Indrumator POMPE

7/23/2019 Indrumator POMPE

http://slidepdf.com/reader/full/indrumator-pompe 1/16

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ?I

PROTEC?IEI SOCIALE AMPOSDRU

FONDUL SOCIAL EUROPEAN POS DRU 2007 ‐ 2013

INSTRUMENTE STRUCTURALE 2007 ‐ 2013

Investeşte în oameni ! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară 1 „Educa?ia ?i formarea profesională în sprijinul cre?terii economice ?i dezvoltării societă?ii bazate pe cunoa?tere” Domeniul major de intervenție: 1.2 „Calitate în Învățământul Superior” Proiectul POSDRU/86/1.2/S/61830: „Creşterea calității învățământului superior de inginerie ‐ Platforma Informatică pentru Ingineria Fluidelor (PiiF)”

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI

UNIVERSITATEA

‘’POLITEHNICA’’ DIN

BUCUREȘTI

UNIVERSITATEA

‘’POLITEHNICA’’ DIN

TIMIȘOARA

UNIVERSITATEA

DUNĂREA DE JOS GALAȚI

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DIN

CLUJ‐NAPOCA

UNIVERSITATEA TEHNICĂ

‘’GHEORGHE ASACHI” IAȘI

Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

ÎNDRUMAR DE LABORATOR

FUNCŢIONAREA AGREGATELOR DE POMPARE ÎNCADRATE ÎNTR-UN SISTEM HIDRAULIC

Şef lucr ări dr. ing. Nicolae Ioan ALBOIU



CUPRINS

1. OBIECTIVUL LUCR ĂRILOR DE LABORATOR 3

2. CONSIDERAŢII TEORETICE 3

3. DESCRIEREA STANDULUI EXPERIMENTAL 8

4. UTILIZAREA STANDULUI EXPERIMENTAL 9

BIBLIOGRAFIE 16



1.OBIECTIVUL LUCRĂRILOR DE LABORATOR

Lucr ările de laborator au ca obiectiv determinarea pe cale experimentală a:

• curbelor caracteristice de sarcină a două pompe diferite ce funcţionează individual într-un sistem hidraulic;

• caracteristicii energetice a ansamblului alcătuit din cele două pompe cuplate înserie;

• caracteristicii energetice a ansamblului alcătuit din cele două pompe cuplate înparalel;

• caracteristicile de randament ale pompelor.

Pe lângă monitorizarea mărimilor fizice necesare trasării curbelor caracteristicemenţionate anterior se va urmări şi puterea consumată de cele două pompe. Princorelarea valorilor astfel obţinute se va calcula randamentul fiecărui agregat de pompare.

2. CONSIDERAŢII TEORETICE

În vederea vehiculării unui anumit debit într-o instalaţie sub presiune este necesar calichidul să primească o anumită energie specifică. Aceasta este asigurată cu ajutorulagregatelor de pompare. Conform caracteristicii de sarcină, energia specifică (înălţimeade pompare) este funcţie de debit.

La funcţionarea pompelor într-un anumit sistem hidraulic se cere găsirea debituluivehiculat şi a înălţimii de pompare corespunzătoare. Pentru aceasta se rezolvă pe calegrafică sistemul de ecuaţii format din caracteristica pompei şi caracteristica instalaţie,adică găsirea punctului lor de intersecţie (figura 1).

Din punct de vedere energetic, caracteristica instalaţiei reprezintă energia raportată la greutate care ar trebui asigurată pentru ca prin aceasta să circule un anumit debit.Caracteristica de sarcină a pompei corespunde energiei raportată la greutate pe care opoate furniza pompa atunci când vehiculează acel debit.

Pentru simplificare, în continuare, energia raportată la greutate se va denumienergie specifică.

Figura 1 Punctul de funcţionare al unei instalaţii de pompare cu un singuragregat

În multe situaţii din practică utilizarea unei singure pompe nu este suficientă pentruasigurarea necesarul de presiune sau de debit. În aceste cazuri este necesar ă utilizareamai multor agregate de pompare funcţionând simultan. Cuplarea acestora se face în

3



serie sau în paralel. Pentru mărirea sarcinii de pompare se utilizează cuplarea în serieiar pentru vehicularea în instalaţie a unor debite superioare celor care pot fi asigurateprin funcţionarea individuală a pompelor se realizează cuplarea în paralel.

Cuplajul serie se realizează prin conectarea aspiraţiei unei pompe la refulareapompei situată amonte, fapt ce conduce ca pentru aceeaşi valoare a debitului să seobţină o înălţime de pompare mai mare.

Considerând două pompe diferite cuplate în serie (figura 2) având caracteristicile desarcină şi de randament H1 = H1(Q); H2 = H2(Q) respectiv η1 = η1(Q); η2 = η2(Q) şiinstalaţia caracterizată prin modulul de rezistenţă hidraulică, se doreşte stabilireapunctului de funcţionare şi randamentul global al ansamblului.

Particularităţile acestui tip de cuplaj se pot sintetiza astfel:

• debitul ansamblului este egal cu cel vehiculat prin fiecare pompă este

21 QQQ == (1)

• energia specifică necesar ă ca prin instalaţie să fie transportat debitul Q este

21 HHHinst += (2)

Figura 2 Cuplajul serie; (a) instalaţia hidraulică; (b) caracteristicile de sarcină şi derandament

Determinarea punctului de funcţionare al ansamblului constă în determinareaintersecţiei dintre caracteristica sistemului hidraulic şi caracteristica cuplajului în serie(figura 3).

Caracteristica sistemului hidraulic se obţine prin aplicarea relaţiei:

22211 )( QMMMHH r r ar aasinst −−−

+++= (3)

în care termenul este denumit înălţime statică şi are expresia:sH

g

ppH

g

ppzzHHH ie

gie

iepipes⋅

−+=

⋅

−+−=−=

ρ ρ (4)

Curba caracteristică corespunzătoare cuplajului în serie a celor două pompe seobţine prin însumarea grafică la aceeaşi valoare a debitului a înălţimilor de pompare pecare le realizează individual pompele.

4



Figura 3 Cuplarea în serie a două pompe diferite

Stabilirea randamentului la cuplajul în serie se obţine cu ajutorul relaţiei:

2

2

1

1

2

22

1

11

η η η

ρ

η

ρ

ρ η

HH

H

HgQHgQ

HgQ ansanscs

+

=

+

= (5)

în care ρ este densitatea lichidului vehiculat, g acceleraţia gravitaţiei, restul mărimilorfiind debitul Q , înălţimea de pompareH şi randamentul η corespunzător fiecărei pomperespectiv a ansamblului.

Cuplajul paralel presupune ca ansamblul format din două sau mai multe pompe să aibă o secţiune comună de aspiraţie şi o secţiune comună de refulare, furnizându-seastfel consumatorului un debit superior pentru aceeaşi valoare a înălţimii de pompare.

Pornind de la sistemul hidraulic prezentat schematic în figura 4, în care există

cuplate în paralel două pompe având caracteristicile de sarcină şi de randament; respectiv η)( 111 QHH = )( 222 QHH = 1 = η1(Q1); η2 = η2(Q2) se vor stabili punctului de

funcţionare şi randamentul ansamblului.

(a) (b)

Figura 4 Cuplajul paralel; (a) instalaţia hidraulică; (b) caracteristicile de sarcină şi derandament

5



Acest tip de cuplaj se caracterizează prin:

• debitul ansamblului este egal cu suma debitelor vehiculate prin fiecarepompă

21 QQQ += (6)

• energia specifică (raportată la greutate) necesar ă ca prin instalaţie să fie

transportat debitul Q este

21 HHHinst == (7)

În acest caz legea energiilor se poate scrie pe oricare dintre cele două trasee celeagă secţiune de intrare de secţiunea de ieşire din sistem. Astfel se pot scrieurmătoarele relaţii:

r r r r ar raseripipe hhhhHhHHQH−−−−−

++++=+−= 22111111 )( (8)

r r r r ar raseripipe hhhhHhHHQH−−−−−

++++=+−= 22221122 )( (9)

În relaţiile (8) şi (9) are aceeaşi semnificaţie ca în paragraful anterior.s

H

Pe traseul conductelor comune de aspiraţie şi de refulare (a-1 şi 2-r), prin care estevehiculat debitul total, suma pierderii de sarcină este:

( ) 222121 QMQMMhh er ar r ra =+=+−−−−

(10)

în care se numeşte modul de rezistenţă echivalent.eM

După nodul 1 pierderile de sarcină pe traseele conductelor de aspiraţie şi de refulareale celor două pompe depind de debitul vehiculat de fiecare agregat. Considerând unmodul de rezistenţă echivalent pentru tronsoanele cuprinse între nodurile 1 şi 2, notat

respectiv , împreună cu relaţia (6) se obţine sistemul de ecuaţii:1epM 2epM

221111 )( QMHQMQH esep +=−

222222 )( QMHQMQH esep +=− (11)

21 QQQ +=

Prin reprezentarea grafică a termenului drept al primelor două ecuaţii ale sistemuluianterior, pentru diverse valori ale debitului se obţine caracteristica instalaţiei

(figura 5). Totodată pornind de la cele două ecuaţiile se poate scrie:

)(QHinst

22222

21111 )()( QMQHQMQHH epepinst −=−= (12)

Deoarece reprezintă energia specifică necesar ă ca prin instalaţie să fie transportat

debitul Q , se doreşte obţinerea unei curbe similare care să reprezinte energia specifică introdusă în sistem de ansamblul format din cele două pompe. Punctul de funcţionare alansamblului paralel se găseşte la intersecţie caracteristicii instalaţiei şi

caracteristica energetică a ansamblului

instH

( )QHinst

( )QHans şi îi corespund debitul pompat şi

înălţimea de pompare . Problema se rezolvă grafic conform figurii 5.ansQ

ansH

6



Figura 5 Cuplarea în paralel a două pompe diferite

Pentru construirea curbei trebuie trasate mai întâi caracteristicile energetice

reduse ale celor două pompe şi .

)(QHans

)( 11 QHred )( 22 QHred

2111111 )()( QMQHQH epred −= (13)

2222222 )()( QMQHQH epred −= (14)

Caracteristica energetică a ansamblului se obţine prin însumarea grafică a

caracteristicilor reduse a celor două pompe în paralel.

)(QHans

Trebuie menţionat că pentru sarcini superioare valorii maxime corespunzătoarecaracteristicii reduse a celei de a doua pompe, caracteristica ansamblului coincide cucaracteristica primei pompe.

Debitul corespunzător fiecărei pompe funcţionând în ansamblu respectiv seobţine la intersecţia dintre orizontala dusă din punctul de funcţionare al ansamblului şicaracteristicile reduse ale celor două pompe.

1Q 2Q

Punctele de funcţionare individuală a celor două pompe cuplate în paralel se află pecaracteristicile de sarcină respectiv la intersecţia cu verticala

corespunzătore valorii debitelor şi . În ceea ce priveşte valorile înălţimilor depompare corespunzătoare punctelor de funcţionare individuale, acestea sunt mai maridecât înălţimea de pompare a ansamblului.

)( 11 QH )( 22 QH

1Q 2Q

Din graficul reprezentând caracteristicile de randament se citeşte randamentulfiecărei pompe urmând ca apoi să se calculeze puterile consumate de fiecare pompă C şi .2CP

1

111

η

ρ HgQPC = ;

2

222

η

ρ HgQPC = (15)

7



Randamentul cuplajului in paralel este :

21 CCC

ucp

PP

gQH

P

P

+

== ρ

η (16)

În cazul în care pierderile de sarcină corespunzătoare conductelor în paralel pe caresunt montate pompele sunt mici în comparaţie cu cele ale instalaţiei, caracteristicile

reduse pot fi neglijate. În aceste situaţii pentru construirea caracteristicii energetice aansamblului se utilizează caracteristicile de sarcină ale celor două pompe.

3. DESCRIEREA STANDULUI EXPERIMENTAL

Echipamentul este conceput pentru a asigura monitorizarea individuală sau pentrufuncţionarea în ansamblu serie sau paralel, a parametrilor caracteristici a două agregatede pompare diferite. Din punct de vedere constructiv acestea se încadrează în categoriapompelor centrifuge. Conform specificaţiilor fabricantului una dintre pompe secaracterizează prin intervalul de debite Q 2 - 17 m3/h cu înălţimile de pompare Hcorespunzătoare între 6,9 şi 4,6 m, o turaţie de 1450 rot/min şi o putere nominală amotorului electric de 0,3 kW. Cea de a doua pompă se încadrează din punct de vedere

a debitului Q în intervalul 4 – 33 m3/h cu înălţimile de pompare H corespunzătoare 28,5respectiv 19,5 m, turaţia fiind 290 rot/min iar puterea motorului 3kW.

Conductele standului sunt din oţel cu diametrul Dn100. Pentru realizarea cuplajelordorite standul are prevăzute trei vane de separaţie de tip fluture acţionate electric.Pentru reglarea debitului vehiculat prin instalaţie este prevăzută o vană cu sertar.

În figura 6 este prezentat standul experimental. Reprezentarea schematică relevă modul de funcţionare al standului şi posibilităţile de realizare ale cuplajelor dorite.

RNC – rezervor de nivel constant

PA (1; 2) – priză de presiune pe aspiraţiapompei

PAS – priză de presiune pe aspiraţiasistemului

PR (1; 2) – priză de presiune pe refularea

pompeiPAS – priză de presiune pe refularea

sistemului

DEM – debitmetru electromagnetic

VERD – vană electrică pentru reglajul debitului

VES – vană electrică pentru separaţie(realizează schema de cuplaj dorită)

SCAD – Sistem comandă, achiziţie şi prelucraredate cu conexiune la internet (CI)

Figura 6 Standul experimental

Atât comenzile cât şi citirile şi reprezentarea grafică a rezultatelor se realizează prinintermediul sistemului de achiziţie şi prelucrare a datelor (SCAD). Sistemul SCAD poatefi accesat local cu ajutorul interfeţei om – maşină sau de la distanţă, conectarearealizându-se prin intermediul desktopului virtual PiiF. În ambele cazuri punerea sub

8



tensiune se face local de către un reprezentant al proprietarului standului experimentalcare totodată va cupla dispozitivul pentru modul de operare „Acţionare de la distanţă” cese găseşte asociat etichetei „Sistem” (figura 7).

Fie că măsur ătorile sunt efectuate local fie că sunt efectuate prin intermediuldesktopului virtual PiiF, operarea standului se face diferenţiat în funcţie de calitateapersoanei care efectuează determinările experimentale. Astfel există două moduri de

operare a standului şi anume:1. modul de operare ”PROFESOR”

2. modul de operare ”STUDENT”

În cazul utilizării standului prin intermediul desktopului virtual, diferenţa dintre celedouă moduri de lucru o reprezintă posibilitatea de a accesa reprezentările graficerezultate din prelucrarea datelor măsurate. Modul de operare „PROFESOR” permitevizualizarea graficelor spre deosebire de modul „STUDENT” în care se vizualizează doar valorile mărimilor fizice măsurate. Astfel, în cazul modului de operare „STUDENT”reprezentările grafice dorite se vor realiza de către operator, manual, prin trasare pehârtie milimetrată sau prin exportarea datelor către programul „EXCEL” urmată de

prelucrarea acestora. În cazul oper ării locale a standului nu există diferenţieri între modul de operare

„PROFESOR” şi modul de operare „STUDENT” operatorului punându-i-se la dispoziţiedoar valorile măsurate.

4. UTILIZAREA STANDULUI EXPERIMENTAL

Operaţ ia 1 - Punerea sub tensiune a standului

Punerea sub tensiune se efectuează local de către un reprezentant al deţinătoruluistandului experimental.

Operaţ ia 2 - Alegerea modului de acţionare „Acţionare locală”/ „Acţionare ladistanţă”

Alegerea modului de operare local sau la distanţă se face din cadrul etichetei„Sistem” accesibila doar local prin intermediul interfeţei om – maşină (figura 7).

Aşadar utilizarea standului prin intermediul desktopului virtual poate fi asigurată doardupă ce un operator local a cedat comanda prin acţionarea comutatorului din figura 7 înpoziţia „Acţionare la distanţă (PIIF)”.

După cedarea comenzii unui operator extern, standul nu mai poate fi utilizat local,fereastra principală având butoanele inactive (figura 8). Deşi inactivă din punct devedere al comenzilor, operarea la distanţă permite vizualizare locală a valorilor

mărimilor fizice monitorizate.

9



Figura 7 Eticheta „SISTEM”

Figura 8 Fereastra principală

UTILIZAREA LOCALĂ A STANDULUI

Utilizarea locală a standului experimental se face doar în prezenţa unuireprezentant al deţinătorului echipamentului. Comunicarea dintre operator şiechipamente se face prin intermediul interfeţei om-maşină. Ecranul de comandă esteprezentat în figura 9.

Figura 9 Ecranul principal - comandă locală

10



Exploatarea standului se face nediferenţiat. Atât utilizatorul „PROFESOR” cât şiutilizatorul „STUDENT” pot activa oricare dintre cele trei etichete active „Comandă locală”, „Tabel măsur ători” şi „Sistem”.

Lucrarea de laborator debutează prin alegerea configuraţiei dorite a circuituluihidraulic. Astfel, pornind de la reprezentarea schematică a standului (figura 6) se face

jocul de vane necesar pentru a efectua măsur ătorile privind:

• funcţionarea individuală în sistem a pompei 1 sau 2;

• funcţionarea în serie a celor două agregate de pompare;

• funcţionarea în paralel a celor două pompe.

Etapele ce trebuie parcurse pentru efectuarea măsur ătorilor

EtichetaEtape pentruefectuarea

măsur ătorilor

Element fizic necesara fi acţionat

Element de comandă acţionat din interfaţă

Vană aspiraţie pompa 1Butonul activ „Deschidere” /„Închidere”

Vană separaţieButonul activ „Deschidere” /„Închidere”

Stabilirea circuituluihidraulic dorit

Vană refulare pompa 2Butonul activ „Deschidere” /„Închidere”

Pornire pompă/ pompe Pompa1şi/sau Pompa2Pictograma ce simbolizează pompa

Modificarea debituluivehiculat prin instalaţie

Vana reglaj debitButoanele active „Deschide”sau „Închide”

Comandă locală

Înregistrarea datelormăsurate în tabel

- Butonul activ „Tabel”

După parcurgerea etapelor pentru efectuare măsur ătorilor prezentate în tabelulanterior datele măsurate pot fi vizualizate sub formă tabelar ă prin activarea etichetei„Tabel măsur ători” (figura 10).

Figura 10 Vizualizarea tabelului cu date provenite din măsur ători

Prelucrarea datelor obţinute din măsur ători se face conform celor prezentate încapitulul 2 „Consideraţii teoretice” obţinându-se astfel curbele caracteristice alepompelor şi ale cuplajelor serie sau paralel. Totodată se pot calcula şi randamentelefiecărei pompe.

11



Închiderea sesiunii de lucru

Eticheta Acţiune Element comandă din interfaţă Închiderea sistemului Se acţionează butonul activ „Închide sistem”

Sistem Închiderea aplicaţiei Se acţionează butonul activ „Închide aplicaţie”

UTILIZAREA STANDULUI PRIN INTERMEDIUL DESKTOPULUI VIRTUAL

După punerea sub tensiune a standului şi cedarea controlului către utilizatorul extern,acesta poate începe efectuarea lucr ărilor de laborator dorite. Interfaţa prin intermediulcăreia se controlează standul este prezentată în figura 11.

Figura 11 Ecranul principal – utilizare prin intermediul desktopului virtual

Etapele ce trebuie parcurse pentru efectuarea măsur ătorilor

Premergător oricărei acţiuni trebuie ales modul de operare al pompelor. Trebuieatrasă atenţia asupra faptului că alegerea pompei sau a configuraţiei nu implică şiacţionarea corespunzătoare a organelor de reglaj aceasta fiind o operaţie ce trebuief ăcută separat.

EtichetaModul deoperare alpompelor

Descriere

Manual

Permite acţionarea pompelor şi a organelor de reglaj f ăr ă a da însă posibilitatea înregistr ării valorilor mărimilor fizice monitorizate,vizualizate în ecranul principal; nu permite realizarea dereprezentări grafice

Pompa 1

Pompa 2

Permite monitorizarea pompei respective funcţionând individual însistemul hidraulic; permite înregistrarea de valori şi trasarea:• curbei caracteristice de sarcină;• caracteristicii reduse;• caracteristicii de randament.

ParalelPermite monitorizarea cuplajului paralel; permite înregistrarea devalori şi trasarea curbei caracteristice a ansamblului

Comanda

SeriePermite monitorizarea cuplajului serie; permite înregistrarea devalori şi trasarea curbei caracteristice a ansamblului

12



Trebuie menţionat că numai operatorul declarat la conectare ca „PROFESOR” poatevizualiza reprezentările grafice.

Etapele ulterioare pentru efectuarea lucr ărilor de laborator sunt prezentate sintetizat în tabelul următor.

EtichetaEtape pentruefectuarea

măsur ătorilor

Element fizic necesar a

fi acţionat

Element de comandă

acţionat din interfaţă Vană aspiraţie pompa 1Vană separaţie

Stabilirea circuituluihidraulic dorit

Vană refulare pompa 2

Pictograma ce simbolizează unorgan de reglaj

Pornire pompă/pompe

Pompa1şi/sau Pompa2Pictograma ce simbolizează pompa

Modificarea debituluivehiculat prininstalaţie

Vana reglaj debitButoanele active „Închidere”sau „Deschidere”

Comanda

Înregistrarea datelormăsurate în tabel

-Butonul activ „Înregistrarevalori instantanee”

Vizualizarea datelor înregistrateDatele înregistrate sunt prezentate sub formă tabelar ă. Pentru vizualizarea lor este

necesar ă acţionare etichetei „Date înregistrate” (figura 12).

Figura 12 Vizualizarea tabelului cu date provenite din măsur ători

Vizualizarea grafică a rezultatelor (doar în cazul operatorului declarat la înregistrareca „PROFESOR”)

Datele obţinute din măsur ători sunt prezentate sub formă grafică (figura 13). Pentruvizualizarea lor este necesar ă acţionare etichetei „Grafic”.

13



(a) (b)

(c) (d)

(a) Caracteristica de sarcină şi caracteristica redusă a unei pompe; (b) Caracteristica derandament a pompei măsurate; (c) Curba caracteristică a ansamblului paralel; (d) Curbacaracteristic

ă a ansamblului serie.

Figura 13 Curbele caracteristice obţinute din măsur ătorile experimentale

Prelucrarea rezultatelor obţinute din măsur ători (în cazul operatorului declarat la înregistrare ca „STUDENT”)

În cazul operatorului conectat ca „STUDENT” este permisă doar vizualizarea valorilormăsurate conform tabelului din figura 12. Pentru trasarea curbelor caracteristice estenecesar ă prelucrarea acestor valori şi reprezentarea grafică a rezultatelor.

Obţinere curbei caracteristice de sarcină pe baza datelor măsurate:

airiii ppQH −=)( (17)

în care şi reprezintă presiunea măsurată la refulare respectiv aspiraţia pompei şi

exprimată în echivalent coloană de apă. Indicelerip aip

i se refer ă la numărul pompei conformschemei hidraulice.

Obţinere curbei caracteristice reduse pe baza datelor măsurate:

atrtiired ppQH −=)( (18)

14



în care şi reprezintă presiunea totală de refulare respectiv aspiraţie exprimată în

echivalent coloană de apă.rtp atp

Obţinere curbelor caracteristice pentru cuplajul serie şi cuplajul paralel se face printrasarea curbei .( )QHans

atrtans ppQH −=)( (19)

În final pentru verificare rezultatelor obţinute experimental se va compara, în cazulcuplajului serie, curba obţinută din măsur ători şi caracteristica energetică a

ansamblului rezultată pe baza curbelor caracteristice obţinute din monitorizareaindividuală a fiecărei pompe. În cazul cuplajului paralel se va compara curba şi

caracteristica energetică a ansamblului obţinută pe baza caracteristicilor energeticereduse a celor două pompe. Modul de construire al curbelor pornind de la

caracteristicile energetice măsurate se realizează conform celor prezentate în capitolul 2„Consideraţii teoretice”.

)(QHans

)(QHans

)(QHans

Calculul randamentului celor două pompe şi trasarea curbei ( )Qiη se face pe baza

relaţiei:

C

ui

P

P=η (20)

în care este puterea şi are expresiauP gQHPu ρ = iar reprezintă puterea consumată.cP

15



BIBLIOGRAFIE

GEORGESCU A-M. GEORGESCU S-C – „Hidraulica reţelelor de conducte şi maşinihidraulice”; Editura Printech; ISBN 978-973-718-623-2; Bucureşti. 2007

IAMANDI C. PETRESCU V. - „Mecanica fluidelor”; Editura didactică şi pedagogică;Bucureşti 1978

HAŞEGEN L. ANTON A. – „Machinés hydrauliques”; Editura MatrixRom; ISBN 973-685-286-5; Bucureşti 2001

16

Indrumator POMPE

Documents

Transcript of Indrumator POMPE

pedologie indrumator

Lemn Indrumator Ferme

Indrumator Constructii Agricole

Indrumator proiectare arzatoare

COMPARATIE POMPE TITEI-POMPE APA SARATA

Indrumator Tehnologie

Indrumator in Excel

Indrumator Practica

INDRUMATOR VERIFICARE PROIECTE

Indrumator proiect

indrumator zidarie

Indrumator Pedologie

indrumator licenta

INDRUMATOR FUNDATII.pdf

Indrumator Tuneluri

Indrumator Conserve

Indrumator Expertizare tehnica

indrumator fundatii 1

Indrumator beton

MatLat - Indrumator