;:al fiind tratat ca un autoniai) care reu;esc sii extragl semni,ficalii, sint'::tme semtrnlitr 3T. ( r'rcetiri recontc lrihologicc par si aratc c!- semnifica!'ia,:::azd o slarc corespunzitoare prop;ir 'irt clt ier, iudtl.encieti,i de cut'ittt, P.N.rchnson-Laird g.a. d" to ,,Centri for Research in Per6eption and Cogrition;' atrj----:rversiliLfii Sire,ex dirr [larea Britanir' (-\pun astfel conslatlri]c lor: ,,Ascuititorii:-: rerin, iri mod norrnal, sintaxa rrnci iraz,l mai mrrlt timp ticcil t'stt'nerr-rie pt'ntrua-: d,esprintlc inlclesul lmeaniug) ;ceca cu rctin t'stc sensul {razei, evidcnt rrtpt rlr',-:tarlL ei; ... sensul ai putea ia t'orrsjst. dintr-o stnrctuli asociatiri legrud t"pr"-:.rtirile cuvintelor in fraze. Totrigi, clai:i sensul este ilespirlit de sintara, ar putea:: ccsplrfit ;i de cuvinte" 38. Experimenteli: psihcilogice pe care le-ari 'efectuat;::orii ii duc la concluzia cva ,,.cen,|u,l." (rneaning) este nrai curind ceaa care poate fi:.:;rt prin cuvinte cu o structuii sintactici convenabilir decit o reprezentare direcfl;:rrui arlsamblu structurat de cuvint'. Cutinleie;i structrrra pot li aruncate::'diat ce sensul a fost pltruris (graspci-i)3e. I.iri indoiall, gindirea. este 5i o inter-;tl:une'intrer sistemril 's!*utrli":Tniu'otUlil ;i sistemul lirilvistic. Curn a'gir1dit,-:::adav liniile de cimp eicctric si rrragneti,:? i.ingvjstic? Nu a fost mai curind pr,--,':derint un mod de gindirc g.'ot,t.. tii., fizic, ,'slcrilialmeiiit' firi cuvint", cut" I-^":. {ir5. nici o fornru]a"re matr'matic;i (,::,r','ar,- de asemerrti un aspect cvi

  • FROF UNZIMILE LIIMII MATERIALE

    lfl eicc'ctozi, ca.ir-.cum.as. fi iost nrczent in :rr:easti structurd-. profesorul Tudorritna.scscu' unu.l dln.prtncrtra-ill fondatori ai ;colii romA"ae;ti de c.lectronic5, insistaj::*T.."I^:.1:,1,-1ll;t|.t"'i iizic alf,'nomenJlot, itr"ltri" ,ri-d,incolo d" l;;t;;;i;s-

    'rstlca sr natemaricL. Firi indoiall ci un asem"r.r,* -oci de gindire e-rt"';;;;*geometrico-fizic, imbinat cu un simt mecanic al fori.clo.. not gr-eu sri se dea regulileLlntli asemenea. mod de ginrlire care se cap-Eti ouroui puo

    "*p"i-i^c'nil;r;;p;;; aii*r,l)r(".i'm;i priir confrunri.ri cu moC'l similar de infelJg,,r,,r]', lturr., Uncori irsi-, pent'* situatii compiet noi, se .o"nt.rr"lor:,.-i"Lintu, la inccprrtl'ag, un sens ai unei po-ribile imagini sair al .,troi f-rit it-gi"J o."tro care nrl an1 co'-stituit inci. o

    'otiune, rrar care .s"1 1as; totu;i rnarcati inin;;;;;;;;;"iri" -i,rlil!1"^:"ll _putetnicc conilJirncnrirefeJti,,'c) c;-rrc poatr- ii rt:ailusi in memoric ulterior,ca sl cum ar fi fost si'r ilolrza.ti intr-Liu ar,tt,it ftl. Se poate sou.ne cir, cu cit,,i11a-f.T::-.:t: 'na] 1-aSi' cii atit coni-lonenta afectivir

    "rt., ilrrnl r-i,.orianti. pentru si;n-l)oliz:il'aa i,tir'rni ( L s1 {:i,"i-lii-1.;iLali.

    -\ccastli sirnltcii:srq ittind a st5.rilor menta.le ;i spirituale serveste ca -'rim1etal''i dt tiecere la- lin-riraj, ia" noliu_ne^.gi crw-int. $i invcrJ, i.ali"o

    ",r"rllii"lri'i"rli-talc, rec;.eayeo t:i in n-iintca iroastri fireazi. di.r a.sLltlenrr"r- o stare mtntal_spiritua-id.Fal;tul.ca gindirca *Lr sc rez,;mi. numai 1a utitriza::r. il;;j;i;i".;t;;i;r.lec-L;aoscilt iil ti:atatelr: modclrc de psihoio.,{ic. 5pre creinplu, l'. xiarc, a*i"rt" a"Pirere ci on,.il nu poatt-. gintii firi rni;ioace iing'istici. i;, .""r,a-i;tgi;;;r;"omrilui pr-eci'xrin:urt i1cLb,1];, sprlne ,,klLcanismriF ,glli,,i;rl; l.t?n&nenorm,aLesi,ttt 1pesatfiti tnecanisrre ver.bole. !'r;:;!i,. Lie aict. nLr rezultti cd'w,ecqnismrt,, ,rrir]i"riiniro'ra'i'rt 'i'tiregirne aort|inwtui gintiiiii" 41, autonil aritind i^ .o,riirr.r"re ci. gind,irea ope-ll".'l ,it_ f '',1'pr,'z"rtr;ri, llL c;t'r- noi arn adiugat ,n"i uur ri.,prrart"a "ru ,,,i,iirlir.-rumrtor s{tiri tnen.iai-sbirirua!,e. Gindirea c,,i rcprezentiri, 'inragini ;i ,,irriili,trrle sti.rilor constitr-rie siite,vrtul ;reusrbdl dJn schema'i.rl iltib'(".riirg. li. Gi;;;;,ricvrcbaliL ar utiiiza totu;i un limbaj, nurnit inpsihoiogie tiibai ;ierrio".-ff.*"i'lim'bajoti.onteri't t-ste corrsiticr:it p'.rrtiltor d,: ,rcnr,liiic.t;. ii a"ri a,preciat cle o serie clepsiirologi ca mccr.ni.-in iirrrd;r;rr,'nr:l ai gin.lirii gi al'."t;,iiiili-i,;f;;;.; i,-u"*rnatur-l r-P-it' ailliicj-ca ttn linrhaj .,.r"er,,. Sc'apreciazo .a f ;nrUnf"f i"tr"'"?',structur;. gramaticaii mult mai iedus;L ciar ci

    "t" o promptitudi".- .;i .ii.."tedeosebit5". Formarea seninlui unui rationament a*t"ti"t'it-, li';L;;i..",1-"t"r"rfs'rtl lxatcinaiic este. posil.ril5. in lirnbajul i,rtcrn

    ".r*riirri" {ixarea ulor eicmentenodaLe,.om.ilind. r''er-rgilc intentdiarc: de aceea limbaj"i'itti.." dubk:azL sj :rnticipiproceselr limbajuiu.i extern a3. lntr-arievir, de arulte tri intulm ;; ,;;iir;';;".,-pe care insir" trebuic si--!. demonstr5.m logic printr-un efort tle constrr"rir" u ,rrroolantrrri de ralionamente.

    Am putea conchich: ci limbajui intern cleschldc- lerestre noi gindirii urnane ei.trezcne mai

    -profunde ale comporfamcntului sistemului nervos ientral carc tin deproc, st'le dl intuitie ;i chiar mai adinc, citre zona efectelor j"t"g;;t*;J.'r..i*"-rulLli, {iupi care trecem

  • SPNB O $TIINTA A ZONEI I}& CONSTTTI-ITRE A LEGILOR

    :::oilui nli pot {i concepute nicicurn in repaos {4, in nici un fcl tje situatie. Stiintar'id'erni e ste in esentS" o;tiintf, a nr'ecaticii-slnu intimpietoit*o*"rre je mjcrosconir:e.,:t descrrse d,c o mr),tmicul curiirri, i. Act st lucru corcl1,"na";i"Jirr'i,;r;;::T::5::.:--.:':oiogic. cornportirii indreptate i:rspre.actiune

    " J*"r"i, si"a;i:"".";;,r;,;;i;-

    - --.-' in legltrrri c' percep.rta ii manipularca obiecieio.."artnui-] ;;il;;,:-- sideri" ci structurarea psihorogicd...+_

    "g"1"i poate c.rnoagte doui moduri:*:,,;iu'l de arliltne" gi ,,ttod.ut rtcc-ptiu" a5. Mod.ul h" ".U-r" .!prirra"-o-;i;dr;;r---lriatl ci.tre obiecrere ex'"erioarcl pentru percep.l-ea 5i

    ".grun... asupra lor, in--: i'egi.turile cu sistemul muscrrlar ii sisterrul 'riruoi linip"r,. ry spun cuvintul-: i a-gindirii. Moclul, neuerltal.at gina;rii .ti" lira.ir*i"i'p*,-,t.u recun

  • 74 PRO{'UNZIMILE LUMII MATERIALE

    "

    (b) $tiinf a matematizatasau, cel pufin, ;ltiinla canritatir'5. isi inceteazi utilitaterdtn ntomentul in carc nu p,oate cuprinde dimensiuni in:portant'e'ale naturii Lrl1ane(c) .Tiparele ;i rnetodele actui.le ale ;tiinlei sint ificientu, s.iri"r. c* ,,rir.ol:aparilieiounor.noi pa-radigmc, penr'ru a c-rplica pi aprolunda lurnca ,nut"riuta;--

    ld) Incredcrca,ci ;tttn_fa va rnlrunta.toate,crizele, va .^-r-plica depiin natura;om|I,, 1a care.am 3{i"S1 ci vii.patrunde in zoua constituu'ii iegitor, aescnirinO tomai iarg posibilititilc dc crcafie alc socier.iiii umanc.

    Atitudinea neglrii;tirnfei,'gcneratd. in partc il ,lg. o interpretare gre;itd a unol!?ltl"i"t" , ,ncgo1.troi.al" ,l: .rcv-olutici tclin^ico-;tiinr i{icc t olrem pora ire, conse cinr(d.atorate de lapt sislemulut social capitalisr ;i unui anumit conservatorisnr irsistemul socialist, sc manifcsti printr-o recrudcscln!i. a irarronalismuiui ;i a misiici,mului in anumite zone geograiice ale globului. Init-o caite ,leciicati unor

    "rp""t.psihologice mai .putin atacate de gtiinga modi:rnil, ltobert Oinstein ,-.r"rtrel-,,.q

    apS.rut o cornunitatc anticulturali opusi.;tiiniei care i;i declari d.ezgustqlp*"i"ugindirea rafional;i. ;i produsele. sa19 a logica, ma;inile, calculatoarete ii teirnliogia.$t, cu toate c1 ;tiinla nu trebtrie.sd. abau.donezc insrruur,.nrelc ilt- car, li:-r.r tl.t,zvoiratcu multd. strirlucire in secolul din urmir,. accst dezgu't radicai se expiici printi-unexces anumit in sinul comuniti.tii gtiin!iiice ca ;i in"psihologia morler-1i." b3. Autorul,inccrcind si aduci o intcLe;cre noud. n+suora unor proceJer li.ihoiogicu lLle bud.is,i*1",zen, sufism-ului_9i-unor aspecte ale practicrlor Yoga, p" ..." le consicleri ." i,.fl*.tlr,iun alt mod psihologig q9 luncfionare a creicrului (aralional, neiinia.i, intiiviciual irnatura lui, intuiiiv,_ holistic-intcgral etc.,i , Joic;tc c; rec,rcir si fie prir.-ite la unanumit nivel ;tiinlific, si fie deci cuno'cute de ;tiinla moileinr.. I,r r.ealitate, ,lesi seaduc.multe elementc interesante, autorul nu rgu;e;te s5.:;eriesplirrtlir rntru iotui,teidealism ;i. chiar de misticisnr. ltobert Ornstein'consid.eri cii pril ,rroiud*"-prlt o-logice spcciale.putem cipii..L.cunoa$tcrL'prin altc cii dccic n ,,i 5tiirrie rnuderlni. li,in general, dccit prin orice ytiinqi. IJe.;i cCi: o

    "inteza..rcclor.ru-.i ru.rjuri ,t,r.",ro"';-tere, eI. lasi o poarti deschisi, in c'*noas'icrl- cdtre ce\/a nL-preciz.rt, in esenti citre ozonI mistici, chiar daci. autoiul nu o atilmi lt Diotl desc]ris. C.:rin{a ca itiinti, larindul ei, si. se ocupe de asemcnea. nod.uri psihologice rle func;ionr." o ,,irt.,ioui.oinervo:j central, dar fi.ri a chrifica pe baza. urr,:i conccpiii dtsctris materialiste cj. inspatr:le unor.asemenea moduri stau realitiii nratcr-ialc, nu poate scuti re autor ceipulin dt critica dc a fi li.sat porgi cic:chise misrrci>Lrr;iui.

    Faptui,ci prin yi rn p"inoiogie rrcxt,r apirrcr._ o rt.vr.,lutie ;tiinliiiui. incepe si {ietot m;ri mult recunoscut 54. Valtr:r Roma.n este Ce pi.rere cf, in dorneniul risiholoeiei,,ne agteaptS. realizarca unui salt calitativ foarte important d.e cai-e nu s-a linut ieatain mS,sura necesarS.. Este voiba de des;cifrarea proceselor de creafie'f uu. Uo or"-rnilil,r:r drum il colstiiu.i';. probabii cercetai:eir. in,:rCului de fuaclioriare a creicr6lurin rnanifestirile sale tlt- itr,t;t'ti!i'e, i:r:cunoscute cr,.r- i;nporta:rtli ;i in ca,Jrui stiinteirnotlcrne. I)r"ci pliviut rlt'ept i:eiiecriri obrccliuc uireie dirr ui.'mentel-e

    "*"i;i;i;i"de Cinste.in.gi D:ikrnan, ,l:,trie cart:,arl a.mintit :a;ii inaintt-., rczulti, cF, ,intuiyias-ai prriea piasa, o;iirologic, tltre lncC'.ll ncrmai de fu:rtiionale a creiili.ului, numittnod,uJ da actit.tnc, ;;i itn lncl irr:r.i .r-'iriin i)iezent ia c*ltu.r:a occid.enia}i, 1.i*ir l"Dcikina.lr mtd,a/' {t:cJf!'iu. i):lkinan cste mai coli5:rcvunr tJ.i:r punct de r,.erl.ele stiiniiiicdecit O.'nstcin. .\1,,.1,.r,! rt.:.:lt.'i;t rerLllir tiin ...rp'rierr5e r.r:;ticA, ilr g.-n..ral asiat'ici.,,Pcntru ur studia c-xcurieut:l irti:;-rica. tl ;t;uie

    ";L-f i iii.ircpti aten!:ia a;upr.a- unuirneterial ,cd.apJ.rc: n,:-lii.rLi'ii.:, a.;..r.:;:it ci':.t:.'nre:ri rcli3:'isi ;i caic pn..'.o"tfi.tsubiectiv" t6. Ii.ern.r.rci..i ci :nti,L-ri recepiiv l-a ,-j.e.,voitat sirb o :rihemi (rra.ra-digmi) tcoiogicd., c:.i:;: cstc utilizatS. peirr:u a inicrpreta ;i o,.gariizo o *.ti''"t Je

    experien!.i, Deikuran oDti:a25. per.tru o ilrtcrprciale gtiinlific;., ex*plicina e-rperientanristrci prin ,,rnecanisinc aterilioiiale in.perceplie ti cunoa$te1s': si, prinfr-o cleoruto-watizare a structurilor psrirologice, dcci a structuiilor mintale in sine. El arat1 ciaceste experienle nu dovcdesc ci Dumnezeu existii sau c[ existi o realitate trans-

  • SITRE C ..J'IIINTA A ZONEI.DE CO}JEI.ITUII{E A I-E{;]LOR ,J

    -:.lq'nti, tln c$r'itr;-,: ,,tlatelc ;tiinltiice eristente tinii::i sprijine prtrlctul"de" lere cli c:rperici-,ia misticii este o fornl de percepfie inte:nl?'5E. Pctitru lllrkman-..-t;.o ,r"ristici cste nuinai una din clilc de' culi"ir.are a oilo'i,ttiw'i'1'66e,'ptia.'I]aci.1. d.iptir.r cle niisticisrn, ei consideri.mo.lui:'cceiri.irr',,er {i o st}te lcrceptuali'qil,.""olitJte fl1o.tuLrir, caie nu estc in rno'J obi;nurt ciominanti-tlar este rr optiunti:r:r S-? dezvoltat iri l;ogrLtie: ;i subtilitate in paraiei cv madu,l tl"e ac!'iune care este, ..o l.*itrir otrilnuiri de cor;tiin!5." 5$.',IJcikrxan consicJcri c'it'modwt recept_itt: estc o stare i-)clltlli acfioriare asupra rnecliului, ci pentru absoi'ltirea' (iirtake.

    ..iint"i, biologii fiincl legatl mai muli de ::istenrui senzorial-perceptual , 'de 'fu-nc-.- parasimp*Ti.". it-'tr-o asemenea stare electrcrencefalograma tirrde c5.tre undle

    - ,

    r. i;;;sid,'ra pc baza unor t'.t.rvczi of,'rj ie (i( irumel'oaie cerceliri anterioarc ci"-.lst rncrl aclicnrcar:l mai intii la "copjl, asigurintl rie. {apt primeie sale stiri care-i:r-,i o cit mai iargir ,,abscr'birc" a mediului incr:njur5.tor; dar.rnodul d',e.a.cl'iune-.ene anoi sl predJrnine intrucit il este'cei. cartr a-sigull supravieluirea biologici.li alt,d..ptiv n1 csrtt: analitic cu rnodul de acdiunc, in el.dornine.senzorialuL (cc fel-

    *orotiri, 1c puteni intreba, in rallolt.s69 snurnre 1) ;i,in nici un caz vcrbalul,,.rtul ce eiimirilru r'e rbalnl' nu 'reprezinti incl modul leceptiv cici am vlzut ci,,r.ta ll o ralionalitate neverbai;i atunci cind oi;erfun cu imagini- geometric, .cui:rt filic. IJar arn *rai vi.zut cir iri.t putem spune ci" in'modul neverba-liru inten'ine1,,, i un lel de si.rnbolisst sau un arlilx-rit iiinbaj cu. tolui special. A gindi inlr'un'limbaj-

    i'ieamni ne3plrat a. utiliza cuvintes0. F';ntrtl Benjarnin Lee Whorf ,;ordinea:,*lriin i-br.X.ligrazir oricc simbotrisrn" 61. I)acI prin

    .rnodul-recelslru ajungein'la o:.mitir cunoa;tere a cc\:.1, tll:,c:l- accl ce.\,'a a.re o anurnit6 ordine, atunci trebuie sL.: aplice o anurniti nat{inlaric:t;i Ceci o iingvisticli' cliia.r dar::'i acestea pct fi cu,irf 'r*. Ilenjainin l-ec \\Iir$rf liln'uiegte o zatii cle consiituiir: a.lr:gilor. illl con-:,r;. i:r ace;ista ar li r.n hil.rer-s,pa{ir i,rt',ltidintensioniil, il'.'care stiirrla trebuie sI"-l.cor:r,r.. si in cl.r,.s-ar ili-rnif,.'$a r' i:,tii ir',uitil:'', irclustv cLi si:uLttll'j sistr'rnatice:ipul i,i1b:.luh",i, 1.r:in forrne inir,dite cli- Iraitriratica ;i ntuzica 6s. Dciltman se

    -.=.ie si, adr,lit:l o za-rLrd" tl,: consi-iriiii:r: a legii.o;; i:). nu oferi nici o iritrcCeschidcre ca.,ra dir esrul J:i,,;iferiin't,.:tilwJ c{iti:;tiJilie'i

    _

    calt:. sl lustifice 0 ;ictiuile a omului 9i,:, ,,mo.1"1 :ieceptiv", lltir'i collctiruri clccii in rloCul de ac-;iil'le. CeIe dou5. mo-: .rr ,o,, ii c,-ri{u;,1:, ic, rlili'ii pSrr:Lca rrr;asir[, i.rrtitl cu trctivitatea ,si ce1i.lalt cr"t

    .irilrtt,.-,r,prr1r-. lle'tii:tLr f':il. c;r nu i;ttcni;rtiir:rta si irr lnodi:.l reccptiv? NIairji citrc lroiill:rimile i:.r.:r'.ri r:ater:i{Jt): 'i.-;i,rLi.,i , ' ' t'lir- -- ti;od.;tl tniroti.escliiderili:ir, prot'itrt:,imiit: 1::,'' ii matr'riLi":

    "qi tie l'ici ciiie'

    "':ti'i:r-c) 'Cr:le ,-lnri rr:,cilrrri, ir: r.,ir.iirl i:e sitr:i 1.:i, ni,,-i i.tr,'- 'i)ot fi 1-u1'rt{r rinul tie ce 1[lalt,

    ,'.r-i6-iii {-:,di1,i:,::liirr11-i:, !}r'i ltnral, {lni:::i;ri::';i 1:-, n;ocir,r-} de actir.rne ir-imai in-

    - jr?r ir.ci::il.: ii i-itiir;cii ci: f;l"il.1i.;.'lIt it r':l:' lLtnr'i::-l :'ccc1t'iiv pt-rltt': ii piectorninant.i;;;-i; ci, gilrlirrr -.irastI: ,,dir:ciri:,i", tt;t',;tt'titri, t:-r:hirie :,r"r.. iie

    -supfirnentatS,i. girid.irc l,i:r:ro{rschi: i,,", itiai lit;'rnd 'ii:-i'or';no'iiannn;t;. Cr:le

  • PROFUNZIMILE LUMII MATTqTiIALE

    oadi de rep.aus, nefocalizatS", solufia problemei sc ma.nifesii singurd. ca un { Eu*reka r-experiment, r5.spunsul se obtine de Ia sine. Stadiul final inlseamnd- o intoar-cere Ia activitatea intelectuali directi pentru ca e rS.spur,rsuln si. fie preiucrat,pentru a-i verifica valabilitatea sau cornpatibilitatea lui cu luinea bbiectir-i.ln termenii raodelului, in prirnul star{iu se' utilizeazi moduL d";.ti; .rr*"tde modul receptiv in care se face saltul creati'n', urmat ;i el de o intonicere lamodul de actiune pentm a integr:a descoperirea in lumea obiectivi." il.

    Modul receptia presupune deautomatiiarea stirilor intelectuale in sensul dea lii.sa lucrurile s5. se intimple decit si. 1e faci. sL se intimple, ceea ." ," *"inumegte si stare de ,,voinli pasiv;r" 65.

    Dar care sint rezultatele mod,ului'receptia atit in cad.rui experinenteior misticespontane, cit;i in cadrul unor experimente orgaRizate in acest scop? Vom urmi.riin continuare datele sintetizate rie l)eikrnan 66. Contestul generil psihologic aimodului receptiv este o concentrare perceptualS., btocind utiiizarea aienliei"cd.trecategorii abstracte ;i gindire verbal5. ;i ntverbal5", deci gindirea discursir,d,, ana-liticl, este blocatd, golind mintea de'orice in afari de-o singur;" perceptie (unobiect, (, parte a corpuiui, o incantare), gindul fiind considerat cJ luinb un-iontactdirect, perceptu^al, cu o realitate. Alest mcd este considerat ,,primitiv" or-i11comparatie cu.gindirea

    "l".Liq.4 ;i^se obline fie prin practici ind,eitingate mistice,{ie"prin anumite droguri ILDS), dar poate apd.iea ;i'spontan, ascult"ind muzicd.,in fa{a unui pcisaj natural, ca ;i in aitc cazuri, inciusii- in instalarea unor st;-ripsihologice anormale (scirizofrenie). Rezultatele oblinutc par si indice urm[toa-rele;

    -

    un sentiment intens de reai'itale a unei lumi interne, sentimcnt care inmod norrnal este indreptat asupra obiecteior;

    -

    ceea ce se percepe estc considerat a veni ,,dintr-o a1t5" ir-lrrre sau dintr-oalt5. dimensiune" 68. Deikman considerS, c5. nu intervine un stirnul rlin alari,ci aceasti stare este un rezultat al functionirii sistemului psihic, ai simtirii siite-mylui psihic propriu qfiT.sey?tia autocreat5 de lumin5, iuloare, for1d, rnigcare,miros, sunet etc.: ,,vehicuiul unei asemenea perceptii parc si fie o senzaliearnorf5., f5.cut5. real5" printr-o depiasare a sentimentului d"e ..iit.t" (realitl, tranrier)pi grqit interpretatl ca fiind de origine sxfEr-n['r ou.

    -

    un sentiment de unitde, element central ai acestor experiente, cle conto-pire a eului cu tot restul, de disparitie a {r.ontierelor, ma-rginilor rlintre indir,'iJ girestul iumii' Lisind Ia^o..parte interpretirile.rnistice, relilioase, perceptia otriti-lii ar putea [i, spunc Deikman, fic o-perceptie a propr-iei"str-uctuii psihice, fie oevaluaie corecti" a lumii, a structur:i.i reale a lumii. -Ac-est sentiment ireeazi' exoe-rimentatorului ,,experienfa concreti c5. simlul s5"rr de separabilitate este arbitiar;i.cl iluzie" 70. Prin accst. experinr.i:nt

    -se pare ci ,,mocul receptiv poate oferi ocale de.cunoa;teri a a'runritor aspecte alc realititii cale nu sint iccesi'bile rnocluluide acliune" zt,-

    o inefabiiit.rte, adici iircap:lciiate clc a comunica v,;rbal, iLirect rez11ltatulunor astiei de erp:;:imenLc. Se pare cir sabiectul d.cvine con$tirtnt intr--o asemeneastare de sesizarca siinuitair[ a ln:ii rnu.ltor nivcluri ci: inlr:ligcre, cle o

    "r.prior1"r"a ,,totalitltii" e.,iist'urr'i. ,,Proi-ri,inr d.Jci o a:ienilnca cuno,r;t,-,ic este rcalx s:auo iiuzie ri.mine iilri risl;.r,1s... i* rnod ni.)rnrlll lini-ra;ui e:;te structrtt"t reutlrr:ireascli- di:zvoltaiea logici a cittr unei idei ;.i a:.r: prtea fi ina{ecvai si cxprimeo e-'ip:rieqti care culii[Je siLuLrlran un inair rumii ile conceptc" rz.

    Aceasta nil iifl.;:it,t'rir ci. nu r:.ir,l p,ri.lbilii o,::rpiim:rre i.r.liel-io:r"r.:1. in cltrinteiar D:rkinan a.1alL.' ,:iriaL' ;r.r;ibili o ,,ginlili:'" in nroluL reccptiv, orgn"iruiaintr-o to.s!r(. ciferitd, ,,i:r c)i.ritarea de scolrori a..,sez:ti ir lungui .irro. aiti,rrrrliirriale.rea1it5.fii- difcrite Ce acelea cu cilie avem cle-a tace in *dri olri;nnit't B -Ceeace 1as5. deschisi in coatinuare cale iiberf, gtiinlei.

  • SPRE O $TI'NTA A ZONEI DE CONSTTTI-TXRE A I,EGILOR

    Concluzia care se desprindc din cele de rnai sus este a,,:cea ed. nu putenrsub nici un moliv si renunti.m la ptiinfir, cd. intotdeauna in ;tiinfI vom ci-utao anunitS. oi-d.ine, ragionalitate, o aiumite logica si rnatemati..li. gii" posibit caanumite moduri gi rezuitate ale gindirii care par iralionale si. s;e dovedeascS. deo rationalitate mai l:rrgi. Oare numerele ,,irationale" nu au. devenit completra{ionaie? Logica dialecticir, unitatea contrariilor, pare ira.tionali in raport cuiogica formaiS. dar este ralionali prin aplicarea ei ia realitartca dialecticl" a natu-rir. Intuilia este socotiti de asemenea iralionail de mulli autori; modul rcccptivin comportarea psihologicl am vizut cir cstc considerat iralional dar incetul cuincetul, pe mi.suri ce gtiinla va pirtrunde ;i arci, iralionalitatca se estorlpeaz5.,li.sind locul unor rafionalitS"li noi. lleci ;tiittia repra:i.nti ra!'ional,itatr:a care j;er-mite tn{etcgerea existe)nlei, a liwnii mcterial'e. R'apionili,tatea ctgiigatd d t stiinla uriir;,extitt'sii d,e;tiinfa moderni, ydm,ine 5i pentrw cee& ce ayn nutnit stiinltt ai.itornlwi esenlastiitt'lei.Irafionaiismul, rnisticismul, religia nu sint conpatibile;i iru vor fi iricio-dat6 compatibile cu stiinfa. $tiinia uiitorwl,wi, bS.tind la porlilc zonei de consti-tuire a legilor, plstreaz:i esenla rertionali a ;tiintri ca un i;".rn determinant incunoagtere dar, arlimginilu-;i obiective cu totul noi. va rtcLlrgc si ia rnetode noi,teoletice;i ex;lerirrLrlrr:;ir, .'ri-c sc vor adiuga la':,'1,-'eutrosrLrtt pini in prczent,

    Sintem d.e pdrere cti stiinla ua infrunt* toate crizeie, cti ti,'parele gi m,etod,ele acltt-ale a,le gtiirt,lei, nu, sitot suficiente perrtru a a,prttJ:wncla h.tmes rtateriald, cd gti.'iu,!anu, ua remu,nla la logicd gi matematicd., attt puttru arnoagtere cit si pentnr, creali"e prircunoa;tere. Dar ;tiinla n'w se poate -feri de a introdwce in chn,pwl ei,, pri'n metode r,oi,ralionale, matematice, experimentale, tot ceett ce o t)(t aonCuce cdtre cu,noagterea zomeid,e constituire a legi,lor.

    Flr5. incloiali. c5. anumite manifestiri zLle fiinlei urnane nu |in clirect de resor-tulgtiinlei. $t'iinlacautiisS. explicelumeadarinacestefort ea \:a ajunge s5. explicenu numai cum este lurnea, ci ;i cr"ul se creeazi o existen(5., un univer:s. Froprie-titile noastre spirituale gi volitivc, aliate cu cunoagterea gtiinlificL nc: permitcrealia. Explicarea creatiei ;i vielii spiritu.ale din punct de vcdere ;tiinli{ic nuinsearnnS. cd. acestea sint ;tiin![, dupi cum mi;carea dezordonatl a mokrculelorunui gaz nu inseamnl ;tiin{iL, de;i putem s-o descriem prin gtiinfi, s[-i descifrimanumite legitifi. Insi cste posibil s[ creezi o matematicl la fel cum poli crea omelodie, s5. creezi un sistem tehnic neexis.ient ;i neimaginat altundeva, si creeziun aranjament expc'rimental nou in gtiirr!I, si" crerezi o metorlir- nou5.. Indepenilen!anoastrl relativi p,.: pali,:rul r:ristenLial ai vielii sociale rie permite creatia, iarin viitorul ilLdcPirrtat etapelc socictitilor de cunoa;tere vor deveni etar-ie ale irnorsocietS.ti,ir-:ational.c.

    NUTE [9X R{iFrtEilll }Jrf}E,rOGtl.lFrtllr

    I Vrzi M. Drirgi.nescu, Spre un ealtilibru dina*ic, sti.inliJio 5t. umanist, in RevisJLz economicil,er.5Z!1975 pi in rol. Sistem si ci,Liliza{ie, Bucuregti, Ediiura Politic5, 1976, p.283.

    : Lucian Blztgl, Experimentul;t spiritul tttdtentatic,I3ucuregti, ilditura $tiin,tific5,, 1969, p, 9:1.N lbideon, p.32.a I!;ide*, p. 121-12-.5 IbitJmt. p. 60.t Ibiden 'r. 176.7 lbiclet;:. p. tlf.s Ibi,rler;: p" 17S.s Ibidet:

    -

    10 Vezi r jrrrri- Itiiine, Mathewatical thaught Jrom ancient ta ntoderx Jirarc, New York, Oxtrordtniversity I:'::.1. 197J, tap. 7.

  • ]TIiOFL]NZIMILE LI.]MII, A,[ATDFJ-A,I-E

    t: Ii:J:m, p. :-1.)L lbidem, p. 53.i:i \-ezr The teociring o.{ Bud.dha, 'fok:c, J)uh1;r'c Dc;,Co Iil okoi, eO. lL li-a. 1970;la i Liit.m, p. -i1."5 ibidem, p. 55.16 Lucian Blaga, ry'. ri1., ;r. lJi.1i The tcrching , t L'utltlhu, ;. !0.16 lbidtm, p. {5'' I ' I ' r':s iii(l m, l'. 9i,:o Luci."n .i3laglr. r1. , rl., p. 55.2t IhJ.m, p. ti6.22 lbidem, b. cs). ,f;s I bidetn, p. l'tO.21 lbi.dem, p. 1$2.;i- I_!i.drm, p il]- i;t, t75.lr ibidrm, p. 1S5.27 \tezi 1'. i, Iir;irrin, Razele logice ale ;tiinfei,llucurcsti. Ec.litura. Politici, 1972,:p. L86-- l8'f;28 lbid,tm, p. ixl.28. Ibidern, p. 195. :30 II iden, p. 36.31 \"ezi !I. \Vald, Inir:lnct'ion tt'dtnitclical lo5rr:, l3ucuregti, I:ditura Academrei R. S. IiornAnia;

    B. R. Grirner B. V.-'\r::tr'rrla.m. 19i5, p. 100.82 Ibidttr, p. 39--i0.3i] \iczi M. A. ArLib, The ntiajit

  • SPRE o STUNTA A zoNEI DE coNsTTTgTnEl A LEGI&oR

    6r lbiden, p. 333.62 [biden, p.329.63 Vezi Nikola Tes1a, LiJe an,,7 tuorh oj a qenius, Yougoslav society

    ecientific Knorvledge ,,Nikola Tesla", Belgrad, 1976.6d Idem, Bimod,al consciousness, p. 83,'65 Ibiilem, p. 83.

    ?o

    fot the promction oi

    68 l

  • , CAPITOLUL 6

    IISEI,UL I,UBXNI ft,{ATHRIAT,E

    l. Dacl ne gindim la zota lxofuncll a lumii materiale, pe care am numit-oortoe:ristentl., zon:.t din care se foruealr[ universuri gi in care se constituie legileaaestora, o serie Ce intl'ebiri r-in aproape de la sine; care este structura acesterz.one pro{ui:de? Poaic fi ea inleleas! cu capacitatea noastr-i. }rrgici? Existl com-patibilitate intre logica u:riversuiili nostru, irrclusiv ;:. nrintiior ncasr.re, cu logicaortoexisten!ei?

    Curn insi intrc universul nostrr,r;i oitocxistenld. r'tu t>oate ex'ista a rwPlwrd,din corrtri, existS" o ieglturi care exprirnZ" unitatea !'urni.i ms.ieri,ale, putem deduce,;i in universul nostru se re{}ect5" propriei5li ale oitoexistenfei qi ci se pot evidenliaanumitc forme cle cuplaj cu ortoexistenfa.

    Dacil incercdrn s5 construim mental un anumit model asupra ortoexistenleitrebuie sf, avern in vedere ce1 pulin clliva factori:

    -

    faptr:'l c5 privina ortoexisten,ta clintr-rin univers cu s,pa!*+ qi tirnp, gi deci'u:aginile noa-etre vor purta pecetea acestor coordonate. Al.r putea admite caretod5", in aceasti etap[, construirea unor imagini in care spaiiul ;i timpulii joace un anumit rol int;*o priml" aproxima{ie, unnind ca intr-o a cloua aproxi-

    mafie aceste coordonai.e s5" fie extrase din accste imergini. Ceea ce va rAmine,tli," :r, n.u ve ii poate o i:lagine iiitru totul corecrJi, o reflectare exacti" a reali-

    .rr, dar in o;,:e caa obfinem un prim model a ceea ce ar putea fi in orlo-e"'. istenl [;

    -

    iaptul cI noi a\rm anunrite n:oduri cle gindire fundamentalii in eare iimba-iul, iogica ;i matematic.r joaci celc rnai iu:portante roluri;

    fenonrenul c1e afijrc (fiinlare) cate, dul:.l clila am vds-ut, deschide o seriede p:oblcrrie noi, proba.bi) chiar de legI.turd intre cxisten{E gi crtcexistentfl.

    -Dacii arn incerca sf, inlelegem Lumea materiall porw'i*td, din artoexiste*ld cdtre

    *rytiuersul its cstre na gdx,m,, tinin

  • INF*,UE LUMII MATEn'IAT,E

    ::ri','ers nLlmai prin interven{ia unei substante struc-:::;abilc din ortoexistentl. Aceastb substantI cie,:.jinul rnformatiei, tiebuie si fie o substatrti tnatc-:,ail informatioliali Tle carc o vom nurni ,s",,t,aterie,i.;ct'tnali.onald sau, l.r scurt, infornoaterie. Ea cste

    :. r.ea care contine legile rini.rersului lrintr-o structu-:-':c: specificS" in ortoexistcntS.. Irraginea cea nai.:npid pe care ne-o putc-n: {:rce asupra itt,nr,at'iei esieir:ca a unerencrgii, 15r,irrnord.'ia/e care, probabil, nu:sre chiar ernei-giir din rrniver.s, dar aceastl inagine

    a_

    Iumatie

    h

    Fig. Iwrhersr.ri

    rt't pel-mite s-o plasS.m intl-un rezervor al c[rui.t;atiu tiude ci.tre z-elo. Lumatia este o energir) primordiall, o energie caie nu.:e nevoie de spaliu. Dacil ne-o imaginS"m confinutl intr-un rezei:vox de dimensiuni- :le (fig. 1 a), nu are sens s5. ne intreb[m ci:.re cste cantitatea de energie confi-

    -...rti in ortoexistenti", ea nu devine cantitate decit in univers, dtpl ce se cupleazS.:: informaieria. Lirn:atia este o substanli unitar[, prin struiti:ral-ea ci.reia se:ot nagte universuri (fig. 1b), iar ln fiecare univers structurarea ei di na;ter:e'. spa!'iu, palticuie, cimpuri ;i {imp. Privit-ir din universul nostru, orto-::Jstenfa apare ln afara spafiutui gi limpului sar-r, dupi cum am v5.zut, ca o:oorclonati suplimentarl a lumii materiale. :lceastfl coordonatl nu este spaliu.\-'-o putern imagina sub forrni de spaliu pentru a ne putea crca anumite ima-grni, dar apoi trebuie s5. concentrim totul ia dimensiuni nule pentlu a ne apropia:e realitatea ortoexisttn+.ei. Este ca ;i cum ortoexistenla ai fi un spaliu fir[,:istan!e, nemisurabil. Ijniversul nostru se poate inscrie C,e fapt intr-un asenenea.:aliu f5.ri distante, fir5" diuiensiune.- lnseamnS. oare acest lucru c5. sp;afiul:.ostru nu exist5? I)esigur, lru. Spafrui este un fenawe* al procesului de sti:uctu-:are a lurratiei de cltre infoimaterie. Pentru obsen'atoiul din univers el existS.t'riect'ir', in' Sard. de subiect. Lfar, in'celes prin olioexistenii, el apare ca un proces,:a un fenomel1, ca o forr:ri. de mani{estale a eS.i.ctentei rnateriei in univers. Spa-:-ul este vn ltraces cibiec'iiv, repetirn, praces, de aceea poate c5" nu inielegern-:cI- natura sa exact5.. No$,iuwea de spalirt s-a ndscut din contempiarea macrosco-pici de citre om a i'ealitltilor inconjurl"toare, precurn ;i din actiunea lui inaceastd. iealitate. Dup5" cum itr 1g6-,a16it;i it alte p5.r!i, omul (ca'9i anirnalulia-.e proprie-tatea de a coni.inriifica, de aceea noi sesizS.m un spaliu macroscopic,.'ontis.uu. Intreia,ga gtiinid. a inentinur pinl astdzi aceast[ in:agine a spaliului,:e care apoi a puitai-o ;i in studiul microcoscrosului. Einstein explic5., in teoria::ia,tivit[!ii, universui prin coaNinuu, prin reducerea universuiui ia geometric-.Teo:ii1e cuantice, pilstrin

  • PROFUNZIMILE DUMII IV'ATD;IIALE

    anunite ciimensir-ini, ar avca o altir struciuri decit aceea uzuall, inclusiv afizicii clasice, a teoriei telaLivititii ;i mecanicii cuaniic, actr-ralt', lu ar trcbuis[ surprindi., cici spaliul este un fenolrtcn pe care societatrja u,man'.i 1-a. obsclr atLa scaia ei macroscbpic[, din proprietifiie de cor:tinuificarc a1e omului. De aiciea l-a :gtllizat in toate teoriile fizice de plni acurn. LTn spaliu cuantificar, inmornentr-rl;i dac5" se va inchega o astfel de me_canici cualtici nouir,.ar i)uriainci imagini a1e spaliului macroscopic, dar ar reflecta in acela;i timp ;i realitirtirnai profunde. Chiar gi atunci lre-am intreba: c11111 este tn intevi'Lrttl ei cuiLniaae spaiiu? Dup[ cum'ne intrebS"m astirzi: cul1t este electronul in interiorul lui?Ce eite sarcina electricl, care este natura ei, ce lt'gitnriL arc cu substanla? Careeste leg5.tura proiundl dintre proprietS.file ondulatorii ;i ccle corpusculare? MoilisKline iemarci: ,,Astlzt, Iizica, prin mecanica cu:rnticl, se strS"duielte siL rezoh-econtradicfia aparenti intre proprietS"fr.,1e ondulatolii ;i cele corpusc'.rlrre a1'.- p.r"rti-culelor subatomice, Si nu este e;rclus ca si rccurgi pentm rezolvarea ircesteipi"lt*""lu c"""tificJrea spafiului. Nu.este cxclus ca-rniteria ;i spaliLr1, la ururaurmelor, si se confunde in cel'a unic" 3'" tla rormi tle existcnl-,i;l materiei, spaliul eit('o manifL'sriLi-i a ltinratiei siintormateriei, el se nelte inti-un univcrs od:rti cu substarifa ;i energia. Or, inultimi instan![, in unir-els 1111 a\/ci1]. o substanld contiiiul, s-ar pirr-ea deci ciniCi spaliul nu poate fi continr-iu. Dai'. spatiui 9i

    .substanla, impreunl, au o uni.-tate, ^c5.ci sint lumatie unicl, transforinatir prin infotmaterie, 9i in acest sensau o continuitate profundS., o cuprindere intr-o sursir unic.l. Spa{iul

    .e-ste conti-nullicat de mintea umani, dai ;i dc a animaleior, de aceea continuificarea nrteste pur subiectivir, ci reflectd o proprictatc c,biectivir,,-cai.s-vine dintr-o st'Lrsi cucaracier de continuitate. Continuificalca este proi-rabil rr:alizati pr:in activitateaintegratoare a creieml..ri, rnijlociti de r-i uutli ineutald pu caie o considerJ.,m iu-forn raterialS..

    T)eci, univers6l ar prcl'eni din doui surse, L (lumatia) ;i I (infornateria),fiinlele realizind un cuplaj cil rirzel'vo1'r:i I (fig. Z).

    Pentru a structur:a luniatia intr-un univers, informateria trebuie s5. fie eainss.ei stiucrruati. Prop'ieti.til" e:pff:l,."{ffi'_"*;lt.}1"i;n:,*:; il tfr*

    materie. De :lt:t cit Legile natrrrii au la baz,6rin anumit progi;rnr. Se riclic5. insi doui intre-biri. In primui rinrl, cum poatc fi structuratisau cu1l1 prrtcrn sir ne imaginS"m structurareainformatei'ii:j. ln al cloilea"rind., ctm se cu*plear,l"t informatL'r-ia, cu luntatia *.au cllm sescrie informatei'ia" in lurrati.: pentru a deter*rni'ira un univei's cu legile liri.

    Dacd. lurnatia ne-anr imaginat-o ca o iorm ide e%ergie lurti, qts'n1vu inforruaierte irnagineapc care o vcm ciuta r.a p1,:c:t. dc ia itroprieti-i.ilc inr'orrnafionaie lr.le oinuiui, d.e ia activi-i,alea sii inie3iatorrie ;le L:aI'e prcsuputern c5.o ilnplicl. Or, am vlzut cI" aceastS. activitateccmporti :,:racioscopicul sub f ornr a con lini-rtrl ui,a forrnelor c':rutiiru,.r ;i a. stiliior psiLice. In'Jor'yos,ierit+ pr:ate arlnriie anumite structuri, anu-rnjte inscricri, un lin'ibaj specific. Acestea arputea lr ,forme simbslice inscrise intr-o serie

    lrrformaieriE

    *i -fidu*rv rfispoartive nrderieie edtcvafeliis- 2

  • T:iELUL LUI\,UI TU.ATURIN LE

    -. celule (fig. 3), ciar totul trebuie ctrin

    :u comprimat la dimensiune spaliaii'.,i5., fir5": a-gi pierde fiecare forml indi-:riualitatea gi chiarlegltura cu lumatia,:terminind diversificarea ;i legitate.a:esteia in univers, I)esigur; se riclic5. c; Fig. .3.:iri intrebare. Am reugit ,sd-rne irnagi. ,L;l o zoni_ profundS. a lumii, cu douf, substanie:pr-imordiale, dar cile ipscrie

    83

    ,rrnele sirnbolice iri in{orinaterie, cinc stabile;tc'i

  • 8{ PROFUNZIIVIILE LUMII MATIERIALE

    o l,ogi.cd csye si se in,cltege per_fect in s'ine. Orice I'ogicd. trebuie sti aibd o descit'idere.Altf1l, orice crcatie nu ar iirai {i posibil5", noi nu am {ace clecit s5" dcscopcrimstructuril.e existeute a1e lumii materiale. Un asemenea model ca ce1 din fig. -teste materiaiist pentru ci excludr: orice divinitate gi interpretare i.JealistI" dar,in acela;i tirnp, lasn deschise posibilitili de creatie, d'- constituire a unor pro-grame sociale ale fiinlelor umarne care rlu rezulti numai din structuriie 1or orga-nice ca ia {urnici sau albine, ci gi din ceea ce este nestructurat ;i poate rezultadin convietuirea 1or social5". Spir-itualul lu existS" in sinc in ortoeristcn{i, dincontr6, rezulti. numai din univers, din om, in contactul cu informateria cii.qPo-nibill in ortoexistenli. Voinla nu este in ortoeristenll, ccl mult structura infor-rnaterialir, care este.un progran, ar putea fi interpretatir ca o voinli fixir ;i inacest sens poate ci Schopenhauer a a reflectat idealist o reaiitate obiectivi.

    Ortoexistenla nu are scop, dar omul, societatea;i, prin aceasta,,universul i;ipot gi.si scopuri, pot dezvolLa vointc. In ansamblul ei lurnea materjall apale fi"rdscop sau cu scopuri parlia1e, subsumate unei proirrietirli generale dr: autoct-cafie.

    - 2. Imaginea, pe cale se poate spune cir. :;intcm ohligali s-o constr:uim asupratotalitS.fii turnii materiale, ne apare cuprinsi, in linii gcirerale, intr-utr

    _inel (fig. a),f5"r5. a clarifica o scrie de por{iuni a1e a.cestuia. Important cste i'aptul c[ :rceastlinchidere ineiarS. conportS. o verigS. cu caracter,,deschis", cu proprietatea unr-ricontinuu nestructurat, dar structurabil, o r-erigi. care ar putea fi ;i instrument deinchiCere ;i incheiere a unui ciclu, o verigl care estc dcschi,si pcntru a li inchislprin crealie. Hegel 5 considera c5. eri.sti o esenll a ltimii, de. fapt, w

    -In'-siweiate ate o'esenll;i care se diversifici in ,,rea-lul existcnt'' cii ,,milcare ;i dcvcuiredesf5.;urat5.". Dupl Hegei, existenfa-in-sine, de naturi spirituali, ttece intr-ut-tcontrariu al ei, existenfa-in-fapt, pentru ca de aici, prin oi.n, cic1ul si. sc incheieinapoi in spirit. I)eci, o migcare prin contrarii, in trei tirnpi. Este firri indoial5.o rdsturnare idealistir a ccea ce nor-riL ne alpare ca prc{und material. Datoritaschemei sale ri.sturnate Hegcl nu putea admite cunoa;terea rnaternaticS. decitpentru existenla-in-fapt;i cie irceea aiilm5: ,,Evidenla acestei cunoa;teri de-ficiente,ie care matematica estc rnindrl ;i cu care ea se impiuueazYa fatl, de fiio:toiie,sta. doar in sS.rLcia scopului ei ;i in caracterul delicient al materialului ei, gi deaceea este de un fel pe care filosofia trcbuie s[-l dispreluiascl" 6. Hegel este impo-triva matematicii irrcunoatterea ,,esenlei", clci dupl" e1 aici ezL este neputincioasd.ln cadrul schemei sale idealiste, matematica, logica iiu au un loc prea important,de fapt sint eliminate tocmai iri raport cu lucrurile cele urai-profundr:. Pentruel doiada cea mai conciudeniS. c5. matematica nu foate descrie lumea este iaptulc5 nu cuprinde contradiclia, si deci dialectica. In schtma din fig. 4, din con1r1,primordial[ estemateri,al'itatettirteltlui trunrii mat-tria-le, spir-itria]ul este o consecin!iia materialului.

    F-iioso{ia materialist-dialectrcl ii,rninc deplin cor.firirLnt''-r in aceasiii viziune .Experi.menteie filosolice ne aratiL u;ttt contiaclictia apar, ii]. o anunitii limitia cirnoa;tcrii, refiectind un adevi"r obiectii-. lt spaiele rc stc.i lirnite contraclictiaconstatatl poate.s5" ci.isparir; c1ar r-om g].si iioi contradic'r.ii, icfiatt d9 1oi limite.S-ar putea c:r in cuno:L;tere sJ, irtil.irirn sli::r.i.',:-:i dc col',lac'Lictii la.tliferii"e paiierelimit5, iar tr-ecind pestc toate pailercic sir gisim in prin';ipiii,--- riliine Lrn contra-dictoriu fun'iameniaL. Cuiri arJtltea ii ir,.;nea constitrtii!- it,,;irci clin r:lonailt,dintr-un singui plinci1.,;u? Nn ar lreiriri sir" :tcaia doud- irrincipii care sii ],iesuportul tuturor Jonirai1i,:1,iiioi? Cinr ci.etine pri;giaitl:1i tni",ersulti nostl'u? Unspirit care :,'i a,tig',rre conti:ildictiir lurnii ml!,:rial: gi prin_ aceast;r ciiirlectica ei?Am incercat si dirn un rirstrrin:s piin lrri;ici1:iiic L {iumatic) i'i I (informaterie),care asiguri o viziuncr m:ii.eria1ist5., sr;hitarii in ljnii ialgi, poatr: m',rli prea iargiin momrntgl ile fa!l, dar care asigurl o arlrnlir:- logici" cie ansamblu, insofitirdeo tleschide.re {ireascrt , expresie a deschiderii p;incipiale a tuturor logicilor posibile.

  • I}iIELUL LUMII NL{TER{ALT 85

    .Lumatia reprezinti o materie suport, care ar rS"mine in nemi;care ;i echilibrutotatr daci nu ar inten'gnr. aJ doilea principiu, in{ormateria. Prin propri6telite ei ;iinformafia 9.arg q poart5., informateria se opune tipuiui de echilibiu din profunzinii;i -nerni;c5.rii. ^Inform.alia ei asiguri. dinarnica conipiexl", legic5", a lumii'materiale.Informateria firri informa[fe i'i.mine ul principiu activ, i.re determini totugi oJr.lmintare in profunzimi. In aceasti stare inc5. ar putea genera existente rgdinien-

    tare pe sup.ortul ortoexistenlei.. Numai prin generarba de informalii sistematice printenonlen('de conStiinti.;i imprimarea lor inlnformaterie se porte constitui un uni-vers cu adevS"rer legic. Inscricrea prin dispozitive matcriale ad.r"cvate a unor noiinformalii profunde poate reprezenta un act impus de dialectica lumii materiale;i continuarea diaiecticii naturii, nirnic aerS.minind mai nestrl"mutat decit dia-lectica materiei.