Indrumar Osim

7/18/2019 Indrumar Osim

http://slidepdf.com/reader/full/indrumar-osim 1/47

PROIECT de NORMA

pri vind redacterea descri er i i , a revendicari lor de brevet de inventie,

a desenelor si rezumatu lui , in vederea depuneri i unei cerer i de brevet de

inventie, la Of iciu l de Stat pentru I nventi i si Marci din Romania

MOTIVATIA PROPUNERII

" O inventie este brevetabila, daca este noua, rezul ta din tr -o activi tate inventiva si este

susceptibi la de aplicare industr iala.

I nventia brevetabila poate avea ca obiect un produs, un procedeu sau o metoda.

I nventia avand ca obiect un nou soi de planta, un hi bri d sau o noua rasa de animal este

brevetabila, daca acestea sunt noi, di stincte, omogene si stabile. "

L 64/1991 Art.18 <DIV ALIGN=right>

Art.18. </DIV>I nventia trebuie sa fi e expusa in descri ere, revendicari si in desene, suf icient de clar, complet

si corect din punct de vedere stii nti f ic si tehni c, astfel incat o persoana de special itate in

domeniu sa o poata realiza, fara sa desfasoare o activi tate inventi va.

Daca inventi a se refera la un material biologic reproductibil , care nu poate fi descri s astfel,

incat inventia sa poata fi reprodusa de catre o persoana de speciali tate in domeniu si daca

acest material nu este accesibi l publi cului , descri erea inventi ei trebuie sa fie completata cu un

act pri n care sa se conf irme depunerea unui asemenea mater ial , intr -o institutie de depozit,

desemnata de Guvern sau care are cali tatea de autor itate de depozit i nternati onal . Aceasta

depunere trebuie sa fi e efectuata cel mai tarziu , pana la data inr egistrar ii cererii de brevet de

inventie.

In articolul 18 al Legii 64/1991(citat mai sus), privind brevetele de inventie, se arata ca

inventia trebuie sa fie expusa in descriere, in revendicari si desene atat de concis, clar, exact

si complet , incat o persoana de specialitate in domeniu sa o poata realiza, fara sa desfasoare

o activitate inventiva.

Regulament Regula 13

Regula 13 - Descrierea inventiei

(1) Descrierea inventiei trebuie sa contina, in mod succesiv, in ordinea de mai jos,

urmatoarele:

a) titlul inventiei asa cum a fost indicat iin cererea de brevet de inventie, intr-o formulare

clara si concisa, a obiectului inventiei, fara sa o divulge;

b) precizarea domeniului tehnic, iin care poate fi folosita inventia, fara sa divulge solutia;



c) prezentarea stadiului anterior al tehnicii, in masura in care solicitantul il cunoaste si il

considera util pentru intelegerea inventiei, cu indicarea documentelor care stau la baza

acestuia; se va prezenta cel putin o solutie considerata ca cea mai apropiata de obiectul

inventiei; cand descrierea cuprinde un grup de inventii, care respecta criteriul unitatii,

pentru fiecare inventie din grup, se va prezenta cate o solutie din stadiul tehnicii.

d) expunerea inventiei astfel, incat sa fie inteleasa problema tehnica, pe care o rezolva

(chiar daca problema tehnica nu este in mod explicit mentionata) si solutia de rezolvare,

asa cum este ea revendicata; expunerea va fi insotita si de avantajele inventiei, in raport custadiul tehnicii; in cazul in care descrierea cuprinde un grup de inventii, care respecta

criteriul unitatii, expunerea fiecarei inventii din grup se va face separat;

e) prezentarea, pe scurt, a fiecarei figuri din desenele explicative, daca acestea exista;

f) prezentarea detaliata a obiectului inventiei pentru care se solicita protectie, a modului

sau de executare si folosire/functionare, intr-un mod suficient de clar, complet si corect, cu

trimitere si la desene, daca acestea exista, incat o persoana de specialitate sa o poata

realiza; prezentarea va fi sustinuta de exemple concrete de realizare; in cazul unui grup de

inventii, care respecta criteriul de unitate a inventiei, se va prezenta cel putin cate un

exemplu de realizare pentru fiecare inventie din grup.

g) indicarea, in mod explicit, daca aceasta nu rezulta in mod evident din prezentarea

detaliata, conform literei f) sau din natura inventiei, a modului in care inventia indeplineste

conditia de aplicare industriala.

(2) In descriere, pot fi prezentate modele si formule matematice, algoritmi, fara ca

prezentarea obiectului inventiei, in exemplul de realizare, sa se bazeze exclusiv pe acestea.

Textul descrierii inventiei cuprinde urmatoarele capitole care se expun succesiv, in ordinea

stabilita mai jos, fara folosirea unor subtitluri intermediare, cu exceptia capitolului de

revendicari de brevet:

1. denumirea tehnica a inventiei - titlul inventiei

2. domeniul tehnic, in care inventia se poate folosi.

3. stadiul anterior, al tehnicii, cu indicarea documentelor corespondente;

4. aprecierea stadiului cunoscut al tehnicii.

5. expunerea inventiei

(asa cum este caracter izata in revendicaril e de brevet in asa mod , incat sa poata fi inteleasa

problema tehnica si solu tia sa).



5.1. problema tehnica ,pe care o rezolva inventia;

5.2. prezentarea solutiei tehnice, a inventiei, cu evidentierea elementelor care rezolva

problema tehnica, pusa.

5.3. expunerea inventiei pentru un grup de inventii ce respecta criteriul unitatii.

6. avantajele aduse de inventie, in raport cu stadiul anterior al tehnicii;

7. prezentarea figurilor, desenelor.

8. descrierea, cel putin, a unui exemplu concret, de realizare;

- prezentarea modului in care inventia indeplineste conditia de aplicare industriala,

respectiv ilustrarea conditiilor in care inventia poate fi folosita cel putin intr-un domeniu

de activitate si poate fi reprodusa cu unele caracteristici ori de cate ori este necesar.

9. revendicarile de brevet;

10. redactarea rezumatului inventiei;

11. conditiile de formã a cererii de brevet de inventie;

12. indicarea referinþelor citate in documentele de brevet

1. Titlul inventiei

Titlul inventiei prezent in documentele de brevetului constituie o sursa secundara, utila, de

informare, cu conditia ca el sa cuprinda suficiente informatii.

In general, titlul este tiparit pe prima pagina a documentului de brevet si este inscris in

formularul cererii de brevet, in buletinele oficiale si in Registrele nationale de proprietate

industriala.

Prin intermediul titlului inventiei, utilizatorul isi poate forma o prima idee asupra

domeniului si obiectului inventiei.

Redactarea titlului inventiei trebuie sã respecte urmãtoarele cerinte minimale:

Titlul inventiei trebuie sa fie semnificativ.



Titlul trebuie sa indice, clar, concis si exact, obiectul la care se refera inventia, fara sa

divulge solutia tehnica.

In cazul inventiilor cu revendicari independente, de categorii diferite, (produs, procedeu

sau metoda, dispozitiv, instalatie etc) titlul va contine toate obiectele inventiei pentru care

se cere protectie si va fi formulat, de exemplu, astfel:

" Procedeu si instalatie pentru..." ;

" Metoda si aparat pentru..."

Titlul inventiei se prezinta, prin notiuni tehnice, generale si cunoscute, in forma

nearticulata, de exemplu "aparat", "dispozitiv", "instalatie", "procedeu si instalatie",

"metoda si aparat", fara indicatii de detaliu. Titlul va fi formulat clar si precis, pentru a

indica obiectul inventiei si pentru a permite stabilirea domeniului de specialitate si

clasificarea corecta a acestuia, conform clasificarii internationale de brevete (Int Cl.)

La formularea titlului se folosesc numai notiuni cunoscute si folosite in tehnica, exprimate

corect, din punct de vedere stiintific sau tehnic. Termenii din titlu trebuie s ã se regãseascã

in unul din dictionarele limbii romane (DEX, DICÞIONAR TEHNIC etc) nefiid admis

argoul tehnic. Atunci cand este posibil, se vor folosi notiunile care se regasesc in clasificarea

internationala, a brevetelor (Int. Cl.).

Titlul unui brevet de perfectionare este, in general, identic cu cel al brevetului de inventieprincipal.

In unele cazuri, cand obiectul brevetului de perfectionare se refera numai la elemente

tehnice, particulare, ale brevetului de inventie, titlul va putea fi diferit.

Se exclude folosirea, in titlul inventiei, a unor denumiri comerciale, denumiri derivate din

nume de persoane, denumiri fanteziste sau denumiri de marci de fabrica, de comert sau de

serviciu. Fac exceptie inventiile care au ca obiect noi rase de animale, noi soiuri de plante si

noi microorganisme.

In redactarea titlului inventiei, trebuie avut in vedere faptul ca titlul face parte din

structura datelor bibliografice care identifica inventia si ca el va fi, deseori, transferat pe un

suport care se va citi cu ajutorul unei masini; ca urmare, titlul nu trebuie sa prezinte decat

caractere si semne pe care calculatorul sa le poata citi si imprima.

2. Domeniul tehnic, la care se refera inventia



Acest capitol constituie partea introductiva a descrierii si prezinta o dezvoltare a titlului, cu

delimitarea domeniilor concrete, in care este posibila si chiar indicata utilizarea inventiei.

Expunerea acestui capitol va incepe cu urmatoarea formulare: "Inventia se refera la un

aparat (dispozitiv, procedeu, metoda etc.) destinat..."

In cazul brevetelor de perfectionare, expunerea acestui capitol va incepe cu urmatoarea

reformulare:

"Inventia se refera la... (se reproduce titlul) si constituie o perfectionare a brevetului de

inventie..."

In acest capitol nu se vor expune elementele concrete ale solutiei tehnice, a inventiei pentru

care se solicita protectia.

3. Prezentarea stadiulu i anteri or al tehnicii , cu indicarea documentelor publice in care se

regasesc solu ti i tehnice apropiate.

In acest capitol, se prezinta, pe rand, in mod succint, fara a se face apel la desene

explicative, solutiile tehnice anterioare, cele mai apropiate de inventia pentru care se

solicita acordarea brevetului de inventie (produs, procedeu, instalatie etc.), solutii

cunoscute de inventator sau solicitant, care au acelasi scop sau un scop analog, cu

indicarea, pentru fiecare din solutiile mentionate, a lipsurilor sau dezavantajelor pe care le

elimina solutia tehnica, pentru care se solicita acordarea brevetului de inventie.

In acest capitol, nu se face un istoric sau o trecere in revista a tuturor solutiilor tehnice,

cunoscute, care au acelasi scop, ci se prezinta numai o selectie a solutiilor sau solutia

tehnica, cunoscuta de solicitant, ca cea mai apropiata de solutia cu care se compara

inventia, cu indicarea documentelor in care se regaseste.

Solutiile anterioare trebuie sa fi fost accesibile publicului la data depunerii cererii de

brevet, respectiv sa fi fost publicate intr-o forma scrisa, fara nici o bariera restrictiv ã de

confidentialitate privind utilizarea sau disemniarea Informatiilor.

Sursele de informare, in care se regasesc integral solutiile tehnice cunoscute, vor fi indicate

in paranteze (de exemplu; numarul brevetului de inventie si tara in care a fost acordat;

titlul articolului, cu precizarea publicatiei, pagina si anul publicarii; titlul revistei,

manualului, tratatului etc., cu precizarea paginilor, anul editarii si denumirea editurii).

La prezentarea solutiilor tehnice, cunoscute, nu se fac referiri la firme, intreprinderi,

indicative de aparate, ci numai la solutii tehnice, concrete, publice.



Denumiri comerciale care identifica produse pot fi folosite numai daca in materialele

indicate ca sursa se regasesc solutiile tehnice integral dezvaluite.

Prezentarea fiecarei solutii tehnice, cunoscuta, va incepe cu formularea urmatoare:

" I n scopul ...... este cunoscut ......... ( un aparat, produs, procedeu, instalatie, metoda etc." ).

In cazul in care se prezinta mai multe solutii tehnice, cunoscute, se vor folosi urmatoarele

formulari pentru celelalte solutii tehnice, cunoscute:

" Este ,de asemenea, cunoscut un aparat etc." ;

" Se cunoaste, de asemenea, un aparat etc...." ;

" I n acelasi scop, mai este cunoscut un aparat etc..."

4.Aprecierea stadiului tehni cii

Dezavantajele solutiilor tehnice, cunoscute, pot fi prezentate fie separat, pentru fiecare

solutie in parte, fie la sfarsitul capitolului, pentru toate solutiile tehnice cunoscute, si ele

trebuie sa fie certe, obiective si neexagerate.

1. In cazul inventiilor cu revendicari independente, de categorii diferite, prezentarea

stadiului cunoscut al tehnicii mondiale va cuprinde cel putin cate o solutie tehnica, dinfiecare categorie de obiecte, a inventiei, in ordinea succesiunii din titlul inventiei.

2. In cazul brevetelor de perfectionare, se pot face referiri numai la brevetele de inventie ,

daca, ulterior inregistrarii acestora, nu a aparut o alta solutie tehnica mai apropiata.

3. In cazul brevetelor de perfectionare, dupa prezentarea, pe scurt, a solutiei tehnice din

brevetul de inventie, se vor arata limitele sau dezavantajele acestuia.

4. In cazul in care obiectul inventiei este un nou soi de plante, un hibrid, o rasa de animal

sau microorganism, in capitolul stadiul tehnicii va fi necesar sa se indice explicit si cu toate

caracteristicile relevante, plantele, rasa sau microorganismul de la care s-a plecat

(caracteristici taxonomice, morfologice si daca este cazul, biochimice).

5. Expunerea inventiei



Expunerea inventiei se face in asa fel incat sa poata fi inteleasa problema pe care o rezolva

si solutia sa.

5.1. Prezentarea problemei tehn ice, pe care o rezolva inventi a

Problema tehnica trebuie astfel formulata, incat sa rezulte ca, prin rezolvarea ei, se atinge

scopul inventiei.

Problema tehnica trebuie sa fie prezentata, fie explicit, fie ca poate rezulta din expunerea

solutiei inventiei. In problema tehnica se poate face referire si la dezavantajele din stadiul

anterior al tehnicii, adica problema tehnica a fost generata de gasirea posibilitatilor de

evitare a acestora.

Prezentarea problemei poate fi formulata astfel:

" Problema pe care o rezolva inventi a este de a reali za o combina de recoltat cereale, care sa

culeaga si spicele cazute" ;

" ... de a reali za un dispozit iv de protectie a vederii sudoril or, care sa asigure sincronizarea

in tervalelor de transparenta a vizorul ui , cu in tervale de stingere a arcului , in cazul sudari i

electrice cu impulsuri"

" ... de a folosi energia jetului de li chid de spalare a pieselor si pentru antr enarea benzii care le

transporta.

5.2. Prezentarea solu tiei tehnice, a inventiei ,cu evindentierea elementelor care rezolva

problema tehnica, menti onata

Solutia tehnica trebuie sa fie prezentata si explicata in asa fel, incat sa rezulte clar, precis si

logic, modul in care elementele ei de noutate inlatura deficientele si dezavantajele

mentionate anterior, in descriere si deci rezolva problema pusa.

Solutia tehnica noua ,care face obiectul inventiei, se va prezenta, in mod succint, intr-o

fraza sau in cateva fraze, punandu-se in evidenta toate elementele tehnice noi, care rezolva

problema pusa, fara a se intra in detalii de realizare.

In cazul inventiilor cu revendicari independente, de categorii diferite, fiecare obiect alinventiei va fi prezentat separat, in cate o fraza, in ordinea succesiunii din titlul inventiei,

elementele de noutate ale fiecarui obiect al inventiei fiind expuse in asa fel, incat sa rezulte

conceptul inventiv unitar, al inventiei.

In cazul inventiilor cu revendicari independente, de categorii diferite, prezentarea celui de

al doilea, respectiv al treilea, obiect al inventiei va incepe printr-o referire la obiectul

anterior, al inventiei.



In aceste cazuri se vor folosi urmatoarele formulari;

" Aparatul pentru aplicarea metodei conform inventiei este alcatuit........" ;

" Di spoziti vul pentru aplicarea procedeului conform inventiei este constitu it din....." ;

" Procedeul de realizare a ...... (produsului ) conform inventiei consta in...." ;

In cazul in care este necesar, in cuprinsul prezentarii solutiei tehnice, se pot mentionaformule chimice sau relatii matematice, daca acestea fundamenteaza inventia, teoretic.

6. Prezentarea avantajelor aduse de inventi e, in raport cu stadiul cunoscut, al tehnicii

Avantajele se prezinta sub forma enuntiativa, fara motivari sau explicitari, iar prezentarea

fiecarui avantaj se face in alineat nou, cu liniuta la inceputul acestuia.

Cand avantajul consta intr-un efect economic, se va arata acest efect, fara indicarea valorii

economice.

Avantajele trebuie sa fie reale, valabile pentru intregul domeniu de aplicare a inventiei si sa

rezulte din comparatia cu toate solutiile prezentate in descriere, la capitolul referitor la

stadiul cunoscut al tehnicii.

Prezentarea avantajelor poate avea, de exemplu, urmatoarea formulare;

" Prin aplicarea inventiei, se obtin urmatoare avantaje:

- r educerea cosumulu i de energie;

- simplif icarea constructiva;

- cresterea randamentu lu i...."

In cazul in care inventia prezinta un singur avantaj, acesta se evidentiaza intr-o singurafraza.

7. Prezentarea f igur il or, desenelor

Prezentarea figurilor din desenele explicative constituie partea introductiva a exemplului



sau a exemplelor de realizare a inventiei si poate avea urmatoarea formulare;

" Se da (se dau), in continuare, un (mai mul te) exemplu (e) de reali zare a inventiei, in

legatura si cu fig. 1...n, care reprezin ta:

- fi g.1, vedere de ansamblu, a dispozit ivulu i, aparatulu i;

- fi g.2, sectiune cu un plan A-A din fi gura 1;

- f ig.3, vedere in perspectiva, a dispoziti vului ; - f ig.4, schema cinematica a sistemului de actionare;

- f ig.5, ..................................................;

- f ig.6, ...................................................

Desenele trebuie sa contina un minim de reprezentari constructive sau tehnologice,

necesare intelegerii solutiei tehnice si a exemplelor de realizare, cu indicarea mai detaliata a

partilor care prezinta importanta pentru evidentierea elementelor noi, ale inventiei.

Figurile din desenele explicative pot fi vederi sau proiectii, in diverse planuri, sectiuni,

proiectii axonometrice etc. precum si diagrame, grafice, scheme electrice, scheme bloc,

scheme cinematice etc. Fiecare figura din desenele explicative va fi numerotata si

explicitata, numerotarea urmãrind ordinea utilizãrii in text.

Desenele cu figurile explicative, care se vor anexa la descriere, se prezinta in masura in care

sunt necesare intelegerii inventiei si a elementelor de noutate a inventiei.

Toate elementele tehnice, descrise in text si insotite de semne de pozitionare, trebuie sa se

regaseasca si in desene; tot ceea ce este trecut cu semne de pozitionare in desene trebuie sa

se regaseasca in text.

Cand, in textul descrierii, se prezinta subansambluri pentru pozitionarea carora se folosesc

literele mari ale alfabetului latin, planurile de sectionare vor putea fi pozitionate cu cifre

romane I-I, II-II etc.

Pentru solutiile tehnice, prezentate in stadiul cunoscut al tehnicii, nu se intocmesc desenecu figuri explicative.

7.1. I ntocmirea desenelor




Regula 16 - Desenele expl icative ale inventiei

(1) Desenele sunt necesare in masura in care contri buie la intelegerea inventiei si a

elementelor de noutate ale ei. Desenele trebuie sa conti na semne de refer in ta (ci fre si/sau

li tere) care sa indice elementele componente, corespunzatoare prezentar ii lor in exemplul de

realizare din descri ere.

(2) F il a continand desene nu va depasi f ormatul A4 sau, in cazuri exceptionale A3 si va putea fi din calc, carton alb sau alt suport, cu conditia ca desenul sa aiba contr astul necesar pentru

reproducerea prin metodele electrostatice.

F il ele nu vor avea chenar sau al te lin ii care sa delimiteze desenele.

Margin ile minime libere ale fi lelor trebuie sa fi e pe fiecare latura de 2,5cm.

(3) Schemele si diagramele se considera desene. Tabelele nu se considera desene.

(4) Desenele nu tr ebuie sa contina texte, cu exceptia unui cuvant sau a unor cuvin te izolate -

atunci cand acest lucru este absolut necesar - cum sunt " apa" , " abur" , " deschis" , " inchis" ,

etc., iar pentr u schemele si diagramele ce ilustreaza etapele unui procedeu, cateva cuvinte

cheie, absolut necesare intelegerii acestora. F iecare cuvant f olosit trebuie asezat in asa fel in

desen, incat sa permita inlocui rea lui f ara sa acopere nici o l in ie a desenelor.

(5) Semnele de referin ta care nu sunt mentionate in descri ere nu tr ebuie sa apara in desen si invers.

(6) Semnele de referinta ale acelor asi elemente trebuie sa fie identice in descriere, revendicari

si desene.

Pentru aceeasi inventie, se pot utiliza desene executate in proiectie ortogonala, o parte in

proiectie axonometrica precum si alte moduri de reprezentare (scheme bloc, scheme

electrice, scheme cinematice etc.) in functie de necesitatea punerii mai bine in evidenta a

obiectului inventiei.

Se recomanda, in unele cazuri, executarea desenelor in proiectie axonometrica (in

perspectiva) ele avand un caracter mai sugestiv.

La intocmirea desenelor se vor respecta toate standardele in vigoare in Romania.

Pot fi folosite toate modurile de reprezentare standardizata.



Tabele nu sunt considerate desene, ele urmand a fi introduse in cuprinsul textului descrierii

inventiei.

Diagramele sunt considerate desene.

Desenele nu trebuie sa contina texte explicative, cote dimensionale, legende ale partilor

constructive etc.

Se admit cote de dimensiuni in cazul in care acestea constituie elemente esentiale ale

inventiei.

Se pot admite, inscrise pe desen, atunci cand este necesar, expresii ca de exemplu: "apa",

"abur", "sectiunea AB", "inchis", "deschis" etc., redactate in limba romana.

Pe o fila se pot executa mai multe desene explicative, fiecare constituind cate o figura

separata, semnificatia ei fiind aratata in textul descrierii.

Figurile se numeroteaza in ordine crescatoare, folosind numai cifre arabe (figura 1, figura

2... ect.). Fiecare proiectie, sectiune sau detaliu, reprezentat separat, constituie o figura

aparte si se numeroteaza ca atare.

Partile componente, detaliile, organele, aparatele, precum si alte elemente mentionate in

descriere in cadrul exemplelor de realizare, vor purta pe desen cate un semn de referinta.

Un semn de pozitionare va reprezenta acelasi element chiar daca aceasta apare in mai

multe figuri, astfel incat un semn de pozitionare sa aiba o singura semnificatie. Ca

modalitate practica de pozitionare a semnelor de referinta, se recomanda ca acestea sa fie

introduse intai in textul prezentarii exemplului de realizare si dupa aceea transcrise pe

figuri.

Planul de sectionare a pieselor se noteaza prin litere mari ale alfabetului latin, de exemplu,

A-A, B-B etc.

In cazul schemelor bloc, se pot utiliza fie cifre arabe, fie litere mari ale alfabetului latin.

In cazul schemelor electrice, se pot utiliza atat cifre arabe, cat si litere mici ale alfabetului

latin, luate separat sau combinate, in conformitate cu prescriptiile oficiale de simbolizare.

Semnele de pozitionare inscrise pe desene trebuie sa se regaseasca in totalitate in descriere,

respectiv in prezentarea exemplului de realizare si invers.



Semnele de pozitionare se scot in afara conturului pieselor, pe cat posibil aliniate vertical si

orizontal, fiind unite de piesele ce le reprezinta printr-o linie subtire terminata cu un punct.

Pe desene, cifrele si literele care constituie semnele de pozitionare, nu se vor incercui,

sublinia, pune in paranteze sau intre ghilimele.

Scara desenelor si claritatea executiei lor grafice trebuie sa fie facuta, astfel incat la o

reproducere a acestora, concomitent cu reducerea liniara la doua treimi, detaliile saramana evidente.

Atunci cand, este necesara evaluarea marimii pe figura trebuie sa sa regaseasca si etalonul

de comparare.

Desenele se executa cu tuº.

Nu se admite folosirea de linii, hasuri sau tente colorate.

Sectiunele sunt marcate prin hasuri oblice care sa permita citirea usoara a semnelor de

poziþionare si a liniilor principale.

Hasurile diferitelor materiale (cauciuc, sticla etc.) vor fi in conformitate cu standardele in

vigoare in Romania.

Desenele se executa pe hartie transparenta (calc, sau material plastic), iar copiile pe hartie

ozalid, xerografica sau caron alb, de format A4 care sã poatã fi reprodusã prin mijloace

electronice; in mod exceptional se admit desene in format A3.

In cazul desenelor pe format A3 se va urm ãri realizarea lor de aºa fel incat reproducerea cu

micºorare sã nu diminueze conþinutul informaþional al desenului; deoarece desenele finale

sunt multiplicate NUMAI in format A4, rãspunderea pentru buna reproductibilitate a

desenului revine integral solicitantului.

Desenele se incadreaza in filele respective, astfel incat sa se asigure pentru fiecare figura un

spatiu corespunzator unei bune si clare imagini.

In cazul in care descrierea si desenele contin un numar mare de semne de pozitionare se

recomanda a se atasa la acestea o fila distincta in care sa se mentioneze, in ordine

crescatoare, semnele de poziþionare si semnificatia lor.

In cazul unor desene de calitate necorespunzãtoare, sau care necesitã unele refaceri, la

cererea Oficiului, solicitantul are obliga þia refacerii desenelor in termenul indicat de Oficiu.



8.Descrierea celor mai reprezentative exemple concrete, de reali zare a inventiei cu referi re ºi

la desene.

Acest capitol trebuie sa expuna complet inventia, astfel incat revendicarile sa poata fi

interpretate in legatura cu descrierea inventiei si cu desenele.

Dupa prezentarea figurilor din desenele explicative, ale inventiei, se redacteaza unul sau

mai multe exemple de realizare, cu scopul de a inlesni intelegerea completa a solutiei

tehnice si de a demonstra ca este realizabila si reproductibila.

Inventia va fi prezentata in exemple folosind elementele sale noi impreuna cu elementele

cunoscute din stadiul anterior al tehnicii.

Exemplele de realizare, respectiv variantele, vor fi prezentate intr-un numar suficient,

pentru a ilustra toate elementele noi ale inventiei. In cazul in care elementele noi, ale

inventiei, constau in parametri care pot varia in anumite limite, exemplele de realizare vor

ilustra, cel putin, realizarea inventiei la limita inferioara si la limita superioara a acestor

parametri.

In exemple se pot face precizari de proiectare sau de aplicare a inventiei cu scopul de a

prezenta performantele inventiei. In acest scop pot fi prezentate ºi tabele. Tabele pot fi

inserate si in cazul in care exemplul poate fi extins si la alte conditii de realizare a inventiei.

In cazul inventiilor cu revendicari independente, pentru obiecte diferite, se va prezenta, cel

putin, cate un exemplu de realizare, pentru fiecare obiect al inventiei, in ordinea succesiunii

din titlul inventiei.

Atunci cand este cazul, se va prezenta, pe scurt, fundamentarea teoretica a solutiei tehnice

noi.

Pentru intelegerea solutiei inventiei se pot prezenta relatii matematice, algoritmi, formulechimice sau reactii chimice, materiale utilizate sau metode de calcul foloiste.

Descrierea exemplului de realizare, care are ca obiect un "dispozitiv", "aparat",

"instalatie" etc., incepe cu prezentarea acestuia in starea statica , dupa care, se prezinta

modul de lucru sau de functionare.

Daca obiectul inventiei este un produs care poate fi utilaj, instalatie, dispozitiv, aparat,

scula, mecanism si altele asemenea, descrierea produsului in starea static ã se face prin

indicarea elementelor constitutive, de la general spre particular, rolul functional al fiecarui



element, legatura functionala dintre elemente, relatiile constructive, functionale si de

pozitie dintre elementele constitutive.

Asa dar, prezentarea unui dispozitiv, instalatie etc., care contine mai multe elemente

componente, va fi astfel facuta in text, incat, odata cu mentionarea unui element, sa se

arate si rolul functional, pe care-l indeplineste elementeul respectiv. Nu se admit formulari

in care elementele componente sunt prezentate ca o insiruire simpla, fara a se arata scopul

si legatura functionala dintre ele.

Prezentarea unui ansamblu incepe cu expunerea elementelor de baza, la care se adaoga,

treptat, celelalte elemente ce intra in compunerea ansamblului, in ordinea lor functionala.

In cazul procedeelor si instalatiilor, prezentarea va urmari fluxul tehnologic, respectiv.

- Exemplul de realizare este ...

- Varianta ...

In cazul in care exemplele de realizare sunt expuse cu referire la figurile din

desenele explicative, pentru a permite intelegerea obiectului inventiei, in

text, fiecare element component, cum ar fi "ansambluri", "organe de

masina", "piese", garnituri" etc., se pozitioneaza cu cifre arabe, de pozitie,iar detaliile acestora, cum ar fi "muchii", "gauri" etc., se pozitioneaza cu

litere mici ale alfabetului latin, denumite, in prezenta directiva, "semne de

pozitionare".

In acest scop, se executa intai desenele nepozitionate, urmand ca

pozitionarea sa se faca, pe masura redactarii exemplului sau exemplelor de

realizare. Partile componente, detaliile, organele, aparatele precum si alte

elemente prezentate in descriere, in cadrul exemplelor de realizare, vorpurta, pe desen, cate un numar de pozitie. Fiecare numar de pozitie va

reprezenta aceeasi piesa, chiar daca aceasta apare in mai multe figuri, incat

sa aiba o singura semnificatie.

Pentru ansambluri de piese, care urmeaza a fi detaliate, se recomanda

utilizarea literelor mari ale alfabetului latin.



Pentru piesele componente ale ansamblurilor si subansamblurilor, se

utilizeaza cifre arabe.

Pentru detalii de forma, cavitati, degajari, orificii etc., se utilizeaza literele

mici ale alfabetului latin.

In functie de numarul detaliilor, se pot utiliza si litere cu indici "prim",secund" etc.

Pentru unele notatii specifice, de exemplu, unghiuri, se pot utiliza litere ale

alfabetului grecesc.

De asemenea, vor fi folosite notatiile specifice, utilizate in mod curent indomeniul fizicii, al rezistentei materialelor, al aerodinamicii etc.

In cazul schemelor electrice, pneumatice si hidraulice etc., se utilizeaza

simbolurile standardizate. Pentru schemele bloc, se pot utiliza si cifre arabe

sau litere mari ale alfabetului latin. Introducerea simbolurilor in text se face

in ordinea crescatoare a numerelor si/sau in succesiunea alfabetica a

literelor, concomitent cu pozitionarea pe desen.

Numerele de pozitie se noteaza in continuare, in ordine crescatoare, chiar

daca inventia contine mai multe exemple de realizare si indiferent de

ordinea figurilor.

Din punctul de vedere al modului de exprimare, in cazul in care in textul

descrierii se mentioneaza, pentru prima data, un "organ", o "piesa" sau un

detaliu al piesei, acestea se exprima in forma nearticulata, de exemplu:

" O placa de baza 1, prevazuta cu niste coloane de sustinere 2 si 3, pe care culi seaza o tij a 4..." .

Ulterior, cand in prezentarea exemplului de realizare, se mentioneaza

aceeasi piesa, organ etc., acestea se vor exprima, in text, la forma articulata,

de exemplu: "ti ja 4 este actionata prin intermediul unui reductor ..." .



Daca obiectul inventiei este o substanþã chimica sau biologica, aceste

produse vor fi definite in exemplul de realizare prin formule chimice si

propritatile lor fizico-chimice, prin efectele lor terapeutice, profilactice,

insecticide, fungicide sau alte proprietati.

Dupa caz, substantele chimice, organice sau biologice se definesc si prin

radicali substituenti, structura moleculara, geometrie, greutate moleculara

sau prin alte caracteristici care le individualizeaza sau le identifica.

Amestecurile fizice sau fizico-chimice se definesc prin denumirea

componentelor lor, prin raportul cantitativ al acestora sau, dupa caz, prin

structura, proprietati fizice sau prin alte proprietati care le

individualizeaza.

Microorganismele nou create sau izolate prin procedee de selectie vor fidefinite prin caracteristicile lor morfologice, taxonomice, biochimice sau

fiziologice, cu scoaterea in evidenta a mutatiilor obtinute la crearea lor

precum si efecte de cultura sau alte efecte specifice obtinute in urma folosirii

lor.

Nici o substanta chimica, biologica sau vreun microorganism care exista in

natura si asupra carora nu s-a actionat creativ, nu pot face obiectul unei

inventii.

Conform regulii 11 paragraful 3 din Regulamentul de aplicare a Legii

64/1991:

(3) I nventi i le care au ca obiect procedee sau metode vor f i def ini te ca

succesiun i logice de operati i caracter izate prin etape (faze), ordinea lor de

desfasurare, condi ti il e ini tiale (mater ii prime, parametr i), conditi il e tehnice de desfasurare, mi jloacele tehnice uti l izate (uti laje, instalati i , dispozitive,

aparatura, catalizatori ), produsele sau rezul talele finale.

Sunt considerate procedee activitati le care au ca rezul tat obtinerea sau modif icarea unui produs.

Sunt considerate metode activi tati le care au rezul tate de natura cal itativa

(masurare, anal iza, reglare, contr ol, diagnosticare sau tratament medical).

Procedeele biologice sau genetice au particulari tati specif ice, si anume, pentru



procedeele biologice: indivizii de la care se porneste, modul de actionare

asupra acestora (selectie individuala, hibridare, poliploide, transfer genetic,tratare cu agenti chimici sau f izici), conditi i le de mediu in care se desfasoara,

iar pentr u procedeele genetice: separare ARN si ADN, secvente ADN,

modif icare a secventelor ADN, clonare, sinteze ARN si ADN, acestea putand f i

insotite de procese chimice sau biologice.

Metodele de tratament se definesc pri n modali tati le specif ice de interventie

asupra organismelor vii : natur a, mij loacele uti l izate (aparatura, medicamente,agenti f izici, chimici si balneologici, dezinfectanti etc.) parametr i i tehnici

(doze, intervale de timp, durate, temperatur i , concentrati i , parametri i agenti lor

f izici sau balneologici ), calea de actiune sau de administrare.Simpla posologie a unui medicament nu este brevetabil a.

Inventiile care au ca obiect un nou soi de planta, hibrid sau rasa de animal,

din redactarea exemplului de realizare va trebui sa rezulte indeplinirea

conditiilor de mentinere a omogenitatii, caracterele relevante dupa inmultirirepetate la incheierea fiecarui ciclu de reproducere, precum si denumirea

acestuia.

Inventiile care au ca obiect un nou microorganism, in exemplul de realizare

este necesar a fi mentionate caracteristicile morfologice, taxonomice si

biochimice ale acestuia si cel putin un procedeu de obtinere a acestuia

plecand de la un microorganism cunoscut.

De asemenea, va trebui indicata denumirea, data si institutia sau autoritatea

la care a fost inregistrat noul microorganism.

Daca obiectul inventiei este doar un nou procedeu de obtinere a unui

microorganisam, avand cel putin o caracteristica morfologica, taxonomica

sau biochimica noua, in finalul exemplului de realizare a procedeului se va

indica microorganismul obtinut cu precizarea caracteristicilor lui

morfologice, taxonomice si biochimice, astfel incat sa rezulte ca procedeul

este reproductibil.

In cazul in care obiectul inventiei este un nou nucleotid sau o noua secventa

de acizi aminati, in exemplu de realizare se va indica expres succesiunea

aminoacizilor din nucleoid sau secventa.

Terminologia, unitatile de masura, formulele chimice, relatiile matematice si

semnele ce se utilizeaza sunt cele stabilite prin standardele si normele legale,

in vigoare in Romania, si vor fi folosite constant, cu aceeasi semnificatie, in



toate capitolele descrierii si in rezumatul descrierii inventiei.

9.Revendi cari le de brevet


Regula 15 - Revendicari

(1) Revendicar il e determina inti nderea protectiei confer ite pr in brevetul de

inventi e si trebuie sa indepli neasca urmatoarele cerinte:

a) trebuie sa def ineasca, in termeni tehn ici, obiectul pentru care se soli cita

protectia si sa indice elementele tehn ice ale inventiei ;

b) tr ebuie sa se bazeze, in i ntregime, pe descrierea inventi ei .

(2) Revendicari le trebuie sa contina:

a) un preambul indicand tit lul inventiei , elementele tehn ice ale acesteia, care

sunt necesare pentru defini rea obiectului inventi ei si care fac parte din stadiu l

tehnicii;

b) o par te caracter istica, precedata de expresia " caracter izat(a) pr in aceea ca"

si in care se expun, i n mod concis, elementele tehnice noi ce definesc inventia,impreuna cu elementele tehn ice enuntate in preambul .

(3) Elementele noi sunt prezentate in partea caracter istica a revendicari lor, cu

mentionarea legaturi lor lor de interdependenta (constructiva, functionala,

sinergica etc.), pastrandu-se aceeasi denumire a elementelor si aceeasi

pozitionare din textu l descri er i i si desenelor .

(4) Functie de complexitatea inventiei pot exista mai mul te revendicar i;

acestea pot fi independente sau dependente.



(5) Revendicarea independenta trebuie sa asigure protectia inventiei , in

l imi tele pentr u care aceasta poate fi reali zata cu aceleasi efecte tehn ice si,totodata, sa contina elementele noi suf icient de conturate, astfel incat sa

asigure reproducerea obiectului i nventiei.

(6) Daca cererea de brevet de inventie se refera la mai multe inventi i si

un itatea inventiei este respectata, se redacteaza cate o revendi care

independenta pentr u f iecare inventie.

(7) F iecare revendicare independenta poate fi insoti ta de un numar rezonabil

de revendicar i dependente, care sa se refere la aceasta si sa dezvolte sau sa

expl iciteze elemente tehn ice, deja enuntate in revendi carea independenta sau

varianta de realizare a obiectului inventiei , cu conditi a respectari i unitatii

inventiei.

(8) Daca cererea de brevet de inventie conti ne desene expl icative, toate

elementele tehnice mentionate intr -o revendicare vor fi insotite de semnele de refer inta respective, plasate intre paranteze.

(9) Revendicari le nu vor contine desene sau grafi ce, lini i de programe,

subrutine sau programe de calculator. Revendicari le pot contine tabele,formule chimice sau matematice, care sunt esenti ale pentru a def ini noutatea

inventiei.

Elementele de noutate care constituie aportul creator original al

inventatorului in problema pe care o rezolva inventia, care delimiteaza

intinderea protectiei conferite de brevet, fata de stadiul tehnicii sunt

cuprinse intr-un capitol distinct, intitulat "revendicari".

Revendicarile trebuie sa fie clare si concise, sa se bazeze in intregime pe

descrierea inventiei si sa defineasca obiectul protectiei cerute.

9.1. Revendicarile trebuie sa cuprinda:

9.1.1. un preambul, care contine titlul inventiei si elementele tehnice ale

inventiei care fac parte din stadiul cunoscut al tehnicii in domeniul

respectiv;

9.1.2. o a doua parte, care caracterizeaza inventia, in care sunt expuse in

mod concis si precis elementele tehnice noi ale inventiei, care, impreuna cu

elementele tehnice din preambul, definesc inventia.



Cele doua parti ale revendicarilor, sunt legate prin expresia "caracterizat(a)

prin aceea ca...".

Daca inventia nu are elemente comune cu solutiile anterioare, in preambulul

revendicarii se mentioneaza numai titlul acesteia.

Partea a doua a revendicarilor va incepe prin elementele ce formeazacreatia tehnica noua, respectiv fazele si parametrii noi ai procedeului nou.

9.2. Nu constituie revendicari, formularile care contin:

9.2.1. problema insasi, chiar daca este pusa pentru prima data pe plan

mondial, revendicarea trebuind sa se refere la solutia tehnica concreta, data

problemei respective;

9.2.2. rezultatele sau avantajele obtinute prin aplicarea inventiei, chiar daca

sunt obtinute pentru prma data;

9.2.3. modul de functionare sau cerintele impuse pentru buna functionare a

obiectului;

9.2.4. simpla enuntare a unei utilizari.

Fiecare revendicare se redacteaza intr-o singura fraza.

In cazul in care pentru explicarea solutiei noi se face apel la figurile din

desenele explicative, semnele de pozitionare ale elementelor noi, se trec in

paranteza, imediat dupa mentionarea acestora.

Revendicarea va fi astfel formulata incat, in lipsa semnelor de pozitionare

din paranteze, fraza sa prezinte claritate si cursivitate.

Daca introducerea unor elemente de identificare nu usureaza, in mod

deosebit, intelegerea mai rapida a unei revendicari, acestea nu se

mentioneaza.

In preambulul unei revendicari, inaintea expresiei " caracter izat prin aceea

ca..." , nu se introduc numere de pozitie sau simboluri literale.



Prezentarea elementelor noi se face cu mentionarea legaturilor de

interdependenta constructiva si functionala si nu sub forma unei insiruiri

simple.

In cuprinsul revendicarii se va pastra aceeasi denumire a elementelor si

aceeasi pozitionare ca in textul descrierii.

O inventie poate avea una sau mai multe revendicari, in functie de obiectul

inventiei.

Cand exista mai multe revendicari, ele se numeroteaza in ordinea

succesiunii lor, cu cifre arabe.

O inventie are o singura revendicare in situatia in care elementele obiectului

inventiei, expuse in revendicare epuizeaza total solutia tehnica noua, nefiind

necesar sa fie aduse dezvoltari sau completari prin alte revendicari.

In cazul cand sunt mai multe revendicari, acestea pot fi independente si

dependente, in functie de complexitatea solutiei tehnice a inventiei.

Revendicarile independente, prin importanta lor juridica trebuie sa asigure

protectia inventiei in limte sificient de largi si totodata, sa continaelementele esentiale suficient de conturate care sa asigure reproducerea

obiectului inventiei.

Revendicarile dependente dezvolta si aduc precizari de detaliu unor

elemente din revendicarea independenta in care acestea au fost conturate

mai general. Intr-o astfel de revendicare, in preambul se face referire la

revendicarea de care este dependenta, iar in partea caracterizanta sa

dezvolte si sa precizeze elementele tehnice noi.

Al doilea si urmatoarele exemple de realizare ale aceluiasi obiect pot fi

redactate ca revendicari dependente.

In cazul in care, printr-o revendicare separata se dezvolta un element

continut intr-o revendicare dependenta, in preambulul revendicarii se va

mentiona atat revendicare independenta cat si revendicarea dependenta pe

care o dezvolta.



Titlul inventiei se reproduce integral numai in prima revendicare. In

celelalte revendicari se reproduce numai o parte din titlu, revendicarile

respective legandu-se de prima revendicare sau de cea pe care o dezvolta

prin cuvintele de referinta, de exemplu

" (Ti tlu l prescurtat)... conform cu revendicarea..." sau " ... ca la

revendicarea..." etc.

In cazul brevetelor de perfectionare, revendicarea independenta, in

preambulul sau, se va referi la brevetul de inventie mentionand numarul

brevetului respectiv, precum si elementele tehnice esentiale ale acesteia care

se gasesc in brevetul de perfectionare. De exemplu:

" (ti tlul complet - care este identi c cu al brevetului de inventie), conform

brevetul ui de inventi e, caracter izat(a) pri n aceea ca..." .

In cazul inventiilor care au mai multe obiecte se redacteaza cate o

revendicare independenta pentru fiecare obiect al inventiei in ordinea

succesiunii din titlul inventiei.

In cazul inventiilor cu revendicari independente de categorii diferite in

revendicari, titlul nu se reproduce integral, ci se extrage din acesta numai

elementul la care se refera revendicarea. De exemplu, la o inventie

referitoare la un " procedeu si instalatie pentr u obtinerea de suprafete

metalice" , revendicarile independente vor avea urmatoarea formulare:

- " Procedeu pentru obtinerea de suprafete metalice mate, caracter izat prin

aceea ca..." ;

- " I nstalatie pentru apli carea procedeului de la revendicarea 1, caracter izata

prin aceea ca..." .

In cazul inventiilor cu mai multe revendicari independente se recomanda ca

revendicarile dependente sa fie grupate dupa revendicarea independenta de

care sunt dependente.

Solutia tehnica prezentata in cuprinsul revendicarilor nu poate depasi

cadrul solutiei tehnice prezentate in descrierea inventiei.



Nu se admit revendicari de felul " ...caracter izat(a) prin aceea prin aceea ca

pot fi luate in combinatie sau separat" ,sau "caracter izat(a) prin aceea prin

aceea ca este reali zat(a) conform f igur i i sau f igur i lor ..." .

Daca la depunerea cererii de brevet de inventie se invoca prioritati multiple,

se recomanda ca revendicarile sa se formuleze in asa fel incat fiecare sa

corespunda unei singure prioritati.

9.3. Redactarea revendicari lor pe categori i functie de elementele carateri stice

Revendicarile pot fi impartite pe categorii functie de elementele

caracteristice cuprinse sau pe grupe de elemente caracteristice. Aceasta

impartire se face in cadrul partii caracteristice sau in ambele parti.

Astfel revendicarile de produs vor fi grupate functie de elementele

caracteristice ale produsului iar cele de procedeu functie de etapele

procedeului. Cu o astfel de impartire in procesul de acordare a brevetului

nu se va face o evaluare a caracteristicilor, nu se va modifica nici nivelul

activitatii inventive nici domeniul de protectie.

Aceasta impartire se va sublinia prin inceperea unui nou rand in cazul

fiecarei caracteristici noi (revendicare principala, subrevendicari). Fiecare

caracteristica noua se diferentiaza de celelalte prin liniuta de dialog, literelatine mici sau cifre arabe pentru repere. In cazul in care se alege inca o

impartire in cadrul aceleasi caracteristici, pentru intreaga revendicare, nu

numai pentru aceasta caracteristica, impartirea se va face dupa sistemul

zecimal.

Reperele se pot scoate cu usurinta din text.

Nu se vor uti l iza aceleasi l i tere sau cif re pentr u elemente caracter istice

diferite.

Si in cazul unei revendicari impartita dupa elemente caracteristice, se va

face deosebirea intre reperele amintite mai sus si caracteristicile inventiei.



Deoarece o asemenea revendicare impartita pe categorii, usureaza operatia

de examinare si furnizeaza repere utile in cazul documentatiei, se indica

utilizarea ei. Prevederile privitoare la revendicari raman neschimbate.

Depunerea unei revendicari impartite dupa elementele caracteristice, nu

exclude adaugarea suplimentara, in vederea depunerii cererii in Statele

Unite, a unor revendicari care nu sunt redactate pe categorii de elemente

caracteristice.

Deoarece insa pana la urma va trebui sa se pastreze, in virtutea inertiei,

numai un singur tip de redactare, se va indica odata cu depunerea care din

cele doua redactari va dispare. In aceeasi redactare, pot exista atat

revendicari impartite pe categorii cat si neimpartite.

Redactari ale revendicarilor impartite functie de elementele caracteristice

pot

fi depuse ulterior.

Un exemplu de revendicare impartita functie de elementele caracteristice

poate fi de forma urmatoare:

exemplul 1a:

Disc reflectorizant pentru o lanterna de semnalizare cu dispersie de lumina

in jurul axei optice, dinainte stabilita, in special pentru semnalizari

luminoase de trenuri si/sau traversa, caracterizat prin urmatoarele

elemente:

- discul reflectorizant este compus dintr-o rama de sustinere si mai multe

sectoare de disc.

- sectoarele de disc sunt fabricate cu anumite proprietati de reflexie a

luminii.

- sectoarele de disc si rama de sustinere corespunzatoare sunt de asemeni

prevazute cu elemente unice de prindere.

exemplul 1b:






elemente:

a) discul reflectorizant este compus dintr-o rama de sustinere si mai multe

sectoare de disc.

b) sectoarele de disc sunt fabricate cu anumite proprietati de reflexie a

luminii.

c) sectoarele de disc si rama de sustinere corespunzatoare sunt de asemeniprevazute cu elemente unice de prindere.

exemplul 1c:




elemente:

1) discul reflectorizant este compus dintr-o rama de sustinere si mai multe

sectoare de disc.

2) sectoarele de disc sunt fabricate cu anumite proprietati de reflexie a

luminii.

3) sectoarele de disc si rama de sustinere corespunzatoare sunt de asemeni

prevazute cu elemente unice de prindere.

exemplul 2:

Instalatie de fabricare a electronilor cu energie mare prin campul electric

turbionar al unui camp magnetic de baza schimbator in timp, care pentru

stabilizarea deplasarii electronilor foloseste un camp magnetic de conductiedin ce in ce mai slab inspre exterior, schimbator temporar, caracterizat prin

indeplinirea concomitenta a trei conditii:

a) campul de conductie cu frecventa si faza constanta, care apare in zona

traiectoriei circulare de electroni, trebuie sa fie in permanenta jumatate fata

de valoarea medie a campului (de baza) inclus in traiectoria circulara;

b) campul de conductie trebuie sa fie din ce in ce mai slab inspre exterior;

c) descresterea trebuie sa fie mai lenta decat invers proportional cu

cresterea razei traiectoriei de electroni.



In locul literelor a, b, c... pot fi alese bineinteles cifrele 1, 2, 3...

Revendicarile de procedeu vor putea fi impartite dupa etapele procedeului:

exemplul 3:

1. Procedeu de realizare a unui polimer care contine celule inchise

caracterizat prin aceea ca:

a) se umfla un polimer sub forma de particula, cu un agent lichid de

umflare;

b) se disperseaza apoi intr-un mediu lichid unde mediul lichid consta fie

dintr-un monomer sau o solutie a unui polimer intr-un monomer;

c) mediul lichid este transpus intr-un polimer solid iar

d) agentul solid de suflare este indepartat din particulele de presare.

2. Procedeu conform revendicarii 1, caracterizat prin aceea ca

e) se suspenda intr-un lichid de suspensie dispersia care ia nastere in urma

etapei de procedeu b, unde mediul lichid nu este solubil iar

f) lichidul de suspensie se indeparteaza total sau partial dupa transpunerea

mediului lichid intr-un polimer solid (etapa de procedeu c).

In schimb, revendicarile ca cele din exemplul 4 si 5 vor fi formulate fara

utilizarea reperelor numerice pentru a nu exista neintelegeri:

exemplul 4:

Amestec din substante uscate, gelatina, zahar, amidon pregelatinat si

emulgatori, pentru realizarea unor feluri de mancare multistrat, pentru

desert, caracterizat prin aceea ca cuprinde:

3-7 procent din greutate gelatina,

1-7 procent din greutate amidon pregelatinat,

6-13 procent din greutate grasime,

0,2-3,5 procent din greutate emulgatori si

40-85 procent din greutate zahar,

raportate la intreaga greutate a amestecului.



exemplul 5:

Metoda de combatere a cleopterelor si dipterelor din sol care se afla in

stadiul postembrional de dezvoltate, caracterizata prin aceea ca solul este

tratat cu o cantitate toxica de

0,0 - dietyl - s- (tert-butylthio) metilphosphordihioat

0,0 - dietyl - s- [(1,1 - dimetylpropyl)thio] metylphosphordithioat

Daca in cadrul aceleiasi caracteristici mai este necesata o impartire, aceastase poate face dupa sistemul zecimal.

exemplul 6a:

Corp abraziv cu

1 - granule abrazive

2 - o structura a fibrelor care este

2.1. poroasa

2.2. elastica si

2.3. netesuta,

caracterizat prin aceea ca

2.4. structura fibrelor este de natura organica si sintetica iar fibrele

2.4.1. au lungime de la 1,2 la 10 cm.

2.4.2. diametru de la 25 la 250 m

2.4.3. si sunt intr-o cantitate importanta elastice si ondulate,

2.5. este sub forma unei traiectorii deschise tip schelet;

3 - si ca acest corp abraziv contine un adeziv care

3.1. leaga firele intre ele unde traiectoria este sustinuta elastic pe toate

directiile datorita fibrelor ondulate,



3.2. leaga corpurile abrazive datorita depunerilor de adeziv pe fibre unde

3.2.1. depunerile adezivului din corpurile abrazive sunt distribuite pe

intreaga grosime a traiectoriei.

3.2.2. si anume in cantitati de la 5 la 25% din volumul total al

componentelor solide, raportat la volumul total al corpului abraziv.

Exemplul 6a ar putea fi exprimat si in felul urmator:

exemplul 6b:

Corp abraziv cu urmatoarele caracteristici:

1. are o structura de fibre

1.1. poroasa,

1.2. elastica si

1.3. netesuta; 1.4. din fibre de natura organica si sintetica care au

1.4.1. o lungime de la 1,2 la 10 cm

1.4.2. un diametru de la 25 la 250 m si

1.4.3. intr-o cantitate importanta elastice si ondulate si care

1.5. este sub forma unei traiectorii deschise tip schelet;

2 - contine granule de slefuire;

3 - un adeziv care

3.1. leaga fibrele intre ele, unde traiectoria este sustinuta pe toate directiile

datorita fibrelor ondulate;

3.2. leaga granulele abrazive datorita depunerilor de adeziv pe fibre unde:

3.2.1 depunerile de adeziv sunt distribuite pe intreaga grosime a traiectoriei

3.2.2. si anume in cantitati de la 5 la 25% din volumul total al

componentelor solide, raportat la volumul total al corpului abraziv.unde caracteristicile 1.1, 1.2, 1.3, si 2 sunt cele cunoscute iar celelalte

formeaza elementele caracteristice.

In cazuri simple de acest tip, revendicarile pot fi si astfel construite:

exemplul 7:



O compozitie de liant tixotrop, calibil caracterizat prin aceea ca este

compusa

a) dintr-un ester monomeric al amidonului 2-cianacrilic

b) dintr-o pulbere fina tip organic aleasa dintre policarbonati, fluoride

polivinilidice, polietilene si rasini acrilbloccopolimerice care contin

segmente elastomerice saturate, in cantitati de la 5 la 100 parti de greutate

per 100 parti de greutate a esterului monomeric si

c) alte adaosuri.

sau

exemplul 8:

Metoda de realizare a polimerizatelor in amestec din etili si o hidrocarburapoliciclica cu cel putin o legatura nesaturata intr-un sistem policiclic prin

polimerizarea monomerilor in absenta unui diluant organic si a unui

catalizator de polimerizare, caracterizat prin aceea ca polimerizarea se

efectueaza in absenta sistemului catalizator, din (cu) urmatoarele

componente:

1) o legatura de vanadiu solubila in mediu reactiv unde valenta vanadiului

este mai mare de doi,2) o legatura de aluminiu cu formula generala R AlX, unde R reprezinta un2

rest de acril si X de clor sau carbon,

3) o legatura din grupa legaturilor organice, care contin grupa CCl ,3

hexachlorcyclopentadien, clorid thionilic

sau

exemplul 9:

Substanta pentru aplicarea unui strat acoperitor, sub forma de praf pe baza

de poliesteri dintr-un acid dicarbon aromatizat, inca un acid mono sau



policarbon si un diol, caracterizata prin aceea ca este compusa din:

a) poliester care este realizat prin transformarea unui acid dicarbon

aromatizat sau a esterului sau alchilic inferior, a unui diol alifatic sau

aliciclic si cel putin unul din urmatorii acizi:

- acizi monocarbonici alifatici

- acizi dicorconici alifatici

- acizi hidrocarbonici alifatici

b) o anhidrida acida cu cel putin doua grupe de anhidride acide in molecula

intr-o cantitate de 5 pana la 15 greut - componente pro 100 greut -

componente a poliesterului si

c) deasemeni pigmenti, substante de umplere si substante de transformare.

De multe ori este necesar sa se grupeze numai termenul de mai sus:

exemplul 10:

Masa durificata compusa din:

a) un component monomer, oligomer sau polimeric

b) un component special pentru durificare unde a) si/sau b) sunt invaluite

intr-un strat protector care stopeaza reactia

c) un detonant al stratului protector si

d) alte adaosuri obisnuite.

caracterizata prin aceea ca detonantul stratului protector este compus din

microcorpuri goale pe interior care pot fi distruse in parti ascutite datorita

fortelor de torsiune aplicate masei

sau

exemplul 11:

Procedeu de descompunere a bioxidului de carbon din gaze la care:

1) bioxidul de carbon se extrage dintr-o baza cu ajutorul unei solutii

2) solutia rezultata din zona de extractie produce apoi in celula anodica

doua celule ce cuprind celule electrochimice,



3) se conduce solutia dupa indepartarea bioxidului de carbon eliberat in

celula anodica prin celula catodica a susnumitei celule duble si in sfarsit

4) solutia utilizata ca solutie de extractie este trimisa inapoi in zona de

extractie a bioxidului de carbon, caracterizat prin aceea ca se utilizeaza o

solutie bazica care cuprinde sarea unui acid mai puternic decat acidul

clorhidric.

exemplul 12:

Utilaj de incarcare cu urmatoarele caracteristici:

1) are ca instalatie pentru cursa de ridicare, un stativ principal, un stativ

secundar si un incarcator

2) stativul secundar este deplasabil fata de cel principal pe directie verticala,

3) incarcatorul se poate ridica si cobori pe stativul secundar; caracterizat

prin aceea ca:

4) stativul secundar este amplasat in interiorul celui principal,

5) stativul secundar este dispus deasupra celui principal pe directia

longitudinala a utilajului

6) fasiile care ies in afara servesc drept suprafete de ghidare pentru anumite

parti ale utilajului de incarcare.

sau

exemplul 13:

Instalatie de fixare a cilindrilor de frana pe osiile vehiculelor, cu

urmatoarele caracteristici:

a) o placa de baza pentru cilindrii de frana cu cel putin un montant asezat

vertical pe placa si fixat de aceasta;

b) fixat de osii cel putin un suport;

c) montantul vertical este fixat cu ajutorul suruburilor, in montant si in

suport fiind prevazute grupuri de orificii pentru suruburile de fixare;

caracterizata prin aceea ca

d) grupul de orificii din montantul vertical este compus din numeroase

orificii si

e) grupul de orificii din suport cuprinde perechi de orificii egal sau inegal

distantate unele fata de altele



exemplul 14:

Procedeu de obtienere a unui brat dezodorizant dintr-o folie, compus din:

- un material spumant latex cu celule deschise,

- carbune activ fin dispersat pentru latexul care urmeaza a fi spumat si

- un strat textil pe una din suprafetele sale, caracterizat prin aceea ca se

a) obtine un amestec omogen dintr-un latex si nu carbune activb) se spumeaza acest amestec intr-un material spumant cu celule deschise,

c) se transforma materialul spumant intr-o folie pe o suprafata neteda,

d) se intareste si se usuca folia, si

e) se taie din folie un brat.

sau

exemplul 15:

Material fotografic compus din:

a) un suport strat

b) o unitate ce contine un strat cu argint halogenat sensibil la albastru

c) o unitate ce contine un strat cu argint halogenat sensibil la verde

d) o unitate ce contine un strat cu argint halogenat sensibil la rosu

unde:

k) unitatile de acest tip sunt ordonate pe suportul de strat astfel incat lumina

de pe material sa cada mai intai pe unitatea sensibila la albastru, apoi pe cea

sensibila la verde si in final pe cea sensibila la rosu,

l) unitatile ideale au curbe spectrale mai lungi cu unde 450 mm, 545 nm,

sensibile in domeniul unor unde sub 450nm, 545 nm respectiv 610 nm totusi

mai mari decat curbele ideale si

m) unitatile sunt prevazute cu un strat acoperitor filtrant care obsoarbe

lumina undelor sub 450 nm, 545 nm respectiv 610 nm, caracterizat prin

aceea ca:

- granulele de argint halogenat ale stratului sensibil la culoarea rosie

sensibilizat si spectral au o combinatie de culori din:

n) anhydro - 5,5'-&-9-athylthiocarbocyaninhidroxid

s) Anhydro-3-methyl-3'-(3-sulfobutyl) oxoselenacarbocyaninhydroxid si



t) 9-Etil-3,3'-dimetil-4,5,4',5'-dibenzothiocarbocyanin

10 Redactarea rezumatu lui inventiei

Regulament Regula 18A

Regula 18.A. - Rezumatu l inventiei

(1) Rezumatul trebuie sa indice domeniul tehnic caru ia apartine inventia si sa

fie astfel redactat, incat sa se inteleaga clar problema tehnica si esenta solu tiei

date de inventie, precum si domeniul de folosire a inventiei .

(2) Rezumatu l are in exclusivitate un rol de a servi ca mi jloc de selectie a

in formatiil or tehni ce pentru specialisti, i n scopul luari i deciziei pr ivind necesitatea consul tar i i descri er i i inventi ei si desenelor , publ icate in extenso.

(3) Rezumatu l inventiei, anexat cerer i i de brevet de inventi e, nu poate fi luat in considerare pentru nici un alt scop, cum ar fi aprecierea intinder ii

protectiei.

(4) I n f inal, se va preciza fi gura expli cativa sau formula chimica care se

doreste a fi publi cata odata cu rezumatul ; rezumatul va contine, intr e

paranteze, si semnele de refer inta corespunzatoare elementelor de noutate

existente in desene.

(5) Rezumatul va contine maximum 150 cuvinte.

10. Defin iti a rezumatulu i

Rezumatul unui document de brevet este o expunere concisa a informatiilor

tehnice expuse in acest document. Rezumatul trebuie sa permita cititorului,

care este sau nu familiarizat cu aceste documente, sa sesizeze rapid

continutul subiectului tratat in descrierea tehnica.



Rezumatul trebuie sa constituie un mijloc util, care sa permita parcurgerea

informatiei tehnice in cadrul unei cercetari documentare efectuata intr-un

anumit domeniu tehnic si, in mod deosebit, de a aprecia daca este gecesar sa

se consulte documentul de brevet in intregime.

Rezumatul nu serveste decat scopurilor de informare tehnica, excluzind

orice alt scop, si nu este destinat, in mod special, a fi utilizat in vederea

interpretarii asupra intinderii protectiei solicitate.

10.2. Prezentarea rezumatului

Rezumatul trebuie sa fie clar si concis, in masura in care, permite

descrierea. El nu poate, in general, sa depaseasca 250 de cuvinte si trebuie,

de preferinta, sa cuprinda 50 pina la 150 de cuvinte. Rezumatul poatecontine formule chimice sau matematice, ca si tabele.

Se va evita utilizarea unor expresii implicite ca:"aceasta descriere priveste",

"inventia definita de aceasta descriere" si "aceasta inventie se refera la".

Se recomanda, de asemenea, evitarea unor termeni juridici, utilizati informularea revendicarilor, cum ar fi:"numitul" sau "numita", sau

"mijloace".

10.3. Continutul rezumatului

Rezumatul trebuie sa se refere, in mod special, la ceea ce este nou in cadrul

domeniului tehnic caruia ii apartine inventia. Daca inventia se refera la o

modificare a unei aparaturi, a unui procedeu, a unui produs sau a uneicompozitii, rezumatul trebuie sa aiba legatura cu descrierea tehnica a

modificarii. Daca inventia este fundamentala, este posibil ca intreaga

descriere tehnica sa prezinte un caracter nou in domeniul tehnic avut in

vedere si, in acest caz, rezumatul trebuie sa se refere la totalitatea descrierii.

Daca un brevet care se refera la un produs, in mod special la un compus sau

la o compozitie, contine si o descriere substantiala a metodei de preparare

sau de utilizare a acestui produs, acesta trebuie sa fie , de asemenea, tratata

in rezumat.



Daca descrierea cuprinde variante , rezumatul trebuie sa trateze varianta

preferata si sa se refere la celelalte variante in masura in care aceasta

referire poate fi efectuata succint; daca acest lucru nu este posibil,

rezumatul va mentiona si existenta altor variante si va preciza daca ele

difera in mod esential de varianta preferata.

Atunci cind este cazul si cu conditia ca documentul sa contina informatia

necesara, rezumatul trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente:

(1) - cind se refera la o masina, un aparat (aparatura) sau la un

sistem-structura si functionarea acestuia ;

(2) - cind se refera la un articol (o marfa)-metoda de fabri care ;

(3) - cind se refera la un compus chimic-identitatea si modul de preparare ;

(4) - cind se refera la un amestec-ingredientele ;

(5) - cind se refera la un procedeu-fazele (etapele).

Detaliile mecanice, ca si detaliile de conceptie, nu trebuie sa figureze in

rezumat.

In special in cazul inventiilor din domeniul chimiei, care se refera la

compusi sau la compozitii, rezumatul trebuie sa puna in evidenta felul

compusului sau al compozitiei, ca si utilizarea lor, de exemplu: "compusiiapartin categoriei de alchil benzen sulfonil uree; pot fi utilizati ca

antidiabetice asimilabile pe cale orala". Ilustrarea unei categorii trebuie sa

se faca cu ajutorul unui exemplu tipic. In ceea ce priveste procedeele,

rezumatul trebuie sa evidentieze tipul de reactie, reactivii si conditiile de

aplicare a procedeului, ilustrate la modul general printr-un exemplu unic. In

masura posibilului, rezumatul trebuie sa indice acea formula chimica ce,

printre celelalte formule cuprinse in documentul de brevet, caracterizeaza

cel mai bine inventia.

Rezumatul nu trebuie sa contina declaratii privitoare la avantajele sau la

valoarea presupusa a inventiei revendicate, sau declaratii care se refera la

aplicatii cu caracter speculativ ale inventiei.

10.4. L ista de ver if icare



Se recomanda redactorilor de rezumate sa utilizeze lista de verificare

anexata la prezentul document, care ii ajuta sa urmeze aceste principii cu

caracter general.

10.5. Exemple de rezumate

10.5.1 Valva utilizata in cardiologie este alcatuita dintr-un corp de valva deforma inelara, ce delimiteaza un orificiu si mai multe antretoaze care

formeaza o pereche de colivii dispuse de o parte si de alta a orificiului. Un

organ de inchidere de forma sferica, retinut in interiorul coliviilor, este

actionat, prin fluxul de singe, intre pozitiile " deschis" si " inchis" , conform

modului de functionare a unei clapete antiretur. Dimensiunile orificiului,

usor superioare celor ale organului de inchidere, permit asigurarea unei

scurgeri sau a unui reflux, in pozitia " inchis" . In pozitia " deschis" ,

circulatia singelui este facilitata de profilul interior convex, al suprafetei

corpului care delimiteaza orificiul. O nervura inelara, dispusa intr-ocrestatura practicata la periferia corpului valvei, permite sa se fixeze un inel

de sutura ce serveste la fixarea valvei in interiorul unei inimi.

10.5.2 Metoda de sudura, prin aplicarea de energie calorica, a panourilor de

inchidere a unei cutii pliante de carton, se caracterizeaza prin aceea ca

aceste panouri se suprapun in pozitia de inchidere, fiind acoperite, pe fetele

lor vizibile, de un strat extrem de fin, constituit dintr-un material

tehnoplastic etans la umiditate. Pe suprafata de sudat este dirijat aer cald,temperatura aerului in punctul de impact pe suprafata fiind superioara

temperaturii de carbonizare a cartonului. Viteza ridicata de trecere a

cutiilor prin curentul de aer cald este astfel, incat durata de incalzire sa fie

destul de scurta pentru ca imbracamintea celeilalte fete a panourilor sa nu

se inmoaie. Legatura se face in toate punctele suprafetei imediat dupa

incalzire, intr-un timp inferior duratei totale de expunere a acestui punct la

aerul cald. In aceste conditii caldura furnizata pentru a inmuia

imbracaminatea termoplastica, este raspindita dupa formarea legaturii prin

absorbtie in carton, care se manifesta ca un evacuator de caldura fara anecesita un dispozitiv de racire.

10.5.3 Prin reactia dintre un ester de acid carboxilic cu o amina se produc

amide, utilizind, cu titlu de catalizator, un alcoxid al unui metal alcalin.

Esterul este mai intii incalzit la cel putin 70C, sub o presiune de max. 50mm

col Hg pentru a se elimina umiditatea si gazele acide care ar putea impiedica

producerea reactiei, apoi se converteste in amida fara incalzire.



10.6. Elaborarea rezumatului pe rubr ici

Pregatirea rezumatelor prezentate intr-un mod uniform, si care permit o

consultare comoda, este facilitata in mare masura daca rezumatul este

prezentat pe rubrici. Un astfel de rezumat este destinat sa constituie un

mijloc de filtrare eficace, in cadrul unui anumit domeniu tehnic, ajutand in

mod special cititorul sa decida daca este cazul sa consulte descrierea de

brevet.

In ceea ce priveste continutul rezumatului, se aplica principiile directoare

cu caracter general.

10.6.1 Prezentare

Un rezumat pe rubrici este subdivizat intr-un numar limita de sectiuni

(rubrici), fiecare sectiune fiind pusa in evidenta printr-un titlu bine definit.

Pentru a se facilita identificarea acestor sectiuni, se atribuie un numar

special fiecarui titlu. Rezumatul trebuie sa contina urmatoarele rubrici in

ordinea de mai jos:

10.6.1.1 - Obiectul inventiei

10.6.1.2 - Caracteristicile inventiei

10.6.1.3 - Domeniul de aplicare

10.6.1.4 - Alternative (daca e cazul)

10.6.1.5 - Avantaje

10.6.1.6 - Exemple(le) si/sau desen(e) (-daca e cazul).

10.6.2 Exemple de rezumate prezentate pe rubrici

10.6.2.1. Brevet GB nr.1321260

1. Obiectul inventi ei

Acumulator electric cu nichel-cadmiu perfetionat, prezentind mai multe

caracteristici de retinere si caracteristici de sarcina ameliorate, in special la

temperaturi ridicate.



2. Caracter isticile inventi ei

Adaos de 2n (sub forma metalica sau sub forma de oxid) pe electrodul

pozitiv sau in electrolit, sau in ambele, in limitele de la 1,10 la 3,50 (de

preferinta 2,3) sau de la 1,10 la 1,35 (de preferinta 1,3) parti in greutate de

Zn necesar pentru a satura electrolitul. Electrodul pozitiv contine material

antipolar, de preferinta CdO.

5. Avantaje

Rezulta o sporire a duratei de utilizare a acumulatorului, in special in

timpul perioadelor de stocaj al acestuia, perioade in care nu este folosit.

6. Exemplu

Compozitia electrodului pozitiv: Ni(OH) :62,0%; grafit:18,6%;2

CdO:11,98%; Zn:4.9%; Dinel:0,6%; H O:2,08%.2

Electrodul negativ: Cd:86,9%; Ni:13.38%; Dinel:0,53%.

10.6.2.2. Brevet US nr .3738822

1. Obiectul inventi ei

Procedeu de slefuire a suprafetelor plane de arseniat de galiu, care permite

obtinerea unui lustru cu grad de perfectiune ridicat, oricare ar fi orientareacristalografica sau tipul de conductivitate.

'

2. Caracter isticile inventi ei

Se aseaza lamelele de arseniat de galiu pe un bloc sau un disc de polisare

adiacent unui mijloc de lustruire. Se asigura un debit constant de hipoclorit

al unui metal alcalin (de preferinta sodiu sau potasiu) intre lamele si

mijlocul de lustruire, provocind totodata o miscare relativa intre suprafata

de GaAs si mijlocul de lustruire (polisare). Solutia trebuie sa contina ocantitate de bicarbonat suficienta pentru a reactiona cu tot hidroxidul

prezent in solutia alcalina. Viteza de polisare este de 6 la 12 mils/h

comparativ cu viteza obtinuta prin metodele cunoscute, care este de 0,7 la 2

mils/h. Suprafata este spalata cu apa in situ.

3. Domeniul de apl icare



Productia de dispozitive semiconductoare, de tipul circuitelor integrate

monolite si al diodelor.

5. Exemplu

Se asaza placheta de monocristale de arseniat de galiu (orientare

cristalografica 100 si dopare cu crom) pe un disc pentru lustruit rotitor

(intr-un mijloc de polisare) cu 60t/min. si se spala cu apa in jur de200cm /min, timp de 3 minute; se asigura in continuare un debit constant de3

50 cm /min. de solutie de slefuit(hipoclorit de sodiu 0,8N si carbonat de sodiu3

0,8N). Plachetele de GaAs sint din nou spalate cu apa, cum s-a mentionat

mai sus.

11. Condi ti i le de formã a cerer i i de brevet de inventi e


Regula 17 - Condi ti i le de forma a cerer i i de brevet de inventie

(1) Cererea, descrierea, revendi cari le si desenele se intocmesc pe fi le separate

de format A4 si se depun la O.S.I .M . in 3 exemplare.

(2) Toate fi lele cerer i i de brevet de inventie trebuie sa fie intocmite pe o

singura fata a fi lei si in asa fel, incat sa poata fi separate in vederea reproduceri i lor .

(3) Toate f i lele se numeroteaza cu cifre arabe in ordine crescatoare.

(4) Descri erea si revendicari le vor f i dacti lograf iate la 1½- 2 rindur i.

(5) Nu se admit, pe fi le, stersatur i, corectur i , cuvinte scri se deasupra sau

randur i intercalate. Daca, totusi, acestea exista, soli citantul va semna la locul/locur il e modif icate, pe exemplarul original.

(6) F iecare pagina a descrier i i, i n exemplarul original, va fi semnata de solicitant.

(7) Este indi cat sa se foloseasca termeni, semne si simbolur i tehnice care sun t,

in general, acceptate in ramura respectiva.

(8) Unitati le de masura pentru greutati, temperatur i, densitati etc. trebuie sa fie expr imate in sistemul internati onal, chiar daca in descri ere se menti n si

alte sisteme de masura.

(9) Pentru indicati i le pr ivind caldura, energia, lumina, sunetul si

magnetismul , ca si pentr u f ormulele matematice si unitatil e electri ce, trebuie



sa se respecte normele din practica internationala; pentru formul ele chimice,

trebuie sa se foloseasca simbolur i le, greutati le atomice si formul ele moleculare de uz general.

(10) Terminologia si semnele din cererea de brevet de inventi e trebuie sa fie

folosite uni form pe tot cuprinsul acesteia.

(11) Nu pot f ace parte din depozitul unei cerer i de brevet de inventie si se

resti tuie solicitantu lu i urmatoarele: produsul r eali zat conform inventiei,

machetele, proiectele de executie privind inventia etc.

(12) Cererea de brevet de inventie nu trebuie sa cupr inda:

a) expresi i sau desene contrare bunelor moravuri si ordini i publi ce;

b) declarati i denigratoare cu pri vir e la produse, metode sau procedee, la

meritele ori valabil i tatea cerer i lor sau brevetelor de inventi i ale altei persoane;

comparatii le cu stadiul tehnicii nu sunt considerate ca fi ind denigratoare.

Daca, totusi, descrierea va contine expresi i le nepermise indi cate mai sus,

O.S.I .M . va proceda la eliminarea lor din text.11.1. Descrierea, revendicarilesi rezumatul inventiei.

Descrierea, revendicarile si rezumatul inventiei, trebuiesc dactilografiate in

limba romanã si sa fie prezentate in asa fel incat sa fie posibila reproducerea

si multiplicarea directa a acestora prin fotografiere, mijloace electrostatice,

prin offset sau microfilmare, intr-un numar nelimitat de copii.

Filele nu trebuie sa fie sifonate, rupte sau impaturite.

Fiecare fila se foloseste vertical (laturile scurte in partea de sus si de jos).

Descrierea, revendicarile si rezumatul se redacteaza pe hartie alba, neteda,

netransparenta si nelucioasa, cu densitate de 80 g/m2 ºi contrast de min

90%.

Descrierea, revendicarile si rezumatul se redacteaza fiecare pe file distincte,

nu trebuie sa contina desene si pot contine formule chimice si matematice.

Descrierea poate contine tabele; revendicarile nu pot contine tabele decat

daca utilizarea lor este absolut necesara.

Toate filele trebuie sa fie reunite in asa fel incat sa poata fi examinate fara

greutate si sa permita cu usurinta atat desfacerea acestora in vederea



reproducerii cat si reunirea lor.

Filele trebuie sa aiba un format A.4 (21cm x 29.7cm.)

Marginile filelor pe care se redacteaza descrierea revendicarile si rezumatul

trebuie sa aiba urmatoarele dimensiuni minime si maxime;

- marginea de sus a primei file: 5 cm

- marginea de sus a celorlalte file: 2.5 cm

- marginea din stanga: 2,5 cm

- marginea din dreapta: 2 cm

- marginea de jos: 2 cm

Toate filele se numeroteaza in ordine, cu cifre arabe, la mijlocul partii desus.

Filele nu trebuie sa aiba stersaturi, corecturi, inscriptii, cuvinte adaugate.

Se admit exceptii, numai in cazurile in care apare evidenta necesitatea

corecturii si numai daca reproducerea filei respective nu este compromisa.

In acest caz, fiecare corectura trebuie sa fie atestata prin semnatura de

catre solicitant.

Textul se dactilografiaza la 1 1/2 randuri, pe o singura fata.

Simbolurile si caracterele grafice, formulele chimice sau matematice pot fi

scrise de mana sau desenate.

12. Recomandari pri vind i ndicarea refer intelor citate in documentele de

brevete

Articolele publicate in revistele stiintifice si tehnice contin adesea referiri la

publicatii anterioare. Cererile de brevet se refera, de asemenea, frecvent, in

descrierea de inventie, la brevete sau la cereri anterioare. In cursul

procedurii de acordare a brevetelor, examinatorii citeaza unul sau mai

multe documente de brevete care descriu solutii tehnice similare sau foarte

apropiate de aceea descrisa in cererea examinata, cu scopul de a ilustra

stadiul tehnicii.



12.1. Recomandari

Lista referintelor citate va fi identificata cu ajutorul codului INID Nr.56.

Se recomanda ca "lista referintelor citate" sa figureze:

12.1.1 fie pe prima pagina a documentului de brevet,

12.1.2 fie intr-un raport de cercetare anexat la documentul de brevet.

In cazul in care "lista referintelor citate" figureaza intr-un raport de

cercetare anexat la documentul de brevet (de exemplu, in virtutea

procedurii PCT), se recomanda ca acest fapt sa fie semnalat pe prima

pagina a documentului de brevet.

Se recomanda ca documentele enumerate in "lista referintelor citate" sa fie

clasificate intr-o ordine adaptata nevoilor curente si expusa clar in

prezentarea listei. Se poate adopta ordinea urmatoare:

i) documente de brevet nationale

ii) documente de brevet straine

iii) literatura diferita de cea din brevete.

Orice document citat este identificat prin urmatoarele elemente indicate

astfel:

Pentru un document de brevet care se incadreaza in tr -una din categori i le de la

i) la i i i) de la paragraful de mai sus:

i) oficiul care a publicat documentul, conform codului din doua litere

(norma ST3.A OMPI),

ii) tipul documentului, conform simbolurilor adecvate (norma ST16), asa

cum sunt ele indicate in documentul original;

iii) numarul atribuit documentului de catre oficiul de publicare (pentrudocumentele de brevet japoneze, indicarea anului de domnie a Imparatului

trebuie sa preceada numarul de serie al documentului de brevet);

iv) data de publicare a documentului de brevet citat, asa cum figureaza ea

pe documentul respectiv;

v) daca este cazul, paginile, coloanele sau randurile unde se gasesc pasajele

pertinente sau figurile pertinente din desene;

iv) numele titularului brevetului sau solicitantului.



Exemplul urmator ilustreaza modul in care un document de brevet se

citeaza conform dispozitiilor alineatului de mai sus:

JP, B, 50 - 14535, publi cat la 28 mai 1975, a se vedea coloana 4, randur ile 3 la

27, NCR Corporation.

Pentr u o carte sau o al ta publ icatie editata separat:

i) numele autorului;

ii) titlul (mentionandu-se, daca este cazul, editia si/sau volumul);

iii) anul publicarii, paginile;

iv) numele editorului (in cazul publicatiilor unei societati: numele si adresa

societatii);

v) locul publicarii, daca este cunoscut (atunci cand cartea sau publicatia

editata separat mentioneaza numai adresa editorului, aceasta trebuie

indicata drept loc al publicarii).

vi) daca este cazul, paginile, coloanele sau randurile unde se gasesc pasajele

pertinente sau figurile pertinente din desene.

Exemplul urmator ilustreaza modul in care se citeaza o carte sau o alta

publicatie editata separat, conform dispozitiilor alineatului de mai sus:

H.Walton, " M icrowave Quantum Theory" , volumul 2, publi cata in 1973,editura Sweet si Maxwell (Londra), vezi pagini le 138 la 192 si, in special ,

pagini le 146 la 148).

Pentru un ar ticol publ icat intr-un per iodic sau intr-o alta publ icatie in ser ie:

i) titlul periodicului sau al publicatiei in serie;

ii) numarul volumului si data fasciculului care contine articolul;

iii) locul publicarii, daca este cunoscut (atunci cand periodicul sau

publicatia in serie mentioneaza numai adresa editorului, aceasta trebuie

indicata drept loc al publicarii);

iv) autorul si titlul, ca si numarul paginilor cu care incepe si se sfarseste

articolul;

v) daca este cazul, paginile, coloanele sau randurile unde se gasesc pasajele

pertinente sau figurile pertinente din desene.

Exemplul urmator ilustreaza modul in care se citeaza un articol publicat

intr-un periodic sau intr-o alta publicatie in serie, conform dispozitiilor

alineatului de mai sus:

I BM Technical Disclosure Bul letin, volumul 17, Nr.5 publi cat in octombr ie



1974 (Armonk, New York), J.G.Dr op " I ntegrated Circuit Personalization at

the Module Level" , vezi pagini le 1344 si 1345).

Rezumatele

identificarea documentului care contine rezumatul , in modul indicat la

alineatele de mai sus in functie de documentul in care figureaza rezumatul:

un document de brevet, o carte sau o publicatie editata separat sau unarticol publicat intr-un periodic sau o alta publicatie in serie;

in cazul in care rezumatul nu insoteste documentul integral care i-a servit

drept baza, identificarea rezumatului si a documentului integral, pe baza

datelor bibliografice disponibile in acest sens.

Exemplul urmator ilustreaza modul in care se citeaza un rezumat, conform

dispozitiilor de la alineatul de mai sus:

Chemical Abstracts, volumul 75, Nr.20, publi cat la 15 noiembrie 1971 (Colombus, Ohio, U.S.A.), D.I . Shetulov, " Sur face Ef fects During Metal Fatigue" , vezi pagina 163, coloana 1, rezumatul nr . 120718 k, F iz.-Kim.

Mekh.Mater, 1971, 7(2), 7-11 (Russ)).

Anexa 1

Exemple

care ilustreaza principiile directoare privind redactarea titlurilorinventiilor,

in documentele de brevet

Exemplu

l nr. Exemple conform Exemple de titluri

principiilor directoare incorecte, care nu

se admit

Paragrafe

corespunza-toare

principiilor

direc-toare,

conform carora se

resping titlurileinco-recte

1 Echipament rotativ Masina pentru 4, 5

pentru aratul solului lucrat solul

cu motocultorul

2 Centura de siguranta Compozitie 4, 5

pentru lucrari la veterinara

inaltime



3 Procedeu de Perfectionari 4, 6

desulfurare a gazelor aduse

de fum vaporizatoarelor

4 Aparat pentru Otel moale 4, 5

intinderea panglicii,

cu posibilitate de

taiere automata

5 Fabricarea Procedeu chimic 4, 5

dimetil-1,5-tetralinei nou si dispozitiv de

realizare a

acestuia

6 Esteri ai acizilor Procedeu pentru 4

dicarboxilici recuperarea

asimetrici reactivi si petrolului pornind

utilizarea acestora in de la o formatiunestudiul glucozidelor subterana

tonicardiace

7 Procedeu de fabricare Procedeu de 4, 5

a drojdiei uscate fabricare a

active, sub forma de drojdiei

praf

8 Procedeu pentru Tesatura si 5

ondularea firelor procedeu desintetice fabricare a

acesteia

9 Procedeu pentru Procedeu de 5

colorarea tratare a stofelor

substraturilor cu

polimeri

10 Constructie metalica Perfectionari 4, 5

semicirculara, cu aduse chiuvetelorschelet tubular scobit

11 Injector de carburant, Perfectionari 4, 5

cu injectie etajata aduse motoarelor

cu explozie

12 Captator de energie Perfectionari 4, 5

solara, cu stocaj in aduse aparatelor

situ de incalzit



13 Dispozitiv de Inventie cu privire 4, 7

recuperare a uzurii la la un aparat de

frina cu tambur masurare a

greutatii corpului

uman

14 Dispozitiv automat de Magnetofobie 4, 7

prelevare a

esantioanelor

15 Material didactic de Aparat de filmat 4, 7

educare specifica a

urechii interne

16 Bagheta pentru Element electric de 7

blindajul tipul rezistentei,

antiinterferential condensatorului

electromagnetic etc.

Anexã privind redactarea rezumatelor prin metoda listelor de control 2

Daca inventia este: Indicati aici Rezumatul va Dacã da

trebui sã se indicatii aicirefere la:

Un articol

(o marfã)

identitate,

utilizare,

structura,

constructie,

metoda de

fabricatie

Un compus chimic identitate,metoda de

preparare,

proprietãti,

utilizatori



Un amestec natura,

proprietãti,

utilizare,

ingrediente

esentiale,

proportiile

ingredientelor,

prepararea sa.

O masinã, un aparat natura,

sau un sistem utilizarea,

contructia,

structura,

functionarea

Unprocedeu sau o natura,

operatie caracteristici,

materialeutilizate si

conditii de

folosire,

produsul obtinut,

dacã acesta este

important, natura

etapelor si

succesiunea lor

Dacã descrierea rezumatul va

implicã variante trebui sã descrie

varianta

preferentialã si

sã le identifice

succint pe

celelalte.

Indrumar Osim

Documents

Transcript of Indrumar Osim