Indrumatorul Sef Teaiva

44
INDRUMATORUL SEFULUI DE TEAVA POMPIER Cuprins: CAPITOLUL I ROLUL SI INDATORIRILE GENERALE ALE SEFULUI DE TEAVA pag.1 CAPITOLUL II Incendiul si fenomenele ce il insotesc pag.4 ARDEREA pag.4 TIPURI DE ARDERE pag.4 CALDURA pag.5 Transmiterea caldurii prin conductie pag.5 Transmiterea caldurii prin convectie pag.5 Transmiterea caldurii prin radiatie pag.6 CAPITOLUL III PROCEDEE SI SUBSTANTE DE STINGERE A INCENDIILOR pag.6 PROCEDEE DE STINGERE pag.6 Racirea zonei de ardere pag. 6 Inlaturarea substantelor cobustibile neincendiate din zona de ardere pag.6 Izolarea substantelor combustibile de oxigenul din aerpag.6 SUBSTANTE DE STINGERE A INCENDIILOR pag.7 Apa pag.7 Spuma pentru stingere pag.8 Pulberi stingatoare pag.9 Gazele inerte pag.10 CAPITOLUL IV MODUL DE ACTIUNE A SEFULUI DE TEAVA PE TIMPUL STINGERII INCENDIILOR pag.10 Pozitia de lupta pag.10 Reguli de lucru cu teava pag.11 Reguli de lucru cu stingatorul portativ pag.12 CAPITOLUL V PARTICULARITATILE MODULUI DE ACTIUNE A SEFULUI DE TEAVA PENTRU STINGEREA INCENDIILOR LA DIFERITE SUBSTANTE COMBUSTIBILE SPECIALE, CHIMICE SI IN CONSTRUCTII pag.13 Incendii la substante combustibile solide pag.13 Incendii la materiale lemnoase pag.13

description

i

Transcript of Indrumatorul Sef Teaiva

INDRUMATORULSEFULUI DE TEAVA POMPIER

Cuprins:CAPITOLUL IROLUL SI INDATORIRILE GENERALE ALE SEFULUI DE TEAVA pag.1CAPITOLUL IIIncendiul si fenomenele ce il insotesc pag.4ARDEREA pag.4TIPURI DE ARDERE pag.4CALDURA pag.5Transmiterea caldurii prin conductie pag.5Transmiterea caldurii prin convectie pag.5Transmiterea caldurii prin radiatie pag.6CAPITOLUL IIIPROCEDEE SI SUBSTANTE DE STINGERE A INCENDIILOR pag.6PROCEDEE DE STINGERE pag.6Racirea zonei de ardere pag. 6Inlaturarea substantelor cobustibile neincendiate din zona de ardere pag.6Izolarea substantelor combustibile de oxigenul din aer pag.6SUBSTANTE DE STINGERE A INCENDIILOR pag.7Apa pag.7Spuma pentru stingere pag.8Pulberi stingatoare pag.9Gazele inerte pag.10CAPITOLUL IVMODUL DE ACTIUNE A SEFULUI DE TEAVA PE TIMPUL STINGERII INCENDIILOR pag.10Pozitia de lupta pag.10Reguli de lucru cu teava pag.11Reguli de lucru cu stingatorul portativ pag.12CAPITOLUL VPARTICULARITATILE MODULUI DE ACTIUNE A SEFULUI DE TEAVA PENTRU STINGEREA INCENDIILOR LA DIFERITE SUBSTANTE COMBUSTIBILE SPECIALE, CHIMICE SI IN CONSTRUCTII pag.13Incendii la substante combustibile solide pag.13Incendii la materiale lemnoase pag.13Incendii de paioase pag.14Incendii de bumbac, fire si fibre sintetice, tesaturi, celuloza si hartie pag.15Incendii la cereale pag.16INCENDII LA SUBSTANTE COMBUSTIBILE LICHIDE SI GAZOASE pag.17La sondele petroliere pag.17La depozitele de substante combustibile lichide pag.18La buteliile (recipientii) cu gaze lichefiate sub presiune pag.18INCENDII SPECIALE pag.18La centralele electrice (termo si hidro) pag.18

Incendii la transformatoare pag.19La tunelurile cu cabluri electrice pag.19La liniile electrice de inalta si joasa tensiune pag.20INCENDIII LA SUBSTANTE CHIMICE pag.20La fabricile de negru de fum pag.20La fabricile de lacuri si vopsele pag.20La fabricile de cauciuc sintetic si producatoare de obiecte din cauciuc pag.20La fabricile de materiale plastice pag.21INCENDII LA MIJLOACELE DE TRANSPORT pag.21La avioanele aflate la sol pag.21La navele maritime si fluviale pag.22INCENDII LA CONSTRUCTII pag.22La elementele constructiilor pag.22Fundatia pag.22Stalpii pag.22Zidurile sau peretii pag.22Planseele pag.22Scarile pag.22Acoperisul pag.23Stingerea incendiilor in subsolul cladirilor pag.23Stingerea incendiilor la etajele cladirilor pag.23Stingerea incendiilor in podurile cladirilor pag.24CAPITOLUL VIEFECTELE DAUNATOARE PRODUSE LA INCNENDIU SI MIJLOACELE DE PROTECTIE ALESEFULUI DE TEAVA pag.24Efectele daunetoare specifice incendiului pag.24Caracteristici ale anumitor produse toxice de ardere si ale unor substante cu care sefii de teava pot veni in contact pe timpul interventiei, mijloace de protectie impotriva acestora si masuri de prim – ajutor ce se iau in cazul producerii de intoxicatii cu astfel de substante pag. 25Reguli de folosire a mijloacelor individuale de protectie pag.25Controlul functionarii mujloacelor individuale de protectie pag.26Reguli privind efectuarea autosalvarii pag.27

CAPITOLUL I

ROLUL SI INDATORIRILE GENERALE ALE SEFULUI DE TEAVASeful de teava este servantul care asigura dirijarea cu ajutorul tevii a jetului de substante stingatoare,

pentru localizarea si lichidarea incendiului.De activitatea lui depinde, in mare masura, indeplinirea cu succes a misiunilor. prin specificul indatoririlor

sale, seful de teava este cel care trebuie sa se afle cat mai aproape de zona de ardere a incendiului si sa actioneze direct pentru lichidarea lui.

Pentru indeplinirea cu eficacitate functionale, seful de teava trebuie sa actioneze cu plenititudinea fortelor sale morale si fizice, sa manifeste initiativa, curaj, darzenie, fermitate si vointa neclintita.

Seful de teava trebuie sa posede temeinice cunostinte profesionale si deprinderi practice, pentru a se orienta si actiona corespunzator situatiilor complexe ce se pot ivi pe timpul interventiilor.

De pregatirea, curajul si iscusinta sefului de teava depind intr-o mare masura nu numai lichidarea in timp scurt a incendiilor prin folosirea eficienta a substantelor stingatoare, dar si salvarea oamenilor, reducerea pierderilor materiale si protectia personala impotriva pericolelor si efectele daunatoare specifice acestora.

Seful de teava are urmatoarele indatoriri:- sa asigure, prin manevra jetului de substante stingatoare, reusita lucrarilor de salvare a persoanelor si

bunurilor;- cand actioneaza pentru lichidarea incendiului sa se apropie cat mai mult de zona de ardere si, dupa

posibilitati, sa se gaseasca la un nivel cu acesta sau mai sus (exceptand situatia cand lucreaza la stingerea substantelor combustibile in rezervoare);

- sa protejeje substantele combustibile neaprinse, buteliile cu lichide si gaza inflamabile si explozibile si elementele de constructie portante expuse pericolului;

- sa actioneze, in functie de incendiu, cu jet pulverizat, iar cand acest lucru nu este posibil sau la ordin, sa foloseasca jet compact; in functie de aceleasi criterii, sa intrebuinteze in ordine: tevi de refulare prevazute cu ajutaje de diametre mici, galeata stingator, asigurand folosirea rationala a substantelor de stingere;

- sa nu paraseasca pozitia de lupta ce i s-a stabilit decat la ordin sau numai in situatia cand viata i-ar fi pusa in periccol, raportand despre aceasta comandantului nemijlocit;

- sa raporteze ierarhic orice modificare ce se produce pe timpul actiunii de stingere a incendiului si care necesita masuri noi;

- sa manifeste grija pentru pastrarea urmelor ce ai putea duce la descoperirea cauzelor incendiului (sa lase, pe cat posibil, la locul lor obiectele si materialele a caror mutare nu este strict necesara, acestea constituind anumite indicii ce pot usura cercetarile);

- sa raporteze observatiile facute in legatura cu cauzele si evolutia incendiului;- in incaperile intunecoase sau cu fum dens, sa se deplaseze de-a lungul peretilor si ferestrelor,

memorandu drumul pentru a sti pe unde sa se intoarca;- sa se echipeze cu mijloacele de protectie ordonate (masca contra fumului, aparatul izolant, costumul de

protectie) si sa nu le scoata decat la ordin sau dupa indepartarea din zona de ardere. De regula, seful de teava este insotit de toporas, cu care coopereaza la indeplinirea misiunii primite (il

ajuta la manevrarea tevilor de refulare cu ajutaje si presiuni mari, la evacuarea unor materiale, la executarea unor deschideri sau demolari etc. ) si ii asigura protectia impotriva pericolelor caracteristice incendiilor (surpari, revarsari de lichide aprinse etc. ) pe care acesta nu le-ar putea observa la timp, fiind absorbit de munca pe care o desfasoara sau neavand vizibilitate asupra lor.

Actiunile toporasului sunt, de regula, coordonate de catre seful de teava, acesta poate executa insa si din propie initiativa unele lucrari.

Seful de teava are de indeplinit in lupta cu focul misiuni importante si destulde grele, iar de modul cum actioneaza depinde in mare masura rezultatul stingerii incendiului. In majoritatea situatiilor, acesta lucreaza in locurile cele mai periculoase.

Pentru indeplinirea in bune conditiuni a indatoririlor ce-i revin in functia pe care o indeplineste seful de teava trebuie sa depuna o munca continua de pregatire, pentru formarea deprinderilor in folosirea cu iscusinta a mijloacelor din dotare si aplicare in mod creator a regulilor de stingere a incendiilor si de utilizare a substantelor stingatoare.

In afara de indatoririle aratate mai sus, seful de teava mai trebuie sa indeplineasca si indatoririle prevazute in Regulamentul de instructie al pompierilor.

CAPITOLUL II

INCENDIUL SI FENOMENELE CE IL INSOTESC

Focul, una din cele mai vechi descoperiri ale omului, elementul care a insotit necontenit progresul umanitatii, devine uneori un factor de distrugere, transformandu-se in ceea ce numim incendiu.

Incendiul este deci o ardere declansata cu sau fara voia omului, scapata de sub control, in urma careia se produc pagube materiale, iar in unele cazuri, pierderi de vieti omenesti.

Pentru a se putea interveni in mod rational la stingerea incendiilor, este necesar sa fie cunoscute fenomenele fizice si chimice care au loc pe timpul acestora.

1.ARDEREAArdearea este o reactie chimica insotita de dezvoltare de caldura si emisiune de lumina (flacara). In

conditii obisnuite, arderea reprezinta un proces de oxidare sau de asociere intre substantele combustibile si oxigenul din aer.

Pentru ca arderea sa aiba loc sunt necesare urmatoarele conditii: existenta substantei combustibile, prezenta substantelor care intretin arderea, realizarea temperaturii de aprindere.

Ardereasubstantelor si materialelor combustibile are loc numai in faza gazoasa. Deci materialele solide inainte de a arde se gazifica. Lichidele nu ard, ci numai vaporii acestora care se formeaza in cantitate suficienta abia dupa ce lichidul respectiv depaseste temperatura de inflamabilitate.

Procesul de ardere pentru substantele combustibile solide, lichide si gazoase se desfasoara la fel si consta din trei faze: oxidarea, aprinderea si arderea propriu – zisa.

Datorita oxidarii gazelor si vaporilor, caldura se acumuleaza continuu, fapt care duce la marirea vitezei reactiilor, la aprinderea substantelor combustibile si aparitia flacarilor.

TIPURI DE ARDEREArderile pot fi clasificate dupa tipul de reactie, existenta flacarii si propagarea acesteia. Dupa tipul de reactie, se deosebesc:a) arderi complete – cand substanta combustibila reactioneaza total, iar produsul arderii contine bioxid de

carbon, apa si azot si numai in cantitati mici acizi grasi inferiori, alcooli, bioxid de sulf etc.b) arderi incomplete – cand substanta combustibila nu reactioneza in intregime, iar produsii arderii contin

oxid de carbon, apa, peroxizi, aldehide si acizi, alcooli etc. Dupa existenta flacarii, arderile sunt:a) fara flacara (mocnite);b) cu flacara. Dupa propagarea flacarii, se deosebesc:a) arderi normale sau deflagratii, care se caracterizeaza printr-o transmitere a caldurii in mod uniform, de

la stratul care arde la stratul vecin, cu viteza de propagare de ordinul centimetrilor pana la un metru pe secunda;c) arderi rapide (explozii), care au o viteza de propagare mai mare ca viteza sunetului, flacara fiind

insotita de o unda de soc, ce inainteaza practic cu aceeasi viteza. Pe timpularderii unor substante combustibile se formeaza flacari si fum, ale caror caracteristici depind de

structura lor. Fumul, ca rezultat al majoritatii produselor de ardere, este format din particule nearse de gaze. In functie

de culoarea, mirosul si gustul fumului, se poate stabili substanta care arde.

In tabelul urmator sunt date caracteristicile fumului unor substante combustibile intalnite mai frecvent la incendii:

Substanta combustibila Caracteristicile fumuluiculoare miros gust

Lemn Negru-cenusiu De rasina AcrisorTitei si alte produse

petroliereNegru (numai pentru titei) De titei Acrisor

Fosfor Alb De sulf ---------Celuloid Negru-brun De sulf Acid

Sulf Alb-galben-albastrui De bioxid de sulf AcidCauciuc Negru-brun De usturoi Acid

Bumbac, tesaturi Brun Specific AcrisorHartie, fan, paie Alb-galbui ------- --------Potasiu metalic Alb intens ------- Alcalin

Materiale plastice (PVC) negru clor -------

Dezvoltarea si propagarea arderii in cazul incendiilor sunt determinate sau facilitate de o serie de factori, cum ar fi:

- existenta substantelor combustibile care ard cu rapiditate si dezvolta temperaturi ridicate;- existenta elementelor combustibile ale constructiilor si instalatiilor, indeosebi a acelora cu goluri;- prezenta diferitelor deschideri si treceri neprotejate in pereti, plansee (usi, ferestre, trape, etc. ),

precum si a unor canale si conducte (de fum, pentru ventilatie, tehnologice);- deplasarea produselor arderii (fum, gaze), puternic incalzite, catre alte materilae combustibile

neincendiate;- transportul, datorita curentilor de aer, al diferitelor materiale aprinse (scantei, pale de paie, etc.);- distanta mica intre constructii, instalatii sau alte marteriale combustibile depozitate;- prabusirea diferitelor elemente de constructie, instalatii sau agregate, precum si exploziile produse pe

timpul incendiului.

II. CALDURA

Caldura este o forma de energie, o manifestare a starii de agitatie mecanica a moleculelor si atomilor intr-un corp.

Reactiile de ardere ce au loc pe timpul incendiilor sunt insotite de o puternica degajare de caldura, cea favorizeaza crearea unor puncte calde, cu potential termic ridicat, care pot provoca aprinderea substantelor combustibile in zona respectiva.

Transmiterea caldurii prin conductiePrin conductie, caldura se transmite de la un corp cald la unul rece, datorita miscarii moleculelor din masa

corpului, fara ca materia sa se deplaseze sau sa sufere deformatii. Fenomenul se petrece si daca se introduce capatul unei vergele metalice intr-un focar, observandu-se ca si celalalt capat, tinut la exterior, se incalzeste.

Transmiterea caldurii prin conductie nu se face de toate corpurile in aceeasi masura; in timp ce metalele o transmit cu usurinta, azbestul sau pluta o transmit foarte greu.

Transmiterea caldurii prin convectie

Acest mod de transmitere a caldurii este caracteristic lichidelor si gazelor care au o coeziune mai redusa intre molecule. Masa de fluid, aflat in imediata apropiere a sursei de caldura, se incalzeste si se ridica, lasand locul unei mese de fluid rece. Se formeaza astfel un circuit care propaga caldura in spatiu.

Transmiterea caldurii prin radiatieOrice corp cald radiaza caldura in spatiul inconjurator. Caldura radiata se transmite dupa legi similare cu

cele a propagarii luminii, independent de existenta materiei in spatiul dintre sursa calda si cea rece. Caldura radiata se propaga in linie dreapta cu o viteza egala cu cea a luminii (300000 km/sec), se reflecta si se refracta la fel ca lumina.

Radiatia calorica poate deveni periculoasa in cazul incendiilor, existand posibilitatea propagarii sale de la un obiect la altul, de la o constructie la alta, chiar daca acestea nu se afla in contact direct.

De regula, la incendii, transmiterea caldurii nu se face numai printr-un singur mod (conductie, radiatie sau convectie), ci prin doua sau chiar prin toate formele odata. Tinand seama de aceasta, sefii de teava trebuie sa actioneze pentru a preveni propagarea incendiilor, prin:

- racirea continua a elementelor de constructie sau a materialelor combustibile supuse unei incalziri puternice;

- racirea curentului de fum cu ajutorul jetului de apa pulverizata;- reducerea temperaturii in zonele de ardere;- ecranarea prin crearea unei peredele de apa, intinderea unor prelate permanent stropite etc;- izolarea termica a materialelor cu ajutorul unui strat de spuma, mase pulerulente (nisip, pamant).

CAPITOLUL IIIPROCEDEE SI SUBSTANTE DE STINGERE A INCENDIILOR

1.PROCEDEE DE STINGEREStingerea unui incendiu necesita oprirea procesului de ardere printr-un anumit procedeu. Prin procedeu de stingere se intelege activitatea specifica desfasurata pentru inlaturarea sau micsorarea

actiunii sau a influentelor factorilor ce determina arderea (substanta combustibila, aerul, temperatura de aprindere).

Pentru stingerea incendiilor pot fi folosite urmatoarele procedee:

1.Racirea zonei de ardereSe bazeaza pe introducerea in zona respectiva a unor substante capabile sa preia o parte din cantitatea de

caldura necesara continuarii arderii. Pentru racire se folosesc substante cu propietati certe de absorbtie a caldurii de pe suprafetele incendiate sau puternic incalzite (apa refulata sub diferite forme, spumele, etc.).

2.Inlaturarea substantelor cobustibile neincendiate din zona de arderePropagarea incendiilor poate fi oprita daca se indeparteaza substantele combustibile din zona de ardere

prin evacuarea acestora sau prin creearea unor intervale de protectie. Aceasta se poate realiza in cazul incendiilor la substantele combustibile solide, de exemplu prin desfacerea stivelor si indepartarea materialelor (lemn, bumbac, paioase etc. ), prin creearea unor interval de protectie la incendiile de acoperis, la paduri, lanuri etc. intervalele de protectie trebuie executate intr-un timp scurt, latimea fiind determinata de viteza de propagare a incendiului.

3.izolarea substantelor combustibile de oxigenul din aer

Consta in izolarea zonei de ardere de madiul inconjurator. In incaperi, acest procedeu se bazeaza pe inchiderea tuturor golurilor (usi, ferestre etc. ) pentru a se impiedica accesul de aer din exterior. Dupa un timp oarecare, procentul de oxigen scade iar arderea devine incompleta, pana cand inceteaza.

In activitatea practica acest procedeu este aplicat in cazul unor incednii izbucnite in incapri mici, cu un numar redus de goluri, ce pot fin inchise ermetic cu elemente de constructie care nu prezinta pericol de distrugere, iar substantele combustibile aprinse nu contin aer in porii lor sau produsi oxidanti care intretin arderea in lipsa oxigenului. De exemplu, bumbacul, datorita aerului cuprins intre fibrele sale, poate sa arda timp indelungat (3 – 5 zile) chiar daca incaperea in care a fost depozitat este inchis ermetic.

Procedeul mentionat poate fi folosit cu deplin succes si in alte situatii. De exemplu, in cazul producerii de incendii la rezervoarele cu substante combustibile lichide, stingerea se poate realiza prin proiectarea de spuma pe oglinda lichidului aprins, deoarece prin crearea unui strat izolator intre zona de ardere si vaporii combustibili, acestia sunt indepartati de foc.

In alte situatii, incendiul mai poate fi lichidat si prin inundarea zonelor de ardere cu apa, cu spuma cu coeficient mare de infoiere sau cu gaza inerte.

La inundarea cu apa se poate recurge numai in cazul cand: nu exista posibilitatea ca apa sa se scurga in cantitati mari din incaperea respectiva; obiectele aprinse nu plutesc sau nu intra in reactie cu apa; nu se pericliteaza rezistenta cladirii.

II. SUBSTANTE DE STINGERE A INCENDIILORSubstantele stingatoare sunt acelea care, utilizate in functie de propietati in zona incendiata, opresc

arderea. Ele pot fi in stare gazoasa, lichida, sau solida, precum si sub forma unui amestec.Cele mai raspandite substante stingatoare sunt apa, spuma chimica si cea mecanica, pulberi, gazele inerte.

1.ApaApa este cea mai folosita substanta de stingere intrucat are o mare capacitate de a aabsorbi caldura si

patrunde usor in materialele combustibile unde are loc arderea. In actiunea de stingere a incendiilor apa se intrebuinteaza sub forma de jet compact, de ploaie, de ceata sau pulverizata. Fiind refulata in zona de ardere, apa trece in stare de vapori, consumand o importanta cantitate de caldura si, ca urmare, temperatura scade. Transormandu-se in aburi, apa creaza un strat izolator si, in acest fel, continutul procentual de oxigen – element indispensabil continuarii arderii – se reduce. Prin urmare, ea actioneaza asupra a doua din principalele elemente ale procesului de ardere – caldura si oxigenul. Or, daca unul dintre acestea este inlaturat, arderea inceteaza.

La majoritatea categoriilor de incendii apa se foloseste sub forma pulverizata, deoarece se consuma o cantitate mica, in contact cu suprafete incinse trece mai usor de la starea de particule lichide la ceea de vapori, formand un strat izolator ce impiedica accesul oxigenului in zona de ardere si absorbind o cantitate mai mare de caldura si intr-un timp mai scurt decat daca ar fi folosita sub forma de jet compact, ajuta la depunerea particulelor solide aflate in suspensie, reducand astfel posibilitatea de propagare a acestora in zonele vecine, protejeaza mai bine pe participantii la actiunea de stingere.

Jetul pulverizat se obtine cu ajutorul tevilor si ajutajelor speciale, ori prin inchiderea partiala a ajutajelor pentru jeturi compacte. In functie de presiune, lungimea jetului pulverizat variaza intre 5 si 6 m, iar suprafata de actiune a acestuia este aproximativ de 20- 30 m. Pentru folosirea corecta a jetului pulverizat este necesar sa se respecte urmatoarele reguli:

- sa fie dirijat direct asupra materialelor aprinse;- pentru reducerea temperaturii si densitatii fumului, jetul pulverizat sa fie indreptat spre focar si zona

din jurul acestuia, prin manevrarea tevii in scopul cuprinderii unui spatiu cat mai mare din zona de ardere;

- la incaperile cu mult praf combustibil aflat in suspensie sau depus pe diferite elemente, jetul pulverizat se va folosi pentru impiedicarea formarii amestecului de praf combustibil si aer, care poate provoca explozii.

La stingerea unor incendii de substante combustibile apa se proiecteaza si sub forma de jet compact, pentru a se folosi astfel si forta sa de soc, cu ajutorul careia se pot realiza dizlocarea partilor carbonizate si patrunderea ei in masa materialului aprins. Trebuie sa se aiba in vedere si faptul ca si folosirea nerationala a jetului compact poate provoca si pagube. De asemenea, daca se foloseste o cantitate prea mare de apa, aceasta nu are timp sa se transforme in vapori si, prin scurgere, poate duce la deteriorarea cladirilor sau creeaza premise pentru degradarea materialelor si elementelor de constructie. De aceea, stingerea incendiilor cu jet compact se executa prin deplasarea rapida a acestuia in zona de ardere, actionandu-se in partea superioara a substantei care arde, astfel incat apa ce se scurge sa contribuie si ea la stingere.

Jetul compact se obtine prin folosirea tevilor manuale obisnuite tip B, C, D si a tunurilor de apa. Lungimea jetului compact depinde de ajutajul tevii, presiunea cu care se refuleaza apa si unghiul de proiectare a ei, fiind de 20 – 30m la tevile B si C, 6 – 7 m la teava D si peste 60 m la tunurile de apa.

Este interzisa folosirea jeturilor compacte de apa:- pentru stingerea incendiilor produse la retelele sau transformatoarele electrice sub tensiune;- in interiorul incaperilor unde exista substante combustibile sub forma de pulbere sau depunere de praf,

care impreuna cu aerul pot forma amestecuri explozive;- in incaperi (laboratoare, depozite de sticla, muzee, expozitii) in care exista materiale fragile;- asupra substantelor combustibile lichide ce ard in rezervoare;- asupra unor substante in cazul carora socul poate initia puternice explozii (nitroglicerina, fulminatul de

mercur etc. ).;- asupra substantelor cu care apa reactioneaza chimic: sodiu, potasiu, carbura de calciu etc. Seful de teava, atunci cand actioneaza cu jet compact, trebuie sa respecte urmatoarele reguli:- sa dirijeze jetul pe suprafata verticala incendiata de sus in jos, iar pe suprafetele orizontale, de la partea

cea mai indepartata catre pozitia de lupta a sefului de teava. - Sa raporteze imediat comandantului de grupa despre posibilitatea inlocuirilor tevilor tip B ci tevi tip C

sau a lucrului cu galeata stingator;- Sa nu foloseasca presiuni de lucru mai mari decat este necesar;- Sa intrerupa functionarea tevii in cazul cand, temporar, actiunea jetului nu mai este necesara sau sa-l

dirijeje catre exterior, fara a stropi alte constructii, instalatii, materiale, scari sau alte persoane;- Cand arderea inceteaza sau nu se mai vede, sa intrerupa stropirea si sa o reinceapa numai in caz de

necesitate.

2.Spuma pentru stingereSpuma pentru stingere este formata dintr-o masa albicioasa in care sunt raspandite bule cu bioxid de

carbon sau aer, separate intre ele de o membrana lichida. Ea se foloseste pentru stingerea incendiilor in cazul in care apa nu are eficacitate.

Spuma este de doua feluri: chimica si mecanica. Spuma chimica este rezultatul unei reactii chimice care se produce intre o substanta acida si alta bazica.

Ea este formata din bule a caror invelisuri sunt solutii apoase ale sarurilor, iar in interiorul lor se gaseste bioxid de carbon.

Spuma chimica se mai poate obtine si prin reactia prafului unic ( un produs sub forma de pulbere compus din bicarbonat de sodiu si sulfat de aluminiu) cu apa. Ca aceesorii pentru producerea spumei se folosesc generatoarele si tevile.

Spuma mecanica se obtine prin amestecarea unei substante generatoare de spuma (spumogenul) cu aerul si apa.

Spumogenul poate fi sub forma unui lichid vascos de culoare rosie – bruna sau sub forma de praf de culoare alba cu o granulatie fina.

Ca accesorii pentru producerea spumei mecanice se folosesc amestecatorul de linie si preamestecatorul (pentru spumogen lichid), pregeneratorul de spuma (pentru spumogen praf) si tevile generatoare de spuma mecanica cu debite de 2.500l/min. pentru formarea spumei de buna calitate, este necesar sa se lucreze cu po presiune de 5 – 7 atm.

Atat spuma chimica si cea mecanica sunt agenti stingatori foarte pretiosi. Ele sunt utilizate indeosebi la stingerea incendiilor de substante combustibile lichide deoarece, depunandu-se pe suprafata lor, creeaza o buna izolatie termica si ,mai ales , impiedica accesul vaporilor in zona de ardere, precum si raspandirea lor in natura.

Pentru a asigura o eficacitate maxima, spuma trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:- sa fie compacta (adica stratul de spuma sa nu aiba spatii goale);- sa fie etansa si elastica, pentru a nu se rupe la miscarile ondulatorii ale lichidului pe care a fost

proiectata;- sa fie omogena;- sa fie rezistenta la caldura (sa nu-si piarda calitatile la actiune acaldurii ridicate);- sa fie persistenta (adica sa rezite minimu 30 de min. fara sa se degradeze);- sa fie aderenta, astfel incat sa se mentina pe suprafetele verticale;- sa aiba un efect corosiv cat mai redus. La stingerea incendiilor cu spuma este necesar sa se respecte urmatoarele reguli:- jetul de spuma va fi indreptat asupra suprafetei de ardere numai atunci cand s-a realizat o spuma de

buna calitate;- sa se dirijeze astfel jetul de spuma, incat contactul cu suprafata lichidului combustibil aprins sa se faca

fara soc, urmarindu-se formarea unui strat unifor si continuu;- refularea spumei se va face fara intrerupere;- pozitia de lupta sa permita sefului de teava sa actioneze cu curenti de aer din spate sau lateral;- sa nu se foloseasca in acelasi loc jeturi de spuma si jeturi de apa;- cand se actioneaza asupra substantelor combustibile lichide revarsate pe sol, jetul de spuma trebuie

astfel dirijat incat sa nu imprastie lichidul. Este interzisa folosirea spumei pentru stingerea incendiilor la echipamentul electric si la conductori

nescosi de sub tensiune. De asemenea, este interzis sa se actioneze cu spuma asupra sodiului, potasiului, carbidului si a altor substante care reactioneaza cu spuma.

In ultimul timp se foloseste si spuma mecanica cu coeficient mare de infoiere. Pentru formarea spumei cu coeficient mare de infoiere, este nevoie de un spumant, apa si aer care, cu ajutorul unui generator special, sunt refulate pe un tub de panza sau plastic cu diametrul de 0,5 – 3 m. Debitul de spuma realizat de generator este de pana la 2003/min. Caracteristica principala a acestei spume consta in aceea ca are un coeficient mare de infoiere care ajunge pana la 500 – 600 (coeficientul de infoiere reprezinta raportul dintre cantitatea de spuma obtinuta si cantitatea de spuma utilizata).

Spuma cu coeficient mare de infoiere executa un efect de racire prin preluarea unei cantitati de caldura si unul de izolare a substantelor combustibile fara de radiatia termica. Folosirea spumei usoare este recomandata in deosebi in spatii inchise, si mai putin in aer liber, intrucat, datorita greutatii ei specifice mici, curentii de aer o imprastie usor.

3.Pulberi stingatoare

Pulberile stingatoare sunt amestecuri de diferite substante solide sub forma de particule de o anumita finete, care, daca sunt proiectate asupra focarelor, provoaca incetarea arderii datorita efectelor complexe de inabusire, izolare si racire pe care le au. Ca principale pulberi stingatoare se folosesc in mod obisnuit: bicarbonatul de sodiu, bicarbonatul de potasiu, carbonatul de sodiu si ureea.

Pulberile stingatoare sunt priectate asupra zonei de ardere prin intermediul unui gaz inert (bioxid de carbon ori azot). Pentru stingere, pulberile trebuie astfel proiectate incat sa acopere deodata si in intregime flacarile incendiului. Pulberile stingatoare, fiind rele conducatoare de electricitate, se folosesc cu eficienta pentru stingerea incendiilor aparatajului electric sub tensiune, precum si in alte cazuri in care prezenta apei este contraindicata (incendii de substante chimice, la muzee, expozitii, autovehicule, laboratoare etc.).

4.Gazele inerteGazele inerte sunt substante ce se caracterizeaza prin aceea ca nu ard si nu intretin arderea, fapt pentru

care unele din ele, de exemplu bioxidul de carbon si azotul, sunt folosite ca substante stingatoare. Efectul principal al stingerii cu aceste

Gaze este cel de inabusire prin reducerea cantiitatii de oxigen din aerul existent in spatiul unde are loc arderea. Pentru ca arderea sa inceteze, trebuie sa realizaze in spatiul respectiv o concentratie minima de 22% bioxid de carbon sau de 31% azot.

Substantele stingatoare trebuie folosite numai in cantitati strict necesare realizarii stingerii incendiilor, evitandu-se astfel producerea unor stricaciuni ce pot surveni ca urmare a folosirii lor nejudicioase (in special a apei).

CAPITOLUL IVMODUL DE ACTIUNE A SEFULUI DE TEAVA PE TIMPUL STINGERII INCENDIILOR

1.Pozitia de luptaIn cadrul dispozitivului ce se adopta pentru stingerea incendiului, seful de teava ocupa o pozitie de lupta,

de unde isi desfasoara activitatea. Pozitia lui de lupta trebuie sa asigure:- o buna vizibilitate;- posibilitati sigure de acces catre locul focarului;- posibilitatea de manevra a sefului de teava si a jetului pe suprafete si planuri diferite;- protectia impotriva flacarilor, caldurii, gazelor toxice si a altor factori daunatori;- posibilitatea de a fi schimbata cu rapiditate la ordin in cazul aparatiei unor pericole deosebite sau cand

sunt necesare actiuni imediate pentru salvarea persoanelor;- legatura neintrerupta cu comandantul de grupa si servantii cu care coopereaza. Ocuparea pozitiei de lupta se executa pe timpul desfasurarii de lupta, iar cand manuieste teava de prima

interventie, odata cu recunoasterea. Seful de teava va executa cu repeziciune deplasarea si ocuparea pozitiei de lupta, folosind caile de acces

cele mai scurte si accesibile. In functie de situatie, respectiv daca in zona incendiului sunt posibile sau chiar se produc exeplozii ori exista fum dens, temperaturi ridicate etc.el va merge la picioare, aplecat sau taras.

De asemenea, cand intervine de pe scari si suprafete inclinate la stingerea incendiului, seful de teava trebuie sa se asigure cu carligul de siguranta sau cu cordita de salvare.

Dupa ocuparea pozitiei de lupta, seful de teava isi va crea o rezerva de furtun de 10 – 20 m. Dupa ocuparea pozitiei de lupta, seful de teava este obligat sa stabileasca cu rapiditate:- daca in zona respectiva mai sunt persoane de salvat sau materiale pentru a caror evacuare sau protectie

trebuie sa actioneze imediat;

- ce materiale sau elemente de constructie sunt cuprinse de incendiu, in ce directie se propaga focul si ce conditii existente pot favoriza intretinerea acestuia;

- ce materiale, substante si instalatii sunt in pericol de a fi cuprinse de incendiu si cum se poate asigura protectia lor;

- daca sunt posibile explozii, prabusiri ori scurgeri de lichide sau gaze combustibile si ce masuri trebuie luate pentru evitarea lor;

- daca pentru indeplinirea misiunii are nevoie de sprijin in vederea desfacerii unor elemente de constructie, evacuarii unor materiale sau inteprinderii altor activitati.

Pe timpul desfasurarii actiunii de stingere a incendiului se vor urmari:- evolutia arderii;- eficienta substantelor stingatoare;- descoperirea indiciilor ce ar putea contribui la stabilirea cauzelor incendiului (proportiile si aspectul

incendiului, directia de propagare, culoarea flacarii, a fumului, mirosul, prezenta unor substante combustibile in zona de ardere sau a mai multor focare; existenta unor materiale sau obiecte suspecte si conservarea lor etc. )

Despre activitatea desfasurata si situatiile ce apar in timpul cat se afla pe pozitia de lupta, seful de teava raporteaza comandantului de grupa.

2.Reguli de lucru cu teavaLucrul cu teava se executa din pozitiile: in picioare, in genunchi sau culcat. Pe timpul actiunii, seful de teava trebuie sa aiba in vedere urmatoarele reguli:- inainte de a actiona direct asupra focarului, va stropi cu jet pulverizant zona de ardere pentru scaderea

temperaturii mediului, intensitatii flacarilor si concentratiei fumului. In scopul lichidarii arderii, el va dirija jetul asupra materialelor aprinse

- cand vizibilitatea este redusa datorita fumului dens, determina focarele dupa trosniturile specifice arderilor intense si va dirija jetul spre locurile unde contactul apei cu materialele aprinse prosduce zgomote caracteristice, precum si o intensa degajare de aburi;

- pentru protectia incaperilor, a altor parti din constructie, precum si a materialelor si instalatiilor si instalatiilor din vecinatatea celor incendiate, va folosi jetul pulverizat, actionand mai intai asupra acelora care sunt cele mai periculoase, apa fiind proiectata initial asupra partii superioare a lor;

- cand arderea intr-o incapere sau alt spatiu inchis se datoreste scurgerilor de gaze combustibile sub presiune din recipiente sau conducte, va actiona pentru protejarea obiectivelor invacinate, iar pentru stingere va proceda la inchiderea ventilelor;

- pe timpul dezvelirii sau desfacerii unor elemente de constructie, le va proteja prin stropire, in primul rand pe acelea a coror distrugere ar putea provoca prabusiri sau ar fi in masura sa contribuie la propagarea incendiului;

- o atentie deosebita va acorda racirii elementelor de constructie metalice care pot sa provoace surpari datorita dilatarii lor sa contribuie la propagarea incendiului prin transmiterea caldurii. Daca aceste elemente sunt puternic incalzite, nu vor fi racite brusc, deoarece, prin contractie, pot aparea fisuri si deformari care scad rezistenta si stabilitatea lor. Determinarea starii de incalzire a acestor elemente se va face prin storpirea lor cu apa pentru scurt timp; formarea rapida a unei mari cantitati de abur arata ca metalul incalzit pana la limita de pericol. In aceasta situatie, racirea se va executa treptat, incepand cu ctingerea materialelor aprinse din apropiere si scaderea temperaturii mediului;

- in cazul cand in zona de ardere se gasesc substante, agregate sau recipiente ce pot exploda va dirija jeturile de la o distanta care sa permita evitarea pericolului; actiunea se va urmari in mod deosebit

inlaturarea pericolului creat, prin stingerea flacarilor din apropiere sau racirea substantelor, agregatelor sau recipientelor in cauza;

- pentru lichidarea arderii pe diferite suprafete si planuri, va dirija jetul de la o suprafata incendiata la alta, deplasandu-l totodata pe fiecare suprafata catre inainte si lateral si va avea grija sa nu lase in urma focare nestinse . pe timpul acestor deplasari, o deosebita grija va acorda protejarii furtunului de eventualele deteriorari.

- Spre a lichida focul de pe suprafetele orizontale, se va amplasa mai sus sau la acelasi nivel cu locul arderii. El va manevra jetul din directie contrara celei de propagare a incendiului, incepand de la partile cele mai indepartate catre cele mai apropiate, pentru a evita formarea aburilor in imediata sa apropiere, ce ar avea efect negativ asupra vizibilitatii;

- Atunci cand arderea are loc pe suprafete verticale, va dirija jetul mai intai spre partea superioara a acestora pentru ca apa ce se scurge sa poata stinge incendiul si in partea de jos a lor;

- Daca pe timpul incendiului, datorita presiunii, scapa teava din maini, trebuie sa ceara imediat reducerea presiunii, dupa care, reluand teava si pozitia de lupta va cere marirea presiunii.

Reguli de lucru cu teava de prima interventie:Denumirea de tevi de prima interventie este atribuita primelor tevi care insotesc personalul ce executa

recunoasterile si intra in actiune pe timpul efectuarii acestoraPe timpul actiunii, seful de teava trebuie sa aiba in vedere urmatoarele reguli:- asigurarea protectiei impotriva flacarilor, a personelor aflate in pericol si a personalului ce efectueaza

salvarile;- protectia substantelor sau instalatiilor ce prezinta pericol de explozie sau au o mare valoare, prin

racirea si stingerea flacarilor din apropiere;- protectia unor elemente de constructie ce se pot prabusi datorita actiuunii flacrilor;- asigurarea conditiilor necesare echipelor de recunoastere pentru patrunderea in zona incendiului prin

stingerea flacarilor sau racirea atmosferei pe caile de patrundere;- oprirea propagarii arderii pe anumite directii importante. Seful de teava trebuie sa stie insa ca nu este admis ca rapiditatea ce se impune sa caracterizeze operatiile

pe acre le efectueaza sa afecteze cu ceva precizia actiunii, precum si respectarea cu strictete a masurilor de protectie si a regulilor generale de tehnica securitatii specifice obiectivului respectiv.

Succesul in timpul folosirii tevii de prima interventie depinde in mare masura de cunosterea din timp a caracteristicilor constructive si tehnice a diferitelor obiective, operatie care trebuie realizata pe timpul aplicatiilor si exercitiilor tactice.

3.Reguli de lucru cu stingatorul portativStingatorul este un utilaj folosit ca mijloc de lichidare a incendiilor atunci cand se afla in faza initiala sau

cand sunt de proportii mai mici. In mod frecvent, se folosesc urmatoarele tipuri de stingatoare portative: cu spuma chimica, cu praf si bioxid de carbon, precum si cu gaz inert.

Stingatorul portativ cu spuma chimica se foloseste pentru stingerea incendiilor la substante combustibile lichide sau solide

Nu se foloseste la stingerea retelelor si aparaturii electrice sun tensiune sau a unor substante combustibile ca: sodiu, potasiu, carbura de calciu, calciu in stare metalica, magneziu, termit, praf de aluminiu sau zinc.

Punerea in functiune:- se desfunda ajutajul cu o sarma sau cu un cui;- se ridica stingatorul si se agita prin rasturnare de 4 – 5 ori;- se indreapta ajutajul de evacuare spre locul incendiului;

- daca eventual se infunda ajutajul pe timpul functionarii stingatorului, desfundarea lui se face tot cu o sarma sau un cui.

Stingatorul portativ cu praf si bioxid de carbon se foloseste in cazurile cand au luat foc motoare cu ardere interna, instalatii electrice si substante combustibile ca: acetilena, acetona, fosfor, magneziu, si produse petroliere.

Punere stingatorului in functiune:- se indeparteaza capacelul de la palnia tronconica si capacul robinetului buteliei;- se deschide progresiv robinetul buteliei cu bioxid de carbon si se indreapta jetul cu praf si bioxid de

carbon catre locul incendiuluiStingatorul portativ cu gaz inert se foloseste pentru stingerea incendiilor izbucnite la instalatii si

transformatoare electrice, statii de pompare, nave, avioane, produse petroliere, indeosebi in spatii inchise. Pentru punerea stingatorului in functiune se indreapta difuzorul spre locul incendiului si se deschide

robinetul buteliei.

CAPITOLUL VPARTICULARITATILE MODULUI DE ACTIUNE A SEFULUI DE TEAVA

PENTRU STINGEREA INCENDIILOR LA DIFERITE SUBSTANTE COMBUSTIBILESPECIALE, CHIMICE SI IN CONSTRUCTII

Pentru stabilirea substantei stingatoare si a modului ei de folosire, a pozitiei de lupta, precum si a masurilor si a mijloacelor de protectie necesare pe timpul actiunii, este necesar sa se cunoasca specificul comportarii diferitelor materiale in timpul arderii.

1.Incendii la substante combustibile solideIn aceasta categorie de substante sunt cuprinse: lemnul, paiosele, hartia etc. In vederea stingerii incendiilor la aceste substante combustibile, seful de teava se va plasa de regula astfel:- cat mai aproape de focar, pe acelasi plan sau mai sus;- cu fata la focar si contrar directiei in care bate vantul sau lateral. 1. Incendii la materiale lemnoaseLemnul, datorita numeroaselor sale intrebuintari, constituie adeseori obiect al incendiului. Temperatura de aprindere a lemnului este cuprinsa intre 270-300 C, iar pe timpul arderii elpoate dezvolta

temperaturi intre 1000-1100 C. Propagarea arderii pe suprafata materialului lemnos se realizeaza cu viteze diferite, in raport cu directia

flacarii si a curentilor de aer; pe suprafetele orizontale si de sus in jos arderea se propaga mai incet, pe cand de jos in sus mult mai repede. Pe timpul arderii se degaja fum si gaze de ardere care pericliteaza viata personalului ce actioneaza impotriva incendiului.

Stingerea se realizeaza cu apa sub forma jeturilor compacte sau pulverizate. Pentru a actiona cu eficienta, seful de teava va actiona astfel:-initial va arunca o panza de apa asupra incendiului pentru a micsora temperatura. - va proiecta apa asupra zonei de ardere de sus in jos si de departe catrea aproape, pentru a nu impiedica

vizibilitatea prin producerea aburului. Pe timpul actiunii, seful de teava este ajutat de toporas care poate executa taieri, demolari, desfaceri ale

unor parti de constructie, evacuarea anumitor materiale etc. , la ordin sau din proprie initiativa.Pentru protectie el poate folosi, in functie de conditiile existente la locu arderii, masca contra fumului si

gazelor, precum si aparatul izolant. Specificul obiectivului in care se gaseste materialul lemnos impune anumite particularitati in modul de

actiune ce trebuie folosit pentru realizarea stingerii , si anume :

a) La depozitele de busteni :- se utilizeaza cantitati insemnate de apa care este refulata prin tevi B – cu ajutaje mari – si prin

autotunuri; - jeturile se dirijeaza de-a lungul stivelor de sus in jos , avandu-se in vedere protejarea stivelor vecine ;- cand sunt incendiate mai multe stive ‚ jeturile de apa se dirijeaza in intervalele dintre ele ;- pozitia de lupta a sefului se va alege in asa fel incat sa fie evitate locurile periculoase si sa permita

retragerea in caz de pericol .b) La fabricile de cherestea :- se foloseste apa multa care este proiectata asupra zonei de ardere prin tevi B , realizandu-se in fazainitiala „ perdele de apa „ circulare si pe directiile de propagare a incendiului ;- in afara tevilor pentru stingere se folosesc si tevi pentru protejarea elementelor portante ale halelor

unde se gasesc gatere si a stivelor vecine ;- eventualitatea prabusirii in anumite situatii a halelor de productie impune luarea unor masuri de

securitate corespunzatoare .c) La depozite de cherestea - se lucreaza cu tevi B si cu autotunuri( lucru in miscare) ;- se actioneaza in faza initiala cu jeturiputernice pentrulichidarea focarelor de pe suprafata stivelor si

oprirea programarii incndiilor lamateriale combustibile din vecinatate; se dirijeaza apoi jeturile de apa spre interiorul stivelor aprinse , pentru umezirea lor pe o adancime catmai mare , in scopul lichidarii incendiului;

- sefii de teava se vor amplasa pecat posibil pe locuri dominante , folosind scarile sau stivele alaturate;- pentru protectia stivelor neincendiate se vor stropi suprafetele laterale supuse actiunii caldurii si partea

de sus ;- sefii de teava din sectoarele direct amenintate din adancimea depozitului asigura suprvegherea si

lichidarea oricarui inceput de incendiu .- sefii de teava vor proteja cu ajutorul jeturilor de apa pulverizata , personalul ce executa desfacerea si

evacuarea stivelor de pe directia principala de intindere a inciendiului .d) La fabricile de mobila:- stingerea inciendiului se executa cu tevi B si C , asigurandu-se folosirea judicioasa a apei si evitarea

degradarii materialului in sectiile inciendiate .- localizarea inciendilui la sectia lustruit ( vopsitorie) se face cu tevi generatoare de spuma ,iar la

depozitul de mobila , cu tevi ajutaje pulverizatoare si cu robinet .- protectia sefului de teava pe timpul lucrului se va face cu masca echipata cu cartuse filtrante contra

fumului si dioxidului decarbon , cu aparat izolant si costum de protectie impotriva temperaturilor inalte .

2.Incendii de paioaseCaracteristica pentru incedniile de paioase este propagarea lor cu repeziciune. Viteza de propagare este

determinata de existenta golulilor de aer in paie, intensitatea vantului, starea vremii (umeda, uscata), gradul de uscaciune al paielor si modul lor de depozitare (balotae sau nebalotate). La paioase, partea arsa se desprinde cu usurinta, creeandu-se scantei care, luate de vant, pot provoca aparitia de noi focare.

Pe timpul incedniului se degaja temperaturi mijlocii si mari, precum cantitati insemante de fum inecasios. In functi de locul unde ard paiosele (in lan, la ariile de treierat sau in depozite), seful de teava va avea in

vedere urmatoarele particularitati:a) la lanurile de cereale:- daca exista posibilitati de alimentare cu apa se actioneaza la stingere cu tevi C (cu ajutaje

pulverizatoare).

- Daca nu sunt posibilitati de alimentare cu apa, seful de taeva participa la amenajarea fasiei de izolare, la indrumarea efectivelor conccentrate pentru lichidarea incendiului (prin batere sau acoperire cu pamant ) si la dirijarea vanturilor de scantei

b) la ariile de treierat si depozitele de paiose- pentru localizare se folosesc tevi C (cu ajutaje pulverizatoare sau cu robinet ) pentru stropirea sirelor

vecine (de sus in jos si de departe catre aproape) sau mentinerea umiditatii prelatelor cu acre sunt acoperite.

- Pentru lichidare, daca focarul; se gaseste la suprafata stivei, se va actiona cu jet pulveruizant, toporasii desfacand sira pala ci pala sau balot cu balot, paiele stinse se transporta in afara depozitului

- Cand focarul se gaseste in interiorul stivei se actioneaza cu jeturi compacte dirijate in masa de paioase, dupa care se trece la desfacerea stivei.

3.Incendii de bumbac, fire si fibre sintetice, tesaturi, celuloza si hartieBumbacul se aprinde usor de la sursele de foc deschise si arde cu ata mai repede cu cat este mai afanat. In

unele cazuri, indeosebi cand este impurificat cu grasimi, se poate produce si autoaprinderea lui. La suprafata balotului de bumbac arderea se propaga mai repede iar in interior mai lent cu degajare de fum si gaze in cantitati mari.

In timpul arderii, firele si fibrele sintetice se topesc sub actiunea flacarilor transformandu-se in picaturi. Daca materialele ce contin asemenea fire si fibre sunt apretate nu se mai produce fenomenul de picurare, arderea avand loc rapid si cu flacara mare.

Pentru stingerea incendiilor la aceste substante combustibile (bumbac precum si fibre si fire sintetice), de foloseste, de regula, apa.

In asemenea situatii seful de teava trebuie sa procedeze astfel:- Initial sa arunce o panza de apa asuora intregii suprafete aprinse;- Sa foloseasca jeturile sub forma de ploaie;- Sa actioneze cu jet compact supra focarelor adanci;- Sa stropeasca cu jet pulverizat masa de bumbac precum si de tesaturi degajate de toporasi si sa asigure

stingerea materialelor transportate la locul de evacuare. Pe timpul stingerii la aceasta categorie de materiale, toporasul va scoate baloturile aprinse pe un loc liber,

pentru a fi stinse de catre seful de teava si va transporta pe cele neaprinse la locuri sigure, ori le va acoperi cu prelate.

In cazul lipsei de apa, stingerea se va realiza prin batere si desprinderea partii aprinse de cea neaprinsa. Pentru protectie se va folosi aparatul izolant, iar in cazul aprinderii unor cantitati mai mici de materiale se

va putea utiliza masca contra fumului si a gazelor cu cartus filtarnt impotriva oxidului de carbon.a) la depositele de bumbac:- jeturile de apa se folosesc pentru stingerea stivelor incendiate sau protejarea celor vecine, precum si a

elementelor de constructie;- sefii de teava se vor amplasa pe pozitii de lupta care sa asigure o mare mobilitate pentru dirijarea

jetului de la o distanta cat mai mica pe toate laturile stivelor incendiate;- actiunea de stingere a incendiului incepe initial de pe sol, seful de teava alegandu-si pozitia de lupta

cat mai aproape de stiva si folosind jeturi de apa puternice la suprafata acesteia si prin spatiile dintre baloturi pentru lichidarea flacarilor. Dupa aceasta, ajutat de toporas, executa evacuarea baloturilor neincendiate si desfacerea celor care ard deasupra celor din urma dirijind jeturi pulverizate pentru stingerea lor;

- stivele periclitate de incendiu se protejeaza prin udarea cu apa pulverizata si acoperirea cu prelate;- sefii de teava ce actioneaza pe stive vor fi legati cu cordite de salvare si echipati cu aparatul izolant.

b) la fabricile textile (filaturi si tesatorii):- pentru stingerea incendiilor se folosesc tevi C (cu ajutaje pulverizatoare) si pulberi stingatoare;- la folosirea jeturilor de apa, sefii de teava trebuie sa asigure protejarea masinilor evitand pe cat posibil

dirijarea jeturilor asupra acestora;- pozitiile de lupta trebuie sa asigure interventia in locurile posibile de propagare a incendului (locul de

trecere a transportoarelor, goluri pentru divesre instalatii, usi, ferestre);- protectia sefului de teava se realizeaza cu aparat izolant sau masca cu acrtus pentru oxidul de carbon. c) la depozitele de celuloza si hartie:- pentru stingere (cand ard baloturi) se actioneaza cu apa pulverizata, pulberi stingatoare si gaza inerte;- lichidarea focarelor interiore din baloturi se face (dupa evacuare lor) cu jeturi de apa pulvartizata si cu

pulberi stingatoare;- baloturile amenintate de incendiu se protejeaza prin stropirea cu apa pulverizata si prin acoperirea cu

prelata;- daca incendiul a izbucnit la elemente combustibile ale contructiei depozitului, se va actiona cu jeturi

de apa compacte, protejandu-se indeosebi elementele de sustinere ale cladirii.

4.Incendii la cerealeCerealele sunt produse combustibile care dezvolta, prin ardere, temperaturi de pana la 1000 C. Arderea si

propagarea incendiului pe suprafata si in masa cerealelor sunt mici, manifestandu-se fara flacari (mocnit); viteza de ardere a cerealelor creste pe timpul transportului pneumatic in silozuri sau magazii si petimpul uscarii lor.

Praful de cereale in suspensie ( in amestec cu aerul) prezintapericol de explozie .La incendiile de cereale se degaja mari cantitati de fum si gaze de ardere indeosebi bioxid si oxid de carbon .

Pentru stingerea incendiilor se foloseste apa sub forma jeturilor pulverizate ( iar uneori jetul compact pentru inundare ).

In functie de locul unde se gasesc cerealele , felul in care sunt depozitate si modulde prelucrare a lor, la stingerea incendiilor trebuie avute in vedere urmatoarele particularitati :

a) La magaziile de cereale : - stingerea incendiilor se efectueaza cu jeturi pulverizatoare ;- sefii de teava trebuie sa lichideze in primul rand flacarile dela elementele de constructie ale

acoperisului si peretii magaziei ;- dupa lichidarea arderii la suprafata , cerealele se lopateaza sub actiunea jeturilor de apa pulverizate ;- deplasarea sefului de teava pe suprafata cerealelor se face pe punti improvizate ( scanduri late, scari) si

asigurat cu cordita de salvare ;- cand arderea cuprinde si elemente ale constructiei de depozitare , se vor folosi pentru proiectarea apei

tevi cu diametre mari , stropirea acestora executandu-se concomitent atat din exterior cat si din interior;

- protectia sefului de teava se asigura cu masca cu cartus contra oxidului de carbon ( eventual , cu aparat izolant).

b) la mori si depozite de faina:- in scopul stingerii incendiului, initial se va actiona cu apa pulverizata pentru ca prin umezirea prafului

in suspensie sa se impiedice formarea de amestecuri explozive, dupa care se lucreaza cu tevi B si C cu jeturi compacte;

- seful de teava va actiona protejat cu aparat izolant sau masca cu cartus contra oxidului de carbon si va fi asigurat in locurile expuse prabusirii cu coarda de salvare; totodata va mentine o legatura stransa cu comandantul de grupa si ceilalti servanti;

- la depozitele de faina se va evita folosirea apei in cantitati prea mari, deoarece in acest fel se transforma faina intr-o pasta care, facand crusta din cauza temperaturii, impiedica patrunderea jeturilor la focarele de ardere.

II. INCENDII LA SUBSTANTE COMBUSTIBILE LICHIDE SI GAZOASE

Incendiile la substantele combustibile lichide sunt insotite de degajari mari de fum, tenperaturi ridicate (peste 10000C), gaze toxice (oxid de carbon), uneori si de explozii puternice.

Arderea substantelor combustibile lichide poate avea loc in rezervoare, pe suprafata corpurilor asupra carora s-au revarsat, sau sub forma de jeturi in cazul spargerii unor conducte, recipienti ori instalatii.

Stingerea incendiilor la substante combustibile lichide se face folosindu-se spuma chimica si mecanica, pulberi stingatoare, iar cand lichidul este revarsat (grosimea stratului format fiind de maximum 5 cm), apa sub forma pulverizata.

Lichidele combustibile aprinse ce ies cu presiune din conducte sau recipiente vor fi stinse cu ajutorul jeturilor compacte de apa.

Pentru lichidele ce se amesteca cu apa (alcolii) se vor folosi apa pulverizata sau pulberi stingatoare. In cazul substantelor combustibile lichide cu o densitate mai mare decat a apei (sulfura de carbon), se va

folosi apa, care va forma un strat izolant deasupra lichidului aprins. In ce priveste substantele combustibile gazoase aprinse, in cazul cand acestea sunt expulzate cu putere din

recipientele sau conductele in care se afla sub presiune, stingerea se realizeaza cu jeturi compacte de apa. In cazul inflirtrarilor sau scaparilor de gaze, trebuie avund in vedere faptul ca desi arderea se desfasoara lent, exista totusi pericolul de a ase forma amestecuri explozive.

Cand scaparile de gaze combustibile sunt mari, nu se actiona direct, ci se vor lua masuri de limitare a incendiului prin acoperirea, indepartarea su umezirea materialelor expuse aprinderi. Incetarea arderii se va obltine prin oprirea scurgerii gazului.

In cazul aprinderii gazelor scapate din conductele de alimentare a localitatilor sau cladirilor, se va proceda astfel:

- se indeparteaza oamenii si, la nevoie, se opreste si circulatia autovehicolelor;- se interzice folosirea focului;- se anunta echipa de remediere a avariei;- sefii de teava vor supraveghea evolutia arderii pentru a asigura protectia, in caz de nevoie, a cladirilor

si instalatiilor din vecinatate.La stingerea incendiilor delichide si gaze combustibile, seful de teava va proceda astfel:- in cazul calucreaza cu spuma, va indrepta jetul asupra partii interioare a peretelui opus locului de

amplasare (cand rezervorul are 2-3 m diametru) – sau va lucra cu un tub prelungitor si cap deversor (cand diametrul rezervorului depaseste 3 m)

- jetul de spuma va fi indreptat asupra suprafetei lichidului incendiat numai in cazul cand acesta este revarsat pe sol, iar grosimea stratului format nu depaseste 5 cm;

- tevile generatoare de spuma se vor amplasa in partea din care bate vantul sau lateral;- in cazul incendiilor la depozitele deschise, cand nu se poate asigura numarul de tevi necesare, se vor

folosi jeturile de apa pulverizata;- cand se actioneaza pentru stingerea incendiilor la produse petroliere negre, teava se va fixa in locul

stabilit pentru lucru,iar seful de teava se va retrage intr-un loc ferit de eventualele eruptii. Seful de teava trebuie sa actioneze in functie de particularitatile locurilor unde sunt depozitate sau se

utilizeaza gaze combustibile. 1.La sondele petroliere

- seful de teava, echipat cu costum aluminizat sau de azbest si protejat cu panza de apa, se va amplasa cat mai aproape de gura sondei;

- stingerea se realizeaza cu ajutorul jeturilor puternice de apa;- pentru stingerea flacarii produsa prin arderea gazelor sau a titeiului ce erupe cu presiune, seful de teava

va manevra concomitent jeturile de apa de la gura sondei catre partea superioara. 2.La depozitele de substante combustibile lichide- initial se va actiona pentru racirea cu apa a rezervorului incendiat si a celorlalte vecine;- pentru stingere se vor folosi spumele chimice;- tevile generatoare cu prelungitoare vor fi amplasate pentru stingere la gura rezervorului numai dupa ce

s-a constatat ca a inceput sa iasa spuma si s-a verificat calitatea acesteia;- trebuie sa se dirijeze astfel tevile incat spuma sa se prelinga pe peretii rezervorului, nu sa fie proiectata

prin flacari, pentru a se evita degradarea ei;- dupa stingere se continua racirea rezervorului pana cand se ajunge la o temperatura ce nu permite

aprinderea vaporilor lichidelor combustibile;- protejarea sefului de teava impotriva caldurii degajate se face prin racirea atmosfereiin care lucreaza

cu jet de apa pulverizata (nu se va arunca apa peste aceasta pentru a nu-l expune pericolului de oparire).

3.La buteliile (recipientii) cu gaze lichefiate sub presiune- pentru ocuparea pozitiei de lupta, seful de teava se va deplasa in fuga si, pe cat posibil, aplecat, la

nevoie folosind mersul taras;- pozitia de lupta se alege, de regula,inapoia unor adaposturi (cladiri, copaci, ziduri);- se folosesc jeturi pulverizate pentru a se reduce temperatura si a se purifica mediul de gaze toxice;- pentru racirea buteliilor se vor folosi jeturi de apa refulata prin tevi B si autotunuri;- incendiile de gaze combustibile, ce se manifesta sub forma de torta, vor fi stinse cu jeturi compacte de

apa (tevi B si autotunuri);- seful de teava va fi echipat cu aparat izolant si costum de protectie impotriva temperaturilor inalte

fiind, totodata, asigurat cu cordita de salvare.

III.INCENDII SPECIALE

Din aceasta categorie fac parte incendiile izbucnite la instaltiile de producere a curentului electric (centrale electrice, termo si hidro) si la cele legate de transportarea lui (transformatori, linii de inalta si joasa tensiune).

Actiunea de stingere va fi inceputa numai dupa ce s-a realizat si s-a verificat scoaterea de sub tensiune a instalatiilor.

Aasigurarea unei interventii eficiente si necesitatea de a se evita eventualele accidente, impun cunoasterea de catre sefii de teava a anumitor date despre obiectivele respective, precum si respectarea unor particularitati in modul de a actiona in asemenea situatii.

1.La centralele electrice (termo si hidro)Incendiile la centralele electrice reprezinta urmatoarele caracteristici:- este posibila formarea unor amestecuri explozive de hidrogen si aer in sala turbinelor;- incendiul se poate propaga prin canalele de cabluri de la o instalatie la alta;- se degaja o cantitate mare de fum si gaze toxice , care se raspandesc in scurt timp in sala incendiata si

in incaperile vecine;- se pot prabusi diferite elemente ale constructiei incendiate;

- exista pericolul de electrocutare a persoanelor ce actioneaza inainte de scoaterea de sub tensiune a instalatiilor;

- in interiorul unor instalatii se gasesc cantitati mari de ulei. Cele mai frecvente incendii la centralele electrice sunt cele izbucnite la generatoare (sala turbinelor),

instalatiile cu ulei si la tunelurile cu cabluri.Pentru lichidarea incendiului, seful de teava va actiona cu stingatorul cu bioxid de carbon (cand arderea se

produce la lagare) sau stingatorul cu praf si bioxid de carbon. Cand nu dispune de stingatoare, va actiona cu spuma sau jet pulverizat, dar numai dupa scoaterea de sub tensiune. Daca pe timpul incendiului seful de teava simte furnicaturi prin corp (semn ca instalatie este sub tensiune ), dirijeaza jetul in cafara cladirii sau il opreste, raportand sefului nemijlocit.

Pentru stingerea incendiloor izbucnite la instalatiile cu ulei, seful de teava va actiona cu spuma, iar la tunelurile cu cabluri, cu spuma cu coeficient mare de infoiere.

Seful de teava si restul personalului ce actioneaza la stingerea incendiului vor folosi in mod obligatoriu echipamentul de protectie impotriva electrocutarilor,aparate izolante sau masca cu cartus contra oxidului de carbon.

2.Incendii la transformatoareAceste incendii se caracterizeaza prin:- arderea uleiurilor din cuvele transformatoarelor insotita de formarea unui fum gros;- scurgerea uleiurilor din cuvele transformatoarelor si patrunderea incendiului in interiorul acestora;- formarea de amestecuri explozive ca urmare a disocierii uleiului din transformatoare. Pentru stinegrea incendilor la transformatoare se va actiona cu apa pulverizata, spuma, bioxid de carbon,

pulberi stingatoare, nisip. Este interzisa injecatrea apei direct in interiorul transformatorului pentru a se evita scurgerea uleiului

incalzit. Spuma se realizeaza cu tevi generatoare cu debit mare, in scopul realizarii in scurt timp a unui strat gros pe suprafata uleiului. Nisipul se foloseste numai la incendiile produse la cabluri si la cele de pe sol de mici proportii, in lipsa altor substante stingatoare.

In scopul localizarii, seful de teava va actiona pentru racirea cuvei transformatorului. Pentru lichidare seful de teava dirijeaza jetul de spuma in interiorul cuvei.

In cazul cand uleiul din cuva s-a scurs si arde bobinajul din interior, seful de teava va folosi stingatorul cu bioxid de carbon, actionand asupra bobinelor care ard.

Personalul care actioneaza la stingere trebuie sa fie protejat impotriva electrocutarilor si echipat cu aparate izolante sau masti contra fumului cu cartus filtrant contra oxidului de carbon.

3.La tunelurile cu cabluri electriceAparitia si dezvoltarea incendiilor sunt favorizate de cablurile cu invelis din materiale combustibile. Incendiile au urmatoarele caracteristici:- initial, se dezvolta relativ incet, fara flacara, cu degajari de temperatura mici, cu fum dens si iritant;- se propaga cu repeziciune, mai ales in plan vertical, ca urmare a schimbului puternic de gaze;- pe timpul arderii se pun in libertate mari cantitati de oxid de carbon, care p[ericliteaza viata

persdonalului ce actioneaza la stingere prin toxicitatea lor si prin posibilitatea formariiamestecurilor explozive in combinatie cu aerul.

Pentru stingere, in cazurile cand cablurile nu sunt sub tensiune, se folosesc spuma, apa pulverizata , pulberi stingatoare si gaze inerte (pentru tunelurile de canluri inchise). Daca instalatia nu este decat partial scoasa de sub tensiune, stingerea se face cu pulberi stingatoare si gaze inerte.

Pentru localizare, seful de teava va lucra ca la oricare alt incendiu, iar pentru lichidare va manui stingatoarele cu prafa si bioxid de carbon.

Persionalul care actioneaza la stingere va fi echipat cu cizme si manusi de cauciuc, aparate izolante sau masti contra oxidului de carbon.

Seful de teava care lucreaza in tuneluri si poduri de cabluri va fi asigurat cu cordita si va tine o legatura permanenta cu ceilalti servamti prin semnalele stabilite.

4. La liniile electrice de inalta si joasa tensiunePenru localizare, seful de teava va actiona cu jet de apa asupra elementelor aflate la sol ce contin materiale

combustibile. El va actiona cu jet pulverizat sau spuma la baza stalpilor aprinsi (chiar daca linia este sub tensiune). Stingerea stalpilor la partea superioara si a consolelor se va face folosindu-se stingatoarele cu pulberi sau jeturi de apa pulverizata, dar numai dupa ce linia a fost scoasa de sub tensiune.

Seful de teava va fi echipat cu manusi si cizme de cauciuc.

IV.INCENDIII LA SUBSTANTE CHIMICE

Aceste incendii prezinta particularitati multiple datorita numeroaselor substante chimice folosite in procesul de productie.

In functie de acestea, apar anumite particularitati si in modul cum se actioneaza pentru stingerea lor, pe care seful de teava trebuie sa le cunoasca bine.

1.La fabricile de negru de fumIncendiile se caracterizeaza prin:- existenta pericolului formarii amestecurilor explozive;- dezvoltarea rapida a incendiului, cu degajare de fum dens, oxid si bioxid de carbon si prin arderi

mocnite. In cazul folosirii jetului compact exista posibilitatea formarii unor amestecuri explozive prin ridicarea in

atmosfera a negrului de fum. In consecinta, seful de teava va proteja elementele portante ale constructiei si va actiona pentru stingerea

substantelor ce ard folosind jetul de apa pulverizat. In conditii favorabile, asupra unora din substantele respective se va actiona cu stingatorul cu bioxid de carbon.

Personalul ce lucreaza la stingere va fi protejat cu aparate izolante si masti cu cartus contra oxidului de carbon.

2.la fabricile de lacuri si vopseleIncendiile se caracterizeaza prin:- propagarea lor cu repeziciune, procesul de ardere avand caracter violent;- posibilitatea formarii de amestecuri explozive (intre vaporii solventilor si aer);- degajarea unei temperaturi ridicate, care slabeste rezistenta materialelor de constructie, precum si a

anumitor produsi toxici pentru organism.Pentru stingere se folosesc spumele.pulberile stingatoare, gazele inerte si apa pulverizata, in raport cu

substantele ce ard, cu proportiile incendiului si cu modul luide manifestare. Seful de teava va actiona pentru lichidarea incendiului folosind:- spuma sau pulberile stingatoare la lichidele revarsate pe sol;- spuma sau pulberile stingatoare la incendiile izbucnite la valturi, amestecatoare, reactoare sau

dizolvatoare;- apa pulverizata pentru uleiuri, pigmenti si rasini. Personalul care actioneaza va fi protejat cu aparate izolante, masti cu cartus contra oxidului de carbon si

costume de azbest. 3.La fabricile de cauciuc sintetic si producatoare de obiecte din cauciuc

Incendiile la fabricile de cauciuc sintetic si la fabricile producatoare de obiecte din cauciuc se caracterizeaza prin aceea ca:

- arderea initiala se propaga cu repeziciune;- pe timpul incendiului se creeaza temperaturi ridicate, fum dens si gaze toxice;- exista pericolul formarii amestecurilor explozive (mai ales la sectia unde se prepara solutia de

cauciuc). Pentru stingere, seful de teava va folosi spuma mecanica sau chimica, pulberi stingatoare, gaze inerte si

apa pulverizata. Protectia se va face folosindu-se aparatul izolant si masca cu cartus contra oxidului de carbon, precum si

costumul de protectie impotriva temperaturilor inalte. 4.La fabricile de materiale plasticeIncendiile se caracterizeaza prin:- degajari de cantitati mari de fum insotite de gaze de ardere;- existenta pericolului de explozie la instalatiile fluxului tehnologic si de revarsare a produselor

incalzite, ceea ce poate duce la extinderea incendiului. Propagarea incendiului la masele plastice se face in mod diferit: unele ard cu flacara luminoasa su

degajare intensa de fum si gaze toxice, iar altele cu flacari mici si cu degajari slabe de fum. Unele materiale plastice prezinta fenomenul topirii si picurarii, iar in timpul arderii degaja mari cantitati de funingine.

Stingerea materialelor plastice se face folosindu-se apa sub forma pulverizata si de jet compact, spumele si pulberile stingatoare.

Seful de teava va actiona pentru stingere astfel:- cu jet pulverizat pentru stingerea lichidelor revarsate, a solventilor ai materialelor plastice;- cu jet compact pentru ruperea flacarilor puternice .Concomitent cu stingerea se racesc instalatiile si elementele de constructie. Protectia personalului se realizeaza cu aparate izolante sau masti contra oxidului de carbon.

V.INCENDII LA MIJLOACELE DE TRANSPORT

1.La avioanele aflate la solIncendiile la aerionave se caracterizeaza prin: - dezvoltarea extrem de rapida a arderii pe intreaga suprafata a aeronavei si punerea in pericol a vietii

pasagerilor;- existenta pericolului de explozie a rezervoarelor de combustibili;- dezvoltarea de temperaturi inalte (1800 – 20000C) si degajare de fum in cantitati mari. Pentru stingerea incendiului se folosesc spuma sau pulberile stingatoare, iar pentru racirea unor suprafate a

aeronavei, apa sub forma pulverizata. Seful de teava va asigura:- lichidarea arderii pe directia de evacuare a oamenilor cu ajutorul jeturilor puternice de spuma;- protejarea cu ajutorul de apa pulverizata a servantilor care executa deschideri in corp[ul aeronavei

incendiate, pentru salavarea oamenilor.Cand arde combustibilul revarsat sub avion, seful de teava va actiona din spate pe directia vantului sau

lateral. Nu este indicata executarea atacului incendiului pe directia contrara vantului. In cazul incendiului ce a cuprins interiorul navei, seful de teava va aactiona la stingere cu spuma cu

cpeficient mare de infoiere, iar pentru racirea partilor exterioare, cu apa pulverizata. Seful de teava va folosi costumul de protectie aluminizant, aparatul izolant sau masca cu cartus contra

oxidului de carbon si va fi protejat cu perdele de apa pulverizata.

2.La navele maritime si fluvialeNavele maritime si fluviale, de regula, sunt de marfa, de produse petroliere, de caslatori si speciale. Incendiile pe nave se pot produce in sala masinilor, in cale si in suprastructura vasului. Ca aprticularitati,

trebuie avute in vedere:- propagarea rapida a incendiului;- extinderea lui prin elemente metalice ale navei si diferite deschideri;- degajarea unei mari cantitati de fum cu un procent ridicat de bioxid de carbon;- aparitia panicii in randul personalului sau al pasagerilor. Pentru stingerea incendiilor se utilizeaza apa, pulberi stingatoare, bioxid de carbon, abur. In cazul incendiilor in incaperi, seful de teava axctioneaza initial cu heturi de apa pulverizata pentru

scaderea intensitatii arderii si a temperaturi, precum si indepartarea fumului. Sefii de teava care au misiunea de a localiza incendiul vor actiona pentru racirea peretilor metalici cu

jeturi de apa pulverizata. Incendiile izbucnite in sala masinilor vor fi intinse cu spuma si pulberi stingatoare. In unele cazuri,

incendiile din cale pot fi stinse prin inundarea cu apa. Seful de teava va actiona protejat de masca cu cartus pentru retinerea oxidului de carbon si de aparatul

izolant. La deplasare, seful de teava va avea in vedere latimea cailor de acces si posibilitatea trecerii cu aparatul

izolant.

VI.INCENDII LA CONSTRUCTII

1.La elementele constructiilorDupa rolul pe acre il au in cladiri, elementele de constructie se impart in:- elemente portante (fundatii, pereti portanti);- elemente neportante;Din punct de vedere al combustibilitatii, elementele de constructie se clasifica in:- incombustibile – cele care sub actiunea flacaruilor sau a temperaturilor inalte nu se aprind, nu ard

mocnit si nu se carbonizeaza;- greu combustibile – cele la care arderea sau carbonizarea are loc numai in cazul existentei unei surse

de caldura, incetand dupa indepartarea acesteia;- combustibile – cele care ard dupa ce sunt aprinse, iar dupa inlaturarea sursei continua sa arda.Fundatia este partea constructiei care se afla in contact direct cu terenul si are rolul de a transmite

acestuia toate sarcinile primite de la cladireStalpii sunt elemente ce suporta sarcinile care vin de la plansee sau alte materiale si care pot fi

necombustibili, greu combustibili si combustibiliZidurile sau peretii sunt elementele principale ale cladirii care au rolul de a inchide spre exterior si a

compartimenta. Peretii pot fi:- necombustibili (piatra naturala, caramida, beton, metal)- greu combustibili (faianta, schelet de lemn tencuit pe ambele parti);- combustibili (din lemn neprotejat sau acoperit cu placi combustibile)Planseele sunt elemente orizontale de constructie care separa cladirea pe inaltime in etaje sau o inchid la partea supaerioara. Planseele pot fi cu grinzi de lemn, metalice si beton armat. Scarile reprezinta partea de constructie care permite accesul catre etaje sau subsol.

Scarile, dupa destinatia lor, se pot clasifica in: scari de incendiu confectionate din metal si scari interioare confectionate din beton armat, lemn si metal sau numai din metal.

Acoperisul este partea de conmstructie destinata sa acopere cladirea pentru a o proteja de intemperii si de variatile de temperatura

Pentru limitarea intinderii incendiilor la cladiri, se creeaza obstacole impotriva incendiilor: pereti antifoc, zone de protectie, cortine de siguranta.

Peretii antifoc se folosesc pentru compartimentarea cladirilor industriale si a spatiilor de depozitare care prezinta pericol de incendiu, precum si in scopul separarii spatiilor de depozitare de cele de productie.

Zona de protectie reprezinta o fasie nocombustibila de a anumita latime, care strabate cladirea in intreaga ei lungime sau latime.

Cortinele de siguranta sunt folosite pentru limitarea propagarii incendiilor in salile de spectacole, prin separarea scenei de sala propriu – zisa.

Pe timpul incendiului, asupra materialelor de constructie actioneaza temperaturi inalte ce determina scaderea rezistentei lor. Asupra capacitatii portante a elementelor de constructie actioneaza in mod negativ si apa folosita irational.

Elementele de constructie pot fi racite cu apa si spuma, dar aceasta trebuie sa se faca uniform si treptat. La inceput, racirea se face cu spuma sau cantitati mici de apa si numai dupa reducera temperaturii se poate

folosi apa in cantitati mari sub forma de ploaie sau jeturi. 2.Stingerea incendiilor in subsolul cladirilorCaracteristice la aceste situatii sunt:- posibilitatea propagarii incendiului la parter si etaje;- degajarea unor mari cantitati de fum si gaze toxice, care pun in pericol viata personalului ce actioneaza

fara mijloace de protectie;- cresterea rapida a temperaturii, ce poate depasi 1000 grade. Pentru stingerea incendiului se folosesc: apa refulata pe tevi cu diametre mari, substante pulverizante sau

spuma cu coeficient mare de infoiere , in raport cu natura incendiului. Pentru lichidarea incendiului, seful de teava isi alege pozitia de lupta mai aproape de focar, iar pentr4u

localizarea incendiului, la parter, deasupra focaruli si va fi in permanenta ajutat de toporas. Pentru localizarea incendiului, seful de teava desfasoara urmatoarele activitati:

- supravegheaza zona unde are pozitia de lupta;- raceste elementele de constructie ce fac legatrua intre subsol si restul cladirii;- actioneaza pentru lichidare cand incendiul a patruns in sectorul sau. Toporasul amplasat in apropierea sefului de teava il va ajuta pe acesta cu ajutorul corzii sau corditei si va

actiona la nevoie pentru desfacerea pardiselei combustibile sau evacuarea unor materiale care favorizeaza propagarea incendiului; la ordin , executa desfaceri pentru evacuarea fumului.

Toporasul care actioneaza pentru localizare executa in prima urgenta evacuarea persoanelor si a bunurilor. In scopul lichidarii incendiului, seful de teava actioneaza pentru racirea elementelor de constructie si a

instalatiilor ce trec catre celelalte cladiri, folosind apa sau spuma, in functie de natura incendiului. Toporasul care actioneaza independent de seful de teava pentru lichidarea incendiului tine legatura cu

acesta prin intermediul corzii, ajuta la salvarea oamenilor, evacuarea bunurilor si executa demolarea materialelor de constructie si evacuarea fumului.

Protectia prsonalului se asigura folosindu-se aparate izolante, masti cu cartus contra fumului si a oxidului de carbon.

3.Stingerea incendiilor la etajele cladirilorIn asemenea situatii, incendiul se caracterizeaza prin:- propagarea cu repeziciune in plan vertical si in plan orizontal;

- degajarea unei mari cantitati de fum care inunda casele scarilor si incaperile apropiate;- extinderea pe cai ascunse cand exista goluri in elemetele de constructie. Pentru stingerea incendiului la etajele cladirilor se folosesc apa si pulberile stingatoare. Pentru lichidarea incnediului, seful de teava isi va alege pozitia de lupta la etajul la care se gaseste focarul,

in partea dinspre casa scarilor, in camerele invecinate sau pe scara sau pe scara situata in exterior. Pentru localizarea incendiului, seful de tava isi alege pozitia de lupta intr-una din incaperile de la etajul superior sau inferior, precum si in imediata apropiere a locului incendiului.

Localizarea se executa prin racirea si umezirea elementelor de constructie si stingerea focarelor descoperite de toporas prin deschiderile executate in elementele de constructie, folosindu-se apa in mod rational.bunurile ce nu pot fi evacuate vor fi protejate de foc si de actiunea apei prin acoperirea cu prelate sau alte mijloace.

Pentru lichidarea incendiului, seful de teava va actiona folosind tevi cu ajutaje pulverizatoare sau stingatoare cu pulbere sau oxid de carbon.

Toporasul asigura inaintarea sefului de teava, participa la evacuarea bunurilor materiale, ia mesuri pentru evacuarea fumului si indepartarea apei. Deschiderile in elementele de constructie se vor face numai in prezenta sefului de teava, pregatit pentru a interveni.

4.Stingerea incendiilor in podurile cladirilorIn astfel de cazuri, incendiul se caracterizeaza prin :- propagarea rapida favorizata de combustibilitatea elementelor de constructie ale acoperisului;- degajarea unei mari cantitati de fum care patrunde la etajele inferioare si casa scarilor. Stingerea incendiilor in podurile cladirilor se va face folosindu-se apa initial sub forma de jet pulverizat

sau jet compact, refulat cu ajutorul tevilor cu diametre mici. Pozitia de lupta a sefului de teava care actioneaza pentru lichidarea incendiului in pod va fi cat mai

aproape de focar si in partea spre care se intinde arderea. El va sta in picioare, in genunchi sau culcat, in functie de inaltimea podului. Daca lucreaza pe acoperis, seful de teava va fi amplasat in fata curentilor de aer, dupa ziduri antifoc, dupa cosuri si in imediata apropiere a locului unde se executa desfaceri.

Pentru lichidarea incendiului, el va arunca initial o panza de apa de jur imprejur. Apoi va actiona cu jet compact asupra elementelor de constructie, iar asupra asterelei cu jet pulverizat.

Focarele mici vor fi lichidate folosindu-se galeata stingator. La oridin, toporasul evacueaza materialele combustibile sau executa desfacerea acoperisului.

Asigurarea protectiei sefului de teava care actioneaza se va face verificandu-se permanent gradul de rezistenta a elementelor din constructia podului. In caz de pericol, el va fi retras, iar daca lucreaza pe acoperis, va fi asigurat cu cordita de salavare.

CAPITOLUL VIEFECTELE DAUNATOARE PRODUSE LA INCNENDIU

SI MIJLOACELE DE PROTECTIE ALESEFULUI DE TEAVA

1.Efectele daunetoare specifice incendiuluiMisiunea principala a sefului de teava este de a a actiona cu hotarare asupra incendiului, in scopul

localizarii si lichidarii arderii. Pe timpul stingerii, seful de teava este supus pericolului si efectelor daunatoare specifice incendiilor. In scopul evitarii acestora si al mentinerii capacitatii de actiune, seful de teava trebuie sa respecte cu strictete prevederile regulamentare privind tehnica lucrului, manuirea cu precizie a accesoriilor si

mijloacelor individuale de protectie. De o mare importanta este formarea deprinderilor si a rezistentei necesare lucrului in conditii grele.

Actiunea sefului de teava pe timpul stingerii incendiului este stanjenita de urmatorii factori:- temperatura ridicata in zona incendiului, care micsoreaza capacitatea de efort, precum si contactul cu

flacarile si materialele supraincalzite, ce pot provoca arsuri partilor neprotejate ale corpului;- atmosfera improprie respiratiei datorita: fumului dens, substantelor toxice si deficitului de oxigen in

aerul inspirat;- producerea de explozii,prabusiri, deversari sau eruptii ale unor produse petroliere etc.2.Caracteristici ale anumitor produse toxice de ardere si ale unor substante cu care sefii de teava

pot veni in contact pe timpul interventiei, mijloace de protectie impotriva acestora si masuri de prim – ajutor ce se iau in cazul producerii de intoxicatii cu astfel de substante.

3.Reguli de folosire a mijloacelor individuale de protectieMijloacele de protectie au rolul de a micsora influenta efectelor daunatoare asupra organismului sau de a

le inlatura complet. Pentru apararea sefului de teava impotriva umezelii pe timpul lucrului cu apa sau pe timp nefavorabil, se

foloseste costumul de protectie, confectionat din material din foaie de cort. Impotriva efectelor caldurii radiate si a flacarilor, seful de teava este protejat cu costum de azbest sau

aluminizat. Casca are rolul de a apara capul sefului de teava impotriva loviturilor produse prin caderea unor obiecte

sau parti de constructie, precum si a actiunii conductorilor electrici (cu exceptia liniilor de inalta tensiune).Manusile si cizmele de cauciuc se folosesc pentru protectia sefului de teava pe timpul lucrului la instalatii

electrice sau in incaperi unde este posibil sa vina in contact cu substante acide (fabrici sau depozite de acid sulfuric ori azotic).

Protectia corespunzatoare se realizeaza daca toate aceste accesorii sunt bine intretinute, folosite si alese pe talia sefului de teava pentru a nu-l stanjeni in executarea miscarilor.

Dupa intrebuintare, se curata accesoriile de protectie si se remediaza eventualele defectiuni. Pentru protectia cailor respiratorii impotriva efectelor toxice se intrebuinteaza masca contra fumului si a

gazelor, precum si aparatul izolant. La alegerea aparatului de protectie se va tine seama ca aparatele filtrante pot fi folosite numai daca: aerul

filtrat contine cel putin 17% oxigen; concentratia gazelor toxice si a fumului nu este mare; gazele toxice fac parte din categoria acelora care pot fi retinute de cartusul filtrant.

In cazul incendiilor in spatii inchise si neventilate, cu degajari de fum si mari cantitati de gaze toxice, pentru protectie se va folosi aparatul izolant (de exemplu, in spatiile inchise unde ard carbuni sau mase plastice, fibre si tesaturi naturale etc. ).

Pentru evitarea accidentelor in folosirea aparatelor de protectie a cailor respiratorii, trebuie respectate urmatoarele reguli generale:

- indeplinirea misiunii in medii toxice se va incredinta numai personalului temeinic pregatit si antrenat in folosirea aparatelor de protectie;

- se interxice cu desavarsire efectuarea unor reparatii de catre personal neautorizat sau folosirea de improvizatii pentru functionarea acestei aparaturi;

- sunt obligatorii executarea unui control riguros, verificarea starii de intretinere permanenta a apartelor de protectie a respiratiei;

- se va executa un control temeinic asupra acestora inaintea folosirii de catre seful de teava, acordandu-se o atentie deosebita verificarii etanseitatii, racordarii diferitelor piese, sistemelor de fixare, asigurarii conditiilor optime de vizibilitate si respiratie;

- la folosirea mastii contra fumului si a gazelor, purtatorul va racorda la tubul de legatura a mastii mai intai cartusul filtrant specific substantei toxice din zona viciata (iar in lipsa acestuia cartusul filtrant impotriva oxidului de carbon), la care se va racorda apoi cartusul filtrant impotriva fumului (daca in zona este fum sau o mare cantitate de praf in suspensie);

- echiparea cu aparatele de protectie (precum si dezechiparea ) se executa in mod obligatoriu in afara zonei infectate cu produse toxice (insa cat mai aproape de zona infectata in cazul folosirii aparatelor izolante, pentru evitarea consumului inutil de oxigen);

- sunt cu desavarsire scoaterea mastii pe timpul actiunii in zona infectata, inlocuirea cartusului fitrant sau alte asemenea actiuni;

- in cazul aparitiei unor defectiuni ce afecteaza etanseitatea aparatului de protectie sau impiedica desfasurarea normala a respiratiei, se va parasi imediat locul viciat si se vor efectua remedierile necesare in afara acestuia;

- pe timpul folosirii aparatelor de protectie vor fi evitate miscarile ce le-ar putea produce avarii si scoaterea lor din functiune;

- la dezechiparea mijloacelor de protectie se va evita contactul partilor infectate ale acestora cu pielea corpului, mucoasele ochilor, nasului etc.;

- dupa terminarea lucrului intr-o zona cu substante toxice se va efectua degazarea mijloacelor de protectie, iar personalul va fi supus controlului medical.

4. Controlul functionarii mujloacelor individuale de protectie

Asigurarea unei functionari perfecte a mijloacelor de protectie a cailor respiratorii se face prin controlarea acestora la intrarea in serviciu, pe timpul interventiei si dupa folosire.

La intrarea in serviciu seful de teava participa la verificarea existentei, starii si locului de pastrare a mastii contra fumului si gazelor si a apartului izolant, avand in vedere urmatoarele aspecte:

- fata mastii sau cagula trebuie sa corespunda marimii capului sau, sa nu prezinte rupturi, sa se fixeze bine pe figura dar sa nu stranga; vizorii sa nu fie murdari, zgariati sau crapati; la blocul supapelor sa existe si nsa fie in stare de functionare supapele de inspiratie si expiratie;

- la racordul tubului de legatura sa existe garnituri de cauciuc;- cartusul filtrant si cel absorbant sa fie in buna stare, sa nu prezinte rupturi sau deformari. Pe timpul interventiei seful de teava va executa cu atentie urmatoarele operatii:- va asambla piesele si le va racorda la masca contra fumului si a gazelor sau la aparatul izolant,

insurubandu-le pana la refuz, iar pe timpul actiunii, din cand in cand, le va strange pentru a evita slabirea lor;

- inainte de patrunderea in atmosfera toxica va verifica atent si operativ corectitudinea echiparii si functionarii aparatului folosit;

- va verifica etanseitatea apartaului izolant prin inchiderea completa a robinetului buteliei de oxigen si apasarea cu mana pe sacul respirator si pe tija supapei de suprapresiune; lipsa de aer din ce in ce mai accentuata, nepatrunderea acestuia din exterior si functionarea sistemului de alarmare arata ca aparatul este etans.

Dupa folosire, in vederea asigurarii bunei functionari a mijloacelor individuale de protectie a respiratiei, seful de teava are de executat urmatoarele operatii:

a)la masca contra fumului si gazelor- verifica starea fetii cagulei, a supapelor, atubului de legatura si a cartuselor filtrante- curata masca de umezeala si impuritati, o dezinfecteaza si o introduce in sacul port – masca. b)la aparatul izolant

- examineaza supapele de inspiratie si expiratie, precum si sistemul de alarmare, dupa care verifica functionarea lor facand scurte inspiratii si expiratii prin cutia supapelor, fara a imbraca masca; bataile specifice ale acestor piese la inspiratie si expiratie dovedesc buna lor functionare;

- stabileste prin deschiderea robinetului buteliei de oxigen sin urmarirea manometrelor, daca gazul respectiv are presiunea necesara; daca presiunea este scazuta, procedeaza la inlociurea buteliei;

- verifica starea de folosinta a cartusului absorbant prin scuturare; daca nu se aude zgomotul specific miscarii granulelor, cartusul trebuie inlociut

- controleaza functionarea reductorului de presiune prin deschiderea robinetului buteliei pentru oxigen; zgomotul specific si continuu produs la trecerea oxigenului prin orificiul de dozare dovedeste functionarea normala a acestei piese;

- verifica automatul pulmonar prin umflarea si dezumflarea succesiva a sacului respirator sau prin apasarea levierului automatului respectiv; intrarea in functiune a piesei trebuie sa se faca imediat ce sacul se dezumfla si sa se opreasca cand acesta se umfla, iar intrarea oxigenului sa faca un zgomot specific;

- controleaza functionarea dispozitivului de actionare manuala prin apasarea pentru un timp foarte scurt asupra butonului respectiv; umplerea rapida a sacului respirator si zgomotul specific dovedesc buna functionare a piesei;

- verifica starea sacului respirator prin umflarea in urma blocarii prealabile a supapei de suprapresiune (cu ajutorul inelului special sau manii) identificand eventualele sparturi sau neetanseitatea acestuia;

- stabileste prin umflarea sacului respirator daca supapa de suprapresiune functioneaza bine; daca evacuarea aerului prin supapa se face cu usurinta prin contactul acesteia cu placa de actionare si se opreste imediat ce contactul s-a intrerupt, inseamna ca functioneaza corect.

Dupa control, piesele aparatului izolant vor fi sterse de umezeala si impuritati, masca si tuburile de legatura vor fi dezinfectate,iar apoi aparatul va fi introdus in cutia speciala.

Pe timpul controlului si intretinerii aparatului izolant se va evita contactul pieselor in care se gaseste oxigen cu diferite uleiuri, unsori sau carpe imbibate cu uleiuri, deoarece acest lucru prezinta pericol de explozie.

5.Reguli privind efectuarea autosalvariiin anumite situatii, datorita propagarii arderii sau altor factori ce pot surveni pe timpul evolutiei

incendiului, caile obisnuite de retragere de pe pozitia de lupta, in caz de pericol nu mai pot fi folosite. In aceasta situatie, seful de teava este obligat:

- sa actioneze cu calm folosind jetul pentru protectia circulara impotriva propagarii flacarilor in pozitia de lupta;

- sa raporteze imediat comandantului de grupa situatia creata, locul unde se gaseste si pericolul existent, folosind mijloace de legatura si semnalele stabilite;

- sa caute sa foloseasca locurile ce prezinta siguranta sporita impotriva arderii sau a eventualelor prabusiri;

- sa indeparteze materialele ce blocheaza caile de retragere pentru crearea spatiului neceasar accesului, fara a provoca surpari noi;

- in cazul cand se afla la etaj, in pod sau pe partea superioara a cladirilor, va cobora folosind coarda de salvare.

Daca procedeaza la coborarea cu coarda de salvare, seful de teava fixeaza un capat ale acesteia prin legare sau cu ajutorul cuiului de siguranta de tocul ferestrei, de o grinda, de instalatii sau de diferite obiecte grele. Capatul liber al acesteia se trece de doua ori prin carligul de siguranta, dupa care se arunca in jos. Seful de teava apuca cu mana stanga capatul superior al coardei, iar cu mana dreapta o trece pe sub talpa piciorului stang. Dupa aceasta iese pe fereastra sau de pe balcon, scotand mai intai picioarele. Inainte de a incepe coborarea va verifica din nou pozitia coardei in mani si la piciorul stang. Pentru coborare va elibera succesiv coarda pentru a-i permite

acesteia alunecarea pe sub talpa piciorului stang si prin carligul de siguranta. Miscarea de alunecare si cea de franare vor fi dirijate cu ambele maini.

Alunecarea pe coarda se va face lin si cu mare atentie. La folosire si ori de cate ori se face intretinerea accesoriilor, corzile si corditele vor fi verificate asupra aspectului lor exterior. Corzile care depasesc durata de 5 ani de serviciu nu vor mai fi folosite. Pentru determinarea anului de fabricatie, corzile si corditele sunt prevazute cu doua fire colorate astfel:

- albastru +negru pentru corzile si corditele fabricate in anul 1971;- negru + rosu pentru corzile si corditele fabricate in anul 1972;- rosu + verde pentru corzile si corditele fabricate in anul 1973;- albastru + rosu pentru corzile si corditele fabricate in anul 1974;- albastru + verde pentru corzile si corditele fabricate in anul 1975.