1

INDRUMAR DE AFACERI IN

AFRICA DE SUD

2009

C U P R I N S A. DATE MONOGRAFICE ......................................... PAG. 1 B. DATE ECONOMICE ............................................. PAG. 4

- evolutia si tendintele economiei RSA ......... PAG. 4 - caract dezvoltarii economiei RSA................ PAG. 5 - date statistice............................................... PAG. 7 - resurse naturale ........................................... PAG. 11

C. CADRUL JURIDIC ECONOMIC AL RSA ................ PAG. 15

- cadrul juridic cu Romania ............................ PAG. 15 - cadrul juridic cu alte state .......................... PAG. 16 - cadrul juridic cu UE ..................................... PAG. 16

D. COMERTUL EXTERIOR AL RSA........................... PAG. 17

- comertul exterior cu statele lumii ............... PAG. 18 - relatiile comerciale cu Romania................... PAG. 21

o comert bilateral statistica romana........... PAG. 21 o analiza struct comert bilateral 6luni 08... PAG. 23 o comert bilateral statistica RSA................. PAG. 24 o structura comert bilateral (6 digiti).......... PAG. 25

- principalele targuri internationale............... PAG. 26

2

E. MARKETING.......................................................... PAG. 27 F. SITE-uri ECONOMICE DE INTERES IN RSA.......... PAG. 32

A. DATE MONOGRAFICE 1. Republica Africa de Sud (Republic of South Africa) este situata in extremitatea sudica a continentului african, fiind localizata intre 22º - 35º latidudine sudica si 17º - 33º longitudine, având ca vecini: la N - Namibia, Botswana, Zimbabwe; la NE - Mozambic, Swaziland; la E si SE – Oceanul Indian; la V si SV – Oceanul Atlantic, are o suprafata de 1.219.090 km² si o populatie de 48 milioane (in 2008) din care 75% negrii; 13% albi; 9% colorati si 3% asiatici. 2. Forma de guvernamant: este un stat national avand ca forma de guvernamant Guvernul National format din presedintele statului, un vice-presedinte si un cabinet format din reprezentantii partidelor alese in cadrul alegerilor nationale. Provinciile, in numar de 9, au la rândul lor un guvern provincial condus de un premier si un cabinet 3. Limba nationala : In RSA exista 11 limbi oficiale si anume: Engleza, Africaans, Kosa, Ndebele, North Sotho, Venda, South Sotho, Swazi, Tsonga, Tswana, Xhosa si Zulu, limba folosita in activitatea comerciala fiind engleza. 4. Capitala guvernamentala este la Pretoria, cea legislativa la Cape Town, iar cea juridica la Bloemfontein. Alte orase importante sunt: Johannesburg (centrul economic si financiar al tarii), Durban (cel mai mare port al continentului si al 7-lea din lume), Port Elisabeth, Pietermaritzburg, George, East London. 5. Moneda nationalã este Randul (simboluri: ZAR sau R). Subdiviziune: cent-ul, 1R=100 centi. Cursul de schimb: 1US$= 8,00 R (2008). 6. Ziua nationala a RSA este 27 aprilie “Ziua Eliberarii”. 7. Sarbatorile publice sunt : 1 Ianuarie, 21Martie, 29 Martie,1 Aprilie, 27 Aprilie, 1 Mai, 16

Iunie, 9 August, 24 Septembrie, 16,25,26 Decembrie. Variabile: Vinerea Mare, Duminica Pastilor.

8. Diferentã de fus orar (fata de Romania): este de 1 orã (in orarul de vara al României) si nu exista diferenta de fus orar.( in orarul de iarna al Romaniei).

9. Religie : In RSA peste 80% din populatie este crestina (reformati, catolici, anglicani, luterani, baptisti, ortodocsi, penticostali, adventisti, etc.). Alte religii practicate sunt: hindu, musulmana si mozaica.

10. Magazine : RSA are o retea larga de magazine si centre comerciale precum si vanzatori stradali. Orarul magazinelor, este, in general : luni-vineri : 8,00-17,00 si sambata : 8,00-13,00

11. Golf : RSA ofera 400 de terenuri de golf pentru turistii straini. Este recomandata rezervarea din timp a orelor de joc. Pentru informatii suplimentare : The Pro Golfers Association of SA : tel : 0027-11-485 2327, fax : 0027-11-485 1799

12. Sporturi nautice : Desi apele de pe coastele Africii de Sud ofera conditii excelente pentru inot si sporturi nautice, trebuie avuta in vedere prezenta rechinilor care fac victime in fiecare an.

13. Trasee turistice : Iubitorii de natura pot efectua numeroase excursii in toate cele noua provincii. Informatii la Federatia Excursiilor : tel : 0027-12-299 3382

14. Pescuit : Cu aproape 250 de specii de pesti de apa dulce si 1500 specii de apa sarata, RSA ofera pescarilor posibilitati excelente. Pescuitul se face, in general, in baza unei autorizatii.

3

15. COMPUTICKET : este un serviciu national de rezervare electronica ( in general bilete pentru spectacole artistice si sportive) cu aproape 300 de filiale ce ofera peste 40 000 de activitati . Pe langa biletele de teatru, cinema, evenimente sportive, se pot rezerva si bilete de loterie, de calatorie, de cazare, si de festivaluri culturale.

16. Asistenta medicala : Serviciul medical in RSA este prompt. In cele mai multe orase, anumite farmacii si spitale au cabinete pentru urgente care functioneaza 24 h. Marile hoteluri au contracte cu farmacisti si dentisti in acest sens.

17. IMUNIZARE : Pentru intrarea in RSA, certificatul de vaccinare impotriva febrei galbene este obligatoriu pentru turistii ce depasesc varsta de 1 an, venind dintr-o tara infectata. Pentru informatii suplimentare, apelati la serviciile celei mai apropiate ambasade sud-africane. Imunizarea contra malariei, pe teritoriul RSA, este necesara numai vara si numai pentru intrarea in zona de rezervatie naturala a Kruger Park

18. Aeroporturi : RSA are 9 mari aeroporturi : - Bloemfontein tel : +27-51-47 3811 - Cape Town (intl) tel : +27-21-934 0407 - Durban (Intl) tel : +27-31-42 6111 - East London tel : +27-431-46 0211 - George tel : +27-441-76 9310 - Johannesburg (Intl) tel : +27-11-975 9963 - Kimberley tel : +27-531-851 1241 - Port Elizabeth tel : +27-41-33 4444 - Upington tel : +27-54-31 1364 19. Reguli de circulatie rutiera : Regula de baza de circulatie pe drumurile publice este :

circulatia pe partea stanga a drumului (conform regulilor din Anglia) si se ofera prioritate vehiculelor din partea dreapta. Conducatorii auto trebuie sa posede permis de conducere, centurile de siguranta sunt obligatorii atat pentru sofer cat si pentru pasagerul din dreapta, vorbitul la telefonul mobil in timpul condusului se pedepseste cu amenda.

20, Masini de inchiriat : Masinile pot fi inchiriate de la oricare din cele noua mari aeroporturi sau prin companiile specializate in inchirierea de masini (Hertz, Avis) sau prin cele de turism, in baza cartii de credit si a carnetului de condus auto international.

21. Protocolul este de tip englez. La tratative se ofera ceai si cafea. Costumul si cravata se impun in relatiile cu oficialitatile importante si cu firmele mari.

22. Viza si reguli vamale :Cetatenii români posesori de pasapoarte turistice au nevoie de viza de intrare, care se obtine de la Ambasada Africii de Sud din Bucuresti, in baza unei invitatii din partea unei persoane fizice sau juridice sud-africane. Viza turistica poate fi prelungita, pe teritoriul RSA, de catre Ministerul de interne al RSA ( Home Affaires) : tel : 0027-12-314 8911, fax : 0027-12-314 8516. Cetatenii români care calatoresc in RSA, posesori de pasapoarte diplomatice sau de serviciu, nu au nevoie de viza de intrare (sejurul este valabil 90 de zile, dupa care trebuie obtinuta viza de sedere)

23. Carti de credit acceptate : American Express, Dinners Club, Master Card, Visa Card 24. Programul bancilor : luni-vineri : 8,30-15,30 sambata : 8,30-11,00 25. TVA (taxa pe valoarea adaugata) : in general TVA ( 14%) este inclusa in pretul

produselor si serviciilor. TVA pentru produsele cumparate in RSA si scoase din tara se poate recupera la aeroporturi, porturi sau vama in cazul in care valoarea totala depaseste 250 Ranzi. Pentru informatii suplimentare apelati la : tel : 0027-11-484 7530, fax : 0027-11-484 2952.

26. Telecomunicatii : in RSA se utilizeaza sistemul GSM pentru telefoanele celulare. Telefoanele celulare pot fi inchiriate din principalele aeroporturi si de la majoritatea centrelor de inchiriat telefoane. Companiile de telefonie mobila sunt: VODACOM, MTN,

4

CELL C. si VIRGIN MOBILE Liniile de informatii pentru celulare sunt : pt MTN : 0800 111 0070 , pt Vodacom : 0800 111 234.

Telefonia fixa este operata de o singura companie abilitata si anume TELKOM, Aceasta detine inca monopolul in telefonia fixa, neexistand alte companii private sau de stat care sa functioneze in telefonia fixa.

27. Legaturi intre RSA si Romania Aeriene :Intre România si Africa de Sud nu exista o legatura aeriana directa. Se pot folosi toate companiile aeriene europene majore British Air, Swissair, Air France, KLM, Lufthansa, Olympic Airways, Turkish Airway, Egyptair,etc. Toate acestea aterizeaza la Johannesburg si o parte si la Cape Town Maritime : Transportul mãrfurilor se efectuieaza in general pe cale maritima, livrarile facandu-se cu preponderenta in sistem vrac si containerizat prin compania ZIM ROM, via Canalul Suez si coasta de est a Africii, care are doua curse pe luna, cu descarcare in porturile Durban si Cape Town. De asemenea, se pot folosi companiile de transport maritim care asigura legatura intre porturile din nordul Europei (in principal Hamburg, Amsterdam), cu porturile situate pe coasta de vest a Africii si descarcare in porturile sud-africane Cape Town, Port Elizabeth, East London, Durban si Richards Bay. Livrãri sezoniere se refera in special la importul de fructe si legume proaspete, in perioada iernii australe (iunie-august)

B. DATE ECONOMICE

1. Evolutia si tendintele economiei Sud-Africane

Republica Africa de Sud este tara cu cea mai sofisticata si dezvoltata economie de piata de pe intreg continentul african, putand totodata concura cu multe alte economii din zone cu traditie in ceea ce priveste dezvoltarea economica. Tara, care reprezinta numai 3% din suprafata continentului african, are un aport la economia continentului de 40% la productia industriala , de 25 % din PIB-ul continentului, peste 50% din cantitatea de energie electrica si 45 % din productia de minerale. Circa 75% din intreaga activitate economica sud-africana se desfasoara in cele patru zone metropolitane principale (care impreuna reprezinta 3% din teritoriul RSA) si anume: zona Gauteng din jurul Johannesburgului, zona Durban/Pinetown din regiunea Kwa-Zulu Natal, zona Cape Peninsula din Western Cape si zona Port Elizabeth/Uitenhage din regiunea Eastern Cape. Gauteng este referinta financiara si industriala a tarii contribuind cu peste 40% la PIB, Africii de Sud.

Sistemul economic al RSA prezinta o marcanta dualitate: o economie industrializata puternic si moderna s-a dezvoltat in paralel cu o economic subterana nedezvoltata tehnologic. Acea parte de economie “la vedere”, dezvoltata si cu tehnologii de ultima ora, are o infrastructura si o baza economica deosebita ce-i confera un inalt potential de crestere si dezvoltare viitoare.

Lipsa locurilor de munca este o problema majora, rata somajului in 2007 ajungand la 25,5%. Cifrele sunt determinate si de faptul ca un procent de circa 40% din forta de munca lucreaza “la negru”. Capacitatea sectorului agricol de a crea noi locuri de munca s-a deteriorat foarte mult dupa 1994, unul din motive fiind si cresterea mai rapida a costului fortei de munca decat cresterea valorii capitalului productiv, ducand astfel la o schimbare structurala spre formele de productie intensive.

5

Africa de Sud este in prezent considerata o piata emergenta si un furnizor important de resurese naturale (minereu de fier, magneziu, carbune, diamante, platina, aur, crom, etc), detine un sistem financiar foarte bine dezvoltat, infrastructura foarte buna, producator major de energie si un sistem de telecomunicatii bine pus la punct. Totusi monopolul exercitat de compania de stat Telkom in telecomuniatii, face ca tarifele practicate atat pentru apelurile telefonice cat si pentru internet sa fie ridicate si destul de invechite. Sistemul de Internet inca detine legaturile dial-up, iar pentru conexiunile rapide DSL exista limitari la benzile de conexiune de la 1GB la 4GB ceea ce face foarte anevoioasa download-uri si up-load-uri de dimensiuni mari.

Africa de Sud detine o bursa de actiuni destul de importanta JSE (Johannesburg Stock Exchange) care este cotata a 17-a in lume. Desigur ca in contextul crizei economice mondiale, a cunoscut si aceasta problemele de rigoare cu scaderi a bursei de pana la 34%.

Politica economica a Africii de Sud este financiar conservativa dar pragmatica, concentrandu-se pe controlul inflatiei, mentinerea unui surplus bugetar si foloseste companiile detinute de stat pentru a furniza serviciile de baza catre zonele cu venituri mici, zonele defavorizate si cele cu somaj ridicat..

Cresterea economica a Africii de Sud a fost robusta pana in anul 2007, inregistrand cresteri constante de 5% a GDP, timp de 4 ani la rand. La sfarsitul anului 2007, Africa de Sud a inceput sa intampine probleme in furnizarea de energie electrica, datorita invechirii centralelor electrice si lipsa de investitii in unele noi. Eskom a suferit de un management neadecvat si acest lucru si-a facut simtit efectul. Intreruperile dese de curent la populatie, dar mai ales la companii au condus la aparitia problemelor in special in industria miniera (exploatarea aurului, carbunelui, diamantelor etc) si industria autovehiculelor care au inregistrat pierderi de sute de milioane USD. Guvernul a luat imediat masuri si a inceput construirea unor noi centrale electrice bazate atat pe carbune dar si pe GPL si energie nucleara. Au fost deja inaugurate doua noi Centrale pe GPL urmand ca o centrala nucleara in zona Western Cape sa fie productiva incepand cu 2012.

In ceea ce priveste sistemul de legi si practica comerciala, economia sud-africana are multe puncte comune cu America de Nord , Europa si Australia. Initiativa particulara este norma de baza a dezvoltarii economice in RSA si desi tara se gaseste intr-un process important de privatizare ( asemanator cu cel din Romania , dar cu o derulare mai lenta si mai controlata), totusi un numar important de sectoare economice sunt inca controlate sau detinute de stat, fiind considerate strategice atat pentru siguranta nationala cat si pentru dezvoltarea economica de viitor : transporturile, energia, telecomunicatiile, apa si electricitatea, etc. Republica Africa de Sud este totodata “poarta de acces” catre proiectele de investitii din zona sub-sahariana a Africii si ca urmare in ultimii 10 ani comertul si mai ales investitiile RSA in alte state africane au crescut semnificativ.

2. Caracteristicile dezvoltarii economice a RSA Pentru a intelege mai bine economia Republicii Africii de Sud trebuie cunoscut faptul ca pana in anul 1990 tara a fost condusa in sistem aparthaid si de abia incepand cu anul 1994 au avut loc primele alegeri democrate si a luat fiinta primul guvern “multicolor” condus de un presedinte de culoare (Nelson Mandela). Economia Sud-Africana a cunoscut o perioada de intensa recesiune in perioada sanctiunilor economice impuse de tarile din Europa, America si Asia.. Embargoul la care a fost supus tara a fost ridicat in anul 1990, iar economia a inceput sa se redreseze dupa acea perioada Incepand cu anul 1994 politica economica a fost supusa unui proces de transformari structurale, cautand sa promoveze concurenta loiala, cresterea economica, atragerea si calificarea fortei de munca. Piata sud-africana a cunoscut o revigorare si o revenire a increderii, in sectorul afacerilor. In timp ce rata de crestere a PIB-ului a fost de

6

1% in perioada 1994-2003, aceasta a inregistrat un salt important in 2004, ajungand la 4,8, pentru ca in anul 2006 sa inregistreze o crestere de 5%. Obiectivul principal al guvernului fiind o crestere a PIB de 6% pentru anul 2010.. Printre realizarile economice cheie ale guvernarii dupa anul 1994 putem aminti:

- deficitul fiscal ca procentaj din PIB a cunoscut o reducere sistematica de la 5,6% in 98/99 la 0,8 in 2006/2007

- rata scazuta a inflatiei, sub 6% incepand cu anul 2003, ajungand in 2006 la 4,6% ceea mai scazuta din ultimii ani, iar in 2007 la 7%. Pentru 2008 calculele au fost date peste cap de criza financiara mondiala si se preconizeaza o inflatie de min 12%

- datoria publica a scazut de la 46,6% din GDP, in anul 2000, la 31,3% in anul 2007 egala cu cea a tarilor dezvoltate din Europa si Asia; Aceasta se reflecta in riscul de tara al carui rating a crescut in anul 2007 la Baa1 de la Baa2, dupa Moody’s si la BBB+ de la BBB dupa Standard and Poor

- bunurile fabricate reprezinta peste 50% din exporturi, fata de 25% in anul 1994; - investitiile in sectorul privat au crescut cu cate 5,4% pe an, in ultima decada; - in 2007 s-au inregistrat peste 60 mild Ranzi (aprx 6 mild Euro) ca investitii straine

directe, iar investitiile totale au inregistrat 20,6% din GDP; - in 2007 Africa de Sud a fost situata in primele 10 tari ca destinatie globala

turistica, generand peste 21 mild Ranzi la venituri si sustinand peste 250.000 locuri de munca

- colectarea taxelor si impozitelor s-a imbunatatit gratie noilor reforme si criterii impuse de SARS (South African Revenu Services)

In afara cresterii PIB-ului, printre obiectivele strategice pe care si le-a propus guvernul

sud-african ar fi: reducerea saraciei la 1/6 din populatie in anul 2014 de la 1/3 din populatie in 2007 si scaderea ratei somajului de la 25,5% in 2007 la 15% in 2014.

In ceea ce priveste sectoarele din industrie acestea au cunoscut o dezvoltare

consistenta si constanta dupa anul 1994, care se datoreaza in primul rand privatizarilor si investitiilor facute in aceste ramuri, dar si politicii guvernului de a crea noi locuri de munca si a contrabalansa exporturile de materii prime. Se remarca urmatoarele:

1. Sectorul industriei hi-tech – masinarii, echipamente stiintifice si autovehicule –

inregistreaza cea mai mare pondere de venituri la PIB din totalul industriei de productie, datorat si faptului ca aceste industrii au fost dotate in ultimii ani cu tehnologii de ultima generatie.

2. Industria constructoare (asamblare) de automobile si autovehicole a continuat sa-si dezvolte capacitatile si sa investeasca in modernizari care sa le tina in pas cu competitia internationala. De remarcat ca majoritatea companiilor multinationale constructoare de autovehicule dezvolta activitati de productie (asamblare) in RSA, ceea ce face ca dezvoltarile din arena internationala sa se reflecte si in industria sud-africana. Cresterea vanzarilor de masini in anul 2007 a stagnat fata de anul 2006, lucru produs in primul rand datorita cresterii ratei dobanzilor in 2007, la 15%, cat si a pretulu ridicat al petrolului. Conform unui raport recent, se estimeazxa ca in luna august 2008, vanzarile de masini noi in Africa de Sud a scazut cu 7,7%, fata de anul 2007. Criza economica a facut ca populatia sa se preocupe mai mult de ingrijirea si repararea masinii pe care o detine, decat sa-si cumpere una nou. Firmele de service auto si cele care furnizeaza piese de schimb, au cunoscut o crestere a afacerii cu 20% fata de anul trecut.

7

3. Industria chimica se caracterizeaza prin existenta in paralel a doua tendinte :

mentinerea unui sector foarte bine concentrat si dezvoltat tehnologic - sectorul combustibililor lichizi obtinuti din carbune si gaz natural, produse de compania SASOL (sector in care RSA este lider mondial) si sectorul petrochimic – si restul industriei chimice caracterizat prin investitii nesemnificative si folosirea de tehnologii vechi. De remarcat faptul ca sectorul industriei chimice din RSA, este cel mai dezvoltat de pe continentul african. In anul 2007 ndustria chimica a participt la PIB cu 27,54% si cu 13 % la total exporturi. Dintr-o perspectiva strategica, sectorul poate fi impartit in 11 sub-sectoare, excluzand fibrele textile sintetice, care intra la industria textila. Productia pe sub-sectoare se prezinta astfel: carburanti lichizi (31%), produse plastice (20%), chimicale pt consum alimentar (5%), chimicale anorganice (8%), polimeri primari si cauciuc (7%), prod farmaceutice (8%), bulk formulated (5%), produse din cauciuc (5%), chimicale organice (6%), specialitati (5%), chimicale fine (1%). Principalele piete de export pentru RSA, pe sub-sectoare se prezinta astfel: chimicale anorganice – SUA, India, UK si Japonia, bulk formulated – Olanda, Zimbabwe, Malawi si India, chimicale pentru consum alimentar – UK, Angola, Mozambic si RDCongo, articole plastic – UK, SUA, Nigeria si Zimbabwe.

4. Industria textila si de confectii si-a propus si a reusit partial in 2007 sa foloseasca la

maxim resursele umane si tehnologice disponibile. Datorita cresterii dotarilor tehnologice productia locala de textile si confectii evolueaza catre o dezvoltare intensiva care sa tina pasul atat cu evolutia pietii interne dar mai ales cu noile cerinte de pe pietele internationale. In ultimii ani piata RSA se confrunta insa, din ce in ce mai mult cu importul de produse textile din China si de aceea multe intreprinderi au fost nevoite sa reduca din personal si sa reduca costurile de investitii, iar altele s-au inchis. Inca de la inceputul anului 2007 au intrat in vigoare aplicarea de taxe suplimentare si impunerea de contingente, pentru importurile de textile din China, in vederea protejarii industriei locale.

5. Industria produselor agro-alimentare si a bauturilor alcoolice si nealcoolice

inregistreaza un standard foarte ridicat de dezvoltare, facand din RSA unul dintre principalii furnizori mondiali. Investitiile facute in acest sector incepand din 1994 pana in prezent, se ridica la aproape 900 milioane USD, ceea ce a dus la o restructurare si realiniere a tehnicilor de productie in vederea asigurarii celor mai inalte standarde de calitate si eficienta. Sectorul productiei alimentare angajeaza 13% din forta de munca locala si reprezinta 12% din valoarea productiei nationale. Subsectorul procesarii de carne este cel mai important, contribuind cu 25% la valoarea productiei alimentare. Subsectorul viticol este de asemenea foarte dezvoltat, ponderea exporturilor totale de vin, depasind 65% in tarile UE.

6. Industria tehnologiilor informatice si de comunicatii este impartita in 3 subsectoare:

telecomunicatii, electronica si tehnologia informatiei ( I.T. ). Sectorul de telecomunicatii, contribuie cu 7 % la PIB-ul RSA, fiind cel mai dezvoltat de pe continentul african, Telefonia mobila este de asemenea foarte bine dezvoltata pe piata fiind prezente 4 firme: VODACOM, MTN, CELL C si VIRGIN MOBILE. Cresterea pietei de telefonie mobila este foarte mare, anul atingand 50%, ceea ce o situeaza pe locul 4 ca si dezvoltare, in topul tarilor mondiale.

Cele mai importante firme internationale din domeniul IT-ului sunt reprezentate pe piata producatorilor din RSA, facand astfel ca mediul de afaceri sa se schimbe si sa evolueze catre E-business , E-commerce si E-transactions. Dintre cele mai importante companii cu subsidiare in Africa de Sud sunt: IBM, Unisys, Microsoft, Intel, Dell, Novel etc. Africa de Sud se numara in primii 20 consumatori mondiali de produse si servicii IT, fiind pe locul 18 in lume ca utilizator de internet.

8

6. Turismul: numarul total de turisti straini in RSA a crescut de la 3,7 milioane in anul

1994 la 9 milioane in 2007. RSA este destinatia numarul 1 printre tarile continetului african si genereaza turisti si pentru tarile limitrofe in particular tarile din SADC. Fata de anul 2006, in anul 2007 s-a inregistrat o crestere cu 4,5%, dar in comparatie cu alte tari a caror destinatie turistica este cunoscuta precum SUA, Mexic, Thailanda, Brazilia, Australia Kenya, RSA a inregistrat o crestere relativ mica in procentaje. Cea mai mare parte a turistilor straini in RSA, sunt alcatuiti din tarile africane in special cele din SADC. Acesti turisti sunt mai putini afectati de schimbarile si evenimentele ce se petrec in restul lumii, profitant si de comertul de frontiera. Totalul turistilor in RSA, din Africa si Orientul Mijlociu a crescut cu 4,2 in 2007, ajungand la peste 5 mil. Turistii din afara continetului sunt compusi in principal din englezi, nemti, americani, francezi, olandezi si italieni. In ultimul an turistii din Germania si Franta au scazut ca procentaj, in timp ce cei din UK si Olanda au crescut cu 1-2%.

7. Transportul: Africa de Sud dispune de cea mai larga si dezvoltata infrastructura de

pe continentul african cu: - 1440 km de autostrada cu doua benzi pe sens, 292 km autostrada cu o singura banda

pe sens si 4041 km de sosele cu dublu sens; - compania Spoornet detine serviciile pentru transportul pe cale ferata, cea mai

dezvoltata pe continent; - compania Portnet este cea mai mare autoritate portuara din zona Africii sub-

sahariene si deserveste porturile din Africa de Sud, Durban (cel mai mare port din Africa si al 8-lea in lume), Cape Town, Port Elizabeth, East London, Richards Bay si Mossel Bay. 3. IMPACTUL CRIZEI FINANCIARE INTERNATIONALE ASUPRA ECONOMIEI AFRICII DE SUD

Criza financiara internationala declansata initial de sistemul ipotecar american, a afectat in mare masura pietele emergente ale lumii, printre care se numara si Africa de Sud. Dupa unele surse economice din Statele Unite, piata americana se afla deja in recesiune si in consecinta efectele negative nu au intarziat sa apara pe toate pietele internationale inclusiv in tarile africane, si cele din zona Euro..

De altfel socul in Africa de Sud a fost resimtit mai mult decat in restul tarilor aflate in Europa Centrala si de Est, datorita scaderii burselor internationale la marfurile de baza la export: diamantul, platina, aurul, minereul de fier, minereul de magnesiu, carbune etc.

Aceasta criza financiara a dus la o depreciere considerabila a monedei nationale a Africii de Sud, randul, care s-a depreciat constant in ultimele 2 saptamani, in raport cu dolarul, ajungand la cea mai mica valoare din ultimii 6 ani. Randul s-a depreciat cu 32, 4% fata de dolarul american, fiind cea de-a doua moneda de pe piata monetara internationala care a cunoscut o asa mare depreciere, dupa korona irlandeza. Cea mai mare depreciere s-a inregistrat in ultima saptamana, ca urmare a scaderii drastice a burselor din Asia si Europa. Scaderea burselor a facut ca cererea pentru marfurile prime la exportul Africii de Sud sa scada si implicit veniturile companiilor sud-africane sa se diminueze.

Randul a atins valoare de 10,86 in data de 16 oct. 2008, fiind cea mai scazuta valoare in ultimii 6 ani. Deprecierea randului are ca prim efect negativ sistemul inflationist. Rata inflatiei se preconizeaza ca ar fi depasit 15%, desi autoritatile sud-africane o claseaza la 12,5%. Cresterea inflatiei va forta banca centrala a Africii de Sud “Reserve Bank” sa ridice din nou rata dobanzilor (aflat la 15,5% in prezent) cu inca 0,5% sau chiar cu 1%. Deprecierea monedei nationale a pus pe ganduri si investitorii straini care nu mai au interes sa tina banii in

9

tara. Se asteapta ca preturile la produsele “cosului zilnic” sa creasca, iar ajutoarele sociale pentru pensionari si categoriile defavorizate sa nu mai aiba efectele scontate.

Anul 2009 fiind un an electoral, clasa politica a cunoscut deja cateva miscari si rupturi care au afectat piata economica prin ingrijorari ale investitorilor straini in stabilitatea pietei si scaderi ale investitiilor in “real estate” si imobiliare.

Deprecierea monedei natinale a lovit si piata auto sud-africana care a cunoscut scaderi ale vanzarilor de automobile noi. Cu toate ca pretul petrolului a scazut in ultima perioada, atingand valorile din aprilie 2007 - 70 USD/baril – acest lucru nu a putut fi exploatat in Africa de Sud, deoarece 80% din consumul de petrol al tarii vine din import si este platit in dolari. Astfel pretul la pompa nu a putut sa scada, asa cum ar fi fost de asteptat, el ramanad neschimbat.

Totusi o parte pozitiva a deprecierii monedei nationale o reprezinta cresterea exporturilor de produse cu valoare adaugata si a produselor care nu au cunoscut scaderi drastice pe pietele internationale si anume produsele agricole, fructele, bauturile alcoolice si intr-o oarecare masura aurul.

De asemenea se astepata ca turismul local sa cunoasca un “boom” intrucat sud-africanii vor prefera sa petreaca vacantele in tara, decat sa mearga in zonele “dolar”, “euro” sau “pound” unde pentru o saptaman ar trebui sa plateasca cu 30%-40% mai mult decat acum 2-3 saptamani. Ca exemplu s-ar putea da costul mancarii la restaurantul McDonald, pentru un calcul 10ranzi/$ si anume: un Big Mac Meal in Africa de Sud costa in prezent in jur de 25 ranzi, in America aprox 54 ranzi iar in Marea Britanie aprox 80 ranzi. Acelasi lucru se intampla si cu o halba de bere, pe care in Marea Britanie s-ar cheltui 70 ranzi, pe langa Africa de Sud unde ar costa 20 ranzi. Astfel, la turismul sud-african s-ar mai adauga si turistii straini care sunt atrasi sa-si petreaca vacantele in Africa de Sud, din considerente atat exotice dar si pentru a cheltui mai putini bani. Si pana in prezent Cape Town-ul era trecut in topul celor mai frumoase orase ale lumii, atragang anula peste 8 milioane vizitatori straini, dar pentru sezonul 2008-2009 se asteapta peste 10 mil turisti, ca sa nu mai vorbim de exodul care-l va inregistra Africa de Sud in anul 2010 cu ocazia Campionatului Mondial de Fotbal.

Previziuni: Prognoza pentru cresterea economica in Statele Unite si a celor 15 tari din regiunea euro, se prezinta in scadere si va inregistra doar 1,3% in 2009. Aproape 55% din totalul exporturilor Sud-africane se duce catre zona euro si 12% catre Statele Unite iar previziunile pentru anul urmator a cresterii economice in Africa de Sud este de 2,8%, fata de 3,5% prevazuta initial in primul trimestru al 2008.

Totusi pe termen mai lung economia Africii de Sud se va redresa, principalele marfuri la export vor contribui la refacerea cresterii economice. Organizarea Campionatului Mondial de Fotbal din 2010, a atras deja investitii serioase in infrastructura, transporturi si turism, prin proiecte ca Gautrain (tren de mare viteza intre Johannesburg si Pretoria), dezvoltarea aeroporturilor din Johannesburg, Cape Town si Durban, constructia a 5 hoteluri de 4-5 stele in Johannesburg si Cape Town, constructia de stadioane, constructia de parcuri etc. Strategia pentru 2014 prevede o crestere economica de 6%, o scadere a somajului pana la 12%, (fata de 25% in prezent), inflatie sub 5%, imbunatarirea sistemului de sanatate, cresterea ratei scolarizarii primare si superioare, diminuarea drastica a ratei criminalitatii, scaderea infectiilor cu HIV etc.

Bursa din Africa de Sud, ca si celalate burse nu putea sa ramana neatinsa de criza economica, astfel ca Johannesburg Stock Exchange- JSE a cunoscut scaderi de pana la 27%. Totusi JSE incepe sa-si revina si in ulttimele zile a avut cresteri de 4,9%. JSE s-a comportat mai bine decat “colegele” ei de pe piata Asiatica si Europeana, in special datorita castigurilor in industria miniera a aurului si a industriei manufacturiere care profita de pe urma scaderii randului, prin exportul de produse

10

Sistemul bancar in Africa de Sud.

Forumul economic mondial a clasat sistemul bancar sud-african pe locul 15 in topul celor mai sigure sisteme bancare mondiale, dintr-un total de 134 tari, se mentioneaza in raportul 2008/2009 al “Global Competitiveness Report – GCR”. Africa de Sud a marcat 6,54 puncte dintr-un total de 7 puncte indicand ca bancile sud-africane sunt in general mai sanatoase, mai sigure si cu o balanta pozitiva, fata de alte banci din tari cu traditie ca Elvetia (locul 16), Germania (locul 39), Statele Unite (locul 40) si Marea Britanie (locul 44). Ministrul sud-african de finante a mentionat ca locul ocupat de sigurnata in sistemul bancar este datorat unei reglementari bancare foarte stricte care a creat incredere in sistemul financiar al Africii de Sud. Africa de Sud s-a clasat pe locul 45 in topul general al Raportului GCR, scazand doar un loc fata de anul trecut. Principalul indice dupa care se face clasamentul in cadrul GCR este Global Competitiveness Index – GCI. GCI este bazat pe 12 piloni si anume: institutii, infrastructura, stabilitate macro-economica, educatie primara si sanatate, educatie la nivel superior, economie de piata, eficienta in piata muncii, dificultatile din piata financiala, tehnologie, marimea pietei, inovatii in afaceri etc. Clasamentul a fost castiga anul acesta de catre Statele Unite, urmata de Elvetia, Danemarca, Suedia si Singapore. Africa de Sud ramane cea mai bine clasata tara din zona Africii Sud-Sahariene. Din Raport rezulta ca unul din principalele atuuri ale Africii de Sud il reprezinta marimea economiei, unde se afla pe locul 23 din total. Africa de Sud a primit de asemenea puncte si in alte domenii pe care le masoara GCI si anume, protectia proprietatii intelectuale (locul 23), calitatea institutiilor private (25) si calitatea marfurilor (31), eficienta in piata financiara (24), complexitatea afacerilor (33) si inovatie (37). In mod deosebita Africa de Sud a inscris la “reglementari privind securitatea la schimburile valutare” (locul 5) in fata altor state ca Elvetia (locul 6), Germania (locul 15), Statele Unite (locul 20) si Marea Britanie (locul 27).Africa de Sud intampina dificultati la competitivitate si anume piata fortei de munca (locul 88) pentru lipsa de flexibilitate, potentialul inovativ si rata de educatie superioara (locul 93). Insecuritatea ramane un alt aspect pe care indicele GCI il ia in calcul iar Africa de Sud s-a situat de abia pe locul 129 din 134 tari. De asemenea acelasi loc l-a ocupat si dupa criterului sanatatii fortei de munca, infectiile cu HIV si alte boli transmisibile fiind foarte ridicate. Africa de Sud are nevoie de multa persistenta si disciplina pentru a-si imbunatati pozitia generala in cadrul raportului GCR. Deocamdata prognoza pentru incetinirea cresterii economice la doar 2,4% in comparatie cu 3,5 % din previziunile initiale nu vor avea un efect benefic asupra indicelui GCI, iar deprecierea randului va contribui si el la crearea unui climat instabil pe piata sud-africana. 4. Date statistice :

GDP : $467.8 billion (2007 est.)

GDP – rata oficiala de schimb

: $282.6 billion (2007 est.)

11

GDP – rata reala de crestere

:5,1% (2007.)

GDP – per capita : $9.700 (2007.)

GDP – compunerea pe

sectoare

agricultura: 3,2% industria: 31,3% serviciile: 65,5% (2007)

Forta de munca : 20,49 million – activi economic (2007.)

Forta de munca pe sectoare:

: agricultura 9%, industria 26%, serviciile 65% (2007)

Rata somajului : 24.3% (2007.)

Populatia sub limita saraciei

: 50% (2006.)

Inflatia (pretul de consum

: 6,5% (2007)

Investitii (gross fixed)

: 20,6% din PIB (2007.)

Buget : Venituri - $83,47 mild : Cheltuieli - $82,02 mild, inclusive cheltuielile de capital (2007)

Datoria publica : 31,3% din PIB (2007)

Agricultura – produse

: Porumb, grau, trestie de zahar, fructe, vegetale; vita, pasari, oi, lana, mutton, wool, dairy products

Industria : Miniera ((cel mai mare producator mondial de platina, aur si crom), asamblare automobile (Mercedes, BMW, VW, Audi, Ford, Toyota), prelucrarea metalelor, masini unelte, textila, siderurgie, chimicale, ingrasaminte, alimentara, reparatii navale etc.

Productia industriala – rata

de crestere

: 4,4% (2007)

Electricitate - productia

: 264 miliarde kWh (2007)

Electricitate – consum

: 241,4 miliarde kWh (2007)

Electricite - export :13,42 mild kWh (2007)

Electricite - import : 11,32 mild kWh (2006)

Petrol - productia : 229.900 bbl/zi (2006)

Petrol - consum : 502.000 bbl/zi (2006.)

12

Petrol - export -

Petrol reserve : 398.000 bbl/zi (2006)

Gaz natural - productia

: 2,23 mild m3

Gas natural - consum

: 2,23 mild m3

Gas natural – exports

-

Gas natural - rezerve

: 28,32 mild m3

Balanta curenta : -20,63 mild $ (2007)

Export : 76,19 mild $ f.o.b. (2007)

Export - produse

Export – parteneri

: aur, diamante, platina, alte metale si minerale, masinarii si echipamente : SUA 11,9%, Japonia 11,1%, Germania 8%, UK 7,7%, China 6,6%, Olanda 4,5%, (2007)

Import

81,89 mild $ f.o.b. (2007)

Import produse

Import - partneri:

: masini si echipamente , chimicale, produse petroliere, instrumente stiintifice, produse alimentare : Germania 10.9%, China 10%, Spain 8,2%, SUA 7,2%, Japonia 6,1%, UK 4,5%, Arabia Saudita 4,2%, (2007)

Reserve valutare si aur :

32,94 mild $ (2007)

Datoria externa: 39,78 mild $ (2007)

Moneda curenta: Rand (ZAR)

Rata de schimb: rand per $ SUA – 7,05 (2007)

An fiscal : 1 Aprilie - 31 Martie

13

Cativa indicatori economici din statistica Africii de Sud:

Indicatori Economici Crestere

economica 3QR-2007

change 5.04%

Cheltuieli de consum

3QR-2007 change 6.49%

Investitii fixe 3QR-2007

change

15.26%

Inflatia de consum

Nov-2007change 8.42%

Inflatia de productie, Nov-2007

change 9.13%

Vanzari cu amanuntul,

Sep 2007 change

1.43%

Vanzari

masini noi oct-2007

change -6,74%

Productia manufaturata Nov 2007 change 4.36%

Forta de munca in domeniul productiei

1QR-2007 change 10.17%

Indicele M3 Sept 2007

change 24.94%

Forex Oct 2007

207.455million R

Contul curent

3QR-2007

45.527millionR

Exporturi

oct-2007 change 4,22%

Importuri oct-2007

Change 6,86%

14

5. Resurse naturale

Africa de Sud este o imensa concentrare de rezerve minerale fiind unul din marii producatori si printre cei mai mari exportatori de minereuri ai lumii Aurul constituie una din principalele venituri din export, iar carbunele este cel de-al doilea produs important la export . In Africa de Sud se afla cele mai adânci mine din lume, iar industria miniera dispune de cele mai avansate tehnologii de profil. Din punct de vedere al rezervelor de minereuri si al productiei situatia se prezinta astfel:

Minerale

Rezerve

Procent din rezervele mondiale

Loc in lume dupa

rezervele detinute

Productie

(2006)

Procent din productia mondiala

Loc in lume dupa

productia obtinuta

-aur 20.000 t 44 1 721 t 33 1 -diamante 360 mii carate 24 2 9242 k 9 5 -uraniu 317.000 t 19 2 - - - -platina 30.200 Kt 78 1 129.000 t 49 1 -crom 3.200 Mt 75 1 4.6875 Kt 36 1 -mangan 3.992 Mt 82 1 4.201 Kt 17 2 -vanadium 7,3 mil t 47 1 290.000 t 44 1 -titan 31.000 t 10 5 340.000 t - 3 -fier 6,5 mld t - 6 23 mil t 6 8 -carbune 58 mld t - 5 - - - -antimoniu 120.000 t - 6 - 20 - -andaluzit 90 mil t - 1 - 35 - -feldspat - 30 1 - - 4 -azbest 8,2 mil t - 4 - - - -plumb 5 mil t 4 4 - - - -nichel 11,4 mil t 10 5 - - - -fosfati 2.310 mil t 6 3 - - - -zinc 15 mil t 5 4 - - - -zirconiu 6,9 mil t 14 2 - - -

15

C. CADRUL JURIDIC ECONOMIC AL RSA

1. CADRUL JURIDIC BILATERAL CU Romania: Pana in prezent sunt semnate urmatoarele acorduri economice :

- Acord comercial intre Guvernul României si Guvernul Republicii Africa de Sud, semnat la Pretoria, la 25 octombrie 1990, intrat in vigoare la 8 decembrie 1990, valabil 3 ani, cu prelungire automata; A iesit din vigoare incepand cu 1 ianuarie 2007, data aderarii la UE

In luna noiembrie 2007 a fost semnat Protocolul de extindere al TDCA – Acordul de Cooperare, Dezvoltare si Comert semnat intre UE si RSA si pentru tarile nou intrate in UE, anume Romania si Bulgaria Astfel prevederile acordului TDCA vor fi aplicate si Romaniei. Procedurile de intrare in vigoare a acestui Protocol sunt destul de anevoioase, necesitand ratificarea sa de catre Parlamentul sud-african si apoi publicarea in Monitorul Oficial. Se preconizeaza ca incepand cu 1 ianuarie 2009 Protocolul sa-si intre deplin in drepturi, cu actiune retroactiva pentru perioada 2007-2008.

-Acord de cooperare intre România si Republica Africa de Sud, semnat la Pretoria, la 20 octombrie 1993, intrat in vigoare la 16 iunie 1994, valabil 5 ani, cu prelungire automata; Acordul de cooperare economică a fost amendat printr-un Protocol, în vederea eliminării clauzelor incompatibile şi a preluării elementelor relevante din acordul comercial. Posibile incompatibilitati: acordarea reciproca a clauzei natiunii celei mai favorizate; acordarea de sprijin reciproc in vederea constituirii de societati mixte si dezvoltarii cooperarii in domeniul industriei, transporturilor, telecomunicatiilor, energiei, protectiei mediului; -Acord privind evitarea dublei impuneri, semnat la Bucuresti, la 12 noiembrie 1993, intrat in vigoare la 21 octombrie 1995, cu valabilitate nedeterminata;

-Acord de cooperare intre Camera de Comert si Industrie a României si Federatia Camerelor de Comert din Africa de Sud, semnat in luna martie 1991.

-Acord intre Camera de Comert si Industrie a României si Camera de Comert si Industrie a Transvaalului de Nord, semnat in martie 1991. - Memorandum de intelegere intre Camera de Comert si Industriei Bucuresti si Camera de Comert si Industrie din Johannesburg, semnat la 16 Aprilie 2008

16

-Acord de cooperare intre Camera de Comert, Industrie si Navigatie Constanta si Camera de Comert si Industrie Durban, semnat la Durban, la 25 septembrie 1998, intrat in vigoare la data semnarii;

-Acord de cooperare intre Camera de Comert si Industrie a României si a Municipiului Bucuresti si Camera de Comert si Industrie Johannesburg, semnat la Johannesburg, la 6.10.2000.

-Acord de cooperare intre CCIRMB si CCI Durban, semnat la Durban, in

luna octombrie 2000. 2. CADRUL JURIDIC CU ALTE STATE, GRUPURI DE STATE SAU ORGANIZATII ECONOMICE INTERNATIONALE -Republica Africa de Sud este membra fondatoare a GATT; -este membra OMC, cu statut de tara dezvoltata (desi s-a straduit sa obtina statutul de

tara in curs de dezvoltare). Prevalându-se de posibila incalcare a normelor OMC a evitat incheierea unor Acorduri comerciale preferntiale;

-Africa de Sud are aranjamente de comert cu Malawi, Zimbabwe si Mozambic. -este membra ONU; -este membra in urmatoarele organizatii si grupari regionale: * SADC – Comunitatea de Dezvoltare a Africii Australe; * SACU – Uniunea Vamala a Africii Australe; * ACP – grupul tarilor din Africa, Caraibe si Pacific; * Conventia Lomé; * BAD – Banca Africana de Dezvoltare; * OUA – Organizatia Unitatii Africane;

*FAO–Organizatia mondiala pentru ajutor in domeniul alimentatiei Preferintele acordate/primite de Republica Africa de Sud altor / de la alte tãri: Un numar de 8 tari au inclus Africa de Sud pe lista Sistemului Generalizat de Preferinte

(SGP) si anume: UE (ca partener colectiv), SUA, Canada, Norvegia, Elvetia, Japonia, Cehia si Ungaria. Africa de Sud nu are acorduri sau intelegeri pentru tratament preferential cu alte state, in afara de cele care decurg din calitatea sa de membru SADC si SACU.

3. Cadrul juridic de desfasurare a relatiilor dintre R.S.A si U.E. - Acordul de cooperare, dezvoltare si comert (Trade, Development and Cooperation Agreement – TDCA) semnat intre Africa de Sud si Uniunea Europeana la 11 Octombrie 1999. A intrat in vigoare incepand cu 1 ianuarie 2000, cu aplicare partiala pentru unele capitole, dar incepand cu 01.05 2004 are functionalitate completa.

Este primul acord de cooperare si comert pe termen lung, incheiat de UE cu o tara de pe continentul african si are drept scop furnizarea unui cadru juridic potrivit si oportun cu noile schimbari ce au avut loc atat in Africa de Sud, cat si pe plan european. Sustine si incurajeaza eforturile depuse RSA in domeniul economic si social in procesul de tranzitie,

17

promoveaza cooperarea regionala (SADC si SACU), incurajeaza dezvoltarea si liberlaizarea comertului cu produse, servicii si capital, sustine integrarea Africii de Sud pe planul economiei mondiale si promoveaza cooperarea intre U.E si RSA si implicit faciliteaza comertul cu tarile din Africa Australa strans legate de exporturile si importurile din RSA.

Acordul de cooperare, dezvoltare si comert acopera mai multe domenii dintre care amintim:

- comert de liber schimb; - politicile comerciale si instrumente de aparare comerciala; - proprietatea intelectuala; - dezvoltare economica - aspecte politice (respectarea democratiei si a drepturilor omului) - aspecte sociale, culturale, mediul inconjurator si altele

D. COMERTUL EXTERIOR AL RSA Ponderea Africii de Sud in comertul mondial a scazut de la 1,8% in 1960, la 0,7% in 2007 (export 49,5 mild Euro si import 56,3 mild Euro).

Orientarea geografica pe continente a schimburilor comerciale este urmatoarea:

export : Europa 36,7%, Asia 31,6%, America 14,8%, Africa 14,5%, Oceania 2,5%

import : Asia 42,2%, Europa 35,0%, America 13,8%, Africa 7,1%, Oceania 1,9%

Principalii parteneri comerciali ai RSA

la export: SUA 11,9%, Japonia 11,1%, Germania 8%, UK 7,7%, China 6,6%, Olanda 4,5%

la import: Germania 10.9%, China 10%, Spain 8,2%, SUA 7,2%, Japonia 6,1%, UK 4,5%, Arabia Saudita 4,2%.

Structura schimburilor externe ale RSA In ciuda eforturilor de diversificare a structurii exporturilor, materiile prime minerale si semifabricatele constituie, inca, sursa principala a incasarilor valutare, constând in principal in:

export: produse minerale, vegetale, chimice, hârtie, produse din lemn, perle, bijuterii, metale pretioase, metale, echipamente mecanice si electrice, autovehicule, avioane. Aurul este produsul cel mai important si vânzarile acestui metal pe piata internationala au o importanta vitala in fluctuatiile financiare.

import: echipamente industriale, mijloace de transport, semifabricate, bunuri de consum, produse chimice diverse.

Cea mai mare parte a exporturilor si importurilor sud africane se desfasoara cu

partenerii traditionali : Marea Britanie, Olanda, Germania, SUA, Italia, Japonia, Australia, Israel si tarile arabe. Cel mai mare procent din structura de exporturi il au materiile prime si materialele neprocesate sau cu grad mic de procesare, astfel ca industria miniera are o contributie majora la exporturile tarii.

18

Republica Sud Africana este unul din cei mai mari exportatori de aur ( lingouri sau chiar sub forma de minereu ), diamante ( neslefuite), platina,lana,zahar, mangan si crom, azbest, materiale folosite la producerea energiei atomice, carbune, antimoniu,cupru si fier. RSA este in acelasi timp un mare exportator de citrice, piei si blanuri de animale, produse chimice, produse din metal, masini si aparate, echipamente pentru transport si alte produse manufacturate.

1. Comertul exterior al Republicii Africa de Sud – CU STATELE LUMII

Din datele furnizate de SARS - Serviciul National al Veniturilor si Taxelor din Africa de Sud pentru primele 3 luni ale 2008, referitoare la comertul exterior al Africii de Sud, reiese faptul ca exporturile sud-africane catre China au cunoscut o crestere importanta, inregistrand majorari de 196% fata de aceeasi perioada a anului trecut, ceea ce a facut ca China sa-si pastreze locul 5 in cadrul tarilor de destinatie a exporturilor sud-africane, cu o valoare de 7387,48 mil Ranzi (0,73 mild Euro).

Pe total exporturile sud-africane la 3 luni in 2008, au inregistrat o crestere de 23% inregistrand o valoare de 10,7 mild Euro. Locul intai in cadrul tarilor de destinatie a exporturilor sud-africane il ocupa Statele Unite cu 1,5 mild E, urmata de Germania cu 1,17 mild E, Japonia cu 1,11 mild E , U.K. cu 0,9 mild E si China cu 0,7 mild Ranzi. Principalele produse exportate de Africa de Sud catre Japonia, SUA si UK au constat in pietre pretioase si metale comune, in timp ce pentru piata chineza principalul produs la- reprezentat carbuneele. Catre Germania, printre principalele produse exportate au fost

19

masinile si dispozitivele mecanice (4 mild Ranzi, repezentat 24% din exporturile catre Germania). Exporturile totale sud-africane de produse minerale au totalizat 21,4 mild Ranzi (2,14 mild Euro) din care 10,9 mild Ranzi carbune bituminos, 4,3 mild Ranzi petrol neprelucrat, 3,2 mild Ranzi petrol usor, 300 mil Ranzi electricitate. In ceea ce priveste importurile, China a inregistrat din nou cea mai mare crestere a importurilor, cu 44% mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut, atingand 15,3 mild Ranzi (1,5 mild Euro). Aceasta valoare o situeaza pe locul 2 in topul tarilor importatoare in Africa de Sud, dupa Germania cu o cifra a importului de 15,4 mild Ranzi (1,54 mild Euro).

Tari individuale de pe continentul african au avut un rol mai mic in totalul comertului exterior al Africii de Sud, dar pe ansamblu, continentul african a reprezentat un partener important. Exporturile sud-africane pe continentul african au fost de 18,1 mild Ranzi (1,81 mild Euro), iar importurile au inregistrat 11,2 mild Ranzi (1,12 mild Euro). Produsele exportate pe continent au constat in principal din masini si echipamente - 5,7 mild Ranzi, metale de baza - 5,3 mild Ranzi si produse alimentare – 3,2 mild Ranzi. La import au fost inregistrate produse minerale - 13,1 mild Ranzi, din care importurile de petrol din Nigeria au reprezentat aproape 50%. Si America Latina a avut un rol semnificativ in comertul exterior al Africii de Sud, Argentina a furnizat produse la import in valoare de 3,2 mild Ranzi, din care 2,6 mild ranzi au fost produse alimentare, iar Brazilia cu un total al export/import de 5,7 mild Ranzi, a furnizat la import masini si echipamente de 1 mild Ranzi, vehicule de 563 mil Ranzi si metale de baza de 493 mil Ranzi. In ceea ce priveste comertul total cu Romania acesta a inregistrat in primele 8 luni ale 2008, 76,53 mil USD cu o crestere de 23%, fata de aceeasi perioada a 2007.

Exporturile romanesti au cunoscut o crestere spectaculoasa, cu 550% fata de aceeasi perioada a 2007, inregistrand 36,12 mild Usd. .

Importul a cunoscut o scadere de 10%, datorat in principal reducerii importului de materii prime: minereu de magneziu, minereu de fier, fonta etc, utilizate in industria metalurgica si in cea a constructiilor de masini.

20

South African share in world trade (Source: WTO) South African share in world trade

1948 1950 1960 1970 1980 1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Exports 2 1.85 1.52 1.06 1.25 0.68 0.54 0.54 0.56 0.48 0.47 0.47 0.47 0.46 0.48 0.5 0.5 Imports 2.49 1.44 1.19 1.17 0.94 0.52 0.58 0.55 0.58 0.52 0.45 0.44 0.44 0.44 0.53 0.58 0.58

Average Annual Growth of Exports (Source: WTO) Average Annual Growth of Exports compared to 1949

1949 1950 1960 1970 1980 1990 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005World 1.83 2.98 6.91 7.98 11.73 10.19 10.00 9.88 9.75 9.51 9.40 9.46 9.19 9.11 9.24 9.44 9.52South Africa -1.24 -0.84 4.50 4.89 10.11 7.41 6.98 6.93 6.92 6.43 6.32 6.44 6.26 6.17 6.45 6.77 6.88Africa 0.47 1.28 4.38 6.22 11.02 7.94 7.19 7.28 7.17 6.62 6.70 7.04 6.77 6.70 6.98 7.36 7.73

21

2. Relatiile comerciale bilaterale ROMANIA-RSA

2.1. Evolutia schimburilor comerciale bilaterale in perioada 2000-2008, din statistica Romaniei - valori in milioane dolari SUA -

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007 2007 30.06

2008 31.08

TOTAL 16,56 45,71 35,73 45,52 46,48 33,136 44,445 80,48 37,98 76,53 Export 3,35 3,28 3.55 3,42 4,83 6,285 10,087 12,50 4,36 36,12 Import 13,21 42,43 32,18 42,10 41,65 26,851 36,358 67.98 33,62 40,41 Balanta -9,86 -38,15 -28,65 -38,68 -36,82 -20,56 -26,27 -55,48 -29,26 -4,29 Din analiza datelor statistice ale comertului pe primele 8 luni ale anului in curs, se constata o crestere consistente a exporturilor Romaniei catre Africa de Sud, inregistrandu-se o valoare record pentru relatiile bilaterale.. Fata de aceeasi perioada a anului precedent s-a inregistrat o crestere de 550%. Valoarea exporturilor pe primele 8 luni ale 2008 nu face decat sa certifice trendul ascendant sustinut al exporturilor din ultimii ani, prin atingerea unui record in ultimii 13 ani. (Doar in anul 1995 s-a depasit aceasta cifra, dar atunci a fost vorba de exportul a doua vase de pescuit, contractate inainte de 1989). 2.2 Principalele produse care au facut obiectul schimburilor comerciale din ultimii ani Export: rulmenti, reductoare si cutii de viteza, motoare cu ardere interna, robinete si armaturi industriale,masini, aparate si materiale electrice, becuri,vapoare mineraliere, ciment, fire texturate din poliester si nylon, covoare, recipiente pentru gaze, masini unelte, angrenaje si roti de frictiune, profile metalice, echipamente agricole diverse, articole electrocasnice (incalzitoare de apa, aragaze), benzi de otel laminate la cald si la rece, mobila, uree, produse chimice (clorosodice), masini si dispozitive mecanice, aparatura IT, cabluri electrice, acumulatori, materiale plastice si articole din material plastic, aluminiu si articole din aluminiu, produse siderurgice din fonta, fier si otel (produse siderurgice roluite sau plate, sârme sau bare din otel), organe de asamblare (suruburi, bolturi, nituri), tevi si conducte din fier sau otel, tabla si benzi de otel inox, cauciuc si articole din cauciuc, anvelope, cherestea, furnir, condimente, seminte de coriandru, produse ceramice, sticla si articole din sticla, tricotaje, confectii textile, incaltaminte cu fata din piele, etc. Import: minereu de mangan, minereu de fier, carbune energetic, produse chimice, sucuri citrice, vinuri si alte bauturi alcoolice, textile si tricotaje, conserve de carne si de peste, aur in forma semiprelucrata, lâna, concentrate de proteina si substante proteice, pompe, masini de tricotat, hârtie, tutun, asbest, piei, produse farmaceutice, masini si aparate electrice, etc.

22

2.3. ANALIZA COMPARATIVA A STRUCTURII SCHIMBURILOR COMERICIALE BILATERALE (la 6 luni 2008/2007) Evolutie export Principalele marfuri pe sectiuni care au facut obiectul exportului de produse romanesti in Africa de Sud se regasesc in tabelul de mai jos: EXPORT (Romania catre RSA) - mii dolari - Sectiunea 2008 2007 Poz

2008 Poz 2007

Crestere anuala 2008/2007

XVII. vehicule, aeronave, vase si echip

6532,4 755,1 1 3 765%

XVI. masini si aparate, echip electr, reactori, boilere

4911,4 1088,1 2 2 351%

VII. materiale plastice 2323,0 295,9 3 4 685% XV. metale comune si articole 771,7 1322,8 4 1 -41,66% IX. lemn,carbune si art lemn 238,9 160,6 5 6 48% VI. produse ale industriei chimice 209,1 114,0 6 7 83% XVIII. instrumente si aparate optice 119,6 66,1 7 12 80% XI. materiale textile si artic 98,6 101,2 8 8 -2,55% X. pasta de lemn, celuloza, hartie si carton si artic

74,9 87,2 9 9 -14%

II. produse ale regnului vegetal 52,8 183,8 10 5 -71% XIII. art piatra, ipsos, ciment, sticla si art sticla

42,3 0,0 11

XX. marfuri si prod diverse 31,4 31,6 12 13 -1% V. produse minerale 0,0 75,7 10 XII. incaltaminte, ghetre artic 0,0 68,6 11 Din studiul tabelului se observa ca, principalele categorii de marfuri romanesti exportate in RSA provin din industriile de medie-inalta tehnologie ce implica complexitate, grad de prelucrare şi valoare adăugată mai mare. Astfel pe primele trei locuri se situeaza sectiunea xvii/cap 87: tractoare, alte vehicule si accesorii cu 6532,4 mii USD, urmata de sectiunea xvi: masini si aparate, echip electr cu 4911,4 USD si sectiunea vii/cap 40: cauciuc si mater din cauciuc cu 2323,0 USD. Toate aceste produse inregistreaza cresteri semnificative fata de aceeasi perioada a anului 2007, intre 300% si 700%. De asemenea cresteri ale exporturilor de peste 50% s-au inregistrat si la: produse din lemn, produse ale industriei chimice si instrumente si aparate optice. In plus a aparut o noua categorie in exporturile romanesti si anume sect xiii/cap70: sticla si art sticla cu 42,3 mii USD O scadere vizibila, in perioada analizata a 2008, a inregistrat-o sect XV/cap73: produse din fonta, fier sau otel cu -41,66% si sect V: produse miniere (0) constand intr-o reducere a ponderii exportului de produse cu grad scazut de prelucrare. Aceste tendinţe evidenţiază, creşterea gradului de adaptare a produselor româneşti de export la conjunctura pieţei externe şi valorificarea din ce în ce mai bună a produselor prelucrate, cu valoare adaugata.

23

Evolutie import: Principalele marfuri pe sectiuni care au facut obiectul importului de produse romanesti in Africa de Sud se regasesc in tabelul de mai jos IMPORT (Romania din Africa de Sud) - mii dolari - Sectiunea 2008 2007 Poz

2008 Poz 2007

Crest anuala 2008/ 2007

XV. metale comune si articole: 20152,1 23123,3 1 1 -12,8% XVII. vehicule, aeronave, vase si echip

8538,1 5926,4 2 2 44%

XVI. masini, aparate si materiale electrice:

2067,2 956,4 3 4 116%

VI. produse ale industriei chimice 733,1 459,2 4 5 60% VII. materiale plastice, cauciuc si articole

548,4 37,4 5 9 1366%

V. produse minerale 453,5 2481,4 6 3 -81% IV. prod alimentare, bauturi, lichide alcoolice

280,2 3,7 7

XVIII. instrumente si aparat optice 190,7 194,0 8 7 -1,7% II. produse ale regnului vegetal 128,5 317,1 9 6 -59% XI. prod textile si artic 121,5 84,4 10 8 44% XIII. art din piatra sticla si art 30,4 0 11 Din studiul tabelului se observa ca, principalele categorii de marfuri care au facut obiectul importului in 2008, se mentin aceleasi atat ca structura cat si ca volum fata de perioada din 2007. Principala grupa de produse importata sect xv/cap72, fonta fier si otel se mentine la valori ridicate aprox 21 mil USD, inregistrand doar o scadere de 13%. De asemenea locul doi, ca si in 2007, il ocupa sect xvii/cap 87 tractoare, alte vechicule si accesorii inregistrand o crestere valorica de 44%. Cresteri semnificative in 2008, fata de aceeasi perioada in 2007, le inregistram la sect vii/cap 40 cauciuc si mater din cauciuc cu 1366% si sect xvi/cap 85 aparate si mater electrice cu 116% . De asemenea in 2008, apare in statistica la sect v produse minerale, cap 25 sare, sulf, pamanturi cu 451,3 mii USD, fata de 0 in 2007 si sect iv/cap 22, bauturi si lichide alcoolice cu 280,2 mii USD, fata de 0 in 2007. Scaderea semnificativa la categoriile de import se inregistreaza la sect v/ cap 27 combustibili si uleiuri minerale, 0 in 2008, fata de 2451,7mii USD in 2007 si la sect II produse ale regnului vegetal, (fructe, ceai, plante medi si seminte) scadere de 59%. Se observa ca principalele produse importate din RSA sunt inca materiile prime necesare pentru aprovizionarea industriei, dar mentionam o scadere substantiala la importul produselor minerale, care in trecut erau majoritare. Între România şi Africa de Sud se menţine un raport de 1:1 în ceea ce priveşte gradul de diversificare a exportului realizat (ca parte a ofertei generale de export a fiecărei ţări). Astfel, în perioada analizata, exportul României în Africa de Sud a constat în produse acoperind un număr de 17 grupe de produse, în timp ce Africa de Sud a plasat pe piaţa ţării noastre produse acoperind un numar de 18 grupe de mărfuri.

24

2.4. Evolutia comertului bilateral cu Romania, din statistica RSA (mii ranzi)

EXPORT SA

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

JAN 71 5,677 11,166 1,433 5,407 4,136 5,966 38,748 33,516 29,732 2,808 4,012 57,120 52,163FEB 7,608 55 19,904 1,561 5,451 7,452 48,266 2,790 6,734 2,107 1,965 8,394 40,152 87,278MAR 3,638 3,754 5,706 2,653 4,963 5,378 44,863 1,863 1,539 4,049 6,299 2,315 21,133 80,390APR 272 12,528 1,614 4,923 2,686 497 15,294 11,544 1,061 67,921 2,989 3,667 33,953

MAY 10,511 291 782 3,141 702 337 1,608 8,410 634 2,854 2,869 1,748 112,820

JUN 756 10,924 14,228 610 2,032 32,329 9,704 3,697 26,492 1,012 2,069 1,210 41,683

JUL 7,944 1,204 9,020 2,379 2,140 17,486 11,136 2,837 37,827 41,868 3,327 4,465 28,233AUG 1,284 1,080 2,286 2,625 2,535 12,886 6,907 20,168 1,607 906 3,317 2,436 63,082SEP 3,691 2,288 13,805 20,089 970 8,053 20,155 4,073 25,531 13,975 3,093 3,218 5,670OCT 277 15,143 17,077 30,383 3,335 2,155 5,486 7,981 2,172 461 1,993 3,113 16,615NOV 4,633 10,535 2,023 5,403 6,283 15,006 22,522 24,641 21,169 10,344 1,463 5,144 20,561DEC 7,824 10,063 23,729 4,738 23,139 3,056 2,622 1,865 453 2,886 2,453 48,778 27,117ANNUAL TOTAL

48,509 73,543 121,342 79,938 59,643 108,772 194,529 128,617 158,735 178,115 34,644 88,498 468,138

IMPORT SA

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

JAN 1,892 3,802 3,427 1,153 2,145 1,532 3,682 7,856 5,489 3,855 4,233 10,154 9,875 28,007FEB 3,697 3,078 4,727 976 1,359 2,101 2,881 8,862 4,058 4,085 9,680 5,509 8,880 27,398MAR 4,065 2,619 1,972 3,644 1,896 5,880 3,003 5,898 4,073 7,148 6,944 13,644 11,362 26,355APR 10,445 1,000 565 1,630 1,839 3,092 3,172 8,796 4,995 5,041 6,721 20,618 11,948MAY 2,214 1,731 5,105 1,919 769 2,772 3,228 9,093 5,094 9,713 9,703 11,300 12,918JUN 2,421 2,342 3,195 804 1,095 1,269 3,118 5,381 5,287 5,095 7,941 13,165 13,394JUL 1,355 1,966 1,815 3,208 1,035 3,054 5,232 4,489 2,831 4,370 6,862 9,284 18,804AUG 2,221 2,028 1,680 2,915 2,763 1,766 11,181 5,306 6,796 5,660 7,184 8,448 17,537SEP 2,406 1,197 3,044 3,396 1,342 2,143 7,206 8,890 5,430 10,969 26,832 11,856 18,299OCT 9,874 2,017 1,743 3,344 528 3,303 8,025 6,344 6,566 5,975 5,001 7,985 27,036NOV 1,405 1,365 1,263 2,534 1,942 2,673 3,675 4,415 5,488 8,761 8,693 13,256 20,680DEC 1,845 3,087 2,164 933 963 2,744 4,453 5,518 4,304 4,597 9,181 13,553 14,883ANNUAL TOTAL

53,841 26,230 30,700 26,456 17,676 32,332 58,855 80,848 60,410 75,269 108,976 138,772 185,616

25

Situatia schimburilor comericale pe sectiuni de produse, la 31 martie 2008, in statistica Africii de Sud se prezinta in tabelele de mai jos IMPORT DIN AFRICA DE SUD - mii ranzi - Sectiunea 2008 2007 Poz

2008 Poz 2007

Prop din total %

Crest 2008 /2007

V : MINERAL PRODUCTS 104.106 102.592 1 2 47,4% 305,9% XV: BASE METALS AND ARTICLES OF BASE METAL

66.245 317.261 2 1 30,1%

-16,5%

XVII: VEHICLES, AIRCRAFT, VESSELS & ASSOCIATED TRANS

30.373 653 3 10 13,8% 18514,3%

XVI:MACHINERY & MECHANICAL APPLIANCES; ELECTRICAL EQ

11.683 10.166 4 5 5,3% 359,7%

VII: PLASTICS & ARTICLES THEREOF; RUBBER & ARTICLES

2.969 1.020 5 9 1,4% 1064,7%

IV : PREPARED FOODSTUFFS; BEVERAGES, SPIRITS, &VINEG

2.066 574 6 11 0,9% 1340,4%

VI:PRODUCTS OF THE CHEMICAL OR ALLIED INDUSTRIES

1.276 10.975 7 4 0,6% -53,5%

II: VEGETABLE PRODUCTS 408 11.226 8 3 0,2% -85,5% XVIII : OPTICAL,PHOTOGRAPHIC, CINEMATOGRAPHIC, MEASU

297 2.342 9 7 0,1% -49,3%

XX: MISCELLANEOUS MANUFACTURED ARTICLES

135 98 10 14 0.1% 447.9%

Total 219.832 468.175 87,8%

26

EXPORT IN AFRICA DE SUD Sectiunea 2008 2007 Poz

2008 Poz 2007

Prop din total %

Crest 2008 /2007

XVI:MACHINERY & MECHANICAL APPLIANCES; ELECTRICAL EQ

28.750 71.261 1 1 35,2% 61m4%

XVII: VEHICLES, AIRCRAFT, VESSELS & ASSOCIATED TRANS

14.922 21.222 2 2 18,3% 181,3%

XXIII: SPECIAL CLASSIFICATION PROVISIONS:ORIGINAL EQ

11.261 14.679 3 4 13,8% 206,9%

VII: PLASTICS & ARTICLES THEREOF; RUBBER & ARTICLES

10.030 13.948 4 6 12,3% 187,6%

XI: TEXTILES & TEXTILE ARTICLES

5.126 20.663 5 3 6,3% -0,8%

XV: BASE METALS AND ARTICLES OF BASE METAL

3.495 14.653 6 5 4,3% -4,6%

XVIII : OPTICAL,PHOTOGRAPHIC, CINEMATOGRAPHIC, MEASU

2.320 6.503 7 7 2,8% 42,7%

IX : WOOD & ARTICLES OF WOOD; WOOD CHARCOAL; CORK &

1.607 2.487 8 12 2,0% 158,5%

XII: FOOTWEAR, HEADGEAR, UMBRELLAS, SUN UMBRELLAS,WA

1.524 6.361 9 8 1,9% -4,2%

II: VEGETABLE PRODUCTS 783 3.066 10 10 1,0% 2,1% Total 81.760 186.105 75,7%

2.5. Institutii guvernamentale si organizatii neguvernamentale cu atributii in domeniul relatiilor economice internationale

Politica de comert exterior este administrata de Departamentul de Comert si Industrie (DTI). Acest Departament are in sarcina promovarea exporturilor si investitiilor, acordarea de asistenta exportatorilor si investitorilor, reasigurarea creditelor de export, controlul exportului si importului, reglementari tarifare si de comert, precum si respectarea Acordurilor si tratatelor internationale in domeniul economic. In structura DTI exista o Directie Generala de Relatii Internationale, cu doua directii specializate: Directia Relatii Economice Bilaterale si Directia Relatii Economice Multilaterale (OMC si UNCTAD)

27

Organizatii neguvernamentale cu atributii in domeniul relatiilor economice: -Federatia Camerelor de Comert din RSA ( CHAMSA, SACOB si NAFCOC ); -Camere de Comert si Industrie provinciale (Africa de Sud se compune din 9 provincii, cu administratie proprie); -SACOB (South Africa Chamber of Business - principala structura neguvernamentala care reuneste si promoveaza interesele firmelor private si de stat). Principalele târguri si expozitii organizate in RSA unde Romania poate participa cu pavilion national

TÂRGUL PERIOADA LOCUL ORGANIZATOR SCOPUL

MASNIFESTÃRII Design for Living

Aprilie Cape Town KAGISO – Exhibition Târg pentru bunuri de consum

Africa Aerospace and Defence

Septembrie Johannesburg Ministerul sud-african al apararii

Târg specializat pentru industria aeronautica si militara

SAITEX Octombrie Johannesburg KAGISO - Exhibition Târg general de comert

E. Marketing

1. Distributia si canalele de desfacere

Datorita evolutiei istorice particulare a RSA, partenerii traditionali ai companiilor sud-africane sunt firmele engleze, olandeze, italiene, indiene, germane, americane, israeliene si asiatice. Mai recent datorita declinului pietei RSA, in contextul declinului economic mondial, firmele locale au inceput sa se orienteze spre pietele mai ieftine ale tarilor central si est europene ( Cehia, Polonia, Ungaria, Romania, Bulgaria, Ucraina ). In aceasta conjunctura firmele romanesti ar trebui sa foloseasca avantajul creat, pentru a-si introduce si mentine produsele pe piata RSA .

Dificultatile legate de distributie sunt in RSA partial de natura socio-istorica. Numeroase firme sud-africane ezita sa rupa relatiile de lunga durata cu furnizorii traditionali, chiar si atunci cand un furnizor strain poate oferi un produs mult superior si la un pret mai redus.

Comerciantii cu amanuntul sau angrosistii se tem fie de reactia de retorsiune din partea furnizorilor locali, fie de incapacitatea furnizorilor straini de a face livrarile la termen sau de a asigura service-ul pentru marfa vanduta. Partial, aceste temeri izvorasc din obisnuinta de a face afaceri numai cu partenerii traditionali si lipsa unei experiente cu parteneri din alte zone geografice.

28

Prezenta pe piata RSA a unei firme straine, prin deschiderea de birouri sau reprezentante, este foarte importanta pentru a dezvolta relatiile cu oamenii de afaceri sud-africani si este cruciala pentru a elimina aceste ezitarile ( temerile) de care am vorbit anterior.

Aproximativ 37% din cheltuielile zilnice ale consumatorilor sunt facute in magazine mici (cu o medie de 4-5 angajati), din apropierea locuintei, care nu dispun de un spatiu suficient pentru a avea stocuri mari. Totusi, numarul micilor comercianti cu amanuntul este in scadere si aparitia si dezvoltarea magazinelor cu autoservire si a supermagazinelor contribuie la reducerea stratificarii sistemului de distributie si fac produsele importate mai competitive ca pret.

Bunurile de consum importate sunt distribuite, in mod traditional, prin marile retele de super sau hyper-market-uri care sunt cunoscute pentru politica de reduceri de pret. Sistemul de distributie este caracterizat prin relatii stranse intre importatori si multiplele nivele de angrosisti si vanzatori cu amanuntul. In ultimul timp, cand piata sud-africana a devenit mai receptiva la preturile mici decat la calitatea deosebita, importul direct si exluderea a cat mai multor intermediari cu putinta, a devenit o metoda din ce in ce mai populara de a reduce costurile.

2. Situatia infrastructurii

Africa de Sud are o infrastructura fizica pe deplin dezvoltata: sosele, autostrazi, cai ferate, aeroporturi, porturi si telecomunicatii pentru distributia tuturor tipurilor de bunuri si servicii. Africa de Sud este de asemenea angajata in mari proiecte de extindere a lucrarilor publice, atat in vederea dezvoltarii infrastructurii, cat si pentru stimularea economiei.

3. Modalitãti de realizare a achizitiilor guvernamentale in RSA Achizitiile guvernamentale de bunuri si servicii, pentru toate intreprinderile si structurile administratiei de stat se realizeaza prin licitatii. Licitatiile sunt urmarite printr-o Comisie centrala de profil. Caracteristici: favorizarea initiativei populatiei de culoare (black empowerment); timp scurt intre lansarea caietului de sarcini si inchiderea licitatiei; cazuri frecvente de coruptie.

4. Modalitãti si instrumente de platã uzitate in RSA. Recomandãri. Se utilizeaza acreditivul cu plata la vedere sau la termen. In relatiile comerciale cu RSA nu se recomanda livrarea marfii cu plata pe credit sau incasso documentar.

5. Tariful vamal, obstacole netarifare si paratarifare, cote: Africa de Sud isi alinieaza treptat tariful vamal de import la cerintele OMC. Circa 30% din produse au tarif vamal zero, cca.25% sunt taxate intre 25-30% iar cea mai mare parte sunt taxate cu 15%. Pentru majoritatea produselor importate exte neceesara obtinerea licentei aferente. Un numar important de produse trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice si de calitate stabilite de SABS (South African Bureau of Standards). Produsele nu pot patrunde in tara inaintea obtinerii certificatului de testare si aprobare de la SABS, fapt care, uneori, descurajeaza, deopotriva, importatorii si exportatorii.

29

6. Oportunitãti de afaceri in comertul dintre Romania si RSA a) export (catre RSA): ciment, rulmenti, fire texturate, materiale plastice, geamuri,

produse sticlarie, recipiente pentru gaze, masini-unelte, articole ceramice, produse metalurgice, ingrasaminte chimice, surse de iluminat, angrenaje si roti de frictiune, produse electrice (incalzitoare de apa), mobila, uree, cherestea, etc. b) import (din RSA): minereu de fier, carbune energetic, bauturi alcoolice, textile si tricotaje, conserve de carne si de peste, concentrate de proteina si substante proteice, hârtie, tutun, azbest, piei, tantanti, aur in forma semiprelucrata, masini de tricotat, aparate telefonice, lânã, etc.

7. Utilizarea agentilor/distribuitorilor ; Gasirea unui partener

Infiintarea unui birou de reprezentare in Africa de Sud este cea mai buna cale de patrundere pe piata , dar evident nu singura cale si cea mai ieftina.

Folosirea agentilor/distribuitorilor este o strategie mai realista pentru firmele mici si mijlocii dar solicita la inceput o atentie deosebita.

In Africa de Sud, agentii si distribuitorii acopera, de obicei, un teritoriu sau o industrie anume. Agentii importatori sunt de obicei numiti ca agenti unici pentru intreaga tara. Desi exclusivitatea poate fi necesara pentru a asigura angajamentul puternic al agentului sud-african de a creste vanzarile, o companie straina nu trebuie sa se grabeasca sa renunte la controlul pietei in cazul in care exista dubii in privinta abilitatii si angajamentului companiei locale de a spori vanzarea produsului. Fixarea unui termen limitat de reprezentare, a unui volum minim al vanzarilor sau a unor indicatori calitativi ai vanzarilor pot fi recomandate pentru contractele de intermediere exclusiva.

Inlocuirea unui agent sau distribuitor sud-african poate presupune dificultati daca nu este facuta cu o deosebita atentie, dat fiind faptul ca cercurile si cluburile de afaceri, camere de comert si firmele individuale se informeaza reciproc vis-a vis de contactele de afaceri atat cu parteneri locali cat si straini, comunicarea fiind, in general, in sensul atentionarii asupra acelor parteneri care nu au avut un comportament loial, corect sau in sensul derularii unor afaceri onorabile.

De obicei firmele romanesti folosesc o lista a importatorilor / distribuitorilor / agentilor ca pe un mijloc de realizare a primului contact.

Surse de recomandare pentru contactarea partenerilor potriviti pot fi firme sud-africane, alte companii romanesti care au avut succes in afacerile lor in Africa de Sud, bancile, asociatiile comerciale, camerele de comert, Institutul WESGRO (focalizat pe comert exterior si investitii in Africa de Sud ) ,DTI ( Departamentul Comertului si Industriei ), TISA ( un subdepartament al DTI specializat pe comert si investitii in RSA ), Ambasada Romaniei din Pretoria si Consulatul General al Romaniei din Cape Town, unde isi are sediul biroul economic al DCE si unde se gaseste singurul reprezentant economic al Romaniei din Africa de Sud ( situat in Cape Town, 24 Highwick Drive, Kennilworth si avand urmatoarele posibilitati de contact : tel/fax : 0027-21-797 2258, mobil : 0027-825733807, e-mail : romtrade@telkomsa.net )

30

O parte din dificultatea alegerii unui agent sud-african consta in dobandirea sigurantei ca acesta va acorda o atentie serioasa cresterii procentului de vanzare a produsului romanesc din totalul vanzarilor de produse similare.

Pentru a atrage un partener de afaceri sud-african, exportatorul roman trebuie sa prezinte imaginea unei companii demne de incredere, competitive, decise, capabile de inovatie si de atingerea unei calitati superioare si sa fie pregatit sa stabileasca relatii personale. O companie trebuie sa arate ca este apreciata in ramura sa, ca a cercetat piata, ca est si ca raspunde prompt la toate solicitarile partenerului sud-african, cu profesionalism. Acestea vor ajuta la invingerea reticentei de a face afaceri cu furnizori din Romania. Comunicarea frecventa, prin fax sau telefon, ”tinerea calda” a partenerului, este de o importanta cruciala pentru reusita afacerilor.

8. Infiintarea unei reprezentante

Infiintarea unei reprezentante in Africa de Sud nu este o initiativa foarte costisitoare taxale de infiintare si nivelul preturilor la inchirierea de spatii pentru birouri sunt aproape egale cu cele din Romania ( se poate inchiria un apartament de 3 camere-120mp- intr-o zona buna, la circa 350-400 USD ) iar salariile angajatilor sud-africani sunt in jur de 4000-7000 Ranzi (aprox 400 - 700 USD ) .

Toate datele necesare privind infiintarea unei societati comerciale in Africa de Sud se afla studiind site-ul Oficiului National de Inregistrare a Companiilor si Proprietatii Intelectuale – Company and Intelectual Property Registretion Office, www.cipro.co.za Orice societate comerciala trebuie sa fie inregistrata la acest Oficiu (echivalentul Registrului Comertului din Romania) dupa care compania respectiva trebuie inregistrata la „South Africa Revenu Service” - SARS, Servicul de Taxe si Venituri a Africii de Sud, care colecteaza toate taxele si impozitele societailor comerciale.

Date privind conditiile necesare pentru ca o firma inregistrata in Africa de Sud sa devina posesoare a statutului de Black Economic Empowerment, se pot gasi pe site-ul Departamentului de Comert si Industriei a Africii de Sud – DTI, www.thedti.co.za . Avantajele unei companii BEE sunt multilpe printre care: posibilitatea participarii la licitatiile nationale si internationale organizate in RSA, posibilitatea obrtinerii de fonduri de la structurile abilitate ale guvernului pentru diferite proiecte, diverse ajutoare etc.

9. Tehnici de vanzare

Contactul personal cu clientii este deosebit de important.

Un reprezentant comercial aflat in vizita sau un agent rezident in Africa de Sud are, la alegere, posibilitatea de a insoti un agent sau distribuitor local in vizitele la clientii sud-africani existenti sau potentiali sau, singur sa-si stabileasca contactele si intalnirile cu partenerii locali. Cea din urma varianta este mai apreciata la nivele mici si medii, in timp ce prima varianta este de preferat in relatiile cu marile firme sau concerne transnationale.

Stabilirea de intalniri de promovare a vanzarilor demonstreaza atasamentul fata de piata si este totodata un excelent mijloc de a obtine semnale din partea pietei.

31

Multe relatii de afaceri romano-sud africane ”se racesc” dupa o perioada de colaborare buna. Una din greselile frecvente facute de companiile romanesti in Africa de Sud este aceea de a nu consulta partenerul sud-african asupra evolutiei pietei locale, in vederea adaptarii conditiilor de pret, calitate si livrare cu cele ale evolutia concurentei, ceea ce face ca, dupa derularea unuia sau catorva contracte, produsele lor sa nu mai fie competitive pe piata locala. Deasemenea, nu intotdeauna firmele romanesti acorda sprijinul adecvat partenerilor lor de afaceri sud-africanii dupa obtinerea unui succes initial sau derularea unui prim contract. In general, este important ca distribuitorii locali sa fie avertizati sa nu aplice o strategie de marketing conservatoare, respectiv una care implica un volum scazut si preturi ridicate, care protejeaza interesele lor, dar impiedica dezvoltarea deplina a potentialului de vanzare a produsului strain.

O parte importanta a succesului vanzarilor pe piata sud-africana este asigurata de cunoasterea modului de a negocia si de a mentine relatiile cu partenerii sud-africani. Cunostera limbii engleze este o conditie de baza a contactarii,mentinerii si dezvoltarii relatiilor de afaceri. In relatiile cu sud-africanii de origine engleza sau olandeza se impune cunoasterea culturii si etichetei respective. In relatiile cu partenerii ”de culoare” , abordarea directa, spontana si naturala este apreciata. In ambele cazuri se va evita abordarea aroganta, anosta si cu elemente de sensibilitate ( abordarea unor subiecte despre diferente rasiale, dominatie politica sau economica, etc)

Desi la nivelul conducerilor a numeroase companii romanesti exista vorbitori de limba engleza, adesea, un traducator bun si bine informat ajuta la eliminarea problemelor de comunicare.

10. Stabilirea valorii in vama

Taxele vamale sunt de tip specifice sau ad valorem, aplicabile valorii CIF, iar in cateva cazuri o combinatie a celor doua. Intrand in vigoare acordul TDCA, produselor importate/exportate din Romania si Africa de Sud li se aplica taxe vamale preferentiale, identice oricarei tari membre a UE. Pana in 2012, 95% din exporturile sud-africane catre UE vor avea 0% taxe vamale, iar 85% din importurile sud-africane provenind din UE vor avea 0% taxe vamale.

11. Licentele de import

In prezent, majoritatea bunurilor sunt "liber importabile", pentru importul lor nefiind necesara o licenta. Singura exceptie este pentru acele produse care cad sub incidenta cotelor de import, caz in care importatorul sud-african trebuie sa solicite licenta. Graul, carnea de vita si produsele din piele se numara printre cele cateva produse aflate sub incidenta sistemului de cote de import ca si unele produse textile importate din China.

12. Importul temporar

RSA este membra a Conventiei Internationale pentru facilitarea importului de mostre comerciale si materiale publicitare ATA. Utilizarea unui Carnet ATA permite trimiterea si introducerea temporara intr-o tara straina a unor bunuri ca mostrele pentru expozitii,

32

echipamentele profesionale, instrumentele muzicale si camerele de televiziune, fara plata impozitelor sau a altor obligatii.

Materialele publicitare, incluzand brosurile, filmele si fotografiile pot intra in RSA cu scutire de taxe. Introducerea articolelor menite sa fie expuse dar nu si vandute la targuri comerciale si alte evenimente similare este de asemenea permisa fara plata taxelor in cazul in care targul sau evenimentul se desfasoara intr-un spatiu expozitional unde este interzis sa se faca acte de vinzare-cumparare. Aceste articole trebuie reexportate dupa eveniment sau depozitate intr-un teritoriu liber vamal. Pe factura comerciala pentru aceste bunuri trebuie consemnat: "no comercial value, customs purposes only" si "these goods are for exhibition and are to be returned after conclusion of the exhibition". De asemenea, este important sa se consemneze pe documentele de livrare numele targului sau al locului de expunere, inclusiv numarul standului (daca este cunoscut).

13. Importuri interzise

In RSA este strict interzisa introducerea narcoticelor, materialelor obscene, a bunurilor contrafacute si a acelora care violeaza dreptul de proprietate intelectuala. Utilizarea chimicalelor si a altor aditivi in produsele alimentare si cosmetice este restrictionata sever . Produsele interzise includ anumite produse agricole si de carne, specii sau bunuri in pericol de disparitie ca de exemplu fildesul, parti de animale si blanuri a caror comercializare este interzisa prin tratate internationale si o cantitate mai mare decat rezerva pe doua luni de medicamente si cosmetice de uz personal.

14. Dreptul la proprietatea privata si la infiintarea de firme

RSA asigura companiilor private straine si locale dreptul de a initia si conduce operatiuni de afaceri si de a se angaja in toate formele de activitate lucrativa.

F. SITE-uri de interes economic in RSA Motoare de cautare

: Aardvark = www.aardvark.co.za : Ananzi = www.ananzi.co.za : Marques = www.marques.co.za : Max = www.max.co.za : South Africa Online = www.southafrica.co.za : Who’s Who = www.whoswho.co.za : Zebra = www.zebra.co.za

Cautare si survey in domeniu economic : Media Africa = www.mafrica.co.za : Webcheck = www.webcheck.co.za

33

: Asociatia providerilor de servicii Internet = www.ispa.org.sa : Business contacts site = www.mbendi.co.za : SA Directory Exports = www.southafricaexports.com : Business = www. yellowpages.co.za / sadocs : Africa Poduct Digest = www.africaexports.com : Kompass SA = www.kompass.co.za : Reedbase SA = www.reedbase.co.za : Reed Business Information = www.reedbusiness.co.za : Business Day Online = www.businessday.co.za : Electronic Commerce Association SA = www.ecasa.org.za : Media Toolbox: = www.mediatoolbox.co.za

Camere de comert + Departamentul Industriei si Comertului+ Wesgro+ Vama

: Camera de afaceri sud-africana= http://www.sacob.co.za/ : Camera de Comert Metropolitana din Johanesburg=http://www.jcci.co.za/ : Camera de comert din Cape Town si Western Cape = http://www.capechamber.co.za/ : Camera de Comert din Port Elizabeth : http://www.percci.co.za/default.htm : Chamber of Mines = www.bullion.org.za : Camera de Comert din Durban=http://www.durbanchamber.co.za/ : TISA ( Trade & Investment South Africa) = www.isa.org.za : DTI ( Department of Trade & Industry) = www.thedti.gov.za : WESGRO ( Western Cape Investment and Trade Promotion Agency) = = www.wesgro.co.za : South African Revenue Sistem (include Vama)= http://www.sars.co.za

Organizatii care pot furniza informatii actualizate

: Econometrix = www.econometrix.co.za : Information Technology Association = www.ita.org.za : National Economic Development & Labour Council (NEDLAC) = www.nedlac.org.za : JSE (Bursa de valori din Johanesburg) = www.jse.co.za : Council for Scientific & Industrial Research (CSIR) = www.csir.co.za : National Research Foundation = www.nrf.ac.za : Stats SA = www.stassa.gov.za : University of South Africa = www.unisa.ac.za/dept/bmr : SA Association for the Conference Industry = www.saaci.co.za : UN Commision on Sustainable Development : e-mail=dsd@un.org

34

GUVERN

: Guvern = www.gov.za : Gov communication (GCIS) = www.gcis.gov.za, e-mail=information@gcis.pwv.gov.za

TURISM : South African Tourism (SATOUR) = www.southafrica.net : SA National Parks = www.parks-sa.co.za Firme si organizatii parastatale sau f. importante

: ABSA Bank = www.absa.co.za : Anglo American Plc = www.angloamerican.co.uk : Blue Train = www.bluetrain.co.za : Bowman Gilfillan Inc = www.bowman.co.za : Columbus Stainless = www.columbus.co.za : DaimlerChrysler = www.daimlerchrysler.co.za : Deloitte & Touche = www.deloitte.co.za : Development Bank of SA = www.dbsa.org : The Entreprise Organisation (DTI) = www.dti.gov.za : FNB Corporate Bank = www.fnb.co.za : Gauteng Economic Development Agency = www.geda.co.za : Industrial Development Corporation (IDC) = www.idc.co.za : ISCOR = www.iscor.com : KPMG Tourism = www.kpmg.co.za : KwaZulu Natal Economic Council = www.kznec.org.za : Nedcor Bank = www.nedcor.co.za : Old mutual Plc = www.oldmutual.com : Pam Golding International = www.pamgolding.co.za : Portnet = www.portnet.co.za : Sanlam Ltd = www.sanlam.co.za : SA Reserve Bank = www. reservebank.co.za : Sasol Ltd = www.sasol.com : Spoornet = www.spoornet.co.za : Standard Bank = www.standardbank.co.za : Telkom SA = www.telkom.co.za : Transnet = www.transnet.co.za : www. africabusinessdirect.com : BOE = http://www.boepersonal.com : Johannesburg Stock Exchance = www.jse.co.za