Industria casnica la romani pamfile 1

100
: I I I I ACADEMIA ROMÂNA -=- OI N VIEA ŢA POPORU LU I RO'MÂ N CULEG ERI ŞI STUDII I VIII. -, , 1 N DUS T RI"A I C' A S N 1 C Ă LA ROMÂNI I . TRECUTUL ŞI STAREA EI DE ASTĂZI CONTRlBUŢIUNI DE ARTĂ Şl TEHNICĂ POPULARĂ . . DE TUDOR PAMFILE Motto «Viitorul Ţerii, ti tese fClllcial. Il. S. Regina Elisavela/. PREMIUL "NEUSCHOTZrr DIN 1909. BUCUREŞTI LtBRARIA SOCEC & COMP. LEIPZIG VIENA OTTO ARRASSOWIT2 GEROID " Comp. 1·910. PREţUL '10 LEI l. 1 1 1 www.dacoromanica.ro

description

 

Transcript of Industria casnica la romani pamfile 1

Page 1: Industria casnica la romani pamfile 1

: I I I

I

ACADEMIA ROMÂNA -=-

OI N VIEA ŢA POPORU LU I RO'MÂ N

CULEG ERI ŞI STUDII I

VIII. ...--, ,

1 N DUS T RI"A I C' A S N 1 C Ă LA ROMÂNI

I . TRECUTUL ŞI STAREA EI DE ASTĂZI

CONTRlBUŢIUNI DE ARTĂ Şl TEHNICĂ POPULARĂ . .

DE

TUDOR PAMFILE

Motto,' «Viitorul Ţerii, ti tese fClllcial.

IJll. S. Regina Elisavela/.

PREMIUL "NEUSCHOTZrr DIN 1909.

BUCUREŞTI

LtBRARIA SOCEC & COMP.

LEIPZIG VIENA

OTTO l-lARRASSOWIT2 GEROI.D " Comp.

1·910.

PREţUL '10 LEI

l.

1 1 1

www.dacoromanica.ro

Page 2: Industria casnica la romani pamfile 1

ACADEMIA ROMANA

DIN VIEATA POPORULUI ROMANCULEGERI SI STUDII

VIII.

INDUSTRIA CASNICALA.

ROMANITRECUTUL $I STAREA El DE ASTAZI

CONTRIBUTIUNI DE ARTA 51 TEI-INICA POPULARA

DE

TUDOR PAMFILE

Motto : *Vittorul Ter% U legefemelas.

lid. S. Regina Elisaueta/.

PREM1UL NEUSCHOTZ" DIN 1909

BUCURESTI

TIPOGRAFIA COOPERATIVA"No. 6, SRADA BELVEDERE, No. 6

1910

www.dacoromanica.ro

Page 3: Industria casnica la romani pamfile 1

DIN VIEATA POPORULDI ROMAN

I. Hora din Cartal, de Pompiliu Parvescu, 1908 . Lei 3,II. Cimilituri romdnegi, de T. Pamfile, 1908

Pocii populace din Maranuire,s, de Tit. Bud., 1908. A

IV. Cdntece .1i urdturi, de Al. Vasiliu, 1909 » 5,V. Din literatura populard, de N. Pdsculescu, 1909 » 6,

VI. Jocuri de copii, de T. Pamfile, 1909VII. Sarbdtortle Poporulni, de C. Radulescu-Codin si D

Mihalache

» ',III.

.

I ,,

n

u t,

www.dacoromanica.ro

Page 4: Industria casnica la romani pamfile 1

PARTEA I.

INDUSTRIA ANIMALA

CAPITOLUL I.

PIRUL.1. 'land de pore, pe care strainatatea ni-1 vinde asi de scump,

it culeg taranii romani la indatinata taiere a porcilor, dela Ignat (zoDecemv.) si pina a doua zi de Creiciun (26 Decemv.). Dupi ce seinjunghie porcul, femeia si copiii ii smulg coama si parul aspru depe spinare si data si pe trup parul este lung si aspru, 11 smulg sipe acela. II mai capita, la munte si la dealuri, prin loath padu-roase, si dela porcul mistret sau salbatic. Parul it fac manunchelesi4 pasrreaza sau pentru a-1 vinde acelor oameni nevoiasi, ungureni,steclari, can yin iarna cu saci de sticlarie purtati pe umeri cudoua bete si dela cari in schimbul parului iau sticle, pahare, etc.,sau pentru facerea periilor.

Bidinelele, sing. bidinea 1) saublichinalele, sing. &Wait, data nu se facde titre tigancele sau tiganii cdlddrari,corturari sau laleti, le face gospodina inchipul urmator : se insiruesc pe o sfoari(,carri) nianunchelele de par, groase catdegetele unui copil mic, si astfel, ficando panzulita (Fig. I), se infisoara pecapaml unui bat, pe care s'a infasuratmai intaiu o petica sau carpi. Infasu-rarea se f^,ce in chip de spirala (Fig. 2). Dupa o infasurare, se cabw-

Fig: I.

1) Din Tepu, jud. Teeuciu.

Pamfile, Indisitria casnicd. 1

II _,

www.dacoromanica.ro

Page 5: Industria casnica la romani pamfile 1

2

nefie panza de par cu catran topit, catre cotor, ca sa se lipeascatrainic partea groasa a parului de petica. Infasurarea se incepe dela

varf si acolo panza are firele cele maiscurte, iar cu cat se urmeaza, firelede par sunt mai lungi, asa ca varfurilefor aproape sunt la aceeas inaltime.

Bidinelele de varuit peretii caselor cu var au cozi dc lemnlungi pana la 2 metri (Fig. 3) sau si mai lungi, data peretii suntinalti. Tot in acest chip se fac si bidindu-file, mai mici, cari slujesc la trasul brdielorcu chinovar sau chinorof prin prejurul ca- Plg. 3.selor si ferestrelor. Ele pot avei parul per-pendicular pe coada (Fig. 4) sau in chip de pieptene (Fig. 5) 1).Asemenea bidinelute se moaie si in terciu de lut sau carbune pisatsi amestecat cu ou, spre a trage braiele negre in casa si afara.

Ele sunt mai trainice dccat cele cumparate delatigance sau din targ, deoarece nu au parul amestecatcu par de coada sau coama de cal.

Penile de haine. Unii gaspodari isi tac din acestFig. 4 par de port si peril de haine sau de cisme. Ieau o scan-

durice tie lemn tare, ii dau gauri cu o su/ci sau cu o andrea inro-sita in foc, pun cate to-15 fire de par indoite drept indoui si le trag cu sfoara in gaurelele scanduricei. Dupace au umplut toate gaurile, .toarna delft de peite (cleiu deoase) si pe dos pun o aka scandurice subtire ; apoi in-dreapta parul, thtezandu-1 la aceeas inaltime 2). Fig, 5.

Peril pentru fuioare isi fac gospodinele tot din par de port,insa acesta trebue si fie foarte gros. Se fac intocmai ca si bidinelele

aproape, numai ca sunt foarte indesate, iar in loc decatran, fixarea se face printr'o impletire a atei pe cotor(Fig. 6). Intrebuintarea vom vedea-o cand va fi vorba

Fig. 6. de canepa.Cismarii intrebuinteaza la cusutul cismelor (ciobotelor), in loc

de ace, fire de par de poc cari stint bifurcate la varf. Legatura pa-rului cu ata se face intr'un chip ingenios.

2. Parul de eaprA, caci nu se zice ldna de capra, nu se fo-loseste decat rar, si mai mull la munte sau la ses de catre ciobani

Fig. 2.

I) Dupa aratarile d-lui Gh. T. Kirileanu (jud. Suceava).2) Din Tepu, jud. Tecuciu.

www.dacoromanica.ro

Page 6: Industria casnica la romani pamfile 1

3

sau mocani. Impletit, cum vom vedea ca se fac funiile, cite treisau mai multe vide subtiri, ca un betigas de chibrituri, di tdrsdirelesau noji(ele, atele cu cari se leaga opincile. In Ardeal se numescvdniiri 1) §i leaga femeile nu numai opincele ci si cioarecii panscatre genunchi.

Cine are par mai mult, i§i face din el funii pentru intitscama§i §au baiere, etc.

N'am auzit decat in 'jud. Bacau despre saltele facute in casataraneasca din par de capra.

3. Pawl de cal, cel scos din coada §i coama, cand se scurteaza,coada sau cand moare calul, se foloseste pentru perii de scuturat,facute ca si bidinelele, numai ca fixarea tatre lemn se face cu sfoara.

4. PArul de bou nu -1 intrebuinteaza cleat copii mici facandu-sidin el mingea in chipul urmator. Se secealii (teseala) boul (sau calul)si parul scarmanat se peitureste (bate) cu palmele, pans dud vaavea marimea capului; apoi se patureste mai departe pans cald*age tare ca ahierit» (fierul). Sunt in sat anume copii mesteri infacerea de mingi pe can le nand cu 0-30 de bani. Cea mai bunsminge e aceea care are 7-8 cm. diametru. Paturirea nu trebue sase faca cu apa on cu manile ude, cqci atunci mingea nu tine mult, ci,la o bataie mai «InhierbtintatcY» (infierbantata), ii curge parul 2). InArdeal, mingile se fac tot astfel si poarta numele de aided, &Ica', '0,.cotta 4), haPilC, baPilefilt .4), miss, mi,s-hic 6) sau suducci 7). Inalte parti din Moldova si Muntenia : mice §i mince.

Prin jud. Suceava, din parul de bou se fac si ate de opincie).5. Purtatul perucelor se practica numai prin unelc parti din

Macedonia ; par afals», par impletit in coade sau cosi(e moarte sepoarta de femeile sau fetele can voesc sa arate ca au par mult incap. In Muntii Apuseni, aceste coade poarta numele de slebe

I) Al. Viciu, Glosar de cuv. dialect. din Ardeal. (Edit. Ac. Rom.).1906, p. 10.

2) T. Pamfile, Jocuri de copii, din TePu, jud. Tecuciu (Edit. Ac.Rom.). 1906, p. 25.

3) Viciu, op. cit., p. 36.4) Ibid., is. 46.5) Ibid., p. 49.6) Ibid., p. 6o.7) Ibid., p. 81.8) Dupa aratarile d-lui Gh. T.-Kirileanu (jud. Suceava).9) T. Francu §i G. Candrea, Romani% din 111-unfii Apusenf (Motii).

1888, p. 103.

9).

www.dacoromanica.ro

Page 7: Industria casnica la romani pamfile 1

4

CAPITOLUL II.

L N A.

1. Consideratiuni generale. Productiunea lanii std in lega--tura directs cu numarul turmelor, iar acestea variaza dupe abundentasau lipsa islazurilor sau ima§urilor. In timpurile vechi, anterioare-anului 1774, acel an de cand incep sa se desfunde padurile §i fa-netele pentru a le da plugului mai roditor, de cand terile romaneincline tot mai mult catre agriculture, numarul turmelor trebuesa fi fost foarte mare, nu numai la munte ci §i la §es. Aceasta trebuesa o credem din faptul ci in veacul XV §i urmatoarele doui, in-cepem sa transportim of numeroase in tinuturile turce§ti, iar lanain alte parti.

Vame§ii Bistritei luau la 21 Iulie 1412 patru dinari pentru opovara de Yana (pondus equi lanam portantis) 1), ceeace arata ca

schimbul era destul de mare intre Moldova §i parcile de sus aleArdealului.

In Fevruarie 1705, vama Cainenilor lua tot pentru o povarade lana so de bani romane§ti 2). Ca sa se ajunga la o tarifare, nuse poate intelege fad un trafic intins dintr'o parte §i alta. Inteadevar,data e cam vaga direc%ia de unde veniau aceste poveri, gandiradu-neca in Ardeal erau postivarii sasesti cunoscute, ne vom lamuri asupradirectiei de venire.

Cumparari traficari din 1726: land «dereptil 68 de maji §i40 oca». Tot din acct an, este un document unde Lana se punepentru datorii, «zalog, cand sa va vinde, sa-§(i) is (creditorul) banicu doband(a), pe un an zeace la unul»O.

Din 1730 aflam ca ((tan sac de lan(a) dintr'a lui Ilie Otiti-li§anu, §i au tras maj 4, far fungi 14, §i un sac... mai nainte, maj 4,..fungi 14, §i am tocmit maja flor. 12 §i peste tot fac f. 8... $i amdat lui Ivan Brandicin un sac de lan(a), maj 4, fungi 7, §i am luateu inapoi oc. 16, cu sac cu tot» 0.

0 statistics oficiala din Tara-Romaneasc.a arata ca chiar la 1839se exports din tarsi 1,531,185 ocale de lana pentru 6,600,000 lei-

1)N. Iorga, Doc. din Arh. Bistr. I, p. V.2) N. Iorga, Stud. Doc. XII, p. 13.3) Ibidens, p. 31.4) Ibidetn, p. 34.

si

www.dacoromanica.ro

Page 8: Industria casnica la romani pamfile 1

5

Astazi seam cu mult mai rau. Nu avem decat 5.600.000 de-oi in Regat, adica aproape o oaie de suflet. acestea nu stauvara decat la munte, prea putine marmite pe ses, iar iarna sco-boara la ses, pana in Dobrogea chiar, unde se hranesc cu ierburilebaltilor.

Speciile de oi cari cresc la not sunt spancele §i tigdile cu lanafor cea subtire, dar cel mai mare numar it formeaza turcanele culana groasa aspra. Tot asa de saraci in oi sunt si Bucovinenii. InTransilvania, s'a urmat acelas mers ca si in Regat. Romanii de acolonu mai au astazi decat 1.800.000 de oi. Mai bine stau cei din Un-garia §i asupra acestora au intaietate Romanii din tinutul Cripilui

Maramurefului.In fruntea tuturor au fost pana acum in urma Romanii din

imperiul turcesc. Aici existau ciobani cu cate 20.000 de oi, dar im-punandu-se dari prea mad, turmele au scazut. Tesalia era locul deintalnire a turmelor macedonene pe timpul iernii ; dar dupa cedareaacestei provincii catre Greci, impozitele s'au marit $i numarul oilora scazut.

2. Tunsul sau tunderea oilor se face odata cu inceputul cal--durilor de vara, cand oile incep sa napoirleasca. Semnul se cunoaste.dupa lolotii can se desprind din lana $i se prind prin spini. Acestiloloti culesi dau cea mai buns calitate de Jana. Mieii si mieoarele

carlanii carlanele , nu se tund de obiceiu in intaiul an ;rin judetul Suceava, se tund

Tunderea se face cu un foarfece mare, facut de fierari, avandinelele manunchilor invaluite cu ate ca sa nu bald la degete. In-ceputul se face pe pantece, unde se curma, din pricing ca lana estefoarte subtire, $i se merge spre spinare. Mite se chiama in Tepu,Tecuciu, flocii cari se ieau de pe cap, coada picioare. In MuntiiApuseni poarta numele de suvintreturi, iar mitrsitul, mitaitzrl, tunsuloii pe faale, coada si picioare se chianti suvintreat 2).

In jud. Suceava, mitele de miel, mieoara tertal poarta nu-mele de noatin 3) mite. Late, lana prinsa prin spini din lana

(sarica) oii 4), loloatele, flinticurile, sing. _Pak flintoacele 3) sunt

I) Dupa aratarile d-lui GE. T.-Kirileanu.2) Francu-Candrea, op. cit., p. rob.3) qezdtoarea, III, p. 83.4) Al. Viciu, op. cit., p. 56.5) Ibidem, p. 57.

§i

5i

si

5i

si

a).

51

5i

5i

www.dacoromanica.ro

Page 9: Industria casnica la romani pamfile 1

6

nu.miri din Ardeal. Bit& sau bifcle sunt mitele mai lungil) iar ta.initurile san dapchii sunt mitele, in graiul din Munch: Nearntului.

3. SpAlatul lanii se face de obiceiu vara, in timpul cand femeilese duc la ape curgatoare deli gbilesc (inalbesc) panzele. Iata cumse spala in Bogdanestii Sucevei : Se incearca (fierbe, infierbanta) apapans aproape sa dea in unde. Se opareste apoi lana intreaga, ca saiasa din ea usucul, se clateste apoi la apa rece si apoi. se usual. InArdeal avem si numirea de mums). Prin Putna, sac.

De obiceiu, acest usuc, zoile cari ies din oparirea lanii, nu se-arunca, ci se intrebuinteaza la boitul firelor de lana toarsa cu un ansau mai multi inainte. Prin urmare, epoca spalatului lanii si aboitului lanii in albastru este aceeas.

4. Scarmanatul sau carmanatul lanii, cum se zice prin jud_Neamt si Suceava, se face cu mina, dupa ce Una a fost uscata.Nu este o ocupatie de sama si nici nu are un timp anumit.Scarmanatul se face pe apucate, cand n'are femeia ce sa faca, iarna,.pe la claci sau sezatori. Scarmanand lana, se desprind firele rasucite.

In Bogdanestii Sucevei, carmanatul se face si cu fosalaii pe cariii vom descrie indata. Un neajuns au fo§alaii : rup parul.

5. Pieptanatul este inceputul lucrari lanii celei adevarate. Else face mai ales iarna, cand gospodina are vreme de stat pe loc.Zilele cand se lucreaza rani sunt supuse calendarului superstitios_Aqa in Basarabia toata luna lui Decemvrie este oprita pentru lu-cratul lanii, canepei si rasboiului, caci Maica Domnului se suparas).

Pieptanatul are scop de a scoate lana bunk de o parte sicea mai proasta de aid parte. Cea mai buns se numeste par inMoldova, in partile bihorene 4) si de sigur si in altele. Lana mijlociesz.. chiama nicurd «lana care ramane, codina» , in Bihor 5).sau iniquri, pron. pop.: mndc4uri («Una cea mai buns de canurice se boieste si se bate in catrinte», jud. Suceava) 6). Categoriacea mai proasta, cea cu firele subtiri si scurte se numestet in deobste-canurd (In muntii Moldovei e buns pentru Mantra* la sumane 7),..

I) Al. Viciu, ibidem, p. 19.2) Francu-Candrea, op. cit., p. 106.3) Z. C. Arbore, Basarabia (Edit. Acad.), p. 173.4) .essittoarea, VII, p. 792.5) Ibidem, VII, 792.6) Ibidem, III, p. 71.7) Ibidem, II, p. 185

www.dacoromanica.ro

Page 10: Industria casnica la romani pamfile 1

7

ca $i in toate partite, cici ca urzeala se rupe). In Ardeal, lana demerinos se chiama strew sau haras, daci-i colorata

Instrumentele cu cari se piaptana lana sunt in general pieptenii,in pr. pop. pentru Moldova : cheptini.

Pieptenii se intrebuinte-aza si la pieptanatul fuioarelor de canepa.Ei au o coada sau o nuinufa de lemn in forma de lopatica preva-zuta $i pe o parte si pe alta cu doua plasele de corn de bou, incal-zit in foc si intins. Pe o parte, si in aceste plasele, sunt fixati dintiide fier, grosi cat b:itul de chibrit, asezati pe un rand sau cloud ; candsunt pe doui randuri, sunt la intervale, ask ca un dinte sa villa inintervalul dintre alti doi din celalalt rand (fig. 7).

Lopatica si coada piep-tenului sunt inflorate cu floriincrustate cu o sarma sausulk inrosita in foc. Tot ast-fel ca si in Tepu, sunt si inBihor. Fig. 7.O.

La pieptanat se folosesc doi piepteni : in unul se pune lavascarrnanata si acesta sta cu dintii in sus, iar celalalt, tinut in cea-lalta mama cu dintii in jos, peaptana lana celuilalt pana cand se urn-ple acesta %de lana si este pieptanat de primul. (Fig. 8).

Gacitoarea populara ii zugraveste minunat :

Am doi mofnegi en barbaCand se intdlnesc se trag de barba' P3).

A Cand gospodi-

L.--na vede ca deasupralefei pieptenului inB, lana s'a strans indinti, incepe sa tragcu mina de parteaA, de par, nu bruscci incet care pu-

tin. Astfel se scoate tot parul, pita ce se ajunge la firele cele scurtede mieKurci, cari se intrerup. Smpcul lung de par, aproape de un

A

Fig. 8.

1) Al. Viciu, op. cit., p. 80.2) Partea de lemn a pieptenului se numepte in Bihor leaf& ..essa-

toarea, VII, p. 192.3) Gorovei, Cimiliturile Romanilor (Edit. Acad. Rom.), p. 288:

si

fargd,

"\esi

4111r1111=1,41=Inin

2333MA4L

www.dacoromanica.ro

Page 11: Industria casnica la romani pamfile 1

8

metru, cand e lina buna, se rupe cam de cite o palma lungime-§i se pune una peste alta.

Ceeace rimane in dintii pieptenului se chiama canura sau bud°.Dad Una a fost buna, §i din canura se scoate o frunte (calitate su-perioara), micura. Dad lina n'a fost ass de buna, nu se mai scoate,caci altfel canura ar fi ass de rea, ca nu s'ar mai putea folosI la nimic.

Cand !aria este foarte buna, pieptenele are doua barbi, una inalta in A', facuta §i aceasta tot cu pieptenele. In acest caz,

pdrul se scoate din amindoua partite, dar, fir6te, mai putin din A'.Scoaterea canurei din pieptene cu ciupirea se face greu §i ca-

nura iOta este /o/otita. Pentru a o scdrIndna (cat-Wand) §i pe ea,adica pentru a desprinde fir de fir, se intrebuinteaza in Ardealhuciul, unriaina de scarmanat Una» 3), care cred sa fie tot unacu fofaldii porneniti mai sus.

pieptdnufii,pieptenii lati sau piepteneii 3) slu-jesc, dupa cum am vazut, la car-manarea lanii. In muntii Moldoveide sus, ei mai slujesc la scar-manarea canurei, dupa ce s'a scosdin ea parul.

sunt facuti dintr'o scindura aproape Strata, pe cares'a batut o piele tare §i in care s'au intepenit dintii (Fig. 9). Dintiiavand floarea (cununa, partea pe care se bate cu ciocanul) intrepiele §i lemn, se mica putin.

Pentru a pieptana cu ei, se aeaza intr'un scaun care are suscloud spetce (Fig. io), una gaurita, pentru a intra in ea coada fop-lailor, iar alta daltuita, pentru a se razama capatul A al fo§alaului.Cu celalalt fo§alau sau pieptanus, se trage pe deasupra celui fixat inscaun, iar lina puss Intre dinsele se scarmana §i apoi se scoatecu mina.

6. Torsul. Parul rupt in bucatele de cite o palma, se facecaiere astfel : Se pun cite 8--ro bucatele de par una linga alta §ipe deasupra, iar una pe dedesupt §i de-a curmezi§ul. Cu aceasta sestring bucatelele de par ca *i cum s'ar Incinge. Varful se maiadica se mai scoate din el par qi se pune titre partea de jos a caie-

Fig. 9.

I) In Tepu, jud. Tecuciu.2) Viciu, op. cit., p. 51.3) Dame, Terminologie popular4, p. 139.

A si

$i

Fofentlii

pifcii,

lI.IUlIIIIlrlfl W0Ildrioup

FOtalliii,

www.dacoromanica.ro

Page 12: Industria casnica la romani pamfile 1

9

rului, care are astfel forma unui con. Caierele de canura sau de mie-zura se fac tot astfel, ivalitucindu-le cu mina.

Fig. 10.

Lana se toarce dinainte cu un stop anumit dupi calitatea ei :Pirul aspru este bun pentru brie ; parul mai inolcribitl pentru fla--nele, pestelci, antereie ; canura moale pentru covoare ;-canura mai proasta pentru levicere. «Torc de briu», capilda, insamni di pirul este tare §i nu-i bun decit pen-tru braie.

Instrumentul, in deobFe cunoscut, este furca ; firul-tors se pune pe fus.

Furca cea mai simply (Fig. II), aa cum e in pir-tile de §es ale Rominiei, are forma unui con lung, gauritsus pentru legarea unei ate A cu care se va lega caierulde furca. La capitul de jos al atei este un os 0, numit.astfel ; el se capita din aripa puilor thud se fierb. Dupa

ce caierul s'a pus pe furca §i s'a incolatacitdupi el ata, osul se infige in caier ca sa;lila. Furca obipuiti are o coada mai sub-tire, lunga cam de 6o cm. care se punein briu la §oldul drept.

Prin Muntenia, jud. Ilfov §i Teleor-man, am vazut femei ficind caiere firanici o forma, ci numai legandu-le de furcacu o ata. In satul Magurele din Ilfov, fe-meile nu tin furca in briu, ci o au fixati

Fig. 12. intr'un scaun ; caierul este invilitucit de Fig- II.jur-imprejurul furcii, iar nu numai intr'o parte, cum se obi§nuqtein Moldova (Fig. 12).

IA

www.dacoromanica.ro

Page 13: Industria casnica la romani pamfile 1

10

Purca este un instrument drag femeii, dar prin partile decampnu -o apnea (nu tom) in toate zilele, ci numai imam, pe la claci,

§ezatori sau furcarii, cum se numesc acestea inmuntii Moldovei de sus. S'a§eaza femeile in randpe pat, fiecare cu furca 'n brau, torc §i vorbesc §ice-ar fi data fiecare ar umbla cu scaunul dupa ea!'Fort mai ales §i femeile batrane cari nu pot muncila camp, torc in deob§te pe o zi de ploaie, cat pastcopilele vitele pe vale, etc.

Din acest instrument fac Romanii de pe lamunte i din Ardeal, cei cari au mai mutt ragaz inu-s a§a de nacajiti, obiecte de adevarata arta. *i. la

§es se fac furci, inflorate cu sarma inro§ita in foc,cu cercuri de crestaturi, dar forma li-i tot cett co-nics. «Barbatul caruia i-i draga nevasta ii face furcafrumoasa», zice prin Tepu femeia catre barbat;.«§i sapa mare» adauge omul.

Fig. 13.

Fig. 14. Fig. 1E. Fig. 16. Fig. 17.

In satul Novaci, jud. Gorj 1) am vazut cele mai frumoase-furci, cu arzyla, cu o singura aripa, daltuita c'o dalti§oara pans ce

I) La insurAtelul Gheorghita Ceausescu.

www.dacoromanica.ro

Page 14: Industria casnica la romani pamfile 1

11

raspunde in partea cealalta, cu crud 5i diferiteunghi5oare de puiu de pasare.

Furca propriu zisa, cornul, este 5i

el increstat frumo> (Fig. 13).In Ardeal se fac furci cu doua.

aripi (Fig. 14-18) 1), iar ca me5teri auntmai ales mocanii Ra.5inarilor.

«Cand furca este dintr'o bucata,caierul este itnpiedecat sa alunece in josde o ganialie (Moldova) sau o magalie ;iar cand furca se desface in doua, parteace poarta caerul se nume5te crinjeu, grin-jell sau gavan»».1)

Fusul (Fig. 19) se cumpara prinpartile Moldovei de jos, jude ;ele Tecu-ciu, Baca.0 5i Putna, dela Tiganii lin-gurari cart se ocupa in special cu fuse,linguri 5i coveti. La partea de sus auun nodulet A de care se prinde Janasau canepa, la inceputul fusului; apoise tot ingroa5e pana ce ajunge cat de-getul, iar jos are un iitirc sRu sfrirleazd,B, care, prin greutatea ei, face sa se in-varteasca mai u5or fusul. Din acestesfarleze i5i fac copiii titircurile 1), iarovinenii pe de-a'ntregul le mai intrebuimeazaboace cand li-i in graba.

Dragoste mare arata Romancele pentru furca. SuntiA zile in cari nn lucreaza, mai ales Sambetele prin unele

part i. Furca, ca un lucru de cinste, nu se poate tines onunde, ci numai la coarda, pe cuptor, iar data s'a inve-chit, in pod, supusa la un miirtac.

BCand lute() casa se na5te o fats, i se pune la cap

furca, in zilele dintai, ca sa-i fie drags furca 5i tot rostulFig. Isl. ei ; despre alte datini, ]a cercetarea canepil.

crestaturi Ca ni5te-

otie

Fig. 18.

5i ca cepuri la polo-

1) Chipurile din fig. 14-17 dupa fotogr. din N. Iorga, Neamul Rom -in I, p. 184 ; fig. 18 dupa Convorb. Lit. XLI, No. 6.

2) Dame, op. cit., p. 140.5) Pamfile, op. cit., p. 77.

Ardeal,

86

www.dacoromanica.ro

Page 15: Industria casnica la romani pamfile 1

12

Cicricul de tors este un instrument pe care nu 1.-am vazutdecat in Bogclanestii Suceveil). El se compune dintr'un scaue,cu roata. Scauesul are trei picioare A, B, C ; Intre picioarele A Si B

este o axa mobila D Ecu o pedala F, o scan-durice G este legata depedala ; miscand pedala,se invarte roata prinajutorul unui carlig inaxa ; restul stinghiilorconstituesc in tarituridiferite. Roata are unbutuc in care se fixeazaspitele. Pe exterior areun jghiab pe care sta osfoara intinsa ce va in-yard mot-4w (Fig. 20).H este capatul firului

Fig. 2o.

iese printr'un orificiu L dintr'un

dela furca ce sta ingaura J (Fig. 21). Fi-rul trece prin gaura J,

inel de lemn strujit si de aici prin-tr'o serie de &lige K fixate inteocarligul ultim, din capatul potcoaveiligele sunt de sarma.

Firul, fiind linut, de car-lig, se va infasura pe mosor peaceeas circomferinta ; dupa cese face o asemenea vrasta, semuta firul in carligul alaturat,fie catre mijlocult pocoavei, fiecatre capete.

Potcoava M N, este mo-bila e pe axul general al mo-ristei ; prin urmare, data am invartidar potcoava nu. Deci cand firul este tinut cu mana de H, §i nu

potcoava de lemn M N. Dinse invarteste pe mosorel. Car-

oiotc=i41=411

Fig. 21.

roata fara fir, s'ar invarti rnorisca

I) La M. Lupescu, directorul orfelinatului cFerdinanda, Zorleni,Tutova.

i

row mew OPP%

iii

www.dacoromanica.ro

Page 16: Industria casnica la romani pamfile 1

13

este lasat liber, potcoava, prin apasatea firului se va invarti si ea.Cand firul rasucit din furca s'a lungit, se sloboade din Hsi el seinvarteste pe ghemul moristei.

Invartirea se face cu piciorul pe pedala F.Sfoara se invarteste pe niste braie adancite in capatul moso-

relului de catre roata.Dupa cum se vede, e mare economie de timp, deoarece fi-

larea firului se face cu mainile mai apropiate.7. Raschiatul. Aproape in totdeauna, lana trebue boita ina-

inte de a fi intrebuintatti la rasboiu. Pe fuse on pe mosorele, Una.nu s'ar putea face, dinpricing ca firele suntstranse uncle intre al-tele. Pentru a le facemai rani, trebue sa fierdschiate. Rdschiarea edin familia vorbei fir, rdsfirare ; pron. pop. mold. : hir, rdschirare,si se face prin ajutorul rdfchiitorului sau rdfchitorului.

Rdfcbitorul este un bat lung cam de un stanjen, care are la uncapat crucea A, B (Fig. 22), numita prin alte pdrti si coarne, iar lacelalalt capat are doua crdcane inici, numite inca si coarne.

Pe raschitor se rdschia0 sau se rdschie ceeace este pe fus astfel :Se leaga capatul firului de un corn, A', de exemplu, se duce dupacracul de cruce A, se aduee printre coarne si apoi la cracul celalaltde cruce si asa mai departe, card la un crac de cruce, cand la al-tul. S'ar crede zadarnica trecerea aceasta, caci ar fi destul sa seinsire ata imprejurul unui poloboc, sa se fad o scula si apoi sa seboeasca. Daca s'ar face asa, firele s'ar incurca si, la depanarea de maitarziu, un fir rupt nu s'ar mai putea gasi cu usurinta.

Prin raschiare s'a facut,lucre coarnele A' B' ale ras-chitorului, un rost adica oincruci§are de fire, care face

Fig. 23. sa nu se incurce firele. Ca-patul firului e legat de o ata

m, cu care se leaga restul firelor crucis. Cu ata se leaga si pe loculunde firele s'au sprijinit pe crucea raschitorului (Fig. 23).

Aceste fire raschiate poarta nurnele de bucato in Moldova dejos, cd/capo la munte si sad in Muntenia.

Fig. 22.

ca-i

www.dacoromanica.ro

Page 17: Industria casnica la romani pamfile 1

14

Mai multe bucaci de Una, sau, in general, ldna Mars& poartanumele de fire, pron. pop. mold.: hire (hi, dulce =x).

Despre boitul sau coloratul lanii, nu se trateaza aici. Acest ca-pitol de industrie casnica este indestul de impbrtant $i, ca :.tare,trebue sa i se dea o deosebita atentie §i deci o desvoltare care arman peste masura aceasta lucrare.

CAPITOLUL III.

PE NE L E

Penele-de pasere gains, rata, gasca, curca cite odata4i de piche sau pichere, se intrebuinteaza la umplutul pernelor.

Penele se culeg de cite on se taie aceste paseri, fie pentrumancarea casei (Duminicile sarbatorile mai ales), fie pentru po-meni, praznice, cumetrii, nunti §i mese, pe la hirtiinoase 1). Nici.odata nu se culeg penele dela paserile can mor de bolefnito 8).

Paserile se oparesc intiiu in apa data in clocot §i poi li sejumulesc penele cad, find ude, se pun la uscat pentru cand vor fide nevoie. Unele gospodine string de o parte penele de pe trupulgainii §i de alts parte penele din coada §i aripi, can sunt mai mad.

Perine sau perne, pernite §i modite se fac numai din pene, indoua chipuri : 1. Cu pene tocate cu toporul din lipsa de timp saudin lene §i 2. din pene strujite adica separate de partea tare. Aceastaoperatie, strujirea, se face pe indelete, pe apucate, dud fetele, maiales, nu au ce face. De sigur ca se gasesc femei cari pun penelepaserii in perine, ass cum le-au jumulit sau dupurluit 8) de pe pasere.

Fundul de perind este un saculet de pinza groasa, de CAW deobiceiu, ca sa nu -1 poata rasbate cozile de pene, cand ele au forttocate. Fundul se imbraca irsteo

Cind fata se murdarqte, fata se desfatii sau se desiiiteRli §ise spala., imbracand din nou perina cu &Ansa dupa ce s'a uscat. Fatase coasa de cele mai multe ori; numai gospodinele mai cu darede mina imbraca perina in fete cu bunghi (bumbi, nasturi) cheotort.

t) Hirtimos = hiritisimos, zi onomastics : cde ziva2) BoleOnitii = boala molipsitoare.3) ..ezeitoarea, II, p. 227_

$i

si

fait'.

si

luia.

www.dacoromanica.ro

Page 18: Industria casnica la romani pamfile 1

15

Perinele sunt lungi, perine de cap, cele cari sluiesc noapteadrept capatliu, pentru doi insi ; perinifele sunt mai midi si madifeleinca mull mai midi.

Cultheele sunt niste suluri pe can le intrebuinteaza gospo-darii drept perine sau pe dedesubtul perinelor. Ele sunt foarte Tani.

Saltele de pene se vad si mai grew pe la gospodinele noas-tre de card.

Podoabe de pene colorate uziteaza numai femeile de prinunele patti din Macedonia ; cu ele i i impodobesc capul ; boirea seface ca si la lama.

Pana de seris, vechiul condeiu care se faces din pana degasca, astazi nu se mai vede nicairi: Taranii cred 4) ca numai M.S. Regele mai scrie astazi cu condeiu de pana de gasca.

Pe nele de gasca le folosesc cobzarii romani si tigan4 pentrucobzele ]or : le despica in doua, le taie pana, le scoate miezul celsubtire si fiecare parte o indoaie in doua. Cu dansa ating strunele.

Proverbul : «doar ri'am sa -1 crest pe puf spune multe.

CAPITOLUL IV.

LAPTELE

1. Considerafiuni.

Laptele fiind un produs al animalelor, industrializarea lui de-vinde in chip absolut de numarul si calitatea animalelor can it produc.Cand s'a vorbit despre hind, s'a atins in treacat si chestiunea ani-malelor de lapte, oile mai ales, aratandu-se pricina descresterii nu-marului for in terile romane. 0 desvoltare mai mare, facand partedin cercul studiilor speciale, nu va fi facuta aici. Ne vom multumidarn cu concluzia ca, in vremurile mai vechi, animalele de lapte aufost cu Inuit mai numeroase si mai bane ca astazi si ci multumitaacestor imprejurari, Romartii si-au facut o ocupatie. specials si unmijloc de traiu din laptarie si derivate.

I) Credinta din Tepu, jud. Tecuciu.

www.dacoromanica.ro

Page 19: Industria casnica la romani pamfile 1

16

Pastoritul a fost indeletnicirea de seams a tuturor natiunilorla inceputul vietii lor, tend pamantul le-a ingaduit. 0 clima tem-perata a ajutat intotdeauna.

Pe teritoriile locuite astazi de Romani, clima fiind in generaltemperate, si pasunile de munte, deal si ses indeajuns, era firescsa se desvolte cresterea vitelor despre acele timpuri avem celemai sigure date.

Tracii §i Daco-Getii cunosteau foarte bine industria laptelui,iar cat nu s'a putut afla, mai ales ca tehnica, se confirms prin ter-minologiile filologice. B. P. Hasdeu ne arata ca o multime din cu-vintele ocupatiunii de pastorit sunt de origine data ; altele suntinca mai vechi, cum e d. e. vorba bath', care se pomeneste prinsecolul XIII si care nu-i de origine nici slava nici turanica (ye-nita din sud), ci din rasarit, de prin evul mediul). Si tot astfelcu alte cuvinte.

Vorbele relative la turme in hantiileNechi : csi loc de Owe),insemnari de ale calatorilor straini trecuci prin ;erne romane intarescmai mutt increderea mntr'o infloritoare stare a turmelor si un alesmestesug in ale laptariei.

Ciobanii aromani din Peninsula Balcanica sunt maiestri debranzeturi cari se mita nu numai in imperiul turcesc, ci si in alteparti unde se exporteaza prin Salonic. clad aceasta o poate vedea.on tine astazi, la aceste ramuri ale romanismului, care a pastratmai bine felul de vieata at trecutului, de ce n'am admite acelas lucre

pentru Romanii din Regat ?Data pe la 1700 oieritul era regulamentat in uzajul Moldovei

(Ex. : Antioh Cantemir infiinteaza in 1699 Slobozia-Galbeni in jud.Neamtu si o scute$te de sulgiu, de de unt, de ialovita»0data pe la 1798 Stefan Roset, ca pilda, vinde «runcul Stanestilor,sa-1 pastern cu oile in asta vary dupa cum s'au pascut s(i) intealtiani tocmala am avut sa dam dum(i)sale una suta sesazaci ocabranza de of sarata gata» 3), trebue sa fin incredintati cal aceastaocupatie era de seams.

De sigur ca multi branza gi poate unt se desfaceau cel putinin Turcia, dupa inchinarea Principatelor Romane catre dansii; intea-devil- iota o mostra de mai tarziu chiat, de pe la inceputul veacului

9 Etym. Magn. Rom. la vorba : baciu.2) Arhiva, Ia0, IV, p. 425.9 N. Iorga, Stud. Doc., VII, p. 303.

$i

si

Si

si

si

si

ilis,

si

www.dacoromanica.ro

Page 20: Industria casnica la romani pamfile 1

17

XIX, cand vitele Principatelor romane se exportau in foarte marenumar pana la Viena, data nu se desfaceau prin partile Galitieicumva, si cand de sigur ca si produsele din lapte se gasiau in acelaraport. In 1809 unul Stefan Ciornei face contract cu Hasan TurcCapanlau, sa -i vanda zece ma oci de cascaval cu 450 lei mia.Turcul nu se tine de invoeala si Ciornei este silit sill dud marfas'o van& la Odesa. «Eu, dupa zapisile de tocmala ce am avutintre noi, am si pus in lucrare, ca la vremea cuviincioasi sa -i fiemarfa gata, la terraria me, pentru ca sa nu-1 dau de sminteala. Sila vreme cand se lucreaza cascavalul, din pricina pacatelor mele,bolnivindu-ma $i neputand sa merg la casarie, numitul Hasan prinnestiinta mea a mers la casarie si nu numai ca a facut zapcilac,povituind pe casari ca sa-i fad cascavalul in Calupuri marl. Din acarui pricina s'au stricat 4400 oca cascaval. Din care same, nu numaica n'am putut alege ceva, dar deosebit paratul au batut si pe casa-riul fare vinovatie si casariul de groaza bataii au fugit $i mi-au lasatcasaria tocmai in vremea cand puteam sa castig si eu hrana vietiimele...» 0.

Starea de astazi o cunoastem. La munte se gasesc oi, desi nuca ale modestului Ciornei care trafica zeci de mii de oci de cascavalpentru hrana vietii sale, dar tot se gasesc ; dar la camp nu-s, dincauza lipsei de islazuri. Cine umbla si vede Cara in intregime si nusi-o inchipue dupa un coltisor cunoscut de el, mai mull sau maiputin, acela se va incredima ca vorbele : «In casa taranului nostrueste mutt mai putina hrana din lapte decat ar trebul sa fie», suntadevarate; ca e adevarat si «trist a vedea lipsa in cele mai multecase a acestei hrane» ; dar nu va aproba pe cel ce zice a pricina«acestei lipse nu credem ca este lipsa de spatiu si de pamant cuiarba pentru vitele cari dau lapte ; cauza adevarata, dupa cat cunosctaro, este lenea si nepricieperea de a alcatui munca asfel, incat safie adevarat urmata de roade zemoase» 2).

Ca'n toate de pe aceasta lume, un pic de adevar este; nu s'ofi pricepand taranul astazi, dar cum se face ca s'a priceput odata ?Pupa 15 ani, de and au fost scrise vorbele de mai sus, sa credemaltfel, cum am fost siliti sa credem.

Greutatile vretnii de azi, intocmite de fatalitatea $i omul pu-

') Uricariul, XIV, p. 239.2). Dr. N. Manolescu, Igiena taranului roman. (Edit. Acad. Rom.),

p. 266.

Pumfile, Industria casnird. 2

www.dacoromanica.ro

Page 21: Industria casnica la romani pamfile 1

18

tehlic, au lovit in coastele acestei frumoase §i manoase ocupaOuni.Se canra odata :

Mai ciobane dela oi,Mai ciobane mai !

Tu n'ai grija nici nevoi,Mai ciobane mai 1...

gi :

Frunza verde, frunzh'n dunga,Cioban, ciobanap,

Ciobanap cu chica lungs,Cioban, ciobanap 1

Cand tulegti, seara'n zovoiu,Cioban, ciobanag,

Mana-ti turma mai spre noi,Cioban, ciobanap ;

Pe sub rariptea de-anini,Cioban, ciobanap,

Colea'n dos, dupa gradiniCioban, ciobanap... 1),

dar astazi nu se mai poate cants. Astazi nu mai are nimeni voiesa cante, ci datoria-i sta sa planga §i sa indrepte.

Astazi, fara a ne gandi la ironia cuvintelor, trebue sa se suspine:

FoilitaCbghilita 2),Hai Ia mine pi fa branza,C'o fatat o /mita 2) 'n frunza

S'om face destula branza ;0 fatat pi-un cane scurtSi-om face branza gi unt! 4)

2. Laptele de vacci.

a. Mulsul. (Mulgerea, mulsoarea). Fire§te, nu tot gospodaruli§i are vaca lui; dara a avea o vaci e dorima tuturor. «Sa ai una,macar sa-0 dea o lingura de lapte, cu care sa mai indulce§ti guracelor ploduri». Le vine mai lesne sa tina o vaca, oamenilor cucopii cari vor pa§te-o din funie, sloboda, adica urmarind-o pas cu pas.In satele cari au ima§uri de vite, se face cireada de vaci, cu un vicar(pazitor) a carui femeie sta la poarta «tar'nei», pazind farina. Va-cile se duc dimineata la cireada §i se ieau sara, ie§ind cite unul ina-intea ei sau lasand-o sa vina singura.

Mai inainte vreme in Bro§teni Suceava, cand erau vaci multe,ele se mulgeau la vacdrie ; astazi se mulg la olalta cu oile5).

Cand vine vremea vacii O. se goneascil, se gone§te singura ;

1) Viciu, op. cit., p. 85.2) Cbbilita.8) Catea.4) .5eziltoarea, II, 206.11) Dupa aratarile d-lui S. T.-Kirileanu.

www.dacoromanica.ro

Page 22: Industria casnica la romani pamfile 1

19

-4.7,ospodarii cari vor sa aiba §i vitei buni *i de soiu, o aduc la buhaiu,platind pentru dansa.

E greu sa se cunoaka o vacs burns de lapte, vorba proverbului :frumoasa, §i laptoasa, §i de vreme acasa». dVaca buns de lapte

-se zice vacd mdnoasd, iar in Moldova vacii de doni ;d. Ea se cu-noa§te ddpi lungimea coadei, al carei varf osos ajunge la coatelepicioarelor, dupa fantdnica ce are la pulps §i dupa un fel de gropitece se gasesc prin pipait la buric sau la spate ;are capul mic, botul

.ascutit, coarnele subtiri stecloase, gatul -subtire, picioarele pul-poase sus §i subtiri jos, e pantecoasa, cu ugerul mare, fara. par §ivinele tatelor mari» O.

A tinea o vaca cu lapte, e foarte greu, dupa credinta gospo-dinelor, deoarece vacile manoase se deoache lesne ; aceste vaci iiivor seta din lapte, vor deveni sperioase §i nu numai ca nu vor stala muss, dar nici la vi ;eii lor. Vacile pot strice laptele, a§a ca.acesta sa fie amestecat cu singe; pricina, cred gospodinele, e ca. orandunica a trecut pe sub picioarele vacilor ca sa le strdfulgeascd sausa be insdngerce tatele. Vacile pot fi mu§cate de §erpi, carora leplace laptele, de nevastuici, in urma carom li se umfla ugerul sauungerul, cum se zice in Moldova. Dar nenorocirea cea mai marepentru o gospodina e atunci rand du§manii ii ieau mans. De manstrebue sa se descante indata, caci altfel e primejdie. Iata cum sedescants, ca sa avem o pilda nu numai in privinta grijilor unei vaci,ci §i in alte privinte :

Marie, maica, sfanta Marie,"Te rog, vino 0-mi ajuta mie,Marie maica sfanta,Sfanta eoti,Sfanta sa fii;-Curata

Curata sa fii.Leacul dela tine,Descantecul dela mine.Eu ma rog tie,Tu ajuta-mi mie.

Cand a rostit pans aid, descantatoarea are la sine un sac, caretrebue umplut cu paie §i 3 fuse, 3 sule, 3 pile, o furca de fier, untiller cu tarate, sare §i un ban de ararna, macar. Luand fusele perand, impunge in paiele din sac zic.and :

«Eu nu impung paiele din sac, ci impung inima cui a duslaptele dela (numele vacii); a§a sa nu iasa raul din el, cum nuva ie§1 fusul esta de buns voie din paie. II impung prin fata obra-

1) Dame, Terminologie pop. roan., p. 31.

Si

osi

saii

egti,

www.dacoromanica.ro

Page 23: Industria casnica la romani pamfile 1

20

zului si prin creierii capului, prin brdnci (mani) si picioare, primtoate vinele, prin toate oasele, sa nu poata durmi, sa nu poatasa nu se poata culca, sa nu se poata alina, pans laptele la (numelevacii) inapoi 1-a da. Para atunci sa n'aibi stare, nici alinare».

Descantecul apoi se repeta, cand se impunge cu fusul at doilea ;la a treia repetare, se impunge cu fusul at treilea, apoi tot ash serepeta mereu, impungandu-se cu toate sulele si pilele. Deci des-cantecul se zice de 9 .ori, iar sulele si fusele raman impunge inpaiele din sac. Descantatoarea incepe descantcul cu cuvintele delainceput, bate apoi cu furca paiele din sac, zicand : «eu nu pisezsacul cu paie...» ca in partea a doua a descantecului, repetand de9 ori. Scutura apoi sacul zicand de 3 on : «Eu nu scutur sacul cupaiele...». Apoi iea taierul cu tarate, sarea si banul, zice Introducereasi : «asa sa vie laptele la vaca, cum yin stelele pe cer si cum vineroua noaptea, sa nu-I poata oprI bosorcdile, precum nu poate staroua data rasare soarele».

Dupa rostirea de 9 ori a descantecului, se iea un cutit, cu careimpungand taratele, se repeta iaras descatecul de 9 ori ; se duceapoi sacul, asa cum e, cu fuse, pile si sule, in ieslele vacii, ca samanauce de pe ele peste noapte. Furca se implanta cu coarnelein pamant, zicand de 9 ori : «asa sa iasa caul din tine a dus lapteledela (numele vacii), cum va iesi furca asta de buns voie din pa-mint». Taratele se toarna din taier intro cola si se pune afara cusarea si cu banul cu tot, ca sa cada pe ele roua peste noapte. Di-mineata se scoate furca din pamant, se aduce sacul din iesle, se scoatecrucerul din tarate, se piseaza sarea si se da cu taratele la vacs_Toate acestea se fac in 9 seri 9.

tot astfel si cu celelalte boli.De indata ce vaca fats, trebue sa fie mulsa,

caci vitelul fiind prea plapand si neputand sugetot laptele, el se strica. Vaca se mulge intr'uuvas de lemn numit ftitar, iiitar, filar sau galeataori donna, pentru Romania. In unele locuri dinmuntii Moldovei de sus poarta numele de bif-ddi:,1), care serva si pentru pastrarea laptelui.

Sitarul are fundul ca de cola si gura aproape dedoua ori mai larga (Fig. 24). E facut din doage,coadd sau toartd este mai lunga si are o ureche de

Fig. 24.

din Cali una numita

') V. Sala in .eztitoarea, VII, p. 97-8.2) ,ezatoarea, II, p. 151.

mama,

www.dacoromanica.ro

Page 24: Industria casnica la romani pamfile 1

21

<are se apuca sau se atarna in cuiu. Cercurile i-s de fier sau delemn. In el se pune puling apa, cu care se spala tata vacii.

Inainte de a mulge vaca, ai se &á vitelul», «se da vitelul lavaca», spre a o suge puIin, ca sa -i moaie tawle. Dupa muls, se lasssi vitelului lapte, ca sa aibi cu ce se hrani. Daca v4elul e batran,se mulge tot laptele care-1 da. vaca. Sitarul se pune sub ungerul vacii,pe partea stanga, si vaca cuminte ii face loc, dandu-si picioarul stingde dinapoi mai Inapoi. Dad nu-I da, vaca este indemnata cu vorba :ceas, Mak, mama; ceas !

A mulge o vaca lira lapte mult, sau care are obiceiul de aascunde laptele, se traduce prin a tarcui sau (drcai.

La vacile laptoase, se face pe deasupra laptelui un fel de spu-ma care poarta numele de soborei in Ardeal 1), care se culege si seIasi de se tocmcrte, adica se lichefiaza. Cu acest lapte bun se face

balmuful. Smantana dulce Inca poarta numele de sobord.Foarte putini mananca laptele crud $i numai pentru boli de

piept.In casa laptele se strdcura in oale sau in tigai spre a se fierbe.

Unelta de strecurat se chiama sita sau sitird (Fig. 25). Ea are formauntil trunchiu de con neregulat, cu perecii de tabla(tinichea) sau de coaja de teiu sau chiar de facie debrad, cu cercuri tot de brad. In fund are o sita princare se scurge laptele in vasul in care voim. Candvasul este mai mare $i in el voim sa preparam lapteacru, etc., poarta numele de abdrldu sau obdrldu inArdeal 2).

Fig. 25. b. lnchegatul sau prinsul. Dad laptele nu semananca in cask fie din pncind ea e mult, fie ca-i zi de post, el sepune crud (nefiert) la prins in oale. Oalele acestea suntspeciale, negre de obiceiu si lungi in gat (Fig. 26), maimari sau mai mici. Ele trebuesc sa fie foarte bine curatate,caci altfel se seirbgefte laptele. Inainte de a fi folosite,se oparesc cu apa fiarta, sau se fierb in ele frunze depopusoiu sau ciocani de popusoiu, se spala cu spaldtorulde petica cti cenusi sau cu nasip, $i se usuca. Ele stauafara, sa le bats vantul, in parii gardului, cu gura in jos, Fig. 26.sau inteun par batut in pamant care are o multime de ramuri, fie

1) Viciu, op, cit., p. 75.s) Francu-Candrea, op. cit., p. 97.

www.dacoromanica.ro

Page 25: Industria casnica la romani pamfile 1

22

naturale scurtate, fie batute in gauri acute cu sfredelul. Acesta se-c h ia ma prepe/eac.

Oalele prinse (ocupate, umplute) cu lapte, trebue si stea la ra-coare vara si la caldura potrivita iarna. Intr'o oala nu se pune laptedela doua vaci, sau dela o vaci lapte provenit din doua mulsori,cad se strica si se face corasla', intocmai ca acel lapte dulceag, carese capita dela vaca indata ce a fatat. Acesta fiert, se face branza, secoraslege, dand zer graunti de branza.

Tot astfel se intampla si cu laptele care nu se fierhe indata dupace a fost muls, ci tocmai a doua zi.

Dupa un teas aproape, dela punerea laptelui la prins, se ri-dica deasupra, la gura oalei, sub pocrif (mic acoperis de lut ars infoc), smantana. Inceputul smantanii poarta numele de groftior in MuntiiMoldovei de sus, si cu el se dreg une!e bucate sau se intrebuin-teaza in medicina populara pentru timaduirea bubelor dulci 1).

Smantana mai nu se mananca singura, ci de cele mai multemulte on cu branza de vacs, sau se face dintr'insa unt.

c. UAW. Dad se exporta mutei branza din terile romane, desigur ca se exporta untul, tacut din laptele de vacs. Inteadevar,chiar in epoca Fanariotilor, ne spune un dregator de pe acele vre-muri, Iacovache Rku, ca la Constantinopole era o companie numita«negustori de unt», care avea agentii in terile noastre pentru cumpa-rarea untului cautat in Seraiu si in Constantinopolul intreg 2).

Operatia se chiama alesul untului, «aleg unt» sau «bat unt».De aici s'a relativizat ironia : «bate apa'n piva», care totus are altizvor. Dintr'o mica cantitate de smantana, se alege untul trite() stra-china sau intro oala, batandu-lcu lingura cantandu-I, tine mai arevreme :

Trece cioara peate casa,Untul mi s'aleasa.

sau dupa cum se obisnueste in alte parti din Moldova :Untul mie,Zara tie;

Boloboll ca mazerea.Si la spor ca saria 4).

Daca picatura (leaca, putinul) de smantana a fost incalzit catde cat, indata incepe sa se formeze in smantana besicute mici de-

1) .esslitoarea, VII, p. 97.31 Ep. Melchisedec, Cronica Hufilor, p. 86.3) Dat. din Tepu, jud. Tecuciu.) Dame, op. cit.; saria=sarea, cu accent pe ultima silaba.

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 26: Industria casnica la romani pamfile 1

23

unt, numite gogoloi, c,ocolofi -sau bo/oboti., .Zerul albicios care ra'manese numeste

Daca e smantana mai multi, alesul untului sau rauneala un-tului 1), cum se zice in unele parti ardelenesti, se face in vasul spe-cial numit in Moldova de jos putineiu, in Moldova de sus budalau,&un fel de budai de ales. unt» 2), si ft icula «un vas in care se alegeunt ; e lung dar stramt» 2), iar in Ardeal badintu, budiiu, botorogi hurdoiu 4) (Fig. 27).

Putineiul poate sa fie lung pans la un metru, si stramtla gura de to sau 15 centimetri, iar la fund ceva mai larg.La gura este astupat cu un capac sau fund, careare o gaura prin cafe trece coada drugii (Fig. 28).Druga se numeste in Moldova de sus brigbidtiu 5)in Ardeal lila sau nuitth 0), iar in Munteniaroag.

Punandu-se in launtru smantana, incepemestera sa traga in sus si in jos cu druga ;smantana neputandu-se mica, printre drugaperecii putineiului, cauta sa patrunda printrerelele roatei dela. dpitul de jos al drugii. Totmiscand mereu, untul se depune jos pe fundulputineiului sau sus pe capac, lipindu-se.

Cand s'a ales tot untul, se scoate, se spalacu apa rece ca sa iasa din el toata zara, se sarisi se pune in calupuri sau in strachini unde sepastreaza. Ca sa fie slobod de toata zara, untulproaspat, netopit, se topeste $i apoi se lash' sit se

Fig. 28 Fig. 27

Untul galben arata ca provine dela o vacs nianoasa, e untos,pe cand untul alb arata un lapte apos sau apatos. Gospodinele ade-sea coloreaza untul cu 1ofran.

1) Viciu, op. cit., p. 72.') ,ezatoctrea, V, p. 39, pi VII, p. 98.3) Ibidem, I1, p. 227.

Viciu, op. cit., p. 17.5) §esslitoarea VII, p. 98, §i II, p. 23.

Viciu, op. cit., p. 59. cIn muntii apuseni mcitca este un lemn ro-tund la un capat cu mai multe raze: se folosepte la mestecarea colefel carese face din farina de gram pi care e moale ca mamaliga cea pripita pi se ma,nanca. cu lapte,. tlifatc4lau (pejorativ din mated), un linguroiu mare, cese folosepte la mestecat in caldare and fierb lictariul.

.Kara.

si

gin-

incleiolce..

41

°)

www.dacoromanica.ro

Page 27: Industria casnica la romani pamfile 1

24

Ca sa fact unt deadreptul din lapte, gospodarii din satul Runcu,jud. Arges, pun laptele dupa mulsoare in putineiu, it last ca sa sefermenteze putin si apoi it bat in putineiu.

Untul cu zara in el, nesarat cum se cade, tacut intr'un vas cuadica cu mirosuri grele, putregaioase, untul prea vechiu se strict,

se iuteste, se rancewte, devine ranted, capita rancezeala. Untul ran-ted se indreapta, data se iea la bataie cu de cloud on mai mult lapte.Zara laptelui iea toata rancezeala untului, iar acesta famine curatl).

Pentru a pastry untul pe mai mult timp, trebue neaparat stfie topit. Cand se topeste, se pun in el foi de ceapa, dafin, scorti-soara, cam cite doua fire la fiecare 8 sau 10 oci de unt. Focul nu tre-bue sa fie prea tare, ci domol. Topirea tine pant la trei ceasuri, farta i se lua spuma. Apoi se strecoara si se aseazA in oale de pamant.curate.

Zara, lichidul ce ramane sub unt, dupa ce s'a ales, are ungust acrisor. Ea se strange in buddie §i se last de se inacreste tare.Cu ea se face verge, fasole, etc., tinand locul borsului. Cand zara eproaspata si groasa, se mananed cu mamaliga ; altii chiar o beau,ware).

Alti gospodari fac sarbufth din zara, punand-o sa fiarba pe foc,i cand vad ca incepe sa fiarba, lardie (lass cite putin sa curga) faint

din mans, amestecand in zara ca sa fiarba. Faina poate fi de popu-wiu sau de grau. Ea se toarna apoi in blide si se mananct rece sau§i calda.

Cel cu dare de mina si cu vreme, face pripanafi sau galufieleca in Tepu, sau aSai cd-1 inghit», cum zic Carnicenenii Iasului, cufaint, ou 5i branza.

d. Feluri de lapte acru sunt multe, foarte multe, numele foratarna de localitati si felul de preparatie, care si dansa consta din lua-rea sau lasarea smantanii in oalele in cari s'a prins laptele si atarnadela timpul lasarii laptelui la prins. In general, laptele acru nu seprepara decat pentru cast si pentru oamenii dela muncii.

I. Laptele acru propriu zis, sau chisleagul, este ceeace ramanein oala dupa luarea smantanii : o parte inchegata, prinsa, si zerul.Acesta se bate cu lingura ca sa se amestece si se mananci. Pare caacest soiu de lapte se numeste in Muntii Apuseni, streghiat'), dap-tele Inchegat si nestors». Poate ca ac6tuia i se last 8mantana.

1) Casa ruralei, I, 122.') M. Lupescu in ..esscitoarea, VII, p. 98.3) Francu-Candres, op. cit., p. to6.

www.dacoromanica.ro

Page 28: Industria casnica la romani pamfile 1

25

and acest soiu de lapte sau altele se fac in putini mari, else framanta cu un lemn care are la capat un disc si care se nu-meste gintain O. E o mancare buns, gustoasa nutritiva intrucatva, prin branza ce o tontine, nu-i de inteles de ce ar fi luatin derildere :

Frunza verde lapte acru,Ma bagai sluga la dracu ;

sau :Frunza verde lapte acru,Rau ma dor calcaile ;

sau in sfirsit :Hop, saraca mandra mea,De mancat Imi aducea,Lapte acru 'ntr'o margek.Mancam nu-mi ramanea. !Dar acuma insurat,Traesc ca §i-un imparatSi nici cand nu-s saturat 2).

2. Laptele batut, numit Inca $i .7.arei in Muntenia, se pre-para astfel : Laptele sta in putineie pina la doua zile, dupa cum emai racoare sau mai cald. El se prinde lesne, din pricing ca peretiiputineiului nu se spala de cainth (acidele fermentatoare), ci se lassasa. Cind s'a inchegat bine, se iea laptele la batut cu un batator,care nu-i altceva (feat o dru4rti, cu deorebire ca., in loc sa fie Iva,e mai mutt cilindrica ; batatorul are si el gauri ca druga.

Inainte de a incepe bataia, se toarna in putineiu putina apaincalzita.

Prin bataie, untul din lapte se ridica in sus, iar gospodina iIculege cu lingura. Laptele batut are gust nu tocmai a§a de acru-tine la racoare doua sau trei zile. Se face mai ales prin sesul Mun-teniei, unde Romanii it beau, sau si in nord, dupa cum se pot in-credinta diatorii cu drumul de fier.

3. Laptele covasit sau covam munteneasca se face din lapte-fiert care se incheaga cu cheag sau cu cuib de alt lapte covasit.

Cheagul e un stomac de miel, purcel sau de iepure, mic,care n'a mincat verdeata. In el se pune sare 'pina se umfla putin

apoi se aseaza la uscat. Din acest cheag se taie cite putin si sepune in lapte.

2) Viciu, op. cit., p. 46.2) Jarnik-Barseanu, Dane §i strigaturi din Ardeal, edit. pop., p. 193.

gi

si

5i

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 29: Industria casnica la romani pamfile 1

26

Cim tot astfel se face si iaurtul.In Moldova, unele gospodine, ca sa faca lapte acru, covasit-

adica, amesteca $i lapte crud, adaugand si cuib sau cheap. El. sefermenteaza in berbinti.

4. Samachi,yul, scinuichisul din Muntii Sucevei, este un lapteacru, «foarte acru» si ocetit. El se face din lapte acru si se ma-nanca cu mamaliga rece. Unii zic samachif chisleagului 1).

5. Smiuchica din Ardeal, se face astfel : «punem intr'un fu-fteriu zar acru, asa cam pana la jumatate, apoi mulgem peste elrepede lapte, mai ales dela vaca nuinKata ; atunci, pe deasupra za-rului acru din laptele muls, se face smiuchisa» 2).

6. Pocriyul sau pocreala e un lapte foarte acru si mai Brosdecat samachisul. 8)

7. Tatiiiit/ e o specie de lapte acru subtire, «un fel de zarafoarte acra, pe care o mananca omul nevoias, cand n'are de altele 4).

8. Scoptul e laptele facut din zar si branza de vaca 8). Seface in jud. Suceava.

9. Broytioiul, e un lapte acru, adunat de mai multe zilein putina ; acolo se «scutura» in fiecare zi ca sa se amestece 8)..

Oricum ar fi, si orice nume ar purta, are aceeas bogatie hri-nitoare, se toarna in acelas blid, castron sau pescdritd (run giomb,.steand, lataret pentru lapte sau smantana»), din care mananci totiai casei.

e. BrAnza. Branza de vaca se face mai ales in Moldova, uncle-se mananca aproape totdeauna cu smantana. Ea se pregateste astfel:Oalele cu lapte crud, can au stat la prins, dupa ce au fost sman-tdnite, se pun pe langa foc spre a se scoace. Scoacerea are de stopde a ingrauntofa branza.'Focul nu trebue sa fie prea tare, caci branzaiese grauntoasi si tare. 0 scoacere rea aduce o branza prea moale.Oala se invarteste de jur imprejurul focului, ca sa iea caldura pe-

toate partile.Alte gospodine tbarna oalele intr'un ceaun si-I pun pe foc

spre a se scoace.

9 ..essatoarea, VII, p. 90.2) Viciu, op. cit., p. 78.3) ..ezeitoarea, VII, p. 99.4) Ibidem, VII, p. 99 PI II p. 44.s) Ibidem, III, p. 87.6) Viciu, op. cit., p. 22.

www.dacoromanica.ro

Page 30: Industria casnica la romani pamfile 1

27

and s'a scopt chishagul, and adica se vede branza strangan-du-se de o parte iar zarul de alta, se iea oala sau ceaunul dela focsi se toarnA inteo strecurdtoare sau.streceitoare, fã-cuta de ldnd prin partile Tepului, Ea are formaconics Cu o baierd sau ochiu la o parte. Se span-zura in tr'un cuiu la coardii Tanga parete si zerulcurge jos in sitar sau alt vas (Fig. 29).

De cele mai multe ori, branza de vacs semananca proaspiita; data unul are multe vaci,apoi isi are cdfleiria sa (ca si o stana de oi), undeisi pregateste branza. Pentru a o pastra, se sari,dupa ce s'a uscat (svantat),. se «bate la putina»si pc deasupra i se pun frunze de hrean saude nuc, cari se acoperti cu pamant putin moale,batut si el. Fig. 29.

Se suie apoi in pod unde se pastreaza pentru iarna. Cateo-data vand si pe la altii cu «vadra» de zece sau douasprezece oci.

Brdnzd sburatd de vaci se capita luand lapte dulce sl pu-nandu-1 pe foc sa. fiarba. In el se adauge puling inndcreald (zar dinchisleag innacrit) sau orice soiu de acrituri, de se sboara laptele.Cand laptele e sburat (coraslit), se strecoara prin strecuratoare, dese scurge de zar si ceeace amine e bribqd sburatd sau cis -cu in-nikreala Acesta nu se poate pastra. multi 1)

Saramura e un cas din lapte de vacs, taiat bucati, sarat siasezat line() oala sau alt vas. 2)

Tafaraga se prepara in Ardeal in chipul urmator : «InteunMdaiu, vasul, se aduna lapte. Dupa ce e plin, se pune pe cuptor,si se incalzeasca, apoi la un loc rece, ca sa se aleaga zarul dinbran& Dupa ce s'a ales bine, se strecoara printr'oapoi branza ramasa se pune la un loc rece, ca sa se

De sigur ca mai sunt si alte specii de branza,s'ar putea arata in totalitatea for aici, si de unde semonografiilor amanmtite.

f. Urda. Zarul care s'a scurs din strecuratoarecani, porci sau fac unele gospodine din el (nnacreald

strecuratoare,vartoseze» t).dar cari nuvede nevoia

este dat lasau nacriturd

1) M. Lupescu, Bucataria tarantclui in ,ez? toarea, VII, p.2) Viciu, op. cit., p. 75.3) Ibidem, p. 82.

ioc-ioi.

4

www.dacoromanica.ro

Page 31: Industria casnica la romani pamfile 1

28

(presc. din innacritura), lisandu-1 sa se innicreasca. Cu nacriturafac felurite mancari ca si cu borsul.

Alte gospodine pun zarul sau jintuitul acesta pe foc si-1 fierb.In el pun faina de popusoi, de grau, pasat, orez sau galustele debranza de vaca cu ou. Dupa ce se raceste, 11 mananci.

Alte gospodine, si mai ales in Moldova de sus, fac si urda dinjintuitul de vacs. Pun zarul pe foc, 11 fierb si cand finale, ame-stecul de zar de a doua mina si urda, s'a ales, se da jos si se punein strecuratoare. Zarul curge in vase, iar urda ramane in strecu-ritoare.

g. Ca§cavalul de vaca se face numai prin munOi si dealurileMunteniei. lath. cum se pregateste in catunul Rnncu din jud. Arges :Se pune laptele .de se prinde in ciaune spoite sau putini de lemn.In lapte se adauge tsi cheag. Dupa ce s'a prins, se scoace, se toarnain strecuratOri si se face casul ca si de oaie.

Acest cas se taie felii subtiri, cat se poate de subtiri, cari sepun una peste alta intr'un vas cu apa calduta. Acolo se .immoaie,ii dispar gaurile si se lipesc de nu se mai cunosc. Astfel muiat silipit se pune in calupuri si se face roate.

Laptele de bivoli%A se intrebuinteaza ca si cel de vaca, injud. Iasi, corn. Carniceni.

Laptele de capra se amesteca de unii rnocani cu al oilor.Astazi cand «capra e vaca saracului», laptele de capra se intrebuin-Ieaza intocmai ca si al vacii. Branza de capra e mai marunta simai acra.

3. Laptele de oaie.

a. Stana este ingraditura circulars, facuta din nuiele, cu a-coperis conic facut din prajini cari se impreuna. sus, si acoperitcu paie. Are o usa facuta dintr'o gratie tot de nuiele. Prin alteparti stana se face de scanduri, mat ales cand e boiereasca, cand arecaracter stabil. In muniii Neamtului este patrata si e construita dinbarne de fagi. Pe acolo, usa se face intre rasarit si miazazi. Barnelenu sunt lipite, cad altfel nu poate sa rasbata aerul pentru a svantacasul. Tot re acolo, acoperamantul stanii se prelungeste in parteadinainte pentru a acoperl vatra focului.

Imprejurul stanii, propriu zisa «comaga sau furd» 2), mai este

') Sezatoarea, VII, igo.9) Dame, op. cit., 69.

0

www.dacoromanica.ro

Page 32: Industria casnica la romani pamfile 1

29

un ;arc sau mai multe. cand este numai unul, acela e despartitmai multe par0 pentru a tines despartite oile cu lapte de cele sterpesi de berbeci, carlani si carlane.

In Moldova de sus, tarcul unde stau oile se chiama strungain Moldova de jos, strungd e numai poarta, deschizatura acoperiticu tufani (dad nu-i o prelungire a stanii) pentru vreme de ploaie.La acea deschizatura std mocanul cand ii vine oaie cu oaie la mul-soare. Prin alte parti, aceasta portita se chiama spdtdri («parteastrungii unde stau ciobanii razamati cu spatele de mulg oile. Spa-tarile sunt acoperite cu foltdi §i prevazute cu borte prin cosi iesmanzarile» 1), sau spatariu («un gard cu ostre(e in fata strungii, lastana, pe unde trec oile la muls 1). Deschizatorile spatariului,unde trec oile, sunt formate fiecare din doua scanduri de brad saufag intepenite in uftiori ce se mists, astfel ca la capetele de catrestrunga intrarea e libera, iar in partea de catre pod capetele suntapropiate ; cand intra oaia, aceste din urma fiind impinse, fac inlaturi si oaia are loc de intrat. 3)

Prin unele locuri, tarcul unde dorm oile se nuncieste iiirhi,si mai ales cand stanile sunt permanente ; unde se adapostesc iarna,se chiama perdeit. Gdrliciu se chiama locul pe unde ies oile lamuls. «Surla e un adapost inconjurat cu stuf, in mijlocul caruia seface un cotlon, unde se fierbe urda), 4) si de sigur ca si casul.

Despa."rtirile tarcurilor, marimea stanii si toata gospoaria cio-baneasca atarna, bine inteles, dela numarul oilor, care nu poate fi

nici prea mic, nici prea mare, adica dela 200-600 de oi.Stana, coliba, poate sa aiba si dansa despartituri sau camarute.

0 camara, unde se tine casul, se chiama in Muntii Sucevei co-ntarnic 5), in Muntii Apuseni coinornic («locul unde se pun iroacelecu laptele la stana») 6) sau celar, dupa cum se numeste si in alte'Atli. ale Ardealului («un despartimant la stana, cat o camarut4unde tin unt, foi de branza, rachiu si a. Unii baci au celariul langa.stana»). 7)

1) .ezatoarea,, V, 124.2) Ibidem, 11, 43.3) Ibidem, VII, 191.4) Dame, op. cit,, 69.5) 5'ezeitoarea, IT, 23.

Franco-Candrea, op. cit.. 99.') Vielo, op. cit., 28.

in

pe-

6)

www.dacoromanica.ro

Page 33: Industria casnica la romani pamfile 1

30

In jurul Branulul, stana are trei despartiminte : comarnic, stanasi slaw foilor (del branza), toate sub un coperis. Deci comarniceste acea parte a stanii unde se mulg oile. In alte' parti, tot dinArdeal, comarnic inseamni polio din' stank unde pun blicionii ca§ii,§i beicioanele trocile cu lapte ; in alte parti in fine, comarnicul e loculinchis cu griddle nelipite, cu acoperis conic, unde fierb pacurariizarul.

In stana stau toate cele de nevoie pentru stana, vasele sauciuveiele, prinse prin cuie sau insirate pe langa perete. Fiindca e

umblet mult, dad ploua, noroiul care se face e dat afara cusciilcetqa, care-i un fel de cociorvii . Pe peretele din afara atarna o loathde lemn ca a bisericii, care se bate spre a da de veste plecareaoilor, priorul, cum se numeste in Ardeal, porneala, (plecarea de dupaameaza), inceputul mulsului, etc., dupa cum se hotaraste randueala.

Unde nu-i toad', semnalele acestea se aduc din corn.Varlejul e un par Bros, prins de paretele stanii cu un ganj,

care se invarte ca usa in tatani $i in care se atarna caldarea cea-unul cel mare. 3)

Sdlcineriul (in Ardeal) sau siireineriul e un copac uscat, cucrangi ciuntite, batut in pamant, in care cei dela stana iii atarnahainele. Mai afli apoi prepeleacul pentru oalele de facut bucate, teica

sau teuca pentru cani, etc.Mai mare peste o stana este mocanul, ciobanul, baciul sau pa-

curarul, iar prin alte locuri, mai rar, scutarul. In Tepu, scutar in-semna, acum 5o de ani, un gospodar care avei turmele sale, adicaera proprietar de multe oi, ingrijind de ele sau personal, sau prinoameni.

Ajutoarele mocanilor 'sunt tot mocani mai tineri sau mocanaiion ciobatzei. La turme temeinice, strungarul e cel ce da oile in strunga(dar aceasta o poate face oricine), sau proharul care de obiceiu ajutape baciu in toate cele de nevoie. Carlanarul ar fi cel ce pazestecarlanii, etc.

Prin judetul Braila, mean e stapanul de oi multe, baciu mes-terul intr'ale laptelui, iar scutarul e un fel de administrator al oilor.

Pentru un sat, cand oamenii igi fac turma lor, doi mocanisunt deajuns. Ei isi cer stana la o margine de padure, intr'o po-

1) Viciu, op. cit., 34-35..eze'itoarea, V, 171.

gi

1)

a)

www.dacoromanica.ro

Page 34: Industria casnica la romani pamfile 1

31

sau pe o coasts, aproape de o spa ; acolo i-o fac oamenii,ducand fiecare parii §i spinii de nevoie. Toamna, mocanul da oiledupa Sfantul Dumitru, cand inceteaza aimpOsasaierea» (arendarea)imasului boieresc, pe ciocandria sau miristea satului. Seara, moca-nul aduce oile pe la casele unui om, pe rand, sau fiecare casi iiiiea oile seara, nand se aleg».

Tovarasia aceasta a oilor poate sa fie de mai multe feluri. Oa-menii platesc, de fiecare cap de oaie, doi sau mai multi lei pentrupascut ; platesc mocanirlui cite cincizeci de bani de oaie, iar rdndulil are fiecare. Incepe unul, isi iea, de pilda, cele cincizeci de oci delapte acute cas prin ajutorarea sa $i a mocanului, dupa el vinela rand altul ; numarul de oci de lapte se socoteste dupa mijlociaanilor trecuti.

Daca ciobanul isi are oile lui, intra si el la rand, cand ii vinevremea. Tot timpul cat e unul de rand, tine cu mancare $i bau--tura pe mocani §i 'cani. Daca se ispriveste randul. tuturor, in-cepe alt rand cu un numar mai putin de oci de lapte. Aceasta chiarse cauta, din pricing ca primavara fiind laptele mai apos, iese branzamai putina, iar toamna, cand oile se hranesc cu frunze uscate, lap-tele este mai gros si branza iese mai unturoasa.

Dad mocanul are un numar covarsitor de oi, el poate facecu oamenii invoeala sa le dea atata branza de fiecare oaie.

Iarna, fiecare om i§i tine oile pe socoteala sa.b. Mulsul. De obiceiu, oile fatate se deosebese (despart) de

carlani, dud ace§tia au crescut indeajuns si se pot hrani singuri.Turma se mulge dimineata, de ameaza (rar) si seara, dupa

cum e bielsug in iarba sau nu. Mulge un mocan sau doi, asezatila strungd, §i stand jos pe un tdrcotei.0 facut din tarusi batuti in pa-mint, cu nuiele si umplut cu pamant ; dedesubt iii punecojocul. Cel cu «randul la oi» sau strun-garul mans oile la strunga. Oile se obis-nuesc cu timpul si merg §i singure ; pu-tin cite odata cu caprele Bari batin oi sar peste garduri.

Mulgerea se face in galeata, un vasdin doage de lemn, inalt de o palms, $ilarg pans la doua palme ; gura ii estemai stramta decat fundul (Fig. 30). Gd-leata are doll torti, fata 'n Eta, cu urechi. De

Fig. 30.

aceste urechi se

iana,

impletiti

nacaz

si

si 131111i1

www.dacoromanica.ro

Page 35: Industria casnica la romani pamfile 1

32

leaga doua ate sau numai una singura de care se poarta galeata._Cand se mtlg oile, se leaga de torti o cupa (Fig. 31) sapati

in lemn, cu doua urechi de cari se leaga atele. Cupa poate sa fiesi de scandurele mici.

Laptele se mulge intaiu in cupa side acolo curge in galeata, dupa ce-cupa se umple.

Fig. 31. Unii mocani an Inca o alts galeata_mai mare, numita strungareard, care, ca si galeata, poate sä .fie mailarga la gura deck la fund.

Dupa ce laptele s'a muls, el se masoara cu cotul. Cotul esteun bat crestat dupa o anumita galeata. Se toarna in ea o oca de-lapte si unde pana se uda cotul, acea distanta arata capacitatea unei ocisi se cresteaza ; se toarna aka oca si la semnul de pe cot iaras se.

cresteaza. Cu el, astfel gradat, se poate masura cantitatea de laptedintr'o galeata. E nevoie de stiut acest lucru, caci prin unele partioamenii iau randul cu atatea oci de oaie sau cu ca.ii din atatea oci..In Ardeal, cotul poarta numele de harag §i e facut in patru sau_case fete 1), iar locul pana uncle arata ca-i ]apte «in ciabao4 se cre-steaza, iar crestatura poarta numele de ba rc. 2) In Muntii Sucevei,el se chiamii. ccireirab «pe care se inseamna, impungand cu varful

laptele dela o mulsoare» 3).

c. Inchegatul sau prinsul laptelui de oaiese face cu cheag, preparat cum s'a aratat la inche-gatul laptelui de vacs. Cheagul se plamadeste adeseain apa calduta 4).

Inchegarea se face in ciaune smaltuite de tuciusau de amnia, iar pe la stanile mari in putini nu-mite in Moldova de sus barbring budath sau chegor-nijd (Fig. 32), o putina de brad mai larga la guradecat la fund si de doua on mai inalta decatInchegatul tine cam opt sau zece ceasuri. Laptele Fig. 32

de dimineata se incheaga pana seara, iar cel de seara se cearca a doua.zi dimineata.

2) Viciu, op. cit., 49.2) Ibidem, p. 18.3) .ezatoarea, II, 186.4) In muntii Sucevei cheagul se prepara in chegorniceria (. 'eza-

toarea, VII, 99).5) D. Dan, Straja, 49.

cu-titului,

10IIIsau

larga.

www.dacoromanica.ro

Page 36: Industria casnica la romani pamfile 1

33

d. Lapte acru sau feluri de lapte acru se fac §i dinlaptele de oaie ca si din cel de vacs. In Straja Bucovinei acestlapte, numit acru, se pregiteste in cofdeli sau in berbin ;i undes'a turnat laptele fiert. «Racindu-se asb. CI se poate tines, degetul inel, atunci se pune in el cuib, adeca lapte acru de. mai inainte, seIasi de se prinde sl laptele este gata».

e. Ca§ul. Laptele de of inchegat, numit in Ardealsi stragheald sau strdgeala 1), se framanta sau se ames-teca in brabanta sau budacd cu un tdujer (melesteu, cu-liser), un bat gros tacut dintr'o creanga de copac cu multeramuri scurtate (Fig. 33). and el are forma unei drugi,poarta numele de brighidau. Tot astfel se face si cu lap-tele inchegat cu nacreala (cuib de alt lapte acru).

Dupa ce s'a framantat, se aduni laptele cu o lo-patica si se pune in strecurdtoare sau strecdtoare, un si-culet sau cora de panza de canepa, rdrul tesuta, ca sa

Fig. 33

se scurga de zer. Unii ciobani scurg zerul din laptele inchegat incrania* sau crintd 0. In Muntii apuseni, sacul de scurs zerul sechiama bu4arild 3). Acesta e casul proaspat, ecasul dulce» sau ((ca.sul in zer», scapat numai de zerul cel mutt, care-i foarte satios lamancare.

Fig.

Bulbul e un bulgare de cas. Smdcoiu/e casul dulce amestecat cu lapte dulce 4).

Dupa ce casul s'a format in strecura-toare, el e pus sa se svdnte, sa se usu-ce, «sa piarda zerul» si sa dospeascd, a-dica sa capete gustul acrisor. Scurgerea

34. de zerul launtric se face punandu-1 pehdrzob, un cerc de alun cu o impletitura de teiu sau de canepa,care se aseaza deasupra unor cove ;i sau budaci, unde picura qrulde sub cai. Se mai strecoara casul si in crinta (Fig. 34), o albiescurtaa la un capat si aqezata oblic. In ea se pune casul cu tea-scul peste el. Teascul consta dintr'un harzob mic cu un pietroiudeasupra.

1) Viciu, op. cit., p. 80.') Dame, op. cit., 69.3) FrAncu-Candrea, op. cit., 98.) Viciu, op. cit., 78.

Painfile, Industria casnien. 3

2/T

www.dacoromanica.ro

Page 37: Industria casnica la romani pamfile 1

34

Dupa ce s'a scurs si de zerul din launtou, casul iSe pune peleasa la uscare, ca sa-1 piarda pe cel ce i-a mai limas, cad. fi-cand branza, se va otati. Leasa este asezata in comarnir, de celemai multe on ; e facuta de nuiele, -e batuti de vant, ferita de ploaiesi de colb.

f. Untul din laptele de oaie se scoate intocmai cum 2m vazutca se -scoate si cel de vacs, sau si in chipul urmator Se iea jintuitde sub cas (zerul sau zama dulce ce ramane dupa facerea casului),se pune in budacd (putina de brad) on in budaie, se lass sa seprinda on sa se innacreasci ¢i apoi punandu-se in budalau, se sbatecu druga sau brighidaul pans se alege untul ; in urma untulse face bot, se spala in apa $i se aseaza intr'un vas, unde trebuetinut la raceala. Acest chip de preparatie apartine judetelor Suceava

Neamt 1).g. Urda. Zerul care se scurge din cas poarta, in Moldova de

sus, numele de jintuit. Data acest jintuit se fierbe in caldare petot timpul fierberii se amesteca cu un taujer, jintuitul se prefacein jintita, zer de a doua mans, amestecat cu grOunte de urda. Urdase capita si din jant, zerul care curge din casul framantat pus subteasc ; acesta confine foarte mutt unt.

Operatia mestecarii jintuitului cu taujerul sau fternil !) sechiama urdeala (a urdi); ea are de stop a face sa se jidice- sustoata urda, iar ceeace raman pe fundul caldarii $i care se nume$te

jintita, fundurei sau durnele, sa nu se fi afumat3). In Haieg /intimse face din lapte dulce fiert cu urda intr'insul, iar duruelele se nu-mesc ligurt sau bamburi 4).

Stoarcerea casului de put se chiama in muntii Sucevei jin-turala (a jinni!).

In Ardeal, dupa felul mestecarii zerului in caldare, se capitaurda sau titeiu ; urda se dobandeste mestecand zerul numai pe fundiar titeiul mestecand pe dea'ntregul.

Sacul din par de lank in care se pune urda din caldare, poatesa fie chiar sacul in care se scurge casul, saculetul, sau cel de ca-nepa, sedila. Mai in totdeauna insa aceasta strecuratoare este maimica iea numele de zagdrna in Ardeal3).

1) M. Lupescu, in ezcitoarea, VII, 98.2) Viciu. op. cit., 79.3) Ibidem, 42.4) Ibidem, 42, 54-55.3) Ibidem, 90.

Si

f

5i

gi

si

sr

www.dacoromanica.ro

Page 38: Industria casnica la romani pamfile 1

35,

Din 2erul iintitei sau zerul intiacrit, capata ciobanii acriful,pe care 11 folosesc in' mancare otetill, in Banat 1).

Fift sd chiama zerui ce ramane, diva ce s'a scos urda din el ;

fiert si acesta a doua oara,. Inca ne friar da putina urda acra. Decele mai multe on itisa nu mai Aerbe, ci se da la cani, decele mai multe on amestecat cu marnaliga sau orifice, luand numelede cdran 2).

Its sfarsit, jintuiLl cu feliute mici de cas proaspat poarta nu-mele de coc'drtir cocarld sau gdtejele §i de diresald 6) in muntii Sucevei.

h. Branza: Am mai spas ea casul, dupa ce s'a svantat, se fra-manta si se tescueste ca sa ramana branzd fara zer si ca zerul scursse numeste fan;; el mai poarta si numele de tateiu Framan-tarea se face si cu nteredeul sau rdvorul, un lemn zimtat intr'o parte.Stoarcerea se face cu cetldul sau ceatlaul sus la par; aceasta operatice prin urmare cetluitul.

Framintarea branzei nu-i lucru usor ; potriveala din sare totastfel. Dupa ce branza s'a facut, ea se bate in putina, «se bate laputina», indesand-o cu mana sau batand-o cu pilugu/ sau braiul (unpilug de lemn rotund, la capat cu scrijalituri).

Branza batuta in putina, «branza de putina», se acopere pedeasupra cu frunze de nuc sau de hrean, peste cari se pune pa-rnant sau nisip, «ca sa nu rasufie branza», deci sA nu se altereze.Patina mai poarta si numele de barbdizta sau berbintd (nume cucare in vechime se .numia si darea pe care o dada cel ce se inscriain breasla branzarilor si care de sigur ca era in natura : o barbantade branza ; mai tarziu, ea s'a schimbat in bani, dar numele tot celvechiu i-a ramas ; aceasta taxa servia la acoperirea cheltuelilorbreslei), burlinc («un stendulet in care se pune braza pe iarna ;in alte parti din Ardeal, burlinc= purcel grasut») 6) sau chic (tic) 6).

Daca se bate in besica de bou, in burduf de oaie, etc., poartanumele brdn:cd de burduf.

Casul se mai poate pastra si murat in zer sarat, numindu-seastfel brdn:(11 muratd. Dad acestcas este scos din laptele acru caruiai s'a scos untul, iea numele de telemeit sau brib.;11 bulgareascd.

1) Etym. Magn. Rom., 212.2) Viciu, OP. cit., 26.3) ..ezatoarea, II, 224; VII, 114.4) Dame, op. cit., 69.5) Viciu, op. cit., 24.6) Ibidem, 28.

ca i

).

ie

www.dacoromanica.ro

Page 39: Industria casnica la romani pamfile 1

36

In Judetul Muscel se prepara branza in conuri de coaja debrad, a carui aroma se imprumuta branzei. Branza se chiama,fireste, brdtqci de Ccimpulung, dupa cum altele se numesc brcintii deBraila, de Penteleu, de Piatra, de Fdlticeni, etc.

Brcinzil acrd se chiami in Banat branza inchegata de sine dinlaptele inacrit

Vinderea branzei se face prin Moldova cu vadra; doisprezecesau cincisprezece lei vadra mica, de zece oci (vadra mare are doul-sprezece oci). Data branza sau casul este vandut, ciobanul tine cucumparatorul un rdhuf sau rdboj compus din 2 bete, cari se cresteazapentru a semna pe ele numarul ocilor vandute. Un betisor de acestease chiama

La camp, la munch, branza se poarta in lacrd, ldcri fd sauradii, (Fig. 35.), care este trash lastrug ; e lath si are capac.

i. Ca§cavalul de oaie se faceFig. 35. intocmai ca si cel de vacs, adica : se

Iasi o zi §i o noapte casul ca sa dospeasca, apoi se taie felii subtiri,se oparesc cu apa fierbinte si se pun la teasc. Jos e o blana(scandura), vine apoi o vefccilie de coaja de teiu ca marginile unuiciur, calupul care se umple cu feliile de cas oparit si deasupra iar4o scandura cu o piatra peste ea.

Cine-i mester face cascaval din cas neoparit, tot prin teasc.

411101111111111111111111W

4. La .Romanii din Moravia:

Avem cateva stiri si dela Romanii (Valahii) din Moravia.Ei aveau acum cativa ani treizeci de salase (stani) cu vireo 8.000 deof si mai bine. Sllasele le sunt de barne de lemn, au cate o colibasi o strunga, unde se mulg oile, cate un tarc numit cofar, unde seinchide turma peste noapte. In salas au o vatra unde se face fo-cul pentru trebuintele stanii.

Oilor li se pune cate o talancei (teleandi in Tepu) la gat simai ales la cele sterpe. Oile sum insotite de cani. Oile au diferitenuntiri : babupa, babane, roccane, pistrule (pistruie), vachefe (oachese),murgafe, cornute, ochioaie, blavane (plavane), etc.

Cel mai mare peste salas si care ingrijeste de turma se chiamabaciu. Acesta are pe langa el un baiet numit ogar, care alearga in

') Etym. Magn, Rom., 217.

I).

tancufa

si

7JIM

111=t111,11n

www.dacoromanica.ro

Page 40: Industria casnica la romani pamfile 1

37

toate partile pe unde e trimis si aduna oile la muls. Ei fac branzarenumita, cunoscuta de Nemti sub numele de walachischer Kase(Branza valaha), numita de Cehi valasca brinKa. Mai fac urda, cas,

glag (chiag), curtistva (corasla). Laptele se pune in gheleta (ga-leata), iar branza se pastreala in putira, (putina).

Vorbe : cardel (card de oi), pirte (parte, drum pe care se mansoile la pasune), taneistra (taistra, traista), smetanti (smantana), etc. 1).

O. Datine .credinfe.

In general aceasta indeletnicire romaneasca are legata de dansanu numai practica, tehnica foarte mestesugita adesea, ci o mul-time de datine foarte interesante de studiat. De pilda, Romanii dinBucovina in sa nu li se sminteasca nimic din fruptul oilor, cre-zand ca la din contra, pe loc va urma o paguba intre oi. Candincepe mulsul, se pune un ban de argint doua fire de urzica ingaleata peste 'acestea se mulge laptele, ca oile sa fie lacome lamancare (ca argidtul, cum e omul !acorn de argint, cred) iuti caurzica. La stani nu e invoit a se infrupta nimeni in zi de post,caci apoi se intampla prilej, sau pricaK (verbul : a pried/0 3). adicapaguba intre oi. Baciul, data ar umbla cu nedreptate cu fruptulsau casnicii cu branza oilor, ar veni iaras paguba.

La rasco/, adica cand se ridica oile de pe branza («Rascolit,alesul mieilor din oi. Cand ies la munte ca sa se hotarasca, care catsbranza are, atunci se rascolesc oile, mieii beagii») 8), atunci varabaciul rabusul in pamant ca sa nu-1 afle nimenea. Tot atunci se faceun balmof mare, din care minima cu totii cei cari au venit dupaoi. Data ramane ceva din balmos, apoi se zice ca rciscolitul a fost silty! ;data se trece tot, se zice co. rdscolitul a fost flcinuind ).

Sarbatoare mare au mocanii in ziva de Ales (22 Aprilie), cupregatire in ajun sfarsit la 23, in ziva de Sf. Gheorghe. Alesule timpul cand poporul iese afara la camp $i incepe vieata pastoreasca.Acuma e, in inteles strans, inceputul economiei cu oile, intaia mul-soare a lor, intaiul ales al mieilor dintre oi, iar sarbatoarea delaacest ales iea numele 5).

') T. T. Burada, 0 c4Mtorie la Rom. din Moravia.3) Dupa aratarile d-lui Gh. T.-Kirileanu (jud. Succava).3) Viciu, op. cit., 72.4) D. Dan, Straja, 47-48.5) Familia, 1873, p. 237.

i i

pi

gi

sisi

gi

si

www.dacoromanica.ro

Page 41: Industria casnica la romani pamfile 1

38

In aceasta zi stint §i alte datine, precum : intaia suflare dinbucium pentru curatirea loFuintelor, stanilor §i aerului (lat. tubilus-trium), curatirea vitelor, oilor §i paqurarilor prin foc §i apa (lat.lustratio per ignem pt aquam), facerea unturii pentru ungrrea vitelor,descantarea leu§teanului, pelinului §i bozului, cari, astfel descantatein ajunul lui Sf. Gheorghe, se pun la picioarele vitelor §i oilor casa nu li se iea laptele, §i sa( nu li se intample rele ;( in aceasta zi seseamana toate florile, etc. 1), o ocupatie, o vieata!

Ce ar deveni aceasta indeletnicire incurajata in urma unorstudii serioase ? Un exempla din alte parti: Societa.tile cooperativede laptarii §i-au luat fiinia intaiu in Danemarca. Una din acestea, S mar-pakkeriet, trimite in 1895 unt in Anglia §i acest export ajunge in1899 sa aduca 6.75o.000 lei. Societatea agricultorilor din Fioniameridionala, infiintata in 1895, face vanzare de pro4use ale lapteluipans la 4.000.000 lei ; cea de exportatiune din Iuilanda occidental#,infiintata in 1898, are afaceri de 2.800.000 lei.

Si not avem un inceput : inlesniri pentru diferite credri, caricer §coli, vreme §i traditie. Adevaratul inceput ar fi favorizarea §ipropa§irea bogatiilor ce le avers ,§i pe cari nu §tim sa le intrebuincam§i sa le dam amplitudinea de care ele sant capabile 39).

CAPITO,LUL V.

P1 E A.

1. Considerafiuni.

industria casnica pielea joaca tin rol paralel cu economiavitelor, numai atunci cand vitele. se 'tale in tali 'sau se exporta subforma de came sau derivate. Din pielea de oaie sau de vita mare,nu s'ar putea confections Wine sau incaltaminte pentru alcii decatpentru cei din gospodarie, §i aceasta mai ales in ceeace prive§teblanaria §i opincaria, indispensabila tuturor. pielea de bou, pentrua se exporta cere anumit fel de preparatiel greu i costisitor, iar in

') S. Mangiuca, Calendar, r888: (22 April).2) Dupa acest capitol ar veni Ouale, la cari ne-am opri prea mult,

pentru infloritul lor,descriptie care ar face parte dintr'o cromaticapopulara.

www.dacoromanica.ro

Page 42: Industria casnica la romani pamfile 1

39

cash', cisme sau ciobote nu se pot face usor. Pie lea de bou si calprin urmare va fi preparata de gospodar pans la uscare, de undeva lua drumul catre instalatiunile mecanice sau manual-profesionale ;va fi ceruta de tabicarii din orase, cari au numai aceasta meserie,sause va vinde in fabrici, intaiu in strainatate apoi in lark cazulnostru.

Dupa cats ramasita este astazi, dupa cate ne-au tasat insamnd-rile istorice, avem dreptul s,1 zicem ca intr'un timp am avut o in-dustrie casnica a pielii, vrednica de luat in seams. Sunt asta-zi sateintregi cu renume de bune lucratoare in piele. In Meglenia estesatul Osani, care se corn pune aproape in majoritate din samargii,=wed, de sele numite saniare, cari iii desfac marfurile in toate par-tile. Uneltele speciale terrnenii pentru Lacerea uuui samar (testulse face Alin lemn de fig, frasin, etc.) sunt : tabla (tripiedul de carese serveste si cismarul), tesld, tesld strdmid, treloni, ciop (un instru-ment cu care se fac gaud la samar), sfdrdil (sfredel ; arom : sfre-adine), gliatd (un instrument cu care se gaureste mai gros si pestecare se loveste cu) ciamuga (ciocan de lemn), andrefid (undrea cucare se coasi samarul), pill di lemn, strug (cu care, se lustruesc,nuisnes, scandurile: dela samar), cusctin (arom. : cusaine, curelelecan vin sub cbada calului, in Muntenia : pofil, termen obisnuit siin ostirea calare), cdpestru si tmicichi (scarile can se trec pe sub pi-cioarele de dinainte ale cailor, ca sa nu rastoarne calutsamarul candeste incarcat cu povaril

Irk tad., de cand aceasta ramura de industrie casnica incepe sase arate, nu sunt urme ; tows trebue sa presupunem cu drept ateca chiar dad nu s'ar fi cunoscut lucratul pielii pita la )croirea eiin haina, chin.> nelucrat4 fiind, de intrebuintat tot se intrebuinta.Acel timp ,insa este destul de indepartat.

In 9 Noemvrie 1564, Alexandru Lipusneanu cumparir cojoace(gausape) din Bistrica Ardealului pentru 40 de taleri ') : aceasta nearata ca, pe vremea lui, in tali nu se puteau lucra cojoace pentrufete ash' de marl si ca trebuia si recurga la straini, can cunosteauaceasta industrie. Se poate tots intampla si altcevai Mai tarziu«regele» opreste pe Bistriteni de a exports in Polonia piele lucratain Sibiiu : piei de capra, de oaie, de cerb, de caprioara, de panted (!),

1). Papahagi, Megl.-Rom., I 31.2). N. Iorga, Doc. Bistr., I, LXVII.,k

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 43: Industria casnica la romani pamfile 1

40

de vulpe, de lup $i «alte piei de dobitoace» 1). Aceasta ne arata caBistrita era un centru renumit in aceasta privinfa si ca tine voiasi-si faca fala sa ne gandim cum facem astazi , alergau in-tr'acolo, chiar avand ce le trebuia si in taxa.

Relaiiunile Moldovenilor cu Bistritenii, de aceasta natura, seintalnesc $i mai tarziu : Dupa 162o aflam o scrisoare din Moldovacatre Bistrita pentru un vames cu rosturi Incurcate Intr'o afacere depiei de capra si «doaspradzeace bolgarii» 1).

Despre Ardeal aflam ca pe la 1682 se dedea preotului ca sam-brie : pielcele de miel, grau $i li se faces claca 1).

Si o marturie de seams datand de pe la 1724 : aAdeca eu Con-standin Saii, impreun(a) cu Rad(u) Piel(e), impreuna cu VasileBuscul» dau zapis «ci ne-am tocmit... si lucram piei de capra 320,insa piialea pa tl. 15 p1 si piele sa fie toat(a) gata la Rusalii, iaracare din noi nu a lucra piele bine, au le-ar schimba, sa avem ale plati pielea cite tl 1». Vadeaua, sorocul varsarii lucrului se chiama#lid, iar mesterii mastdri 4).

Aceasta invoeala se face in Martie si la Octomvrie aflam ca«eu Constan(din) Sau, impreun(a) cu Radul Voichita ( = Piele) iVasile Bus cor... avand noi mare pricing cu dumnealui (jupanulGligore, care le (Muse pieile) pentru neste piei ce le:am lucrat dum-nealui, $a e§ind vr'o cateva piei nelucrate $i dumnealui lepadandu-netoat(a) marfa ca si i-o platim, deci, avand si judecat(a) inain-tea boiarilor, apoi ne-am inpicat cu dumnealui ca sa ne intoarcadumnealui piei sapte $i sa i le platim dumnealui, piial(ea) cite tl(I) pl, ce sa face pa 3o de piei tl 45, $i am pus 2i ca sa dam acestibani la S (fea) tai Petru, far' d(e) nici un cuvantu, iar nedand ban(i)la zi..., si fie dumnealui volnicu a ne apuca cu stransoare ca sadam acesti tl 45 ce scriu mai sus. Si de sa ar face vr'o cheltuial(a),sa fie tot dela noi, iar dum. si aibi a ne trimite dumnealui Incapiei 49... Insa piial(ea) car(e) nu-i va places, aceaia si ne o intoarc.a» 5).

Pack CI nu ne spune ce fel de mdstdri erau acesti Sdu §i Piele.Saul :vitelor it cumparau tot tabacarii, can il trimeteau peste gra-

nita, de indata ce strangeau mai mult. Din 1803 : usi pieile de ca-

1) Ibidem, I, LXXII.') N. Iorga, Doc. Bistr. 1, 36.') Idem, ibidem, II, 33-4.4) Idem, Stud. Doc. XXII, 23.6) Idem, ibidem, X11, 25-6.

www.dacoromanica.ro

Page 44: Industria casnica la romani pamfile 1

41

pra se vor da la tabaci a se Inca $i sau(1) viind negutatori capanlai,si va vinde dupa pretu ce si va rupe» 1). Alta relatiune : StefanBaciu dtre casa Manicatide, 1804. «Lucramdu-s(a) piile, 552 maxi,turale 55, si 6o mici, turale 6, care si fac pii 612 peste tot, soca-teall nu trimisam pana voi isbrani vanzaarea saului si trimite cu-'rata socoteall in cat ne stau piile» 0.

Intr'un catastif din 1812 a...piele tabacita..., ipac batuta lavartej» 3).

Inaintea Regulamentului organic, gasim aceste cifre cari suntpline de inteles : In 1839 se exports din Tara-Romaneasca pen-tru 2.000.000 lei, 49.307 piei de vite ; pentru 1.400.000 lei, 318.373piei de oaie ; pentru 1 60.000 lei, 77.669 piei de iepure §i pentru14.000 lei, 1.037 piei de cal 4).

2. Pielea de vita mare (bou, cal).

Pielea de vita mare si cate °data $i de oaie si mai adesea deport, o intrebuinteaza Romanii de pretutindeni pentru confectionareaopincilor. Cu aceasta se ocupau inainte mai mult, cand in comertnu se gasiau, on data se gasiau, erau in centre prea departe dedansii. Astazi, cu toate ca sunt proaste, sunt ieftine $i aceasta sarein ochii omului care -¢i prinde toate clipele in munca aducatoare de pane.

Mai era de sigur si altceva : un gospodar care se indeletniciacu aceasta industrie, gasia in totdeauna consateni carora le putei des-face produsul muncii lui ; astazi acest lucru nu se mai intimpla,gusturile rafindndu-se, stricandu-se adica. Opinca e luata pe nedreptin deradere si omul s'a vazut silit pe alocuri a o parasl. Apoiunele dispozitiuni ale legii de politie sanitara, oprind confectionareaopincilor din piele nedubita bine, a ficut, impreuna cu cazurile ci-tate, sa diminueze aceasta ramura de industrie casnid.

Pielea dupa ce s'a jupit (jupuit) se numeste haftioagd 5), hard 9,hdicald sau heifcoald 7). In Muntii Sucevei, oamenii cu prilejul praz-nicelor, nuntilor $i altor sarbatori, luau vite in tovarasie, dupa cari

') Idem, ibidem, X11, 147.') N. Iorga, Stud. Doc. Xii, 152.5) Idem, ibidem, Vii, 355.4) Idem, ibidem Xl, 18.5) y5esatoarea, III, 15; XI, 18.6) Francu-Candrea, op. cit., lox.7) Viciu, op. cit., 49.

www.dacoromanica.ro

Page 45: Industria casnica la romani pamfile 1

42

impartiau carnea si pielea o sarau bine si apoi o uscau. Ca sa-i ieaparul, cerneau peste/ par cenusa si incepeau si frece parul cenu!itcu coada toporului sau cu al6 bat. Apoi se crufiau,se abdciau. Pen-tru a pregati, crufeala se fierbe coaja de arin si dupa ce s'a scos totsucul din coaja, in zama aceasta caldacica se pun pieile. Astfel pieleadevine mai moale, dar mai trainica si capata o coloare rosietica.

In vechime, imi spunea un harnic om din Bogdanestii Sucevei,cruseala se pregatia din coaja de stejar, arin si brad, cari se puneau

intr'o anumita piva (Fig. 36). Pivaera facuta dintr'un butuc gros sigreu. La doi-trei pasi in laturi erau6610 in pamant dui drugi delemn, iaras grosi, cu o stinghiegaurita la mijloc si numita chingd.Prin ;aura ei intra coada unui cio-can ; de coada atarna o ata groasasau o franghie ce fa.cea ug ocbiii.Ciocanul avea forma unui trunchiu

Fig. 36. de con, potcovit cu potcoava cir-culars la capatul mai subtire. Ciocanul sta drept deasupra gauriip ivai

Scoarta se jupoia de pe lemn, se usca, se farama cu mucheatoporulut si apoi se punea in piva. Cel ce o pith", 5e sprijinia decei doi drugi, punea piciorul in ochiul de franghie atarnat de coadacioanului si lasandu-si toad greutatea pe aces: picior, ciocanul seridica in sus. Cand se rasa pe celalalt picior, ciocanul cadea in pivacu toata greutatea lui izbia peste coaja faramand-o.

Daca in chinga patrundeau doua ciocane, bataia for in pivase facea in sir, alternativ, apasancl cand c'un picior cand cu celalalt,intocmai cum peclaleaza biciclistul. Ciocanele erau astfel asezate incozile lor, ca loviau drept in piva.

Se luau apoi niste ciubere si in ele se punea un rand de pieisi unul de scoarta pisata, pans cand se umpleau aproape ; se turnspeste aceste invrdstari apa calduta. In aceasta tabaceala sau dubaldstateau pieile fuse sciptdmdni, dupa cafi se scoteau. Pieile aveau co-loarea rosietica. In :Irma se Ikea pdruittd, adeca luarea parului de pepiei, cum se va vedea la pielea de oaie. Se intindea apoi pielea pe pa-mant neted sl cu o Aerie aspra, muiata in calacan topit, se freca pan&cand capita coloarea neagra.

si

www.dacoromanica.ro

Page 46: Industria casnica la romani pamfile 1

43

Alt procedeu, care se aseamana cn acesta, este urmatorul ; Seiea dela artinul rof (Alnus incana) ca un chilogram de scoarci, intr'ocopaie. Peste aceasta se presari cam un pumn de cenufa, iar in urmise toarni doua litruri de api fiarti bine. Se Iasi apoi, si se raceascadesivarsit. Aceasta prepara%ie poarti numele de tabaceald sau argd-seald. Opincile, adici pieile, bucatile de piei dreptunghiularc din canse vor confectioni opincile, se introduc in copaie si stau aici o zi§i o noapte, dupi care prind o coloare rosie deschisi. In urrna sescot si se pun la svan tat.

Din aninul negru (Alnus glutinosa) se iea un chilogram §i ju-matate de coaji sau scoarta, care, dupi ce .se rupe in bucaIi ca dedoui degete, se aseazi intr'o copaila sap intr'o piui ficuti dinadinspentru preparatul tabicelii sau argiselii. Se fierb cam doui litruride api -si se toarni peste scoatia. Lichidul este colorat in ros-Inchis.Se pun apoi pieile croite gata pentru opinci, unde se coloreazi casi mai sus 1).

Cru#tu/ pieilor pentru ppinci cu coaji de aria si stdjarii&. seface aproape la fel, in Ardeal 2) §i are de stop si rata pieile «sasamene mai bine cu cele de talpa lucrati».1

In Banat, opincarii fargdsitorii, duvarii, loderii) precum si lociceilahi meseriasi in limbajul lac se numesc maistori.

Cumpirind piei, argasitorii le bap., in antufe (gropi) ficute inpamint. Se, aduce api, se toarna in amuse, se stinge in ele var siapoi se arunci pieile, ca la pima pirul si se deslipeasci 1.1§0f. DupiOmit urmeazi rasul pieilor si dupi ce au fost rase de came, seduc si se aseazi in ape curgatoare. Dupi ce au stat astfel iteva gile,se sineluiesc ca sa se scoati din ele varul, ca si li se largeasci poriisi astfel si fie mai accesibile pentru a deven1 «galhene si cu crewriD.

Piruitul, rasul si lineluhul pieilor se face pe butuc : o bucatide lemn lungi cat pielea, ca a jumitate de cilindru, scobit pe di-niuntru. Seamans prin urmare .cur un cdlcdtor de yin din ,par file Ni-corestilor, judevil Tecuciu.

Sindlaul este un cuOt gros, tdmp, nu mult incovoiat, cu douimanere. Cu el se pirueste.

Dupi aceste opera%ii, pieile se pun in vase. Vasele suntde cite douazeci sau treizeci de vedre ; nu sunt asezate pe fund,ci pe doage. Deasupra doagele lipsesc in largime aproape de un

1). Bul. soc. glinfe, XIII, 3-4, 179-80.2). Viciu, op. cit., p. 38.

www.dacoromanica.ro

Page 47: Industria casnica la romani pamfile 1

44

metru. In aceste vase se toarna zeama scoasi din fiertul scoarteide brad $i a gorgoafei in apa proaspata. Aceasta zeama face ca pieleasa se ingalbineasca. Pieile, cu cat nor fi mai mult $i mai bine in-toarse, cu atat au sa alba ocreturi» mai multe $i mai marunte.

Scoase din vas, pieile se intind si se pun la soare ca sa seusuce. Intinsul se face pe betcuri sau pep, piste bete incovoiate $ide marime deosebita pans la patru metri.

Daca n'au fost croite mai dinainte, se croesc in urma $i sescot din ele «fasii», «table» si opinci.

Cub lele sunt cate doui sau patru perechi intr'o bucata, iar &-sine se scot din lungul spinarii pielii si intr'o singura bucata, con-;inand patru pans la sapte opinci, dupa marimea si grosimea pielii.

Lucrul opincilor. Din piele tabacita sau netabacita, cumparatadin targ sau pregatita in casa, se fac opinci in chipul urmator, ru-

dimentar. Bucata de talpa A (Fig. 37-38)A

C13 se inteapa cu un cutit, dupa cum arata B.

OG 1

Marginea A B se coasa indoindu-se in C,mijlocul ei, $i formeaza astfel vdrful opincii

F L..._sau gurguiul. Parti le D E F G se incretesc

E tot prin cusuturi. La aceste cusuturi se slu-B A jesc gospodarii de fasii subtiri de piele. Tre-

Fig. 37. Fig. 38. cand aceste fasii pe dedesubt $i pe deasuprasi incretind marginea pielii, opinca isi iea o forma adancata in careintra piciorul. La spate, la calcaiu, famine necusuta. Cei mesteriii mai aduc vdrful, rascroind,

.rtra-tririrp; rA §i B, astfel caopinca sa poata ----

adica mai taind din colturiler5Fennnnn

sa se asemene cu cea din Fig..Fig39, care este forma opincii 39 Fig. 40.

purtate. Se poate coase si la spate ; aceasta o fac numai cei mesteri.Pentru a lega opinca de picior pe deasupra, pentru a lega do-

rapul sau cagunu/ (coltunul) de bernevig, pantalon sau itar, trebuescfacute tdrsdni de par de capra, cum am vazut; se intrebuinteaza to-ms si diferite ate de canepa, lira sau piele taiata lung si sub-;ire, numite ciapdne, in Ardeal 1). Prin aceste OIL (Brad, Blaseni;etc.), opincile se mai numesc $i sole 2).

1) Vicki, OP. cit., 29.') Francu-Candrea, op. cit., 1o5.

,,,,,,,,,

www.dacoromanica.ro

Page 48: Industria casnica la romani pamfile 1

45

Mwerii speciali in lucratul opincilor nu le croesc insa astfel;pentru da4i, acest soiu de opinci sunt broafte sau hdrvabe, cum lenumesc unii in Ardeal 1). Mweri sunt unii Bucovineni, cum se a-rata cei de pe la Straja 2). Unii gospodari de prin muntii Moldoveide sus fac botife, adica opinci in forma de papuc, din piele scoasidela coatele picioarelor de dinapoi ale tailor sau boilor. Aceasta o-pinca n'are nevoie de ingur#turd sau incretitura, caci e facuta gata 2).

Pentru a lega opinca cu tarsina, se simte nevoie de gduri(borte) sau de urechi numite §i cheotori. Urechile sau cheotorile sefac din piele §i se coasi pe marginea DE, FG a opincii. Prin ele setrec tarsinele.

In loc de cheotori sunt mai adesea gaurile, numite §i noji(e 4).Gaurile se fac cu tiipufu/, instrument rotund §i ascutit. El este de fier§i se mai numeste §i gdurariu. La anticaria «Moldova» ($araga) amvazut expuse gdurare de os, gasite in sapaturile dela Cucuteni (Iasi)de catre raposatul N. Beldiceanu. Pot fi §i depiatra (Fig. 41). In Ardeal

o DEBse numeste potricald (Fig. 41) A§i are lungime aproape de zece Fig. 41. Fig. 42.centimetri. El sluje§te sa dea gaurile rotunde, mufcand din piele,nu numai separand §i indepartand fibrele pielii. Operatiunea se facein chipul urmator : capatul A al potricalei se waza pe opinci, undemwerul vrea sa dea gaud. In B bate cu ciocanul §i atunci capatulA intra in piele, o taie rotund, iar cercul de piele ramine in ci-lindru E al potricalei. Capatul cel ascutit C it folosesc gospodarii camad 5).

Opinca e buns de purtat numai dupa ce s'a mai invechit, a-deca dupa ce s'a dat pe picior, luand, forma acestuia.

Prin Gorj, nojite se numesc tarsinele sau atele cari leaga o-pinca §i ciorapul de fluerul piciorului. Legarea aceasta e o arta pecare prea putini o cunosc.

Adesea opinca se face gi din piele crudi, de pore mai ales,razandu-i-se parul de pe el. Despre acest soiu se pare ca vorbweSasul Laurentiu Topeltin : «Felul !ncaliamintelor Rornanilor este de

Viciu, op. cit., 49.2) D. Dan., Straja., 38.31 qessatoarea, IL 150.4) 'bittern, II, 42.5) Al. Viciu, op. cit.. 70.

si

'5

www.dacoromanica.ro

Page 49: Industria casnica la romani pamfile 1

46

piele cruda, de fiece dobitoc, preste picior invelit bine cu obielede Jana si incaltat, apoi pielea aceea o leaga or cures preste picior,de infasura 'tot piciorul dela degete pans sub toata glezna 1). $iacesta este pdrtul Romani lor celor vechi, stramosilor, cari it purtaula nsti ; acest fel de incaltaminte erg a(1) shijitorilor osteni la Ram-leni. Numai atata osebire vedem, prectim cetim istoriile cele vechi,ca. ostenii Ramulti nu invaliau in obiele, ci incaltau piciorul golcu piele si legaturi in crucis ca gratia, adica opinci in cari se tineapiciorul legal la calcaiu 2).

Despre portul opincilor la Romani sunt date destul de vechi.In Transilvania, edictul lui Rakoczi din 1638 opria pe tarani de apurta cisme (prin urmare poruncia opincile), lege care ea impros-patat si Ia 1700 tinand pans la 1848 3). Del Chiaro, cunoscutulcalator le numeste cakelte pe Ia 1718, iar in 1781 le pomeneste siSuper, etc. Gretzmider arata in 1810 ca s'ar purta si opinci dincoaja de teiu 4).

Astazi se poarta pretutindeni la munte, la dealuri aproape pre-tutindeni, iar la ses Opinca e o incaltaminte de munca, de ddrvald,mai cu seams a saracilor. E o incaltaminte ce prezenta avantaje prinfaptul ca o poate face on si cind din material ieftin sau la indemana,e usoara si calduroasa. E adevarat ca cere mutt timp cu incaltatulsi descaltatul, a nu-i bunk pe vremuri glodoase Si ploioase si ca serupe usor.

Femeile de pe la ,es n'o poarta pretutindeni pe unde poartabarbatii,

3. Pielea de oaie.

E adevarat ca cojocdria e un mestesug ce cere anumite cu-nostinte capatate (ups ani indelungati de ucenicie. Toms prinunele sate de munte, cum m'am incredintat prin judetele Tutova,Bacau si Neamt, gospodarii cari lucreaza lemnul si pamantul, facpentru ei sif pentru ai for haine din piele de oaie, iar cand auragaz, lucreaza si pentru altii. In judetul Suceava am vazut cio-

1) Alci se intelege igenunchiu», pe and in limbs obipuita de as-tazi insemneaza «maleolul, zis 0 tnodite) (Dr. G. Crainiceanfi, Higienafaranului roman. Ed. Acad. Rom., p. 112).

2) Dr. G. Crainiceanu, op. cit., 111-2.3) Ibidem, 112.4) Ibidem. 112.

www.dacoromanica.ro

Page 50: Industria casnica la romani pamfile 1

47

bani can lucreath singuri pieile V.apoi le vand pe la cojocarii targu-rilor. Aceste cansideratiuni ne indreptatesc sa aratam aid, in cadreleindustriei casnice, si felul cum se lucreaza pielea de oaie, chiar andnu difera de cel al meseriasilor proprii. lath intr'adevats $i o mar-tin-le in acest senz «C.ativa locuitori din Straja Bucovinei prole-seaza croitoria stiu drege $i face dip nou cojoace cusme cu u-rechi, cum se obi*nueste a se purta pe acoloa 9. In Muntiii apu-seni ai Ardealului sunt sate intregi de cojocari, cari fac cojoacepieptare cari se numesc suci 3). Tot asa $i in Macedonia.

In Bucovina sunt sate in cari mai fiecaTe gospodar, basi gos-*ink' vie a dubi piei de oaie, capre, vulpe, etc Dubitul se faceasa ca se fierbe sla-ting (apa de izvor $C4- =SDs5rat) si se toarnaintr'un vas ; se Iasi Fig. 43.de se raceste pana se poate suferl mana. Apoi se pune in sla-ting urlueala de oval cernuta si putina mie-ora de erdu, adeca ta-rate de gran de al doilea, care se mesteca *i asternandu-se pielea josse pune dubala cu pumnul deasupra si se indoeste pielea in doua,strangand-o la olalt:a. Asa stau pieile trei zile, cand se spark ele,adeca se cauta spre a se vedea dadi sunt dubite sau ba. Daca-s du-bite, se intind la uscat. Dad se pune in dubala frupt alb, adecaceva lapte, atutici pieile dubite le-or mama. rmoliile 3).

In muntii Sucevei, precum in satul Bogdanesti, pieile de ofhotarite pentru cojoace si ca-ciull se pregatesc in chipulurmator : Pieile se sari $i seusnca bine.] si in voie ; sespala in urma in apa caldaca sa iasi din Una usucul,se storc si se pun in dubala.Dubala se chiami zarul sarat.Dupa cateva zile se intindpieile in lungis si curmezis$i se pun sa se usuce iarasin voie.

Innainte de a curati pielea de resturile de came, se intinde

Fig. 44.

1) D. Dan, Straja, 51.2) Francu-Candrea, op., cit., 62.3) D. Dan, ..traja, 48-9.

si

si si

pi

si

www.dacoromanica.ro

Page 51: Industria casnica la romani pamfile 1

48

in lungime cu un carlig (Fig. 43). Pie lea se spanzura de o ata prins&in cuiul podului. Cu o mana se tine de capatul de jos al pielii, iarcu cealalta de manerul

Carligul de fier e prevazut cu un arc tot de fier. La capatulde jos, carligul are o ata in care cojocarul pune piciorul. Curatitul seface cu carligul propriu zis, tragand cu el pe partea carnoasa a pielii.

Dupa ce s'a curatit de came, se intinde pielea cu ajutorul sta-tivelor de intins piele (Fig. 44). Stativele sunt prevazute cu o limbaA care se supune intr'o daltuitura B a stativelor. Se pune pielea pestative, se aseaza in sila limba stativelor si apoi se intinde cu mina.

Stativele au numai doua picioare si in timpul lucrului se ra-zama de perete.

Lucratul pielir dupa cum am spus, se face numai pentru casa,cand casa este impovarata cu multi ; numai data din lucru mairamane, se vinde si pe la altii. Asa isi fac oamenii tohoarca, cojoc pa-curaresc pana'n pamint, care in Ardeal poate sa fie din piele near-gasita jarcaldul din piei mai proaste, care poate incapea prin ur-mare si prin maini mai nedibace 2), postinul, POara sau porde/it/ 8),isi pot coase primui, banda de pielcica de miel negru pe la margi-nea boandei cojocelului (cel de zile marl) si a cusmei albe, etc. Maicu deamanuntul voiu arata aceste haine cand va veni randul port/dui

Dintre toate, caciulile sunt mai usor de croit, fiindca oricineisi poate face calupurile (Fig. 45-46) dinscanduri. Unii le au cu diferite sapaturi§i incrustari cu fier ars, etc.

0 caciula se compune din patru foipentru fata §i patru pentru dos. Cusu-tura se face pe dos, pentru care pricinai se lass o mica deschizatoara AB (Fig.47) pentru a se intoarce pe fata. Dosul

caciulii este de piele de ied sau tot de miel, dar de calitate mai proasta.Cojocarii au ac in trei muchi pentru a fi mai tare la impuns

si degetar cu varful retezat ; in Munte-nia, austa se nume§te neiparstoc.

Pentru cojoace au felurite Idni co'orate ; feluritele flori §i cusaturi nuse pot de sigur arata cu condeiul.

Fig. 45. Fig. 46.

2) viciu, op. cit., 85.') &zatoarea, V, 103.

lbidem, V, 118.

Fig. 47.

1),

3)

www.dacoromanica.ro

Page 52: Industria casnica la romani pamfile 1

49

4. Alte intrebuin(diri ale pielii.

Astazi, si in trecut mai ales, pielea se mai 1ntrebuinta si laaltceva, decat pentru incaltaminte si imbricaminte.

a. In satul Tepu, jud. Tecuciu, sunt oameni cari singur isifac incaltdmintea de purtat, urita de buns seams, dar inlesnitoare$i ieftina. In cazul cel mai rau, oricine isi poate pune un petecla o ciobota, slujindu-se de ac, aid de cdnepd, ceruita sau trash' cusapun, si sula. Tot astfel isi fac din nou unele parti din hamurisau le dreg. (Hamurile cuprind : feaua care are: lemma (testul),obldncurile (arcazile), sairile, trageitorile (curelele scarilor), japchii (pie-lea de peste lemn), perna; apoi : pochii (cureaua de sub coada calu-lui), tafturul (pe sub pantece), presdrul (presinul) (tine seaua pringatul calului $i pe sub piept. Hamurile calului de trasura, pe langacele aratate, mai sunt : jugul cu chifca lui, chiotorile (cafi sucite sidate dupa hlube, leap: cercul), sddelca (pe spinare) si chinga. Ca-chilelele cuprind: *aide sau muftiucta, bdrghia (barbia), struneaua(struna), fruntea (fruntarul), boternita, ochelarii (Ia cele de ham), ddr-logii (la calarie) sau haturile (la cele de ham). Cachitelele se mai nu-mesc si frdu (Ia calarie) si hdfuri (la ham).

b. Cand sticla nu era asa de ieftina, fiffestrele erau umplutecu o piele subtire, bine curatita, ca si fie transparenta. Ea se nu-mil burduf, prin jud. Suceava bdrdazan1). Astazi rar se mai vadcase cu burduf de piele. In fragmentul de cantec :

Cand ai trecc pe la noi,Sa -ti pui clopote la boi,Si sbiciuvis de matase,SA mi te-aud eu din cash'.

Bolnava de m'oiu afla,Eu la maica m'oiu rugs.,Fereasta mi-a destupa,Tot la tine m'oiu uita 3).

nu se zice : «pe fereastra m'oiu uita», fiindca prin fereastra de pielenu se poate vedea. Iata o ramasita din vechi, care fiind frumoasanu se pierde.

c. Prin unele parti de munte si astazi folosesc Romanii burdu-furi, intregi piei rase de lana sau nerase, dar dubite, pentru apastra in ele faina si altele. Intr'o scrisoare din 156o e vorba depierderea unui uburduf de branza si un burduf de faina» (3). Bur-

') Dupa aratarea d-lui G. T.-Kirileanu.2) ,.ezotoarea, V1, 84.3) Iorga, Doc. Bistr. I, 94,

Famfile, Industria canard.

www.dacoromanica.ro

Page 53: Industria casnica la romani pamfile 1

50

dufurile de branza se vad si astazi, dar ele sunt chifti (sing. chifca,stomac) sau besici de animale mari (boi, vaci).

In literatura populara avem dese ramasite: (,Smeii carau apacu un burduf de piele», «un burduf de bani, cat putea smeul sa-1dud», etc.

d. Ciure fac unii Romani, mai ales la munte. La ses, ciu-tele sunt productii ale Tiganilor ciurari. Ciurul e de piele gauritacu potricala (Fig. 41), (tot cu acest instrument unii dau gaud laurechile animalelor mici, ca set' le faca semn, spre a le cunoaste) siprinsa inteo ves-ca de coaja de teiu. Se afla 'n orice casa si cu else cerne faina pentru mamaliga. Pe fundul lui se da cu bobii. Unciur de fdina, a card apa cu ciurul, a trai cdt apa in ciur, a ciurni,etc., sunt expresiuni populare mai dese.

Ddrmoiul e tot ca ciurul, cu deosebire numai ca e mai maresi are gaurile mai largi. Cu dansul se cerne pasatul, samanta decanepa, etc.

e. Burduful, foalele sau butufn/ cimpoiului de munte se facede obiceiu din stomacul (ranza, toiosul) vitelor rumegatoare. Amvazut torus cimpoiuri facute din piele de ied si miel, dubita si in-toarsa pe dos.

f. Pentru armele de demult, iatagane, tesaci si sabii late,pentru cutite, pusti si baltage, obisnuese mai ales muntenii si-sifaca teci. Astazi aceste din urma se inlocuesc prin altele de lemn,incinse cu inele de coaja de tires, suvite de tabla sau sarma. Baciidin Ardeal fac tecare din piele pentru linguri chiar 1).

g. Traistele mici de piele poarta numele de chesuri (sing.ches) in Ardeal 1), iar in ;ad pe cel de genii si pa/afti (sing. pa-lafca). Cand sunt pentru vanatoare, au o claps care atarna astu-pand gura gentii. Se fac mai ales din piele de lup sau de mistret,de cele mai multe on netabacite. Cate odata sunt infrumusetatecu diferite feluri de nasturi si bumbi, data nu $i cusituri.

Punga mica de piele, cu gura incretita de doua baled carise trag in sens invers, se numeste in Ardeal $i Moldova de susjavatt. In ele se tine si tutunul, luleaua, amanarul $i cremenea.

Punga de bani se poarta cu baierele dupa gat, in brau sauspanzurand de brau pans 'n dreptul genunchilor.

h. Chimire §i curele de incins. Cele dintai inflorate cu nas-

1) Viciu, op. cit., 83.9) Ibidem, 28.

www.dacoromanica.ro

Page 54: Industria casnica la romani pamfile 1

51

turi si bumbi colorati, cu incrustari cusaturi de §uvite de piele.i. Biciu pi (sing. ghiciufca, ghichacd iufca). Cand nu-i de

ata de canepa, se cro-este lunga, iar aproapede baierd se scurteazaprintr'o floare (Fig. 48),

Fig. 48 se face un la; si se in-cepe a se invarti capatul liber peste lad pans aproape sa se acopere.Cand a mai limas pu ;in din ochiu, atat cat ar incapea prin el sfli-chin!, se bags sflichiul gi se trage ca sa se intepeneasca.

Se mai scurteaza, facand ochiuri tragand prin ele alte ochiurisuccesive (Fig. 49). Prin ultimul ochiu se trage biciuFa spre a seinnoda.

Unii sunt me§teri dea face §i harapnice depiele. Erau mai multepe vremea carau§ilor;astazi nu mai au decatvatafii boiere§ti pe la §esuri.

j. Bullard este un instrument compus dintr'o putinica saucora desfacuta de fund. La o gura i se leaga o piele dubita deoaie. La mijlocul pielii atarna o §uvita de par de cal, care, fiindudata cu apa §i trasa cand cu o mina, cand cu o alta, produce ovibratiune ce samana cu ragetul unui bou departat, sau mai binezicand cu al unui buhaiu, de unde se vede ca-i vine §i numele.Cu el umbra copiii la Sf. Vasile urand din casa in casa.

Vasile Alecsandri ii boteaza boa §i zice ca consta dintr'o sitsde piele petrecuta cu un fir gros de par de cal. Tragerea firuluiprin pielea sitei produce un raget surd de bou departat S'a datparerea ca buhaiul exists numai la Romani

1. In Ardeal se obipuqte a se purta pe cid/ (chid) de ca-tre femei §i fete marl un potlog de piele pe care se in§ira monede.El se nume§te putrid I.)

m. Potlogul e o bucata de piele cat palma, cu o gaura in

Fig. 49.

1) Poes. pop. ale Rom. 1866, 391-2.') T. T. Burada, Al,nanah musical pe 1877, 65; an II, 62-3, unde se

afla desemnul.21 Viciu, op. cit., 66.

§i

9i

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 55: Industria casnica la romani pamfile 1

52

mijloc, care se pune in gatul ratoilor cari umbla dupa gaini. A-vand acest potlog, ratoiul nu poate apuch gaina de ceata, ash capica de deasupra ei.

Poate ca de aici vine vorba apotlogar».

CAPITOLUL VI.

C A R IN E A.

1. Consideratiuni.

Industria carnii incepe atunci cand mijloacele de transportsub forma ei vie intampina piedici, cand anotimpul prescriptiu-nile religioase se opun la o consumare totals. Ne este cunoscuttimpul cand terile romane exportau un numar insemnat de vitepeste granita, pe vremea cand aceste vite se cereau cand erau intars, cand Cara isi socotia vitele ca o bogatie din punctul de ve-dere al numarului sau al calitatii. Anumiti factori exteriori $i interi-ors au sters aceasta bogatie care a tacut obiectul atator studii.

Despre carne industrializata nu avem cunostinte ca ar fi tre-cut vreodata granita ca un articol de export insemnat Singuraocazie ni s'a oferit, poste, incoace, tarziu, dupa caderea noastra subTurci si mai ales pe vremea Fanariotitor, de cand avem stiinta caexists o contpanie de samsari turd, compania negustorilor de unt, carimijlociau cumparari de unt pcisirtimuri preparate in lard 1).

Ca poporul nostru dela tarn are cateva notiuni despre indus-tria carnurilor, se datoreste numai saraciei ce-I sileste si se infruptede multe on :u cite putin din came, $i bolilor ce dau peste vite_0 vita cu semne de boala incurabila este taiata si carnea ei facutipastrami.

2. Carnea de pasere.

Pasari mananca taranul numai pe la zile mars. Prea rar sepoate in tampla ca toamna, cand galljde sunt grase, si prinda gospo-dina chiaburului gasca on curcanul, sA-i scoati piephd on picioarele,

'). Ep. Melchisedec, Cronica Huqilor, 86.

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 56: Industria casnica la romani pamfile 1

53

sa le spintece, sa le tavaleasca prin usturoiu, sare si piper ros pisat,sau negru, si sa le atarne deasupra hornei la afumat pentru maitarziu.

3. Carnea de vacci.

Numai in cazuri de accidente omul isi taie vita, ca OSi nu moaramortaciune», sau cand vede ca-i bolnava. Daca nu-i poate desfacecarnea, o usuca, insirand-o pe ate la soare si aparand-o de muste.Astfel se face pastrama, pe care omul o imprastie de pomana prinsat, cand pentru casa lui e prea multa.

4. Carnea de oaie.

Se face pastrami ca si cea de vacs, numai ca mai des.

5. Carnea de pore.

Taiatul porcilor la Craciun formeaza o zi de mare insemnatatein bucataria iaranului roman prin atatea amanunte tradi/ionale.Porcii se ingrasa tot postul Craciunului. La Ignat, Sf. Mart. Ignat,20 Decemvrie, «porcul viseaza ca va fi talat», zice credinIa populara.Prin unele parti aceasta taiere se face chiar in aceasta zi ; prin altele,in ajunul Craciunului sau in ziva intai de Craciun. Prin partileIinutului Tecuciu sunt sate unde porcii se taie tocmai a douazi, Soborul Preau Curatei Fecioare.

Colindele rostite de copii pe la ferestre, amintesc aceste datinistravechi. Iata chiar pe o cazanie din Amlas din anul 1792 ca stascrisa o astfel de oratie.

Deci tu, spata ddnpenata 1),Si tu, ;uncti. dafumata,Ieg afaraDin camara,Sa nu maneci int'asta Sara.Cel carnatu murat,Ce e bine piparat,Da pogora de pe ping t,Da sa nu sa prea na. friga,Ca e mai bun, mai mustos,Cumu-i rumen, fript gustos.

') Grasa.2) Prajituri cu ou §i unt, upii.2) Iorga, Stud. Doc. X111, 40-I.

Inca cev'a voiu mai spune,Heangleqtile 2) inca-s bune ;Toate celea(s) gata pe mane,Socotimu ca voru fi bune.La olalta sa. venimu,Na§terea as praznuimu,Pentru na§terea lui H(risto)s,Sa ne fie de folosu,AminuSi-o cups doao de vinu,Sa avem voia deplinu2).

www.dacoromanica.ro

Page 57: Industria casnica la romani pamfile 1

54

Din secolul XVII avem o scrisoare glumeata, unde-i vorba detrandafiri sau cdrnati, cari se fac la Craciun : ,(Eu sa inseamnezdumiatal(e) de peaste de samana si dumiata sa ma inseamni de u-nul di ceea ce ciuma in dzuoa de Ignat (=porc) ; nu pentrualta, ces trebue acmu sa-s afle, ca spune un pacat mare ciceluea cen'are de-acel feal, ales acmu la Craciun. Si, din matale de stiuca nupoci face di ceea ce sa cheama pre numele dumisale lui tretiiLog(o)f(a)t 1), de sa pun area , ca matale stiucii sant suptiri,ia(r) noai, hiind oameni de tara, ne-a foarte trebuI de-acel fealsa fie mai gros. Deci, ce va hi mila dumitale, de vr'un (porc),multimi-vom dumitale ; de na hi, la prilej tot s'om mulcami» 2).

Carnea de porc, cunoscuta prin unele parti din Moldova su bnumele de porcina 3), se desface pe specii in ziva taierii. Capul cusemnul crucii in frunte, picioarele, dupa ce vor fi parlite cu-ratite, vor fi fierte pentru racituri; raman intregi ; slaninade o parte, taiata in doui dealungul spinarii; muschii spinarii,cunoscuti sub numele de iepuri, se leaga si se pastreaza ; spinarea,coastele, bdrdanul sau pantecele. Din mate se vor face trandafiri,gdlbafi (cdlbafi, caltabofi) sau vor fi mancate fierte ; chicca (ranzastomacul) se mananca fiarta cu otet hrean in ziva de Boboteaza ;osdn:za sau grasimea launtrica e pastrata pe alocuri pentru sapun,prin alte parti se da la slanina ; maruntaiele se 'Tanana mai cu-rand.

Dupa taiere, carnea sta in saramura Orli la case tile, dupacare se spdnord, adeca se atarna in pod prin cheotori de fasii deteiu 4). Prin alte parti, carnea aceasta se pune in lazi. In Ardeal,aceasta lads se numeste hambariu, cu coperisul fundul de lemn,paretii insa din «rociu de sarma (drot)». De coperis atarna carnea incarlige de fier ca sa n'o manance mustele. Hambariul se pastreaziin pivnita sau in carnara 5).

Pastramh se face si din came de porc macra, nu sgdrcioasd,nu hit, came slabs 0). Carnea taiata suvice se sari ' bine si sepune in mujdeitt (usturoiu pisat). «Apoi da foc in cuptor, it infier-

1) Pe semne Tretilogofatul de pe atunci era poreclit cporcull.') Iorga, Stud. Doc. XI, 120-1.

qezittoarea, V, 117.4) Dupa practica locuitorilor din Tepu-Tecuciu.5) Viciu, op. cit., 49.6) qessatoarea III, 15; mai ales de miel.

li-i

si sitroldurile

si

si

3)

www.dacoromanica.ro

Page 58: Industria casnica la romani pamfile 1

55

band, o pune pe frunze de hrean on pe dranicioare si o lass panace se usuca bine. Altii au un butoiu mare, desfundat la aman-doui capete(le) aseaza la un loc dosit. Fac foc cu lemne cedau mai mull fum si pun pe niste bete carnea si o atarna in po-oboc, o lass acolo pana ce se usuca si pe urma o string in podon in camas, 1).

In 'fepu, jud. Tecuciu, aceste fasii de came zac o saptamana inotet si apoi se pun la afumat. Adesea ele se bat cu o muche delerrm ca sa se distrame, presarandu-se apoi si cu ardeiu ros pisat,sau piper negru iaras pisat.

Slanina afumata pregatesc unii gospodari mai ales data -i sub-tire. Pentru acest stop e mai bun pdniecele. Tot astfel se afumasi coastele acostitele», cari au destula reputatie in bucataria ;Ara-neasca romans.

unca de origine strains, dupa cum arata si numele, nu secunoaste pretutindeni in tars. In Ardeal mai adesea, numind dife-rite bucati cu numele de hosniuri 2), ciapcituri §i Cei ca-rora le a mina, fac sunci dupa diferite norme, din cari una e ur-matoarea : Dupa ce spetele si soldurile au fost curatite bine, seaseaza int'un vas mare (hardau) ca sa poata sa fie acoperite binede salamura. Dada nu-s bine acoperite, carnea prinde mucegaiu,se vineteste, iar dupa preparatie ramane cu o coloare rosie.

Asezarea in salamura se face astfel : Se socoteste de fiecarespats (sunca), grea de 6-8 kilograme, un sfert de kilogram de saresi too grame de salitra. Sarea se amesteca bine cu salitra. Sareaamestecata se pune pe fundul hardaului ; deasupra ei vine un randde sunca, deasupra acesteia sare si salitra, si ass mai departe. Dupace vasul s'a umplut,' se acopere si se pune intr'un loc unde aerultrebue sa fie uscat si cald. Acolo sta doui saptimani.

Muschii si slanina stau numai zece zile.Dupa cincisprezece zile, suncile se scot din salamura, se a-

tarna in cuiu in odaie si se lass o zi sa se sbiceasca. Se pun lafum doui sau trei zile, dupa taria fumului.

In urrna se fierbe in apa curata doui sau trei ceasuri, pu-tindu-se fierbe la olalta cu substante mirositoare precum sunt pi-perul, cuisoarele si scortisoara. Racirea se face tot In apa in carea fiert 3).

1) M. Lupescu in &zatoarea, VI, 79.Viciu, op. cit., 51.

3) Dupa practica locuitorilor din Tepu-Tecuciu.

si-1

hopndie.

')

www.dacoromanica.ro

Page 59: Industria casnica la romani pamfile 1

56

Befica udului dela bou si port se intrebuinteaza foarte rar caburduf pentru branza. De cele mai multe on o intrebuimeaza co-piii ca jucarie. Dupa ce a fost curatita de carne, este umflata cuteava ((eve, (aghie) §i apoi, legata la gura ca sa nu se desumfle, sepune la uscat. De multe on in ea se pun graunte de popusoi casa sune. Ea se mai atarna c'o a0 sus de coarda, ca apoi copiii sa-ifaca vant ca s'o izbeasca de pere%i sau de usi. De cele mai multeon aceasta jucarie se strica izbindu-se de ceva ascutit, on e tur-tita cu piciorul.

Pe la unele case, cei ce au darn! fumatului, fat pungi pentrututun din besica de port, incretind-o la gura dupa ce au ratezat-o.Ea se mai chiama $i chifitoare 3).

Punga se mai numeste si jafcati 2) sau la rfug 3).

CAPITOLUL VII.

GRA SIM I.

1. Considerafiuni.

Grasimile de paseri si animale salbatece sau domestice pot fi

intrebuincate la pregatirea bucatelor sau transformate. Industrializareagrasimilor se face mai ales in scopul de a capata htaiiinciri §i seipun(sopon). De multe on insa, aceste lucruri cer cunostinte intinse depractica si prin scumpetea lor, prin procedeele chimice cari au locin preparatiuni, aduc o indepartare a materialurilor. Aceste priciniau facut ca aceasta ramura de industrie casnica sa nu se desvolteaproape de loc.

Diferite grasimi de animale salbatice sunt pastrate in chip ju-dicios pentru medicina populara. Seul de cerb si maduva din fluie-rile picioarelor lui, amestecate cu lapte dulce, sunt bune, crede po-porul, in potriva boalelor de piept si felurite taieturi, sgarieturi Sirani 4). Grasimea de urs e buns tot pentru acest stop ; cea de hip

') Pamfile, jocuri de cepa, I, 63.') Sesatoarea, 11, 41.3) Ibidem, 111, go.1) Dan, R. Straja, 53.

www.dacoromanica.ro

Page 60: Industria casnica la romani pamfile 1

,57

e buns pentru uns coltii de hip, acele bube cari se nasc din pricinaca omul mananci din carnea unui animal incoltit de lup ; cea deiepure se intrebuinteaza in alte medicamente §i adesea stump sevinde un dram.

Acele grasimi rare se pastreaza cu sfintenie, ca sa nu se ran-cezeasca. Dintre toate felurile de grasimi, vom cerceta numai scud(seul) de vita mare §i oaie §i sleinina sau untura de port.

2. Seul de oaie.

In vremile cand petrolul nu era a§a de raspandit §i ieftin ca as-tazi, cand poate prin unele parti nici nu era cunoscut, iluminatialocuintelor se faces cu lumanari de seu. Fie pentru acest stop, fiepentru fabricarea sapunului in stabilimente speciale, fie pentruhrana, fie pentru altele, intre terile romane §i vecini, seul a consti-tuit un articol insemnat in comert.

Pe la 1412, vama Bistritei ardelene lua pentru o masura deseu (pondus unum sepi) patru dinari 1).

Din 1803 §tim ca in Ramnicul Olteniei un Stefan Baciu, stapanpeste multe turme din taxa *i de peste munte, era tabacar, ocupan-du-se §i cu desfacerea seului 3).

In 1839 se exportti din, Tara-Romaneasca, 2.820.350 oci de sellpentru 7.000.000 lei 4). Mare cantitate de seu se petrecel insa lacurtea domneasca §i la curtile boierilor mari. «Si lasati in pace poslu-nicii, zice o porunca moldoveneasca din 1666, ai Sfintei Episcopii(de Hu§i), de seu..» 2) §i sa nu se mai iea pentru curtile domne§tinici in natura (darea), nici in bani (cum s'a transformat mai tarziu).

Alta porunca din 1741 2 «lui Pascal Vel Ispravnic de curte,ca sa aibi a opri seul dela toate mesernitile (casapiile) din Ia§, sanu sa van& la altii, far' cat numai la Domnie, sal dea tot saulcu, pretul lui, pe bani gata, pentru treaba lum(a)nar(i)lor de cur-tea gospod.» 5).

Si in sfar§it alts §tire Inca mai de aproape de zilele noastre :«Pe timpul lui Grigorie Voda Ghica, lumanarile erau de ceara

facute la noi, on de stearina amestecata cu ceara, aduse dela Leopol

1) Iorga, Doc. Bistr. I, p. V.2) Iorga, Stud. Doc. XII, 147.3) Iorga, Stud. Doc. Xl, 17.) Episc. Melchisedec, Cronica Hu filor 70.5) Iorga, Stud. Doc. V1, 221.

www.dacoromanica.ro

Page 61: Industria casnica la romani pamfile 1

58

din Galitia si chiar din Viena, cand se dedeau baluri la curteadomneasca. Caqd se dedeau insa in casele particularilor, chiar laboieri marl, lumdnarile erau de seu. Tocmai pe la 183o, incepuraboierii sä fad, cu voie inalta, uz de lumanarile de ceard. Cele destearina curata, au venit din Austria mai tarziu.

Se povesteste ca in timpul lui Grigorie Voda Ghica, trecanclpe la not Ambasadorul Marchiz de Ribeaupierre, domnitorul ii facilo primire faloasa. Intre altele it pofti si la un bal public, dat inonoarea sa. Marchizul se duse la bal, mai mult ca sa observe gradulde civilizaiie al societatii noastre, dar matasurile, salurile si maiales diamantele ce vazii la damele romane it surprinsera, cad numaidiadema, cerceii ghiordanul cucoanei Z. U. costau peste tin mi-lion. Din intamplare Marchizul isi arunca ochii asupra iluminariisalii vaza cu destula surprindere ca era facuta cu lumdnari de seu.A doua zi venind la curte, si fiind intrebat de domnitor de a pe-trecut sau nu bine, Marchizul raspunse ca luxul cucoanelor noastreeste egal cu al damelor din St. Petersburg, numai un lucru nu i-aplacut, zice el Domnitorului. Ce lucru ? 11 intreba Voda Ghica.

Lumanarile cele de seu, al caror fum strica aerul salii. Catdespre aceasta ai dreptate ; dar la noi numai Domnitorul are voiesa arch lumanari de ceara ; cata sa arda de seu»1).

Nu se poate spune cu siguranta, data alaturi cu boierii marl,ardeau tot lumanari de seu ; in on ce cas, on de seu onde ceard curata, care se gasia adesea mai la indamana si mai usoarade prefacut in lumanari.

Astazi, la Sara nu se fat nicairi lumanari de seu, cand giRttlsau petrolul este asa de ieftin.

Lumanarile de seu se cumpara numai pentru a fi topite indiferite legdturi (cataplasme) ale medicinei populare.

3. Gr'dsimea de pore.

Grasimea de port provine din sldnind numita imArdealsau proaspdtd, care formeaza stratul superficial intre carne

priciu (,soric, cioric, cioriciu), din osan.td sau grasimea lduntrica

1) D. C. 011anescu, Teatru la Romani (Edit. Acad. Rom.), 1., 44.') Viciu, op. cit., 78.3) Ibidem, 71.

§i

sisi

si

ceilalji

si taranii

si

int.:" 2) si

shi-

www.dacoromanica.ro

Page 62: Industria casnica la romani pamfile 1

59

din regiunea abdominala, prapur sau pecie (panza ce tine intestinele).

Slanina se sari, scrijalindu-se cu cutitul si se pastreaza cacarnea. Un chip de a !Astra e $i acesta : dupa ce a sezut doua sap-timani in sare, se aseaza inteun Iron sau lads in care s'a asternuto catime de fan ; se pune apoi un rand de slanina unul de fan,pans se umple tronul. Asezarea lazii se face intr'un loc uscatferit de soareci. Astfel slanina nu se rancezeste niciodata.

Alt chip de a pastra este prin topire. Se taie slanina bucatimarunte, se pune intr'un ceaun pe foc dupa ce se topeste, sescurge in vase de lut, in cari se va pastra. Unele gospodine o saracu sare, altele nu ; unele in timpul topirii prajesc si ceapa, altelenu. Practica arata fiecareia chipul cel mai bun.

In iluminare se intrebuinta mai inainte grasimea de port foartemult, in locul petrolului sau gazului de astazi, prin poponefe sau opaite

(Fig. 5o). Acestea erau niste vase de fier sau de har-buri, in cari se punea untura topita (sau seu) si un

(feftila, feleftiuc) dintr'o carpi. Aprins fiind capa-

datte tul fitilului, el topia grasimea dela baza,care se suia in sus fiind absorbita de fe§-

Acest lichid ii intretinea arderea. Pro-duceau fum, dar nu higiena le-a ucis ci

economia. Poponetele au fost in urma inlocuite pringazuri .(Fig. 5 I). Gaza, ;razornita sau chiorul au fostfoarte mult intrebuintate pans acum cativa ani. Si eleastazi au inceput sa dispara. Gazul era folosit mai alesde sarac, cand n'avel nevoie de lumina mare. La gaz torcei -gos-podina in noptile de iarna. Gazul e de tabla sau de pamant ; areforma unei sticle cu gatul scurt. Deasupra gatului sta un capacprevazut cu un fund, sus, iar prin mijlocul fundului strabate uncilindru ingust. Prin cilindru strabate festila. Inauntru i se punegaz, iar lumina se potriveste cu acul, prin saltarea sau coborireapartii cu scrum a festilei. Gazul statea pe prichiciul triunghiular, unpatulet facut intr'o muche a hornei.

Locul gazului it iea lamba sau Tampa. Cele mai mici rclanghi»sunt cele «de cinci focuri». Apoi yin cele cu opt si unsprezecefocuri. 0 lamps cuprinde : stecla, mafina cu pci/arie sau p/eascii,fitilul gazul.

Fig. so.

Fig. 5i.

si

si

sisi

si

fitil

,'

si

www.dacoromanica.ro

Page 63: Industria casnica la romani pamfile 1

60

4. Scipunul.

Este singurul produs al industriei casnice din grasimi. Nu suntdate precise cari sa arate momente de pe vremea cand el se faces incasa, de gospodine. Curtile donmesti procurau de sigur din fa-

brici straine, ass arata, ca exemplu, unele scrisori moldovenesti dinveacul XVII, can spun ca pentru Suceava se aducea sapun din Bis-trita ardeleneasca 3).

Pe la 1705, zice o relatiune, vama Cainenilor percepea 40 de baniromanesti pentru o povara de sapun, fara a hotari ce anume felde sapun era acela 2).

In veacul XVIII chiar, sapunul se cumpara din Ardeal,unde erau prin orase sapunari anume cari se indeletniciau cu aceasta 2).

Nu ne putem insa inchipui ca si populatiunea rurala si-1 pro-cure prin feluriti negutatori tot din strainatate, cand prepararea luie ass de simple si cand materialul prim, grasimea, o avea la inda-mana si din belsug.

Astazi, toata gospodina care tine la obrazul ei, isi face sapunulin cask din seu de oaie, vita mare si osanza de porc. N'are gra-sime, o cum Ora si sapun tot isi face.

Osanza sau untura se usuca intaiu, apoi se taie maruntel si setopeste. Le scot Punch-He («gininerile»), partea carnoasa. In timpultopitului, se fereste untura de a se arde, adeci trebue bine meste-cata, ca sa nu se arda, caci altfel untura topita se inroseste.

Se face apoi lefia : se pune un galetar gaufit, plin pe jumatatecu cenusa cemuta, peste altul desert. In primul se toarna apaliana si lesia rosie se scurge in galetarul de jos. Dupe ce s'au scurscam doua ceaunuri de lesie, se pune untura pe foc, intr'un ceaunmare si se fierbe in continuu o o noapte, amestecandu-se culesie, de cate on se vede ca a scazut cu un deget dela semn. Le-lia se pune cand focul e potolit, caci altfel se aprinde.

Cand cele douazeci si patru de ceasuri s'au incheiat, se ziceca sapunnini i se incheie urma. In cele cinci ceasuri de pe urmase 'ncearca sapunul, cum se incearca dulceturile de-s legate on nu ;incercarea se face in talgere sau strachini cu apa rece. Cand disemne de inchegare, se pune in ceaun cam un pumn de sane pisata

') lorga, Doc. Bistr. 1. 23.2) Iorga, Stud. Doc. XII, i6.3) Torga, Istor. Rom. In chipuri §i icoane, 111, 177.

www.dacoromanica.ro

Page 64: Industria casnica la romani pamfile 1

61

de fiecare oca de untura, iar dupa ce a mai clocotit °data, se sco-boara ceaunul jos. Se Iasi si se racoareasca, $i se toarna doua sautrei oale de lesie rece $i se amesteca bine.

Se lass apoi sapunul de se raceste ; sapunul se incheaga sus, iardedesubt se Iasi vrecia care cuprinde lesia turnati pe urma, rdutateaadeca materiile straine din grasime si lesie, si in sfarsit lefia, ramasadupa saturatia sapunului.

Unele femei, in loc de lesie, toarna api la urma.Dupa ce sapunul s'a sleit, se iea skin/ deasupra, se taie calu-

puri, fa§ii late de un lat de palms, se pune din nou in lesie $i se dain crop, un clocot, in care timp i se mai adauge Inca un pumn desare pentru fiecare oca de untura. Se di apbi jos, se Iasi de sesleieste si se taie calupuri. Aceasta operatie se chiama prefacerea sa-punului.

Sapunul uscat, se pastreaza in mai, in pod.In mestesugul acesta nu-s toate gospodinile pricepute in totul.Cand intri intr'o casa unde se face sapun, trebue sa zici :

«Buna dimineata la bolovani si la petroaie», urand astfel gospodineisa-i ieasa sapunul tare O.

Practicile difer mai ales astazi : unele gospodine adauge var,altele soda, («zota»), dar toate acestea, zic cele ce in la vechile apu-caturi, strica bunele calitati ale sapunului de casa.

CAPITOLUL VIII.

OASE SI COARNE.

Prin oase, poporul intelege atat oasele propriu zise sau ciol a-

llele, cat si coarnele la animalele cari le au. Din primele, putine lu-cruri se fac.

Fluierile de os astazi au disparut aproape cu totul si, cat amcautat, n'am vazut decat unul singur pastrat in colectia d-luiLupescu, directorul orfelinatului «Ferdinand» din Zorleni (Tutova).Pe deasupra, nu se vede din ce anume fel de os este facut.

Probabil ca este destul de vechiu si la acest fel de fluiere serefers cantecul :

') Dupa cum it face's maica-mea.

www.dacoromanica.ro

Page 65: Industria casnica la romani pamfile 1

62

Fligieraf (la us,Mult zice duios ;Fluiera§ de soc,

Mult zice cu foc;Vantul cand a bate,Prin ele-a strabate... I)

Din fluierul piciorului unui cocos mare, dupa ce i se scoatemaduva si se lustrueste, fac vanatorii din mun;ii Moldovei de susniste fluiere numite iipatori. Ele ;ipa intocmai ca cocosul salbatec$i la acest strigat se aduna gainile salbatece pe cari vanatorii le

impusca.Din cornul de berbece fac agricultorii din Moldova manunche

la cosoare §i cuiite, caci prin indoitura for cutele ce le prezenta,sunt mai bine ;inute in mans.

Pieptenii de idyl sunt cumparati astazi delaTigani in schimbul unui ciur de think sau unorcoarne de bou. Ei au forma dreptunghiulara(Fig. 52) cu dirgi mai deli pe o parte si mairani pe cealalta. Cei rani slujesc la descalcitul parului.

Fig. 52.

Fig. 53.

1) Fragment dintr'o variants a cunoscutului ciintec cMioritax.

si

www.dacoromanica.ro

Page 66: Industria casnica la romani pamfile 1

63

Intr'o vreme de sigur ca au fost tacuti de gospodari singuri,intinzand cornul incalzit si taindu-1 apoi.

Tot din oase de corn se fac plasdk la Mite stricnele.Cornul de vdnatoare e un corn de bou, in care se tine cate

odata $i praf de pusca. Else intrebuinteaza la vanatpentru strigatul ogarilorcopoilor. Ca instrument decantat it intrebuinteaza foarte

putini, fiind greu de scos notelc trebuincioase si Inca maicombinatia for 1).

Fig. 55.

grea

Fig. 54.

Fig. 56.

') Pamfile, Jocuri de copii, I, 68.

gi

si

diele11161"MOOMMONIMMii,

www.dacoromanica.ro

Page 67: Industria casnica la romani pamfile 1

64

In Ardeal : tutoiu, cornul cu care bucind cand scot vitele 'nciurdd (cireada)1).

Ploscd pentru praf de pusca se vede numai pe la munte, darastazi rar de tot. Una gasita la Toader Nastaca din catuna Rasca,corn. Bogdanesti, jud. Suceava, e un capo-d'opera artistica (Fig 53).Ea reprezenta bifurcarea unui corn de cerb. La trunchiu are o bra-tare de fier, Mina cu bumbi de arama si incrustata cu dungi for-mate din hasuri sinuoase sapate. Un inel de fier, lat de 2 cm.,serveste a turns iarba in mdsurcitoare. Cornul e gaurit pana in fun-dul ramurilor. Langa gura se afla un cuiu lat ca un fel de supapaspre a include deschide cavitatea launtrica deci a lass sau nupraful sa curga. Supapa e de fier. Inelul de fier are doua urechicu doua inele, de cari se incatarameaza cureaua ce se di pe dupagat. De cures atarna meisura de fier care reprezenta incarcatura pus-tii cornul de os (Fig. 55), cu care se toarna pulberea in peticerulsau filindrul pustii inainte de a --i se pude petita sau capsa.

Cornul este increstat cu flori dungi, dupa cum se vede inFig. 53. Fig. 54 reprezenta desemnurile pe muchia ploitei privity dinlaturi. Fig. 56 reprezenta un alt corn din Tepu-Tecuciu, in pastra-rea mea.

CA PITOI:UL IX.

PTELE.1. Consideratiuni.

Pe§tele nu se poate conserva decat sarat, afumat sau murat insaramura. Cu acest soiu de industrie se vor ocupa prin urmareoamenii din sesurile apelor si lacurilor, cum sunt cei de pe litoralul

Dunarii .si Marii-Negre.Mai de mult insa, dupa cum arata hartiile vechi cu o deose-

bita abu»denta, toate mosiile iii aveau lacurile lor, «iazuri de peste».Pestele acestor iazuri nemonopolizate era al proprietarului si al celorce-i munciau mosia. De sigur ca acestia it sarau afumau pentru

pe timpul iernii al muncii, sau 11 petreceau pe unde nuse gasia.

') viciu,' op. cit., p. 87.

si

si si

si

si-1

si

www.dacoromanica.ro

Page 68: Industria casnica la romani pamfile 1

65

Probabil ca sate intregi, si nu numai Galatenii, un exemplu,se ocupau cu sararea pestelui, care era apoi transportat in Moldova.Despre acest peste sarat pomenesc de foarte multe on hartiile vechi.

Episcopul Melchisedic discuta acest lucru 1) si zice ca in ilitlif:11coAelmolo, trebue a subintelege zicerea puma (peste), Maja depile sarat, spre deosebire de pilla cita,LIA (peste proaspat).Intr'un vechiu uric slavon dat Manastirii Neamtului de Stefan Vodain 695o (1442), acest doFnn hotaraste Mandstirii ca dar anual:dR Mt lifill pIlliS OT Keill II, it 01' HA111611 Klar11H11 Toil Kt ItITApll II lipS

'10pHS10, (doua maji de peste dela Kelia si, din partea Domniei, treicantare de icre negre).

Printr'altul dat aceleias Manastiri de Constantin Duca in anul1702, se confirms dreptul Manastirii de a lua vama dela cei ceaduc peste de vanzare la targurile Piatra si Neamt : «de maja depeste cu patru boi, patru potroniciu. De aici se vede chiar ca prinmaja intelegem incarcatura sau 'carul cu care se transports pesteledela Dunare in interiorul %erii. Cel ce faces acest fel de transpor-turi cu peste se numia indjariu. A5a numeste cronicarul Ureche pePetru Rams : majariu adeca negucator de peste 2). Neculcea vorbind dealegerea lui Petru Rares la Domnie zice : use intamplase cu maplelui la Galati, la peste» 0, adeca se dusese cu carele la peste.

Si fiindca fuse vorba de doua soiuri de peste, proaspat sisarat, de aici deducem ca maja inseamni pefte sarat ce se transporta,dela Mare, Dunare si lacuri catre miezul terii pentru brana locui-torilor in zilele de post.

Stiri despre acest peste, din 1521 cand PetruVoda din Iasiscrie Bistritei pentru niste Suceveni 'sari depusesera spre desfacereniste peste sarat la un pielar din Bistrita si pentru care aveau de luatbani 4); din 1662-70 pentru «un latunoiu de peste armenesc» 5) ;din 1735 si 1741, porunci repetate de Scaunul Moldovei, princari se opresc strainii de a-si desface pestele sarat cu oca, ci numaicu diridicata (en gros) 6); din 1741-2, cand pentru un car cu peste,de sigur sarat, se lua dare doua oci de peste, etc.

9 Cronica Romanului, 130 I.3) Letop. 1,156.3) Idem, II, 200.) Iorga, Doc. Bistr. I, p. XVII.6) Idem, ibidem, II, lo.6) Idem, Stud. Doc. VT, zlo.

Pauline, Induslria clouded. 5

www.dacoromanica.ro

Page 69: Industria casnica la romani pamfile 1

66

2. Vrinsul peqtatui.

Cu toata ca legea opreste prinsul vestelui in anumite timpuri,totusi se prinde mai in tot cursul anului in mod clandestin, ceea-cea facut ca pestele din rauri si lacari sa scada mereu. Prim]peftelui se mai chiarna si datul la peste («dau la peste»). Dintrefoarte multele mestesuguri si miiestrii de prins peste iusemnam :

a. Navodul. Navodul, numit si pldvald, jegsnild sau jigajnie, esteo plasd mare, lunga de 15o m. si lata de 5 m. Are la ambele ca-pete cite doua lemne lungi, de cari se leaga marginde mai ingusteale lui. Ele se numesc hadaragi, hddargi, drugi, cleci sauSe poarta cu manile sau se trage cu, odgonul. Navodul are sus osfoara numita obor, pe care stau insirate ()ale de lemn, iar jos o sfoaracu oale de fier sau de plumb. Partea de navod care formeaza unfel de coarda in mersul lui prin apa se numeste matcd. 1)

b. Plasa e mai mica decat navodul si mai mare ca vologul.Ea se face din sforicica de targ, rasucitura (rasuceala) de fuior saubumbac. Impletitul ei se face ca si la borbote (dantele). Plasa (Fig. 57)

are de jur imprejur strajade funie groasa 'cat dege-tul, ca sa dea tarie plasii.Straja de jos are insiratipe dansa «plung,bii» (plum-bii), sfere de plumb gauritsau nunelci (in Munteniapiullje), ca sa mearga pelanga parnant spre a nuFig. 57.

se strecura pestele.Daca plasile, prin lungimea lor, nu pot fi purtate prin apa cu

bratele, se leaga de haddragi cloud funii cu cari sc poarta de pemal. Ea are o ungime de cinci-case metri 2).

Prin alte parti plasa se mai numeste si voloc sau luptaciu, cudimensiuni de 5o m. pe 10 m.

c. Vologul sau volocul are o lungime de doi sau trei metri.Se impleteste sau se tese, avand gauri de doi sau trei milimetripentru prins chisagd (peste marunt). «Ochiurile lui se impletesc cu

1) Dame, op. cit., 123.5) Din Tepu (Tecuciu).3) Dame, op. cit., 123.

coluze.

3).

www.dacoromanica.ro

Page 70: Industria casnica la romani pamfile 1

67

strveicuta de lemn, scobita la amindoua capetele, dealungul careiaprintre scobituri stau depanate mai multe randUri de ata. Cu

suveicuta tot innoada ata pe un bat rotund, dupa grositnea careiaiese largimea ochilor cari sunt in patru cornuri. Mai multe cute deranduri de acesti ochi innodati unul de altul, fac o pima mare».Straja dela volog se numeste coarda de sus ,si de jos 0, can Ingur?sc(Incretesc) marginile, lasandu-i vologului un Pdntece.

d. Oria se numeste in jud. Romanati o plasa lungi de case-si lath* de 5 metri, cu care pescuesc doi oameni din aceeasi luntre.Se foloseste la apa adanca.

e. Cleftariul, ca §i cele de mai sus, se obisnueste in Ardeal.«E facut din ochiuri de spagat sau de fuior.... Pe margine are doilati lungi, pusi in truce, cari, ca sa nu se adune, sunt intari0 cuun lant anume facut cu furculite la ambele capete. Acesta e intaritcu doua cuie la capete de cei doi, ca sa nu scape in jos.» 1)

f. Etera este ca vologul, numai ca are doua sparturi la

mijloc. De gura acestor sparturi sunt lipite cite un cerc de nuia,de care-i prins fundul a cite unei vdrfi impletite din ata in ochiuri.Gura gdrliciultti e prinsa pe un cercusor de lemn. Pentru apelemergatoare, virsele eterei sunt asezate cu gura numai lute() parte,pe cand cele de apa statatoare, se atin : una cu gura hue° parte,

i cealalta cu gura intealta parte.Etera se intinde sta mai multi vreme pina ce e scoasa 3).g. Mreja se face din doua panze impletite in ochiuri ca si

cele de mai sus. Panza care merge inainte prin apa, are ochii maimarl decat ai randului ce vine in urma. Ochii randului de dinaintesunt legaci de ai pinzei de dinapoi prin innodaturile unei ace. andmerge mreja, pestele vrea sa treaca rindul intaiu prin ochii numitirari ; baga capul si da inainte pans se intalneste cu a doua pinza,iar inapoi nu se mai poate intoarce din pricina aripelor.

Doi din pescari, tinand cite un capat al mrejei in ciobacd (lun-trisoara),, de o parte $i de alta a apei, imping din cand in thudcu un hadarag lung ca sa mearga mai iute decat mreja din urma ;de altfel n'au asa munca, deoarece scoboara la vale pe cursul apei 4).

h. Napatca (Fig. 58), numita §i carsnic, crdsnic, cdrstaf, posfat,

1) &zcitoarea IV, 113.Viciu, op. cit., 32.

3) $ezdtoarea1V, 115-6.4) Idem, IV, 114-5.

-cs

§i

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 71: Industria casnica la romani pamfile 1

68

tarabuc, difan, olau sau haldu 1) este impletita de obiceiu si mai;rar esuta. Are forma patrata ; marginile ii sunt insirate si incretite-de o asa ca din aceasta cauza si prin intrebuintarea ei, lasa un

pantece sau bdrdan. Inmijloc are un ochiu de atä,in care se pune inamaligacare constitte o nada pen-tru pesti. De cele patrucolturi ale napatcei sumlegate cele patru capete ale

ce]or douil scovergi sau nuiele indoite si incrucisate. Acestea se mainumesc si privite in jud. Arges. De incrucisarea scovergilor se leagacoada napatcei.

Napatca se pune incet in apa, pestii se aduna la marnaligacand napatca este ridicata in sus, ei raman in pantecele ei. 2).

1. Sacul, numitsi minciog, mincioc, tdrbof, meredeu, ciorpac, rociu-sau tarabuc, are forma unui sac. Coada i se numeste mot sau matitd 3).Fundul poate fie ascutit sau rotund. Gura ii este tinuta deschisaprintr'un hadarag, cu care se poarta in susul apei. (Fig. 59).

Alte unelte sau meiterii de prins peste, facute din ati impletits sunt, pentru partile Ardealului, lingura sauliungura 4), leinicul sau cloca careseamana cu sacul 0, /Vilma asemenea, si algidcare ad uce cu o plasi 7).

j. «Prostovolul sau napastea este un fel desac de panza de voloc, ai carui ochi sunt demarimea degetului mic. Stramt in partea de sus,acest sac se largeste din ce in ce mai mult si

are in partea de jos o circumferinta de ro-14metri (Fig. 6o). In jurul acestei circumferinteeste trecuta prin ochiuri o sfoara numita obor, obdr sau mbar, pe caresunt insirate, la distanta de un deget, mdrgele de plumb. Partea de-

Fig. 58.

Fig. 59.

') Dame. op. cit., 124.5) Din Tepu (Tecuciu).3) Dame, op. cit., 124.) Al. Viciu, op. cit., 575) Ibidem. 56.

Ibidem, 33.Ibidem, 15.

ata,

sa-i

7)

si

!quiff:110,

www.dacoromanica.ro

Page 72: Industria casnica la romani pamfile 1

69

sus este legata cu o funie lunga, cu care pescarul trage inapoi pros -tovolul ce 1-a aruncat» 1).

1. Undifa este o nuia lunga cam de un stanjen, de care seleaga o ata cam de doua on mai mare.De capatul sforii se leaga un ac indoit.-Cam cu o palms sau doui mai sus seleaga o plaid, care poate fi de lemn saude maduva de soc. Coada unditei se in-finge in pamant pe malul apei, iar car-ligul se arunca in apa. In carlig se punenada care consta din bucatele de Mina,ona de furnica sau mamaliga.

Pinta slujeste sa tina in apa car-ligul unditei, care prin greutate s'ar lash. Fig. 6o.la fund. Cand pestele s'a prins cu ure-chile in ac, pluta' se afunda aceasta e semn pentru pescar, sitraga undita afara. (Fig. 61).

in. eCarniacele sent niste sfori groase $i lungi de 5o m., de-alun-gul carora sent atarnate mai rnulte sfori subtiri, avand la capatul dejos cite un carlig. Aceste undite maxi au cate odata papa la too

de carlige de cari se atarna rate sau rusalii,ce pescarii le scot din pamant de sub apa cuo casma indoita la ambele parti laterale sinumita ghin» 2). Se vede mai ales prin Do-brogea prin satele de prin prejurul Bratesului.

n. Cop/ (Fig. 62), esteo impletitura de nuiele de ra-chita numita mlaja (mleaja).Are forma unui ulcior aproapesferic du. gatul indoit in laun-tru. Pestele intrand la nada numai poate iesi afara din pricinagatului. In apa, cowl se pri-

poneste de un par. Pin alte pall se pune culcat cugura dincotro curge apa.

v. Viirs-a, numita ciorpac 3) sau veisa 4), are forma unui con

Fig. 6i.

Fig. 62.

4) Dame, op. cit., 125.2) Idem, Ibidem, 123.3) Din Negrilqti (Tecucin).1 Viciu, op. cit., p. 89.

dupa

- .

'

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 73: Industria casnica la romani pamfile 1

70

taiat i11 doua din yid pans la baza,, astfel ci are o rata rotundisi una plana pe care sta. Se aseaza cu gura dincotro vine apa. Pes--tele, atras de nada, intra in launtra, de unde nu mai poate iesi, dinpricina gatului rasfrant in launtru ca si la cos. (Fig. ,63). La partea

.de deasupra are un nainer. Pestele se scoate prin capatal ascutit al varsei. /Jude varse n'augatul rasfrant, numit vdrfog saupocrif ; el se poarta prin apa catre

Fig. 63. partea de unde curge. El se mai

numeste berg:, bore; sau juvelnic 1).

p. Leasa, ostreful sau vintila, se aseamana intru catvi cu varsa,Are forma unei opinci (Fig. 64). 0,

r. Cotefele, mrejele sau lesurile sunt facute cu trestii

cu papura. Se aseaza in balti,impingandu-se partea de josa trestiilor, crre este ascutita,in pamant. Cotetele se aseazain zigzaguri, avand is capete o intorsatura din care pestele nu maipoate 3).

Pdtulele sunt niste paturi facute pe pari in mijlocul apei, langacite o portita lasata printre un gardus de nuiele, ce inchid apa de-acurrnezisul. Noaptea stau pe patule pascarii si prind pestele cu car-snicul, cosul sau cu alte mefterii.

Inchisorile sunt niste cotete inchise in toate partile, in cari sepastreaza pestele viu.

s. O1tia sau °silo este o furculita de fier in varful unei sulitifungi de 'emu. Pescarul de pe tarmul raului da cu aceasta sulfa

(Fig. 65) ca si cu sageatain spatele pestelui ce se

Fig. 63. imperecheaza, «cand batbolster, cum se zice

impletite

Fig. 64.

munte 4).In alte parti ale Ardealului poate avel patru sau mai mulct

11 Dame, op. cit., 125.') Ibidem, 124.3) Ibidem, 123.4) Francu-C.andrea, op. cit.,p. 103.

It

Milini:Elleelli:10161111111.1117. 1 40,111'genimmum0.1ha1111111111111111111

ies1

www.dacoromanica.ro

Page 74: Industria casnica la romani pamfile 1

71

dinti ;' cu ea se aneaza pestele atras la lumina fachiului. Se maichialna si oi1e de pe)s-te.

Fachiul, fachia, opailul, vapaitul sau vdlugul, este un manunchiude -stuf sau bucati de dranita legate la un loc, cu cari, aprinse la uncap, umbla pescarii noaptea dupl. peste. Cele (acute de suvite debrad se moaie in pucioasa, rasing, pacura sau gaz la un capat.Unii pascari dau drumul focului cu un inel de tabla ce inconjoaracapatul muiat. Scoborind sau urcand Mehl], flacara creste sau scade.

Peftele arras de lumina este intepat cu ostia sau fachia. 2)Scdlceaua consta dill doua sau trei scanduri pe doi lati. Scan-

dura de desubt este 01160. Prin acea gaura trece un lat de fag cumotochinci la un capat ; pe acesta pun piciorul, iar cu manile se in

de cei doi lati. Cu acest aparat ce merge pe rau in jos, many pes-carii pestele in sac sau rociu 3) .

t. Topa se foloseste prin unele parti ale Ardealului 4).u) Oasele se compun din scalarlii sau capete de cai. Ele sunt

legate unele de altele. Lasate mai multi vreme in apa, pestisorii intrain gaud de unde sunt apoi scosi cu mina, pe uscat. Se foloseste sipentru. raci.

La prinsul pestelui cu plasile sau alte Impletituri, unii merginainte de shirtiest. pestele, batand apa cu bete si framantand-o cupicioarele. Altii rostogolesc prin apa un sul facut din crengi de anin,numit Win/ 6). Altii umbla cu stirbicul, un instrument ce constadinteo Aida de un stanjen, cu un pot/og la un capat 6). Stirbiculpare ca se numeste si stioldic sau tdrboc, ad prajina (ddrici)lunga, cuo Inachlga la un capat, ce slujeste la ghiontirea radacinilor si braz-delor prin ape, ca sa iasa pestele la leasa sau la varsaw 7).

v. Multi mesteri prind pestele cu mina scociorind radaciniledin apa, cotloanele adica gaurile din malurile apelor, subpaturi/e adica,sapaturile de sub maluri; papurisurile sau altele.

Iarna se prinde pestele spargand ghlata si formand copcile (sing.copca) sau prOdiffitriie.

1) Viciu, op. cit., p. 64.2) .ezfitoarea, H, p. 227 ; Dame, op. cit., 126.3) Viciu, op. cit., p. 75.4) Ibidem, 85.5) tezatoarea, V, 169.6) Viciu, op. cit., p. 80.7) Dame, op. cit., 125.

www.dacoromanica.ro

Page 75: Industria casnica la romani pamfile 1

72

Luntrea pescarilor, numita §i cin (Oltenia), ciobaal (Moldovade sus), liotcd lotcd (Tecuciu), dubas (Covurluiu §i Tutova) §i varcd(Tutova) este cea aratata de fig. 66. 1).

Fig. 66.

Parti le ei sunt:A) Botul, botni(a, piscul sau bound.B) Fundul sau podul luntrei.C) Usna, slain! sau vatra.D) Carbofii, cdrjele, chingile, crivacele, cufbele, sau cocarkle.E) Cdciul, lada, chichita sau chilnarul.F) Lopata, vdsla, opdcinea sau beibdicea.Balaurul (un fel de cerc de scanduri care incinge luntrea pe

marginea gurii).H) prajina, stioiul, cechia, opintitorul sau toiagul.Cuiul de care se prinde vasla de luntre se numeste strapa-

:can, strepc-eu, ujM sau opac.Lopatica cu care se scoate apa din luntre se numeste ispol,

rascal, scofitd sau dug.

3. Ptistrarea peqtetu 1.

Pe§tele se *trent.% fie in scop de a-1 desface mai tarziu, candproaspat nu s'a putut desface, fie pentru a-1 pregati pentru posturi candprinderea lui este pe atunci mai anevoioasi sau oprita de lege.

Sdrarea cu sare gronvasd, grauntoasa, se face spintecand pes-tele pe pantece, scotandu-i apoi maruntaiele §i presarandu-i sare.Se pune apoi in putini, intins unul peste altul. Sararea se face maiales de pescari de meserie.

') Dame, op. cit..126.

stiful,

si

.Fifentul,

www.dacoromanica.ro

Page 76: Industria casnica la romani pamfile 1

73

Uscarea se face de gospodari ce au prin prejur ape bogate in peste-sou cand acele ape se revarsa. Pestele mare nu se usuca lesnicios.Cel mic se insira pe ate trecute prin urechile (bran chiile) pestilor.Se face la soare.

Murarea se face in salamura si se intalneste mai rar.Afumarea este Inca un procedeu, rar si el, care se aseamana

cu cel al carnurilor.In Muntii Moldovei de sus insa, procedeul uscarii este cel

-obisnuit, mai ales pentru lostucci §i plistriivi. Pestele se pune in nistebrad ingradit cu mestesug, formand un fel de cutii de frunze debrad, in forma de elipsa, numite hdr.zoburi 1).

Pescuirea nechibzuita, neobservarea legii pescuitului,au adus inapele din launtiul terii secarea sau scaderea pestelui si aceasta, fireste,scaderea acestor industrii casnice, fie pentru confectioharea uneltelorde prins, fie pentru conservarea pestelui.

CAPITLUL X.

MAT ASA (BORANGICUL).

1. Considera(ivni.

Industria matasii sau borangicului fiind tot una cu cultura4,,andacilor sau viermilor de matasa, nu se poate trece peste istori-cul si desvoltarea practicei acestei indeletniciri, atat de frecventa intimpurile trecute, atat de manoasa si atat de importanta pentru zi-lele de istazi.

0 foarte interesanta monografie asupra industriei viermilor dematasa ne-a dat-o d-1 Dr. Ch. D. Drqu 2), agronom, din care voiuextrage multe parti, in rezumat, cari privesc mersul istoric.

Aflam ca patria acestor gdndaci este China sau India, ea Ro-manii cunosc stofele de matasa abia sub Iuliu Cezar pe la anul 46,a. s., probabil prin Greci sau Macedoneni, dar CI asemenea Imbra-caminte nu erau de loc pretuite. Cele mai bune stofe de matasa leau Grecii prin veacul XII. In Portugalia se cultivau viermii pe la150o, care ocupatie constituia de sigur o ramasita din indeletnicirea

1) .ezatoarea, VIII, p. 2.') Industria viermilor de miitasei. Buc. 1905.

www.dacoromanica.ro

Page 77: Industria casnica la romani pamfile 1

74

Maurilor. In Franca, prima incercare se face prin veacul XIII si maiintins sub Enric IV. In Germania incepe indeletnicirea la 1598, iar

folosul ei se premeste abia. sub Frederic cel Mare. In Rusia, pri-mele plantatiuni de duzi le-a poruncit Petru cel Mare. In Austro-Ungaria se jean masuti bone sub Fedinand III si Maria Tereza.

Despre Teri le-Romfine, Raicewich zice ca fabservat aceastacultura, dar ca a vazut pe aici multi aguzi albi. Peste doi ani, TomasTwruton, intr'o brosura, spune ca avem «dui albi... }area mult.presaditi pentru hrana viermilor de matasa» 2).

Documentele dau dreptate lui Twruton. In 1813, intr'o foaiede zestre gasim «trei fete de perina, insa un rand de matasa» 3) j.din 1798, tot intr'o foaie de zestre : «zece mesi de borangic» 4) ;din !783, iaras intr'o foaie de zestre : «patru prostiri, insa douide borangic» 5) ; din 1780, ca zestre: «6 camasi de borangic, 4 is-mene de borangic, 1 prostire de obial de borangic»6), etc.

Dimitrie Cantemir in «Descriptia Moldovei» dela 1792, vorbinddespre obiceiurile dela nunti si logodne, zice Ca «se da conaca-silor o naframa de postav de bun pre; sau vireo panza de matasa»_Insas rostirea concicafilor, zice :

Iar plata noastra este :$a§e paharele de viiiSi §ase naframe de in ;

Dar fie macar §i de mittasti,Numai sa fie frumoasa,Si dela mireasa din casa.

Dar s'ar putea obiecta ca toate acestea erau aduse de pestehotare. Nu. Sulzer 7) precizeaza ca «se gasesc foarte multi oamenide rand din Valahia, cad se ocupa, in mic, pentru ei» cu culan-a

gandacilor de matasa. Iar in alt loc zice ca «si la femeile de rand,imbracarnintea de sarbatoare e de matasa». E dar luau hotarit.

2) Osservuzzioni storic)ze, naturale e Politiche intorno la Valachi cre Moldova. Napoli 1788, p. 59.

2) Stared de acum, din obleiduirea geograliceascA §i politiceascu aprincipaturilor Valahiei §i Moldove. Paris 8812 (fn romane§tes Buda 1826)p. 36.

5) Uricariul, XIV, 237.4) Ibidem, XIV, 279.5) Tbidem, XXI, 368.6) Ibidem, XL, 249.7) Frantz Iosef Sulzer, Geschichte des Transalpinischen Daciens, das.

1st der Walachey, Moldau and Bassarabiens. Wien 1781, p. 87.0) Ibidem, p. 370.

n'a

condaifia,

8)

www.dacoromanica.ro

Page 78: Industria casnica la romani pamfile 1

75

Tot Sulzer spune «Dad' ay avea pe Valahi sub un guvern legalsi intelept, si data le-as fi dat ordin si slat, atunci ar fi vi zut eia, pe langa cresterea vitelor, le-as fi desteptat atemiunea pentruimmultirea acestui insect folositor, viermele de matasa, iar aguzii cese gasesc acum in tara le-ar 6 procurat in deajuns hirana». Nu credci Sulzer se Omni la dude !

Prin cite insa ne-a venit aceasta ocupatiune ? De sigur Caprin Turd, cari ne-au dat si numele de borangic, burangic sau bu-rungic, cum se aude prin diferite parti. 1)

De sigur ca mai tarziu, cand aceasta industrie casnica a luatavant, cand a inceput a se tese panze de burangic, industriasii s'auizbit de concurenta matasariilor straine. 0 dovada despre aceasta siun argument hotaritor asupra acestei indeletniciri la not in tara;avem urmatoarele spuse 2) : 0A§iWerea mai jeluit-au margelarii, ceice vand matasa cu dramul, cum ca ar veni straini ce aduc matasa dintr'alte parti si ca au avut vechiu obiceiu de nu erau volnicia tinea pravalii pe afara din targ sa vanda matasa cu dramul,fait numai aducand-o dela bolti sä vanda matasa cu ocaua §i cujumatate de oca si para la 20 dramuri, iar mai jos de 20 dramurinisi cum sa nu vanda, ci numai laticisari panuinteni sa fie volnici avinde matasa cu drantul fi cum le -a fi voea, care pentru aceasta, spredovada, arata o carte a raposatului Domn Constantin Milian ce avazut-o domnia inea (Alex. Ipsilante) cu leat 1754 Genarie 23,In care se scrie, ca aces! obiceiu s'a urinal .,si mai inainte».

Alte citatii le gasim in Del Chiaro Episcopul Bandinus a)de pe la 1646, nu numai asupra culturii viermilor de matasa,dar asupra mestesugului de a broda.

Prisosul de borangic s'a si exportat intr'o vreme. Un tarif va-mal pe la 1552 spune ca vamile ardelenesti luau pentru produsedin Tara-Romaneasca, «de centum Litris Serici, Litras tres» 5). Daroare aceste produse erau indigene on treceau numai prin Cara noastra ?

1) P. S. Antonescu-Remus, Raport asupra starii in care se gaseqteindustria sericiculturil In Romania.

') V. A. Urechia, Memoriu asupra perioadei din 1st. Rom. dela4774 86. (An. Ac. Rom. Ser. IL T. XI, p. 214.

') A. Maria del Chiaro, Istoria delle moderne .rivolutione della-Valachia. 1718, p. 39.

) V. A. Urechia, in An. Ac. Rom. Ser. II. I. XV1.5) Hurmuzachi, Doc. If. Partea V, p. 4.

si

$)

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 79: Industria casnica la romani pamfile 1

76

Erau indigene; caci sericicultura o cunosteam pe atunci si Inca mai-dinainte vreme. Romanii de peste Dunare platiau la 1348 unei ma-nastiri pe Bistrita, Tanga Prizrek, tribut de matasa «una dintr'o sutasau doua legaturi de matasa, sau o suta de pesperi» pesper-,--1/2ducat de aur) 10 ; dar nu se poate cere o astfel de dijma din ceea-ce-si puteau procura Romanii, ci din ceeace avean.

Ca orice factori de seamy in vieata unui popor, aceasta inde-letnicire a lasat urme in literatura populara. Iata o legenda asupraviermilor de matasa :

Unei femei ii moare barbatul ei prea drag ; ea nu-1 ingroapa,ci -1 jeleste pana cand trupul mortului se strica iesa viermi. Fe-meia iubeste acesti viermi ingrijeste cu fel de fel de frunze,*pana cand le da si frunze de agud. Gandacii cresc, se fac fluturi sifemeia le pastreaza samanta, ouile. Niste zane ii rasplatesc dragos-tea aceasta peste masura, aratandu-i taina.

Sub acelas cuprins, intra o fats care iubia un flacau.Turcii din Dobrogea cred ca viermii de matasa s'at nascut

din trupul lui Noe, cand s'a imbolnavit sub un agud. Bulgarii iisocot iesiti din ranile lui Isus Hristos, pricinuite de cuiele chinui-torilor, on din trupul unei fetite iubita de parinti, cari n'au voitcu nici un chip s'o ingroape.

Ca superstitii si obiceiuri la crescatorii no,;:tri gasim printre altele :Cand pornesc intaiu plugurile, gospodarii pun o legatura to

samanta pe brazda ca s'o rastoarne boii, caci numai astfel gogoa-sele vor ten/b/a bine la trasul Tor.

Unele gospodine arunca murdaria gogoaselor in drum, ca gogoa-sele «sit umble cum umbla drumul», on in pomi, ca gandacii sa sesuie sus.

Data intr'o casa moare cineva, in anul urmator nu se maicresc gandaci de matasa, caci mor si ei, iar pe cealalta lume vorroade din trupul celui raposat. Data cineva moare chiar in timpulcresterii gandacilor, ei sunt lepadati. Data nu, li se di de pomanagrau cu lapte, ca sa aiba ce roade in lumea de apoi. Data a fostsamanta in odaia mortului, uitata, ea se arunca afara on pe strea-sina casei, on se da altei gospodine, cad in casa aceea, «cum nuinviaza mortul, asa nu va invia viermele» din ousor.

Tinerii casatoriti nu trebue sa se indeletniceasca cu cres-

15) Havleu, Arh. ist. to Ram., III, 103.

si-i

(a

www.dacoromanica.ro

Page 80: Industria casnica la romani pamfile 1

77

terea gandacilor de matasa in anul intaiu, ca sa nu se desparta devieata asa de repede ca gandacii. Data tinerii nu asculta, viermilornu le va merge bine, cad cresc in casa necurata, on : nu ies dingaoace din pricina sgomotului dela nunta. Copiii celor tineri vormuri curand, iar ei se vor framanta ca fluturii. In alte parti, dinpotriva, se cultiva gandaci chiar in anul intaiu, spre a vedea datain casa aceea va fi spor. Intr'unele sate nu se cresc din pricina cae credinta ca tinerii cisatoriti sunt «rai de deochi» iar viermii deo-chiafi vor muri. Cand se intampla ca acestia intth intro casa undesunt viermi de matasa, gospodina le di intr'ascuns, in bucate, doiviermi, «ca sa se multumeasca cu atata». In sfar§it, intr'alte parti,li se strivesc pentru acela scop cite un vierme in frunte.

Teama Ca gandacii se pot deochia e pretutindeni ; de a-ceea, multe gospodine nu lass pe nimeni sa-i vaza, iar data nu, iiacopere cu o panzetura

Uncle gospodine presara peste viermi cenusa, ca sa fie curati. Altele, aproape de «urcat», ii stropesc cu rachiu on tuica,ca sit se suie mai repede sus.

Se crede ca-i pacat a omori atatea suflete. De aceea, in u-nele parti ii se da gandacilor bucate, de pomana, ca sa-1 ierte pestapan. Altii fac prasnic in regula, cu bauturi, spre a nu fi ei man-cati de viermi pe lumea cealalta.

Asemenea legende si superstitii se gasesc si la Turci si la Bulgari. Fiinta for la Romani ne di un cuvant mai mult in documen-tarea acestei indeletniciri vechi a poporului nostru.

De ce oare aceasta industrie n'a prosperat ? Pentruca n'avedtotdeauna inteles supra-produsul nevoilor casnice, consecinta a-tator imprejurari politice sociale.

Inceputul mdsurilor de incurajare. Inceputul veacului XIX ne-arata .0 scadere in industria viermilor de matasa. Influenza strainsdevine simtitoare $i in port, inlocuind pe o scars covaritoare cos-tumele indatinate prin altele de stofa ieftina. Scriitorii vrednici decrezamant observa ca feciori, numai foarte rar se mai vad, in zilepie sarbatoare, imbracati in haine de matasa. In aceasta privinta,Moldova daduse cat mult inapoi. In Tara-Romaneasca, pe la 1842,erau, dupa statistica, 99.449 de duzi 1), pe cand in Moldova, cutrei ani mai tarziu, in 1845, carmuirea inlesne,te plantarea a 6o.000

1) Almanah al statultti,I842, statistica principatului Terei-Romanqti,

rosie.

si

www.dacoromanica.ro

Page 81: Industria casnica la romani pamfile 1

78

pui de duzi, adusi nu set pie de uncle, pentru tinuturile de jos 0.Cu tin an mai tarziu, Ggeta Sate lor (Invatatorul Sate lor) scrip fruimoase articole de indemn pentru aceasta industrie. In 1849 pen-tru Muntenia apare completul tratar de sericicultura al lui PerruPoenaru, inchinat lui Barbu Dim. $roirbei Voevod. Dar rasunetulacestei brosuri precum si al articolelor pomenite mai sus, daca cugreu s'ar simti astazi, cu mult mai greu s'o fi simtit pe atunci.Trebuia o intervenire de fapt; in acelas an intervine Voda,infiintand o pepiniera de duzi la Pantelimon, Tanga Bucuresti, dincare sa se impart& in dar pui de duzi crescatorilor din tara. Semai aminteste ca tot o asttel de pepiniera s'ar fi infiintat si laCraiova 2).

Prima pepiniera ar fi dat crescatorilor 400.000 de duzi 3).Daca erau acesti aguzi altoiti sau nu, nu se stie ; din acesti copacivietuitori si astazi, nici unul nu se arata a fi altoiti. Se poate-ca au lost scosi din radacina de catre cultivatori, inspaimantati fiindde vreo dare noun.

Aceasta masura domneasca a avut rezultat. Multi locuitori owlost siliji sa-si fad gropi «adanci cam pana la bran, incat abia le-arfi putut sari un om, in timp ce puiul era gros numai cat o pana degasca». Asa spun locuitorii si tot asa zice si hotarirea domneasca«Se vor lua masuri ca estimp intr'un raion de doui postii impre-jurul Pantelimonului sa se faca zece gropi imprejurate de an side gard de catre fiecare satean sub directiunea si prin vederea deoameni oranduiti din cei cu stiinta intru aceasta, si 'sa sadeascaduzi din pepiniere, care iaras prin privighetori intr'adins sa se in-grijeasca a se uda la. vreme si cu chipul cuvincios» 4). Eforiadescrie masurile, pomenite de locuitori batrani astazi, iar Depar-tamentul respectiv le executa prin privighetori cu inima in chipcinstit. Odata cu aceste rasadiri, se imprastie si instructii tiparite.

Cu un an mai tarziu, numarul aguzilor se reduce dela to la 4.

I) Oficlul Prea Damn M. Gr. Sturza VV. Doranrei Moldovekadresat catre generalnica obignuita adunare a anului 1846

anaforaua adunarei mitre Prea Inalfatul Doran. Iasi, 12 Martie 1848,No. 13, p. 8.

2) Monitorul agricol, No. 8, din 28 Fevr. 1.881.2) M. G. Obedeanu, La Roumanie economique, 1880, p. 168.4) Adresa Eforiei Scoalelor No. 205 din 19 Fevruarie 1855 catre

Departamentul dinnauntru.

ins

si

711-In41{attilui

ii

www.dacoromanica.ro

Page 82: Industria casnica la romani pamfile 1

79

Porunca dotnneasca, cu alte aritari folositoare asupra culturiigandacilor de matasa, trebue sa se ceteaseca de trei ori in biserica !

Astazi, asenaenea instructii se trimit si se inchid due stie peuncle !

Mai tarziu, miscarea aceasta de incurajare lancezeste. Abiasub Voda Cuza, bugetul anului 1862 prevede de. 20.000 leivechi pentru adunat samanta de gandaci si procurat nifte nut)sini la.,icoalele de diqi din Pantelimon.

Bugetul anului, 1864 prevede 39.13o lei vechi pentru infiin-/area a 5 pepiniere de duzi la Giurgiu, Braila, Ismail, Baragan siIasi cu a suprafata, de 400 pogoane. Duzii dusi acolo erau delaPantelimoni, care moo sau 2500 penult. Iasi. Peste doi ani insa,in 1866 nu se mai tie nimica despre aceste pepiniere ; se desfiin-teaza pentru motivul ca legea. comunala de pe atund prevedea da-toria satului de a a yea o gradina de plantatii pentru raspandireaaguzilor. Se mai motiva ci tezaurul Statului era stramtorat, pe thudin bugetul pe 1867 se prevedeau 900.000 lei pentru, expo#tia de

porci, alergari de cai, etc.Vedem ca incepeau timpurile noua, timpuri de cheltueala si

imprastiere, de cladire si daramare repede.In 1865 se infiinteaza un stabiliment de sericicultura la Iasi

(Galata), care moare dupa un an. In 1866, din cauza crizei finan-ciare, se suprima, dar nu se uita a se prevedea in buget 14.775 leipentru alergari de cai la Iasi. Harnicul ingrijitor Vintilescu aratasela urma Statului ca «noi incepem multe si nici una nu sfarsim».

Sa nu se creada insa ca, dad Statul n'avea dragoste sa se o-cupe in aceasta vreme cu incurajarea industriei, in taxa nu se cul-tivau gandacii de matasa. In 186o erau 17 cultivatori straini, cariputeau sa aiba 3.82o ocale de gogosi.

Nu lipsa, de interes a Statului a facut, ca aceasta industriemanoasa sa scada, ci epidemia viermilor de matasa prin importareasemintei straine. Pebrina, boala gandacilor, bantue cu furie in 1863-4

anii urmatori.In acest timp si pant pe la 1867, oca de gogoase se vindea

cu 10-20 lei vechi, in mediu, pentru jud. Muscel. In Prahova aajuns si la 86, iar matasa pans la 15o lei oca. Asupra productiuniipe judete se gasesc date numai asupra Teleormanului.

In 1864, s'ar fi produs 6o.000, oci gogoase si s'ar fi expor-tat 40.000 oci.

sums

www.dacoromanica.ro

Page 83: Industria casnica la romani pamfile 1

80

In 1865, s'ar fi produs 40.000 oci gogoase s'ar fi expor-tat 20.000 oci.

In 1866, s'ar fi produs 20.000 oci gogoase s'ar fi expor-tat 14.000 oci.

In 1867, s'ar fi produs 15.000 oci gogoase s'ar fi expor-tat 12.000 oci.

Statul cerea, in 1865, 7 lei si 20 parale pe dramul de sa-manta, dela cei ce voiau sa cumpere !

Mai tarziu, se opreste importul semintei din strainatate unItalian, Marchizul Crinelli capita insarcinarea de a intocmi un tra-tat popular asupra sericiculturii. Bunul manual al lui Poenaru seuitase. Prin 1868 nu se gasesc iubitori de a se ocupa cutura, avand samanta de rassa milaneza. Particulari insa, tot se gasiau.

In 1858 era si o asociafie sericicola, Compania sericicolci, cu 5.000-galbeni capital. Erau mici fabrici de filat (tras), precum era ceade pe mosia Darnarmea de Tanga Bucuresti. Matasa filata se vindeala Viena cu 12 galbeni oca. Calitatea, starea sanitara a viermilornostri, aduc chiar straini in tall, cari si se intereseze de acest co-merc ass ajung gogosile sa se vanda cu 1-3 napoleoni oca. A-ceased concurenta aduce crahul Corn paniei sericicole. Statul nu ieanici o masura de sustinere, ba chiar nici nu vrea s'asculte inimiledoritoare. Tocmai in 1881, prin legea promulgati la 4 Iulie pentru.expozitiunile concursurile agticole industriale, s'ar pares ca.

vrea sa dea oarecare atentie vechii industrii a matasii. Dar legea alimas liters moarta ; tot fare rasunet au fa Inas §i atatea oferte a-cute de cunoscatori industriasi destoinici 1).

In 1884 Scoala de Agriculture dela Herastrau are voie sa im-parta in 22 judete 3.600 gr. de samanta ; din aceasta, 300 gr. desamatata data Prefecturii de Teleorman a inviat la Prefectura ! Pre-fectul de Tecuciu, ca sa scape de o sarcina obositoare, raspunde cain tot judetul nimeni nu cunoaste aceasta cultura

De rezultatul culturii in aceasta samanta nu s'a mai ocupatnimeni.

In rastimpul de 10 ani, pans la. I884, Statul cheltueste nu-mai 75.000 lei, imprastie mai ales lira nici un plan hotarit, farenici un interes.

Dela 1891-1895 s'a cumparat din strainatate siman# de peste-

1) Dni4: A. D. Xenopol, Gracliteanu Simulescu.

si

si

si

si

si

saricicul-

si

si

si

si

vi

www.dacoromanica.ro

Page 84: Industria casnica la romani pamfile 1

81

7.500 lei, distribuindu-se tot dupa vechile sisteme, intovarasind sa-manta cu chestionare; pe can nu oricine le-ar fi priceput. Pentruacesti ani gasim ca :

in 1891 s'a dat samanta la 54 persoane» 1892 » 51 »

» 1893 » 85» 1894 » 97» 1895 » 125

Si thud &Imam se distribuia gratuity cand vedem ass de pu-tini cultivatori, nu putem regrets deck incapacitaea si desivarsitilipsa de interes a autoritatilor.

Nici pepiniera dela Tecuciu n'a dat pAna acum rezultate fru-moase1) cauza trebue s'o cautam In alts parte. Firul acestei ocu-patii, obiceiul, datina se rupsese tocmai de jos, dela popor oncat ar fi fost innodat sus, tot rupt rtmanea. Pentru aceasta credca s'a recurs la alte leacuri, formarea de crescatori rationali pe lasate si facerea de crescatori model, dela can lamurindu-se si inspi-randu-se taranul, sa reinceapa si el ceeace stiuse si uitase. Aceastapractica trebuia inceputa cu elevii scoalelor normale inca fiind pebancile si nu tarziu, smulgandu-i din scoli uncle invataucopiii satului. Od cum insa, mai bine tarziu decat niciodata.

Astfel s'au inceput in 1895 scolile de cite 45 zile, la manas-tirea Varatec, reducinodu-se la 40 zile in 1896 si 1897. In total, auurmat practica 84 de invatitori, cite i pans la 3 de fiecare judet ;dintre acestia, se scrie ca unii n'aveau dorul trebuincios, altii pri-ceperea aleasa, confundandu-se, pe semne, aceasta contributiune laun lucru de bine cu o exilare a celor ctizu0 in. disgratia revizorilorscolari.

Dupa terminarea cursurilor si practicei, acesti invatatori pri-mesc drept ajutoare : birtie gaurita, masini japoneze, lucrate in

noastre de meserii, precum si 8.000 aguzi de 3-4 ani si sii-

manta. Dar numai pe alocurea aceasta miscare a fost inimoasa.Ministerul Agriculturii recurge la incurajari banesti : 10 /2 spor

peste salar invatatorului care va cultiva in scoala 20 aguzi cel pu-tin, va creste 5 gr. de samanta cel putin va recolta 7-7 1/2 kgr.gogoase.

Si rezultatul acestor pasi a fost aproape nul.Despre ceeace se lucreaza acum, nu mai vorbim, deoarece1) AstAzi desfiintatA.

Painfile, Industriu casnicif. 6

aA

sisi

scoliter,

*collie

si

www.dacoromanica.ro

Page 85: Industria casnica la romani pamfile 1

82

rezultatele nu se cunosc. Despre noudle mijloace de incurajare ak se-riciculturii nu vorbim, tocmai fiindca nu suni.

Iata un tablou pe patru ani in urma :

Anii CrescAtori Aguzi Samanta ceruta I Samanta data. ..

1896 4.253 54.414 29 Kgr., 010 gr. 12 Kgr., 8o6 gr.189 7 7.240 73.172 48 » 863 » 13 » 153 »

1898 8.197 94.172 53 » 044 » 15 » 531 »

1900 11.629 122.373 73 » 834 » 23 » 791 »

Asupra comertului cu produse sericicole, gasim ca in 1863 auintrat in tarn 3.625.023 lei ; de aici exportul descmte. In ultimiidouizeci de ani 1880-1899, exportul se ridica in total la 729.631lei, ceeace in termen mediu reprezenta 36.481 lei anual. Descrwereaurmeaza §i in 1899, cand ajunge la 1.520 lei.

Importul se prezenta cu totul altfel. In periodul de ani citat,gasim 74.375.833 lei, ceeace revine la 3.718.791 lei anul. Trist !

In 1898, Ministrul Agriculturii, Industriei Comertului, A.Stolojan, apreciind in deajuns rezultatele obtinute in timpul celortrei ani din urma, cu masurile luate pentru desvoltarea sericicultu-rii noastre, a insarcinat pe d-nii A. D. Xenopol §i Dr. Ch. D. Drutucu intocmirea unui proiect de lege asupra tncurajerii industriei ma-tasii. Nu mai vorbim asupra lui, deoarece proiectul ramase in do-sarele Ministerului.

dintr'o comuna. In comuna Bogdana, jud.. Tutova, dupaspusele oamenilor batrani, cari au apucat anul 1830, afara de unnumar de aguzi de prin livezile de pomi ale catorva riza§i, mai erao livada intreaga aparte, cu vreo 20 de'aguzi batrani, a lui Stan Ba-calu din Barlad. Femeile acestori raza§i se indeletniciau cu cregereagandacilor de matasa pentru all face borangic cu care sali invras-teze unele ;esaturi, cum pentru a-I yin& prin alte sate, Pe la1828 se cumpara dramul de matasa cu rs parale ; pe la 1845 spunbatranii ca stapanirea a impartit cate to pui de aguzi de fiecare,punandu-le indatorire §i silindu-i chiar ca sa-i planteze. De atunciincoace, aguzii s'au immultit din ce in ce mai mult ; tnulte femei seocupau cu sericicultura. In timpul de fats gandacii de matasa secultivau pe la vreo suta dotakeci de case din comuna Bogdana 1).

1) Pr. Econ. I. Antonovici, 'storm comunei Bogdana, p. CXII.

sStiri

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 86: Industria casnica la romani pamfile 1

83

In A rdeal, sericicultura este foarte raspandita si-i pacat ca nuavem date la indamana.

In Basarabia, sericicultura este puffin raspandita printre taraniiromani. Tot astfel printre Ruteni Bulgari. Cu aceasta se in-cleletnicesc femeile din judetul Soroca $i Orhei pe alocureaprin sudul tern. Totus cultura gandacilor de matasa a .fost o ocu--pgiune destul de veche, pe cand borangicul 'se socotia ca o stotaindispensabila pentru imbracamintea. femeiasca. Dela Romani, boran-gicul s'a raspandit la Ruteni. Turcii de pe langa Akkerman s'auindeletnicit de mult cu aceasta cultura probabil ca dela dinsiiau deprins si Romanii aceasta. Aguzi se vad multi prin aceasta parte.Viticultorii de pe acolo an obiceiul de a culege . fructul negru alaguzilor a-1 presa impreuna cu strugurii negri, pentru a da vi-nului o coloare mai. inchisa.

Astazi, sericicultura in Basarabia e in completa decadenta ;asemenea plantatiunile duzilor dispar.

Confectionarea borangicului, acum 40 de ani, dupa statisticaoticiala era urmatoarea :

La 185o s'a cules borangic pentru 1.400 livre.1851 » 1.121 »

1852 » 5oo1853 » 3001855 » 250

In 1877 s'au cules abia to2/2 puduri de matasa anumelanga Chisinau si Akkerman precum si in coloniile. bulgare.

Astazi, o bani0 de gogosi da 3-4,50 ruble, torcandu-se dinele 7o 90 so/oh/id, adica 270 -36o grame matasa Pentru unkilogram de afa' de matasa, se plateste 20 de ruble. Tarancele insa,nu fac convert cu borangic, ci-1 confectioneaza pentru trebuintelecasei for 2).

In Macedonia, numai pentru Meglenia, se produc anual 400.000600.000 e ocale de gogOsi de matasa, din Cali jumatate se produc

numai in satele romane. Das zweite Haupterzeugniss bilden dieSeiden-Cocons, deren Ernte jedoch im vorigen Jahre sparlicher alsin anderen ausfiel, da sich nun auch in Makedonien die Wtirmer-krankheit zeigt, von welcher es bis dahin verschont geblieben war.

1) Un solotnic 4,26552 gr.2) Z. C. Arbore, Basarabia in sec. XIX (edit. Acad. Rom.), p. 443-4

si

1).

si 5i

5i

si

si

5

11 11

si

=

www.dacoromanica.ro

Page 87: Industria casnica la romani pamfile 1

84

Im Jahre 1863 aber erzeugte Ober-Karadschova 3So.000. Okka Co-cons und der untere Bezirk 30.000 Okka» 1).

Gandacii de matasi se numesc bubi. Samanta de gandaci si-ocumpara sau si-o capita din gandacii for si se pastreaza inteun locrece. Dupa ce se prucluce frunza de . dud, se pun in niste ubeli

(= petece de panza) frumos spalate. Dupa ce dorm odata, gandaciise desvolta pe aceste ubeli, se ruiPs, se rarest, si dupa ce se saturabine de mancare, se pun printre frunze de dud, ramuri de pin saude copac, printre can incep gandacii si-si fats gogosi (cucureti ;arom. cuculia).

Vanzarea gogosilor de gandaci se face de obiceiu in sat, undemai multi negustorasi romani sau emisari ai diferitelor case dinSalonic yin si cumpara %).

2. Cultura viermilor de mcitasci.

N'o aratam aici ; pomenim totus ca in tot timpul cresterii lor,viermii trec prin cinci vrdste.

Urcarea. Dupa opt sau noun zile din vrasta a cincea, viermiiincep a umbla cu capetele in sus. Corpul li-i aproape straveziu, iarinelele capului aurii. Se pun atunci maturi, coceni de malaiu tati-rasc, crengi de copaci, etc., bine uscate pe lungul peretelui pentrua se urca. Urcarea tine trei sau patru zile.

Viermii ramasi capita mancare, caldura si lumina.Culegerea. Dupa Base sau opt zile, gogosile sunt pe deplin for-

mate si se pot culege, despartindu-le dupa colori, marimi si tarie.Alte Base pans la opt zile se pastreaza in straturi si apoi se ucidfluturii din ele, lasand numai pe cele hotarite pentru saminta.

Uciderea se face, sau punandu-le la soare sau oparindu-le ciiapa fiarta on cu aburi.

Recolta. 25 gr. de saminta, adica 15 nciptirstoace (degetare) potda pans la 6o Kgr. gogosi, din cari se pot scoate 6 Kgr. de matasa.

4legerea gogofilor pentru sanuin(d se face cu multi bagare deseams. Gogosile trebue si fie frumoase si de anumite colon (aceeas):-Ele se pun pe o panza la caldura si dupa 10-15 zile dela formarea

1) I. G. von Hahn, Reise durch Gebiete des Drin und Wardar.Wien 1863, p. 262.

1) Papahagi, Megleno-Ronainii, I, 26.

www.dacoromanica.ro

Page 88: Industria casnica la romani pamfile 1

85

lor, fluturii sparg casuta ies afara. Fluturele este mai mic si maisubtire- decat fluturoaica.

Imperecherea se face pe o coals de hartie sau in niste pungitie panza subtire Fluturoaica depune pans la Soo de oua,iar dupa zile moare.

Trasul (filatul). Gogosile se pun in apa calduta cu o maturase amesteca. Capatul firului de borangicse anina de matura, dupa care se deapanapans ce se ispraveste de pe gogoasa. De pematura se deapana pe mosoare sau pe tevi.

Torsul. Pentru a fi destul de tare sia nu se rupe in timpul tesutului, mai'nuke fire de matasa trebuesc rasucite laun loc intr'un singur fir. Rasucirea sau tor-sul se face insirand doui sau mai multemosoare pe o furca de tors matasa (Fig.67), iar capetele de pe fiecare se rasucescpe un singur fus. Furca aceasta se poarta inbrau ca furca obisnuita.

.Reischiarea se face pe un raschitor mic,sculele sunt mici.

Boirea nu se trateaza in aceasta. lucrare.

CAPITOLUL XI.

Fig. 67.

lntocmai ca Si la lava ;

MIEREA CEARA.

1. Considerafiuni.

Albinele ne dau mierea ceara tars multi munci din partenoastra, aproape deadreptul. Toms oarecari griji, oarecare price-pere tot se cer din partea cultivatorilor ; oarecari reguli tot Stint,si aceasta indreptateste socotirea unei parti din aceasta indeletnicire

cultura albinelor printre industriile casnice ale taranului roman.Cultura albinelor, ca cele mai multe din vechile indeletnicid

romanesti, se afia astazi in cea mai desavarsita scapatare. Cauzelesunt cele obisnite : ruperea firului traditional, impusa de cele maimulte on de conditiunile politice si sociale prin cari a trecut popo-

§i

rara.

si

siro -t s

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 89: Industria casnica la romani pamfile 1

86

rul romanesc. Agricultura a dat lovitura de moarte acestei culturimanoase, agricultura care indeparteaza pe.gospodar de gospodarie.

Cercetarea trecutului intareste aceasta consideratiune.Nu-i aproape o hartie veche in care fiind vorba de vanzare,.-

schimbare sau diruire de pamant, sa nu fie pomeni.ta si vorbaprisaca, locul unde se asezau stupii. Ace le priseci au disparut cutotul astazi si in locul for au ramas asezari omenesti, la inceput delocuinte ale prisecarilor si apoi ale urmasilor lor. Sate cu numele dePriseaca, Prisecani, Priseci, etc., sunt multe astazi, dupa cum. nearata geografia amanuntita.

Episcopul Melchisedec isi da parerea ca vorba priseaca vinedela zicerea slavona npnclocaTs, a tali, taietura in padure ; deaici vine si cuvantul seciu, padure tanara si deasa ce se ridica ,peurma unei portiuni de padure taiata. Zicerea priseaca aminteste prinurmare pozitiunea prisecilor vechi, care era in padure. Cel ce aveia-$i face priseaca, t<1ia prin urmare o poiana in padure $i acolo isiaseza stupii 1).

Aceasta parere pare a fi adevarata, dupa cum vom vedea si inpomenirile istorice ce urineaza.

De unde au imprumutat Romanii aceasta indeleticire, nu sepoate spune cu sigumnta ; numai terminologia ne-ar. indreptati acrede ca au imprumutat-o dela Slavi.

Iata cateva puncte istorice.Intr'un document dela Stefan cel Mare e vorba de priseci 0 ;

anul 7002 (1495).Pe la 1538-4o, Toma, logofat domnesc se plange lui Stefan

Voivod ca a pierdut cu prilejul navalirii tgrcesti si case si sate 0mori of §i albine; despre un lucru neinsemnat, de sigur czi nus'ar fi aratat 3).

Din 7050 (1542) : «Iar cat despre hotarul acelei priseci ce estein. hotarul Hlapestilor laugh' Valea-alba, despre Bargaoani; la capatulhelesteului din jos, unde a fost vechea prisaca si to helesteul dinjos si cti mori pe acelas helesteu, sa fie din toate partile car . se

cuvine ca sa poata trE o prisacacat se cuvenia n'am putea gad de sigur ; numai dace n'ar-

fi fost cumiva vreun obiceiu, cum vom vedea .amintit unul.

1) Ep. Melchisedec, Cronica Higilor, 357-1) Gh. Ghibanescu, Surds §i ',made, 1, 31.1) Iorga. Doc. Bistr. II, in.4) Ghibanescu, Ipiscoase fi Zapise, vol. I, partea I, p. 69.

si

4).

www.dacoromanica.ro

Page 90: Industria casnica la romani pamfile 1

87

Din 7056 (1548) : «uncle a fost batrana prisaca $i cu heles-teiele din jos si cu more pe acelas helesteu, a fie din toate partile.cat poate trai (cuprinde) o prisaca din destul»1), vorbe si intelesurirepetate mai sus.

Despre o priseaca de 13 stupi cu albine se pomeneste in Mol-dova la 15912). Botero') pomeneste ca pe la 1599 domnitorii ro-mani scoteau «o mtd de mii de scKi din dijma de pe ceard fi dinmiere,

Lase poate urca si la douci mlioane!

I625 Fevrnarie 8, Alexandra Voda scuteste satul Drago-slavele (jud. Muscel) .de cable gi cu fan (?) si de med, si de bos...»4).

Pomenire despre un loc de priseack in 1645 6).Dad avem convingerea despre bielsugul in miere de pe atunci,

ce curioasa ne pare stirea ca la is Martie 1646, Vasile Voc la alMoldovei intervene la Bistri ;a, in Ardeal, pentru niste piei Si doud«ogle de ',dere», oprite unui Campulungean 6).

Din 1,650. «Asijdere cum s'a jaluit... ca 4ator cu niste ban(i)cu nift(e) miare si cu niste postav si cu. niste cearii» 7).

Intr'o scrisoare de pe la 165o e vorba de «trei bezmen deceara» 6).

Din 1661 ; «Iocura `de prisaci» 9).Din 1668, tot astfel 10).Stupii erau insemnati $i in foile de zestre ca parte insemnati

dintr'o avere.Prin 1678, Toader Iordache Visternicul da feciorului sau, Va-aproape too de articole printre can gasim :

t...doi buhai,20 iepe.

armasariu312 stupi in 3 prisaci, 2 la Plopegi, una la Verigni.

350 stupi, 2 prisaci la Cacarezeni ;i una In Brani;te, 11).

1) Ghibanescu, Ipisoace fi. Zapise, Vol. I, partea I, 87.') Ep. Melchisedec, Cronica Romanului, 225.

Relazioni universali, Venezia, p. 94.Iorga1 Stud. Doc. VI1 23.

5) Ibidem, 57.°) Idem; Doc. Arh. Bistr. I, p. C.7) Idem, Stud? ,Doc. VII, 103.8) Idem, Doc. Arh. Bistr. I, 94.9) Idem, Stud. Doc. VI, 83.10) Ibidem, 87.11) Ibidem, VII, 176-80.

ceeace

i-isi

I

°)

sile,

www.dacoromanica.ro

Page 91: Industria casnica la romani pamfile 1

88

Iar data noi socotim si ceeace ramanea pentru ceilaiti fe-ciori «$i pentru batranetele noastre ca sa avem ctt ce negasim o sums destul de importanta spre a ne incredinta de stareculturii albinelor pe atunci.

Pomeneala din 1688 1).Sfarsitul veacufui XVII pare a ne grata o deosebita desvoltare

a culturii albinelor, cand mierea ceara erau cautate $i peste gra-nite.

Episcopul Melchisedec, vorbind despre darile vechi, zice ca «A-gentii antreprenorilor turd, raspinditi prin tad, arvoniau de tim-puriu miere de pe la locuitori ce aveau prisaci sau stupine, cu con-ditie ca, la termenul pus, catimea arvonita sa fie la dispozitia Tur-cului randuit. Romanul insa, neexact in daraverile lui ca astazi,(nu in totdeauna si in toate, stim noi), putin gandia Ia angaja-mentele lui, fie chiar $i cu Turcii, cari nu-1 crutau, pana da deziva nacazului. Data din naturala apatie sau cauza timpului ne-favorabil stupilor, mierea nu era la timp puss la dispozitia Turcu-lui ce-o pretindea, atunci, vai! se incepeau schingiuirile fart cru-tare. Romanul dator alerga in toate partile, rugandu-se de miereca sa scape de Turc ce se tines de el grapa'. Da pans Ia camase, nu-mai sa scape. De aici expresiunile : a hilt bans pe nziere, a da banipe miere, au devenit proverbiale Ia Romani. Chiar astazi zicerea : ada cnivt bani pe miere, inseamna a face un atac, o necinste, o mal-rratare. In documentele Episcopiei de Husi se pomenesc multe ca-zuri de suferinte din pricina banilor luati pe miere $i cari se sfar-siau prin exproprieri de pamanturi de hrana, nurnai sa se scape deincurcitura».

Iata un zapis cares arata ca un rizas a vandut partea sa dernosie, partea femeii sale si partea sora-sei, pentru ca sa capete IIvedre ci junultate de miere, cu cari datoria la Turci :

«Adica eu Neagul cu ferneia mea Acsinia, fata lui Dumi-tru zet Carpoaci ot Pojorani ot Botna, scrim '$I marturisesc cu a-cest zapis al meu la mina preotului Silia. Precum i-am vandutpartea mea, a Acsinii femeii mele, $i a surorii Aftinii ce se vor a-lege despre alti frati din camp si din padure si din tarna si cu va-duri de moara in doua iazuri cu vatra de cast in Siliste $i cutali pometi au avut Neagul Acsinia sora Aftinia, toate le-amvandut preotului Silia, de ne-am platit de II vedre miere pol dela

1) Iorga, Stud. Doc. VI, 94.

dirt

$i si

siinduld,

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 92: Industria casnica la romani pamfile 1

89

*Turci, a ne lua robi, ci nu gasia miere, ca le-au fost stupilor rauatunci la Mihai Voda ; iar preotul au stricat 28 stupi inteacele ve-dre ce scriam mai sus, iar vadra umbla 5 orti buni vechi si mi-amintrebat toate rudele si n'au avut nice o putere ci au zis : vinde-cui gasesti si scoate capul tau si al femeii din nevoie vleat 7200(I692)» 1).

In chestia vanzarii mierii catre Turci, hull alts marturie ce.ne-o da tot un zapis:

«Adeca eu Irina, sotul raposatului Mardarie din Dolhesti,criu 5i marturisesc cu aceasta adevarata scrisoare a mea, precutshind dator Mardarie, sotul meu, cu 7 lei lui Mustafa Turcului, *iviind Turcul m'au legat pe mine de grumazi, sa ma duce la casalui ; ci eu m'am rugat sfintiei sale parintelui episcopului de Husisa dea acesti 7 lei pentru mine si parintele vazand ci ma ductTurcul, au dar bani pentru mine si eu m'am apucat Inainte amulti oameni buni (?) sa platesc sfintief sale cu ce voiu avea la.casa mea. lad neavand cu ce plati, am zis sasi iea sfintia sa mosiadin Dolhesti partea lui Mardarie si partea mea. Si la aceasta scri-soare s'au intimplat...» 2).

Dar nu numai cu Turcii se intimpla acest lucru. Chiar Epis,copul Varlaam faces astfel de negustorii, dand din vreme arvunapentru miere. Doi frati din Dolhesti, neavaud mierea arvonita, vendlui Varlaam ocina for dela Dolhesti si Boteni pentru 26 vedre demiere : «am lust bani pe miere dela parintele, dar neavand not sa

dam miere la vreme, ne-am rugat(!) parintelui de au primit aceastamosie...» 3).

*tire din 1699 : Antioh Cantemir infiintand Slobozia-Galbenii.din judetul Neamt, o scuteste Intre altele «de miere, de ialovita,de boi...» 3).

Dintr'un zapis din 1700 se vede ci locul trebuitor unei pri-seci se determine astfel : sta un om intr'un punct si de acolo a-runci cu toporul imprejur ; punctele unde cadea toporul, hotaraumarginea prisecii 5).

In 1701, Matei Sturza vinde unui Jidov 200 vedre de miere ).

1) Ep. Melchisedec, Cronica Hu§ilor, 59.2) Ibidem, 165-6.2) Ibidem.') Arhiva, Ta§i, IV, 435.5) Ep. Melchisedec, Cronica Hufilor, 59.4) Iorga, Stud. Doc. VI, 268.

www.dacoromanica.ro

Page 93: Industria casnica la romani pamfile 1

90

In 1705, vama Cainenilor lua, pentru o povoara de miere,3o bani romanesti 1).

Porunca domneasca de pe la 1741-2 : «car(e) iaste cilugar,trebue si sada la manistire, si pizeasci hiserica, si cu isprivniciisi cerci prisacile si bucatele manastiri, iar nu si ii si pistoreasc.i» 8)-

In aceiasi ani era vorba de opt poloboeu-e de miere pe cari lerapid Cazacii in nordul Moldovei 3).

In 1742 Domnul ameninta pe cei cari nu-si plitesc darile, cali se vor bate stupii, vanzandu-li-se mierea 4).

Din 175o : «Asti toamna, dupd ce s-au bagat stupii in zam-nic, apoi 1x doui saptimani i-au surpat zamnicul si i-au furat cincistupi din zamnic in anul trecut dzisi ca i-au mai furat case stupidin prisaca dela casa lui, si este pigubas de unsprezece stupi siare prepus pe un marginasi, 5).

In 1762; Grigorie Jon Vodi di scuteali unui schit din TaraLeseasci pentru 43o stupi 0.

Sfadi in 1766 despre priseci si pomi saditi in jurul prise-ci lor 7).

De multe on ceara se lua in locul banilor pentru vanzari siinchirieri :

Prin 1773 aflam vorbindu-se de inch irierea a trei privalii pen-tru dottei adz de ceara de fiecare 8).

Intr'o randueala moldoveneasci din 1785, se zicea ci Episcopia.Husilor avea drept sit iea din 50 stupi, «un stup de simanti iarinu de beititt» adeci sa nu iea din cei mai grasi cari sa rimani infolosul gospodarului, ci din acei ce vor avea atata stransoare, cat satpoati trai. peste iarni si sit fie producitori la anul viitor 10).

Intr'o scrisoare dela sfarsitul secolului XVIII e vorba de «bes-mine de ceari»11).

') Iorga, Stud. Doc., XII, 6.2) Ibidem, VI. 282.3) Ibidem, 258.4) Ibidem, 380.3) Ibidem, too.3) Ibidem,7) Ibidem, 104.8) Ibidem, VII, 377°) Ep. Melehisedee, Cronica Hufilor, 355.19) Ibidem, 357.11) Icrga, Doc. Arh. Bistr. II, 95.

9),

133.

31

www.dacoromanica.ro

Page 94: Industria casnica la romani pamfile 1

91

Intr'un proces de pe la 1814 e vorba despre unul care-i con-datnnat «sa intoarca treizeci si sase vedre mien lui Naftanail $ep-tilici»

Citatiile ar urma pane in zilele noastre, dar de sigur ca dela1829 incoace, de tend cultura albinelor merge in declin, nu-si maian rostul. 0 singura aratare ne poate folosi: ca in 1839 din Tara-Romaneasca se exporta ceara pentru 80.000 lei, adica 7.041 oci,iar miere pentru 400.000 lei, adica 193.300 oci

Pe Tanga consideratia pomenita, indepartarea gospodarului de-gospodaria sa pentru agriculture, doua mai sunt principalele cauzeale decaderii acestei indeletniciri : chipul primitiv de cultura si ne-priceperea in desfacerea produselor. Se incelege ca aceasta din urmae cea mai 'serioasa. Astazi, thud diferite sisteme de stupi s'au nas-cocit, ele trebuesc aratate taranului deadreptul sau prin pilde,data se deda din nou la cultura aceasta, mierea lui trebue sa fie-

desfacuta prin societati cooperative.Neingaduirea in biserici deck a lumanarilor de ceara curate,.

inch poate fi un mijloc de Inviere a culturii albinelor.Nu avem date statistice despre numaruI stupilor si starea al-

binaritului in vremurile trecute qi cele de astazi ; pentru Basarabiale gasim aiurea 3).

Tot astfel pentru partile locuite de Romani in dreapta Du-narii 4). Ca un exemplu pentru Romania, iata ce gasim in cea maicomplete monografie istorica a unui sat, Bogdana, jud. Tutova._In aproape toate zapisele de vanzari, danii schimburi, nu se uitaa se pomeni $i de locurile de priseci. Din 1637 : oiumatate de satde Vastelesti din partea din sus, cu parte de vad, cu loc de pri-saca», repetandu-se apoi in 1652 ; intr'alt zapis «din paduri dinhalastiaie si cu locuri de prisaci». Din 1715 : R,paOuri cu locuri deprisaci», etc. In unele din aceste zapise ni se povesteste chiar si deanumite priseci cum si de acei ce le aveau sau se ocupau cu cul-tura albinelor. Din 1591 avem stire ca unul pentru a cumpara partedde sus a mosiei Vistelestilor si-a vandut 105 stupi in primavara a-celui an si ca dupe aceea, indoit mai mull au roil acei stupi. Inveacul 'XVII Constantin Satarul (traitor intre 1570-1640) gi fecio-

1) Iorga, Stud. Doc. VI, 68.Ibidem, XI, 18.

3) Z. C. Arbore, op. cit., 445-7.4) Per. Papahagi, Megleno-Romanii, I, 27.

1).

2).

si

si

si

*)

si

www.dacoromanica.ro

Page 95: Industria casnica la romani pamfile 1

92

rul sau Toader Satarul (1600-1670) au avut fiecare cite o prisacain Vistelesti sau Bogdana, despre care se tines minte §i se indicauchiar locurile acelor priseci de oameni batrani in veacul XVIII .sianume pe la 1739. Tot in veacul XVII intre anii 1678 1689,vitavul Lupan cumparand mai multe WO de mo§ie din Vi§televi;Suceveni, Balo§e§ti, Negrile§ti §i Imputita, a avut de sigur pe

una din aceste mo§ii §i prisaca deoarece se pomene§te de prise-carii lui Lupan, ca au pus pe aici ni§te pomi poate pe langacea prisaca.

In veacul XVIII se aminte§te de mazilul Neculai Oprisan , caavea pe la 1763 o prisaca. Dar priseci aveau mai multi oameni dinBogdana, chiar §i din neraza§i, pentruca. Matei Voda Ghica in ',1754§i Grigorie Voda Ghica in 1765 imputernice§te pe Neculai Oprisanca sa iea dijma dela cei ce §edeau pe ocina lui §i din prisaci custupi : «sa aiba a lua de a zece din tarini cu pane §i din fanata,din prisaci cu stupi, din gradini cu legumi». Si tot at se urrna-re§te aceasta prea manoasa ocupatie casnica pans astazi. Ca nu maigasim ceeace am gash, e altceva 1).

2. Stupciritul.

Locul hotarit pentru albine se chiama prisaca, .stupinit (stu-china) sau stupcirie, iar indeletnicirea cre§terii albinelor poarta nu-mele de albindrit stuptirit.

Casuta de lemn in care lucreaza §i vietu-esc albinele se chiama : stupstiubeiu, nleiu,stubeiu, mated, colnipi cuptitei.

La inceput, §tiubeiul nu era altceva de-cat o ratezatura de copac scorburos, careiaii putrezia inima. El este tot astfel §i astazi,cand totu§ se mai face §i din scanduri,nuiele, papura §i paie (Fig. 68-70). Paiele(Fig. 68) sunt impletite in trei. Cele de

Fig. 68. nuiele lipite cu pamant se numesc §i tames),5tiubeile stau in prisaci pe pamant mai ridicat, dar, ca sa nu

intre diferite insecte sau animale (§oareci, guzgani, arid, etc.), se

pun pe scanduri patrate sau rotunde.

1=119111 Sri.

In 9.719 et wMr7111411.tral,

11:rPril PirrIVIntRit,ZtrrotInErrnal avow 1'

llianirrrtryrr2121"cr_zrrvinuTr 1011

nrlaiwnw Tan mil'1725"mniliorell

iiinumTlibiammummtrmiamme

1) Ec. I. Antonovici, op. cit., p. XCVI pi urm.2) Dame, op, cit., 119.

$i

IOW

'rlin31ninitM1110110"

a-

91

1i

www.dacoromanica.ro

Page 96: Industria casnica la romani pamfile 1

93

Deasupra se acopere pentru ploaie, arsita, etc., cu un pocrifnumit Inca captalan, captar si captan §i cu alte nuance de pro -nuntare. El poate fi un fund de lemn, acoperit cu pamant sau apasatde un bolovan de piatra ca sa nu-1 iea vantul. In loc de acestea mai

poate sta si o strachina mare numita cas-tron sau erasion.

Aproape de partea de jos, albinele 'auun loc de intrare si ie§ire din stup, nu-imit urdinif. El trebue sa fie atat desus, ca sa nu poata ajunge soarecii.

In launtrul stupului se pun in trucedon*/ sau mai multe randuri de bete pecan se vor cladi fagurii. Acestea se nu-mesc : crud, pretce (preci), trepce pret-cute. In jud. Tecuciu se mai numesc $icuinzi sau cuiele fagurului.

Un scup nou se unge mai intaiu cusomnoroasd sau cu roinita (Melissa offi-cinalis)§i cupoala MaiciiDonnulni (Hype-

ricum perforatum), pentruca mirosul for atrage albinele. Cate odataise afuma cu fum de baliga sau pucioasa.

Albinele se impart in: mated sau regind §i crdiasa, albine (albine lucratoare) si trdntori sau bondari, partea barblteasca.

Sistemul celular al cerii si mierii se nu-mqte fagur sau fagor (ofagur de miere»).Celulele poartA numele de ocbiuri, bocce

(botca) §i boatce (boatel) 1).Roirea. Roirea se face vara pe caldura

mare, cand §tiubeiul si-a immultit popula-tiunea, pe thud matca a nitscut alts mad.Albinele ies dupa nivel, se formeath ungrup de multe on compact, care sboarasi s'anina de copaci scorburosi sau chiar decrengi sub forma unui ciucur sau strugur.Roiul intaiu roit se numeste pdrvac 2), iar celcare a roit (ramas) ramane cu numele de ;natal.

Fig. 6g,

ifillumniniimaintui

Pig 7

I)Pentru aceasta §i altele de aici : Etym. Magn. Rom., 743, dar maiales Dame, op. cit., 119-20.

1) In jud. matca se nume parvac, iar roiul nou : paroiu, de-unde verbul, paroiege (roieste,roieofte = iese musca) in Etym. Magn,Rom., 744.

§i

psi

layi,

, \A

www.dacoromanica.ro

Page 97: Industria casnica la romani pamfile 1

94

Ca sa se opreasca roiul ce sboara, i se arunca inainte o haina,caciula sau carana sl nisip. Dad s'a prins pe vreo crack se prindeastfel prin unele parti : Se iea un stiubeiu, o cola sau un fel debanita mica numita roinitd, unsa cu salamura si cu plantele pome-nite sau cu busuiocul stupilor, se Ieaga de o prastina lungs si se inaltacu gura dtdesubtul rointui prins. Cineva se suie in porn, ,scuturacraca si albinele atrase de miroasnele roinitei cad in liantru. Dad nu-vor, Ii se vantura pe deasupra pain sau se afuma dedesupt du pu-cioasa sau balegar

Din roinita, tot astfel, se muta roiul nou in stupul hotaritpentru el.

Stiubeiul care se roeste se numeste buhniu.Un roiu ink (slab) se chiama sfdrlac.0 frumoasa descriere, populara a prinsului. de roiuri ne-o-da

Ion Creanga in povestea lui Harap-Alb : «Si mai merge el cat mergenumai ce aude o bazaitura innabusita. Se uita el in dreapta, nu

vede nimica ; se uita in stanga, nici atata ; Si cand se uita in sus;ce si vada ? Un roiu' de albine Se invartiau in sbor pe deasupracapului sau si umblau besmetice de colo pans colo, neavand locunde sa se aseze. Harap-Alb, aflandu-se cu parere despre asta, aleargain dreapta si in stanga, si nu se lass pans ce (nu) gaseste un buf-iihan putregaios ; iI scobeste cu ce poate si-i face urdinis ; dupa-aceea aseazi niste tepusi intr'insul, iI freaca pe dinauntru cu catuf-nicd, cu sukina, en indtdciune, cu poala-SOnta-Mariei §i cu alte bu-ruieni mirositoare si prielnice albinelor si apoi luandu-I pe umar,se duce la roiu, rastoarna albinele frumusel din palarie in bustilian,it intoarce binisor cu gura in jos, ii pune deasupra niste captalanica sa nu rasbata soarele si apoi lasandu-1 acolo pe camp intre

isi cauta de drum! 2),Trantorilul sau curaiiiiii este taierea din

faguri a larvelor de trantori (larvele se numescca fei sau mak inuftei).

Tama, stupii se tin in bordeiu (zonninc, temnic,evnic), pe niste scaune cu acoperis (Fig. 71).

Retcotul. Cand timpul n'a fost prea ploios,Fig. 71. cand dimpotriva a fost uscat periodic, flori si

verdeata mulch, vanturi putine, stupii sunt buni, «rnerg bine».Ca sa vedem data un stup este bun, it curnpanim in mini

1) Album, I, 1484.2) I. Creanga, Opere complete, ed. II ((Minerva"), p. 317-8.

flori,

9.

si

www.dacoromanica.ro

Page 98: Industria casnica la romani pamfile 1

95

data greutatea lui cade titre fund, e semn ca are miere multi ;data greutatea a catre partea deasupra, are polen mult. Ciocnindu-Iru degetul, vedem, dupa sunet, pina unde are miere ; sunetul este«plin». Un stup care are urdinis», adica ale carui albine ,intra $iies vesnic prin urdinis, e bun. Prin miros de miere si ceara seconstata dad productia 'nu este stricata.

Scoaterea fagurilor din ftiubeiu poarta numele de umblai(umblare) Si rete.zat (ratezare). Ratezarea se face toamna. Prin Mol-dova de jos, ziva ratezatului traditional este Stilt:ha Ilie, «cand seumbla la stiubeie», «cand se bat stiubeile», «cand gospodina ducela biserica fagure de miere».

Inainte de ratezare, se afuma albinele cu fum de petica pentrua le amen ; desfacerea fa-gurilor se face cu o custura(Fig. 72) cu coada lungs Fig. 72leafa intoarsa si lata. Aceasta custura slujeste si la trintorit.

Albinelor li se lasa pentru iarna o cantitate de faguri plini,.ca sa aiba cu ce se hrani pana vor cadel in amortire si ,dupa ce.vorinvia, primavara. Aceasta se observa numai cand ratezarea se facetoamna tarziu. Dad se face la Sf. Ile, albinele mai au inca vreme

cladeasca alci faguri.In orice caz, gospodarul priceput gi interesat lasa citiva faguri

de o parte, ca sa-i dea albinelor in caz cand acestea nu vor cladi.Siorsul fagurilor de miere se face cu mina. Inainte vreme de

sigur ca erau un fel de teascuri, de cari vom vorbl la uleiuri ve-getale. lata inteadevar o dovactii In 175o, Noemvrie 15, Voda Ra-covita, spre a spori veniturile episcopiei de Roman, ii da dreptul.exclum de a avea numai ea in targ un teasc de haft trebuind catoti prisacarii negustorii de ceara din targ sa se duca ld teasculEpiscopiei spre stoarce ceara 1).

Scosul cerii din faguri se face prin topire. Fagurii topiti lasala fund o parte mai groasa, negricioasai care se datoreste pdsturei saupastrandui, substanta amara care umple nude celule, $i altor materiistraine cad poarta la un loc numele de hosting, bostind, jintild saubabas: 1).

Literar, in limba slavona, zice Episcopul Melchisedic, inseamna,«drojdiile sau ce se lasa la fundul unui fluviu : rStpa, dela rkTkii,des, de unde huge, la bors» 2).

1) Ep. Melchisedec, Cronica Rornanului, 11, 37.2) Pentru cele doua din urma, Etym. Magn. Rom., 743-4.

9 y$i

sia-si

si

www.dacoromanica.ro

Page 99: Industria casnica la romani pamfile 1

96

Sloirea cerii se face dupa fierbere, turnandu-se ceara in strachini.Dupa ce se incheaga, se scot §i se pun in aka parts. Aceste bucatise numesc sloiurj de cear4. Fiindca metoda ce o intrebuinteaza pansastazi tararhil roman este foarte imperfecta, in hostina ramane Incamulti ceara. Anumiti speculan0 acluna aceasta hostina si storcand-o.in maqini bune, capita astfel cantitati insemnate de ceara. Cei cese ocupau. cu aceasta se numiau hoftinari sau goftinari. Gasimsfar§it chiar episcopiile indeletnicindu-se cu aceasta; citatii din 161o.despre episcopia de Roman 1).

3. Miednl.

Miedul, (medal), midul, niidul sau mursa este o bautura capatatadin spalarea fagttrilor, dupa ce li s'a stars mierea,' in apa.5) El se in-trebuintit foarte mull in vechime, de sigur prin partile lipsite de vii..

In 1676: rChireana §i cu ficiorii mei §i gineri-meu anumeDumitraqcu» arata ca au vandut aun loc de cas (a)... pentru cad au.cazut in sa'racie §i nu 1-am putut tine... drept trei galben(i)...».$'au dat adalma 10 vedre med» 3).

La 1741 darea pe vadra de mied era 2 bani 4).Astazi s'aude iar. Se face se consuma in zilele ratezatului..

4. Mierea.

Se petrece aproape in casa rar se vinde. 0 intrebuintare mare-are mierea in medicina populard. Impotriva durerilor de masele, sefreaca dintii cu miete amestecata cu samanta de in Si radacina denalba ; Mierea amestecata cu otet curma durerile de gat ; pentru lih-'tire (le§iere) oboseala se bea o bautura facuta dintr'un puma decentaurd (fierea pantantului), fiarta intr'o litra de apa amestecatacu trei linguri de miere ; pe rani §i pe bubele coapte se pune unamestec de miere §i faina de secara cu ceapa coapta, un galbanu.de ou gi unt; pentru durere de ,sale e buns mierea amestecata cuvar nestins ca cataplasma (legaturd); spalaturile cu mursa sunt bunepentru piele, etc. 5).

iy Ep. Melchisedec, Cronica Rotndnului, I, 239.8) .5'essdtoarea, V, 106; Arhiva, XI, 24, etc.3) Iorga, Stud. Doc. VI, 375.4) Ibidem, VI. 219.5) Album, 1, 1274.

si

$i

si

in

www.dacoromanica.ro

Page 100: Industria casnica la romani pamfile 1

97

5. Lu »Iamb. ile.

Lumanarile se fac in chipul cel mai rudimentar. Se moaie cearaprintr'o temperatura a °dill, se face in foi subtiri, se taie cu cutitul,in forma de .dreptunghiuri peste ea se pune o /Wild de bumbacrasucit; se rasuceste foaia imprejurul festilei apasandu-se cat mai mult,tot in caldura, ca sa se prinda bine invartiturile.

Lumanarile sunt de diferite0 intrebuintare mare a cerii este la toiege (toiag), acea luma-

nare lunga cat statul unui om, care se invarteste ca un melt si carearde pe pieptul mortului. Toiege de acestea, cari nu pot fi decatde ceara curata, mai and gospodinele in sara ingroparii Mantuito-rului, Vinerea de dinaintea Pastilor, in biserica, «ca si lumineze pelumea cealalta pe cei ce au murit fara de lumanare».

Industria lumanarilor avea mare insemnatate economics inmanastiri biserici boieresti, unde erau fabrici mici, sub grija pa-raclisierului.

CAPITOLUL XII.

SCOICILE $I CULBECII.

Scoicile si culbecii ne dau crusta lor, invelisul for tare, careare prea putine aplicatiuni.

Co/ ile de scoici be folosesc copii la jucariile for pentru sapatulpamantului, ca sa-si fats gropi de puturi $i case.

Scoica arsa pisata se pastreaza si se foloseste de gospodariin medicina populara veterinara. Sufland cu o tevie ( dghie) aceastl&Ina in ochii unei vite cu albeata, i-o tamadueste de multe ori.

Cochiliile de culbeci (melci) $i scoicutek mici, culese de pe malulmarii $i al apelor, data sunt frumos colorate, slujesc la ornarea cadrelor (ramelor) fiind lipite cu cleiu. Altii iii fac si diferite infru-musetari ca papuci de prins in perete, margele, etc.

Casa broastelor testoase are multe aplicati in medicina populara_

T. Primate, Industria casnicd. 7

ai

gi

ai

www.dacoromanica.ro