Industria metalelor neferoase

Prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC)

Documentul de Referinta asupra Celor mai Bune Tehnici

Disponibile in Industria Metalelor Neferoase

Decembrie 2001

MINISTERUL MEDIULUI SI GOSPODARIRII APELOR DIN ROMANIA

AGENTIA NATIONALA DE PROTECTIA MEDIULUI

Bucuresti, Aleea Lacul Morii nr. 151, sector 6, cod 060841 Tel: +40-21-493 4350; +40-746-22 66 55; fax: +40-21-493 4350

e-mail: [email protected]; www.anpm.ro

Executive Summary

II Version October, 1998 FF-LF / EIPPCB / nfm_draft_1

Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a convenit un proiect bilateral impreuna cu Ministerul Federal al Germaniei pentru Mediu, Protectia Naturii si Siguranta Nucleara pentru a organiza si finanta impreuna o traducere in romana a documentelor BAT selectate (Cele Mai Bune Tehnici Disponibile din Documentele de Referinta), elaborate in cadrul schimbului de informatii conform articolului 16 alin. 2 Directiva 1996/61/CE asupra prevenirii si reducerii integrate a poluarii mediului (Directiva IPPC) (Procesul de la Sevilia). In acest fel se va imbunatati utilitatea informatiilor publice ale Comisiei Europene atat pentru autoritatile romane de reglementare si operatorii instalatiilor cat si pentru publicul interesat.

Agentia Nationala Romana de Protectia Mediului (National Environmental Protection Agency-NEPA) si Agentia Federala de Mediu din Germania (UBA) ca organe nationale de coordonare pentru lucrarile BAT precum si GTZ au fost implicate de catre ambele ministere in implementarea conventiei bilaterale.

In total au fost traduse sapte documente BAT. Suplimentar s-au desfasurat in Romania in perioada octombrie 2006 martie 2007 de catre GZT impreuna cu specialisti din cadrul Agentiei Federale de Mediu si din landurile federale sapte seminarii speciale pentru prezentarea si discutarea acestor documente BAT, fiecare dintre acestea fiind corelate cu vizite la instalatiile corespunzatoare din Romania.

Traducerile acestor documente auf fost elaborate cu grija si au fost verificate de catre experti din cadrul MMGA si ANPM. Cu toate acestea traducerile romanesti nu reprezinta traduceri oficiale ale textelor originale din engleza. De aceea in cazuri contradictorii trebuie sa se utilizeze versiunea in engleza publicata de Comisia Europeana.

Aceste documente se pot accesa de pe website-ul Agentiei Nationale de Mediu din Romania (ANPM) (www.anpm.ro) (cuvant de ordine Cele mai bune tehnici disponibile ).

Realizarea traducerii in limba romana:

s.c. Ancarma s.r.l. Departament Traduceri Impreuna cu agentiile locale Resita si Targoviste Coordonator-traducator Anca Armasescu Ursani Str. No. 54, Horezu; Valcea, Romania Tel.: 0744.64.23.18 E-mail: [email protected]

Executive Summary

Non Ferrous Metals Industries i

Rezumatul Acest document de referinta pentru cele mai bune tehnici disponibile pentru industria metalelor neferoase reflect informatii n legtur cu Articolul 16 ( 2) al Directivei Consiliului 96 / 91 / EC. Acest document trebuie s fie neles n baza prefatei care descrie obiectivul acestui document i folosirea acestuia. Pentru a trata aria complexa a productiei de metale neferoase, o aproximare a fost adoptat ntr-un document pentru a acoperi producia metalelor din grupele materialelor crude primare i secundare i de a trata metalele din 10 grupe. Aceste grupe sunt:

cupru (incluznd Staniu i Beriliu) i aliajele lui aluminiu zinc, plumb si cadmiu (inclusiv Stibiu, Bismut, Indiu, Germaniu, Galiu, Arseniu,

Seleniu, Telur) metale preioase mercur metale refractare feroaliaje hidroxizi i metale alcaline nichel i cobalt carbon i grafit.

Producia de carbon i grafit a fost deasemenea inclus ca i o grup separat, desi astfel de procedee sunt asociate cu topitoriile de aluminiu primar. Procedeele pentru arderea i sinterizarea minereurilor i a celor concentrate i ct i pentru producia de aluminiu au fost de asemenea incluse n cadrul acestor grupe. Mineritul i tratarea minereurilor din regiunile miniere nu sunt tratate n acest document. In acest document, informaia este prezentat n 12 capitole i anume: Capitolul 1 - informaii generale, Capitolul 2 - procedee comune, Capitolele 3 12 - procedeele folosite n industria metalurgic pentru 10 grupe de metale, Capitolul 13 prezint concluzii i recomandri. n anexe sunt de asemenea incluse costurile i regulamentele internaionale. Procedeele comune din Capitolul 2 sunt mprite n urmtoarele:

Instalaii complexe Folosirea i raportarea datelor de emisii Management, descriere i pregtire Recepia, depozitarea i manipularea materialelor crude Pre-procesarea i pre-tratarea materialelor crude i transferul acestora ctre procesele de

producie Procesele de producie a metalelor - tipuri de cuptoare i procedee tehnice de control Colectarea gazelor i tehnici de epurare a acestora Tratarea efluenilor i refolosirea apelor Reducerea, reciclarea i tratarea reziduurilor rezultate din procese ( incluznd produse

i deeuri) Recuperarea caldurii din energie i deseuri Zgomot i vibraii Miros Aspecte de protecie si siguranta Autorizare.

Fiecare din capitolele de la 2 la 12 include seciuni privind procedeele aplicate n tehnici, prezint nivelurile de emisii i consum, tehnici considerate pentru determinarea BAT - urilor i concluziile BAT- urilor. Pentru capitolul 2 concluziile BAT - urilor sunt descrise numai pentru

Executive Summary

ii Non Ferrous Metals Industries

administrarea i depozitarea materialelor, controlul procesului, colectarea gazelor, eliminarea dioxinelor, recuperarea dioxidului de sulf i tratarea efluenilor / refolosirea apelor. Concluziile BAT - urilor coninute n toate capitolele trebuie s fie consultate pentru o nelegere complet. 1. Industria metalelor neferoase Cel puin 42 metale neferoase plus fero - aliaje si carbon i grafit sunt produse n Uniunea European i sunt folosite ntr-o varietate de aplicaii n industriile : metalurgic, chimic, producerea i transportul / distribuirea energiei .De exemplu cuprul de nalt puritate este esenial pentru producerea i distribuirea energiei i cantiti mici ale nichelului sau metalelor refractare mbuntesc rezistena la coroziune sau alte proprieti ale oelului. Acestea sunt de asemenea folosite n cteva tehnologii avansate de dezvoltare, n special n industriile : de aprare, de calculatoare, electronic i telecomunicaii. Metalele neferoase sunt produse dintr- o varietate mare de materiale crude (materii prime) primare i secundare. Materiile prime primare sunt derivate ale minereurilor care au fost scoase din min i apoi tratate nainte ca ele s fie introduse n procesele metalurgice pentru producerea metalului crud. Tratarea minereurilor este realizat dup ce acestea au fost scoase din min. Materialele secundare sunt resturi sau reziduuri i pot de asemenea suferi acelai tratament la ndeprtarea nveliurilor materialelor. n Europa, depozitele de minereuri coninnd metale n concentraii mari au fost progresiv golite i au rmas cteva surse specifice. Multe dintre aceste minereuri au fost importate din diverse surse din lume. Reciclarea constituie o component important n cazul nlocuirii materialelor crude pentru un numr de metale. Cuprul, aluminiul, plumbul, zincul, metalele preioase i metalele refractare, i altele, pot fi recuperate din produsele sau reziduurile lor i pot fi reintroduse n circuitul productiv prin reciclare fr s-i piard calitile. Astfel, introducerea materialelor secundare ntr-o proporie foarte mare n procesul de producie, duce la reducerea consumului de materiale crude i a energiei. Produsul rezultat din industrie este fiecare metal purificat sau care este tiut ca si instalatiat sau semiinstalatiat, de exemplu metale sau aliaje de metale turnate n lingouri sau forme, extrudate, foi subiri, foi, benzi, tije, etc. Structura industriei variaz de la metal la metal. Nu toate companiile produc metale neferoase, cu toate c n Europa sunt cteva companii de producere a mai multor metale, de exemplu cupru, plumb, zinc, cadmiu, etc. Mrimea companiilor de producere a metalelor i a metalelor neferoase din Europa, variaz de la un numr de 5000 de salariai pn la chiar 50 - 200 angajai. Proprietatea variaz la nivel european i naional, companiile fiind constituite ca grupuri naionale, grupuri de proprieti industriale, companii publice nesubvenionate i companii private. Anumite metale sunt eseniale ca i elemente de baz dar la concentraii mari pot s determine toxicitatea metalului, ioni sau componente i multe altele care sunt incluse n diverse liste de toxicitate a materialelor. Plumbul, cadmiul i mercurul sunt cel mai mult afectate. 2. Probleme de mediu n industrie Cele mai importante probleme de mediu ntlnite n producia celor mai multe metale neferoase obinute din materialele crude le constituie concentraiile de emisii n aer i praf i ai compuilor metalici i ai dioxidului de sulf, rezultai n urma activitilor de topire - turnare sau folosirii combustibililor pe baz de sulf sau altor materiale. Captarea sulfului i conversia sau eliminarea acestuia este de asemenea un factor important n producia metalelor neferoase. Procesele

Executive Summary

Non Ferrous Metals Industries iii

pirometalurgice sunt surse poteniale de emisii provenite de la cuptoare ( furnale ), reactoare i de la transferul metalului topit. Consumarea energiei i recuperarea cldurii i a energiei sunt factori importani n producia metalelor neferoase. Acetia depind de folosirea eficient a energiei coninut de minereurile sulfuroase, energia cerut n etapele procesului de producie, tipul i metodele folosite pentru nlocuirea energiei folosite i metodele efective pentru o nalt recuperare a energiei. Exemple sunt date n capitolul 2 al acestui document. Principalele probleme de mediu asociate cu producia de metale neferoase obinute din materiale crude sunt de asemenea n legtur cu gazele de ieire de la diverse furnale i de la transfer, care conin praf, metale i n anumite faze ale procesului de producie, acizi gazoi. Acetia determin formarea dioxinelor din cauza prezenei clorului n cantiti mici n materialele crude secundare; distrugerea i / sau captarea dioxinelor i a compuilor organici volatili este o problem care ar trebui s fie urmrit. Principalele probleme de mediu n producia de aluminiu sunt producerea de hidrocarburi poli-fluorurate i a fluorurilor n timpul electrolizei, producerea de deeuri solide de la celulele galvanice i producerea de deeuri solide din timpul producerii aluminiului. Producerea deeurilor solide este de asemenea o problem pentru producia de zinc i alte metale n timpul etapelor de ndeprtare a fierului. Alte procese folosesc adesea reactivi periculoi cum ar fi acidul clorhidric, amoniacul, clorul i ali solveni organici pentru splare i purificare. Tehnicile de producie avansate pot s rein aceste materiale, s le recupereze i s le refoloseasac. Etanarea reactorului este o problem important n aceast privin. n majoritatea cazurilor aceste gaze rezultate din procesele de producie sunt curate n camerele de filtrare i emisiile i compuii metalelor ca de pild plumbul, sunt reduse. Curarea gazelor se face prin folosirea scruberelor umede i scruberelor electrostatice n special pentru gazele rezultate din procesele de producie dintr-o uzin, care transform sulful recuperat n acid sulfuric. n astfel de cazuri unde praful este gros i dificil de filtrat, astfel de scrubere umede sunt foarte eficiente. Folosirea etaneizrii furnalelor este important pentru prevenirea emisiilor. Sumarul principalelor probleme de mediu pentru procesele de producie pentru fiecare grup de metale cuprinde urmtoarele componente: Pentru producia de cupru : dioxid de sulf, praf, compusi metalici, compusi organici, ape

uzate coninnd componente metalice, reziduuri cum ar fi resturi de la cptueala furnalelor, nmoluri ( lam ), praf de la filtre i zgur. Formarea dioxinelor n timpul tratrii materialelor secundare din cupru este de asemenea o problem.

Pentru producia de aluminiu : fluorurile ( incluznd acidul fluorhidric ) , praf, componente metalice , dioxid de sulf, compui organici volatili, gaze de ser ( dioxidul de carbon ) , dioxine ( secundare ), cloruri i acid clorhidric. Reziduuri cum ar fi reziduuri de bauxit, rebuturi ale pieselor turnate, praf de la filtre i zgur i ape uzate cu produse petroliere i amoniac.

Pentru producia de plumb, zinc i cadmiu: praf, componente metalice, compui organici volatili ( incluznd dioxine), mirosuri, dioxid de sulf, ale gaze acide, ape uzate ( coninnd componente metalice ), lamuri, reziduuri bogate n fier, praf de la filtre i zgur.

Pentru producia de metale preioase : compui organici volatili, praf, componente metalice, dioxine, mirosuri, oxizi de azot, alte gaze acide ca i clorul sau dioxidul de sulf, lam, praf de la filtre i zgur i ape uzate coninnd componente metalice i organice.

Executive Summary

iv Non Ferrous Metals Industries

Pentru producia de mercur: vapori de mercur, praf, componente metalice, mirosuri, dioxid de sulf, alte gaze acide, ape uzate ( coninnd componente metalice ), lamuri, praf de la filtre i zgur.

Pentru producia de metale refractare, pudr de metale grele i carburi de metal: praf, componente metalice i de metale grele, ape uzate coninnd componente metalice, praf de la filtre, lamuri i zgur. Produsele chimice din procese ca i acidul fluorhidric sunt folosite pentru tratarea tantalului i niobiului i au o nalt toxicitate. Acestea au nevoie a fi luate n considerare n timpul manipulrii i depozitrii acestor materiale.

Pentru producia de feroaliaje: praf, componente metalice, monoxid de carbon, dioxid de carbon, dioxid de sulf, recuperarea energiei, ape uzate coninnd componente metalice, reziduuri ca praf de la filtre, lamuri i zgur.

Pentru producia de hidroxizi i metale alcaline: cloruri, acid clorhidric, dioxine, sulfur de fluor, praf, componente metalice, dioxid de carbon, dioxid de sulf, ape uzate coninnd compui metalici, lamuri, praf de la filtre i zgur .

Pentru producia de nichel i cobalt : compui organici volatili, monoxid de carbon, praf, compui metalici, mirosuri, dioxid de sulf, cloruri i alte gaze acide, ape uzate coninnd compui metalici i organici, lamuri, praf i zgur de la filtre.

Pentru producia de carbon i grafit : hidrocarburi, praf, mirosuri, dioxid de sulf, ape uzate, reziduuri ca praf de la filtre.

3. Procedee aplicate Domeniul materialelor crude pentru instalaii diverse este variat i aceasta nseamn c o varietate de procese metalurgice de producie este folosit. n cteva situaii procesul ales este determinat de tipul materialelor crude. Urmtorul tabel cuprinde cuptoarele folosite pentru producia de metale neferoase: Cuptor Metalele folosite Materialele

folosite Observaii

Serpentin de uscare cu abur Uscare n pat fluidizat Uscare prin pulverizare

Cupru i alte metale Minereuri preparate

Cuptor rotativ Majoritatea metalelor pentru uscare. Oxid de zinc fumans. Calcinare aluminei, nichelului i feroaliajelor. Arderea filmelor fotografice pentru producia metalelor preioase . Degresarea deeurilor din cupru i aluminiu

Minereuri, minereuri preparate i diverse deeuri i reziduuri

Domenii de aplicare : uscare, calcinare i fumans Folosit ca un incinerator

Strat fluidizat Cupru i zinc, oxid de aluminiu

Minereuri concentrate, hidroxid de aluminiu

Calcinare i ardere

Sinterizare mecanic cu tiraj direct

Zinc i plumb Minereuri preparate i secundare

Sinterizare

Sinterizare mecanic cu tiraj invers

Zinc i plumb Minereuri preparate i secundare

Sinterizare

Sinterizare mecanic Fero aliaje, mangan, Minereuri Alte aplicri posibile

Executive Summary

Non Ferrous Metals Industries v

cu transportor cu eclise

niobiu

Cuptor Herreshoff Mercur, molibden ( recuperarea reniu - lui)

Minereuri i minereuri preparate

Ardere, calcinare

Cuptoare de uscare, ardere, sinterizare i calcinare

Executive Summary

vi Non Ferrous Metals Industries

Cuptor / Furnal Metale utilizate Materiale utilizate Observatii Creuzete capsulate cptuite refractare

Metale refractare, n special feroaliaje

Metale oxidante

Groap de turnare Metale refractare, n special feroaliaje

Metale oxidante

Cupru Minereuri preparate Cuptoare cu arc electric

Feroaliaje Minereuri i minereuri preparate

Ciclon Cupru Minereuri preparate Cuptoare cu arc electric acoperite

Metale preioase, cupru, feroaliaje

Zgur, materiale secundare, minereuri preparate

Pentru producia de feroaliaje tipurile deschi, semi-nchis i nchis sunt utilizate

Cuptor rotativ Aluminiu, plumb, cupru, metale preioase

Fier vechi i alte materiale secundare, cupru brut

Reacie de oxidare cu suprafaa

Cuptor rotativ nclinat

Aluminiu Fier vechi i alte materiale secundare

Diminueaz fluxul de sudur folosit

Cuptor cu reverberaie

Aluminiu, cupru, altele

Fier vechi i alte materiale secundare, cupru negru

Cuptor Vanyiucov Cupru Minereuri preparate Cupru, plumb Materiale secundare,

auxiliare i minereuri preparate

QSL Plumb Minereuri preparate i secundare

Kivcet Plumb, cupru Minereuri preparate i secundare

Noranda Cupru Minereuri preparate El Teniente Cupru Minereuri preparate TBRC TROF

Cupru (TRBC ) Metale preioase

Majoritatea lamurilor secundare

Cuptor de topit ( mic )

Cupru / plumb / staniu

Fier vechi

Furnal i ISF Plumb, plumb / zinc, cupru, metale preioase, feromangan de carbon

Minereuri preparate i majoritatea materialelor secundare

Pentru producia de feromangan este folosit numai mpreun cu recuperarea energiei

Cuptor cu scnteie Cupru, nichel Minereuri preparate Cuptor de topit cu scnteie Outokumpu

Cupru, nichel Minereuri preparate

Procedee Mitsubishi Cupru Minereuri preparate i deeuri de anozi

Pierce Smith Cupru ( convertoare), feroaliaje, metal oxidant

Anozi brui i deeuri din anozi

Hoboken Cupru ( convertoare ) Mat i deeuri din anozi

Convertoare cu scnteie Outokumpu

Cupru ( convertoare ) Mat

Convertor Noranda Cupru Mat Convertor Mitsubishi Cupru Mat

Executive Summary

Non Ferrous Metals Industries vii

Cuptoare de topire i rafinare Cuptor Metale folosite Materiale utilizate Observaii Cuptor de inducie Majoritatea Metale pure i fier

vechi Amestecarea indus ajut alierea. Vidarea poate fi aplicat pentru cteva metale

Cuptor cu fasciculi de electroni

Metale refractare Metale pure i fier vechi

Cuptor rotativ Aluminiu, plumb Fier vechi de diferite caliti

Fluxurile pentru sudur i srurile folosite pentru combinaia matricial

Cuptor cu reverberaie Aluminiu ( primar i secundar )

Fier vechi de diferite caliti

Configuraia bia sau a creuzetului pot s varieze . Topirea i meninerea metalului topit la temperatura necesar

Contimelt Cupru Cupru anodic, fier vechi de calitate superioar i cupru brut

Sistem integrat la cuptorului

Cuptor cu cuv Cupru Cupru electrolitic i , fier vechi de calitate superioar i cupru brut

Condiii reductoare

Cuptor tambur ( Thomas )

Cupru Deeu cupru Vatr de topire i afinare

Creuzet cu nclzire indirect

Plumb, zinc Fier vechi de calitate superioar

Topire, afinare, aliere

Direct heated crucibles Precious metals Clean metal Melting, alloying. Cuptoare de topire Procesele hidrometalurgice sunt de asemenea utilizate. Acizii i bazele ( hidroxidul de sodiu, uneori i carbonatul de sodiu ) sunt folosite la dizolvarea ( topirea ) coninutului de metal a unei varieti de minereuri sau minereuri preparate nainte de rafinare i extracia electrolitic a metalelor. Materialul supus ndeprtrii substanelor alcaline este de obicei sub form de oxid, fiecare ca minereu oxidic sau oxid produs prin calcinare. Dezalcalinizarea direct pentru anumite minereuri preparate sau mate este de asemenea realizat la presiune atmosferic mare. Anumite sulfuri de minereu de cupru pot fi dezalcalinizate cu acid sulfuric sau alte mijloace, uneori folosindu-se bacterii naturale pentru dizolvare i oxidare accelerat, dar durata de reinere utilizat este foarte lung. Aerul, oxigenul, clorul i soluiile care conin clorur feric pot fi adugate n sistmele de dezalcalinizare pentru a asigura condiii corespunztoare pentru dizolvare. Soluiile care sunt produse i tratate pe mai multe ci duc la rafinarea i extragerea metalului. Practica obinuit este de a nlocui soluiile epuizate folosite n faza de dezalcalinizare i de a conserva soluiile acide i alcaline.

Executive Summary

viii Non Ferrous Metals Industries

4. Emisii curente i consum Domeniul materialelor crude este de asemenea un factor important care duce la consum de energie, volum mare de reziduuri produse i cantiti de alte materiale utilizate. Un exemplu este separarea impuritilor, ca de pild fierul de zgur; cantiti mari de impuriti duc la producerea de cantiti mari de zgur i energie folosit. Emisiile evacuate n mediu depind de sistemele de colectare sau depoluare care sunt utilizate. Domeniile actuale pentru un numr de procedee de depoluare n timpul schimbului de informaii sunt cuprinse n urmtorul tabel:

Emisii prezentate Tehnici de depoluare Componen minim maxim

Emisii specifice

(cantitate / ton de metal

produs ) Filtru cu esturi, usctor EP i ciclon (instalaie de desprfuire )

Praf ( metale n funcie de compoziie )

< 1 mg/Nm3 100 mg/Nm3

100 - 6000 g/t

Filtru cu electrozi din carbon

Total C < 20 mg/Nm3

Total C < 2 mg/Nm3 100 mg/Nm3 10 - 80 g/t Dioxin (TEQ) < 0.1 ng/Nm3 5 ng/Nm3 5 - 10 g/t

PAH (EPA) < 1 g/Nm3 2500 g/Nm3

Arztor (incluznd temperatura de stingere pentru dioxine ) HCN < 0.1 mg/Nm3 10 mg/Nm3

SO2 < 50 mg/Nm3 250 mg/Nm3 500 - 3000 g/t Hydrocarbon

Executive Summary

Non Ferrous Metals Industries ix

funcionare i durabilitii .Arztoarele i instalaiile de absorbie a carbonului sunt folosite pentru a elimina dioxinele i compuii organici volatili. Gazele necaptate i emisiile fugitive nu sunt tratate. Emisiile de praf rezultate n urma depozitrii, manipulrii i tratrii materialelor crude au de asemenea un rol important. Acest lucru se ntmpl pentru producia primar i secundar, a cror nsemntate poate fi mai mare dect emisiile captate sau epurate. Descrierea atent a instalaiei i a procedeelor de operare necesit captarea i tratarea gazelor rezultate n care emisiile fugitive sunt nsemnate.

Executive Summary

x Non Ferrous Metals Industries

Urmtorul tabel arat c emisiile fugitive i necaptate constituie o problem:

Emisii de praf kg / a nainte de colectarea secundar auxiliar a

gazelor ( 1992 )

nainte de colectarea secundar auxiliar a

gazelor ( 1992 ) Producia de anozi t / a 220000 325000 Emisii fugitive Total topitorii

66490

32200

Cosuri de topitorii 56160 17020 Gaze arse de la topirea primar Topitorie / Instalaie de

acizi

7990

7600

Hote secundare la cos 2547 2116

Compararea coninutului prafului epurat i fugitive la o topire primar a cuprului Multe procedee folosesc sisteme de rcire etane i cu ap, dar exist nc posibilitatea ca metalele grele s corodeze n ap. Metodele de a elimina folosirea apei i generarea de ape uzate ct i procedeele de tratare a apei sunt prevzute n capitolul 2. Generarea de reziduuri este de asemenea un factor semnificativ n aceast industrie, dar mari cantiti de metale pot fi recuperate din reziduuri, care pot fi folosite pe antier sau n alte instalaii de recuperare a metalelor. Multe zguri produse sunt inerte, nedegradabile i care sunt folosite n multe lucrri de construcii civile. Alte zguri, cum ar fi zgurile srate, pot fi tratate pentru recuperarea altor componente pentru folosirea lor n alte industrii, dar industria care le recupereaz trebuie s dein instalaii la standarde nalte de mediu. 5. Concluziile de baz ale celor mai bune tehnici disponibile Schimbul de informaii n timpul pregtirii BREF pentru producia de metale neferoase au inut seama de concluziile celor mai bune tehnici disponibile de a fi luate n considerare pentru procesele de producie. Seciunile din fiecare capitol care descriu cele mai bune tehnici disponibile trebuie deci s fie atribuite cu bun nelegere a BAT - urilor i a emisiilor i a procedeelor asociate. Criteriile sunt prezentate mai jos. Activiti anterioare Procedeele de managemnt, supervizare i control ale sistemelor de producie i epurare sunt factori foarte importani. Metodele bune de instruire profesional i instruirea operatorului i a motivaiilor sunt importante n special pentru a preveni poluarea mediului. Tehnicile bune pentru manipularea materialelor crude pot preveni emisiile fugitive. Alte tehnici importante cuprind: Luarea n considerare a implicaiilor de mediu pe care le creeaz noile procese sau

materialele crude nc din primele faze ale proiectului cu revizuirea la intervale regulate de timp.

Schema procesului pentru a accepta domeniul previzibil al materialului brut (materiei prime). Probleme grave pot rezulta de exemplu : dac volumul gazelor este prea ridicat sau dac energia folosit a materialului este mult prea mare dect cea anticipat. Etapa de proiect este perioada cea mai propice din punct de vedere a costurilor pentru a introduce imbunatatiri in performanta generala de mediu.

Realizarea unui control ulterior al proiectului i al proceselor de decizie - desfurare arat c procedee variate i soluii de depoluare sunt luate n considerare.

Procedurile de planificare i dare n exploatare pentru instalaii noi sau modificate.

Executive Summary

Non Ferrous Metals Industries xi

Urmtorul tabel cuprinde tehnologiile pentru depozitarea materialelor brute i manipularea acestora pe baza tipului i caracteristicilor materialului. Material brut (materie prim)

Grupul de metale

Metodele de manipulare

Metodele pentru depozitare

Observaii

Toate - dac se formeaz praf

Transportor capsulat sau pneumatic

Construcii acoperite

Minereuri preparate :

Toate - dac nu se formeaz praf

Transportoare acoperite

Depozit acoperit

Prevenirea afectrii calitii apei

Praf de granule de metale ( ex: pulbere de metal)

Metale refractare

Transportor capsulat sau pneumatic Transportoare acoperite

Recipiente, rezervoare i magazii nchise

Prevenirea afectrii calitii apei i a eliminrii emisiilor fugitive n aer

Toate piese mari

ncrctor mecanic Deschis

Toate - piese mici

Schipuri de incarcare

Platform acoperit

Materii prime secundare :

Toate - material de bun calitate

Capsulat sau aglomerat

Capsulat dac rezult praf

Prevenirea contaminrii apei sau a reaciei cu apa. Drenarea Lubrifianti de racire uzati uleiosi

Toate - dac formeaz praf

Transportor capsulat sau pneumatic

Construcii acoperite

Agenti de topire: Toate - dac

nu formeaz praf

Transportoare acoperite

Depozit acoperit

Prevenirea contaminrii apei

Combustibili solizi i crbuni

Toate Transportoare acoperite Dac nu formeaz praf

Depozit acoperit Dac nu formeaz praf

Combustibili lichizi i gaz petrolier lichefiat

Toate Conducte supraterane

Depozit autorizat

Ventilare liniilor de alimentare

Gaze rezultate n urma proceselor

Toate Conducte de suprafa Presiunea n conduct redus ( clor, monoxid de carbon )

Depozit autorizat

Monitorizarea pierderilor de presiune . Alarme pentru gaze toxice

Solveni Cupru, Nichel, Zinc, Carbon

Conducte de suprafa Manual

Canistre, cisterne Ventilarea liniilor de distribuire

Produse : catozi, agle, lingouri, blocuri, srme etc.

Toate Depinde de condiii Suprafa betonat deschis sau depozit acoperit

Sistem de drenaj obinuit

Reziduuri de la procese de producie de recuperare

Toate Depinde de condiii Deschis, acoperit sau capsulat depinznd de formarea prafului i reacia cu apa


Deeuri pentru recuperare ( ex: cptueli furnale )

Toate Depinde de condiii Platforme deschise, acoperite sau capsulate sau recipieni depinznd de material


Executive Summary

xii Non Ferrous Metals Industries

Cuprinsul materialelor brute ( materii prime ) i tehnici de manipulare Metodele de proiectare a furnalului, folosirea corespunztoare a pretratrii i controlul procesului sunt identificate ca caracteristici importante ale BAT - urilor. Folosirea mixturilor de materiale brute ( materii prime ) de a optimiza procesul mpiedic folosirea materialului nepotrivit i creterea eficienei procesului. Segregarea i analizarea materialului primar i segregarea a anumitor materiale sunt factori importani n aceast tehnologie. Proiectul bun, mentenana i monitorizarea sunt importante pentru toate procesele i etapele de depoluare. Segregarea i monitorizarea emisiilor din mediu trebuie s fie n concordan cu metodele standard naionale i internaionale. Parametrii importani care pot fi folosii pentru controlul procesului sau depolurii trebuie s fie monitorizai. Monitorizarea continu a parametrilor cheie trebuie s fie realizat dac este posibil. Controlul procesului de producie Tehnologiile de control al proceselor de productie care sunt proiectate sa masoare si sa mentina parametrii optimi cum ar fi temperatura, presiunea, compusii gazosi si alti parametri sunt considerate a fi BAT - uri. Segregarea si analizarea materialelor brute pentru a verifica conditiile de exploatare, mixarea diferitelor materiale primare trebuie sa fie realizate pentru a avea o eficienta de conversie optima si de a reduce emisiile si rebuturile. Folosirea sistemelor de cantarire si masurare a materialelor primare, a microprocesoarelor pentru a controla viteza de avans, conditiile de ardere si ale procesului de productie si ale gazelor auxiliare ajuta ca operatiile procesului de productie sa fie optimizat . Mai multi parametri pot fi masurati pentru a permite acest lucru si prevazuti cu alarma pentru parametrii critici, care include:

monitorizarea continua a temperaturii, presiunea la cos ( sau subpresiunea ) si

volumul sau debitul gazelor; monitorizarea componentilor gazosi ( oxigen, dioxid de sulf, monoxid de carbon,

praf, oxizi de azot , etc ); monitorizarea continua a vibratiilor pentru a preveni infundarile si posibile

defectiuni ale echipamentului; monitorizarea continua a curentului electric si a tensiunii electrice pentru procesele

electrolitice; monitorizarea continua a emisiilor pentru a controla parametrii critici ai procesului

de productie; monitorizarea si controlul temperaturii cuptoarelor de topit pentru a preveni

producerea de fum de oxizi de metal prin supraincalzire.

Operatorii, inginerii si altii trebuie sa fie evaluati si instruiti permanent privind instructiunile de exploatare, tehnologiile de control moderne si importanta functionarii alarmelor, acolo unde acestea exista. Optimizarea nivelelor de verificare constituie un avantaj pentru cresterea si mentinerea responsabilitatii operatorului. Colectarea i depoluarea gazelor

Executive Summary

Non Ferrous Metals Industries xiii

Sistemele de colectare a fumului folosite trebuie sa exploateze sistemele de etansare a cuptorului sau reactorului si pot fi proiectate pentru a mentine o presiune redusa care sa evita scurgerile sau emisiile fugitive. Sistemele care mentin etanseitatea cuptorului sau deschiderea capotelor trebuie sa fie utilizate. Exemple cum ar fi : resturi de materiale de electrozi; resturi de la blocuri de duze si bare si folosirea valvelor rotoarelor pe sistemul de incarcare. Colectarea fumului secundar este costisitoare si consuma multa energie, dar este necesar in cazul a mai multor cuptoare de topit. Sistemul folosit trebuie sa fie un sistem foarte avansat care sa programeze captarea fumului de la sursa cat si durata cat aceasta are loc. Colectoarele de praf si de la aschiere, de la filtrele de saci ( dup recuperarea termica sau racirea gazului ) pot arata cea mai buna rezistenta la uzura a acestor saci folositi, particulele sunt retinute si monitorizarea este continua pentru a depista unele avarii. Filtrele de saci moderne ( filtru membrana ) arata imbunatatirea functionarii, perioadei si sigurantei de functionare si prin urmare economisesc costurile. Ei pot fi utilizati in instalatii existente si pot fi montati in timpul intretinerii. Ele sunt caracterizate prin sistemele de depistare a rupturilor survenite si metodele de curatare continua . Pentru epurarea de prafuri lipicioase si abrazive, pot fi utilizate epuratorul sau scruberul electrostatic umed, care au fost proiectate pentru astfel de aplicatii. Tratarea gazelor din cadrul fazelor de topire si ardere trebuie sa includa faza de eliminare a dioxidului de sulf si / sau de ardere finala daca aceasta este considerata necesara pentru a evita problemele de afectare a calitatii aerului la nivel local, regional sau la mare distanta sau daca dioxinele pot fi prezente . Pot fi variatii in materialul neprelucrat ce influenteaza domeniu componentelor sau starea fizica a anumitor componente cum ar fi granulatia si proprietatile prafului produs. Acestea trebuie sa fie stabilite local. Prevenirea si distrugerea dioxinelor Prezenta dioxinelor sau formarea lor in timpul unui proces este nevoie a fi luata in considerare pentru multe procese pirometalurgice folosite la producerea metalelor neferoase. Exemple particulare sunt prezentate in capitolele referitoare la diferite metale si in aceste cazuri urmatoarele tehnici sunt considerate a fi BAT - uri pentru prevenirea formarii dioxinelor si distrugerea acestora . Aceste tehnici pot fi utilizate in combinatie. Anumite metale neferoase au proprietatea de a cataliza sintezele si uneori este necesar de a avea un gaz curat la o epurare suplimentara.

Controlul de calitate al fierului vechi intrat depinde de procesul utilizat. Folosirea

materialului primar pentru cuptoare sau procese obisnuite. Selectarea si sortarea este pentru a preveni impuritatea materialului care este contaminat cu materii organice sau precursori ce pot reduce potentialul formarii dioxinelor.

Folosirea unor arztoare corect proiectate si construite si o calire rapida a gazelor calde la o temperatura < 250 o C.

Folosirea conditiilor de ardere optime. Folosirea injectarii oxigenului in partea superioara a cuptorului pentru a asigura o ardere completa a gazelor de la cuptor daca este necesar de realizat acest lucru.

Absorbtia activata a carbonului pe un reactor cu suport fixat sau in miscare sau prin injectarea prin curent de gaz si indepartarea prafului de pe filtru.

O eficienta inalta pentru indepartarea parafului o au filtrele de ceramica, filtre cu saci sau o curatare initiala a gazului la instalatiile de acid sulfuric.

Folosirea unei faze de oxidare catalitica sau a filtrelor cu saci care au un invelis protector catalitic.

Tratarea prafului colectat de la cuptoarele cu temperatura inalta pentru a distruge dioxinele si a recupera metalele.

Executive Summary

xiv Non Ferrous Metals Industries

Concentratiile de emisii care au fost asociate cu fazele anterioare ale tehnologiei de la

Executive Summary

Non Ferrous Metals Industries xv

proiectare sau de imbunatatire a proceselor. O ierarhie a colectarii gazelor de la fazele proceselor este urmatoarea: Optimizarea si micsorarea emisiilor Inchiderea etansa a reactoarelor si cuptoarelor Colectarea fumului; Colectarea gazelor la cos se face cu mare consum de energie si trebuie sa fie ultima varianta. Sursele potentiale de emisii in aer sunt cuprinse in urmatorul tabel, care ne arata o situatie a metodelor de prevenire si tratare. Emisiile in aer sunt raportate pe baza emisiilor colectate. Emisiile asociate sunt date ca si valori medii zilnice bazate pe monitorizarea continua din timpul perioadei de functionare. Conditiile standard care sunt folosite : temperatura 273 0K, presiunea 101,3 kPa, continut de oxigen masurat si gaz uscat cu nediluarea gazelor. Sulphur capture is an important requirement when sulphidic ores or concentrates are roasted or Captarea sulfului este o cerinta importanta unde minereurile brute si cele preparate bogate in sulfuri sunt incalzite si topite. Dioxidul de sulf rezultat din procesul de productie este colectat si poate fi recuperat ca sulf, gips sau dioxid de sulf si poate fi transformat in acid sulfuric. Procedeul ales depinde de existenta pietelor locale de dioxid de sulf. Productia acidului sulfuric intr-o instalatie cu dublu contact de producere a acidului sulfuric cu patru canale, sau intr - o instalatie cu simplu contact cu producerea gipsului de la gazele reziduale si folosirea unui catalizator modern, sunt considerate a fi BAT - uri. Configuratia instalatiei va depinde de concentratia dioxidului de sulf rezultat din fazele de ardere si topire.

Faza procesului Componenta gazelor la cos Metoda de tratare Depozitarea si manipularea materialelor

Praf si metale Depozitare, manipulare si tranferare corecta. Colectarea prafului in filtre cu saci daca este necesar.

Macinare, uscare Praf si metale Operatii de tratare. Colectarea gazului si folosirea de filtre cu saci

Compusi organici volatili, dioxine

Ardere cu arzator, adaugare carbon activat sau adsorbant

Praf si compusi metalici Colectarea gazului, curatarea gazului cu filtre cu saci, recuperarea caldurii

Monoxid de carbon Ardere daca este necesar

Sinterizare / Ardere Topire Transformare Rafinare

Dioxid de sulf Instalatie de acid sulfuric sau scruber

Praf si metale Colectarea gazului, racire si folosire filtre cu saci

Dioxid de sulf Scruber

Tratarea zgurei

Monoxid de carbon Arzator Tratare cu lesie si rafinare chimica

Cloruri Colectarea gazului si reutilizarea lui, scruber umed chimic

Rafinare carbonil Monoxid de carbon Hidrogen

Procese etanse, recuperare si refolosire . Arzator si eliminarea prafului cu filtre cu saci pentru gazele reziduale

Extragerea solventilor Compusi organici volatili (depinde de solventul folosit si trebuie sa fie determinat local pentru a evalua posibilul impact )

Siguranta, colectarea gazului, recuperaqrea solventului. Adsorbtia carbonului daca este necesar

Executive Summary

xvi Non Ferrous Metals Industries

Praf si metale Colectarea gazului in filtre cu saci Rafinare termica . Dioxid de sulf Scruber daca este necesar

Electroliza cu saruri topite

Fluor, clor, compusi polifluorurati

Procedee de tratare. Colectarea gazului, scruber si filtre cu saci

Coacerea electrozilor, grafitizare

Praf, metale, dioxid de sulf, fluor, hidrocarburi aromatice policiclice

Colectarea gazului, condenasare, arzator sau scruber si saci cu filtru

Producere pulbere metalica

Praf si metale Colectarea gazului si saci cu filtru

Producere pulbere Praf, amoniac Colectara gazului si resuperarea acestuia. Scruber cu mediu acid

Reducerea temperaturii inalte

Hidrogen Procese etanse, refolosire

Recuperare electrica Clor, acid pulverizat Colectarea gazului si refolosire. Scruber umed. Separator de picaturi

Praf si metale . Gas collection and fabric filter. Topire si turnare . Compusi organici volatili, dioxine (materie organica)

Arzatoare ( injectare de carbon )

Nota : Oprirea prafului folosind un filtru cu saci necesita eliminarea particulelor fierbinti pentru a preveni un incendiu. Precipitatiile electrostatice fierbinti pot fi utilizate in sistemele de curatare a gazului cu prioritate la instalatiile de acid sulfuric sau pentru gaze umede..

Cuprinsul surselor si variantele tratarii / epurarii

Executive Summary

Non Ferrous Metals Industries xvii

Un sumar al nivelurilor de emisii asociate cu sistemele de epurare care sunt considerate a fi BAT - uri pentru procedeele pentru metale neferoase este aratata in tabelul de mai jos. Mai multe detalii sunt date in capitolul privind concluzii ale BAT - urilor pentru metale specifice. Tehnici de epurare

Domeniul asociat Observaii

Filtre cu saci Praf 1 - 5 mg / N m3 Depinzand de compozitia prafului

Depinde de caracteristicile prafului

Filtru de carbon si filtru biologic

Total carbon organic < 20 mg / Nm 3 Fenol < 0,1 mg / Nm 3

Arzator ( incluzand temperatura de calire pentru eliminarea dioxinelor )

Total carbon organic < 5 - 15 mg / Nm 3 Dioxine < 0,1 - 0,5 ng / Nm 3 TEQ Hidrocarburi poliaromatice policiclice < 200 micro grame / C Nm 3 Acid cianhidric < 2 mg / Nm 3

Proiectat pentru volumul gazelor. Alte tehnici sunt valabile pentru a reduce dioxinele suplimentare prin injectarea carbonului / varului , reactoare / filtre catalitice

Conditii de combustie optimizata

Total carbon organic C < 5 - 50 mg / Nm 3

Electrofiltru Filtru ceramic

praf < 5 mg/Nm3 Depinde de caracteristici prafului, umiditate sau temperatura inalta

Sruber umed sau scruber alcalin semi uscat

SO2 < 50 - 200 mg/Nm3 gudron< 10 mg/Nm3 cloruri < 2 mg/Nm3

Scruber de alumina Praf < 5 mg / Nm 3 Hidrocarburi < 2 mg / Nm 3 Hidrocarburi poliaromatice si policiclice < 200 microgramC / Nm 3

Recuperarea clorului

Clor < 5 mg/Nm3. Clorul este refolosit. Posibile degajari fugitive accidentale .

Scruber de oxidare NOx < 100 mg/Nm3

De la folosirea acidului nitric - recuperare urmata de elininare totala .

Arzator cu NOx redus

< 100 mg/Nm3

Arzator cu oxi-combustibil

< 100 - 300 mg/Nm3

Valori inalte sunt asociate cu oxigen imbogatit pentru a reduce utilizarea energiei. In aceste cazuri volumul gazului si masa emisiilor sunt reduse.

> 99.7% Conversie (dublu contact)

Instalatie cu acid sulfuric

> 99.1% Conversie (contact simplu)

Introducerea scruberului cu mercur folosind procedeele Boliden / Norzink sau scruberul cu tiosulfat de mercur < 1 ppm in acid produs

Racitor, Filtru electrostatic, adsorptie de var / carbune si filtru textile

Hidrocarburi poliaromatice si policiclice < 200 microgram C / Nm 3 Hidrocarburi ( volatile ) < 20 mg C / Nm 3 Hidrocarburi ( condensate ) < 2 mg C / Nm 3

Nota : Numai pentru emisiile colectate. Emisiile asociate sunt date ca si valori zilnice bazate pe monitorizarea continua in timpul perioadei de functionare si in conditii standard de 273 0 K, 101, 3 K Pa, continutul de oxigen masurat si gaz uscat fara amestecarea gazelor cu aerul. In cazurile unde monitorizarea continua nu este posibila valoarea va fi valoarea obtinuta dupa perioada de segregare. Pentru sistemele de epurare folosite, caracteristicile gazului si prafului vor fi luate in calcul in proiectele sistemelor si folosind o temepratura de functionare corecta . Pentru anumiti compusi, variatia in concentratia gazelor nepurificate din timpul proceselor discontinui pot afecta performanta de epurare a sistemului.

Emisii in aer asociate cu folosirea BAT - urilor

Executive Summary

xviii Non Ferrous Metals Industries

Mai multi reactivi specifici sunt utilizati in tratarea chimica a solutiilor de metale sau in diverse procedee metalurgice. Anumiti compusi, surse si metode de tratare a gazelor rezultate de la folosirea acestor reactivi, sunt prezentate mai jos :

Procedeul / Reactivul utilizat

Componenta gazelor de iesire la cos

Metoda de tratare

Folosirea arsenicului sau oxidului de antimoniu (rafinarea zincului / plumbului)

Arsina / Stibina Spalare cu permanganat

Rasini, etc Gudron si Hidrocarburi poliaromatice policiclice

Ardere in arzator, aparat frigorific si galvanizator sau filtru uscat

Solventi, compusi organici volatili

Compusi organici volatili, mirosuri

Colectare, condenasare. Carbon activat, filtru biologic.

Acid sulfuric ( sulf in combustibil sau in materialele brute )

Dioxid de sulf Scruber umed sau semiuscat. Instalatie de acid sulfuric .

Apa tare Oxiclorura de azor, oxizi de azot

Sistem scruber cu lesie de soda caustica

Clor, acid clorhidric Clor Sistem scruber cu lesie de soda caustica

Acid azotic Oxizi de azot Oxidare si absorbtie, recirculare, scrubere

Sodiu sau cianura de potasiu Acid cianhidric Oxidare cu peroxid de hidrogen si hipoclorit

Amoniac Amoniac Recuperare, scruber Clorura de amoniu Aerosoli Recuperare prin sublimare,

scruber Hidrazina Hidrura de azot Scruber sau carbon activat Borohidrida de sodiu Hidrogen ( explozie

periculoasa ) A se evita pe cat posibil in procedeul PGM, in special Osmiu si Ruthiu

Acid formic Formaldehida Sistem scruber cu lesie de soda caustica

Clorura de sodiu / acid clorhidric

Oxizi de clor ( explozie periculoasa )

Controlul procedeului la sfarsit

Cadrul metodelor de tratare chimica pentru anumite gaze componente Emisii in apa Emisiile in apa rezultate de la un numar mare de surse si de la diverse metode de tratare si reducere sunt aplicabile in functie de sursa si componentele prezente . In general apele uzate pot contine compusi metalici solubili sau insolubili, uleiuir si materiale organice. Urmatorul tabel cuprinde apele uzate tipurile de ape uzate, metalele componente, metodele de reducere si tratare .

Executive Summary

Non Ferrous Metals Industries xix

Surse de ape uzate

Procese Metode de reducere Metode de tratare

De proces -Productia aluminiului -Dezmembrarea acumulatorilor cu placi de plumb -Decaparea

Recirculare pe cat posibil Neutralizare si precipitare. Electroliza

Racire cu apa indirect

-Racire/ cuptoarele de calcinarea pentru majoritatea metalelor -Racire electrolit pentru zinc

Folosirea sistemului de racire cu aer sau etans Monitorizare pentru detectare scurgeri

Decantare

Racire cu apa (direct)

Turnare aluminiu, cupru, zinc Electrozi de carbon

Decantare Sistem de racire inchis

Decantare Precipitare daca e nevoie

Granularea zgurii Cu, Ni, Pb , Zn, metale pretioase si feroaliaje


Electroliza Cu, Ni, Zn Sistem etans Extractie electrolitica a metalelor

Neutralizare si precipitare

Hidrometalurgie

Zn, Cd Sistem inchis Decantare Precipitare daca e nevoie

Revenire Scrubere spalatoare Reutilizarea pierderilor de acid slab daca este posibil


Ape de suprafata Toate Depozitare corespunzatoare a materiilor prime si prevenirea emisiilor fugitive

Decantare Precipitare daca e nevoie Filtrare

Privire de ansamblu asupra celor mai bune tehnici disponibile pentru evacuarile de ape uzate Sistemele de tratare ape uzate pot mari cantitatea metalelor extrase folosind decantarea si posibil filtrarea . Reactivii folositi pentru precipitare pot fi hidroxizi, sulfuri , sau combinatii ale acestora, aceasta depinzand de amestecul de metale prezent. Se practica de asemenea in multe cazuri pentru recircularea apeor tratate. Principalele componente [mg/l] Cu Pb As Ni Cd Zn Ape de proces

Executive Summary

xx Non Ferrous Metals Industries

Sursa de reziduuri Metale asociate Reziduuri Optiuni posibile Prelucrarea materiei prime

Toate metalele Praf, pulberi Alimentarea proceselor principale

Toate metalele Zgura Material de constructie dupa procesarea zgurii. Industria materialelor abrazive. Componente ale zgurii folosite ca material refractar(ex. zgura de la producerea cromului)

Cuptoarele de topire

Feroaliaje Zguri bogate Materie prima pentru alte procese pentru producerea de fero-aliaje.

Convertizor Cu. Zgura neprocesata

Reciclare in cuptoarele de topire

Cu. Zgura Reciclare in cuptoarele de topire Pb. Cruste, zgura Recuperarea altor metale de valoare

Cuptoare de rafinare

Metale pretioase

Cruste, zgura Reciclare interna

Procesare zgura Cu. Ni . Zgura Material de constructie, mata produs

Cuptor de topire Toate metalele Cruste, zguri si zguri sarate

Recuperarea metalelor, recuperarea sarurilor si altor materiale.

Rafinare electrolitica

Cu. Reziduuri purjare electolitica Reziduuri anodice, slamuri anodice

Recuperatrea nichelui, reintroducere in convertizor, recuperarea metalelor pretioase

Extractie electrolitica a metalelor

Zn, Ni, Co, metale pretioase

Electrozi consumati

Reutilizare pentru procesele in solutie

Al Captuseli Exces de baie Catalizatori uzati

Depozitare Vanzare ca electrolit Recuperare

Electroliza cu saruri topite

Na, Li Materiale celulare

Fier vechi dupa curatare

Hg

Reziduuri Reutilizare ca materie de proces Distilarea

Zn, Cd Reziduuri Reintroducere in procesul tehnologic

Zn Reziduuri feritice

Depozitare in siguranta Reutilizarea lesiei

Cu Reziduuri Depozitare in siguranta

Extractie prin dizolvare (instalatii de tratare cu lesie) Ni/Co Reziduuri

Cu/Fe Recuperare, depozitare

Catalizatori Regenerare Namol acid Depozitare in siguranta

Instalatia pentru H2SO4

Acid slab Depozitare Captusirea cuptorului

Toate metalele Materiale refractare

Depozitare si utilizare ca material de zgurificare

Macinare (debavurare a pieselor turnate

Carbon Gudroane si alte deseuri continand carbune

Materii prime in alte procese

Executive Summary

Non Ferrous Metals Industries xxi

Decapare Cu, Ti, Acid uzat Recuperare Sisteme de epurare uscata

In majoritatea cazurilor de utilizare a filtrelor

praf Reintroducere in proces Recuperarea altor metale

Sisteme de epurare umeda

In majoritatea cazurilor de utilizare a scruberelor

Namoluri Reintroducere in procesul tehnologic Recuperarea altor metale (ex. Hg) Depozitare

Tratarea namolurilor din ape uzate

Majoritatea Namoluri pe baza de hidroxizi si sulfuri

Depozitare in siguranta, reutilizare

Asimilare Alumina Noroi rosu Depozitare in siguranta Imagine asupra reziduurilor si optiunie disponibile in legatura cu acestea Deseurile solide de la epurarea gazelor, pot fi reciclate in cadrul aceleasi instalatii sau utilizate pentru recuperarea altor metale in cadrul altor instalatii de producere a metalelor feroase sau neferoase, de catre terti sau pentru alte aplicatii. Reziduurile si zgurile pot fi tratate pentru a recupera metalele utile si a extrage reziduurile care se preteaza pentru alte utilizari (ex. ca material de consructii). Unele componente pot fi transformate in produse vandabile. Reziduurile rezultate de la tratarea apelor pot contine metale de valoare care pot fi recuperate in unele cazuri. Autoritatea si titularul activitatii vor urmari ca recuperarea reziduurilor de catre terti sa fie realizata la cele mai inalte standarde din punct de vedere al protectiei mediului si sa nu produca efecte negative colaterale. Compusi toxici Toxicitatea unor compusi care pot fi emisi (impactul si consecintele asupra mediului inconjurator) variaza de la grup la grup.Unele metale au componente toxice care pot fi enise din procesul tehnologic si trebuie sa fie reduse. Recuperarea energiei Recuperarea energiei inainte sau dupa revenire este aplicabila in majoritatea cazurilor, dar circumstantele locale sunt importante, de exemplu unde nu exista iesire pentru energia recuperata.Concluziile celor mai bune tehnici disponibile pentru recuperarea energiei sunt :

Producerea de abur si electricitate din caldura degajata in cazanele recuperatoare Folosirea caldurii de reactie pentru topire si ardere a deseurilor metalice topite sau

concentrate in convertizor Utilizarea gazelor de ardere rezultate din procesul tehnologic pentru uscarea

materialelor primare Preincalzirea sarjei utiliznd energia continuta in gazele de ardere sau gaze fierbinti din

alta sursa Utilizarea arzatoarelor recuperatoare pentru preincalzirea aerului de combustie Folosirea gazului de combustie (din Co produs) Incalzirea solutiei de lesiere din produsele de ardere sau in solutie Utilizarea materialelor plastice drept combustibil pentru unele materii prime, cu

asigurarea in prealabil ca materiale plastice de calitate nu pot fi recuperate si nu se emit COV-uri si dioxine

Executive Summary

xxii Non Ferrous Metals Industries

Utilizarea materialelor cu refractare redusa, unde este practicabila 6. Consensul si recomandarile pentru activitatile viitoare Acest BREF a primit un inalt sprijin din partea TWC si participantilor la cea de a 7-a intalnire a Forumului privind schimbul de informatii. Remarcile (breviatiile) critice au fost cu prioritate in legatura cu bresele in informatii si imagini (pt multe din emisile asociate pentru cele mai bune tehnici disponibile si nuvelele de consum pentru a fi incluse in sumar). Se recomanda ca acest document sa fie revizuit la fiecare 4 ani. Domeniile in care eforturile suplimentare trebuie sa fie realizate pentru a stabili o baza solida de informatii includ, mai presus de tot, emisiile fugitive si de asemenea emisiile specifice si datele de consum, procese reziduuale, ape uzate si aspecte raportate la intreprinderile mici si mijloci. Capitolul 13 contine recomandari suplimentare.

Preface

Non Ferrous Metals Industries xxiii

PREFA 1. Statutul documentului Daca legea nu prevede altfel, datele ce se refera la DIRECTIVA au in vedere prevederile Directiva 96/61/CE asupra prevederii si controlului integrat al poluarii. Cu exceptia acestui paragraph, acest cuvant document oglindeste documentul de referinta respective publicat de Comisia Europeana conform articolului 16 (2) din Directiva. Acest document este oferit in limba engleza in scopul traducerii asistate si diseminarii informatii aflata in el. In cazul in care exista diferenta ale interpretarilor prin traducerea textelor, versiunea orginala publicata de Comisie este prioritara. Pentru a va asigura ca documentul apare corect, este esential de a mentine documentul scris in word in pozitia relativ corecta, legata de diferitele fisiere si paragrafe. Nu toate documentele au imagini legate de alte fisiere, insa daca acesta este cazul, este esential sa mentineti numele fisierelor si directoarelor pentru fiecare legatura (link). Acest document si fisierele aferente au fost initial disseminate prin CD-rom cu o structura ierarhica a fisierelor necesare pentru aparitia corecta a documentului Word. Daca apar probleme la aparitia imaginilor, trebuie sa se verifice locul fisierelor in directorul active. 2. Obligatiile legale relevante prevazute de DIRECTIVA IPPC si definitia celo mai bune tehnici disponibile Pentru a ajuta cititorul sa inteleaga contextul legal in care a fost redactat unele din cele mai importante prevederi stipulate in Directiva IPPC (privind controlul integrat al poluarii) incluzand definitia termenului cele mai bune tehnici disponibile sunt descrise in aceasta prefata.. Aceasta descriere este inevitabil incompleta si este data numai pentru informare. Nu are valoare legala si nu poate modifica in nici un fel actualele prevederi ale Directivei. Scopul Directivei este de a asigura prevenirea si controlul integrat al poluarii, pentru activitatiile prezentate in Anexa I, care conduc la un inalt nivel de asigurare al protectiei mediului in ansamblu sau. Baza legala a Directivei este raportata la asigurarea protectiei mediului. Implementarea acestuia trebuie sa ia in considerare si alte obiective ale CE, cum ar fi competivitatea industriilor comunitare pentru asigurarea dezvoltarii durabile.

Mai specific, stabileste un sistem preventiv pentru anumite categorii ale instalatiilor existente care cer atat operatorului cat si regulatorului sau intretinatorului instalatiei sa aiba o privire de ansamblu, integrata asupra poluarii si consumul potential al instalatiilor. Scopul final al unei astfel de abordari integrate este de a imbunatati exploatarea si controlul proceselor industriale pentru a asigura o protectie ridicata a mediului in ansamblul sau. Principiul general este prevazut in Articolul 3 care prevede ca operatorul (titularul activitatii) sa adopte totalitatea masurilor de prevenire adecvate pentru reducerea poluarii in particular prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile pentru imbunatatirea performantelor in domeniul protectiei mediului.

Termenul cele mai bune tehnici disponibile este definit in Art. 2 (11) al Directivei drept stadiul de dezvoltare cel mai avansat si eficient inregistrat in dezvoltarea unei activitati si a modurilor de exploatare, care demonstreaza posibilitatea practica de a constitui referinta pentru stabilirea valorilor limita de emisie, iar in cazul in care acest fapt nu este posibil, pentru reducerea globala a emisiilor si a impactului asupra mediului in intregul sau. Art. 2( 11) detalieaza aceste definitii dupa cum urmeaza :

tehnici include atat tehnologia utilizata, cat si modul in care instalatia este proiectata, construita, intretinuta, exploatata si scoasa din functiune. disponibile acele tehnici care au inregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea in sectorul industrial respectiv, in conditii tehnice si economice viabile, luand in considerare

Preface

xxiv Non Ferrous Metals Industries

costurile si avantajele, indiferent daca acestea sunt sau nu utilizate in statele membre in chestiune, astfel incat operatorul, titularul activitatii, sa aiba acces in conditii rezonabile. cele mai bune se intelege tehnicile cele mai eficiente pentru atinerea unui nivel ridicat de protectie a mediului in ansamblul sau.

Mai mult, ANEXA IV a Directivei contine o lista a obligatiilor care trebuie luate in considerare in general sau in cazuri particulare prin recurgerea la cele mai bune tehnici disponibile luandu-se in calcul costurile si beneficiile, ca masura principiul precautiei si prevenirii poluarii. Aceste observatii includ informatiile publicate de Comisie in conformitate cu Art. 16 (2).

Autoritatile competente dispun masurile necesare pentru indeplinirea principiilor stabilite in Art. 3 atunci cand stabilesc conditiile autorizatiei. Aceste conditii trebuie sa incuda valorile limita de emisie, suplimentate sau echivalente cand este cazul cu parametri echivalenti si masuri tehnice specifice.In concordanta cu Art. 3 (4) al Directivei, aceste valori limita de emisie, parametri specifici trebuie sa asigure un nivel echivalent. Valoarea limita de emisie prezentata de standardele si normativele de calitate, sa fie bazate pe cele mai bune tehnici disponibile, fara sa fie prescrisa utilizarea unei tehnici sau tehnologi speciale, dar luandu-se in consideare caracteristicile tehnice ale instalatiei, amplasamentul prevazut pentru operare dar si conditiile de mediu locale.In toate cazurile, conditiile de autorizare trebuie sa includa masuri pentru reducerea poluarii la lunga distanta sau transfrontiera, astfel incat sa se asigure un nivel ridicat de protectie a mediului, considerat in intregul sau.

Statele membre au obligatia in conformitate cu Art. 11 al Directivei, sa asigure ca autoritatile competente sau sunt informate in dezvoltarea celor mai bune tehnici disponibile. 3. Obiectivele documentului Articolul 16 (2) al Directivei solicita Comisiei Europene sa organizeze un schimb de informatii intre Statele Membre si industriile bazate pe cele mai bune tehnici disponibile, cu luarea tuturor masurilor adecvate pentru supravegherea emisiilor si dezvoltarile ulterioare si sa publice rezultatele schimbului de informatii.

Scopul schimbului de informatii este dat in Art. 25 al Directivei, care statueaza ca dezvoltarea si schimbul de informatii la nivelul comunitar in legatura cu cele mai bune tehnici disponibile vor ajuta la redresarea tehnologiilor neperformante in Comunitate, sa promoveze raspandirea in intreaga lume a tehnicilor si valorilor limita utilizate in Comunitate si sa ajute statele membre in implementarea Directivei.

Conisia (Departamentul General pentru Mediu) a stabilit ca Forumul pentru schimbul de informatii sa asiste la implementarea Art. 16 (2), precum si un numar de grupuri tehnice de lucru sub umbrela Forumului. Ambele au reprezentanti din randul Statelor Membre si industriilor reprezentative asa cum este stabilit de Art. 16 (2).

Scopul seriilor de documente este de a reflecta cu exactitate schimbul de informatii care are loc cerinta a Art. 16 (2) si de a asigura informatiile de referinta autoritatiilor competente pentru a fi luate in considerare la stabilirea conditiilor de autorizare. Asigurand informatiile relevante bazate pe cele mai bune tehnici disponibile, aceste documente vor actiona ca instrumente de valoare pentru asigurarea performantelor in domeniul protectiei mediului. 4. Surse de informare Acest document reprezinta sumarul informatiilor culese dintr-un numar de surse, incluzand in particular studiul de specialitate (expertiza) grupurilor stabilite sa asiste Comisia in munca desfasurata si sa fie verificate de Serviciile de Specialitate din cadrul Comisiei. Toate contributiile sunt primite cu recunostinta.

Preface

Non Ferrous Metals Industries xxv

5. Cum trebuie inteles si folosit acest document Informatiile asigurate in acest document se intentioneaza sa fie utilizate ca o introducere in stabilirea cele mai bune tehnici disponibile in cazuri speciale. Cand sunt determinate cele mai bune tehnici disponibile, conditiile de autorizare bazate pe aceasta, trebuie luat in considerare atingerea unui nivel ridicat de protectie a mediului, considerat in intregul sau.

Restul acestei sectiuni descrie tiparul de informatie care este asigurat in fiecare sectiune a Documentului.

Capitolul 1 prevede informatii din sectorul industrial. Capitolul 2 da informatii asupra proceselor industriale comune, sisteme de reducere si tehnici generale utuilizate in cadrul sectorului. Capitolele de la 3 la 12 sunt despre procesele aplicate, folosite, emisiile curente, nivelul de consum specific, tehnologii care trebuie sa fie in concordanta cu cele mai bune tehnici disponibile si tehnicile aparute pentru grupul de metale reprezentate de aceste capitole.

Pentru fiecare din capitolele de la 3 la 12 datele sunt asigurate pt grupele de metale din fiecare capitol cu urmatoarele sectiuni: -

Sectiunea 1 descrie procese si tehnici aplicate pentru fiecare grup de metale.

Sectiunea 2 asigura date si informatii asupra datelor de emisii si nivelurile de consum, reflectand situatia in instalatiile existente, la momentul redactarii.

Sectiunea 3 descrie in detaliu reducerea emisiilor si alte tehnici ce trebuie luate in considerare a fi relevante in determinarea celor mai bune tehnici disponibile si a celor realizate pentru asigurarea conditiilor de autorizare. Aceste informatii includ nivele de consum si de emisie considerate realizabile utilizand o anumita tehnica, estimari asupra costurilor, costuri asociate cu tehnicile utilizate, domeniul in care tehnica respectiva este aplicata pentru Instalatiile ce necesita autorizare integrata de mediu, de ex. pentru instalatiile noi, existente, mai mari sau mai mici. Tehnicile care sunt considerate a fi invechite nu sunt incluse.

Sectiunea 4 prezinta tehnicile, nivelurile de emisie si de consum care sunt considerate a fi compatibile cu cele mai bune tehnici disponibile, in general. Scopul este acela de a asigura indicatiile generale din punct de vedere a nivelurilor de emisie si de consum care pot fi considerate ca punct de referinta pentru Determinarea cele mai bune tehnici disponibile pentru Autorizarea integrata de mediu sau pentru Stabilirea regulilor generale in concordanta cu prevederile Art. 9 (8) . Acest document nu propune valori limita de emisie. Determinarea conditiilor de autorizare va lua in considerare factorii specifici locali, cum ar fi caracteristicile tehnice ale instalatiilor respectiv, amplasarea sa geografica si conditiile locale de mediu. In cazul instalatiilor existente, va fi luata in considerare viabilitatea masurilor tehnice si economice care trebuie intreprinse. Chiar si un singur obiectiv pentru Asigurarea unui nivel ridicat de protectie a mediului, considerat in ansamblu sau, implica luarea in considerare a tuturor informatiilor si concluziilor pertinente din studiul de impact asupra mediului si care sunt deseori influentate de consideratii locale.

Chiar daca se incearca sa se abordeze la cateva din aceste aspecte, nu este posibil sa fie luate in considerare complet in acest document. Tehnologiile si nivelurile prezentate in sectiunile celor mai bune tehnici disponibile nu sunt in mod necesar valabile pentru toate instalatiile. Pe de alta parte obligatia de a asigura un nivel de protectie a mediului incluzand reducerea poluarii la lunga distanta sau transfrontiera implica faptul ca pentru stabilirea conditiilor de autorizare nu pot fi stabilite numai pe baza consideratiilor conditiilor locale existente. Este deci de maxima importanta ca informatia continuta in acest document sa fie luata in considerare de autoritatiile competente.

Cum cele mai bune tehnici disponibile se schimba mereu, acest document va fi revizuit si actualizat in consecinta. Toate comentariile si sugestile vor fi aduse biroului european pt Controlul Integrat Al Poluarii pt Studii Tehnologice de Perspectiva la urmatoarea adresa :

Preface

xxvi Non Ferrous Metals Industries

Edificio Expo-WTC, C/Inca Garcilaso, s/n, E-41092 Sevilla,- Spain Telephone: +34 95 4488 284 Fax: +34 95 4488 426 e-mail [email protected] Internet: http://eippcb.jrc.es

Non Ferrous Metals Industries xxvii

Document de Referinta pentru Cele Mai Bune Tehnici Disponibile asupra

Procesului de Productie a Metalelor Neferoase PREFA ...............................................................................................................................................xxiii 1 INFORMATII GENERALE ..................................................................................................................... 1

1.1 Procese acoperite in scopul activitatii ................................................................................................ 1 1.2 Imaginea de Ansamblu a Industriei.................................................................................................... 2

1.2.1 Metale neferoase si aliaje ............................................................................................................ 2 1.2.2 Scopul industriei.......................................................................................................................... 2 1.2.3 Structura industriei ...................................................................................................................... 3 1.2.4 Aspectele economice ale industriei ............................................................................................. 3 1.2.5 Performanta de mediu ................................................................................................................. 4

1.3 Cupru si aliajele sale .......................................................................................................................... 5 1.3.1 Generalitati .................................................................................................................................. 5 1.3.2 Surse materiale ............................................................................................................................ 5 1.3.3 Productie si consum .................................................................................................................... 6 1.3.4 Fabricile producatoare................................................................................................................. 7 1.3.5 Probleme legate de mediul inconjurator.................................................................................... 10

1.4 Aluminiul ......................................................................................................................................... 12 1.4.1 Generalitati ................................................................................................................................ 12 1.4.2 Surse de materiale ..................................................................................................................... 12 1.4.3 Productie si consum .................................................................................................................. 12 1.4.4 Fabricile producatoare............................................................................................................... 13 1.4.5 Probleme de mediu.................................................................................................................... 14

1.5 Zincul, Plumbul si Cadmiul ............................................................................................................. 15 1.5.1 Zincul ........................................................................................................................................ 15

1.5.1.1 Generalitati ......................................................................................................................... 15 1.5.1.2 Surse de materiale .............................................................................................................. 16 1.5.1.3 Productia si consumul ........................................................................................................ 16 1.5.1.4 Fabricile producatoare........................................................................................................ 18 1.5.1.5 Probleme legate de mediul inconjurator ............................................................................. 19

1.5.2 Plumbul ..................................................................................................................................... 19 1.5.2.1 Generaliti ......................................................................................................................... 19 1.5.2.2 Surse de materiale .............................................................................................................. 20 1.5.2.3 Productie si consum............................................................................................................ 21 1.5.2.4 Fabrici de productie............................................................................................................ 21 1.5.2.5 Probleme legate de mediul inconjurator ............................................................................. 22

1.5.3 Cadmiu ...................................................................................................................................... 23 1.5.3.1 General ............................................................................................................................... 23 1.5.3.2 Surse de materiale .............................................................................................................. 23 1.5.3.3 Productie si consum............................................................................................................ 23 1.5.3.4 Probleme legate de mediul inconjurator ............................................................................. 24

1.6 Metalele pretioase ............................................................................................................................ 26 1.6.1 Generalitati ................................................................................................................................ 26 1.6.2 Surse de materiale ..................................................................................................................... 26 1.6.3 Productia si consumul ............................................................................................................... 27 1.6.4 Fabrici de productie................................................................................................................... 28 1.6.5 Probleme legate de mediul inconjurator.................................................................................... 28

1.7 Mercurul........................................................................................................................................... 29 1.7.1 Generalitati ................................................................................................................................ 29 1.7.2 Surse de materiale ..................................................................................................................... 29 1.7.3 Productie si consum .................................................................................................................. 29 1.7.4 Probleme legate de mediul inconjurator.................................................................................... 30

1.8 Metale refractare .............................................................................................................................. 31 1.8.1 Generalitati ................................................................................................................................ 31 1.8.2 Surse de materiale ..................................................................................................................... 32 1.8.3 Productie si consum .................................................................................................................. 34 1.8.4 Fabrici de productie................................................................................................................... 34 1.8.5 Probleme legate de mediul inconjurator.................................................................................... 35

1.9 Fero-Aliaje ....................................................................................................................................... 37 1.9.1 Generalitati ................................................................................................................................ 37

xxviii Non Ferrous Metals Industries

1.9.2 Surse de material........................................................................................................................38 1.9.3 Productie si consum...................................................................................................................39 1.9.4 Fabrici de productie ...................................................................................................................42 1.9.5 Probleme legate de mediul inconjurator ....................................................................................42

1.10 Metale alcaline si alcalino-pamantoase...........................................................................................43 1.10.1 Generalitati ..............................................................................................................................43 1.10.2 Surse de materiale....................................................................................................................43 1.10.3 Productie si consum.................................................................................................................44 1.10.4 Fabrici de productie .................................................................................................................46 1.10.5 Probleme legate de mediul inconjurator ..................................................................................46

1.11 Nichelul si Cobaltul ........................................................................................................................48 1.11.1 Nichelul....................................................................................................................................48

1.11.1.1 Generalitati........................................................................................................................48 1.11.1.2 Surse de materiale .............................................................................................................48 1.11.1.3 Productie si consum ..........................................................................................................49 1.11.1.4 Fabrici de productie ..........................................................................................................50 1.11.1.5 Probleme legate de mediul inconjurator ...........................................................................50

1.11.2 Cobaltul....................................................................................................................................52 1.11.2.1 Generalitati........................................................................................................................52 1.11.2.2 Surse de materiale .............................................................................................................52 1.11.2.3 Productie si consum ..........................................................................................................52 1.11.2.4 Fabrici de productie ..........................................................................................................53 1.11.2.5 Probleme legate de mediul inconjurator ...........................................................................54

1.12 Carbon si grafit ...............................................................................................................................55 1.12.1 Generalitati ..............................................................................................................................55 1.12.2 Surse de materiale....................................................................................................................55 1.12.3 Productie si consum.................................................................................................................56 1.12.4 Fabrici de productie .................................................................................................................57 1.12.5 Probleme legate de mediul inconjurator ..................................................................................58

2 PROCESE SI ECHIPAMENTE UZUALE .............................................................................................61 2.1 Organizarea capitolului.....................................................................................................................61

2.1.1 Instalatii care produc un numar de metale sau au procese aferente pe amplasament................62 2.2 Masurarea emisiei si folosirea datelor emisiei ..................................................................................63

2.2.1 Masurarea emisiilor ...................................................................................................................63 2.2.1.1 Localizarea selectiei............................................................................................................63 2.2.1.2 Componente si parametrii ...................................................................................................64 2.2.1.3 Conditiile de referinta .........................................................................................................64 2.2.1.4 Masuratorile continue .........................................................................................................64

2.2.2 Date privind raportarea emisiilor ...............................................................................................65 2.2.2.1 Relatia intre concentratie si emisiile specifice. ...................................................................66 2.2.2.2 Utilizarea datelor emisiilor .................................................................................................67

2.3 Sisteme de management....................................................................................................................68 2.3.1 Politica de management si angajamentul ...................................................................................68 2.3.2 Constructie si revizie .................................................................................................................69 2.3.3 Pregatirea ...................................................................................................................................69

2.4 Primirea, depozitarea si manipularea materiilor prime si a reziduurilor...........................................70 2.4.1 Procese si tehnici aplicate ..........................................................................................................70

2.4.1.1 Minereuri si concentrate .....................................................................................................70 2.4.1.2 Materii prime secundare .....................................................................................................71 2.4.1.3 Combustibili .......................................................................................................................72 2.4.1.4 Chimicalele si gazele de proces ..........................................................................................74 2.4.1.5 Reziduurile..........................................................................................................................74

2.4.2 Consumul prezent de emisii si nivelurile de consum.................................................................75 2.4.3 Tehnici de luat n considerare n determinarea celor mai bune tehnici......................................75

2.5 Pre-procesarea i transferul materiilor prime....................................................................................77 2.5.1 Procese i tehnici aplicate ..........................................................................................................77

2.5.1.1 Dezghearea ........................................................................................................................77 2.5.1.2 Uscarea ...............................................................................................................................77 2.5.1.3 Concasarea i reducerea dimensiunilor...............................................................................77 2.5.1.4 Spargerea bateriilor.............................................................................................................78 2.5.1.5 Amestecul ...........................................................................................................................78 2.5.1.6 Brichetarea, granularea i alte metode de aglomerare.........................................................78 2.5.1.7 Sinterizarea i calcinarea.....................................................................................................79

Non Ferrous Metals Industries xxix

2.5.1.8 Procesele de transformare n vapori ................................................................................... 80 2.5.1.9 Descoperirea i extragerea uleiurilor.................................................................................. 80 2.5.1.10 Incinerarea i piroliza ....................................................................................................... 80 2.5.1.11 Proceduri de solubilizare .................................................................................................. 81 2.5.1.12 Tehnici de separare........................................................................................................... 81 2.5.1.13 Sisteme de transfer i de ncrcare ................................................................................... 81

2.5.2 Emisiile prezente i nivelul de consum ..................................................................................... 82 2.5.3 Tehnici de luat in considerare la determinarea BAT................................................................. 82

2.6 Tehnici de producere a metalului i de control a procesului ............................................................ 85 2.6.1 Cuptoare de coacere, calcinare, etc ........................................................................................... 86

2.6.1.1 Cuptor rotativ tubular ......................................................................................................... 86 2.6.1.2 Cuptoare cu pat fluidizat .................................................................................................... 87 2.6.1.3 Cuptorul Herreshoff ........................................................................................................... 87 2.6.1.4 Cuptoare pentru sinterizare................................................................................................. 88

2.6.2 Cuptoare de topire ..................................................................................................................... 89 2.6.2.1 Cuptor de topire cu reverberatiee ....................................................................................... 89 2.6.2.2 Furnalul (si cuptorul de topire imperial)............................................................................. 90 2.6.2.3 Cuptoare cu arc electric ...................................................................................................... 91 2.6.2.4 Cuptor electric (cu inductie)............................................................................................... 93 2.6.2.5 Cuve si creuzete captusite cu material refractar ................................................................. 94 2.6.2.6 Cuptoare de topire de tip ISA............................................................................................. 94 2.6.2.7 Cuptor rotativ cu suflare puternica ..................................................................................... 95 2.6.2.8 Procese Noranda, El Teniente, Baiyin si Vanyucov........................................................... 96 2.6.2.9 Procesul Mitsubishi ............................................................................................................ 97 2.6.2.10 Cuptorul QSL ................................................................................................................... 98 2.6.2.11 Cuptoare de topire tip ciclon ............................................................................................ 99 2.6.2.12 Cuptorul rapid Outokumpu............................................................................................. 100 2.6.2.13 Cuptorul INCO............................................................................................................... 101 2.6.2.14 Cuptorul Kivcet (KSS) ................................................................................................... 101

2.6.3 Convertizoare .......................................................................................................................... 102 2.6.3.1 Convertizor Pierce Smith .............................................................................................. 102 2.6.3.2 The Hoboken Converter ................................................................................................... 103 2.6.3.3 Alte convertizoare ............................................................................................................ 104

2.6.4 Cuptoarele de topire si rafinare ............................................................................................... 104 2.6.4.1 Cuptoarele de inductie...................................................................................................... 104 2.6.4.2 Cazan incalz

Industria metalelor neferoase

Documents

Transcript of Industria metalelor neferoase