PAUL GÎDEI IRINEL E. POPESCU

ÎNDRUM TORpentru cunoa terea

Coleopterelor

PAUL GÎDEI IRINEL E. POPESCU

ÎNDRUM TORpentru cunoa terea

Coleopterelor

Editura PIMIaºi, 2009

Referen i tiin ifici:Prof. Univ. Dr. MIRCEA VARVARALect. Univ. Dr. OVIDIU POPOVICI

Îndrum tor pentru cunoa terea Coleopterelor © 2009 Paul Gîdei, Irinel E. Popescu

Coperta 1&2: Irinel E. Popescu

EDITURA PIM Soseaua Stefan cel Mare nr. 11 Iasi -700498 Tel. / fax: 0232-212740 e-mail:editurapim@pimcopy.ro www.pimcopy.ro EDITURĂ ACREDITATĂ CNCSIS BUCUREŞTI 66/01.05.2006

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

GÎDEI, PAUL Îndrumător pentru cunoaşterea coleopterelor / Paul Gîdei, Irinel E. Popescu. - Iaşi : PIM, 2009 Bibliogr. Index ISBN 978-606-520-324-2 I. Popescu, Irinel E. 591.9(498):595.76

CUPRINSPREFA ..............................................................................................................5

I MORFOLOGIA EXTERN A COLEOPTERELOR...........7

II COLECTAREA PREPARAREA I CONSERVAREA COLEOPTERELOR.............................................................................17

III CLASIFICAREA COLEOPTERELOR...................................27Familia Carabidae....................................................................................32

Familia Dytiscidae....................................................................................73 Familia Hydrophilidae............................................................................80 Familia Silphidae......................................................................................82 Familia Staphylinidae.............................................................................91 Familia Cantharidae.............................................................................102 Familia Cleridae.....................................................................................103 Familia Lymexylonidae........................................................................105 Familia Elateridae..................................................................................107 Familia Buprestidae..............................................................................123

Familia Peltidae......................................................................................136Familia Cucujidae..................................................................................137

Familia Oedemeridae............................................................................138 Familia Pythidae.....................................................................................141 Familia Pyrochroidae............................................................................142 Familia Meloidae....................................................................................143 Familia Melandryidae..........................................................................151 Familia Alleculidae................................................................................153 Familia Tenebrionidae.........................................................................154 Familia Lucanidae.................................................................................160 Familia Geotrupidae.............................................................................163 Familia Scarabaeidae............................................................................166 Familia Dynastidae................................................................................169 Familia Cetoniidae.................................................................................170 Familia Melolonthidae..........................................................................177 Familia Rutelidae...................................................................................186 Familia Cerambycidae.........................................................................190 Familia Curculionidae..........................................................................277IV INDEXUL FAMILIILOR I GENURILOR........................286V INDEXUL SPECIILOR I VARIET ILOR.....................289SUMMARY.......................................................................................................301BIBLIOGRAFIE SELECTIV ...........................................................302PLAN E..............................................................................................................304

5

Au trecut aproape ase decenii de când a ap rut populara lucrare “Determinatorul coleopterelor d un toare i folositoare din Republica Popular Român ” (1951) a regretatului Sergiu Panin, carte ce a fost de un real ajutor atât celor mai cu aplecare tiin ific spre studierea coleopterelor dar i publicului larg care a dorit cunoa terea“gândacilor” din ara noastr . Au ap rut ulterior i câteva volume privind coleopterele în seria “Fauna României”, ale aceluia i mare coleopterolog român, îns ele abia acoper familiile Cicindelidae, Scarabaeidae, Cerambycidae i par ial familia Carabidae, lucr rile fiind inevitabil supuse unei erod ri tiin ifice în special privind statutul taxonomic al speciilor datorit acumul rilor tiin ifice ulterioare. De asemenea exist i o important acumulare de date noi faunistice care ar trebui considerate în eventuale revizuiri ale acestor volume, o excep ienotabil fiind apari ia ultimei fascicule privind tribul Bembidiini (2006) a domnului Dr. Eugen Ni u.

Salutara apari ie a “ÎNDRUM TORULUI PENTRU CUNOA -TEREA COLEOPTERELOR” a domnilor PAUL GÎDEI i IRINEL E. POPESCU încearc tocmai s acopere acest hiatus atât temporal cât ica întindere tiin ific privind studiul coleopterelor din ara noastr .Lucrarea se adreseaz într-o mai mic m sur speciali tilor în domeniu, fiind, a a cum arat i titlul lucr rii, un “îndrum tor” adresat publicului larg, îns poate fi folosit cu succes i de c tre studen i sau chiar masteranzi, mai ales cei care realizeaz diferite proiecte cu caracter faunistic sau ecologic care includ i prezen a coleopterelor. Efortul depus de autori în realizarea acestei lucr ri este demn de toat lauda fie idac privim doar întinderea lucr rii pe aproximativ 300 de pagini la care sunt ad ugate i 59 de plan e color care sunt un adev rat festin vizual pentru orice iubitor al coleopterelor, a minun iei alc tuirii vie iiîn general sau chiar i a oric rei persoane înzestrate cu minim de simestetic i aplecare c tre frumos, suprem sim ire a rafinamentului fiin eiumane. Originalitatea lucr rii const în tratarea doar a speciilor mai mari de 15 mm lungime, o tratare care poate p rea mai pu in tiin ific la o prim vedere dar care asigur o anumit unitate i compactizare a volumului, autorii având în plan un alt opus tiin ific care s cuprindtratarea speciilor mai mari de 8 mm lungime. De i autointitulat“îndrum tor” i nu “determinator” cum se dorea amintita lucrarare a lui S. Panin, prezenta apari ie editorial î i dep e te cu mult titulatura. Lucrarea cuprinde o parte general privind morfologia coleopterelor imetode specifice de colectare urmat de o cheie de determinare pentru familii, fondul lucr rii constituindu-l tratarea familiilor cu chei de determinare pentru subfamilii, genuri, subgenuri i specii, totul înso it de

6

foarte utile desene sau imagini, fiind tratate pe larg i diferite varia ii de culoare ale speciilor. Printre insecte, alaturi de coleoptere, doar fluturii au mai trezit atâtea pasiuni publicului larg sau celui mai cu iscodire c tremanifest rile viului. Sper m ca prezenta lucrare s fie ca un magnet care s atrag în special pe cei tineri c tre studiul coleopterelor i ss deasc în inimile acestora pasiuni care la maturitate s aib drept rezultat o mai bun cunoa tere a faunei României i publicarea unor dorite i îndelung a tepate monografii ale acestor minun ii împl to ate numite coleoptere.

Ia i Lect. Univ. Dr. Ovidiu Popovici 20.01.2008

7

I MORFOLOGIA EXTERN A COLEOPTERELOR Coleopterele sunt insecte la care prima pereche de aripi este puternic chitinizat i poart denumirea de elitre. În repaus ele acoper suprafa a abdomenului. Ca la toate insectele corpul lor este alc tuit din 3 segmente: cap, torace i abdomen.

CapulEste situat în partea anterioar a corpului, fiind delimitat în mai multe zone.

Por iunea dintre ochi poart numele de frunte (fig.2f, pag.11). Zona anterioar frun ii este reprezentat de clipeu (fig.2e, pag.11), iar în spatele frun ii se afl vertexul(fig.2g, pag.11). În fa a clipeului este situat labrumul sau buza superioar ce intr în componen a aparatului bucal. P r ile laterale ale capului sunt reprezentate prin gene (fig.2j, pag.11) dispuse în partea anterioar a ochilor i prin tâmple (fig.2h, pag.11) situate în spatele ochilor, între ace tia i marginea posterioar a capului. Dup pozi ia capului în raport cu pronotul se diferen iaz urm toarele variante: cap prognat (fig.3a, pag.11) situat în prelungirea pronotului, cap ortognat dispus perpendicular pe axa longitudinal a pronotului (fig.3b, pag.11) i cap hipognat aplecat înapoi în raport cu pronotul. La Curculionidae capul este prelungit anterior sub forma unui rostru i este numit cap rostrat (fig.3c, pag.11). La cap se diferen iaz aparatul bucal, 2 ochi compu i care uneori por fi înso i ide ochi simpli numi i oceli i 2 antene.

Aparatul bucal vizibil pe partea ventral a capului, este format din labrum (buza superioar ) (fig.2d, pag.11) care acoper la baz apendicele bucale, labium (buza inferioar ), mandibulele (fig.2a, pag.11) care sunt fixate piesele bucale cele mai dezvoltate i maxilele. De maxile se inser palpii maxilari (fig.2c, pag.11) mai mari, alc tui i din 4 articole i palpii labiali (fig.2b, pag.11) de regul mai mici, forma i din 3 articole. La Carabidae i Dytiscidae exist 2 perechi de palpi maxilari.

Ochii sunt reprezenta i prin ochi compu i fa eta i i de ochi simpli numi ioceli situa i pe frunte întâlni i la unele specii de Staphylinidae.

Antenele (fig.1a, pag.10) se fixeaz pe frunte lâng ochi. Ele sunt alc tuite dintr-un num r variabil de articule de forme i m rimi diferite. Articulul bazal numit scap (fig.4a, pag.12) are în general o form sferic . Cel de-al 2 lea articul este pedicelul (fig.4b, pag.12), urmat de un ir de articule care alc tuiesc flagelul sau funiculul (fig.4c, pag.12). Dup forma antenelor i aspectul articulelor antenale se disting mai multe tipuri de antene: filiforme (fig.5a, pag.12) cu articolele lungi i sub iri întâlnite la Cicindela sp. i Cerambycidae, moniliforme (fig.5b, pag.12) cu articolele rotunjite sub forma unor m rgele la Tenebrio sp., imbricate (fig.5c, pag.12) la care baza unui articol este îmbr cat cu o prelungire în form de gulera la Prionus sp., m ciucate (fig.5d, pag.12) la care articolele terminale sunt îngro ate formând o m ciuc rotunjitla Nicrophorus sp., m ciucat-clavate (fig.5e, pag.12) cu articolele terminale îngro ate dar diferen iate unele de altele la Hydrophilus sp., clavo-lamelate (fig.5f,pag.12) cu o m ciuc format din 3 articole lamelate la Lucanus sp., clavo-tunicate (fig.5g, pag.12) cu articolul terminal în forma unui trunchi de con la Lethrus sp.,serate (fig.5h, pag.12) cu articolele de forma unor din i de fier str u la Elateridae iBuprestidae, pectinate (fig.5i, pag.12) cu articolele prelungite sub forma unor din i de pieptene la Corymbites sp., lamelate (fig.5j, pag.12) cu o m ciuc format din mai multe lamele la Polyphylla sp., neregulate (fig.5k, pag.12) ce prezint articolele de

8

forme i dimensiuni variabile la Cercoma sp., torulate (fig.5l, pag.12) cu articolele rotunjite i l ite anterior la Lamia sp., fasciculate (fig.5m, pag.12) la care articolele sunt lungi i sub iri prev zute cu franjuri de peri la Rosalia alpina, îngro ate-anterior (fig.5n, pag.12) care prezint articolele terminale u or dilatate f r a forma o m ciuc distinct la Silpha sp. i geniculate (fig.5o, pag.12) la care scapul face un unghi cu celelalte articole antenale, întâlnite la majoritatea curculionidelor.

ToraceleEste format din 3 p r i care sunt vizibile numai pe partea ventral . Pe torace se

fixeaz 2 perechi de aripi i 3 perechi de picioare. Partea dorsal a toracelui poartdenumirea de pronot (fig.1e, pag.10), v zut de sus este vizibil în întregime. Între pronot i elitre se intercaleaz o por iune triunghiular numit scutel (fig.1f, pag.10). Por iunea ventral toracelui formeaz sternul divizat în pro, mezo i metastern. La pronot se diferen iaz o margine anterioar (fig.6b, pag.13) care se învecineaz cu baza capului, 2 margini laterale (fig.6d, pag.13) i o margine bazalnumit i baza pronotului (fig.6i, pag.13) care se învecineaz cu elitrele. Unghiurile rezultate din intersectarea marginilor laterale cu marginea anterioar se numesc unghiuri anterioare (fig.6 a1-a2, pag.13) iar cele formate prin intersectarea marginilor laterale i a bazei pronotului poart denumirea de unghiuri posterioare (fig.6 h1-h2,pag.13) Marginile laterale pot fi simple sau prev zute cu o muchie numit bordur(fig.6e, pag.13). De-a lungul marginilor laterale pot fi prezen i 1 sau mai mul i peri situa i la baza unor puncte adâncite numi i peri setigeri. Dup dispozi ia lor ei pot fi antemediani situa i în partea anterioar a marginilor laterale, mediani dispu i la mijloc i postmediani orienta i posterior. Por iunea situat în mijloc reprezint discul

pronotului, care poate fi neted sau prev zut cu un an median longitudinal (fig.6c, pag.13). La baza pronotului în vecin tatea unghiurilor posterioare se afl2 impresiuni bazale (fig. 6 f-g, pag.13) care se prezint sub forma unor gropi eadâncite. Ele pot fi netede sau punctate, la unele specii impresiunile bazale lipsesc. Forma pronotului este diferen iat , atunci când el este l it avem de a face cu un pronot transvers (fig.7a, pag.13). Pronotul cilindric (fig.7b, pag.13) se caracterizeaz prin forma lui alungit i prin marginile laterale ± paralele. În cazul în care baza pronotului este mai mare decât marginea sa anterioar , iar marginile laterale se îngusteaz anterior pronotul este trapeziform (fig.7c, pag.13). Pronotul disciform (fig.7d, pag.13) prezint marginile laterale puternic rotunjite cu marginea anterioar ibaza drepte, iar cel circular (fig.7e, pag.13) are o form ± rotunjit , uneori cu baza dreapt . Când marginea anterioar a pronotului este mai lat decât baza sa, iar unghiurile anterioare sunt rotunjite i bine reliefate întâlnim un pronot cordiform (fig.7f, pag.13). Elitrele (fig.1g, pag.10) se ating în general prin marginea lor intern , spa iulcare r mâne între ele formeaz sutura (fig.8f, pag.13). La elitre se disting marginea anterioar sau baza elitrei (fig.8b, pag.13), o margine lateral (fig.8d, pag.13) sau extern , o margine sutural sau intern i o margine terminal sau apical (fig.8e,pag.13) situat spre vârful elitrei. Unghiul extern bazal al marginii anterioare formeaz um rul elitrei (fig.8c, pag.13) iar unghiul dintre sutur i vârful marginii laterale poart numele de unghi sutural. Marginea extern a elitrei prezint uneori o por iune care coboar vertical ce constituie epipleura elitrei. De cele mai multe ori elitrele acoper abdomenul în întregime astfel încât privit de sus sunt vizibile capul, pronotul i elitrele. În unele cazuri elitrele sunt trunchiate (fig.9a, pag.14), adic scurtate posterior, l sând descoperite ultimul ori ultimele inele abdominale. Marginea sutural a elitrelor poate fi dreaptsau divergent (fig.9c, pag.14) în cazul când marginile interne sunt dep rtate una de alta.

9

Suprafa a elitrelor poate fi neted , lipsit de puncte, încre ituri sau granule, punctat acoperit cu puncte adâncite dispuse sub forma unor rânduri longitudinale sau neregulat i rugoas când elitrele sunt acoperite cu granule mici. Elitrele pot fi glabre sau lipsite de peri i pubescente cu peri de i, mici i culca i sau cu peri ridica isau rigizi, mai rar ele sunt acoperite cu solzi. Pe suprafa a elitrelor se g sesc an uri fine numite striuri sau strii, spa iuldintre 2 strii al turate formeaz interstriile. Ele se numeroteaz începând de la suturspre marginea lateral . Prima strie din imediata vecin tate a suturii poart denumirea de strie sutural . Umerii elitrelor pot avea o strie scurt humeral . Exist cazuri când elitrele au pe suprafa a lor creste în l ate numite carene sau nervuri, întâlnite la reprezentan ii genului Oedemera.

Aripile membranoase în repaus sunt pliate sub form de evantai sub elitre. La unele genuri ele se pot reduce sau lipsi, în acest caz elitrele sunt sudate de torace.

Picioarele sunt fixate de torace diferen iindu-se 3 perechi: anterioare, mediane i posterioare (fig.1 b,i,k, pag.10). Dup forma i func iile îndeplinite picioarele sunt

de mai multe tipuri. Picior de tip alerg tor (fig.11a, pag.14) r spândit la reprezentan ii din familia Carabidae, la care cea mai mare dezvoltare o au femurele. Picior pentru s pat (fig.11b, pag.14) la care tibiile sunt l ite, prev zute pe margini cu zim i sau pinteni întâlnite la Scarabaeidae. Picior pentru înot (fig.11c, pag.14) întâlnit la coleopterele acvatice, la care coxele sunt l ite i aplatizate, iar tibiile itarsele prezint franjuri de peri ce servesc la înot. Un picior este format din urm toarele segmente cox (fig.12a, pag.15) piesa bazal prin care piciorul se fixeaz de torace, trohanter (fig.12b, pag.15) o pies micformat din 2 p r i sudate, femur (fig.12c, pag.15) un segment alungit, tibie (fig.12d,pag.15) i tars (fig.12e, pag.15) format dintr-un num r variabil de articole la cap tulc rora se g sesc 1-2 gheare.

Coxele pot fi rotunjite sau alungite, la unele specii de coleoptere acvatice (Dytiscidae) au forma unor pl ci l ite ce servesc la înot. Coxele se fixeaz de stern prin 2 cavit i de articula ie numite cavit i coxale care pot fi închise sau deschise. Coxele sunt cotangente (fig.10a, pag.14) când ele se ating sau sunt dep rtate una de alta (fig.10c, pag.14). La un num r de specii prosternul prezint între coxe o proeminen numit apofiza prosternului (fig.10b, pag.14).

Tibiile sunt de regul mai înguste decât femurele. La unele Carabidae fa aintern a tibiilor este scobit anteapical, la baza acestei por iuni se afl pintenul exterior.

Tarsele coleopterelor sunt formate dintr-un num r variabil de articole ce constituie un caracter sistematic de mare importan . Tarsele cu 5 articole bine diferen iate se numesc pentamere (fig.13a, pag.15), cele cu 4 articole dezvoltate iunul redus poart numele de pseudopentamere (fig.13b, pag.15), tarsele formate din 4 articole distincte sunt tetramere (fig.13c, pag.15), cele cu 3 articole bine aparente i unul redus sunt pseudotetramere (fig.13d, pag.15), iar tarsele alc tuite din 3

articole distincte se numesc trimere (fig.13e, pag.15). Forma tarselor poate fi p trat , dreptunghiular , triunghiular , rotunjit sau bilobat . Ele se numeroteaz începând de la extremitatea tibiilor, primul articol este numit metatars (fig.12 e1, pag.15), iar ultimul pretars (fig.12 e5, pag.15). Ghearele pot fi în num r de 1 sau 2, având la rândul lor diferite forme: simple(fig.14a, pag.15), bifide (fig.14b, pag.15), denticulate (fig.14c, pag.15) cu un dinte bazal, sinuate (fig.14d, pag.15) cu 2 vârfuri ascu ite aproximativ egale i serate(fig.14e, pag.15) la care marginea intern a ghearelor prezint din i ascu i i.

Suprafa a capului pronotului i elitrelor alc tuiesc partea dorsal a corpului. Ea poate fi neted sau prev zut cu un desen în form de re ea reprezentat de reticula ii.Ele pot fi izodiametrice (fig.15a, pag.15) sau alungite (fig.15b, pag.15). Mai pot fi

10

vizibile suprafe e încre ite i alungite ce formeaz rugozit i (fig.15c, pag.15). Dupdispozi ia lor rugozit ile pot fi longitudinale când sunt plasate paralel cu axa de simetrie a corpului sau transversale când au o orientare perpendicular .

Abdomenul Este constituit dintr-un num r variabil de inele abdominale (fig.1j, pag.10). Ele poart orificii respiratorii numite stigme (fig.16d, pag.16). Un inel abdominal prezint o parte dorsal tergitul (fig.16 a1, pag.16) i una ventral sternitul (fig.16 d1, pag.16), legate între ele prin pleure (fig.16c, pag.16). Ultimele 2 tergite sunt reprezentate de propigidiu i pigidiu, iar ultimul sternit abdominal formeaz placa genital . În timp ce tergitele sunt adesea în num r de 8, primul sternit se poate reduce, astfel încât sunt vizibile 7 sternite. Uneori primele sternite se pot suda i nu se pot observa margini de separa ie. Exist i cazuri în care primul sternit nu este vizibil, fiind acoperit în cea mai mare parte de coxele posterioare.

Fig. 1Partea dorsal a corpului la Cerambyx cerdo (dup E. Csiki)

a-antene, b-picioare anterioare, c-mandibul , d-ochi, e-pronot, f-scutel,g-elitre, h-aripi membranoase, i-picioare mediane, j-tergit abdominal, k-picioare posterioare.

11

Fig. 2 Partea dorsal a capului la Carabus sp.

a-mandibul , b-palp labial, c-palp maxilar, d-labrum, e-clipeu, f-frunte, g-vertex, h-tâmple, i-ochi, j-gene.

a b c

Fig. 3 Forma capului la coleoptere (dup E. Csiki)

a-prognat, b-ortognat, c-rostrat.

12

Fig. 4Antena la Cerambyx cerdo (dup E. Csiki)

a-scap, b-pedicel, c-flagel, (3-11)-articole antenale.

a b c d e f g h

i j k l m n o

Fig. 5Tipuri de antene la coleoptere (dup E. Csiki)

a-filiforme, b-moniliforme, c-imbricate, d-m ciucate, e-m ciucat clavate, f-clavo lamelate, g-clavo tunicate, h-îngro ate anterior, i-serate, j-pectinate, k-lamelate, l-neregulate, m-torulate, n-fasciculate, o-geniculate.

13

Fig. 6 Pronotul la coleoptere

a1, a2-unghiurile anterioare, b-marginea anterioar , c-stria median longitudinal , d-marginea lateral , e-bordura marginii laterale, f-impresiunea bazal extern , g-impresiunea bazal intern , h1, h2-unghiurile posterioare, i-baza pronotului.

a b c

d e f

Fig. 7Forma pronotului la coleoptere (dup G. Bei-Bienko)

a-transvers, b-cilindric, c-trapeziform, d-disciform, e-circular, f-cordiform.

14

Fig. 8 Elitra la Coleoptere

a-scutel, b-baza elitrei, c-um rul elitrei, d-marginea lateral a elitrei, e-apexul (vârful elitrei), f-sutura elitrei.

Fig. 9 Tipuri de elitre la coleoptere (dup H. Freude)

a-trunchiate, b-normale, c-divergente.

a b c Fig. 9

Tipuri de elitre la coleoptere a-trunchiate, b-normale, c-divergente.

a b c Fig. 10

Forma i dispozi ia coxelor la coleoptere (dup G. Bei-Bienko) a-coxe cotangente, b-coxe apropiate, c-coxe dep rtate.

15

Fig. 11Tipuri de picioare la coleoptere (dup G. Bei-Bienko)

a-picior de tip alerg tor (Pterostichus sp.), b-picior pentru s pat (Scarites sp.),c-picior pentru înot (Cybister sp.).

Fig. 12Piciorul median la Carabus sp. (dup E. Csiki)

a-cox , b-trohanter, c-femur, d-tibie, e (1-5)-articole tarsale, e1-metatars, e5-pretars, f-gheare.

a b c d e

Fig. 13Num rul tarselor la coleoptere (dup G. Bei-Bienko)

a-pentamere, b-pseudopentamere, c-tetramere, d-pseudotetramere, e-trimere.

16

Fig. 14Forma ghearelor la coleoptere (dup E. Csiki)

a-simpl , b-bifid , c-denticulat , d-serat .

a b c

Fig. 15 Reticula iile i rugozit ile corpului la coleoptere (dup G. Bei-Bienko)

Fig. 16Abdomenul la Oryctes nasicornis (dup E. Csiki)

a1-a8 tergite abdominale, b1-b8 sternite abdominale, c-pleure, d-stigme.

17

II COLECTAREA, PREPARAREA SI CONSERVAREA COLEOPTERELOR

Pentru realizarea unei colec ii de coleoptere trebuie s prindem insectele în mediul lor de via . Vom organiza în acest scop excursii de o singur zi sau expedi iimai lungi, de 2-3 zile. Dar nu numai deplas rile de lung durat în locuri îndep rtate sau pitore ti pot furniza o captur bogat de coleoptere. O simpl plimbare în parc dup l sarea serii sau prin gr din , ne poate oferi rezultate bune dac vom cerceta cu aten ie locurile pe unde trecem.

În prealabil va trebui s procur m o serie de echipamente absolut necesare acestui scop, respectiv fileul, umbrela entomologic i borc na e pentru prins insecte de diferite dimensiuni.

Fileul entomologic este alc tuit dintr-un inel metalic (fig.19a, pag.18 cu diametrul de 25-30 cm, confec ionat din sârm de o el groas de 2,5-3 mm sau sârmde duraluminiu cu o grosime de 4 mm. Pe cadrul circular de sârm se va ata a sacul fileului (fig.19b, pag.18) realizat din pânz sau es turi sintetice de culoare alb sau colorat în verde sau albastru-deschis. Adâncimea sacului de pânz trebuie s aib50-70 cm. Forma sacului va fi circular cu fundul tronconic. Este recomandabil ca por iunea fileului fixat de cadrul metalic s fie înt rit cu o es tur mai rezistent(fig.19c, pag.18), pentru a se evita uzura rapid . La fileu se ata eaz un mâner (fig.18d, pag.18) care poate fi sudat direct de inelul din sârm sau ata at de acesta prin diferite procedee de fixare. Lungimea mânerului este de 90-100 cm.

a b Fig. 17

Dispozitive utilizate la capturarea coleopterelor a-fileu entomologic, b-surs de lumin UV.

Umbrela entomologic este utilizat pentru prinderea coleopterelor care tr iesc pe arbori i arbu ti prin scuturarea acestora. Ea este confec ionat din pânzalb care se întinde cu ajutorul a 4 bare de fier sau duraluminiu groase de 2 mm, lungi de 50-70 cm, terminate la cap t cu un cârlig. Barele se fixeaz de un cadru metalic în form de cruce. Umbrela entomologic se transport demontat , fiind utilizat numai atunci când este necesar. În lipsa umbrelei entomologice ramurile i inflorescen ele arborilor i arbu tilor pot fi scuturate direct în fileul entomologic.

18

Se mai pot utiliza 2 buc i de pânz care se vor a eza una lâng alta direct pe sol, dac terenul nu prezint denivel ri. Fiecare bucat va avea o lungime de 2 m i o l ime de 1 m, rezultând o suprafa de colectare de 4 mp.

Fig. 18Umbrel entomologic (dup M. Schauf)

Fig. 19 P r ile componente ale unui fileu entomologic (dup M. Schauf)

a-inel metalic, b-sacul fileului, c-fixarea sacului pe inel, d-mâner.

19

Borc na ele pentru colectare pot fi din sticl sau din material plastic. În ele vom introduce insectele prinse pentru omorârea lor. Fiecare borc na trebuie s aibun dop sau un capac care s permit o deschidere etan . În interior vom introduce fâ ii de hârtie îndoit , pe care le vom umecta cu alcool, eter, aceton sau cloroform, astfel se realizeaz o atmosfer otr vitoare pentru insecte. Nu se va introduce vatdeoarece insectele se fixeaz de ea, iar atunci când ele sunt scoase din borcan existpericolul ruperii antenelor, picioarelor i a palpilor. În flacoanele din plastic nu vom folosi acetona deoarece aceasta tope te pere ii flaconului.

Fig. 20 Borcan pentru omorât insecte

a-substan toxic , b,c-straturi de protec ie, d-fâ ii de hârtie.

În timpul activit ii de colectare, este recomandabil s fim îmbr ca i cu o haince con ine un num r mare de buzunare, în care ne vom aproviziona cu mai multe borc na e, iar în mân vom ine numai fileul de prins insecte. Pe traseu sau imediat dup excursie, în fiecare borc na vom introduce o etichet cu data calendaristic , locul colect rii i eventual alte date (biotopul, planta gazd ,altitudinea). Aceste date vor fi înregistrate pe eticheta definitiv . O colec ieentomologic lipsit de etichete nu are valoare tiin ific .

Coleopterele i alte insecte care zboar în timpul nop ii pot fi atrase de sursele de lumin artificial . Ele pot fi capturate cu ajutorul unor capcane luminoase având ca surs de lumin un bec electric (fig.21a, pag.20). În fa a becului vom monta o cutie metalic (fig.21b, pag.20) de forma unui trunchi de con, confec ionat din tabl , cu o lungime de 80-100 cm, o l ime exterioar de 50 cm i o l ime interioar de 20-30 cm. La baza cutiei metalice se va instala un borcan, în care vom introduce un tampon de vat îmbibat cu eter sau cloroform, care va crea o atmosfer cu vapori otr vitori. În spatele becului se instaleaz o oglind din sticl pentru a se m ri puterea sursei de lumin . Insectele atrase de lumin , p trund în interiorul capcanei, sunt adormite de vaporii toxici i pot fi strânse în diminea a zilei urm toare.

20

Fig. 21 Capcan luminoas fix (dup M. Schauf)

a-surs de lumin , b-cutie metalic , c-suport de sus inere, d-borcan colector.

În locurile izolate, departe de localit i, se poate instala o capcan luminoasmobil de teren (fig.22, pag.21) Se vor fixa în sol 2 supor i de sus inere metalici sau confec iona i din lemn, între care se va m sura o distan de 2,5-3 m. În l imea supor ilor va fi de aproximativ 2 m deasupra solului. Între cei 2 supor i se va lega un ecran din pânz alb , în fa a c ruia se va instala un bec alimentat de la o baterie auto sau o alt surs de lumin . Se va mai întinde un cear af i pe p mântul de lâng ecran. Coleopterele atrase de lumin se vor a eza pe ecranul din pânz sau pe cear aful de pe sol i vor fi adunate periodic la un interval de 1-2 ore, existând posibilitatea colect riiunor specii deosebite, unele de talie mare sau rare. Prin instalarea unei surse de lumin pe malul unei b l i sau a unui lac, se pot captura specii mari din familia Dytiscidae numite i c r bu i de ap sau din familia Hydrophilidae cunoscute sub numele de buhai de balt . Rezultate bune vom ob ine i prin cercetarea aleilor luminate din parcuri, folosindu-ne de o lantern cu baterii.

21

Fig. 22 Capcan luminoas mobil de teren (dup M. Schauf)

Coleopterele terestre din familiile Carabidae i Staphylinidae, precum i unele specii necrofage din familia Silphidae se pot captura cu ajutorul unei capcane de sol (capcan Barber). Ea se compune dintr-un vas cu lichid conservant, îngropat în sol pân la nivelul marginii de sus (fig.23d, pag.21). Deasupra vasului colector se monteaz un capac de protec ie (fig.23a, pag.21) metalic sau din material plastic, prev zut cu 2-3 supor i de sus inere (fig.23c, pag.21) ce se vor introduce în sol. Între marginea vasului i capacul protector va exista o distan de minim 5 cm. Pe partea inferioar a capacului se fixeaz o momeal (fig.23b, pag.21) ce const din brânzfermentat , carne alterat sau pe te afumat. Insectele atrase de mirosul momelii vor c dea în vasul colector. Lichidul conservant este compus dintr-un amestec în p r iegale de ap i alcool, ap amestecat cu o et, sau ap cu solu ie hipersalin . Capcana se va instala de preferin într-o p dure i va fi acoperit cu frunze uscate pentru a nu fi distrus de culeg torii de ciuperci.

Fig. 23 Capcan Barber

a-capac de protec ie, b-momeal , c-suport de sus inere, d-vas colector, e-lichid conservant.

22

Speciile diurne care tr iesc pe flori, inflorescen ele arbu tilor i pe crengile arborilor pot fi prinse direct cu mâna sau prin cosirea vegeta iei cu fileul. Din aceastgrup fac parte specii din familiile Elateridae, Cerambycidae, Curculionidae. Vege-ta ia va fi cosit cu mi c ri largi iar dup 30-50 de repet ri se va verifica interiorul fileului. În lipsa umbrelei entomologice poate fi folosit fileul pe care îl a ez m cu gura în sus sub inflorescen a sau creanga pe care vrem s o scutur m. Lovim energic creanga iar coleopterele vor c dea direct în fileu. Insectele care au fost colectate de pe plante pe care le cunoa tem vor fi puse separat în flacoane din plastic, împreun cu o etichet ce con ine denumirea plantei, data i locul captur rii. Prin cosirea vegeta ieiîn timpul nop ii vom avea posibilitatea s g sim cu totul alte specii de insecte decât cele colectate în timpul zilei. Carabidele cunoscute i sub numele de "gândaci alerg tori" pot fi colectate direct cu mâna prin r sturnarea pietrelor mari sau a buturugilor sub care se ascund. Persoana care colecteaz va trebui s fie mai rapid decât insecte care se ascund cu mare vitez . Aceste insecte se pot prinde i prin verificarea frunzarului i a litierei cu ajutorul unui paclu de zid rie. Exist specii coprofage din familiile Staphylinidae i Scarabaeidae care tr iesc in dejec iile animalelor. În b legarul de cal vom întâlni reprezentan i ai genului Geotrupes. În b legarul de vite deasupra c ruia s-a prins o crust tare, vom g sistafilinide mari cum sunt Trichoderma, Ontholestes i Emus. Pentru aceasta ne vomfolosi de o g leat plin cu ap , în care vom r sturna b legarul împreun cu p mântul de sub el cu ajutorul unei lope i. Amestec m con inutul g le ii cu un b , iar dup un timp coleopterele vor ie i la suprafa a apei, de unde se vor colecta cu ajutorul unei pensete i le vom introduce într-un borcan cu alcool. Mul i reprezentan i ai cerambicidelor numi i i croitori tr iesc în lemnul putred sau sub scoar a copacilor. Ei vor fi sco i la iveal cu ajutorul unui cu it sau a unei b rdi e. Rezultate bune se ob in i prin cojirea buturugilor putrede sau a copacilor usca i.

În livezi i pepiniere întâlnim specii din familia Buprestidae reprezentate de specii de talie mare, extrem de frumos colorate. Unele specii din aceast grup sunt extrem de d un toare, provocând pagube însemnate. Coleopterele acvatice din familiile Dytiscidae i Hydrophilidae pot fi capturate prin pescuirea lor cu ajutorul unui fileu cu ochiuri mai rare i cu un mâner lung de 2-2,5 m. Insectele sunt prinse prin imersia mai îndelungat a fileului sau prin capturarea direct a insectelor, când ele ies la suprafa a apei. Ditiscidele pr d toare mari pot fi colectate cu ajutorul unei momeli reprezentat de un roz tor sau o cârtipe care o învelim în mai multe fâ ii de tifon. Momeala o vom arunca în ap i o vom lega de mal. Masculii ditiscidelor se fixeaz de momeal cu ajutorul ventuzelor adezive i vor fi sco i din ap odat cu momeala. Tenebrionidele sinantrope din genurile Blaps i Tenebrio pot fi întâlnite în pivni e, depozite sau în locurile întunecate din interiorul cl dirilor. Dup capturarea insectelor urm toarea etap const în prepararea lor. Pentru aceasta coleopterele trebuie omorâte imediat în borc na ele cu vapori toxici, sau într-un borc na cu alcool. P strarea gândacilor vii nu este recomandabil deoarece ace tia se vor deteriora, mâncându-se între ei. Materialul colectat trebuie preparat imediat sau în maximum 2-3 zile, dup acest interval gândacii se usuc , iar antenele i picioarele devin rigide existând pericolul ruperii lor. Gândacii usca i, înainte de preparare, vor fi mai întâi înmuia i prin introducerea lor într-un cristalizor din sticl ce con ine nisip sau vat umectat ,deasupra c reia punem o sugativ . Insectele se a eaz pe sugativ i se las în cristalizor cel mult o zi în func ie de talia lor.

23

Prepararea gândacilor const în fixarea lor pe ace entomologice. În eparea insectelor se face în partea de sus a elitrei drepte, cât mai aproape de sutur . Acul trebuie s ias tot pe partea dreapt a insectei între ultimele 2 perechi de picioare. Orientarea acului trebuie s fie pe o direc ie perpendicular cu axa de simetrie a insectei. Astfel 2/3 din lungimea acului va fi sub insect , iar 1/3 deasupra ei. Pentru ca toate insectele s fie la aceea i în l ime, se va utiliza o rondel confec ionat din dop de plut , material plastic sau din cauciuc.

.

a b

c dFig. 24

Materiale i dispozitive pentru prepararea coleopterelor a-borc na e, b-minieprubete, c-ace entomologice, d-trus pentru preparat insecte.

Deosebit de importante sunt pozi ia antenelor i picioarelor în timpul prepar rii. Este gre it tendin a de a fixa insectele cu picioarele desf cute i cu antenele întinse, deoarece ele ocup mult loc în insectar, iar în timpul manipul riiapendicii corpului se pot rupe sau desprinde foarte u or. Dup în epare, insectele se fixeaz pe o plac de polistiren, cu picioarele strânse simetric sub abdomen i cu antenele orientate posterior. Pentru fixarea definitiv a antenelor i picioarelor vom utiliza ace pe care le vom fixa în jurul acestora. Pe placa de preparare, insectele vor fi p strate pân la completa lor uscare un interval de 1-2 s pt mâni în func ie de talia lor, deoarece speciile mari se usuc mai greu.

Fig. 25Rondel pentru fixarea coleopterelor pe ac

24

Prepararea arm turii genitale cuprinde urm toarele etape:1 Se desprinde treimea apical a abdomenului insectei cu ajutorul unui bisturiu

extrem de fin, pentru a nu se deteriora inelele abdominale. 2 Por iunea extras se fierbe timp de câteva minute într-o solu ie de KOH i

ap , cu concentra ia de 10%. În acest timp chitina se dizolv , iar inelele abdominale devin sub iri i elastice. 3 Preparatul ob inut este introdus într-un cristalizor cu ap în care se sufl aer printr-un tub sub ire, pentru sp larea preparatului i pentru îndep rtarea KOH.

4 Se fixeaz preparatul pe o lam de sticl într-o pic tur de ap , peste care se pune o lamel de sticl , iar preparatul ob inut poate fi privit la microscop. Dup ce insectele sunt uscate, ele se eticheteaz i se introduc în insectare. Etichetele sunt necesare pentru cunoa terea unor date esen iale, f r de care colec ia nu are valoare tiin ific . Etichetele vor avea acelea i dimensiuni de preferin20/10 mm. Se noteaz pe o fa a etichetei locul colect rii, sub care se înregistreazdata calendaristic , iar jos numele persoanei care a capturat insecta. Pe cealalt fa a etichetei se scrie denumirea tiin ific a insectei dup determinarea ei. Cutiile insectar se pot confec iona din carton, lemn sau din material plastic. Indiferent de materialul utilizat cutiile trebuie s fie etan închise pentru a se împiedica accesul d un torilor. Dimensiunile cele mai potrivite pentru insectare sunt 40/30/8 cm. În cazul în care au în l imea prea mare cutiile vor ocupa mult loc, iar spa iul disponibil pentru p strarea lor nu va fi utilizat în mod eficient. Insectarele vor fi p strate în module special construite în acest scop. Un modul va fi confec ionat pentru 12-30 de cutii i va fi prev zut cu 1 sau 2 u i.

Fig. 26Cutii insectar i modul pentru p strarea insectelor

P strarea în bune condi ii a unei colec ii de coleoptere are o importan la fel de mare ca i activitatea de colectare sau preparare. Dac nu examin m periodic cutiile cu insecte, o serie de d un tori pot distruge colec ia, rod a unei munci îndelungate. Principalii d un tori ce pot ataca colec iile de insecte sunt Anthrenusmuseorum (gândacul colec iilor), Attagenus pelio (gândacul bl nurilor), Dermestes lardarius (lardariul) i Ptinus fur (ho omanul). Prezen a acestor d un tori se recunoa te prin pulberea care se adun sub insecta atacat i dup murd ria l sat pe

25

corpul insectelor. În cazul în care nu intervenim, d un torii consum toate p r ileinterioare ale insectelor, r mânând în final numai acul pe care a fost prins insecta.

Deosebit de periculos este Trochtes divinatorius (p duchele de praf). Are dimensiuni extrem de reduse (0,5 mm) i poate fi observat cu ajutorul unei lupe. Atacul lui se recunoa te prin prezen a pe fundul i pe pere ii cutiilor a unei pulberi maronii. Aceste insecte apar în general numai într-un mediu umed, ei sunt distru idac aerul devine uscat.

Pentru d un torii mai mari, cele mai eficiente metode preventive sunt închiderea ermetic a cutiilor i utilizarea unor pache ele cu naftalin învelite în tifon,care se introduc la unul din col urile cutiilor. Fiind o substan volatil naftalina va fi înlocuit periodic la un interval de 6 luni. D un torii de talie mic se combat prin imersia total a insectelor atacate într-un vas cu aceton , unde vor fi l sate 2-3 minute, apoi ele vor fi scoase, uscate i a ezate din nou în colec ie. Insectele atacate vor fi puse într-un cristalizor cu sulfur de carbon, unde vor fi inute câteva zile. Va trebui tratat i fundul cutiilor cu insecte atacate. Cu ajutorul unui

tampon de vat îmbibat cu spirt vom arde u or fundul cutiei, apoi vom pensula suprafa a tratat cu o solu ie de acid fenic i benzin .

a b c

d e Fig. 27

D un torii colec iilor de insecte a-Anthrenus museorum, b-Attagenus pelio, c-Dermestes lardarius, d-Ptinus fur,e-Trochtes divinatorius.

26

În afar de d un tori colec iile de insecte mai pot fi atacate de mucegai, dacle vom ine într-un mediu umed. Pentru combaterea mucegaiului insectele vor fi unse cu o solu ie format dintr-un amestec de benzin i acid fenic. Umezeala poate provoca i ruginirea acelor entomologice. Îndep rtarea ruginii de pe ace se realizeazprin pensularea acului cu o solu ie de amoniac. Prevenirea apari iei mucegaiului se realizeaz prin p strarea colec iilor în înc peri uscate i prin a ezarea în dulapurile cu insectare a unor cristalizoare cu clorur de calciu, substan higroscopic ce va re ine umezeala din atmosfer .

Se va evita i expunerea direct a insectelor la ac iunea razelor solare. În acest caz dup o perioad de timp ele se decoloreaz i devin sf râmicioase. În timpul manipul rii gre ite a insectelor este posibil ca picioarele sau antenele s se rup . Ele vor fi reparate prin utilizarea unei solu ii de lipit, rezultat prin dizolvarea în aceton a unor buc ele mici de celuloid.

27

III CLASIFICAREA COLEOPTERELOR

În fauna României au fost inventariate în jur de 130 familii, cu un num r total de peste 6 500 de specii. Cei mai mul i reprezentan i apar in familiei Staphylinidae cu aproximativ 1200 de specii, urmate de Curculionidae cu aproape 800 de specii, Carabidae cu 730 de specii i Chrysomelidae ce con in în jur de 570 de specii. Lucrarea de fa trateaz un num r de 28 de familii, cu 192 genuri, 1156 specii i variet i, fiind prezentate numai speciile a c ror lungime dep e te 15 mm. Ele se

pot determina relativ u or cu ajutorul unei lupe. Au fost descrise mai detaliat familiile Carabidae, Staphylinidae, Elateridae, Buprestidae, Scarabaeidae i Cerambycidae.Este prezentat sumar familia Curculionidae ce con ine un num r redus de specii mari, iar familia Chrysomelidae a fost omis întrucât speciile din componen a ei nu dep esc de regul 10 mm.

Cheia familiilor 1.Aparatul bucal prezint 3 perechi de palpi. Primele 3 sternite abdominale sunt slab conturate, coxele posterioare ocup cea mai mare parte din suprafa a primului sternit (fig.28a, pag.30). Tarsele anterioare, mediane i posterioare întotdeauna pentamere……………………................………………………...………………….2– Aparatul bucal cu 2 perechi de palpi. Primele 2 sternite abdominale bine delimitate între ele, iar coxele posterioare ocup o mic parte din suprafa a primului sternit (fig.28 b-c, pag.30). Num rul articolelor tarsale este variabil, fiind cuprins între 3 i 5 …………………….…………………………..........................................……32.Specii terestre. Coxele posterioare mai înguste, ele ajung foarte rar pân la marginea extern a sternitelor abdominale............................……..….............……1 Carabidae– Coleoptere acvatice cu corpul de form hidrodinamic i cu picioarele aplatizate, adaptate pentru înot. Coxele posterioare sunt l ite i acoper cea mai mare parte a primului sternit abdominal...........................…………..….........….……2 Dytiscidae3.Capul este prelungit sub forma unui rostru care poart la cap tul lui piesele bucale, iar antenele sunt puternic geniculate (fig.3c, pag.11). Tarsele sunt alc tuite din 4 articole dintre care ultimul este în general bilobat…….…….…….28 Curculionidae– Capul nu este prelungit sub forma unui rostru. Antenele sunt geniculate sau de alt tip……………...………………………….......……………………………..……….44.Antenele geniculate cu articolul bazal alungit. M ciuca antenelor cu 3-7 articole lamelate libere, dispuse în evantai (fig.34b, pag.31) sau articolele sunt unite nedife- ren iate. În unele cazuri antenele prezint o m ciuc format din 3-7 articole pectinate i imobile (fig.34c, pag.31) sau m ciuca este butonat (fig.34a, pag.31). Toate tarsele sunt pentamere, picioarele fiind adaptate pentru scormonit..............…5– Antenele sunt filiforme, uneori u or îngro ate spre vârf, serate sau u or pectinate, mai rar m ciucate prev zute cu o m ciuc butonat . Tarsele pot fi pentamere sau tetramere……………………….......................................................……….………115.Antenele puternic geniculate cu scapul foarte lung. M ciuca antenelor pectinat , cu articolele imobile (fig.34c, pag.31). Mandibulele proeminente, îndeosebi la . Abdomenul este alc tuit din 5 sternite bine conturate………...........…20 Lucanidae– Antenele u or geniculate cu articolul bazal îngro at, ± alungit. M ciuca antenelor este format din 3-7 articole lamelate i mobile sau butonate i imobile. De regul mandibulele nu sunt proeminente. Abdomenul cu 6 sternite vizibile.........................66.Antenele sunt alc tuite din 11 articole (fig.34a, pag. 31), la Lethrus din 9 articole. Labrumul nu este acoperit de clipeu (fig.35, pag.31).........................21 Geotrupidae– Antenele au de regul 10 articole. Clipeul acoper cea mai mare parte din suprafa a labrumului...................................................................................................................7

28

7.Stigmele sunt situate pe pleure între tergite i sternite (fig.37a, pag.32). M ciuca antenelor este compus doar din 3 articole scurte, mate, acoperite cu o pubescen fin i deas . Coxele mediane dep rtate cu marginile paralele (fig.36a, pag. 32)........

......................................22 Scarabaeidae– Stigmele dispuse în partea superioar a sternitelor abdominale (fig.37b, pag.32). Antenele cu o m ciuc lucioas , format din 4-7 articole, prev zute uneori cu peri lungi i rari. Coxele mediane transverse apropiate între ele (fig.36b, pag.32)............88.Mandibulele denticulate, bine vizibile, marginea lor extern este l it i ± arcuit . Marginea anterioar a prosternului cu un tubercul median, acoperit cu peri lungi dispu i oblic…………………………........................…......................23 Dynastidae – Mandibulele (privite de sus) nu sunt vizibile, fiind acoperite de clipeu. Marginea anterioar a prosternului este lipsit de un tubercul vizibil……….........................…99.Pintenul apical al tibiilor anterioare situat spre vârf, iar locul de inser ie a pretarselor este înaintea vârfului pintenului. Vârful tibiilor mediane i posterioare prezint o caren ascu it zim at …………………….........................24 Cetoniidae – Pintenul mobil de pe marginea intern a tibiilor anterioare este situat în fa a depresiunii produs de bordura exterioar la o anumit distan de vârful tibiei. Locul de inser ie a pretarsului anterior dispus la nivelul vârfului pintenului apical. Vârful tibiilor posterioare lipsit de o caren ascu it zim at ....................................1010.Picioarele se termin cu 2 gheare egal dezvoltate.........................25 Melolonthidae –– Gheara interioar este rudimentar sau poate lipsi…............................26 Rutelidae 11.Toate tarsele sunt pseudotetramere, cu articolul 4 rudimentar, situat între lobii articolului 3 (fig.13d, pag.15). În mod excep ional tarsele pot fi pentamere, dar în acest caz capul este mare cu mandibulele dezvoltate ca la Spondylis (fig.29a, p.30). Antenele foarte lungi, de multe ori ele dep esc lungimea corpului...........................

....................................27 Cerambycidae–– Tarsele prezint o altfel de configura ie. În cazul în care tarsele sunt tetramere, antenele au o m ciuc evident ……………………......……..................………...1212.Tarsele anterioare i mediane sunt alc tuite din 5 articole iar cele posterioare din 4 articole (5, 5, 4). În aceast categorie sunt incluse coleoptere din grupa Heteromerelor..........................................................................................................13–– Tarsele de la toate picioarele sunt formate din acela i num r de articole. Unele specii din fam. Staphylinidae au conforma ia de heteromere, dar la acestea elitrele sunt scurtate i trunchiate, l sând descoperite ultimele tergite abdominale. La de

Cucujus tarsele posterioare sunt tetramere, îns pronotul are 5carene longitudinalei marginile laterale zim ate…………...…...............................…………..............19

13.Cavit ile de articula ie ale coxelor anterioare sunt închise posterior (fig.30a, pag.30) ....................................................................................................................14–– Cavit ile coxelor anterioare deschise la partea lor posterioar (fig.30b, pag.30)..1514.Marginea interioar a ghearelor u or zim at sau pectinat (fig.31a, pag.30). Antenele lungi, ele se inser pe cap înaintea ochilor (fig.32a, pag.31)....................... ..........................................18 Alleculidae–– Ghearele cu marginea interioar dreapt (fig.31b, pag.30). Antenele se fixeaz pe marginile laterale ale capului departe de ochi (fig.32e, pag.31)............................. ....................................19 Tenebrionidae15.Unghiurile i marginea anterioar a pronotului rotunjite. Capul nu este îngustat dup ochi sau dup frunte (fig.32d, pag.31). Ghearele nu sunt pectinate, cu marginea intern dreapt sau prev zut cu câ iva din i mari, uneori ghearele sunt despicate la baz ……………...…………...……...........................17 Melandryidae–– Unghiurile i marginea lateral a pronotului nu sunt rotunjite.…...........…………1616.Capul ovoid, rotunjit dup ochi, el se articuleaz de pronot printr-un gât îngust (fig.32b, pag.31)…………………..............................……………………....……17

29

–– Capul u or îngustat dup ochi, articulându-se direct cu pronotul (fig.32c, pag.31) ..............................................................18

17.Antenele filiforme, moniliforme, u or îngro ate spre vârf sau de form neregulat . Elitrele sunt uneori întredeschise posterior. Ghearele lungi i înguste, despicate la baz , marginea lor interioar poate fi dreapt , pectinat sau u or zim at .................. .............................................16 Meloidae–– Antenele la pectinate sau cu articolele prev zute cu apofize alungite (fig.33a, pag.31). Începând cu cel de-al 3 lea articol, la antenele sunt triunghiulare i denticulate. Elitrele aplatizate, ele nu sunt întredeschise în partea lor posterioar . Ghearele nedespicate la baz , cu marginea interioar dreapt , cel mult la baza ghearelor poate fi prezent un dinte mic….......................................15 Pyrochroidae18.Antenele scurte, moniliforme (fig.33b, pag.31). Suprafa a elitrelor puternic chitinizat , lipsit de nervuri…………………...……………………....14 Pythidae –– Antenele lungi i sub iri inserate pe frunte (fig.136 a-b, pag.140). Elitrele moi, prev zute cu nervuri longitudinale……..............…...............…….16 Oedemeridae19.Antenele scurte, m ciucate, formate din 6-9 articole ce se fixeaz pe marginea lateral a capului lâng ochi. Primul articol antenal este alungit, iar ultimele 5 formeaz o m ciuc pubescent . Palpii maxilari bine dezvolta i, de cele mai multe ori mai lungi decât antenele (fig.29b, pag.30)............................….3 Hydrophilidae–– Antenele au un alt aspect, fiind constituite dintr-un num r de 10-12 articole. Palpii maxilari mai scur i decât antenele…………………...…......……………………..2020.Elitrele trunchiate posterior (au vârfurile t iate drept sau oblic). Ele acoper complet abdomenul sau ele sunt scurtate l sând descoperite cel pu in ultimele 2-3 tergite abdominale…………….......................................................................……21–– Elitrele cu vârfurile rotunjite acoperind suprafa a abdomenului…............……….2221.Elitrele puternic scurtate acoperind numai primele 2 tergite abdominale (fig.9a, pag.14). Antenele sunt formate din 11 articole filiforme sau moniliforme, uneori u or îngro ate spre vârf. Corpul lung i îngust cu marginile laterale ± paralele......... .......................................5 Staphylinidae–– Elitrele acoper complet abdomenul sau ele las neacoperite ultimele 2-3 tergite abdominale, în aceast situa ie antenele se termin cu o m ciuc butonat . Antenele de regul îngro ate spre vârf. Corpul ± l it………............…...…….…..4 Silphidae22.Corpul slab chitinizat cu elitrele moi………............…..................................……23–– Atât corpul cât i elitrele sunt puternic chitinizate………...............…………...…2523.Corpul îngust i extrem de alungit. Prosternul trimite spre cavit ile coxelor anterioare o strie îngust , rudimentar …………...........…………8 Lymexylonidae–– Corpul mai l it. Prosternul este prelungit anterior cu o apofiz alungit , situat între coxele anterioare……………………...…………….......……………...……2424.Antenele sub iri, filiforme. Abdomenul prezint 7-8 sternite abdominale (fig.28c, pag. 30)......................................................………………...………..6 Cantharidae–– Antenele dispun de o m ciuc conic , triarticulat (fig.103, pag. 105). Abdomenul cu 5-6 sternite bine conturate……................................................….....…7 Cleridae25.Antenele moniliforme, serate sau pectinate, uneori articolele antenale sunt prev zute cu o apofiz lateral alungit ………...……….............………..………26–– Antenele m ciucate sau filiforme……………...........……………………….……2726.Capul, pronotul i elitrele foarte rar cu luciu metalic. Pronotul ± mobil în plan vertical, datorit acestei însu iri insectele pot efectua salturi scurte înso ite de un pocnet slab. Unghiurile posterioare ale pronotului alungite, cu vârfurile ascu ite. Abdomenul prezint 6 sternite bine conturate……..................….…….9 Elateridae–– Partea dorsal a corpului adesea cu luciu metalic. Pronotul sudat de elitre nu este mobil în plan vertical, iar unghiurile lui posterioare nu sunt ascu ite. Primele 2

30

sternite abdominale sudate, astfel aparent sunt vizibile 5 sternite (fig.28b, pag.30) ...................………10 Buprestidae27.Corpul oval-l it, cu marginile rotunjite. Antenele prezint o m ciuc format din 3 articole…………...……………………………….......................………11 Peltidae –– Corpul alungit i îngust de culoare ro ie. Antenele nu sunt m ciucate.................. …………..…….12 Cucujidae

a b c Fig. 28

Abdomenul la coleoptere (dup G. Bei-Bienko) a-Carabidae, b-Buprestidae, c-Cantharidae.

a b Fig. 29

Capul i pronotul la coleoptere (dup H. Freude & G. Bei-Bienko) a-Spondylis sp., b-Hydrophilus sp.

a b Fig. 30

Cavit ile coxelor anterioare la Tenebrionoidea (dup H. Freude) a-închise, b-deschise.

a b Fig. 31

Ghearele la Tenebrionoidea (dup H. Freude) a-zim ate, b-simple.

31

a b c d e

Fig. 32Capul la Tenebrionoidea (dup H. Freude)

a-Alleculidae, b-Meloidae, c-Oedemeridae, d-Melandryidae, e-Tenebrionidae.

a b Fig. 33

Antenele la Tenebrionoidea (dup H. Freude) a-Pyrochroidae, b-Pythidae.

a b c Fig. 34

Antenele la Scarabaeoidea (dup H. Freude) a-Geotrupidae, b-Melolonthidae, c-Lucanidae.

Fig. 35 Capul la Geotrupidae (dup H. Freude)

32

a b Fig. 36

Coxele mediane la Scarabaeoidea (dup H. Freude) a-Scarabaeidae, b-Rutelidae.

a b Fig. 37

Abdomenul la Scarabaeoidea (dup H. Freude) a-grupa Laparosticte, b-grupa Pleurosticte.

1 Familia Carabidae Cuprinde specii de coleoptere care tr iesc în general pe sol, unde se deplaseazcu agilitate. Partea dorsal a corpului prezint de regul luciu metalic, adesea culoarea corpului este neagr . Capul este în general mai îngust decât pronotul. Antenele sunt formate întotdeauna din 11 articole. Maxilele au în afar de palpii maxilari obi nui i constitui idin 4 articole, o forma iune secundar cu aspect de palp biarticulat, astfel încât se diferen iaz 3 perechi de palpi. Ochii sunt întotdeauna circulari sau ovali. Fruntea poate prezenta 1 sau 2 puncte adâncite prev zute cu un p r numite pori supraorbitali (fig.38 a-b, pag.35). Pronotul are o form variabil , între pronot i elitre se intercaleaz scutelul. La unele genuri (Parallelomorphus, Broscus) mezonotul se prelunge te sub forma unui gât scurt i l it, intercalat între pronot i elitre. Suprafa aelitrelor prezint în general 8 strii, cu interstrii netede sau punctate. A 3-a interstrie, mai rar a 5-a i a 7-a, dispun de puncte adâncite ce poart denumirea de pori setigeri. Pe marginea exterioar a elitrelor poate exista un rând de puncte marginale (seria umbelicat ). Stria scutelar este în general prezent . La picioare caracteristice sunt tibiile, acestea fiind de 2 tipuri. Unele au partea apical nesinuat (fig.48a, pag.37) iar cei 2 pinteni sunt apropia i. La alte grupe tibiile anterioare sunt adânc crestate în partea lor anteapical intern , iar pintenul exterior este situat la baza acestei scobituri. La Parallelomorphus sp. tibiile anterioare sunt adaptate pentru scormonit i au la marginea lor extern proeminen e digitiforme (fig.48b, pag.37). Tarsele sunt pentamere, se disting de prin forma tarselor care este mai l it , ele fiind acoperite ventral cu peri, m rindu-se astfel aderen a în timpul acupl rii.

33

Cheia genurilor1.Antenele se fixeaz pe frunte deasupra bazei mandibulelor (fig.39a, pag.35). Elitrele prezint benzi, lunule (pete arcuite semilunare) i pete de culoare alb sau g lbuie. Labrumul mare i l it acoper p r ile laterale ale scapului.…...................................2– Antenele se inser sub marginea lateral a frun ii în spatele bazei mandibulelor (fig.39b, pag.35). Elitrele sunt lipsite de lunule i benzi de nuan deschis . Labrumul îngust, el nu acoper articolul de la baza antenelor ………......................42.Clipeul pubescent (fig.52a, pag.41)............................................1 Calomera Motsch.– Clipeul glabru (fig.52b, pag.41)..................................................................................33.Marginile laterale ale elitrelor cu o bordur de nuan deschis , continu sau întrerupt în 1-2 locuri..................................................................2 Cephalota Dokht.– Elitrele cu marginile laterale lipsite de o bordur alb-g lbuie, cel mult sunt prezente pete izolate de culoare mai deschis ......................................................3 Cicindela L.4.Cavit ile coxelor anterioare deschise în partea lor posterioar (fig.46a, pag.37)......5– Cavit ile coxelor anterioare sunt închise posterior (fig.46b, pag.37)….................…95.Tibiile anterioare l ite, adaptate pentru s pat, prev zute cu apendici digitiformi (fig.48b, pag.37)..…….…..............................................4 Parallelomorphus Motsch.– Tibiile anterioare alungite, normal conformate, lipsite de prelungiri digitiforme (fig.48a, pag.37)..........................................................................................................66.Capul îngustat anterior i prelungit în form de rostru. Ultimul articol al palpilor labiali i maxilari este scobit în form de lingur . Labrumul prezint o sinuozitate median adâncit lipsit de peri (fig.42b, pag.36)……….................…..5 Cychrus F.– Capul nu este îngustat în partea sa anterioar . Palpii labiali i maxilari au articolul terminal normal conformat. Marginea anterioar a labrumului este ± dreapt , cel mult u or concav i prev zut cu mai mul i peri (fig.42a, pag.36)….......................77.Corpul de dimensiuni mai reduse (sub 17 mm). an ul extern al mandibulelor prezint un p r setiger (fig.43b, pag.36)…………......................….…6 Nebria Latr.– Talia mare (peste 15 mm). Mandibulele au un an extern lipsit de un p r setiger (fig.43a, pag.36)……..................................................................................................88.Fa a superioar a mandibulelor puternic ridat . Al 3-lea articol antenal este de trei ori mai lung decât articolul 2 (fig.41b, pag.35). Pronotul transvers, de aproximativ 2 ori mai lat decât lung……………………........................…….…..7 Calosoma Web.– Mandibulele cu fa a superioar neted , cel mult fin punctat . Al 3-lea articol antenal de cel mult 2,5 ori mai lung decât al 2-lea (fig.41a, pag.35). Pronotul u or transvers ............................................8 Carabus L.9.Antenele pubescente începând cu articolul 5, extremitatea apical a articolelor 3-4 prezint câ iva peri scur i (fig.40a, pag.35)………............................9 Broscus Panz.– Începând cu articolele1-4 antenele sunt pubescente, iar când primele 3 articole sunt glabre (lipsite de peri), articolul 4 începând cu a 2-a treime este acoperit cu o pubescen fin (fig.40b, pag.35) sau poate fi glabru, cu un rând de peri distali.....1010.Mandibulele scurte i îngro ate cu vârfurile tirbite sau retezat rotunjite. Clipeul prezint o tivitur coriacee (de consisten a pielii) ± evident (fig.38c, pag.35)....... .................................10 Licinus Latr.–– Mandibulele normal conformate, rotunjite sau ascu ite la vârf. Clipeul este lipsit de o prelungire coriacee anterioar ........................................................................…..1111.Al 3-lea articol antenal de obicei glabru sau numai cu un rând de peri distal (dispu i la vârf)…………………..................................................................……..12–– Articolul 3 al antenelor pubescent cel pu in în jum tatea sa anterioar …..............1512.Fruntea dup ochi cu 2 peri supraorbitali (fig.38b, pag.35)......11 Pterostichus Bon.–– Fruntea prezint un singur p r supraorbital (fig.38a, pag.35)………................….1313.Partea dorsal a elitrelor glabr . Marginea sutural a elitrelor prezint un pliu l it (fig.45b, pag.36).....................……...............................…………12 Zabrus Clairv.

34

–– Elitrele sunt acoperite cu o pubescen deas , culcat . Marginea sutural a elitrelor este u or întrerupt (fig.45a, pag.36)…………….............................................…..1414.Ultimul articol al palpilor labiali este l it spre vârf i curbat în form de secer .

au femurele anterioare cu marginea intern ascu it sau zim at la baz ................ .......................................13 Epomis Bon.–– Articolul terminal al palpilor labiali cilindric pe toat întinderea sa. au marginea intern a femurelor simpl ……....................................................14 Chlaenius Bon.15.Fruntea cu 2 peri supraorbitali unul antemedian cel lalt postmedian (fig.38b, pag.35). Primele 2 sau 3 articole ale tarselor anterioare la l ite.................……16–– Fruntea cu un singur p r supraorbital, dispus postmedian (fig.38a, pag.35). au primele 4 articole ale tarselor anterioare i mediane l ite…….....…...……......…2216.Ultimul articol al palpilor labiali puternic l it în form de secure...15 Myas Sturm–– Palpii labiali cu articolul terminal normal conformat.............................................1717.Fa a intern a ghearelor puternic denticulat .……...........................................…..18–– Ghearele cu fa a intern neted sau cel mult foarte u or zim at ……............……1918.Pronotul transvers cu unghiurile posterioare ascu ite (fig.44b, pag.36). Corpul negru, elitrele cu un luciu albastru-violet…..…............…….16 Laemostenus Bon.–– Unghiurile posterioare ale pronotului l it-rotunjite (fig.44a, pag.36). Elitrele negre, mate, adesea cu o pat comun , triunghiular , de culoare ro cat ..17 Dolichus Bon.19.Antenele scurte, ele dep esc cu pu in baza pronotului. Al 2-lea articol antenal aproximativ la fel de lung i de lat, iar urm toarele articole nu sunt de 2 ori mai lungi decât late………...............................................……………...18 Molops Bon.–– Lungimea antenelor mai mare, ele dep esc cu mult baza pronotului. Articolul 2 antenal este mai lung decât lat, iar urm toarele de aproximativ 2 ori mai lungi decât late……...............................................................................................................….2020.Al 3-lea articol antenal mai lung decât primele 2 luate împreun (fig.40b, pag.35). Baza pronotului este acoperit cu peri galben-aurii……....…..19 Sphodrus Clairv.–– Articolul 3 al antenelor mai scurt decât primele 2 articole luate împreun . Baza pronotului nu este pubescent .............................................................................…2121.Pronotul prezint o bordur lateral l it (fig.76, pag.71). Marginea posterioar a pronotului are aproximativ aceea i l ime cu baza elitrelor. Al 3-lea articol antenal, cel mult la fel de lung cât scapul sau este mai scurt decât acesta.........20 Abax Bon.–– Pronotul cordiform, lipsit de o bordur lat . Baza elitrelor este mai lat decât marginea posterioar a pronotului. Al 3-lea articol antenal este evident mai lung comparativ cu articolul bazal…...….............................................Laemostenus pars22.Mandibula stâng i dreapt sunt inegale ca m rime i asimetrice. Tâmplele prezint câte o impresiune transversal , ce se prelunge te pân la baza primului articol antenal. Capul mare i l it, puternic îngustat dup ochi………......…...…23–– Ambele mandibule sunt egal dezvoltate. Tâmplele lipsite de o impresiune transversal . Capul este mai îngust decât pronotul……...........................…......…2423.Marginea extern a mandibulei drepte este neted (fig.78a, pag.72). Corpul l it

i u or bombat..................................................................…...…..21 Osimus Fisch.–– Mandibula dreapt are pe marginea ei extern o tirbitur ± accentuat (fig.78b, pag.72). Corpul cilindric, puternic bombat…………..............….22 Acinopus Latr.24.Suprafa a elitrelor glabr sau par ial pubescent , în acest caz tâmplele sunt întotdeauna glabre….....................................................................23 Harpalus Latr.–– Elitrele cu suprafa a punctat i pubescent , tâmplele sunt de asemenea pubescente ............….................................…2525.Capul în cea mai mare parte sau în totalitate nepunctat, cu tâmplele glabre. Discul pronotului prezint o punctua ie fin ……...............……24 Ophonus Steph.–– Punctua ia capului uniform i accentuat , tâmplele au o pilozitate fin . Pronotul cu discul nepunctat….....................................25 Pseudoophonus Motsch.

35

a b c Fig. 38

Capul la Carabidae (dup H. Freude) a-Harpalus sp., b-Pterostichus sp., c-Licinus sp.

a b Fig. 39

Inser ia antenelor la Carabidae (dup E. Csiki) a-Cicindela sp., b-Carabus sp.

a bFig. 40

Antenele la Carabidae (dup H. Freude) a-Broscus sp., b-Sphodrus sp.

. a b

Fig. 41 Articolele de la baza antenelor la Carabidae (dup G. Bei-Bienko)

a-Carabus sp., b-Calosoma sp.

36

a b Fig. 42

Labrumul la Carabidae (dup E. Csiki) a-Carabus sp., b-Cychrus sp.

a b Fig. 43

Mandibulele la Carabidae (dup E. Csiki)a-Carabus sp., b-Nebria sp.

a b c Fig. 44

Pronotul la Carabidae (dup H. Freude) a-Dolichus sp., b-Laemostenus sp., c-Ophonus sabulicola.

a b Fig. 45

Marginea sutural a elitrelor la Carabidae (dup H. Freude) a-Chlaenius sp., b-Zabrus sp.

37

a b Fig. 46

Cavit ile coxelor anterioare la Carabidae (dup G. Bei-Bienko) a-deschise, b-închise.

a b Fig. 47

Mezo i metasternul la Carabidae (dup H. Freude)

a b Fig. 48

Tibiile anterioare la Carabidae (dup H. Freude) a-Nebria sp., b-Parallelomorphus sp.

1 Genul Calomera Motschulsky În fauna României 2 specii.

Calomera littoralis nemoralis Olivier Capul pu in mai lat decât pronotul, lâng ochi cu rugozit i accentuate. Fruntea prezint rugozit i fine. Tâmplele imarginile laterale ale abdomenului sunt acoperite cu o pubescen fin , de nuanalbicioas . Partea dorsal a corpului mat , de culoare verde-închis , albastru-verzuie, mai rar ar mie. Elitrele prezint câte o lunul humeral , una apical , 2 pete discale i2 laterale. Lunula humeral poate fi divizat în 2 pete distincte, iar celelalte pete se pot contopi în diferite combina ii sau pot lipsi (fig.49, pag.38). Partea ventral cu luciu metalic, p r ile laterale ale sternului ro cat-ar mii, iar abdomenul este albastru. Femurele ar mii, tibiile verzi. L = 10-16 mm. (Plan a 1 a) Pe plaja m rii i pe malurile lacurilor s rate, mai rar pe malurile apelor dulci.

38

a b c d e f g h Fig. 49

Variabilitatea desenului elitrelor la Calomera littoralis (dup E. Csiki) a-ssp. nemoralis Ol., b-ab. koltzei Beuth., c-ab. lateraliconjugata Cs., d-ab. rectangularis Beuth., e-ab. medioconjugata Cs., f-ab. venatoria Poda, g-ab. disapicalis Beuth., h-ab. fabricii Beuth.

2 Genul Cephalota Dokhtouroff În fauna noastr 4 specii.

Cephalota elegans stigmatophora Fischer von Waldheim Corpul mat, verde, cu reflexe ro cat-ar mii. Antenele începând cu articolul 5, prelungirile laterale ale coxelor, tibiile i tarsele galben-ro cate. Pronotul cu granula ii fine i dese, fiind acoperit cu o pubescen albicioas , culcat . Elitrele au o band lateral albicioascomplet , de la care pornesc o prelungire humeral scurt , una antemedian ceva mai alungit , alta median orientat posterior i una anteapical scurt . Mandibulele ipalpii labiali alb-g lbui, uneori vârfurile palpilor labiali au o nuan maroniu-negricioas . L = 14-15,5 mm. (Plan a 1 b)

3 Genul Cicindela Linnaeus Capul mare, cu ochii convec i i antenele lungi, filiforme alc tuite din 11 articole. Primele 4 articole de la baza antenelor glabre, restul sunt pubescente. Mandibulele încre ite, foarte dezvoltate, cu vârful ascu it. Suprafa a elitrelor în general cu lunule (pete alb-g lbui) i benzi albe. Insectele tr iesc în locuri însorite i au un zbor rapid. La noi sunt prezente 5 specii.

1.Palpii labiali de culoare închis cu luciu metalic. Suprafa a elitrelor prezint pete mici, izolate, la unele variet i este vizibil o band median transversal îngust i o band apical , ± paralel cu marginea lateral a elitrei (fig.51, pag.40)…...........…. .................………..….1 C. campestris L.– Palpii labiali alb-g lbui. Elitrele prezint o pat humeral bine dezvoltat , o pat median i una apical …………....................................................................……....42.Vertexul pubescent, mai ales în preajma ochilor. Jum tatea extern a scapului (primului articol antenal) pubescent (fig.53a, pag.41)……..........2 C. sylvicola Dej.– Vertexul glabru. Scapul de asemenea glabru, spre vârf el prezint câ iva peri distali (fig.53b, pag.41)…….......................................................................…3 C. hybrida L.

39

1 Cicindela campestris Linnaeus Partea dorsal a corpului verde-metalic .Fruntea dup ochi, marginile laterale ale pronotului, scutelul, marginile laterale ale elitrelor, sternul, antenele i picioarele de culoare ro cat-maronie. Fruntea cu rugozit i fine. Pronotul glabru, transvers, mai lat decât lung, u or îngustat posterior. Abdomenul albastru. Prosternul, metasternul, coxele posterioare, femurele i sternitele abdominale sunt acoperite cu o pubescen g lbuie. L = 10,5-15,5 mm. (Plan a 1 c)

La liziera p durilor pe terenuri cu iarb , în poieni i livezi, îndeosebi în zona p durilor de stejar i fag.

În prima p trime anterioar a elitrei, lâng sutur se afl o pat rotund de culoare negricioas .

2 Cicindela sylvicola Dejean Dorsal verde-ar miu sau verde, ventral verde-metalic ori albastru-verzui. Capul, sternul, marginile laterale ale primului sternit abdominal, par ial femurele i tibiile ro cat-ar mii. Labrumul, baza mandibulelor iprimele 2 articole ale palpilor labiali alb-g lbui. Prosternul, marginile laterale ale metasternului, coxele posterioare i femurele prezint o pubescen deas . Abdomenul are o pubescen rar de nuan albicioas . Elitrele prezint câte o lunulposthumeral , una median cu marginile zim ate i alta apical , nedivizate. Pronotul trapeziform, puternic îngustat anterior, cu marginile laterale drepte. Elitrele alungite, u or l ite în treimea lor distal . L = 12-17 mm. (Plan a 1 d)

În zonele de deal i montane, mai ales în p durile de fag. Prefer terenurile nisipoase i însorite. -ab. tristis Torre Coloritul capului mai întunecat, albastru-violet sau maroniu cu reflexe ar mii.

3 Cicindela hybrida Linnaeus Partea dorsal verde-ar mie, verde-cenu ie, ar mie sau ar miu-negricioas . Pe cap i pronot sunt vizibile câteva pete albastru-verzui sau albastru-violete. Ventral verde-metalic sau albastru-verzui. Capul, marginile laterale ale sternului, femurele i cea mai mare parte a tibiilor ar mii. Vârfurile tibiilor i tarsele verzi sau albastre. Labrumul, baza mandibulelor i primele 2 articole ale palpilor labiali alb-g lbui. Desenul elitrelor prezint la forma tipic o lunul humeral semilunar , una median l it cu marginile zim ate i alta apicalîndoit în form de cârlig (fig.50, pag.39). Suprafa a elitrelor este granulat-punctat .Pronotul dreptunghiular, uneori u or îngustat posterior. Baza pronotului cu un n ulelongitudinal adâncit. Fruntea, marginile laterale ale pronotului i marginea posterioara femurelor sunt acoperite cu o pubescen lung , alb-g lbuie. L = 11,5-16 mm. (Plan a 1 f)

Pe terenurile nisipoase din preajma apelor curg toare.

a b c d e f g Fig. 50

Variabilitatea desenului elitrei la C. hybrida (dup E. Csiki) a-forma tipic , b-var. transdanubialis Cs., c-var. magyarica Roeschke, d-ab. arenosaCs., e-ab. merkli Beuth., f-ab. tumulorum Cs., g-var. riparia Latr.

40

Fig. 51Variabilitatea desenului elitrei la C. campestris (dup E. Csiki)

a-forma typica, b-ab. deuteros D Torre, c-ab. destituta Srnka., d-ab. quinquemaculataBeuth., e-ab. quadrimaculata Beuth., f-ab. gebieni Barthe, g-ab. luetgensi Beuth., h-ab. protos D Torre, i-ab. hassani Hlis., j-ab. exsuturalis Beuth., k-ab. soli Tarel., l-ab. johanni Hlis., m-ab. pseudaffinis Cs., n-ab. conjuncta D Torre, o-ab. pseudopalustris Schulz., p-ab. maninae Hlis., q-ab. connata Heer, r-ab. sonniHlis., s-ab. silesiaca Hlis., t-ab. septembris Hlis., u-ab. tyrolensis Schulz., v-ab. lacoiHlis., w-ab. suturalis D Torre, z-ab. affinis Fisch. W.

41

a b Fig. 52

Clipeul i labrumul la Cicindelinae (dup E. Csiki) a-Calomera littoralis, b-Cicindela campestris.

a b Fig. 53

Scapul la Cicindela (dup E. Csiki) a-C. silvicola, b-C. hybrida.

4 Genul Parallelomorphus Motschulsky (Scarites F.)

Corpul alungit, cu marginile laterale ± paralele sau u or arcuite, lungimea lui dep e te 15 mm. Capul mare i l it. Mandibulele proeminente, puternic denticulate pe marginea lor intern . Fruntea prezint lateral câte un por supraorbital. Tibiile anterioare sunt prelungite la vârf sub forma unor excrescen e digitiforme (fig.48b, pag.37).

În fauna noastr 2 specii, întâlnite pe rmul m rii i pe malul lacurilor s rate. Ziua se ascund în galerii s pate sub detritus.

1.Elitrele cu strii accentuate i cu marginile laterale ± paralele, baza elitrelor fiind granulat (fig.54a, pag.42). Pronotul este de aproximativ 1,5 ori mai lat decât lung ..................…1 P. terricola Bon.– Elitrele au strii foarte fine, cu marginile laterale u or arcuite, numai umerii elitrelor sunt granula i (fig.54b, pag.42). Pronotul de 2,5 ori mai lat decât lung................. .....................................2 P. laevigatus F.

1 Parallelomorphus terricola Bonelli Corpul negru, alungit, cu marginile laterale ± paralele, prev zut cu luciu slab. Antenele i tarsele maronii. Suprafa acapului este acoperit cu rizuri alungite. Pronotul de 1,5 ori mai lat decât lung, cu marginea anterioar concav , cu marginile laterale paralele. Unghiurile posterioare ale pronotului denticulate, iar discul pronotului are rugozit i granulate fine. Elitrele prezint 7 strii longitudinale punctate i accentuate. Interstriile elitrelor u or granulate cu jum tatea lor anterioar bombat , a 3-a interstrie are 2 puncte adâncite. Tibiile anterioare i mediane sunt prev zute cu peri epo i alungi i, iar marginea exterioar a tibiilor mediane prezint un dinte alungit. L = 14-22 mm. (Plan a 2 b) Tr ie te în preajma apelor pe soluri salinizate.

2 Parallelomorphus laevigatus Fabricius Capul prezint rizuri evidente i nu este punctat posterior. Mandibulele mai lungi decât capul. Pronotul de 2-2,5 ori mai lat decât lung. Elitrele oval-alungite, umerii elitrelor granula i. Suprafa a elitrelor cu strii punctate foarte fine. Interstriile netede i glabre. L = 16-20 mm.

42

a b Fig. 54

Baza elitrelor la Parallelomorphus (dup J. Trautner) a-P. terricola, b-P. laevigatus.

5 Genul Cychrus Fabricius Corpul alungit i îngustat anterior. Labrumul prezint o tirbitur medianadâncit . Articolul terminal al palpilor labiali i maxilari este scobit în form de lingur . Elitrele convexe, cu epipleurele foarte late. Aripile membranoase sunt absente. Picioarele alungite, cu coxele posterioare dep rtate i cu tibiile anterioare lipsite de o scobitur anteapical . În fauna României exist 3 specii întâlnite în p duri sub pietre, trunchiuri de copac, frunzar.

1.Elitrele negre, u or granulate, lipsite de rânduri longitudinale de granule fusiforme ................................…1 C. caraboides L.– Elitrele ar miu-bronzate. Partea posterioar a elitrelor prezint adesea 3 rânduri longitudinale de granule fusiforme……......................................................................22.Întreaga suprafa a pronotului cu o punctua ie accentuat . Palpii, tibiile i tarsele negre. Por iunea bazal a elitrelor cu intervale primare neîntrerupte..................... ...........................2 C. semigranosus Pall.– Numai discul pronotului are o punctua ie rar . Palpii tibiile i tarsele galben- maronii. Partea bazal a elitrelor prezint intervalele primare i secundare cu granule fusiforme………….....................................................…....3 C. attenuatus F.

1 Cychrus caraboides Linnaeus Corpul negru. Elitrele cu o granula ie fin ideas , mate, cu un luciu m t sos. Penultimul articol al palpilor maxilari prezint 3-4 peri. Primul articol antenal are un p r setiger apical. Pronotul mai lung decât lat, cu unghiurile anterioare i posterioare rotunjite (fig.55b, pag.43). Discul sternitelor 3-6 abdominale prezint lateral, pe fiecare parte câte un p r setiger. L = 12,5-20 mm. (Plan a 2 a)

Specie r spândit mai ales în zona montan în p durile de fag i conifere.Cheia subspeciilor

1.Talia redus (12,5-16,5 mm). Femurele anterioare la evident îngro ate...........…… ...........1 Cychrus caraboides pygmaeus Chaud.– Corpul de dimensiuni mai mari (15,5-20 mm). Femurele anterioare la pu in îngro ate …………………….......................................................................………..22.Unghiurile posterioare ale pronotului u or ridicate. Fa a ventral a tarselor anterioare la cu o pubescen deas ................1 Cychrus caraboides caraboides L.– Unghiurile posterioare ale pronotului sunt puternic ridicate i au forma unor lobi care dep esc baza lui. au fa a ventral a tarselor c ptu it cu câ iva peri r zle i ..........3 Cychrus caraboides rostratus L.

2 Cychrus semigranosus Palliardi Corpul negru, elitrele cu reflexe metalice bronzate. Capul lung i îngust acoperit cu rugozit i punctate. Penultimul articol al palpilor labiali prezint mai mul i peri dispu i apical. Articolul 4 antenal de 2 ori mai

43

scurt decât al 3-lea. Pronotul aproximativ la fel de lung i de lat, cu marginile laterale puternic rotunjite (fig.55a, pag.43). Suprafa a pronotului prezint o punctua ie rugoasi accentuat . Elitrele ovale, convexe, ± îngustate anterior i rotunjite posterior,

prev zute cu o impresiune scutelar bine distinct . L= 17-25 mm. În buturugile putrede din zona montan .

3 Cychrus attenuatus Fabricius Corpul negru, elitrele bronzat-ar mii, cu nuan e închise sau deschise. Piesele bucale, antenele, i tarsele ro cat-maronii, iar tibiile sunt galben-maronii. Capul alungit, prev zut cu o depresiune frontal adâncit .Scapul cu un p r setiger anteapical, iar articolul 4 este pubescent la vârf. Suprafa a capului are o punctua ie fin i deas sau prezint granula ii punctate dese. Pronotul aproximativ la fel de lung i de lat, cu marginile laterale rotunjite, fiind mai îngust la baz decât la marginea sa anterioar . Marginile laterale ale pronotului cu o bordur u or în l at posterior. Baza pronotului prezint o impresiune transversaladâncit , iar pe margini este prezent câte o impresiune lateral longitudinal . Discul pronotului cu un an adâncit, fiind neted, nepunctat sau prev zut cu puncte fine irare, iar pe marginile pronotului sunt vizibile granula ii punctate fine i dese. Elitrele scurte, oval-l ite, u or convexe antemedian, prev zute cu o impresiune scutelarpu in distinct . Prima treime anterioar a elitrelor cu câte 3 rânduri longitudinale de granule fusiforme. Epipleurele elitrelor au rugozit i accentuate. Picioarele lungi isub iri, iar tibiile anterioare sunt pu in arcuite. L = 13-18 mm. (Plan a 2 c) Este întâlnit în p durile din regiunile montane.

a b Fig. 55

Capul i pronotul la Cychrus (dup J. Trautner) a-C. semigranosus, b-C. caraboides.

6 Genul Nebria Latreille Se deosebe te prin conforma ia mandibulelor care nu sunt l ite în form de lamel . Cuprinde specii de talie medie cu pronotul cordiform. Elitrele au o strie scutelar scurt , urmat de alte 9 strii complete. Picioarele sunt lungi i sub iri.

Majoritatea speciilor sunt montane, fiind întâlnite pe malurile râurilor.

1.Cea mai mare parte a pronotului i o bordur lat pe marginile laterale ale elitrelor de culoare g lbuie..........................……...........................................…...1 N. livida L.– Pronotul i elitrele negre-unicolore. Exemplarele imature au o culoare maronie......... .....................................2 N. picicornis F.

44

1 Nebria livida Linnaeus Capul, marginea anterioar i baza pronotului, precum i cea mai mare parte din suprafa a elitrelor negricioase. Suprafa a capului are o punctua ie fin i neuniform , fiind prev zut cu 2 pete frontale ro cate. Antenele, palpii, picioarele, pronotul cu excep ia marginii anterioare i posterioare, marginile laterale i epipleurele elitrelor, episternitele prosternului, au o culoare galben-pai (la exemplarele proaspete ele sunt galben-ro cate). Pronotul de aproximativ 1,5-2 ori mai lat decât lung, cu marginea anterioar dublu ondulat i cu marginile laterale puternic rotunjite i îngustate spre baz . Bordura marginilor laterale ale pronotului este lat iarcuit , prev zut cu un rând de sete antemediane. Elitrele de 3 ori mai lungi decât pronotul, cu umerii rotunji i i cu marginile laterale paralele pe cea mai mare parte din lungimea lor. Suprafa a elitrelor cu strii longitudinale punctate i cu interstrii u or convexe. A 3-a interstrie a elitrelor are câteva puncte adâncite, interstria a 8-a a elitrelor fiind de peste 2 ori mai lat decât a 7-a, având un rând neregulat de puncte. Marginile laterale ale mezosternului, metasternului i a primului sternit abdominal prezint o punctua ie accentuat . Coxele posterioare i sternitele abdominale 3-5 de o parte i de alta a liniei mediane au câte un p r setiger. Fa a ventral a articolelor tarsale glabr . Fa a dorsal a tarselor glabr , lipsit de peri. L=14-16 mm. (Plan a 2 d-e)

Specie întâlnit pe malurile apelor. -forma typica Pata neagr a elitrelor se întinde pân la nivelul celei de-a 6 a

interstrii., iar bordura g lbuie este lat .-ab. lateralis F. Bordura lateral a elitrelor mai îngust , ea nu se l e te spre

vârf i are o nuan galben-închis . La aceast form femurele pot fi uneori maronii.

2 Nebria picicornis Fabricius (erythrocephala Sturm) Corpul negru saucastaniu-închis, cu capul i vârful abdomenului ro cat-maronii. Antenele, palpii ipicioarele galben-ro cate sau de culoare galben-pai. Capul l it. Pronotul cordiform, de aproximativ 1,5 ori mai lat decât lung, cu marginile laterale puternic îngustate postmedian, ± paralele în jum tatea bazal . Unghiurile anterioare ale pronotului proeminente, iar unghiurile sale posterioare sunt drepte. La nivelul marginilor laterale ale pronotului este prezent o bordur îngust , uniform arcuit , prev zut în partea antemedian cu sete fine. Elitrele de peste 3 ori mai lungi decât pronotul, cu marginile laterale paralele pe cea mai mare parte din lungimea lor. Umerii elitrelor rotunji i. Suprafa a elitrelor cu strii punctate i adâncite, interstriile exterioare fiind u orconvexe. Aripile membranoase sunt bine dezvoltate. Marginile laterale ale mezo imetasternului, precum i primul sternit abdominal au o punctua ie fin . Marginea posterioar a sternitelor 3-5 abdominale prezint de o parte i de alta a mijlocului câte 2-6 peri. L = 15-17 mm. (Plan a 1 i) În nisipul de pe malurile râurilor sub pietre.

7 Genul Calosoma Weber Se deosebe te de Carabus prin ridurile caracteristice ale mandibulelor i prin

conforma ia articolelor 2-3 antenale care sunt turtite lateral, cu marginea superioarascu it . Pronotul este mult mai îngust decât elitrele, acestea din urm au strii punctate i prezint de cele mai multe ori 3 iruri longitudinale de puncte adâncite. Umerii

elitrelor bine diferen ia i. Aripile membranoase sunt prezente. În fauna României 4 specii. Dintre acestea 2 sunt arboricole hr nindu-se cu

omizi, alte 2 sunt terestre r spândite în zona de câmpie.

1.Ultimul articol al palpilor maxilari la fel de lung cât penultimul. Bordura marginilor laterale ale pronotului incomplet , ea nu atinge unghiurile sale posterioare. Mentumul cu un dinte scurt i neascu it…….....................................................…….2

45

– Articolul terminal al palpilor maxilari mai scurt decât penultimul. Marginile laterale ale pronotului cu o bordur complet pe toat întinderea lor, ce se prelunge te pân la nivelul unghiurilor posterioare……......…..…........................................…………32.Bordura lateral a pronotului se prelunge te pân la o anumit distan de unghiurile posterioare (fig.56d, pag.45). Elitrele în general de culoare ar miu-închis , rar verzi, uneori cu o margine lateral verde-metalic . Interstriile 4, 8 i 12 au câte un singur punct adâncit..........................................................................1 C. inquisitor L.– Pronotul cu o bordur lateral care se prelunge te pân în imediata vecin tate a unghiurilor posterioare (fig.56b, pag.45). Elitrele verzi-aurii cu luciu ro cat sau de culoare albastr metalic . Interstriile 4, 8 i 12 prezint câteva puncte adâncite…......

...................................2 C. sycophanta L.3.Unghiurile posterioare ale pronotului obtuze (fig.56a, pag.45). Elitrele prezint câte 3 rânduri de gropi e aurii……….......................................3 C. auropunctatum Hbst.– Unghiurile posterioare ale pronotului ascu ite i proeminente (fig.56c, pag.45). Lipsesc rândurile de gropi e aurii de pe elitre. Penultimul sternit abdominal prezint 2 peri (fig.57, pag.46)................................................…4 C. denticolle Gebl.

a b

c d Fig. 56

Pronotul la Calosoma (dup J. Trautner) a-C. auropunctatum, b-C. sycophanta, c-C. denticolle, d-C. inquisitor.

1 Calosoma inquisitor Linnaeus Partea dorsal a corpului de culoare ro cat-ar mie, ar miu-negricioas , verde, albastru-închis , mai rar neagr . În cazul când elitrele sunt ar mii, ele prezint o bordur de culoare verde pe marginea lor lateral .Partea ventral verde sau albastru-verzuie. Piesele bucale i picioarele negre. Fruntea cu rugozit i accentuate, pe vertex exist rugozit i fine i rare. Pronotul cordiform, transvers, de aproximativ 2 ori mai lat decât lung, acoperit cu rugozit i punctate.Unghiurile posterioare ale pronotului prezint impresiuni adâncite. Elitrele cu strii punctate accentuate i cu 3 rânduri de gropi e circulate, interstria din vecin tateamarginii laterale prezint forma iuni solziforme. Sternul i sternitele abdominale au o punctua ie rar . L = 13,5-21 mm. (Plan a 3 d) Specie arboricol întâlnit în p durile de foioase unde vâneaz omizi. -ab. viridimarginatum Letzn. Marginile laterale ale pronotului prezint o bordur verde-metalic .

-ab. viridescens Rtt. Întreaga suprafa a elitrelor verde-unicolor .-ab. coeruleum Letzn. Partea dorsal a corpului în întregime albastru

întunecat .

46

-ab. varians Letzn. Pronotul verzui, elitrele albastre.-ab. nigrum Letzn. Partea dorsal neagr -unicolor .

2 Calosoma sycophanta Linnaeus Corpul albastru sau albastru-negricios. Elitrele de culoare verde-metalic , uneori marginile lor laterale au o nuan ro cat-maronie. Antenele, piesele bucale i picioarele negre. Pronotul cordiform, de apro-ximativ 2 ori mai lat decât lung, cu rugozit i punctate fine. Elitrele (luate izolat) de 1,5 ori mai lungi decât late, prev zute cu strii punctate i cu câte 3 rânduri de puncte adâncite. L = 13,5-20 mm. (Plan a 3 a) În p duri de foioase, frecvent în timpul invaziilor de omizi.

-ab. severum Chaud. Corpul ar miu-închis, cel mult epipleurele elitrelor pot avea o nuan verzuie.

-ab. smaragdinum Rossi Elitrele verzi-unicolore, marginile lor laterale fiind lipsite de o bordur ro cat-ar mie. (Plan a 3 c)

-ab. purpureoauratum Letzn. Suprafa a elitrelor în totalitate sau în cea mai mare parte ro cat-ar mie. (Plan a 3 b)

-ab. corvinum Hel. Partea dorsal a corpului neagr -unicolor .

3 Calosoma auropunctatum Herbst Corpul este mai alungit decât la speciile precedente, negru, relativ mat. P r ile laterale ale corpului cu un luciu verzui slab. Elitrele prezint 3 rânduri de gropi e verzi-aurii. Suprafa a capului cu o punctua ie fin . Pronotul transvers, de aproximativ 2 ori mai lat decât lung, cu suprafa a punctat ,discul pronotului dispune de rugozit i fine. Marginile laterale ale pronotului rotunjite, prev zute cu o bordur îngust . Suprafa a elitrelor cu strii longitudinale punctate, interstriile au rizuri transversale ondulate. Între primul i al 3-lea rând de gropi e sunt prezente iruri de solzi. L = 20-30 mm. (Plan a 3 e)

Specie terestr întâlnit la es, mai rar în zona de deal.

Fig. 57 Ultimele 2 sternite abdominale la C. denticolle (dup J. Trautner)

8 Genul Carabus Linnaeus Mandibulele sunt lipsite de riduri pe fa a lor superioar . Ultimul articol al palpilor nu este l it în form de secure. Fruntea f r peri supraorbitali. Epipleurele elitrelor normal dezvoltate. Coxele posterioare cotangente. Aripile membranoase de cele mai multe ori lipsesc. Cuprinde specii de talie medie sau mare r spândite de la es pân în zona montan . În fauna României sunt prezente 33 de specii.

1.Talia mare (40-60 mm). Scapul i funiculul (al 2-lea articol antenal) aproximativ egale. Tarsele anterioare ale nu sunt l ite………......................1 C. gigas Creutz.– Corpul de dimensiuni mai reduse (sub 35 mm). Primul articol antenal mai lung decât al 2-lea. au tarsele anterioare l ite………..................................................………22.Suprafa a elitrelor prezint rugozit i accentuate (fig.65a, pag.51)..............................

......................................2 C. coriaceus L.

47

– Elitrele cu granule, carene, sau ele sunt prev zute cu rugozit i fine….................….33.Penultimul articol al palpilor labiali prezint mai mul i peri grupa i pe 2 rânduri (fig.58a, pag.49)……………........................................................................………..4– Marginea intern a penultimului articol al palpilor labiali cu 2 peri (fig.58b, pag.49)

..............................................................114.Marginile laterale ale pronotului sunt lipsite de peri setigeri……............…….....….5– Pronotul are de regul pe marginile laterale câte 2 peri setigeri, dintre care unul antemedian i unul postmedian (fig.61a, pag.49)…………….....…....………..…….65.Unghiurile posterioare ale pronotului dep esc cu mult baza lui i au forma unor lobi triunghiulari la i......................................................................3 C. hungaricus F.– Unghiurile posterioare ale pronotului nu dep esc baza lui, ele sunt l ite i rotunjite ...........................….….4 C. graecus Dej.6.Baza mentumului f r peri setigeri (fig.59a, pag.49)............................................…..7– Baza mentumului cu 2 peri setigeri dispu i lateral (fig.59b, pag.49)……............…..87.Pronotul pu in îngustat posterior cu marginile laterale u or arcuite.5 C. violaceus L.– Pronotul cordiform, marginile lui laterale sunt puternic îngustate posterior................ ...............................6 C. planicollis Küst.8.Articolul terminal al palpilor labiali i maxilari striat, iar penultimul articol are spre vârf câ iva peri…......................................................................…....7 C. intricatus L.– Ultimul articol al palpilor labiali i maxilari neted, f r o strie vizibil , penultimul articol fiind lipsit de peri distali….........................................................................….99.Prelungirea lateral a prosternului din vecin tatea coxelor anterioare dreapt (fig.62a, pag.50)…...............................................................8 C. problematicus Hbst.– Prelungirea lateral a prosternului este orientat posterior (fig.62b, pag.50)............1010.Mandibulele l ite, cea stâng prezint pe marginea exterioar o proeminen bazal superficial (fig.60b, pag.49)….......………............….…..9 C. irregularis F.–– Mandibulele lungi i înguste, cea stâng este lipsit de o proeminen slab (fig.60c, pag.49)………............................................................…10 C. fabricii Duft. 11.Mandibulele lungi cu marginea intern uniform arcuit .....................................…12–– Mandibulele sunt scurte i l ite, cu marginea intern dreapt ………..............….1312. an ul lateral de la baza mandibulelor scurt, el nu atinge marginea anterioar a labrumului. Bordura marginilor laterale ale elitrelor este dreapt în zona umerilor ..................................11 C. auronitens F.–– Baza mandibulelor cu un an lateral alungit ce ajunge pân la nivelul marginii anterioare a labrumului. Bordura marginilor laterale ale elitrelor se încruci eaz în dreptul umerilor ……………….............................................….12 C. variolosus F.13.Elitrele cu 3, 4 sau 5 carene primare, neîntrerupte…..............................................14–– Suprafa a elitrelor cu reticula ii fine, care se pot prezenta sub forma unor rugozit i confluente, ± alungite…......................................................................................…2914.Între carenele primare exist o interstrie secundar i 2 interstrii ter iare, ultimele sunt adesea ± terse………........................................................................……….15–– Între carenele primare se afl o interstrie secundar , 2 ter iare i 2-4 cuaternare...2715.Marginile laterale ale elitrelor u or mucronate înainte de vârf, (fig.64a, pag.50) iar epipleurele sunt abrupte..........................................................................................16–– Elitrele cu marginile laterale uniform rotunjite (fig.64b, pag.50) i cu epipleurele îngustate, ascu ite la vârf…….............................................................................…1816.Marginile laterale ale pronotului au câte un singur p r setiger dispus anterior.......... ........................…...…13 C. clathratus L. –– Pronotul cu marginile laterale prev zute cu 3 sau 4 peri setigeri…...........…….…1717.Bordura marginii laterale a elitrelor dreapt în zona umerilor. Prelungirile laterale ale mezosternului mai lungi decât late……...........................….14 C. granulatus L.

48

––Bordura marginii laterale a elitrelor se încruci eaz sub forma unei t ieturi oblice în dreptul umerilor. Prelungirile laterale ale metasternului aproximativ la fel de lungi

i de late………………………..…….................….........……..15 C. cancellatus Ill.18.Mentumul îngro at cu marginea anterioar ondulat ............16 C. montivagus Pall.–– Mentumul nu este ondulat i îngro at anterior....................................................…1919.Marginile laterale ale pronotului cu câte 2 peri setigeri, dintre care unul este dispus median, iar cel lalt în dreptul unghiurilor posterioare…………..........…......……20–– Marginile laterale ale pronotului prezint câte 3-5 peri setigeri…..............….…..2120.Primele 4 articole antenale i femurele ro ii. Capul îngro at. Suprafa a elitrelor cu intervale plane i rânduri de puncte primare bine conturate…...17 C. besseri Fisch.–– Antenele negre-unicolore. Capul normal dezvoltat. Elitrele prezint o granula ie fin , cu intervalele pu in diferen iate………….…….......…18 C. scabriusculus Ol.21.Primele 2 sau 3 articole de la baza antenelor nu sunt comprimate lateral. Unghiul humeral al elitrelor te it, bine conturat………….............……………….....……..22––Primele 2-3 articole bazale ale antenelor sunt puternic turtite lateral. Elitrele cu unghiul humeral rotunjit…….........................................................................…….2422.Intervalele dintre carenele elitrelor lipsite de strii transversale, cel mult ele pot avea rugozit i fine………………...........................................…..19 C. obsoletus Sturm–– Intervalele elitrelor cu strii transversale accentuate…............................................2323.Carenele primare de pe elitre accentuate, în form de lan , cele secundare sunt puternic în l ate i neîntrerupte, iar cele ter iare aplatizate (fig.65h, pag.51)……….

………….....…......20 C. ullrichii Germ.–– Carenele primare în form de lan , cele secundare i ter iare sunt egal dezvoltate, dar mai pu in accentuate decât cele primare (fig.65m, pag.51).21 C. arcensis Hbst.24.Pe fiecare elitr sunt vizibile 5 intervale primare……...........…22 C. hampei Küst.–– Fiecare elitr prezint numai 4 intervale primare…............................................…2525.Elitrele cu carene fine, neîntrerupte, iar intervalele sunt uniform dezvoltate, cele primare prezint puncte bine distincte.........................................23 C. comptus Dej.–– Carenele de pe elitre late i accentuate, întotdeauna întrerupte……......................2626.Pronotul l it, cu marginile laterale uniform rotunjite, l ite median, egal îngustate atât anterior cât i posterior. Bordura marginilor laterale a pronotului lat , ea nu este arcuit ………………………….………..........................……..24 C. rothi Dej.—Pronotul cordiform, l it antemedian, cu unghiurile posterioare ondulate. Bordura marginilor laterale a pronotului puternic arcuit posterior.............25 C. kollari Pall.27.Articolul terminal al palpilor maxilari este mai lung decât penultimul...................... ....................................26 C. convexus F.— Ultimul articol al palpilor maxilari la fel de lung sau mai scurt decât penultimul..2928.Antenele i par ial picioarele ro cate. Fa a intern a femurelor posterioare cu un

an scurt, situat spre vârf. Baza pronotului prezint un an transversal.................... ..................................27 C. linnaei Panz.— Antenele i picioarele negre-unicolore. an ul femural dezvoltat pe toat lungimea femurului. Pronotul este lipsit de un an transversal bazal….................................. ............28 C. concolor var. transsylvanicus Dej.29.Marginile laterale ale pronotului i elitrelor prezint o bordur verde sau ar mie. Ultimele 3 sternite abdominale sunt lipsite de o strie transversal (fig.63a, pag.50) ............................…..29 C. marginalis F.— Pronotul i elitrele negre-unicolore, în mod excep ional ele prezint reflexe metalice alb strui. Ultimele 3 sternite abdominale au o strie transversal bazal (fig.63b, pag.50)......................................................................30 C. glabratus Payk.

49

a b Fig. 58

Palpii labiali la Carabus (dup E. Csiki) a-C. violaceus, b-C. auronitens.

a b Fig. 59

Mentumul la Carabus (dup E. Csiki) a-C. violaceus, b-C. intricatus.

a b c Fig. 60

Mandibula la Carabus (dup E. Csiki) a-C. ullrichii, b-C. irregularis, c-C. fabricii.

a b Fig. 61

Pronotul la Carabus (dup E. Csiki & J. Trautner) a-C. violaceus, b-C. gigas.

50

a b Fig. 62

Prelungirile laterale ale prosternului la Carabus (dup E. Csiki) a-C. problematicus, b-C. irregularis.

a bFig. 63

Vârful abdomenului la Carabus (dup J. Trautner) a-C. marginalis, b-C. glabratus.

a b Fig. 64

Pronotul i elitrele la Carabus (dup J. Trautner) a-C. intricatus, b-C. scabriusculus.

1 Carabus gigas Creutzer (scabrosus F.) Corpul negru, lucios, marginile laterale ale pronotului i elitrelor prezint un luciu alb strui slab. Capul alungit prev zut cu un an frontal adâncit. Suprafa a capului granulat . Mandibulele lungi, cu vârfurile sub iri i ascu ite. Pronotul hexagonal, de aproximativ 1,3-1,5 ori mai lat decât lung, cu marginile laterale puternic rotunjite, u or sinuate înaintea unghiurilor posterioare, acestea din urm au forma unor lobi scur i i rotunji i, orienta i posterior (fig.61b, pag.49). Stria median longitudinal a pronotului este slab dezvoltat .Elitrele puternic convexe, cu marginile laterale u or ridicate, prezint rânduri longitudinale de granule lucioase, par ial contopite, dispuse neregulat. Partea ventrala corpului u or punctat cu marginile laterale granulate. Sternitele abdominale au strii bine dezvoltate. L = 40-60 mm. În p durile din sudul rii, unde se hr ne te cu melci.

51

2 Carabus coriaceus Linnaeus Oval-alungit, negru-mat, mai rar cu reflexe metalice slabe. Suprafa a capului i a pronotului prezint rugozit i punctate fine. Scapul este lipsit de un por setiger anteapical. Labrumul trilobat, iar mentumul este l it. Pronotul de aproximativ 1,5 ori mai lat decât lung, cu marginile laterale rotunjite sau u or sinuate în jum tatea posterioar . Unghiurile posterioare ale pronotului scurte, prelungite sub forma unor lobi cu vârful rotunjit sau ascu it. Elitrele ± convexe cu suprafa a granulat . L = 26-42 mm. (Plan a 4 a)

În p duri umede, de la es pân în zona montan . Elitrele mai înguste. Primele 3 articole ale tarselor anterioare puternic l ite. Elitrele puternic l ite.

3 Carabus hungaricus Fabricius Dorsal negru, u or lucios, uneori tibiile itarsele sunt ro cat-maronii. Capul ± îngro at, cu articolele antenale 2 i 3 u or turtite la baz . Articolul terminal al palpilor maxilari mai scurt decât penultimul. Pronotul convex, de 1,5-2 ori mai lung decât lat, având cea mai mare l ime în partea sa median sau antemedian . Unghiurile posterioare ale pronotului l ite i rotunjite. Elitrele puternic convexe, prev zute cu microsculpturi alc tuite din granule fine, de form variabil . Mai rar se diferen iaz 7 intervale, dintre care primele 2 sunt mai ridicate. Intervalele secundare adesea cu gropi e adâncite. Partea ventral a femurelor posterioare cu un n ule distal. Sternitele abdominale 4-6 au un n ule transversal bazal. Ambele fe e ale primului articol tarsal cu câte un rând de peri epo i.L = 22-28 mm. (Plan a 4 b)

4 Carabus graecus Dejean Partea dorsal a corpului neagr , cu luciu metalic. Marginile laterale ale pronotului uniform rotunjite, iar unghiurile sale posterioare sunt scurte i rotunjite. Elitrele scurtate i l ite, cu puncte primare pu in accentuate. L = 23-32 mm. Specie sud-est european , la noi a fost semnalat în Dobrogea.

Articolele antenale 6-9 adesea noduroase.

5 Carabus violaceus Linnaeus Corpul negru, adesea cu un luciu metalic ar miu, verzui, ro iatic sau alb strui, mai rar el poate fi verde-unicolor, bronzat sau ro cat. Marginile laterale ale pronotului i elitrelor albastre, verzi, violacee, purpurii sau ro cat-aurii. Articolul terminal al palpilor labiali i maxilari l it, de formtriunghiular . Suprafa a capului prezint rugozit i fine. Pronotul ± convex, ceva mai lat decât lung, u or îngustat posterior. Marginile laterale ale pronotului u or sinuate la baz , prev zute cu câte un por setiger antemedian i unul bazal, iar unghiurile lui posterioare au forma unor lobi triunghiulari ce dep esc baza sa. Suprafa a elitrelor cu microsculpturi variabile sub forma unor intervale ± întrerupte sau ea prezint granule fine, dispuse neregulat. Partea ventral a femurelor posterioare cu un n ulelongitudinal. Marginea posterioar a sternitelor abdominale 2-4 prezint de o parte ide alta câte un por setiger. L = 20-40 mm. (Plan a 9 b) Specie r spândit atât la es cât i în zona montan .

6 Carabus planicollis Küster Dorsal negru, u or lucios. Marginile pronotului i elitrelor ro cate, purpurii sau violet-alb strui. Capul alungit cu antenele lungi,

mandibulele sunt înguste i sub iri. Fruntea i vertexul prezint o punctua ieaccentuat . Articolul terminal al palpilor labiali i maxilari l it, de formtriunghiular . Marginea anterioar a labrumului prezint o impresiune mediansuperficial . Pronotul mic, cordiform, de aproximativ 1,5 ori mai lat decât lung. El prezint o strie longitudinal median fin i 2 gropi e bazale circulare. Marginile

52

laterale ale pronotului l ite i u or ridicate, iar unghiurile sale posterioare sunt scurte, cu vârfurile rotunjite. Elitrele oval-alungite, l ite în jum tatea lor posterioar .Suprafa a elitrelor cu strii longitudinale, prev zute cu puncte mari i adâncite. Marginea posterioar a sternitelor abdominale 3-5 are câte 2 pori setigeri. Picioarele lungi i sub iri, partea ventral a femurelor posterioare prezint un n ule distal. L = 23-31 mm.

În p durile din zona subalpin i în zona alpin . Articolele tarsale 2-4 îngustate la baz .

7 Carabus intricatus Linnaeus Corpul alungit i aplatizat, dorsal negru cu reflexe metalice alb strui sau violete, ori violet cu reflexe verzui. Capul lung i îngust, prev zut cu un an frontal adâncit. Penultimul articol al palpilor labiali i maxilari cu câ iva peri apicali, iar articolul lor terminal are pe fa a dorsal un an accentuat. Pronotul cordiform, aproximativ la fel de lung i de lat cu unghiurile posterioareascu ite. Discul pronotului are un an longitudinal accentuat i unul transversal superficial. Gropi ele de la baza pronotului alungite. Suprafa a pronotului granulat ,mai accentuat lâng marginile laterale. Elitrele oval-alungite cu marginile laterale ondulate anteapical, unghiul humeral al elitrei este rotunjit. Vârfurile elitrelor u ormucronate (fig.64a, pag.50). Fiecare elitr prezint câte 3 carene primare. L = 24-36 mm. (Plan a 4 c) În p durile de fag i conifere, fiind semnalat i în p durile de stejar.

8 Carabus problematicus Herbst Partea dorsal a corpului neagr , negru-alb struie sau albastr . Marginile pronotului i ale elitrelor albastre, violet-alb strui, verzi-alb strui, violet-ro cate, mai rar bronzate sau ar mii. Uneori elitrele au un luciu verzui cu marginile de culoare verde-deschis . Capul punctat, lâng ochi cu granula ii fine. Pronotul u or convex, mai lat decât lung, l it antemedian. Bordura marginilor laterale l it posterior, prev zut cu 3-4 pori setigeri, dintre care 2-3 dispu iantemedian i unul bazal. Stria median longitudinal a pronotului este superficial ,iar unghiurile lui posterioare au forma unor lobi triunghiulari care dep esc baza lui. Elitrele puternic convexe, cu umerii rotunji i. Intervalele secundare netede, neîntrerupte, drepte sau u or ondulate. Stria sutural nu este vizibil . Femurele anterioare u or îngro ate. L = 18-32 mm. (Plan a 4 d) Specie montan .

9 Carabus irregularis Fabricius Capul mare i l it, acoperit cu rugozit ifine. Scapul mai scurt decât articolul 3 antenal. Mandibulele asimetrice, l ite, obtuze la vârf (fig.65, pag.53). Ochii u or convec i. Labrumul scurt, marginea lui anterioarprezint o tirbitur median accentuat . Pronotul cordiform, transvers, de 1,5-2 ori mai lat decât lung, l it antemedian. Unghiurile posterioare ale pronotului au forma unor lobi triunghiulari îngu ti, care dep esc baza lui. Stria median longitudinal a pronotului este bine conturat . Zona de lâng marginile pronotului punctat , iar discul lui este rugos. Gropi ele de la baza pronotului scurte, dispuse oblic-intern. Elitrele plane sau u or convexe, cu marginile laterale l ite, relativ ridicate, prev zute cu 3 rânduri de gropi e adâncite. Intervalele elitrelor slab diferen iate, întrerupte sau transformate în granule mici i dese. Partea dorsal ar miu-ro cat sau ar miu-maronie, cu marginile laterale ale pronotului i elitrelor ro cat-ar mii sau verzui. Primul sau primele 2-4 articole antenale, palpii, tibiile i tarsele ro cate sau ro cat-maronii. Picioarele negre. L = 22-26 mm. (Plan a 7 a) În p durile de fag i conifere.

Capul i femurele anterioare mai îngro ate.

53

Fig. 65 Mandibulele la Carabus irregularis (dup J. Trautner)

10 Carabus fabricii Duftschmidt Partea dorsal a corpului ar mie, de nuanînchis sau deschis . Marginile elitrelor i gropi ele primare verzui. Uneori culoarea p r ii dorsale poate fi verde, verde-alb struie, maroniu-închis , ar mie sau neagr .Antenele, palpii i picioarele (par ial sau total) ro cat-maronii. Capul cu fruntea iclipeul netede, cel mult gropi ele frontale pot fi punctate. Vertexul prezint rugozit itransversale fine. Scapul scurt, cilindric, de aproximativ 2 ori mai lung decât lat. Al 3-lea articol antenal turtit la baz . Pronotul de aproximativ 1,5 ori mai lat decât lung. Discul pronotului u or convex, iar stria median longitudinal este bine dezvoltat .Unghiurile posterioare ale pronotului au forma unor lobi triunghiulari îngusta i icurba i în jos. Elitrele oval-alungite cu umerii rotunji i. Intervale plane, prev zute cu rugozit i transversale. Gropi ele primare circulare pu in adâncite. L = 16-25 mm. (Plan a 8 a) În zona subalpin i alpin .

11 Carabus auronitens Fabricius Capul i pronotul ar miu-ro cate sau violet-purpurii. Elitrele verzi-aurii, albastru-verzui, ro u-violacee, violet-alb strui sau negre. Scapul, femurele i uneori baza tibiilor ro cate, ro cat-maronii sau negre. Capul u orîngustat dup ochi, cu un an frontal adâncit, suprafa a lui prezint rugozit ipunctate. Articolul terminal al palpilor labiali i maxilari l it, de form triunghiular .

an ul exterior de la baza mandibulelor extrem de scurt. Pronotul cordiform, u orconvex, de aproximativ 1,5 ori mai lat decât lung. Marginile laterale ale pronotului cu câte un por setiger bazal i unul antemedian. Stria median longitudinal a pronotului bine conturat . Gropi ele bazale ale pronotului adâncite, de form circular , iar unghiurile lui posterioare au forma unor lobi triunghiulari lungi, curba i posterior. Elitrele oval-alungite, l ite postmedian, marginile lor laterale prezint o borduraccentuat . Suprafa a elitrelor cu 3 carene primare bine conturate. L = 18-26 mm. (Plan a 5 a) În regiunile de deal i de munte, pân la altitudinea de 2 500 m.

12 Carabus variolosus Fabricius Corpul negru, lucios, capul prezintrugozit i punctate. an ul exterior de la baza mandibulelor ± alungit. Pronotul cordiform, u or convex. Marginile laterale ale pronotului l ite, pu in ridicate, prev zute cu câte un por setiger median i unul bazal. Gropi ele de la baza pronotului circulare, relativ adâncite. Unghiurile posterioare ale pronotului de forma unor lobi triunghiulari lungi, curba i posterior. Elitrele puternic convexe, cu umerii proeminen i.Marginile laterale ale elitrelor zim ate subhumeral i sinuate apical. Intervalele primare carenate întrerupte de gropi e mari, spa iul dintre intervalele primare dispune de rugozit i accentuate. Intervalele secundare întrerupte adesea de rugozit i, iar cele ter iare absente sau ele se prezint sub forma unor granule fine, dispuse longitudinal. Cap tul anterior al intervalului 3 primar proeminent, între acesta i seria umbelicat se afl un rând de gropi e mari. L = 23-30 mm. (Plan a 8 b) Specie higrofil , r spândit în p duri umede.

Femurele posterioare u or îngro ate.

54

13 Carabus clathratus Linnaeus Partea dorsal a corpului neagr , adesea cu reflexe verzi-ar mii, uneori de culoare ar mie sau verde-metalic . Mai rar capul ifemurele pot fi ro ii. Fruntea prezint rugozit i punctate, în rest capul are o punctua ie fin . Pronotul u or convex, de aproximativ 1,5 ori mai lat decât lung. Stria median longitudinal a pronotului bine vizibil . Marginile laterale ale pronotului l ite, puternic ridicate posterior, prev zute cu un por setiger antemedian i unul bazal. Gropi ele bazale ale pronotului adâncite, de form liniar , iar unghiurile lui posterioare au forma unor lobi triunghiulari. Elitrele u or l ite posterior, pu in convexe, cu umerii proeminen i. Marginile laterale ale elitrelor zim ate subhumeral iu or ondulate anteapical. Carenele primare sub iri, întrerupte prin gropi e mari (fig.65e, pag.51). Aripile membranoase bine dezvoltate. L = 20-38 mm. (Plan a 7 b) În zona de es, pe malurile râurilor sau în p duri, în locuri ml tinoase.

Femurele anterioare puternic îngro ate.

14 Carabus granulatus Linnaeus Negru, dorsal verde-ar miu închis sau deschis, albastru, verde sau violet. Antenele i picioarele negre, mai rar femurele pot fi par ial ro cate. Pronotul de 1,5 ori mai lat decât lung, cu marginile laterale rotunjite, u or sinuate înaintea unghiurilor posterioare, acestea din urm au forma unor lobi scur i i la i cu vârful rotunjit. Stria median longitudinal a pronotului bine conturat .Marginile laterale ale pronotului cu 3-5 pori setigeri antemediani i unul bazal. Elitrele oval-alungite, u or convexe, cu umerii proeminen i i cu marginile laterale înguste, uneori ridicate. Intervalele primare de forma unor lan uri. formate uneori din granule scurte. Intervalele secundare carenate ± plane. Intervalele ter iare se prezintsub forma unor rânduri de granule fine. L=16-30 mm. (Plan a 5 b) Pe malurile râurilor sau în p duri, sub pietre, mu chi ori în litier , atât la es cât i la munte.

Femurele anterioare îngro ate.

15 Carabus cancellatus Illiger Dorsal negru, verde, ar miu-verzui, ar miu-negricios sau ar miu-ro cat. Uneori marginile elitrelor pot fi verzi sau violacee. Articolele antenale 1-4 turtite la baz . Antenele i picioarele negre, uneori scapul ifemurele pot fi ro ii. Pronotul u or convex, de 1,5 ori mai lat decât lung. Stria median longitudinal i gropi ele bazale ale pronotului sunt superficiale. Marginile laterale ale pronotului cu 3-5 peri antemediani i unul bazal. Unghiurile posterioare ale pronotului au forma unor lobi triunghiulari alungi i ce dep esc baza lui. Elitrele convexe, cu marginile laterale rotunjite, late i ridicate, de regul zim ate posthumeral. Suprafa a elitrelor prezint lan uri primare, carene secundare i rânduri longitudinale de granule ter iare fine. L = 17-21 mm. (Plan a 5 c)

Comun , atât la es cât i la munte. Articolele antenale 5-7 noduroase. Marginile laterale ale elitrelor au o

sinuozitate anteapical superficial Marginile laterale ale elitrelor prezint o t ietur anteapical adâncit .

16 Carabus montivagus Palliardi Dorsal negru, lucios, cu reflexe metalice violete. Marginile pronotului albastre sau violete, iar marginile elitrelor i punctele primare violete, violet-verzui sau verzi. Penultimul articol al palpilor labiali prezintuneori mai mul i peri setigeri. Articolul terminal al palpilor labiali i maxilari este u or l it. Marginile laterale ale pronotului cu 1-3 peri antemediani i unul bazal. Pronotul u or convex, de aproximativ 1,5 ori mai lat decât lung, cu unghiurile posterioare sub forma unor lobi triunghiulari l i i, ce dep esc cu mult baza lui. Intervalele primare ale elitrelor au forma unor lan uri mai late decât cele secundare iter iare. Între 2 intervale primare exist 3-5 intervale ± diferen iate. L = 18-28 mm.

55

În p durile de stejar, fag i conifere, pân la altitudinea de 1 800 m. Articolele antenale 5-9 (uneori articolele 6-8) relativ noduroase.

17 Carabus besseri Fischer von Waldheim Partea dorsal a corpului de culoare neagr , u or lucioas . Baza antenelor i femurele de regul ro ii. Pronotul relativ convex, de 1,5 ori mai lat decât lung. Stria median longitudinal a pronotului slab conturat . Marginile laterale ale pronotului uniform rotunjite sau u or sinuate, prev zute cu un por setiger antemedian i unul bazal. Unghiurile posterioare ale pronotului au forma unor lobi triunghiulari rotunji i. Elitrele oval-alungite, convexe,cu umerii bine contura i. Intervalele primare u or ridicate, fiind prev zute cu puncte accentuate. Restul intervalelor sunt plane, slab conturate. Marginile laterale ale p r iiventrale a corpului prezint o punctua ie fin . L = 26-30 mm. (Plan a 6 a) Semnalat numai în Moldova în zona de câmpie.

Partea dorsal a corpului mat . Articolele antenale 6-9 puternic noduroase. Femurele anterioare puternic îngro ate.

Marginile elitrelor cu reflexe metalice alb strui, verzui sau violete.

18 Carabus scabriusculus Olivier Dorsal negru, cu reflexe metalice bronzate sau verzui, uneori femurele pot fi ro ii. Pronotul de 1,5-1,7 ori mai lat decât lung, cu unghiurile posterioare de forma unor lobi triunghiulari la i, cu vârfurile rotunjite (fig.64b, pag.50). Marginile laterale ale pronotului late, puternic ridicate, ele dispun de un por setiger antemedian i unul bazal. Stria median longitudinal i gropi elebazale ale pronotului sunt bine conturate. Elitrele convexe, oval-alungite, cu umerii puternic reliefa i. Intervalele elitrelor u or convexe, prev zute cu o granula ie fin .Partea ventral prezint o punctua ie fin i deas , iar striile de pe sternitele abdominale sunt bine vizibile. L = 14-25 mm. (Plan a 6 c) Comun , atât la es cât i la munte.

Articolele antenale 5-9 (uneori 5-10) noduroase. Femurele anterioare îngro ate.

19 Carabus obsoletus Sturm Coloritul corpului extrem de variabil: verde, auriu, ro cat-ar miu, maroniu-închis, liliaceu, violet, albastru sau negru, uneori culorile se combin între ele. Marginile laterale ale corpului prezint o culoare deosebit : verde, ro cat-ar mie sau violacee. Pronotul de aproximativ 1,5 ori mai lat decât lung, cu marginile laterale u or ridicate i sinuate posterior, prev zute cu 3-5 peri setigeri dispu i antemedian i unul bazal. Stria median longitudinal a pronotului bine conturat . Unghiurile posterioare ale pronotului de forma unor lobi triunghiulari lungi, îndoi i în jos. Elitrele oval-alungite, relativ convexe, cu intervale ridicate sau plane. Intervalele primare au puncte mari, prev zute cu o granul mic ,lucioas . Intervalele secundare i ter iare par ial contopite. Stria sutural se reduce sub forma unei strii postscutelare scurte. L = 23-28 mm.

Fig. 66 Variabilitatea coloritului corpului la Carabus obsoletus

56

În p durile de stejar, fag i conifere pân în zona alpin . Articolele antenale 5-7 puternic noduroase, articolul 8 fiind u or noduros.

20 Carabus ullrichii Germar Partea dorsal a corpului verde, albastr sau violet sau ar miu-ro cat cu reflexe verzui. În unele cazuri capul i pronotul suntverzi, iar elitrele ro cat-ar mii. Adesea marginile pronotului i elitrelor au o nuanmai deschis , verde sau ar mie. Pronotul de 1,5 –2 ori mai lat decât lung, relativ convex. Marginile laterale ale pronotului uniform rotunjite sau u or sinuate înaintea unghiurilor posterioare, fiind ± ridicate posterior. Ele prezint 2-3 peri setigeri dispu iantemedian i unul bazal. Gropi ele de la baza pronotului circulare, bine conturate, adesea unite între ele printr-o depresiune transversal . Unghiurile posterioare ale pronotului au forma unor lobi triunghiulari la i, care dep esc cu pu in baza pronotului. Elitrele oval-alungite, convexe, cu umerii proeminen i i cu marginile laterale late. Intervalele primare i secundare ale elitrelor bine dezvoltate, cele primare au forma unor lan uri, celelalte sunt carenate. L = 20-34 mm. (Plan a 5 ) Specie r spândit atât la es cât i la munte, fiind absent în zona subalpin ialpin .

Articolele antenale 5-7 puternic noduroase.

21 Carabus arcensis Herbst Dorsal cu un colorit extrem de variabil: ro cat-ar miu, verde, albastru, violet, negru, adesea culorile se pot combina. Femurele de regul ro ii. Pronotul de 1,5-1,7 ori mai lat decât lung, u or convex. Discul pronotului prev zut cu rugozit i punctate, iar stria median longitudinal este slab conturat .Marginile laterale ale pronotului înguste, u or sinuate la baz , ele prezint 2-3 pori setigeri antemediani i unul bazal. Gropi ele de la baza pronotului liniare. Unghiurileposterioare ale pronotului se prezint sub forma unor lobi rotunji i, care dep esc cu pu in baza lui. Elitrele convexe, oval-alungite cu marginile laterale ridicate. Intervalele primare în form de lan , iar cele secundara i ter iare au crest turi fine. În unele cazuri intervalele primare se prezint sub forma unor tuberculi convec i. L = 14-18 mm. (Plan a 7 c) Din zona de silvostep pân în cea montan .

Articolele antenale 5-9 puternic noduroase. Femurele anterioare îngro ate.

22 Carabus hampei Küster Partea dorsal a corpului are un colorit variabil: albastru-închis, albastru-violet, ro cat-ar miu, purpuriu, verde-ar miu sau verde, cu reflexe metalice alb strui, violete, verzi ori albastru-verzui. Uneori marginile elitrelor pot fi albastru-verzui sau liliachii. Pronotul transvers, de aproximativ 1,5 ori mai lat decât lung, punctat, cu zona de lâng marginile laterale granulat . Marginile laterale ale pronotului rotunjite, mai înguste anterior, prev zute cu o bordur care se l e te în vecin tatea unghiurilor posterioare, acestea din urm fiind scurte i l ite cu vârfurile rotunjite. Elitrele oval-alungite cu umerii rotunji i. Suprafa a elitrelor cu 5 intervale primare pe care se g sesc puncte mici. L = 29-37 mm (Plan a 6 b) Întâlnit numai în Transilvania.

23 Carabus comptus Dejean Albastru-negricios, mai rar verde-negricios sau negru-maroniu. Marginile pronotului i elitrelor de regul au o nuan mai deschis ,verde, albastr sau violet . Elitrele prezint 4 intervale primare uniform dezvoltate, prev zute cu puncte accentuate. Mai sunt vizibile 16-18 intervale carenate sub iri. L = 19-24 mm. Specie montan .

57

24 Carabus rothi Dejean Corpul masiv, aplatizat, albastru, violet-alb strui, verde-alb strui, verde, ar miu-ro cat, brun-ar miu sau verde-ar miu cu marginile pronotului i elitrelor de nuan mai deschis . Pronotul l it, cu marginile laterale uniform rotunjite atât anterior cât i posterior, având cea mai mare l ime în partea sa median . Bordura marginilor laterale ale elitrelor lat . Elitrele oval-scurtate cu 4 intervale primare. De regul toate intervalele primare sunt întrerupte. Intervalele primare au form de lan , iar cele secundare sunt neîntrerupte sau formeaz lan uri.L = 29-33 mm.

Din zona de silvostep ajunge pân în p durile de conifere.-forma typica Intervalele elitrelor uniforme, ± întrerupte (fig.67a, pag.57). -ab. vitiosus Thoms. Intervalele primare întrerupte, cele secundare i ter iare

sunt complete (fig.67b, pag.57) -ab. ignoscus Cs. Intervalele primare i secundare egale, dar mai îngro ate

decât cele ter iare (fig.67 c, pag.57). -ab. varistriatus Kr. Toate intervalele sunt întrerupte, cele primare i

secundare mai îngro ate, iar cele ter iare mai sub iri (fig.67d pag.57. -ab. quadricatenatus Kr. Intervalele primare i secundare îngro ate i

întrerupte, cele ter iare fiind sub iri i complete (fig.67, pag.57. -ab. latestriatus Kr. Intervalele primare i secundare îngro ate, cele ter iare

lipsesc, sau ele se prezint sub forma unor granule fine (fig.67, pag.57.

a b c d e f Fig. 67

Sculptura elitrelor la Carabus rothi (dup E. Csiki) a-forma typica, b-ab. vitiosus Thoms., c-ab. ignoscus Cs., d-ab. varistriatrus Kr., e-ab. quadricatenatus Kr., f-ab. latestriatus Kr.

25 Carabus kollari Palliardi Oval-alungit, albastru, albastru-verzui, albastru-negricios, violet-alb strui, ro cat-ar miu sau ar miu. Pronotul transvers, cordiform, l it antemedian. Marginile laterale ale pronotului mai puternic îngustate anterior, ele sunt u or ondulate înaintea unghiurilor posterioare. Între intervalul 3 primar i seria umbelicat exist 4-8 intervale accesorii. L = 32-37 mm.

Specie montan .-forma typica Toate intervalele elitrelor sunt uniforme (fig.68a, pag.57) -ab. magnificus Kr. Intervalele primare întrerupte, de forma unor lan uri, iar

intervalele secundare i ter iare nu sunt întrerupte (fig.68b, fig.57). -ab. paroecus Cs. Intervalele primare i secundare se prezint sub forma unor

lan uri întrerupte, iar cele ter iare sunt complete (fig.68c, pag.57). -ab. sejunctus Cs. Intervalele primare i ter iare au aspectul unor lan uri

întrerupte, iar cele secundare sunt complete, neîntrerupte (fig.68d, pag.57).

a b c dFig. 68

Sculptura elitrelor la Carabus kollari (dup E. Csiki) a-forma typica, b-ab. magnificus Kr., c-ab. paroecus Cs., d-ab. sejunctus Cs.

58

26 Carabus convexus Fabricius Negru, dorsal cu reflexe metalice alb strui, violete sau verzui. Penultimul articol al palpilor labiali cu 2 peri setigeri. Uneori marginile pronotului i ale elitrelor au un luciu alb strui sau verzui. Pronotul transvers, cu marginile laterale rotunjite, prev zute cu o bordur îngust , arcuitposterior. Elitrele oval-scurtate cu umerii proeminen i, prev zute cu strii puternicpunctate, treimea posterioar a elitrelor este granulat-punctat . Partea ventral a corpului punctat cu marginile laterale granulate. Baza sternitelor abdominale 4-6 cu câte un an transversal. L = 18-22 mm. (Plan a 9 c) În p durile de stejar, fag i conifere.

Femurele anterioare puternic îngro ate.

27 Carabus linnaei Panzer Capul i pronotul ro cat-ar mii, adesea cu reflexe metalice verzui. Elitrele ro cat-ar mii sau maroniu-ar mii, cu marginile i punctele primare de nuan mai deschis . Articolele antenale 1-4 (mai rar numai articolul 1) itibiile ro cat-maronii. Capul u or îngustat dup ochi, cu antenele lungi i sub iri.Articolul terminal al palpilor labiali i maxilari u or l it. Pronotul cordiform, relativ convex, de cel mult 1,5 ori mai lat decât lung, sinuat înaintea unghiurilor posterioare. Stria median a pronotului accentuat . Marginile laterale ale pronotului puternic ridicate posterior, prev zute cu 2 pori setigeri antemediani i unul bazal. Unghiurile posterioare ale pronotului au forma unor lobi triunghiulari cu vârful rotunjit, iar gropi ele de la baza pronotului sunt liniare, bine conturate, unite între ele printr-o depresiune transversal . Elitrele ovale, u or convexe, cu marginile laterale late iridicate. Intervalele primare delimiteaz 5 interstrii, prev zute cu gropi e primare mari, ± adâncite. L= 16-22 mm. (Plan a 9 d) Se întâlne te de regul în p durile montane de fag, mai rar în p durile de fag din zona colinar .

Femurele anterioare u or îngro ate. Articolele antenale 6-8 noduroase.

28 Carabus concolor var. transsylvanicus Dejean Verde-metalic, verde-auriu, albastru-verzui, ar miu, ro cat-ar miu, verde-negricios, albastru-negricios sau negru. Elitrele pot fi uneori maronii, lipsite de luciu metalic. Pronotul ceva mai lat decât lung, cu marginile laterale rotunjite, u or sinuate posterior. Marginile laterale ale elitrelor cu o bordur îngust , u or l it posterior. Unghiurile posterioare ale pronotului mici, arcuite în spate. Elitrele oval-scurtate, convexe, prev zute cu interstrii fine. Intervalele primare relativ accentuate, fiecare interval prezint câte 2 interstrii întrerupte de gropi e adâncite. L= 15-24 mm. Specie r spândit în regiunile alpine ale lan ului carpatic.

29 Carabus marginalis Fabricius Partea dorsal a corpului neagr i mat , cu nuan e ro cate, maronii sau violete. Marginile pronotului i ale elitrelor de culoare verde-metalic , verde-aurie, galben-aurie sau ar miu-ro cat . Capul fin punctat, par ial prev zut cu granula ii fine. Articolul terminal al palpilor alungit, de formtriunghiular . Ochii convec i. n ule ul frontal este scurt. Pronotul u or convex, de 1,2-1,5 ori mai lat decât lung. Stria median a pronotului superficial . Marginile laterale ale pronotului u or sinuate posterior, prev zute cu un por setiger antemedian i unul bazal. Unghiurile posterioare ale pronotului de forma unor lobi triunghiulari

îndoi i în jos. Elitrele oval-alungite, cu umerii proeminen i i cu marginile laterale relativ late. Microsculptura elitrelor este alc tuit din granule fine, dispuse longitudinal, îndeosebi în jum tatea anterioar . L = 20-26 mm. (Plan a 7d) În p durile de stejar pân în zona montan .

Femurele anterioare pu in îngro ate.

59

30 Carabus glabratus Paykull Dorsal negru, u or lucios, uneori cu reflexe metalice alb strui. Mai rar elitrele pot fi ro cat-maronii. Suprafa a capului prezintrugozit i punctate, fine i dese. Articolele antenale 2-3 comprimate la baz . Articolul terminal al palpilor maxilari u or l it, iar penultimul articol al palpilor labiali cu 2-3 peri setigeri. Pronotul u or convex, de 1,2-1,7 ori mai lat decât lung. Stria medianlongitudinal a pronotului slab conturat . Marginile laterale ale pronotului prezintcâte un por setiger antemedian i unul bazal. Unghiurile posterioare ale pronotului au forma unor lobi triunghiulari la i cu vârfurile rotunjite. Elitrele convexe, rotunjite lateral, cu marginile late i ridicate. Microsculptura elitrelor este alc tuit din granule fine i dese, uneori sunt vizibile urmele unor linii primare. Partea ventral a corpului cu zona din vecin tatea marginilor laterale fin punctat . L = 26-34 mm. (Plan a 9 a)

Din zona de step pân în regiunile alpine. Articolele antenale 5-9 u or noduroase. Femurele anterioare îngro ate.

9 Genul Broscus PanzerÎn fauna României o singur specie. Broscus cephalotus Linnaeus Corpul negru-lucios, alungit, cu marginile

laterale paralele, u or convexe. Capul împreun cu ochii la fel de lat cât marginea anterioar a pronotului, acesta din urm este îngustat posterior. Fruntea prezintlateral câte un p r supraorbital. Vârful antenelor, palpii i tarsele ro cat-maronii. Partea dorsal a mezotoracelui nu este acoperit complet de pronot. Scutelul lipse te. Elitrele de aproximativ 3 ori mai lungi decât pronotul, mate, cu rânduri longitudinale de puncte fine. Tibiile anterioare lipsite de o excrescen apical lung . Partea ventral a corpului prezint o punctua ie fin i rar . L= 17-22 mm. (Plan a 10 a) Insectele sap galerii pe malurile nisipoase ale râurilor.

10 Genul Licinus Latreille Cea mai mare parte a clipeului este acoperit de o membran dispus pe marginea anterioar a labiumului. Mentumul este lipsit de un din i or median. Unghiurile posterioare ale pronotului rotunjite. Elitrele cu 9 strii punctate, stria scutelar este prezent . A 3-a interstrie a elitrelor lipsit de puncte adâncite. Insecte de talie mare, cu corpul aplatizat, de culoare neagr . La noi 4 specii întâlnite în locuri uscate sau în p duri. Unele specii sunt alpine i tr iesc sub pietre.

1.Marginea anterioar a pronotului prezint o bordur îngust (fig.69a, pag.59). Elitrele oval-l ite cu marginile laterale puternic arcuite i cu umerii rotunji i............ ...............................1 L. silphoides Rossi– Marginea anterioar a pronotului lipsit de o bordur vizibil (fig.69b, pag.59). Elitrele alungite, u or arcuite, cu umerii proeminen i.….............….2 L. cassideus F.

a b Fig. 69

Marginea lateral a capului i pronotului la Licinus (dup J. Trautner) a-L. silphoides, b-L. cassideus.

60

1 Licinus silphoides Rossi (agricola Ol., pilosus Fisch.) Partea dorsal a corpului neagr , mat , acoperit cu peri scur i dispu i oblic. Capul mic i punctat. Pronotul disciform, transvers, de aproximativ 2 ori mai lat decât lung. Marginea anterioar a pronotului este puternic concav i prezint o bordur îngust . Marginile laterale ale pronotului i unghiurile sale posterioare rotunjite. Impresiunile bazale ale pronotului superficiale. Bordura marginilor laterale ale pronotului se l e te posterior, iar discul pronotului prezint o punctua ie fin i rar . Elitrele mai late decât pronotul cu umerii rotunji i. Suprafa a elitrelor cu strii longitudinale punctate i cu interstrii alternativ carenate. Interstriile 3, 5 i 7 prezint câte un rând de puncte. Metasternul imarginile laterale ale abdomenului cu rugozit i accentuate, iar vârful abdomenului are o punctua ie fin i rar . L = 13-17 mm. În zonele nisipoase i însorite.

2 Licinus cassideus Fabricius Corpul negru-mat. Capul prezint o punctua iedeas . Antenele începând cu articolul 4 maronii. Pronotul disciform, de aproximativ 1,5 ori mai lat decât lung. Marginile laterale ale pronotului rotunjite, prev zute cu o bordur fin . Elitrele cu strii longitudinale fine, umerii elitrelor sunt relativ ascu i i.Interstriile elitrelor uniforme, aplatizate, cu suprafa a fin reticulat , din loc în loc prev zut cu puncte îngro ate. L = 11-18 mm. (Plan a 10 c) Specie xerofil r spândit în zonele calde i însorite.

11 Genul Pterostichus Bonelli Cuprinde specii cu corpul negru, mai rar negru-maroniu, cu sau f r luciu metalic. Marginea intern a penultimului articol al palpilor labiali cu 2 peri. Antenele pubescente începând cu articolul 4, scapul este u or carenat, iar articolele 2-3 u orrotunjite. Ultimul articol al palpilor labiali i maxilari te it. Mentumul sinuat cu 2 din i ori ascu i i sau rotunji i la vârf. an ul exterior de pe fa a superioar a mandibulelor este lipsit de peri. Fruntea prezint lateral câte 2 peri supraorbitali. Antenele i picioarele lungi i sub iri, femurele au trohanterele lungi. Fa a superioara tarselor glabr , cu ghearele nezim ate. Elitrele aproape întotdeauna cu strii accentuate. A 3-a interstrie a elitrelor i uneori a 5-a i a 7-a prezint mai multe puncte adâncite. A 8-a interstrie dispune de puncte ombilicate mari. Epipleurele elitrelor se îngusteaz spre marginea lor posterioar i se încruci eaz spre vârf.

1.Pretarsele au fa a posterioar pubescent , de multe ori perii sunt dispu i simetric....2– Fa a inferioar a articolelor tarsale pe care se inser ghearele glabr , lipsit de peri.72.Corpul cilindric i alungit (fig.71a, pag.62). Marginile laterale ale elitrelor ± paralele, de aproximativ 2 ori mai lungi decât late. Unghiurile posterioare ale pronotului rotunjite sau te ite....................................................1 P. cylindricus Hbst.– Corpul îngustat, dar el nu este cilindric-alungit. Marginile laterale ale elitrelor rotunjite. Unghiurile posterioare ale pronotului accentuate, ascu ite sau u or denticulate …………..............................................................................................…33.Fa a dorsal prezint un luciu metalic accentuat……........2 P. foveolatus Duft.– Dorsal negru sau maroniu f r luciu metalic, cel mult elitrele pot avea iriza ii metalice slabe………………......................................................................................44.A 3-a interstrie a elitrelor cu 3 sau mai multe puncte adâncite....................................

............................3 P. transversalis Duft.– Elitrele au a 3-a interstrie prev zut cu 2 puncte adâncite fine, dispuse antemedian.55.Marginile laterale ale pronotului cu o bordur lat , iar unghiurile sale posterioare prezint o umfl tur alungit (fig.70a, pag.61)……............….…4 P. melanarius Ill.

61

– Pronotul cu o bordur lateral îngust i cu unghiurile posterioare lipsite de o umfl tur vizibil …………...............................................................................…….66.Elitrele sunt de peste 1,5 ori mai lungi decât late, suprafa a lor are o sculptur fin , transversal (50 x)…..................................................................…5 P. melas Creutz.– Elitrele scurtate, fiind sub 1,5 ori mai lungi decât late, sculptura elitrelor cu zone l ite izodiametrice......................................................................6 P. hungaricus Dej. 7.Interstriile 3, 5 i 7 ale elitrelor cu puncte adâncite, uneori punctele adâncite de pe a 5-a interstrie lipsesc…………............................………....……..…7 P. pilosus Host – Numai a 3-a interstrie are puncte adâncite……..............................................………88.Unghiurile posterioare ale pronotului rotunjite sau te ite, la baza lor acestea prezint 1 sau 2 gropi e bazale ce pot fi contopite (fig.70b, pag.61).........8 P. elongatus Duft.– Pronotul cu unghiurile posterioare ascu ite i proeminente…..........9 P. niger Schall.

a b Fig. 70

Pronotul la Pterostichus (dup H. Freude) a-P. melanarius, b-P. elongatus.

1 Pterostichus cylindricus Herbst Corpul negru, cilindric, cu luciu metalic. Capul mare i l it. Palpii i vârful antenelor maronii. L imea i lungimea pronotului aproximativ egale sau pronotul este pu in mai lat decât lung, cu marginile laterale u orarcuite i cu unghiurile posterioare rotunjite. Baza pronotului prezint câte 2 impresiuni laterale adâncite. Discul pronotului convex, iar marginile laterale ale pronotului au o bordur fin . Elitrele alungite, cu marginile laterale ± paralele, striile elitrelor sunt accentuate, iar interstriile u or bombate. A 3-a interstrie a elitrelor prezint 2-4 peri setigeri. Baza pronotului i a elitrelor au o lungime aproximativ egal . L = 15-22 mm. În zona de câmpie.

Ultimul sternit abdominal este prev zut cu o impresiune adâncit .-var. cophosoides Dej. Se deosebe te de forma tipic prin corpul mai l it,

oval-alungit, marginile laterale ale corpului nu sunt paralele. Pronotul transvers, mai lat decât lung, numai cu o singur impresiune bazal . Varietate r spândit numai în Banat.

-var. filiformis Dej. Corpul este mai scurt i mai îngust decât la forma tipic .

2 Pterostichus foveolatus Duftschmidt Negru, capul i pronotul adesea cu luciu metalic. Elitrele de culoare verde-metalic , ro cat-ar mie, violet sau negricioas , mai rar picioarele pot fi galben-ro cate. Pronotul transvers, cu marginile laterale rotunjite anterior, posterior ele sunt îngustate i în l ate. Unghiurileposterioare ale pronotului drepte. Baza pronotului granulat-punctat , ea prezintlateral câte 2 crest turi înguste. Marginile laterale ale pronotului au o bordur l it .Elitrele cu strii punctate i cu 2 interstrii netede. A 3-a interstrie are 3-6 puncte adâncite. Marginile laterale ale elitrelor l ite postmedian. Ultimul articol al tarselor prezint pe fa a intern peri epo i. L = 11-18 mm. (Plan a 11 b)

62

Specie montan .-var. interruptestriatus Bielz Se deosebe te de forma tipic prin striile

longitudinale ale elitrelor care sunt întrerupte. Endemic pentru Mun ii Rodnei. -var. calvitarsis Breit. Fa a intern a ultimelor articole tarsale glabr , lipsit de

peri. În Masivul Bihor.

a b c

d e Fig. 71

Conturul corpului la Pterostichus (dup J. Trautner) a-P. cylindricus, b-P. transversalis, c-P. melanarius, d-P. melas, e-P. niger.

3 Pterostichus transversalis Duftschmidt Corpul scurt i masiv, negru-unicolor (fig.71b, pag.62). Extremit ile antenelor, palpilor i tarsele au o nuan ceva mai deschis . an ul frontal este u or arcuit. Pronotul transvers, dreptunghiular, cu marginile laterale u or arcuite, prev zute cu o bordur care se l e te posterior. Unghiurile posterioare ale pronotului rotunjite, prev zute cu un zim i or fin. Suprafa apronotului convex , prev zut cu câte 3 impresiuni bazale adâncite. Baza elitrelor este ceva mai lat decât marginea posterioar a pronotului. Marginile laterale ale elitrelor sunt rotunjite i arcuite. Suprafa a elitrelor prezint strii longitudinale accentuate. A 3-a interstrie a elitrelor cu 3-4 puncte adâncite. L = 14-16 mm. (Plan a 11 d) În zona montan i subalpin .

63

Sternitul anal prezint o proeminen median de la care pornesc 2 carene fine.

-var etelkae Ormay Se deosebe te de forma tipic prin an ul frontal care este drept, prin unghiurile posterioare ale pronotului mai bine reliefate i prin forma mai l it a elitrelor. L = 13-16 mm.

4 Pterostichus melanarius Illiger Corpul negru, cu reflexe metalice slabe. Antenele scurte, primele articole antenale nu prezint o muchie longitudinal . Capul este mai mic decât pronotul, acesta din urm fiind aproximativ la fel de lat cât elitrele (fig.71c, pag.62). Pronotul transvers, cordiform, cu unghiurile posterioare ascu ite iproeminente. Baza pronotului granulat-punctat , ea prezint câte 2 impresiuni dispuse lateral. Elitrele cu strii accentuate i interstrii bombate. Baza pronotului i a elitrelor prezint dimensiuni aproximativ egale. Aripile membranoase sunt reduse. A 3-a interstrie a elitrelor cu 2 puncte adâncite. Marginile laterale ale stenului iprimul sternit abdominal au o punctua ie rar . Apofiza prosternului par ial carenat .Pretarsul picioarelor anterioare cu o linie fin . L = 13-17 mm. (Plan a 11 c) Pe terenurile cultivate.

5 Pterostichus melas Creutzer Corpul negru, lucios i convex, oval-alungit (fig.71d, pag.62). Palpii ro cat-maronii. Antenele scurte i îngro ate. Pronotul transvers, cu marginile laterale rotunjite, cu unghiurile posterioare u or proeminente icu câte 2 impresiuni bazale adâncite. Marginile laterale ale pronotului au o bordurfin . Elitrele bombate, de 1,5 ori mai lungi decât late, prezint strii longitudinale accentuate, a 3-a interstrie cu 2 peri setigeri. Interstriile elitrelor u or convexe. Primele 2 articole tarsale sau numai primul prezint o caren dubl u or alungit .Ultimul articol al tarselor cu mai mul i peri pe partea ventral . L = 13-18 mm. (Plan a 11 e) La es, pe terenuri arate.

Ultimul sternit abdominal prezint o impresiune alungit .

6 Pterostichus hungaricus Dejean Negru cu luciu metalic. Corpul robust cu pronotul i elitrele l ite i scurte, acestea din urm prezint strii longitudinale fine.Elitrele luate împreun au vârful rotunjit sau ascu it. A 3-a interstrie a elitrelor cu 3 puncte adâncite. L= 10-17 mm. Specie montan .

7 Pterostichus pilosus Host Partea dorsal a corpului ar mie cu luciu metalic. Capul i pronotul (uneori i elitrele) prezint reflexe metalice verzui sau negre. Picioarele maroniu-ro cate, uneori baza primului articol antenal de nuan ro cat .Pronotul transvers, având pe marginea sa lateral 2-4 peri lungi. Baza pronotului are câte o impresiune adâncit , situat lateral. Elitrele cu strii punctate fine, la nivelul interstriilor 3-7 se afl câte un rând de gropi e circulare adâncite. L = 14-18 mm. Specie montan întâlnit în nordul României.

-var. welensii Drap. Pronotul cu câte 2 impresiuni bazale dispuse lateral.

8 Pterostichus elongatus Duftschmidt Negru mat, lipsit de luciu metalic. Pronotul transvers, puternic îngustat posterior, prezint o bordur lateral îngust .Unghiurile posterioare ale pronotului obtuze. Elitrele au strii longitudinale accentuate, a 3-a interstrie a elitrelor cu 3 puncte adâncite. Lâng marginile laterale ale sternului exist o punctua ie fin i rar . Primele 2 articole ale tarselor posterioare sunt lipsite de o linie fin . L = 12-17 mm. (Plan a 11 a) În zona de step , pe terenuri ml tinoase.

64

9 Pterostichus niger Schaller Corpul negru cu reflexe metalice slabe. Capul este mai îngust decât pronotul, fiind puternic punctat lâng stria frontal . Antenele lungi i sub iri, primele articole antenale nu prezint o muchie longitudinal . Pronotul aproximativ la fel de lung i de lat sau u or transvers. Marginile laterale ale pronotuluiu or rotunjite i îngustate la baz , iar unghiurile posterioare ale pronotului sunt drepte. La baza pronotului se diferen iaz câte 2 impresiuni laterale adâncite. Elitrele alungite, cu strii longitudinale accentuate, a 3-a interstrie prezint 3 puncte adâncite. Interstriile elitrelor puternic convexe. Baza elitrelor este mai lat decât marginea posterioar a pronotului. Marginile laterale ale elitrelor sunt l ite postmedian iprezint o bordur lat . Episternitele metasternului relativ alungite. Primele 3 articole ale tarselor anterioare carenate, iar fa a ventral a ultimului articol al tarselor glabr .L = 15-21 mm. (Plan a 11 f) În frunzi ul din p duri.

Ultimul sternit abdominal are o muchie median scurt .

12 Genul Zabrus Clairville Fruntea prezint dup ochi câte un p r supraorbital. Antenele fin pubescente începând cu al 4-lea articol. Fa a intern a tibiilor anterioare cu o tirbitur lâng care se afl un pinten alungit, iar vârful tibiilor prezint 2 pinteni inegali. Corpul puternic bombat, de culoare neagr sau maroniu-închis . În fauna noastr au fost semnalate 4 specii dintre care 2 sunt r spândite în Dobrogea.

Zabrus spinipes Fabricius Corpul negru. Vârfurile antenelor i ale palpilor ro cate. Suprafa a capului este u or granulat . Pronotul transvers, de aproximativ 2 ori mai lat decât lung. Marginile laterale ale pronotului rotunjite, iar unghiurile sale posterioare sunt obtuze. Baza pronotului prezint o punctua ie deas , prev zut cu rugozit i. Umerii elitrelor rotunji i. Suprafa a elitrelor prezint strii longitudinale, cele externe fiind mai fine. Este vizibil o strie postscutelar scurt . L = 16-20 mm. (Plan a 10 b) În zona de câmpie.

13 Genul Epomis Bonelli În fauna României este prezent o singur specie.

Epomis dejeanii Dejean Dorsal albastru sau albastru-verzui. Partea ventralneagr . Capul i pronotul cu luciu metalic, elitrele sunt mate. Epipleurele elitrelor, antenele, palpii i picioarele galben-ro cate. Marginile laterale ale abdomenului cu otivitur maronie. Antenele, palpii, picioarele, marginile laterale i epipleurele elitrelorgalben-ro cate. Pronotul cu marginile laterale i unghiurile posterioare uniform rotunjite (fig.72b, pag.65). Elitrele cu strii accentuate. A 7-a interstrie a elitrelor u orîn l at , iar a 8-a interstrie este uniform l it pe toat lungimea ei, fiind prev zut cu o punctua ie relativ deas . L = 16,5-18 mm. (Plan a 10 d) În zona de câmpie.

14 Genul Chlaenius Bonelli Antenele pubescente începând cu articolul 4, primele 3 articole antenale au numai câ iva peri izola i dispu i terminal. Ultimul articol al palpilor labiali este te i irotunjit la extremit i. Mentumul prezint un dinte mic, median, adesea rotunjit. Baza elitrelor cu o bordur accentuat , exist o strie scutelar scurt , în rest suprafa aelitrelor prezint 8-9 strii punctate. În general elitrele sunt pubescente, a 3-a interstrie este lipsit de puncte adâncite. Fa a ventral a tarselor glabr . Partea dorsal a corpului cu luciu metalic, îndeosebi verde, mai rar negru.

65

Insectele sunt întâlnite în preajma apelor în nisip, sub pietre sau detritus. În fauna României 11 specii.

1.Fa a intern a penultimului articol al palpilor labiali este lipsit de peri. Corpul glabru …………...........................................................…......…..1 C. spoliatus Rossi– Penultimul articol al palpilor labiali prezint pe fa a intern mai mul i peri. Elitrele pubescente………..….................................................................................…………22.Fruntea este de 4 ori mai lat decât diametrul ochilor. Pintenul terminal al tibiilor posterioare dep e te jum tate din lungimea primului articol tarsal. Marginile laterale ale sternitelor abdominale prezint o bordur îngust de culoare g lbuie....... ...............................…2 C. festivus Panz.– Fruntea de 3 ori mai lat decât diametrul ochilor. Pintenul tibiilor posterioare ajunge la jum tatea metatarsului. Sternitele abdominale sunt lipsite de o bordur g lbuie.... ...............…..3 C. velutinus Duft.

a b Fig. 72

Pronotul la Chlaenius i Epomis (dup J. Trautner) a-Ch. spoliatus, b-E. dejeanii.

1 Chlaenius spoliatus Rossi Partea dorsal a corpului verde cu luciu metalic, uneori prev zut cu reflexe bronzate, iar cea ventral neagr , prev zut pe marginile laterale cu o punctua ie rar . Marginile laterale i epipleurele elitrelor cu o bandg lbuie. Antenele, palpii i picioarele g lbui. Mentumul i marginile laterale ale sternului verzui-lucioase. Capul i pronotul fin punctate, cu reticula ii transversale. Penultimul articol al palpilor labiali glabru. Pronotul transvers, cordiform, îngustat posterior, cu unghiurile posterioare drepte i cu câte o impresiune bazal accentuat(fig.72a, pag.65). Elitrele oval-alungite, glabre cu strii longitudinale accentuate i cu interstrii nepunctate. Interstriile 2, 3 i 7 sunt mai în l ate. Vârful apofizei prosternului cu o bordur fin . L = 14-18 mm. (Plan a 10 f) Specie halofil , întâlnit i pe terenuri ml tinoase sau nisipoase.

-ab. cuprinus Schilsky Capul, primele 2 interstrii ale elitrelor sau toate interstriile de culoare ar miu-ro cat .

2 Chlaenius festivus Panzer Capul i pronotul de culoare verde-metalic ,elitrele sunt albastru-verzui. Partea dorsal este acoperit cu o pubescen galben-aurie. Partea ventral verde-alb struie. Antenele, palpii i picioarele galbene. Marginile laterale ale pronotului ± drepte. Elitrele prezint câte o band lateralg lbuie, suprafa a lor are strii accentuate i interstrii convexe. L = 13-16 mm. (Plan a 10 e) În zone nisipoase i ml tinoase.

3 Chlaenius velutinus Duftschmidt Capul i pronotul verzi sau albastru-verzui, cu luciu metalic, fiind acoperite cu peri rari, dispu i oblic. Antenele i palpii galben-ro cate, iar picioarele au un colorit galben-pai. Capul are o punctua ie fin .Pronotul cordiform, cu unghiurile posterioare obtuze sau rotunjite. Suprafa a

66

pronotului cu granula ii fine, care uneori pot lipsi i cu câteva puncte bazale mai adâncite. Baza pronotului prezint câte o impresiune bazal adâncit . Elitrele verzi, mate, cu interstrii punctate, acoperite cu o pubescen deas . Interstriile elitrelor u or convexe. Ultimele 2 interstrii situate lâng marginile laterale ale elitrelor sunt galbene i u or l ite spre vârf. Marginile laterale ale metasternului g lbui. Sternitele abdominale au o culoare maroniu-negricioas , fiind prev zute pe margini cu o punctua ie fin i deas . L = 13-17, 5 mm. (Plan a 7 f) În nisipul de pe malurile râurilor i al luncilor.

15 Genul Myas Sturm În fauna României o singur specie r spândit în Banat.

Myas chalybaeus Palliardi Capul i pronotul negre, acesta din urm prezintiriza ii violete. Elitrele albastre sau albastru-violete cu luciu metalic. Partea ventral acorpului, piesele bucale, antenele i picioarele cafenii. Capul mic cu ochii bomba i.Pronotul de aproximativ 2 ori mai lat decât capul i de 1,5 ori mai lat decât lung, acoperit cu granule fine, prezint lateral câte 2 crest turi alungite. Marginile laterale ale pronotului sunt l ite posterior, ele se îngusteaz treptat spre partea anterioar .Unghiurile posterioare ale pronotului rotunjite. Discul pronotului aplatizat, prev zut cu rugozit i transversale fine. Elitrele prezint o bordur bazal accentuat , de la care pornesc 8 strii alungite i un rând suplimentar de puncte ombilicate. Picioarele scurte. Partea ventral a corpului neted , nepunctat , iar vârful apofizei prosternului este lipsit de o bordur vizibil . Episternitele metasternului scurte, mai late decât lungi. Metatarsele au pe marginea lor ventral câte un rând format din 3 peri epo i.L= 14-17 mm. (Plan a 13 b)

16 Genul Laemostenus Bonelli (Pristionychus Dej.)

Insecte asem n toare cu cele din genul Sphodrus, de care se deosebesc prin culoarea alb struie a p r ii dorsale a corpului i prin extremitatea trohanterelor picioarelor posterioare care este rotunjit . Fa a superioar a tarselor este acoperit cu o pubescen fin . Marginea intern a tarselor poate fi neted sau zim at . În fauna României sunt prezente 3 specii r spândite în zona montan .

1.Fa a ventral a femurelor anterioare cu o margine neted ..............1 L. venustus Dej.– Femurele anterioare cu marginea fe ei ventrale crestat , i prev zut cu un rând de peri ……………………….............................................................................……….22.Ochii u or bomba i. Suprafa a bazei pronotului neted . Epipleurele elitrelor se l esc posterior……..........................................................................…...2 L. terricola Hbst.– Ochii puternic convec i i proeminen i. Baza pronotului i cea mai mare parte a marginilor sale laterale puternic punctate. Epipleurele elitrelor au o l ime egal pân în dreptul coxelor posterioare…………….......…….......…..3 L. punctatus Dej.

1 Laemostenus venustus Dejean Dorsal maroniu-închis sau violet-alb strui, partea ventral maroniu-negricioas . Capul punctat. Unghiurile posterioare ale pronotului obtuze, cu gropi e bazale l ite i granulate. Discul pronotului de regul cu ondula ii transversale dese. Elitrele mate, cu strii punctate i accentuate, interstriile fiind convexe i necarenate. L= 15-17 mm.

2 Laemostenus terricola Herbst Capul i pronotul negre, elitrele alb strui-închise, cu reflexe metalice slabe. Partea ventral a corpului, antenele, palpii i

67

picioarele cafenii. Capul cu ochii u or convec i, prev zut cu o impresiune frontalfin . Pronotul cordiform, aproximativ la fel de lat i de lung sau u or transvers. Impresiunile bazale ale pronotului neadâncite i u or punctate. Elitrele oval-alungite, l ite postmedian, prev zute cu strii fine. Interstriile nepunctate. De regul în treimea posterioar a elitrelor striile 4-6 se contopesc. Fa a ventral a femurelor posterioare prezint câ iva peri. Ghearele tarselor u or zim ate. L = 12-16 mm. (Plan a 13 a) Specie montan întâlnit în grote i pe teri mici.

Tibiile mediane puternic arcuite. Tibiile mediane sunt u or curbate.

3 Laemostenus punctatus Dejean Corpul îngust i convex, negru-maroniu cu elitrele alb strui. Capul cu ochii puternic convec i. Suprafa a elitrelor prezint strii punctate i accentuate. Fa a ventral a femurelor anterioare cu tuberculi în l a i,printre care sunt intercala i peri epo i. L= 14-18 mm.

17 Genul Dolichus Bonelli Prezint o singur specie european întâlnit i în fauna României.

Dolichus halensis Schaller Corpul negru, alungit i aplatizat. Antenele, picioarele i palpii galben-ro cate. Capul prezint 2 pete frontale mici, ro cate. Pronotul cordiform, pu in mai lung decât lat, cu marginile laterale rotunjite i ro cate. Unghiurile posterioare ale pronotului rotunjite, cu impresiuni punctate. Elitrele plane, cu strii longitudinale, interstriile elitrelor nu sunt convexe. Marginile laterale ale elitrelor u or ondulate anteapical, iar vârfurile elitrelor sunt ascu ite. A 3-a interstrie a elitrelor cu 2 puncte adâncite. Primul articol al tarselor anterioare triunghiular, al 2-lea i al 3-lea dreptunghiulare. Episternitele metasternului lungi, ele precum i zona de

lâng marginile laterale ale metasternului prezint o punctua ie accentuat . Ghearele pectinate. L = 13-19 mm. (Plan a 13 c)

Tarsele anterioare l ite.-ab. triangulatus Schyl. Elitrele au o pat sutural comun , triunghiular , de

culoare ro cat .

18 Genul Molops Bonelli Se deosebe te de genul Pterostichus prin fa a superioar a tarselor glabr , iprin antenele care sunt pubescente începând cu al 3-lea articol. A 3-a interstrie a elitrelor este lipsit de puncte adâncite, iar cea de-a 9 se l e te posterior. Capul bombat, negru, sau negru-maroniu, cu luciu metalic.

1.Impresiunea bazal extern a pronotului se g se te la o oarecare distan de bordura lateral , iar gropi a bazal intern este scurt …….......……..…..1 M. robustus Dej.–Impresiunea bazal extern a pronotului ajunge pân în imediata apropiere a bordurii laterale, de care este desp r it printr-o suprafa foarte îngust ................................22.Elitrele oval-scurtate. Baza pronotului este la fel de lat cât marginea sa anterioar . Marginile laterale ale pronotului u or arcuite (fig.73a, pag.68).............2 M. elatus F. – Elitrele oval-alungite. Baza pronotului este mai îngust comparativ cu marginea sa

anterioar . Marginile laterale ale pronotului puternic arcuite (fig.73b, pag.68)........... ................................... 3 M. alpestris Dej.

1 Molops robustus Dejean Corpul negru cu luciu metalic, ventral castaniu-închis. n ule ele frontale paralele i adâncite. Labrumul concav. Pronotul puternic îngustat posterior cu baza mai redus fa de marginea anterioar . Impresiunea bazal

68

extern a pronotului se prelunge te pân aproape de marginea lateral , iar impresiunea bazal intern este scurt . Elitrele oval-alungite cu marginile laterale arcuite, prev zute cu strii longitudinale accentuate. L = 17-21 mm.

a b Fig. 73

Pronotul la Molops (dup H. Freude) a-M. elatus, b-M. alpestris.

2 Molops elatus Fabricius Negru, cu luciu metalic. Palpii i tarsele ro cat-maronii. Corpul îngustat i bombat. Capul prezint n ule e frontale accentuate. Pronotul de aproximativ 3 ori mai lat decât lung, l it median, cu marginile laterale rotunjite i îngustate posterior. Unghiurile posterioare ale pronotului sunt drepte cu vârfurile ascu ite. Impresiunea bazal extern este separat de marginea lateralprintr-o suprafa cutat . Elitrele ovale, de aproximativ 2,5 ori mai lungi decât late, cu marginile laterale arcuite. L imea elitrelor în partea lor median este de 1,5 ori mai mare decât l imea pronotului. Suprafa a elitrelor prezint strii accentuate i interstrii bombate. A 7-a interstrie a elitrelor este mai dezvoltat în partea sa anterioar , fiind de 2 ori mai lat decât interstriile 8 i 9, acestea din urm având aproximativ aceea il ime. L = 12-18 mm. (Plan a 13 d)

Specie montan .

3 Molops alpestris Dejean Corpul l it i bombat, lucios, negru-unicolor. n ule ele frontale nu sunt adâncite. Vertexul bombat. Marginile laterale ale

pronotului puternic rotunjite, iar unghiurile lui posterioare sunt drepte u or proeminente. Elitrele pu in mai late decât baza pronotului, cu strii longitudinale accentuate, vârfurile elitrelor sunt l ite i rotunjite. L= 14-17 mm.

În zona montan .

19 Genul Sphodrus Clairville La noi o singur specie.

Sphodrus leucophthalmus Linnaeus Corpul unicolor, negru-mat, de talie mare. Capul este mai îngust decât pronotul, acesta din urm fiind cordiform. Piesele bucale i ultimele 7 articole antenale maronii. Al 3-lea articol antenal este la fel de lung cât primul i al 2-lea luate împreun . Pronotul cordiform, de regul aproximativ la fel de lung i de lat, cu marginile laterale puternic rotunjite antemedian i u orondulate postmedian. Unghiurile posterioare ale pronotului ascu ite, baza pronotului fiind acoperit cu o pubescen aurie. Elitrele cu strii fine, uniforme i cu reflexe ar mii. Interstriile netede i bombate, cu suprafa a u or reticulat , a 3-a interstrie a elitrelor este lipsit de puncte adâncite. Marginile laterale ale mezosternului prezintcâte un tubercul mic, situat lâng coxele mediane. Ghearele tarselor nu sunt zim ate. L = 17-27 mm. (Plan a 13 e) Specie întâlnit în cr p turile solului.

Trohanterele picioarelor posterioare sunt lungi i ascu ite la vârf.

69

20 Genul Abax Bonelli Specii l ite i aplatizate, negre, str lucitoare. Elitrele cu luciu slab i cu strii accentuate. Se deosebe te de Pterostichus prin absen a punctelor de pe interstria a 3-a i de Molops prin lipsa perilor de pe fa a ventral a tarselor, precum i prin pubescen a

antenelor care începe de la articolul 4. A 7-a interstrie este proeminent , formând o caren de la mijlocul spre um rul elitrei. Unghiurile posterioare ale pronotului prezint impresiuni adâncite, punctate sau netede.

În fauna noastr 5 specii.

1.Elitrele sunt lipsite de o bordur bazal sau prezint o tivitur foarte fin (fig.75a, pag.69).........................................................................................1 A. schueppeli Pall.– Bordura bazal a elitrelor bine dezvoltat (fig.75b, pag.69).......................................22.Fa a ventral a pretarselor prezint câ iva peri epo i........2 A. parallelepipedus Pill.– Pretatarsele cu fa a ventral glabr , lipsit de peri……..............................................33.Impresiunile bazale ale pronotului se contopesc sub forma unei gropi e late, puternic punctat (fig.77, pag.70)..............................................................3 A. carinatus Duft.– Impresiunile bazale ale pronotului cât i interstriile elitrelor netede, nepunctate.…..44.Conturul corpului ± alungit (fig.76a, pag.70)..............................4 A. parallelus Duft.– Corpul oval-rotunjit (fig.76b, pag.70)................................................5 A. ovalis Duft.

Fig. 74 Pronotul la Abax sp. (dup H. Freude)

a b Fig. 75

Baza elitrelor la Abax (dup J. Trautner) a-A schueppeli, b-A. parallelepipedus.

70

a b Fig. 76

Conturul corpului la Abax (dup J. Trautner) a-A. parallelus, b-A. ovalis.

Fig. 77 Unghiurile posterioare ale pronotului la Abax carinatus (dup J. Trautner)

1 Abax schueppeli Palliardi Corpul l it, negru, cu luciu metalic. Capul îngro at. Pronotul dreptunghiular, cu marginile laterale rotunjite i unghiurile posterioare obtuze, prezint câte 2 impresiuni bazale alungite, dispuse lateral. Elitrele sunt l ite postmedian, având umerii denticula i. Bordura bazal a elitrelor este rudimentar sau poate lipsi. Suprafa a elitrelor cu strii longitudinale punctate iaccentuate. Interstriile 3, 5 i 7 sunt puternic l ite i în l ate, a 7-a interstrie se prezint sub forma unei carene alungite. L = 18-25 mm. (Plan a 12 e-f) Specie montan r spândit în Carpa ii Orientali i Meridionali.

Elitrele lucioase. Elitrele mate.

2 Abax parallelepipedus Piller & Mitterpacher (ater Vill.) Corpul aplatizat

cu marginile laterale paralele. Capul are n ule e frontale scurte i prezint lângochi granula ii fine. Pronotul trunchiat anterior, cu marginile laterale u or îngustate în partea lor posterioar . Impresiunile bazale ale pronotului se prezint sub forma a 2 strii alungite. Elitrele cu strii accentuate, umerii elitrelor fiind proeminen i i ascu i i. A 7-a interstrie a elitrelor carenat anterior. Ultimul articol al tarselor cu câ iva peri pe partea ventral . L = 16-21 mm. (Plan a 12 c)

În acelea i locuri cu specia precedent . Elitrele lucioase cu interstrii puternic convexe. Elitrele mate, interstriile sunt plane.

71

3 Abax carinatus Duftschmidt De culoare neagr cu reflexe metalice slabe. Pronotul transvers, cu 1/3 mai lat decât lung. Marginile laterale ale pronotului rotunjite anterior i îngustate posterior. Unghiurile posterioare ale pronotului drepte. Impresiunile laterale de la baza pronotului sunt punctate. Elitrele u or convexe, de peste 2 ori mai lungi decât pronotul, cu strii punctate i accentuate. Marginile laterale ale elitrelor ± paralele în partea lor antemedian , iar umerii elitrelor sunt denticula i. A 7-a interstrie a elitrelor carenat . Fa a ventral a ultimului articol al tarselor glabr . L = 13-18 mm. (Plan a 12 a) În p durile din zona montan .

Interstriile elitrelor puternic bombate. Interstriile elitrelor sunt u or convexe.

-ab. porcatus Duft. Pe lâng interstria a 7-a i alte interstrii sunt în l ate icarenate. În acelea i locuri cu forma tipic .

-ab. latus Dej. Corpul mai robust i mai l it. Pronotul i elitrele scurte il ite, primul fiind uniform îngustat atât anterior cât i posterior, cu marginile laterale rotunjite.

4 Abax parallelus Duftschmidt Dorsal negru, lucios, cu marginile laterale paralele. Pronotul dreptunghiular, uniform îngustat atât anterior cât i posterior. Impresiunile laterale de la baza pronotului netede, nepunctate. Umerii elitrelor u or rotunji i, ei nu sunt denticula i. Suprafa a elitrelor cu strii longitudinale accentuate iinterstrii convexe. Numai baza celei de-a 7 a interstrii este u or carenat . Metatarsele glabre, lipsite de peri. L = 13-17 mm. (Plan a 12d) În p duri b trâne.

5 Abax ovalis Duftschmidt Corpul negru, oval, cu luciu metalic. Capul mic cu ochii proeminen i. Pronotul transvers, de aproximativ 2 ori mai lat decât lung, cu marginile laterale rotunjite anterior, acestea din urm fiind prev zute cu o bordurîngust . Baza pronotului prezint câte 2 impresiuni situate în vecin tatea unghiurilor posterioare, dintre care cea intern are dimensiuni mai reduse. Elitrele ovale, scurte il ite, cu marginile laterale rotunjite i cu unghiurile posterioare relativ ascu ite. Suprafa a elitrelor cu strii longitudinale punctate i o strie scutelar scurt . Interstriile elitrelor relativ convexe, iar a 7-a interstrie este carenat în partea sa anterioar .Partea ventral a metatarselor glabr , lipsit de peri. L = 11-16 mm. (Plan a 12b) Specie r spândit în zona montan .

21 Genul Osimus Fischer von Waldheim Gen monotipic ce cuprinde o singur specie r spândit i în fauna României.

Osimus ammophilus Dejean Corpul negru, cu luciu metalic slab. Antenele maronii, iar palpii sunt ro cat-maronii. Capul evident mai îngust decât pronotul, cu mandibulele proeminente, cea dreapt având marginea extern u or în l at fat de mandibula stâng (fig.78a, pag.72). Pronotul transvers, dreptunghiular, ceva mai îngust decât elitrele, de 2 ori mai lat decât lung, cu unghiurile posterioare rotunjite. Marginile laterale i baza pronotului u or punctate. Elitrele de 2 ori mai lungi decât late, fiind prev zute cu strii longitudinale fine. Interstriile netede, nepunctate. Fa aintern a femurelor pubescent . L = 22-28 mm.

22 Genul Acinopus Dejean La noi o singur specie.

Acinopus picipes Olivier Corpul castaniu-închis, cu antenele i palpii ro cate, iar articolele tarsale sunt ro ii. La ambele sexe capul este mai îngust decât pronotul.

72

Clipeul dezvoltat, el acoper baza labrumului. Marginea exterioar a mandibulei drepte prezint o tirbitur bazal adâncit (fig.78b, pag.72). Pronotul transvers, cu marginile laterale arcuite, u or îngustate posterior. Unghiurile posterioare ale pronotului drepte. Elitrele cilindrice, pu in mai late decât pronotul. A 9-a interstrie a elitrelor l it median, iar a 5-a interstrie are 2 puncte adâncite. Seria umbelicat(rândul de puncte de pe marginea lateral a elitrelor) este întrerupt la mijloc. Prosternul i marginile laterale ale metasternului prezint o punctua ie deas iaccentuat . Por iunea median a sternitelor abdominale cu o punctua ie deas , spre marginile laterale punctua ia devine mai fin . L = 12-17 mm. Insecte r spândite în zone secetoase sub pietre.

a b Fig. 78

Partea anterioar a capului la Osimus i Acinopus (dup J. Trautner) a-O. ammophilus, b-A. picipes.

23 Genul Harpalus Latreille Tâmplele nu sunt pubescente dup ochi. Penultimul articol al palpilor labiali are mai mult de 2 peri. Fa a ventral a tarselor glabr , tarsele posterioare sunt relativ îngustate. Fruntea prezint un singur p r supraorbital.

Tarsele anterioare i mediane l ite, cu 2 rânduri de peri solziformi, dispu ipe fa a lor intern .

1 Harpalus hirtipes Panzer Corpul negru, bombat dorsal. Palpii i antenele ro cate, baza primului articol antenal este neagr . Pronotul de aproximativ 2 ori mai lat decât lung, l it median. Marginea anterioar a pronotului convex , iar marginile laterale sunt aplatizate atât anterior cât i posterior. Unghiurile posterioare ale pronotului pot fi drepte sau u or obtuze, cu vârfurile rotunjite. Impresiunile de la baza pronotului adâncite, ele nu sunt punctate. Interstriile elitrelor u or convexe. Prelungirile laterale ale metasternului mai lungi decât late. Extremitatea tibiilor anterioare cu un lob coriaceu (de consisten a pielii) mult alungit. L = 12,5-16 mm. Specie xerofil întâlnit în zona de câmpie.

24 Genul Ophonus Stephens Partea dorsal a corpului cu luciu metalic. Capul nu este îngro at i prezint o punctua ie uniform . Tâmplele sunt acoperite cu o pubescen fin i rar . Baza pronotului este lipsit de o bordur vizibil , iar unghiurile sale posterioare sunt obtuze sau rotunjite. Fa a anterioar a tarselor pubescent . La noi mai multe specii.

73

Ophonus sabulicola Panzer Capul i pronotul maroniu-negricioase sau castanii. Elitrele albastre sau albastru-verzui, cu luciu metalic. Partea ventral a corpului ro cat-maronie. Antenele, palpii i picioarele de culoare galben-ro cat .Capul i pronotul prezint o punctua ie grosier , rar . Pronotul transvers, unghiurile lui posterioare fiind obtuze, iar baza sa este lipsit de o bordur vizibil . Discul pronotului cu o puncte rare dar accentuate, spre baza pronotului punctua ia devine mai fin i mai deas . Elitrele au strii punctate, interstriile 3, 5 i 7 prezint câteva gropi eadâncite. Prosternul cu o punctua ie dubl , ± deas . L = 13-17 mm. Insecte termofile întâlnite pe terenurile cultivate.

25 Genul Pseudoophonus Motschulsky Corpul negru, cu antenele i picioarele galben-ro cate sau ro cat-maronii. Capul glabru. Unghiurile posterioare ale pronotului drepte. Elitrele au o punctua iefin i deas , fiind acoperite în totalitate de o pubescen g lbuie sau gri-deschis . În fauna României sunt prezente 3 specii.

Pseudoophonus rufipes De Geer Corpul negricios sau castaniu-închis, cu antenele, palpii i picioarele galben-ro cate. Partea dorsal a corpului este acoperit cu o pubescen deas . Baza capului fin punctat . Unghiurile posterioare ale pronotului drepte i ascu ite, iar discul pronotului este fin punctat. Marginile laterale ale pronotului sunt u or proeminente în partea lor posterioar . Elitrele cu umerii bine contura i, interstriile elitrelor prezint o punctua ie fin i deas , iar suprafa a lor este acoperit cu o pubescen m t soas , de culoare cenu iu-g lbuie. Abdomenul punctat lateral, por iunea sa median fiind neted , nepunctat . Marginile laterale ale abdomenului prezint câ iva peri r zle i. L = 11-16 mm. (Plan a 13f) D un tor la c p uni.

2 Familia DytiscidaeCuprinde insecte care tr iesc cea mai mare parte a vie ii lor în mediul acvatic,

fiind întâlnite în râuri, lacuri, b l i i în ape cu adâncime mic . Sunt bune înot toare având corpul oval-alungit cu o form hidrodinamic . Picioarele anterioare sunt prehensile, cele posterioare servesc la înot, fiind mult mai lungi. Ele sunt aplatizate, iar tibiile i tarsele prezint franjuri de peri. În timp ce coxele anterioare i mediane sunt aproximativ sferice, cele posterioare au o form mai l it . Fiecare cox prezintla unghiul intern o prelungire i o furc coxal , amplasate între baza picioarelor posterioare. De multe ori la reprezentan ii acestei familii exist un dimorfism sexual. au tarsele anterioare i mediane acoperite cu ventuze adezive destinate sporirii aderen eiîn timpul acupl rii. Primele 3 articole ale tarselor anterioare sunt l ite în form de disc. prezint în general corpul rugos, mat, lipsit de luciu. În cazul speciilor din genul Acilius i cele mai multe din genul Dytiscus la întâlnim strii adânci ce br zdeaz elitrele.

Majoritatea speciilor î i formeaz rezerve din aerul atmosferic sub elitre. Seara insectele ies uneori de sub ap , întâlnindu-se pe plantele acvatice. În general ele au un zbor rapid, asem n tor cu al cicindelidelor. În cazul sec rii b l ilor se deplaseaz prin zbor la distan e mari, în c utarea unor noi bazine de ap . Noaptea se pot captura la lumin artificial .

74

Insectele sunt pr d toare atât în stadiul de adult cât i de larv . Speciile din genurile Dytiscus i Cybister atac i pe ti.

Cheia genurilor 1.Marginea anterioar a ochilor este sinuat (fig.79a, pag.74). Primele 3 articole ale tarselor anterioare la sunt evident l ite i lipsite de ventuze adezive....................... ...............................1 Colymbetes Clairv.– Ochii cu marginea anterioar nesinuat (fig.79b, pag.74). prezint primele 3 articole ale tarselor posterioare oval-rotunjite, cu numeroase ventuze adezive, circulare ………….................................................................................................….22.Corpul de dimensiuni mai reduse (sub 20 mm). Primele 4 articole ale tarselor posterioare prezint pe toat lungimea marginii posterioare o pubescen galben- aurie……….....................................................................................................………3– Talia mare (peste 20 mm). Marginea posterioar a primelor 4 articole ale tarselor posterioare este glabr , cel mult ea poate prezenta câ iva peri la unghiurile sale laterale…….............................................................................................................…53.Apofiza prosternului ascu it spre vârf (fig.80a, pag.75)……...............2 Eretes Cast.– Vârful apofizei prosternului este rotunjit (fig.80b, pag.75)….............….........……..44.Partea dorsal i cea ventral a corpului neted , prezentând doar o punctua ie microscopic . au tarsele anterioare l ite în form de disc. Elitrele la netede, lipsite de strii…………………………..........…......……....……3 Graphoderus Dej.– Atât fa a dorsal cât i cea ventral a corpului sunt prev zute cu o punctua ie accentuat , grosier . Tarsele anterioare ale l ite i denticulate. prezint elitrele cu 4 carene înguste, separate de intervale pubescente….....…………4 Acilius Leach5.Tibiile posterioare sunt mai lungi decât late, cu ambii pinteni de m rime egal (fig.81a, pag.75). Tarsele posterioare prezint 2 gheare bine dezvoltate. Elitrele la netede, nepunctate………………….....…....…….………………….….5 Dytiscus L.– Tibiile posterioare de aproximativ aceea i lungime i l ime, cu 2 pinteni inegali (fig.81b, pag.75). Tarsele posterioare au o singur ghear bine dezvoltat .

prezint pe elitre strii longitudinale fine.....……...............….……6 Cybister Curt.

a b Fig. 78

Ochii la Dytiscidae (dup H. Freude) a-Colymbetes sp., b-Graphoderus sp.

75

a b Fig. 80

Apofiza prosternului la Dytiscidae (dup E. Csiki) a-Eretes sp., b-Graphoderus sp.

a b Fig. 81

Tibiile posterioare la Dytiscidae (dup H. Freude) a-Dytiscus sp., b-Cybister sp.

1 Genul Colymbetes Clairville În fauna noastr o singur specie care se deosebe te de Rhanthus prinmarginea lateral a pronotului lipsit de o bordur vizibil i prin suprafa a elitrelor care prezint microsculpturi transversale.

Colymbetes fuscus Linnaeus Corpul oval-rotunjit, u or convex, brun-ro catînchis. Capul negru cu partea anterioar g lbuie i cu 2 pete frontale ro ii. Pronotul negru-maroniu, cu marginile laterale i cea anterioar g lbui. Elitrele maroniu-negricioase, lucioase, prev zute cu o band lateral îngust g lbuie. Suprafa a elitrelor cu strii transversale foarte fine. Picioarele anterioare i mediane ro cat-maronii, cele posterioare mai întunecate. Partea ventral în întregime neagr . Marginea posterioara celui de-al 2 lea sternit abdominal prezint organe stridulante (fig.82, pag.75). Ghearele tarselor anterioare sunt foarte scurte i puternic curbate. Tarsele posterioare au 2 gheare inegale Insectele prefer apele stagnante. L = 16-18 mm.

Fig. 82Organele stridulante la Colymbetes fuscus (dup H. Freude)

76

2 Genul Eretes Laporte de Castelnau La noi o singur specie.

Eretes sticticus Linnaeus Corpul oval, îngustat în partea sa anterioar . Dorsal neted, ventral puternic bombat. Ochii mari i convec i. Pronotul g lbui-deschis cu o band transversal neagr , întrerupt . Elitrele de culoare galben-închis , cu 3 rânduri de puncte adâncite negre i accentuate. Elitrele mai prezint o band transversalneagr neregulat i câteva pete negre, mici. Partea ventral g lbuie. L = 10-16,5 mm. (Fig. 83a, pag.76)

Primele 3 articole ale tarselor anterioare puternic l ite.

3 Genul Graphoderus Dejean Corpul ± l it cu partea dorsal neted . Al 3-lea articol antenal de aproximativ dou ori mai lung decât articolul 2. Partea anterioar a capului i, pronotul prezintcâte 2 benzi transversale negre. Elitrele necarenate cu an uri fine, de culoare galbencu pete negre ± confluente sau în totalitate de nuan închis . Prelungirile laterale ale metasternului sunt înguste i cu vârfurile spatulate. Tibiile posterioare mai scurte decât femurele, cel pu in unul din pintenii tibiilor este bifurcat la vârf, iar pintenul cel mare este pu in mai lung decât primul articol tarsal. Partea ventral a corpului, piesele bucale, jum tatea anterioar a capului, pronotul, marginile laterale ale elitrelor, antenele i picioarele de culoare g lbuie. Insectele tr iesc în apele st t toare. La noi sunt prezente 4 specii.

Tarsele anterioare l ite i rotunjite, ele prezint lateral câte o ventuz mare i mai multe ventuze mici.

Graphoderus bilineatus De Geer Corpul oval-l it, puternic aplatizat. Galben-ro cat, capul are o pat median în forma literei ”V”. Toate marginile pronotului au o bordur neagr , îngust . Elitrele negricioase. Partea ventral , antenele i picioarele galben-ro cate. Coxele posterioare i primul sternit abdominal puternic punctate. Sternitul 1 abdominal are aproximativ aceea i l ime cât sternitele 2 i 3 luate împreun . L = 14-16 mm. (Fig. 83b, pag.76)

Tarsele anterioare prezint o ventuz adeziv mare, 2 de dimensiuni medii i 32 de ventuze mici.

a b Fig. 83

Specii de Dytiscidae a-Eretes sticticus, b-Graphoderus bilineatus.

77

4 Genul Acilius LeachPrezint specii foarte asem n toare cu cele din genul Graphoderus de care se deosebesc prin talia mai mare i prin punctua ia deas a elitrelor. Al 3-lea articol antenal de aproximativ dou ori mai lung decât articolul 2. Capul i pronotul au un desen negru, accentuat, înconjurat cu galben. Cel pu in vârful unuia din pintenii tibiilor posterioare este bifurcat. Elitrele g lbui cu pete negre mici, pestri e. Dintre cele 7 specii r spândite în regiunea holarctic 2 sunt întâlnite i în fauna României. Tr iesc în apele st t toare, din zona de câmpie pân în cea montan .

Partea ventral a tarselor cu 2 tipuri de ventuze, mari i mici. Elitrele pubescente, prev zute cu carene longitudinale adâncite.

1.Picioarele posterioare galbene sau galben-ro cate, cu pete negre, circulare situate la baza femurelor. Fruntea între ochi prezint 2 pete negre în forma literei ”V”. Abdomenul predominant negru, sternitele abdominale 2-6 cu pete galbene pe margini, sternitele 3-5 pot avea o tivitur posterioar îngust , g lbuie........................

........................................1 A. sulcatus L.– Picioarele posterioare în întregime galben-ro cate, lipsite de pete circulare negre. Fruntea între ochi are o singur pat în forma literei ”V”. Primul sternit abdominal în totalitate g lbui, urm toarele sternite cu benzi transversale late de culoare galben situate pe marginea lor posterioar ..........................................2 A. canaliculatus Nic.

1 Acilius sulcatus Linnaeus Corpul oval-l it i turtit, dorsal galben-maroniu, lat. Por iunea anterioar a capului, petele frontale, toate marginile pronotului imarginile laterale ale elitrelor de culoare galben . Suprafa a capului prezintrugozit i punctate dese. Antenele, picioarele anterioare mediane i jum tatea externa femurelor posterioare g lbui. Discul pronotului cu o band transversal galben ale c rei capete se îndoaie spre partea posterioar . Elitrele cu excep ia suturii i a marginilor laterale prezint pete punctiforme negre, pestri e. Vârfurile elitrelor au câte o band anteapical difuz , de culoare neagr , care uneori poate fi întrerupt sau poate lipsi. Femurele posterioare galbene, cu câte o pat bazal neagr , dispus ventral. Partea ventral neagr . Coxele posterioare cu o punctua ie grosier sau cu rugozit ipunctate grosiere. Sternitele abdominale au o punctua ie fin i tears , punctua ia primelor 3 sternite fiind ceva mai accentuat . L = 15-18 mm. (Plan a 15 a)

Suprafa a elitrelor neted , necarenat , iar epipleurele elitrelor sunt concave. Marginile laterale ale pronotului au câte o adâncitur pubescent .

Elitrele prezint câte 4 carene longitudinale, intervalele dintre carene sunt prev zute cu o pubescen deas . Suprafa a epipleurelor elitrelor neted sau u orconvex în dreptul umerilor.

2 Acilius canaliculatus Nicolai Dorsal galben-ro cat, mat, cu o punctua iedubl . Suprafa a elitrelor prezint puncte mai accentuate, dese, printre acestea exist o punctua ie microscopic extrem de fin . Partea posterioar a capului neagr , exist 2 pete frontale care uneori pot lipsi. Coloritul pronotului i al elitrelor asem n tor cu a speciei precedente. Picioarele galben-ro cate, cu tibiile posterioare i tarsele maronii. Partea ventral de nuan mai deschis . Primul sternit abdominal galben, celelalte sunt par ial p tate cu negru. L = 13,5-18 mm. (Plan a 14 a-c)

Epipleurele elitrelor u or concave sau netede. Marginile laterale ale pronotului sunt lipsite de o por iune adâncit .

Pubescent , în locul ei exist cel mult o zon pubescent scurt , cu aspect m t sos.Epipleurele elitrelor ± bombate.

-ab. kotulae Ulan. Partea ventral a corpului galben-unicolor . (Plan a 14 c)

78

5 Genul Dytiscus Linnaeus Specii de talie mare (22-44 mm), cu corpul oval-alungit i bombat. Antenele filiforme. Marginea anterioar a capului de culoare galben . Partea dorsal a corpului neagr sau neagr -maronie, cu un luciu verde-m sliniu. Pronotul cu marginile laterale lipsite de o bordur vizibil . Unghiurile anterioare ale pronotului ascu ite sau relativ rotunjite, uneori ele pot fi u or proeminente. Marginile laterale ale elitrelor cu o bandgalben l it care se continu spre marginile laterale ale pronotului. Cap tul coxelor posterioare l it sub forma unor excrescen e rotunjite sau ascu ite, aspectul lor fiind uncaracter important în determinarea speciilor. Tibiile posterioare sunt pu in mai scurte decât femurele, pintenii tibiilor posterioare prezint atât ventral cât i dorsal peri lungi i de i, ei se termin cu câte 2 gheare bine dezvoltate.

În fauna noastr 4 specii întâlnite atât în ape st t toare cât i în râuri. Primele 3 articole ale tarselor anterioare l ite în form de disc, dintre care

primul este mai dezvoltat, prev zut cu o ventuz adeziv mare, dispus median, al turi de care se afl numeroase ventuze mici.

Treimea anterioar i cea median a elitrelor prezint carene longitudinale, în mod excep ional ele pot totu i lipsi.

1.Excrescen ele coxelor posterioare rotunjite sau u or ascu ite, marginea lor intern este întotdeauna convex (fig.85 a-c, pag.79)…………..……….........….........…….2– Excrescen ele coxelor posterioare cu vârfurile puternic ascu ite, marginea lor intern poate fi concav sau dreapt (fig.85d, pag.79)……..................….....……………….32.Numai marginile laterale ale pronotului au o band lat , g lbuie (fig.84a, pag.78). Excrescen ele coxelor posterioare rotunjite la vârf (fig.85a, pag.79)…..................… ..................1 D. dimidiatus Berg.– Toate marginile pronotului inclusiv cea anterioar i posterioar prezint o bordur g lbuie (fig.84b, pag.78). Vârfurile excrescen elor coxelor posterioare u or ascu ite (fig.85b, pag.79)………………..…...........…...........…….........….2 D. marginalis L.3.Marginea intern a ochilor dispune de o bordur ro cat . Scutelul negru unicolor. Excrescen ele coxelor posterioare scurte, cu marginea extern puternic rotunjit i cea intern u or concav (fig.85c, pag.79). Partea ventral a corpului galben- unicolor . Bordura galben situat lâng marginea anterioar a pronotului este mai îngust decât bordura marginilor laterale (fig.84c, pag.78)..3 D. circumcinctus Ahr.–Marginea intern a ochilor este lipsit de o bordur ro cat . Scutelul în întregime sau par ial ro cat. Excrescen ele coxelor posterioare mai lungi, ascu ite la vârf, cu ambele margini drepte (fig.85d, pag.79). Partea ventral galben , sternitele abdominale au marginea posterioar negricioas , iar sternitul anal este predominant negru……................................................................................…4 D. circumflexus F.

a b c Fig. 84

Pronotul la Dytiscus (dup H. Freude) a-D. dimidiatus, b-D. marginalis, c-D. circumcinctus.

79

a b c dFig. 85

Coxele posterioare la Dytiscus (dup H. Freude) a-D. dimidiatus, b-D. marginalis, c-D. circumcinctus, d-D. circumflexus.

1 Dytiscus dimidiatus Bergsträsser Conturul corpului oval-alungit, cu elitrele u or l ite postmedian, par ial prev zut cu rugozit i punctate. Partea dorsal maroniu-închis , lucioas la .Fruntea prezint o pat ro cat tears . Pronotul cu o bordurlateral lat i uneori cu câte o tivitur îngust la marginea anterioar i posterioar deculoare ro cat-g lbuie. Mai rar pronotul poate prezenta o linie longitudinal de aceea i culoare. Bordura g lbuie de pe marginile laterale ale elitrelor puternic îngustat posterior. Ventral negru-maroniu, cu coxele anterioare i mediane de nuanmai deschis . Baza primului sternit abdominal i marginea anterioar a celui de-al 2 lea dispun de strii adâncite i câteva granula ii mari. L = 24-39 mm.

În iazurile mari i adânci. Corpul mat, suprafa a capului este acoperit cu rugozit i punctate. Carenele

elitrelor sunt mai scurte decât a celorlalte specii. Vârful ultimului sternit abdominal cu o tirbitur adâncit .

2 Dytiscus marginalis Linnaeus Oval-l it, u or convex, ± lucios, par ialpunctat. Verde-m sliniu închis, uneori maroniu. Clipeul, unghiurile anterioare ale capului i o pat frontal în forma literei ”V” galben-ro cate. Toate marginile pronotului i marginile laterale ale elitrelor prezint o bordur g lbuie lat . Partea ventral galben-ro cat cu metasternul adesea maroniu. Coxele posterioare isternitele abdominale au uneori o tivitur îngust , castaniu-închis . L = 27-35 mm. (Plan a 15 b)

Elitrele prezint câte 10 carene longitudinale i 3 rânduri de puncte, iar culoarea lor este predominant g lbuie.

-var. conformis Kunze Elitrele la netede, lipsite de carene, fiind asem n toare cu ale .

3 Dytiscus circumcinctus Ahrens Oval-îngustat, uniform rotunjit atât anterior cât i posterior. Partea dorsal a corpului punctat i par ial reticulat . Verde-negricios, piesele bucale, marginile pronotului u marginile laterale ale elitrelor g lbui. Scutelul întunecat. Vârful scutelului i un inel îngust în jurul ochilor ro cate. Partea ventral galben-unicolor . Por iunea bazal a marginilor laterale ale pronotului dreapt la i u or arcuit la . Unghiurile posterioare ale pronotului ascu ite cu vârfurile u or rotunjite, iar discul pronotului nu este reticulat. L = 31-36 mm. (Plan a 16 a)

În pâraie, b ltoace i iazuri. Tarsele anterioare l ite, prev zute cu o ventuz adeziv mare, una mijlocie

i aproximativ 300 de ventuze mici. Elitrele netede, necarenate.

-var. flavocinctus Humm. Elitrele carenate pe 2/3 din lungimea lor.

80

4 Dytiscus circumflexus Fabricius Oval-alungit, puternic îngustat posterior, lucios, dorsal reticulat, prev zut cu o punctua ie fin . Corpul verde-m sliniu, de nuan închis . Clipeul piesele bucale i antenele g lbiu. Fruntea cu o pat ro cat .Bordura marginii anterioare a pronotului este mai îngust i adesea neevident .Scutelul par ial g lbui. Ventral galben-ro cat, cu por iunea median a metasternului negricioas . De o parte i de alta a bazei primului sternit abdominal se afl câte o band transversal neagr . L = 27-33 mm.

Suprafa a elitrelor necarenat .-var. dubius Serv. Elitrele carenate pe 2/3 din lungimea lor.

6 Genul Cybister Curtis La noi este prezent o singur specie care tr ie te îndeosebi în apele stagnante.

Cybister lateralimarginalis De Geer (laterimarginalis Seidl.) Se deosebe tede Dytiscus Prin conforma ia tibiilor posterioare care sunt scurte i l ite. Dorsal negru, cu un luciu verde-m sliniu. Labrumul, antenele, unghiurile anterioare alefrun ii, marginile laterale ale pronotului i cea mai mare parte a zonei ventrale g lbui. Pronotul prezint la marginea sa anterioar i posterioar câte o tivitur îngustro cat . Marginile laterale ale elitrelor au de asemenea o tivitur îngust de nuang lbuie. Epipleurele elitrelor mijlocul metasternului, coxele posterioare, tarsele mediane i posterioare maronii. Excrescen ele coxelor posterioare scurte i rotunjite. L = 29-37 mm. (Plan a 16 b)

Partea dorsal a corpului neted i lucioas . Articolele tarselor anterioare cu mai multe ventuze adezive mari i cu mai multe gheare inegale.

Dorsal mat, cu carene fine i dese, greu vizibile.

3 Familia Hydrophilidae Antenele scurte, formate din 7-9 articole, cu scapul alungit, ultimele 3-5 articole formeaz o m ciuc pubescent . Palpii maxilari sunt lungi, adesea mai lungi decât antenele, forma i din 4 articole sub iri. În unele cazuri toate tarsele pot fi pentamere, îns de cele mai multe ori cele mediane i posterioare sunt tetramere. Abdomenul prezint 5-7 sternite abdominale bine conturate. tarsele posterioare sunt adesea aplatizate adaptate pentru înot. Insecte acvatice, uneori ele se întâlnesc în nisipul sau pe p mântul de lângmalurile apelor, câteva specii tr iesc în ape salmastre, b legar i în materii organice în descompunere.

Cheia genurilor 1.Corpul de dimensiuni mai reduse (sub 20 mm). Carena metasternului scurt , ea nu dep e te coxele posterioare. Tarsele mediane i posterioare sunt pu in mai lungi decât tibiile……….....................................................................1 Hydrochara Berth.– Talia mare (peste 30 mm). Carena metasternului dep e te cu mult nivelul coxelor posterioare. Tarsele posterioare evident mai lungi decât tibiile.................................... .............................2 Hydrophilus Geoffr.

81

1 Genul Hydrochara Berthold(Hydrophilus Leach)

Corpul oval-alungit, dorsal convex, de culoare neagr i lucioas . Elitrele cu strii longitudinale extrem de fine. Abdomenul mat, acoperit cu o pubescentomentoas , îns discul sternitului anal este lucios. Insecte acvatice, foarte bune înot toare. În fauna României 2 specii. 1.Carena prosternului este prelungit posterior sub forma unui pinten ascu it. Picioarele negre sau negru-maronii, femurele anterioare pot fi ro cate........................

...................................1 H. caraboides L.– Carena prosternului rotunjit . Picioarele în întregime galben-ro cate, cu baza femurelor întunecat …….………….........…….............................2 H. flavipes Stev.

1 Hydrochara caraboides Linnaeus Corpul negru, oval, u or convex. Partea dorsal cu un luciu verde negricios sau purpuriu închis. Antenele galben-ro cate, prev zute cu o m ciuc negricioas . Palpii labiali maronii, cei maxilari în întregime sau numai cu ultimele 2 articole terminale ro cat-maronii. marginile laterale ale pronotului au o bordur relativ accentuat , iar discul pronotului prezint pe fiecarelatur câte un rând oblic de puncte. dese. Elitrele cu câte 5 rânduri longitudinale de puncte, dintre care primele 3 sunt relativ accentuate, iar cele 2 rânduri exterioare foarte fine, terse în partea lor anterioar . Sternul cu excep ia carenei mediane, coxele, baza femurelor i abdomenul sunt acoperite cu o pubescen tomentoas .L = 14-19 mm. (Fig. 86a, pag.81) Specie comun întâlnit în b l i.

-ab. smaragdinus Bach. Partea dorsal a corpului cu o culoare verde de smarald.

-ab. intermedius Muls. Picioarele anterioare galben-maronii.

a b Fig. 86

Specii de Hydrophilidae a-Hydrochara caraboides, b- Hydrophilus aterrimus.

82

2 Hydrochara flavipes Stevens Negru, cu luciu metalic de lac. Baza pronotului u or arcuit de o parte i de alta a scutelului. Por iunea bazal a antenelor i picioarele g lbui. Uneori baza femurelor poate fi negricioas .L = 13-16 mm. Tr ie te în b ltoace.

2 Genul Hydrophilus Geoffroy(Hydrous Leach)

Cuprinde specii mari, negre, cu reflexe m slinii. Interstriile impare 3, 5, 7 i 9 prezint rânduri neregulate de puncte fine. Tarsele mediane i posterioare sunt aplatizate, prev zute cu franjuri de peri. Ghearele au un dinte ascu it. Sternitele abdominale glabre i lucioase.

Ultimul articol al tarselor anterioare triunghiular. Insecte foarte bune înot toare întâlnite în râuri i lacuri. Noaptea sunt atrase de sursele de lumin .1.Abdomenul prezint o muchie longitudinal median . Palpii i antenele în totalitate galben-ro cate……..........................................................................…..1 H. piceus L.– Abdomenul este lipsit de o muchie longitudinal median . Primul articol al m ciucii antenale negru-maroniu…………...........................…......….…2 H. aterrimus Esch.

1 Hydrophilus piceus Linnaeus Corpul oval-alungit, negru, cu reflexe metalice olivacee. Marginile laterale ale abdomenului cu pete reduse, galben-ro cate.Tarsele anterioare adesea ro cate. L = 30-50 mm.

2 Hydrophilus aterrimus Eschscholtz Oval-scurtat, de dimensiuni ceva mai reduse. Dorsal negru cu luciu metalic accentuat. sternitul anal prezint o carenlongitudinal în l at . Baza antenelor i palpii galben-ro cate. Tarsele anterioare de culoare închis . L = 32-42 mm. (Fig.86b, pag.81)

4 Familia Silphidae Cuprinde specii de talie mare, care în general dep esc 10 mm. Capul este ortognat cu clipeul de regul absent. Antenele sunt dispuse deasupra bazei mandibulelor, cu articolele filiforme, îngro ate treptat spre vârf, sau prev zute cu o m ciuc mat . Elitrele acoper complet abdomenul sau ele sunt trunchiate posterior, l sând descoperite ultimele 2-3 tergite abdominale. Coxele posterioare apropiate între ele. Abdomenul este alc tuit din 6 sternite bine conturate. Majoritatea speciilor sunt necrofage, fiind întâlnite pe cadavre, ciuperci putrede i pe alte materii vegetale sau animale aflate în descompunere. Un num rredus sunt fitofage, d un toare plantelor cultivate, sau pr d toare, hr nindu-se cu omizi.

Cheia genurilor1.Antenele prezint o m ciuc butonat , format din 4 articole (fig.87, pag.83)............ .................................….1 Nicrophorus F.– Antenele sunt lipsite de o m ciuc butonat ……...........................................…...….22.Pronotul ro cat, elitrele negre…….............................................2 Oiceoptoma Leach – Pronotul nu este ro u, având aceea i culoare cu elitrele.............................................33.Ultimele 3 articole antenale îngro ate, mate, de culoare g lbuie....3 Necrodes Leach– Antenele cu ultimele 3 articole mate, de culoare închis , la fel ca i cele precedente....................................................................................................................4

83

4.Marginea anterioar a pronotului convex (fig.88b, pag.83). Elitrele sunt lipsite de carene vizibile…................................................................................4 Ablattaria Rtt.– Pronotul cu marginea anterioar u or concav (fig.88a, pag.83). Elitrele carenate ........................................……5 Silpha L.

Fig. 87Antena la Nicrophorus sp. (dup H. Freude)

a b Fig. 88

Pronotul la Silphidae (dup H. Freude) a-Silpha sp., b-Ablattaria sp.

1 Genul Nicrophorus Fabricius Capul este îngustat dup ochi. Antenele sunt alc tuite din 11 articole, dintre care ultimele 4 formeaz o m ciuc butonat , compus din 4 articole mate. Primul articol antenal este foarte lung. Scutelul bine aparent. Elitrele sunt lipsite de strii longitudinale punctate, dar prezint carene evidente. Marginea posterioar a elitrelor trunchiat , l sând descoperite ultimele 3 sternite abdominale. Aripile membranoase bine dezvoltate. Primele 4 articole ale tarselor anterioare sunt l ite. Insectele pot fi întâlnite pe cadavre i în ciuperci putrede. În fauna noastr 8 specii.

1.Epipleurele elitrelor negre, suprafa a elitrelor neagr -unicolor ..1 N. humator Gled.– Epipleurele elitrelor maroniu-ro cate, de cele mai multe ori elitrele prezint pete sau benzi de culoare ro ie ori portocalie............................................................................22.Talia mare (20-30 mm). Elitrele negre cu epipleurele maroniu-ro cate, mai rar elitrele pot avea câteva pete ro cate. Marginea extern a tibiilor posterioare u or sinuat înainte de vârf (fig.89a, pag.84)..............……........……..2 N. germanicus L.– Corpul de dimensiuni mai reduse (12-22 mm). Suprafa a elitrelor prezint 2 benzi transversale galben-ro cate sau ea este predominant galben-ro cat ……......…..…..33.M ciuca antenelor neagr -unicolor ........................................3 N. vespilloides Hbst. – Ultimele 3 articole ale m ciucii antenale de culoare galben-ro cat …….............….4

84

4.Tibiile posterioare au marginea intern concav , arcuit spre interior (fig.89b, pag.84)………………….................................................................….4 N. vespillo L.– Marginea intern a tibiilor posterioare dreapt , iar vârful tibiilor este l it (fig.89c, pag.84)…………...........................................................................……….………….55.Pronotul este acoperit cu o pubescen galben , deas i lung . Capul are 2 gropi e frontale situate dup baza antenelor............................................................................6– Suprafa a pronotului prezint o pubescen fin i rar . Capul lipsit de gropi e frontale………………....................................................................…………………76.Marginile laterale ale abdomenului sunt acoperite cu o pubescen lung , uniform , de nuan g lbuie. Primul articol al m ciucii antenale de regul are o culoare închis , la fel cu a articolelor din componen a funiculului.....5 N. vestigator Hersch.– Marginile laterale ale abdomenului au o pubescen întunecat în jum tatea lor anterioar , numai extremit ile ultimelor sternite abdominale au o pubescen g lbuie. Primul articol antenal de culoare mai deschis decât articolele ce alc tuiesc funiculul......................................................................…………6 N. antennatus Rtt.7.Toate tergitele, precum i marginea posterioar a sternitelor abdominale prezint o pubescen galben , fin i difuz . Epipleurele elitrelor au câte o pat neagr , situat anterior ce corespunde benzii negre anterioare de pe elitre....7 N. interruptus Steph.– Numai vârful p r ii ventrale a abdomenului este acoperit cu o pubescen g lbuie. Sternitele abdominale sunt m rginite de peri negri. Epipleurele elitrelor în general ro cate, unicolore....................................................…...…...…8 N. investigator Zett.

1 Nicrophorus humator Gleditsch Corpul negru-unicolor. M ciuca antenelor ro cat cu primul articol antenal negru. Partea ventral a scapului, palpii labiali i tarsele anterioare ro cat-maronii. Pronotul aplatizat, u or l it în treimea sa

anterioar , cu o bordur bazal mai lat decât bordura marginilor laterale. Elitrele alungite, acoperite cu o punctua ie grosier , ele prezint câte o cut humeral alungiti un tubercul anteapical. Marginile laterale ale elitrelor sunt acoperite anterior i

posterior cu peri lungi, maroniu-negricio i. Tibiile posterioare relativ înguste, u orîngro ate spre vârf. Metasternul maroniu-negricios. Marginile posterioare ale sternitelor abdominale cu pete de culoare maroniu-închis sau neagr . L = 18-26 mm. (Plan a 17 c) În ciuperci putrede i pe cadavre.

a b c Fig. 89

Tibiile posterioare la Nicrophorus (dup H. Freude) a-N. germanicus, b-N. vespillo, c-N. vestigator.

85

2 Nicrophorus germanicus Linnaeus M ciuca antenelor neagr , iar clipeul galben-ro cat. Tâmplele sunt acoperite cu o pubescen culcat . Treimea anterioar a pronotului u or l it i rotunjit . Elitrele în general negre cu epipleurele maroniu-ro cate. Marginile laterale ale elitrelor dispun de peri lungi, maronii sau negru-maronii. Metasternul este acoperit cu o pubescen maroniu-închis . Marginile laterale i cea posterioar a sternitelor abdominale prezint peri negri. L = 20-30 mm. (Plan a 17 b)

Pe cadavre mari. Tarsele anterioare puternic l ite.

-ab. speciosus Schluze Elitrele negre cu câte 2 pete ro cate, una median , alta apical .

-ab. fascifer Rtt. Cele 2 pete ro ii sunt îngro ate, formând 2 benzi transversale scurte.

-ab. bipunctatus Kr. Sunt prezente numai petele mediane de pe elitre, cele apicale lipsesc.

-ab. apicalis Kr. Elitrele au doar 2 pete ro cate apicale.

3 Nicrophorus vespilloides Herbst Atât clipeul cât i m ciuca antenelor au o culoare neagr . Pronotul disciform, u or transvers, nu este îngustat posterior. Discul pronotului prezint un an median longitudinal adâncit. Elitrele cu câte 2 benzi transversale portocalii, dintre care cea anterioar este mai lat i nu atinge sutura, iar cea posterioar se prezint sub forma unei pete arcuite cu marginile drepte. Suprafa aelitrelor prezint o cut humeral accentuat i un tubercul proeminent, dispus posterior. Mezosternul este acoperit cu o pubescen g lbuie deas , iar episternitele iepimerele metasternului sunt glabre. Abdomenul g lbui la vârf este acoperit cu o pubescen neagr . L = 12-18 mm.

Cel mai adesea în ciupercile mari, putrede, mai rar pe cadavre. Fruntea are o pat de culoare neagr . Pata frontal neagr este absent .

a b c d Fig. 90

Desenul elitrei la Nicrophorus vespilloides (dup V. Székessy) a-forma typica, b-ab. tristis Port., c-ab. subfuscatus Port., d-ab. hungaricus Szék.

4 Nicrophorus vespillo Linnaeus M ciuca antenelor în cea mai mare parte precum i clipeul de culoare galben-ro cat . Marginile laterale ale capului i partea anterioar a pronotului cu o pubescen g lbuie. Elitrele au câte 2 benzi portocalii, banda posterioar nu atinge marginile laterale ale elitrelor. Epipleurele elitrelor de asemenea portocalii sau ro ii. Scapul, unghiurile posterioare ale elitrelor, metasternul,

86

marginile laterale ale abdomenului, marginea posterioar a sternitelor 6-7 i întreg sternitul 8 sunt acoperite cu peri epo i alb-g lbui. Trohanterele picioarelor alungite în form de spin. Sternitele abdominale prezint o bordur lateral g lbuie.L = 12-22 mm. (Plan a 17 c) Specie comun , frecvent r spândit .

Tibiile posterioare sunt puternic arcuite.

Fig. 91 Desenul elitrei la Nicrophorus vespillo (dup V. Székessy)

5 Nicrophorus vestigator Herschel Clipeul i m ciuca antenelor cu excep iaprimului articol galben-ro cate. Scapul întunecat. Marginea anterioar a pronotului este mai lat decât cea posterioar . Banda postmedian neagr a elitrelor poate fi continu sau întrerupt . Epipleurele elitrelor ro ii sau portocalii. Metasternul, o parte a coxelor i femurele posterioare, marginile laterale i vârful abdomenului, precum imarginea posterioar a sternitelor 6 i 7 prezint o pubescen g lbuie. Pintenul interior al femurelor posterioare este la fel de lung sau mai scurt decât marginea exterioar denticulat a femurului. Marginile laterale ale tibiilor posterioare drepte. L = 12-22 mm. (Plan a 17 f)

-forma typica Banda postmedian neagr a elitrelor este continu (fig.92a, pag.86).

-ab. trimaculatus Gradl. Elitrele cu banda postmedian neagr întrerupt(fig.92b, pag.86).

-ab. rauterbergeri Rtt. Elitrele negre cu epipleurele ro ii i cu câte 2 pete ro cate, una antemedian dispus în apropierea marginii laterale, alta postmedianrotunjit .

a b Fig. 92

Desenul elitrei la Nicrophorus vestigator (dup V. Székessy) a-forma typica, b-ab. trimaculatus Gradl.

87

6 Nicrophorus antennatus Reitter M ciuca antenelor galben-ro cat ,unicolor . Baza, marginile laterale i partea anterioar a pronotului galben-pubescente. Elitrele prezint 2 benzi transversale portocalii late, delimitate de benzi negre. Marginile laterale ale tergitelor abdominale au pete pubescente g lbui, vârful propigidiului i pigidiul în întregime de asemenea cu o pubescen g lbuie. L = 12-22 mm. (Plan a 17 a)

Pe cadavre.-ab. bistrimaculatus Rtt. Banda posterioar neagr a elitrelor este întrerupt ,

fiind format din mai multe pete mici. -ab. pribramensis Hlis. Banda postmedian portocalie este întrerupt (fig.93b,

pag.87).

a b Fig. 93

Desenul elitrei la Nicrophorus antennatus (dup V. Székessy) a-forma typica, b-ab. pribramensis Hlis.

7 Nicrophorus interruptus Stephens (fossor Er.) Corpul negru. Ultimele 3 articole antenale i clipeul galben-ro cate. Tâmplele sunt acoperite cu o pubesceng lbuie. Pronotul glabru, u or îngustat posterior. Elitrele prezint 2 benzi portocalii cu marginile zim ate, ele nu ating sutura, iar epipleurele au o pat neagr . Suprafa aelitrelor cu o cut humeral accentuat i un tubercul apical, u or proeminent. Marginea anterioar i cea posterioar a elitrelor cu peri epo i, lungi, de culoare g lbuie. Prelungirile laterale ale metasternului prezint o pubescen g lbuie deas .Marginile laterale i baza sternitelor abdominale au peri galbeni lungi, iar sternitele 6-7 sunt acoperite cu o pubescen galben , rar . L = 12-20 mm. (Plan a 17 d)

-ab. centrimaculatus Rtt. Epipleurele elitrelor negre, iar banda anterioarportocalie de pe elitre este mai scurt cu o dispozi ie central (fig.94c, pag.87).

a b c Fig. 94

Desenul elitrei la Nicrophorus interruptus (dup V. Székessy) a-forma typica, b-ab. pasqueti Pic, c-ab. centrimaculatus Rtt.

88

8 Nicrophorus investigator Zetterstedt Banda anterioar de pe elitre este u orîntrerupt în zona suturii. Marginile laterale ale elitrelor prezint în treimea lor posterioar peri lungi i negri. Prosternul este acoperit cu o pubescen g lbuie, lungi uniform . Prelungirile laterale ale metasternului glabre, numai vârfurile lor sunt

galben-pubescente. Marginile abdomenului i femurele posterioare sunt acoperite cu peri negri. L = 12-22 mm.

Specie rar .-ab. intermedius Rtt. Epipleurele elitrelor negre-unicolore.

Fig. 95 Desenul elitrei la Nicrophorus investigator (dup V. Székessy)

2 Genul Oiceoptoma Leach(Oeceoptoma Sam.)

La noi o singur specie necrofag întâlnit i în ciuperci putrede.Oiceoptoma thoracica Linnaeus Corpul eliptic-l it, aplatizat, negru.

Suprafa a capului i a pronotului este acoperit cu o pubescen deas de culoare ro cat . Capul între ochi prezint o proeminen transversal , dup care se afl o impresiune superficial . Marginea anterioar a pronotului u or adâncit în partea sa median , iar marginea sa posterioar este pu in mai lat decât baza elitrelor. Marginile laterale ale pronotului arcuite, îngustate anterior. Epipleurele elitrelor bine dezvoltatecu baza ro cat . Elitrele au câte 3 carene longitudinale dintre care cea extern este mai scurt . Umerii elitrelor ascu i i. L = 11-16 mm. (Plan a 18 b)

Primele 4 articole ale tarselor anterioare i mediane u or l ite. Vârfurile elitrelor l ite i rotunjite. Vârful ultimului sternit abdominal rotunjit.

Elitrele cu vârfurile u or ascu ite, prev zute cu un tubercul proeminent situat în treimea lor posterioar . Ultimul sternit abdominal prezint vârful tirbit.

3 Genul Necrodes Leach În fauna noastr o singur specie r spândit în lemn i sub cadavre.

Necrodes littoralis Linnaeus Negru, alungit, aplatizat, cu partea dorsalglabr . Capul lucios, jum tatea lui anterioar cu o punctua ie fin , în jum tatea sa posterioar punctua ia este grosier . Ochii mari. Antenele au 11 articole dintre care ultimele 3 galbene i mate, celelalte sunt negre i lucioase. Pronotul disciform mai îngust decât elitrele, pu in mai lat decât lung. Marginea anterioar a pronotului u orconcav , prev zut cu o bordur fin , iar marginile laterale prezint o borduraccentuat , l it posterior. Discul pronotului lucios, cu o punctua ie fin , în partea lui posterioar se afl impresiuni longitudinale superficiale. Unghiurile anterioare ale pronotului cu peri cilia i. Scutelul mare, triunghiular, prev zut cu o pubescen bazal

89

scurt i cu o impresiune longitudinal posterioar . Elitrele u or l ite posterior, ele prezint câte 3 carene longitudinale care se prelungesc spre margini. Ultima treime posterioar a elitrelor dispune de o tuberozitate circular , iar vârful elitrelor este trunchiat, l sând descoperite ultimele 2-3 tergite abdominale. Suprafa a elitrelor cu granula ii punctate dese. Coxele mediane dep rtate. L = 15-25 mm. (Plan a 18 a)

Primele 4 articole ale tarselor anterioare i mediane l ite, iar femurele sunt îngro ate i tibiile arcuite. Toate sternitele abdominale sunt acoperite cu o pubescenculcat .

Numai primul sternit abdominal pubescent, în rest abdomenul este glabru.

4 Genul Ablattaria Reitter În fauna României o singur specie.

Ablattaria laevigata Fabricius Partea dorsal a corpului neagr , convex .Antenele îngro ate apical, f r o m ciuc bine conturat . Partea anterioar a capului este prelungit sub forma unui rostru. Mandibulele mai lungi decât labrumul, curbate în jum tatea lor anterioar . Discul elitrei cu 2 linii longitudinale netede. Suprafa aelitrelor prezint o punctua ie dubl , iar marginile lor laterale au o bordur îngust iaccentuat . Elitrele sunt lipsite atât de carene cât i de tuberozit i anteapicale. Tibiile l ite, fa a ventral a tarselor glabr . L = 12-18 mm. (fig.96, pag.89) În p duri prin detritus sau sub pietre unde vâneaz limac i i viermi.

Primele 4 articole ale tarselor anterioare i primele 2-3 articole ale tarselor mediane sunt l ite.

Fig. 96 Ablattaria laevigata

5 Genul Silpha Linnaeus Cuprinde specii de talie mare (11-20 mm), cu corpul oval, aplatizat, de culoare

neagr sau maroniu-închis . Capul nu este prelungit în form de rostru. Pronotul l it, marginea lui posterioar acoper baza elitrelor. Vârfurile mandibulelor prezint 2 din iascu i i. Elitrele au 4 (rar 3) carene longitudinale proeminente, marginile lor laterale prezint o bordur care se prelunge te pân la nivelul ultimului sternit abdominal. Coxele mediane dep rtate între ele. Tibiile sunt drepte. Fa a ventral a tarselor glabr cu excep ia primelor 4 articole ale tarselor anterioare i mediane la ce prezint o pubescen tomentoas .

Reprezentan ii acestui gen sunt necrofagi i pr d tori. În fauna României 6 specii.

90

1.Al 8-lea articol antenal mai lung decât articolul 9 (fig.97a, pag.90). Marginile laterale ale elitrelor sunt foarte l ite în apropierea umerilor i ridicate în sus. Pronotul aplatizat cu marginea anterioar evident rotunjit...........1 S. carinata Hbst.– Articolele antenale 8 i 9 au o lungime aproximativ egal (fig.97 b-c, pag.90). Marginile laterale ale elitrelor sunt u or l ite antemedian. Pronotul bombat, marginea sa anterioar este dreapt cu extremit ile rotunjite……...........….......…..22.Spa iul dintre carenele elitrelor prezint o punctua ie inegal i neregulat , de-a lungul lor sunt prezente câteva puncte adâncite. Partea dorsal a corpului cu un luciu m t sos. Antenele scurte, cu articolul 5 rotunjit i cu articolul 6 transvers (fig.97c, pag.90)……………...……......................…........……2 S. tyrolensis Laich.– Intervalele dintre carenele elitrelor cu o punctua ie egal , întrerupt în imediata vecin tate a lor. Dorsal mat. Antenele relativ alungite, cu articolul 5 lung i cu articolul 6 rotunjit (fig.97b, pag.90)............................................................................33.Toate carenele elitrelor au o dezvoltare egal . Intervalele dintre puncte bombate, cu granule lucioase ce dau elitrelor un aspect r zuit………..............……..3 S. tristis Ill.– Carena sutural a elitrelor este mai fin . Intervalele dintre por iunile punctate nu sunt bombate………………...................................…...…................................…….44.Elitrele mate, cu umerii proeminen i, prev zute cu carene accentuate. Jum tatea anterioar a elitrelor are o punctua ie rar i inegal . Marginile carenelor sunt delimitate de un rând de puncte fine………….......…...........…......…4 S. obscura L.– Elitrele lucioase cu carene ± terse. Întreaga suprafa a elitrelor prezint o punctua ie egal . În zona montan i subalpin . l=12-17 mm..........5 S. alpestris Kr.

a b c Fig. 97

Antenele la Silpha (dup H. Freude) a-S. carinata, b-S. obscura, c-S. tyrolensis.

1 Silpha carinata Herbst Corpul negru unicolor sau negru cu marginile laterale ale pronotului i elitrelor maronii. Pronotul punctat, cu marginile laterale prev zute cu o bordur accentuat . Marginea anterioar a pronotului este mai puternic arcuit spre interior comparativ cu celelalte specii ale genului. Baza pronotului prezint un an median scurt, de o parte i de alta a acestuia se afl câte un analungit i arcuit. Aripile membranoase sunt bine dezvoltate. Elitrele lipsite de un tubercul anteapical prezentând 3 carene lucioase. Intervalele dintre carene au o punctua ie fin i deas . L = 11-20 mm. (Plan a 18 c)

2 Silpha tyrolensis Laichartig Corpul oval-alungit, u or convex, negru, cu elitrele ro cat-maronii. Baza pronotului prezint 2 impresiuni longitudinale adâncite, dispuse oblic. Marginea anterioar a elitrelor cu granula ii în l ate. Discul elitrelor i

91

marginile laterale prezint o punctua ie fin i deas . De o parte i de alta a carenelor elitrelor se afl câteva puncte mari. L = 12-16 mm. (Plan a 18 e)

În zona montan i subalpin , pe iarb i sub pietre.-ab. nigrita Creutz. Corpul negru-unicolor.

3 Silpha tristis Illiger Negru, jum tatea anterioar a corpului prezint reflexe metalice slabe. Al 8-lea articol antenal aproximativ la fel de lung cât articolele 9 i 10 luate împreun . Aripile membranoase sunt rudimentare sau absente. Marginile laterale ale elitrelor cu o punctua ie fin , iar extremitatea lor apical prezint o tuberozitate accentuat . Intervalele dintre carenele elitrelor au o punctua ie egal , punctele prezint câte o granul anterioar mic i lucioas . L = 13-17 mm. (Plan a 18 d) Specie rar .

4 Silpha obscura Linnaeus Negru-mat. Al 8-lea articol antenal la fel de lung sau pu in mai lung comparativ cu articolul 9. Suprafa a pronotului cu o punctua iedeas . Carenele elitrelor au câte un rând lateral de puncte mici. Intervalele dintre carene prezint o punctua ie relativ accentuat , îns punctele sunt lipsite de granule lucioase. Aripile membranoase bine dezvoltate. L = 13-17 mm. (Plan a 18 f)

Pe cadavre i pe plante, îndeosebi în zona de es.

5 Familia StaphylinidaePrezint un num r mare de specii la care elitrele sunt trunchiate i scurtate,

acoperind numai primele 2 tergite abdominale. Acestea din urm sunt slab chitinizate, fiind formate dintr-o materie chitinoas moale, în timp ce segmentele care r mân libere sunt puternic chitinizate, fiind capabile de a efectua mi c ri ample. Capul ipronotul pot avea puncte izolate sau iruri de puncte cu rol important în determinarea speciilor. Pe lâng ochii compu i, la un num r redus de specii sunt prezen i i oceli. Antenele alc tuite din 11 articole, ele sunt drepte i sub iri, uneori u or îngro ate spre vârf. Abdomenul mobil, adesea ridicat în timpul deplas rii insectelor. Speciile mari au pe segmentul 8 abdominal 2 organe odorante cu rol defensiv. Aripile membranoase sunt în cea mai mare parte prezente, ele stau repliate sub elitre. Tarsele pentamere, dar num rul lor se poate reduce la 4 sau 3, uneori numai la picioarele anterioare.

Cea mai mare parte a staphilinidelor tr iesc în materii vegetale i animale aflate în descompunere, în ciuperci sau sub scoar . Unele specii sunt pr d toare hr nindu-se cu larve, insecte mici i acarieni. Se mai întâlnesc pe flori unde consumpolen i nectar. Formele mirmecofile tr iesc în furnicare, secretând un lichid c utat de furnici.

Cheia genurilor1.Marginile laterale ale capului dup ochi f r o bordur vizibil ......…...…2– Marginile laterale ale capului dup ochi prezint o bordur complet .....................102.Talia redus (sub 16 mm). Capul i pronotul glabre, cu o punctua ie accentuat ......... .................…1 Philonthus Steph.– Corpul de dimensiuni mai mari (de regul peste 15 mm). Capul i pronotul au o pubescen culcat , bine vizibil . Rareori capul este glabru (Creophilus), îns în acest caz antenele sunt scurte…………………….........................................……….33.Capul cu excep ia tâmplelor i pronotul cu excep ia marginilor laterale glabre. Pronotul neted, nepunctat……………....................................….2 Creophilus Leach– Capul împreun cu pronotul punctate i pubescente…...............................................4

92

4.Antenele scurte, cu ultimele 5 articole de 2 ori mai late decât lungi....3 Emus Leach– Antenele lungi i sub iri, ultimele 2 articole sunt u or l ite………...................……55.Unghiurile anterioare ale pronotului ascu ite i proeminente..4 Ontholestes Ganglb.– Unghiurile anterioare ale pronotului sunt drepte, obtuze sau rotunjite…...........……66.Capul trapeziform cu tâmplele l ite…….................................5 Platydracus Thoms.– Capul de form oval , rotunjit sau p trat , cu unghiurile anterioare i posterioare rotunjite…………........................................................………..................………….77.Capul pubescent cu peri galben-aurii, lungi i culca i. Pubescen a capului are o nuan mai deschis comparativ cu pubescen a pronotului...6 Dinothenarus Thoms.– Suprafa a capului i a pronotului prezint o pubescen uniform , care nu este culcat ……………………….…....................................................................…….…88.Elitrele ro ii. Baza tergitelor abdominale prezint pe fiecare parte câte o pat pubescent galben-aurie………………......................………….…..7 Staphylinus L.– Elitrele de culoare închis . Tergitele abdominale sunt lipsite de pete laterale g lbui, ele au îns o zon pubescent de culoare galben , dispus în partea median a marginii anterioare..................................................................................................…99.Ultimul articol al palpilor labiali alungit i sub ire, cu vârful u or te it (fig.101a, pag.100). Mandibulele l ite cu un dinte median mai mare i cu al i din i ori spre vârf (fig.100a, pag.100)...............……………….............................8 Ocypus Leach– Articolul terminal al palpilor labiali este puternic îngro at (fig.101b, pag.100). Mandibulele sunt mai sub iri, marginea lor intern poate fi simplu curbat sau poate prezenta un dinte l it i proeminent (fig.100 b-d, pag.100).............9 Tasgius Steph.10.Talia mare (15-24 mm). Articolele antenale l ite, începând cu articolul 4 ele sunt u or serate…….......................................................................10 Velleius Mannerh.–– Corpul de dimensiuni mai reduse (sub 16 mm). Antenele normal conformate cu articolele mici i sub iri……..…………...................…….…..…11 Quedius Steph.

1 Genul Philonthus StephensCapul i pronotul glabre, adesea cu luciu metalic. Antenele sunt mai lungi

decât capul, al 2-le articol antenal nu este îngro at. Ultimul articol al palpilor maxilari sub ire, la fel de lung sau pu in mai lung decât penultimul. Discul pronotului de regulcu 2 rânduri longitudinale de puncte. Elitrele sunt rareori mai lungi decât late. Marginea extern a tibiilor anterioare cu numero i spini. Specii pr d toare întâlnite în b legar, detritus, materii vegetale i animale. În fauna României mai multe specii.

1.Pronotul este lipsit de rânduri de puncte. Elitrele bronzate..…........1 P. splendens F.– Discul pronotului prezint de o parte i de alta câte un rând format cel pu in din 3 puncte, dintre care cel anterior este dispus mai aproape de marginile laterale. Elitrele albastre, albastru-verzui sau violete……………..…...….2 P. cyanipennis F.

1 Philonthus splendens Fabricius Capul, pronotul i abdomenul negre cu luciu metalic. Elitrele cu reflexe metalice bronzate. Capul mare, dreptunghiular, prezint lâng ochi câteva puncte adâncite, iar tâmplele au mai multe puncte adâncite prev zute cu peri. Suprafa a capului i pronotului neted i lucioas , lâng marginea anterioar i marginile laterale ale pronotului sunt vizibile câteva puncte izolate. Elitrele prezint o punctua ie deas i accentuat , iar sternitele abdominale au o punctua ie fin . Tibiile anterioare u or arcuite. L = 10-16 mm. (Fig.98, pag.93)

Pe cadavre, în compost i în resturi fermentate. Capul puternic transvers, mai lat decât pronotul. Capul aproximativ la fel de lat cât pronotul.

-var. sideropterus Kr. Elitrele albastre.

93

2 Philonthus cyanipennis Fabricius Corpul negru, lucios, cu elitrele albastre sau purpuriu-violete. Capul are dup ochi câteva puncte mai accentuate. Pronotul cu marginile laterale îngustate anterior, lâng marginile laterale ale pronotului se aflcâte 4-6 puncte adâncite. Elitrele i abdomenul prezint o punctua ie deas iaccentuat . Primul tergit abdominal are o impresiune transversal dreapt .L = 12-16 mm. (Fig.98, pag.93) În zona montan pe ciuperci i în detritus vegetal.

Capul transvers, dreptunghiular, îngustat posterior, la fel de lat sau pu in mai îngust decât pronotul. Tarsele anterioare puternic l ite.

Capul oval-scurtat, evident mai îngust decât pronotul.

Fig. 98 Philonthus splendens

2 Genul Creophilus Leach La noi o singur specie.

Creophilus maxillosus Linnaeus Corpul negru, capul i pronotul cu luciu metalic. Capul cu excep ia tâmplelor i discul pronotului netede, nepunctate. Tâmplele pubescente. Antenele îngro ate spre vârf, cu primele 2-3 articole bazale ceva mai lungi decât late, urm toarele 3 articole sunt transverse, articolul 7 de asemenea transvers, mai lat comparativ cu articolul 6, iar articolul terminal este scurt, cu vârful concav. Pronotul semicircular, cu marginea anterioar dreapt , la fel de lat sau pu in mai îngust decât elitrele. Pe fiecare elitr se afl câte o band pubescentcenu ie cu marginile zim ate, în interiorul ei se g sesc 2-3 pete negre mici, dispuse într-o linie longitudinal . Tergitele abdominale cu excep ia ultimelor 2 prezint pete de peri albicio i. Sternitele abdominale au o punctua ie fin i rar , fiind acoperite cu o pubescen uniform de culoare cenu ie. L = 15-25 mm. (Plan a 19 a)

Pe cadavre i în b legar. Capul este mai l it decât pronotul. Marginea intern a femurelor anterioare

denticulat la baz .-var. ciliaris Steph. Tibiile, vârful elitrelor i abdomenul sunt acoperite cu o

pubescen g lbuie.

94

3 Genul Emus Leach În fauna noastr o singur specie, r spândit în baleg proasp t , mai rar pe cadavre.

Emus hirtus Linnaeus Corpul negru, cu luciu metalic violet-închis. Capul, pronotul cu excep ia marginii posterioare, ultimele 3 tergite abdominale, marginile laterale ale primelor 4 sternite abdominale i baza sternitului 5 sunt acoperite cu o pubescen galben-aurie. Marginea posterioar a pronotului, scutelul, treimea bazal a elitrelor i primele 3 tergite abdominale libere de culoare neagr . Fiecare elitrprezint adesea câte o band lat , transversal , galben-cenu ie. Primele 4 tergite abdominale prezint în partea lor median peri negri. Capul dezvoltat, mai lat decât pronotul, cu unghiurile posterioare l it-rotunjite. Suprafa a capului i a pronotului prezint o punctua ie fin i deas . Baza pronotului l it-rotunjit , iar unghiurile lui anterioare sunt drepte. Coxele mediane sunt dep rtate între ele. Partea ventral a corpului albastr sau violet , acoperit cu o pubescen neagr . L = 18-28 mm. (Plan a 19 d)

4 Genul Ontholestes GanglbauerCapul transvers, dreptunghiular, prelungit posterior cu un gât scurt. Ochii

mari, u or convec i, dispu i oblic, ei nu acoper în totalitate marginile laterale ale capului. Antenele sub iri, mai lungi decât capul, articolele antenale nu sunt îngro atespre vârf. Mandibulele prezint un dinte concav sau bifurcat, în spatele mandibulelor se afl un lob coriaceu acoperit cu o pubescen deas . Pronotul mai îngust decât elitrele, are o form trapezoidal , fiind îngustat posterior. Unghiurile anterioare ale pronotului ascu ite, iar baza sa este rotunjit . Partea dorsal a corpului neagr ,acoperit cu o pubescen marmorat . Coxele mediane u or dep rtate între ele. Tibiile cu pinteni apicali. Mezosternul prezint o caren median accentuat . Primele 4 articole ale tarselor anterioare puternic l ite, iar primul articol ale tarselor mediane iposterioare este pu in mai scurt decât urm toarele 3 articole luate împreun . În fauna României 3 specii întâlnite în baleg proasp t i pe cadavre.

Ontholestes tesselatus Geoffroy Corpul negru, capul, pronotul i elitrele prezint reflexe metalice slabe, bronzate. Baza antenelor, palpii, vârful femurelor, marginea tibiilor anterioare, i episternitele mezosternului galben-ro cate. Tibiile posterioare i tarsele maronii. Partea dorsal a corpului este acoperit cu o pubescentomentoas de nuan galben-cenu ie, iar jum tatea antemedian a corpului prezintpete mici, negre. Discul tergitelor abdominale 3-6 (tergitele 1-4 situate dup elitre) are câte 2 pete negre, mari. Scutelul negru, t iat de o band median alc tuit dintr-o pubescen tomentoas . Suprafa a capului i a pronotului cu granula ii punctate fine i dese. Elitrele au granula ii mai accentuate i o punctua ie fin . Tâmplele pu in

mai înguste decât diametrul ochilor. Articolul terminal antenal oval, prev zut la vârf cu o adâncitur accentuat . Pronotul pu in mai îngust comparativ cu elitrele, ceva mai lat decât lung, puternic îngustat posterior, marginile lui laterale prezint o bordurlat . Elitrele luate împreun sunt mai lungi decât pronotul. Partea ventral a abdomenului cu iriza ii metalice. L= 14-19 mm. (Plan a 19 b)

Al 6-lea sternit abdominal cu o concavitate accentuat .

5 Genul Platydracus Thomson Capul trapeziform, l it dup ochi. Capul i pronotul prezint o punctua ie

deas . Abdomenul cu pete sau benzi pubescente de nuan închis .În fauna noastr 4 specii.

95

1.Elitrele albastre sau verzi, cu un luciu metalic accentuat...............1P. fulvipes Scop.– Elitrele ro ii……………….................................................….2 P. chalcocephalus F.

1 Platydracus fulvipes Scopoli Negru, partea dorsal a corpului albastru-verzuie, albastr , sau albastru-negricioas , acoperit cu o pubescen neagr . Baza antenelor, palpii i picioarele galben-ro cate. Capul transvers, trapeziform, l it dupochi, cu tâmplele u or rotunjite. Suprafa a capului i a pronotului cu puncte ombilicate dese, capul fiind acoperit cu o pubescen fin i deas de nuan cenu ie. Tâmplele mai scurte decât diametrul ochilor. Antenele nu sunt îngro ate spre vârf. Pronotul aproximativ la fel de lat cât elitrele, cu marginile laterale drepte sau u or rotunjite. Discul pronotului cu un rudiment de strie longitudinal . Scutelul este acoperit cu o pubescen tomentoas , neagr . Abdomenul prezint o punctua ie fin i rar i o pubescent de nuan întunecat . Tergitele abdominale 5 i 6 prezint la baza lor o band pubescent lat , galben-aurie. L = 14-17 mm. (Plan a 19 f)

Specie întâlnit în zona de es. Vârful celui de-al 6 lea sternit abdominal prezint o tirbitur ascu it .

2 Platydracus chalcocephalus Fabricius Corpul negru, capul i pronotul prezint reflexe metalice bronzate. Elitrele ro cate sau galben-ro cate. Palpii i tibiile galben-ro cate, tarsele au de regul o nuan maroniu-negricioas . Capul transvers, trapeziform, uneori prev zut cu un n ule bazal scurt. Tâmplele sunt pu in mai lungi decât diametrul ochilor. Antenele sub iri, al 3-lea articol antenal este mai lung decât articolul 2. Suprafa a capului i pronotului prezint puncte ombilicate dese, fiind acoperite cu o pubescen ro cat-maronie. Pronotul aproximativ la fel de lung i de lat, având aceea i l ime cu elitrele. Suprafa a elitrelor fin granulat , prev zut cu o pubescen dubl , neuniform , de culoare galben-ro cat . Abdomenul negru, primele 4 tergite abdominale prezint câte o pat median pubescent g lbuie, uneori mai exist o pat suplimentar de dimensiuni mai mici. Tergitele abdominale 5 i 6 au câte o band transversal . L = 13-19 mm.

Îndeosebi în zona montan , pe baleg de cal. Al 6-lea sternit abdominal neted, nepunctat, cu marginea posterioar

împins în jos.

6 Genul Dinothenarus Thomson(Trichoderma Thoms.)

La noi o singur specie.Dinothenarus pubescens De Geer Corpul negru cu luciu metalic. Baza

antenelor i mandibulelor, marginea i un inel lat apical al femurelor, galben-ro cate. Umerii i sutura elitrelor, precum i marginea posterioar a tergitelor abdominale de nuan ro cat . Capul dreptunghiular cu tâmplele l ite. Suprafa a capului este acoperit cu zone pubescente de un galben-deschis, ce alterneaz cu por iuni glabre, lucioase. Antenele îngro ate începând cu articolul 6. Pronotul mai îngust decât elitrele, u or transvers, marginile laterale ale pronotului relativ rotunjite antemedian ipu in ondulate postmedian. Suprafa a pronotului cu rugozit i punctate dese, de regulcu o linie median neted , lâng marginile lui laterale sunt vizibile zone netede, nepunctate. Atât pronotul i elitrele prezint o pubescen neagr , maronie sau galben-marmorat . Marginile laterale ale scutelului cu o pubescen neagr , tomentoas , fiind vizibil o linie median glabr . Abdomenul are 2 rânduri de peri negri i o bandpubescent median de culoare galben-aurie. Baza antenelor i par ial picioarele g lbui. L = 12-17 mm. În baleg proasp t .

Al 6-lea sternit abdominal cu o tirbitur apical .

96

7 Genul Staphylinus Linnaeus Corpul negru cu elitrele ro ii. Capul nu este l it posterior, acesta împreun cu pronotul sunt acoperite cu o pubescen fin i deas . Marginile laterale ale pronotului v zute de sus prezint o bordur ce se întinde pân în zona lor median . Cel pu in tergitele abdominale 4 i 5 au pe fiecare latur câte o pat pubescent galben-aurie. Epimerele prosternului au dimensiuni reduse. În fauna României 2 specii.

1.Marginea posterioar a pronotului i primul tergit abdominal vizibil, cu franjuri de peri aurii. Scutelul dispune de o pubescen neagr , de asemenea cu franjuri aurii. Toate tergitele abdominale cu excep ia celui anal au câte 2 pete pubescente g lbui ....................……..…1 S. caesareus Ced.– Marginea posterioar a pronotului este lipsit de franjuri de peri. Scutelul cu o pubescen galben-aurie. Numai ultimele 3 tergite abdominale prezint câte 2 pete g lbui, dispuse lateral……………….............…………….….2 S. erythropterus L.

1 Staphylinus caesareus Cederhjelm Corpul negru cu elitrelor ro cat-maronii. Antenele, palpii i picioarele ro cate sau galben-ro cate. Adesea vârful antenelor prezint o nuan mai întunecat . Capul dreptunghiular cu tâmplele rotunjite, el nu este l it dup ochi. Suprafa a capului cu o punctua ie uniform , deasi relativ accentuat . Partea anterioar a frun ii, tâmplele i por iunea îngustat în

form de gât de la baza capului sunt acoperite cu o pubescen galben-aurie. Adesea la nivelul capului este prezent o linie median neted . Al 3-lea articol antenal mai lung decât articolul 2, iar articolul terminal al palpilor maxilari este mai scurt decât penultimul. Pronotul mai îngust decât capul i elitrele, ceva mai lung decât lat, el nu este îngustat posterior, fiind prev zut cu o linie median neted . Marginea anterioar apronotului prezint lateral câte o pat pubescent galben-aurie, de form triunghiular .Marginile laterale i baza pronotului au câte o tivitur pubescent îngust , nuang lbuie. Scutelul negricios, cu o pubescen bazal galben-aurie. Elitrele cu rugozit ipunctate fine i dese, acoperite cu o pubescen galben-ro cat , printre care se aflintercala i câ iva peri setigeri mai lungi. Abdomenul prezint o punctua ie fin ideas i o pubescen fin , de nuan negricioas . Toate tergitele abdominale libere (situate dup elitre) au pe marginile laterale câte o pat pubescent de formtriunghiular , alc tuit din peri ori alb-g lbui i argintii. Sternitele abdominale cu câte o band tomentoas bazal întrerupt la mijloc. Cavit ile de articula ie ale coxelor posterioare sunt lipsite de o bordur vizibil . Ultimul articol al tarselor posterioare la fel de lung cât primul. L = 17-22 mm. În zona de câmpie.

Al 6-lea sternit abdominal prezint o tirbitur apical adâncit .

2 Staphylinus erythropterus Linnaeus Dorsal negru cu elitrele ro cat-maronii. Baza antenelor, palpii i picioarele galben-ro cate. Capul mat, dreptun-ghiular, el nu este l it dup ochi i are tâmplele rotunjite. Suprafa a capului u orgranulat , prev zut cu puncte ombilicate fine. Adesea este vizibil o linie postmedian neted . Partea anterioar a frun ii, tâmplele i por iunea îngustat în form de gât de la baza capului prezint o pubescen galben-aurie. Antenele mai lungi i mai sub iri decât la S. caesareus, cu articolul 3 mai lung decât articolul 2. Pronotul evident mai îngust decât capul i elitrele, u or transvers i îngustat posterior, fiind prev zut cu o linie median neted . Suprafa a pronotului cu granula ii punctate fine i dese i cu o pubescen scurt , culcat , de culoare neagr . Scutelul este acoperit cu o pubescen deas galben-aurie. Abdomenul prezint o punctua ie fin i deas io pubescen fin , de nuan întunecat . Baza primelor 3 tergite abdominale libere

97

(situate dup elitre) au câte o band transversal tomentoas , de culoare maroniu-negricioas , iar pe marginile laterale pete pubescente g lbui, slab conturate. Tergitele 4-6 au pe marginile laterale câte o pat triunghiular tomentoas , alc tuit din peri orialb-g lbui i argintii. Sternitele abdominale prezint la baz câte o band transversalpubescent alb-g lbuie. Cavit ile de articula ie ale coxelor mediane sunt lipsite de o bordur vizibil . Ultimul articol al tarselor posterioare este mai lung decât primul. L = 14-18 mm. (Plan a 19 e)

La es, mai rar decât specia precedent . Al 6 –lea sternit abdominal cu o tirbitur apical .

8 Genul Ocypus Leach

Cele mai multe specii sunt negre unicolore. Capul i pronotul negre, uneori cu un luciu metalic albastru-închis sau bronzat-închis. Atât capul cât i pronotul au o form p trat (fig.99, pag.100). Epimerele prosternului dezvoltate.

În fauna României mai multe specii de talie mare. 1.Capul i pronotul negre-unicolore, rareori cu un luciu bronzat sau alb strui. Abdomenul în întregime pubescent. Ochii sunt evident mai scur i decât tâmplele....2– Suprafa a capului i a pronotului cu un luciu bronzat. Ochii sunt mai lungi, la fel de lungi sau mai scur i decât tâmplele. Abdomenul cu benzi transversale de culoare deschis sau tergitele abdominale prezint pete mediane bazale. Uneori marginile tergitelor au peri de culoare deschis ce alterneaz cu peri negri…...…...............….92.Capul, pronotul i îndeosebi elitrele cu luciu metalic alb strui.................................... .........................1 O. ophthalmicus Scop.– Capul negru, uneori elitrele pot fi ro cat-maronii……...............................................33.Marginea extern a tibiilor anterioare este pubescent , lipsit de peri ascu i i. Elitrele adesea maronii……………........................................................................…4– Tibiile anterioare prezint pe marginea lor extern o zon pubescent printre care se afl spini ascu i i. Elitrele întotdeauna negre………….........……….......…………..64.Corpul unicolor. Elitrele negre sau maroniu-închise……...….........2 O. alpestris Er.– Corpul bicolor, cu elitrele ro cat-maronii sau bronzate..............................................55.Talia mare (18-24 mm). Partea dorsal a corpului cu reflexe bronzate slabe. Picioarele ro cat-maronii cu femurele întunecate….........3 O. macrocephalus Grav.– Corpul de dimensiuni mai reduse (15-18 mm).Dorsal cu un luciu metalic bronzat i accentuat. picioarele în întregime galben-ro cate………........….….4 O. ormayi Rtt.6.Specie de talie redus (12-20 mm), ce prezint luciu metalic. Pronotul cu o impresiune median longitudinal complet ……….........................5 O. nitens Schr.– Lungimea corpului mai mare (17-32 mm). Pronotul este lipsit de o impresiune median complet ………….……...................................................................………77.Baza elitrelor este la fel de lat sau mai lat decât marginea posterioar a pronotului. Marginea posterioar a primelor 5 tergite abdominale prezint o excrescen pieloas de culoare deschis ………………….....................………..6 O. olens Müll.– Elitrele cu baza pu in mai redus comparativ cu lungimea median a pronotului. Primele 5 sternite abdominale f r o excrescen coriacee bazal ………..................88.Talia mare (24-32 mm). Marginile laterale ale pronotului paralele…...............……. ..........................7 O. tenebricosus Grav.– De dimensiuni mai reduse (17-25 mm). Pronotul l it de la baz spre vârf pu in mai îngust decât capul........................................................................8 O. biharicus Müll.9. Capul i pronotul maroniu-închise, lipsite de luciu metalic. Pronotul f r o linie longitudinal punctat ……………...........................…....…..…...…..9 O. mus Brul.– Suprafa a capului i a pronotului cu un luciu metalic bronzat. Pronotul are o linie longitudinal de puncte……………............................….…...….10 O. picipennis F.

98

1 Ocypus ophthalmicus Scopoli Capul, pronotul i elitrele albastre sau albastru-verzui, în rest corpul este negru, prev zut cu o pubescen fin , alb strui-închis . Suprafa a capului i a pronotului relativ lucioas , acoperit cu puncte ombilicate dese. La nivelul pronotului poate fi vizibil o linie median tears , care uneori poate lipsi. Capul dreptunghiular cu tâmplele rotunjite. Al 8-lea i al 9-lea articol antenal mai lungi decât late. Pronotul aproximativ la fel de lung i de lat, adesea u or îngustat anterior. Elitrele mate, prev zute cu rugozit i punctate dese. Aripile membranoase sunt prezente. Abdomenul cu o punctua ie fin i deas .Al 5-lea tergit abdominal are o tivitur albicioas extrem de îngust . Marginea externa tibiilor anterioare pe toat lungimea ei cu peri epo i. L = 14-25 mm. (Plan a 20 a)

De la es pân în zona subalpin . Marginea posterioar a celui de-al 6 lea sternit abdominal u or arcuit .

2 Ocypus alpestris Erichson Corpul castaniu-închis, acoperit cu o pubescenfin , de nuan maronie. Elitrele maroniu-închise sau negre, mate. Picioarele par ialcastanii. Capul transvers, dreptunghiular, adesea pu in mai lat decât pronotul. Suprafa a capului i a pronotului mat , prev zut cu rugozit i accentuate. Antenele înguste cu articolul 9 evident mai lung decât lat, iar penultimul articol antenal prezintlungimea i l imea aproximativ egale. Linia median longitudinal de puncte a pronotului adesea neevident . L = 13-22 mm. (Plan a 20 b) Specie r spândit în zona montan i subalpin sub pietre.

3 Ocypus macrocephalus Gravenhorst Corpul castaniu-negricios, acoperit cu o pubescen ro cat . Capul i pronotul prezint reflexe metalice bronzate. Elitrele ipicioarele ro cat-maronii, tarsele prezint o nuan mai deschis , iar vârful antenelor este galben-ro cat. Capul este mai lat decât pronotul, cu tâmplele l it-rotunjite.Suprafa a capului i a pronotului au o punctua ie fin i deas , printre puncte fiind vizibile reticula ii fine, ceva mai bine conturate la nivelul vertexului. Uneori este prezent o linie median , ± tears . Antenele lungi i sub iri, penultimul articol antenal fiind evident mai lung decât lat. Pronotul la fel de lung i de lat, cu o linie median tears în partea ei anterioar . Elitrele mai scurte decât pronotul, l ite posterior, cu granula ii punctate fine i dese. Aripile membranoase sunt absente. Abdomenul prezint o punctua ie fin i deas , mai rar la nivelul celui de-al 6-lea tergit abdominal. L = 18-24 mm. (Plan a 20 c)

În zona montan .

4 Ocypus ormayi Reitter Capul de dimensiuni mai reduse, prev zut cu rugozit i fine. Penultimul articol antenal nu este mai lung decât lat. L=15-18 mm. (Plan a 20 d) Specie montan .

5 Ocypus nitens Schrank (nero Fald., similis F.) Partea dorsal a corpului neagr , mat , cu o punctua ie fin i deas i cu o pubescen închis la culoare. Capul p trat cu tâmplele puternic rotunjite, la nivelul vertexului este prezent o linie median . Suprafa a capului i a pronotului relativ lucioas , prev zut cu o punctua ie deas i accentuat . Elitrele aproximativ la fel de lungi cât pronotul, mate, cu granula ii punctate dese. Aripile membranoase sunt bine dezvoltate. Extremitatea apical a marginii externe a tibiilor anterioare cu numero i spini. L = 12-20 mm. (Plan a 20 e) În litiera p durilor.

Articolul terminal al palpilor maxilari îngro at.

99

6 Ocypus olens Müller Negru-unicolor cu vârful antenelor de nuan ro cat .Partea dorsal a corpului mat , prev zut punctua ie fin i deas , u or granulat ieste acoperit cu o pubescen scurt i fin , de culoare neagr sau maroniu-negricioas . Abdomenul u or lucios, cu o punctua ie fin , relativ deas . Capul dreptunghiular cu tâmplele rotunjite, mai lungi decât diametrul ochilor. Pronotul u ortransvers, el nu este îngustat posterior. Elitrele aproximativ la fel de lungi cât pronotul, ele acoper par ial al 2-lea tergit abdominal. Aripile membranoase sunt prezente. Marginea posterioar a penultimului tergit abdominal cu o excrescencoriacee (de consisten a pielii), de culoare deschis . L = 22-32 mm. (Plan a 20 f) În acelea i locuri cu specia precedent .

Marginea posterioar a celui de-al 6 lea sternit abdominal u or arcuit .

7 Ocypus tenebricosus Gravenhorst Corpul negru-mat. Capul este pu in mai lat decât pronotul, suprafa a lor prezint o punctua ie fin i deas . Elitrele mai scurte decât la S. olens acoperind numai baza primului tergit abdominal liber. Aripile membranoase sunt absente. Al 5-lea tergit abdominal liber este lipsit de o excrescencoriacee. L = 24-32 mm. (Plan a 20 g) În zona montan i subalpin .

8 Ocypus biharicus J. Müller Marginea anterioar a pronotului este ceva mai redus decât baza capului. L = 17-25 mm.

9 Ocypus mus Brullé Corpul negru sau maroniu-negricios, acoperit cu o pubescen maronie. Baza tergitelor abdominale au câte o pat galben median , care îns uneori poate lipsi. Palpii, vârful antenelor, tibiile i tarsele, mai rar antenele ipicioarele în totalitate au o culoare ro cat-maronie. Femurele întunecate. Capul prezint o punctua ie fin i deas . Pronotul aproximativ la fel de lung i de lat, prev zut cu o punctua ie fin , extrem de deas , fiind lipsit de o linie median vizibil ,dar prev zut cu 2 rânduri longitudinale de puncte adâncite. Elitrele aproximativ la fel de lungi cât pronotul, iar aripile membranoase sunt prezente. L = 13-16 mm. (Plan a 20 h)

Marginea posterioar a celui de-al 6 lea sternit abdominal concav .

10 Ocypus picipennis Fabricius Negru sau maroniu-negricios, acoperit cu o pubescen maronie. Capul i pronotul lucioase, de regul cu reflexe metalice bronzate, iar elitrele ro cat-maronii. Partea dorsal a abdomenului cu 5 linii pubescente galben-cenu ii. Vârful antenelor, palpii i tarsele ro cat-maronii. Capul este mai pu in mai îngust sau la fel de lat cât pronotul, u or l it posterior, cu tâmplele pu in rotunjite. Suprafa a capului prezint o punctua ie fin i rar , ceva mai deasdup ochi. Pronotul aproximativ la fel de lung i de lat, fiind prev zut cu o linie median , de o parte i de alte a ei se afl câte un rând de puncte adâncite. Pubescen apronotului este format din peri oblici orienta i spre interior. Elitrele ceva mai scurte decât pronotul, prev zute cu rugozit i punctate dese. Aripile membranoase sunt prezente. Suprafa a elitrelor cu benzi pubescente pu in evidente. L = 15-20 mm. (Plan a 20 i)

Marginea posterioar a celui de-al 6 lea sternit abdominal prezint o concavitate median .

-ab. tristis F. Elitrele negre.

100

9 Genul Tasgius Stephens În fauna României mai multe specii. 1.Pronotul lucios cu o punctua ie dubl . Mandibulele dezvoltate cu un dinte median proeminent (fig.100b, pag.100)….…...........................................1 T. pedator Grav.– Suprafa a pronotului prezint o punctua ie uniform . Mandibulele sub iri, nedenti- culate, mai rar cu un dinte mic (fig.100 c-d, pag.100)…............................................22.Pronotul este lipsit de o linie longitudinal punctat ..................2 T. morsitans Rossi– Cel pu in jum tatea posterioar a pronotului este prev zut cu o linie median de puncte………….........................................................................................................33.Antenele cu excep ia por iunii lor mediane i picioarele galben-ro cate.................…. ...............................3 T. falcifer Nordm.– Antenele i picioarele negre. uneori tarsele au o culoare mai deschis ……..............44.Talia redus (11-16 mm). Capul este pu in mai lat decât pronotul. Tarsele negricioase ..............................................................................4 T. globulifer Geoffr.– Corpul de dimensiuni mai mari (13-20 mm). Capul evident mai lat decât pronotul. Tarsele au o nuan mai deschis …………………......…...…5 T. melanarius Heer

Fig. 99 Capul i pronotul la Ocypus sp. (dup E. Reitter)

a b c dFig. 100

Mandibulele la Ocypus i Tasgius (dup H. Freude) a-O. picipennis, b-Tasgius pedator, c-T. globulifer, d-T. morsitans.

a bFig. 101

Palpii labiali la Ocypus i Tasgius (dup H. Freude) a-O. picipennis, b-T. globulifer.

101

1 Tasgius pedator Gravenhorst Corpul convex, negru, cu elitrele albastru- închise. Baza antenelor, palpii i picioarele ro ii sau ro cat-maronii. Capul transvers, cu unghiurile posterioare rotunjite, nu este mai lat decât pronotul. Mandibulele proeminente, iar antenele sunt relativ sub iri. Suprafa a capului i a pronotului lucioas , fiind acoperit cu o punctua ie deas . Marginea intern a mandibulelor prezint un din i or median (fig.100b, pag.100). Articolul terminal al palpilor labiali îngro at. Pronotul prezint o linie median neted , iar unghiurile lui anterioare sunt rotunjite. Abdomenul are o punctua ie foarte deas , mai fin decât cea a elitrelor. Penultimul sternit abdominal este lipsit de o tivitur coriacee. Epimerele prosternului sunt absente. L = 15-20 mm. (Plan a 20 j)

Articolul terminal al palpilor maxilari puternic îngro at. Al 6-lea sternit abdominal cu marginea posterioar concav .

2 Tasgius morsitans Rossi (compressus Marsh.) Negru-mat, acoperit cu o pubescen culcat , relativ deas , de culoare cenu ie. Antenele (cu excep ia articolelor mediane), palpii i picioarele galben-ro cate. Uneori picioarele pot fi maroniu-negricioase cu tarsele de nuan mai deschis . Capul transvers, dreptunghiular, iar tâmplele nu sunt mai lungi decât diametrul ochilor. Suprafa a capului i pronotului auo punctua ie uniform , fin i deas . Elitrele mate, la fel de lungi cât pronotul, cu extremit ile pubescente. Suprafa a elitrelor prezint rugozit i punctate dese. Abdomenul are o punctua ie fin i deas . L= 12-17 mm.

Marginea posterioar a celui de-al 6 lea sternit abdominal u or concav .-ab. cerdo Er. Cea mai mare parte a picioarelor este de culoare negricioas .-ab. fulvipillis Müll. Mandibulele au un dinte median proeminent i un p r

maroniu-deschis.

3 Tasgius falcifer Nordmann Corpul negru. Capul, pronotul i elitrele au un luciu metalic albastru sau albastru-verzui accentuat. Baza i vârful antenelor, palpii ipicioarele ro cat-maronii. Mandibulele înguste, marginea lor intern nu este denticulat . Tâmplele sunt mai lungi decât diametrul ochilor. Articolul terminal al palpilor labiali este îngro at. Suprafa a capului i a pronotului prezint o punctua ie rar i grosier , punctua ia abdomenului este mai deas i mai accentuat . Discul pronotului cu o linie median neted . Elitrele mate, aproximativ la fel de lungi cât pronotul, prev zute cu granula ii fine i dese. L= 12-16 mm.

Marginea posterioar a celui de-al 6 lea sternit abdominal cu o tirbituradâncit .

4 Tasgius globulifer Geoffroy Corpul negru, cu capul i pronotul relativ lucioase, adesea prev zute cu reflexe metalice verzui-bronzate. Antenele i picioarele au o nuan întunecat , vârful antenelor i tarsele sunt ro cate. Capul dreptunghiular, de regul mai lat decât pronotul. Suprafa a capului prezint o punctua ie accentuat ,relativ deas , mai rar în partea sa anterioar . Vertexul cu o linie median ,Mandibulele înguste, marginea lor interioar nu este denticulat (fig.100c, pag.103). Pronotul pu in mai lung decât lat, îngustat posterior, prev zut cu o punctua ie deas iaccentuat i cu o linie median complet sau tears în partea ei anterioar . Zona din vecin tatea marginilor laterale ale pronotului este prev zut cu rugozit i fine. Elitrele aproximativ la fel de lungi cât pronotul având granula ii fine i dese. Abdomenul cu o punctua ie fin i deas . L= 11-16 mm. (Plan a 20 k)

Articolul terminal al palpilor labiali i maxilari este l it în form de secure. Articolul terminal al palpilor labiali u or l it.

102

5 Tasgius melanarius Heer Suprafa a corpului cu un luciu metalic, u oraccentuat. Pronotul prezint rugozit i accentuate. L =13-20 mm.

-ab. rubidus Verh. Elitrele ro ii.

10 Genul Velleius Mannerheim La noi o singur specie.

Velleius dillatatus Fabricius Corpul u or l it, negru-mat, cu vârful antenelor de culoare ro cat sau galben-ro cat . Pronotul adesea cu iriza ii m t soase argintii. Capul transvers, dreptunghiular, îngustat posterior, prev zut cu un gât scurt, mai îngust decât elitrele, fiind acoperit cu o pubescen neagr . Tâmplele sunt mai lungi decât diametrul ochilor i prezint un rând oblic de peri. Pronotul semicircular, mai lat decât elitrele cu unghiurile anterioare ascu ite. Discul pronotului puternic convex. Scutelul cu o punctua ie deas i o pubescen culcat . Elitrele sunt ceva mai lungi decât pronotul, au o punctua ie deas i o pubescen de nuan închis . Abdomenul punctat, cu iriza ii metalice, vârful abdomenului prezint câ iva peri lungi i rigizi. Jum tatea anterioar a corpului galben-ro cat . L = 15-24 mm. (Plan a 19 c)

Atât larvele cât i adul ii tr iesc în cuiburile viespilor xilofage. Vârful celui de-al 6 lea sternit abdominal u or tirbit.

11 Genul Quedius StephensCapul oval sau transvers-rotunjit. Fruntea cu 2 puncte caracteristice dispuse

dup ochi, ace tia din urm fiind relativ dezvolta i, sunt situa i pe marginile laterale ale capului. Pronotul circular, adesea îngustat anterior. Suprafa a elitrelor pubescenti prev zut cu o punctua ie deas .

Insectele tr iesc sub scoar a copacilor, în mu chi sau în materii vegetale aflate în descompunere.

Quedius laevicollis Brullé (tristis Grav.) Dorsal negru, rareori elitrele pot fi maronii. Antenele i palpii ro cate, iar picioarele unicolor ro cat-maronii sau maronii cu tarsele ro cate. Între punctele frontale anterioare se afl mai multe puncte fine (de regul 6 dispuse pe 2 rânduri). Diametrul ochilor este de 2 ori mai mare decât lungimea tâmplelor. Antenele sub iri cu articolele mai lungi decât late. Pronotul u ortransvers, prev zut cu 2 linii longitudinale punctate. Scutelul prezint o punctua ie accentuat . Elitrele aproximativ la fel de lungi cât pronotul, suprafa a elitrelor i a abdomenului cu o punctua ie fin i deas . L = 10-16 mm.

6 Familia Cantharidae Corpul este slab chitinizat i alungit. Capul nu este acoperit de partea anterioar a pronotului. Antenele lungi, filiforme, inser iile antenelor sunt dep rtate una de alta. Picioarele sub iri cu femurele i tibiile alungite. Pronotul prezint o apofiz proeminent situat între coxele anterioare. Abdomenul cu 7 sternite vizibile, la pigidiul poate fi extrem de redus. Partea dorsal în general neagr sau ro cat-maronie, foarte rar cu luciu metalic. Cuprinde specii diurne, întâlnite pe vegeta ie, îndeosebi pe flori.

103

1 Genul Cantharis Linnaeus Fruntea prezint între ochi o tuberozitate alungit . Antenele sunt filiforme. Marginea anterioar a pronotului convex , cu unghiurile anterioare rotunjite, iar marginea sa posterioar este plan . La unele specii baza pronotului prezint o bordurîngust . Ghearele tarselor bifurcate cu vârfurile ascu ite. Elitrele alungite, acoperite cu o pubescen fin .

În fauna României mai multe specii r spândite pe flori, ierburi i pe vegeta ie.

Cantharis annularis Ménétriér Capul în cea mai mare parte negru. Por iuneaanterioar a capului, baza antenelor i marginile abdomenului galben-ro cate. Pronotul galben-ro cat, rareori unicolor, prezint de regul 2 pete transversale negre sau o singur pat discal comun . Picioarele par ial galben-ro cate, cele anterioare sunt maroniu-g lbui, cu marginea posterioar a femurelor i fa a exterioar a tarselor negre. Picioarele mediane i posterioare negre, baza tibiilor, tarsele par ial i o patsituat pe femurele mediane de culoare galben-maronie. L = 11-18 mm.

-forma typica Pronotul cu 2 pete discale negre, transverse. -ab. insignaticollis Pic Pronotul unicolor, lipsit de pete.-ab. conjugata Schils. Discul pronotului prezint o singur pat comun .

7 Familia Cleridae Corpul este viu colorat, adesea cu un luciu metalic, acoperit cu o pubescenridicat , de multe ori dubl . Capul este ortognat, neretractil în pronot. Antenele prezint o m ciuc format din 3 articole sau ele pot avea articolele terminale serate. Palpii labiali sunt bine dezvolta i, uneori ei sunt mai lungi decât cei maxilari. Pronotul este de regul îngustat posterior sau trunchiat la baz . Elitrele prezint strii punctate, mai rar ele au o punctua ie neregulat . Cavit ile coxale sunt deschise în partea lor posterioar . Coxele anterioare cotangente, cele posterioare sunt dep rtate. Tarsele pentamere, aparent formate din 4 articole, ele pot avea uneori prelungiri coriacee. Specii pr d toare întâlnite pe frunzele i în trunchiurile copacilor unde vâneaz insecte mici. Unele forme sunt sinantrope. Reprezentan ii genului Clerustr iesc pe flori, iar larvele acestora paraziteaz stupii de albine.

1 Genul Trichodes Herbst Ultimele 3 articole antenale formeaz o m ciuc conic de culoare neagr(fig.102, pag.104). Ultimul articol al palpilor maxilari este ascu it, iar articolul terminal al palpilor labiali este l it în form de secure. Baza pronotului cu un anlongitudinal adâncit. Elitrele ro ii sau galben-portocalii cu benzi transversale negre sau albastre. Uneori elitrele sunt verzi cu pete ro cate. Stria sutural a elitrelor este absent . partea dorsal a capului acoperit cu peri aspri.

Femurele posterioare u or îngro ate. În fauna României 4 specii. Adul ii se g sesc pe florile umbeliferelor, unde se hr nesc cu nectar, iar larvele tr iesc în stupii de albine.

1.Pronotul fin punctat, ± lucios. Elitrele cu 2 benzi transversale alb strui, cea ante- median este incomplet sau poate lipsi (fig.104, pag.105)...….....…1 T. apiarius L.– Suprafa a pronotului granulat-punctat , mat . Elitrele prezint 2 benzi transversale complete negre, cu luciu metalic (fig.105, pag.105)....….............….2 T. favarius Ill.

104

Fig. 102 Antena la Trichodes sp. (dup G. Bei-Bienko)

1 Trichodes apiarius Linnaeus Negru-alb strui cu reflexe metalice. Antenele ro cate cu m ciuca neagr . Pronotul lucios, acoperit cu o pubescen cenu ie. Pronotul pu in mai lung decât lat, u or îngustat posterior, prev zut cu o punctua iefin . Elitrele ro ii cu 2-3 benzi transversale negre. Marginile laterale ale elitrelor u or l ite posterior. Banda antemedian a elitrelor este orizontal . Tarsele g lbui.L = 9-16 mm. (Fig.103, pag.104) În lunile mai i iunie, comun pe flori.

Femurele posterioare puternic îngro ate.-forma typica Banda antemedian de pe elitre este continu , ea nu atinge

marginea lor lateral (fig.104a, pag.105).-ab. subtrifasciatus Kug. Elitrele cu o band antemedian format din 2 pete

separate între ele (fig.104b, pag.105). -ab. unifasciatus Kug. Banda antemedian a elitrelor este absent (fig.104c,

pag.105).

2 Trichodes favarius Illiger Partea dorsal a corpului albastru-negricioas sau verzuie, acoperit cu o pubescen deas de culoare neagr . Discul pronotului prezinto punctua ie accentuat . Elitrele ro ii cu câte 2 benzi transversale întunecate, cea antemedian este dispus oblic. L = 8-18 mm. Adul ii sunt întâlni i pe flori.

Marginea posterioar a penultimului sternit abdominal concav , iar ultimul sternit este conic i alungit.

Fig. 103 Trichodes apiarius

105

a b c Fig. 104

Variabilitatea desenului elitrei la Trichodes apiarius (dup H. Freude) a-forma typica, b-ab. subtrifasciatus Kug., c-ab. unifasciatus Kug.

a b Fig. 105

Variabilitatea desenului elitrei Trichodes favarius (dup H. Freude)

8 Familia Lymexylonidae Corpul cilindric, extrem de alungit. Capul ortognat, prezint un labrum bine

dezvoltat. Antenele se inser pe marginile laterale ale frun ii înaintea ochilor. Palpii maxilari la sunt alungi i. Al 3-lea articol al palpilor maxilari prezint un apendice în form de pieptene. Elitrele sunt întredeschise spre vârf, iar epipleurele lipsesc. Cavit ile coxelor anterioare absente. Toate coxele sunt lungi i au o form cilindric .Tarsele pentamere, cel pu in la fel de lungi cât tibiile. Abdomenul prezint 6 sau 7 sternite bine delimitate. Atât adul ii cât i larvele sunt xilofage, acestea din urm sfredelesc în lemn galerii profunde. În fauna României 2 genuri monotipice.

Cheia genurilor1.Capul pu in îngustat cu ochii glabri. Pronotul u or transvers, marginile sale laterale prezint o bordur vizibil . Elitrele au carene slab conturate........1 Hylecoetus Latr.

106

– Capul puternic îngustat posterior, ochii fiind acoperi i cu o pubescen deas . Pronotul este mai lung decât lat, f r borduri laterale. Elitrele necarenate, trunchiate posterior……….......................................................…............….…...2 Lymexylon F.

1 Genul Hylecoetus Latreille La noi o singur specie. Larvele tr iesc în lemnul de stejar, arin, brad, pe trunchiuri uscate.

Hylecoetus dermestoides Linnaeus Capul este u or îngustat posterior, f r a prezenta un gât vizibil. Antenele sunt serate pe marginea lor intern , al 3-lea articol antenal fiind de aproximativ dou ori mai lung decât articolul 2. Lungimea pronotului este egal cu l imea sa. Elitrele au câte 4 carene fine. Abdomenul prezint 7 sternite bine vizibile. (Fig.106a, pag.106)

Partea dorsal neagr . Baza antenelor, picioarele i vârful abdomenului maronii. Fruntea prezint un tubercul proeminent. L = 6-15 mm.

Partea dorsal a corpului ro cat sau galben-maronie. Ochii negri. Tuberculul frontal este foarte slab conturat. L = 7-18 mm. -ab. marci L. Vârfurile elitrelor de culoare neagr . -ab. morio F. Elitrele sunt în întregime negre, atât la cât i la .

2 Genul Lymexylon Fabricius În fauna noastr este prezent o singur specie, întâlnit îndeosebi pe stejar. Produce pagube mari atacând construc iile din lemn.

Lymexylon navale Fabricius Corpul lung i îngust, dorsal acoperit cu o pubescen fin . Capul negru cu antenele i palpii ro cat-maronii. Elitrele negre unicolore sau cu baza ro cat . Ochii pubescen i. Capul împreun cu ochii mai lat sau la fel de lat cât pronotul, fiind îngustat posterior în forma unui gât. Antenele filiforme, u or îngustate spre vârf. Pronotul este mai lung decât lat, cu marginile rotunjite. Elitrele netede, l sând libere cel pu in ultimele 2 tergite abdominale. Abdomenul are 6 sternite. L = 7-16 mm. (Fig.106b, pag.106)

Palpii i antenele negre. Pronotul de culoare ro ie aprins , p tat cu negru. Elitrele maroniu-g lbui cu vârfurile negre.

a b Fig. 106

Specii de Lymexylonidae a-Hylecoetus dermestoides, b-Lymexylon navale.

107

9 Familia Elateridae Capul este înfundat în pronot pân la nivelul ochilor. Antenele filiforme, serate sau pectinate, formate întotdeauna din 11 articole. Ele se pliaz în repaus sub pronot, a c rui fa ventral prezint adesea 2 an uri laterale. Pronotul este semieliptic, în general neted, cu unghiurile posterioare prelungite i ascu ite. În plan vertical pronotul este mobil. Insecta a ezat pe spate poate s ri, revenind apoi în pozi ia normal .S ritura este înso it de un mic pocnet de unde i denumirea lor de ”gândaci pocnitori”. Elitrele adesea cu strii punctate, striile 3 i 4 pot fi scurte sau terse spre vârf. Coxele anterioare dep rtate, ele nu sunt proeminente, cele posterioare fiind cotangente i prezint marginile laterale l ite sub forma unor lamele coxale. Tarsele pentamere. Abdomenul este alc tuit din 5 (rar 6) sternite bine delimitate. Sternitul 4 prezint pe marginea lui posterioar o excrescen coriacee (de consisten apielii).

Adul ii se întâlnesc pe paji ti, pe flori, arbori i în tufi uri. Larvele numite "viermii sârm " sunt acoperite întotdeauna de un tegument îngro at. Corpul lor poate fi cilindric (Agriotes sp.) sau aplatizat (Lacon sp. i Ctenicera sp.). Mediul lor de viaeste variabil: unele tr iesc în sol atacând r d cinile plantelor, altele în materii în descompunere sau în lemnul putred. Numeroase specii sunt d un toare prin pagubele ce le provoac atât în stadiul de larv cât i în stadiul de adult, atacând r d cinile, frunzele i semin ele diferitelor plante.

Cheia genurilor1.Prosternul prezint un an prosternal adâncit, care se prelunge te pe toat lungimea suturii prosternale sau numai pân la jum tatea ei (fig.108 a-b, pag.109). Pronotul i elitrele sunt acoperite cu solzi………………................…………………………….2– an ul prosternal este superficial, cel mult sinuat anterior pentru a ad posti primul sau primele 2 articole antenale (fig.108c, pag.109). Elitrele lucioase sau pubescente lipsite de solzi……….....................................................................………………….42.Pronotul transvers, mai lat decât lung. Elitrele cu strii longitudinale punctate fine .................................…1 Agrypnus Esch.– Pronotul u or alungit sau aproximativ la fel de lung i de lat. Suprafa a elitrelor prezint o punctua ie neregulat ……....................….........................…...........…..…33.Pronotul prezint zone marmorate bine delimitate, formate din solzi de nuan deschis i solzi negri. Suprafa a elitrelor este acoperit predominant cu solzi de culoare închis , printre care sunt intercala i câ iva solzi cenu iu-albicio i………....... …………...............2 Danosoma Thoms.– Suprafa a pronotului cu solzi uniformi, de nuan închis sau deschis , astfel nu se delimiteaz suprafe e marmorate. Elitrele lipsite de solzi deschi i la culoare.......…...

...........................................3 Lacon Cast.4.Fa a intern a ghearelor cu numero i zim i ori mici (fig.110a, pag.109)............... .......................4 Melanotus Esch.– Ghearele simple, cu zim i mari sau cel mult cu un singur dinte (fig.110, pag.109)....55.Lamelele coxelor posterioare sunt l ite, u or dep rtate în forma unui unghi sau lipite, prev zute cu un dinte mic situat terminal (fig.109 a-b, pag.109)….................6– Coxele posterioare pu in dep rtate sau sunt desp r ite printr-un dinte mic (fig.109 c-d, pag.109). Lamelele coxale sunt sub iri.........…..............................................…..76.Talia mare (peste 17 mm). Partea dorsal a corpului este acoperit cu o pubescen fin , deas i culcat . Fruntea i clipeul nu acoper labrumul....................5 Elater L.– Corpul de dimensiuni mai reduse (sub 17 mm). Dorsal cu peri rari i aspri. Fruntea

i clipeul se prezint sub forma unei creste proeminente, g sindu-se într-un plan evident mai ridicat decât labrumul (fig.107a, pag.108)..............…6 Ampedus Germ.

108

7. an ul frontal este slab conturat lâng locul de inser ie al antenelor sau el poate fi bine conturat, în acest caz fiind dispus oblic. Fruntea este lipsit de o crest proeminent , fiind situat în acela i plan cu labrumul (fig.107b, pag.108).…......….8– an ul frontal este evident conturat lâng antene. Marginea anterioar a frun ii prezint o creast proeminent situat deasupra labrumului (fig.107c, pag.108).....118.Capul ortognat sau hipognat cu fruntea convex . Pronotul este acoperit cu o pubescen orientat posterior……….............................…….…..…7 Agriotes Esch.– Capul este prognat cu fruntea neted . Piesele bucale sunt orientate anterior (fig.107a pag.108). Pubescen a pronotului nu este orientat posterior…............….…………..99.Prelungirea anterioar a prosternului este scurt i dreapt , în zona ei median ea nu acoper apendicele bucale. Antenele începând cu articolul 3 sau al 4-lea alungite

i pectinate………………........………………....................………8 Ctenicera Latr.– Prelungirea anterioar a prosternului lung , proeminent , cu marginea rotunjit i acoper par ial piesele bucale. prezint antenele începând cu articolele 3 i 4 serate …………….......................................................…................................…..…1010.Talia mare (18-20 mm). Articolele antenale 4-10 sunt l ite, cu unghiul intern ascu it, marginea anterioar a pronotului cu o bordur evident , iar discul pronotului prezint o linie median accentuat ……......…9 Neopristilophus Buyss.–– Corpul de dimensiuni mai reduse (sub 18 mm). Articolele din zona median a antenelor de asemenea l ite, îns unghiul lor intern nu este ascu it. Marginea anterioar a pronotului este lipsit de o bordur vizibil .......10 Selatosomus Steph.11.Tâmplele sunt bine dezvoltate dup ochi. Coxele mediane cotangente, delimitate de o apofiz îngust i ascu it a metasternului. Abdomenul este alc tuit din 6 sternite.......................................................................................…11 Denticollis Pill.–– Tâmplele lipsesc, ochii ating marginea anterioar a pronotului. Coxele mediane ± dep rtate. Abdomenul prezint 5 sternite bine conturate……..............….……….1212.Corpul negru. Al 4-lea articol antenal al tarselor mediane este extrem de redus, mai sub ire decât articolul 5, iar marginea lui intern nu este pubescent .....................13–– Dorsal maroniu-ro cat. Al 4-lea articol al tarselor mediane de dimensiuni mici, cu marginea intern pubescent , îns el este vizibil, fiind mai îngro at comparativ cu articolul 5 ………………......................................................................…….……1413.Marginea anterioar a frun ii puternic rotunjit , iar labrumul nu este vizibil privit de sus. Unghiurile posterioare ale pronotului obtuze, cu vârful rotunjit..................... ..........................12 Crepidophorus Muls.–– Marginea anterioar a frun ii u or comprimat , iar labrumul este vizibil privit de sus. Unghiurile posterioare ale pronotului ascu ite, orientate spre exterior................ .........................13 Hemicrepidius Germ.13.Unghiurile posterioare ale pronotului sunt lungi, ascu ite, necarenate, orientate oblic-extern. Pronotul mat, prev zut cu o punctua ie accentuat …......................….. ....................14 Diacanthous Rtt.–– Pronotul cu unghiurile posterioare u or te ite, evident carenate, orientate posterior. Suprafa a pronotului lucioas ……................................…...15 Stenagostus Thoms.

a b c Fig. 107

Capul la Elateridae (dup H. Freude) a-Ampedus sp., b-Ctenicera sp., c-Athous sp.

109

a b c Fig. 108

Prosternul la Elateridae (dup H. Freude) a-Agrypnus sp., b-Lacon sp., c-Ampedus sp.

a b

c dFig. 109

Coxele posterioare la Elateridae (dup H. Freude) a-Ampedus sp., b-Elater sp., c-Dima sp., d-Agriotes sp.

a b

Fig. 110 Ghearele la Elateridae (dup H. Freude)

a-Melanotus sp., b-Ampedus sp.

1 Genul Agrypnus Eschscholtz(Adelocera Latr.)

În fauna noastr o singur specie. Agrypnus murinus Linnaeus Corpul l it i oval-alungit. Negru sau maroniu-

negricios, palpii, antenele începând cu articolul 2 i picioarele ro cat-deschise. Partea dorsal este acoperit cu solzi cenu ii, galben-maronii i albi, care formeaz pete ipuncte neregulate. Pronotul u or transvers, cu unghiurile posterioare scurte, obtuze, cu vârful trunchiat. Suprafa a pronotului prezint o punctua ie deas i accentuat , iar

110

baza pronotului are 3 impresiuni adâncite. Elitrele convexe, mai late decât pronotul, cu marginile laterale l ite median. Suprafa a elitrelor prezint strii punctate fine. Aripile membranoase portocalii. L = 12-17 mm. (Plan a 21 a)

Larvele tr iesc în r d cinile plantelor, iar adul ii sunt întâlni i pe flori i pe vegeta ie.

-ab. grisescens Jagerm. Corpul alb-argintiu, acoperit predominant cu solzi de nuan deschis .

2 Genul Danosoma Thomson La noi este prezent o singur specie.

Danosoma fasciatum Linnaeus Corpul negru, maroniu-închis sau ro cat-maroniu, acoperit cu solzi negri sau maroniu-negricio i. Pe suprafa a capului i a pronotului se afl intercala i solzi de culoare mai deschis , cenu ii sau galben-aurii. La nivelul elitrelor ace ti solzi formeaz în zona anteapical 2 pete reduse, dispuse oblic sau o band transversal . Pronotul nu este mai lung decât lat, cu marginile laterale puternic rotunjite i cu unghiurile posterioare arcuite. Discul pronotului este lipsit de impresiuni laterale adâncite. Por iunea terminal a unghiurilor posterioare ale pronotului este ascu it i nu urmeaz dup o sinuozitate vizibil . Elitrele convexe, prev zute cu strii laterale. L = 14,5-18 mm. (Plan a 21 b)

-ab. ornatus Jagerm. Elitrele prezint pe lâng banda transversal din treimea posterioar înc o band mai sub ire, de nuan deschis , situat în treimea anterioar .

-ab. cejkai Roub. Suprafa a capului de culoare mai deschis , acoperit cu solzi galben-aurii, printre care se afl câteva pete mai întunecate.

Specie montan , larvele tr iesc sub scoar a coniferelor.

3 Genul Lacon Castelnau Corpul alungit, dorsal acoperit cu solzi. Pronotul prezint o depresiune median . Elitrele sunt lipsite de strii punctate, cel mult ele pot avea carene terse, neevidente. Suprafa a elitrelor cu o punctua ie deas , neregulat , acoperit cu solzi.

an ul prosternal se prelunge te pân în vecin tatea apofizei prosternului. La noi 3 specii.

1.Partea dorsal a corpului maroniu-ro cat , cea ventral este castaniu-negricioas . Solzii dorsali nu sunt predominant de culoare închis . Suprafa a pronotului prezint numero i solzi g lbui, iar elitrele au doar câ iva solzi galbeni izola i. Pronotul înclinat anterior nu este mai lung decât lat..............................1 L. lepidopterus Panz.– Corpul negru-mat. Partea dorsal este acoperit cu solzi negri, atât pronotul cât i elitrele prezint câ iva solzi de culoare g lbuie. Pronotul mai lung decât lat, cu marginile laterale u or rotunjite……......................................…2 L. punctatus Hbst.

1 Lacon lepidopterus Panzer Dorsal ro cat-maroniu sau castaniu-închis, cu solzi maronii sau galben-aurii. Suprafa a capului i a pronotului prezint o punctua ie deas i accentuat . Antenele scurte cu articolul terminal oval. Pronotul mai lung decât lat, u or îngustat de la baz spre vârf, cu unghiurile posterioare divergente. Discul pronotului are un n ule longitudinal mai adâncit în partea sa antemedian , de o parte i de alta a lui se afl câte o impresiune slab conturat . Scutelul mai lung decât lat, cu vârful rotunjit. Elitrele mai late decât pronotul, cu umerii bine aparen i.Marginile laterale ale elitrelor ± paralele în primele 2/3, apoi ele sunt u or îngustate posterior. L = 14-17 mm. (Plan a 21 c) Pe conifere.

111

2 Lacon punctatus Herbst Partea dorsal a corpului neagr , prev zut cu câ iva solzi izola i galben sau argintii. Antenele negre, iar picioarele ro cate.Suprafa a capului i a pronotului cu o punctua ie deas , ceva mai accentuat la nivelul pronotului. n ule ul median longitudinal al pronotului este l it posterior. Unghiurile posterioare ale pronotului sunt scurte i divergente. Elitrele prezintaproximativ aceea i l ime cu baza pronotului, discul elitrelor fiind aplatizat. L = 14-20 mm. (Plan a 21 d)

Specie montan , larvele sunt întâlnite sub scoar a coniferelor.

4 Genul Melanotus EschscholtzCorpul negru sau maroniu-negricios, îngustat anterior. Antenele serate

începând cu articolul 4. Suprafa a pronotului prezint o pubescen orientat antero-posterior. Elitrele prezint strii punctate. Ghearele pectinate sau serate. Adul ii sunt r spândi i pe arbu ti i pe flori. Larvele tr iesc în lemnul putred iîn r d cinile plantelor. În fauna noastr 7 specii.

1.Vârful sternitului anal prezint posterior câte o depresiune lateral puternic , iar por iunea situat între depresiuni este proeminent spre exterior (fig.111a, pag.111) .......................…..1 M. brunnipes Germ.– Vârful sternitului anal este normal conformat (fig.111b, pag.111)….....…..........…..22.Pronotul cu o punctua ie accentuat , îns por iunea sa bazal dispune de puncte rare ................................................................3– Suprafa a pronotului are o punctua ie deas i uniform , inclusiv în por iunea sa bazal ………………….…….............................................................................……53.Al 3-lea articol antenal mult mai alungit. Partea dorsal a corpului cu o pubescen galben-ro cat , extrem de deas . Antenele de culoare ro cat-deschis ........................ .................................2 M. crassicollis Er.– Al 3-lea articol antenal este de aproximativ 1,5 ori mai lung decât lat. Dorsal cu o pubescen cenu ie pu in accentuat . Antenele maronii….....………………....……44.Capul, i pronotul ro cate, mai rar întreg corpul are o nuan ro cat-maronie……..... ..............................3 M. castanipes Payk. – Capul de culoare închis , în mod excep ional pronotul poate avea doar o tent ro cat ……………..…................................................................4 M. villosus Fourc.5.Partea dorsal neagr -mat . Pronotul prezint o caren median fin , scurtat posterior. Elitrele cu strii longitudinale accentuate, interstriile au rugozit i transversale ….................................................................5 M. punctolineatus Pelerin – Dorsal negru, cu un luciu metalic slab. Pronotul este lipsit de o caren median , suprafa a lui prezint o punctua ie deas . Elitrele au strii longitudinale fine, iar intrestriile sunt f r rugozit i transversale……..................……6 M. tenebrosus Er.

a b Fig. 111

Sternitul anal la Melanotus (dup H. Freude) a-M. brunnipes, b-M. crassicollis.

112

a bFig. 112

Pronotul la de Melanotus (dup H. Freude) a-M. castanipes, b-M. villosus.

1 Melanotus brunnipes Germar Corpul negru, puternic bombat dorsal, acoperit cu o pubescen lung i deas , de nuan cenu ie. Antenele i picioarele maroniu-închise, rar negre. Fruntea convex , prev zut cu puncte ombilicate dese, marginea anterioar a frun ii fiind u or concav în partea sa median . Pronotul cu o punctua ie deas i accentuat , în por iunea sa bazal punctua ia este mai rar . În vecin tatea marginii anterioare i a marginilor laterale ale pronotului sunt prezente puncte ombilicate. Mai rar discul pronotului poate avea urme de strii terse. Scutelul pu in mai lung decât lat. Elitrele au strii longitudinale punctate, iar interstriile prezinto punctua ie deas . L = 12-18 mm. (Plan a 22 e)

Din mai pân în iunie, în locuri însorite pe flori. Ultimul articol antenal dep e te unghiul posterior al pronotului. Ultimul

sternit abdominal l it, de form p trat , marginea lui posterioar prezint peri alungi ide nuan ro cat i 2 tufe de peri fini situate lateral.

Ultimul articol antenal nu dep e te vârful unghiului posterior al pronotului. Ultimul sternit abdominal dreptunghiular, vârful lui fiind lipsit de tufe laterale de peri.

2 Melanotus crassicollis Erichson Maroniu-negricios, u or lucios, cu antenele i picioarele ro cate. Corpul este acoperit cu o pubescen fin , lung i deas , de

nuan cenu ie sau galben-cenu ie. Capul bombat dorsal, cu marginea anterioar u orconcav . Antenele serate începând cu articolul 4. Baza pronotului este pu in mai mare decât marginea anterioar a elitrelor. Unghiurile posterioare ale pronotului sunt lungi i carenate, ele acoper marginile laterale ale umerilor elitrelor. Scutelul evident mai

lung decât lat. Elitrele cel mult de 3,5 ori mai lungi decât pronotul. Suprafa a elitrelor prezint strii longitudinale fine. L = 14-17 mm. (Plan a 22 b)

Larvele se dezvolt în sol, adul ii sunt crepusculari, ei zboar din iunie pân în prima jum tate a lunii iulie.

Vârfurile antenelor dep esc cu pu in unghiurile posterioare ale pronotului. Antenele ajung la nivelul vârfului unghiurilor posterioare ale pronotului.

3 Melanotus castanipes Paykull Dorsal negru sau castaniu-închis, cu antenele i picioarele ro cat-maronii. Capul aplatizat cu vertexul concav. Fruntea are o

punctua ie deas . Antenele serate începând cu articolul 4. Pronotul transvers, mai lat decât lung, cu unghiurile posterioare divergente. Suprafa a pronotului prezint o punctua ie deas i accentuat . Elitrele sunt de aproximativ 3,5-4 ori mai lungi decât pronotul, interstriile elitrelor fiind convexe i fin punctate. L=14-20 mm. (Plan a 22 a)

Din zona de silvostep pân în cea subalpin , larvele se dezvolt în lemn putred, sol sau litier . Insecte crepusculare, zborul are loc de la sfâr itul lunii aprilie pân în prima jum tate a lunii iulie.

113

Pronotul aplatizat, puternic îngustat anterior (fig.113a, pag.114).-forma typica Corpul negru unicolor, cu antenele i picioarele maronii. -ab. bicolor F. Pronotul ro cat i lucios.-ab. subrufus F. Partea dorsal a corpului în întregime galben-ro cat .

4 Melanotus villosus Fourcroy (rufipes Hbst.) Corpul îngustat atât anterior cât i posterior, îndeosebi la . Partea dorsal este acoperit cu o pubescen fin iscurt , relativ deas , de nuan cenu ie. Coloritul variabil de la negru la maroniu, cu antenele i picioarele ro cat-maronii. Fruntea oblic , prev zut cu puncte ombilicate dese i cu o caren frontal arcuit . Pronotul transvers, mai îngust decât elitrele. Discul pronotului cu o punctua ie relativ accentuat , spre margini sunt vizibile puncte ombilicate grosiere. n ule ul median al pronotului neevident, ceva mai bine conturat spre baz . Unghiurile posterioare ale pronotului u or divergente i puternic carenate (fig.112b, pag.112). Scutelul mult mai lung decât lat. Suprafa a elitrelor cu strii punctate, mai accentuate posterior, iar interstriile elitrelor sunt convexe i prezint o punctua ie rar . Elitrele (luate împreun ) sunt de 3-3,5 ori mai lungi decât late. L = 12-18 mm. (Plan a 22 d) Larvele se dezvolt în lemnul esen elor de foioase.

Ultimele 3 articole antenale dep esc unghiul posterior al pronotului. Numai ultimul articol antenal poate dep i vârful pronotului.

-ab. rufescens Fallen Pronotul i partea ventral a corpului prezint o nuanro cat sau corpul este unicolor ro cat-maroniu.

-ab. picticornis Heyd. Vârfurile antenelor ro cate.

5 Melanotus punctolineatus Pelerin (niger F.) Partea dorsal a corpului neagr , mat , acoperit cu o pubescen cenu ie scurt , neevident . Antenele ipicioarele maroniu-negricioase sau negre, ultimele fiind adesea negre. Fruntea u orconvex cu marginea anterioar uniform arcuit , la poate fi uneori u or tirbit .Pronotul transvers, puternic convex, prev zut cu un n ule median adâncit. Marginile laterale ale pronotului au o punctua ie deas , în timp ce discul pronotului prezint o punctua ie fin . Unghiurile posterioare ale pronotului scurte i carenate. Scutelul este pu in mai lung decât lat. Elitrele bombate, ele prezint strii longitudinale accentuate, interstriile sunt convexe i prev zute cu rugozit i punctate dese. Sternitul anal aplatizat i rotunjit la cap t. L = 12-16,5 mm. (Plan a 22 c)

Vârful antenei atinge sau dep e te cu pu in unghiul posterior al pronotului. Elitrele (luate împreun ) de 2,5 ori mai lungi decât late.

Vârful antenei nu dep e te unghiul posterior al pronotului. Elitrele ceva mai scurte, (luate împreun ) sunt de 2,3 ori mai lungi decât late.

6 Melanotus tenebrosus Erichson Corpul u or îngustat, negru, cu reflexe metalice slabe, acoperit cu o pubescen cenu ie fin i deas , u or lucioas . Suprafa acapului prezint o punctua ie deas i accentuat . Antenele ro cat-maronii sau castaniu-închise. Pronotul transvers, mai lat decât lung, puternic convex. Marginile laterale ale pronotului puternic arcuite în treimea antemedian , în rest ele sunt ± paralele, iar unghiurile sale posterioare u or divergente. n ule ul median longitudinal al pronotului superficial. Elitrele puternic convexe, prev zute cu strii accentuate. L = 12-17 mm.

În p duri pe ierburi i pe arbu ti. Antenele ajung pân la vârful unghiului posterior al pronotului. Antenele sunt mai scurte.

114

5 Genul Elater Linnaeus Insecte întâlnite îndeosebi pe s lcii, în lunile iunie-august.

Elater ferrugineus Linnaeus Corpul robust, convex, oval-alungit. Capul, antenele, picioarele i partea ventral a corpului negre, iar pronotul i elitrele sunt ro cate. Uneori fiecare elitr are câte o band median transversal maronie. Partea dorsal prezint o pubescen culcat , de nuan g lbuie. Unghiurile posterioare ale pronotului întunecate, adesea baza pronotului are o tivitur îngust maroniu-negricioas . Antenele cu articolele 2 i 3 reduse, puternic serate începând cu articolul 4. Pronotul l it la baz , prev zut cu un n ule longitudinal median superficial. Marginile laterale ale pronotului uniform arcuite anterior. Unghiurile posterioare ale pronotului lungi, ascu ite i carenate, orientate în spate. Baza pronotului prezint o bordur bine vizibil . Suprafa a pronotului are o punctua ie deas i accentuat i o pubescen oblic , orientat posterior. Elitrele convexe, pu in mai late decât pronotul, puternic îngustate posterior, fiind prev zute cu strii punctate fine. Epipleurele elitrelor se îngusteaz de la nivelul coxelor posterioare spre vârf. L = 17-24 mm. (Plan a 23 a) Larvele se dezvolt în lemnul de salcie, plop, stejar i castan, iar adul ii sunt întâlni i în lunile iunie-iulie.

-ab. occitaneus Villa Discul pronotului sau pronotul în totalitate negru-unicolor. (Plan a 17 b)

-ab. morio Schils. Corpul în întregime negru.

6 Genul Ampedus GermarPartea dorsal i ventral a corpului cu luciu metalic. Antenele serate începând

cu articolul 2 sau 3. Pronotul prezint o pubescen oblic , orientat posterior, iarunghiurile sale posterioare au câte o caren longitudinal accentuat . Marginile laterale ale pronotului (privite de sus) dispun de o bordur vizibil . Scutelul nu este cordiform. Articolele tarselor normal conformate. Ghearele simple, lipsite de zim i. În fauna noastr mai multe specii. Larvele tr iesc în lemnul putred hr nindu-secu larvele altor insecte, adul ii sunt de asemenea pr d tori.

Ampedus sanguineus Linnaeus Corpul îngustat atât anterior cât i posterior, îndeosebi la . Capul i pronotul negre cu elitrele ro ii. Antenele negre, cu articolele 2-3 ro cate, iar tarsele sunt ro cat-maronii. Uneori elitrele pot avea o nuan maroniu-închis cu baza ro cat-maronie. Picioarele i partea ventral a corpului castanii sau maroniu-negricioase. Atât partea dorsal cât i cea ventral a corpului sunt acoperite cu o pubescen neagr , uniform . Capul relativ convex, uneori prev zut cu o impresiune frontal superficial . Suprafa a capului reticulat . Antenele nu atingvârful unghiului posterior ale pronotului, acesta din urm fiind lucios, având un

n ule longitudinal median bine dezvoltat. Discul pronotului are o punctua ie rar ,pe marginile pronotului punctua ia este deas i accentuat fiind prezente i puncte ombilicate. Unghiurile posterioare ale pronotului bine conturate, carenate, orientate oblic în spate. Elitrele aproximativ la fel la late cât pronotul, cu marginile laterale paralele în jum tatea lor antemedian , îngustate i arcuite posterior. Suprafa a elitrelor bombat cu strii accentuate, interstriile elitrelor convexe, cu o punctua ie rar .L = 12-17,5 mm. (Plan a 21 e) Sub scoar a arborilor b trâni de stejar, fag i conifere.

-ab. semisanguineus Rtt. Partea ventral a corpului cu o pubescen g lbuie,fin .

-ab. burdigalensis Buyss. Elitrele galben-pubescente.

115

7 Genul Agriotes Eschscholtz Antenele filiforme. Bordura marginilor laterale ale pronotului nu este bine vizibil privit de sus. Lamelele coxelor posterioare se îngusteaz spre marginea lor extern . Ghearele simple cu marginea interioar dreapt . Partea dorsal a corpului maroniu-g lbuie sau neagr , având suprafa a acoperit cu o punctua ie i o pubescendeas . Antenele i picioarele de nuan mai deschis .

Adul ii sunt frecven i îndeosebi pe florile umbeliferelor. Larvele produc pagube plantelor cultivate. În fauna noastr 11 specii.

Agriotes pilosellus Schönherr Corpul maroniu-negricios sau castaniu-deschis, cu antenele i picioarele ro cate. Partea dorsal a corpului este acoperit cu o pubescen deas , culcat , orientat antero-posterior, de culoare galben-cenu ie saugalben-ro cat . Capul convex, prev zut cu o punctua ie ombilicat deas . Pronotul mai lung decât lat, marginile lui laterale sunt ± paralele, având o bordur lateralîntrerupt la mijloc. Discul pronotului cu 2 "oglinzi" (suprafe e netede, nepunctate ilucioase). Elitrele au strii fine, interstriile elitrelor prezint o punctua ie fin i deas .L= 12,5-17 mm. (Plan a 21 f) În p durile de munte i pe paji tile din zona subalpin .

-forma typica Capul ro cat-maroniu, unicolor, de nuan deschis .-ab. simulator Buyss. La fel ca forma precedent , dar marginea anterioar i

cele laterale ale pronotului, precum i scutelul au o nuan ro cat .-ab. buyssoni Méq. Unicolor negru, cu picioarele i antenele maronii. -ab. humerosignatus Buyss. Negru, cu o pat humeral ro cat . Antenele,

tibiile i par ial femurele ro cat-maronii.

8 Genul Ctenicera Latreille (Corymbites Latr.)

Fruntea i labrumul sunt situate în acela i plan. Capul i pronotul cu luciu metalic, acesta din urm este alungit i prezint un n ule median adâncit, cu marginile ascu ite i carenate. Unghiurile posterioare ale pronotului sunt scurte. Epipleurele elitrelor bine dezvoltate. Marginea posterioar a prosternului prezint în apropierea unghiurilor posterioare ale pronotului câte o t ietur accentuat . Ghearele tarselor nu sunt denticulate. Larvele se dezvolt în sol i în lemnele putrede. Adul ii se întâlnesc pe arbu ti, în iarb sau pe flori. În fauna României 4 specii.

Cheie pentru determinarea speciilor ( )1.Al 3-lea articol antenal este lipsit de o prelungire lamelar (fig.113a, pag.116). Lamelele articolelor din zona median a antenelor sunt mai scurte sau la fel de lungi, comparativ cu lungimea articolului respectiv…....................….1 C. cuprea F.– Articolul 3 al antenelor prezint o prelungire lamelar . Articolele din por iunea median a antenelor au prelungirea în form de lamel mai lung decât lungimea articolului respectiv (fig.113b, pag.116)……………..................…..………......…...22.Elitrele galben-unicolore sau cu vârfurile întunecate...….............…2 C. virens Schr.– Partea dorsal a corpului unicolor cu luciu metalic…...........................................…33.Discul pronotului prezint o punctua ie foarte deas . Elitrele cu vârfurile ascu ite (fig.114b, pag.116)…..........................................................................3 C. heyeri Sax.– Pronotul cu discul lucios, acoperit cu o punctua ie rar . Vârfurile elitrelor (luate împreun ) sunt rotunjite (fig.114a, pag.116)………...........……4 C. pectinicornis L.

116

Cheie pentru determinarea speciilor ( )1.Elitrele unicolore, galbene sau maronii, uneori cu câte o pat apical verde-metalic ..............................……2 C. virens Schr.– Suprafa a elitrelor de alt culoare, cu luciu metalic, mai rar ele pot fi par ial g lbui.22.Vârfurile elitrelor ascu ite. Dorsal corpul prezint un luciu slab........3 C. heyeri Sax.– Elitrele au vârfurile rotunjite. Partea dorsal a corpului cu un luciu accentuat...........33.Talia mare (16-18 mm). Elitrele unicolore cu luciu metalic. Penultimul articol antenal u or aplatizat cu unghiul intern ascu it (fig.113b, pag.116).............................

................................4 C. pectinicornis L.– Corpul de dimensiuni mai reduse (12,5-16,5 mm). Elitrele adesea bicolore cu baza galben-maronie sau ele pot fi unicolore cu luciu metalic. Unghiul intern al penulti- mului articol antenal nu este ascu it (fig.113d, pag.116).......................1 C. cuprea F.

a b c dFig. 113

Antenele la Ctenicera (dup H. Freude) a-C. pectinicornis ( ), b-C. pectinicornis ( ), c-C. cuprea ( ), d-C. cuprea ( ).

a b Fig. 114

Vârfurile elitrelor la Ctenicera (dup H. Freude) a-C. pectinicornis, b-C. heyeri.

1 Ctenicera cuprea Fabricius Corpul bronzat-ar miu, violet sau verde- metalic. Elitrele unicolore sau cu pete întunecate metalice. Jum tatea bazal a antenelor sau doar primele 2 articole antenale g lbui. Pronotul cu o pubescen relativ accentuat , elitrele au o pubescen fin i scurt , de culoare maronie sau cenu ie. Capul u or convex, prev zut cu o impresiune frontal superficial i cu o punctua iedeas i accentuat . Pronotul mai lung decât lat, prezint o strie longitudinalmedian . Unghiurile posterioare ale pronotului carenate, la ceva mai lungi decât la

, orientate spre exterior. Elitrele ceva mai late decât pronotul, cu marginile laterale ± paralele în jum tatea lor antemedian , apoi ele se îngusteaz posterior. Vârfurile elitrelor (luate împreun ) rotunjite. Discul elitrelor prezint o punctua ie fin , spre marginile elitrelor punctua ia devine mai accentuat . Interstriile elitrelor convexe, prev zute cu rugozit i fine i cu o punctua ie rar . L = 12,5-16,5 mm. (Plan a 24 c)

117

În zona montan , la liziera p durilor, pe conifere i pe inflorescen elearbu tilor, din mai pân în iulie.

-forma typica Elitrele galbene, ele au câte o pat apical metalic , de culoare închis .

-ab. aeruginosa F. Elitrele unicolore, ar mii sau verzi, cu luciu metalic. -ab. humeralis Duft. Suprafa a elitrelor cu câte o pat humeral alungit

g lbuie.

2 Ctenicera virens Schrank Conturul corpului alungit i ascu it posterior. Capul i pronotul de culoare verde-metalic , verde-bronzat , mai rar albastr sau ar mie. Elitrele galbene sau galben-maronii unicolore, uneori vârfurile elitrelor prezint o pat anteapical alungit , verde-metalic sau bronzat . Antenele ipicioarele negre, ultimele au femurele i tibiile bronzate. Adesea tarsele pot fi maronii. Partea dorsal a corpului este acoperit cu o pubescen cenu ie sau ro cat ,mai deas i mai lung la nivelul capului i pronotului, la nivelul elitrelor ea este fini rar . Capul plan, prev zut cu o punctua ie accentuat . Pronotul mai lung decât lat,

cu marginile laterale îngustate anterior. Zona din vecin tatea marginilor laterale ale pronotului are o punctua ie accentuat , iar unghiurile posterioare ale pronotului sunt divergente, orientate oblic-extern. Suprafa a pronotului prezint un n ule median longitudinal adâncit i o punctua ie deas i accentuat , prev zut cu puncte ombilicate. Elitrele alungite, ceva mai late decât pronotul, cu marginile laterale paralele în treimea lor antemedian . Vârfurile elitrelor (luate izolat) ascu ite.Suprafa a elitrelor prezint strii longitudinale accentuate, cele exterioare sunt formate din puncte mai adâncite. Interstriile convexe, prev zute cu rugozit i punctate dese. L = 16,5-20,5 mm. (Plan a 24 a-b)

Din mai pân în iulie, pe paji tile de la poalele mun ilor, sub pietre, pe trunchiuri de copac i pe arbu ti.

-ab. inaequalis Panz. Elitrele galben-unicolore.

3 Ctenicera heyeri Saxesen Partea dorsal a corpului verde-metalicîntunecat , purpurie sau ar mie, adesea pronotul este ar miu i elitrele verzi. Antenele i picioarele negre. Suprafa a capului este acoperit cu o pubescen cenu ie, extrem

de fin . Capul aplatizat, iar fruntea prezint o concavitate triunghiular . Pronotul mai lung decât lat, u or convex, cu marginile laterale ± paralele în zona lor median ,anterior ele se îngusteaz treptat. Discul pronotului cu o punctua ie deas iaccentuat , uniform , sau poate avea o suprafa alungit cu o punctua ie mai rar .Baza elitrelor mai lat decât marginea posterioar a pronotului, unghiurile posterioare ale pronotului acoper lateral umerii elitrelor. Vârfurile elitrelor ascu ite i u ordivergente. Suprafa a elitrelor relativ lucioas , prev zut cu rugozit i transversale fine. L = 14-18 mm. (Plan a 24 d) În iarba i pe arbu tii din regiunile montane.

Antenele pectinate începând cu articolul 4. Antenele puternic serate.

4 Ctenicera pectinicornis Linnaeus Corpul verde închis, cu reflexe metalice slabe, de nuan ar mie. Tibiile i tarsele pot fi uneori maronii, iar ghearele ro cate. Dorsal cu o pubescen scurt , fin i rar , de culoare cenu ie sau ro cat , ceva mai lung la nivelul elitrelor i mai accentuat pe marginile capului. Este vizibil oimpresiune frontal superficial de form triunghiular , prev zut cu o punctua ie accentuat . Pronotul mai lung decât lat, convex, cu un n ule longitudinal, de o parte i de alta a lui exist câte o zon proeminent , u or în l at . Unghiurile anterioare ale

pronotului scurte i rotunjite, cele posterioare sunt mai lungi, carenate, orientate spre

118

exterior la , iar la unghiurile posterioare sunt mai scurte, orientate în spate. Suprafa a pronotului lucioas , prev zut cu o punctua ie rar . Elitrele mai late decât baza pronotului, la ele sunt paralele în prima treime anterioar , iar la sunt paralele de la baza pân la mijlocul elitrei. Vârfurile elitrelor (luate împreun )rotunjite. Suprafa a elitrelor cu strii longitudinale punctate, ceva mai accentuate spre marginile laterale. Interstriile convexe, punctate, uneori u or granulate, fiind lipsite de rugozit i transversale. L = 14,5-18 mm. (Plan a 24 e-f)

Specie montan întâlnit din mai pân în iulie, pe arbu tii înflori i i pe inflorescen ele umbeliferelor.

9 Genul Neopristilophus Buysson Neopristilophus instivus Germar Dorsal negru sau castaniu-închis, acoperit

cu o pubescen g lbuie sau maronie, extrem de fin . Antenele i picioarele ro catesau maroniu-închise. Capul aplatizat cu fruntea u or concav , prev zut cu o punctua ie ombilicat deas . Pronotul mai lung decât lat, cu marginile laterale rotunjite i cu unghiurile posterioare lungi, ascu ite i divergente. Atât marginea anterioar , cât i marginile laterale ale pronotului prezint o bordur complet .

n ule ul median longitudinal al pronotului este superficial. P r ile laterale ale pronotului cu rugozit i punctate. Scutelul dreptunghiular, prev zut cu o punctua iedeas . Elitrele prezint strii longitudinale accentuate iar interstriile au o punctua iedeas . L = 13-21 mm. (Plan a 22 f) Specie xerofil întâlnit în lunile mai i iunie pe arbu ti i pe plantele ierboase.

Antenele dep esc cu pu in vârful unghiului posterior al pronotului. Antenele mai scurte, ele nu ajung la nivelul vârfului unghiului posterior al

pronotului.-forma typica Corpul negru cu picioarele maronii. -ab. claripes Roub. Negru cu picioarele g lbui.

10 Genul Selatosomus Stephens Corpul robust cu capul relativ mic. Al 2-lea articol antenal este mai scurt decât al 3-lea, acesta din urm fiind la fel de lung, rareori pu in mai lung decât articolul 4. Începând cu articolul 4 antenele sunt u or serate. Pronotul prezint o pubescen fini scurt orientat spre marginile sale laterale sau postero-anterior. Unghiurile

anterioare ale pronotului te ite, evident carenate. Proeminen a anterioar a prosternului acoper în cea mai mare parte piesele bucale. Marginea intern a episternitelor prosternului acoper în cea mai mare parte piesele bucale. Marginea intern a episternitelor prosternului este relativ neted , dar ea nu are o form liniar .Apofiza prosternului cu marginile laterale u or turtite. Insectele sunt întâlnite sub pietre, pe sol i pe diferite plante. Larvele sunt fitofage, ele se dezvolt în r d cinile plantelor. În fauna României sunt prezente 10 specii.1.Ochii sunt acoperi i cu o pubescen alb -cenu ie………...................…1 S. latus F.– Ochii glabri, lucio i…………………...........................................…..………………22.Antenele lungi i sub iri, ele dep esc unghiurile posterioare ale pronotului. Al 4-lea articol antenal este evident mai lung decât al 3-lea i pu in mai lung decât articolul 5. Jum tatea posterioar a sternitului anal este l it i proeminent …….................... …................….…2 S. melancholicus F.– Antenele scurte, ele nu ajung pân la vârful unghiurilor posterioare ale pronotului. Al 4-lea articol antenal nu este mai lung fa de articolul 3, dar este vizibil mai lung decât articolul 5. Sternitul anal este normal conformat...................….3 S. aeneus L.

119

1 Selatosomus latus Fabricius Partea dorsal a corpului de culoare variabil :bronzat-negricioas , ar mie, verzuie, albastr , sau ro cat-închis . Suprafa a corpului poate fi acoperit cu o pubescen scurt i rar sau pubescen a poate fi lung i deas .Antenele maronii, cu ultimele 3-4 articole par ial ro cate. Tarsele de regul maronii, mai rar ro cate sau g lbui. Partea dorsal a corpului este acoperit cu o pubescencenu ie sau maronie. Capul convex, prev zut cu o impresiune frontal i cu o punctua ie accentuat , relativ deas . Pronotul transvers, puternic convex, marginile lui laterale prezint o bordur îngust . Discul pronotului cu un n ule longitudinal superficial, uneori vizibil numai la baz . Marginile laterale ale pronotului la arcuite în prima jum tate antemedian , iar la ele sunt arcuite numai în prima treime anterioar . Unghiurile posterioare ale pronotului înguste i carenate, orientate spre exterior, cu vârful rotunjit. Elitrele convexe, mai late decât pronotul. Marginile laterale ale elitrelor ± paralele în primele 2/3 din lungimea lor. Suprafa a elitrelor cu strii fine, a 3-a interstrie a elitrelor fiind u or în l at spre baz . Interstriile elitrelor plane cu o punctua ie relativ deas . L = 10-17 mm. (Fig.116a, pag.122) Frecvent atât la munte cât i la es în culturile agricole.

-ab. saginatus Mén. Partea dorsal a corpului mat , acoperit cu o pubescenextrem de deas .

2 Selatosomus melancholicus Fabricius Corpul negru cu elitrele verzi sau

albastru-metalice, uneori ele prezint doar reflexe metalice slabe. Antenele ipicioarele negre sau maroniu-închise. Dorsal glabru, iar ventral are o pubescenextrem de fin , de nuan galben-ro cat . Capul aplatizat cu fruntea u or concav ,prev zut cu o punctua ie deas i accentuat . Pronotul convex, cu lungimea i l imea de dimensiuni aproximativ egale. Antenele serate începând cu articolul 4, spre vârf ele devin din ce în ce mai mici. Marginile laterale ale pronotului concave înaintea unghiurilor posterioare, iar an ul median longitudinal al pronotului este superficial. Elitrele bombate, cu strii longitudinale punctate i accentuate, interstriile fiind u orconvexe, cu o punctua ie fin i rar . L = 12-17 mm.

Sub pietre, pe sol i pe vegeta ie în zona montan i subalpin . Antenele dep esc cu un articol vârful unghiurilor posterioare ale

pronotului. Elitrele luate împreun sunt de peste 2 ori mai lungi decât late. Antenele mai scurte, ele nu ajung la nivelul unghiurilor posterioare ale

pronotului. Elitrele luate împreun de aproximativ 2 ori mai lungi decât late. -ab. simplonicus Stierl. Picioarele ro ii sau galben-ro cate.

3 Selatosomus aeneus Linnaeus Coloritul corpului extrem de variabil, de cele mai multe ori cu reflexe metalice: negru, ar miu, bronzat, verde sau albastru. Picioarele ro cate cu tarsele negricioase, iar tibiile sunt maronii sau negricioase. Elitrele castaniu-închise mai rar ro cate. Capul plan, aplatizat, prev zut cu o impresiune frontal adâncit i cu o punctua ie deas i accentuat . Al 3-lea articol antenal este cel pu in la fel de lung cât articolul 4. Pronotul cu lungimea i l imea egale, sau el este u or transvers, mai lat decât lung, baza pronotului fiind pu in mai îngust decât marginea anterioar a elitrelor. Marginile laterale ale pronotului evident îngustate în prima treime antemedian i u or ondulate înaintea unghiurilor posterioare. Discul pronotului prezint o punctua ie fin i deas , spre margini punctua ia devine mai accentuat . n ule ul median al pronotului superficial, mai bine vizibil spre baza pronotului. Elitrele de peste 2 ori mai lungi decât pronotul, u orîngustate posterior, suprafa a elitrelor cu strii fine. Interstriile elitrelor plane sau u orconvexe, fin punctate, lipsite de ondula ii transversale. Extremit ile tibiilor te ite irotunjite. L = 10-16 mm. (Plan a 23 c)

120

Pe bu teni doborâ i, sub pietre i pe terenuri cultivate.-forma typica Partea dorsal bronzat sau ar mie, picioarele ro cate.-ab. germanus L. Dorsal de aceea i culoare cu forma tipic , îns picioarele

sunt negre. -ab. viridinitens Voet Partea dorsal a corpului verde str lucitoare, iar

picioarele sunt maronii. -ab. coeruleus Schils. Dorsal albastru-metalic, picioarele de culoare ro cat .-ab. cyaneus Marsh. Albastru-metalic cu picioarele negre. -ab. subpuberulus Rtt. Partea dorsal este acoperit cu o pubescen extrem

de fin , scurt i deas .-ab. subrugosicollis Rey Discul pronotului cu o punctua ie deas i

accentuat , spre marginile pronotului sunt prezente rugozit i granulate.-ab. impressus Marsh. De-a lungul n ule ului median al pronotului sunt

vizibile câte 2-3 impresiuni adâncite punctiforme.

11 Genul Denticollis Piller & Mitterpacher Ochii proeminen i, puternic convec i, ei nu ating marginea anterioar a pronotului. Tâmplele sunt bine dezvoltate. Pronotul de dimensiuni reduse, bombat, cu un n ule longitudinal i adesea cu impresiuni suplimentare. Unghiurile posterioare ale pronotului sunt în general ascu ite, orientate spre exterior. Larvele sunt pr d toare i tr iesc în lemnul putred. Adul ii pot fi întâlni i pe arbu ti i pe flori. La noi 2 specii.

Denticollis rubens Piller & Mitterpacher Corpul negru cu pronotul i elitrele c r mizii, acoperit cu o pubescen ro cat sau maronie, oblic pe partea dorsal .Capul poate avea o pat median de nuan ro cat . Uneori i discul pronotului poate fi maroniu sau pronotul este negru-unicolor. Antenele i picioarele negre. Capul cu o impresiune frontal adâncit , prezint rugozit i dese i accentuate. Marginea anterioar a frun ii u or în l at . Ultimul articol al palpilor maxilari alungit, oblic-trunchiat. Baza pronotului prezint pe fiecare latur câte o impresiune adâncit ,dispus oblic, iar marginile laterale ale pronotului sunt u or ondulate, atât înaintea unghiurilor anterioare cât i a celor posterioare. Îndeosebi la pronotul mai poate avea 2 gropi e adâncite, dispuse de o parte i de alta a an ului median. În unele cazuri baza pronotului are o bordur neagr sau întunecat . Elitrele convexe, mai late decât abdomenul, la cu marginile laterale paralele în prima treime, iar la ele sunt u orl ite în primele 2/3. Suprafa a elitrelor cu strii fine, prev zute uneori cu puncte adâncite rare. Interstriile prezint rizuri transversale, iar interstriile 1, 3, 5 i 7 sunt u or în l ate. Sternitul anal este g lbui. L = 11-16 mm. (Fig.115, pag.121)

Antenele dep esc cu 4-5 articole vârful unghiurilor posterioare ale pronotului i sunt pectinate începând cu articolul 3.

Antenele dep esc cu 3 articole vârful unghiurilor posterioare a pronotului i sunt serate.

-ab. abasiaticus Buyss. Pronotul ro cat, iar elitrele sunt negre, pe margini ele au o tivitur îngust de nuan ro cat .

-ab. moestus Buyss. Pronotul i elitrele negre-unicolore, lipsite de o tiviturro cat , dar elitrele prezint câte o pat posthumeral ro cat , ± tears . În zona montan sub scoar a fagilor i brazilor usca i sau pe arbu ti i pe tufi uri la umbr . La es rar .

121

Fig. 115 Denticollis rubens

12 Genul Crepidophorus Mulsant În fauna României o singur specie.

Crepidophorus mutilatus Rosenhauer Corpul negru sau castaniu-închis cu un luciu m t sos, acoperit cu o pubescen scurt i rar , de nuan întunecat . Capuli pronotul prezint puncte ombilicate dese. Clipeul l it median. Pronotul mai lung

decât lat, cu marginile laterale ± paralele. Unghiurile posterioare ale pronotului obtuze, nedivergente, prev zute cu câte o caren scurt . Elitrele au o punctua ie aspr ,deas i accentuat , cu granula ii punctate în partea lor postmedian . A 7-a interstrie a elitrelor fin carenat în dreptul umerilor. L = 11-18 mm. (Fig.116b, pag.122) Larvele se dezvolt în lemnul esen elor foioase. Adul ii sunt nocturni.

13 Genul Hemicrepidius Germar (Pseudathous Méquignon)

Antenele serate începând cu articolul 3, acesta din urm este pu in mai redus decât articolul 4. Marginea anterioar a frun ii u or coborât în por iunea sa median ,iar clipeul este extrem de îngust. Unghiurile posterioare ale pronotului divergente, ascu ite, prev zute cu o caren extrem de accentuat . Apofiza prosternului u or l it ,cu n ule ul prosternal simplu pe cea mai mare parte din lungimea lui. În fauna noastr 2 specii r spândite în zona montan i subalpin .

Hemicrepidius hirtus Herbst Corpul negru cu luciu metalic, antenele ipicioarele de asemenea negre. Partea dorsal a corpului prezint o pubescen formatdin peri lungi i de i de culoare cenu ie. Ghearele i vârful mandibulelor pot avea o nuan ro cat . Dorsal eliptic-alungit, puternic convex, acoperit cu o pubescencenu ie sau neagr , uneori cu reflexe ro cate. Fruntea prezint o impresiune adâncit ,triunghiular . Pronotul mai lung decât lat, cu marginile laterale rotunjite, lipsite de o bordur vizibil . Unghiurile posterioare ale pronotului te ite, puternic carenate iorientate posterior. n ule ul median al pronotului este de regul bine dezvoltat. Discul pronotului cu o punctua ie rar dar accentuat , spre margini sunt vizibile puncte ombilicate dese. Elitrele mai late decât pronotul, cu marginile laterale ± paralele în por iunea antemedian , suprafa a elitrelor cu strii fine, ceva mai accentuate

122

pe disc. Interstriile convexe, baza interstriilor 3, 5 i 6 prezint rugozit i punctate dese. L = 12-17 mm. (Plan a 23 d)

Specie comun întâlnit din mai pe arbu ti i ierburi, îndeosebi pe umbelifere. Larvele se dezvolt în lemnul putred de stejar.

Ultimul articol antenal dep e te unghiurile posterioare ale pronotului.

14 Genul Diacanthous Reitter(Harminius Rtt.)

În fauna României o singur specie.Diacanthous undulatus De Geer Corpul negru sau maroniu-închis, uneori cu

elitrele ro cat-maronii. Antenele serate începând cu al 3-lea articol antenal, articolele 3 i 4 au aproximativ aceea i form i grosime. Capul i pronotul prezint o punctua ie accentuat format din puncte ombilicate, suprafa a lor fiind acoperit cu o pubescen lung , cenu iu-deschis . Pronotul cu o strie longitudinal medianadâncit . Unghiurile posterioare ale pronotului sunt lungi, ascu ite, divergente posterior i necarenate. Elitrele cu câte 3 benzi pubescente transversale de nuanînchis , marginile acestor benzi sunt zim ate. Suprafa a elitrelor prezint strii longitudinale punctate dese. L = 12,5-19 mm. (Plan a 23 e) Specie nocturn r spândit în zona montan pe conifere.

a b c Fig. 116

Specii de elateridae a-Selatosomus latus, b-Crepidophorus mutilatus, c-Stenagostud rhombeus.

15 Genul Stenagostus Thomson Antenele serate începând cu articolul 3, acesta din urm este mai voluminos comparativ cu articolul 4. Articolele antenale prezint câte o linie alungit u or întunecat , iar articolul 11 este alungit, cu vârful conic. Unghiurile posterioare alepronotului u or divergente, prev zute cu o caren accentuat . Marginea posterioar a episternitelor prosternului este dreapt . an ul prosternal simplu. Marginea intern a lamelelor coxelor posterioare dreapt , iar lamelele coxale nu sunt puternic îngustate spre vârf. Corpul de talie mare, ro cat sau maroniu-ro cat. La noi sunt prezente 2 specii.

123

1.Apofiza prosternului este ascu it spre vârf. Primele 3 strii exterioare ale elitrelor au o punctua ie mai accentuat în zona umerilor. Partea dorsal a corpului glabr cu luciu metalic sau cu o pubescen g lbuie fin ...........…..........…1 S. rufus Deg.– Prosternul cu vârful îngro at în form de m ciuc . Primele 3 strii exterioare ale elitrelor din zona humeral sunt lipsite de puncte. Dorsal corpul prezint o pubescen galben-cenu ie…………….................................……2 S. rhombeus Ol.

1 Stenagostus rufus De Geer Corpul alungit, u or convex, cu marginile laterale ale elitrelor ± paralele, de culoare ro cat sau ro cat-maronie. Dorsal cu o pubescen g lbuie scurt , extrem de fin . Fruntea trunchiat , prev zut cu o impresiune adâncit , marginea ei anterioar este dreapt în zona median . Pronotul cu lungimea i l imea aproximativ egale, el este puternic bombat i prezint marginile laterale rotunjite. Unghiurile posterioare ale pronotului sunt bine reliefate, lungi iascu ite, puternic divergente i carenate. Suprafa a pronotului cu rugozit i punctate în special în vecin tatea marginilor laterale, iar discul pronotului are o punctua ie mai fin i mai rar . Elitrele mai late decât pronotul cu marginile laterale paralele în primele 2/3. Striile longitudinale ale elitrelor sunt mai accentuate în partea lor anterioar . Ultimele 2-3 interstrii exterioare ale elitrelor (de lâng marginile laterale) au o punctua ie mai accentuat . Articolele tarsale 2-4 prezint lobi coriacei bine dezvolta i. L = 20-28 mm. (Plan a 23 f) În p duri de conifere. Larvele se dezvolt în r d cinile i tulpinile de brad imolid, iar adul ii sunt întâlni i sub scoar a copacilor.

Ultimele 2-3 articole antenale dep esc unghiurile posterioare ale pronotului.

Articolele antenale ceva mai scurte.

2 Stenagostus rhombeus Olivier (villosus Fourcr.) Corpul ro cat-maroniu sau castaniu-închis, acoperit cu o pubescen relativ deas . Elitrele au o pubescenaccentuat de nuan g lbuie, în zona median a elitrelor pot fi vizibile 1-2 benzi transversale pubescente de nuan întunecat . Capul aplatizat, la nivelul vertexului ifrun ii se afl o depresiune de form triunghiular . Antenele au o culoare mai deschisdecât restul corpului, iar picioarele sunt ro cat-maronii. Pronotul u or convex, ceva mai lung decât lat. Marginile laterale ale pronotului drepte, sau u or rotunjite, iar discul pronotului prezint un n ule longitudinal superficial, dispus median. Unghiurile posterioare ale pronotului u or divergente, scurte i late, cu o carenaccentuat . Elitrele ceva mai late decât baza pronotului, Marginile lor laterale fiind ± paralele în primele 2/3. Suprafa a elitrelor cu strii longitudinale accentuate i cu interstrii u or convexe, fin punctate. L = 15-21 mm. (Fig.116c, pag.122)

-var. robustus Stierl. Elitrele sunt lipsite de benzi pubescente. Larvele se dezvolt îndeosebi în lemnul putred al esen elor foioase. Insecte crepusculare ce devin active la începutul lunii iunie.

10 Familia Buprestidae Capul de regul înfundat în pronot pân la marginea ochilor, ace tia din urmfiind eliptici sau ovali. Antenele sunt formate din 11 articole ce se inser înaintea marginii interne a ochilor, articolele antenale 3-8 fiind de cele mai multe ori serate. Palpii scur i, labrumul îngust, iar mandibulele sunt de asemenea scurte. Pronotul transvers sau tronconic, trunchiat anterior i nu este mobil în plan vertical. Marginile laterale ale pronotului drepte sau rotunjite, iar unghiurile sale posterioare nu sunt

124

prelungite în spate. Episternitele prosternului delimitate de o caren ± accentuat .Prosternul este prelungit posterior sub forma unei proeminen e ce ajunge uneori pânla nivelul mezo sau metasternului. Elitrele au baza dreapt sau bilobat , marginile laterale ale elitrelor fiind de regul zim ate anteapical. Uneori vârfurile elitrelor se termin sub forma unui spin ascu it. Epipleurele elitrelor sunt înguste. Aripile membranoase bine dezvoltate. Cavit ile de articula ie ale coxelor anterioare sunt deschise posterior. Picioarele scurte, cu tibiile cilindrice, prev zute întotdeauna cu 2 pinteni terminali. Coxele anterioare sferice i de dimensiuni reduse, iar cele posterioare sunt transverse, în form de disc, cu marginea concav . Tarsele pentamere, primele 2 sau primele 4 articole tarsale au pe marginea intern câte o forma iune coriacee. Abdomenul este constituit din 5 sternite, primele 2 sternite abdominale nu sunt sudate în partea lor median . Insecte diurne, foarte iu i, ele zboar cu vitez mare. Suprafa a corpului prezint în general reflexe metalice. Larvele tr iesc în lemn sau sub scoar , mai rar în mezofilul frunzelor. Ele sunt d un toare în livezi i în planta iile de vi de vie. Adul ii de g sesc pe flori, arbu ti i pe pomi. În fauna României cele mai multe specii sunt meridionale, frecvente în sudul rii.

Cheia genurilor1.Articolele antenale serate, ele prezint pe ambele margini pori setigeri r zle i, uneori dispu i pe o prelungire situat pe marginea intern a fiec rui articol. Ace ti pori setigeri nu se prezint sub forma unor gropi e adâncite (fig.117a, pag.125)..............2– Porii antenali se prezint sub forma unor gropi e adâncite sau a unor câmpuri bine conturate situate pe fa a intern sau la extremitatea fiec rui articol (fig.117b, pag.125)...................................................................................................................…42.Primul articol al tarselor mediane este de aproximativ dou ori mai lung decât articolul 2…........................................................................….…..1 Chalcophora Sol.– Tarsele mediane prezint metatarsul aproape la fel de lung cât articolul 2................33.Pronotul trapeziform, îngustat anterior, discul pronotului fiind lipsit de reliefuri circulare. Partea dorsal a corpului de culoare verde, albastr sau ar mie................... ..........................................2 Perotis Spin.– Pronotul cordiform, l it anterior, cu discul prev zut cu reliefuri circulare. Dorsal negru sau bronzat..............................................................................3 Capnodis Esch.4.Ghearele tarselor denticulate (fig.118 a-b, pag.125)…....................4 Coraebus Cast.– Tarsele cu ghearele normal conformate, cel mult ele pot fi u or l ite spre baz .......55.Antenele se inser între ochi, ace tia din urm fiind mari, aproape confluen i, astfel încât fruntea i vertexul sunt extrem de înguste…...................5 Chrysobothris Esch.– Antenele se inser pe frunte, înainte de marginea anterioar a ochilor…...................66.Scutelul mare, transvers, ascu it la vârf, adesea prev zut cu o caren transversal . Abdomenul prezint 7 sternite bine conturate….......................…6 Sphenoptera Sol.– Scutelul mic sau de dimensiuni medii, nu este ascu it la vârf. Abdomenul cu 8 sternite bine vizibile……...……...................................................................………..77.Articolul terminal al palpilor maxilari este cilindric sau pu in îngro at spre vârf, palpii fiind în general îngusta i. Fruntea nu este îngust în zona vertexului, partea ei anterioar fiind neted , lucioas sau mat . Partea dorsal a corpului este lipsit de pete………...............................................................................…7 Poecilonota Esch. – Ultimul articol al palpilor maxilari l it, triunghiular sau oval. Vertexul puternic îngustat, iar por iunea anterioar a frun ii prezint rugozit i fine. Dorsal corpul are pete sau por iuni întunecate….....................................................................................88.Apexul elitrelor prelungit anterior, cu vârful trunchiat. Primul articol al tarselor mediane este aproape la fel de lung cât articolul 2. Scutelul extrem de redus, de form rotunjit ………................................................….…….......….8 Dicerca Esch.

125

– Vârfurile elitrelor nu sunt prelungite anterior. Metatarsul picioarelor mediane este de aproximativ 2,5 ori mai lung comparativ cu articolul 2. Scutelul dezvoltat, transvers sau trapeziform………………………..…………............……...…………99.Scutelul rudimentar, pu in mai lat decât lung. Coloritul corpului variat, în general prev zut cu pete galbene, care îns foarte rar pot lipsi……..................9 Buprestis L.– Scutelul ± dezvoltat, transvers. De culoare verde-închis , f r pete g lbui. Marginile laterale ale elitrelor pot avea uneori o tivitur lateral îngust , aurie sau ar mie......... ...................................10 Eurythyrea Sol.

a b Fig. 117

Antenele la Buprestidae (dup A. Thery) a-Chalcophora sp., b-Poecilonota sp.

a b Fig. 118

Ghearele la Buprestidae (dup H. Freude) a-Coraebus sp., b-Agrilus sp.

1 Genul Chalcophora Solieri Conturul corpului oval, îngustat atât anterior cât i posterior. Capul cu o impresiune frontal , ce se prelunge te posterior sub forma unui n ule scurt. Suprafa a capului prezint rugozit i granulate. Clipeul scurt, convex, prev zut cu 2 unghiuri ascu ite. Antenele aproximativ la fel de lungi cât capul i pronotul luate împreun . Scapul îngro at, u or m ciucat anterior, articolul 2 este sferic, iar articolele 4-10 sunt mai lungi decât late, aplatizate, cu marginea intern u or denticulat , iar articolul terminal este oval. Ochii ovali, dispu i relativ oblic, fruntea este mai lungdecât diametrul ochilor. Pronotul transvers, u or convex, prev zut cu o carenlongitudinal median . Marginile laterale ale pronotului relativ rotunjite, iar baza pronotului este dublu ondulat . Scutelul mic, cu un contur p trat. Elitrele alungite, convexe, marginile lor laterale sunt zim ate spre vârf. Prosternul plan, cu 2 impresiuni mediane, marginea sa anterioar este u or rotunjit , prev zut cu o bordur fin .

126

Marginile laterale ale mezosternului transverse, iar metasternul prezint un n ulemedian superficial. Coxele posterioare l ite spre marginea lor intern . Femurele anterioare i mediane u or arcuite spre baz , iar femurele posterioare sunt cilindrice. Tarsele relativ alungite, primul articol al tarselor posterioare este mai lung decât articolul 2.

La noi 2 specii r spândite în zona montan pe conifere.

1.Vârful elitrelor puternic sinuat, la nivelul unghiului sutural este prezent un pinten ascu it..................................................................................................1 C. mariana L.– Vârful elitrelor u or sinuat, iar unghiul sutural este denticulat....2 C. intermedia Rey

Chalcophora mariana Linnaeus Corpul oval-alungit. Partea dorsal bronzat-lucioas , prev zut cu por iuni adâncite, ar mii sau bronzate. Fruntea mai lung decât diametrul ochilor i prezint o strie longitudinal median . Pronotul are o linie median în l at i neted . Suprafa a pronotului cu o punctua ie fin i deas . Scutelul rotunjit, de dimensiuni reduse. Elitrele sunt mai late decât pronotul, fiind prev zutecu 4 strii longitudinale late, dintre care cele mediane sunt mai terse i cu câte o depresiune plan , postmedian . Vârfurile elitrelor nu sunt sinuate, iar unghiul lor sutural este u or denticulat. Partea ventral a corpului ar mie, prev zut cu o pubescen rar , de nuan albicioas . Prosternul cu 2 n ule e alungite. Primul articol al tarselor posterioare aproximativ la fel de lung cât urm toarele 2 luate împreun . L= 24-30 mm. (Plan a 25 a)

2 Genul Perotis Spinola Gen monotipic. În fauna noastr o singur specie.

Perotis lugubris Fabricius Corpul l it, turtit dorso-ventral, dorsal bronzat-închis sau verde întunecat. Capul este acoperit cu o pubescen fin . Pronotul cordiform, mai lat decât lung, având aproximativ aceea i l ime cu elitrele. Suprafa apronotului este lipsit de reliefuri triunghiulare lucioase. Baza pronotului cu 2 gropi eadâncite situate în vecin tatea scutelului. Elitrele au reliefuri netede, dispuse sub forma a 3 carene longitudinale. Suprafa a pronotului i a elitrelor cu o punctua ie deas . Vârfurile elitrelor rotunjite, ele nu sunt zim ate sau prelungite în form de coad . Partea ventral a corpului ar miu-ro cat , lucioas , fin pubescent .L = 15-30 mm. (Plan a 25 b) Specie d un toare în pepiniere.

3 Genul Capnodis Eschscholtz Corpul negru sau bronzat, puternic chitinizat. Pronotul cordiform, prev zut cu o depresiune adâncit , situat în vecin tatea scutelului. Suprafa a pronotului prezintreliefuri lucioase, între care se afl o secre ie cretat de culoare albicioas . Scutelul mic i rotunjit. Elitrele u or trunchiate spre vârf, fiind prev zute cu strii longitudinale punctate i cu pete neregulate albicioase. Primul articol al tarselor posterioare nu este mai lung decât articolul 2. În fauna noastr 3 specii.

1.Talia mare (26-34 mm)………….......................................………..1 C. cariosa Pall.– Corpul de dimensiuni mai reduse (10-27 mm)….…...........................................……22.Pronotul cu marginile laterale extrem de rotunjite, mai late decât elitrele. Pe pronot se afl 3 reliefuri lucioase mari. Corpul negru-mat…….......….…2 C. tenebrionis L.

127

– Pronotul nu este mai lat decât elitrele. Suprafa a pronotului prezint câteva reliefuri lucioase mici. Corpul bronzat-închis..............................................3 C. tenebricosa F.

1 Capnodis cariosa Palliardi Corpul negru cu reflexe metalice slabe. Baza pronotului prezint 3 reliefuri în form de oglind , dintre care unul este dispus în fa ascutelului, iar celelalte 2 au o form rotunjit i sunt situate de o parte i de alta a discului pronotului. Suprafa a pronotului cu o punctua ie deas i cu secre iialbicioase. Pronotul mai prezint o linie median longitudinal alungit . Elitrele au strii înguste i pete transversale albicioase. L = 26-34 mm. (Plan a 25 d)

Specie meridional , rar .

2 Capnodis tenebrionis Linnaeus Corpul negru-mat. Pronotul cu reliefuri în l ate negre, între aceste reliefuri se afl o zon albicioas . Capul (privit de sus) are marginea anterioar sinuat . Ochii u or bomba i. Antenele scurte, ele nu dep esc mijlocul pronotului, acesta din urm este transvers, de 2 ori mai lat decât lung. Marginea anterioar a pronotului u or sinuat , iar marginile lui laterale sunt puternic rotunjite. Suprafa a pronotului prezint 3 reliefuri lucioase bazale mari, dintre care 2 sunt laterale i unul median; mai sunt prezente ale 2 reliefuri mici i rotunjite, situate în vecin tatea marginilor laterale. Scutelul de dimensiuni reduse. Elitrele au cea mai mare l ime în jum tatea lor antemedian . Discul elitrelor prezint strii longitudinale punctate, iar interstriile sunt netede, nepunctate. Suprafa a elitrelor cu pete albe, mici i rotunjite. L = 10-27 mm. (Plan a 25 e)

Larvele se dezvolt în r d cinile i la baza tulpinilor pomilor fructiferi. Ultimul sternit abdominal cu vârful trunchiat. Ultimul sternit abdominal prezint vârful rotunjit.

3 Capnodis tenebricosa Fabricius Partea dorsal a corpului de culoare bronzat-închis , iar cea ventral are o nuan albastru-negricioas . Capul înfundat în pronot pân la nivelul ochilor, cu marginea anterioar u or sinuat . Ochii neproeminen i, iar antenele sunt scurte. Pronotul puternic transvers, cu marginea anterioar u or sinuat i cu marginile laterale puternic rotunjite. La nivelul pronotului sunt prezente 4 reliefuri lucioase negre, dintre care 2 bazale i 2 antemediane, înso ite de alte câteva reliefuri mai mici. Suprafa a pronotului are o punctua ie extrem de fin .Scutelul transvers, de dimensiuni reduse. Elitrele cu strii punctate fine, marginile lor laterale sunt paralele antemedian, apoi ele se îngusteaz treptat spre vârf. Unghiul sutural al elitrei bine conturat, iar vârful elitrei este trunchiat. Suprafa a elitrelor cu por iuni netede, neproeminente, ce alterneaz cu impresiuni rotunjite, fin punctate. Apofiza prosternului are o bordur bine conturat . L = 12-23 mm. (Plan a 25 f) Larvele se dezvolt în r d cinile de Rumex sp.

Ultimul sternit abdominal trunchiat, prev zut cu o bordur fin . Ultimul sternit abdominal rotunjit.

4 Genul Coraebus Castelnau Se deosebe te de Agrilus prin bordura marginilor laterale ale pronotului care este simpl i prin unghiurile sale posterioare de regul necarenate. Ochii mari, ei ating marginea anterioar a pronotului. Antenele serate începând cu articolul 4. Elitrele sunt lipsite de strii punctate. Partea dorsal a corpului bombat . În fauna României sunt prezente 4 specii.

Coraebus florentinus Herbst Corpul alungit, dorsal prev zut cu un colorit variabil: verde-lucios, verde-auriu, alb strui sau violet. Partea ventral a corpului de

128

culoare verzuie. Antenele sub iri, ele dep esc baza pronotului. Fruntea convex ,punctat între locul de inser ie al antenelor. Pronotul u or transvers, tronconic, cu marginile laterale u or îngustate anterior. Baza pronotului dublu ondulat , prev zutcu un n ule transversal. Discul pronotului puternic punctat. Scutelul triunghiular. Elitrele cu 3 benzi pubescente transversale de nuan bronzat-aurie. Marginile laterale ale elitrelor ± paralele pe cea mai mare parte din lungimea lor, spre vârf ele sunt u or zim ate. L = 13-16 mm. (Plan a 25 c)

Larvele se dezvolt sub scoar a stejarilor, iar adul ii apar din luna mai. Ultimul sternit abdominal cu vârful trunchiat. Vârful ultimului sternit abdominal este rotunjit.

5 Genul Chrysobothris Eschscholtz Antenele u or geniculate, cu articolele 1 i 3 alungite. Ochii apropia i între ei. Pronotul puternic transvers, de aproximativ 2 ori mai lat decât lung. Elitrele luate împreun prezint 4-6 gropi e adâncite galben-aurii. Tibiile anterioare denticulate. Larvele se dezvolt în lemnul i sub scoar a copacilor. La noi 3 specii.

Chrysobothris chrysostigma Linnaeus Capul verde sau ar miu, iar pronotul este bronzat-ar miu, cu câteva reliefuri negricioase. Elitrele negricioase, cu un luciu bronzat, ele au câte 2 gropi e adâncite galben-ro cate sau verzui i o bordur lateralde aceea i culoare. Por iunea median a p r ii ventrale a corpului de culoare albastru-verzuie lucioas , verzuie, ro cat-ar mie sau albastr , în rest coloritul este auriu sau purpuriu. Picioarele ro cat-ar mii, iar tarsele sunt albastre cu luciu metalic. Vârful antenelor alb strui. Scutelul negru. Fruntea convex , prev zut cu rugozit i punctate i cu o pubescen deas . Pronotul are un n ule longitudinal median. Elitrele mai

late decât pronotul, având cea mai mare l ime în partea lor antemedian . Vârfurile elitrelor (luate izolat) rotunjite i fin zim ate. L = 11-16 mm. (Fig. 123a, pag.136) Specie montan , întâlnit în p durile de conifere. Larvele se dezvolt în lemnul de pin.

Ultimul sternit abdominal sinuat spre vârf. Vârful ultimului sternit abdominal tronconic, cu marginea posterioar

dreapt .

6 Genul Sphenoptera Solieri Antenele cu articolele triunghiulare, mate, prev zute cu o punctua ie deas . Al 3-lea articol antenal mai lung decât articolul 2. Scutelul transvers cu vârful ascu it.Unghiurile posterioare ale pronotului se continu direct cu umerii elitrelor. Suprafa aelitrelor prezint strii punctate. Ghearele simple. În fauna noastr 5 specii.

Sphenoptera antiqua Illiger Corpul oval-alungit, l it anterior. Bronzat-ar miu, jum tatea anterioar a corpului prezint un luciu metalic accentuat, ro cat-ar miu sau violet. Antenele negre-unicolore. Partea ventral a corpului verde închis ,cu por iunea median i marginea anterioar a sternitelor abdominale violet-purpurie. Uneori marginile laterale ale p r ii ventrale a corpului prezint un luciu metalic violet. Antenele serate începând cu articolul 4, iar articolul 3 este pu in mai lung decât articolele cu care se învecineaz . Fruntea plan cu un relief caracteristic. Pronotul transvers, cu marginile laterale ± paralele sau divergente anterior. Marginea anterioara pronotului dublu ondulat , iar marginile laterale prezint o bordur fin pe 2/3 din lungimea lor. Stria median longitudinal a pronotului este îngustat anterior, fiind

129

prev zut la baz cu o gropi adâncit . Discul pronotului prezint o punctua ie rar ,pe marginile pronotului punctua ia este mai accentuat . Scutelul eliptic, transvers, având un punct posterior mic. Elitrele au cea mai mare l ime la baz , apoi ele se îngusteaz treptat spre vârf. Lâng sutur exist o caren în l at , situat în jum tatea postmedian a elitrelor. Suprafa a elitrelor cu strii longitudinale punctate, interstriile sunt punctate, prev zute cu rizuri fine. Unghiurile anterioare ale sternitelor 2-4 au o suprafa în form de "oglind ", iar unghiurile posterioare prezint câte o patpubescent deas . L = 13-17 mm. (Fig.119, pag.129) Larvele se dezvolt în r d cinile de Astragalus sp., Onobrychis sp i Dianthussp. Metamorfoza dureaz 2 ani.

Fig. 119 Sphenoptera antiqua

7 Genul Poecilonota Eschscholtz Cuprinde coleoptere asem n toare cu Dicerca, de care se deosebesc prin conforma ia corpului care este mai l it i mai aplatizat, cât i prin vârfurile elitrelor care nu sunt prelungite în form de coad . În fauna României o singur specie.

Poecilonota variolosa Paykull Partea dorsal a corpului ar mie, verde-metalic sau negru-marmorat . Capul cu rugozit i granulate i cu o punctua ieneuniform . Partea ventral ar mie, prev zut cu câteva reliefuri albastre cu luciu metalic. Ochii eliptici. Pronotul transvers, de aproximativ 2,5 ori mai lat decât lung, cu marginile laterale puternic rotunjite, având cea mai mare l ime în jum tatea sa antemedian . La nivelul pronotului este vizibil o depresiune discal longitudinal de culoare neagr . Suprafa a pronotului are o punctua ie deas , lâng marginile lui laterale sunt prezente rugozit i accentuate. Scutelul scurt i extrem de l it. Elitrele pu in mai late decât baza pronotului, fiind rotunjite în dreptul umerilor. Marginile laterale ale elitrelor u or sinuate dup umeri. Suprafa a elitrelor cu strii longitudinale punctate, iar interstriile sunt convexe. Din loc în loc apar mici reliefuri negre, netede i lucioase, ce alterneaz cu mici depresiuni adâncite, puternic punctate. Vârfurile

elitrelor rotunjite sau trunchiate, fiind zim ate pe margini. Apofiza prosternului cu o bordur vizibil i cu o strie divergent în partea anterioar . Vârfurile marginilor laterale ale mezosternului albastre, cu luciu metalic. L = 13-21 mm. (Fig. 123b, pag.136). Pe Populus tremula i P. alba, comun .

130

8 Genul Dicerca Eschscholtz Antenele serate. Pronotul u or cordiform, cu marginile laterale ondulate, lipsite de o bordur vizibil . Scutelul mic, circular, deasupra scutelului se afl 2 puncte fine, uneori contopite. Elitrele striate, prev zute cu carene longitudinale, de regul întrerupte. Vârfurile elitrelor sunt alungite în form de coad .

Marginea intern a femurelor mediane puternic denticulat . La noi 6 specii. Larvele tr iesc în r d cinile i trunchiurile diver ilor arbori. Metamorfoza dureaz 2-3 ani.

1..Apofiza prosternului u or l it între coxele anterioare, cu marginile laterale necarenate. Pronotul cordiform, puternic îngustat la baz . Elitrele mate, numai suprafe ele netede în l ate sunt u or lucioase....................................... 1 D. moesta F.– Apofiza prosternului puternic l it între coxele anterioare, iar marginile ei laterale sunt carenate. Forma pronotului este ± cordiform . Elitrele de regul lucioase în ansamblu sau prev zute doar cu câteva suprafe e lucioase.........................................22.Elitrele sunt lipsite de suprafe e lucioase situate între rândurile de puncte...................

............................................2 D. aenea L.– Elitrele cu suprafe e lucioase, bine vizibile……............…...............................….….33.Talia mare (20-24 mm). Pronotul este lipsit de un n ule median longitudinal Elitrele prezint o punctua ie fin …………...............…........3 D. berolinensis Hbst.– Corpul de dimensiuni mai reduse (16-22 mm). Pronotul cu un an median superficial, dar bine vizibil. Suprafa a elitrelor cu o punctua ie deas i accentuat ..........................…….….4 D. alni Fisch.

1 Dicerca moesta Fabricius Partea dorsal a corpului castaniu-închis sau maroniu-negricioas , cea ventral , ro cat-ar mie. Marginile laterale ale pronotului divergente în prima treime, iar suprafa a pronotului prezint o punctua ie deas iuniform . Pronotul cu 3-5 carene longitudinale, dintre care cea median este slab conturat , ± tears în partea ei anterioar , iar carenele laterale sunt întrerupte de câte o impresiune oblic . Elitrele au reliefuri longitudinale netede i lucioase, de culoare neagr . Suprafa a elitrelor prezint strii longitudinale accentuate.

Tibiile mediane nu sunt denticulate. L = 12-16 mm. Larvele se dezvolt în lemnul coniferelor, iar adul ii sunt întâlni i din mai pânîn august.

2 Dicerca aenea Linnaeus Corpul alungit, bronzat-închis, mai rar ar miu sau verzui, cu sutura elitrelor de nuan mai deschis . Partea dorsal a corpului prezint o secre ie albicioas . Capul l it, lipsit de o punctua ie vizibil , fiind prev zut cu reliefuri neuniforme. Marginea anterioar a pronotului dublu ondulat , având cea mai mare l ime în zona postmedian . Atât unghiurile anterioare ale pronotului cât i cele posterioare sunt rotunjite. În apropierea marginilor laterale ale pronotului se afl câte o impresiune adâncit . Suprafa a pronotului cu rugozit i fine. Scutelul mic i rotunjit, cu o linie median fin . Elitrele au marginile laterale îngustate în ultima treime distal , iar vârfurile lor sunt trunchiate, prev zute cu un spin ascu it. Suprafa aelitrelor cu strii longitudinale punctate, ± terse în vecin tatea marginilor laterale. Partea ventral a corpului ar mie, prev zut cu rugozit i punctate. L = 16-22 mm. (Plan a 26 a) Larvele se dezvolt în r d cinile i trunchiurile de plop i salcie.

Marginea intern a femurelor mediane prezint o proeminen în form de tubercul.

131

3 Dicerca berolinensis Herbst Dorsal ro cat-ar miu, adesea elitrele prezintreflexe metalice verzui. Partea ventral a corpului neagr sau de nuan ro cat-ar mie. Capul l it, marginea lui anterioar (privit de sus) are o impresiune median fin .Suprafa a capului cu rugozit i neuniforme. Pronotul cu marginea anterioar i cu cele laterale puternic rotunjite, baza pronotului fiind dublu ondulat , cu unghiurile posterioare u or ascu ite. Discul pronotului este lipsit de o strie median . Înainte de scutel la baza pronotului este prezent o impresiune adâncit . Suprafa a pronotului cu o punctua ie rar pe disc i cu rugozit i granulate pe margini. La nivelul pronotului sunt prezente 4 reliefuri lucioase negre. Scutelul mic, rotunjit, cu o linie median fin .Elitrele sunt lipsite de strii longitudinale punctate, numai lâng sutur pot fi prezente strii fine. L= 20-24 mm. (Plan a 26 c) În p duri de fag, mai rar de mesteac n, din iunie pân în august.

Stria median a prosternului u or pubescent . Marginea intern a tibiilor mediane cu un dinte apical.

-ab. obscura Schils. Corpul în cea mai mare parte negru.

4 Dicerca alni Fischer von Waldheim Corpul alungit, de aproximativ 3 ori mai lung decât lat, dorsal ro cat-ar miu, bronzat-verzui sau negricios, ventral ro cat-ar miu. Capul (privit de sus) u or sinuat anterior, prev zut cu reliefuri neregulate, ± alungite. Pronotul cu marginile laterale rotunjite, având cea mai mare l ime în partea sa median . Discul pronotului are o strie median longitudinal u or adâncit , uneori u or întrerupt sub forma a 3 impresiuni longitudinale. De o parte i de alta a marginilor laterale se afl câte o impresiune longitudinal , dispus oblic. Cele 4 reliefuri lucioase de la nivelul pronotului au un contur neregulat. Scutelul mic, rotunjit, prev zut cu o linie median fin . Elitrele cu excep ia zonelor din vecin tatea suturii prezint o punctua ie deas i accentuat , printre punctua ia de fond sunt prezente reliefuri negre, alungite, adesea dispuse sub forma unor rânduri longitudinale. Jum tatea anterioar a suprafe ei elitrelor puternic corodat . Vârfurile elitrelor adesea zim ate. Partea ventral a corpului prezint microsculpturi accentuate. L = 16-22 mm. (Plan a 26 b)

Specie comun întâlnit pe fag, arin, mesteac n i alun. Uneori poate fi prezent pe nuc i pe m r.

Stria median a prosternului prezint o pubescen deas , tomentoas .Marginea intern a tibiilor mediane cu un dinte apical.

-ab. nigricans Schils. Corpul întunecat cu reflexe metalice slabe.

9 Genul Buprestis Linnaeus Antenele triunghiulare începând cu articolul 3. Ochii nu ating baza mandibulelor. Marginile laterale ale pronotului prezint pe cea mai mare parte din lungimea lor o bordur carenat . Scutelul rudimentar. Corpul aplatizat, turtit dorso-ventral. În fauna României sunt prezente 5 specii.

1.Elitrele plane, cu o impresiune superficial , lipsite de pete galbene. Uneori elitrele pot avea o culoare verde-smarald, iar sutura i marginile lor laterale prezint reflexe metalice aurii...............................................................................................................2– Elitrele convexe, f r o impresiune vizibil , fiind prev zute cu pete g lbui bine conturate. În cazuri rare petele pot fi de dimensiuni reduse sau ele pot fi terse........42.Elitrele verzi sau albastre, cu sutura i marginile laterale purpurii sau aurii. Vârfurile elitrelor rotunjite, unghiul lor sutural prezint un din i or mic..... ...1 B. splendens F.

132

– Elitrele unicolore, adesea verzui sau albastre, mai rar violete ori negricioase. Extremit ile elitrelor au câte un din i or mic atât la unghiul sutural cât i la cel exterior........................................................................................................................33.Unghiurile anterioare ale pronotului de regul nu sunt g lbui. Pronotul transvers, având cea mai mare l ime înainte de baza sa. Între pronot i elitre se afl un unghi bine conturat (fig.120a, pag.132). Vârfurile elitrelor oblic-trunchiate (fig.121a, pag.132)........................................................................................….…2 B. rustica L.– Pronotul cu unghiurile anterioare adesea galbene, de form alungit , el nu este transvers. Între pronot i elitre lipse te un spa iu sub forma unui unghi (fig.120b, pag.132). Extremit ile elitrelor trunchiate, drepte (fig.121b, pag.132)....................... .....................3 B. haemorrhoidalis Hbst.4.Partea dorsal a corpului albastr cu reflexe metalice, uneori prev zut cu un luciu verzui slab. Elitrele puternic l ite în dreptul umerilor, având de regul 8 pete g lbui ...................................4 B. octoguttata L.– Dorsal negru cu luciu metalic uneori cu un desen g lbui de form neregulat , adesea petele pot fi confluente sau pot avea dimensiuni reduse. Elitrele nu sunt l ite în dreptul umerilor, adesea lipsite de pete g lbui.......................5 B. novemmaculata L.

a b Fig. 120

Pronotul la Buprestis (dup H. Freude) a-B. rustica, b-B. haemorrhoidalis.

a b Fig. 121

Vârfurile elitrelor la Buprestis (dup H. Freude) a-B. rustica, b-B. haemorrhoidalis.

1 Buprestis splendens Fabricius Corpul ar miu-ro cat. Elitrele albastru-verzui, cu excep ia suturii i a marginilor laterale. Rândurile longitudinale de puncte de pe elitre nu formeaz strii adâncite. Interstriile elitrelor alternativ plane i convexe, prev zute cu o punctua ie deas . L = 18-21 mm. (Plan a 27 f)

În zona montan , pe pin i pe zad .

2 Buprestis rustica Linnaeus Corpul oval-l it, u or convex, cu un colorit extrem de variabil: verde-închis, albastru sau violet, mai rar ar miu sau negricios. Elitrele de regul au o nuan ceva mai închis , cu o bordur albastr de-a lungul suturii. Labrumul adesea galben-unicolor. Picioarele ro cat-ar mii cu tarsele albastre. Uneori unghiurile anterioare ale pronotului i 2 pete de pe sternitul anal au o culoare g lbuie. Partea ventral a corpului prezint o secre ie sub forma unei pudre albicioase,

133

fiind acoperit cu o pubescen cenu ie. Suprafa a capului prezint rugozit i punctate accentuate i un n ule frontal slab conturat. Antenele sub iri, u or serate. Pronotul transvers, de aproximativ 2 ori mai lat decât lung, cu marginile laterale rotunjite iîngustate anterior. Unghiurile posterioare ale pronotului drepte, cu vârful ascu it, orientate în spate. Suprafa a capului i a pronotului prezint o punctua ie deas iaccentuat . Elitrele au strii longitudinale accentuate, în vecin tatea suturii, striile sunt terse. L = 12-20 mm. (Plan a 27 a)

Larvele se dezvolt în lemnul de brad, molid i pin. Metamorfoza dureaz 2 ani. Adul ii sunt întâlni i în lunile iulie-august.

Ultimul sternit abdominal u or concav. Femurele anterioare pu in îngro ate, tibiile anterioare u or curbate spre vârf, fiind prev zute cu un dinte ascu it.

Ultimul sternit abdominal are marginea posterioar t iat drept. Picioarele normal conformate.

-ab. violacea De Geer Partea dorsal a corpului violet .-ab. obscura Shils. Partea dorsal negricioas sau albastru-negricioas .

(Plan a 27 b)-ab. bimaculata Kr. Capul, unghiurile anterioare ale pronotului i câte 2 pete

situate pe ultimul sternit abdominal, au o nuan g lbuie.-ab. bisornata Fleisch. Capul i unghiurile anterioare ale pronotului prezint

pete g lbui.-ab. signaticeps Fleisch. Marginea anterioar a capului prezint o bordur

g lbuie.

3 Buprestis haemorrhoidalis Herbst Oval-alungit, convex, dorsal coloritul este variabil: ro cat-ar miu sau verde-închis, mai rar albastru sau negricios. Partea ventral a corpului ro cat-ar mie. Mandibulele i o pat frontal g lbui. Antenele întunecate cu luciu metalic. La ambele sexe ultimul sternit abdominal prezint 2 pete laterale rotunjite, ro cate sau g lbui. Picioarele ro cat-ar mii, cu tarsele verzui sau albastre. Pete g lbui mai pot fi prezente la nivelul coxelor anterioare i a epipleurelor pronotului. Partea ventral a corpului prezint o pubescen fin i deas , de nuancenu ie. Capul cu rugozit i punctate dese i cu o impresiune frontal superficial .Antenele sub iri, u or serate. Pronotul transvers, de aproximativ 2 ori mai lat decât lung, îngustat anterior, cu marginea anterioar i posterioar ondulate. Unghiurile anterioare i posterioare ale pronotului drepte, cu vârful ascu it. Marginile laterale ale pronotului puternic rotunjite, prev zute cu o bordur fin spre baz , cu sau f r o gropi bazal adâncit . Elitrele convexe, u or l ite postmedian, prev zute cu rânduri de puncte fine, relativ ondulate. Interstriile elitrelor prezint o punctua ie fin i rar .Vârfurile elitrelor trunchiate sau u or rotunjite. L = 12-21 mm. (Plan a 27 c) Pe conifere.

Femurele anterioare pu in îngro ate. Tibiile anterioare u or arcuite, prev zute cu un dinte apical.

-ab. nigricans Schils. Dorsal negricios.-ab. inframaculata Fleisch. Marginile laterale ale sternitelor abdominale cu

pete g lbui.

4 Buprestis octoguttata Linnaeus Corpul albastru-metalic de nuan deschissau închis , la pronotul i partea ventral a corpului prezint reflexe metalice verzui sau ro cat-ar mii. Capul albastru, verzui sau ar miu, par ial piesele bucale i câte o pat alungit postocular de nuan g lbuie. Marginile laterale ale pronotului (la imarginea sa anterioar ) cu o tivitur îngust g lbuie. Mai rar la nivelul pronotului pot fi prezente 2 pete galbene mici, situate lâng scutel. Elitrele albastre, fiecare elitrprezint câte 5 pete g lbui. Partea ventral a corpului cu numeroase pete galbene mai

134

mari sau mai mici, bine conturate. Primele 4 sternite abdominale prezint câte 4 pete galbene, iar la sternitul 5 (sternitul anal) petele se contopesc, fiind vizibile numai 2 pete alungite. Antenele sub iri, u or serate, la articolele antenale mediane sunt u orîngro ate. Pronotul lucios, prev zut cu o punctua ie deas , uniform i cu o linie median neted , neevident . Scutelul neted i lucios, Elitrele cu marginile laterale u or rotunjite, având cea mai mare l ime în partea lor postmedian . Suprafa aelitrelor plan , cu strii longitudinale fine, interstriile prezint câteva puncte izolate. Vârfurile elitrelor trunchiate, la unghiul sutural i cel lateral al elitrei este prezent câte un din i or mic. Partea ventral a corpului prezint o punctua ie deas i accentuat în jum tatea antemedian , postmedian punctua ia este mai rar . L=9-18 mm. (Plan a 27d) Larvele se dezvolt în lemnul de pin, adul ii fiind întâlni i în lunile iulie-august.

Femurele anterioare u or îngro ate, iar tibiile anterioare sunt drepte.

5 Buprestis novemmaculata Linnaeus Corpul oval-alungit, dorsal negru sau albastru, adesea cu un luciu metalic verzui sau alb strui. Partea ventral a corpului ro cat-ar mie, uneori cu un desen galben. Capul ± g lbui, cu un desen negru, fiecare elitr prezint câte 3 pete galbene. Suprafa a capului cu rugozit i punctate dese i cu o impresiune frontal superficial . Pronotul transvers, convex, îngustat anterior, cu marginile laterale drepte sau u or ondulate. Unghiurile posterioare ale pronotului drepte, orientate în spate. Suprafa a pronotului prezint o punctua ie deas , ± accentuat i o linie longitudinal median neted , uneori de o parte i de alta a ei sunt vizibile 2 pete antemediane. Scutelul neted i rotunjit. Elitrele u or convexe, cu marginile laterale rotunjite, având cea mai mare l ime în partea antemedian . Umerii elitrelor l i i sub forma unui unghi obtuz. Suprafa a elitrelor cu strii longitudinale punctate, interstriile sunt plane i punctate. Vârfurile elitrelor trunchiate, cu din i oriascu i i. Partea ventral a corpului i îndeosebi sternitele abdominale prezint o punctua ie deas . Apofiza prosternului alungit , iar ultimul sternit abdominal are vârful trunchiat. L = 12-20 mm. (Plan a 27 e) Larvele se dezvolt în lemnul coniferelor. Metamorfoza dureaz 2-4 ani.

Sternitele abdominale prezint câte 2 pete g lbui. Femurele anterioare îngro ate.

Fiecare sternit abdominal are câte 4 pete g lbui, la nivelul sternitului anal petele sunt contopite câte 2.

-ab. maculata F. Petele galbene de pe elitre au dimensiuni reduse. -ab. tristis Schils. Petele galbene de pe elitre se reduc sub forma unor strii

scurte, ± terse.

10 Genul Eurythyrea Solieri Antenele serate începând cu articolul 4. Corpul mare, verde-metalic sau albastru. Scutelul bine dezvoltat, mai lat decât lung. Elitrele de regul cu câte o bandlateral ar mie. Extremit ile elitrelor prezint câte 2 din i ori mici. În fauna noastr 4 specii.

1.Scutelul evident l it (fig.122a, pag.135). Pronotul prezint 2-4 gropi e adâncite dispuse pe un singur rând. Partea ventral albastr sau violet-alb struie, la ea este ar mie……………………………………...........................…...…..1 E. austriaca L.– Scutelul pu in mai lat decât lung (fig.122 b-c, pag.135). Pronotul este lipsit de gropi e adâncite, el prezint doar un punct mic situat deasupra scutelului. Dorsal verde-metalic.........................................................................................................…..2

135

2.Pronotul prezint o punctua ie deas i accentuat , fiind lipsit de un an median longitudinal. Între unghiurile posterioare ale pronotului i baza elitrelor exist un unghi bine conturat (fig.122b, pag.135)...…………................…..2 E. quercus Hbst.– Suprafa a pronotului cu o punctua ie fin . Este vizibil un an median longitudinal superficial. Unghiurile posterioare ale pronotului se continu direct cu baza elitrelor (fig.122c, pag.135)……….....................………...……..…………..…3 E. micans F.

1 Eurythyrea austriaca Linnaeus Corpul lucios, verde-metalic sau verde alb strui. Scutelul ar miu, iar elitrele verzi, uneori prev zute cu o band longitudinalar mie. Capul prezint o punctua ie deas i accentuat , cu o gropi fin ,triunghiular pe vertex. Pronotul are o punctua ie fin i rar , la ceva mai accentuat în jum tatea sa anterioar . Marginile laterale ale pronotului rotunjite iîngustate anterior. Scutelul transvers, de 2-3 ori mai lat decât lung, neted, nepunctat. Suprafa a elitrelor cu strii accentuate, în partea lor apical interstriile sunt carenate. Vârfurile elitrelor trunchiate i denticulate. L = 15-23 mm. (Plan a 26 e)

Larvele se dezvolt în lemnul de stejar, plop i de brad. Ochii mari i convec i. Partea ventral albastr sau violet-alb struie. Ventral ro cat-ar miu.

a b c Fig. 122

Pronotul i scutelul la Eurythyrea (dup H. Freude) a-E. austriaca, b-E. quercus, c-E. micans.

2 Eurythyrea quercus Herbst Fruntea între ochi cu marginile paralele. Dupvertex lipse te o gropi adâncit , îns vertexul prezint o caren median . Capul unicolor verde-auriu cu luciu metalic. Marginile laterale ale elitrelor sunt lipsite de benzi ar mii. Interstriile elitrelor sunt puternic convexe. Zim ii de la vârfurile elitrelor sunt bine contura i i ascu i i. L = 15-25 mm. (Plan a 26 d) Pe stejari.

3 Eurythyrea micans Fabricius Marginile laterale ale frun ii nu sunt paralele, ele se îngusteaz posterior dup ochi. Elitrele de culoare verde-metalic sau albastr ,marginile lor laterale prezint o band longitudinal lat , galben-ro cat , de nuanmai deschis decât la E. austriaca. Interstriile elitrelor late, aplatizate, u or bombate spre vârf, îns ele nu sunt carenate. Zim i orul extern de la vârful elitrei rudimentar icu vârful te it. L = 16-24 mm. (Plan a 26 f) Specie meridional .

136

a b Fig. 123

Specii de buprestidae a-Chrysobothrys chrysostigma, b-Poecilonota variolosa.

11 Familia Peltidae Corpul prezint un aspect extrem de variabil. El poate fi mult alungit iîngustat sau este asem n tor cu cel al speciilor din genurile Silpha i Cassida.Antenele sunt formate din 11 articole i prezint de regul o m ciuc din 3 articole. Coxele anterioare i mediane dep rtate, iar cele posterioare ± cotangente. Tarsele pentamere cu primul articol rudimentar. Metatarsele alungite cu ghearele simple. Insectele sunt r spândite sub scoar a copacilor, in iasc i în alte ciuperci arboricole. Unele specii sunt sinantrope fiind g site în f in . În fauna României 7 genuri monotipice.

1 Genul Peltis (O. F. Müller) (Zimiona De Gozis)

Cuprinde o singur specie. Peltis grossa Linnaeus Dorsal aplatizat, maroniu-închis sau negru, extrem de

rar ro u sau ro cat-maroniu. Capul i cea mai mare parte a marginilor l ite ale pronotului cu rugozit i accentuate. Între locul de inser ie al antenelor exist o impresiune transversal . Marginea extern a mandibulelor cu un unghi ascu it.Antenele începând cu articolul 4 pu in mai lungi decât late. Marginile laterale ale pronotului l ite i aplatizate, prev zute cu o bordur accentuat , mai tears în partea sa median . Toate unghiurile pronotului sunt rotunjite. Scutelul punctat. Elitrele lucioase, des punctate, cu sutura i 3 carene longitudinale în l ate. Baza elitrelor prezint o bordur fin , iar epipleurele elitrelor, sunt puternic îngustate spre vârf. Între carenele longitudinale ale elitrelor este prezent o punctua ie neregulat . Tibiile anterioare au un n ule scurt pentru inser ia tarselor. Apofiza prosternului necarenat . Primele 4 sternite abdominale prezint pe marginile laterale câte o suprafa lucioas în form de "oglind ". L = 11-19 mm. (Fig.124, pag.137) Specie boreo-montan , r spândit sub scoar a coniferelor.

137

Fig. 124 Peltis grossa

12 Familia Cucujidae Cuprinde coleoptere cu corpul alungit, adesea aplatizat, glabru sau acoperit cu o pubescen scurt , culcat . Antenele se inser sub marginile laterale ale frun ii,înaintea ochilor i sunt formate din 11 articole. Articula ia dintre pronot i elitre este elastic . Elitrele acoper complet abdomenul, în mod excep ional pigidiul poate r mâne descoperit. Suprafa a pronotului cu rânduri de puncte, strii sau cutelongitudinale. Coxele anterioare i mediane sunt mici, sferice. Coxele posterioare transverse, ele ating marginile laterale ale abdomenului. Toate coxele sunt dep rtate între ele. Tarsele pentamere, mai rar la ele pot fi heteromere (5, 5, 4). Abdomenul prezint pe fa a ventral 5 sternite bine conturate. Cele mai multe specii tr iesc sub scoar a copacilor unde vâneaz insecte mici, altele sunt întâlnite în lemnul putred. Pot fi g site i în magazii, depozite de alimente, unde ajung odat cu produsele importate.

1 Genul Cucujus Fabricius Coleoptere de talie mare, cu partea dorsal de culoare ro ie-aprins . Capul, pronotul i scutelul prezint o punctua ie deas . Pronotul cu 5 carene longitudinale mari. Marginile laterale ale pronotului fin zim ate. Elitrele mate, lipsite de puncte. Antenele i picioarele negre cu tarsele maronii. Tâmplele sunt proeminente dup ochi. La noi 2 specii care tr iesc sub scoar a copacilor.

Cucujus haematodes Erichson Partea dorsal a corpului ro ie, cu excep iavârfului mandibulelor care sunt negre. Ventral negru, por iunea median a pro, mezo i metasternului de culoare ro cat . Marginile laterale ale pronotului zim ate i

puternic rotunjite. L = 13-17 mm. (Fig.125, pag.138) În zona montan i subalpin sub scoar a de foioase i conifere.

138

Fig. 125 Cucujus haematodes

13 Familia Oedemeridae Corpul moale, slab chitinizat, alungit i îngust. Capul prognat, îngustat dupochi, îns el nu este pedunculat. Antenele se inser pe frunte înaintea ochilor i sunt alc tuite din 11 articole, la uneori din 12 articole. Ele sunt sub iri, setiforme, sau filiforme, mai rar serate. Pronotul adesea cordiform, transvers, cu marginile laterale paralele, lipsite de o bordur vizibil . Baza elitrelor adesea de aproximativ 2 ori mai lat decât marginea posterioar a pronotului. Elitrele divergente posterior cu nervuri longitudinale ± accentuate. Aripile membranoase sunt bine dezvoltate. Coxele cotangente, cele anterioare i mediane sunt proeminente. Cavit ile coxelor anterioare deschise posterior. Femurele dep esc marginile laterale ale corpului. Picioarele sub iri. Tarsele anterioare i mediane sunt pentamere iar cele posterioare tetramere. Toate pretarsele sunt alungite, penultimul articol tarsal adesea l it, îns el nu este niciodat bilobat. Abdomenul prezint 5 (rar 6-7) sternite bine conturate.

Larvele se dezvolt în lemnul arborilor b trâni i în tulpinile unor plante. Adul ii se întâlnesc pe flori sau pe scoar a copacilor. Unele specii sunt nocturne sau crepusculare. În fauna României 7 genuri.

Cheia genurilor1.Ochii întregi sau u or sinua i lâng locul de inser ie al antenelor (fig.126b, pag.139). Coxele mediane cotangente. Apofiza prosternului este extrem de scurt ..................... ........................................1 Oedemera Ol.– Ochii puternic sinua i în dreptul locului de inser ie al antenelor (fig.126a, pag.139). Coxele mediane sunt separate între ele de o apofiz îngust a prosternului………...22.Antenele lungi, serate începând cu articolul 3. Primul articol antenal mai scurt decât articolul 3, iar articolul 2 este rudimentar (fig.127a, pag.139). Fruntea între ochi extrem de îngust . Vârful pigidiului convex, normal conformat…….…2 Calopus F.– Antenele sub iri, cu articolele cilindrice (fig.127b, pag.139). Scapul este mai lung decât al 3-lea articol antenal. Fruntea l it . Extremitatea pigidiului adânc sinuat ...... ......................………..3 Sparedrus Latr.

139

a b Fig. 126

Capul la Oedemeridae (dup H. Freude) a-Calopus sp., b-Oedemera sp.

a b Fig. 127

Antenele la Oedemeridae (dup H. Freude) a-Calopus sp., b-Sparedrus sp.

1 Genul Oedemera Olivier În fauna noastr o singur specie.

Oedemera femoralis Olivier Corpul îngust, paralel, relativ aplatizat, de culoare galben-maronie. Capul alungit, prev zut cu o punctua ie fin , cu ochii mari, proeminen i. Articolul terminal al palpilor maxilari este u or l it. Antenele sub iri, filiforme, dep esc jum tatea corpului. Fruntea, marginile pronotului, mezosternul,marginile laterale ale metasternului, precum i abdomenul cu excep ia vârfului, de culoare neagr sau întunecat . Pronotul sub ire, u or îngustat posterior. Baza pronotului curbat , iar marginile lui laterale dispun de o punctua ie rar , dar accentuat . Elitrele extrem de lungi, cu vârfurile (luate izolat) rotunjite, u orîntredeschise în dreptul suturii. Suprafa a elitrelor are o punctua ie accentuat .Picioarele lungi i sub iri. Vârful femurelor anterioare i mijlocul femurelor mediane prezint câte o pat de culoare închis . Penultimul articol de la toate tarsele l it ibilobat. L = 13-18 mm. (Fig.128a, pag.140) Specie nocturn , r spândit pe tei, ar ar i soc.

Tibiile posterioare sunt arcuite spre marginea lor intern .

2 Genul Calopus FabriciusLa noi o singur specie. Calopus serraticornis Linnaeus Corpul alungit, maroniu-închis, ± cilindric,

acoperit cu o pubescen fin , de nuan cenu ie. Capul mic i rotunjit cu ochii proeminen i, prezint 2 tuberculi frontali lâng locul de inser ie al antenelor. Fruntea

140

îngust , marginile laterale ale capului se îngusteaz dup ochi. La nivelul clipeului se afl o impresiune superficial . Suprafa a capului i a pronotului este acoperit cu o punctua ie deas i accentuat . Pronotul are aproximativ aceea i lungime i l ime, fiind mai îngust decât elitrele. De o parte i de alta a discului pronotului se afl câte o impresiune antemedian aplatizat . Elitrele sunt de peste 4 ori mai lungi decât capul i pronotul luate împreun , cu marginile laterale ± paralele. Umerii elitrelor prezint o

punctua ie fin i rar , în rest punctua ia devine mai accentuat . Suprafa a elitrelor cu 3 nervuri longitudinale slab conturate. Vârfurile elitrelor rotunjite i u or divergente. Epipleurele elitrelor înguste, ele se prelungesc pân la vârful elitrei. Femurele sunt sub iri. Tibiile mai lungi decât femurele, acestea din urm fiind u or l ite spre vârf iprev zute cu 2 pinteni apicali de dimensiuni reduse. Toate tarsele sunt cordiforme iaplatizate. L = 18-20 mm. (Fig.1128b, pag.140) Insecte nocturne, larvele se dezvolt în lemnul putred de foioase i conifere.

Capul împreun cu ochii aproximativ la fel de lat cât pronotul. Antenele mai l ite, serate, aproximativ la fel de lungi cât corpul.

Capul împreun cu ochii pu in mai lat decât pronotul. Antenele sub iri, u orserate, ajung pân la jum tatea corpului.

3 Genul Sparedrus Latreille În fauna României este prezent o singur specie.

Sparedrus testaceus Anderschen Corpul negru cu elitrele maroniu-deschise, acoperit cu o pubescen galben pe elitre, uneori capul i pronotul prezint de asemenea o pubescen g lbuie. Capul scurt i rotunjit. Antenele dep esc jum tate din lungimea corpului. Ochii sunt adânc cresta i anterior. Între labrum i clipeu se aflo forma iune coriacee lucioas . Fruntea convex . Pronotul cilindric, u or cordiform. Baza elitrelor de aproximativ 2 ori mai lat decât marginea posterioar a pronotului. Suprafa a capului cu o punctua ie rar , iar pronotul are o punctua ie deas iaccentuat . Punctua ia elitrelor fin i deas , suprafa a elitrelor cu urme de carene longitudinale, abia vizibile. Femurele u or m ciucate. Ultimele 2 articole tarsale l ite, cordiforme. L = 6,5-16 mm. Pe florile arbu tilor îndeosebi pe Crataegus sp. i Quercus sp.

a b Fig. 128

Specii de Oedemeridae a-Oedemera femoralis, b-Calopus serraticornis.

141

14 Familia Pythidae Cuprinde coleoptere cu corpul alungit, aplatizat sau bombat, adesea de talie redus . Capul cu ochii rotunji i lipsi i de o tirbitur vizibil . Antenele se inser pe marginile laterale ale capului i sunt formate din 11 articole moniliforme, uneori îngro ate spre vârf. În unele cazuri articolul terminal al antenelor este îngro at. Capul adesea se prelunge te cu un rostru alungit. Mandibulele acoper cea mai mare parte din suprafa a labrumului i sunt despicate la vârf sau bifide. Ultimul articol al palpilor maxilari l it sau sub ire, ± cilindric. Pronotul adesea cordiform, marginile lui lateralefiind lipsite de o bordur vizibil . Suprafa a elitrelor prezint strii sau rânduri longitudinale de puncte. Prosternul alungit. Cavit ile de articula ie ale coxelor anterioare sunt deschise posterior. Picioarele sub iri. Penultimul articol al tarselor este uneori bilobat sau l it. Adesea baza ghearelor este u or denticulat . Abdomenul prezint 5 sternite bine conturate. Insectele sunt întâlnite sub scoar a copacilor sau în lemn, în galerii de scolitide. În fauna României 7 genuri.

1 Genul Pytho Latreille Corpul este u or l it posterior. Capul lat cu ochii rotunzi. Marginea anterioara clipeului concav , iar tâmplele sunt arcuite. Labrumul transvers, nu este acoperit de mandibule. Articolul terminal al palpilor maxilari în form de secure. Antenele u orîngro ate spre vârf, prezint ultimul articol alungit. Pronotul mai lat decât capul având o bordur bazal . Elitrele aplatizate, suprafa a lor cu strii superficiale. Epipleurele elitrelor l ite în partea lor anterioar .

La noi 2 specii. Atât adul ii cât i larvele sunt întâlnite sub scoar a coniferelor. Pytho depressus Linnaeus Dorsal albastru-închis, uneori cu elitrele verzui.

Partea ventral neagr , cu excep ia abdomenului care este ro cat. Piesele bucale, antenele i picioarele ro cate, cu excep ia femurelor care pot fi negricioase sau maronii. Labrumul de aproape 3 ori mai lat decât lung, prezint vârful trunchiat. Suprafa a mandibulelor punctat . Capul i pronotul prezint o punctua ie fin , acesta din urm fiind disciform, u or transvers, cu unghiurile anterioare u or rotunjite. De o parte i de alta a discului pronotului se afl câte o impresiune adâncit . Elitrele cu strii longitudinale, interstriile sunt nepunctate sau prev zute cu o punctua ie extrem de fin . L = 7,5-16 mm. (Fig.129, pag.141)

-ab. castaneus F. Elitrele ro cat-maronii cu luciu metalic. -ab. festivus F. Elitrele violete cu reflexe metalice purpurii.

Fig. 129 Pytho depressus

142

15 Familia Pyrochroidae Corpul l it i aplatizat cu elitrele întotdeauna ro ii. Capul prognat, puternic îngustat dup tâmple. Antenele începând cu articolul 3 sunt serate sau pectinate. Ochii u or proeminen i cu marginea anterioar concav . Între cap i pronot se intercaleazun peduncul scurt i l it. Pronotul disciform, marginile lui laterale sunt rotunjite, lipsite de o bordur vizibil . Marginea posterioar a pronotului este mai îngust decât baza elitrelor. Suprafa a elitrelor este lipsit de strii sau rânduri longitudinale de puncte. Vârfurile elitrelor acoper complet abdomenul. Coxele anterioare conice, u orcotangente. Cavit ile de articula ie ale coxelor anterioare sunt deschise posterior. Picioarele lungi i sub iri, penultimul articol tarsal este bilobat. Ghearele nedespicate, de regul cu un dinte mic bazal. Abdomenul prezint 5 sternite bine conturate, mai rar

pot avea 6 sternite. Adul ii sunt întâlni i la liziera p durilor, pe flori de arbu ti sau pe trunchiuri doborâte. Larvele predatoare, ele tr iesc sub scoar a copacilor hr nindu-se cu insecte xilofage.

1 Genul Pyrochroa Fabricius Corpul mare, aplatizat, puternic l it posterior. Epipleurele elitrelor sunt evident îngustate postmedian. Partea dorsal este acoperit cu o pubescen uniformi culcat .

În fauna noastr 2 specii. Pyrochroa coccinea Linnaeus Corpul negru, cu pronotul i elitrele ro ii,

acoperite cu o pubescen de nuan ro cat . Capul puternic l it în dreptul tâmplelor, prev zut cu o impresiune frontal acoperit cu o pubescen tomentoas deas .Pronotul are un an median i câte o impresiune lateral superficial . Baza pronotului cu o bordur fin . L = 14-18 mm. (Fig.130, pag.143)

La liziera p durilor i în poieni pe flori. Larvele se dezvolt sub scoar acopacilor.

Fig. 130 Pyrochroa coccinea

143

16 Familia Meloidae Cuprinde insecte de talie medie sau mare (6-40 mm). Capul este puternic îngustat dup tâmple, fiind legat de pronot printr-un peduncul îngust. Ochii reniformi. Antenele adesea formate din 11 articole, uneori cu un num r de articole mai redus. Ele pot fi filiforme, moniliforme, îngro ate spre vârf, mai rar pot avea o formneregulat . Labrumul dezvoltat, bine vizibil. Vârfurile mandibulelor ascu ite sau u or zim ate, uneori maxilele au vârful spatulat. Pronotul transvers, rotunjit sau alungit, îngustat anterior, marginile lui laterale fiind lipsite de o bordur vizibil . Baza pronotului este mai îngust decât baza elitrelor. Sutura elitrelor divergent posterior, vârfurile elitrelor luate izolat sunt de regul rotunjite. Elitrele acoper complet abdomenul, uneori ele pot fi scurte l sând descoperite par ial tergitele abdominale. Aripile membranoase sunt bine dezvoltate (la Meloe ele lipsesc). Coxele anterioare cilindrice, cotangente în partea lor median . Cavit ile de articula ie ale coxelor posterioare deschise. Ghearele despicate la vârf sau zim ate cu un apendice coriaceu (de consisten a pielii). Ultimul sternit abdominal la este ± trunchiat.

Cheia genurilor1.Marginea intern a vârfurilor tibiilor i femurelor anterioare prezint o zon pubescent galben-aurie…………………........................................1 Epicauta Redt.– Vârfurile tibiilor i femurelor anterioare sunt lipsite de o pubescen vizibil , de culoare galben-aurie....................................................................................................22.Antenele moniliforme, uniform îngro ate sau m ciucate spre vârf, ele nu sunt mai lungi decât jum tatea corpului (fig.131 a-c, pag.144). Ghearele normal conformate (fig.132a, pag.144)…….........................................................................................….3– Antenele filiforme, uneori u or îngustate spre vârf (fig.131b, pag.144). Vârfurile antenelor ating sau dep esc jum tate din lungimea corpului. Ghearele u or zim ate pe marginea lor intern (fig.132b, pag.144)……...........................………..…...........73.Elitrele nu acoper complet abdomenul, sutura elitrelor fiind divergent posterior. Aripile membranoase lipsesc. Coxele mediane ating baza coxelor posterioare............ ................................................2 Meloe L.– Elitrele acoper complet abdomenul, cel mult vârful pigidiului poate r mâne descoperit. Aripile membranoase sunt bine dezvoltate. Coxele mediane nu ating pe cele posterioare........................................................................................................…44.Antenele m ciucate sau u or îngro ate spre vârf, ele dep esc cu pu in baza pronotului (fig.131c, pag.144). Ambii pinteni terminali ai tibiilor posterioare au acelea i dimensiuni…..........................................................……..….…3 Mylabris F.– Antenele moniliforme, uniform îngro ate, ele dep esc cu mult baza pronotului (fig.131a, pag.144). Pintenul exterior al tibiilor posterioare este mai îngro at decât cel intern.....................................................................................................................55.Pronotul nu este trapeziform, iar unghiurile sale anterioare sunt rotunjite................... .…...….4 Alosimus Muls.– Forma pronotului trapezoidal , cu unghiurile anterioare ascu ite……...........…...….66.Elitrele glabre, lipsite de peri…………...........................................……..…5 Lytta F.– Suprafa a elitrelor este acoperit cu o pubescen lung , erect .....6 Teratolytta Sem.7.Pronotul lung i îngust, conic îngustat anterior. Articolul terminal al palpilor maxilari alungit, triunghiular sau în form de secure …......……...7 Stenodera Esch.– Pronotul nu este mai lung decât lat. Ultimul articol al palpilor maxilari oval sau cu marginile paralele pân spre vârf…………..............………....……8 Euzonitis Sem.

144

a b c Fig. 131

Antenele la Meloidae (dup H. Freude) a-Alosimus sp., b-Euzonitis sp., c-Mylabris sp.

a b Fig. 132

Ghearele la Meloidae (dup H. Freude) a-Lytta sp., b-Alosimus sp.

1 Genul Epicauta Redtenbacher Capul mare i bombat cu tâmplele alungite. Pronotul este mai îngust decât

capul, având marginile laterale ± paralele în jum tatea lor posterioar . Suprafa aelitrelor prezint granula ii fine. Vârfurile elitrelor luate izolat rotunjite. Picioarele lungi i sub iri. Toate tarsele sunt mai lungi decât tibiile. Corpul alungit, relativ cilindric, u or l it posterior. Dorsal negru, uneori cu capul ro cat. (Plan a 22a) În fauna noastr 2 specii.

Epicauta rufidorsum Goeze Corpul negru. Antenele i picioarele negre, totu ibaza antenelor pe fa a lor intern poate avea o nuan galben-ro cat . Partea dorsaleste acoperit cu o pubescen neagr , o dung longitudinal pe discul pronotului iuna situat pe marginile laterale ale pronotului sunt formate din peri albicio i. Ventral cu o pubescen cenu ie, uneori numai vârful ultimului sternit abdominal poate fi cenu iu-pubescent. L = 10-19 mm. (Plan a 22 a) D un tor la cartofi.

Primul articol al tarselor posterioare l it i aplatizat.

2 Genul Meloe Linnaeus Capul mare, cu vertexul puternic bombat i cu tâmplele lungi. Antenele moniliforme, uneori cu articolele mediane sunt îngro ate, de form neregulat .Pronotul adesea mai îngust decât capul i întotdeauna mai îngust decât elitrele, acestea din urm sunt suprapuse în partea lor anterioar i divergente posterior. Abdomenul voluminos, mai dezvoltat decât capul i pronotul luate împreun . Picioarele bine dezvoltate. Pintenul extern al tibiilor posterioare are vârful oblic-trunchiat. Metasternul este foarte scurt, iar coxele mediane i posterioare sunt apropiate.

145

Insecte heliofile întâlnite în zonele însorite, acoperite cu iarb . La noi 13 specii.

1.Antenele atât la cât i la sunt l ite în partea lor median , uneori au articolele 5-7 de form neregulat (fig.133a, pag.146). Pronotul mai lung sau aproximativ la fel de lung i de lat…………………………………………………………………..2– La ambele sexe articolele mediane nu sunt l ite. Pronotul transvers, mai lat decât lung…………………...........................................................................…..………….42.Suprafa a elitrelor cu granula ii extrem de fine i cu puncte adâncite mari. Pronotul are un luciu m t sos i prezint o punctua ie fin , greu vizibil . Numai articolele mediane ale sunt îngro ate, îns ele nu sunt nici deformate i nici îndoite............... ................……..1 M. autumnalis Ol.– Elitrele dispun de rugozit i granulate, ± contopite. Suprafa a pronotului are o punctua ie deas i accentuat . Articolele antenale 5-7 la sunt puternic l ite, îndoite, de form neregulat , la ele sunt doar ceva mai l ite.…............................33.Capul i pronotul au o punctua ie grosier , spa iul dintre puncte fiind neted i lucios. Marginea posterioar a pronotului dreapt . Suprafa a elitrelor granulat ..................... .................2 M. proscarabaeus L.– Suprafa a capului i a pronotului prezint o punctua ie fin i rar , intervalele dintre

puncte mate, cu granula ii foarte fine. Baza pronotului este u or curbat . Elitrele au un luciu m t sos, fiind acoperite cu granula ii longitudinale fine...........................

.............................3 M. violaceus Marsh.4.Capul dup ochi prezint câte o impresiune longitudinal adâncit …............……..... ...............................4 M. variegatus Don.– Capul este lipsit de impresiuni longitudinale vizibile….............................................55.Partea dorsal a pronotului plan , iar marginile lui laterale sunt drepte, paralele i u or îngustate posterior. Unghiurile posterioare ale pronotului ascu ite.................…6– Pronotul dorsal convex, cu marginile laterale i cu unghiurile posterioare l it- rotunjite…………............................................................................................…….116.Suprafa a capului i a pronotului prezint o punctua ie accentuat . Elitrele cu rugozit i grosiere sau cu puncte carenate accentuate............................................….7– Capul i pronotul netede sau fin punctate. Elitrele au rugozit i fine ori suprafa a lor este neted i lucioas …….....................................................................................….97. Baza pronotului dispune de o impresiune median mai adâncit în dreptul scutelului. Partea dorsal neted , f r impresiuni longitudinale.....5 M. tuccius Rossi – Marginea posterioar a pronotului este lipsit de o impresiune vizibil . Elitrele cu impresiuni aplatizate printre care se afl rugozit i fine........……….........................88.Pronotul l it anterior cu unghiurile anterioare proeminente. an ul median longitudinal al pronotului mai adâncit spre baz i mai ters în partea median ...... ..........…6 M. cicatricosus Leach– Marginile laterale ale pronotului ± paralele, iar unghiurile sale anterioare sunt rotunjite. an ul median al pronotului uniform adâncit pe toat pe toat lungimea lui ................7 M. rufiventris Germ.9.Elitrele au pe marginea lateral câte o tivitur g lbuie. Marginea anterioar a pronotului i scutelul sunt acoperite cu o pubescen galben-aurie. Pronotul p trat cu partea dorsal aplatizat …..…...............................................….8 M. hungarus Schr.– Marginile laterale ale elitrelor f r o bordur îngust de nuan g lbuie. Marginea anterioar a pronotului are o pubescen neagr , iar scutelul nu este acoperit cu peri galbeni. Pronotul transvers, prev zut cu 3 impresiuni longitudinale superficiale.....1010.Partea dorsal neagr , epipleurele elitrelor albastre…..........…..9 M. uralensis Pall.–– Capul i pronotul de culoare violet , iar elitrele i abdomenul sunt albastre.............. .........................…10 M. decorus Brandt

146

11.Capul i pronotul glabre, prev zute cu o punctua ie relativ accentuat . Antenele scurte, îngro ate spre vârf. Corpul în ansamblu i în special partea dorsal albastr …………............11 M. brevicollis Panz.–– Suprafa a capului i a pronotului este acoperit cu o pubescen accentuat . Antenele mai lungi, ele nu sunt îngro ate spre vârf. Corpul negru, cel mult cu slabe reflexe metalice alb strui…………………........…....................................……….1212.Antenele mai îngro ate, penultimul articol antenal nu este mai lung decât lat (fig.133c, pag.146). Punctua ia capului uniform , relativ fin ....................................

...................12 M. scabriusculus Brandt–– Antenele mai sub iri, cu penultimul articol mai lung decât lat (fig.133d, pag.146). Suprafa a capului prezint o punctua ie accentuat , adesea inegal ........................... .............................13 M. rugosus Marsh.

a b c d Fig. 133

Antenele la Meloe (dup Z. Kaszab) a-M. violaceus ( ), b-M. violaceus ( ), c-M. scabriusculus, d-M. rugosus.

1 Meloe autumnalis Olivier Corpul negru, cu reflexe metalice violete sau alb strui. Articolele antenale 5-7 nu sunt îndoite în form de cârlig. Capul i pronotul prezint câteva puncte izolate. Suprafa a pronotului este uniform aplatizat .L = 8-23 mm.

2 Meloe proscarabaeus Linnaeus Negru-alb strui sau negru-unicolor, uneori capul poate fi albastru sau violet. Capul i pronotul (cel pu in în partea sa anterioar )sunt acoperite cu puncte dese i accentuate. Pronotul mai lung decât lat, prev zut cu o bordur bazal fin , f r impresiuni bazale adâncite. Suprafa a elitrelor prezintrugozit i punctate. L = 11-35 mm. (Plan a 28 b)

Articolele antenale din zona median sunt îndoite în form de cârlig. -ab. cyaneus Muls. Corpul negru-unicolor.

3 Meloe violaceus Marsham Corpul albastru (la forma tipic ) sau albastru-negricios. Capul i pronotul cu aspect lucios, aproape neted, având o punctua ie fin irar . Baza pronotului prezint o impresiune transversal . Suprafa a elitrelor cu rugozit i fine. L = 10-32 mm. În zona de step , comun .

Al 5-lea articol terminal îndoit în form de cârlig (fig.133a, pag.146). Al 5-lea articol terminal normal conformat (fig.133b, pag.146)

-ab. montanus Gerh. Corpul negru sau negru-alb strui.

147

4 Meloe variegatus Donovan Corpul verde-închis cu reflexe metalice, capul ipronotul au o culoare ar miu-închis . Suprafa a capului prezint câte o impresiune longitudinal în spatele ochilor, iar pronotul are o impresiune superficial iaplatizat . Elitrele de nuan bronzat-închis , acoperite cu granula ii neuniforme iaccentuate. Picioarele negre. Partea ventral a corpului albastr sau violet , prev zutcu o pubescen neagr . Sternitele abdominale albastru-verzui, uneori fiecare sternit are câte o pat verde sau ar miu-ro cat . Capul îngustat posterior, aproximativ la fel de lat cât pronotul, cu tâmplele col uroase. Pronotul transvers, de form triunghiular ,baza pronotului fiind lipsit de o bordur vizibil . Suprafa a pronotului prezint o punctua ie deas i accentuat , cât i o impresiune superficial . L = 11-38 mm. (Plan a 28 c)

5 Meloe tuccius Rossi Negru-unicolor. Capul i pronotul cu puncte accentuate ce se prezint sub forma unor gropi e adâncite. Elitrele de asemenea cu puncte accentuate, îns ceva mai fine. Antenele i picioarele sunt acoperite cu o pubescenneagr . Abdomenul mat, numai ultimele 2 tergite abdominale sunt lucioase, fiind prev zute cu o punctua ie izolat . L = 14-25 mm. Specie meridional .

6 Meloe cicatricosus Leach Corpul negru, cu reflexe metalice alb strui. Antenele negre sau albastre, acoperite cu o pubescen neagr . Pronotul u or îngustat posterior, cu unghiurile anterioare proeminente i cu discul lipsit de o strie median .Suprafa a pronotului prezint rugozit i punctate i accentuate. Elitrele cu rugozit iplane, spa iile dintre rugozit i au strii radiale. Partea ventral i picioarele sunt acoperite cu o pubescen de nuan alb struie. Sternitele abdominale mate, lipsite de o tent metalic . L = 16-45 mm.

7 Meloe rufiventris Germar (coriaceus Brandt) Unicolor, negru-lucios, numai antenele i picioarele au o pubescen alb struie. Marginile laterale ale pronotului ± paralele, iar unghiurile sale anterioare sunt u or rotunjite. Discul pronotului prezint un an median longitudinal, de o parte i de alta a lui se mai afl 2 impresiuni longitudinale. Adesea baza abdomenului poate fi galben-ro cat .L = 16-32 mm.

8 Meloe hungarus Schrank Corpul negru cu un luciu m t sos. Antenele ipicioarele sunt acoperite cu o pubescen albastru-închis . Capul i pronotul netede, mate, marginile lor prezint o punctua ie fin i deas , printre care se afl câteva puncte mai îngro ate. Elitrele cu rugozit i fine i alungite, marginile laterale i sutura elitrelor de nuan g lbuie. Partea ventral a corpului lucioas , prev zut cu o punctua ie deas . L = 16-40 mm.

9 Meloe uralensis Palliardi Capul i pronotul au o punctua ie foarte fin ,format din câteva puncte izolate. Dorsal negru-mat, partea ventral a corpului prezint reflexe metalice alb strui. Capul este l it în dreptul tâmplelor. Pronotul de aproximativ 2 ori mai lung decât lat, marginea lui anterioar i posterioar sunt acoperite cu o pubescen g lbuie. Elitrele cu granula ii fine, fiind prev zute cu un an lateral care se întinde de la baz pân la marginea lor posterioar . Abdomenul

dispune de o punctua ie deas i uniform . L = 9-23 mm. Pe pantele însorite.

10 Meloe decorus Brandt & Erichson Capul i pronotul prezint o punctua ierar dar accentuat i un luciu metalic violet. Elitrele i restul corpului negre, adesea

148

cu reflexe metalice alb strui. Marginile laterale ale pronotului netede, iar an ul median longitudinal de pe pronot se l e te i se adânce te posterior. Numai baza elitrelor prezint câte un n ule lateral scurtat. Abdomenul cu o punctua ieaccentuat , printre care se afl granula ii încre ite. L = 12-20 mm. Pe pantele uscate i însorite sau pe terenuri nisipoase.

11 Meloe brevicollis Panzer Corpul negru cu reflexe alb strui sau albastru. Capul ceva mai lat decât pronotul, acesta din urm fiind puternic turtit dorso-ventral. Suprafa a capului i a pronotului glabr , lipsit de peri. Antenele scurte, u or îngro ate spre vârf, penultimul articol antenal nu este mai lung decât lat. Pronotul transvers, cu unghiurile posterioare obtuze dar proeminente, iar an ul median al pronotului este superficial. Marginea posterioar a pronotului dreapt . Suprafa a elitrelor cu granula iifine. Partea dorsal a corpului prezint o punctua ie fin i rar . Abdomenul negru. L= 7-24 mm. (Plan a 28 a)

-var. cephalotes Germ. Capul i pronotul au o punctua ie deas i accentuat .

12 Meloe scabriusculus Brandt & Erichson Corpul negru cu luciu m t sos icu reflexe metalice alb strui. Ochii mici i aplatiza i, ei dep esc cu pu in curbura capului. Fruntea este lipsit de o strie longitudinal . Sutura dintre clipeu i frunte nu este curbat . Antenele sub iri, cu articolele mediane la fel de lungi i de late, iar ultimele 2 articole terminale sunt evident mai lungi decât late. Pronotul transvers. Punctua ia capului i a pronotului este relativ accentuat , iar pubescen a lor fin .Suprafa a elitrelor are rugozit i fine i dese. Marginea exterioar a tibiilor prezintperi culca i. Partea membranoas a abdomenului este acoperit cu peri negri i fini. L = 6-28 mm. Prim vara, în zona de step .

13 Meloe rugosus Marsham Fruntea prezint un an median accentuat ce se întinde pân la sutura clipeal . Ochii relativ dezvolta i. Antenele sub iri, cu articolele mediane u or alungite. Capul i pronotul au o punctua ie accentuat , punctua iacapului este inegal , iar intervalele dintre puncte sunt lucioase. Marginea intern a ochilor este sinuat . Marginile laterale ale pronotului îngustate anterior, iar an ul median al pronotului este relativ adâncit. Elitrele cu rugozit i plane i accentuate, fiind lipsite de reflexe metalice alb strui. Partea membranoas a abdomenului are un luciu m t sos, fiind acoperit cu smocuri de peri afla i în gropi e adâncite mici. Tergitele abdominale puternic chitinizate, ele dispun de rugozit i radiare. Tibiile sunt acoperite cu o pubescen alungit , marginea lor exterioar este doar par ial acoperitcum peri. Tarsele lungi i sub iri. L = 6-18 mm. Atât la es cât i la munte pe ierburile din zonele însorite.

3 Genul Mylabris Fabricius Capul mare, l it, cu ochii reniformi i cu tâmplele rotunjite. Între clipeu ifrunte exist o strie accentuat . Antenele se inser pe cap înaintea ochilor, articolele 8-11 sunt îngro ate, ultimul fiind cel mai dezvoltat. Pronotul la fel de lat sau pu in mai îngust decât capul i întotdeauna mai îngust decât elitrele. Pintenii tibiilor posterioare sub iri, cu vârful ascu it. Ghearele nu sunt denticulate. Corpul cilindric, alungit, negru, elitrele prezint pete galbene sau galben-ro cate. Capul, pronotul i partea ventral a corpului sunt acoperite de o pubescen erect . Larvele consum ou le de l custe i blatide. Adul ii sunt întâlni i vara pe ierburi i pe flori. În fauna României 5-6 specii.

149

Mylabris variabilis Pallas Antenele lungi, cu penultimul articol alungit. Partea dorsal este prev zut cu o punctua ie accentuat . Elitrele lucioase, galbene, cu 3 pete transversale negre. Corpul este acoperit cu o pubescen neagr . L = 7-16 mm. (Fig.135a, pag.150)

a b c d e

f g h i j Fig. 134

Variabilitatea elitrelor la Mylabris variabilis (dup Z. Kaszab) a-forma typica, b-ab. mutabilis Marsh., c-ab. cichorei Latr., d-ab. medioluteoabruptaKasz., e-ab. luteointerrupta Pic, f-ab. medioexterneconjuncta Kasz., g-ab. apicenigroconjuncta Kasz., h-ab. mariei Pic, i-ab. medioluteobipunctata Kasz., j-ab. medioluteotripunctata Kasz.

4 Genul Alosimus Mulsant Capul l it, cu antenele lungi, moniliforme, al 3-lea articol antenal este mai lung decât al 4-lea. Pronotul bombat, disciform, mai lat decât lung, prev zut cu un

n ule longitudinal median superficial. Elitrele cu marginile laterale ± paralele, ele nu sunt suprapuse sau divergente posterior i acoper în totalitate abdomenul. Pintenul exterior al tibiilor posterioare îngro at, cu vârful oblic-trunchiat. Partea mai groas a ghearelor este denticulat . Adul ii sunt întâlni i pe flori. În fauna României 2 specii. 1.Talia mare (15-30 mm)…………………..............................1 A. chalybaeus Tausch– Corpul de dimensiuni mai reduse (8-16 mm)…………......................2 A. syriacus L.

5 Genul Lytta Fabricius În fauna noastr o singur specie.

Lytta vesicatoria Linnaeus Corpul alungit, cu marginile laterale ± paralele, de culoare verde-metalic . Antenele la fel de lungi cât jum tatea corpului, cu articolele filiforme, începând cu extremitatea articolului 3 ele sunt negre. Capul l it, de form

150

triunghiular . Vertexul este br zdat de un n ule longitudinal. Fruntea prezint o pat median ro cat , iar tâmplele sunt ascu ite. Pronotul îngustat posterior, cu unghiurile anterioare proeminente. Primul articol antenal i picioarele de culoare verde-metalic . Elitrele lungi, paralele, vârfurile elitrelor luate câte una sunt rotunjite. Fiecare elitr prezint câte 3 nervuri longitudinale ± terse. Elitrele verzi, uneori ele pot fi verzi-alb strui sau extremitatea elitrelor poate avea o pat apical g lbuie. Suprafa a elitrelor cu rugozit i fine. De regul elitrele nu acoper vârful abdomenului. Picioarele verzi i sub iri, pintenul extern al tibiilor posterioare este îngro at, cu vârful oblic-trunchiat. Fa a ventral a tarselor este acoperit cu o pubescen g lbuie. L = 9-21 mm. (Plan a 28 e) D un tor la frasin i liliac.

-ab. semicoerulea Beffa Baza elitrelor cu o tivitur alb struie.

6 Genul Teratolytta Semenov La noi o singur specie.

Teratolytta dives Brullé Corpul verde-metalic cu elitrele pubescente. Antenele negre. Tâmplele prezint câte o dung longitudinal pubescent . Discul elitrelor i o parte a abdomenului la de nuan ar mie. Picioarele ro cate. L = 13-21 mm. D un tor la pomii fructiferi.

7 Genul Stenodera EschscholtzÎn fauna României o singur specie.Stenodera caucasica Pallas Capul se inser de pronot printr-un peduncul l it.

Pronotul lung, conic, îngustat antemedian. Elitrele convexe, ele nu sunt întredeschise i nu se suprapun. L = 10-17 mm. (Fig.135b, pag,.150)

a b Fig. 135

Specii de Meloidae a-Mylabris variabilis, b-Stenodera caucasica.

151

8 Genul Euzonitis Semenov Se deosebe te de genul Zonitis prin aspectul pintenului extern al tibiilor posterioare cere este foarte îngro at, de 2 ori mai lung decât cel intern, acesta din urm având un vârf ascu it. În fauna noastr 3 specii.

1.Elitrele galben-ro cate, prev zute cu câte 2 pete negre apicale..1 E. sexmaculata Ol. – Suprafa a elitrelor unicolor , ori cu câteva pete sau benzi de culoare neagr ............... ………….…..2 E. quadrimaculata Pall.

17 Familia Melandryidae Corpul alungit cu marginile ± paralele, adesea ovoid. Capul îngustat dupochi, dar nu este pedunculat. Ochii aplatiza i sau u or bomba i, adesea reniformi, mai rar rotunji i. Antenele se inser înaintea ochilor, uneori baza antenelor este acoperitde o bordur în l at . Mandibulele scurte, de cele mai multe ori cu vârful despicat. Articolul terminal al palpilor maxilari l it în form de secure, mai rar el poate fi cilindric sau acuminat. Marginile laterale ale pronotului îndeosebi spre partea posterioar au o muchie ascu it . Elitrele adesea cu o punctua ie neuniform , uneori suprafa a elitrelor poate fi striat-punctat sau carenat . Aripile membranoase (cu câteva excep ii) bine dezvoltate. Coxele anterioare rotunjite sau conice, cotangente, ori ele sunt separate de apofiza prosternului. Cavit ile coxale ale picioarelor anterioare deschise posterior. Abdomenul este format din 5 sternite bine conturate, mai rar poate fi vizibil i al 6-lea sternit de dimensiuni reduse. Penultimul sternit abdominal nu este scurtat. Femurele i tibiile scurte, cu pintenii terminali lungi sau femurele i tibiile pot fi lungi cu pintenii scur i. Primul articol al tarselor posterioare alungit, iar penultimul articol este bilobat. Ghearele simple sau cu un dinte median, situat pe marginea lor intern . Adul ii tr iesc sub scoar a arborilor b trâni, în iasc , în buc i de lemn uscate sau în rumegu . Un num r redus de specii sunt întâlnite la liziera p durilor pe tufi urii pe flori.

Cheia genurilor1.Antenele dep esc jum tate din lungimea corpului. Penultimul articol al tuturor tarselor este sub ire i alungit (fig.136a, pag.153)…....................1 Serropalpus Hell.– Antenele nu dep esc jum tatea lungimii corpului. Penultimul articol tarsal u or bilobat (fig.136b, pag.153)……........................................................................……..22.Pronotul negru sau negru-alb strui, îngustat anterior. Elitrele u or l ite posterior, prev zute cu strii sau carene fine….............................................……2 Melandrya F.– Pronotul par ial sau total g lbui, cu marginile laterale rotunjite, u or îngustate anterior. Marginile laterale ale elitrelor ± paralele, lipsite de strii sau carene vizibile ..…….….....3 Phryganophilus Sahlb.

1 Genul Serropalpus Hellenius La noi o singur specie montan , întâlnit pe brad i pe molid.

Serropalpus barbatus Schaller Corpul alungit, îngust, cilindric i bombat. Dorsal unicolor maroniu sau maroniu-negricios, cu antenele, palpii i picioarele galben-ro cate. Suprafa a corpului prezint o punctua ie fin i deas , acoperit cu o pubescen g lbuie, fin . Capul rotunjit cu fruntea lat i aplatizat . Ochii mari, reniformi. Articolul terminal al palpilor maxilari aplatizat, triunghiular, de aproximativ 2 ori mai lung decât penultimul. Antenele lungi, filiforme, ajungând pân

152

la jum tatea corpului. Pronotul transvers, pu in mai lat decât lung. Baza pronotului dreapt , iar marginile laterale sunt rotunjite, având pe cea mai mare parte din lungimea lor o bordur vizibil . Unghiurile posterioare ale pronotului drepte. Scutelul p trat. Elitrele îngustate spre vârf. Suprafa a elitrelor de regul cu strii punctate fine. Sutura elitrelor prezint o bordur postmedian . Vârfurile elitrelor (luate izolat)ascu ite. Picioarele lungi i sub iri, cu tibiile cilindrice. Pintenul terminal al tibiilor scurt. L = 8-18 mm. (Plan a 29 a) Atât adul ii cât i larvele tr iesc în buturugile de conifere.

2 Genul Melandrya FabriciusCorpul aplatizat, adesea l it posterior. Capul u or aplecat înainte, p trat, bine

vizibil privit de sus. Fruntea l it i aplatizat . Ochii mari reniformi, fin fa eta i. Ultimul articol al palpilor maxilari alungit. Antenele sub iri, dep ind cu pu in baza pronotului, acesta din urm este transvers, îngustat anterior, cu impresiuni bazale adâncite. Baza i marginile laterale ale pronotului au o bordur vizibil . Elitrele aplatizate, u or l ite posterior, striate, între strii nu sunt prezente rânduri longitudinale de puncte. Picioarele dezvoltate cu penultimul articol de la toate tarsele bilobat. Larvele se dezvolt în crengile de alun c zute pe sol sau în lemnul putred de foioase. În fauna României 3-4 specii.

1.Pronotul este mai îngust decât elitrele. Interstriile elitrelor convexe alterneaz cu interstrii plane…....................................................................….....1 M. dubia Schall.– Atât pronotul cât i elitrele au o l ime aproximativ egal . Toate interstriile elitrelor sunt uniforme, egal convexe i l ite………….………...........…..2 M. caraboides L.

1 Melandrya dubia Schaller Corpul negru-unicolor, numai palpii, vârful ultimului articol antenal i tarsele sunt ro cat-maronii. Partea dorsal cu o punctua ie deas , fiind acoperit cu o pubescen culcat , de culoare neagr . Baza pronotului prezint 2 impresiuni adâncite care se prelungesc anterior pân la mijlocul pronotului.

an ul median longitudinal al pronotului este bine conturat. Elitrele l ite posterior iaplatizate, fiecare elitr are câte 9-10 carene longitudinale superficiale. Discul elitrelor cu o pubescen g lbuie, înaintea discului se afl o impresiune transversalaccentuat . L = 10-16 mm. (Plan a 29 b) În buc i de lemn uscate.

2 Melandrya caraboides Linnaeus Corpul negru cu luciu metalic alb strui. Palpii i tarsele galben-ro cate. Capul i pronotul sunt lipsite de un n ulelongitudinal median. Impresiunile bazale ale pronotului mici, triunghiulare. Punctua ia pronotului rar , la fel de accentuat cu cea a elitrelor. Jum tatea posterioar a elitrelor l it i aplatizat . Suprafa a elitrelor prezint carene scurte, u or în l ate. L = 10-16 mm. (Plan a 29 c) Specie montan , rar în zona de câmpie. Se întâlne te în lemnul doborât al arborilor.

-ab. tibialis Vit. Tibiile ro cat-maronii.

3 Genul Phryganophilus SahlbergCapul transvers, mai îngust decât pronotul, aplecat înainte. Fruntea l it i

aplatizat cu o impresiune median adâncit . Ochii mari, reniformi i convec i. Articolul terminal al palpilor maxilari alungit, triunghiular, cu baza mai lat decât

153

penultimul articol. Antenele scurte, ele dep esc cu pu in baza pronotului i sunt u orîngro ate spre vârf. Articolele antenale 2 i 3 au aproximativ aceea i lungime, iar articolul 4 este mai lung decât articolul 3. Pronotul transvers, rotunjit, având aceea il ime cu baza elitrelor. Marginea anterioar a pronotului u or rotunjit , iar marginile laterale ale pronotului sunt uniform rotunjite, prev zute cu o bordur accentuatantemedian . Baza pronotului dublu ondulat , lipsit de o bordur vizibil , cu 2 impresiuni adâncite punctiforme. Unghiurile posterioare ale pronotului te ite irotunjite. Scutelul rotunjit. Elitrele prev zute cu o punctua ie deas , fiind lipsite de strii sau carene. Penultimul articol al tarselor bilobat. Dintre cele 2 specii europene una este prezent i în fauna noastr .

Phryganophilus ruficollis Fabricius Corpul negru, cu pronotul galben-ro cat, unicolor. Ultimele 2 sternite abdominale g lbui. Prosternul i mezosternul scurtat înaintea cavit ii de articula ie ale coxelor anterioare i mediane. L = 14-16 mm. (Plan a 29 d) În lemnul putred de stejar.

Antenele l ite spre vârf, articolele antenale 8-10 sunt mai late decât lungi. Tarsele anterioare i mediane de asemenea l ite.

a b Fig. 136

Tarsele posterioare la Melandryidae (dup H. Freude) a-Serropalpus sp., b-Melandria sp.

18 Familia AlleculidaeCorpul alungit, adesea oval. Capul rotunjit, prognat i îngustat dup ochi. Baza

labrumului prezint o tivitur coriacee (de consisten a pielii), lucioas . Antenele lungi, ele se inser pe cap înaintea ochilor, ace tia din urm fiind rotunji i sau u or sinua ianterior. Pronotul adesea transvers, marginile lui laterale uneori cu o bordurvizibil . Unghiurile anterioare ale pronotului de regul rotunjite. Elitrele l ite f r o bordur bazal . Tuberculii humerali bine contura i la speciile ce prezint aripi membranoase bine dezvoltate. Epipleurele elitrelor se îngusteaz treptat de la bazspre vârf. Coxele anterioare sferice sau u or conice. Cavit ile de articula ie ale coxelor anterioare sunt deschise posterior. Coxele mediane u or dep rtate între ele, iar cele posterioare sunt ± cotangente. Toate ghearele pectinate sau zim ate. au 5-6, iar

6-7 sternite abdominale bine conturate.

154

Unele specii sunt nocturne, ele se întâlnesc sub scoar a arborilor b trâni i în iasc . Insectele diurne sunt r spândite la liziera p durilor pe frunzele i inflorescen ele arborilor. Larvele se dezvolt în lemnul putred, în iasc sau în sol printre r d cinileplantelor. În fauna României 11 genuri.

1 Genul Omophlus Dahl Corpul alungit, cu marginile laterale ± paralele, dorsal glabru sau u orpubescent. Partea ventral este acoperit cu peri lungi. Capul aplatizat. Ochii proeminen i, transver i, u or sinua i anterior. Tâmplele paralele. Ultimul articol al palpilor maxilari u or îngro at, cu vârful oblic-trunchiat. Antenele filiforme sau moniliforme. Pronotul transvers, mai îngust decât elitrele. Toate marginile pronotului prezint o bordur vizibil . Elitrele au strii longitudinale punctate. Epipleurele sunt prezente în jum tatea antemedian a elitrelor. Picioarele lungi, bine dezvoltate. Coxele anterioare conice, cotangente în partea lor median . Tarsele simple. Dorsal negru, cu elitrele galben-maronii sau negre. În fauna României sunt prezente 5 specii. Larvele se dezvolt în sol printre r d cinile plantelor.

Omophlus lepturoides Fabricius Negru, cu elitrele galben-maronii, glabre. Antenele negre atât la cât i la . Capul prezint o punctua ie deas . Pronotultransvers cu unghiurile rotunjite. Discul pronotului are o punctua ie fin i rar , fiind pubescent. Elitrele striate, cu epipleurele l ite ce ajung pân la nivelul coxelor posterioare unde se îngusteaz brusc. Suprafa a elitrelor prezint o punctua ie fin , dar accentuat . Articolele 2-4 ale tarselor anterioare nu sunt mai late decât lungi. L= 11-16 mm. (Plan a 29 e) Specie montan .

Articolul terminal al tarselor anterioare u or l it spre vârf. Sternitul anal cu o tirbitur median , el nu este prelungit în form de cioc.

19 Familia Tenebrionidae Aspectul general al corpului i talia sunt extrem de variabile. Antenele sunt formate din 11 articole moniliforme sau filiforme, uneori ele pot fi puternic m ciucate. Clipeul formeaz câte un lob înaintea ochilor ce acoper locul de inser ieal antenelor. Elitrele concrescute cu abdomenul, aripile membranoase fiind rudimentare sau absente. La speciile nearipate elitrele sunt sudate în dreptul suturii. Epipleurele elitrelor înguste, adesea întâlnim false epipleure reprezentate de o carensau un rând longitudinal de puncte. Coxele anterioare i mediane sferice, mai rar u ortransverse, evident separate între ele. Cavit ile de articula ie ale coxelor anterioare închise. Picioarele dezvoltate cu ghearele simple. Abdomenul este alc tuit din 5 sternite (uneori la din 6 sternite), dintre care primele 3 sternite sunt concrescute. Propigidiul mobil, mai îngust decât sternitele ce îl preced. Corpul adesea negru, mai rar de alt culoare. Majoritatea tenebrionidelor sunt termofile i xerofile, întâlnindu-se în regiunile sudice. De regul sunt specii nocturne, ziua se ascund sub pietre, frunze, hr nindu-secu materii vegetale în descompunere. Unele tr iesc în lemnul putred, sub scoar acopacilor, altele în f in i cereale. Formele diurne apar pe nisip în b taia razelor soarelui. Exist specii sinantrope întâlnite în pivni e sau în locuri întunecate.

155

Cheia genurilor1.Articolele antenale alungite i lucioase, ultimele 3-4 articole terminale sunt rotunjite, mate, acoperite cu o pubescen fin . Epipleurele elitrelor bine dezvoltate, ele ajung pân la unghiul sutural...………...………..........................................…….2– Antenele moniliforme, cu articolele terminale transverse sau m ciucate. Epipleurele elitrelor prezente numai în dreptul umerilor. Uneori pe marginea lateral a elitrei exist o bordur fin , dar în acest caz epipleurele nu ajung pân la unghiul sutural al elitrei………...................................………………….............…..…………………..32.Extremiatea apical a tibiilor anterioare prezint un pinten ascu it, digitiform (fig.137a, pag.155). Vârfurile elitrelor nu sunt mucronate.................1 Gnaptor Brul.– Tibiile anterioare au la extremitatea lor apical 2 pinteni terminali mai scur i (fig.137b, pag.155). Elitrele prezint vârfurile mucronate.………..........…2 Blaps F.3.Între clipeu i labrum lipse te o forma iune de consisten a pielii….............…….….4– Între clipeu i labrum exist o forma iune coriacee lucioas …...........……..........….54.Lungimea i l imea pronotului de dimensiuni aproximativ egale. Suprafa a pronotului uniform punctat sau granulat . Scutelul prezint 5 col uri........................

...........................................3 Tenebrio L.– Pronotul transvers, mai lat decât lung, cu marginile laterale rotunjite. Punctua ia pronotului inegal , pe marginile lui laterale sunt prezente puncte ombilicate. Scutelul semicircular……………….........................................….....…4 Neatus Lec.5.Ochii (privi i de sus) transver i, de aproximativ 2 ori mai la i decât lungi dispu i oblic. Tâmplele sunt mai lungi decât ochii………………….................…5 Helops F.– Privi i de sus ochii sunt rotunji i, u or alungi i, situa i vertical. Tâmplele mai scurte decât diametrul ochilor…………..........................…….......……..…6 Stenomax All.

a b Fig. 137

Vârful tibiilor anterioare la Tenebrionidae (dup Z. Kaszab) a-Gnaptor sp., b-Blaps sp.

1 Genul Gnaptor Brullé La noi o singur specie.

Gnaptor spinimanus Pallas Corpul mare, puternic convex, cu luciu metalic. Capul l it, clipeul este u or concav anterior. Ochii mici i îngu ti, aplatiza i, ei nu sunt sinua i anterior. Antenele scurte, cu al 3-lea articol alungit i cu articolele 8-10 u or l ite. Capul i pronotul prezint o punctua ie fin . Pronotul transvers, cordiform, cu marginile laterale puternic rotunjite. Marginea anterioar i baza pronotului drepte. Scutelul rudimentar. Suprafa a elitrelor cu puncte i granula ii fine. Marginile laterale ale elitrelor privite de sus nu sunt bine vizibile. Aripile membranoase lipsesc. Tibiile anterioare prelungite posterior sub forma unei excrescen e lungi la , scurt la .Picioarele dezvoltate. L=18-24 mm. (Plan a 30 a) În locuri uscate la marginea p durilor.

Elitrele oval-alungite. Elitrele puternic bombate dorsal, aproape emisferice.

156

2 Genul Blaps FabriciusCapul de dimensiuni reduse, îngustat dup ochi, ace tia din urm fiind

puternic transver i. Labrumul dezvoltat. Antenele de regul nu dep esc baza pronotului. Al 3-lea articol antenal extrem de alungit, iar ultimele 4 articole terminale sunt rotunjite i mate. Pronotul dreptunghiular sau u or transvers, baza pronotului fiind aproximativ egal cu baza elitrelor. Marginile laterale ale pronotului prezint o bordur fin . Scutelul mic, pubescent. Elitrele oval-alungite, lipsite de strii sau rânduri longitudinale de puncte. Epipleurele elitrelor l ite. Vârfurile elitrelor mucronate (prelungite în form de coad ). Picioarele dezvoltate, la tarsele nu sunt l ite.

Între primul i al 2-lea sternit abdominal în general se afl o pat medianformat din peri aurii. Larvele tr iesc în p mânt unde se hr nesc cu r d cinile plantelor. Adul iinocturni, fiind întâlni i în locuri întunecoase. Unele specii sunt r spândite în pivni e iîn alte locuri lipsite de lumin . În fauna României sunt prezente 6 specii.

1.Abdomenul la prezint o pat pubescent , iar ultimul sternit abdominal prezint o bordur accentuat ….........................................................................…….2– La abdomenul este lipsit de o pat pubescent ..….............................................….32.Vârfurile elitrelor cu o prelungire apical lung la ambele sexe. Elitrele alungite, cu marginile laterale ± paralele (fig.138b, pag.157)..................…….1 B. mortisaga L.– Por iunea mucronat a elitrelor scurt la sau extrem de scurt la (fig.138a, pag.105). Elitrele oval-scurtate, puternic convexe, cu marginile laterale arcuite….....

.................................2 B. lethifera Mars.3.Sternitul anal f r o bordur vizibil . Elitrele înguste, oblic-trunchiate posterior. Por iunea mucronat extrem de scurt (fig.138c, pag.157)........3 B. halophila Fisch.– Pigidiul cu o bordur accentuat . Elitrele mai l ite, cu por iunea mucronat ceva mai lung (fig.138d, pag.157)......................................................................……..….44.Partea dorsal mat , cu o punctua ie rar . Al 4-lea articol antenal de aproximativ 2 ori mai lung decât lat. Elitrele ± l ite…….....…................…...4 B. mucronata Latr.– Dorsal lucios prev zut cu o punctua ie deas . Articolul 4 antenal de 1,5 ori mai lung decât lat. Elitrele puternic l ite (fig.138e, pag.157)......…..…..5 B. abbreviata Mén.

1 Blaps mortisaga Linnaeus Corpul alungit, relativ îngustat, dorsal cu un luciu m t sos. Articolele antenale 4-7 mai lungi decât late. Pronotul u or transvers, ± cordiform, pu in convex, baza pronotului fiind mai îngust decât baza elitrelor. Suprafa a pronotului prezint o punctua ie deas i accentuat . Elitrele ceva mai late decât pronotul, cu marginile laterale u or rotunjite, aplatizate în jum tatea lor postmedian . Fiecare elitr prezint câte un an sutural adânc i l it. Bordura marginilor laterale ale elitrelor (v zut de sus) este vizibil i în jum tatea lor antemedian , fiind mai accentuat în jum tatea postmedian . Prosternul este lipsit de o apofiz vizibil . Sternitele abdominale prezint rugozit i granulate. Picioarele sunt mai lungi decât la B. lethifera, cu toate femurele m ciucate anterior i cu tarsele alungite. Onichiul triunghiular, cu vârful rotunjit. L = 20-31 mm. (Plan a 30 d)

Specie sinantrop . Prelungirea mucronat a elitrelor are o lungime de 2,5-4,0 mm. Primul

sternit abdominal prezint o pat galben mare, format din peri epo i. Prelungirea mucronat a elitrelor mai scurt , de 1,5-2,5 mm.

2 Blaps lethifera Marsham Corpul este mai l it decât la specia precedent .Pronotul adesea transvers, îndeosebi la , cu marginile laterale puternic rotunjite. Suprafa a pronotului de regul are o punctua ie deas i accentuat , mai rar punctua iapoate fi rar i fin . Elitrele ceva mai late decât pronotul cu marginile laterale u or

157

rotunjite. Suprafa a pronotului i a elitrelor aplatizat . Bordura marginilor laterale ale elitrelor (privit de sus) este vizibil numai în prima lor treime anterioar . Prosternul lipsit de o apofiz vizibil . Sternitele abdominale lucioase, u or granulate, prev zutecu o punctua ie fin i rar . Toate femurele puternic m ciucate în partea lor anterioar ,iar tibiile anterioare sunt l ite la baz . Onichiul cu vârful trunchiat. Tarsele scurte. L = 16-27 mm. (Plan a 30 f) Nu este sinantrop , fiind r spândit în locuri uscate i însorite sub pietre i sub bulg rii de p mânt.

Articolele antenale 4-7 ceva mai lungi decât late. Prelungirea mucronat a elitrelor de aproximativ 2 mm. Primul sternit abdominal are o pat galben , alc tuitdin peri epo i.

Articolele antenale 4-7 nu sunt mai lungi decât late. Elitrele cu o prelungire apical foarte scurt (sub 1 mm).

a b c d e

a1 b1 c1 d1 e1

Fig. 138 Vârfurile elitrelor la Blaps (dup Z. Kaszab)

a-B. lethifera, b-B. mortisaga, c-B. halophila, d-B. mucronata, e-B. abbreviata.

3 Blaps halophila Fischer von Waldheim Pronotul ± p trat, cu marginile laterale drepte, u or îngustate anterior. Elitrele convexe, marginile lor laterale fiind pu in arcuite. L = 17-24 mm. (Plan a 23 f) Specie continental , pontic .

4 Blaps mucronata Latreille Oval-alungit, cu pronotul u or convex. Antenele lungi i sub iri, ele dep esc baza pronotului. La ambele sexe, articolele 4-7 sunt mai lungi decât late, iar al 7-lea articol antenal este de peste 1,5 ori mai lung decât articolul 8. Pronotul aproximativ la fel de lung i de lat, cu marginile laterale puternic îngustate anterior. Elitrele evident mai late decât pronotul, convexe dorsal, cu marginile laterale u or arcuite. Fiecare elitr are un an sutural accentuat i o

158

impresiune u or adâncit situat lâng 2 tuberculi mici. Apofiza prosternului se prezint sub forma unei proeminen e mici. Sternitele abdominale au o punctua ie fini rar . Picioarele lungi i sub iri. Tibiile posterioare drepte, ele nu sunt m ciucate.

Elitrele au o prelungire mucronat scurt de aproximativ 0,7-1,5 mm. Onichiul ghearei semicircular. L = 20-24 mm. (Plan a 30 e) Specie sinantrop .

Prelungirea mucronat a elitrelor are o lungime de 1,0-1,5 mm. Prelungirea mucronat a elitrelor mai scurt , de aproximativ 0,75-1,0 mm.

5 Blaps abbreviata Ménétriés Corpul oval-scurtat, dorsal convex. Antenele mai scurte, ele nu ajung la baza pronotului, al 7-lea articol antenal este ceva mai lung decât articolul 8, acesta din urm fiind rotunjit. Pronotul transvers cu marginile laterale puternic arcuite. Elitrele bombate dorsal. Onichiul cu vârful trunchiat-rotunjit. L = 17-26 mm. În zone aride sub pietre i în galerii de roz toare.

Tibiile posterioare arcuite i îngro ate postmedian.

3 Genul Tenebrio LinnaeusCorpul alungit cu marginile laterale ± paralele, glabru, u or convex. Capul

rotund, mai scurt decât pronotul cu clipeul l it i rotunjit. Ochii transver i, aplatiza i, puternic sinua i anterior. Antenele glabre, cu majoritatea articolelor moniliforme, penultimul articol antenal este u or transvers i aplatizat. Articolul terminal al palpilor maxilari u or îngro at. Pronotul dreptunghiular sau p trat, având aceea i l ime cu elitrele. Baza i marginile laterale ale pronotului prezint o bordur îngro at . Scutelul transvers, semicircular sau pentagonal. Elitrele cu strii longitudinale punctate i cu interstrii u or convexe. Epipleurele elitrelor bine conturate. Femurele dezvoltate, ele dep esc cu pu in marginile laterale ale corpului. Tarsele mai scurte decât tibiile. Sternitul anal este lipsit de o bordur vizibil .

Tibiile anterioare adesea ± arcuite. În fauna noastr sunt prezente 3 specii r spândite în f in , produse de panifica ie i în lemn putred. 1.Pe fa a ventral a capului între ochi i mentum se afl câte un dinte alungit................ .............................1 T. opacus Duft.– Por iunea dintre ochi i mentum rotunjit , lipsit de un dinte vizibil.........................22.Ultimul articol antenal transvers, mai lat decât lung. Punctua ia capului i a pronotului deas i accentuat . Suprafa a elitrelor cu rugozit i granulate plane......... .......................................2 T. obscurus F.– Articolul terminal al antenelor are aproximativ aceea i lungime i l ime, fiind mai lung decât penultimul. Punctua ia capului i a pronotului este mai fin i mai rar . Elitrele cu rugozit i foarte fine, ele nu sunt granulate…......…......….3 T. molitor L.

1 Tenebrio opacus Duftschmidt Negru-unicolor, dorsal mat. Ultimul articol antenal mai lat decât lung. Fruntea cu o punctua ie relativ accentuat , punctua iaclipeului este extrem de fin . Baza pronotului cu o bordur dubl în partea sa median . Suprafa a elitrelor prezint strii punctate fine, mai accentuate spre vârf. Interstriile elitrelor au rugozit i lucioase fine i dese. L = 16-18 mm. Sub scoar a arborilor b trâni.

2 Tenebrio obscurus Fabricius Partea dorsal a corpului mat , de culoare neagr sau castaniu-închis . Capul cu tâmplele lungi i cu ochii puternic sinua i. Antenele aproximativ la fel de lungi cât capul i pronotul luate împreun . Al 3-lea articol antenal de aproximativ trei ori mai lung decât articolul 2, iar ultimele 4 articole

159

terminale sunt puternic transverse. Pronotul u or transvers, cu marginea anterioarconcav i cu marginile laterale relativ rotunjite, neondulate posterior. Baza elitrelor cu o bordur median accentuat , pe laturi exist câte o por iune în l at transversal .Scutelul pentagonal. Elitrele sunt mai lungi decât la T. molitor, suprafa a lor prezintstrii punctate fine, iar interstriile elitrelor au granule longitudinale dispuse neregulat. A 8-a interstrie a elitrelor l it , prev zut cu un rând de puncte slab conturat. L = 14-18 mm. (Plan a 30 b) Specie sinantrop , întâlnit în f in i produse de panifica ie.

Femurele anterioare puternic îngro ate comparativ cu cele mediane, denticulate la nivelul marginii interne. Tibiile anterioare evident arcuite, iar marginea lor intern prezint franjuri de peri.

Femurele anterioare ceva mai îngro ate decât femurele mediane, iar tibiile anterioare sunt u or arcuite.

3 Tenebrio molitor Linnaeus Corpul lucios, castaniu-închis sau negru. Antenele i picioarele maronii. Elitrele prezint un luciu m t sos. Interstriile elitrelor sunt lipsite de granule vizibile. L = 12-18 mm. (Plan a 30 c) Sinantrop , dar mai poate fi g sit în cuiburi de p s ri i în lemnul arborilor b trâni.

4 Genul Neatus LeconteÎn fauna României exist o singur specie. Neatus picipes Herbst Corpul alungit, cu marginile laterale paralele, lucios,

turtit dorso-ventral, negru-unicolor. Antenele, picioarele i uneori partea ventral a corpului de nuan maroniu-deschis . Capul rotunjit, prev zut cu o punctua ie fin irar . Ochii puternic sinua i anterior. Antenele cu articolele u or îngro ate spre vârf, acoperite cu o pubescen fin . Articolul terminal antenal este mai lung decât penultimul. Baza i marginile laterale ale pronotului prezint o bordur accentuat .Unghiurile posterioare ale pronotului obtuze i te ite. Discul pronotului cu o punctua ie fin i rar , lâng marginile laterale ale pronotului exist puncte ombilicate. Elitrele cu strii longitudinale punctate fine, interstriile au o punctua ie fini rar . Picioarele lungi. Ultimul sternit abdominal este lipsit de o bordur vizibil .

L = 12-16 mm. În lemnul putred i sub scoar a arborilor b trâni.

5 Genul Helops Fabricius Cuprinde 2 specii central-europene, dintre care una a fost semnalat i în fauna noastr .

Helops rossi Germar Corpul alungit, puternic convex, adesea cu luciu metalic, dorsal albastru sau violet. Suprafa a capului i a pronotului cu o punctua ie deas i accentuat . Capul voluminos cu clipeul rotunjit i bombat. Ochii transver i,u or sinua i anterior. Tâmplele se prelungesc anterior sub forma unui gât scurt. Antenele ating baza pronotului, ele nu sunt îngro ate spre vârf, cu articolul terminal mai scurt decât penultimul. Ultimul articol al palpilor maxilari este l it în form de secure. Pronotul cordiform cu discul bombat. Baza i jum tatea antemedian a marginilor laterale ale pronotului prezint o bordur accentuat . Unghiurile anterioare ale pronotului obtuze i rotunjite. Elitrele au o bordur bazal în l at , iar suprafa a lor prezint strii longitudinale accentuate. Interstriile elitrelor puternic convexe, prev zute cu o punctua ie fin . Umerii elitrelor nu sunt bine contura i, îns unghiul lor humeral este ascu it. Picioarele dezvoltate. Sternitul anal are o margine ascu it . L = 13-20 mm.

160

6 Genul Stenomax Allard La noi este prezent o singur specie.

Stenomax aeneus Scopoli Corpul maroniu, cu reflexe metalice, puternic convex privit din profil. Tâmplele scurte cu marginile ± paralele. Ochii transver i, proeminen i. Antenele lungi i sub iri, u or îngro ate spre vârf. Articolul terminal al palpilor maxilari l it în form de secure. Pronotul transvers, u or cordiform. Vârfurile elitrelor mucronate. Suprafa a elitrelor prezint interstrii aplatizate i o punctua ie relativ accentuat . L = 12-16 mm. (Fig.139, pag.160) În iasc , ciuperci arboricole i sub scoar a copacilor.

Tarsele anterioare i mediane l ite.

Fig. 139 Stenomax aeneus

20 Familia Lucanidae Capul mare, cu mandibulele îndeosebi la puternic dezvoltate i proeminente. Antenele geniculate cu scapul lung. Articolele antenale 3-7 sunt imobile i formeazadesea o m ciuc lamelat . Fruntea i clipeul sunt concrescute. Cavit ile coxelor anterioare sunt închise posterior. Coxele mediane transverse, iar mezosternul este scurt. Marginea extern a tibiilor zim at . Picioarele posterioare mai dezvoltate comparativ cu cele anterioare i mediane. Tarsele pentamere cu pretarsele alungite. Abdomenul de regul prezint 5 sternite bine conturate. Insecte de talie medie i mare care se dezvolt în lemnul copacilor. În fauna României 6 genuri monotipice.

Cheia genurilor1.M ciuca antenelor este format din 4-6 articole. Coxele anterioare sunt bine delimitate de proeminen a prosternului…...................................................................2– Antenele au o m ciuc alc tuit numai din 3 articole antenale. Coxele anterioare apropiate, fiind separate între ele printr-o prelungite îngust a prosternului .............32.Fa a dorsal a tibiilor anterioare este lipsit de an uri sau carene vizibile. Labrumul

i clipeul sunt în acela i plan. Pretarsele au pe fa a ventral rânduri de peri................ ............................................1 Lucanus L.– Tibiile anterioare au pe fa a dorsal an uri sau carene longitudinale (fig.140, pag.

161

162). Labrumul acoper marginea anterioar a clipeului. Fa a ventral a pretarselor glabr , numai spre vârf cu un smoc de peri…….....................…2 Dorcus Mac Leay3.Capul este l it la i lipsit de un corn orientat anterior. Mandibulele sunt extrem de îngro ate…..........................................................................3 Ceruchus Mac Leay– Capul uniform dezvoltat la ambele sexe, prezint un corn orientat anterior. Mandibulele normal conformate………………....…...............4 Sinodendron Hellw.

1 Genul Lucanus Linnaeus În fauna noastr o singur specie.

Lucanus cervus Linnaeus Corpul mare, maroniu-negricios, mat. Antenele sunt formate din 10 articole, cu o m ciuc alc tuit din 4 (rar 5-6) articole lamelate. Partea dorsal a tibiilor anterioare este lipsit de strii longitudinale. L = 25-75 mm. Larvele se dezvolt îndeosebi în lemnul de stejar. Metamorfoza dureaz cel pu in 5 ani.

Capul i pronotul negre, elitrele castanii sau castaniu-negricioase. Mandibulele ro cat-maronii. Capul foarte l it, cu mandibulele mari, de regulbifurcate la vârf, marginea lor intern fiind puternic denticulat , iar dintele cel mare este dispus antemedian pe mandibul . Vertexul prezint o caren transversalîntrerupt la mijloc. unghiul posterior al pronotului este obtuz. (Plan a 31 a)

Capul mai mic, cu mandibulele normal conformate, ascu ite la vârf icurbate. Capul, pronotul i mandibulele negre. Elitrele castanii sau castaniu-închise. (Plan a 31 b)

-var. capreolus Sulz. Capul de dimensiuni mai reduse, iar carena vertexului este rudimentar sau poate lipsi.

-var. pentaphyllus Reiche M ciuca antenelor este format din 5 articole. -var. turcicus Sturm Antenele au o m ciuc alc tuit din 6 articole.

2 Genul Dorcus Mac Leay

În fauna României o singur specie.Dorcus parallelipipedus Linnaeus Corpul u or convex, cu marginile laterale

± paralele, negru, mat dorsal. Ochii sunt par ial diviza i. Labrumul transvers, bine vizibil. Capul mare prev zut cu rugozit i punctate. Fruntea prezint 2 tuberculi frontali mici. Antenele au 10 articole cu o m ciuc lamelat format din 4 articole. L ng marginile laterale ale pronotului exist o punctua ie accentuat , iar punctua iadiscului pronotului este mai fin . Suprafa a elitrelor cu o punctua ie deas iaccentuat . L = 19-32 mm. (Plan a 25 a) Larvele se dezvolt în lemnul putred al esen elor foioase.

Capul mare i l it. Mandibulele mai dezvoltate, prev zute cu un dinte median orientat în sus. Suprafa a capului prezint rugozit i fine. Corpul mat.

Capul este mai mic i mai îngust decât pronotul. Mandibulele normal conformate, cu vârful ascu it. Suprafa a capului are o punctua ie accentuat . Corpul u or lucios.

3 Genul Ceruchus Mac Leay O singur specie.

Ceruchus chrysomelinus Hochenwart Corpul negru, glabru, puternic lucios, u or bombat, prev zut cu o punctua ie rar . Antenele i tarsele ro cat-maronii. Abdomenul adesea de nuan maronie. Ochii sunt lipsi i de o caren vizibil .Mandibulele lungi, ele se apropie una de alta spre vârf. Pronotul l it. Suprafa aelitrelor prezint strii longitudinale fine. Interstriile u or convexe, având o punctua ie

162

rar . Coxele anterioare apropiate una de alta, apofiza prosternului este absent . L = 11-16 mm. (Fig.141, pag.162) În lemnul putred de foioase i conifere. Metamorfoza dureaz 2-3 ani.

Capul mare, prev zut cu o punctua ie accentuat . Mandibulele sunt mai lungi decât capul. Suprafa a pronotului are o punctua ie fin , relativ deas .

Capul de dimensiuni mai reduse cu mandibulele mai scurte. Pronotul prezint o punctua ie mai accentuat .

Fig. 140Tibiile posterioare la Dorcus parallelipipedus (dup H. Freude)

4 Genul Sinodendron Hellwig În fauna României o singur specie.

Sinodendron cylindricum Linnaeus Cilindric-alungit, puternic convex, negru, cu luciu metalic. Antenele i tarsele ro cate, iar abdomenul maroniu. Capul prezintun corn orientat anterior, care la este mai lung i prezint posterior o pubesceng lbuie. M ciuca antenelor este alc tuit din 3 articole. Elitrele pot fi uneori maroniu-negricioase, cu marginile laterale ± paralele. Suprafa a elitrelor prezint strii longitudinale accentuate, stria sutural fiind mai îngro at posterior. L = 12-16 mm. (Plan a 31 d) Larvele se dezvolt îndeosebi în lemnul de fag. Metamorfoza dureaz 3 ani.

Pronotul cu o depresiune mare, plan , la marginea superioar a depresiunii se afl un dinte orizontal.

Pronotul prezint o depresiune anterioar dubl .

Fig. 141 Ceruchus chrysomelinus

163

21 Familia Geotrupidae Corpul mare, convex, cu luciu metalic. Antenele cu scapul lung, iar articolele

m ciucii antenale sunt libere. Marginea anterioar a labrumului dreapt . Mandibulele prezint o bordur lateral i un dinte apical obtuz. Palpii maxilari sub iri. Pronotul este lipsit de coarne i tuberozit i. Scutelul mare, ± cordiform. Elitrele cu strii longitudinale punctate, lipsite de o strie sutural . Marginea extern a tibiilor anterioare prezint mai mul i din i mici, dintre care 2 distali mai puternic dezvolta i. Tibiile posterioare au 2-3 carene transversale. Femurele anterioare prezint o pat catifelatpubescent . În fauna României 6 genuri.

Cheia genurilor 1.Ultimele 2 articole antenale (10 i 11) sunt concrescute i se inser pe articolul 9, astfel încât în aparen exist 9 articole..............................................1 Lethrus Scop.– Antenele au 10 articole bine conturate, cu o m ciuc format din 3 articole libere, mate, acoperite cu o pubescen tomentoas ...............................................................22.Vârful tibiilor posterioare prezint 2 strii transversale complete (fig.142a, pag.163)

....................................2 Geotrupes Latr.– Por iunea apical a tibiilor posterioare cu o singur strie transversal ..............….....33.Baza pronotului prezint o bordur complet . Dintele apical al tibiilor anterioare la ambele sexe este ascu it………...……........…..............….........3 Anoplotrupes Jekel– Bordura bazal a pronotului este u or întrerupt în partea sa median . La dintele apical al tibiilor anterioare este cu vârful ascu it, iar la el poate fi te it sau cu vârful sinuat (fig.142 b-c, pag.163).........................................4 Trypocopris Motsch.

a b c Fig. 142

Tibia posterioar i tibiile anterioare la Geotrupidae (dup H. Freude) a-Geotrupes sp., b-Trypocopris sp. ( ), c-Trypocopris sp. ( ).

1 Genul Lethrus Scopoli În fauna noastr o singur specie d un toare la vi a de vie.

Lethrus apterus Laxmann Corpul convex, dorsal glabru, negru, cu reflexe metalice slabe. Ventral lucios, acoperit cu o pubescen rar , de culoare închis . Capul mare cu ochii diviza i. Antenele au o m ciuc conic format din 3 articole. Mandibulele hipertrofiate, arcuite spre interior. Marginea anterioar a labrumului adânc sinuat . Palpii maxilari sub iri, filiformi, cu articolul terminal ascu it la vârf. Pronotul dezvoltat, mai lat decât elitrele. Suprafa a elitrelor cu strii longitudinale fine, ± terse. Umerii elitrelor rotunji i, iar epipleurele sunt foarte late. Aripile

164

membranoase absente. Marginea extern a tibiilor anterioare zim at cu 2 din i apicali mai dezvolta i. L = 10-20 mm. (Plan a 32a)

Mandibulele au câte o excrescen lung . Mandibulele sunt lipsite de o excrescen vizibil .

2 Genul Geotrupes Latreille Pronotul prezint o bordur bazal complet . Tibiile posterioare cu 2 strii transversale complete i una incomplet . În fauna noastr exist 3 specii coprofage.

1.Elitrele au între sutur i tuberculul humeral 9 rânduri de strii longitudinale punctate (fig.143b, pag.164)…..................................................................1 G. mutator Marsh.– Între sutura elitrei i tuberculul s u humeral exist numai 7 strii longitudinale punctate (fig.143a, pag.164)...............................................................................…….22.Por iunea median a sternitelor abdominale nu este punctat i nici pubescent (fig. 144, pag.164)…............................................................2 G. puncticollis Malinowsky– Sternitele abdominale pe întreaga lor suprafa uniform punctate i pubescente......... ..................3 G. stercorarius L.

a b Fig. 143

Elitrele la Geotrupes (dup H. Freude) a-G. puncticollis, b-G. mutator.

Fig. 144 Sternitele abdominale la Geotrupes puncticollis (dup H. Freude)

1 Geotrupes mutator Marsham Corpul alungit, convex, negru, verzui, albastru-negricios, ar miu sau verde-metalic. Suprafa a capului este prev zut cu rugozit i punctate fine i dese i cu un tubercul frontal mic ± ascu it. Pronotul transvers, mai lat decât elitrele. Discul pronotului neted, nepunctat, prev zut cu o strie median longitudinal , dezvoltat de la baz pân la mijlocul discului. Baza pronotului prezint o bordur bine conturat , iar lâng marginile lui laterale sunt prezente rugozit i punctate, relativ accentuate. Scutelul punctat. Fiecare elitrprezint câte 9 strii longitudinale, dintre care striile 2-3 i 6-7 sunt ± unite la baza lor. Întreaga suprafa a sternitelor abdominale uniform punctat . L = 15-26 mm. (Plan a 32 d)

165

Specie coprofag , întâlnit în baleg proasp t . Tibiile anterioare cu 2 din i ascu i i i un dinte mai mic dispus apical, situat

pe fa a lor inferioar . Femurele posterioare prezint un dinte bazal ascu it, iar trohanterele posterioare au de asemenea un vârf ascu it. -ab. chlorophanus Westh. Partea dorsal verde-aurie.

-ab. purpurascens Westh. Dorsal violet-ro cat.-ab. violaceus Westh. Coloritul p r ii dorsale a corpului albastru-violaceu.

2 Geotrupes puncticollis Malinowsky (spiniger Marsh.) Dorsal negru-verzui sau albastru, glabru, iar partea ventral a corpului este verzui-negricioas , albastr sau verde. Discul pronotului nepunctat, în timp ce marginile lui laterale au o punctua iedeas i accentuat . Stria median longitudinal a pronotului rudimentar , iar baza pronotului prezint o bordur complet . Elitrele au strii accentuate, u or terse anterior, interstriile sunt plane, nepunctate, prev zute cu rizuri transversale fine. Abdomenul prezint o band longitudinal median nepunctat . Corpul alungit, puternic convex, acoperit cu peri negri. L = 18-26 mm. (Plan a 32 f) În acelea i locuri cu specia precedent .

Fa a extern a tibiilor anterioare cu 3 din i inegali, dintre care al 3-lea dinte distal este îndreptat în jos. Femurele posterioare prezint în prima treime bazal un dinte curbat spre interior.

3 Geotrupes stercorarius Linnaeus Corpul alungit, dorsal negru, cu marginile laterale albastre sau verzui. Uneori coloritul p r ii dorsale poate fi verde-unicolor verde-negricios, ori albastru-negricios. Partea ventral verde sau albastr , cu luciu metalic. Discul pronotului neted, nepunctat, prev zut cu o strie median fin , relativ alungit . Suprafa a elitrelor prezint strii longitudinale accentuate, terse în partea lor anterioar . Interstriile sunt u or convexe, nepunctate, prev zute cu rizuri transversale fine. Sternitele abdominale în întregime punctate. L= 16-25 mm. (Plan a 32e ) În baleg proasp t .

Partea ventral a tibiilor anterioare bicarenat . Por iunea apical a trohanterelor posterioare denticulat , iar femurele posterioare au un dinte mic, ce poate fi uneori absent.

-ab. fimicola Muls. Dorsal negru, ventral violet, iar mandibulele nu sunt sinuate în partea lor apical .

-ab. foveolatus Marsh. Corpul de dimensiuni mai reduse, iar carena medianventral a tibiilor anterioare este slab conturat .

3 Genul Anoplotrupes Jekel Baza pronotului prezint o bordur complet . Suprafa a elitrelor cu 7 strii longitudinale punctate. La ambele sexe pintenul terminal al tibiilor anterioare este ascu it. Partea apical a femurelor posterioare cu o singur strie transversal .

La noi exist o singur specie coprofag .

Anoplotrupes stercorosus Scriba (silvaticus Panz.) Corpul scurt i convex, lucios, dorsal glabru, de regul negru-alb strui, cu marginile laterale albastre sau verzui. Partea ventral albastr -închis, albastru-violacee sau verde, acoperit cu o pubescen cafenie. Abdomenul în întregime punctat. Suprafa a capului prezintrugozit i punctate, iar antenele au o nuan ro cat-maronie. Pronotul l it postmedian, la fel de lat cât elitrele. Discul pronotului prezint o punctua ie fin , iar la nivelul marginilor lui laterale exist rugozit i punctate mai accentuate. Toate marginile pronotului prezint o bordur complet . Elitrele cu strii longitudinale punctate, u or

166

adâncite, interstriile nepunctate, ele au rizuri (stria iuni fine), orientate transversal. L = 12-20 mm. (Plan a 32 b) În baleg , ciuperci în descompunere i în lemn putred.

Tibiile anterioare prezint pe fa a ventral o caren longitudinalsuperficial .

-ab. viturati Pic Partea dorsal a corpului verzuie, bronzat sau ar mie. -ab. fauconneti Pic Dorsal verde. -ab. nigrinus Muls. Dorsal negru-unicolor. -ab. amoethystinus Muls. Coloritul p r ii dorsale violaceu. -ab. juvenilis Muls. La exemplarele imature pe partea dorsal apar pete

maronii. -ab. prussicus Czwal. Elitrele au strii longitudinale extrem de fine.

4 Genul Trypocopris Motschulsky Baza pronotului la nivelul marginilor laterale este lipsit de o bordur vizibil .Suprafa a pronotului prezint o punctua ie dubl . Pintenul terminal al tibiilor anterioare la este te it sau sinuat, la fiind ascu it. Partea apical a tibiilor posterioare cu o singur strie transversal . În fauna României o singur specie.

Trypocopris vernalis Linnaeus Coloritul corpului extrem de variabil: dorsal albastru, adesea cu reflexe verzui, verde, violacee, albastru-negricioas , neagr sau ro cat-verzuie. Partea ventral albastru-negricioas sau albastru-violacee acoperit cu o pubescen neagr . Corpul scurt i l it, u or convex, dorsal glabru i lucios. Antenele i palpii negre. Suprafa a pronotului cu o punctua ie dubl , punctele mai mari fiind dispuse pe disc. Este vizibil o strie longitudinal median fin i scurt .Unghiurile anterioare ale pronotului obtuze, iar cele posterioare sunt rotunjite. Bordura bazal a pronotului întrerupt spre marginile laterale. Suprafa a elitrelor prezint strii longitudinale fine, adesea neevidente. Interstriile elitrelor sunt netede sau prev zute cu stria iuni fine, dispuse neregulat. Umerii elitrelor rotunji i. Sternitele abdominale uniform punctate. L = 12-20 mm. (Plan a 32 c) De regul în regiunea montan pe baleg proasp t .

Dintele terminal al tibiilor anterioare bifid. Dintele terminal al tibiilor anterioare simplu.

-ab. autumnalis Heer Partea dorsal verde-metalic .-ab. obscuratus Schm. Dorsal negru-lucios, adesea cu reflexe violacee sau

verzui. Marginile elitrelor albastre ori albastru-verzui.

22 Familia Scarabaeidae Capul prognat, mai îngust decât marginea anterioar a pronotului. Ochii ± sinua i, uneori complet diviza i. Antenele sunt alc tuite din 8-9 articole, dintre care ultimele 3 formeaz o m ciuc pubescent . Între frunte i clipeu exist o linie de separa ie. Pronotul transvers, prev zut cu apofize, tuberculi i carene ± dezvoltate. Scutelul absent sau prezent, dar îngust. Abdomenul are 6 sternite bine vizibile. Cuprinde specii coprofage, unele dintre ele confec ioneaz bile de baleg . În fauna României mai multe genuri.

Cheia genurilor 1.Marginea anterioar a clipeului puternic denticulat (fig.145, pag.167)......................

167

.......................................1 Scarabaeus L.– Clipeul cu marginea anterioar normal conformat ....................................................22.Baza pronotului are 2 gropi e mediane apropiate. Marginea extern a tibiilor anterioare cu 4 din i. Scutelul bine vizibil…………………….......………2 Onitis F.– Pronotul f r impresiuni bazale adâncite. Tibiile anterioare au pe marginea extern 3 din i mari. Scutelul absent……............................................….…..3 Copris Geoffr.

Fig. 145 Clipeul la Scarabaeus sp. (dup H. Freude)

1 Genul Scarabaeus Linnaeus Clipeul l it, cu marginea anterioar puternic denticulat . Marginile laterale ale

pronotului rotunjite, iar unghiurile sale posterioare sunt obtuze. Scutelul rudimentar. Tarsele anterioare lipsesc. Marginea extern a tibiilor anterioare cu câte 4 din i, dintre care cel posterior este mai mic. Tibiile mediane au un singur pinten apical. Picioarele posterioare mai lungi decât cele anterioare i mediane. Tarsele posterioare aplatizate, acoperite cu peri lungi. Corpul lat, negru. Cuprinde specii meridionale, întâlnite în baleg proasp t . Insectele confec ioneaz bile din baleg . În fauna României 2 specii.

1.Lâng marginile laterale ale pronotului este vizibil o pubescen neagr . La exist pe marginea intern a tibiilor posterioare franjuri de peri negri.....1 S. pius Ill.– Pubescen a marginilor laterale ale pronotului ro cat sau ro cat-maronie. Marginea intern a tibiilor posterioare la cu franjuri pubescente ro cate....2 S. typhon Fisch.

1 Scarabaeus pius Illiger Corpul negru, scurt i convex. Capul are o carenfin , dispus oblic, tears în dreptul suturii frontale. Suprafa a capului prezintrugozit i granulate dese i accentuate. Suprafa a pronotului cu excep ia por iunii bazale este granulat . Pe pronot exist o band longitudinal median . Pigidiul prezint o punctua ie deas i accentuat . L = 20-30 mm. (Plan a 33 a) Specie meridional , rar .

2 Scarabaeus typhon Fischer von Waldheim (affinis Brul.) Negru-mat, turtit dorso-ventral. Clipeul cu granule ± accentuate, marginea sa anterioar prezint 4 din iascu i i. Fruntea cu o caren transversal întrerupt la mijloc. Pronotul transvers, de aproximativ 2 ori mai lat decât lung, cu marginile laterale rotunjite. Unghiurile anterioare ale pronotului ascu ite, orientate extern, iar cele posterioare sunt obtuz-rotunjite. Bordura marginii anterioare a pronotului dreapt , marginile laterale au o bordur zim at , iar baza pronotului prezint un rând de granule proeminente, mari ilucioase. Suprafa a pronotului cu granule fine. Elitrele glabre, cu strii longitudinale fine, interstriile 2-3 au câte un rând de încre ituri transversale scurte, marginile laterale ale elitrelor dispun de câte o caren ascu it care se termin la o oarecare distan de apexul elitrei. Pe elitre mai sunt vizibile câte o tuberozitate humeral mici o tuberozitate apical mai l it . Tibiile anterioare au pe marginea extern 4 din i

bine dezvolta i. Suprafa a pigidiului prezint o punctua ie fin i rar . Pro, mezo i

168

metasternul punctate i pubescente. Sternitele abdominale glabre i nepunctate, ultimele 2 sternite au câte un rând transversal de peri setigeri. L = 24-30 mm. (Plan a 33 b) În sudul rii pe baleg proasp t de cal.

Jum tatea apical a tibiilor posterioare prezint pe fa a lor intern o perie lung format din peri scur i i de i.

Tibiile posterioare lipsite de o pubescen sub forma unei perii.

2 Genul Onitis Fabricius În fauna României o singur specie.

Onitis damoetas Steven Capul i pronotul prezint o punctua ie granulat .Antenele au 9 articole. Marginea anterioar a clipeului rotunjit , rareori tirbitmedian. Pronotul mat, prev zut cu o granula ie lucioas . Baza pronotului cu 2 gropi emediane pu in adâncite. Scutelul mic, bine conturat. Elitrele scurte, turtite dorsal, cu strii fine i interstrii plane. Umerii elitrelor au o strie carenat . Marginea extern a tibiilor anterioare cu 4 din i mici. Tibiile mediane au 2 pinteni apicali. Tarsele anterioare sunt absente atât la cât i la . L = 14-19 mm. (Fig.146, pag.168) În baleg proasp t .

Fig. 146 Onitis damoetas

3 Genul Copris Geoffroy La noi o singur specie întâlnit în baleg proasp t .

Copris lunaris Linnaeus Corpul convex dorsal, glabru i lucios. Antenele prezint 9 articole. Clipeul l it, semicircular, marginea lui anterioar are o tirbiturmedian . Fruntea cu un corn, mai dezvoltat la . Unghiurile anterioare i posterioare ale pronotului rotunjite, iar baza pronotului dispune de o bordur accentuat . Scutelul nu este vizibil, fiind acoperit de marginea posterioar a pronotului. Elitrele prezintcâte 9 strii longitudinale accentuate, interstriile au o punctua ie foarte fin . Pigidiul nu este acoperit de elitre. Marginea extern a tibiilor anterioare cu 4 din i, dintre care cel posterior are dimensiuni mai reduse. L = 16-24 mm. (Plan a 33 c-d)

Cornul frontal lung, drept i ascu it. Cornul frontal mai scurt i bifid.

169

23 Familia DynastidaeMarginea exterioar a mandibulelor nu este acoperit de clipeu fiind bine

vizibil privit de sus. Capul de regul cu tuberculi sau apofize. Antenele sunt alc tuite din 8-10 articole, cu o m ciuc format din 3 articole lamelate. Ochii circulari, puternic sinua i. Labrumul coriaceu, fiind acoperit de clipeu. Pronotul cu impresiuni adâncite sau cu apofize. Scutelul este prezent. Elitrele au strii longitudinale punctate, iar aripile membranoase sunt bine dezvoltate. Pigidiul nu este acoperit de elitre. Abdomenul prezint 6 sternite bine conturate. În fauna Românie sunt prezente 2 genuri.

Cheia genurilor 6.Capul are un corn orientat posterior. Scutelul concav, prev zut cu o caren posterioar …..............................................................................…….…1 Oryctes Ill.– Suprafa a capului f r un corn proeminent, cel mult cu 1 sau 2 tuberculi mici. Scutelul convex, necarenat………………...…....................………2 Pentodon Hope

1 Genul Oryctes Illiger În fauna noastr o singur specie.

Oryctes nasicornis Linnaeus Corpul mare, castaniu-lucios, glabru dorsal. Antenele prezint 10 articole, ultimele 3 formând o m ciuc . Marginea anterioar a clipeului sinuat sau trunchiat . Capul prezint la un corn alungit, iar la este vizibil un tubercul ± dezvoltat. Pronotul alungit, cu o por iune ridicat postmedian icu o depresiune anterioar abrupt . Baza pronotului are o bordur accentuat . Scutelul triunghiular. Elitrele cu rânduri longitudinale de puncte duble i cu interstrii plane. Marginea extern a tibiilor anterioare cu 3 din i, iar tibiile posterioare prezint la vârful lor 2 carene transversale. Tarsele au 2 gheare egal dezvoltate. Partea ventralro cat-maronie, acoperit cu o pubescen ro cat . L = 26-41 mm. (Plan a 33 f) Specie comun care se dezvolt în lemne putrede.

2 Genul Pentodon Hope Capul de regul cu 1-2 tuberculi frontali. Mandibulele trilobate, bine vizibile privite de sus. Antenele au 10 articole, ultimele 3 articole terminale fiind m ciucate. Clipeul rotunjit sau trunchiat anterior. Pronotul convex, iar scutelul este triunghiular. Elitrele lucioase, prev zute cu strii longitudinale i interstrii convexe. Marginea extern a tibiilor anterioare cu 3 din i, tibiile mediane i posterioare nu sunt denticulate dar prezint câte un rând apical de peri. Tarsele au 2 gheare uniform dezvoltate. Por iunea median a prosternului convex , acoperit cu o pubescenlung . Corpul convex, lucios, glabru dorsal, de nuan castanie. La noi 2 specii fitofage.

1.Marginea anterioar a clipeului uniform rotunjit , de regul f r tirbituri sau din i ori vizibili. Exist un singur tubercul frontal ± dezvoltat.........1 P. idiota Hbst.– Clipeul prezint pe marginea anterioar 4 din i ori ascu i i, separa i printr-o scobitur rotunjit . Fruntea cu 2 tuberculi frontali..........................2 P. bidens Pallas

1 Pentodon idiota Herbst Corpul scurt i convex, dorsal glabru, de culoare maroniu-negricioas sau neagr . Partea ventral brun-negricioas , acoperit cu o pubescen maroniu-deschis . Între clipeu i frunte exist un tubercul median ± dezvoltat. Clipeul rotunjit anterior, prev zut rareori cu 2 din i ori mici. Fruntea prezint rugozit i punctate relativ accentuate. Pronotul convex, u or îngustat anterior,

170

acoperit cu o punctua ie deas i accentuat . Marginea anterioar i marginile laterale ale pronotului prezint o bordur bine dezvoltat . Discul pronotului are o bandmedian longitudinal neted , mai dezvoltat posterior. Scutelul triunghiular, lipsit de o punctua ie vizibil . Elitrele au strii longitudinale punctate, dintre care cea suturaleste mai accentuat . Suprafa a elitrelor cu o tuberozitate humeral i una apical .L = 15-22 mm. (Plan a 33 e) În zona de es i colinar , uneori d un tor plantelor cultivate.

2 Pentodon bidens Pallas Se deosebe te de specia precedent prin marginea anterioar a clipeului prev zut cu 4 din i ori, dintre care cei mediani sunt ascu i i imai dezvolta i, iar cei laterali mai mici i prin existen a a 2 tuberculi mediani situa iîntre frunte i clipeu. Corpul convex, alungit, dorsal lucios, de culoare castaniu-închis , partea ventral a corpului având o nuan mai deschis . Pronotul are cea mai mare l ime în partea sa median . L = 24-26 mm. Specie r spândit numai în sudul rii.

24 Familia Cetoniidae Corpul masiv, dorsal de regul glabru i lucios, adesea cu reflexe metalice. Antenele se inser înaintea ochilor i sunt formate din 10 articole, dintre care ultimele 3 articole distale alc tuiesc o m ciuc lucioas . Clipeul p trat, cu marginea anterioaruneori bilobat sau concav . Mandibulele (privite de sus) nu sunt vizibile. Pronotul u or îngustat anterior, cu marginile laterale rotunjite. Scutelul triunghiular cu vârful ascu it sau rotunjit. Marginile laterale ale elitrelor cu sau f r depresiuni posthumerale, uneori discul elitrelor prezint o impresiune longitudinal . Pigidiul nu este acoperit de elitre. Abdomenul cu 6 sternite bine conturate. Coxele anterioare conice, iar tibiile anterioare sunt denticulate. Tarsele la fel de lungi sau pu in mai scurte decât tibiile. Ambele gheare ale tarselor au o dezvoltare egal , iar marginea lor intern nu este zim at . Insectele sunt întâlnite de regul pe inflorescen ele arbu tilor. În fauna României se întâlnesc 6 genuri.

Cheia genurilor 1.Marginile laterale ale elitrelor concave dup umeri....................................................2– Elitrele cu marginile laterale rotunjite, lipsite de depresiuni sau concavit i vizibile ....................................................………32.Vârful proeminen ei mezosternului sferic. Sternitele abdominale la prezint un

an median superficial………………………..............................….…..1 Cetonia F.– Vârful proeminen ei mezosternului neted i aplatizat, glabru sau pubescent............... ....................................2 Protaetia Burm. 3.Scutelul lung i îngust cu vârful ascu it. Marginea extern a tibiilor anterioare cu 3 din i…............................................................................................3 Osmoderma Lep.– Scutelul de dimensiuni reduse, scurt i l it, triunghiular sau rotunjit. Tibiile anterioare numai cu 2 din i…………................……..….…........…4 Gnorimus Lep.

1 Genul Cetonia Fabricius În fauna noastr o singur specie.

Cetonia aurata Linnaeus Corpul scurt i l it, ± turtit dorsal, prev zut cu un luciu metalic accentuat. Suprafa a capului prezint rugozit i punctate dese. Clipeul cu unghiurile rotunjite, are pe marginea anterioar o sinuozitate median l it . Tâmplele pubescente. Pronotul prezint o bordur lateral tears în dreptul unghiurilor

171

posterioare. Baza pronotului este sinuat în dreptul scutelului. Suprafa a pronotului cu o punctua ie dubl , partea median a discului pronotului cu puncte fine i rare, iar în vecin tatea marginilor laterale exist rugozit i fine. Proeminen a mezosternului globular , l it i rotunjit în partea apical . Baza scutelului punctat . Suprafa aelitrelor cu câte o impresiune longitudinal în dreptul suturii i cu 2 carene ± dezvoltate. Punctua ia elitrelor accentuat , neuniform , numai în depresiunea de lângsutur sunt vizibile rânduri longitudinale de puncte. Elitrele au de regul puncte ibenzi transversale albe ± ondulate. Pete i puncte mici albe mai pot fi prezente pe pronot, pigidiu i pe sternitele abdominale. Pigidiul des punctat, cu rugozit itransversale fine. Partea ventral a corpului prezint o pubescen lung i deas .L = 14-20 mm. (Plan a 34 a-f) Comun pe flori i pe inflorescen ele arborilor i arbu tilor.

Sternitele abdominale prezint o depresiune longitudinal lat . Ultimul sternit abdominal cu o punctua ie redus ce se prezint sub forma a 2 pete mici, laterale.

Abdomenul convex, pigidiul cu o gropi apical . Ultimul sternit abdominal are o punctua ie deas i uniform .

-forma typica Pronotul i elitrele de culoare verde-metalic , unicolor , iar partea ventral a corpului este ro cat-ar mie.

-ab. purpurata Heer Atât partea dorsal cât i cea ventral a corpului sunt ro cat-ar mii.

-ab tunicata Rtt. Capul, pronotul i elitrele cu o nuan variabil de la purpuriu-ro cat la violet. Pronotul lipsit de puncte albe, iar elitrele sunt verzi. Ventral verde sau verde-bronzat.

-ab. undulata Rtt. Pronotul prezint 2-4 puncte discale de culoare alb .Elitrele cu benzi transversale ondulate albe i cu un punct bazal situat între umeri iscutel.

-ab. amasicola Rtt. Pronotul i elitrele ro cat-ar mii, acestea din urm pot fi uneori bronzat-castanii. Pronotul cu sau f r pete discale albe, iar punctul bazal de pe elitre poate fi prezent sau absent.

2 Genul Protaetia Burmeister (Potosia Rtt.)

Se diferen iaz de Cetonia prin conforma ia proeminen ei mezosternului care este plan i l it . Coloritul corpului variabil, în general cu luciu metalic. Marginea anterioar a clipeului ± sinuat . Elitrele au de regul pe lâng sutur câte o depresiune median longitudinal , în interiorul c reia se afl rânduri longitudinale de puncte. Suprafa a elitrelor adesea cu benzi transversale sau cu pete albe. Pigidiul ± convex, de regul cu impresiuni adâncite. Marginea extern a tibiilor anterioare cu câte 3 din i.Proeminen a mezosternului plan i l it , glabr , neted sau prev zut cu o pubescen rar . În fauna României sunt prezente 7 specii r spândite pe flori i pe inflorescen ele arborilor i arbu tilor.

1.Bordura marginilor laterale ale pronotului este tears în vecin tatea unghiurilor anterioare. Abdomenul la are o caren median alungit ..........1 P. lugubris Hbst.– Marginile laterale ale pronotului cu o bordur lateral complet , ce atinge marginea sa anterioar . Abdomenul la este lipsit de o caren median alungit ....................22.Proeminen a anterioar a mezosternului prezint o punctua ie deas i accentuat . Tarsele posterioare sunt mai scurte decât tibiile.........................................................3– Mezosternul are o proeminen anterioar neted sau prev zut cu o punctua ie fin

172

i rar . Atât tarsele cât i tibiile posterioare au o lungime aproximativ egal .............43.Partea dorsal a corpului verde-unicolor . Interstria sutural ± convex , ea este bine vizibil numai în jum tatea posterioar a elitrei..........................2 P. ungarica Hbst.– Corpul negru. Interstria sutural convex este prelungit de la scutel pân la vârful elitrei...................................................................................................3 P. vidua Gory 4.Discul elitrelor este lipsit de o depresiune longitudinal cât i de pete sau benzi transversale.....................................................................................4 P. aeruginosa L.– Jum tatea posterioar a elitrelor cu câte o depresiune longitudinal adâncit lat , mai apropiat de sutur . Partea dorsal adesea cu pete sau benzi transversale albe...55.Genunchii picioarelor lipsi i de pete albe.............................................5 P. fieberi Kr.– Genunchii prezint câte o pat alb .............................................................................66.Corpul adesea f r pete sau benzi albicioase. Fruntea cu o punctua ie uniform i accentuat . Partea ventral a femurelor posterioare prezint o tirbitur arcuit mai pronun at la decât la .........................................................6 P. affinis Andersch– Atât partea dorsal cât i cea ventral a corpului de regul cu pete sau benzi trans- versale albe. Fruntea prezint o punctua ie dubl . Partea ventral a femurelor posterioare este lipsit de o t ietur vizibil ..........................................7 P. cuprea F.

1 Protaetia lugubris Herbst Corpul l it, convex, dorsal cafeniu-închis cu reflexe bronzate, ventral verde-bronzat de nuan întunecat . Capul cu rugozit ipunctate dese. Marginea anterioar a clipeului aproape dreapt . Antenele negre cu reflexe bronzate. Pronotul prezint puncte mici, albe i o punctua ie fin i rar pe disc, iar lâng margini punctua ia este mai accentuat . Marginile laterale ale pronotului rotunjite la mijloc i u or sinuate în dreptul unghiurilor posterioare, ele prezint o bordur tears în vecin tatea unghiurilor anterioare. Baza pronotului sinuat în dreptul scutelului. Scutelul neted sau cu câteva puncte bazale. Sternul, coxele i femurele anterioare sunt acoperite cu o pubescen deas , de nuan g lbuie. Suprafa a elitrelor cu câte o depresiune longitudinal dispus lâng sutur . Pe elitre sunt prezente numeroase pete mici, albe, mai ales la baz . Pigidiul cu o punctua iefin i deas i cu câteva pete mici, de culoare alb . L = 19-24 mm. (Plan a 34 g) Insectele pot fi întâlnite pe flori i pe scurgerile arborilor.

Primele sternite abdominale au o depresiune median lat .

2 Protaetia ungarica Herbst Partea dorsal a corpului verde-mat iar cea ventral lucioas . Corpul l it, turtit dorso-ventral. Capul cu rugozit i punctate ± accentuate. Marginea anterioar a clipeului ridicat , prev zut cu o tirbiturtriunghiular median . Antenele verzui-negricioase cu scapul verde. Pronotul cu câte o pat lateral mic de culoare alb . Suprafa a pronotului prezint o punctua ie deasi accentuat , ceva mai fin pe disc, lâng marginile laterale ale pronotului sunt

vizibile rugozit i punctate dese. Elitrele glabre cu o punctua ie fin , neregulat în dreptul scutelului, iar lâng tuberozitatea humeral exist rugozit i punctate. În jum tatea posterioar a elitrelor se afl o depresiune longitudinal discal pu in adâncit . Pe elitre sunt prezente pete i benzi transversale ondulate fine de culoare alb . Pigidiul cu puncte albe, fiind prev zut cu rugozit i fine i dese. Abdomenul neted, dar sternitul anal este punctat. Sternitele abdominale prezint câte o patlateral de peri albi. Proeminen a mezosternului de dimensiuni reduse, cu o punctua iedeas , accentuat i cu un rând transversal de peri g lbui. L = 14-20 mm. (Plan a 34 h-i)

Adul ii sunt întâlni i pe florile, frunzele i pe tulpinile plantelor ierboase. -ab. viridana Brul. Pronotul lipsit de pete albe, iar petele de pe marginile laterale ale elitrelor sunt ± contopite.

173

3 Protaetia vidua Gory & Percheron Negru-unicolor, partea dorsal a corpului cu reflexe metalice slabe. Suprafa a capului i a pronotului cu rugozit ipunctate dese. Marginea anterioar a clipeului prezint o sinuozitate median . În jum tatea posterioar a discului pronotului se afl o linie longitudinal medianneted . Scutelul punctat la baz , prev zut cu o strie longitudinal median . Suprafa aelitrelor cu strii longitudinale fine, ea prezint câte o impresiune longitudinalpostmedian u or accentuat . Stria sutural dezvoltat pân în zona scutelului. Pigidiul punctat prev zut cu strii transversale fine. Proeminen a mezosternului mic ,ea are rugozit i punctate i o pubescen ridicat de nuan ro cat . Marginea anterioar a fiec rui sternit abdominal prezint câte un rând arcuit de puncte. Sternitul anal punctat pe întreaga sa suprafa . L = 15-17,5 mm. (Fig.147, pag.173) Specie meridional r spândit în sud-estul rii.

-ab. adspersa Walt Corpul negru, dorsal mat, pronotul cu puncte albe relativ numeroase.

-ab. asiatica Fald. Pronotul cu 4 puncte albe, iar elitrele prezint pete transversale albe.

Fig. 147 Protaetia vidua

4 Protaetia aeruginosa Linnaeus Corpul l it, plan convex, verde sau verde-auriu, f r pete albe, dar poate avea reflexe metalice ro cate sau alb strui. Capul prezint o proeminen median longitudinal , suprafa a lui are o punctua ieaccentuat , dar rar . Antenele verzui-negricioase. Marginea anterioar a clipeului aproape dreapt . Suprafa a pronotului are o punctua ie fin i rar , discul s u este neted, nepunctat. Proeminen a mezosternului l it , rotunjit anterior, plan inepunctat . Elitrele au o punctua ie fin i rar , fiind lipsite de o depresiune postmedian . Picioarele verzi, coxele posterioare cu striuri transversale. L = 22-26 mm. (Plan a 35 i) Atât la es cât i la deal pe inflorescen ele pomilor i pe Sambucus nigra.

-ab. aureocuprea Muls. Corpul verde cu reflexe ro cat-aurii. -ab. ignea Rtt. Atât partea dorsal cât i cea ventral a corpului de nuan

purpuriu închis .-ab. miribella Rtt. Pronotul i scutelul albastru-verzui, elitrele albastre.

5 Protaetia fieberi Kraatz Corpul lucios, dorsal cafeniu-bronzat cu reflexeverzui, partea ventral i picioarele de culoare ar mie. Adesea pronotul, elitrele ipigidiul prezint câteva puncte mici i albe. Jum tatea anterioar a capului cu o punctua ie fin i deas , iar jum tatea posterioar are rugozit i punctate dese.

174

Marginea anterioar a clipeului u or sinuat cu unghiurile laterale rotunjite. Discul pronotului are o punctua ie fin i rar , în rest punctua ia este mai accentuat . Lângmarginile laterale ale pronotului sunt vizibile rugozit i punctate. Bordura marginilor laterale ale pronotului este u or l it median, unghiurile lui anterioare sunt obtuze cu vârfurile rotunjite iar cele posterioare puternic rotunjite. Epipleurele pronotului cu strii accentuate. Proeminen a anterioar a mezosternului l it i rotunjit anterior, netedsau prev zut cu o punctua ie fin i rar . Scutelul neted. Elitrele au câte o impresiune longitudinal puternic adâncit situat lâng sutur , în interiorul ei se afl rânduri longitudinale arcuite de puncte. Suprafa a elitrelor cu o punctua ie fin i rar , în apropierea marginilor laterale se afl rânduri de puncte dese. Metasternul i discul sternitelor abdominale prezint o punctua ie fin i rar . L=14-22 mm. (Plan a 35 g-h) Specie r spândit în zona de step i colinar .

6 Protaetia affinis Andersch Corpul plan, l it, u or convex, mai îngust decât la P. aeruginosa, verde sau verde-auriu, cu luciu metalic. Capul prezint rugozit ipunctate, dese i accentuate. Marginea anterioar a clipeului dreapt sau u or sinuat .Marginile laterale ale pronotului cu o bordur u or l it postmedian ce nu ajunge pân la nivelul unghiurilor posterioare. Discul pronotului prezint o punctua ie fin irar , mai accentuat pe margini. Baza pronotului sinuat în dreptul scutelului, acesta din urm poate fi neted, nepunctat sau prev zut cu câteva puncte izolate bazale. Elitrele prezint câte o impresiune longitudinal lat în vecin tatea suturii, în aceastzon fiind vizibile rânduri longitudinale de puncte ± arcuite. Mai pot fi prezente rânduri arcuite de puncte i pe umerii elitrelor. Pigidiul este prev zut cu linii sinuoase dese. Partea ventral a corpului are o pubescen bine conturat . Proeminen amezosternului plan i neted cu marginea anterioar aproape dreapt . Jum tatea posterioar a metasternului nepunctat . L = 18-23 mm. (Plan a 35 d-f) Frecvent în zona colinar i de silvostep .

Pigidiul uniform convex. Discul ultimului sternit abdominal prezint o punctua ie tears .

Pigidiul cu 2 impresiuni oblice ± accentuate. Întreaga suprafa a sternitului anal are o punctua ie uniform .

-ab. pyrochroa Rtt. Dorsal galben-ro cat de nuan închis , ventral verde-auriu.

-ab. mirifica Muls. Atât partea dorsal cât i cea ventral a corpului au o culoare albastr sau albastru-verzuie, uneori elitrele pot avea reflexe ro cate.(Plan a 35 d)

-ab. pyrodera Rtt. Partea dorsal a corpului verde-aurie, cu vertexul, pronotul i scutelul purpurii. Partea ventral albastr , uneori cu o por iune median

longitudinal albastru-verzuie. (Plan a 35 e) -ab. semiazurea Rtt. Vertexul, pronotul, scutelul i pigidiul de culoare ro ie

aprins . Partea ventral a corpului albastr cu reflexe metalice verzui. -ab. cupreonigra Rtt. Capul i pigidiul întunecate cu un luciu bronzat.

Pronotul scutelul i elitrele negre cu un luciu de lac.

7 Protaetia cuprea Fabricius Partea dorsal a corpului verde-ar mie, verde-olivacee, bronzat , ar mie, unicolor sau cu pronotul colorat diferit decât elitrele. Por iunea anterioar a capului i o bordur situat pe marginile laterale ale corpului de nuan violacee. Partea ventral a corpului violet , adesea cu reflexe metalice verzui sau poate fi par ial verzuie, mai rar bronzat . Pe cea mai mare parte a suprafe eicorpului sunt prezente puncte, pete i benzi albe. Suprafa a capului cu o punctua ie mai accentuat în jum tatea posterioar , lâng ochi sunt vizibile rugozit i fine. Discul pronotului are o punctua ie fin i rar , mai accentuat spre marginile pronotului. În

175

vecin tatea marginilor laterale ale pronotului sunt prezente rugozit i punctate dese. Scutelul are câteva puncte bazale izolate. Suprafa a elitrelor cu rânduri de puncte arcuite, ± contopite apical. Pigidiul punctat, prev zut cu rugozit i transversale accentuate. Proeminen a mezosternului glabr , cu o punctua ie extrem de fin .Marginea anterioar a sternitelor abdominale i marginile laterale ale ultimului sternit abdominal au rânduri arcuite de puncte. Partea dorsal a corpului glabr , cea ventraleste acoperit cu o pubescen g lbuie. Picioarele violete, uneori cu reflexe verzui. L = 17-22 mm. (Plan a 35 a-c) Frecvent pe flori i pe arbu ti.

Discul ultimului sternit abdominal cu o punctua ie tears . Punctua ia ultimului sternit abdominal deas i uniform .

-forma typica Marginile laterale ale pronotului, elitrele, pigidiul i p r ilelaterale ale sternitelor abdominale cu pete mici i albe. Pe elitre sunt prezente i benzi transversale albe, ± ondulate. (Plan a 35 b)

-ab. obscura And. Corpul lipsit de pete albe.

3 Genul Osmoderma Lepeltier & Serville La noi o singur specie.

Osmoderma eremita Scopoli Corpul mare, u or convex, dorsal glabru, maroniu-închis, uneori cu reflexe bronzate. Suprafa a capului cu rugozit i punctate, ± confluente, marginea anterioar a capului fiind u or rotunjit . Pronotul mai îngust decât elitrele, având cea mai mare l ime în prima treime anterioar . Marginile laterale ale pronotului uniform arcuite, lipsite de o bordur vizibil . Pe discul pronotului este prezent o brazd median puternic adâncit . Baza pronotului convex , iar suprafa a lui prezint o punctua ie deas i accentuat , ± confluent .Scutelul mare, alungit, cu vârful ascu it. Elitrele turtite dorso-ventral, u or adâncite în dreptul scutelului, prev zute cu o punctua ie deas i accentuat . Marginea extern a tibiilor anterioare cu 3 din i, iar marginea apical a tibiilor mediane i posterioare este puternic denticulat . L = 26-32 mm. (Fig.148a, pag.177) De la es pân în zona montan , larvele se dezvolt în lemnul putred al copacilor.

Capul prezint tuberculi frontali. Unghiurile posterioare ale pronotului ascu ite i u or proeminente. an ul median longitudinal al pronotului este mai adâncit. Pigidiul puternic convex cu o punctua ie rar .

Fruntea plan . Pronotul cu unghiurile posterioare obtuze, an ul median al pronotului plan, m rginit de câte un tubercul ascu it. Pigidiul u or convex, prev zut cu rugozit i punctate fine.

-ab. semirufum Pic Elitrele ro cate. Nu a fost semnalat în fauna României.

4 Genul Gnorimus Lepeltier & Serville Dorsal lucios, u or convex, relativ l it. Conturul clipeului ± p trat cu marginea anterioar u or sinuat . Pronotul mai îngust decât elitrele, cu unghiurile rotunjite, baza pronotului prezint o bordur complet . Scutelul triunghiular, scurt il it. Elitrele cu strii ± accentuate, uneori ele prezint carene longitudinale. Picioarele lungi, tibiile anterioare au pe marginea extern câte 2 din i. Coxele posterioare apropiate între ele.

În fauna noastr exist 2 specii. 1.Corpul negru, partea dorsal cu pete albe sau g lbui........................1 G. variabilis L.– Dorsal verde-metalic sau ar miu cu pete albe, ventral de regul ar miu-ro cat...........

176

..........................................2 G. nobilis L.

1 Gnorimus variabilis Linnaeus (octopunctatus F.) Negru, cu antenele ipalpii cafenii-închis, glabru dorsal. Sternul i partea ventral a femurelor anterioare cu o pubescen galben-cenu ie. Pe pronot i pe elitre sunt vizibile pete mici, albe sau g lbui. Marginea anterioar a clipeului puternic sinuat , iar suprafa a capului are o punctua ie accentuat ± confluent . Pronotul transvers, mai îngust decât elitrele, cu marginile laterale rotunjite, având cea mai mare l ime în partea median . Unghiurile anterioare ale pronotului drepte, cele posterioare sunt rotunjite i l ite, de regulprev zute cu câte o pat mic , alb sau g lbuie. Scutelul l it, rotunjit lateral i punctat la baz . Elitrele cu rugozit i punctate dese, pe suprafa a fiec rei elitre sunt prezente 4 pete mici, albe sau g lbui, dintre care 2 sunt situate mai aproape de marginile laterale, iar celelalte 2 mai apropiate de sutur . Vârfurile elitrelor rotunjite, pigidiul ipropigidiul nu sunt acoperite de elitre. L = 16-20 mm. (Fig.148b, pag.177) În p durile de foioase, mai ales în zona silvostepei.

Tibiile mediane puternic curbate la baz . Fa a sternal a pigidiului simpl .Suprafa a pigidiului cu puncte i strii.

Tibiile mediane u or curbate. Fa a sternal a pigidiului se prezint sub forma unei pl ci trapezoidale bine conturate.

-ab. heydeni Beckers Discul pronotului cu o pat g lbuie de form neregulat ,iar unghiurile posterioare ale pronotului prezint o pat mare g lbuie.

2 Gnorimus nobilis Linnaeus Corpul scurt i l it, u or convex, dorsal verde metalic sau verde-auriu. Partea ventral i uneori elitrele ro cat-ar mii. Palpii iantenele negre. De regul pronotul, elitrele i pigidiul au pete albe. Pronotul l itpostmedian, prezint o strie median longitudinal scurtat posterior. Suprafa apronotului cu rugozit i punctate i cu granula ii în vecin tatea marginilor laterale. Scutelul cu rugozit i punctate dese. Elitrele au câte 2 carene longitudinale fine, adesea neevidente. Sutura elitrelor este pu in în l at , unghiul sutural fiind rotunjit. L= 14-18 mm. (Fig.148c, pag.177) Adul ii sunt întâlni i pe flori, îndeosebi pe inflorescen ele de Sambucus nigra.

Tibiile posterioare puternic l ite apical. Pigidiul convex, prev zut cu tuberozit i apicale slab conturate.

Tibiile posterioare uniform l ite pe toat lungimea lor. Tuberozit ile apicale ale pigidiului proeminente.

-ab. immaculatus Muls. Elitrele sunt lipsite de puncte albe. -ab. cupreicollis Muls. Sternul ro cat-ar miu. -ab. rubrocupreus Muls. Întreaga parte ventral a corpului de nuan ro cat-

ar mie.

177

a b c Fig. 148

Specii de Cetoniidae a-Osmoderma eremita, b-Gnorimus variabilis, c-G. nobilis.

25 Familia Melolonthidae Capul prognat, mai îngust decât pronotul, lipsit de tuberculi i apofize. Ochii ovali sau circulari, bine dezvolta i. Antenele scurte formate din 7-10 articole, ele se termin cu o m ciuc lamelat . Labrumul bilobat, iar clipeul este separat de frunte printr-o linie de separa ie dezvoltat numai lateral. Mandibulele (privite de sus) nu sunt vizibile. Palpii maxilari sunt alc tui i din 4 articole, dintre care cel terminal are o form caracteristic , fiind oval i îngustat spre vârf. Pronotul transvers, având o l ime aproximativ egal cu cea a elitrelor. Elitrele de regul cu tuberculi humerali bine dezvolta i, suprafa a elitrelor adesea cu carene longitudinale. Aripile membranoase bine dezvoltate. Pigidiul i par ial propigidiul nu sunt acoperite de elitre. Margineaextern a tibiilor anterioare prezint 1-3 din i, iar tibiile mediane i posterioare au una sau dou carene transversale. Ambele gheare ale tarselor sunt egal dezvoltate. Sunt specii fitofage întâlnite pe p r ile aeriene ale plantelor. În fauna României mai multe genuri.

Cheia genurilor 1.La ambele sexe m ciuca antenelor este format din 3 articole…….................…..…2– M ciuca antenelor prezint 4-7 articole antenale…....................................................42.Antenele sunt alc tuite din 9 articole (fig.149c, pag. 178)......1 Amphimallon Berth.– Antenele au 10 articole antenale (149b, pag. 178)............................................……..33.Baza pronotului f r o bordur vizibil ………….......................…2 Holochelus Rtt.– Pronotul cu o bordur bazal fin , dar evident …….................3 Rhizotrogus Berth.4.La ambele sexe exist o m ciuc lamelat scurt , format la din 5, respectiv la din 4 articole. Marginea intern a vârfului tibiilor anterioare lipsit de un pinten apical…………………………..................................…...…...….……4 Anoxia Lap.– Lamelele m ciucii antenale sunt mai lungi la decât la , masculii au 7 iar femelele 5-6 articole. Vârful tibiilor anterioare prezint un pinten apical..................55.Elitrele maronii sau ro cat-maronii, unicolore. Marginile laterale ale sternitelor abdominale cu pete triunghiulare albicioase. M ciuca antenei la este format din 6 articole lamelate……………………...............................................5 Melolontha F.– Elitrele alb-marmorate. Marginile laterale ale sternitelor abdominale sunt lipsite de pete pubescente albicioase. La m ciuca antenei are 5 articole lamelate...................

178

...................6 Polyphylla Harris

a b c Fig. 149

M ciuca antenelor la Melolonthidae (dup S. Panin) a-Rhizotrogus aestivus, b-Holochelus aequinoctialis, c-Amphimallon sp.

1 Genul Amphimallon Berthold Clipeul transvers. Antenele sunt formate din 9 articole, ultimele 3 articole alc tuiesc o m ciuc lamelat . Fruntea prezint o caren adesea întrerupt la mijloc. Marginea anterioar i baza pronotului au câte o bordur bine dezvoltat . Elitrele punctate i carenate, ele prezint pe marginile laterale câte un rând de peri mai lungi. Marginea extern a tibiilor anterioare la cu 1-3 din i, iar la cu 3 din i. Tibiile posterioare prezint o caren transversal exterioar i 2 pinteni apicali. Tarsele mai lungi decât tibiile, având ghearele denticulate la baz . Partea dorsal a corpului de regul pubescent . La noi sunt prezente 4 specii.

1.Pintenul tibiei anterioare situat la nivelul intervalului dintre dintele apical i cel median al marginii exterioare. Ghearele prezint un dinte bazal ± dezvoltat............... ......................................1 A. solstitiale L.– Pintenul tibiei anterioare este situat la nivelul dintelui median al marginii exterioare. Dintele bazal al ghearei mic sau rudimentar...............................................................22.Suprafa a pigidiului cu o punctua ie simpl . Dintele ghearei mic.2 A. assimile Hbst. – Pigidiul prezint o punctua ie piliform . Dintele ghearei rudimentar, greu vizibil...... ..........................3 A. altaicum Mannerh.

1 Amphimallon solstitiale Linnaeus Dorsal convex, alungit, u or l itposterior la , de nuan deschis , galben-cafenie. Clipeul ro cat, în rest capul este maroniu-închis. Pronotul prezint 2 benzi mediane late cafenii, apropiate una de alta. Antenele i palpii ro cate, m ciuca antenelor este cafenie. Abdomenul maroniu-negricios, iar picioarele sunt g lbui. Clipeul are o punctua ie fin i deas , fruntea ivertexul prezint puncte mai rare i mai accentuate. Pronotul l it median, prev zut cu o punctua ie uniform fin i deas , acoperit cu o pubescen dubl . Scutelul are o punctua ie fin i deas i o pubescen g lbuie, dispus oblic. Elitrele lucioase, prev zute cu carene longitudinale bine dezvoltate, au o pubescen ridicat . Marginile laterale i cele posterioare ale elitrelor prezint peri lungi, printre care se aflintercala i peri mai scur i. Pigidiul u or convex, cu o punctua ie ombilicat fin ideas , având pubescen deas , ± alungit . L = 13,8-19 mm. (Plan a 37 a)

179

Insecte crepusculare r spândite din zona de silvostep pân în zona alpin .Zborul are loc în iunie.

Pubescen a pronotului este mai deas i mai lung în jurul scutelului. Marginea extern a tibiilor anterioare numai cu un dinte apical i unul median sau ceva mai rar cu 3 din i, dintre care cel posterior este rudimentar.

Lâng scutel pronotul prezint o pubescen rar , uneori absent . Tibiile anterioare cu 3 din i egali, bine dezvolta i, dintele median fiind mai apropiat de cel posterior.

2 Amphimallon assimile Herbst Corpul alungit, u or l it posterior, dorsal galben-cafeniu sau maroniu-închis, cu picioarele i palpii galben-ro cate. Marginile laterale ale clipeului sunt rotunjite, iar marginea sa anterioar prezint o scobiturmedian . Suprafa a clipeului are o punctua ie fin . Fruntea i vertexul cu o punctua iedeas i accentuat , ± confluent i o pubescen ridicat scurt , de culoare ro cat .Pronotul puternic transvers, având cea mai mare l ime în zona postmedian .Marginile laterale ale pronotului uniform arcuite, cu unghiurile anterioare obtuze icele posterioare l it-rotunjite. Suprafa a pronotului prezint o punctua ie fin ideas , prev zut cu câte un rând de peri laterali alungi i, iar discul pronotului are o pubescen dubl . Punctua ia scutelului mai accentuat decât punctua ia pronotului, iar pubescen a sa este mai lung comparativ cu pubescen a elitrelor. Suprafa aelitrelor u or lucioas , prev zut cu o punctua ie deas i accentuat . Marginile laterale ale elitrelor au un rând de peri ceva mai lungi în zona umerilor. Pigidiul u orconvex, prev zut cu o punctua ie deas , mai fin decât pe elitre. L = 11,2-16 mm. În zona subcarpatic i cea montan . Zborul are loc în iunie.

M ciuca antenei este mai lung decât funiculul.-ab. obscurus Brenske Corpul maroniu-închis, de talie mare.

3 Amphimallon altaicum Mannerheim Negru-cafeniu, u or lucios, cu elitrele ro cat-maronii de nuan închis , având sutura neagr . Uneori elitrele pot fi complet negre. Antenele i palpii ro cat-maronii, adesea cu m ciuca mai întunecat . Articolele antenale 3 i 4 au o lungime inegal . Marginea clipeului puternic ridicat , iar suprafa a clipeului prezint o punctua ie accentuat i o pubescen scurt i rar .Fruntea i vertexul au o punctua ie ± confluent , mai accentuat decât cea de pe clipeu, precum i o pubescen deas format din peri lungi. Carena frontal slab diferen iat , întrerupt la mijloc. Pronotul l it median, mai îngustat anterior decât posterior, suprafa a pronotului prezint o punctua ie deas i accentuat . Elitrele u or l ite la i puternic l ite la , au o punctua ie deas i încre ituri transversale fine. Suprafa a elitrelor are carene bine conturate. Marginile laterale ale pronotului, precum i marginile laterale i posterioare ale elitrelor prezint câte un rând format din peri

lungi i fini. Pigidiul u or convex, cu o punctua ie slab . L = 12,8-15,5 mm. În zona p durilor de stejar. Zborul are loc în august.

Pronotul i pigidiul au o pubescen mai deas i mai lung . Cei 3 din isitua i pe marginea extern a tibiilor anterioare sunt mai puternic dezvolta i.

Suprafa a pronotului prezint o pubescen rar , scurt i culcat . Pigidiul cu o pubescen extrem de scurt .

2 Genul Holochelus Reitter Capul este acoperit cu o punctua ie deas i accentuat . Marginea anterioar a clipeului arcuit . Funiculul antenei este alc tuit din 6-7 articole, fiind urmat de o m ciuc triarticulat . Pronotul puternic convex, l it median, cu marginile laterale rotunjite. Marginea anterioar i baza pronotului sunt lipsite de o bordur vizibil .

180

Elitrele au carene netede, ele prezint o punctua ie i o pubescen mai rar decât pe pronot. Marginea extern a tibiilor anterioare cu 2-3 din i. Marginea extern a tibiilor posterioare are o caren transversal întrerupt la mijloc. Ghearele lungi, adesea cu un dinte bazal ascu it. În fauna României 5 specii.

1.Pronotul cu o pubescen dubl , format din peri lungi i culca i, printre care se afl intercala i peri scur i, dispu i oblic. M ciuca antenelor la dreapt , cel mult la fel de lung cât funiculul.....................................................................1 H. vernus Germ.– Suprafa a pronotului acoperit cu o pubescen uniform , alc tuit din peri lungi i culca i. La m ciuca antenelor este puternic curbat , mai lung decât funiculul (fig.149b, pag.178)...............................................................2 H. aequinoctialis Hbst.

1 Holochelus vernus Germar Corpul u or lucios, ro cat-maroniu, cu funiculul antenelor i picioarele de nuan mai deschis . Suprafa a capului prezint o punctua ie relativ accentuat i o pubescen deas format din peri ridica i i lungi. Pronotul cu o punctua ie dubl , atât unghiurile anterioare cât i cele posterioare ale pronotului sunt obtuze. Elitrele au o punctua ie relativ accentuat , o pubescen deas ,dispus oblic i carene u or proeminente. Pigidiul prezint rugozit i punctate dese, fiind acoperit cu o pubescen deas , scurt i ridicat . Insecte crepusculare care zboar de la începutul lunii aprilie pân în prima decad a lunii iunie. L=16,5-20 mm.

Al 3-lea articol antenal cilindric, mai lung decât articolul 4. Suprafa apronotului este acoperit de peri alungi i.

Pubescen a pronotului mai scurt .

2 Holochelus aequinoctialis Herbst Castaniu-ro cat, u or lucios, partea ventral prezint o culoare mai deschis . Dorsal convex cu elitrele l ite posterior la

. Clipeul are rugozit i punctate, mai accentuate la . Fruntea i vertexul prezint o punctua ie mai accentuat comparativ cu clipeul i o pubescen mai lung .Pronotul convex, prev zut cu o punctua ie accentuat , fin i deas , la baza pronotului este lipsit de o bordur vizibil . Marginea anterioar i marginile laterale ale pronotului prezint câte un rând de peri lungi, iar marginile laterale ale elitrelor cu peri ce descresc în lungime spre apex. Suprafa a elitrelor cu carene accentuate, fiind prev zut cu o punctua ie mai accentuat i mai rar la . În jurul scutelului se aflnumero i peri lungi. Pigidiul u or convex, cu o punctua ie fin i deas , fiind acoperit cu o pubescen scurt , dispus oblic. Marginea extern a tibiilor anterioare cu 3 din i, dintre care cel posterior are dimensiuni ceva mai reduse. L = 13,5-18,5 mm. R spândit atât la es cât i la munte. Zborul se desf oar de la sfâr itul lunii martie pân la jum tatea lunii mai. Larvele sunt d un toare, atacând r d cinile itulpinile plantelor ierboase.

Pronotul este acoperit cu o pubescen dubl (ridicat i culcat ). Scutelul prezint o punctua ie fin i deas .

Pubescen a pronotului scurt i rar , uneori ea poate lipsi. Scutelul cu puncte rare i mai accentuate.

3 Genul Rhizotrogus Berthold În fauna noastr o singur specie.

Rhizotrogus aestivus Olivier Corpul alungit, l it posterior de culoare g lbuie.Pronotul de regul cu o band longitudinal median , de nuan ro cat-maronie. Clipeul glabru cu marginea anterioar u or ridicat , având o punctua ie deas iaccentuat . Fruntea i vertexul prezint o punctua ie dubl . Pronotul aproximativ la fel

181

de lat cât elitrele, fiind îngustat anterior. Marginea anterioar i cea posterioar a pronotului cu o bordur urmat de un rând transversal de peri lungi. Unghiurile anterioare i cele posterioare ale pronotului sunt drepte. Suprafa a pronotului prezinto punctua ie dubl . Scutelul glabru, cu o punctua ie fin i deas . Elitrele au carene netede, ele sunt glabre i lucioase. Marginile laterale i baza elitrelor cu câte un rând de peri lungi. Marginea extern a tibiilor anterioare are 3 din i ± dezvolta i. Tibiile mediane i cele posterioare prezint pe marginea intern 3 respectiv 5 din i mici. L = 13-17 mm. Specie crepuscular , întâlnit în lunile aprilie-mai.

Dintele posterior al tibiilor anterioare rudimentar, iar cel mijlociu este apropiat de cel anterior.

Tibiile anterioare cu 3 din i uniform dezvolta i i egal distan a i între ei.

4 Genul Anoxia Laporte de Castelnau Clipeul dreptunghiular, la cu marginile laterale rotunjite. Antenele sunt formate din 10 articole i prezint o m ciuc alc tuit din 4-5 articole. Pronotul transvers, mai îngust decât elitrele, l it median. Suprafa a pronotului pubescent ,prev zut cu o punctua ie ± accentuat . Scutelul este pubescent sau acoperit cu solzi. Elitrele granulate, ele prezint câte 3 carene longitudinale netede. Propigidiul ipigidiul pubescente. Tarsele mai scurte decât tibiile. Ghearele puternic denticulate.

M ciuca antenelor cu 5 articole. Marginea extern a tibiilor anterioare cu un singur dinte situat apical.

M ciuca antenei are 4 articole. Tibiile anterioare prezint pe marginea lor extern 3 din i În fauna noastr 3 specii.

1.Pronotul lipsit de o bordur bazal vizibil . Suprafa a elitrelor acoperit de pete pubescente albicioase. Vârful pigidiului rotunjit........................1 A. orientalis Kryn.– Pronotul cu o bordur bazal întrerupt în partea sa median . Elitrele f r pete pubescente albicioase, fiind acoperite cu o pubescen uniform . Pigidiul prezint o

tirbitur apical ..........................................................................................................22.Talia mare (23-29 mm). Marginea posterioar a propigidiului cu o pubescen mai deas i mai lung decât a pigidiului......................................................2 A. villosa F.– Corpul de dimensiuni mai reduse (17-24 mm). Atât marginea posterioar a propigi- diului cât i pigidiul prezint o pubescen la fel de lung ......................3 A. pilosa F.

1 Anoxia orientalis Krynicky Ro cat-maroniu, alungit, convex, cu marginile laterale ale corpului ± paralele. Marginea anterioar a clipeului i cea mai mare parte a abdomenului negre. Suprafa a clipeului, frun ii i vertexului este acoperit cu solzi iperi galbeni. Pronotul convex, l it median, prev zut cu o dung medianlongitudinal de peri i câte una lateral lat , difuz . Marginea anterioar i cele laterale ale pronotului cu peri scur i, de nuan maronie. Unghiurile posterioare ale pronotului obtuze, mai rotunjite la . Suprafa a pronotului cu câte 2 "oglinzi" (suprafe e netede i lucioase) situate pe dungile laterale. Punctua ia pronotului este accentuat , ceva mai deas lâng marginile laterale, fiecare punct are câte un solz alungit în form de p r. Elitrele cu câte 2-3 benzi longitudinale de peri albi, dintre care cea median poate fi mai pu in dezvoltat sau poate lipsi. Baza elitrelor este ceva mai lat decât marginea posterioar a pronotului. Scutelul prezint o pubescendeas de culoare alb i o linie median longitudinal , glabr i lucioas . Marginea anterioar i posterioar a pigidiului prezint câte o band transversal format din

182

peri culca i i de i. Pigidiul cu vârful rotunjit, fin punctat, acoperit cu peri ori fini iculca i. L = 25-32 mm. (Plan a 37 b) R spândit în zona de step . Adul ii crepusculari, zboar în luna iulie iînceputul lui august.

2 Anoxia villosa Fabricius Corpul galben-maroniu sau maroniu-ro cat, cu fruntea, vertexul i partea ventral maroniu-negricioase. Palpii i antenele cafeniu-ro cate, cu m ciuca de culoare mai închis . Articolul terminal al palpilor maxilari oviform, prev zut cu o depresiune ce ocup aproape toat partea dorsal . Clipeul, fruntea i vertexul sunt acoperite cu o pubescen cafeniu-deschis sau albicioas ,lung i deas . Pronotul convex, cu câte o "oglind " lateral slab conturat i cu o bordur bazal întrerupt la mijloc. Suprafa a pronotului cu o dung medianpubescent mai bine diferen iat i cu 2 dungi laterale difuze mai l ite. Benzile pubescente sunt formate din peri scur i i culca i, cafeniu-albicio i. Pronotul prezinto punctua ie deas i accentuat . Scutelul cu o linie median longitudinal glabr i cu o pubescen g lbuie, culcat i deas . Elitrele lipsite de pete sau benzi pubescente bine conturate. Suprafa a elitrelor este acoperit cu o pubescen uniform , culcat ,fin i scurt , de nuan g lbuie. Pigidiul prezint o pubescen scurt i deas ,culcat , printre care se afl intercala i peri erec i. Vârful pigidiului cu o scobiturapical . Sternitele abdominale au pete laterale albe, bine conturate, de formtriunghiular . L = 22,5-29 mm. (Plan a 37 c) În sudul rii, d un tor la vi a de vie.

Fruntea i vertexul prezint o pubescen cafeniu-deschis . Marginea extern a tibiilor anterioare cu un singur dinte.

Pubescen a frun ii i a vertexului de nuan albicioas . Tibiile anterioare au pe marginea extern 3 din i, dintre care dintele median este mai apropiat de cel apical.

-ab. tristis Rtt. Dorsal negru, cu palpii, antenele, tibiile i tarsele cafeniu-ro cate.

-ab. funebris Rtt. Corpul negru, cu elitrele ro cat-maronii sau maroniu-negricioase. Baza, sutura elitrelor, uneori i marginile lor laterale sunt negricioase.

3 Anoxia pilosa Fabricius Corpul mai îngust decât la specia precedent ,alungit i convex. Partea dorsal de culoare mai închis , maroniu-ro cat sau maroniu-negricioas . Elitrele galben-maronii. Palpii i antenele cafeniu-ro cate, cu m ciuca întunecat . Tibiile i tarsele brun-ro cate. Articolul terminal al palpilor maxilari scurt i l it. Clipeul cu marginile laterale rotunjite, prezint o scobiturmedian ± accentuat . Pronotul transvers, l it median, are o punctua ie neuniform .Discul pronotului cu o linie median pubescent . Marginea anterioar i cele laterale ale pronotului au câte un rând de peri lungi. Baza pronotului mai îngust decât elitrele, are o bordur întrerupt în dreptul scutelului. Elitrele f r pete sau benzi pubescente, ele prezint o pubescen culcat i scurt . Marginea posterioar a propigidiului cu peri culca i i de i, iar pigidiul are o pubescen culcat , scurt ideas . L = 17,5-24 mm. Prefer zonele nisipoase, larvele atac r d cinile pomilor i vi ei de vie. Zborul are loc în lunile iunie-iulie.

5 Genul Melolontha Fabricius Capul cu peri erec i, întâlni i i pe pronot. Antenele sunt alc tuite din 10 articole, dintre care ultimele 6-7 formeaz o m ciuc lamelat . Clipeul transvers, cu marginile ridicate i cu unghiurile anterioare rotunjite. Pronotul transvers, ceva mai

183

îngust decât elitrele, prezint o bordur numai pe marginile laterale. Unghiurile anterioare ale pronotului obtuze, iar cele posterioare ascu ite. Suprafa a pronotului cu o punctua ie deas i cu benzi longitudinale, formate din peri sau solzi. Elitrele prezint câte 6 carene i sunt acoperite cu peri culca i sau solzi alungi i. Pigidiul mare, triunghiular, cu o prelungire apical lung , care la este rudimentar sau poate lipsi. Marginea extern a tibiilor anterioare cu 2-3 din i, dintre care cel posterior este mic. Tarsele nu sunt mai lungi decât tibiile, au ghearele arcuite i denticulate. Partea ventral a corpului cu o pubescen lung i deas . Sternitele abdominale prezint pe p r ile laterale pete pubescente albe, de form triunghiular .

M ciuca antenei din 7 articole. M ciuca antenei cu 6 articole.

În fauna României 3 specii.

1.Vârful pigidiului prezint o prelungire apical bine conturat , u or îngro at la vârf (fig.150a, pag.184). La por iunea îngro at poate lipsi. Epipleurele elitrelor negre, cel pu in în partea lor anterioar ..................................................1 M. hippocastani F.– Vârful pigidiului oblic-trunchiat prev zut cu o excrescen lung , neîngro at apical (fig.150b, pag.184). Atât elitrele cât i epipleurele lor sunt unicolore........................22.Partea interioar a articolul 3 la i a articolului 4 la denticulat la vârf (fig. 151a, pag.184). Prelungirea apical a pigidiului lipse te la . Pigidiul este acoperit cu o pubescen dubl format din peri scur i, culca i i de i, printre care se afl peri izola i lungi i erec i.......................................................2 M. pectoralis Megerle– Articolul 3 la i 4 la sunt u or îngro ate la vârful marginii interne (fig.151b, pag.184). Pigidiul prezint o prelungire apical bine dezvoltat atât la cât i la . Suprafa a pigidiului este acoperit cu o pubescen uniform , scurt , culcat i deas , peri mai lungi g sindu-se numai pe p r ile laterale............3 M. melolontha L.

1 Melolontha hippocastani Fabricius Corpul l it, convex, ro cat-maroniu, cu partea ventral neagr . Clipeul prezint o punctua ie relativ accentuat i ± confluent ,iar punctua ia frun ii este rar i neuniform . Palpii i antenele cafeniu-ro cate, cu m ciuca antenelor de nuan mai închis . O pat situat la baza elitrelor io band dispus pe marginile laterale ale elitrelor sunt alc tuite dintr-o pubescenlung i culcat . Pronotul cu o punctua ie r zlea , u or accentuat i cu rizuri fine. Discul pronotului are o strie longitudinal median bine conturat cel pu in în partea sa anterioar . Scutelul neted, nepunctat, Elitrele, propigidiul i pigidiul sunt acoperite cu o pubescen scurt , culcat , de culoare alb . Interstriile pare au o punctua ie fin irar , cele impare sunt mai l ite, ele prezint o punctua ie inegal i par ial rugozit i± accentuate. Epipleurele elitrelor negre, cel pu in în partea lor anterioar . Picioarele ro cat-maronii sau negre. Specie r spândit în toate zonele rii, atât la es cât i la munte. L = 29,5-29 mm. (Plan a 37 f) Prefer terenurile nisipoase i locurile uscate din p durile pu in dese.

Al 3-lea articol antenal prezint pe marginea lui intern un dinte conic (fig.151c, pag. 184). Pigidiul are o prelungire apical lung , u or îngro at la cap t.

Marginea intern a celui de-al 4 lea articol antenal cu o excrescenalungit . (fig.151c, pag.184). Vârful pigidiului cu o prelungire mai scurt , neîngro atla cap t, uneori ea poate lipsi.

Variet i a-Picioarele negre:

-ab. nigripes Comolli Pronotul negru. -ab. nigricollis Muls. Pronotul negru i tibiile maronii. -ab. schwarzi Kr. Pronotul de culoare ro cat .

184

b-Picioarele ro cat-maronii: -ab. rex D. Torre Pronotul, pigidiul i sternitul anal ro cate. -ab. coronata Muls. Pronotul ro cat. -ab. discoidalis D. Torre Pronotul i sternitul anal au o nuan ro cat .-ab. fuscicollis Kr. Pronotul maroniu. -ab. tibialis Muls. Pronotul negru i femurele de nuan întunecat .-ab. suturalis Kr. Acelea i caractere ca la ab. tibialis dar sutura elitrelor este

neagr în partea ei anterioar .-ab. messleri Kr. Pronotul ro cat i elitrele negricioase.

a b Fig. 150

Pigidiul la Melolontha (dup H. Freude) a-M. hippocastani, b-M. melolontha.

a b c Fig. 151

Articolele de la baza antenelor la Melolontha (dup S. Panin) a-M. pectoralis, b-M. melolontha, c-M. hippocastani.

2 Melolontha pectoralis Megerle Se deosebe te de M. melolontha prinpigidiul care este acoperit cu o pubescen scurt , culcat i deas , printre care se aflintercala i peri mai lungi, iar prelungirea apical este mai scurt , la ea poate lipsi. Corpul alungit, convex dorsal, de regul coloritul este negru, cu elitrele maronii ipicioarele ro cate. Întreaga suprafa a capului prezint o punctua ie accentuat .Marginea anterioar a clipeului l it , u or sinuat . Antenele i palpii ro cat-maronii. Pronotul cu o strie median longitudinal slab conturat i cu o punctua ie deas ,relativ accentuat . Suprafa a pronotului este acoperit cu o pubescen lung i deas ,la ea se poate dispune sub forma unor benzi longitudinale pu in diferen iate.Scutelul are o punctua ie rar . Elitrele prezint o pubescen mai deas decât la M. melolontha i o punctua ie dubl . Interstriile impare ale elitrelor u or carenate. De-a lungul bazei i a marginilor laterale ale elitrelor se afl peri lungi, izola i. Marginea anterioar a mezosternului prezint un lob anterior îngust i carenat, iar episternitele

185

mezosternului sunt acoperite cu o pubescen deas , culcat , de culoare alb . Pigidiul lung, cu vârful rotunjit, prev zut de asemenea cu o pubescen culcat . L = 21-29 mm. În zona colinar i montan , rar .

Marginea intern a celui de-al 3 lea articol antenal denticulat (fig.151a, pag.184).

Al 3-lea articol antenal dezvoltat simetric. Al 4-lea articol al antenelor prezint pe marginea intern un dinte ascu it sau o excrescen ± alungit (fig.151a, pag.184).

Variet i ( ) a-Vârful pigidiului rotunjit, lipsit de o prelungire apical :

-forma typica Corpul negru cu reflexe metalice verzui. Elitrele, palpii, antenele i picioarele ro cat-maronii.

-ab. satema Rtt. Partea anterioar a epipleurelor elitrelor prezint o nuannegricioas .

-ab. soror Mars. Elitrele galben-cenu ii, acoperite cu o pubescen fin .-ab. extorris Er. Vertexul negru, clipeul i pronotul ro cat-maronii, elitrele

cafeniu-g lbui, acoperite cu o pubescen ± deas .b-Pigidiul prezint o pat apical bine conturat :

-ab. fosca Rtt. Clipeul ro cat-închis, femurele posterioare negricioase, iar pubescen a elitrelor este fin i deas , de culoare cenu ie.

-ab. ilsia Rtt. Partea anterioar a epipleurelor elitrelor i femurele negricioase, iar pubescen a elitrelor se prezint sub forma unor solzi albi.

3 Melolontha melolontha Linnaeus Dorsal convex, negru, cu elitrele ro cat-maronii. Palpii, antenele, picioarele i pigidiul par ial sau total de culoare ro cat .Articolul terminal al palpilor maxilari prezint o gropi dorsal alungit i are vârful îngustat. Articolele antenale 3-4 au pe marginea intern câte o proeminen u ordezvoltat . Clipeul des punctat, prezint unghiurile anterioare rotunjite i marginea ridicat , u or sinuat sau neted . Fruntea cu o punctua ie rar i accentuat . Capul este acoperit cu o pubescen erect , mai lung i mai deas pe frunte i vertex. Pronotul cu marginile laterale rotunjite, mai îngustate anterior, fiind prev zut cu o pubescendubl , ridicat i culcat . Discul pronotului are o punctua ie mai rar comparativ cu punctua ia de lâng marginile laterale. Pe pronot este vizibil o strie medianlongitudinal , bine conturat în jum tatea anterioar . Scutelul prezint o punctua ie inegal , întotdeauna rar i accentuat . Fiecare elitr are câte 5 carene lucioase, punctate, dintre care 4-a este pu in aparent , uneori ± tears . Intervalele dintre carene au rugozit i punctate. Suprafa a elitrelor cu o pubescen culcat , ± deas , la baza elitrelor se afl un grup de peri lungi i ridica i. Abdomenul prezint o punctua iedubl i o pubescen fin , ce se poate prezenta i sub forma unor solzi. Sternitele abdominale cu pete triunghiulare laterale albe, bine conturate. L = 22,5-31,5 mm. (Plan a 36 a) Comun în lunile mai-iunie, pân la altitudinea de 1 000 m.

-ab. femoralis Kr. Capul i pronotul negre, cu elitrele maronii i femurele negricioase.

-ab. albida Muls. Elitrele sunt acoperite cu o pubescen format din solzi albi, iar prelungirea apical a pigidiului este scurt .

-ab. pulcherrima D. Torre Capul i pronotul negre, cu reflexe metalice verzui.

-ab. scapularis Westh. Tuberozitatea humeral a elitrelor neagr .-ab. lugubris Muls. Cea mai mare parte din suprafa a elitrelor prezint o

culoare închis .-ab. marginata Kr. Pronotul, p r ile laterale ale elitrelor i pigidiul negre.

186

-ab. discicollis Muls. Discul pronotului ro cat-maroniu.-ab. ruficollis Muls. Corpul negricios, elitrele galben-maronii, de culoare

deschis .-ab. ruficeps Kr. Întreaga parte dorsal a corpului are o culoare galben-

maronie. -ab. humeralis Westh. Pronotul ro cat-maroniu, tuberozitatea humeral a

elitrelor negricioas .

6 Genul Polyphylla Harris La noi o singur specie.

Polyphylla fullo Linnaeus Clipeul i fruntea prezint o punctua ie deas iaccentuat . Articolul terminal al palpilor maxilari este mai sub ire decât penultimul, fiind lipsit de o gropi adâncit . Pronotul relativ convex, cu unghiurile anterioare si posterioare inegale. Marginile laterale ale pronotului prezint câte un rând de peri scur i. Discul elitrelor lipsit de carene, fiind prezent o singur caren lateral care delimiteaz epipleurele elitrelor. Stria sutural este prezent . Pigidiul nu este prelungit apical, având o punctua ie fin i deas i o pubescen deas , culcat . Marginea extern a tibiilor posterioare cu câte 2 din i. Suprafa a elitrelor marmorat cu mai multe pete pubescente albe. Marginea anterioar a sternitelor abdominale glabr ilucioas , în rest ele sunt acoperite cu o pubescen fin i deas . L = 26-36 mm. (Plan a 36 b) Specie crepuscular , r spândit de la es pân în zona p durilor de conifere.

M ciuca antenelor lung i arcuit format din 7 articole. Marginea externa tibiilor anterioare cu 2 din i. Al 2-lea articol de la baza antenelor puternic l it (fig. 152, pag.186).

M ciuca antenelor mai scurt alc tuit numai din 5 articole. Marginea extern a tibiilor anterioare prezint 3 din i. Al 2-lea articol de la baza antenelor ± rotunjit (fig.152, pag.186).

Fig. 152 Articolele de la baza antenelor la Polyphylla fullo (dup S. Panin)

26 Familia Rutelidae Capul este de regul evident mai îngust decât pronotul. Antenele sunt alc tuite din 9 articole, ultimele 3 articole distale formeaz o m ciuc lamelat glabr ilucioas . Labrumul transvers, marginea sa anterioar prezint o tirbitur median .Pronotul transvers, cu baza i marginea sa anterioar de lungime egal . Marginea extern a tibiilor anterioare cu 2-3 din i ori mici. Pretarsele picioarelor anterioare prezint pe fa a ventral , un din i or sau un tubercul mic. Ghearele tarselor inegal dezvoltate.

187

Cuprinde specii fitofage, dintre care unele d un toare. În fauna României 5 genuri.

Cheia genurilor 6.Clipeul este prelungit anterior în form de rostru (fig.153b, pag.187).........................

...............................1 Anisoplia Schoenh.– Clipeul dreptunghiular (fig.153a, pag.187)................................2 Anomala Schoenh.

a b Fig. 153

Clipeul la Rutelidae (dup H. Freude) a-Anomala sp., b-Anisoplia sp.

1 Genul Anisoplia Schoenherr Se diferen iaz de genurile înrudite prin forma clipeului care este conic iputernic alungit. Corpul alungit, cu elitrele pu in mai late decât pronotul. Ochii ± dezvolta i. Articolul terminal al palpilor maxilari mic i ovoid. M ciuca antenelor este mai scurt decât funiculul. Pronotul transvers, l it la baz sau postmedian, toate marginile pronotului prezint o bordur bine diferen iat . Scutelul scurt i l it. Elitrele ating cea mai mare l ime în zona median , ele nu acoper pigidiul. Marginile lor laterale au o prelungire coriacee (de consisten a pielii). Umerii elitrelor bine contura i, iar unghiul sutural nu este denticulat. Suprafa a elitrelor cu strii longitudinale punctate, ± adâncite, interstriile au rugozit i punctate. Pigidiul foarte mare, cu vârful rotunjit. Marginea extern a tibiilor anterioare cu 2 din i. Ghearele inegale.

În fauna României 11 specii. Adul ii sunt d un tori atacând spicele de cereale.

Anisoplia austriaca Herbst Este cea mai mare specie a genului. Capul ipronotul negre, cu reflexe metalice verzui. Marginile laterale ale pronotului rotunjite, având cea mai mare l ime în partea lor median . Unghiurile posterioare ale pronotului obtuze. Elitrele ro cat-maronii, unicolore sau cu o pat postscutelarcomun neagr , ± dezvoltat . Marginile laterale ale elitrelor cu un rând de peri scur i, mai dezvolta i spre umeri i cu o pelicul îngust albicioas situat postmedian. Propigidiul prezint o band apical format din peri culca i i de i. Pigidiul este acoperit cu o pubescen culcat , mai dezvoltat în partea lui anterioar . Ventral pubescent, abdomenul fiind acoperit cu o pubescen culcat i deas .L = 12,8-16 mm. (Plan a 37 d) R spândit atât la es cât i la munte cu excep ia zonei alpine.

2 Genul Anomala Schoenherr Corpul scurt i convex, cu reflexe metalice accentuate. Clipeul foarte scurt, transvers, marginea lui anterioar prezint o bordur bine conturat . Pronotul transvers, l it la baz , marginea lui anterioar i posterioar cu o bordur completsau întrerupt . Uneori bordura de la baza pronotului poate lipsi. Prosternul este lipsit de o proeminen anterioar . Scutelul scurt i l it. Elitrele oblongi, prev zute cu strii

188

punctate bine conturate. Cel pu in interstriile impare sunt convexe. Epipleurele elitrelor puternic l ite posterior, ele se prelungesc pân la unghiul sutural. Punctua ia i pubescen a elitrelor extrem de variabile. Pigidiul convex, scurt i l it, este rotunjit

la vârf. Uneori pigidiul poate fi plan sau prev zut cu o tuberozitate anteapical .Marginea intern a tibiilor anterioare cu 2 din i. Ghearele inegale, nedenticulate la baz , cu vârful simplu sau bifid. Sternitele abdominale sunt lipsite de pete laterale, darprev zute cu câte un rând transversal de peri. La noi 4 specii. 1.M ciuca antenelor maroniu-negricioas . Pronotul este lipsit de o bordur bazal ......................................1 A. dubia Scop.– Antenele au o m ciuc de culoare g lbuie. Baza pronotului cu o bordur bine dezvoltat cel pu in pe p r ile laterale........................................................2 A. vitis F.

1 Anomala dubia Scopoli Corpul alungit, cu marginile laterale ± paralele, dorsal albastru-închis cu luciu metalic. Suprafa a capului prezint o punctua ie deasi accentuat , cu excep ia vertexului care are puncte mai rare i mai fine. Clipeul

transvers, cu marginea anterioar u or arcuit sau aproape dreapt . Antenele g lbui cu m ciuca maroniu-negricioas . Pronotul transvers, l it la baz , marginile lui anterioare se îngusteaz spre vârf, ele fiind u or sinuate înaintea unghiurilor anterioare. Baza pronotului lipsit de o bordur vizibil , iar discul prezint un n ule median pu inaparent. Unghiurile anterioare ale pronotului proeminente, iar cele posterioare obtuze cu vârful rotunjit. Suprafa a pronotului glabr , cu o punctua ie deas , mai fin în jum tatea anterioar . Lâng marginile laterale sunt vizibile rugozit i punctate. Scutelul de forma unui triunghi echilateral, prev zut cu o punctua ie deas iaccentuat . Suprafa a elitrelor prezint strii longitudinale punctate, interstriile impare fiind mai înguste decât cele pare. Toate interstriile sunt u or convexe, prev zute cu o punctua ie accentuat , a 4-a interstrie prezint rugozit i transversale neregulate. Pigidiul transvers, cu rugozit i punctate dese, acoperit cu o pubescen rar , scurt ,culcat i cu peri lungi dispu i apical. L = 12,-15,5 mm. (Plan a 37 e) Din zona p durilor de stejar pân în cea a coniferelor, preferând terenurile nisipoase.

Dintele terminal al tibiilor anterioare mai scurt. Tibiile posterioare nu sunt l ite în partea apical . Ghearele picioarelor anterioare sinuate la baz (fig.154, pag.189).

Dintele terminal al tibiilor anterioare alungit. Tibiile posterioare u orîngustate apical i l ite spre vârf. Baza ghearelor picioarelor anterioare nu este sinuat (fig.154, pag.189).

-forma typica Partea dorsal a corpului verde-închis cu luciu-metalic, cea ventral fiind verzui-negricioas sau neagr .

-ab. bicolor Schils. Capul i pronotul albastru-verzui, elitrele albastre, partea ventral i picioarele negre cu un luciu ro cat-ar miu sau alb strui.

-ab. coerulescens Schils. Partea dorsal a corpului albastr , cea ventralverde-închis sau neagr .

-ab. nigrescens Beffa Corpul negru cu reflexe metalice bronzate.-ab. viridicuprea Muls. Capul i pronotul ro cat-ar mii, elitrele verzi sau

verzui-ar mii, partea ventral i picioarele de nuan bronzat-verzuie.-ab. rubrocuprea Muls. Partea dorsal a corpului ro cat-ar mie, unicolor , cea

ventral ca la forma tipic .-ab. humeralis Schils. Umerii elitrelor ± g lbui.-ab. marginata Schils. Capul i pronotul verzi, marginile laterale ale

pronotului cu o bordur g lbuie îngust , scutelul maroniu cu un luciu metalic verzui.

189

Elitrele galben-cafenii cu o sutur verde-alb struie, pigidiul verde-g lbui, iar partea ventral neagr a corpului cu un luciu metalic verzui.

-ab. pygidialis Schils. Pigidiul prezint 2 pete g lbui sau pronotul are pe marginile laterale o bordur lat i o pat median bazal , ambele de culoare g lbuie. Variet i ce nu au fost semnalate pân în prezent în fauna României:

-ab. viridis Schils. Atât partea dorsal cât i cea ventral a corpului verde-unicolor .

-ab. varians Muls. Capul i pronotul verzi, elitrele i restul corpului albastre- unicolore sau sutura elitrelor poate fi verzuie, tibiile în totalitate verzi. -ab. incerta Muls. Atât partea dorsal cât i cea ventral a corpului violet-alb struie, cu marginile laterale ale pronotului de nuan mai deschis . Marginea tuturor femurelor sau cel pu in marginea extern a femurelor posterioare de nuangalben-ro cat .

-ab. janthina Leske Pronotul alb strui sau verzui cu marginile laterale mai deschise la culoare, elitrele de nuan deschis cu marginile violete.

-ab. fritschi F. Pronotul verde, marginile lui laterale cu o bordur de culoare deschis , elitrele g lbui cu sutura verde.

-ab. micans Muls. Pronotul i elitrele verzi cu pete ro cate.

Fig. 154 Ghearele picioarelor anterioare la Anomala dubia (dup S. Panin)

2 Anomala vitis Fabricius Partea dorsal i cea ventral a corpului, precum ipicioarele verzi, unicolore, uneori cu reflexe metalice ro cat-ar mii. Palpii i antenele g lbui. Pronotul transvers, l it la baz . Marginile laterale ale pronotului rotunjite, u or sinuate înaintea unghiurilor anterioare, acestea din urm fiind ascu ite iproeminente. Unghiurile posterioare ale pronotului obtuze cu vârfurile rotunjite, iar baza sa prezint o bordur întrerupt la mijloc. Suprafa a elitrelor cu microsculpturi fine, lipsite de rugozit i transversale. Partea dorsal a corpului prezint o punctua iedeas , relativ accentuat . Propigidiul cu rugozit i transversale fine, iar pigidiu are rugozit i neuniforme. L = 13,3-17,5 mm. D un tor la vi a de vie.

-ab. cupreonitens Baudi Corpul ar miu. -ab. azurescens Rtt. Partea dorsal a corpului albastr , cea ventral poate fi

albastr sau verde-unicolor .-ab. dichroa Rtt. Capul i pronotul de culoare albastr , dar scutelul i elitrele

sunt verzi-aurii, cu reflexe metalice albastru-violacee.

190

27 Familia Cerambycidae Capul prognat sau ortognat, în general mai îngust decât marginea anterioar a pronotului. Ochii bine dezvolta i, ovali sau reniformi, cu marginea interioar de regul± sinuat , prev zu i cu fa ete fine. Mai rar fa etele ochilor sunt bine dezvoltate. Tâmplele în general bine diferen iate, prezint o tirbitur adâncit , astfel încât la unele specii partea posterioar a capului are forma unui gât scurt. Lungimea tâmplelor poate fi mai mare decât diametrul ochilor. Fruntea este ± plan , uneori convex ,prev zut de regul cu o strie median longitudinal . La unele specii între clipeu ilabrum se afl o forma iune membranoas . Antenele se inser între cei 2 ochi, la nivelul marginii anterioare a ochilor sau între ochi i baza mandibulelor. Ele sunt alc tuite din 11, mai rar din 12 articole, ce pot fi în general setiforme sau filiforme, alteori serate sau pectinate. Pronotul transvers sau mai lung decât lat, de regulîngustat anterior. Baza pronotului este mai îngust decât marginea anterioar a elitrelor. Suprafa a pronotului poate fi plan sau convex . Marginile laterale ale pronotului ascu ite, denticulate sau zim ate, la unele specii ele sunt prev zute cu un tubercul sau cu un dinte bine dezvoltat. Unghiurile anterioare i posterioare ale pronotului au diferite forme, cele posterioare fiind uneori alungite i proeminente. Elitrele bine dezvoltate, ± convexe, acoperind complet sau aproape complet abdomenul. Mar rar ele pot fi îngustate i divergente posterior, sau mai scurte decât abdomenul. Umerii elitrelor de regul proeminen i. Vârfurile elitrelor pot fi rotunjite, alteori trunchiate drept sau oblic-trunchiate. Aripile membranoase bine dezvoltate, mai rar ele sunt rudimentare. La unele specii aripile membranoase sunt acoperite numai la baz , iar cea mai mare parte a lor r mâne descoperit . Abdomenul este alc tuit din 5 sternite bine conturate. Picioarele bine dezvoltate, în general cele posterioare sunt mai lungi decât cele anterioare i mediane. Tarsele de regulpseudotetramere, cu al 3-lea articol bilobat. Larvele se dezvolt în lemn sau în r d cinile plantelor ierboase. Adul ii sunt întâlni i pe trunchiurile copacilor pe arbu ti i pe flori.

Cheia subfamiliilor 1.Tarsele evident pentamere, al 4-lea articol tarsal este bine dezvoltat (fig.155a, pag.191). Antenele scurte, ele nu dep esc marginea posterioar a pronotului, articolele antenale fiind aproximativ egale, cu excep ia articolului 2 care este mai scurt.......................................................................................................2 Spondylinae– Tarsele pseudotetramere, cu articolul 4 rudimentar situat între lobii articolului 3 (fig. 155b, pag.191). Antenele dep esc marginea posterioar a pronotului, uneori ele pot fi extrem de lungi. Articolele antenale au o lungime inegal ......................................22.Capul ortognat. Tibiile anterioare au pe marginea intern o strie longitudinal (fig. 158, pag.192). Vârful ultimului articol al palpilor maxilari este ascu it (fig.156b, pag.191)......................................................................................................6 Lamiinae– Capul prognat, u or aplecat. Marginea intern a tibiilor anterioare lipsit de o strie vizibil . Articolul terminal al palpilor maxilari cu vârful trunchiat (fig.156a, pag.191)……………………………………………………………………………...33.Coxele anterioare transverse, ele acoper cea mai mare parte din suprafa a prosternului, iar apofiza prosternului este bine conturat (fig.157a, pag.191). Antenele glabre. Marginile laterale ale pronotului zim ate.......................1 Prioninae– Coxele anterioare sferice sau conice (fig.157b, pag.191). Antenele pubescente. Marginile laterale ale pronotului rotunjite, uneori prev zute cu tuberculi proeminen i..................................................................................................................44.Capul alungit dup ochi, adesea îngustat posterior. Tâmplele ± carenate. Ochii circulari, rareori u or tirbi i. Coxele anterioare conice sau cilindrice...4 Lepturinae

191

– Capul dup ochi cu marginile laterale paralele, iar tâmplele nu sunt carenate. Ochii reniformi sau ± tirbi i. Coxele anterioare sferice.......................................................55.Al 2-lea articol antenal mai lung decât lat, m surând aproximativ jum tate din lungimea articolului 3................................................................................3 Aseminae – Al 2-lea articol antenal în form de inel, el nu are jum tatea lungimii articolului 3.... .......................5 Cerambycinae

a b Fig. 155

Tarsele la Cerambycidae (dup H. Freude) a-Spondylinae, b-Cerambycinae.

a b Fig. 156

Palpii maxilari la Cerambycidae (dup H. Freude) a-Prioninae, b-Lamiinae.

a b Fig. 157

Coxele anterioare la Cerambycidae (dup H. Freude) a-Prioninae, b-Cerambycinae.

192

Fig. 158 Tibia anterioar la Lamiinae (dup H. Freude)

1 Subfamilia Prioninae (Cheia genurilor)

1.Ochii puternic sinua i. Marginile laterale ale pronotului carenate, prev zute cu granule. Al 3-lea articol antenal extrem de lung, el dep e te cu mult baza pronotului (fig.159a, pag.193)……………………….…................1 Aegosoma Serv.– Ochii u or sinua i. Marginile laterale ale pronotului prezint câte 3 din i ascu i i. Al 3-lea articol antenal u or alungit ce nu dep e te baza pronotului (fig.159b, pag.193) ..............………………........................................……....2 Prionus Geoffr.

1 Genul Aegosoma Serville(Megopis Serv.)

În fauna României o singur specie. Aegosoma scabricorne Scopoli Partea dorsal a corpului mat , cafeniu-

deschis , acoperit cu o pubescen scurt , extrem de fin . Capul prognat, cu antenele lungi i mate. Articolele antenale (cu excep ia articolului 2) evident mai lungi decât late. Pronotul transvers, îngustat anterior, marginile lui laterale fiind lipsite atât de o bordur cât i de din i ascu i i. Unghiurile posterioare ale pronotului bine conturate. Elitrele evident mai late decât pronotul sunt ± îngustate posterior. Suprafa a elitrelor cu 3-4 carene longitudinale fine. L = 29-50 mm. (Plan a 38 a)

Larvele se dezvolt în lemnul esen elor de foioase. Adul ii crepusculari, întâlni i în lunile iulie-august, sunt atra i de sursele de lumin . Ciclul evolutiv dureazcel pu in 3 ani.

Antenele mai lungi decât corpul, prev zute cu spini mici i ascu i i, mai dezvolta i pe articolul 3.

Antenele mai scurte decât corpul, îns ele dep esc jum tatea elitrelor.

2 Genul Prionus Geoffroy În fauna noastr o singur specie.

Prionus coriarius Linnaeus Partea dorsal a corpului glabr , maroniu-închis ,uneori de nuan întunecat , prev zut cu un luciu slab. Capul puternic punctat, cu granula ii accentuate i cu un n ule longitudinal median bine conturat. Palpii itarsele ro cate. Pronotul mai îngust decât elitrele, marginea lui anterioar i cea posterioar au o bordur ± accentuat . Marginile laterale ale pronotului prezint câte 3 din i proeminen i i ascu i i. Elitrele acoperite cu rugozit i punctate dese, au 3 carene longitudinale slab conturate. Partea ventral a corpului este acoperit cu o pubescenlung , culcat , galben-cenu ie, mai dezvoltat la nivelul sternului. L = 10-45 mm. (Plan a 38 b)

193

Specie crepuscular întâlnit în lunile iulie-august. Larvele se dezvolt atât în esen ele de foioase cât i de conifere. Durata de dezvoltare a unei genera ii este de cel pu in 3 ani.

Antenele sunt alc tuite din 12 articole, ele ating treimea posterioar a elitrelor.

Antenele au aparent 11 articole i nu dep esc mijlocul elitrei.

a b Fig. 159

Antenele la Prioninae (dup U. Bense) a-Aegosoma sp., b-Prionus sp.

2 Subfamilia Spondylinae Cuprinde un singur gen monotipic.

3 Genul Spondylis Fabricius La noi o singur specie.

Spondylis buprestoides Linnaeus Corpul cilindric i alungit, dorsal u orlucios, Capul dezvoltat, prev zut cu o strie median frontal . Antenele scurte, fiind alc tuite din 11 articole. Mandibulele bine dezvoltate, ele au o punctua ie fin .Pronotul convex, cu marginile laterale puternic rotunjite i cu unghiurile posterioare drepte. Baza pronotului prezint o bordur lat , iar pe marginea sa anterioar existfranjuri de peri de culoare g lbuie. Elitrele cu o punctua ie dubl , uneori pe suprafa aelitrelor se diferen iaz rugozit i punctate dese. Tot pe elitre mai sunt prezente 2-3 linii longitudinale fine, dintre care cea exterioar este mai slab dezvoltat . Marginea extern a tibiilor anterioare zim at . L = 12-22 mm. (Plan a 38 c) În p duri de conifere, larvele prefer lemnul de pin. Adul ii apar în lunile iunie-septembrie.

3 Subfamilia Aseminae (Cheia genurilor)

1.Femurele puternic îngro ate, adesea m ciucate (fig.160b, pag.194). Ochii evident sinua i, ei fiind aparent diviza i (fig.161a, pag.194)…..................4 Tetropium Kirby– Femurele u or îngro ate (fig.160a, pag.194). Ochii sunt pu in sinua i.......................22.Ochii mari puternic fa eta i (fig.161b, pag.194). Femurele liniare, u or îngro ate median. Elitrele cu 2 nervuri longitudinale superficiale.................5 Arhopalus Serv.– Ochii de dimensiuni mai reduse, cu fa ete fine (fig.161c, pag.194). Femurele anterioare i mediane fusiforme, comprimate lateral. Suprafa a elitrelor prezint strii longitudinale …………………….....................................….....6 Asemum Esch.

194

a b Fig. 160

Femurele la Aseminae (dup H. Freude) a-Asemum sp., b-Tetropium sp.

a b c Fig. 161

Ochii la Aseminae (dup U. Bense) a-Tetropium sp., b-Arhopalus sp., c-Asemum sp.

4 Genul Tetropium Kirby Ochii aproape diviza i. Antenele se inser în imediata vecin tate a bazei mandibulelor, ele sunt formate din 11 articole i dep esc cu pu in jum tatea elitrelor.Palpii labiali mai lungi decât cei maxilari. Articolul terminal al palpilor labiali triunghiular, în timp ce ultimul articol al palpilor maxilari este l it în form de secure. Lungimea i l imea pronotului au dimensiuni aproximativ egale, mai rar pronotul poate fi u or transvers. Marginile laterale ale pronotului rotunjite, iar discul pronotului are un n ule median longitudinal. Picioarele scurte, cu baza femurelor pedunculati cu tarsele alungite.

În fauna României sunt prezente 2 specii.

1.Suprafa a pronotului mat , prev zut cu o rugozit i punctate i granulate..........................................................1 T. fuscum F.

– Pronotul lucios, discul pronotului are o punctua ie fin i rar , iar marginile lui laterale sunt granulat-punctate.........................................................2 T. castaneum L.

1 Tetropium fuscum Fabricius Corpul negru cu elitrele maronii sau galben-maronii, la baza elitrelor este vizibil o band pubescent cenu iu-g lbuie. Antenele ro cat-maronii. Pronotul ceva mai lung decât lat, marginile pronotului au o nuanro cat . Discul pronotului prezint o impresiune longitudinal i rugozit i punctate dese. Fiecare elitr are câte 2 nervuri longitudinale bine conturate. Prima p trime bazal a elitrelor cu o pubescen scurt i deas . Picioarele maroniu-negricioase, cu baza femurelor de nuan mai deschis . L = 8-17 mm.

195

Larvele se dezvolt în lemnul de conifere. Adul ii sunt crepusculari inocturni, fiind întâlni i în lunile mai-iulie pe trunchiuri de copaci. Insectele au o singur genera ie anual .

-ab. obscuratum Plav. Pronotul negru-unicolor. -ab. ferruginipes Pic Corpul galben-ro cat, cu mijlocul capului i pronotului

negricioase.

2 Tetropium castaneum Linnaeus Coloritul corpului variabil: negru-unicolor sau negru cu antenele, picioarele i elitrele ro cat-maronii. Capul prev zut cu un

n ule longitudinal, are o punctua ie fin . Pronotul lucios, discul pronotului cu o punctua ie fin i rar , iar marginile laterale ale pronotului au o punctua ie granulat .Pe discul pronotului exist un an median longitudinal, de o parte i de alta a lui se afl câte o convexitate antemedian lucioas . Elitrele mate, prev zute cu microsculpturi fine, fiind vizibile i 2 carene longitudinale sub iri. Suprafa a elitrelor este acoperit cu o pubescen fin i scurt . L = 9-18,5 mm. (Plan a 38 d) Prezint o ecologie asem n toare cu specia precedent . O genera ie se dezvolt o dat la 1-2 ani.

5 Genul Arhopalus Serville Capul scurt, prev zut cu o strie median frontal . Fruntea este diferen iat de clipeu printr-o linie de separa ie bine conturat . Labrumul transvers. Marginea anterioar a ochilor u or sinuat . Palpii maxilari sunt de 2 ori mai lungi decât cei labiali. Scapul îngro at, de aproximativ dou ori mai lung comparativ cu articolul 2. Pronotul transvers, discul lui are o impresiune adâncit sau an uri longitudinale. Elitrele pu in mai late decât pronotul, cu vârfurile rotunjite. La noi 2 specii.

Antenele mai lungi, la fel de lungi sau pu in mai scurte decât elitrele. Ultimul sternit abdominal este transvers.

Antenele sunt de 1,5 ori mai scurte decât elitrele. Ultimul sternit abdominal este mai lung decât lat, iar ovipozitorul este bine conturat.

1.Ochii prezint peri scur i, izola i (fig.162a, pag.195). Al 3-lea articol al tarselor posterioare este despicat pân la baz (fig.163a, pag.196). Unghiul sutural al elitrei ascu it...................................................................................................1 A. rusticus L.– Ochii glabri (fig.162b pag.195). Tarsele posterioare prezint al 3-lea articol despicat pân în partea sa median (fig.163b, pag.196). Unghiul sutural al elitrei este rotunjit

...........................2 A. ferus Muls.

a b Fig. 162

Suprafa a ochilor la Arhopalus (dup H. Freude)a-A. rusticus, b-A. ferus.

196

a b Fig. 163

Tarsele posterioare la Arhopalus (dup H. Freude) a-A. rusticus, b-A. ferus.

1 Arhopalus rusticus Linnaeus Corpul maroniu, acoperit cu o pubescenculcat , extrem de fin . Suprafa a capului prezint rugozit i punctate dese. Ochii puternic fa eta i. Palpii maxilari evident mai lungi comparativ cu cei labiali. Scapul de aproximativ dou ori mai lung decât articolul 2. Labrumul este lipsit de smocuri de peri. Pronotul transvers cu unghiurile posterioare rotunjite. Discul pronotului are granula ii punctate i o linie longitudinal median , ± lucioas , care se une te posterior cu o gropi antebazal . Elitrele sunt de peste 3 ori mai lungi decât late, fiind prev zute cu câte 2-3 nervuri longitudinale. Suprafa a elitrelor cu o punctua ie fin .L = 10-27 mm. (Plan a 38 e) Larvele se dezvolt în lemnul coniferelor, îndeosebi pe molid i pin. Adul iisunt crepusculari fiind întâlni i în lunile iunie-septembrie. Insectele sunt atrase de sursele de lumin . Ciclul evolutiv dureaz 2-3 ani.

2 Arhopalus ferus Mulsant (tristis F.) Se deosebe te de specia precedentprin faptul c ochii sunt glabri, labrumul are în mijloc un smoc de peri, pronotul prezint impresiuni sau an uri longitudinale, iar tarsele posterioare au articolul 3 despicat pân la mijloc. Corpul mat, maroniu, negru-cafeniu sau negru. L= 13-23 mm. (Plan a 38 f) Are o ecologie asem n toare cu a speciei precedente. Durata de dezvoltare a unei genera ii este cuprins între 3-4 ani.

6 Genul Asemum Eschscholtz În fauna României o singur specie.

Asemum striatum Linnaeus Corpul negru, dorsal mat, ventral u or lucios. Suprafa a capului i a pronotului prezint o pubescen scurt i deas , erect , iar pubescen a elitrelor este culcat , scurt i fin . Partea ventral a corpului prezint o pubescen culcat , fin i deas , de nuan galben-cenu ie. Coloritul antenelor, elitrelor i picioarelor este variabil de la maroniu-deschis la maroniu-închis. L = 8-23 mm. (Plan a 39 a) Larvele se dezvolt în pe conifere preferând lemnul de pin, dar apar i în lemnul de molid i brad. Adul ii zboar în lunile mai-august, fiind active mai ales seara i în timpul nop ii. Durata de dezvoltare a unei genera ii este de 2-3 ani.

-ab. agreste F. Elitrele maronii sau ro cat-maronii. -ab. limbatipennis Pic Elitrele negre cu marginile g lbui sau cafeniu-deschise.

4 Subfamilia Lepturinae(Cheia genurilor)

1.Elitrele puternic scurtate posterior, aripile membranoase acoper abdomenul, astfel insecta are un habitus de viespe (Pl. 39, b-c)...............................7 Necydalis L.

197

– Elitrele normal dezvoltate, ele acoper complet abdomenul. Aripile membranoase nu sunt vizibile............................................................................................................22.Marginile laterale ale pronotului prezint adesea un spin sau un dinte median ascu it

................................................................3– Pronotul are la nivelul marginilor laterale un unghi obtuz, u or ascu it…………...103.Apofiza prosternului uniform l it , cu marginile laterale ± paralele, ea atinge marginea coxelor anterioare (fig.169a, pag.199)....................................8 Rhagium F.– Apofiza prosternului se prezint sub forma unui vârf ascu it, ea nu este cotangent cu marginea coxelor anterioare (fig.169b, pag.199)...................................................44.Articolele antenale 3 i 4 au aproximativ aceea i lungime (fig.165a, pag.198)............ ...............................9 Rhamnusium Latr.– Al 3-lea articol antenal este mai lung decât articolul 4 (fig.165b, pag.198)...............55.Ochii sunt puternic fa eta i. Tâmplele evident ondulate dup ochi (fig.164a, pag. 198). Capul aproximativ la fel de lat cât pronotul...........................10 Xylosteus Friv.– Ochii prezint fa ete fine. Tâmplele nu sunt ondulate dup ochi (fig.164b, pag.198). Capul este mai îngust decât marginea anterioar a pronotului……………………...66.Antenele se inser între ochi (fig.166a, pag.198)...........................11 Oxymirus Zett.– Antenele se inser înaintea ochilor (fig.166b, pag.198)……......................................77.Vârful tibiilor posterioare u or turtit, pintenii tibiilor ajung pân la nivelul bazei primului articol tarsal (fig.171b, pag.200).........................................12 Pachyta Zett.– Extremitatea apical a tibiilor posterioare puternic tirbit , iar pintenii tibiali nu dep esc vârful tibiei (fig.171a, pag.200)...................................................................88.Femurele mediane i posterioare denticulate în partea lor anteapical (fig.170a, pag. 199), iar vârful femurelor posterioare dep e te cu pu in marginile elitrelor. Articolele antenale 3-5 sunt u or îngro ate spre vârf.....................13 Akimerus Serv.– Femurele mediane i posterioare sunt lipsite de din i ori apicali. (fig.170b, pag.199). Articolele antenale 3-5 nu sunt îngro ate spre vârf.....................................................99.Al 3-lea articol antenal este pu in mai lung decât articolul 5, mai rar ambele articole pot avea o lungime aproximativ egal (fig.165c, pag.198). Atât partea dorsal cât i cea ventral a corpului este acoperit cu o pubescen culcat m t soas …….…

………………….14 Stenocorus Geoffr.– Al 3-lea articol antenal mai scurt decât al 5-lea (fig.165d, pag.198). Dorsal i ventral cu o pubescen cenu ie, extrem de fin .........................................15 Anisorus Muls.10.Unghiurile posterioare ale pronotului u or ascu ite (fig.167a, pag.199).................11–– Pronotul are unghiurile posterioare prelungite sub forma unui vârf ascu it (fig.190 pag.222)...................................................................................................................1511.Marginile laterale ale pronotului pu in rotunjite anterior (fig.167b, pag.199)............ ....................................16 Vadonia Muls.–– Marginile laterale ale pronotului îngustate în partea lor anterioar , pronotul având o form de clopot (fig.167c, pag.199).....................................................................1212.Elitrele i întreaga suprafa a corpului acoperite cu o pubescen lung , deas , de nuan verzuie sau cenu ie.......................................................17 Lepturobosca Rtt.–– Lipse te o pubescen lung i deas pe elitre....................................................... 1313.Pronotul uniform arcuit, marginile lui laterale fiind rotunjite i îngustate anterior (fig.183a, pag.214)…………………………..……………18 Anastrangalia Casey–– Pronotul mai l it, marginile lui laterale formeaz un unghi u or ascu it (fig.183b, pag.214)………………………..…………………………………………………1414.Elitrele au câte o pat median neagr ± rotunjit , i câte o bordur apical neagr

i îngust (fig.186b, pag.217)…………...………..........……19 Paracorymbia Mir.–– Desenul elitrelor este diferit (fig.186a, pag.217)…...………20 Stictoleptura Casey 15.Corpul extrem de îngust (Pl. 44 f). Tarsele posterioare tetramere cu articolul 4 scurtat..........................................................................................21 Strangalia Serv.

198

–– Corpul relativ îngustat. Tarsele posterioare pseudotetramere cu articolul 4 greu vizibil.......................................................................................................................1616.Vârfurile elitrelor rotunjite (fig.168a, pag.199).............................22 Lepturalia Rtt.–– Elitrele cu vârfurile triunghiulare sau concave (fig.168b, pag.199)........................1717.Fa a ventral a pronotului prezint în dreptul unghiurilor posterioare câte un grup de puncte adâncite. Fa a ventral a primelor 2 articole ale tarselor posterioare au câte un n ule neted i lucios, nepubescent..................23 Pedostrangalia Sokolov–– Unghiurile posterioare de pe fa a ventral a pronotului au o punctua ie uniform , cel mult pot fi vizibile câteva puncte mai adâncite. Primele 2 articole ale tarselor posterioare au fa a ventral pubescent , lipsit de un n ule lucios (numai la

L. maculata pe jum tate din lungimea articolului 2 este prezent un an lucios i scurt).....................................................................................................24 Leptura L.

a bFig. 164

Capul la Lepturinae (dup H. Freude) a-Xylosteus sp., b-Cortodera sp.

a b c d Fig. 165

Articolele de la baza antenelor la Lepturinae (dup H. Freude & U. Bense) a-Rhamnusiun sp., b-Oxymirus sp., c-Stenocorus sp., d-Anisorus sp.

a b Fig. 166

Inser ia antenelor la Lepturinae ( dup U. Bense) a-Oxymirus sp., b-Stenocorus sp.

199

a b cFig. 167

Pronotul la Lepturinae (dup H. Freude) a-Stictoleptura sp, b--Vadonia sp., c-Lepturobosca sp.

a b Fig. 168

Vârfurile elitrelor la Lepturinae (dup U. Bense) a-Lepturalia sp., b-Leptura sp.

a b Fig. 169

Apofiza prosternului la Lepturinae (dup H. Freude) a-Rhagium sp., b-Toxotus sp.

a b Fig. 170

Femurele posterioare la Lepturinae (dup U. Bense) a-Akimerus sp. , b-Stenocorus sp.

200

a b Fig. 171

Tibiile posterioare la Lepturinae (dup H. Freude) a-Stenocorus sp., b-Pachyta sp.

7 Genul Necydalis Linnaeus Antenele scurte, ele nu ating marginea posterioar a celui de-al doilea tergit abdominal. Suprafa a pronotului i a elitrelor prezint o pubescen deas i catifelatgalben-maronie, dispus sub form de benzi i pete. În fauna noastr 2 specii.

Cheie pentru determinarea 1.Marginile laterale ale pronotului prezint o pubescen mai accentuat în vecin tatea bazei i a marginii anterioare (fig.172a, pag.201). Al 5-lea sternit abdominal la cu o impresiune lat i adâncit ce porne te de la baza sternitului (fig.173a, pag.201)............................................................................1 N. ulmi Chevr.– Pronotul prezint la nivelul marginilor laterale o pubescen uniform , fin i rar (fig.172b, pag.201). Impresiunea celui de-al 5 lea sternit abdominal la este mai pu in adâncit , ea nu atinge mijlocul sternitului (fig.173b, pag.201).....2 N. major L.

1 Necydalis ulmi Chevrolat Capul i pronotul negre, suprafa a capului prezint o punctua ie neregulat , mai accentuat posterior. Clipeul este acoperit cu o pubescen deas de culoare galben-aurie. Scapul aproximativ la fel de lung cât al 3-lea articol antenal, iar articolul 5 este la fel de lung cât articolele 3 i 4 luate împreun . Pronotul pu in mai lung decât lat, este prev zut cu un n ule longitudinal median care separ 2 convexit i discale netede i lucioase. Elitrele cafeniu-ro cate, prev zute cu câte o impresiune discal longitudinal . Marginea apical a elitrelor iuneori o pat longitudinal subhumeral au o nuan întunecat . Suprafa a elitrelor cu pete pubescente catifelate, de nuan galben-aurie, r spândite mai ales lâng sutur .Abdomenul bicolor, negru i galben-ro cat, este glabru, prev zut cu o punctua ie fini deas . Toracele negru, cu o pubescen erect galben-aurie. Picioarele galben-

ro cate, de regul femurele posterioare i adesea cele mediane prezint un inel anteapical negru. L = 21-32 mm. (Plan a 39 b)

Larvele se dezvolt în trunchiurile arborilor b trâni de fag, ulm i stejar. Adul ii sunt întâlni i pe trunchiurile copacilor din mai pân în septembrie. O genera iese dezvolt o dat la 3-4 ani.

Antenele negre, cu primele 4 articole galben-ro cate, mai rar primele 6-7 articole pot avea o nuan ro cat .

Antenele galben-ro cate, uneori articolele antenale pot fi par ial negricioase. Sternitul 5 abdominal prezint o punctua ie mai rar i mai accentuat decât cea de pe sternitul 4.

-ab. rufipes Plav. Picioarele galben-ro cate, unicolore.

201

a b Fig. 172

Pubescen a marginii laterale a pronotului la Necydalis (dup U. Bense) a-Necydalis ulmi, b-N. major.

a b Fig. 173

Al 5-lea sternit abdominal la Necydalis (dup U. Bense) a-Necydalis ulmi, b-N. major.

2 Necydalis major Linnaeus Se deosebe te de N. ulmi prin corpul mai îngust, i prin pronotul care este mai alungit. Insectele se dezvolt în lemnul esen elor

foioase: plop, tei, mesteac n, pomi fructiferi. L = 21-32 mm. (Plan a 39 c) Adul ii sunt întâlni i în iunie-august pe plantele gazd , mai rar pe flori. Ciclul

evolutiv dureaz 3 ani. Punctua ia sternitelor abdominale 4 i 5 este uniform .

-ab. obscurata Plav. Marginile laterale ale elitrelor cu o bordur postmedianneagr i cu o bordur apical de nuan întunecat . M ciuca femurelor posterioare neagr .

-ab. subnotata Pic Vârful elitrelor negricios. Baza antenelor galben-ro cat , în rest antenele sunt negre, la fel ca vârful femurelor posterioare.

-ab. rufiventris Pic Cea mai mare parte din suprafa a abdomenului ro cat , pe alocuri sunt vizibile pete cafenii.

-ab. altaica Pic Antenele, elitrele i picioarele ro ii, iar partea apical a femurelor posterioare este maronie. Abdomenul bicolor.

8 Genul Rhagium Fabricius Capul este îngustat în spatele tâmplelor, cu antenele scurte. Pronotul evident mai îngust decât elitrele, fiind îngustat atât anterior cât i posterior i prezint un dinte lateral bine dezvoltat. Marginile laterale ale pronotului f r o bordur vizibil . Coxele anterioare conice i proeminente. Larvele tr iesc sub scoar a copacilor, iar adul ii sunt întâlni i pe trunchiurile arborilor t ia i. În fauna noastr 4 specii.

202

1.Partea dorsal prezint o pubescen fin i uniform . Antenele sub iri, la ele ajung la jum tatea elitrelor, iar la ele dep esc baza elitrelor (fig.174a, pag.202). Abdomenul este lipsit de o caren longitudinal median .............1 R. bifasciatum F.– Dorsal cu pete pubescente. Antenele scurte la ambele sexe, ele nu dep esc baza elitrelor (fig.174b, pag.202). Abdomenul prezint o caren longitudinal median ...22.Tâmplele mai scurte decât diametrul ochilor (fig.175a, pag.202), netede i lucioase, prev zute cu câteva puncte superficiale izolate. Elitrele au 2-3 carene longitudinale accentuate i rugozit i transversale evidente...................................2 R. inquisitor L.– Tâmplele aproximativ la fel de lungi cât ochii (fig.175b, pag.202), punctate i pubescente. Elitrele prezint carene longitudinale fine..............................................33.Pronotul cu o bordur bazal simpl i cu 2 benzi longitudinale pubescente g lbui. Fiecare elitr prezint între scutel i um r câte un tubercul în l at. Între cele 2 benzi transversale ale elitrelor lipse te o pat lucioas de culoare neagr (fig.176a, pag. 203)...........................................................................................3 R. sycophanta Schr.– Baza pronotului cu 2 borduri arcuite, iar suprafa a lui are o pubescen uniform . Baza elitrelor lipsit de un tubercul în l at. Între benzile transversale galbene ale elitrelor este prezent o pat lucioas neagr (fig.176b, pag.203)...4 R. mordax Deg.

a b Fig. 174

Partea dorsal a corpului la Rhagium (dup U. Bense) a-Rhagium bifasciatum, b-R. mordax.

a b Fig. 175

Capul la Rhagium (dup U. Bense) a-Rhagium inquisitor, b-R. sycophanta.

203

a b Fig. 176

Elitrele la Rhagium (dup U. Bense) a-R. sycophanta , b-R. mordax.

1 Rhagium bifasciatum Fabricius Corpul negru, elitrele cu reflexe metalice verzui sau bronzate. Scapul negru, în rest antenele sunt cafeniu-ro cate. Marginile laterale i vârful elitrelor ro cat-închise, pe elitre mai sunt vizibile 2 benzi transversale oblice, una antemedian alta postmedian , de culoare galben-deschis sau galben-ro cat . Baza femurelor, partea posterioar a tibiilor, tarsele i abdomenul cafeniu-ro cate. Pronotul are o punctua ie neregulat . Suprafa a elitrelor cu rugozit i punctate i cu 3-4 carene fine. Partea dorsal a corpului prezint o pubescen culcat , fin i

rar , iar scutelul are o pubescen deas de nuan argintie. L = 12-22 mm. (Plan a 40 a-b)

Larvele se dezvolt atât în lemnul coniferelor cât i al esen elor foioase, adul iisunt întâlni i din mai pân în august. Ciclul evolutiv dureaz 2-3 ani.

Antenele ating jum tatea elitrelor. Antenele mai scurte, ele dep esc baza elitrelor.

-ab. infuscatum Pic Banda postmedian a elitrelor este absent , cea antemedian este rudimentar sau poate lipsi.

-ab. bistrinotatum Pic Banda antemedian este redus sub forma a 2 pete, iar cea postmedian redus la o pat .

-ab. unifasciatum Muls. Banda postmedian lipse te, iar partea apical a elitrelor prezint o culoare deschis .

-ab. deyrollei Pic Banda antemedian se prezint sub forma unor pete, iar jum tatea posterioar a elitrelor are o nuan deschis .

-ab. gravei Hub. Cele 2 benzi sunt înguste, ele se contopesc la nivelul suturii i formeaz pe fiecare elitr o band semicircular .

-ab. lituratum Fügner Banda postmedian este foarte lat , fiind orientatlongitudinal, atingând de regul vârful elitrei.

-ab. latefasciatum Pic Cele 2 benzi de pe elitre sunt l ite i contopite lateral. -ab. bicolor Ol. Cele 2 benzi sunt contopite aproape complet, formând o band

median lat .-ab. medionotatum Pic Elitrele prezint un colorit deschis, având un desen de

culoare mai închis în form de cruce.-ab. bimaculatum Marsh. Elitrele galbene. O pat scutelar , o linie longitu-

dinal semicircular situat lâng marginea lateral a elitrei i o linie apical scurtlâng sutur , au o culoare închis .

-ab. rufum Preller Elitrele galbene cu excep ia unei pete bazale i a suturii care prezint un colorit închis.

-ab. ictericum Schleicher Elitrele cu excep ia suturii au o culoare galben .-ab. simoni Blair Elitrele galbene, cu câte o pat bazal neagr , de dimen-

siuni mai mari.

204

2 Rhagium inquisitor Linnaeus Corpul negru. Antenele negre, cu primele 3-5 articole ro cate (doar vârfurile lor sunt negre). Femurele i tibiile cafeniu-ro cate.Suprafa a corpului este acoperit cu o pubescen sub forma unor pete, de culoare cenu iu-deschis sau g lbuie. l = 10-21 mm. (Plan a 40 c) Larvele se dezvolt sub scoar a coniferelor i a esen elor foioase, iar adul iisunt întâlni i în lunile mai-iulie pe trunchiuri de copaci, mai rar pe flori. Durata de dezvoltare a unei genera ii este de 2 ani.

3 Rhagium sycophanta Schrank Corpul negru cu epipleurele elitrelor galben-ro cate. Capul are o punctua ie accentuat , fiind prev zut cu un n ule longitudinal. Tâmplele evident mai lung decât ochii. Antenele nu dep esc baza elitrelor. Marginea anterioar a pronotului puternic arcuit spre exterior, iar baza pronotului este dreapt ,prev zut cu câte un dinte lateral. Discul pronotului prezint 2 benzi longitudinale, formate din peri ori culca i de culoare galben sau galben-ro cat . Scutelul are o pubescen deas , culcat , de nuan g lbuie. Elitrele de peste 2 ori mai lungi decât late, cu umerii bine contura i, având între um r i scutel câte o tuberozitate obtuz .Suprafa a elitrele cu 2-3 carene longitudinale fine i cu pete pubescente dispuse neregulat, mai dese în partea posterioar . Pe elitre mai sunt prezente câte 2 benzi transversale pubescente alc tuite din peri g lbui, una median , alta postmedian . Cele 2 benzi au marginile zim ate i nu ating sutura elitrelor. L=17-26 mm. (Plan a 40 e-f) Larvele tr iesc sub scoar a esen elor foioase, mai rar de conifere. Adul ii sunt întâlni i în mai-iulie pe trunchiurile copacilor, îndeosebi pe stejar, mai rar pe flori. O genera ie se dezvolt o dat la 2-3 ani.

-ab. latefasciatum Müll. Cele 2 benzi transversale de pe elitre sunt contopite formând o singur band foarte lat .

-ab. apicefasciatum Heyr. Banda postmedian este extrem de lat , ea ocuptoat partea apical a elitrei.

4 Rhagium mordax De Geer Se deosebe te de R. sycophanta prinurm toarele caractere. Antenele sunt mai sub iri, iar tâmplele ceva mai lungi decât ochii. Pronotul cu o pubescen uniform , fiind lipsit de benzi longitudinale. Vârful scutelului glabru. Elitrele f r o tuberozitate obtuz situat între um r i scutel. L = 13-22 mm. (Plan a 40 d)

Larvele se dezvolt atât sub scoar a arborilor foio i cât i sub scoar aconiferelor. Adul ii apar din mai pân în august. Ciclul evolutiv dureaz 2-3 ani.

a b c d e f Fig. 177

Variabilitatea desenului elitrelor la Rhagium mordax (dup L. Heyrovsky) a-ab. subdilatatum Pic, b-ab. morvandicum Pic, c-forma typica, d-ab. klenkai Heyr.,e-ab. mediofasciatum Plav., f-ab. altajense Plav.

205

9 Genul Rhamnusium Latreille În fauna noastr o singur specie.

Rhamnusium bicolor Schrank Coloritul corpului este extrem de variabil. Suprafa a capului cu o pubescen galben , iar pubescen a de pe elitre este neagr .Primul articol antenal arcuit. Ochii puternic sinua i. Pronotul lucios, prev zut cu o punctua ie rar , el are 2 convexit i discale accentuate, separate printru-un anlongitudinal adâncit. Marginile laterale ale pronotului prezint câte un dinte lateral cu vârful rotunjit. Elitrele cu marginile laterale ± paralele, suprafa a lor are rugozit ipunctate accentuate, i o pubescen scurt , culcat . Abdomenul prezint o punctua ie fin i deas . Primul articol al tarselor posterioare mai lung decât articolele 2-3 luate împreun . L = 15-23 mm. (Plan a 39 d-f) Larvele se dezvolt în lemnul esen elor foioase. Adul ii apar din a 3-a decad a lunii mai pân în luna iulie, insectele sunt crepusculare i nocturne. Ciclul evolutiv dureaz 2-3 ani.

-forma typica Corpul ro cat, cu mezo i metasternul negre. Elitrele albastre cu câte o dung subhumeral longitudinal ro cat . Antenele negre începând cu jum tatea distal a articolului 5. Picioarele ro cate.

-ab. diversitarse Dayrem La fel ca forma tipic , dar primele 3 articole antenale ro cate, în rest antenele sunt negre. Partea capului situat imediat dup ochi i primele 3 articole tarsale sunt negre.

-ab. pici Kannabé Ca i forma tipic , dar vertexul i spa iul dintre ochi sunt negre.

-ab. occipitale Pic La fel ca i ab. gracilicorne, dar vertexul i jum tatea anterioar a occiputului sunt negre.

-ab. inapicale Pic La fel ca abera ia precedent , îns numai vertexul este negru.

-ab. aubei Pic Ca i forma tipic , dar discul pronotului are o nuan ± întunecat .

-ab. gracilicorne Théry La fel cu forma tipic , îns antenele începând cu articolul 5 sunt galbene sau galben-ro cate, având partea distal mat , de nuanîntunecat .

-ab. micani Heyr. Ca i ab. gracilicorne, dar suprafa a elitrelor este acoperitcu o pubescen g lbuie.

-ab. humeralis Bed. La fel cu forma tipic , îns elitrele prezint o patsubhumeral i o band prelungit de-a lungul jum t ii anterioare a epipleurelor de culoare g lbuie.

-ab. subhumerale Heyr. La fel cu ab. humeralis, dar elitrele prezint coloritul ab. gracilicorne.

-ab. limbatum Pic Ca i ab. gracilicorne, îns vârfurile elitrelor sunt galbene. -ab. glaucopterum Schall. La fel cu forma tipic , dar elitrele sunt galben-

ro cate.-ab. rufotestaceum Pic Ca i ab. gracilicorne, dar elitrele sunt galben-ro cate.-ab. symetricum Kannabé La fel cu ab. glaucopterum, îns capul are câte o

pat neagr dup ochi.-ab. lutetianum Dayrem La fel cu ab. symetricum, dar capul are o pat neagr

dup ochi.-ab. apicepreustum Pic Elitrele galben-ro cate cu vârful negru. Antenele ca la

ab. gracilicorne.-ab. ambustum Heyr. La fel cu forma tipic , dar elitrele sunt galben-ro cate

cu baza i vârful negricioase sau de nuan întunecat .-ab. capitale Pic Ca i forma tipic , elitrele galben-ro cate cu vârful, o pat

scutelar , una sutural de culoare albastru-închis . Vertexul negru.

206

-ab. atripenne Bed. La fel ca forma tipic , dar elitrele sunt negre-unicolore.-ab. nigripenne Podany Elitrele negre, iar antenele sunt ca la ab. gracilicorne.

10 Genul Xylosteus Frivaldsky La noi o singur specie.

Xylosteus spinolae Frivaldsky Corpul u or lucios, cu partea dorsal ro cat-maronie. Elitrele maronii cu pete galben-ro cate: una antebazal situat în cincimea anterioar lâng sutur , alta antemedian lateral alungit , o pat anteapical mare i o band transversal postmedian , scurt , ± ondulat . Antenele, aparatul bucal, picioarele i partea ventral a corpului ro cate, de nuan mai deschis decât elitrele. Capul puternic îngustat dup tâmple, împreun cu ochii este mai lat decât marginea anterioar a pronotului. Suprafa a capului prezint un n ule median longitudinal irugozit i punctate, fine i dese. Ochii mari, convec i, puternic fa eta i. Scapul îngro at i u or arcuit. Pronotul mai lung decât lat, îngustat atât anterior cât iposterior, prev zut cu 2 convexit i discale mari, separate între ele printr-un n ulelongitudinal median. Marginile laterale ale pronotului prezint un dinte lateral bine dezvoltat, u or arcuit în sus. Suprafa a elitrelor cu rugozit i accentuate i cu o pubescen culcat , scurt i rar . Ultima p trime posterioar a elitrelor are o punctua ie mai fin . Picioarele lungi, femurele dep esc marginile laterale ale elitrelor. L= 14-16 mm. (Fig.178, pag.206) Larvele se dezvolt sub scoar a ramurilor uscate de Corylus avellana. Adul iisunt întâlni i din aprilie pân în iulie, insectele sunt atrase de lumina artificial . Durata de dezvoltare a unei genera ii este de 2 ani.

Elitrele cu marginile laterale ± paralele, mai lungi decât la . Ultimul articol al palpilor l it în form de secure.

Elitrele mai l ite, cu marginile laterale rotunjite posterior. Articolul terminal al palpilor cilindric, u or îngro at în partea median .

Fig. 178 Xylosteus spinolae

11 Genul Oxymirus Zetterstedt În fauna României o singur specie.

Oxymirus cursor Linnaeus Capul prezint un n ule median longitudinal, iar tâmplele nu sunt diferen iate. Ochii u or sinua i. Suprafa a capului cu rugozit ipunctate fine i dese. Al 4-lea articol antenal de aproximativ 2 ori mai scurt decât

207

articolul 5. Pronotul mai lung decât lat, cu marginea anterioar convex . Marginile laterale ale pronotului au un dinte arcuit în sus. Discul pronotului prezint o impresiune adâncit lat . Suprafa a pronotului are rugozit i punctate dese. Elitrele îngustate în treimea lor posterioar , cu vârfurile rotunjite i cu unghiul sutural denticulat. Pe fiecare elitr exist câte 2 care longitudinale i câte o bordur humeral .Partea ventral a corpului prezint o punctua ie dubl . Femurele posterioare nu ating vârful elitrelor. L = 16-23 mm. (Plan a 41 a)

Larvele se dezvolt sub scoar a arborilor b trâni i putrezi i. Adul ii apar în lunile mai-august pe trunchiuri de copac i pe flori, fiind activi în timpul nop ii. O genera ie se dezvolt o dat la 3 ani.

Corpul negru, acoperit cu o pubescen cenu ie, mai deas pe partea ventral . De fiecare parte a depresiunii discale a pronotului se afl câte impresiune adâncit . Sternitul anal prezint o caren median adâncit .

Corpul negru, cea mai mare parte a antenelor, aparatul bucal, tibiile itarsele de nuan ruginie. Elitrele cafeniu-g lbui cu benzi longitudinale negre, dintre care una sutural , iar alta este prelungit de la um r pân la vârf. De o parte i de alta a depresiunii discale a pronotului se afl câte 2 impresiuni adâncite. Partea apical a sternitului anal cu o strie superficial .

Variet i întâlnite la :-ab. subvittatus Rtt. Elitrele au câte o band discal i una lateral de culoare

maronie. Marginea elitrelor neagr .-ab. nigricollis Letzn. Elitrele maronii, cu câte o band sutural i alta lateral

negricioase.-ab. bicoloricollis Pic Capul negru cu pete ro ii. Pronotul negru cu marginile

par ial ro cate. Elitrele galbene, cu sutura i marginile laterale de nuan mai închis .-ab. spaceki Roub. Corpul galben, antenele începând cu articolul 3, baza

femurelor, metasternul, o band discal scurt pe elitre i alta subhumeral prezint o culoare neagr .

Variet i întâlnite la :-ab. tournieri Pic Elitrele ro cate, banda neagr discal a elitrei fiind redus la

o linie humeral .-ab. verneuli Pic Corpul unicolor, galben-cafeniu. -ab. semiobscurus Pic Capul i pronotul negre, în rest corpul este galben-

cafeniu.-ab. lineatus Letzn. Banda sutural i cea discal sunt contopite, pe elitre

apare o singur pat longitudinal g lbuie, situat în jum tatea anterioar a discului.-ab. fenestratus Letzn. Pe elitre este prezent câte o pat apical alungit , de

culoare g lbuie.-ab. niger Letzn. Corpul negru. Aparatul bucal, tuberozit ile de inser ie ale

antenelor, tibiile anterioare i o tivitur îngust la nivelul marginilor laterale ale elitrelor au o nuan ro cat .

-ab. nigrinus Rtt. Coloritul corpului este similar cu forma tipic a .

12 Genul Pachyta Zetterstedt Capul nu este îngustat în spatele tâmplelor. Ochii relativ mari, convec i, ± sinua i. Antenele se inser în fa a ochilor în imediata lor vecin tate i nu ating vârful elitrelor. Scapul u or arcuit, al 3-lea articol antenal este pu in mai lung decât articolul 4. Articolul terminal al palpilor maxilari, de aproximativ 2 ori mai lung decât lat, îngustat la baz i trunchiat la vârf. Palpii labiali de 2 ori mai scur i comparativ cu cei maxilari, prezint ultimul articol l it în form de secure. Pronotul aproximativ la fel de lung i de lat, puternic îngustat anterior, prev zut cu un dinte lateral bine dezvoltat.

208

Scutelul triunghiular. Elitrele evident îngustate distal, mai late decât baza pronotului. Vârfurile elitrelor trunchiate sau u or sinuate. Picioarele alungite, pretarsul picioarelor posterioare este mai lung decât articolele 2-3 luate împreun . În fauna României 2 specii.

Antenele ajung în apropierea vârfului elitrelor. Antenele sunt mai scurte decât la .

1.Pronotul mat, prev zut cu rugozit i punctate i accentuate (fig.180a, pag.209). Numai primele dou treimi ale elitrelor cu granula ii punctate, în treimea apical exist o punctua ie fin i rar ……………….........................1 P. quadrimaculata L.– Suprafa a pronotului lucioas cu o punctua ie fin i rar (fig.180b, pag.209). Întreaga suprafa a elitrelor prezint rugozit i accentuate....................2 P. lamed L.

1 Pachyta quadrimaculata Linnaeus Suprafa a capului cu rugozit i trans-versale dese i accentuate i cu o impresiune transversal situat dup ochi. Al 3-lea articol antenal mai lung decât articolul 4. Pronotul este mai puternic îngustat anterior decât posterior, prev zut cu câte un dinte lateral bine dezvoltat. Discul pronotului are un n ule median longitudinal, de o parte i de alta a lui se afl câte o convexitate alungit . Capul i pronotul prezint o pubescen fin , erect , de nuan cafenie. Elitrele glabre, de aproximativ 2-2,5 ori mai lungi decât late, cu vârfurile oblic-trunchiate sau u or sinuate. Suprafa a elitrelor prezint rugozit i punctate în primele 2/3, iar în ultima treime distal ele au o punctua ie fin i rar . Femurele posterioare dep esc vârful elitrelor, iar metatarsul picioarelor posterioare este mai lung decât articolele 2-3 luate împreun . Corpul negru cu elitrele galben-cafenii, acestea din urm prezint câte 2 pete dintre care una antemedian , alta postmedian . Uneori pata antemedian poate fi absent , poate fi divizat sub forma a 2 linii l ite sau cele 2 pete pot fi contopite printr-o band longitudinal lat . Partea ventral a corpului prezint o pubescen deas , galben-cafenie. L = 11-20 mm. (Plan a 42 a-b) În zona montan în lunile iulie-august pe flori, mai ales pe umbelifere.

a b c d Fig. 179

Variabilitatea desenului elitrelor la Pachyta quadrimaculata (dup L. Heyrovsky) a-ab. bimaculata Schönh., b-forma typica, c-ab. sexmaculata Heyr., d-ab. hubentaliJänner.

2 Pachyta lamed Linnaeus Capul cu o strie longitudinal median , fiind prev zut cu o punctua ie deas , mai accentuat pe frunte i pe vertex. Primul articol antenal u or arcuit, iar articolul 3 este de aproximativ 1,5 ori mai lung comparativ cu articolul 4. Pronotul cu lungimea i l imea aproximativ egale, având un n ulelongitudinal median. Suprafa a pronotului lucioas , cu o punctua ie fin . Scutelul alungit, de form triunghiular . Elitrele de 2-2,5 ori mai lungi decât late, evident

209

îngustate apical, prezint vârfurile oblic trunchiate i u or sinuate. Unghiul sutural icel exterior al elitrei denticulate. Capul i pronotul cu o pubescen de nuan cenu ie, iar elitrele sunt glabre. L = 10,5-19,5 mm. (Plan a 41 f)

În zona montan în p durile de fag i conifere. Adul ii se întâlnesc pe conifere i pe flori în lunile iulie-august. Pupele se dezvolt în solul umed. Ciclul evolutiv

dureaz cel pu in 3 ani. Antenele ajung pân la nivelul ultimii treimi posterioare a elitrelor. Elitrele

unicolore, de nuan ro cat-maronie. Antenele mai scurte, de regul ele nu dep esc treimea anterioar a elitrelor.

Elitrele galben-maronii, cu câte 2 pete negre cu un contur neregulat, dintre care una anterioar este oblic , alungit anterior spre um r, iar cea posterioar este alungitlongitudinal. -ab. bisignata Plav. Elitrele galben-cafenii cu câte o pat anterioar oblic de nuan cafeniu-deschis .

-ab. x nigrum Hellen La cele 2 pete de pe elitre sunt contopite longitudinal lâng sutur .

-ab. marginata Plav. Elitrele negre, marginile lor laterale i sutura prezint o tivitur îngust de culoare galben .

-ab. apicemaculata Heyr. Elitrele negre cu vârful galben. -ab. nigrina Pic Elitrele negre cu unghiurile humerale g lbui.-ab. bilunata Demelt Petele negre de pe elitre sunt reduse sub forma a 2

liniu e longitudinale. -ab. semisignata Demelt Elitrele negre cu câte o liniu longitudinal g lbuie.

a b Fig. 180

Punctua ia pronotului la Pachyta (dup U. Bense) a-Pachyta quadrimaculata, b-P. lamed.

13 Genul Akimerus Serville În fauna noastr o singur specie.

Akimerus schaefferi Laichartig Corpul galben-ro cat, cafeniu-ro cat sau negru-cafeniu, acoperit cu o pubescen culcat i deas , de nuan galben-aurie. Capul prezint un n ule longitudinal median, iar clipeul este bine dezvoltat, trunchiat anterior, mai puternic punctat la baz . Fruntea i vertexul cu rugozit ipunctate, mai accentuate pe vertex. Pronotul îngustat anterior, prev zut cu un n ulelongitudinal median, de o parte i de alta a acestuia se afl câte o convexitate l it .Marginile laterale ale pronotului prezint câte un vârf ascu it. Suprafa a pronotului are rugozit i accentuate. Scutelul este acoperit cu o pubescen lung i deas , de culoare cenu ie sau g lbuie. Elitrele de aproximativ 2 ori mai lungi decât late, cu vârfurile oblic-trunchiate. Treimea anterioar a elitrelor este prev zut cu rugozit i accentuate, spre vârf punctua ia devine din ce în ce mai fin . L = 20-24 mm. (Plan a 41 b)

210

Larvele se dezvolt în lemnul arborilor b trâni, iar adul ii sunt întâlni i pe arbu ti i pe flori, în lunile iunie-iulie. Ciclul evolutiv dureaz cel pu in 3 ani. Specia a fost semnalat o singur dat în nordul rii, dar existen a ei în fauna României trebuie reconfirmat .

Elitrele unicolore. Fiecare elitr prezint câte o band transversal median de culoare g lbuie,

la exemplarele care au un colorit mai deschis, aceast band este slab conturat .-ab. nigrinus Pic Atât cât i prezint pe elitre o band transversal

median , de culoare g lbuie.

14 Genul Stenocorus Geoffroy Capul alungit. Antenele sunt alc tuite din 11 articole i se inser în fa aochilor. Al 3-lea articol antenal este mai lung decât articolul 4. Pronotul puternic îngustat atât anterior cât i posterior, marginile lui laterale prezint un dinte bine conturat cu vârful obtuz. Femurele posterioare nu ating vârful elitrelor. Ghearele cu o proeminen bazal de dimensiuni reduse. La noi o specie.

1 Stenocorus meridianus Linnaeus Capul, pronotul i baza elitrelor prezintperi erec i. Suprafa a elitrelor cu o pubescen scurt i fin , de nuan galben-aurie pe un fond galben sau cenu iu-argintie pe un fond negru. Capul i pronotul negre. Elitrele de regul negre cu baza cafenie, galben-ro cat sau cafeniu-g lbuie, uneori elitrele pot fi negre-unicolore. Antenele adesea negre, cu primele 2 articole par ialgalbene sau ro cate. În alte cazuri antenele sunt galben-cafenii, cu vârful unor articole negru sau de nuan întunecat . Picioarele galbene, adesea cu vârful femurelor itibiilor negricioase. Tarsele negre. Suprafa a capului cu rugozit i punctate fine idese, mai accentuate pe vertex. Pronotul alungit, prev zut cu o bordur la nivelul marginii anterioare. Discul pronotului cu un n ule longitudinal median, de o parte ide alta a lui se afl câte o convexitate longitudinal . Suprafa a pronotului i a elitrelor are o punctua ie dubl . Elitrele alungite, ± îngustate distal, cu vârfurile trunchiate sau u or sinuate. L = 15-26 mm. (Plan a 41 c) Larvele se dezvolt în lemnul esen elor foioase. Adul ii sunt întâlni i pe flori în lunile mai-iulie. Durata de dezvoltare a unei genera ii este de cel pu in 2 ani.

Abdomenul predominant ro u. Abdomenul negru cu ultimele sternite ro ii, sau el este negru-unicolor.

-ab. ruficrus Scop. Elitrele negre cu câte o pat humeral de nuan mai deschis .

-ab. laevis Ol. La fel cu forma precedent , dar picioarele sunt negre.-ab. chrysogaster Schr. Elitrele negre cu picioarele de nuan întunecat .-ab. bilineatus Pic Elitrele negre, marginile lor laterale prezint o tivitur

antemedian g lbuie.-ab. cantharinus Hbst. Baza antenelor de nuan g lbuie. Elitrele galben-

cafenii unicolore sau cu sutura i partea apical negricioase. Picioarele galbene, cu vârful femurelor, tibiilor i cu tarsele negricioase.

-ab. postsignatus Pic Elitrele galbene, cu o pat sutural postmedian i cu apexul de nuan întunecat .

211

15 Genul Anisorus Mulsant În fauna României o singur specie.

Anisorus quercus Götz Partea dorsal a corpului prezint o pubescen scurti rar , cenu iu-argintie pe un colorit de fond negru sau galben -aurie pe un fond

ro cat-maroniu. Pubescen a p r ii ventrale a corpului este mai deas la nivelul toracelui. Suprafa a capului prezint rugozit i punctate dese. Primul articol de la baza antenelor, u or arcuit, articolul 4 este de 2 ori mai scurt decât articolul 5. Pronotul mai lung decât lat, prev zut cu o linie median longitudinal , de parte i de alta a ei se aflcâte o convexitate discal . Suprafa a pronotului prezint o punctua ie neuniform , fini deas . Elitrele au o punctua ie dubl i rugozit i transversale. Vârful elitrelor

sinuat, cu unghiul sutural i cel exterior ascu ite. L = 12-21 mm. (Plan a 41 d-e) Larvele se dezvolt în lemnul de stejar, ar ar i frasin, iar adul ii sunt întâlni iîn lunile aprilie-iunie pe trunchiuri, lemne i flori.

Corpul negru cu abdomenul ro u. Elitrele negre cu câte o pat humeralro cat sau galben-ro cat . Antenele ajung pân la nivelul treimii posterioare a elitrelor. (Plan a 33 d)

Corpul negru cu elitrele galben-cafenii. Antenele dep esc cu pu in jum tatea elitrelor. (Plan a 33 e)

-ab. magdalenae Pic La elitrele sunt galben-cafenii. -ab. unicolor Fleisch. Elitrele negre, cu partea subhumeral a epipleurelor

ro ie.-ab. scutellaris Rtt. Elitrele galben-cafenii, cu câte o pat scutelar alungit ,

de culoare neagr .-ab. discoideus Rtt. Elitrele galben-cafenii, prev zute cu o pat median

comun , neagr , de form oval .-ab. bistriatus Plav. Elitrele galben-cafenii cu câte 2 liniu e discale, paralele,

de culoare neagr .-ab. subvittatus Rtt. Elitrele galben-cafenii, cu sutura neagr i cu o liniu

lateral neagr .-ab. apicalis Rtt. Elitrele negre, cu partea subhumeral a epipleurelor elitrelor

i cu câte o pat alungit , de culoare galben sau ro cat .-ab. marginatus Kr. Elitrele negre, pe margini au o bordur galben .-ab. aureopubescens Pic La suprafa a elitrelor prezint o pubescen deas ,

galben-aurie.

16 Genul Vadonia Mulsant În fauna României sunt prezente 2 specii. 2.Pronotul mat, prev zut cu o punctua ie deas , ± accentuat i cu granule circulare. Marginile laterale ale femurelor posterioare au o pubescen culcat , neevident . Tibiile posterioare ale cu câte 2 pinteni (fig.181a, pag.212)....1 V. unipunctata F.– Suprafa a pronotului lucioas , cu o punctua ie fin i deas . Femurele posterioare au pe marginile laterale peri dispu i oblic, uneori neeviden i. La tibiile posterioare au numai un singur pinten (fig.181b, pag.212)……............................2 V. steveni Sperk

1 Vadonia unipunctata Fabricius Corpul negru, elitrele galben-ro cate sau de culoare ro u-închis , cu sutura i vârful negricioase. Capul prezint o punctua ie fini deas , mai accentuat posterior. Pronotul convex, aproximativ la fel de lung i de

lat, cu marginile laterale puternic rotunjite, fiind u or îngustat la baz . Suprafa apronotului prezint o punctua ie accentuat i o strie longitudinal median . Elitrele au o punctua ie i o pubescen fin i rar . Fiecare elitr prezint câte o pat medianneagr , de form rotund . Partea ventral a corpului are o pubescen dubl , (culcat

212

i ridicat ) de nuan cenu ie. Tibiile posterioare prezint câte 2 pinteni. L=8-18 mm. (Plan a 42 c) Larvele se dezvolt în Prunus spinosa, Knautia arvensis, mai rar în Scabiosasp. Adul ii se g sesc în iunie-iulie, pe flori. Ciclul evolutiv dureaz cel pu in 2 ani.

Antenele mai lungi, ele dep esc jum tatea elitrelor. Elitrele se îngusteazde la baz spre vârf.

Antenele nu ating jum tatea elitrelor. Marginile laterale ale elitrelor ± paralele.

-ab. unistigmata Pic Pata discal de pe elitre este absent .-ab. jaqueti Pic Elitrele negre-unicolore. -ab. xambeui Pic Elitrele negre, cu câte o band longitudinal scurt de

culoare ro cat , ce cuprinde pata neagr discal .

a b Fig. 181

Tibiile posterioare la Vadonia (dup U. Bense) a-Vadonia unipunctata, b-V. steveni.

2 Vadonia steveni Sperk Corpul negru cu luciu metalic. Elitrele cafeniu-ro cate sau de culoare ro u-închis . O band sutural comun , lat , orientatlongitudinal, o pat median rotund i cincimea posterioar a elitrelor sunt negre. L = 9-18 mm.

În zona de step i silvostep , în lunile iunie-iulie. -ab. litigiosa Muls. Banda sutural a elitrelor este îngust . Capul i pronotul

prezint peri negri. -ab. pfuhli Reineck Corpul negru-unicolor. Capul i pronotul cu o pilozitate

neagr , iar elitrele au o pubescen de nuan deschis .

17 Genul Lepturobosca Reitter În fauna României este prezent o singur specie.

Lepturobosca virens Linnaeus Între locul de inser ie al antenelor capul prezint un n ule longitudinal. Tâmplele sunt de 4-5 ori mai scurte decât diametrul ochilor. Al 3-lea articol antenal mai lung decât articolul 4. Pronotul u or îngustat anterior i posterior, cu marginile laterale rotunjite, prev zut cu o strie medianlongitudinal bine conturat . Suprafa a pronotului i a elitrelor cu rugozit i punctate dese, mai accentuate pe elitre. Marginile laterale ale elitrelor sunt îngustate de la bazspre partea lor apical . Vârfurile elitrelor trunchiate. Corpul negru. Articolele antenale începând cu cel de-al 3 lea, prezint câte un inel bazal galben sau galben-ro cat. Pe cap i pronot exist o pubescen dubl , de culoare verzuie. Scutelul are o pubescendeas , culcat , de culoare galben . Abdomenul prezint o punctua ie fin i deas .L = 14-22 mm. (Plan a 42 d)

Larvele se dezvolt în lemnul coniferelor (Pinus sp., Picea sp., Abies sp.), mai rar în lemnul esen elor foioase (Betula sp.) iar adul ii sunt întâlni i în zona montan isubalpin pe flori, în lunile iunie-august.

213

Antenele ajung pân în ultima p trime distal a elitrelor. Pronotul evident mai lung decât lat.

Antenele dep esc cu pu in jum tatea elitrelor. Pronotul pu in mai lung decât lat.

18 Genul Anastrangalia CaseyÎn fauna noastr întâlnim o singur specie. Anastrangalia dubia Scopoli Capul cu o punctua ie fin i deas având o

strie median longitudinal situat pe clipeu. Tâmplele de 2,5 ori mai scurte decât diametrul ochilor. Pronotul mat, mai lung decât lat, cu marginile laterale îngustate atât anterior cât i posterior. Atât capul cât i pronotul prezint o pubescen dubl(culcat i erect ) de culoare g lbuie. Suprafa a pronotului are o punctua ie uniform ,fin i deas , iar punctua ia elitrelor este fin i rar . Elitrele de aproximativ 2,5 ori mai lungi decât late, cu vârfurile trunchiate sau u or sinuate i cu unghiul apical exterior ascu it. Suprafa a elitrelor prezint o pubescen culcat , relativ deas ,galben-cenu ie. Sternitul anal are vârful trunchiat. L = 8,5-16 mm. (Plan a 42 e) Larvele se dezvolt în lemnul coniferelor, iar adul ii sunt întâlni i pe flori, din iunie pân în august. Durata de dezvoltare a unei genera ii este de cel pu in 2 ani.

Antenele ating ultima cincime distal a elitrelor. Corpul negru. Elitrele galben-cafenii, îngustate de la baz spre vârf. Sutura, o tivitur îngust la nivelul marginilor laterale i vârful elitrelor negricioase.

Antenele dep esc cu pu in jum tatea elitrelor. Corpul negru, elitrele ro iiprev zute cu o margine îngust , de culoare neagr . Fiecare elitr are câte o bandmedian longitudinal neagr .

Variet i întâlnite la :-ab. triangulifera Rtt. Elitrele predominant negricioase cu excep ia unei pete

triunghiulare bazale, de nuan g lbuie.-ab. chamomillae F. Corpul negru-unicolor, elitrele prezint o punctua ie

normal dezvoltat .-ab. distincta Tourn. Coloritul la fel ca la forma precedent , dar elitrele au o

punctua ie mai accentuat .Variet i întâlnite la :

-ab. limbata Laich. Elitrele ro ii, cu marginile laterale i vârfurile negre.-ab. reyi Heyd. Elitrele g lbui cu marginile laterale ± negricioase. -ab. dereensis Pic Acela i colorit ca la forma precedent , dar elitrele prezint

o band sutural neagr .-ab. melanota Fald. Toate marginile elitrelor au câte o tivitur îngust de

nuan ro cat .-ab. basinotata Pic Elitrele negre cu baza ro cat .-ab. brevesubapicalis Pic Elitrele negre, fiecare elitr prezint câte o pat

anteapical ro cat .-ab. bohemica Pod. Elitrele negre cu câte o pat bazal i una apical , ambele

ro cate.-ab. chamomillae F. Corpul-negru unicolor.

19 Genul Paracorymbia Miroshnikov La noi o singur specie.

Paracorymbia tesserula Charpentier Corpul negru, elitrele galbene cu o patdiscal i cu vârful negre. Capul are o punctua ie rar i accentuat pe clipeu, fin ideas pe frunte, deas i accentuat pe vertex. Pronotul u or l it antemedian, prev zut cu o punctua ie neuniform , deas i accentuat . Suprafa a capului i a pronotului

214

prezint o pubescen cenu ie. Elitrele de peste 2 ori mai lungi decât late, cu vârful oblic-trunchiat i u or sinuat, ele au o pubescen scurt de nuan g lbuie, mai lungla partea bazal . Punctua ia elitrelor este mai accentuat spre baz i mai fin spre vârf. Pintenii tibiilor posterioare mai lungi decât tarsele. Primul articol al tarselor posterioare mai scurt decât urm toarele articole luate împreun . Partea ventral a corpului prezint o pubescen cenu ie fin . L = 12-17 mm. (Plan a 43 c) Specie r spândit în zona colinar i montan . Larvele se dezvolt în lemnul de fag, iar adul ii sunt întâlni i în iunie-iulie pe flori, îndeosebi pe umbelifere.

Antenele ating treimea posterioar a elitrelor. Antenele mai scurte, ele ating jum tatea elitrelor.

a b c d e f Fig. 182

Variabilitatea desenului elitrelor la Paracorymbia tesserula (dup L. Heyrovsky) a-forma typica, b-ab. obliquesignata Juracek, c-ab. bisignata Plav., d-ab. impunctataHeyd., e-ab. abchasica Rost., f-ab. dejeanii Ganglb.

a b Fig. 183

Pronotul la Anastrangalia i Paracorymbia (dup U. Bense) a-Anastrangalia dubia, b-Paracorymbia tesserula.

20 Genul Stictoleptura Casey În fauna noastr sunt întâlnite mai multe specii. 1.Suprafa a pronotului (v zut din profil) are o pubescen format din peri lungi, erec i sau dispu i oblic (fig.185a, pag.215)....................... 1 S. erythroptera Hagenb.– Pronotul glabru sau cu peri scur i (fig.185b, pag.215)................................................22.Prima treime a elitrelor cu o punctua ie deas i accentuat , în rest punctua ia elitrelor este mai fin .........................................................................2 S. scutellata F.– Întreaga suprafa a elitrelor prezint o punctua ie uniform ......................................33.Elitrele ro ii cu o pat cordiform discal neagr (fig.186a, pag.215). Extremitatea apical a elitrelor i o tivitur sutural îngust de asemenea negre. În cazuri rare desenul negru este neevident, fiind înlocuit de pete ro cat-închise...............................

...............................3 S. cordigera Fussl.– Elitrele unicolore, ro cate sau maronii.....................................................4 S. rubra L.

215

a b Fig. 184

Sternitul anal la Stictoleptura (dup H. Freude) a-S. cordigera, b-S. rubra.

a b Fig. 185

Pubescen a pronotului la Stictoleptura (dup U. Bense) a-Stictoleptura erythroptera, b-S. scutellata.

1 Stictoleptura erythroptera Hagenbach Corpul negru, cu elitrele ro catînchise sau ro cat-maronii. Picioarele anterioare cu excep ia bazei femurelor, vârful femurelor mediane, tibiile i tarsele mediane i vârful tibiilor posterioare de culoare ro ie. Partea ventral a corpului este mai lucioas decât cea dorsal , fiind acoperit cu o pubescen fin , de nuan negricioas . Capul prezint o punctua ie fin i deas ,mai accentuat pe vertex i clipeu. Suprafa a capului are o pubescen dubl , de culoare neagr . Al 3-lea articol antenal este mai lung decât articolul 4. Pronotul convex, îngustat anterior, cu unghiurile posterioare proeminente, rotunjite la vârf. Suprafa a pronotului prezint rugozit i punctate dese i o pubescen lung , erect , de nuan negricioas . Elitrele cu marginile laterale paralele în primele 2/3, cu unghiul sutural i apical exterior ascu ite. Suprafa a elitrelor are rugozit i transversale, mai accentuate decât pe pronot, ultima treime posterioar a elitrelor prezint o punctua ie mai fin . Elitrele cu o pubescen culcat galben sau cafenie. Primul articol al tarselor posterioare mai lung decât articolele 2-3 luate împreun . L = 12-18 mm.

Larvele se dezvolt în lemnul esen elor foioase (Fagus. sp., Ulmus sp., Tiliasp. i Quercus sp.). Adul ii sunt întâlni i pe trunchiuri de copac i pe flori, în lunile iunie-august. O genera ie se dezvolt cel pu in o dat la 3 ani.

Antenele prezint uneori partea distal castanie.

2 Stictoleptura scutellata Fabricius Corpul negru-unicolor, uneori baza articolelor 3-5 antenale prezint o nuan ro cat . Capul are la nivelul vertexului rugozit i accentuate, iar pe frunte prezint o punctua ie mai fin i o pubescenridicat lung i deas , de nuan cafenie. Antenele serate începând cu articolul 5. Pronotul mai lung decât lat, u or îngustat anterior, prev zut cu rugozit i accentuate icu o linie median longitudinal slab conturat . Elitrele scurte cu vârfurile oblic-trunchiate, u or sinuate, prev zute cu o punctua ie deas la baz , punctua ia este mai

216

fin în jum tatea postmedian a elitrelor. Suprafa a pronotului i a elitrelor este acoperit cu o pubescen culcat , de culoare neagr sau maroniu-negricioas .Scutelul are o pubescen deas , galben-aurie sau argintie. Pubescen a p r ii ventrale a corpului cu o nuan cenu ie. L = 14-20 mm. (Plan a 42 f) Larvele se dezvolt în lemnul de stejar, fag, castan, mesteac n, în mod excep ional i în cel de Larix. sp. Adul ii sunt întâlni i din iunie pân în august pe trunchiurile arborilor i pe flori.

Antenele ating treimea posterioar a elitrelor. Pronotul convex, mai îngust decât la . Pubescen a scutelului galben-aurie.

Antenele ating jum tatea elitrelor. Pronotul mai lat, iar discul pronotului este u or turtit. Scutelul cu o pubescen alb-argintie.

-ab. stichai Heyr. Elitrele prezint o pubescen galben-deschis .-ab. ochraceipennis Pic Elitrele galben-cafenii, cu marginile laterale i vârful

de nuan mai închis .-ab. ochracea Faust Pronotul cu o pat discal ro ie sau cu o pat ro cat

difuz , situat pe marginile laterale. Elitrele galbene. Jum tatea bazal a articolelor antenale 3-5 i baza tibiilor sunt ro ii.

3 Stictoleptura cordigera Fuessly Corpul par ial negru, elitrele ro ii prev zutecu un desen negru. Tibiile anterioare galben-ro cate cu vârful negru. Capul mat, prev zut cu o punctua ie deas i cu o strie longitudinal median . Pronotul convex, având rugozit i accentuate, fiind puternic îngustat anterior. Discul pronotului prezinto impresiune longitudinal median , în care se afl o strie longitudinal fin .Unghiurile posterioare ale pronotului proeminente. Suprafa a pronotului are o pubescen oblic , de culoare neagr . Elitrele de aproximativ 2-2,5 ori mai lungi decât late, cu un desen negru format dintr-o pat antemedian comun , cordiform , unitcu o band apical lat printr-o band longitudinal sutural . Suprafa a elitrelor cu o pubescen culcat , fin . Partea ventral a corpului prezint o punctua ie deas i o pubescen culcat , fin , de culoare cenu ie. L = 11-19 mm. (Plan a 43 a) Larvele se dezvolt în lemnul putred de stejar, fag sau castan. Adul ii se g sesc pe flori în lunile iunie-iulie.

Antenele ating ultima p trime distal a elitrelor. Abdomenul ro u cu vârful de nuan mai închis . Sternitul anal este u or sinuat la vârf (fig.185a, pag.215).

Antenele mai scurte, ele dep esc cu pu in jum tatea elitrelor. Abdomenul negru-unicolor. Sternitul anal cu vârful trunchiat.

-ab. immaculata Ragusa Elitrele ro ii-unicolore, cel mult cu vârfurile de nuan mai întunecat .

-ab. inhastata Pic Elitrele ro ii cu vârful negru, sutura elitrelor prezint o tivitur îngust neagr , postmedian .

-ab. epipleuralis Schaeffer Elitrele negre cu epipleurele ro cate.-ab. auricollis Chob. Pubescen a pronotului galben-ro cat .

4 Stictoleptura rubra Linnaeus Coloritul corpului variabil. Partea dorsal a corpului prezint o pubescen culcat , de culoare galben . Suprafa a capului are o punctua ie fin i deas . Antenele serate începând cu articolul 5, al 11 lea articol antenal u or îngustat în partea sa apical . Pronotul mat, aproximativ la fel de lung ide lat, puternic îngustat atât anterior cât i posterior, prev zut cu câte o impresiune situat înaintea unghiurilor posterioare, orientat oblic-extern. Punctua ia pronotului deas i fin . Elitrele oblic-trunchiate cu vârfurile sinuate. Metatarsul picioarelor posterioare mai lung decât celelalte articole luate împreun . L = 10-19 mm. (Plan a 43 b)

217

Larvele se dezvolt în lemnul coniferelor, în mod excep ional i în cel de stejar. Adul ii sunt întâlni i pe trunchiuri de copac i pe flori, din iunie pân în septembrie. Ciclul evolutiv dureaz cel pu in 3 ani.

Antenele ating p trimea distal a elitrelor. Impresiunile pronotului sunt mai accentuate. Vârful sternitului anal u or concav (fig.184b, pag.215).

Antenele dep esc cu pu in jum tatea elitrelor. Impresiunile discale ale pronotului sunt mai slab conturate decât la .

-forma typica La corpul este negru. Elitrele, tibiile i tarsele galbene sau galben-cafenii, adesea vârful tibiilor i tarselor prezint o nuan maronie. La corpul este negru cu pronotul i elitrele ro ii. Tibiile i tarsele galben-ro cate, adesea vârful tibiilor posterioare i vârful articolelor tarsale au o culoare neagr .

Variet i întâlnite la :-ab. jesatkoi Vavra Coloritul corpului ca la forma tipic , îns elitrele au o pat

discal median neagr .Variet i întâlnite la :

-ab. occipitalis Muls. Vertexul cu 2 pete mici, ro ii.-ab. sattleri Bieckh. Pronotul negru, cu câte o pat lateral îngust , de nuan

ro cat .-ab. marani Pod. Pronotul negru-unicolor. -ab. saltzmanni Hub. Pronotul ro u cu o bordur neagr la nivelul marginii

anterioare, de la care pornesc 2 benzi longitudinale negre. Marginea posterioar a pronotului cu o band transversal trilobat neagr .

-ab. bechynei Heyr. Pronotul ro u, cu un desen alc tuit dintr-o pat mediancordiform situat în vecin tatea marginii anterioare, 2 benzi longitudinale discale scurte, dispuse oblic i o pat median triunghiular situat lâng marginea posterioar .

-ab. morvandica Vill. Pronotul ro u cu 2 pete discale mediane, negre. -ab. suzellae Vill. Pronotul ro u cu marginea anterioar i cea posterioar

negre. De la marginea posterioar pornesc 2 benzi negre, care se prelungesc pân la mijlocul discului.

a b Fig. 186

Elitrele la Stictoleptura i Paracorymbia (dup U. Bense) a-Stictoleptura cordigera, b-Paracorymbia tesserula.

21 Genul Strangalia Serville În fauna României este prezent o singur specie.

Strangalia attenuata Linnaeus Corpul negru cu abdomenul galben-ro cat, par ial sau total. Antenele negre, uneori ro cate în întregime sau doar în jum tatea lor distal . Picioarele galben-ro cate, cu vârful femurelor, adesea i a tibiilor posterioare

218

negru. Tarsele posterioare au o nuan variabil de la cafeniu la negru. Elitrele galben-ro cate sau cafeniu-g lbui, cu 3 benzi transversale negre, tot negre sunt i vârfurile elitrelor. L = 11-17 mm. (Plan a 44 f) Din zona de silvostep pân în zona montan . Larvele se dezvolt în stejar, castan, mesteac n, ulm, cât i în lemnul de pin. Adul ii sunt întâlni i pe flori din iunie pân în august. Ciclul evolutiv dureaz el pu in 2 ani.

Antenele mai lungi, ele dep esc jum tatea elitrelor. Al 5-lea sternit abdominal prezint vârful sinuat.

Antenele mai scurte. Al 5-lea sternit abdominal are vârful trunchiat. -ab. maculicollis Gabriel Pronotul cu 2 pete anteapicale ro cate. -ab. thurnherri Heyr. Discul pronotului ro u cu 2 benzi longitudinale negre. -grupa brunnescens Benzile de pe elitre sunt de nuan maroniu-deschis i

prezint din loc în loc pete negre (fig.187, pag.218). -grupa tau Benzile elitrelor i abdomenul negre (fig.189, pag.218). -grupa attenuata Benzile elitrelor negre, abdomenul unicolor galben-ro cat

sau par ial galben-ro cat (fig.188, pag.218).

a b c d e f g h i

j k l m n o p q

Fig. 187 Variabilitatea desenului elitrelor la Strangalia attenuata –grupa brunnescens

(dup L. Heyrovsky) a-ab. brunnescens Balbi, b-ab. alpha Plav., c-ab. beta Plav., d-ab. mediosignata Plav., e-ab. gamma Plav., f-ab. delta Plav., g-ab. epsylon Plav., h-ab. adameki Kudla, i-ab. baumerti Heyr., j-ab. intermixta Plav., k-ab. octosignata Plav., l-ab. kodymi Heyr., m-ab. dzeta Plav., n-ab. anticemaculata Plav., o-ab. bidivisa Plav., p-ab. eta, q-ab.semifasciata Plav.

219

a b c d e f g h

i j k l m n o p q

r s t u v w x y z1 z2

Fig. 188 Variabilitatea desenului elitrelor la Strangalia attenuata –grupa attenuata

(dup L. Heyrovsky)a-ab. reductissima Plav., b-ab. multireducta Plav., c-ab. sexsignata Plav., d-ab. imperfecta Gabr., e-ab. decempunctata Plav., f-ab. signatofasciata Plav., g-ab. balcanica Pic, h-ab. theta Plav., i-ab. shushenicae Plav., j-ab. semireducta Plav., k-ab. bireducta Plav., l-ab. jota Plav., m-ab. kappa Plav., n-ab. intermedia Plav., o-ab. anticereducta Plav., p-ab. lamda Plav., q-ab. sulfuricollis Ješát, r-ab. miPlav., s-ab. posticedisjuncta Plav., t-ab. ny Plav., u-ab. ksi Plav., v-ab. omicron Plav., w-ab. anticedivisa Kudla, x-ab. tyrolensis Rtt., y-ab. pi Plav., z1-forma typica,z2-ab. grenieri Pic.

220

a b c d e f g h i Fig. 189

Variabilitatea desenului elitrelor la Strangalia attenuata –grupa tau(dup L. Heyrovsky)

a-ab. subcarpathica Heyr., b-ab. ramburseki Heyr., c-ab. mediodisjuncta Plav., d-ab. ro Plav., e-ab. sigma Plav., f-ab. tau Plav, g-ab. obscuriventris Pic, h-ab. epsylon Plav., i-ab. kubanica Bogd.

22 Genul Lepturalia Reitter La noi o singur specie.

Lepturalia nigripes De Geer Corpul negru, cu elitrele galben-ro cate sau ro cat-maronii. Suprafa a capului prezint rugozit i punctate dese. Articolul terminal al palpilor maxilari cu vârful trunchiat, prev zut cu o impresiune longitudinalexterioar . Al 3-lea articol antenal mai scurt decât articolul 5. Pronotul mai lung decât lat, cu marginile laterale îngustate i rotunjite antemedian, are o linie longitudinalmedian i un an antebazal transversal. Suprafa a pronotului prezint rugozit i dese i accentuate. Capul i pronotul au o pubescen de nuan cafenie. Elitrele lungi i

înguste, cu discul mai des punctat, ele prezint 2 linii longitudinale ± terse i o pubescen culcat de culoare maronie sau neagr . Tibiile posterioare u or arcuite. L = 13-18 mm. (Plan a 43 d) Larvele se dezvolt în lemnul mestecenilor i plopilor b trâni i usca i, iar adul ii sunt întâlni i pe flori, din mai pân în august. Ciclul evolutiv dureaz cel pu in3 ani.

Antenele dep esc cu pu in jum tatea elitrelor. Elitrele uniform îngustate de la baz spre vârf.

Antenele nu ating mijlocul elitrelor. Marginile laterale ale elitrelor ± paralele pân în treimea lor posterioar .

23 Genul Pedostrangalia Sokolov În fauna noastr 2 specii. 1.Capul i partea ventral a corpului negre-unicolore........................1 P. pubescens F.– Capul negru cu vertexul de regul ro u. Abdomenul par ial ro u................................

...............................2 P. verticalis Germ.

1 Pedostrangalia pubescens Fabricius Corpul negru, cu palpii i par ial tibiile ro cat-maronii. Capul alungit înaintea ochilor, puternic îngustat dup tâmple. Suprafa a capului prezint un n ule median longitudinal i o punctua ie fin , mai accentuat posterior. Pronotul pu in mai lung decât lat, cu marginile laterale u or l itei rotunjite antemedian. Suprafa a pronotului are rugozit i transversale fine, la nivelul

221

unghiurilor posterioare fiind prezente puncte mai adâncite. Elitrele l ite în dreptul umerilor, se îngusteaz spre vârf. Suprafa a elitrelor i sternitele abdominale au o punctua ie fin i deas . Vârfurile elitrelor oblic-trunchiate i sinuate. Tibiile posterioare sunt mai lungi decât tarsele. L = 12-17 mm. (Plan a 43 e) În zona montan i submontan pe flori i conifere, din mai pân în august. O genera ie se dezvolt o dat la 3 ani.

Sternitul anal sinuat la vârf, unghiurile scobiturii fiind ascu ite. Sternitul anal prezint vârful trunchiat.

-ab. perobscura Rtt. Corpul negru-unicolor.-ab. auriflua Redt. Elitrele galbene sau galben-maronii. Tibiile galbene,

adesea cu partea apical de nuan mai întunecat . -ab. basipunctata Fleisch. Elitrele galbene sau galben-maronii, cu câte o patbazal neagr .

-ab. nigroapicalis Pic Elitrele galbene sau galben-maronii cu vârful negru. -ab. carinthiaca Heyr. Cea mai mare parte din suprafa a elitrelor galben sau

galben-cafenie, sutura, ultimele 2/3 ale marginilor laterale i câte o pat mare discalde form alungit prezint o culoare maroniu-închis sau neagr .

-ab. ottoi Pic Elitrele galbene sau galben-maronii, cu o pat sutural difuz ,maroniu-închis , care se l e te posterior acoperind treimea apical a elitrelor.

2 Pedostrangalia verticalis Germar Corpul negru, iar vertexul i abdomenul cu excep ia vârfului ultimului sternit sunt ro ii. Capul are o strie longitudinalmedian înaintea ochilor. Tâmplele scurte. Al 3-lea articol antenal mai lung decât celelalte. Pronotul ceva mai lung decât lat, u or l it antemedian, cu marginile laterale rotunjite anterior. Suprafa a capului prezint o punctua ie fin i deas , iar cea a pronotului fin i rar . Elitrele pu in mai late decât baza pronotului, ele sunt îngustate de la baz spre vârf, cu unghiul sutural proeminent i cu cel apical exterior ascu it.Punctua ia elitrelor este mai accentuat în partea lor anterioar . Tibiile posterioare aproximativ la fel de lungi cât tarsele. Metatarsul picioarelor posterioare aproximativ la fel de lung cât urm toarele articole luate împreun . L = 12-15,5 mm. (Plan a 43 f) În p durile foioase din zona de step i silvostep , în lunile mai-iulie, pe flori.

Antenele ating vârfurile elitrelor. Ultimul sternit abdominal prezint o scobitur apical plan .

Antenele ceva mai scurte, ele ating ultima p trime distal a elitrelor. Ultimul sternit abdominal cu vârful obtuz.

-ab. verticenigra Pic Corpul negru-unicolor. -ab. graeca Pic Corpul negru-unicolor, iar pronotul este prev zut cu

impresiuni laterale. -ab. tagyetana Daniel Marginea anterioar i marginile laterale ale pronotului

au o dung arcuit ro ie. -ab. adaliae Rtt. Capul, pronotul, scutelul i partea ventral a corpului sunt

ro ii.

24 Genul Leptura Linnaeus Capul ± alungit în fa a ochilor, cu tâmplele bine dezvoltate. Ochii sinua i. Articolul terminal al palpilor maxilari alungit, cu marginile laterale paralele i cu vârful trunchiat-rotunjit. Antenele sub iri, cu articolele neîngro ate distal, ele nu dep esc vârful elitrelor. Al 3-lea articol antenal evident mai lung decât articolul 4. Pronotul alungit, prev zut de regul cu o impresiune bazal accentuat , continu sau întrerupt la mijloc. Unghiurile posterioare ale pronotului lungi i ascu ite. Elitrele lungi, ± îngustate în partea lor apical . Vârfurile elitrelor oblic-trunchiate, sinuate, mai rar rotunjite.

222

În fauna României mai multe specii.

1.Corpul complet negru, numai abdomenul poate fi uneori par ial ro cat....................... .............................1 L. thoracica Creutz.– Partea dorsal prezint un alt colorit...........................................................................22.Pronotul transvers, mai lat decât lung.........................................................................3– Pronotul evident mai lung decât lat.............................................................................53.Elitrele unicolore, negre sau ro ii, lipsite de benzi transversale. Pronotul îngustat de la baz spre vârf. Bordura marginii anterioare a pronotului este evident , îns ea nu este delimitat printr-un n ule îngustat..................................... L. thoracica (pars)– Suprafa a elitrelor prezint benzi transversale. Jum tatea posterioar a pronotului cu marginile laterale ± paralele, acestea din urm se îngusteaz u or în jum tatea anterioar . Bordura marginii laterale a pronotului este delimitat de un n ule îngust i adâncit...........................................................................................................44.Atât marginea anterioar cât i cea posterioar a pronotului are o tivitur pubescent galben-aurie. Tâmplele sunt acoperite cu o pubescen g lbuie. Picioarele par ial ro ii sau galben-maronii.......................................2 L. aurulenta F.– Întreaga suprafa a pronotului este acoperit cu o pubescen uniform , fin , de nuan g lbuie sau cenu ie. Tâmplele au o pubescen neagr sau maronie. Picioarele negre-unicolore........................................................3 L. quadrifasciata F.5.Marginile laterale ale pronotului au în treimea lor anterioar câte o proeminen ascu it (fig.190a, pag.222). Antenele începând cu articolul 3 au jum tatea bazal g lbuie, iar jum tatea apical neagr . Tibiile posterioare la cu 2 din i dezvolta i.... .................................4 L. maculata Poda – Pronotul lipsit de proeminen e ascu ite, marginile lui laterale sunt u or ondulate în treimea lor anterioar (fig.190b, pag.222). Antenele unicolore, articolele terminale uneori cu o nuan galben-maronie. au tibiile posterioare prev zute cu un singur dinte................................................................................................5 L. arcuata Panz.

a b Fig. 190

Pronotul la Leptura (dup H. Freude) a-L. maculata, b-L. arcuata.

1 Leptura thoracica Creutzer Corpul negru, lucios, cu pronotul ro u, adesea marginea anterioar i baza pronotului au o bordur neagr . Antenele i picioarele de regul negre sau ro ii unicolore. Capul prezint o punctua ie fin i rar , ceva mai accentuat pe tâmple i un n ule median longitudinal adâncit. Pronotul pu in mai lung decât lat, prev zut cu un an antebazal u or adâncit. Marginile laterale ale pronotului îngustate i rotunjite antemedian, iar punctua ia pronotului este fin i rar .Suprafa a capului i a pronotului prezint o pubescen fin i rar . Elitrele lungi, cu vârfurile oblic-trunchiate i cu unghiul apical exterior ± proeminent. Suprafa aelitrelor are o punctua ie deas i accentuat i o pubescen scurt . Tarsele

223

posterioare mai scurte decât tibiile, pretarsul picioarelor posterioare fiind aproximativ la fel de lung cât urm toarele articole luate împreun . L = 18-27 mm. (Plan a 44 a) Specie rar , întâlnit pe flori, în lunile iulie-august. Durata de dezvoltare a unei genera ii este de 3-4 ani.

Antenele ating jum tatea elitrelor. Antenele nu dep esc treimea anterioar a elitrelor.

2 Leptura aurulenta Fabricius Corpul negru i lucios. Elitrele au 4 benzi transversale galben-maronii sau galben-ro cate. Capul cu o punctua ie fin i deas ,mai rar pe clipeu, iar tâmplele sunt scurte i rotunjite. Suprafa a capului prezint o pubescen g lbuie sau cafenie, galben-aurie la nivelul tâmplelor. Pronotul u or transvers, îngustat atât anterior cât i posterior, cu o pubescen neagr , culcat iscurt . Discul pronotului are o linie longitudinal median galben-aurie. Elitrele îngustate de la baz spre vârf, cu unghiul apical oblic-trunchiat i u or sinuat. Punctua ia elitrelor este fin i deas , iar pubescen a lor este culcat i scurt , galben-aurie pe un fond galben sau neagr -maronie pe un fond galben. Picioarele scurte, cu tarsele posterioare aproximativ la fel de lungi cât tibiile. Metatarsul picioarelor posterioare este aproximativ la fel de lung cât urm toarele articole luate împreun .L = 13-23 mm. (Plan a 44 b)

Larvele se dezvolt sub scoar a de fag, salcie, ulm, mesteac n. Adul ii sunt întâlni i în lunile iunie-august, pe trunchiuri de copac i pe flori.

a b c d e f g h

Fig. 191 Variabilitatea desenului elitrelor la Leptura aurulenta (dup L. Heyrovsky)

a-ab. bidivisa Plav., b-ab. desiderii Heyr., c-ab. subreducta Pic,, d-ab. lugudensis Pic, e-ab. viturati Pic, f-forma typica, g-ab. algerica Pic, h-ab. mesmini Pic.

3 Leptura quadrifasciata Fabricius Corpul negru, cu elitrele galben-maronii sau galben-ro cate. Baza elitrelor, sutura, marginea lateral , vârful i 3 benzi transversale de culoare neagr . Antenele i picioarele negre sau par ial negre. Capul cu rugozit i punctate dese are o punctua ie mai rar la nivelul clipeului i tâmplelor. Al 3-lea articol antenal este mai lung decât articolul 4, iar articolul 11 este îngustat anteapical. Pronotul u or l it antemedian, are o punctua ie fin i deas fiind acoperit cu o pubescen cafenie sau g lbuie. Discul pronotului prezint o linie medianlongitudinal fin , de o parte i de alta a ei se afl câte o impresiune lateral . Elitrele de aproximativ 2-2,5 ori mai lungi decât late, îngustate de la baz spre vârf. Suprafa aelitrelor prezint o punctua ie fin i o pubescen culcat , de culoare galben pe fond galben i negru sau maronie pe fond negru. L = 11-19 mm. (Plan a 44 c)

224

a b c d e f g h i

j k l m n o p q r

s t u v w x y z

Fig. 192 aVariabilitatea desenului elitrelor la Leptura quadrifasciata (dup L. Heyrovsky)

a-ab. heyrovskyana J sát., b-ab. dichroa J sát, c-ab. vihorlatensis Heyr., d-ab.semibrunea Kudla, e-ab. morvandica Pic, f-ab. carpathica Heyr., g-ab. hlarvkai J sát, h-ab. bidivisa Schmidt, i-ab. latifasciata Ten., j-ab. sekerai Kudla, k-ab. plavilscikoviKol., l-ab. smetanai Heyr., m-ab. podanyi Heyr., n-ab. benedicta Pic, o-ab. lehasiHeyr., p-ab. moravica Kudla, q-ab. posticemaculata Heyr., r-ab. multidivisa Heyr., s-ab. notatipennis Pic, t-ab. roubali Podaný, u-ab. pseudomultidivisa Kudla, v-ab.tridivisa Plav., w-ab. riedli Podaný, x-ab. nova Podaný, y-ab. ruthena Roubal, z-ab.guillemonti Desbr.

225

a b c d1 d2 e f1 f2 g

h i j k l m n o

p q1 q2 r s t u v

Fig. 192 bVariabilitatea desenului elitrelor la Leptura quadrifasciata (dup L. Heyrovsky)

a-ab. guillemonti Desbr., b1 i b2-ab. abbreviata Gabr., c-ab. brachysticta Heyr., d1 i d2- ab. divisa Plav., e-ab. infrecvens Kudla, f1 i f2-ab. divisa Plav., g-ab. jesatkoiHeyr., h-ab. abrupta Kudla, i-ab. kolosovi Plav., j-ab. baltasari Heyr., k-forma typica,l-ab. posticeconfluens Kudla, m-ab. posticeplagiata Plav., n-ab. decemsignata Plav., o-ab. mosquensis Plav., p-ab. cejkai Heyr., q1 i q2-ab. brunneonotata Heyr.,r-ab. eibessensis Pic, s-ab. lugubris Sahlb., t-ab. sexpunctata Plav., u-ab. quadripustulata Plav., v-ab. melgunovi Iacobs.

226

Larvele se dezvolt sub scoar a de salcie, fag, mesteac n, tei i plop. Adul iisunt întâlni i pe flori în lunile iunie-august. Ciclul evolutiv dureaz cel pu in 3 ani.

Antenele ating vârful elitrelor. Antenele i picioarele negre-unicolore. Dimensiunile corpului mai reduse decât la .

Antenele mai scurte decât la . Ultimele 3-4 articole antenale i adesea tibiile anterioare galben-cafenii.

4 Leptura maculata Poda Corpul negru, cu elitrele galbene sau galben-ro cate, având un desen negru alc tuit din pete i benzi. Aparatul bucal, baza articolelor antenale începând cu articolul 3 i par ial picioarele galbene sau galben-ro cate. Capul are o punctua ie deas i o strie median longitudinal . Al 3-lea articol antenal mai lung comparativ cu restul articolelor. Pronotul mat, pu in mai lung decât lat, îngustat de la baz spre vârf, prev zut cu un tubercul antemedian bine conturat. Discul pronotului are o linie longitudinal median , uneori pu in aparent . Suprafa acapului i a pronotului prezint o pubescen scurt , de nuan cafenie. Elitrele lungi, îngustate posterior, cu vârful u or sinuat. Punctua ia elitrelor este fin i rar , iar pubescen a fin i scurt , galben pe un fond deschis sau neagr pe un colorit de fond închis. L = 14-20 mm. (Plan a 44 d) Larvele se dezvolt atât în esen ele foioase cât i în conifere. Adul ii sunt r spândi i pe inflorescen ele umbeliferelor i compositelor din mai pân în august. O genera ie se dezvolt o dat la 2-3 ani.

Antenele ating vârful elitrelor. Elitrele de 3 ori mai lungi decât late, mai îngustate posterior decât la . Tibiile posterioare denticulate.

Antenele dep esc jum tatea elitrelor. Elitrele de 2,5 ori mai lungi decât late, iar tibiile posterioare sunt lipsite de din i ori mici.

-ab. nigricornis Stierl. Antenele negre-unicolore.-ab. escudei Lauff. Pronotul negru, cu câte o pat lateral g lbuie.-ab. nicodi Pic Pronotul negru cu o band transversal bazal , ro cat sau

galben , de regul pu in prelungit anterior.-ab. trinotaticollis Pic Pronotul negru cu 3 pete bazale galben-ro cate.

5 Leptura arcuata Panzer (annularis F.) Corpul negru cu piesele bucale galben-ro cate. Elitrele galbene, baza lor, vârful, marginea lateral i 3 benzi transversale au o culoare neagr . Capul prezint o punctua ie fin i deas , mai accentuat pe clipeu i o strie longitudinal median . Al 3-lea articol antenal mai lung decât articolul 4. Pronotul mai lung decât lat, cu o punctua ie fin i deas , având o linie median slab conturat i o pubescen culcat , galben-aurie. Elitrele îngustate de la baz spre vârf, prezint o punctua ie fin i deas , pubescen a lor este culcat ,galben pe coloritul de fond deschis i maroniu-negricioas pe cel închis. Partea ventral a corpului are o pubescen culcat , galben-aurie. L = 12-17,5 mm. (Plan a 44 e) Larvele se dezvolt în conifere (Picea sp.) i în esen ele foioase (Alnus sp.,Corylus sp., Salix sp., Populus sp. i Sorbus sp.). Adul ii tr iesc pe flori în lunile iunie-august.

Antenele negre în jum tatea lor bazal i galben-ro cate în jum tatea distal , ele ating vârful elitrelor. Elitrele de 3,5 ori mai lungi decât late.

Antenele galben-ro cate, unicolore, ele ating treimea posterioar a elitrelor. Elitrele de peste 2,5 ori mai lungi decât late.

227

a b c d e f g h i j1

j2 k l m n o p q r s

t1 t2 u v w1 w2 x y z

Fig. 193 a Variabilitatea desenului elitrelor la Leptura maculata (dup L. Heyrovsky)

a-ab. reducta Schmidt, b-ab. impunctata Muls., c-ab. dromensis Pic, d-ab. pacificaPic, e-ab. pannonica Kanabé, f-ab. veselyi Heyr., g-ab. inovescens Heyr., h-ab. externopunctata Muls., i-ab. extrema Wagn., j1 i j2-ab. binotata Muls., k-ab. machulkai Heyr., l-ab. pignetensis Pic, m-forma typica, n-ab. wunschi Roub., o-ab. separata Kauk, p-ab. elongata Deg., q-ab. mimoseparata Pic,r-ab. discobiinterrupta Pic, s-ab. subsinuata Dep., t1 i t2-ab. disconotata Pic, u-ab. nyilasi Roub., v-ab. richteri Heyr., w1 i w2-ab. pseudalsatica Pic,x-ab. inclusopunctata Pic, y-ab. depolii Pic, z-ab. flavoinclusa Pic.

228

a b c d e f g h

i j k l m n o p

q r s t u v w x Fig. 193 b

Variabilitatea desenului elitrelor la Leptura maculata (dup L. Heyrovsky) a-ab. alsatica Pic, b-ab. praescutellaris Plav., c-ab. kriecheldorffi Wagn., d-ab. sylvestris Kaufm., e-ab. subspinosa F., f-ab. pseudokaufmanni Heyr., g-ab. subelongata Podaný, h-ab. subanticeparumpunctata Podaný, i-ab. mancaSchauf., j-ab. morilloni Pic, k-ab. multipunctata Roub., l-ab. undulata Muls., m-ab. subundulata Dep., n-ab. goidanichi Dep., o-ab. sinuata F., p-ab. fallaciosa Pic, q-ab. lateobimaculata Pic, r-ab. dayremi Pic, s-ab. dentatosuturalis Kaufm., t-ab. apicalis Kaufm., u-ab. perroudi Pic, v-ab. prebifenestrata Pic, w-ab.bifenestrata Pic, x-ab. kaufmanni Pic.

229

a b c d e f g h i j

k l m1 m2 n o p q r s t

Fig. 194 Variabilitatea desenului elitrelor la Leptura arcuata (dup L. Heyrovsky)

a-ab. olgae Jes., b-ab. bidisjunctus Plav., c-ab. mimica Bates, d-ab. humerodisjunctaPlav., e-ab. subhumerifera Plav., f-ab. anticeinterrupta Plav., g-ab. heyrovskyellaBalth., h-ab. mediodisjuncta Pic, i-forma typica, j-ab. adameki Kudla, k-ab. latenotata Balth., l-ab. multiinterrupta Kudla, m1 i m2-ab. mediomaculata Kudla, n-ab. bimaculata Kudla, o-ab. intermedia Kudla, p-ab. mediosignata Kudla, q-ab. suboculata Plav., r-ab. basioculata Plav., s-ab. punctata Patk, t-ab. slovenicaHeyr.

5 Subfamilia Cerambycinae(Cheia genurilor)

1.Elitrele puternic scurtate, l sând descoperit cea mai mare parte a abdomenului (Pl. 45 a). Ochii puternic sinua i (fig.196, pag.231)..........................25 Molorchus F.– Elitrele acoper complet abdomenul, cel mult ultimul tergit abdominal poate fi par ial descoperit. Ochii u or sinua i lâng locul de inser ie al antenelor (fig.196b, pag.231)……………………………………………………………………………..22.Fiecare elitr este puternic îngustat posterior, iar vârfurile elitrelor sunt întredeschise în dreptul suturii (Pl. 45b )........................................26 Stenopterus Ill.– Elitrele normal conformate, vârfurile lor nu sunt puternic îngustate, nici întredeschise…………………………………..…………………………………......33.Corpul este acoperit cu o pubescen cenu iu-alb struie, catifelat . Elitrele cu 2 benzi transversale negre. Pronotul cu câte un denticul lateral ascu it….27 Rosalia L.– Corpul prezint un alt colorit. În vecin tatea marginilor laterale ale pronotului nu sunt prezen i denticuli ascu i i………………………………………………….……44.Suprafa a pronotului prezint microsculpturi accentuate............................................5– Pronotul f r microsculpturi, cel mult el poate avea ondula ii superficiale................65.Corpul maroniu sau negru..................................................................28 Cerambyx L.– Verde-metalic sau albastru.................................................................29 Aromia Serv.6.Partea dorsal par ial ro cat , în rest ea este neagr ..............30 Purpuricenus Germ.– Dorsal cu un alt colorit................................................................................................7

230

7.Marginile laterale ale pronotului prezint câte un dinte ascu it sau câte un tubercul te it..............................................................................................................................8– Pronotul cu marginile laterale lipsite de din i ascu i i sau tuberculi.........................108.Elitrele albastre sau albastru-verzui cu vârful bronzat-închis.............Ropalopus pars– Elitrele negre-maronii, maroniu-deschise sau negre...................................................99.Jum tatea posterioar a corpului aplatizat . Ochii fin fa eta i. Marginile laterale ale pronotului l ite median, prezentând în aceast zon câte un tubercul te it (fig.198a, pag.231)……………………………………..…..…................Ropalopus clavipes F.– Corpul uniform convex. Ochii puternic fa eta i. Marginile laterale ale pronotului au câte un dinte ascu it (fig.198b, pag.231)........................................31 Saphanus Serv.10.Distan a între inser iile antenelor este egal cu distan a dintre ochi la nivelul vertexului (fig.195a, pag.231)…….........................................................................11–– Distan a între inser iile antenelor este inegal comparativ cu distan a dintre ochi la nivelul vertexului (fig.195b, pag.231).....................................................................1411.Episternitele metasternului sunt de 4 ori mai lungi decât late......32 Isotomus Muls. Episternitele metasternului de 2-3 ori mai lungi decât late.....................................1212.Fruntea prezint o caren longitudinal ± dezvoltat (fig.196b, pag.231)…........…..

…………............33 Xylotrechus Chevr. Lipse te o caren frontal vizibil ...........................................................................1313.Antenele dep esc cu mult jum tatea elitrelor. Por iunea exterioar a articolelor antenale prezint câte un din i or apical..................................34 Plagionotus Muls.–– Antenele de regul nu dep esc jum tatea elitrelor. Articolele antenale sunt lipsite de din i ori apicali............................................................................35 Clytus Laich.14.Ochii puternic fa eta i..............................................................................................15 Suprafa a ochilor fin fa etat ...................................................................................1615.Apofiza prosternului l it apical. Marginea interioar a tuberozit ilor de inser ie a antenelor este lipsit de un dinte sau un tubercul ascu it..........36 Trichoferus Woll.–– Apofiza prosternului nu este l it în partea ei apical . Tuberozit ile de inser ie ale antenelor prezint la marginea lor intern un dinte sau un tubercul ascu it................ ................................37 Stromatium Serv.16.Baza ghearelor prezint un din i or mic dar evident. Proeminen a prosternului l it i aplatizat (fig.199a, pag.232). Coxele anterioare separate între ele………..

………….................38 Hylotrupes Serv.–– Ghearele sunt lipsite de un din i or bazal. Prelungirea prosternului scurt i îngust Coxele anterioare cotangente sau aproape cotangente............................................1717.Coxele anterioare sunt separate printr-o apofiz îngust a prosternului (fig.199b, pag.232)…………………………………………..………………………….........18–– Coxele anterioare cotangente, ele nu sunt separate printr-o apofiz îngust a prosternului (fig.199c, pag.232)..............................................................................1918.Al 3-lea articol antenal mai scurt sau la fel de lung cât articolul 4 (fig.197a, pag.231). Elitrele adesea cu un desen galben sau negru............39 Semanotus Muls.–– Al 3-lea articol antenal evident mai lung decât articolul 4 (fig.197b, pag.231). Elitrele unicolore........................................................................40 Ropalopus Muls.19.Pronotul prezint o punctua ie deas i accentuat , iar elitrele au rugozit i accentuate..........................................................................................41 Callidium F.–– Suprafa a pronotului i a elitrelor cu o punctua ie fin ............42 Phymatodes Muls.

231

a b Fig. 195

Capul v zut din fa la Cerambycinae (dup U. Bense) a-Clytus sp., b-Chlorophorus sp.

a b Fig. 196

Capul v zut din profil la Cerambycinae (dup U. Bense) a-Molorchus sp., b-Xylotrechus sp.

a b Fig. 197

Antenele la Cerambycinae (dup U. Bense) a-Semanotus sp., b-Ropalopus sp.

a b Fig. 198

Pronotul la Cerambycinae (dup U. Bense) a-Ropalopus clavipes, b-Saphanus sp.

232

a b c Fig. 199

Prosternul la Cerambycinae (dup U. Bense) a-Hylotrupes sp., b-Semanotus sp., c-Callidium sp.

25 Genul Molorchus Fabricius Capul concav între ochi, cu fruntea abrupt . Antenele lungi, cu scapul ± dezvoltat, articolele antenale nu sunt îngro ate în partea lor apical . Ochii puternic sinua i. Pronotul alungit, evident îngustat la baz , prev zut cu câte o tuberozitate lateral slab conturat . Discul pronotului are de regul convexit i lucioase, când acestea sunt absente discul are o punctua ie uniform . Elitrele scurte, în general mai lungi decât pronotul. Aripile membranoase în repaus dep esc vârful elitrelor iacoper partea dorsal a abdomenului. Picioarele sub iri, cu femurele pedunculate, având partea anterioar îngro at brusc în form de m ciuc . Pretarsul picioarelor posterioare aproximativ la fel de lung cât articolele 2-3 luate împreun .

Ultimul sternit abdominal este îngustat i trunchiat posterior. Ultimul sternit abdominal cu vârful rotunjit.

La noi 3-4 specii.

Molorchus minor Linnaeus Corpul negru. Antenele, cea mai mare parte a picioarelor i elitrele sunt maronii, ro cat-maronii sau ro cate. Elitrele prezint o caren oblic alb . Marginile pronotului, scutelul i marginile laterale ale sternitelor abdominale au o pubescen scurt i deas , de culoare galben-albicioas sau galben-aurie. L = 6-16 mm. (Plan a 45 a) Larvele se dezvolt sub scoar a coniferelor. Adul ii sunt întâlni i din aprilie pân în iulie pe inflorescen ele de Prunus virginiana, Rubus sp, Spirea sp. În decursul unui an se pot dezvolta 1-2 genera ii.

Antenele sunt evident mai lungi decât corpul. Antenele pu in mai lungi sau la fel de lungi cât corpul.

-ab. apicalis Plav. Vârful elitrelor este ± negru. -ab. rufescens Kiesw. Corpul ro cat-maroniu unicolor, inclusiv carena oblic

de pe fiecare elitr .

26 Genul Stenopterus Illiger Antenele filiforme alc tuite din 11 articole. Al 3-lea articol antenal este mai scurt decât articolul 4. Ochii puternic sinua i. Pronotul mai lung decât lat sau aproximativ la fel de lung i de lat, fiind l it i rotunjit median, prev zut cu 2-3 convexit i discale lucioase. Elitrele mai late decât baza pronotului, se îngusteaztreptat spre partea lor distal . Umerii elitrelor proeminen i. Partea posterioar a elitrelor divergent posterior pe o lungime mare, iar vârful lor poate fi rotunjit sau concav. Discul elitrelor prezint o caren longitudinal . Femurele anterioare imediane pedunculate, iar cele posterioare m ciucate. Primul articol al tarselor posterioare aproximativ la fel de lung cât articolele 2-3 luate împreun .

233

Antenele ating cel pu in ¾ din lungimea corpului. Marginile laterale ale abdomenului ± paralele.

Antenele dep esc cu pu in jum tatea elitrelor. Abdomenul u or oval. În fauna noastr 3 specii.

Stenopterus rufus Linnaeus Corpul negru, cu elitrele cafeniu-ro cate, de nuan deschis . Baza i vârful elitrelor negre. Primele 2 articole de la baza antenelor negre, articolele 3-5 sunt maronii sau de nuan ro cat-închis cu vârful negru, iar celelalte sunt unicolore, ro cate, ro cat-maronii, ro cat-închise sau castanii. Picioarele galben-ro cate, m ciuca femurelor anterioare i mediane, precum i vârful femurelor posterioare sunt negre. Marginea anterioar i baza pronotului prezint câte o bandpubescent întrerupt la mijloc. Scutelul, p r ile laterale ale metasternului, i p r ile laterale ale marginii posterioare a primelor sternite abdominale au o pubescen scurti deas , de culoare galben-aurie sau argintie. Pronotul cu 3 impresiuni adâncite,

dintre care 2 laterale i una median bazal . L = 8-16 mm. (Plan a 45 b) Larvele se dezvolt în esen ele foioase. Adul ii sunt întâlni i din mai pân în august pe flori. O genera ie se dezvolt o dat la 2 ani.

-ab. meridionalis Ragusa Picioarele galben-ro cate cu m ciuca femurelor anterioare neagr .

-ab. geniculatus Kr. Toate femurele au o m ciuc neagr .-ab. cavalairensis Jurecek M ciuca femurelor anterioare negricioas .

M ciuca femurelor mediane cu o pat galben de m rime variabil .-ab. nigrolineatus Plav. Carena discal i marginea lateral a elitrelor de

nuan negricioas .-ab. syriacus Pic Scapul negru, restul articolelor antenale au vârful negricios

ori sunt unicolore, de nuan deschis . Baza elitrelor cu o tivitur negricioas îngust .-ab. atricornis Pic Antenele i tarsele negre, capul poate avea uneori o

pubescen albicioas .

27 Genul Rosalia Linnaeus În fauna României exis o singur specie.

Rosalia alpina Linnaeus Primele 2 articole de la baza antenelor negre ilucioase, începând cu articolul 3 ele sunt de nuan mai deschis cu vârful negru, iar articolele 3-6 au câte un smoc apical de peri negri, lungi i de i. Pronotul de regul cu o pat catifelat neagr , semicircular , situat median în vecin tatea marginii anterioare. Marginile laterale ale pronotului prezint câte un dinte lateral proeminent, orientat în sus, precum i un tubercul mic, situat postmedian. Elitrele au benzi i pete catifelate negre. L = 15-38 mm. (Plan a 45 c) Larvele se dezvolt în fagi b trâni. Adul ii sunt întâlni i în zona montan din iunie pân în septembrie. Durata de dezvoltare a unei genera ii este de 2-3 ani.

Antenele de peste 1,5 ori mai lungi decât corpul. Antenele dep esc cu pu in vârful elitrelor.

-grupa a Pronotul unicolor, lipsit de pete (fig.200, pag.234). -grupa b Marginea anterioar a pronotului cu 2 puncte mici, negre sau cu o

singur pat median , iar elitrele cu 2 puncte anteapicale (fig.201, pag.234). -grupa c Marginea anterioar a pronotului cu o pat median , de dimensiuni

mari (fig.199 a-b, pag.202, 235).

234

a b c d e Fig. 200

Variabilitatea desenului elitrelor la Rosalia alpina -grupa a (dup L. Heyrovsky) a-ab. quadrimaculata Rag., b-ab. sexiliturata ep., c-ab. immaculithorax Plav., d-ab. heyrovskyi Jaš., e-ab. denominata Roub.

a b c d e Fig. 201

Variabilitatea desenului elitrelor la Rosalia alpina –grupa b (dup L. Heyrovsky) a-ab. triformis Roub., b-ab. zdenkae Kudla, c-ab. bipunctata Laco, d-ab. dreheriKard., e-forma typica.

a b c d e f g h1 h2 h3 i

j k1 k2 l m n1 n2 n3 o p q Fig. 202 a

Variabilitatea desenului elitrelor la Rosalia alpina -grupa c (dup L. Heyrovsky) a-ab. unicolor Plav., b-ab. incredibilis ep., c-ab. trimaculata ep., d-ab. separataTest., e-ab. quadrinotata ep., f-ab. obliterata Pic, g-ab. sexmaculata Leoni, h1, h2 i h3-ab. anda ep., i-ab. V notata Pic, j-ab. quinquemaculata Test., k1 i k2-ab.pseudointerrupta Plav., l-ab. parvonotata Rtt., m-ab. pausa Brancs., n1, n2 i n3-formatypica, o-ab. hajnyi, p-ab. recurvata Rtt., q-ab. prolongata Rtt.

235

a1 a2 b c1 c2 d e1 e2 f g h

i j k l m n o p q r s

Fig. 202 b Variabilitatea desenului elitrelor la Rosalia alpina -grupa c (dup L. Heyrovsky) a1 i a2-ab. prolongata Rtt., b-ab. biprolongata ep., c1 i c2-ab. lineata Laco, d-ab. multiinterrupta ep., e1 i e2-ab. brancsiki Laco, f-ab. bifasciata Rtt., g-ab. bella ep., h-ab. inovescens ep., i-ab. stichai Sekera, j-ab. obenbergeriSekera, k-ab. plavilscikovi Roub., l-ab. geminata Rtt., m-ab. bigeminata Plav., n-ab. korbeli Roub., o-ab. conlineata ep., p-ab. carpathica ep., q-ab. lacoi Test., r-ab. armeniaca Plav., s-ab. bodoni Kanabé.

28 Genul Cerambyx Linnaeus Corpul mare, alungit i convex. Antenele sunt alc tuite din 11 articole, având marginea exterioar ascu it începând cu articolul 6, la ele sunt evident mai lungi decât corpul. Pronotul este îngustat atât anterior cât i posterior, prev zut cu un dinte lateral puternic i ascu it. Marginile laterale ale pronotului lipsite de o bordurvizibil . Suprafa a pronotului are o sculptur puternic , neregulat i lucioas . Adul ii sunt întâlni i pe trunchiurile copacilor i pe flori. Larvele se dezvolt în lemnul arborilor. În fauna României 5 specii.

1.Al 2-lea articol antenal aproximativ la fel de lung i de lat (fig.203a, pag.236). Unghiul sutural al elitrei ascu it..................................................................................2– Al 2-lea articol antenal îngustat în form de inel (fig.203b, pag.236). Vârfurile elitrelor te ite, u or rotunjite.......................................................................................32.Corpul maroniu. Pronotul i elitrele sunt acoperite cu o pubescen cenu ie. Abdomenul prezint o pubescen culcat , fin , extrem de deas . Numai primul articol al tarselor posterioare are un n ule adâncit (fig.205a, pag.236).....................

...................................1 C. welensii Küst.– Dorsal negru-maroniu, vârfurile elitrelor sunt ro cat-maronii de nuan deschis . Pronotul i elitrele au o pubescen extrem de fin . Suprafa a abdomenului cu o pubescen fin i rar , numai ultimul sternit abdominal are o pubescen mai deas . Primele 2 articole ale tarselor posterioare cu un n ule adâncit (fig.205a, pag.236)

............................................2 C. cerdo L.3.Talia redus (17-28 mm). Corpul negru-unicolor, acoperit cu o pubescen cenu ie, fin ..............................................................................................3 C. scopolii Fuessly

236

– Corpul de dimensiuni mai mari (26-46 mm). Dorsal maroniu-negricios, cu vârfurile elitrelor ro cat-maronii................................................................................................44.Tarsele anterioare puternic l ite, cu primul articol mult mai scurt decât lat (fig.204a, pag.236). Discul elitrelor ± concav, iar vârful lor de culoare maroniu- ro cat . Pronotul prezint rugozit i aplatizate, puternic transverse pe disc.................

.........................................4 C. miles Bon.– Tarsele anterioare relativ l ite, primul articol tarsal este pu in mai scurt decât lat (fig.204b, pag.236). Suprafa a elitrelor lipsit de o por iune concav . Treimea posterioar a elitrelor ro cat-maronie. Pronotul cu rugozit i adâncite, uniform accentuate.................................................................................5 C. nodulosus Germ.

a b Fig. 203

Baza antenelor la Cerambyx (dup H. Freude) a-C. cerdo, b-C. miles.

a bFig. 204

Tarsele anterioare la Cerambyx (dup H. Freude) a-C. miles, b-C. nodulosus.

a b Fig. 205

Tarsele posterioare la Cerambyx (dup U. Bense) a-Cerambyx welensii, b-C. cerdo.

1 Cerambyx welensii Küster (velutinus Brul.) Corpul maroniu sau maroniu-negricios, acoperit cu o pubescen cenu ie extrem de fin . Scapul lucios, articolele

237

antenale 3-5 sunt de dou ori mai lungi decât late i îngro ate apical. Suprafa apronotului are rugozit i punctate dese i accentuate. Elitrele u or îngustate de la bazspre vârf, cu unghiul sutural ascu it, ele prezint câte 2 nervuri longitudinale bine reliefate. Suprafa a elitrelor cu rugozit i din ce în ce mai fine de la baz spre vârf icu o pubescen fin , care formeaz în jum tatea posterioar a elitrelor câte o bandlateral lat . L = 25-56 mm. (Plan a 47 a) Larvele se dezvolt în esen ele foioase. Adul ii sunt întâlni i din iunie pân în august în p durile de stejar i de fag. Insectele sunt crepusculare i nocturne. Ciclul evolutiv dureaz cel pu in 3 ani.

Al 2-lea articol antenal de aproximativ 2 ori mai lat decât lung. Al 2-lea articol antenal la fel de lung i de lat.

2 Cerambyx cerdo Linnaeus Corpul negru cu vârful elitrelor ro cat-maronii. Scapul mat, articolele antenale 3-5 de cel pu in dou ori mai lungi decât late, partea apical a acestor articole fiind îngro at . Pronotul lucios cu rugozit i discale accentuate. Suprafa a elitrelor prezint rugozit i accentuate la baz , ele devin mai fine spre partea apical fiind acoperite cu o pubescen fin . Unghiul sutural al elitrelor denticulat. Abdomenul lucios cu o punctua ie rar , mai accentuat la nivelul ultimului sternit abdominal. Partea ventral a primelor articole ale tarselor posterioare prezint câte un n ule longitudinal. L = 23-55 mm. (Plan a 46 b) Larvele se dezvolt în lemnul de stejar dar i în al i arbori: castan, fag, ulm, frasin. Adul ii sunt crepusculari i nocturni, ziua ei se ad postesc în coronamentul arborilor, fiind întâlni i din mai pân în august. Ciclul evolutiv dureaz cel pu in 3 ani.

-ab. laevicollis Heyr. Pronotul mai neted i mai lucios decât la forma tipic .

3 Cerambyx scopolii Fuessly Corpul negru-unicolor, cu partea dorsal iventral lucioase, fiind acoperit cu o pubescen cenu ie, mai accentuat pe fa aventral . Pronotul prezint 6-8 încre ituri discale transverse. Elitrele convexe, cu rugozit i mai accentuate la partea anterioar . Unghiul sutural al elitrelor obtuz sau rotunjit. L = 17-28 mm. (Plan a 47 c) Larvele se dezvolt în lemnul arborilor b trâni. Adul ii sunt diurni, fiind întâlni i pe arbu tii înflori i, din mai pân în iulie. O genera ie se dezvolt o dat la 2-3 ani.

Antenele evident mai lungi decât corpul, cu articolele 3-4 îngro ate spre vârf.

Antenele dep esc cu pu in vârful elitrelor.

4 Cerambyx miles Bonelli Corpul negru, cu partea posterioar a elitrelor ro cat-maronie. Elitrele au discul u or aplatizat. Partea ventral a corpului este acoperit cu o pubescen cenu ie deas . Primul articol al tarselor anterioare mai scurt decât lat. Se deosebe te de C. nodulosus prin discul pronotului, care are în partea sa median o microsculptur mai tears i prin dintele lateral al pronotului care este mai mic, cu vârful obtuz. L = 17-28 mm. (Plan a 47 b) Larvele se dezvolt în lemnul de stejar dar i în cel de Amigdalus sp.,Crataegus sp. i vi de vie. Adul ii sunt diurni, fiind întâlni i în iunie-iulie pe inflorescen ele de Sambucus racemosa. Durata de dezvoltare a unei genera ii este de 4-5 ani.

Antenele ceva mai lungi decât corpul cu articolele 3-5 scurte, groase inoduroase.

Antenele ating jum tatea elitrelor. -ab. rufescens Pic Elitrele ro cat-maronii, unicolore.

238

5 Cerambyx nodulosus Germar Corpul negru cu treimea posterioar a elitrelor ro cat-maronie. Partea ventral a corpului lucioas , prev zut cu o pubescen fin i rar . Pronotul cu granula ii accentuate i cu câte un dinte lateral bine dezvoltat. Elitrele convexe i glabre, suprafa a lor prezint rugozit i punctate, mai accentuate la partea bazal i mai fine spre vârf. Unghiul sutural al elitrei este rotunjit. Primul articol al tarselor posterioare de aproximativ 3 ori mai lung decât lat. L = 29-46 mm. (Plan a 46 a) Larvele se dezvolt în lemnul de m r, p r, ar ar i Crataegus sp., adul ii fiind întâlni i din mai pân în august.

Antenele evident mai lungi decât elitrele, cu articolele 3-5 groase inoduroase.

Antenele dep esc cu pu in jum tatea elitrelor.

29 Genul Aromia Serville La noi o singur specie.

Aromia moschata Linnaeus Între locul de inser ie al antenelor exist o impresiune adâncit . Vertexul prezint rugozit i punctate dese. Tâmplele mici. Al 3-lea articol antenal mai lung decât articolul 4, iar articolul terminal este mai lung decât penultimul. Mandibulele scurte, marginea lor intern prezint un dinte apical. Pronotul u or transvers, împreun cu spinii laterali este aproximativ la fel de lat cât baza elitrelor. Coloritul pronotului poate fi verde, ar miu, albastru sau negru. Discul pronotului are de fiecare parte câte o proeminen antebazal , cu vârful ascu it sau obtuz. Suprafa a pronotului prezint o punctua ie bine vizibil , uneori suprafa a lui poate fi neted i lucioas . Marginile laterale ale pronotului cu câte un spin bine dezvoltat. Elitrele u or l ite posterior, suprafa a lor are rugozit i fine i dese, precum i 2-3 nervuri longitudinale fine. Picioarele lungi, cu femurele îngro ate i

nepedunculate. L = 13-34 mm. (Plan a 49 a) Insectele se dezvolt în s lcii b trâne, în arini i plopi. Adul ii se întâlnesc pe plantele gazd i pe flori, în lunile iunie-august. Ciclul evolutiv dureaz cel pu in3 ani.

Antenele de 1,5-2 ori mai lungi decât corpul, al 8-lea articol antenal dep e te vârful elitrelor.

Antenele mai scurte sau la fel de lungi cât corpul. -forma typica Corpul verde cu picioarele i antenele albastre sau el poate fi

albastru cu antenele i abdomenul verzi. -ab. laevicollis Rtt. Coloritul corpului ca la forma tipic sau ro cat-ar miu.

Pronotul neted i lucios, prev zut cu câteva puncte rare.-ab. auctumnalis Westw. Corpul ro cat-ar miu, cu antenele i picioarele

verzi, verzui-negricioase sau albastru-negricioase. -ab. nigrocyanea Rtt. Corpul unicolor, albastru-închis sau albastru-negricios.-ab. picipes Rtt. Corpul negru cu luciu metalic, antenele maroniu-negricioase,

iar picioarele au o culoare ro cat-maronie. -ab. nigra Schyl. Corpul negru-unicolor sau negru-cafeniu, cu reflexe metalice

slabe.-ab. nigrolaevigata Plav. Corpul negru-unicolor, cu pronotul neted, nepunctat.-ab. versicolor Donisth. Capul negru, antenele violacee cu scapul negru.

Pronotul purpuriu cu marginile laterale albastru-verzui, scutelul purpuriu, iar elitrele sunt purpurii cu marginile laterale i partea apical albastru-verzuie. Sternul negru, iar picioarele au o culoare albastr .

-ab. cupricollis Pic Capul i pronotul par ial ar mii, iar elitrele sunt verzi.

239

-ab. parroudi Pic Capul i pronotul violaceu-ar mii, elitrele albastre, umerii izona de lâng scutel prezint o nuan violacee. (Plan a 49 b)

-ab. semitestacea Heyr. Coloritul corpului de nuan mai deschis .Mandibulele negre. Pronotul brun-ro cat cu marginea anterioar verde-negricioas .Scutelul, picioarele i antenele ro cat-maronii. Elitrele verzi-negricioase cu marginile laterale negre. Partea ventral a corpului ro cat-maronie, cu marginea posterioar a sternitelor abdominale maroniu-închis .

30 Genul Purpuricenus Germar Capul mai îngust decât pronotul, cu ochii dep rta i de baza mandibulelor. Pronotul transvers, ± convex, de regul cu un dinte median ascu it. Elitrele ro ii, cu o pat longitudinal sutural comun de culoare neagr , dispus median sau apical. Femurele u or îngro ate, cele posterioare ating vârful elitrelor. Metatarsul picioarelor posterioare de regul mai scurt decât articolele 2-3 luate împreun .

Ultimul articol antenal este îngustat anteapical. Articolul terminal al antenelor normal conformat.

Pe pomi i pe florile plantelor spontane. La noi 4 specii.

1.Pronotul glabru. Pata neagr comun de pe elitre nu atinge vârfurile elitrelor (Pl. 48 a)………………………………………..................................1 P. kaehleri L.– Pronotul este acoperit cu o pubescen culcat , deas i lung . Pata comun neagr de pe elitre se prelunge te pân la vârful elitrei (Pl. 48 b)...........2 P. budensis Goeze

a b c d e

f g h i j

a1 b1 c1 d1 e1 f1 g1 h1 i 1 j1

Fig. 206 Variabilitatea desenului pronotului i elitrelor la Purpuricenus kaehleri

(dup L. Heyrovsky)A i a1-ab. ruber Geoffr., b i b1-ab. bipunctatus Vill., c i c1-ab. bilineatus Muls., d i d1-forma typica, e i e1-ab. littoralis Dep., f i f1-ab. apiceniger Dep., g i g1-ab. mariae Weing., h i h1-ab. cinctus Vill., i i i1-ab. aethrensis Bassi, j i j1-ab. carbonarius Rtt.

240

a b1 b2 b3 c d1 d2

e f1 f2 f3 f4 f5 g

Fig. 207 Variabilitatea desenului pronotului Purpuricenus budensis (dup L. Heyrovsky)

a-ab. hungaricus Hbst., b1, b2, i b3-forma typica, c-ab. perversus Plav., d1 i d2-ab.trinotatus Heyr., e-ab. karamani Heyr., f1, f2, f3, f4, i f5-ab. punctiger Apflb., g-ab. affinis Br.

a1 a2 b c d1 d2 e f g h

Fig. 208 Variabilitatea desenului elitrelor la Purpuricenus budensis (dup L. Heyrovsky) a1 i a2-ab. budensis Götz, b-ab. billisensis Pic, c-ab. caucasicus Pic, d1 i d2-ab.intercapilatus Plav., e-ab. nigronotatus Pic, f-ab. ganglbaueri Plav., g-ab. productusPlav., h-ab. productissimus Plav.

1 Purpuricenus kaehleri Linnaeus Corpul negru cu elitrele ro cate, de regulprev zute cu o pat longitudinal sutural . Capul u or îngustat dup ochi, ace tia din urm sunt dep rta i de baza mandibulelor. Pronotul transvers, ± convex, pu in mai îngust decât elitrele, are câte un dinte lateral bine dezvoltat. Elitrele convexe cu marginile laterale ± paralele, iar vârfurile elitrelor sunt trunchiate. Partea ventral a corpului prezint o pubescen lung , erect . L = 9-20,5 mm. (Plan a 48 a)

2 Purpuricenus budensis Goeze Capul, picioarele i antenele sunt negre. Pronotul negru, par ial ro u sau ro u unicolor. Elitrele ro ii, de aproximativ 2,5 ori mai lungi decât late, cu o pat sutural comun neagr , care se l rge te posterior, ocupând tot vârful elitrei. L = 10-20 mm. (Plan a 48 b) Insectele se dezvolt în lemnul de stejar fag, i în pomii fructiferi. Adul ii sunt întâlni i în lunile iunie-iulie pe flori, îndeosebi pe Centaurea scabiosa i Carduus sp.

31 Genul Saphanus Serville În fauna noastr o singur specie.

Saphanus piceus Laichartig Coloritul corpului variabil, de regul el este negru sau maroniu-negricios, cu vârful palpilor ro cat. Capul mai îngust decât

241

pronotul, cu antenele mai scurte decât elitrele. Al 5-lea articol antenal mai lung decât articolele 3-4 i 6. Palpii maxilari sunt de aproximativ 2 ori mai lungi decât cei labiali, cu articolul terminal l it, de form triunghiular . Pronotul transvers, evident mai îngust decât elitrele, cu marginile rotunjite, prev zute cu câte un dinte lateral, ± ascu it. Discul pronotului are o linie median longitudinal i uneori câte o suprafalateral lucioas , în form de oglind . Suprafa a capului i a pronotului prezint o punctua ie accentuat . Elitrele des punctate, fiind prev zute cu mai multe strii longitudinale, dintre care cele 2-3 interioare sunt mai accentuate. Picioarele lungi, metatarsul picioarelor posterioare la fel de lung cât articolele 2-3 luate împreun .L = 14-19 mm. (Plan a 49 c) Larvele se dezvolt atât în lemnul esen elor foioase cât i al coniferelor. Insectele sunt r spândite pe buturugi, trunchiuri de copac, sub scoar i sub pietre. Adul ii sunt crepusculari i nocturni, fiind întâlni i din mai pân în august. O genera ie se dezvolt o dat la 3 ani.

Antenele mai lungi decât la , articolul terminal este de 1,3 ori mai lung decât penultimul, fiind u or îngustat în treimea distal .

Ultimul articol antenal este pu in mai lung decât penultimul. -ab. rufipes Pic Corpul negru cu picioarele ro ii sau ro cat-maronii. -ab. cylindraceus Fairm. Corpul negru acoperit cu o pubescen g lbuie, iar

dintele lateral al pronotului are dimensiuni reduse.

32 Genul Isotomus Mulsant La noi o singur specie.

Isotomus speciosus Schneider Corpul negru sau maroniu-închis, cu antenele i picioarele galben-ro cate. Suprafa a pronotului i a elitrelor prezint o pubescen

de fond neagr sau neagr -cafenie. O bordur fin pe marginea anterioar iposterioar a pronotului, câte o pat mic lateral i o liniu sau o pat centralpostmedian pe pronot, sunt formate dintr-o pubescen deas de nuan albicioas .La nivelul elitrelor exist de asemenea pete albicioase: o pat alungit medianantebazal , o pat mic lateral situat în prima p trime anterioar , o patpostscutelar care uneori poate lipsi, o pat apical , precum i 2 benzi dintre care una este situat în treimea bazal , iar cealalt în treimea distal . L = 12-22 mm. (Plan a 49d)

a1 a2 b c

Fig. 209 Variabilitatea desenului elitrelor la Isotomus speciosus (dup L. Heyrovsky)

a1 i a2-forma typica, b-ab. inlateralis Plav., c-ab. bifasciatus Plav.

242

Larvele se dezvolt în lemnul de stejar, fag, ulm. Adul ii sunt crepusculari, fiind întâlni i în lunile mai-iulie. Insectele sunt atrase de lumina artificial . Durata de dezvoltare a unei genera ii este de cel pu in 2 ani.

-ab. ganglbaueri Pic Elitrele au o pubescen culcat , cenu iu-albicioas , iar desenul alb de pe elitre este slab conturat.

-ab. inlateralis Plav. Pata lateral de pe elitre este absent (fig.209b, pag.241). -ab. bifasciatus Plav. Pata lateral a elitrelor este contopit cu vârful primei

benzi (fig.209c, pag.241). -ab. anticeconjunctus Schmidt Prima band este contopit cu pata

postscutelar .-ab. breuningi Niedl. Picioarele unicolore de nuan galben-deschis .

33 Genul Xylotrechus Chevrolat Distan a dintre locul de inser ie al antenelor este aproximativ egal cu distan adintre inser ii i marginea ochilor. Antenele ating cel mult prima treime a elitrelor. Marginile laterale ale pronotului formeaz un unghi obtuz postmedian. Discul pronotului prezint rugozit i transversale accentuate. Elitrele cu vârfurile trunchiate. Pretarsul picioarelor posterioare de aproximativ 2 ori mai lung decât articolele 2-3 luate împreun .

Femurele posterioare dep esc vârful elitrelor. Femurele posterioare mai scurte, ele nu dep esc vârful elitrelor.

1.Desenul de pe elitre este bine diferen iat de pubescen a de fond......1 X. arvicola Ol.– Desenul de pe elitre reprezentat de pete sau benzi mici i dese, fiind pu in diferen iat de pubescen a de fond.................................................................................................22.Marginile laterale ale pronotului formeaz un unghi ascu it (fig.210a, pag.242). Elitrele îngustate..................................................................................2 X. rusticus L.– Pronotul cu marginile laterale puternic rotunjite, lipsite de un unghi ascu it (fig.210b, pag.242). Elitrele sunt mai l ite................................3 X. pantherinus Sav.

a b Fig. 210

Pronotul la Xylotrechus (dup H. Freude) a-X. rusticus, b-X. pantherinus.

1 Xylotrechus arvicola Olivier Coloritul corpului de la cafeniu-închis la negru, cu antenele i picioarele galben-ro cate sau ro cat-maronii, numai vârful femurelor sunt întunecate. Baza elitrelor de regul ro cat sau galben-închis . Atât marginea anterioar cât i cea posterioar a pronotului prezint câte o bandpubescent galben , întrerupt la mijloc. Suprafa a elitrelor prezint pete i benzi pubescente g lbui: o pat transversal bazal dispus în vecin tatea scutelului, o band scurt sau o pat antebazal transvers , o band care începe în apropierea scutelului i se prelunge te de-a lungul suturii, f r s ating mijlocul elitrei,

243

arcuindu-se spre marginea lateral , o band transversal postmedian arcuit convex spre partea anterioar i o band apical . L = 8-20 mm. (Plan a 49 e) Din zona de silvostep pân în zona montan , în lunile iunie-iulie, pe trunchiuri de copac i pe flori. Durata de dezvoltare a unei genera ii este de 2 ani.

Al 3-lea articol antenal evident mai lung decât restul articolelor. Pronotul ceva mai lung decât lat.

Al 3-lea articol antenal pu in mai lung decât primul. Lungimea i l imea pronotului au dimensiuni aproximativ egale.

a1 a2 a3 a4 b c d e

Fig. 211Variabilitatea desenului elitrelor la Xylotrechus arvicola (dup L. Heyrovsky)

a1, a2, a3 i a4- forma typica, b-ab. bipunctatus Dayr., c-ab. basifasciatus Plav.,d-ab. inbasalis Pic, e-ab. degradatus Plav.

2 Xylotrechus rusticus Linnaeus Cafeniu-negricios, cu picioarele i antenele de regul ro cat-maronii. Pronotul transvers, cu marginile laterale puternic rotunjite. Discul pronotului prezint rugozit i transversale fine i scurte, iar marginile lui laterale au rugozit i dese i accentuate. Suprafa a pronotului cu 4 benzi longitudinale pubescente. Elitrele cu 2-3 benzi pubescente g lbui sau cenu ii, ele au i rugozit ipunctate fine i dese. Vârful elitrelor cu unghiul sutural i cel extern obtuze. L = 9-20 mm. (Plan a 49 f) Larvele se dezvolt în lemnul esen elor foioase (Populus sp., Salix sp., Acersp. i Betula sp.). Insectele sunt întâlnite în zona colinar i montan , în lunile iunie-iulie, pe trunchiuri de copaci. Ciclul evolutiv dureaz 2 ani.

Antenele dep esc evident baza elitrelor. Femurele posterioare ating sau dep esc cu pu in vârful elitrelor.

Antenele mai scurte, ele dep esc cu pu in baza elitrelor. Femurele posterioare nu dep esc vârful elitrelor.

-ab. confusus Hbst. Benzile pubescente longitudinale de pe elitre sunt întrerupte.

-ab. heyrovskyi Jesatco Desenul de pe elitre ca la forma tipic , dar în mijlocul fiec rei elitre se afl câte o pat în form de coroan .

-ab. uniformis Rtt. Elitrele cu pete mici i dese, formate din peri ori albicio ii cu o pat median pubescent mic , de nuan deschis .

-ab. subuniformis Pic La fel ca forma precedent dar pata median de pe elitre este absent .

-ab. vituralis Pic Elitrele au numai o band transversal , anteapical care se contope te cu o band sutural longitudinal , formându-se un desen în forma literei "L".

244

-ab. basinotatus Pic Antenele i picioarele ro cate, iar baza elitrelor prezintpete ro cate sau g lbui.

-ab. fauconneti Pic Elitrele sunt lipsite de o band anteapical , iar locul ocupat de banda anterioar este galben.

-ab. apiceolatus Schmidt Elitrele cu 3 pete orientate de-a lungul suturii, vârful elitrelor prezint o pat circular , toate de nuan deschis .

-ab. heroicus Plav. Pronotul negru, picioarele par ial galben-ro cate sau ro catmaronii, iar elitrele au un desen caracteristic.

-ab. heros Ganglb. Pronotul, elitrele, picioarele i partea ventral a corpului de nuan galben-ro cat sau ro cat-cafenie.

3 Xylotrechus pantherinus Savenius Coloritul corpului variabil, de la maroniu-închis la negru. Suprafa a capului prezint o pubescen albicioas , g lbuie sau ro cat , mai deas pe vertex i frunte. Antenele dep esc cel mult baza elitrelor, ultimele 3 articole antenale sunt de aproximativ 1,5 ori mai lungi decât late. Fruntea cu 2 carene longitudinale accentuate. Pronotul mai lung decât lat, cu marginile laterale l ite median sau postmedian. Suprafa a pronotului are o punctua ie accentuat irugozit i striate dese, lâng marginile laterale ale pronotului exist o punctua ie fini deas . Suprafa a pronotului cu 4 benzi longitudinale alc tuite din peri ori albicio i

galbeni sau cenu ii, adesea aceste benzi sunt întrerupte. Elitrele cu pete i benzi pubescente galbene sau ro cate. L = 10-16 mm. Larvele se dezvolt în lemnul de salcie. Specie rar , întâlnit mai ales în zona submontan i montan în iunie-august. O genera ie se dezvolt o dat la 2 ani.

Vertexul prezint 2 carene longitudinale bine conturate.

a b c d e f g h i

Fig. 212 Variabilitatea desenului elitrelor la Xylotrechus pantherinus (dup L. Heyrovsky) a-ab. moei Thoms., b-forma typica, c-ab. saveniusi Plav., d-ab. sahlbergi Plav., e-ab. apicenotatus Pic, f-ab. apiceocellatus Plav., g-ab. kudlai Sekera, h-ab. thomsoniPlav., i-ab. jakovlevi Sem.

34 Genul Plagionotus Mulsant Se deosebe te de Clytus prin distan a între locul de inser ie al antenelor care este mai mic decât distan a între inser ii i ochi, iar elitrele prezint 5 benzi transversale, dintre care una este bazal . În fauna noastr 4 specii.

1.Toate femurele au pe partea lor ventral o pilozitate lung i ridicat (fig.215a, pag. 245 )………………………………………………………………………..………2

245

– Femurele mediane i posterioare sunt lipsite de o pilozitate vizibil (fig.215b, pag. 245)……………………………………………………….......……….…………….32.Elitrele f r o pat postscutelar . Vârful elitrei sinuat, cu unghiul exterior ascu it (fig.214a, pag.245)................................................................................1 P. detritus L.– Este prezent o pat postscutelar neagr pe elitre. Vârful elitrei rotunjit ( fig.214b, pag.245)..............................................................................................2 P. arcuatus L.3.Vertexul glabru dup inser ia antenelor. Prima band alb a elitrei este prelungit spre scutel de-a lungul suturii. Epipleurele elitrelor cu o pubescen deas pe toat lungimea lor. Al 3-lea articol antenal de peste 3 ori mai lung decât lat (fig.213, pag. 245)...............................................................................................3 P. bobelayei Brul.–Dup locul de inser ie al antenelor vertexul este ± pubescent. Prima band alb de pe elitre este pu in prelungit spre scutel de-a lungul suturii. Numai baza epipleurelor elitrelor este pubescent . Al 3-lea articol antenal mai scurt, el poate fi de cel mult 3 ori mai lung decât lat (fig.213b, pag.245)........................................4 P. floralis Pall.

a b Fig. 213

Articolele de la baza antenelor la Plagionotus (dup U. Bense)a-Plagionotus bobelayei, b-P. floralis

a b Fig. 214

Vârful elitrei la Plagionotus (dup U. Bense) a-Plagionotus detritus, b-P. arcuatus.

a b Fig. 215

Femurele posterioare la Plagionotus (dup U. Bense) a-Plagionotus detritus, b-P. floralis.

246

1 Plagionotus detritus Linnaeus Capul, pronotul i partea ventral a corpului negre, elitrele maronii, de nuan deschis sau închis . Baza i marginile laterale ale elitrelor ro cat-maronii. Suprafa a capului cu o pubescen deas de nuan g lbuie. Pronotul cu o pubescen de fond scurt , neagr sau maroniu-negricioas , el prezintbenzi transversale formate dintr-o pubescen deas de nuan g lbuie. Jum tatea postmedian a elitrelor prezint o pubescen g lbuie. L = 10-19 mm. (Plan a 50 a)

Larvele se dezvolt în lemnul stejarilor b trâni, mai rar în castani. Adul ii sunt r spândi i pe trunchiuri de copac în lunile iunie-iulie. Durata de dezvoltare a unei genera ii este de 1-2 ani.

Fig. 216 Variabilitatea desenului pronotului la Plagionotus detritus (dup L. Heyrovsky)

2 Plagionotus arcuatus Linnaeus Corpul negru, elitrele sunt galbene cu un desen negru. Antenele i picioarele galben-ro cate, cu femurele anterioare i mediane negricioase. Pronotul transvers, cu marginile laterale puternic rotunjite, suprafa apronotului are o pubescen de fond catifelat , neagr i 3 benzi transversale alc tuite dintr-o pubescen g lbuie, dintre care una este situat la nivelul marginii anterioare, a 2-a postmedian de regul întrerupt la mijloc, iar a 3-a la baza elitrelor de asemenea întrerupt la mijloc. Scutelul este acoperit cu o pubescen deas de culoare g lbuie. Câte o pat situat pe partea ventral a corpului lâng coxele anterioare, marginile laterale i cea posterioar a metasternului, precum i jum tatea posterioar a fiec ruisternit abdominal sunt acoperite cu o pubescen g lbuie. L = 6-20 mm. (Plan a 50 b) Larvele se dezvolt în lemnul esen elor foioase. Adul ii sunt întâlni i pe trunchiuri de copac i pe flori din mai pân în august. Ciclul evolutiv dureaz 2 ani.

3 Plagionotus bobelayei Brullé (speciosus Adams) Corpul negru cu antenele i picioarele galben-ro cate. Capul acoperit cu o pubescen deas , galben , cu

excep ia unei por iuni glabre situat între ochi. Pronotul are o pubescen de fond neagr i 2-3 benzi pubescente transversale, alc tuite din peri ori de i de nuang lbuie. Scutelul este acoperit cu pubescen galben i deas . Epipleurele elitrelor au o pubescen galben pe toat lungimea lor, iar elitrele prezint un desen caracteristic. Partea ventral a corpului prezint o pubescen deas , de nuan g lbuie.L = 11-21 mm. (Plan a 50 c) Larvele se dezvolt în r d cinile i tulpinile de Althaea sp. Adul ii sunt întâlni i pe flori în lunile mai august.

-ab. luristanicus Pic Picioarele galben-unicolore. -grupa a Pronotul cu 2 benzi negre transversale, dintre care una median i

alta antebazal (fig.219, pag.249). -grupa b Pronotul prezint o singur band median transversal extrem de

lat (fig.220, pag.249).

247

a1 a2 a3 a4 b c d e f1

f2 f3 f4 f5 f6 f7 g h i

j k l m n o p q r

Fig. 217 Variabilitatea desenului elitrelor la Plagionotus detritus (dup L. Heyrovsky)

a1, a2, a3 i a4-forma typica, b-ab. obscurebasalis Pic, c-ab. theresae Pic, d-ab. anticereductus Schm., e-ab. curvatofasciatus Tippmann, f1, f2, f3, f4, f5, f6, f7-ab.inbasalis Plav., g-ab. freyi Tippmann, h-ab. ornatus Podaný, i-ab. kulzeri Tippmann, j-ab. spaceki Plav., k-ab. kannabei Plav., l-ab. reithofferi Tippmann, m-ab. apicebimaculatus Schm., n-ab. heyrovskyi Kan., o-ab. roubali Ješ., p-ab. szekeli Kan., q-ab. quadrimaculatus Kan., r-ab. millekeri Kan.

248

a b c d e f g h

i j k l m n o p

q r s t u v w

Fig. 218 Variabilitatea desenului elitrelor la Plagionotus arcuatus (dup L. Heyrovsky)

a-ab. multiintreruptus Pic, b-ab. henoni Pic, c-ab. prozhigai Plav., d-ab. bidisjunctusPlav., e-ab. substauropolicus Plav., f-ab. stauropolicus Plav., g-ab. posticedivisusPlav., h-ab. reichei Thoms., i-ab. tridivisus Heyr., j-ab. plavilscikovi Hemm., k-ab. disjunctus Plav., l-forma typica, m-ab. humeralis Marcu, n-ab. algerinus Pic, o-ab. connatus Mors., p-ab. interruptoconnatus Schm., q-ab. apicalis Hampe, r-ab. milliati Pic, s-ab. martialis Pic, t-ab. pagnioni Pic, u-ab. semiconfluens Plav., v-ab. colbeani Mors., w-ab. buyssoni Dauf.

249

a b c d e

Fig. 219Variabilitatea desenului pronotului i elitrelor la Plagionotus bobelayei –grupa a

(dup L. Heyrovsky) a-forma typica, b-ab. luristanicus Pic, c-ab. posticemaculatus Plav., d-ab.apiceconfluens Plav., e-ab. lutebasalis Plav.

a b1 b2

Fig. 220Variabilitatea desenului pronotului i elitrelor la Plagionotus bobelayei –grupa b

(dup L. Heyrovsky) a-ab. mouzafferi Pic, b1 i b2-ab. posticereductus Plav.

250

4 Plagionotus floralis Pallas Corpul alungit i îngust, cu un colorit variabil de la maroniu-închis la negru. Antenele i picioarele galben-ro cate. Abdomenul ro catsau cafeniu. Suprafa a capului este acoperit cu o pubescen culcat , de culoare g lbuie. Pronotul convex, prev zut cu benzi transversale pubescente galbene. Numai baza epipleurelor elitrelor prezint peri ori galbeni. Elitrele convexe, cu un desen caracteristic. Partea ventral a corpului este acoperit cu o pubescen deas , culcat ,de nuan g lbuie. L = 9-20 mm. (Plan a 50 d) Larvele se dezvolt în r d cinile plantelor ierboase (Medicago sativa, Achillea millefolium). Adul ii sunt întâlni i din mai pân în august pe flori.

-grupa floralis Elitrele de nuan închis cu benzi transversale bine diferen iate, dar înguste, uneori benzile se reduc sub forma unor puncte (fig.221, pag.250)

-grupa variabilis Elitrele sunt acoperite cu o pubescen g lbuie, dispuse sub forma unor benzi extrem de late, care uneori pot acoperi întreaga suprafa a elitrelor (fig.222, pag.250).

-grupa transcaucasicus Desenul elitrelor la fel ca la forma tipic , dar pata bazal este ceva mai dezvoltat , iar lungimea corpului este mai mare, de 16-20 mm. (fig.223, pag.250)

a1 a2 a3 b c

Fig. 221 Variabilitatea desenului elitrelor la Plagionotus floralis –grupa floralis

(dup L. Heyrovsky) a1, a2 i a3-forma typica, b-ab. clermonti Pic, c-ab. duodecimguttatus Plav.

a1 a2 a3 b1 b2 b3 c1 c2 c3

Fig. 222 Variabilitatea desenului elitrelor la Plagionotus floralis –grupa variabilis

(dup L. Heyrovsky) a1, a2 i a3-forma typica, b1, b2 i b3-ab. pruinosus Kr., c1, c2 i c3-ab. abruptus Kr.

251

a1 a2 a3 b1 b2

Fig. 223Variabilitatea desenului elitrelor la Plagionotus floralis –grupa transcaucasicus

(dup L. Heyrovsky) a1, a2 i a3-forma typica, b1 i b2-ab. anticedissectus Plav.

35 Genul Clytus Laichartig Corpul alungit i convex, ± cilindric. Capul, pronotul i baza elitrelor glabre, lipsite de peri. Ochii adânc sinua i, prev zu i cu fa ete fine. Antenele mai scurte, ele ating sau dep esc cu pu in jum tatea elitrelor, iar distan a între locul de inser ie al antenelor este egal cu distan a dintre inser ie i ochi. Pronotul convex, mai lung decât lat, cu marginile laterale rotunjite, f r din i, borduri sau tuberozit i laterale. Elitrele mate, de aproximativ 3 ori mai lungi decât pronotul, cu vârfurile rotunjite. Suprafa aelitrelor prezint cel mult 4 benzi transversale, fiind lipsite de o bordur bazal .Femurele ± îngro ate, uneori ele pot fi u or m ciucate. Primul articol al tarselor posterioare aproximativ la fel de lung cât urm toarele 3 articole luate împreun . Larvele tr iesc în lemnul esen elor tari, iar adul ii se g sesc pe flori. La noi 4 specii.

Clytus tropicus Panzer Corpul negru, cu baza elitrelor ro cat sau galben-ro cat . Antenele i picioarele galben-ro cate, femurele sunt par ial negre. Pe fiecare elitr exist de regul câte o pat discal în forma literei "J", care porne te dupscutel. Marginea posterioar a sternitelor abdominale prezint o bordur pubescentg lbuie. L = 10-19 mm. (Plan a 50 e-f) Larvele se dezvolt în Quercus sp., Prunus sp. i Pirus sp., adul ii apar în mai- august pe trunchiuri de copaci.

a b c d e f g h i j k Fig. 224

Variabilitatea desenului elitrelor la Clytus tropicus (dup L. Heyrovsky) a-ab. inbasalis Plav., b-ab. praescutellaris Pic, c-forma typica, d-ab. kelchi Bach.,e-ab. interruptus Pic, f-ab. posticeconjugatus Plav., g-ab. posticedivisus Plav., h-ab. posticeabruptus Plav., i-ab. posticereductus Schm., j-ab. reductesignatus Heyr.,k-ab. anticereductus Schm.

252

36 Genul Trichoferus Wollaston Antenele de regul ating vârful elitrelor, ultimele 4 articole antenale fiind prev zute cu peri lungi. Al 3-lea articol antenal aproximativ la fel de lung cât articolul 5. Pronotul mai îngust decât elitrele, are marginile laterale rotunjite sau ascu ite în forma unui unghi. Discul pronotului adesea cu tuberozit i, tuberculi sau granule. Elitrele au marginile laterale ± paralele, suprafa a lor în general cu o punctua ie dubli cu o pubescen culcat , oblic , mai rar erect . Uneori elitrele prezint convexit i

u or adâncite, punctate sau cu rugozit i fine. Fa a ventral a tarselor posterioare pubescent , prev zut cu o strie longitudinal fin .

Antenele la fel de lungi cât elitrele. Antenele ating cel mult jum tatea elitrelor.

În fauna României 2-3 specii.

1.Suprafa a elitrelor prezint o pubescen unicolor , ce se prezint sub forma unor pete pubescente. La al 4-lea articol antenal atinge baza elitrelor (fig.225a, pag.252).................................................................................................1 T. griseus F.– Elitrele cu o pubescen galben sau galben-cenu ie, iar de-a lungul suturii este prezent o pubescen maronie i albicioas . Articolele de la baza antenelor mai scurte, al 5-lea articol antenal atinge baza antenelor (fig.225b, pag.252) ....................

.......................................2 T. pallidus Ol.

a b Fig. 225

Capul la Trichoferus (dup U. Bense) a-Trichoferus griseus, b-T. pallidus.

1 Trichoferus griseus Fabricius Corpul maroniu, ro cat-maroniu sau maroniu-negricios, suprafa a lui fiind acoperit cu o pubescen galben sau galben-cenu ie. Antenele i picioarele prezint de regul o nuan mai deschis . Suprafa apronotului cu rugozit i punctate i accentuate. La baza pronotului se afl o linie sau o caren bazal scurt , dispus median. Elitrele au o punctua ie deas i accentuat , care devine mai fin spre partea posterioar . L = 9-16 mm. (Plan a 51 a-b) Larvele se dezvolt în Sambucus nigra, Rubus nigra, Prunus sp, Quercus sp.Adul ii sunt întâlni i în lunile iunie-august. Insectele sunt crepusculare i nocturne, fiind atrase de sursele de lumin artificial . Ciclul evolutiv dureaz cel pu in 1 an.

Pronotul transvers, cu marginile laterale brusc îngustate anterior sub forma unui unghi.

Pronotul cu marginile laterale rotunjite.

2 Trichoferus pallidus Olivier Corpul galben-ro cat sau galben-maroniu, cu antenele g lbui. Partea ventral a corpului are o pubescen lung i deas . Pronotul cu marginile laterale puternic îngustate la baz . Elitrele au marginile laterale paralele pe cea mai mare parte din lungimea lor, iar suprafa a elitrelor prezint o punctua iedeas i accentuat , ± tears spre vârf. L = 14-21 mm. (Plan a 51 c)

253

Larvele se dezvolt în lemnul stejar, mai rar în cel de tei i fag. iar adul ii sunt întâlni i în lunile iulie-august pe trunchiuri de copaci.

37 Genul Stromatium Serville La noi o singur specie.

Stromatium unicolor Olivier (fulvum Vill.) Coloritul corpului variabil, de la galben-deschis la galben-cenu iu, fiind acoperit cu o pubescen dubl . Capul cu ochii mari, negri, puternic sinua i, fiind prev zut cu un n ule longitudinal. Scapul arcuit i îngro at, al 2-lea articol de 1,5 ori mai lung decât lat, iar articolul 3 este de dou ori

mai lung decât primul i de 1,5 ori mai lung decât articolul 4, în rest articolele sunt aproximativ la fel de lungi cât articolul 4. Pronotul transvers, cu marginile laterale rotunjite. Elitrele lungi, cu marginile laterale ± paralele, ele au vârfurile rotunjite, iar unghiul sutural se prezint sub forma unui spin ascu it. Suprafa a elitrelor plan ,prev zut cu o punctua ie fin i rar , baza elitrelor având granula ii fine. Fiecare elitr prezint câte 2 nervuri longitudinale slab conturate. Prosternul are 2 tuberculimediani de dimensiuni reduse, situa i între marginea anterioar i cavit ile coxelor anterioare. Carena mezosternului lat , cu vârful u or sinuat. Picioarele alungite, iar femurele posterioare sunt mai scurte decât abdomenul. Primul articol al tarselor posterioare la fel de lung sau pu in mai lung decât articolele 2-4 luate împreun .Partea ventral a corpului prezint o punctua ie fin i deas . L = 16-32 mm. (Plan a 51 d-e) Larvele se dezvolt în lemnul uscat, iar adul ii sunt întâlni i din iunie pân în august pe arborii usca i sau în depozitele de material lemnos. Insecte nocturne, atrase de sursele de lumin . Ciclul evolutiv dureaz 2-4 ani.

Antenele de 1,3-2 ori mai lungi decât corpul. Pronotul prezint câte o impresiune catifelat în apropierea marginii laterale.

Antenele pu in mai lungi decât corpul. Pronotul este lipsit de impresiuni catifelate vizibile.

-ab. inerme Tournier Unghiul sutural al elitrelor este rotunjit sau obtuz.

38 Genul Hylotrupes Serville În fauna noastr o singur specie.

Hylotrupes bajulus Linnaeus La forma tipic corpul este maroniu-negricios, elitrele fiind prev zute cu pete pubescente albicioase, dispuse transversal sub forma unui rând antemedian i postmedian. Antenele i picioarele cafeniu-ro cate, iar capul i m ciuca femurelor au o culoare neagr sau maroniu-închis . Capul este mai îngust

decât pronotul, cu ochii puternic sinua i. Antenele pubescente, ele nu ating mijlocul elitrelor, al 3-lea articol antenal fiind de dou ori mai lung decât articolul 4. Palpii maxilari i cei labiali au o lungime aproximativ egal , articolul lor terminal fiind triunghiular. Suprafa a capului prezint o punctua ie accentuat i rugozit ineregulate. Pronotul transvers, u or convex, cu marginile laterale rotunjite. Discul pronotului are o linie median l it , neted i lucioas , de o parte i de alta a ei sunt prezente câte 1-2 convexit i lucioase. Elitrele pu in mai late decât pronotul, prev zutecu rugozit i punctate, acoperite cu o pubescen fin de fond i uneori de pete formate din peri ori mai de i. Picioarele posterioare mai lungi decât cele anterioare imediane. Femurele m ciucate, cele posterioare nu dep esc marginea posterioar a celui de-al 3 lea sternit abdominal. Tibiile înguste. Primul articol al tarselor posterioare cel pu in la fel de lung cât articolele 2-3 luate împreun . Ghearele tarselor denticulate. L = 7-21 mm. (Plan a 51 f)

254

Larvele se dezvolt în lemnul de conifere. Adul ii sunt întâlni i în lunile mai-iunie pe trunchiuri de copaci. Durata de dezvoltare a unei genera ii este de 2-3 ani.

Ultimul sternit abdominal transvers, cu vârful sinuat. Antenele mai lungi decât la .

Ultimul sternit abdominal mai lung decât lat, prev zut cu un ovipozitor alungit.

-ab. theresa Pic Baza elitrelor galben-cafenie. -ab. scutifer Voet Elitrele galben-cafenii cu pete pubescente slab conturate.-ab. puellus Villa Elitrele galben-cafenii de nuan deschis , lipsite de pete

pubescente sau cu pete slab conturate. Picioarele i antenele cafenii sau ro cat-cafenii. -ab. syriacus Thery Suprafa a pronotului i elitrelor prezint o pubescen mai

accentuat . Partea ventral a corpului cu o pubescen cenu ie deas .

39 Genul Semanotus Mulsant Antenele prezint o pubescen fin , al 3-lea articol antenal este la fel de lung cât articolul 4. Ochii puternic sinua i. Palpii maxilari mai lungi decât cei labiali, cu articolul terminal triunghiular. Pronotul este mai puternic îngustat posterior decât anterior, fiind prev zut cu convexit i discale ± dezvoltate. Elitrele au benzi transversale sau cu pete negre ori galbene. Femurele m ciucate. Metatarsul picioarelor posterioare aproximativ la fel de lung cât articolele 2-3 luate împreun .

Antenele ceva mai scurte decât vârful elitrelor. Antenele dep esc cu pu in jum tatea elitrelor.

La noi 2 specii. Semanotus russicus Fabricius Corpul negru cu elitrele galben-cafenii,

treimea lor apical i o pat median rotund au o culoare neagr sau albastru-negricioas . Fruntea prezint un an median adâncit, iar suprafa a vertexului dispune de rugozit i punctate i accentuate. Pronotul are o punctua ie accentuat , mai fin pe disc, lâng marginile lui laterale exist rugozit i fine i dese. Suprafa a capului i a pronotului cu o pubescen alb , fin i deas . Elitrele au marginile laterale ± paralele, u or îngustate posterior. Suprafa a elitrelor prezint rugozit i dese i accentuate la partea bazal , spre vârf punctua ia devine mai fin . L = 7-18 mm. (Plan a 52 a-b) Larvele de dezvolt în lemnul de ienup r, adul ii fiind întâlni i în lunile aprilie-mai pe flori. O genera ie se dezvolt o dat la 2 ani.

40 Genul Ropalopus Mulsant Corpul turtit dorso-ventral. Dintele lateral al pronotului este absent. Elitrele unicolore, de nuan întunecat . Jum tatea antemedian a elitrelor prezint rugozit ipunctate, iar cea postmedian are o punctua ie fin i deas . Suprafa a elitrelor este acoperit cu o pubescen uniform ce nu formeaz pete sau benzi, uneori elitrele pot fi glabre. Coxele anterioare sunt separate printr-o apofiz îngust a prosternului. Femurele puternic m ciucate la vârf. Vârful tibiilor i tarsele posterioare au o l ime aproximativ egal . Larvele se dezvolt sub scoar a copacilor iar adul ii sunt întâlni i pe arbori. În fauna Românie 6 specii.

1.Corpul negru-unicolor, f r luciu metalic. Pronotul cu rugozit i punctate dese, este lipsit de o suprafa discal median lucioas (fig.226a, pag.255)......1 R. clavipes F.– Pronotul negru, elitrele au un alt colorit. Marginile pronotului sunt prev zute cu rugozit i punctate, iar discul lui prezint o suprafa lucioas ce are o punctua ie fin i rar (fig.226b, pag.255)....................................................................................2

255

2.Partea median lucioas a pronotului are marginile bine delimitate. Por iunea bazal a elitrelor cu rugozit i reticulate, dispuse neuniform. Jum tatea antemedian a elitrelor (v zut din profil) prezint o por iune alungit , u or în l at ……………….

...............................2 R. ungaricus Hbst.– Partea median discal a pronotului nu are marginile bine delimitate prezentând în aceast zon o punctua ie mai deas . Por iunea bazal a elitrelor cu rugozit i ondulate dispuse regulat. Jum tatea antemedian a elitrelor (v zut din profil) este lipsit de o proeminen alungit ………………….................3 R. insubricus Germ.

a b Fig. 226

Pronotul la Ropalopus (dup U. Bense) a-Ropalopus clavipes, b-R. insubricus.

1 Ropalopus clavipes Fabricius Corpul negru, dorsal mat. Capul prezint un n ule median longitudinal, ± dezvoltat i rugozit i punctate dese. Articolele

antenale 3-10 au un spin apical ascu it. Pronotul transvers, cu rugozit i punctate dese, iar discul pronotului este lipsit de ridic turi sau convexit i lucioase, uneori cu o suprafa lucioas situat dup marginea anterioar . Scutelul glabru cu vârful rotunjit. Elitrele prezint rugozit i punctate în jum tatea bazal , în rest punctua ia este mai fin . Suprafa a elitrelor i a abdomenului este acoperit cu o pubescen fin .L = 10-23 mm. (Plan a 52 c) Larvele se dezvolt în lemnul esen elor foioase, pomilor i vi ei de vie. Adul iiapar în lunile mai-august pe trunchiuri de copaci i pe flori. Ciclul evolutivdureaz 2 ani.

Antenele de aproximativ 1,3 ori mai lungi decât corpul. Marginile laterale ale pronotului uniform rotunjite. Metasternul prezint o punctua ie fin i deas .

Antenele ceva mai lungi sau mai scurte decât corpul. Marginile laterale ale pronotului rotunjite în forma unui unghi. Metasternul cu o punctua ie rar iaccentuat .

2 Ropalopus ungaricus Herbst Corpul negru sau maroniu-negricios, cu antenele i picioarele de regul maronii. Elitrele de culoare verde-metalic sau verde-ar mie, vârful elitrelor prezint un luciu bronzat. Capul cu un n ule adâncit, suprafa a capului are o punctua ie deas i rugozit i plane. Al 3-lea articol antenal prezint de fiecare parte a vârfului câte un spin apical scurt, celelalte articole au spini apicali mai dezvolta i. Pronotul transvers, prev zut uneori cu un n ule longitudinal median ± accentuat. Discul pronotului lucios, cu marginile bine diferen iate, zona de lâng marginile laterale este mat , prev zut cu rugozit i punctate dese i accentuate. Partea bazal a elitrelor are rugozit i granulate, iar partea apical prezintmicrosculpturi fine dispuse în form de re ea i o punctua ie fin i deas .L = 16-24 mm. (Plan a 52 d-e)

256

Larvele se dezvolt în ar ar i salcie, dar i în lemnul de frasin, alun i plop. Adul ii sunt întâlni i din mai pân în august pe plantele gazd i pe flori. Durata de dezvoltare a unei genera ii este de 2 ani.

Marginile laterale ale pronotului uniform rotunjite. Suprafa a prosternului prezint o punctua ie deas .

Pronotul cu marginile laterale îndoite în forma unui unghi. Suprafa aprosternului cu rugozit i transversale bine conturate.

3 Ropalopus insubricus Germar Corpul negru, elitrele albastre, albastru-verzui sau violacee, cu luciu metalic. Capul prezint o punctua ie deas , iar vertexul are un n ule longitudinal mai slab conturat decât la R. hungaricus. Articolele antenale 3-6 (uneori i 7) au câte un spin mic apical de fiecare parte a vârfului. Pronotul transvers, cu marginile laterale puternic l ite. Marginea anterioar i baza pronotului prezint câte o bordur sub ire. Discul pronotului lucios, iar marginile lui nu sunt bine diferen iate. Pe pronot este prezent o impresiune sau un n ulelongitudinal median. Partea bazal a elitrelor cu peri negri i cu rugozit i ondulate, iar partea apical prezint rugozit i fine i alungite. Partea ventral a corpului cu o pubescen scurt i rar , de culoare brun sau cafenie. L = 16-29 mm. (Plan a 52 f) Specie r spândit în sudul rii pe jugastru i ar ar, în lunile mai-iulie. Larvele se dezvolt sub scoar a copacilor i în lemnul arborilor b trâni.

Antenele ceva mai lungi decât corpul. Marginile laterale ale pronotului uniform rotunjite. Proeminen a mezosternului ± rotunjit la vârf.

Antenele mai scurte, ele nu ating vârful elitrelor. Marginile laterale ale pronotului rotunjite în forma unui unghi. Proeminen a mezosternului cu vârful puternic sinuat.

-ab. viridipennis Pic Elitrele verzi cu reflexe metalice alb strui, iar apexul elitrelor prezint un luciu auriu.

-ab. vogti Guerry Elitrele negre i lucioase.

41 Genul Callidium Fabricius Se deosebe te de Phymatodes prin corpul mai l it i prin aspectul p r iidorsale care este puternic punctat , prev zut cu iriza ii metalice. În fauna României 2 specii.

Callidium violaceum Linnaeus Corpul albastru sau violaceu cu luciu metalic. Antenele, tarsele i abdomenul maronii sau maroniu-negricioase. Scapul albastru. Capul prezint rugozit i punctate dese i accentuate. Pronotul transvers, suprafa a lui are rugozit i punctate i o suprafa antebazal median lucioas , sub forma unei "oglinzi". Discul pronotului cu 2 gropi e mici. Elitrele prezint rugozit i punctate dese, mai fine în partea apical , suprafa a elitrelor având o pubescen dubl .L = 8-16 mm. (Plan a 53 a-b) Larvele se dezvolt în lemnul uscat al coniferelor, adul ii sunt întâlni i din mai pân în august. Durata de dezvoltare a unei genera ii este de 2 ani.

Antenele ajung pân în apropierea vârfului elitrelor. Suprafa a prosternului prezint o punctua ie deas .

Antenele sunt mai scurte decât la . Prosternul cu o punctua ie rar , fiind prev zut cu rugozit i transversale plane.

-ab. virescens Stierl. Elitrele verzi. (Plan a 53 b) -ab. salessei Pic Elitrele violacee-purpurii, iar picioarele sunt ro cate.

257

42 Genul Phymatodes Mulsant Partea dorsal a corpului prezint o punctua ie fin . Antenele sub iri, pu in mai lungi sau mai scurte decât corpul, al 2-lea articol antenal fiind mai lung decât lat. Ochii puternic sinua i. Marginile laterale ale pronotului rotunjite, iar discul pronotului prezint depresiuni sau convexit i. Baza pronotului are o bordur bine conturat .Elitrele înguste cu marginile laterale ± paralele. Picioarele scurte, iar vârfurile femurelor sunt m ciucate i pedunculate. Insectele tr iesc sub scoar a arborilor usca i. În fauna noastr 8 specii.

Phymatodes testaceus Linnaeus Coloritul corpului este extrem de variabil. Elitrele galben-cafenii, adesea cu reflexe ro cate. Metasternul negru sau galben-cafeniu, cu partea lateral i posterioar negre. Suprafa a capului prezint rugozit ipunctate dese. Pronotul convex, cu marginile laterale puternic rotunjite i l itemedian. Discul pronotului prezint 3 convexit i netede, dintre care una medianantebazal , situat înaintea scutelului i câte una lateral antemedian . Suprafa apronotului cu o punctua ie rar i accentuat , iar lâng marginile lui laterale existgranula ii dese. Elitrele cu rugozit i accentuate la baz , spre vârf punctua ia devine mai fin . Mezo i metasternul prezint o punctua ie fin i deas , iar abdomenul are o punctua ie fin i rar . L = 6-17 mm. (Plan a 53 c)

Larvele se dezvolt în lemnul de stejar, fag, castan, salcie. Adul ii sunt crepusculari fiind întâlni i atât la es cât i la munte, în lunile iunie-iulie. O genera ie se dezvolt o dat la 2 ani.

Antenele mai lungi decât corpul. Abdomenul negru, ultimele 2 sternite abdominale au o nuan mai deschis .

Antenele sunt mai scurte decât corpul. Abdomenul are o culoare mai deschis decât la .

6 Subfamilia Lamiinae (Cheia genurilor)

1.Marginile laterale ale pronotului prezint câte un dinte ascu it..................................2– Pronotul cu marginile laterale lipsite de un dinte ascu it, cel mult ele pot avea o proeminen te it bazal . ..........................................................................................92.Scapul are la vârf o muchie ascu it ce delimiteaz o suprafa semicircular aplatizat (fig.230a-b, pag.259)...................................................................................3– Articolul de la baza antenelor f r o suprafa aplatizat semicircular (fig.230d-e, pag.236).......................................................................................................................63.Primul articol antenal aproximativ la fel de lung sau mai lung decât articolul 3 (fig. (fig.230a, pag.259)……………..................…………………………...……………4– Articolul bazal antenal este mai scurt decât articolul 3 (fig.230b, pag.239)….....…..54.Elitrele sudate în dreptul suturii, ele sunt acoperite cu o pubescen maronie, tomentoas , cu pete negre catifelate.............................................43 Herophila Muls.– Elitrele nu sunt sudate, de culoare neagr , fiind acoperite cu o pubescen maronie, ± deas .......................................................................................................44 Lamia F.5.Elitrele sudate în dreptul suturii, adesea cu câte 2 pete întunecate. Antenele la mai scurte decât corpul, la pu in mai lungi decât corpul....................45 Morimus Brul. – Elitrele nu sunt sudate în dreptul suturii. La antenele sunt pu in mai lungi decât corpul, cu articolul 3 inelat la baz , au antenele evident mai lungi decât corpul...... ...........................46 Monochamus Guer.6.Antenele mai scurte decât corpul, cu articolele moniliforme i îngro ate, unele articole sunt butonate, lipsite de peri lungi..................................................................7– Antenele lungi i sub iri. Articolele antenale nu sunt butonate, ele au de regul o form inelat fiind prev zute cu peri lungi.................................................................9

258

7.Baza mandibulelor este situat înapoia bazei clipeului (fig.228b, pag.258)................. .......................47 Neodorcadion Ganglb.

–Baza mandibulelor i baza clipeului sunt situate la acela i nivel (fig.228a, pag.258).88.Elitrele lipsite de o pubescen deas , uneori cu benzi longitudinale pu in diferen iate...............................................................48 Carinatodorcadion Breuning – Elitrele cu benzi pubescente longitudinale albe, formate din peri de i sau elitrele au o pubescen de fond deas , prev zut cu diferite desene............................................

.............49 Pedestredorcadion Breuning9.Primul articol antenal în jum tatea sa postmedian este îngro at piriform (fig.230d, pag.259)...................................................................................50 Aegomorphus Fald.– Scapul nu este piriform (fig.230e, pag.259)..............................51 Acanthocinus Dej.10.Primul articol antenal prezint la vârf o muchie ce delimiteaz o suprafa aplatizat semicircular (fig.230c, pag.259)……............................52 Mesosa Latr.–– Primul articol antenal este lipsit de o suprafa aplatizat în zona apical .............1111.Antenele sunt formate din 12 articole.......................................53 Agapanthia Serv.–– Antenele au 11 articole............................................................................................1212.Ghearele tarselor nedenticulate (fig.229a, pag.258)……....................54 Saperda L.–– Ghearele tarselor prezint câte un dinte bazal (fig.229b, pag.258)….....................1313.Corpul lung, cu marginile laterale ± paralele. Vârfurile femurelor posterioare nu dep esc marginea posterioar a celui de-al 2 lea sternit abdominal (fig.227a, pag. 258)……………………...……………………...............................55 Oberea Muls.–– Corpul mai scurt, adesea îngustat posterior. Vârfurile femurelor posterioare dep esc marginea posterioar a sternitului 2 abdominal..........56 Musaria Thoms.

a b Fig. 227

Jum tatea posterioar a corpului la Lamiinae (dup U. Bense) a-Oberea sp., b-Saperda punctata.

a b Fig. 228

Capul la Lamiinae (dup H. Freude) a-Carinatodorcadion sp., b-Neodorcadion sp.

a b Fig. 229

Ghearele la Lamiinae (dup U. Bense) a-Saperda sp., b-Oberea sp.

259

a b c d e Fig. 230

Articolele de la baza antenelor la Lamiinae (dup U. Bense) a-Lamia sp., b-Morimus sp., c-Mesosa sp., d-Aegomorphus sp., e-Acanthocinus sp.

43 Genul Herophila Mulsant(Dorcatypus Thoms.)

La noi o singur specie. Herophila tristis Linnaeus Capul prezint o strie median longitudinal i o

punctua ie dubl pe frunte. Scapul mai îngro at decât restul articolelor antenale, al 3-lea articol fiind de 1,3 ori mai lung decât articolul 4, ia articolul 11 este de 1,3 ori mai lung decât articolul 10. Pronotul transvers, prev zut cu câte un dinte lateral ascu it. Suprafa a pronotului prezint rugozit i punctate dese i accentuate. Elitrele ovale, convexe, de aproximativ 2 ori mai lungi decât late. Umerii elitrelor proeminen i, iar vârful lor este rotunjit. Suprafa a elitrelor cu rugozit i granulate plane. Corpul este acoperit cu o pubescen culcat i deas , de culoare cafenie. Elitrele prezint câte 2 pete catifelate negre, dintre care una este situat în treimea bazal , iar cealalt postmedian . La partea preapical a elitrelor mai sunt prezente pete mici i catifelate, negre. L = 14-20 mm. (Plan a 53 d) Specie meridional , rar , r spândit în sudul rii. Larvele se dezvolt înlemnul esen elor foioase, dar i în r d cinile unor plante ierboase (Dianthus sp., Astragalus sp., Melilotus sp.)

-ab. divisus Pic Pata anterioar a elitrei este fragmentat sau divizat în 2 pete mai mici.

-ab. obliteratus Pic Pata anterioar a elitrei este absent sau ea se prezint sub forma unui punct mic.

-ab. interruptus Pic Ambele pete de pe elitre sunt fragmentate sau împ r ite în dou .

-ab. posticalis Pic La vârful elitrelor sunt prezente mai multe pete apicale mici.

-ab. gennadii Buq. Pronotul cu o pat median , catifelat , de culoare neagr .

44 Genul Lamia Fabricius În fauna României o singur specie.

Lamia textor Linnaeus Corpul negru-mat, acoperit cu o pubescen culcat ,scurt i deas , de nuan galben-maronie, care formeaz pe elitre pete mai deschise la culoare. Capul transvers cu un contur hexagonal, prev zut cu rugozit i frontale, mai accentuate pe vertex. Primul articol antenal prezint rugozit i punctate dese. Suprafa a pronotului are rugozit i neregulate dese i accentuate, printre care se aflgranula ii fine. Marginea anterioar a pronotului cu franjuri de peri galben-aurii, iar marginile laterale au câte un dinte lateral cu vârful ascu it, orientat oblic-anterior. Scutelul prezint o punctua ie rar i un n ule longitudinal median accentuat. Primele 2/3 ale elitrelor sunt aplatizate, iar treimea posterioar este puternic convex .

260

Suprafa a elitrelor este prev zut cu granule lucioase, mai mari i mai dese la partea bazal . Sternul cu rugozit i punctate i accentuate, iar abdomenul are o punctua iefin i rar , mai accentuat la nivelul ultimului sternit abdominal. Al 3-lea articol al tarselor posterioare puternic sinuat, aproximativ la fel de lung cât pretarsul.L = 14-30 mm. (Plan a 53 e) Larvele se dezvolt în lemnul de salcie i plop, mai rar în cel de mesteac n,alun i dud.). Adul ii sunt întâlni i din mai pân în iulie pe trunchiuri de copac. Seara insectele devin active. Ciclul evolutiv dureaz 3 ani.

45 Genul Morimus Brullé Capul cu un n ule median longitudinal. Antenele aproximativ la fel de lungi cât corpul, începând cu articolul 3 ele prezint câte o gropi anteapical alungit .Al 3-lea articol antenal mai lung decât articolul 4. Ochii puternic fa eta i. Marginea anterioar i cea posterioar a pronotului cu o bordur bine conturat , iar marginile laterale prezint câte un dinte lateral puternic dezvoltat. Elitrele convexe cu vârfurile (luate izolat) rotunjite. Aripile membranoase rudimentare. La noi o singur specie cu 2 variet i.

1.Suprafa a elitrelor nu este granulat . Pubescen a de fond a elitrelor este deas , de nuan cenu iu-argintie, cele 2 pete catifelate negre de pe elitre sunt bine conturate ......................1 M. asper funereus Muls.– Elitrele cu suprafa a granulat . Pubescen a de fond a elitrelor pu in aparent , cenu ie sau cenu iu-cafenie. Fiecare elitr are câte 2 pete catifelate maronii, în general cu un contur neregulat......................................................................1a M. asper asper Sulz.

a b Fig. 231

Elitrele la Morimus (dup U. Bense) a-Morimus asper funereus, b-M. asper asper.

1 Morimus asper funereus Mulsant Corpul negru, dorsal acoperit cu o pubescen culcat i deas , de nuan cenu iu-argintie. Elitrele prezint câte 2 pete catifelate negre, bine conturate, prima fiind situat în treimea anterioar , cealalt în jum tatea postmedian . Suprafa a capului are o punctua ie deas , mai accentuat pe frunte i mai rar pe vertex. Pe marginea ochilor sunt vizibili peri ori g lbui. Articolele antenale nu sunt inelate. Marginea anterioar i cea posterioar a pronotului cu franjuri de peri ori aurii, iar suprafa a pronotului prezint rugozit i punctate neuniforme. Marginile laterale ale pronotului au câte un dinte mare cu vârful ascu it.Suprafa a elitrelor cu granule lucioase, mai accentuate în por iunea bazal (fig.231a, pag.260). L = 18-38 mm. (Plan a 53 f)

261

Larvele se dezvolt în lemnul de fag i stejar, adul ii fiind întâlni i în lunile mai-iulie pe trunchiuri de copac.

Antenele de aproximativ 1,5 ori mai lungi decât elitrele. Antenele mai scurte, la fel de lungi cât elitrele.

1a Morimus asper asper Sulzer Corpul negru, se diferen iaz de M. funereus prin pubescen a elitrelor care este mai fin , i prin coloritul cafeniu a celor 2 pete, care sunt situate mai spre exterior, în apropierea marginilor laterale ale elitrelor (fig.231b, pag.260).

Element mediteranean, sporadic în sudul rii. L = 19-34 mm.

46 Genul Monochamus Guerin Corpul de dimensiuni mari, alungit i convex, cu marginile laterale ± paralele. Antenele sub iri, primul articol de la baza antenelor este mai scurt decât articolul 3. Pronotul prezint un dinte lateral bine dezvoltat. Elitrele ± lucioase, de regul cu pete pubescente galbene sau cenu ii. În p duri de conifere. Adul ii sunt întâlni i pe scoar a copacilor. În fauna României 4 specii.

1.Treimea anterioar a elitrelor prezint câte o impresiune transversal (fig.232a, pag. 262) Întreaga suprafa a scutelului este acoperit cu o pubescen deas , uniform , de nuan alb-g lbuie (fig.233a, pag.262)..............................................1 M. sartor F.– Elitrele uniform bombate, lipsite în treimea anterioar de o impresiune transversal . Scutelul prezint o linie longitudinal glabr sau un triunghi glabru de dimensiuni reduse.........................................................................................................................22.Treimea bazal a elitrelor cu puncte mari, plane, neconfluente (fig.232b, pag.261)

……………...........2 M. saltuarius Gebl.– Treimea bazal a elitrelor are rugozit i granulate......................................................33.Pubescen a scutelului este împ r it printr-o linie longitudinal median , glabr i lucioas (fig.233b, pag.262)....................................................................3 M. sutor L.– Pubescen a scutelului delimiteaz la partea anterioar un triunghi mic, glabru i lucios (fig.233c, pag.262)...................................................4 M. galloprovincialis Ol.

a b

Fig. 232 Elitrele la Monochamus (dup U. Bense)

a-Monochamus sartor, b-M. saltuarius.

262

a b c Fig. 233

Scutelul la Monochamus (dup U. Bense) a-Monochamus sartor, b-M. sutor, c-M. galloprovincialis.

1 Monochamus sartor Fabricius Corpul negru, lucios, cu reflexe metalice ar mii. Partea dorsal a corpului prezint o pubescen culcat fin i rar , de nuanalb sau galben-cafenie, ceva mai accentuat la partea apical a elitrelor. Capul cu un

n ule median adâncit, suprafa a capului prezint rugozit i punctate, mai accentuate pe vertex. Scapul cu rugozit i granulate dese, are o pubescen lung , culcat i o bordur apical , în rest articolele antenale prezint o pubescen scurt , fin i deas .Discul pronotului cu rugozit i neuniforme, prev zut cu un rudiment de strie longitudinal , iar în vecin tatea marginii lui anterioare i posterioare sunt vizibile rugozit i transversale lungi, bine conturate. Suprafa a pronotului este acoperit cu o pubescen erect , lung , de nuan cafeniu-închis . Scutelul este acoperit cu opubescen deas , alb sau g lbuie. Elitrele de 2,7-3 ori mai lungi decât late, cu umerii proeminen i. Fiecare elitr are câte o impresiune discal transversal antemedianbine conturat . Suprafa a elitrelor prezint în treimea lor anterioar microsculpturi accentuate, formate din granule mari i proeminente, printre care se afl puncte adâncite. Treimea median a elitrelor cu puncte accentuate i cu încre ituritransversale neregulate, iar treimea posterioar are încre ituri fine i o punctua ie mai fin . Sternul i abdomenul au o punctua ie fin i rar . Pe partea ventral a corpului sunt prezente pete pubescente mici. L = 21-35 mm. (Plan a 54 a-b) Larvele se dezvolt în lemnul coniferelor. Adul ii sunt întâlni i din mai pân în august, insectele fiind mai active în zilele însorite.

Antenele negre-unicolore, de aproximativ 2 ori mai lungi decât corpul. Femurele posterioare ating vârful abdomenului.

Antenele mai scurte, ele dep esc cu pu in vârful corpului. Femurele posterioare dep esc cu pu in marginea posterioar a celui de-al 4 lea sternit abdominal.

2 Monochamus saltuarius Gebler Corpul este acoperit cu o pubescengalben-cafenie. Pronotul prezint 2 pete antemediane, iar elitrele au câte 3 benzi neregulate transversale, care coboar oblic spre sutur . Scutelul dispune de o pubescen culcat i o linie longitudinal median , glabr i lucioas . Suprafa aelitrelor cu o punctua ie fin i rar , mai accentuat în treimea bazal , fiind lipsit de rugozit i transversale. Pe elitre mai sunt prezente câte 3 benzi transversale, care coboar în direc ie oblic spre sutur i mai multe pete negricioase, alc tuite dintr-o pubescen scurt i deas . L = 11-19 mm. (Plan a 54 c)

În zona montan , rar . Larvele se dezvolt în lemnul de pin i brad, iar adul iisunt întâlni i în lunile iunie-iulie. Insectele au o singur genera ie anual .

Articolele antenale nu sunt inelate, fiind acoperite cu o pubescen de nuan deschis .

Antenele cu articolele inelate, prev zute cu o pubescen alb .

263

3 Monochamus sutor Linnaeus Asem n tor cu M. sartor de care se diferen iaz prin urm toarele caractere. Scutelul prezint o linie median complet ,glabr i lucioas . Elitrele sunt lipsite de o impresiune transversal antemedian .Treimea bazal a elitrelor prezint puncte mari, printre care se afl rugozit itransversale accentuate i granule mici. Pe elitre exist pete maroniu-negricioase mate, formate dintr-o pubescen scurt i deas . L = 15-24 mm. (Plan a 54 f) În zona montan i subalpin , în lunile iulie-august. Lavele se dezvolt în lemnul de pin i brad. O genera ie se dezvolt o dat la un an.

Articolele antenale nu sunt inelate. Pronotul este lipsit de pete pubescente albe sau g lbui. Suprafa a elitrelor cu pete mici pubescente, albe sau g lbui.

Antenele cu articolele inelate. Suprafa a pronotului prezint 2 pete antemediane, formate dintr-o pubescen g lbuie. Elitrele au pete mari late, formate dintr-o pubescen alb sau g lbuie, care formeaz 3 benzi transversale sub iri.

-ab. longulus Pic Suprafa a elitrelor este lipsit de pete pubescente.

4 Monochamus galloprovincialis Olivier Corpul negru, prev zut cu reflexe metalice. Atât partea dorsal cât i cea ventral a corpului sunt acoperite cu o pubescen deas , de culoare galben sau cenu ie. Antenele i picioarele ro cat-maronii. Capul prezint o strie median accentuat i rugozit i punctate fine i dese, mai accentuate pe vertex. Discul pronotului cu rugozit i orientate neregulat, pe marginile pronotului sunt vizibile rugozit i transversale lungi, bine conturate. Pe pronot se mai afl câte o band lateral longitudinal , care acoper o parte din dintele lateral. Scutelul prezint o pubescen culcat , extrem de deas , având în partea anterioar un triunghi glabru, care se poate prelungi uneori printr-o linie medianglabr , pân la vârful scutelului. Elitrele alungite i convexe, lipsite de o impresiune transversal antemedian . Suprafa a elitrelor cu rugozit i granulate, accentuate în treimea bazal , mai fine spre partea distal . Fiecare elitr prezint câte 3 benzi transversale, dintre care una antebazal , a 2-a median i a 3-a anteapical . Lipsesc petele pubescente mate, de culoare maroniu-negricioas . L = 12-25 mm. (Plan a 54 d-e) Larvele se dezvolt sub scoar a i în lemnul de conifere, îndeosebi în cel de pin. Adul ii sunt activi din iunie pân în august. Prezint o singur genera ie anual .

Antenele de 2-3 ori mai lungi decât corpul. Scapul mai dezvoltat decât la .Al 3-lea articol antenal de peste 2 ori mai lung decât articolul bazal.

Antenele de cel mult 1,5 ori mai lungi decât corpul, începând cu articolul 3 ele sunt inelate. Al 3-lea articol antenal de aproximativ 2 ori mai lung decât scapul.

47 Genul Neodorcadion Ganglbauer Se deosebe te de genul Dorcadion, prin aspectul clipeului care are marginea anterioar trunchiat în linie dreapt , la acela i nivel cu baza mandibulelor. Între clipeu i labrum se diferen iaz o membran lucioas i lat . În fauna noastr 2 specii.

Neodorcadion exornatum Frivaldszky (balcanicum Tourn.) Capul ipronotul prezint câte o band longitudinal median îngust de culoare alb , pe p r ile laterale ale capului i pronotului este vizibil o pubescen cenu ie. Antenele ipicioarele negre. Umerii elitrelor neproeminen i, prev zu i cu o caren humeral care dep e te mijlocul elitrei. L = 14-18 mm. (Plan a 55 a-b) Specie meridional r spândit în sudul rii, în zona de step i silvostep , din aprilie pân în mai.

264

Elitrele sunt lipsite de o caren discal , fiind acoperite de o pubescen de fond maroniu-negricioas , printre care se afl o band humeral , o band discal i o alta lateral , toate de culoare alb .

Elitrele prezint câte o caren discal , o pubescen de fond cenu ie cu pete negricioase, fiind lipsite de benzi de nuan deschis .

48 Genul Carinatodorcadion Breuning Corpul negru sau galben-maroniu, de nuan variabil . Suprafa a elitrelor este lipsit de o pubescen de fond, ± deas , uneori sunt vizibile benzi slab conturate. La noi sunt prezente 2 specii.

1.Corpul par ial galben-cafeniu. Pronotul prezint un n ule median longitudinal adâncit.............................................................................................1 C. fulvum Scop.– Corpul negru. Pronotul cel mult cu o strie median superficial ..2 C. aethiops Scop.

1 Carinatodorcadion fulvum Scopoli Capul, pronotul, sternul, tarsele iantenele (cu excep ia articolului bazal) sunt negre. Elitrele, abdomenul par ial,femurele i tibiile galben-cafenii. Partea dorsal a corpului glabr i lucioas . Capul prezint o strie median longitudinal , pe vertex i pe frunte se afl câte 2 pete triunghiulare pubescente de culoare cafeniu-închis . Suprafa a capului cu o punctua ie relativ accentuat i o pubescen fin , de nuan deschis . Pronotul cu un n ulemedian longitudinal adâncit, suprafa a lui are rugozit i punctate accentuate, mai rare de-a lungul n ule ului longitudinal. Elitrele u or l ite în dreptul umerilor, de aproximativ 3 ori mai lungi decât late, fiind pu in mai late decât baza pronotului. Elitrele prezint câte 2 carene discale, orientate longitudinal. Suprafa a elitrelor cu o punctua ie accentuat , care devine din ce în ce mai fin spre partea distal .L = 15-18 mm. De la es pân în zona colinar , frecvent din martie pân în iulie.

Elitrele sunt mai lungi decât la . -ab. coriacipenne Heyr. Suprafa a elitrelor prezint rugozit i punctate mate.

-ab. nigripenne Fleisch. Elitrele negre cu vârfurile ro cat-maronii. -ab. obscuriscapus Breun. Scapul i elitrele negre-unicolore. -ab. obscuripes Breun. Scapul i elitrele negre, iar femurele i tibiile sunt

maroniu-negricioase. -ab. subsuturale Breun. Fiecare elitr prezint câte o band sutural alc tuit

din peri ori albicio i.-ab. subcompletelineatum Breun. Elitrele au câte o band pubescent sutural

de nuan albicioas i în plus câte 2 benzi longitudinale discale i înguste, formate din peri ori albicio i.

-ab. latealbovittatum Breun. Benzile pubescente discale sunt mai late i se unesc în ultima p trime distal a elitrei.

-ab. laevetomentosum Breun. Întreaga suprafa a elitrelor cu o pubescenfin , de culoare albicioas .

-ab. nigrobazale Breun. Baza elitrelor i primul sternit abdominal maroniu-negricioase.

-ab. bruneicorne Pod. Antenele maronii.

2 Carinatodorcadion aethiops Scopoli Corpul negru-unicolor, u or lucios, glabru dorsal. Capul prezint o strie median frontal , el are o punctua ie deas iaccentuat . Discul pronotului cu o strie median longitudinal i cu o punctua ie neuniform , mai rar comparativ cu punctua ia capului. P r ile laterale ale pronotului

265

cu rugozit i punctate dese. Elitrele de aproximativ 2 ori mai lungi decât late, suprafa a lor prezint o punctua ie deas i accentuat la baz , spre vârf punctua iadevine din ce în ce mai fin . Fiecare elitr are câte o caren humeral i câte o impresiune humeral , u or adâncit . L = 15-20 mm. (Plan a 55 c) În zona de step i colinar , în lunile iunie-iulie.

Elitrele mai înguste decât la . Carena humeral mai accentuat comparativ cu .

-ab. kudlai Heyr. Elitrele mate, prev zute cu granula ii punctate fine.-ab. tomentosum Breun. Partea dorsal a corpului este acoperit cu o

pubescen fin i scurt , de nuan întunecat .

49 Genul Pedestredorcadion Breuning Antenele mai scurte decât corpul, cu articolele u or îngro ate spre vârf. Clipeul se prelunge te anterior dincolo de baza mandibulelor. Marginile laterale ale pronotului prezint un dinte bine conturat. Elitrele ovale, dorsal convexe, îngustate posterior, de regul cu dungi albe longitudinale. La unele specii corpul este asem n tor cu o s mân de floarea-soarelui. Pe terenuri însorite. Larvele se hr nesc cu r d cinile plantelor ierboase. În fauna noastr 9 specii.

1.Elitrele negre i lucioase, prev zute uneori cu o pubescen ± deas ………….……..……………….……..1 P. pedestre Poda

– Elitrele sunt acoperite cu o pubescen foarte deas , neagr sau cafenie....................2

2.Fiecare elitr prezint câte o caren longitudinal discal , bine vizibil ...................... .........................2 P. holosericeum Kryn.– Suprafa a elitrelor lipsit de o caren distinct ............................3 P. equestre Laxm.

1 Pedestredorcadion pedestre Poda Corpul negru i lucios, cu scapul ipar ial picioarele de nuan ro cat . Suprafa a capului prezint rugozit i punctate dese i o band longitudinal median , de culoare alb . Pe p r ile laterale ale capului este vizibil o pubescen culcat , de nuan albicioas . Pronotul cu o band medianlongitudinal alb , fiind prev zut pe p r ile laterale cu o pubescen fin , cenu iu-deschis . Elitrele negre i lucioase cu mai multe benzi albe. L = 11-17 mm. Frecven în zona de step i silvostep din aprilie pân în iunie.

-ab. obsoletum Breun. Elitrele la au câte o band humeral i una discalcomplet dezvoltate i unite posterior.

-ab. apicevittatum Breun. La elitrele prezint câte o band humeral idiscal numai în treimea lor posterioar .

-ab. austriacum Ganglb. La banda humeral i discal nu sunt unite posterior.

-ab. fuscipenne Breun. Elitrele la sunt lipsite atât de o band humeral cât i de una discal .

-ab. ruficorne Pic La vârful antenelor este maroniu.

2 Pedestredorcadion holosericeum Krynicky Corpul negru, ± pubescent. Capul cu un n ule frontal, de o parte i de alta a lui fiind prezente 2 pete pubescente mici, de culoare albicioas . În unele cazuri petele frontale se contopesc sau dupaceste pete este vizibil înc o pat catifelat maronie. Pe vertex se mai poate observa o linie median alb , dispus longitudinal, flancat de 2 pete catifelate maronii. Mai

266

rar petele pot fi absente, iar fruntea i vertexul sunt glabre i lucioase. Pronotul u orgâtuit anterior, fiind prev zut cu rugozit i punctate i accentuate. De-a lungul pronotului se afl o band longitudinal median complet , de o parte i de alta a ei exist câte o band lateral maroniu-negricioas . Elitrele de aproximativ 2 ori mai lungi decât late, fiecare elitr prezint câte o caren humeral exterioar , care se prelunge te pân în partea apical a elitrei, o caren humeral interioar , o bandsutural i o band lateral , ambele de culoare alb . L = 11,5-18 mm. (Plan a 55 d-e) În zona colinar i submontan , rar .

Elitrele cu marginile laterale convexe, mai late comparativ cu elitrele .

3 Pedestredorcadion equestre Laxmann Corpul negru, ventral acoperit cu o pubescen culcat , de nuan albicioas . Capul prezint o linie longitudinal medianalb , p r ile laterale ale capului fiind acoperite cu o pubescen de nuan deschis .Pronotul mai lung decât lat, cu o linie median pubescent alb . Suprafa a pronotului cu o punctua ie accentuat , mai rar pe disc. Abdomenul prezint o punctua ie fin irar . L = 14-19 mm. (Plan a 55 f) În zona de step i silvostep , mai rar în zona colinar i montan .

Elitrele mai late decât la , convexe pe p r ile laterale.

50 Genul Aegomorphus Faldermann (Acanthoderes Serv.)

La noi o singur specie. Aegomorphus clavipes Schrank Corpul negru. Capul i pronotul cu pete

pubescente difuze, albe-cenu ii i cafenii. Scapul piriform, prezint o pubescen de fond albicioas , un inel apical i altul bazal, de nuan cafenie. Al 2-lea articol antenal de aproximativ 3 ori mai scurt decât primul, iar articolul 3 evident mai lung decât articolul bazal. Începând cu articolul 2, fiecare articol antenal este acoperit în partea antemedian cu o pubescen cafeniu-închis , iar în cea postmedian prezint o pubescen albicioas . Pronotul îngustat atât anterior cât i posterior, prezint câte o tuberozitate discal , dispus antemedian de o parte i de alta a liniei longitudinale mediane. Scutelul semicircular, cenu iu-albicios, cu 2 pete cafenii. Elitrele de aproximativ 1,75 ori mai lungi decât late, evident mai late decât baza pronotului, cu umerii rotunji i. Suprafa a elitrelor este prev zut cu o pubescen de fond care formeaz pete difuze cafeniu-deschise ori cenu iu-albicioase, printre care sunt intercalate puncte adâncite negre. Elitrele prezint 3 benzi transversale negre, glabre, cu marginile zim ate, dintre care una antemedian , alta postmedian i una anteapical . Partea ventral a corpului este acoperit cu o pubescen culcat de nuan cenu ie. Femurele au câte un inel anteapical negru, iar tibiile câte 2 inele negre. Metatarsul picioarelor posterioare este ceva mai scurt decât articolele 2-3 luate împreun . L = 10-17 mm. (Plan a 57 a) Larvele se dezvolt în lemnul esen elor foioase, iar adul ii sunt întâlni i în locuri însorite, în lunile iunie-iulie. Ciclul evolutiv dureaz 2 ani.

Marginea posterioar a ultimului sternit abdominal sinuat .

51 Genul Acanthocinus Dejean Antenele sub iri, extrem de alungite, de cel pu in 1,5 ori mai lungi decât corpul, cu articolele inelate. Pronotul transvers, prev zut cu câte un dinte lateral orientat spre exterior i cu 4 pete pubescente g lbui, dispuse antemedian sub forma unui rând transversal. Elitrele de 2-3 ori mai lungi decât late, cu umerii proeminen i,mai late decât baza pronotului, ± îngustate posterior. Suprafa a elitrelor prezint

267

carene longitudinale fine. Vârfurile elitrelor rotunjite. Fa a ventral a celui de-al 3 lea articol al tarselor posterioare prezint o pubescen deas .

Antenele de 2-5 ori mai lungi decât corpul. Antenele mai scurte, de aproximativ 1,5 ori mai lungi decât corpul.

În fauna României 3-4 specii.

Acanthocinus aedilis Linnaeus Corpul maroniu de nuan variabil , acoperit cu o pubescen de fond cenu ie. Vârful primului articol de la baza antenelor negru sau maroniu, în rest articolele antenale sunt negre ori maronii, prev zute cu o pubescen g lbuie în partea lor antemedian i o pubescen albicioas în por iuneapostmedian . Partea ventral a corpului i picioarele prezint o pubescen cenu iu-albicioas , printre care se afl intercalate puncte glabre negre. Elitrele aplatizate, de aproximativ 2 ori mai lungi decât late. Partea bazal a elitrelor prezint rugozit ipunctate i accentuate, iar spre vârful elitrei punctua ia devine din ce în ce mai fin .Fiecare elitr are câte 3 carene longitudinale fine i câte 2 benzi oblice transversale, de nuan mai întunecat . Primul articol al tarselor posterioare aproape la fel de lung cât articolele 2-4 luate împreun . L = 12-20 mm. (Plan a 56 a) Insectele au 2 genera ii anuale, una în martie-aprilie, cealalt în august. Larvele se dezvolt în lemnul coniferelor.

Antenele sunt de aproximativ 3-5 ori mai lungi decât corpul. Antenele mai scurte, de numai 1,5 ori mai lungi decât corpul.

-ab. obliteratus Pic Benzile transversale de pe elitre sunt absente.

52 Genul Mesosa Latreille Primul articol de la baza antenelor prezint spre vârf o bordur transversal .Antenele sunt formate din 11 articole, acoperite cu peri lungi i erec i. Al 3-lea articolantenal mai lung decât scapul, de regul el este mai lung comparativ cu articolul 4. Ochii adânc sinua i i puternic fa eta i. Pronotul este lipsit de un dinte lateral. Elitrele alungite cu vârfurile rotunjite. Coxele anterioare i mediane dep rtate între ele. Ghearele tarselor nu sunt zim ate. În fauna noastr 2 specii r spândite pe stejar.

Mesosa curculionides Linnaeus Corpul negru, acoperit cu o pubescen fini deas , culcat , de culoare cenu ie. Antenele ro cat-maronii, iar articolele antenale

(începând cu al 3-lea articol) prezint un inel pubescent bazal, de nuan cenu iu-albicioas . Capul cu fruntea plan , fiind prev zut cu granula ii punctate. Al 3-lea articol antenal este ceva mai lung decât articolul 4 i de 1,5 ori mai lung decât articolul bazal. Pronotul cu câte 2 pete laterale, una antemedian , alta bazal formate dintr-o pubescen neagr , catifelat . Fiecare pat este înconjurat de o zonpubescent g lbuie. Suprafa a pronotului cu granula ii mai accentuate comparativ cu cele de la nivelul capului. Elitrele de aproximativ 2 ori mai lungi decât late, u orîngustate posterior. Fiecare elitr are câte o pat postmedian neagr , catifelat , de form rotunjit i o pat mai mic antemedian , de aceea i form i culoare. Uneori între cele 2 pete mai poate fi prezent înc o pat neagr situat lâng sutur . Pe suprafa a elitrelor mai sunt vizibile pete mai mici alc tuite din peri ori g lbui, care formeaz uneori linii transversale ondulate. Baza elitrelor cu granula ii punctate, spre vârful elitrelor punctua ia devine din ce în ce mai fin . Partea ventral a corpului cu pete pubescente g lbui. Picioarele au inele pubescente galbene. L = 10-17 mm. (Plan a 56 b-c) Larvele se dezvolt în lemnul esen elor foioase, adul ii apar din aprilie pân în septembrie. Insectele sunt crepusculare i nocturne. Insectele au 2-3 genera ii pe an.

268

Antenele de 1,3 ori mai lungi decât corpul. Antenele aproximativ la fel de lungi cât corpul.

-ab. biloculata Pic Pata neagr antemedian de pe elitre este absent .-ab. tokatensis Pic Petele laterale de pe pronot sunt unite între ele printr-o

linie longitudinal .-ab. nigronotata Pic Suprafa a elitrelor marmorat , prev zut cu mai multe

pete negre, de dimensiuni reduse. -ab. zimmermanni Demelt Elitrele prezint o pubescen ro cat , fiind lipsite

de pete pubescente negre.

53 Genul Agapanthia Serville Corpul alungit cu marginile laterale ± paralele, la corpul este în general mai îngust decât la . Capul este înfundat în marginea anterioar a pronotului. Fruntea plan , mai lung decât lat . Antenele sub iri alc tuite din 12 articole, prev zute cu o pubescen lung pe marginea lor interioar . Scapul alungit, u or îngro at, iar al 3-lea articol antenal este extrem de alungit. Articolele antenale 3-6 uneori i articolul 7 cu smocuri de peri negri, dispu i apical. Ochii puternic sinua i sunt fin fa eta i. Pronotul transvers sau ceva mai lung decât lat, prev zut cu o punctua ie deas i accentuat .Marginile laterale ale pronotului sunt lipsite de un dinte vizibil. Scutelul semicircular. Elitrele alungite cu marginile laterale ± paralele, ele sunt îngustate postmedian. Vârfurile elitrelor rotunjite, mai rar ascu ite. Suprafa a elitrelor cu o punctua ie deasi accentuat , uneori jum tatea antemedian prezint rugozit i punctate. Sternitele

abdominale de regul cu o pubescen de fond printre care se afl pres rate puncte glabre. Ghearele tarselor nu sunt zim ate.Insectele tr iesc pe diferite plante ierboase. La noi 7 specii.

1.Fa a superioar a articolelor antenale (începând cu articolul 4) prezint la baz o por iune albicioas . Corpul albastru, verzui sau violaceu, ± lucios…………………..

………………...…1 A. osmanlis Reiche– Corpul negru sau de nuan întunecat . Antenele prezint o pubescen uniform , fin i rar ……………………………………………….…………...………………22.Elitrele sunt acoperite cu o pubescen uniform . Corpul în general l it..................3– Elitrele prezint o pubescen neregulat , dispus sub forma unor pete. Corpul îngustat........................................................................................................................43.Numai jum tatea anterioar a elitrei prezint o pubescen ridicat format din peri lungi. Primele 2 articole ale tarselor posterioare aproximativ la fel de lungi cât articolul 4 (fig.235a, pag.268)……………........................................2 A. kirbyi Gyll.– Întreaga suprafa a elitrelor este acoperit cu o pubescen lung , ridicat . Primele 2 articole ale tarselor posterioare luate împreun sunt mai lungi decât articolul 4 (fig.235b, pag.268)…………………………..............................3 A. asphodeli Latr.4.Vârful articolului 3 antenal prezint pe fa a ventral un smoc de peri lungi, negri i de i (fig.234a, pag.268).....................................................................4 A. dahli Richt.– Vârful articolului 3 al antenelor poate fi uneori pubescent, îns el este lipsit de un smoc de peri negri (fig.234b, pag.268)............................5 A. villosoviridescens Deg.

269

a b Fig. 234

Articolele de la baza antenelor la Agapanthia (dup U. Bense) a-Agapanthia dahli, b-A. villosoviridescens.

a b Fig. 235

Tarsele posterioare la Agapanthia (dup U. Bense) a-Agapanthia kirbyi, b-A. asphodeli.

1 Agapanthia osmanlis Reiche Capul, pronotul, elitrele i picioarele de culoare albastru-metalic sau albastru-verzuie. Fruntea adesea cu o pubescencenu iu-albicioas , iar vertexul are o dung median , dintr-o pubescen tomentoas ,de nuan alb-g lbuie. Antenele lungi, de culoare albastru-metalic sau albastru-negricioas . Partea ventral a articolelor antenale este acoperit cu o pubescen de nuan albicioas , în rest ele sunt inelate începând cu articolul 4. Pronotul adesea cu 3 dungi longitudinale de culoare mai deschis . Scutelul prezint o pubescen alb sau alb-g lbuie. Elitrele mate, de aproximativ 3-3,75 ori mai lungi decât late. Partea bazal a elitrelor cu rugozit i transversale punctate, spre vârf punctua ia devine din ce în ce mai fin . Por iunea apical a elitrelor prezint o pubescen cenu ie. Marginile laterale ale pro, mezo i metasternului prezint câte o band longitudinal pubescentalb-g lbuie. L = 10-16 mm. Element meridional r spândit în sudul rii.

2 Agapanthia kirbyi Gyllenhal Corpul negru, ventral cu o pubescen g lbuiefin . Fruntea este acoperit cu o pubescen g lbuie, care formeaz o bandlongitudinal pe vertex. Primele 2/3 de la baza articolului 3 i jum tatea bazal a restului articolelor antenale sunt prev zute cu o pubescen g lbuie. Vârful articolelor 3-5 prezint câte un smoc de peri negri, mai dezvoltat la nivelul articolului 3, iar celelalte articole au peri negri apicali. Pronotul cu 3 benzi pubescente longitudinale g lbui, fiind lipsit de rugozit i transversale. Scutelul este acoperit cu o pubescen

270

deas , de nuan g lbuie. Elitrele prezint o pubescen de fond uniform , galben-maronie sau cafeniu-g lbuie, la baza elitrelor fiind intercala i peri lungi i negri. Între um r i scutel se afl o por iune granulat , glabr , de culoare negricioas .L = 14-28 mm. (Plan a 56 d) Specie meridional întâlnit în zonele sudice ale României. Larvele se dezvolt pe Verbascum lychnitis, iar adul ii se întâlnesc pe specii de Verbascum iCarduus, din mai pân în iulie.

3 Agapanthia asphodeli Latreille Capul prezint ochii de dimensiuni reduse. Antenele începând cu articolul 3 sunt galben-ro cate cu excep ia p r ii lor apicale, suprafa a articolelor fiind acoperit cu o pubescen culcat , de nuan albicioas .Vârful articolelor antenale 4-6 sunt lipsite de smocuri de peri. Elitrele au o pubescende fond galben-cafenie, care formeaz în dreptul epipleurelor o band longitudinalalc tuit din peri mai de i, de-a lungul acestei benzi spre interiorul elitrei poate fi prezent uneori o band lat glabr , sau rar pubescent . Întreaga suprafa a elitrelor prezint o pilozitate format din peri negri i lungi. L = 14-22 mm.

Insectele sunt întâlnite pe Carduus sp. i Asphodelus sp., în zona de silvostepi colinar din mai pân în iunie. Larvele se dezvolt în tulpinile plantelor gazd .

4 Agapanthia dahli Richter Corpul i primele 2 articole antenale negre. Fruntea este acoperit cu o pubescen deas , de culoare galben sau cenu iu-g lbuie,iar vertexul prezint o band pubescent g lbuie lat . Antenele începând cu articolul 3 au câte un inel lat, ro cat-maroniu. Suprafa a articolelor antenale prezint o pubescen alb sau g lbuie, printre care se afl intercala i peri lungi i negri. Pronotul cu 3 benzi longitudinale pubescente, dintre care una median i 2 laterale, de culoare g lbuie sau galben-cenu ie, având aceea i nuan cu pubescen a scutelului. Elitrele prezint pete pubescente galbene sau galben-cenu ii dispuse neregulat, în jum tatealor anterioar fiind prezen i peri lungi i erec i. L = 9,5-20 mm. (Plan a 56 e) Larvele se dezvolt pe specii de Carduus, iar adul ii sunt întâlni i în lunile mai-iulie pe Carduus sp. i Cirsium sp.

-ab. erivanica Pic Întreaga suprafa a elitrelor este acoperit cu o pubescenuniform , care nu formeaz pete.

5 Agapanthia villosoviridescens De Geer Corpul negru cu reflexe metalice plumburii sau ar mii. Fruntea i vertexul pubescente. Antenele sub iri, toate articolele antenale au baza ro cat . Scapul lipsit de peri ori albicio i pe marginea exterioar ,baza articolelor 3-4 este inelat , iar restul articolelor sunt pubescente pân la mijloc. Articolele antenale 4-6 prezint franjuri de peri. Pronotul cu 3 benzi longitudinale, între ele se afl o pubescen , culcat i fin , de nuan galben-cenu ie. Elitrele prezint o pubescen galben-cenu ie, care formeaz pete bine conturate, ce se pot contopi sub forma unor benzi ondulate. Suprafa a elitrelor are o punctua ie accentuati neuniform . Partea ventral a corpului este acoperit cu o pubescen cenu ie sau

g lbuie. L = 10-22 mm. (Plan a 56 f) Larvele se dezvolt pe plantele erbacee, adul ii fiind întâlni i din mai pân în septembrie.

54 Genul Saperda Fabricius Corpul alungit de form cilindric , fiind prev zut de regul cu o pubescenculcat i deas . Capul este pu in mai lat decât marginea anterioar a pronotului. Primul articol antenal este lipsit de o bordur anteapical . Al 3-lea articol antenal evident mai lung decât primul i ceva mai lung comparativ cu articolul 4. Pronotul

271

transvers ori cu lungimea i l imea aproximativ egale, fiind lipsit de un dinte lateral. Elitrele lungi, cu marginile laterale ± paralele, vârfurile elitrelor pot fi rotunjite, trunchiate sau ascu ite. Primul articol al tarselor posterioare evident mai lung decât articolul 2. Tr iesc în lemnul arborilor. La noi 7 specii.

1.Fruntea între locul de inser ie al antenelor prezint un n ule adâncit. Al 3-lea articol antenal este pu in mai lung decât articolul 4. Suprafa a elitrelor cu numeroase puncte lucioase, destul de mari.................................................................2– Fruntea este lipsit de un n ule adâncit, cel mult ea poate avea o strie longitudi- nal fin . Al 3-lea articol antenal evident mai lung decât articolul 4. Elitrele sunt lipsite de puncte lucioase.............................................................................................32.Talia mare (20-30 mm). Fiecare elitr prezint câte un vârf ascu it (fig.237a, pag.271). Ultimul articol antenal dispune de o pubescen cenu ie i deas ................

....................................1 S. carcharias L.– Corpul de dimensiuni mai reduse (15-22 mm). Vârfurile elitrelor rotunjite (fig.237b, pag.271). Articolul terminal al antenelor cu o pubescen de fond cenu ie i cu un inel anteapical negru………………………………........................2 S. similis Laich.3.Suprafa a pronotului i a elitrelor lipsit de puncte mici i negre. Elitrele negre, cu un desen variabil alc tuit dintr-o pubescen culcat de culoare galben-verzuie sau cenu iu-albicioas .................................................................................3 S. scalaris L.– Pronotul i elitrele cu puncte sau pete rotunjite negre. Adesea este vizibil o pubescen tomentoas de nuan verzuie, g lbuie sau cenu ie..................................44.Elitrele prezint câte o dung humeral neagr i 5 pete discale dispuse longitudinal, la distan e egale între ele (fig.236c, pag.271). Pubescen a elitrelor galben-verzuie sau cenu ie.....................................................................................4 S. perforata Pall.– Umerii elitrelor sunt lipsi i de o dung humeral neagr . Pubescen a elitrelor verde sau albastru-verzuie.....................................................................................................55.Pronotul cu 4 pete negre i cu câte o pat suplimentar situat în vecin tatea marginilor laterale vizibil din profil. Suprafa a elitrelor cu câte 6-8 pete negre longitudinale dispuse neregulat, în mod excep ional pot fi prezente numai 1-2 pete (fig.236a, pag.271). Fiecare sternit abdominal are pe marginile laterale câte o pat glabr , de culoare neagr ....................................................................5 S. punctata L.– Pronotul cu 2 (rar 4) pete negre. Elitrele prezint câte 3-4 pete longitudinale mici i negre, dispuse regulat la distan e egale între ele (fig.236b, pag.271). Sternitele abdominale sunt lipsite de pete laterale glabre i negre.......6 S. octopunctata Scop.

a b c Fig. 236

Pronotul i elitrele la Saperda (dup U. Bense) a-Saperda punctata, b-S. octopunctata., c-S. perforata.

272

a bFig. 237

Vârful elitrei la Saperda (dup U. Bense) a-Saperda carcharias, b-S. similis.

1 Saperda carcharias Linnaeus Corpul negru, acoperit cu o pubescen de fond culcat i deas , de nuan galben-cenu ie, printre care se afl numeroase puncte negre i lucioase. Capul cu o strie longitudinal median , fruntea are o punctua ie fin , iar vertexul prezint o punctua ie deas i accentuat . Primul articol de la baza antenelor cilindric, ± îngro at, iar articolul 3 este mai pu in mai lung decât articolele 4 i 5 i evident mai lung decât articolul 1. Articolele antenale 3-10 prezint o pubescen apical de nuan întunecat . Pronotul transvers, cu marginile laterale u or rotunjite, fiind îngustat atât anterior cât i posterior. Elitrele plane, u or îngustate de la baz spre vârf, de aproximativ 2,5 ori mai lungi decât late. Por iunea apical a elitrelor prezint un vârf ascu it denticulat. Baza elitrelor cu granula ii punctate, spre vârf punctua ia devine din ce în ce mai fin i mai rar . Capul, pronotul i baza elitrelor au o pilozitate format din peri lungi i erec i. Suprafa a elitrelor prezint câte o bandtransversal median . Partea ventral a corpului i picioarele au o pubescen dubl ,format din peri culca i i erec i. L = 20-30 mm. (Plan a 57 b) Larvele se dezvolt pe specii de Populus, cât i pe Salix caprea i S. viminalis.Adul ii sunt întâlni i din iunie pân în septembrie, insectele fiind crepusculare. O genera ie se dezvolt o dat la 2-3 ani.

Antenele dep esc cu pu in vârful elitrelor. Antenele sunt mai scurte decât corpul.

-ab. grisescens Muls. Corpul este acoperit cu o pubescen cenu iu-deschis .-ab. barthei Pic Inelele apicale negre ale articolelor antenale sunt mai late

decât la forma tipic .

2 Saperda similis Laichartig Asem n tor cu S. carcharias de care de deosebe te prin marginile laterale ale elitrelor ± paralele, prin vârfurile elitrelor care sunt rotunjite, lipsite de un vârf apical ascu it, prin baza elitrelor care nu prezintgranula ii, având doar o punctua ie accentuat i prin absen a unei benzi transversale pubescente pe elitre. Corpul este acoperit cu o pubescen galben-albicioas .L = 15-22 mm. (Plan a 57 c) Larvele se dezvolt pe specii de Salix i Populus tremula. Adul ii sunt crepusculari, fiind întâlni i în lunile iunie-iulie. Ciclul evolutiv dureaz 2-3 ani.

Antenele aproximativ la fel de lungi cât corpul. Antenele sunt mai scurte comparativ cu lungimea corpului.

-ab. albopubescens Pic Corpul este acoperit cu o pubescen alb .

3 Saperda scalaris Linnaeus Corpul negru, capul, pronotul i scutelul au o pubescen de fond g lbuie. Capul prezint o punctua ie fin i deas . Primele 4

273

articole de la baza antenelor sunt de regul prev zute pe partea ventral cu o pubescen deas , de culoare g lbuie. Baza articolelor 3-10 i vârful articolului 11 au o pubescen albicioas . Al 4-lea articol antenal este mai lung decât articolul 5. Pronotul transvers, u or îngustat anterior i posterior, cu marginile laterale pu inrotunjite. Suprafa a pronotului are o punctua ie accentuat , iar discul pronotului prezint 3 tuberozit i de dimensiuni reduse. Scutelul rotunjit posterior, iar elitrele sunt plane, cu marginile laterale ± paralele i cu vârful rotunjit. Suprafa a elitrelor prezint o punctua ie deas i accentuat . Pe cap i pronot exist pete negre, iar elitrele au un desen caracteristic, format dintr-o pubescen de nuan galben-verzuie sau cenu iu-albicioas . Epipleurele elitrelor cu o pubescen g lbuie. Femurele itibiile sunt acoperite cu o pubescen galben-cenu ie, iar tarsele au o pubescenalbicioas . L = 12-18 mm. (Plan a 57 d)

Larvele se dezvolt sub scoar a i în lemnul esen elor foioase, adul ii fiind întâlni i pe inflorescen ele arbu tilor din aprilie pân în august. Durata de dezvoltare a unei genera ii este de 1 pân la 3 ani.

Antenele sunt pu in mai lungi decât corpul. Antenele mai scurte comparativ cu lungimea corpului.

-ab. extellae Muls. Banda sutural a elitrelor este absen .-ab. maculosa Mén. Pata discal de pe pronot i desenul verzui al elitrelor

sunt slab conturate, iar pubescen a de fond este alb .

4 Saperda perforata Pallas Corpul este acoperit cu o pubescen cenu iu-albicioas . Articolele antenale (începând cu articolul 3) prezint în ultima p trime distal o pubescen maroniu-negricioas . Pronotul cu 8 pete negre, mici i rotunde, dispuse în 2 rânduri transversale, iar elitrele au câte 5 pete negre, orientate longitudinal, dintre care una antebazal , alta antemedian urmat de una median , a 4-a postmedian i a 5-a anteapical . Mai sunt prezente câte o pat lateral neagr i o linie lateral , de la um r pân la mijlocul elitrei. Partea ventral a corpului are o pubescen g lbuie sau cenu iu-albicioas . L = 12-20 mm. (Plan a 57 e) Specie rar , larvele se dezvolt în esen ele foioase, îndeosebi pe Populustremula i Salix sp., iar adul ii sunt întâlni i din iunie pân în august. Insectele sunt crepusculare, fiind atrase de lumina artificial . Ciclul evolutiv dureaz 1-2 ani.

-ab. rudolphi Cederstedt Pubescen a de fond cu un colorit variabil, de la galben-olivaceu la galben-verzui.

-ab. albella Rtt. Partea ventral a corpului cu o pubescen de fond albicioas .(Plan a 49 f)

-ab. muelleri Rein. Petele a 3-a i a 4-a de pe elitre sunt contopite.-ab. deficiens Rein. Pata a 5-a de pe elitre este absent .-ab. algerica Pic Petele de pe elitre de dimensiuni reduse, iar linia

longitudinal lateral neagr este extrem de fin i întrerupt .-ab. pallidipes Pic Antenele i picioarele galben-ro cate.-ab. mesmini Pic Antenele i picioarele galben-ro cate, iar pubescen a de fond

a corpului este g lbuie.

5 Saperda punctata Linnaeus Corpul negru, acoperit cu o pubescen dubl ,alc tuit dintr-o pubescen de fond verde-cenu ie sau verde alb struie, printre care de afl intercala i peri fini, mai lungi, de nuan albicioas . Suprafa a capului ipronotului prezint o punctua ie fin i deas . Antenele începând cu jum tatea anterioar a articolului 4 sunt acoperite cu o pubescen maroniu-negricioas .Pronotul u or îngustat anterior i posterior cu marginile laterale rotunjite. Pe pronot sunt vizibile 4 pete mici, rotunde, 2 antemediane i alte 2 postmediane, iar epipleurele pronotului prezint câte o pat median . Scutelul semicircular. Elitrele alungite,

274

convexe, cu marginile laterale ± paralele i cu vârful trunchiat-rotunjit. Por iunea bazal a elitrelor prezint o punctua ie accentuat , spre vârf punctua ia devine din ce în ce mai fin . Suprafa a elitrelor cu câte 6-8 pete mici, distribuite neregulat. Fiecare sternit abdominal are câte 2 pete laterale, negre, de form rotunjit . L = 11-18 mm. (Plan a 58 a) Larvele se dezvolt în lemnul esen elor foioase, îndeosebi pe ulm, mai rar pe stejar i tei, iar adul ii sunt întâlni i în lunile mai-iulie. O genera ie se dezvolt o datla 1-2 ani.

Antenele sunt ceva mai lungi de cât corpul. Antenele mai scurte decât corpul.

-ab. gallica Pic Pubescen a de fond a corpului cenu iu-deschis .-ab. preapicalis Pic Pata anteapical de pe elitre este absent .

6 Saperda octopunctata Scopoli Corpul negru, acoperit cu o pubescenverde-cenu ie de nuan deschis . Pronotul are 2 pete discale postmediane, negre, de form rotunjit i dimensiuni reduse. Fiecare elitr prezint câte 3-4 pete mici inegre, orientate longitudinal, dintre care una bazal , a 2-a antemedian , a 3-a postmedian i a 4-a anteapical . Sternitele abdominale sunt lipsite de pete laterale negre. L = 13-18 mm. (Plan a 58 b) Larvele se dezvolt în trunchiurile uscate de tei, plop i ulm, adul ii sunt întâlni i din mai pân în august. Ciclul evolutiv dureaz 2-3 ani.

-ab. aurata Breun. Pubescen a de fond este galben-olivacee. -ab. grisea Pod. Pubescen a de fond are o culoare cenu ie.-ab. sexpunctata Fleisch. Pata anteapical de pe elitre este absent .

55 Genul Oberea Mulsant Corpul cilindric, extrem de alungit, cu marginile laterale paralele. Al 3-lea articol antenal este mai lung decât primul. Ochii puternic sinua i. Elitrele de 3-4 ori mai lungi decât pronotul, cu vârfurile oblic-trunchiate sau u or sinuate. Abdomenul mai lung decât capul i sternul luate împreun . Picioarele scurte, vârful femurelor posterioare nu dep esc marginile celui de-al 2 lea sternit abdominal. Ghearele tarselor denticulate. Adul ii sunt r spândi i pe arbu ti. În fauna noastr 5 specii.

1.Ochii mici, dep rta i de baza mandibulelor (fig.238a, pag.274), acestea din urm fiind lungi i înguste, sinuate la marginea lor exterioar . Labrumul mat, punctat i pubescent, marginea lui anterioar este lipsit de o bordur pubescent . Epipleurele elitrelor unicolore....................................................................1 O. euphorbiae Germ.– Ochii apropia i de baza mandibulelor (fig.238b, pag.274), având dimensiuni mai mari. Mandibulele scurte i late cu marginea exterioar arcuit . Labrumul lucios cu o bordur pubescent pe marginea lui anterioar . Epipleurele elitrelor prezint câte o pat bazal alungit de culoare galben ...................................................................22.Baza elitrelor galben sau portocalie, lipsit de o pat scutelar (fig.239a, pag.274). Discul elitrelor cu o punctua ie uniform i accentuat ....................2 O. oculata L.– Elitrele negre, cu o pat scutelar mai deschis la culoare de nuan g lbuie (fig.239b, pag.274) .Întreaga suprafa a elitrelor prezint o punctua ie neuniform

…………..................3 O. pupillata Gyll.

275

a b Fig. 238

Ochii la Oberea (dup U. Bense) a-Oberea euphorbiae, b-O. oculata.

a b Fig. 239

Baza elitrelor la Oberea (dup U. Bense) a-Oberea oculata, b-O. pupillata.

1 Oberea euphorbiae Germar Corpul negru, suprafa a capului i a pronotului este acoperit cu o pilozitate albicioas , iar elitrele prezint o pubescen culcat ideas . O linie longitudinal pe vertex, piesele bucale cu excep ia vârfului mandibulelor, picioarele, marginile laterale ale penultimului sternit abdominal isternitul anal de culoare portocalie. Uneori partea anterioar a capului este portocalie. Capul i pronotul prezint o pilozitate albicioas . Pronotul are cea mai mare l ime în partea sa postmedian . L = 13-19 mm. Larvele se dezvolt în tulpinile de Euphorbia palustris, iar adul ii sunt întâlni ipe planta gazd , din mai pân în iulie.

-ab. histrionis Pic Partea anterioar a capului portocalie. -ab. intermedia Breun. Fruntea portocalie cu marginea posterioar

negricioas .

2 Oberea oculata Linnaeus Capul, antenele, 2 pete punctiforme pe pronot icea mai mare parte a elitrelor negre, în rest corpul este portocaliu. Elitrele sunt acoperite cu o pubescen cenu ie, culcat i deas , iar discul elitrelor prezint o punctua ie accentuat . L = 15-21 mm. (Plan a 58 c)

Larvele se dezvolt în lemnul de Salix sp., cât i în cel de Populus tremula,adul ii fiind întâlni i din iunie pân în septembrie. Durata de dezvoltare a unei genera ii este de 1-2 ani.

Vârful ultimului sternit abdominal negricios, prev zut cu o impresiune triunghiular .

276

Vârful pigidiului despicat, având 2 tuberculi rotunji i.-ab. inoculata Heyd. Petele negre de pe pronot sunt absente. -ab. quadrimaculata Donisth Pronotul are 4 pete negre.

3 Oberea pupillata Gyllenhal Corpul bicolor. Capul, petele de pe pronot, elitrele cu excep ia zonei scutelare, baza mezosternului, câte o band lateral pe metastern, partea median a primelor 3 sternite abdominale i cea mai mare parte a sternitului anal negre, în rest corpul este g lbui. Elitrele sunt acoperite cu o pubescen culcat i deas , ele au o punctua ie mai accentuat la baz care devine din ce în ce mai fin spre vârf. Vârful elitrei oblic-trunchiat. L = 16-18 mm. (Plan a 58 d) Din zona de silvostep pân în zona montan , larvele se dezvolt pe specii de Lonicera, iar adul ii sunt întâlni i în lunile mai-iulie.

-ab. luteonotatus Pic Pata postscutelar de pe elitre se prelunge te posterior pân la vârful elitrei sub forma unei benzi înguste.

-ab. bimaculatoides Breun. Punctul median antebazal negru de pe pronot este absent.

-ab. alsatica Pic Pata scutelar a elitrelor slab conturat , de nuan maronie.

56 Genul Musaria Thomson(Phytoecia Muls.)

Se deosebe te de Oberea prin abdomenul care este mai scurt, prin femurele posterioare care dep esc marginile celui de-al 2 lea sternit abdominal i prin elitrele îngustate posterior mai ales la . La noi mai multe specii r spândite pe diferite plante ierboase.

1.Capul negru-unicolor, pronotul cu 2 pete mediane negre (fig.240a, pag.276). Articolele antenale 3 i 4 prezint câte un n ule longitudinal ventral. Elitrele au câte o caren humeral pu in dezvoltat …………………...…....1 M. affinis Harrer– Capul i pronotul ro ii cu pete negre (fig.240b, pag.276). Articolele 3 i 4 ale antenelor f r un n ule longitudinal ventral. Elitrele f r carene humerale vizibile

……………… ..............2 M. argus Fröl.

a bFig. 240

Capul i pronotul la Musaria (dup U. Bense) a-Musaria affinis, b-M. argus.

1 Musaria affinis Harrer (nigripes Voet) Corpul negru, dorsal este acoperit cu o pubescen culcat i fin , de nuan cenu ie, iar ventral cu o pubescen g lbuie.Pronotul ro cat, marginea lui anterioar i posterioar , precum i 2 pete discale mediane de culoare neagr . Baza i umerii elitrelor, femurele i tibiile, marginile laterale ale sternitelor abdominale i pigidiul în totalitate ro cate. Articolele 3-4

277

antenale prezint câte un n ule longitudinal l it. Pronotul transvers, cu marginile laterale l ite sub forma unui unghi obtuz. Elitrele prezint o punctua ie accentuat .L = 9,5-16 mm. (Plan a 58 e) Larvele se dezvolt în tulpinile umbeliferelor, iar adul ii pot fi întâlni i pe frunzele plantelor gazd , din mai pân în iulie.

Antenele ceva mai lungi decât corpul. Antenele mai scurte decât corpul.

-ab. compacta Pic Petele de pe pronot sunt maronii. -ab. nigrina Pic Cea mai mare parte a pronotului de culoare neagr .-ab. subaurata Pic Vertexul, por iunile negre ale pronotului, scutelul i

elitrele, sunt lipsite de o pubescen cenu ie, fruntea i sternul au o pubescen aurie.-ab. milliati Pic La fel ca varietatea precedent , dar cea mai mare partea a

pronotului are o nuan ro cat .

2 Musaria argus Frölich Corpul negru cu capul i pronotul de nuan ro cat ,prev zute cu pete lucioase i negre, dintre care 8 sunt situate pe cap i 7 pe pronot. Elitrele negre, acoperite cu o pubescen deas , cenu ie sau galben-cenu ie, iar marginile lor laterale prezint câte o dung lateral longitudinal glabr , de nuancastaniu-închis . Antenele negre, ele prezint o pubescen culcat de culoare maronie. Suprafa a elitrelor dispune de o punctua ie mai accentuat la baz i mai finspre vârf. Vârful abdomenului galben-ro cat, cu o pat apical neagr . Femurele itibiile sunt predominant galben-ro cate, iar vârful femurelor i tibiilor posterioare sunt negre. Tarsele negre, cu o pubescen fin , cenu ie. L = 10-21 mm. (Plan a 58 f) Larvele se dezvolt pe Seseli varium, S. anuum i S. tomasini. Adul ii sunt întâlni i pe plantele gazd , din aprilie pân în iulie.

Capul i pronotul prezint o punctua ie fin i rar . Suprafa a capului i pronotului cu o punctua ie mai deas i mai accentuat .

-ab. inscripta Plav. Capul prezint doar 3 pete negre mediane, situate lângmarginea anterioar a pronotului.

-ab. proksi Heyr. Pronotul are numai 2 pete discale mediane i o pat medianantebazal .

28 Familia Curculionidae Capul este prelungit anterior sub forma unui rostru, care poate fi drept, arcuit sau îndoit sub forma unui unghi. Labrumul este absent, iar mandibulele au dimensiuni reduse. Palpii sunt foarte scur i, fiind greu vizibili. Ochii sunt situa i pe p r ile laterale ale capului i pot fi rotunzi, ovali sau în form de pic tur . Antenele geniculate, alc tuite din 10-12 articole, cu scapul mai îngro at, urmat de 5-7 articole sub iri care formeaz funiculul, iar la partea distal exist 3-4 articole îngro ate, care formeaz o m ciuc compact , de form ovoid sau fusiform . Antenele se inser pe rostru, la baza sa, la vârf sau într-o pozi ie intermediar . Înaintea locului de inser ie al antenelor se afl o strie scurt numit strie rostral , care uneori poate fi redus la o foset .Aceast strie poate fi paralel cu axa rostrului sau poate fi ± înclinat . Pronotulnormal conformat, cu unghiurile anterioare i posterioare rotunjite sau ascu ite. În unele cazuri pronotul prezint spre ochi prelungiri sub forma unor lobi numite lobi oculari. Scutelul de regul prezent, dar el are de cele mai multe ori dimensiuni reduse. Elitrele acoper complet abdomenul, uneori vârful pigidiului poate fi par ialdescoperit. Suprafa a elitrelor prezint de regul linii de puncte, strii sau solzi, ultimii sunt bine vizibili la exemplarele proaspete, dup care dispar rapid. Aripile membranoase sunt prezente sau pot lipsi. Abdomenul este alc tuit din 7 tergite i 5

278

sternite bine diferen iate. Marginea exterioar a tibiilor nu este zim at sau denticulat . Tarsele tetramere, cu al 3-lea articol puternic bilobat, ad postind între lobii s i articolul 4 numit onychium. Ghearele despicate sau sudate la baz . Specii în exclusivitate fitofage, larvele se hr nesc cu diferite organe ale plantelor. Unele specii prezint fenomenul de partenogenez , înso it de mic orarea num rului , uneori de dispari ia lor.

Cheia genurilor 1.Ghearele tarselor sudate la baz ..................................................................................2– Ghearele tarselor nu sunt sudate la baz .....................................................................7

2.Rostrul cilindric, mai sub ire i în general mai lung decât capul, de regul lipsit de muchii laterale ascu ite................................................................................................3– Rostrul mai îngro at, cu câte o muchie lateral ± dezvoltat i cu câte 1-3 carene longitudinale dorsale...................................................................................................43.Corpul îngust i cilindric. Elitrele înguste, (luate împreun ) ele sunt de peste 2 ori mai lungi decât late. Pronotul de regul mai lung decât lat. Vârful elitrelor ascu it..... .................................................1 Lixus F.– Corpul scurt i l it, oval-rotunjit. Elitrele mai late, (luate împreun ) de cel mult 1,75 ori mai lungi decât late. Pronotul transvers, cu marginile laterale rotunjite, u or îngustate anterior...............................................................................2 Larinus Germ.4.Partea ventral a capului prezint la baza rostrului o strie transversal alungit . În acest loc rostrul formeaz un unghi ascu it (fig.241a, pag.279)....................................

..............................3 Leucophyes Marsh.– Partea ventral a capului lipsit de un unghi ascu it, situat la baza rostrului..............55.Pronotul este lipsit de un lob ocular (fig.241b, pag.279).....4 Cyphocleonus Motsch.– Marginea anterioar a pronotului este ondulat în dreptul ochilor i prezint un lob ocular (fig.241c, pag.279)...........................................................................................66.Carena median a rostrului este delimitat printr-un an bine conturat, iar marginile lui laterale prezint 4 muchii ascu ite....................................................5 Cleonis Dej.– Carena median a rostrului scurtat , rostrul cu baza rotunjit , fiind lipsit de muchii ascu ite............................................................................................6 Adosomus Faust7.Marginea intern a mandibulelor cu 3 zim i ori fini. Suprafa a elitrelor cel mult cu rânduri de puncte fine. Numai marginea lateral a primelor 2 articole tarsale este pubescent pe partea ventral . Corpul negru cu pete galbene formate din solzi fini ............................................7 Liparus Ol.– Mandibulele cu 2 zim i ori fini. Elitrele au strii longitudinale formate din puncte adâncite. Partea ventral a primelor 2 articole tarsale c ptu it cu peri de i, cu excep ia unei linii mediane fine. Corpul prezint un alt colorit…..8 Hylobius Germ.

a b c Fig. 241

Capul la Curculionidae (dup H. Freude) a-Leucophyes sp. b-Cyphocleonus sp., c-Cleonis sp.

279

1 Genul Lixus Fabricius Corpul alungit, cilindric, acoperit cu o pubescen scurt i deas . Capul cu ochii plani sau u or convec i, ovali, rareori rotunji i, bordura lateral a ochilor fiind ciliat în partea sa anterioar . Rostrul este relativ alungit, cilindric, mai rar comprimat. Antenele au un funicul alc tuit din 7 articole, dintre care primele 2 sunt mai alungite, iar m ciuca antenelor este compact . Pronotul aproximativ la fel de lat cât elitrele, marginile lui laterale sunt ± îngustate anterior. Elitrele alungite, cilindrice, adesea cu umerii proeminen i, prev zute cu strii longitudinale punctate. Picioarele robuste cu tarsele alungite. La exemplarele vii partea dorsal a corpului este acoperit cu o secre ie pulverulent (pulbere) de culoare g lbuie, cenu ie sau ro cat . Insecte polifage, r spândite pe plantele erbacee. Larvele atac r d cinileplantelor gazd . În fauna României mai multe specii.

1.Vârfurile elitrelor rotunjite, fie luate împreun , fie luate individual............................. ..........................1 L. pulverulentus Scop.

– Elitrele evident ascu ite i divergente la vârf..............................................................22.Corpul extrem de îngust, elitrele (luate împreun ) sunt de 3-4 ori mai lungi decât late. Vârfurile elitrelor mucronate, de forma unor spini foarte lungi ce dep esc vârful pigidiului (fig.242a, pag.279)...........................................2 L. paraplecticus L.– Corpul ceva mai l it, elitrele luate împreun sunt de cel mult 3 ori mai lungi decât late. Vârfurile elitrelor mai scurte, cel mult lat fel de lungi cât pigidiul (fig.242b, pag.279)...................................................................................................3 L. iridis Ol.

a b Fig. 242

Vârfurile elitrelor la Lixus (dup H. Freude) a-L. paraplecticus, b-L. iridis.

a bFig. 243

Capul la Lixus (dup H. Freude) a-Lixus pulverulentus, b-L. iridis.

280

1 Lixus pulverulentus Scopoli (algirus L.) Corpul negru i alungit, acoperit cu o pubescen g lbuie i o pulverulen deas , uniform . Antenele i tarsele ro cate. Partea ventral a corpului cu o pubescen deas , printre care se intercaleaz puncte glabre negre, rare i bine conturate. Capul are o impresiune frontal mic . Marginea posterioar a ochilor ciliat (fig.243a, pag.280). Rostrul cilindric, u or arcuit, fin punctat, f r o caren vizibil . Articolul de la baza antenelor pu in mai îngust i mai lung decât articolul 2, iar m ciuca antenei este oval-alungit . Pronotul conic, transvers, cu marginile laterale drepte sau u or arcuite. Baza pronotului este dublu sinuat , prev zut cu o impresiune median profund . Stria median longitudinal a pronotului se poate prelungi uneori anterior cu o caren fin . Suprafa a pronotului cu rugozit i punctate printre care se afl puncte mai fine. Elitrele aproximativ la fel de late cât pronotul, cu marginile laterale ± paralele, u or sinuate median. Suprafa aelitrelor prezint strii longitudinale punctate, mai accentuate în partea antemedian .Interstriile plane, prev zute cu rizuri transversale, îndeosebi în partea lor anterioar . L = 11-17 mm. (Plan a 59 a) Larvele tr iesc în tulpinile plantelor din fam. Malvaceae, iar adul ii sunt polifagi, fiind întâlni i pe specii de Cirsium, Centaurea, Vicia, din aprilie pân în septembrie.

Rostrul este de 1,25 ori mai lung decât pronotul. Rostrul de 1,5 ori mai lung decât pronotul.

-forma typica Pulverulen a ce acoper corpul are o culoare g lbuie.-ab. ferrugatus F. Pulverulen a corpului de nuan ro cat-maronie. -ab. varicolor Boh. Pulverulen a corpului albicioas .

2 Lixus paraplecticus Linnaeus Corpul u or convex, alungit i îngust, acoperit cu o pubescen cenu ie, culcat , fin i extrem de scurt . Pe corp este prezent o pulverulen de nuan g lbuie, mai accentuat pe marginile laterale i pe partea ventral . Funiculul antenei ro cat, iar m ciuca maronie. Capul tronconic, cu o impresiune frontal fin . Rostrul cilindric i drept, pubescent, prev zut cu o carenmedian fin . Ochii rotunzi, ± convec i. M ciuca antenei fusiform , cu vârful ascu it, fiind aproximativ la fel de lung cât funiculul. Pronotul conic, mai lung decât lat, prev zut cu un lob bazal de dimensiuni reduse. Baza elitrelor are aproximativ aceea il ime cu pronotul, iar umerii elitrelor sunt neproeminen i. Marginile laterale ale elitrelor paralele, iar vârfurile elitrelor sunt mucronate i divergente. Suprafa aelitrelor prezint strii punctate fine. Tibiile drepte, iar tarsele sunt mai lungi decât tibiile. Abdomenul este acoperit cu o pubescen scurt , fiind lipsit de por iuni glabre. L = 10-17 mm. Larvele se dezvolt în tulpinile umbeliferelor acvatice (Sium latifolium,Phellandrium aquaticum, iar adul ii sunt întâlni i pe plantele gazd , din iunie pân în septembrie.

Rostrul este mai scurt decât pronotul. Rostrul aproximativ la fel de lung cât pronotul.

3 Lixus iridis Olivier Corpul alungit, acoperit cu o pubescen extrem descurt , de culoare cenu ie sau g lbuie. Uneori pe elitre pot fi vizibile benzi slab conturate. Prosternul cu 3 benzi de nuan mai întunecat . La exemplarele vii partea dorsal a corpului este acoperit cu o pulverulen g lbuie, ± accentuat . Partea ventral a corpului prezint o pubescen fin , primele 3 sternite abdominale au puncte negre, slab conturate. Capul prezint o impresiune frontal . Ochii plani, neproeminen i. Rostrul cilindric i pubescent, u or arcuit, prev zut cu o caren

281

median fin (fig.231b, pag.277). Antenele se inser spre treimea bazal a rostrului. Primele 2 articole antenale au dimensiuni aproximativ egale, urm toarele sunt transverse, iar m ciuca este oval-alungit . Pronotul tronconic, aproximativ la fel de lat cât elitrele. Stria median a pronotului u or carenat anterior. Suprafa a pronotului prezint rugozit i punctate dese. Elitrele t iate oblic în dreptul umerilor, cu marginile laterale ± paralele pân în treimea lor posterioar . Vârfurile elitrelor mucronate i u ordivergente. L = 11-17 mm. (Plan a 59 b) Larvele se dezvolt în tulpinile unor umbelifere (Heracleum sp., Cicuta sp.),iar adul ii sunt r spândi i pe diferite specii de umbelifere (Conium maculatum, Sium latifolium, Chaerophyllum sp.), în lunile iulie-august.

Rostrul este aproximativ la fel de lung cât pronotul. Rostrul mai lung decât pronotul, punctat i lucios la partea sa apical .

2 Genul Larinus Germar Corpul negru i l it. Rostrul cilindric, în general mai lung decât capul, lipsit de muchii laterale. Locul de inser ie al antenelor este situat lateral i ± median pe rostru. Elitrele rotunjite la vârf, iar umerii elitrelor sunt bine contura i. Exemplarele proaspete au pe corp o pudr g lbuie.

Larvele se dezvolt în r d cinile i tulpinile plantelor gazd . În fauna noastrmai multe specii.

Larinus latus Herbst (cardui Rossi) Partea ventral a rostrului este prev zutcu peri lungi. Pronotul are o caren median longitudinal bine dezvoltat iunghiurile posterioare ascu ite. Elitrele cu pete mici, pubescente, formate din peri ori cenu ii i culca i. Interstriile 3 i 5 ale elitrelor sunt plane, iar interstria a 4-a este convex în partea ei posterioar . L = 12-20 mm. Specie r spândit pe scaie i.

-ab. costirostris Gyll. Baza rostrului cu 3 carene fine. -ab. teretrirostris Gyll. Carena median a rostrului este rudimentar .

3 Genul Leucophyes Marshall(Leucosomus Motsch.)

La noi o singur specie r spândit în zonele calcaroase, pe s lcii.Leucophyes pedestris Poda Corpul masiv, oval-alungit i puternic convex.

Rostrul prezint o caren median , m rginit de 2 strii l ite. Pronotul transvers, dreptunghiular, pu in mai îngust decât elitrele. Baza pronotului dreapt cu un rudiment de strie longitudinal , iar marginile lui laterale sunt u or îngustate anterior. La suprafa a pronotului sunt vizibile linii ondulate de peri albi. Elitrele cu strii punctate fine, fiecare strie pleac dintr-o gropi bazal alungit i adâncit . Pe fiecare elitr se afl câte o pat albicioas postmedian i o alta mai mic , dispus anteapical. Petele sunt înconjurate de o zon neagr . Partea ventral a corpului este acoperit cu o pubescen deas , format din peri alungi i. Baza sternitelor abdominale glabr .L = 10-16 mm (f r rostru).

4 Genul Cyphocleonus Motschulsky Corpul negru, acoperit cu solzi cenu ii printre care se afl intercalate pete mici, glabre i negre. Pronotul este lipsit de lobi oculari. Marginile laterale ale rostrului carenate. Pronotul i jum tatea anterioar a elitrelor lucioase, prev zute cu

282

granula ii punctate. Partea ventral a corpului i picioarele au puncte glabre, negricioase. În fauna României 4 specii.

1.Pronotul nu este transvers, marginile lui laterale sunt drepte, ± paralele. n ule ele de lâng carena lateral a rostrului sunt superficiale i uniform adâncite..................... .............................1 C. hedenborgi Fahr.– Pronotul u or transvers, cu marginile laterale rotunjite i îngustate anterior.

n ule ele de lâng carena lateral a rostrului sunt mai adâncite la partea lor anterioar ........................................................................................2 C. achates Fahr.

1 Cyphocleonus hedenborgi Fahraeus (morbillosus F.) Corpul mai îngust, elitrele au marginile laterale paralele în jum tatea lor antemedian . Suprafa a elitrelor marmorat , prev zut cu benzi longitudinale bine vizibile. L = 10-17 mm. Larvele se dezvolt pe specii de Centaurea.

2 Cyphocleonus achates Fahraeus Corpul mai robust, elitrele prezintmarmora ii cenu iu-albicioase. L = 9-16 mm.

5 Genul Cleonis Schönheer La noi o singur specie.

Cleonis pigra Scopoli (sulcirostris L.) Corpul negru, convex, acoperit cu zone pubescente cenu ii, de nuan închis sau mai întunecat ori cu pete pubescente galben-cenu ii. Fiecare elitr prezint câte 2-3 benzi oblice negricioase, uneori ele sunt slab conturate. Rostrul ± îngro at, prev zut cu 4 carene longitudinale. Vertexul are o pubescen deas . Pronotul ceva mai lung decât lat, cu marginile laterale pu in rotunjite i u or îngustate anterior. Discul pronotului prezint un n ule longitudinal întrerupt, m rginit de o band longitudinal lat , de nuan întunecat . Scutelul alungit, bine vizibil. Elitrele alungite, cu marginile laterale rotunjite i cu umerii bine contura i. Suprafa a pronotului i elitrelor au granula ii punctate. L = 10-16 mm. (Plan a 59 c)

Pe terenuri nisipoase i pe paji ti. Larvele se dezvolt în r d cinile de Carduus acanthoides i Cirsium arvense. Uneori poate fi d un tor la sfecl .

6 Genul Adosomus Faust În fauna noast o singur specie.

Adosomus roridus Palliardi Corpul negru, pronotul i elitrele au un desen albicios, alc tuit din peri ori culca i. Suprafa a pronotului i elitrelor prezintrugozit i granulate. Pe fiecare elitr exist câte 3 benzi transversale mari inumeroase pete de dimensiuni mai reduse. Rostrul cilindric i îngro at, prev zut în partea sa median cu rudimente de carene fine. Lobii oculari ai pronotului slab contura i. L = 9,5-16 mm. (Plan a 59 g)

7 Genul Liparus Olivier Rostrul aproximativ la fel de lung cât pronotul, u or arcuit, cilindric la baz cu marginile laterale u or comprimate. În fa a ochilor este vizibil o strie ± alungit .Antenele se inser la nivelul treimii anterioare a rostrului, ele fiind prev zut cu o m ciuc clavat , fin pubescen . Funiculul este alc tuit din 7 articole, dintre care

283

primele 2 sunt mai alungite, de form conic , iar urm toarele sunt scurte i rotunjite. Ochii mari i alungi i, dispu i transversal. Pronotul oval, trunchiat la baz . Scutelul mic, de form triunghiular . Elitrele ovale i convexe, arcuite la baz , pu in mai late decât pronotul. Umerii elitrelor rotunji i. Picioarele robuste cu femurele netede sau denticulate, iar tibiile prezint o lamel arcuit , cu smocuri apicale de peri g lbui.Tarsele l ite, iar ghearele sunt slab dezvoltate. Al 2-lea sternit abdominal aproximativ la fel de lat cât sternitele 3-4 luate împreun , având marginea anterioar arcuit .Aripile membranoase sunt absente. Corpul negru, de regul pronotul i elitrele au pete pubescente g lbui. În fauna României 5 specii.

1.Corpul negru-mat, mai rar u or lucios, lipsit de pete g lbui...............1 L. dirus Hbst.– Partea dorsal a corpului cu pete sau benzi g lbui......................................................22.Tibiile anterioare sunt lipsite la marginea lor intern de zim i ori fini, ele au cel mult în aceast zon peri ori scur i (fig.245a, pag.284).............2 L. transsylvanicus Petri – Marginea intern a tibiilor anterioare prezint zim i ori fini (fig.245b, pag.284)......33.Marginile laterale ale pronotului au câte o band întrerupt în partea sa antemedian (fig.244a, pag.284). Femurele nu sunt denticulate..................3 L. glabrirostris Küst.– Benzile de pe marginile laterale ale pronotului sunt reduse sub forma unor pete rotunjite (fig.244b, pag.284). Femurele m ciucate sau denticulate..4 L. germanus L.

1 Liparus dirus Herbst (glabratus F.) Corpul unicolor, glabru, lipsit de pete g lbui. Antenele i picioarele au o nuan întunecat . Rostrul arcuit, prev zut cu o caren lateral accentuat i are o punctua ie ceva mai accentuat comparativ cu punctua ia capului. Capul cu o impresiune frontal care uneori poate lipsi. Articolul 2 al antenelor conic, mai scurt decât articolul 1, iar articolele 3-6 sunt puternic transverse. Pronotul are cea mai mare l ime în treimea lui anterioar i este prev zut cu o linie longitudinal median neted . Discul pronotului prezint o punctua ieuniform , iar marginile pronotului sunt granulate. Marginea anterioar a pronotului cu franjuri ciliate g lbui. Elitrele ovale, fin punctate. Femurele au 3 muchii ascu ite izim i ori mici, iar marginea intern a tibiilor este prev zut cu peri ori scur i. Partea ventral a corpului prezint o punctua ie fin i rar . L = 16-20 mm. (Plan a 59 d) În locurile uscate i pietroase din zona colinar i montan pe umbeliferele din genul Laserpitium.

Pronotul aproximativ la fel de lung i de lat. Elitrele au cea mai mare l imeîn partea lor antemedian . Primul sternit abdominal prezint o gropi adâncit .Al 6-lea sternit abdominal este vizibil, pe marginile lui fiind prezent o zonpubescent galben-maronie.

Pronotul u or transvers. Elitrele au cea mai mare l ime în partea lor median . Primul sternit abdominal prezint o impresiune fin , iar sternitul 6 nu este vizibil.

-var. punctatostriatus Berth. Suprafa a elitrelor cu strii punctate, bine conturate.

284

a bFig. 244

Pronotul la Liparus (dup H. Freude) a-L. glabrirostris, b-L. germanus.

a bFig. 245

Femurele i tibiile anterioare la Liparus (dup H. Freude) a-L. transsylvanicus, b-L. germanus.

2 Liparus transsylvanicus Petri Elitrele mate sau lucioase, netede, cu rudimente de strii, iar petele galbene sunt rare. Articolele antenale 4-5 evident transverse. L = 16-19 mm. Plantele gazd sunt: Laserpitium latifolium i Falcaria vulgaris.

3 Liparus glabrirostris Küster Corpul negru, lucios, elitrele cu pete g lbuicare acoper mici impresiuni transversale. Petele de la baza elitrelor sunt dispuse sub forma unei benzi transversale întrerupte. Rostrul carenat median, prev zut cu o strie lateral adâncit , fiind l it apical. Între locul de inser ie al antenelor este prezent o strie scurt . Capul cu o foset frontal punctiform . Antenele au articolul 2 conic, aproximativ la fel de lung cât articolul 1 i 3, articolele 4-5 sunt ovoide, iar articolul 6 este sferic, u or transvers. La ambele sexe pronotul este aproximativ la fel de lung ide lat, având cea mai mare l ime în partea sa antemedian . La nivelul pronotului este vizibil o linie median fin . Discul pronotului cu o punctua ie fin , lâng marginile lui sunt prezente granula ii punctate. Suprafa a elitrelor fin granulat . Partea ventral a corpului are o punctua ie fin . Apofizele pro i mezosternului, metasternul, marginile sternitelor abdominale i sternitul anal în totalitate sunt acoperite cu o pubescen fin .L = 14-19 mm. (Plan a 59 e) În zona montan pe specii de Petasites, Heracleum i Angelica. Larvele se dezvolt în rizomii de Petasites sp.

Primul sternit abdominal prezint o impresiune adâncit .

285

4 Liparus germanus Linnaeus Partea dorsal a corpului u or lucioas .Bordura bazal a pronotului cu o tivitur îngust , întrerupt la mijloc, alc tuit din peri g lbui. Suprafa a elitrelor cu pete g lbui, distribuite neuniform. Antenele ipicioarele de nuan întunecat . Partea ventral a corpului prezint o pubescen rar ,ceva mai accentuat pe marginile primelor 2 sternite abdominale. Marginea anterioari cea posterioar a prosternului prev zut cu cili g lbui. Rostrul necarenat, drept, cu o

strie longitudinal profund i cu rugozit i punctate. Primul articol de la baza antenelor mai lung decât articolul 2, articolele 3-6 sunt sferice, iar articolul 7 conic. Pronotul are o linie median neted i câte o impresiune lateral dispus median, acoperit cu o pubescen g lbuie. Discul pronotului cu o punctua ie dubl , alc tuitdin puncte ombilicate mari, printre care se afl puncte mai fine, iar pe marginile pronotului exist rugozit i granulate. Suprafa a elitrelor prezint granula ii fine. Partea ventral a corpului cu o punctua ie accentuat , aspr la nivelul metasternului. L = 12-16 mm. (Plan a 59 f) Insectele sunt întâlnite în zona montan , din mai pân în iulie, pe specii de Petasites, Heracleum i Angelica. Larvele se dezvolt în r d cinile plantelor gazd .

Primele 2 sternite abdominale au o impresiune adâncit comun .

8 Genul Hylobius Germar Mandibulele lipsite de un p r lung situat pe marginile lor laterale. Ochii sunt extrem de alungi i, ± plani. Pronotul este lipsit de benzi laterale longitudinale de solzi. Suprafa a elitrelor prezint benzi transversale sau pete neregulate, formate din solzi albi sau g lbui. Specii întâlnite pe conifere, atacând puie ii tineri. La noi 4 specii.

Hylobius excavatus Laichartig (piceus Dej.) Corpul mare i convex, negru sau maroniu. Antenele i picioarele au o nuan întunecat . Al 7-lea articol antenal u or transvers, el se continu cu o m ciuc alungit . Rostrul cu strii fine, iar stria ocular este accentuat . Pronotul aproximativ la fel de lung i de lat, convex, prev zut cu 2 impresiuni laterale accentuate, delimitate de o caren median în l at , tearsspre extremit i. Suprafa a pronotului prezint mai multe depresiuni neregulate. Scutelul lucios. Elitrele sunt pres rate cu numeroase pete mici, formate din solzi g lbui. Suprafa a elitrelor cu strii longitudinale punctate i accentuate, iar interstriile sunt plane, ceva mai late decât striile, prev zute cu rugozit i granulate dese. Picioarele fin pubescente. Partea ventral a corpului lucioas , puternic punctat , cu o pubescen fin i rar . L = 12-16 mm. (Plan a 59 h) Specie montan r spândit pe Larix sp. i Pinus sp.

Primele 2 sternite abdominale prezint o impresiune comun , puternic adâncit . Pigidiul punctat, prev zut cu câte o tirbitur lateral fin .

Primele 2 sternite abdominale au o impresiune superficial . Pigidiul normal conformat.

286

IV INDEXUL FAMILIILOR I GENURILOR

Abax 34, 69 Cetonia 170 Ablattaria 83, 89 Cetoniidae 28, 170 Acanthocinus 258, 266 Chalcophora 124, 125 Acanthoderes 266 Chlaenius 34, 64 Acilius 74, 77 Chrysobothris 124, 128 Acinopus 34, 71 Cicindela 33, 38 Adelocera 109 Cleonis 278, 282 Adosomus 278, 282 Cleridae 29, 103 Aegosoma 192 Clytus 230, 251 Aegomorphus 258, 266 Colymbetes 74, 75 Agapanthia 258, 268 Copris 167, 168 Agriotes 108, 115 Coraebus 124, 127 Agrypnus 107, 109 Corymbites 115 Akimerus 197, 209 Creophilus 91, 93 Alleculidae 28, 153 Crepidophorus 108, 121 Alosimus 143, 149 Ctenicera 108, 115 Ampedus 107, 114 Cucujidae 30, 137 Amphimallon 177, 178 Cucujus 137 Anastrangalia 197, 213 Curculionidae 27, 277 Anisoplia 187 Cybister 74, 80 Anisorus 197, 211 Cychrus 33, 42 Anomala 187 Cyphocleonus 278, 282

Anoplotrupes 163, 165 Anoxia 177, 181 Danosoma 107, 110 Arhopalus 193, 195 Denticollis 108, 120 Aromia 229, 238 Diacanthous 108, 122 Aseminae 191, 193 Dicerca 124, 130 Asemum 193, 196 Dinothenarus 92, 95

Dolichus 34, 67 Blaps 155, 156 Dorcatypus 259 Broscus 33, 59 Dorcus 161 Buprestis 125, 131 Dytiscidae 27, 73 Buprestidae 30, 123 Dytiscus 74, 78

Dynastidae 28, 169 Callidium 230, 256 Calomera 33, 37 Elater 107, 114 Calopus 138, 139 Elateridae 29, 107 Calosoma 33, 44 Emus 92, 94 Cantharidae 29, 102 Epicauta 143, 144 Cantharis 103 Epomis 34, 64 Capnodis 124, 126 Eretes 74, 76 Carabidae 27, 32 Eurythyrea 125, 134 Carabus 33, 46 Euzonitis 143, 151 Carinatodorcadion 258, 264 Cephalota 33, 38 Geotrupes 163, 164 Cerambycidae 28, 190 Geotrupidae 27, 163 Cerambycinae 191, 229 Gnaptor 155 Cerambyx 229, 235 Gnorimus 170, 175 Ceruchus 161 Graphoderus 74, 76

287

Harminius 122 Mylabris 143, 148 Harpalus 34, 72 Helops 155, 159 Neatus 155, 159 Hemicrepidius 108, 121 Nebria 33, 43 Herophila 257, 259 Necrodes 82, 88 Holochelus 177, 179 Neodorcadion 258, 263 Hydrochara 80, 81 Necydalis 196, 200 Hydrophilidae 29, 80 Neopristilophus 108, 118 Hydrophilus 80, 81, 82 Nicrophorus 82, 83 Hydrous 82 Hylecoetus 105, 106 Oberea 258, 274 Hylobius 278, 285 Ocypus 92, 97 Hylotrupes 230, 253 Oedemera 138, 139

Oedemeridae 29, 138 Isotomus 230, 241 Oiceoptoma 82, 88

Omophlus 154 Lacon 107, 110 Onitis 167, 168 Laemostenus 34, 66 Ontholestes 92, 94 Lamia 257, 259 Ophonus 34, 72 Lamiinae 190, 257 Oryctes 169 Larinus 278, 281 Osimus 34, 71 Leptura 198, 221 Osmoderma 170, 175 Lepturalia 198, 220 Oxymirus 197, 206 Lepturinae 190, 196 Lepturobosca 197, 212 Pachyta 197, 207 Lethrus 163 Paracorymbia 197, 213 Leucophyes 278, 281 Parallelomorphus 33, 41 Leucosomus 281 Pedestredorcadion 258, 265 Licinus 33, 59 Pedostrangalia 198, 220 Liparus 278, 283 Peltidae 30, 136 Lixus 278, 283 Peltis 136 Lucanidae 27, 160 Pentodon 169 Lucanus 160, 161 Perotis 124, 126 Lymexylon 106 Philonthus 91, 92 Lymexylonidae 29, 105 Phryganophilus 151, 152 Lytta 143, 149 Phymatodes 230, 257

Phytoecia 276 Megopis 192 Plagionotus 230, 244 Melandrya 151, 152 Platydracus 92, 94 Melandryidae 28, 151 Poecilonota 124, 129 Melanotus 107, 111 Polyphylla 178, 186 Meloe 143, 144 Potosia 171 Meloidae 29, 143 Prioninae 190, 192 Melolontha 177, 182 Prionus 192 Melolonthidae 28, 177 Pristionychus 66 Mesosa 258, 267 Protaetia 170, 171 Molops 34, 67 Pseudathous 121 Molorchus 229, 232 Pseudoophonus 34, 73 Monochamus 257, 261 Pterostichus 33, 60 Morimus 257, 260 Purpuricenus 229, 239

Musaria 258, 276 Pyrochroidae 29, 142 Myas 34, 66 Pyrochroa 142

288

Pythidae 29, 141 Xylosteus 197, 206 Pytho 141 Xylotrechus 230, 242

Quedius 92, 102 Zabrus 33, 64 Zimiona 136

Rhagium 197, 201 Rhamnusium 197, 205 Rhizotrogus 177, 180 Ropalopus 230, 254 Rosalia 229, 233 Rutelidae 28, 186

Saperda 258, 270 Saphanus 226, 235 Scarabaeidae 28, 166 Scarabaeus 167 Scarites 41 Selatosomus 108, 118 Semanotus 230, 254 Serropalpus 151 Silpha 83, 89 Silphidae 29, 82 Sinodendron 161, 162 Sparedrus 138, 140 Sphenoptera 124, 128 Sphodrus 34, 68 Spondylinae 190, 193 Spondylis 193 Staphylinidae 29, 91 Staphylinus 92, 96 Stenagostus 108, 122 Stenocorus 197, 210 Stenodera 143, 150 Stenomax 155, 160 Stenopterus 229, 232 Stictoleptura 197, 214 Strangalia 197, 217 Stromatium 230, 253

Tasgius 92, 100 Tenebrio 155, 158 Tenebrionidae 28, 154 Teratolytta 143, 150 Tetropium 193, 194 Trichoderma 95 Trichodes 103 Trichoferus 230, 252 Trypocopris 163, 166

Vadonia 197, 211 Velleius 92, 102

289

V INDEXUL SPECIILOR I VARIET ILOR

abasiaticus 120 anda 234 abbreviata 156, 158 annularis 103

abbreviata 225 antennatus 84, 87 abchasica 214 anticeconjunctus 242 abrupta 225 anticedissectus 251 abruptus 250 anticedivisa 219 achates 282 anticeinterrupta 229 adaliae 221 anticemaculata 218 adameki (Lep.) 229 anticereducta 219 adameki (Str.) 218 anticereductus (Cly.) 251 adspersa 173 anticereductus (Pla.) 247aedilis 267 antiqua 128 aenea 130 apiarius 103, 104 aeneus (Sel.) 118, 119 apicalis (Ani.) 211 aeneus (Ste.) 160 apicalis (Lep.) 228 aequinoctialis 180 apicalis (Mol.) 232 aeruginosa 172, 173 apicalis (Nic.) 85 aeruginosa 117 apicalis (Pla.) 248 aestivus 180 apicebimaculatus 247 aethrensis 239 apiceconfluens 249 aethiops 264 apicefasciatum 204 affinis (Mus.) 276, 277 apicemaculata 209 affinis (Pro.) 172, 174 apiceniger 239affinis (Sca.) 167 apicenigroconjuncta 149 affinis (Cic.) 40 apicenotatus 244 affinis (Pur.) 240 apiceocellatus 244 agreste 196 apiceolatus 244 agricola 60 apicepreustum 205 albella 273 apicevittatum 265 albida 185 apterus 163 albopubescens 272 arcensis 48, 56 algerica (Lep.) 223 arcuata 222, 226 algerica (Sap.) 273 arcuatus 245, 246 algerinus 248 arenosa 39 algirus 280 argus 276, 277 alpha 218 armeniaca 235 alni 130, 131 arvicola 242 alpestris (Ocy.) 97, 98 asiatica 173 alpestris (Sil.) 90 asper 260 alpestris (Mol.) 67, 68 asper 260, 261 alpina 233 asphodeli 268, 270 alsatica (Lep.) 228 assimile 178, 179 alsatica (Obe.) 276 ater 70 altaica 201 aterrimus 82 altaicum 178, 179 atricornis 233 altajense 204 atripenne 206 amasicola 171 attenuata 217 ambustum 205 attenuatus 42, 43 amoethystinus 166 aubei 205 ammophilus 71 auctumnalis 238

290

aurata 170 bilineatus (Ste.) 210 aurata 274 billisensis 240 aureocuprea 173 biloculata 268 aureopubescens 211 bilunata 209 auricollis 216 bimaculata (Bup.) 133 auriflua 221 bimaculata (Lep.) 228

auronitens 47, 53 bimaculata (Pac.) 208 auropunctatum 45, 46 bimaculatum 203

aurulenta 222, 223 bimaculatoides 276 austriaca (Ani.) 187 binotata 227 austriaca (Eur.) 134, 135 biprolongata 235

austriacum 265 bipunctata 234 autumnalis 145, 146 bipunctatus (Nic.) 85

autumnalis 166 bipunctatus (Pur.) 239 azurescens 189 bipunctatus (Xyl.) 243

bireducta 219 bajulus 253 bisignata (Pac.) 209

balcanica 219 bisignata (Par.) 214 balcanicum 263 bisornata 133 baltasari 225 bistriatus 211

barbatus 151 bistrimaculatus 87 barthei 272 bistrinotatum 203 basifasciatus 243 bobelayei 245, 246 basinotata 213 bodoni 235 basinotatus 244 bohemica 213 basioculata 229 brachysticta 225 basipunctata 221 brancsiki 235 baumerti 218 breuningi 242 bechynei 217 brevesubapicalis 213 bella 235 brevicollis 146, 148 benedicta 224 bruneicorne 264

berolinensis 130, 131 brunneonotata 225 besseri 48, 55 brunnescens 218

beta 218 brunnipes 111, 112 bicolor 205 budensis 239, 240

bicolor (Ano.) 188 budensis 240 bicolor (Mel.) 113 buprestoides 193 bicolor (Rha.) 203 burdigalensis 114 bicoloricollis 207 buyssoni (Agr.) 115

bidens 169, 170 buyssoni (Pla.) 248 bidisjunctus (Lep.) 229 bidisjunctus (Pla.) 248 caesareus 96 bidivisa (Lep.) 223 calvitarsis 62 bidivisa (Str.) 218, 224 campestris 38, 39 bifasciata 235 canaliculatus 77

bifasciatum 202, 203 cancellatus 48, 54 bifasciatus 242 cantharinus 210 bifenestrata 228 capitale 205 bigeminata 235 capreolus 161

biharicus 97, 99 caraboides (Cyc.) 42 bilineatus 76 caraboides (Hyd.) 81

bilineatus (Pur.) 239 caraboides (Mel.) 152

291

caraboides 42 confusus 243 carbonarius 239 conjugata 103

carcharias 271, 272 conjuncta 40 carinata 90 conlineata 235 carinatus 69, 71 connata 40

carinthiaca 221 connatus 248 cariosa 126, 127 convexus 48, 58

carpathica (Lep.) 224 cophosoides 61 carpathica (Ros.) 235 cordigera 214, 216

cassideus 59, 60 coriaceus 46, 51 castaneum 194 , 195 coriacipenne 264 castanipes 111, 112 coriarius 192

caucasica 150 coronata 184 caucasicus 240 corvinum 46 cavalairensis 233 costirostris 281 cejkai (Dan.) 110 crassicollis 111, 112 cejkai (Lep.) 225 cuprea (Cte.) 115, 116 centrimaculatus 87 cuprea (Pro.) 172, 174 cephalotes 148 cupreicollis 176

cephalotus 59 cupreonigra 174 cerdo 235, 237 cupreonitens 189

cerdo 101 cupricollis 238 cervus 161 cuprinus 65 chalcocephalus 95 curculionides 267 chalybaeus (Alo.) 149 cursor 206 chalybaeus (Mya.) 66 curvatofasciatus 247

chamomillae 213 cyaneus (Mel.) 146 chlorophanus 165 cyaneus (Sel.) 120 chrysogaster 210 cyanipennis 92, 93

chrysomelinus 161 cylindraceus 241 chrysostigma 128 cylindricum 162 cicatricosus 145, 147 cylindricus 60, 61

cichorei 149 ciliaris 93 dahli 268, 270 cinctus 239 damoetas 168

circumcinctus 78, 79 dayremi 228 circumflexus 78, 80 decempunctata 219

claripes 118 decemsignata 225 clathratus 47, 54 decorus 145, 147 clavipes (Aeg.) 266 deficiens 273 clavipes (Rop.) 254, 255 degradatus 243

clermonti 250 dejeanii 64 coccinea 142 dejeanii 214

coerulescens 188 delta 218 coeruleum 45 denominata 234 coeruleus 120 dentatosuturalis 228 colbeani 248 denticolle 45 compacta 277 depolii 227

compressus 101 depressus 141 comptus 48, 56 dereensis 213 concolor 48, 58 dermestoides 106

conformis 79 desiderii 223

292

destituta 40 extrema 227 detritus 245, 246

deuteros 40 falcifer 100, 101 deyrollei 203 fallaciosa 228 dichroa (Ano.)189, (Lep.) 224 fasciatum 110

dillatatus 102 fascifer 85 dimidiatus 78, 79 fauconneti (Ano.) 166

disapicalis 38 fauconneti (Xyl.) 244 discicollis 186 favarius 103, 104 discobiinterrupta 227 fenestratus 207discoidalis 184 femoralis 139 discoideus 211 femoralis 185 disconotata 227 ferrugatus 280 disjunctus 248 ferrugineus 114 distincta 213 ferruginipes 195

dirus 283 ferus 195, 196 diversitarse 205 festivus 65, festivus 141

dives 150 fieberi 172, 173 divisa 225 filiformis 61 divisus 259 fimicola 165 dreheri 234 flavipes 81, 82 dromensis 227 flavocinctus 79

dubia (Ana.) 213 flavoinclusa 227 dubia (Ano.) 188 floralis 245, 250 dubia (Mel.) 152 florentinus 127

dubius 80 fosca 185duodecimguttatus 250 fossor 87 dzeta 218 foveolatus 60, 61

foveolatus 165 eibessensis 225 freyi 247

elatus 67, 68 fritschi 189 elegans 38 fullo 186

elongata 227 fulvum (Car.) 264 elongatus 61, 63 fulvum (Str.) 246

epipleuralis 216 fulvipes 95 epsylon 218, 220 fulvipillis 101

equestre 265, 266 funebris 182 eremita 175 funereus 260 erythrocephala 44 fuscicollis 184 erythroptera 214, 215 fuscipenne 265 erythropterus 96 fuscum 194

erivanica 270 fuscus 75 escudei 226 eta 218 gallica 274 etelkae 63 galloprovincialis 261, 263

euphorbiae 274, 275 gamma 218 excavatus 285 ganglbaueri (Iso.) 242 exornatum 263 ganglbaueri (Pur.) 240

exsuturalis 40 gebieni 40 extellae 273 geminata 235 externopunctata 227 geniculatus 233 extorris 185 gennadii 259

293

germanicus 83, 85 humeralis (Rha.) 205 germanus 283, 285 humerodisjuncta 229

germanus 120 humerosignatus 115 gigas 46, 50 hungaricus (Car.) 47, 51 glabratus 48, 59 hungaricus (Pte.) 61, 63 glabrirostris 283, 284 hungaricus (Nic.) 85

glaucopterum 205 hungaricus (Pur.) 240 globulifer 100, 101 hungarus 145, 147

goidanichi 228 hybrida 38, 39 gracilicorne 205

graeca 221 ictericum 203 graecus 47, 51 idiota 169 granulatus 47, 54 ignea 173

gravei 203 ignoscus 57 grenieri 219 ilsia 185grisea 274 immaculata 216 grisescens (Agr.) 110 immaculatus 176 grisescens (Sap.) 272 immaculithorax 234

grossa 136 imperfecta 219guillemonti 224, 225 impressus 120

impunctata (Lep.) 227 haematodes 137 impunctata (Par.) 314 haemorrhoidalis 132, 133 inapicale 205

hajnyi 234 inaequalis 117 halensis 67 inbasalis (Cly.) 251 halophila 156, 157 inbasalis (Pla.) 247 hampei 48, 56 inbasalis (Xyl.) 243

hassani 40 incerta 189 hedenborgi 282 inclusopunctata 227

henoni 248 incredibilis 234 heroicus 244 inerme 253heros 244 inframaculata 133 heydeni 176 infrecvens 225

heyeri 115, 117 infuscatum 203 heyrovskyi (Pla.) 247 inhastata 216 heyrovskyi (Ros.) 234 inlateralis 242 heyrovskyi (Xyl.) 243 inoculata 276 heyrovskyana 224 inovescens (Lep.) 227 heyrovskyella 229 inovescens (Ros.) 235 hlarvkai 224 inquisitor (Cal.) 45

hippocastani 183 inquisitor (Rha.) 202, 204 hirtipes 72 inscripta 277 hirtus (Emu.) 94 insignaticollis 103 hirtus (Hem.) 121 instivus 118

histrionis 275 insubricus 255, 256 holosericeum 265 intercapilatus 240

hubentali 208 intermedia 126 humator 83, 84 intermedia (Lep.) 229

humeralis (Ano.) 188 intermedia (Obe.) 275 humeralis (Cte.) 117 intermedia (Str.) 219 humeralis (Mel.) 186 intermedius (Hyd.) 81 humeralis (Pla.) 248 intermedius (Nic.) 88

294

intermixta 218 latefasciatum 203, 204 interruptestriatus 62 latenotata 229 interruptoconnatus 248 lateobimaculata 228

interruptus 84, 87 lateraliconjugata 38 interruptus (Cly.) 251 lateralimarginalis 80 interruptus (Her.) 259 lateralis 44

intricatus 47, 52 latestriatus 57 investigator 84, 88 latifasciata 224 iridis 289, 280 latus 118, 119 irregularis 47, 52 latus 71

lehasi 224 jakovlevi 244 lepidopterus 110 janthina 189 lepturoides 154 jaqueti 212 leucophthalmus 68 jesatkoi (Lep.) 225 lethifera 156 jesatkoi (Sti.) 217 limbata 213 johanni 40 limbatipennis 196 jota 219 limbatum 205juvenilis 166 lineata 235

lineatus 207 kaehleri 239, 240 linnaei 48, 58

kannabei 247 litigiosa 212 kappa 219 littoralis (Cal.) 37 karamani 240 littoralis (Nec.) 88 kaufmanni 228 littoralis 239 kelchi 251 lituratum 203

kirbyi 268, 269 livida 43, 44 klenkai 204 longulus 263 kodymi 218 luetgensi 40

kollari 48, 57 lugubris (Per.) 126 kolosovi 225 lugubris (Pro.) 171, 172 koltzei 38 lugubris (Lep.) 225 korbeli 235 lugubris (Mel.) 185 kotulae 77 lugudensis 223 kriecheldorffi 228 lunaris 168 ksi 219 luristanicus 246, 249 kubanica 220 lutebasalis 249 kudlai (Car.) 265 luteointerrupta 149 kudlai (Xyl.) 244 luteonotatus 276

lutetianum 205 lacoi (Cic.) 40 lacoi (Ros.) 235 macrocephalus 97, 98 laevetomentosum 264 machulkai 227

laevicollis (Que.) 102 maculata 222, 226 laevicollis (Aro.) 238 maculata 134 laevicollis (Cer.) 237 maculicollis 218

laevigata 89 maculosa 273 laevigatus 41 magdalenae 211

laevis 210 magnificus 57 lamda 219 magyarica 39

lamed 208 major 200, 201 latealbovittatum 264 manca 228

295

maninae 40 moei 244 marani 217 moesta 130 marci 106 moestus 120

marginalis (Car.) 48, 58 molitor 158, 159 marginalis (Dyt.) 78, 79 montanus 146

marginata (Ano.) 188 montivagus 48, 54 marginata (Mel.) 185 moravica 224 marginata (Pac.) 209 morbillosus 282 marginatus 211 mordax 202, 204 mariae 239 morilloni 228 mariei 149 morio (Ela.) 114

mariana 126 morio (Hyl.) 106 martialis 248 morsitans 100, 101

maxillosus 93 mortisaga 156 medioconjugata 38 morvandica (Lep.) 224

mediodisjuncta (Lep.) 229 morvandica (Sti.) 217 mediodisjuncta (Str.) 220 morvandicum 204

medioexterneconjuncta 149 moschata 238 mediofasciatum 204 mosquensis 225 medioluteoabrupta 149 mouzafferi 249 medioluteobipunctata 149 mucronata 156, 157 medioluteotripunctata 149 muelleri 273 mediomaculata 229 multidivisa 224 medionotatum 203 multiinterrupta (Lep.) 229 mediosignata (Lep.) 229 multiinterrupta (Ros.) 235 mediosignata (Str.) 218 multiintreruptus 248

melancholicus 118, 119 multipunctata 228 melanarius (Pte.) 60, 63 multireducta 219 melanarius (Tas.) 100, 102 murinus 109

melanota 213 mus 97, 99 melas 61, 63 mutabilis 149

melgunovi 225 mutator 164 melolontha 183, 185 mutilatus 121 meridianus 210

meridionalis 233 merkli 39 nasicornis 169

mesmini (Lep.) 223 navale 106 mesmini (Sap.) 273 nemoralis 37, 38 messleri 184 nero 100mi 219 nicodi 226 micani 205 niger (Mel.) 113

micans 135 niger (Pte.) 61, 64 micans 189 niger 207milliati (Mus.) 277 nigra 238 milliati (Pla.) 248 nigrescens 188 millekeri 247 nigricans (Bup.) 133

miles 236, 237 nigricans (Dic.) 131 mimica 229 nigricollis (Mel.) 183 mimoseparata 227 nigricollis (Oxy.) 207

minor 232 nigricornis 226 miribella 173 nigrina (Pac.) 209 mirifica 174 nigrina (Mus.) 277

296

nigrinus (Aki.) 210 octopunctatus 176nigrinus (Ano.) 166 octosignata 218 nigrinus (Oxy.) 207 oculata 274, 275 nigripenne (Car.) 264 olens 97, 99 nigripenne (Rha.) 206 olgae 229

nigripes 220 omicron 219 nigripes (Mel.)183, (Mus.) 276 opacus 158 nigrita 91 ophthalmicus 97, 98 nigroapicalis 221 orientalis 181 nigrobazale 264 ormayi 97, 98 nigrocyanea 238 ornatus (Dan.) 110 nigrolaevigata 238 ornatus (Pla.) 247 nigrolineatus 233 osmanlis 268, 269 nigronotatus 240 ottoi 221 nigronotata 268 ovalis 69, 71 nigrum 46

nitens 97, 98 pacifica 227 nobilis 176 pagnioni 248 nodulosus 236, 238 pallidipes 273

notatipennis 224 pallidus 252 nova 224 pannonica 227

novemmaculata 132, 134 pantherinus 242, 244 ny 219 parallelepipedus 69, 70 nyilasi 227 parallelipipedus 161

parallelus 69, 71 obenbergeri 235 paraplecticus 279, 280 obliquesignata 214 parroudi 239 obliterata 234 parvonotata 234 obliteratus (Aca.) 267 pausa 234 obliteratus (Her.) 259 pectinicornis 115, 117

obscura 90, 91 pectoralis 183, 184 obscura (Bup.) 133 pedator 100, 101 obscura (Dic.) 131 pedestre 265 obscura (Pro.) 178 pedestris 281 obscurata 201 pentaphyllus 161 obscuratum 195 perforata 271, 273 obscuratus 166 perobscura 221 obscurebasalis 247 perroudi 228 obscuriventris 220 perversus 240 obscuripes 264 pfuhli 212obscuriscapus 264 pi 219

obscurus 158 piceus (Hyd.) 82 obscurus 179 piceus (Hyl.) 285 obsoletum 265 piceus (Sap.) 240

obsoletus 48, 55 pici 205occipitale 205 picicornis 43, 44 occipitalis 217 picipennis 97, 99 occitaneus 114 picipes (Aci.) 71 ochracea 216 picipes (Nea.) 159 ochraceipennis 216 picipes 238

octoguttata 132, 133 picticornis 113 octopunctata 271, 274 pignetensis 227

297

pigra 282 punctata 229 pilosa 181, 182 punctatostriatus 283 pilosellus 115 punctatus (Lac.) 110, 111

pilosus (Lic.) 60 punctatus (Lae.) 66, 67 pilosus (Pte.) 61, 63 puncticollis 164, 165 pius 167 punctiger 240 planicollis 47, 51 punctolineatus 111, 113

plavilscikovi (Lep.) 224 pupillata 274, 276 plavilscikovi (Pla.) 248 purpurascens 165 plavilscikovi (Ros.) 235 purpurata 171 podanyi 224 purpureoauratum 46 porcatus 71 pygidialis 189posticalis 259 pygmaeus 42 posticeabruptus 251 pyrochroa 174 posticeconfluens 225 pyrodera 174posticeconjugatus 251 posticedisjuncta 219 quadricatenatus 57 posticedivisus (Cly.) 251 quadrifasciata 222, 223 posticedivisus (Pla.) 248 quadrimaculata (Cic.) 40 posticemaculata 224 quadrimaculata (Euz.) 151 posticemaculatus 249 quadrimaculata (Obe.) 276 posticeplagiata 225 quadrimaculata (Pac.) 208 posticereductus (Cly.) 251 quadrimaculata (Ros.) 234 posticereductus (Pla.) 249 quadrimaculatus 247 postsignatus 210 quadripustulata 225 praescutellaris (Cly.) 251 quercus (Ani.) 211 praescutellaris (Lep.) 228 quercus (Eur.) 135 preapicalis 274 quinquemaculata (Cic.) 40 prebifenestrata 228 quinquemaculata (Ros.) 224 pribramensis 87

problematicus 47, 52 ramburseki 220productissimus 240 rauterbergeri 86 productus 240 rectangularis 38proksi 277 recurvata 234prolongata 234, 235 reducta 227

proscarabaeus 145, 146 reductesignatus 251 protos 40 reductissima 219 prozhigai 248 reichei 248pruinosus 250 reithofferi 247 prussicus 166 rex 184 pseudaffinis 40 reyi 213 pseudalsatica 227 rhombeus 123 pseudointerrupta 234 richteri 227 pseudokaufmanni 228 riedli 224 pseudomultidivisa 224 riparia 39 pseudopalustris 40 ro 220

pubescens (Din.) 95 robustus 67 pubescens (Ped.) 220 robustus 123

puellus 254 roridus 282 pulcherrima 185 rossi 159

pulverulentus 279, 280 rostratus 42 punctata 271, 273 rothi 48, 57

298

roubali (Lep.) 224 schueppeli 69, 70 roubali (Pla.) 247 schwarzi 183

rubens 120 scopolii 235, 237 ruber 239 scutellaris 211 rubidus 102 scutellata 214, 215

rubra 214, 216 scutifer 254 rubrocuprea 188 sejunctus 57 rubrocupreus 176 sekerai 224 rudolphi 273 semiazurea 174rufescens (Cer.) 237 semibrunea 224 rufescens (Mel.) 113 semicoerulea 150 rufescens (Mol.) 232 semiconfluens 248 ruficeps 186 semifasciata 218

ruficollis 153 semigranosus 42 ruficollis 186 semiobscurus 207 ruficorne 265 semireducta 219 ruficrus 210 semirufum 175

rufidorsum 144 semisanguineus 114 rufipes (Mel.) 113 semisignata 209

rufipes (Pse.) 73 semitestacea 239 rufipes (Nec.) 200 separata (Lep.) 227 rufipes (Sap.) 241 separata (Ros.) 234

rufiventris 145, 147 septembris 40 rufiventris 201 serraticornis 139 rufum 203 severum 46

rufus (Stena.) 123 sexmaculata 151 rufus (Steno.) 233 sexmaculata (Pac.) 208

rufotestaceum 205 sexmaculata (Ros.) 234 rugosus 146, 148 sexpunctata (Lep.) 225 russicus 254 sexpunctata (Sap.) 274 rustica 132 sexsignata 219 rusticus (Arh.) 195, 196 sexiliturata 234 rusticus (Xyl.) 242, 243 shushenicae 219

ruthena 224 sideropterus 92 sigma 220

sabulicola 73 signaticeps 133 saginatus 119 signatofasciata 219 sahlbergi 244 silesiaca 40 salessei 256 silphoides 59, 60

saltuarius 261, 262 silvaticus 165 sanguineus 114 similis (Ocy.) 98 sartor 261, 262 similis (Sap.) 271, 272

satema 185 simoni 203 sattleri 217 simplonicus 119 saltzmanni 217 simulator 115 saveniusi 244 sinuata 228

scabricorne 192 slovenica 229 scabriusculus (Car.) 48, 55 smaragdinum 46 scabriusculus (Mel.) 146, 148 smaragdinus 81 scalaris 271, 272 smetanai 224

scapularis 185 soli 40 schaefferi 209 solstitiale 178

299

sonni 40 sutor 261, 263 soror 185 suzellae 217 spaceki (Oxy.) 207 sycophanta (Cal.) 45, 46 spaceki (Pla.) 247 sycophanta (Rha.) 202, 204

speciosus (Iso.) 241 sylvestris 228 speciosus (Pla.) 246 sylvicola 38, 39 speciosus (Nic.) 85 symetricum 205 spiniger 165 syriacus 149

spinimanus 155 syriacus (Hyl.) 254 spinipes 64 syriacus (Ste.) 233 spinolae 206 szekeli 247 splendens (Bup.) 131, 132 splendens (Phi.) 92 tagyetana 221 spoliatus 65 tau 220

stauropolicus 248 tenebricosa 127 stercorarius 164, 165 tenebricosus 97, 99 stercorosus 165 tenebrionis 126, 127 steveni 211, 212 tenebrosus 111, 113

stichai (Ros.) 235 teretrirostris 281stichai (Sti.) 216 terricola (Lae.) 66

sticticus 76 terricola (Par.) 41 stigmatophora 38 tesselatus 94

striatum 196 tesserula 213 subanticeparumpunctata 228 testaceus (Phy.) 257 subaurata 277 testaceus (Spa.) 140 subcarpathica 220 textor 259 subcompletelineatum 264 theresa 254 subdilatatum 204 theresae 247 subelongata 228 theta 219 subfuscatus 85 thomsoni 244subhumerale 205 thoracica (Lep.) 222 subhumerifera 229 thoracica (Oic.) 88 subnotata 201 thurnherri 218 suboculata 229 tibialis (Mela.) 152 subpuberulus 120 tibialis (Melo.) 184 subreducta 223 tokatensis 268 subrufus 113 tomentosum 265 subrugosicollis 120 tournieri 207 subsinuata 227 transdanubialis 39 subspinosa 228 transsylvanicus 283, 284 substauropolicus 248 transsylvanicus 48, 58 subsuturale 264 transversalis 60, 62 subundulata 228 triangulatus 67 subuniformis 243 triangulifera 213 subtrifasciatus 104 tridivisa 224 subvittatus (Ani.) 211 tridivisus 248 subvittatus (Oxy.) 207 triformis 234

sulcatus 77 trimaculata 234 sulcirostris 282 trimaculatus 86sulfuricollis 219 trinotaticollis 226suturalis (Cic.) 40 trinotatus 240 suturalis (Mel.) 184 tristis (Arh.) 196

300

tristis (Her.) 259 verticalis 220, 221 tristis (Que.) 102 verticenigra 221 tristis (Sil.) 90, 91 veselyi 227

tristis (Ano.) 182 vesicatoria 149 tristis (Bup.) 134 vespillo 84, 85 tristis (Cic.) 39 vespilloides 83, 85 tristis (Nic.) 85 vestigator 84, 86 tristis (Ocy.) 99 vidua 172, 173

tropicus 251 vihorlatensis 224 tuccius 145, 147 villosa 181, 182

tumulorum 39 villosoviridescens 268, 270 tunicata 171 villosus (Mel.) 111, 113 turcicus 161 villosus 123

typhon 167 violacea 133 tyrolensis 90 violaceum 256

tyrolensis (Cic.) 40 violaceus (Car.) 47, 51 tyrolensis (Str.) 219 violaceus (Mel.) 145, 146

violaceus 165 ullrichii 48, 56 virens (Cte.) 115, 117 ulmi 200 virens (Lep.) 212

undulata (Cet.) 171 virescens 256undulata (Lep.) 228 viridana 172

undulatus 122 viridescens 45 ungarica 172 viridicuprea 188 ungaricus 255 viridimarginatum 45 unicolor 253 viridinitens 120

unicolor (Ani.) 211 viridipennis 256 unicolor (Ros.) 234 viridis 189 unifasciatum 203 vitiosus 57 unifasciatus 104 vitis 188, 189 uniformis 243 vituralis 243

unipunctata 211 viturati (Ano.) 166 unistigmata 212 viturati (Lep.) 223

uralensis 145, 147 v notata 234 vogti 256

variabilis (Gno.) 175, 176 variabilis (Myl.) 149 welensii 235, 236

varians (Ano.) 189 welensii 63 varians (Cal.) 46 wunschi 227varicolor 280

variegatus 145, 147 xambeui 212 variolosa 129 x nigrum 209 variolosus 47, 53

varistriatus 57 zdenkae 234 velutinus 236 zimmermanni 268

velutinus (Chl.) 65 venatoria 38

venustus 66 vernalis 166

verneuli 207 vernus 180

versicolor 238

301

GUIDE FOR COLEOPTERA STUDYING

SUMMARY

The main scope of this guide is to be a useful instrument for introducing students in studying Coleoptera but can be used by anyone who has some interest on the beetles’ area. The book contains data and keys for identification for more than 1000 species and varieties of Coleoptera from Romania’s fauna. In the present work only species more than 1.5 cm length were considered. Maybe this is not a scientific point of view for selecting species, but we try to make a useful book especially for the field expeditions of students, when they come for the first time in contact with the world of insects and collect for identification usually the bigger species. The first chapter makes an introduction on the specific terminology of external morphology of Coleoptera used for identification of species. The external morphology is presented using drawings for a clear visualization of particular structures used for identification of beetles’ species. The second chapter deals with the methods of collecting, preparing and storing beetles. The last part of this chapter includes a part about pests of insect collections that includes also some Coleoptera examples like species of Anthrenus, Dermestes or Ptinus. The main part of the book is formed by the chapter three that contain keys and descriptions for identifications of the families, subfamilies, genera, species and varieties. Considered species belongs to these families: Carabidae, Dytiscidae, Hydrophilidae, Silphidae, Staphylinidae, Cantharidae, Cleridae, Lymexylonidae, Elateridae, Buprestidae, Peltidae, Cucujidae, Oedemeridae, Pythidae, Pyrochroidae, Meloidae, Melandryidae, Alleculidae, Tenebrionidae, Lucanidae, Geotrupidae, Scarabaeidae, Dynastidae, Cetoniidae, Melolonthidae, Rutelidae, Cerambycidae and Curculionidae. This part also include drawings and in some cases pictures with species. The parts three and four contain a useful index. First index is for families, subfamilies and genera and the second index include species and varieties, in some cases also synonymies and subspecies. The bibliography considered was extremely selective, was listed just major books that can be helpful for identifications of Coleoptera species. The book ends with 59 plates that contain color pictures with some species described in the book. All the pictures from plates or inside the text were made from living material or from collections.

302

BIBLIOGRAFIE SELECTIV

1 BEI-BIENKO G. & col. 1965 –Determinatorul coleopterelor din partea european a URSS, Ed. Nauka, Moskva-Leningrad (în rus ).

2 CHATENET G. 1990 –Guide des Coléoptères d’ Europe, Ed. Delachaux & Niestle, Neuchatel-Paris. 3 CSIKI E. 1946 –Die Kaeferfauna des Karpaten-Beckens (Allgemeiner Teil und Caraboidea), Budapest. 4 FREUDE & col. 1964/1983 –Die Käfer Mitteleuropas, Band 1-11, Goecke & Evers Verlag, Krefeld. 5 HEYROVSKY L. 1955 –Fauna SR, tom 5, Tesa ikoviti-Cerambycidae,Praha. 5 HOFFMANN A. 1958 –Faune de France, 62, Coléoptères Curculionides, Tome 3, (reeditare 1999), Ed. P. Lechevalier, Paris. 6 KASZAB Z. 1956 –Fauna Hungariae, 15, Heteromera I, Ed. Akadémiai Kiadó, Budapest. 7 KASZAB Z. 1957 –Fauna Hungariae, 17, Heteromera III, Ed. Akadémiai Kiadó, Budapest.

8 LUC A. 1960 –Atlas des Coléoptères de France, Belgiques et Suisse, Tome I-II, Ed. N. Boulbée & Cie, Paris.

9 NEME I. 1969 –Insectarul meu, Ed. Tineretului, Bucure ti. 10 PANIN S. 1951 –Fauna RPR, vol X, fasc. 1, (Coleoptera Cicindelidae), Ed. Acad. RPR, Bucure ti. 11 PANIN S. 1955 –Fauna RPR, vol. X, fasc. 2, (Coleoptera Carabidae: Gen. Cychrus i Carabus), Ed. Acad. RPR, Bucure ti. 12 PANIN S. 1955 –Fauna RPR, vol. X, fasc. 3, (Coleoptera Scarabaeidae I),Ed. Acad. RPR, Bucure ti. 13 PANIN S. 1957 –Fauna RPR, vol. X, fasc. 4, (Coleoptera Scarabaeidae II), Ed. Acad. RPR, Bucure ti. 14 PANIN S. & S VULESCU N. 1965 –Fauna RPR (Coleoptera Cerambycidae), Ed. Acad. RPR, Bucure ti. 15 REITTER E. 1908/1916 –Fauna Germanica (Die Käfer des Deiutschen Reiches), Band 1-5, K. G. Lutz Verlag, Stuttgart. 16 SCHAUFF M. 1999 –Collecting and preserving insects and mites, Washington D. C. 17 SZÉKESSY V. 1961 –Fauna Hungariae, 60. Staphylinoidea I, Ed. Akadémiai Kiadó, Budapest. 18 THÉRY A. 1942 –Faune de France, 41, Coléoptères Buprestides, Libr. Fac. Sc., Paris. 19 TRAUTNER J. & GEIGENMÜLLER K. 1987 –Sandlaufkäfer und Laufkäfer (Illustrierter Schlüssel zu den Cicindeliden und Carabiden Europas), Stuttgart. -http://www.cbif.gc.ca -http://www.coleoptera. org -http://www.entomo.pl -http://www.galerie-insecte.org -http://www.insect.cz -http://www.kaefer-der-welt.de -http://www.pbase.com -http//www.zin.ru

303

Plan a 1 Specii de Carabidae

a-Calomera littoralis nemoralis, b-Cephalota elegans stigmatophora, c-Cicindela campestris,d-C. sylvicola, e-C. hybrida riparia, f- C. hybrida hybrida.

a b c

d e f

304

305

Plan a 2 Specii de Carabidae

a-Cychrus caraboides, b-Parallelomorphus terricola, c-Cychrus attenuatus, d-Nebria livida,e-N. livida ab. lateralis, f-N. picicornis.

a b c

d e f

306

307

Plan a 3 Specii de Carabidae

a-Calosoma sycophanta, b-C. sycophanta ab. purpureoauratum, c-C. sycophanta ab.smaragdinum, d-C. inquisitor, e-C. auropunctatum.

a b c

d e

308

309

Plan a 4 Specii de Carabidae

a-Carabus coriaceus, b-C. hungaricus, c-C. intricatus, d-C. problematicus.

a b

c d

310

311

Plan a 5 Specii de Carabidae

a-Carabus auronitens, b-C. granulatus, c-C. cancellatus, d-C. ullrichii.

a b

c d

312

313

Plan a 6Specii de Carabidae

a-Carabus besseri, b-C. hampei.

a b

c-C. scabriusculus.

314

315

Plan a 7Specii de Carabidae

a-Carabus irregularis, b-C. clathratus, c-C. arcensis, d-C. marginalis.

a b

c d

316

317

Plan a 8Specii de Carabidae

a-Carabus fabricii.

b-Carabus variolosus.

318

319

Plan a 9 Specii de Carabidae

a-Carabus glabratus, b-C. violaceus, c-C. convexus, d-C. linnaei.

a b

c d

320

321

Plan a 10 Specii de Carabidae

a-Broscus cephalotus, b-Zabrus spinipes, c-Licinus cassideus, d-Epomis dejeanii, e-Chlaenius festivus, f-Chlaenius spoliatus.

a b c

d e f

322

323

Plan a 11 Specii de Carabidae

a-Pterostichus elongatus, b-P. foveolatus, c-P. melanarius, d-P. transversalis,e-P. melas, f-Pterostichus niger.

a b c

d e f

324

325

Plan a 12 Specii de Carabidae

a-Abax carinatus, b-A. ovalis, c-A. parallelipipedus, d-A. parallelus, e-A. schueppelii ( ), f-A. schueppelii ( ).

a b c

d e f

326

327

Plan a 13 Specii de Carabidae

a-Laemostenus terricola, b-Myas chalybaeus, c-Dolichus halensis, d-Molops elatus, e-Sphodrus leucophthalmus, f-Pseudoophonus rufipes.

a b c

d e f

328

329

Plan a 14 Specii de Dytiscidae

a-Acilius canaliculatus

Partea ventrala a corpului la Acilius canaliculatus b-forma typica, c-ab. kotulae.

b c

330

331

Plan a 15 Specii de Dytiscidae

a-Acilius sulcatus

b-Dytiscus marginalis

332

333

Plan a 16 Specii de Dytiscidae

a-Dytiscus circumcinctus

b-Cybister lateralimarginalis

334

335

Plan a 17 Specii de Silphidae

a-Nicrophorus antennatus, b-N. germanicus, c-N. humator, d-N. interruptus, e-N. vespillo, f-N. vestigator.

a b c

d e f

336

337

Plan a 18 Specii de Silphidae

a-Necrodes littoralis, b-Oiceoptoma thoracica, c-Silpha carinata, d-S. tristis, e-S. tyrolensis,f-S. obscura.

a b c

d e f

338

339

Plan a 19Specii de Staphylinidae

a-Creophilus maxillosus, b-Ontholestes tesselatus, c-Velleius dillatatus, d-Emus hirtus, e-Staphylinus erythropterus, f-Platydracus fulvipes.

a b c

d e f

340

341

Plan a 20Specii de Staphylinidae

a-Ocypus. ophthalmicus, b-O. alpestris, c-O. macrocephalus, d-O. ormayi, e-O. nitens, f-O. olens, g-O. tenebricosus, h-O. mus, i-O. picipennis, j-Tasgius pedator, k-T. globulifer.

a b c d

e f g h

i j k

342

343

Plan a 21 Specii de Elateridae

a-Agrypnus murinus, b-Danosoma fasciatum, c-Lacon lepidopterus, d-L. punctatus, e-Ampedus sanguineus, f-Agriotes pilosellus.

a b c

d e f

344

345

Plan a 22 Specii de Elateridae

a-Melanotus castanipes, b-M. crassicollis, c-M. punctolineatus, d-M. villosus, e-M. brunnipes,f-Neopristilophus instivus.

a b c

d e f

346

347

Plan a 23Specii de Elateridae

a-Elater ferrugineus, b-E. ferrugineus ab. occitaneus, c-Selatosomus aeneus, d-Hemicrepidiushirtus, e-Diacanthous undulatus, f-Stenagostus rufus.

a b c

d e f

348

349

Plan a 24 Specii de Elateridae

a-Ctenicera virens ( ), b-C. virens ( ), c-C. cuprea ( ), d-C. heyeri ( ), e-C. pectinicornis( ), f-C. pectinicornis ( ).

a b c

d e f

350

351

Plan a 25 Specii de Buprestidae

a-Chalcophora mariana, b-Perotis lugubris, c-Coraebus florentinus, d-Capnodis cariosa, e-C. tenebrionis, f-C. tenebricosa.

a b c

d e f

352

353

Plan a 26 Specii de Buprestidae

a-Dicerca aenea, b-D. alni, c-D. berolinensis, d-Eurythyrea quercus, e-E. austriaca, f-E. micans.

a b c

d e f

354

355

Plan a 27Specii de Buprestidae

a-Buprestis rustica, b-B. rustica ab. obscura, c-B. haemorrhoidalis, d-B. octoguttata, e-B.novemmaculata, f-Eurythyrea quercus.

a b c

d e f

356

357

Plan a 28Specii de Meloidae

a-Meloe brevicollis, b-M. proscarabaeus, c-M. variegatus, d-Alosymus chalybaeus, e-Lyttavesicatoria, f-Epicauta rufidorsum.

a b c

d e f

358

359

Plan a 29Specii de Melandryidae i Alleculidae

a-Serropalpus barbatus, b-Melandrya dubia, c-M. caraboides, d-Phryganophilus ruficollis, e-Omophlus lepturoides.

a b c

d e

360

361

Plan a 30Specii de Tenebrionidae

a-Gnaptor spinimanus, b-Tenebrio obscurus, c-T. molitor, d-B. mortisaga, e-B. mucronata, f-B. lethifera.

a b c

d e f

362

363

Plan a 31Specii de Lucanidae

a-Lucanus cervus ( ), b-L. cervus ( ), c-Dorcus parallelipipedus, d-Sinodendroncylindricum.

a b

c d

364

365

Plan a 32Specii Geotrupidae

a-Lethrus apterus, b-Anoplotrupes stercorosus, c-Trypocopris vernalis, d-Geotrupes mutator,e-G. stercorarius, f-G. puncticollis.

a b c

d e f

366

367

Plan a 33 Specii de Scarabaeidae i de Dynastidae

a-Scarabaeus pius, b-Scarabaeus typhon, c-Copris lunaris ( ), d-Copris lunaris ( ) e-Pentodon idiota, f-Oryctes nasicornis ( ).

a b

c d

e f

368

369

Plan a 34 Specii de Cetoniidae

a-f Cetonia aurata, g-Protaetia lugubris, h-i Protaetia ungarica.

a b c

d e f

g h i

370

371

Plan a 35 Specii de Cetoniidae

a-c Protaetia cuprea, d-f P. affinis, g-h P. fieberi, i-P. aeruginosa.

a b c

d e f

g h i

372

373

Plan a 36 Specii de Melolonthidae

a-Melolontha melolontha

b-Polyphylla fullo

374

375

Plan a 37 Specii de Melolonthidae

a-Amphimallon solstitiale, b-Anoxia orientalis, c-A. villosa, d-Anisoplia austriaca, e-Anomaladubia, f-Melolontha hippocastani.

a b c

d e f

376

377

Plan a 38 Specii de Cerambycidae

a-Aegosoma scabricorne, b-Prionus coriarius, c-Spondylis buprestoides, d-Tetropium castaneum, e-Arhopalus rusticus, f-A. ferus.

a b c

d e f

378

379

Plan a 39 Specii de Cerambycidae

a-Asemum striatum, b-Necydalis ulmi, c-N. major, d-f Rhamnusium bicolor.

a b c

d e f

380

381

Plan a 40 Specii de Cerambycidae

a-Rhagium bifasciatum ( ), b-R. bifasciatum ( ), c-R. inquisitor, d-R. mordax, e-f R. sycophanta.

a b c

d e f

382

383

Plan a 41 Specii de Cerambycidae

a-Oxymirus cursor, b-Akimerus schaefferi, c-Stenocorus meridianus, d-Anisorus quercus ( ), e-A. quercus ( ), f-Pachyta lamed.

a b c

d e f

384

385

Plan a 42 Specii de Cerambycidae

a-Pachyta quadrimaculata ( ), b-P. quadrimaculata ( ), c-Vadonia unipunctata, d-Lepturobosca virens, e-Anastrangalia dubia, f-Stictoleptura scutellata.

a b c

d e f

386

387

Plan a 43 Specii de Cerambycidae

a-Stictoleptura cordigera, b-S. rubra, c-Paracorymbia tesserula, d-Lepturalia nigripes, e-Pedostrangalia pubescens, f-P. verticalis.

a b c

d e f

388

389

Plan a 44 Specii de Cerambycidae

a-Leptura thoracica, b-L. aurulenta, c-L quadrifasciata, d-L. maculata, e-L. arcuata, f-Strangalia attenuata.

a b c

d e f

390

391

Plan a 45 Specii de Cerambycidae

a-Molorchus minor, b-Stenopterus rufus.

a b

c-Rosalia alpina

392

393

Plan a 46 Specii de Cerambycidae

a-Cerambyx nodulosus

b-Cerambyx cerdo

394

395

Plan a 47 Specii de Cerambycidae

a-Cerambyx welensii, b-C. miles.

a b c-Cerambyx scopolii

396

397

Plan a 48 Specii de Cerambycidae

a-Purpuricenus kaehleri

b-Purpuricenus budensis

398

399

Plan a 49 Specii de Cerambycidae

a-Aromia moschata, b-A. moschata ab. parroudi, c-Saphanus piceus, d-Isotomus speciosus, e-Xylotrechus arvicola, f-X. rusticus.

a b c

d e f

400

401

Plan a 50 Specii de Cerambycidae

a-Plagionotus detritus, b-P. arcuatus, c-P. bobelayei, d-P. floralis, e-Clytus tropicus ( ), f-C.tropicus ( ).

a b c

d e f

402

403

Plan a 51 Specii de Cerambycidae

a-Trichoferus griseus ( ), b-T. griseus ( ), c-T. pallidus, d-Stromatium unicolor ( ), e-S.unicolor ( ), f-Hylotrupes bajulus.

a b c

d e f

404

405

Plan a 52 Specii de Cerambycidae

a-Semanotus russicus ( ), b-S. russicus ( ), c-Ropalopus clavipes, d-R. ungaricus ( ), e-R.ungaricus ( ), f-R. insubricus.

a b c

d e f

406

407

Plan a 53 Specii de Cerambycidae

a-Callidium violaceum, b-C. violaceum ab. virescens, c-Phymatodes testaceus,d-Herophila tristis, e-Lamia textor, f-Morimus asper funereus.

a b c

d e f

408

409

Plan a 54 Specii de Cerambycidae

a-Monochamus sartor ( ), b-M. sartor ( ), c-M. saltuarius, d-M. galloprovincialis ( ), e-M.galloprovincialis ( ), f-M. sutor ( ).

a b c

d e f

410

411

Plan a 55 Specii de Cerambycidae

a-Neodorcadion exornatum ( ), b-N. exornatum ( ), c-Carinatodorcadion aethiops, d-Pedestredorcadion holosericeum ( ), e-P. holosericeum ( ), f-P. equestre.

a b c

d e f

412

413

Plan a 56 Specii de Cerambycidae

a-Acanthocinus aedilis, b-Mesosa curculionides ( ), c-M. curculionides ( ), d-Agapanthiakirbyi, e-A. dahli, f-A. villosoviridescens.

a b c

d e f

414

415

Plan a 57 Specii de Cerambycidae

a-Aegomorphus clavipes, b-Saperda carcharias, c-S. similis, d-S. scalaris, e-S. perforata, f-S.perforata ab. albella.

a b c

d e f

416

417

Plan a 58 Specii de Cerambycidae

a-Saperda punctata, b-S. octopunctata, c-Oberea oculata, d-O. pupillata, e-Musaria affinis, f-M. argus.

a b c

d e f

418

419

Plan a 59 Specii de Curculionidae

a-Lixus pulverulentus, b-L. iridis, c-Cleonis pigra, d-Liparus dirus, e-L. glabrirostris,f-L. germanus, g-Adosomus roridus, h-Hylobius excavatus.

a b c

d e f

g h

420