Indrumar Afaceri Franta

35
1 F R A N Ţ A ÎNDRUMAR DE AFACERI, 2012 Cuprins 1. Informaţii generale 2. Economia Franţei 3. Cooperarea economică bilaterală 4. Stadiul relatiilor economice româno-franceze 5. Modalităţi de implantare comercială în Franţa 6. Legislaţia muncii în Franţa 8. Fiscalitatea întreprinderilor în Franţa 8. Ajutoare publice pentru investiţii in Franţa ANEXE: I. Structura Gruvernului francez II. Măsuri de austeritate ale guvernului francez în 2012 III. Lista meseriilor deschise pentru lucrători din România IV. Expoziţii internaţionale şi misiuni economice organizate în Franţa, la care companiile româneşti vor participa, cu sprijinul MECMA, în 2012 V. Lista Saloanelor specializate organizate în Franţa în 2012 VI. Coordonatele instituţiilor române din Franţa 1. Informaţii generale Suprafaţă : 674.843 km², din care Franţa metropolitană : 543.965 km² Populaţia (1.01.2012): 63,6 milioane locuitori densitate: 116 loc/km patrat ; populaţia urbană: 76%. Limba oficială: franceza Capitala: Paris (11,8 milioane locuitori) Organizare administrativă: Franţa este formată din 22 de regiuni, împărţite în 96 de departamente, la care se adaugă alte teritorii dependente: Guadelupa, Martinica, Guyana Franceză, Réunion, Polinezia Franceză, Noua Caledonie, Wallis, Mayotte, St.Pierre, Miquelon, etc.

Transcript of Indrumar Afaceri Franta

Page 1: Indrumar Afaceri Franta

1

F R A N Ţ A ÎNDRUMAR DE AFACERI, 2012

Cuprins

1. Informaţii generale

2. Economia Franţei

3. Cooperarea economică bilaterală

4. Stadiul relatiilor economice româno-franceze

5. Modalităţi de implantare comercială în Franţa

6. Legislaţia muncii în Franţa

8. Fiscalitatea întreprinderilor în Franţa

8. Ajutoare publice pentru investiţii in Franţa

ANEXE:

I. Structura Gruvernului francez

II. Măsuri de austeritate ale guvernului francez în 2012

III. Lista meseriilor deschise pentru lucrători din România

IV. Expoziţii internaţionale şi misiuni economice organizate în Franţa, la care companiile româneşti vor participa, cu sprijinul MECMA, în 2012

V. Lista Saloanelor specializate organizate în Franţa în 2012

VI. Coordonatele instituţiilor române din Franţa

1. Informaţii generale

Suprafaţă : 674.843 km², din care Franţa metropolitană : 543.965 km²

Populaţia (1.01.2012): 63,6 milioane locuitori

densitate: 116 loc/km patrat ;

populaţia urbană: 76%.

Limba oficială: franceza

Capitala: Paris (11,8 milioane locuitori)

Organizare administrativă: Franţa este formată din 22 de regiuni, împărţite în 96 de departamente, la care se adaugă alte teritorii dependente: Guadelupa, Martinica, Guyana Franceză, Réunion, Polinezia Franceză, Noua Caledonie, Wallis, Mayotte, St.Pierre, Miquelon, etc.

Page 2: Indrumar Afaceri Franta

2

Oraşe principale: Lyon, Marsilia, Lille, Toulouse, Nice, Bordeaux, Dijon, Nantes

Ziua natională: 14 iulie – aniversarea căderii Bastiliei (1789)

Religie: creştin catolică : 90 %; persoane de alte religii: musulmani - 5%; evrei - 1 % ; protestanţi - 1 % ; adepţi ai altor religii -2%.

Forma de guvernământ: Republică

Puterea executivă este exercitată de Preşedinte şi Guvern. Preşedintele Franţei este Nicolas SARKOZY, care a preluat funcţia la 16 mai 2007 pentru un mandat de 5 ani, fiind susţinut în alegerile legislative de partidul UMP (Union pour le Mouvement Populaire). Funcţia de Prim-ministru este deţinută, începând cu data de 18 mai 2007, de François FILLON. Componenţa Guvernului francez este prezentată în Anexa I.

Puterea legislativa este exercitată de: - Adunarea Naţională (Assemblée Nationale). Preşedinte: Bernard ACCOYER, cu

o majoritate de dreapta (UMP), în urma alegerilor legislative din 10 şi 17 iunie 2007.

- Senat: Preşedinte Jean-Pierre BEL, ales la 1.10.2011

Alte instituţii importante: Consiliul Economic şi Social Consiliul Constituţional Consiliul de Stat Curtea de Casaţie Consiliul Superior al Magistraturii Curtea de Conturi.

Moneda naţională : Euro (de la 1 ianuarie 2002)

Zile libere (2012):

1 ianuarie

8 si 9 aprilie - Paştele catolic

1 mai – Sărbătoarea Muncii

8 mai - Ziua Victoriei

17 mai - Înalţarea

27, 28 mai - Rusalii

14 iulie – Ziua Naţională

15 august – Adomirea Maicii Domnului

1 noiembrie – Sărbătoarea tuturor sfinţilor

11 noiembrie – Armistiţiul

25 decembrie - Crăciun

Page 3: Indrumar Afaceri Franta

3

2. Economia Franţei Franţa este a doua economie din Uniunea Europeană şi a cincea putere economică a lumii. În ultimii ani, criza economică şi-a pus însă amprenta asupra evoluţiei economiei franceze, ceea ce a condus la pierderea rating-ului AAA la începutul acestui an, precum si la degradarea, de către principalele agenţii internaţionale de rating (Standard & Poors, Fitch şi Moody’s) a principalelor bănci şi firme franceze.

2.1. Cifre cheie ale economiei franceze în 2011

Populaţie (2011): 65,3 milioane locuitori

PIB (2011): 1995,4 mild. Euro

Creştere economică (2011): După o creştere economică de 1,4% în 2010 şi 1,7% în 2011, anul 2012 va marca o încetinire a economiei franceze, a cărei creştere este estimată de Comisia Europeană la 0,4% şi de OECD la 0,3% (faţă de prognoza iniţială de 2,1%). Atât INSEE (Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice), cât şi Banca Franţei estimează că anul 2012 va însemna o stagnare a economiei franceze.

Inflaţie: 0,3% (noiembrie 2011). Estimarea 2011 - 1,8% şi 1,75% pentru 2012

Şomaj: 9,7% în T3 2011 şi 10% în 2012, conform estimărilor OCDE

Deficit bugetar (2011): deficit bugetar inferior celui anticipat, respectiv 5,2%, faţă de 5,7% din PIB, estimat iniţial şi nivelului de 7,1% înregistrat în 2010, respectiv cea mai mare reducere a deficitului bugetar înregistrată în Franţa din 1945. Pentru 2012, Guvernul francez anticipează un deficit bugetar de 4,5%, iar pentru 2013, ţinta de deficit este de 3%, în timp ce FMI avansează cifrele de 4,8% pentru 2012 şi 4,4% pentru 2013.

Datoria publică (2011): 85,8% din PIB, 86% în 2012 şi 85,6% din PIB în 2013.

Producţie industrială (octombrie 2011): 0%, după creşterea de 1,4% din iulie 2011. Perioada de recesiune scurtă anticipată de INSEE în T4 2011 şi T1 2012 va afecta mai ales activitatea industrială (estimată la -1,1% în T4 2011 şi -0,7% în T1 2012)

Investiţii străine (2011): 698 de proiecte de investiţii derulate de Agenţia Franceză pentru Investiţii Străine (AFII), respectiv o scădere cu 11% faţă de 2010. Franţa a înregistrat a doua performanţă ca nivel din ultimii 10 ani, ocupând locul doi în Europa în ceea ce priveşte atragerea investiţiilor străine (17%), după Marea Britanie (20%) si înaintea Germaniei (12%). În structură, Franţa ocupă prima poziţie pe plan european în ceea ce priveşte investiţiile străine atrase în industrie. Numărul locurilor de muncă create sau menţinute ca efect al investiţiilor străine s-a diminuat cu 12% în 2011 faţă de 2010, ajungând la 27.958. Cel mai mare investitor în Franţa în 2011 au fost SUA, care revin pe această poziţie, pierdută în 2009 în favoarea Germaniei.

Comerţ exterior (2011):

Page 4: Indrumar Afaceri Franta

4

După relansarea înregistrată în 2010, schimburile comerciale externe ale Franţei au marcat o încetinire în 2011, depăşind însă nivelul dinaintea crizei. Este de remarcat deteriorarea accentuată a deficitului comercial care a înregistrat un nou record, situându-se la - 69,6 mld. de Euro (faţă de - 51,5 mld. Euro în 2010). Chiar si inferioară aşteptărilor autorităţilor, care anticipau un deficit comercial de - 75 mld. Euro, deteriorarea constantă a deficitului comercial francez din ultimii 10 ani şi evoluţia comerţului exterior din 2011 au condus la reducerea ponderii Franţei în schimburile comerciale mondiale de la 6,2% în 1990 la 3,6% în 2011.

Exporturile au crescut cu 8,6%, însumând 428,80 mild. Euro. Creşterea exporturilor s-a bazat în mare măsura pe produsele industriei aeronautice (10,1%), ale celei agroalimentare (9,7%), ale industriei chimice (9,5%), industriei de maşini (8,3%), a produselor metalice (7,9%), precum şi a industriei de lux. În 2011, cele mai importante creşteri ale exporturilor faţă de 2010 s-au înregistrat la grupele de produse petroliere rafinate (+28,6%), produse agricole (+20%), produsele industriei agroalimentare (+12,6%), produse metalice (+12,5%), produsele industriei de maşini şi echipamente (+11%) şi cele ale chimiei (+10%).

Importurile au înregistrat o creştere de 11,7%, totalizând 498,39 mild. Euro, în special datorită achiziţiilor de hidrocarburi (11,4%), de produse informatice şi electronice (8,5%), produse chimice (8%) şi produse metalice (7,8%). În 2011, cele mai importante creşteri ale importurilor comparativ cu 2010 s-au înregistrat la următoarele grupe de produse: hidrocarburi (+32%), produse rafinate din petrol (+31,4%), produse chimice (+18%), maşini şi echipamente (+14,3%), produse metalice (+13,8%) şi produse agroalimentare (+11%).

Din punct de vedere geografic, exporturile franceze sunt orientate prioritar către ţările Uniunii Europene (61%), urmate de cele asiatice (12%), America (9%), Africa şi ţările europene din afara UE cu câte 7% fiecare şi ţările Orientului Mijlociu şi Apropiat, care deţin o pondee de 3%. Principalii parteneri de export ai Franţei sunt Germania (16,6%), Italia (8,2%), Spania (7,3%), Belgia (7,2%), Marea Britanie (6,6%) şi SUA (5,6%). Cele mai importante contribuţii la creşterea exporturilor din 2011 faţă de 2010 au avut China (+22%), Rusia (+18,6%), Elveţia (+15,5%), Olanda (+11%), Germania (+10,3%) şi Italia (9,3%).

Importurile franceze provin cu precădere tot din Uniunea Europeană (59%), Asia (16%), ţările europene din afara UE (9%), America (8%), Africa (5%) şi Orientul Apropiat şi Mijlociu (2%). Principalii furnizori la import sunt Germania (17%), China (8%) Belgia (7,8%), Italia (7,3%), Spania (6%) şi SUA (5,6%). Cele mai importante contribuţii la creşterea importurilor franceze din 2011 faţă de 2010 le-au avut achiziţiile din Algeria (+89,3%), Arabia Saudită (+65,7%), Norvegia (+38,6%), Olanda (+13,6%), Marea Britanie (+11%) şi Belgia (+10,1%).

Cele mai mare excedent comercial se înregistrează în comerţul cu Marea Britanie (5,7 mild. Euro), iar cel mai mare deficit este cel în relaţiile comerciale cu China (-27,2 mild. Euro).

Page 5: Indrumar Afaceri Franta

5

2.2. Perspective economice 2012

În contextul crizei zonei Euro şi a datoriilor suverane, anul 2012 a debutat cu intrarea în vigoare a numeroase măsuri de austeritate, prevăzute în legea bugetului de stat, măsuri prezentate în detaliu în Anexa II.

Paralel cu acestea, guvernul francez a adoptat şi o serie de măsuri menite să încurajeze creşterea economică, printre care :

Majoarerea, de la 1 octombrie 2012 a nivelului maxim de TVA de la 19,6% (în prezent), la 21,2% (TVA “social” sau “de delocalizare”), în scopul finanţării protecţiei sociale şi reducerii costurilor forţei de muncă

Încurajarea construcţiei de locuinţe prin creşterea cu 30% în următorii 3 ani a lucrărilor de construcţii, în special în zona Ile-de-France

Constituirea unei bănci pentru industrie (filială a OSEO, care acordă credite pentru IMM-uri), ce va fi dotată cu fonduri proprii în valoare de 1 mild. Euro

Prelurea de către întreprinderile cu peste 250 de lucrători a unui număr de tineri în sistem de alternanţă până la nivelul de 5% din efectivul lor (cu dublarea penalităţilor în cazul neatingerii acestei ţinte)

3. Cooperarea economică bilaterală

În mod tradiţional, România şi Franţa cooperează, în principal, în următoarele domenii: producţia de echipamente industriale; energetic (producţia de energie, gaze naturale, etc); transporturi; telecomunicaţii şi IT; bancar şi asigurări; producţia de textile şi articole de îmbrăcăminte; producţia de mobilă; construcţii şi lucrări publice; agricultură; militar; servicii, etc. Câteva exemple elocvente în acest sens:

industria auto: Renault (extinderea capacităţii uzinei de automobile de la Piteşti, tehnocentrele de la Bucureşti şi Titu), Michelin, Federaţia Industriei de Echipamente pentru Vehicule;

sectorul construcţii şi lucrări publice, realizarea de infrastructuri rutiere - Bouygues Batiment International şi Bouygues Travaux Publics, Colas, Vinci, Egis Route;

domeniul feroviar (coridoarele trans-europene de transport feroviar, metrou, tramvai) – Alstom Transport, Colas Rail, Systra;

sectorul hotelier: construcţia unor noi hoteluri ale Accor (Sibiu); telecomunicaţii, reţele şi sisteme informatice: Alcatel – Lucent, Bull (inaugurarea în

martie 2009 a filialei Bull Romania), Gemalto; sectorul bancar şi asigurări: BRD, Calyon, Rothschild, Groupama (capitalizarea

societăţilor de asigurare persoane); AXA centre comerciale: extinderea reţelelor Carrefour, Auchan, Decathlon, Leroy-Merlin Criza economică a generat o serie de mutaţii în sfera competitivităţii industriei româneşti. Pe de altă parte, în Franţa au fost adoptate diverse programe de stabilire a domeniilor strategice de dezvoltare ale economiei şi pieţei franceze, elemente ce trebuie luate în considerare pentru adecvarea ofertei de export de mărfuri şi servicii româneşti şi care vizează: economia “verde”, energiile regenerabile; economia digitală;

Page 6: Indrumar Afaceri Franta

6

industrie şi IMM-uri; dezvoltarea ştiinţifică şi învăţământul superior; agricultura biologică; materiale de construcţii cu recuperare de energie, etc.

Aceste reorientări genereză noi oportunităţi de cooperare şi investiţii comune în: poli de competitivitate; energie nucleară; automobile electrice; baterii pentru automobile; agricultură biologică; îngrăşăminte biologice, textile tehnice cu valoare adăugată mare; industrie aeronautică; materiale de viitor; echipamente de transport; schimb de experienţă şi investiţii green/brown-field pentru dezvoltarea centralelor în cogenerare (ex. compania franceză Dalkia), etc.

Societăţi mixte

Conform datelor ONRC, la 31.12.2011, investiţiile franceze în România totalizau 2 mild. Euro (respectiv, locul 4, cu o pondere de 6,61%), după Olanda (19,72%), Austria (13,82%) şi Germania (12,86%). La aceeasi data, in Romania erau inregistrate 6835 societăţi cu capital francez (respectiv, locul 4, pondere de 3,89%).

Conform autorităţilor franceze, investiţiile companiilor franceze în România depăşesc 5 mild. Euro, dacă se iau lua în calcul şi majorările de capital, investiţiile în modernizari/extindere de activitate şi profitul reinvestit.

În ciuda crizei economice, marii investitori francezi nu şi-au diminuat activitatea din România, cea mai mare parte (Renault, Carrefour, Auchan, Oxylane, Veolia, Alcatel-Lucent, Sanofi, etc.) consolidându-şi poziţia sau pregătind extinderea prezenţei pe piaţa românească, în vreme ce alţi investitori (AXA Asigurări de viaţă), au demarat activitatea chiar în cursul anului 2010. Atractivitatea economică a României pentru partenerii francezi, fie firme multinaţionale sau mijlocii se menţine la un nivel ridicat, mai ales în contextul în care acestea tind să se reorienteze, în procesul de delocalizare sau achiziţii din ţările asiatice, preponderent către zona Europei Centrale şi de Est.

Investiţiile româneşti în Franţa se afla încă la un nivel extrem de redus, acestea fiind semnalate în special în domeniul comercializării:

comercializarea de produse petroliere (Rompetrol a cumpărat un lanţ de staţii de benzină aparţinând firmei Dyneff din sudul Franţei;

comercializare de lenjerie de lux (filiala Jolidon de la Lyon şi Paris), cabinete de avocaţi în domeniul afacerilor (Cabinet Cujas, Cabinet Gruia-

Dufaut, Cabinet Cristina Vannier), cabinete de recrutare forţă de muncă (Arc Internaţional).

4. Stadiul relaţiilor economice româno-franceze

Franţa este al treilea partener comercial al României şi al patrulea investitor în economia românească.

Schimburile comerciale ale României cu Franţa se derulează în baza regimului comercial definit prin “Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană”, semnat la Luxembourg, în data de 25 aprilie 2005. Alte acorduri importante pe baza cărora se derulează schimburile bilaterale, sunt:

Page 7: Indrumar Afaceri Franta

7

-Acordul privind evitarea dublei impuneri pe venit şi avere, semnat la 27.09.1974, intrat în vigoare la 27.09.1975; -Acordul privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la 21.03.1995, intrat în vigoare la 20.06.1996.

Evoluţia schimburilor comerciale româno-franceze în perioada 2000 - 2011

-milioane Euro -

2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

TOTAL 1647,5 3852,0 4602,9 5454,41 5682,90 4779,04 5874,53 6532,75Export 781,9 1656,3 1938 2269,53 2478,12 2384,26 3102,99 3371,48Import 869,6 2195,7 2664,72 3184,78 3204,78 2394,78 2771,87 3161,27Sold -83,7 -539,4 -726,47 -915,45 -726,66 -10,52 +331,45 +210

Schimburile comerciale româno-franceze au avut o evoluţie ascendentă în ultimii 11 ani, în intervalul 2003 – 2009 crescând de circa 2 ori. În anul 2009, pe fondul crizei economice mondiale, schimburile comerciale româno-franceze au scazut cu 16,17% faţă de 2008, ajungând la 4,78 miliarde euro.

Tendinţa ascendentă a schimburilor comerciale bilaterale a fost reluată în anul 2010, la finalul căruia s-a înregistrat şi cel mai mare excedent comercial în favoarea părţii române (+331,45 milioane euro).

În 2011, comerţul bilateral a totalizat 6,5 mild. Euro (creştere de 11,07% faţă de 2011), depăşind astfel nivelul record al schimburilor bilaterale (5,8 mild. Euro) înregistrat în 2011. Franţa se menţine pe locul 3 în topul partenerilor comerciali ai României, cu o pondere de 6,5% în schimburile comerciale totale, respectiv:

Export: 3,37 mild. Euro

Creştere: 8,7%

Pondere în exportul total: 7,5%/locul 3. După încetinirea marcată la jumătatea anului, ritmul de creştere al exporturilor a crescut în semestrul II, în ciuda climatului economic european tensionat şi a tendinţei de creştere mai rapidă a exporturilor româneşti către alte destinaţii, mai puţin afectate de criza zonei Euro (Amercia de Nord şi de Sud, Orientul apropiat, etc.).

Import: 3,16 mild. Euro

Creştere: 13,7%

Pondere în importul total: 5,77%/locul 4. Importurile au crescut într-un ritm mai rapid în primele 5 luni din 2011 (19,7%), avansul lor temperându-se în a doua parte a anului, ca efect al climatului economic european.

Balanţa excedentară: 210 milioane Euro (faţă de 322 milioane Euro în 2010). Creşterea mai rapidă a importurilor din Franţa în 2011 a condus la diminuarea excedentului comercial, Franţa trecând astfel pe locul 8 în rândul ţărilor cu care România înregistrează excedent comercial (după Turcia, Serbia, Arabia Saudită, Rep. Moldova, EAU, Egipt si Norvegia). La ivelul UE, Franţa se situează pe primul loc dintre

Page 8: Indrumar Afaceri Franta

8

cele 7 state membre cu care România înregistrează excedent comercial (Franţa, Marea Britanie, Bulgaria, Estonia, Grecia, Malta şi Suedia).

Structură exporturi: 6 grupe de produse concentrează 85% din exportul românesc în Franţa, respectiv:

1. Vehicule, aeronave şi echip. transport 30,1%

2. Maşini, aparate, echipamente electrice 23,5%

3. Materii textile şi articole din acestea 11,23

4. Mărfuri şi produse diverse (mai ales mobila) 7,4%

5. Metale comune şi articole metalice 6,8%

6. Mase plastice şi articole, cauciuc 5,9%

Structură importuri: 6 grupe de produse reprezintă cca. 87,5% din importurile României din Franţa:

1. Maşini, aparate, echipamente electrice 32,6%

2. Vehicule, aeronave şi echip. transport 16,3%

3. Produse ale industriei chimice şi conexe 13,5%

4. Metale comune şi articole metalice 10,6%

5. Materii textile şi articole din acestea 7,3%

6. Mase plastice şi articole, cauciuc 7,2%

În 2011, structura schimburilor bilaterale se menţine în aceeaşi parametri ca şi în 2010, cu uşoare tendinte de majorare a exporturilor la grupele de maşini, aparate şi echipamente electrice, produse textile, materiale plastice şi metale comune. Grupele de produse tradiţionale în comerţul bilateral (vehicule şi echipamente de transport, şi masini, aparate şi echipamente electrice) reprezintă 54% din exporturi şi 49% din importuri, menţinându-se la valori similare anului 2010, cu o tendinţă de creştere (3 puncte procentuale) la nivelul importurilor.

Carateristici ale relaţiei comerciale bilaterale:

Grad mare de concentrare al exporturilor şi importurilor: 2 grupe de produse reprezintă 54% din exporturi, respectiv 49% din importuri

Pondere importantă a produselor cu grad ridicat de prelucrare

Dependenţă ridicată faţă de industria auto şi de orizontala dezvoltată în România ca urmare a prezenţei Renault

Existenţa unor rezerve importante de majorare şi diversificare a exporturilor româneşti, în special la grupele de produse textile, încălţăminte, mobilă şi produse din lemn, produse alimentare şi băuturi, IT

5. Modalităţi de implantare comercială în Franţa

Alegerea structurii de implantare a unei firme străine în Franţa depinde de scopul pe care îl urmăreşte firma şi de gradul de autonomie pe care noua structură îl va avea în raport cu societatea-mamă.

Page 9: Indrumar Afaceri Franta

9

Agenţia franceză pentru investiţii internaţionale, AFII (Agence française pour les investissements internationaux, http://www.invest-in-france.org/fr) editează un ghid ce descrie soluţiile de implantare a firmelor străine în Franţa, cu informaţii privind fiscalitatea, forţa de muncă, etc, ce poate fi consultat pe site-ul:http://www.invest-in-france.org/Medias/Publications/251/doing-business-français-2011.pdf

1. Soluţii de implantare temporară Pentru prospectarea pieţei franceze există următoarele variante:

angajarea unui salariat care să desfăşoare activităţi de prospectare sau deschiderea, în acest scop, a unui birou de legatură.

1.1 Biroul de legătură (bureau de liason) este o implantare comercială fără

activitate comercială: există posibilitatea recrutării sau trimiterii în Franţa a unui salariat pentru a reprezenta societatea străină prin intermediul unui birou de legătură (sau de reprezentare). Biroul de legătură poate realiza numai activităţi necomerciale, respectiv: prospectare, publicitate, informare, sau orice altă activitate care are un caracter pregătitor sau auxiliar. Biroul nu are personalitate juridică, nu plăteşte impozitul pe societate, nu plăteşte TVA. În schimb, plăteşte anumite taxe locale şi taxe pe salarii. Înmatricularea unui birou de legatură nu este obligatorie, însă este necesară atunci cînd angajează mai mulţi salariaţi.

1.2 Reprezentantul comercial – pentru dezvoltarea unei activităţi comerciale: Reprezentantul comercial este un angajat specializat al societăţii străine, care vizitează clientela uneia sau mai multor societăţi comerciale, într-un sector geografic determinat şi identifică clienţi potenţiali.

1.3 Agentul comercial: Societatea straină poate să recurga la un agent comercial care, în calitatea de profesie independentă, este un mandatar, persoană fizică sau societate. Agentul comercial are misiunea de a negocia şi, eventual, de a semna contracte de vânzare, cumpărare, locaţie sau prestări de servicii în numele şi pentru contul societăţii străine (mandantul). Recugerea la un agent comercial este varianta preferată de IMM-uri, fiind un mijloc suplu şi puţin costisitor de a face cunoscute produsele proprii pe piaţa franceză.

2. Soluţii de implantare durabilă Prestarea, în Franţa, de către o firmă străină, a unei activităţi industriale sau comerciale presupune crearea unei sucursale sau filiale pe baza unei reprezentări permanente, principale sau secundare. Există, în acest sens, două soluţii:

2.1 Sucursala - formula cea mai simplă Sucursala permite societăţii străine o primă implantare pentru exersarea unei activităţi comerciale. Sucursala este condusă de un reprezentant legal, ea funcţionează ca o agenţie care depinde de sediul societăţii străine. Sucursala poate să îndeplinească toate activităţile unei întreprinderi industriale şi comerciale, nu are autonomie juridică, însă angajează societatea străină pentru toate actele sale. Astfel, în caz de dificultăţi financiare sucursala angajează indefinit şi solidar societatea straină la plata datoriilor sale. Sucursala este supusă plăţii impozitului pe societate şi a TVA. Înmatricularea sucursalei este obligatorie.

Page 10: Indrumar Afaceri Franta

10

2.2 Crearea unei filiale, societate de drept francez, cu personalitate juridică

Formula oferă următoarele avantaje: Separarea patrimoniului filialei de societatea mamî evită responsabilitatea

nelimitată a societăţii străine pentru datoriile structurii sale din Franţa;

Filiala beneficiază de dreptul reînnoirii bail-ului comercial (fond de comerţ);

Filiala poate fi eligibilă pentru atribuirea de ajutoare publice la implantare sau la extindere.

Filiala are personalitate juridică prin înmatricularea la Registrul francez al Comerţului şi Societăţilor şi este supusă plăţii impozitelor şi taxelor în vigoare. Crearea rapidă a unei societăţi în Franţa

Formalităţile au fost considerabil scurtate şi ansamblul procedurii de înregistrare a unei societăţi poate fi efectuat pe cale electronică.

1. Ghişeul unic – centrul de formalităţi întreprinderi Ansamblul formalităţilor de creare a unei societăţi se efectueaza prin ghişeul unic: Centrul de Formalităţi Întreprinderi. Ghiseul transmite, în locul întreprinderilor, toate documentele dosarului de creare, modificare sau încetare a activităţilor la administraţiile respective: Grefa Tribunalului de Comerţ, care, la primirea dosarului, eliberează gratuit o

Recipisă de Creare Întreprindere (ce permite îndeplinirea actelor pentru o societate în formare) şi apoi extrasal K-bis, când înmatricularea a avut loc.

Institutul Naţional de Statistiă, care atribuie codul APE corespunzător activităţii întreprinderii, numerele SIREN (număr de identificare întreprindere) şi SIRET (număr necesar pentru recrutarea salariaţilor);

Administraţiile fiscale (centrele de impozit) şi sociale (URSAAF - Union de recouvrement des cotisations de sécurité sociale et d’allocations familiales).

Costul formalităţilor administrative de creare a societăţii este de circa 84 de euro, la care se adaugă costul anunţului în jurnalul de anunţuri legale (circa 230 de euro).

Termenul de creare a societăţii: câteva zile.

Anumite formalităţi nu sunt în sarcina Centrelor de Formalităţi Întreprinderi:

Eventuale cereri de autorizare pentru profesii reglementate, de licenţă sau înscriere la ordinele profesionale (avocaţi, experţi contabili, arhitecţi, medici, etc.):

Justificative de domiciliu; Demersuri pentru protejarea numelui mărcilor comerciale pe lângă Institutul

Naţional al Proprietăţii Industriale (INPI); Declararea numelui de domeniu Internet în “fr” pe lângă l’Asociaţia franceză

specializată (Afnic): Declararea unei întreprinderi la un centru de asigurare; Aderarea la o casă de pensii pentru salariaţi (obligatorie în 3 luni de la

înmatriculare).

Page 11: Indrumar Afaceri Franta

11

Forme juridice pentru implantare comercială în Franţa

Alegerea formei juridice a unei societăţi antrenează anumite consecinţe juridice, fiscale, patrimoniale şi sociale.

Societatile pe capital – Cele mai utilizate în Franţa sunt: - Société Anonyme (SA) - Société à Responsabilité Limitée (SARL) - Société par Actions Simplifiée (SAS).

SARL si SAS pot fi create cu un singur asociat (SAS Unipersonnelle sau EURL), în timp ce SA are nevoie de şapte asociaţi. SAS (SASU) este structura cea mai recentă în dreptul francez, formulă indicată pentru un holding sau o societate străină care doreşte să deţină 100% din filiala sa.

Domicilierea sediului unei societăţi în Franţa

1. Soluţii de domiciliere temporară

Domicilierea societăţii la domiciliul privat al conducătorului acesteia. În general, o întreprindere poate avea sediul social la domiciliul reprezentantului său legal.

Domicilerea societăţii în centrele de afaceri. Domicilierea este posibilă temporar. Centrele de afaceri sunt prestatoare de servicii care pun la dispoziţie localul pentru organizarea şedinţelor organelor de conducere ale societăţii şi alte prestaţii conexe (telefon, secretariat). Un contract de domicilere trebuie semnat de întreprinderea domiciliată şi propietarul localului.

Pepiniera de întreprinderi. Sunt structuri de domicilere şi acompaniere temporare rezervate creatorilor de întreprinderi. Pepinerele oferă birouri, ateliere, laboratoare şi servicii cu costuri impartite (fax, secretariat, fotocopiere, telefon)

2. Soluţii de domicilere durabile

Bail comercial (fondul de comerţ) - formula cea mai folosită. Fondul de comerţ este închiriat pe o perioadă de 9 ani, precizând destinaţia comercială a localului respectiv (a activităţii prestate).

Bail profesional – profesiunile necomerciale sunt supuse unui regim mai suplu, dar mai puţin protector, bail-ului profesional, încheiat pentru 6 ani.

6. Legislaţia muncii în Franţa

Condiţii privind angajarea cetăţenilor din noile state membre UE, inclusiv România

Pe durata perioadei tranzitorii, cetăţenii din noile state membre (NSM) sunt supuşi obligaţiei de a obţine o autorizaţie de muncă.

Pentru recrutarea unui salariat străin, în funcţie de rezidenţa acestuia, instalat deja în Franţa sau nu, orice angajator francez (întreprinderi, asociaţii, colectivităţi teritoriale, spitale publice, instituţii de învăţământ private sau publice, persoane particulare, etc) urmează una din cele două proceduri reglementate de lege:

Page 12: Indrumar Afaceri Franta

12

a) schimbare de statut, sau

b) introducere

Un angajator nu poate să introducă un străin fără acordul prealabil al administraţiei franceze şi nici să angajeze un străin fără autorizaţie de lucru.

a) Procedura de schimbare de statut - cetăţeanul străin este deja instalat în Franţa

Angajatorul trebuie să se asigure că străinul se află în posesia unei autorizaţii de muncă care să-i permită ocuparea postului în care doreşte să-l angajeze.

În caz negativ, cetăţeanul străin trebuie să se adreseze prefecturii pe raza căreia are domiciliul, pentru a solicita o schimbare de statut şi a obţine autorizaţia de muncă.

Pentru a se asigura de existenţa autorizaţiei de muncă a străinului pe care doreşte să-l angajeze, angajatorul adresează prefecturii departamentului unde are sediul întreprinderea, o scrisoare datată, semnată, recomandată cu aviz de primire, la care anexează copia documentului în cauză; prefectura notifică răspunsul prin curier, în termen de două zile lucrătoare de la data primirii scrisorii recomandate. În lipsa răspunsului, obligaţia angajatorului este considerată ca îndeplinită.

b) Procedura de introducere - cetăţeanul străin nu este instalat în Franţa

Angajatorul iniţiază procedura de introducere a salariatului străin adresând o cerere Direcţiei Departamentale de Muncă şi Formare profesională (DDTEFP) în raza căreia se află; cererea trebuie însoţită de diferite documente justificative, de un contract de muncă « de introducere » şi, dacă este cazul, de o declaraţie privind asigurarea unei locuinţe colective pentru străin.

Autorizaţiile de muncă eliberate în cadrul procedurii de introducere sau de schimbare de statut impun plata de către angajator a unei redevenţe la Oficiul Francez al Imigraţiei şi Integrării (Office français de l'imigration et l'intégration – OFII).

Pe durata perioadei tranzitorii, cetăţenii din NSM vor primi un titlu unic, care ţine loc atât de autorizaţie de muncă, cât şi de permis de şedere; titlul unic este eliberat pentru durata contractului de muncă sau, dacă durata angajamentului este egală sau superioară a 12 luni, titlul se eliberează pentru o durată de 5 ani.

Autorizaţia de muncă nu este obligatorie pentru cetăţenii din NSM care sunt detaşaţi temporar în Franţa şi sunt salariaţi ai unei întreprinderi stabilite în tara de origine.

Accesul cetăţenilor români la o activitate profesională salariată în Franţa, pe durata perioadei tranzitorii

Procedura de eliberare a autorizaţiilor de muncă pentru cetăţenii români

Pentru ocuparea unui post într-una dintre cele 150 de meserii deschise şi cetăţenilor români se menţine necesitatea obţinerii unei autorizaţii de muncă, dar situaţia ocupaţională nu mai este opozabilă, criteriu care stătea la baza majorităţii refuzurilor autorizaţiei de muncă. Lista celor 150 de meserii este prezentata in anexa III.

Angajatorii trebuie însă să plătească taxele şi redevenţele datorate la OFII (contribuţie şi rambursare forfetară). Verificarea cererilor de eliberare a autorizaţiei de muncă

Page 13: Indrumar Afaceri Franta

13

revine serviciilor de forţă de muncă străină din direcţiile locale de muncă, ocupare şi formare profesională (DDTEFP).

În cazul unei decizii favorabile eliberării unei autorizaţii de muncă, pentru un contract de muncă încheiat pentru mai mult de 3 luni, ANAEM, informată de DDTEFP, convoacă lucrătorul pentru o vizită medicală, după care i se eliberează sau nu autorizaţia. Lucrătorul merge la prefectură cu autorizatia, pentru a obţine un titlu de şedere. In cazul contractului încheiat pentru mai puţin de 3 luni, se eliberează o autorizaţie provizorie de muncă din momentul în care contractul este vizat favorabil de către DDTEFP. Apoi contractul este transmis angajatorului (pentru sezonieri, contractul de muncă vizat ţine loc de autorizaţie provizorie de muncă).

Oricare va fi meseria pentru care se optează, celelalte condiţii prevăzute de legislaţie rămân aplicabile şi vor fi verificate de direcţiile provinciale (locale) de muncă, ocupare şi formare profesională, mai ales cele privind egalitatea de tratament (în special salarizarea) şi cele de legislaţie socială (plata îndatoririlor sociale) de către firma interesată de recrutarea unui cetăţean român.

Când o cerere pentru autorizaţia de muncă se referă la un loc de muncă ce nu e vizat de circulara nr. DPM/DMI2/2006 din 29 aprilie 2006 referitoare la autorizaţiile de muncă eliberate resortisanţilor din noile state membre ale UE pe durata perioadei tranzitorii, analizarea cererii se realizează după condiţiile obişnuite de drept comun, opunând situaţia ocupaţională atunci când situaţia locală a pieţei muncii este degradată cu privire la, pe de o parte, informaţiile statistice deţinute de direcţia locală de muncă, ocupare şi formare profesională şi ANPE şi, pe de altă parte, de dificultăţile eventuale întâlnite de către angajator când furnizează acest loc de muncă. Orice străin care se află legal pe teritoriul francez poate cere o autorizaţie de muncă în cadrul unui schimb al statutului, care va fi examinat conform aceloraşi criterii ca cele aplicabile procedurii de introducere.

Criteriile de eliberare a autorizaţiei de muncă

Articolul R.341-4 din Codul muncii francez enumeră 4 criterii principale în baza cărora cererea de autorizaţie de muncă trebuie să fie examinată şi care pot justifica un refuz, şi anume:

- situaţia ocupaţională din sectorul în care se desfăşoară activitatea;

- condiţiile de aplicare a legislaţiei sociale de către angajator ;

- condiţiile de lucru şi salariul oferit lucrătorului străin ;

- dispoziţiile luate de angajator în ceea ce priveşte cazarea lucrătorului.

Situaţia ocupaţională este opozabilă tuturor resortisanţilor din ţările terţe care îşi doresc să exercite o activitate salarială în Franţa, fără excepţii.

Costul autorizaţiei de muncă

Străinul admis pe piaţa muncii în Franţa trebuie să achite 55 euro pentru reînnoirea autorizaţiei de muncă („taxă de reînnoire”), când aceasta ia forma unei cărţi de şedere, a unei cărţi de sejur temporar/certificat de rezidenţă cu menţiunea „viaţă privată şi familială” sau „salariat”.

Page 14: Indrumar Afaceri Franta

14

În cazul unui contract de durată determinată, angajatorul trebuie să achite 168 euro în concept de redevenţă forfetară.

În cazul unui contract pe durată nedeterminată, trebuie să achite o redevenţă şi o contribuţie forfetară de 893 euro (744 euro contribuţie forfetară +168 euro) dacă salariul lunar brut este mai mic sau egal cu 1.525 euro şi 1.612 euro (1.444 euro contribuţia forfetară +168 euro) dacă salariul lunar brut este mai mare de 1.525 euro.

Detaşarea salariaţilor români în Franţa după 1 ianuarie 2007

PENTRU ANGAJATORI

Antreprenorii pot detaşa lucrători în Franţa în următoarele scopuri:

pentru a realiza prestări de servicii în cadrul unui contract comercial încheiat cu un client (ex: executarea de lucrări de construcţii a unei clădiri industriale sau a unui vapor, munci de pomicultură sau prezentarea unui spectacol de către o trupă de artişti)

pentru a-i pune la dispoziţia unei întreprinderi deja instalate în Franţa şi care aparţine aceluiasi grup (ex: detaşarea cadrelor pentru o misiune de resurse umane sau expertiză financiară)

Condiţiile în care se poate realiza detaşarea lucrătorilor români

În conformitate cu principiile comunitare, dreptul francez subordonează detaşarea unor set de 3 condiţii:

Firma din România trebuie să aibă o activitate efectivă în ţara de origine; Detaşarea trebuie să rămână temporară şi limitată duratei prestaţiilor; Salariaţii societăţii din România trebuie să păstreze pe durata detaşării o legătură

de subordonare juridică cu firma românească;.

Condiţiile de mai sus se aplică în cazul:

Punerii la dispoziţie fără scop lucrativ într-o altă firmă franceză aparţinând grupului antreprenorului român.

Prestării de servicii în scop lucrativ care corespund unui aport de tehnicitate, de competenţe sau de cunoştinţe specifice firmei din România.

În schimb, prestarea de servicii în scop lucrativ care constă doar în a punerea salariaţilor la dispoziţia unei întreprinderi instalate în Franţa se supune altor condiţii şi legislaţiei specifice „muncii temporare”.

Formalităţi la Administraţia Franceză

Declararea detaşării, pe foaie albă, în limba franceză, la administraţia muncii indicându-se:

Numele, motivul social, forma juridică a întreprinderii din România şi referinţele înmatriculării sale la… (desemnarea registrului profesional al ţării de origine)

Identitatea reprezentantului legal al întreprinderii româneşti şi cea a reprezentantului său din Franţa

Page 15: Indrumar Afaceri Franta

15

Adresa locului de prestare, durata previzibilă, numele, naţionalităţile salariaţilor detaşaţi şi data angajării lor.

Declaraţia detaşării prevăzută de majoritatea statelor SEE trebuie să fie adresată înainte de începerea lucrărilor la direcţiile provinciale de muncă, ocupare şi formare profesională (DDTEFP) din provincia unde se va desfăşura activitatea.

Declararea detasarii se face conform unui formular Cerfa: http://www.travail-emploi-sante.gouv.fr/IMG/pdf/IT_300-2.pdf

Obligaţiile sociale ale firmei româneşti cu privire la salariaţi

Pe durata detaşării salariaţilor în Franţa se aplică legislaţia franceză.

Câteva reguli esenţiale:

Pe perioada detaşării, să se respecte salariul minim instituit în Franţa Aplicarea legii franceze privind durata programului de lucru şi pe durata pauzelor Garantarea normelor franceze referitoare la igienă, securitate, sănătate a

lucrătorilor cât şi a dispoziţiilor în materie de medicină a muncii Aplicarea echivalentului legii franceze în ceea ce priveşte concediul plătit. Legea

franceză permite anumite derogări. Conform Regulamentului European 987/2009, aplicabil din 1.05.2010 si

Regulam. 883/2004 afilierea salariaţilor detaşaţi la securitatea socială trebuie menţinută pe durata detaşării, de 24 de luni.

După 24 de luni, devine obligatorie afilierea la securitatea socială franceză, fără derogări acordate, la cererea firmei din România, de organismele de securitate franceză

Este absolut necesar ca pe durata detaşării în Franţa angajatorul din România să pună la dispoziţia salariaţilor formulare E 101 sau E 102 după caz, care să scutească de la afilierea la securitatea socială franceză şi de la plata cotizaţiilor la URSSAF sau MSA.

PENTRU SALARIAŢI

În conformitate cu principiile comunitare, dreptul francez admite detaşarea în condiţiile următoare:

Angajatorul care doreşte să detaşare lucrători trebuie să aibă o activitate efectivă în România;

Detaşarea lucrătorilor români trebuie să rămână temporară şi limitată la durata prestării activităţii.

Lucrătorul detaşat trebuie să rămână sub autoritatea şi subordonarea angajatorului său pe toată durata detaşării (contractului de muncă).

Condiţiile detaşării se aplică:

- Punerii la dispoziţie a salariaţilor într-o întreprindere (firmă) franceză aparţinând aceluiaşi grup;

- Unei prestări de servicii, în scop lucrativ, corespunzând unui aport de tehnicitate, de competenţe şi/sau cunoştinţe specifice firmei din România, care trebuie să-şi asume

Page 16: Indrumar Afaceri Franta

16

riscul economic. Realizarea acestei prestări se face în baza unui contract comercial încheiat de angajatorul român cu un client francez.

FORMALITĂŢI CERUTE

În materie de şedere şi de muncă

Trebuie obţinută de la Prefectură o carte de şedere „COMUNITATEA EUROPEANĂ” cu menţiunea „SALARIAT AL UNUI PRESTATAR DE SERVICII”.

În domeniul protecţiei sociale

Conform Regulamentului Comisiei Europene nr. 1408/71 din 14 iunie 1971, afilierea lucrătorilor detaşaţi la securitatea socială este menţinută pe durata detaşării în Franţa. Pentru aceasta, salariatul trebuie să se afle în posesia unui certificat de detaşare, model E 101.

Pe durata detaşării în Franţa, legislaţia aplicabilă lucrătorilor detaşaţi este cea franceză, iar angajatorul este obligat să o respecte.

Salariul minim

Există un salariu minim interprofesional de creştere (SMIC). Acest salariu minim legal pe oră se revizuieşte anual. Angajatorul nu poate oferi un salariu mai mic decât SMIC

Valoarea SMIC la 1 ianuarie 2012:

Smic orar brut : 9.22 €

Smic lunar brut (baza 35 de ore) 1 398,37 €

Smic lunar net 1 096,94 €

Durata programului de lucru

Durata programului de lucru este de 35 ore pe săptămână, cu o zi de odihnă, în general duminica. Orele efectuate peste acest număr, sunt plătite cu o valoare majorată. Există reguli particulare pentru durata programului de lucru şi pentru zilele de odihnă săptămânale, în funcţie de activităţi şi de acordurile colective.

Concediile plătite

Concediile plătite anual se calculează la două zile jumătate per luna de lucru. Legea permite anumite derogări.

Condiţiile de lucru

Lucrătorii români detaşaţi în Franţa trebuie să beneficieze de aceleaşi condiţii de lucru ca şi cele garantate prin lege lucrătorilor francezi în ceea ce priveşte igiena, securitatea, sănătatea, protecţia împotriva riscurilor muncii şi medicina muncii. În cazul în care este vorba despre cazare colectivă, normele de locuire pentru salubritatea, confortul şi intimitatea sunt prevăzute de lege. Pentru lucrătorii agricoli, cazarea este supusă unor reguli speciale. Acelaşi lucru se aplică şi pentru spaţiile destinate servirii mesei.

Instituţii cu competenţe în domeniul muncii în Franţa:

Page 17: Indrumar Afaceri Franta

17

1. Ministerul Muncii, Ocupării Forţei de muncă şi sănătăţii – Ministère du Travail de l'Emploi et de la Santé (http://www.travail-emploi-sante.gouv.fr/)

2. Delegaţia generală pentru ocuparea forţei de muncă şi formare profesională (La délégation générale à l'emploi et à la formation professionnelle, DGEFP, http://www.travail-emploi-sante.gouv.fr/le-ministere,149/presentation-et-organigrammes,294/conjointement-avec-le-ministre-de,742/la-delegation-generale-a-l-emploi,12662.html), este responsabilă cu elaborarea şi implementarea politicilor de ocupare a forţei de muncă şi formarii profesionale, prin concertare cu toate celelate departamente ministeriale şi parteneri sociali. Gestionează programele susţinute prin Fondul european social

3. Ministerul Muncii, Relaţiilor Sociale, Familiei, Solidarităţii şi Oraşului (Ministère du Travail, des Relations sociales, de la Famille, de la Solidarité et de la Ville)

4. Ministerul de Interne, al teritoriilor de peste mări, al colectivităţilor teritoriale şi Imigraţiei (Ministère de l'Intérieur, de l'Outre-mer, des Collectivités territoriales et de l'Immigration)

5. Oficiul Francez pentru Imigraţie şi Integrare – ( OFII-Office Français de l'Immigration et de l'Intégration, http://www.ofii.fr/)-

6. Interlocutori în regiuni: Direcţiile departamentale de Muncă şi Formare Profesională/Direction Departamentale du travail, de l'Emploi et de la Formation Professionnelle (DDTEFP): http://www.travail-emploi-sante.gouv.fr/spip.php?page=recherche&recherche=Direction+Departamentale+du+travail%2C+de+l%27Emploi+et+de+la+Formation+Professionnelle&x=31&y=9

7. Portalul EURES: http://eures.anofm.ro/ sau în limba franceză http://ec.europa.eu/eures/home.jsp?lang=fr

EURES reprezintă o retea de cooperare între serviciile publice de ocupare a forţei de muncă europene; a fost creată pentru facilitarea liberei circulaţii a lucrătorilor în cadrul Spaţiului European şi Elveţia. Partenerii serviciilor publice în cadrul acestei reţele sunt sindicatele, organizaţiile patronale şi alţi actori implicaţi în piaţa muncii. Reţeaua este coordonată de Comisia Europeană. Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Muncă. ANOFM, oferă servicii de mediere a muncii în Uniunea Europeană şi Spaţiul Economic European în calitatea sa de membru EURES.

7. Fiscalitatea întreprinderilor în Franţa 7.1 Impozitul pe societate (Impôt sur les sociétés)

Impozitarea în Franţa a unei societăţi străine Din momentul în care o societate străină exersează în Franţa o activitate care produce beneficii, aceste beneficii sunt impozitate. Regula se aplică indiferent de forma societăţii: filială, sucursală, sediu permanent, etc.

Determinarea sumei de impozitat Sunt supuse impozitului pe societate veniturile, din care se scad elementele deductibile. Veniturile sunt constituite din rezultatele în urma activităţii, vânzările sau prestările de servicii. Costurile deductibile sunt cele legate de activitatea exersată, fiind vorba în

Page 18: Indrumar Afaceri Franta

18

principal de: amortizări; provizioane; chirii ale imobilelor şi materialelor; salarii; taxe sociale; cumpărarea de materiale;costurile cu energia; cheltuieli de publicitate; comisioane financiare, etc.

Amortizări Fondurile fixe sunt amortizate de o manieră liniară conform duratei probabile de utilizare. Când este vorba de materiale de producţie achiziţionate în stare nouă, se pot aplica coeficienţi de accelerare de 1,25 la 2,25 asupra ratelor de amortizare liniare. Materialele şi utilajele utilizate pentru operaţii de cercetare ştiinţifică şi tehnică, achiziţionate înainte de 1 ianuarie 2004, beneficiază de un sistem de amortizare degresiv majorat (coeficienţi de 1,5 la 2,5). Materialele destinate economiei de energie, software, echipamentele de producţie a energiilor regenerabile, vehiculele nepoluante (electrice, gaz natural, GPL) se amortizează pe o durată de 12 luni.

Rata de impozitare Rata standard este de 33,33 %. Întreprinderile mici (sunt întreprinderile în care cel puţin 75% din acţiuni sunt deţinute direct sau indirect de persoane fizice sau societăţi care declară o cifră de afaceri mai mică de 7 730 000 de euro) sunt impozitate cu 15% pentru partea de beneficii inferioară baremului de 38.112 euro sau la taxa standard pentru beneficiile care depăşesc acest plafon. Taxă redusă de 15% pentru plusvaloarea obţinută din redevenţele de proprietate industrială. O cotizaţie socială de 3,3% se aplică întreprinderilor ale căror beneficii impozabile la taxa normală sunt superioare sumei de 2 289 000 euro.

Reportarea pierderilor Pierderile constatate pot fi reportate pe anii următori fără limită de durată. Ele pot fi reportate şi în trecut, pe baza regimului de carry back, însă numai pe trei ani care preced perioadă deficitară.

Impozitarea dividendelor Rata este de 10% în conformitate cu prevederile Convenţiei fiscale româno-franceze.

7.2 Taxa pe valoarea adăugată (TVA) Taxa standard la vînzarea de bunuri şi servicii este de 19,6% (21,2% începând cu 1 octombrie 2012). Nivelul curent al celorlalte taxe se poate obţine din Anexa II.

7.3 Taxe vamale Bunurile circulă liber în interiorul UE, taxele vamale nu sunt facturate decât o singură dată la importurile extra-comunitare, chiar dacă ele sunt expediate de la un stat membru la altul. Bunurile care intră în Franţa pot fi reexportate către un alt stat membru UE fără a plăti taxe vamale. Un dispozitiv de suspendare a plăţii TVA este prevăzut pentru operaţiunile referitoare la bunurile destinate sau plasate sub un regim vamal comunitar sau antrepozit fiscal. Întrepinderile sunt scutite de la orice formalitate administrativă pentru circulaţia majortităţii mărfurilor între statele membre UE. Pentru schimburile intra-comunitare este nevoie de intocmirea unei declaraţii de schimburi de bunuri (Declaration d’Echanges de Biens - DEB) în scopuri statistice. Întreprinderile franceze care primesc marfuri de la un

Page 19: Indrumar Afaceri Franta

19

stat membru UE pentru o valoare anuală care depăşeşte 150 000 de euro şi cele care exportă în alt stat membru, trebuie să întocmească în fiecare lună declaraţia DEB.

7.4 Taxe locale În această categorie de taxe figurează: taxa funciară, datorată de propietarii de terenuri construite sau nu; taxa de locuire (taxe de habitation), datorată de ocupanţii localurilor cu destinaţie de locuinţă, indiferent că sunt propietarii sau chiriaşi. Aceste taxe sunt calculate în funcţie de valoarea locativă a bunului în cauză. Valoarea locativă este fixată de autorităţile administrative.

7.5 Avantaje fiscale pentru investitori

Creditul impozit pentru cercetare Întreprinderile cu activitate industrială, comercială sau agricolă, care efectuează cheltuieli pentru cercetare pot obţine un credit de impozit care se repercutează asupra impozitului pe societate. Creditul este egal cu suma de 10% din cheltuielile efectuate în cursul unui an. Creditul este plafonat la 10 milioane euro pe întreprindere pentru un an.

Creditul impozit „Tehnologii noi” Creditul este rezervat întreprinderilor mici şi mijlocii, fiind egal cu 20% din cheltuielile pentru tehnologii noi (limitat la 100 000 euro pe o perioada de 36 de luni).

Exonerarea temporară de la plata impozitului pe societăţi Întreprinderile nou create în anumite zone pot, sub anumite condiţii, să beneficieze de exonerarea temporară şi degresivă a impozitului pe societăţi. Exonerarea este de 100% în primii 2 ani.

Impozitarea întreprinderilor inovante Dispozitivul este destinat să ajute tinerele întreprinderi inovante ale căror cheltuieli de cercetare ating cel puţin 15% din totalul cheltuielilor. Acesta permite exonerarea parţială a acestor întreprinderi de impozitul pe societăţi, de taxa profesională şi de taxa funciară timp de 8 ani, în limita a 100.000 de euro pe o perioadă de 36 luni. Dispozitivul se adresează întreprinderiilor mici şi mijlocii (mai puţin de 250 de salariaţi, cifra de afaceri inferioară la 40 milioane de euro sau un total de bilanţ mai mic de 27 milioane de euro), deţinute majoritar de persoane fizice sau de societăţi care indeplinesc aceste criterii. Alte detalii privind impozitarea pot fi obţinute de pe site-ul: www.impots.gouv.fr 8. Ajutoare publice pentru investiţii în Franţa Principii generale privind investiţiile străine în Franţa

În conformitate cu prevederile Codului Monetar şi Financiar, investiţiile străine în Franţa sunt, de principiu, libere de orice control administrativ. Înainte de efectuarea unei investiţii străine în Franţa trebuie îndeplinite următoarele demersuri administrative:

depunerea unei declaraţii administrative la Ministerul Economiei, Finanţelor şi Ocupării Forţei de Muncă (Direction du Tresor) pentru operaţiunea de creare a unei întreprinderi noi sau de preluare a unei participaţii la capitalul unei întreprinderi de drept francez prin care se obţine mai mult de o treime din capital sau din voturi, în cazul că investiţia depăşeşte 1,5 milioane de euro;

Page 20: Indrumar Afaceri Franta

20

depunerea unei declaraţii în scop statistic la instituţiile de credit, pentru operaţiunile prin care nerezidenţii achiziţionează cel puţin 10% din capitalul sau drepturile de vot ale unei intreprinderi rezidente în Franţa;

obţinerea unei autorizaţii administrative prealabile de la Ministerul Economiei, Finanţelor şi Industriei în cazul investiţiilor străine în Franţa, chiar cu titlul ocazional, pentru activităţile de natură să aducă atingere ordinii publice, securităţii publice sau intereselor de apărare naţională, precum şi activăţile de cercetare, producţie sau de comercializare a armelor, muniţiilor şi substanţelor explozibile.

Conform legislaţiei comunitare, Franta a instituit un sistem de ajutoare diversificat pentru a răspunde nevoilor investitorilor. Ajutoarele se acordă în funcţie de finalitatea proiectului (investiţii productive, cercetare şi dezvoltare, inovaţie, formare profesională).

I. Ajutoare pentru investiţii şi crearea de întreprinderi în regiunile rămase în urmă în materie de dezvoltare economică sau reconversie industrială, conform hărţii aprobate de Comisia Europeană

Zonarea comunitară a ajutoarelor cu finalitate regională condiţionează ajutoarele pentru investiţii şi ratele de intervenţie. Conform hărţii ajutoarelor cu finalitate regională aprobate de Comisia Europeană pentru Franţa (2007-2013), ajutorul maximal oscilează între 10 şi 15% din valoarea investiţiilor pentru investiţiile marilor întreprinderi şi de 20% la 35% pentru IMM-uri. Când proiectul de investiţii este superior sumei de 50 milioane de euro, rata de intervenţie a autoritatilor publice se reduce conform regulilor comunitare (de ex. 5% pentru investiţiile între 50 şi 100 milioane de euro).

Dispozitive publice de ajutor în zonele cu finalitate regională Prima de amenajare a teritoriului (PAT) pentru industrie şi servicii.

PAT este o subvenţie acordată în funcţie de numărul de locuri de muncă create. Prima este calculată în funcţie de proiect (număr de locuri de muncă şi valoarea investiţiei), ea putând ajunge până la 15.000 de euro pentru un loc de muncă înfiinţat.

Ajutoare pentru reindustrializare. Au ca obiect finanţarea proiectelor de investiţii pe ansamblul teritoriului francez. Proiectele trebuie să concure la dezvoltarea, transferul, diversificarea sau modernizarea unei activităţi productive. Ajutorul acordat poate ajunge, funcţie de tipul întreprinderii care realizează investiţia, până la 40% sau 60% din valoarea investiţiei eligibile (max 200 000 euro în afara zonei comunitare cu finalitate regională).

Ajutoare din partea colectivităţilor locale: subvenţii PAT; ajutor pentru sectorul imobiliar de întreprinderi, etc., plafonate la 200.000 de euro pe întreprindere pe o perioadă de 3 ani (clauza de minimis).

Exonerări fiscale şi sociale: sunt exonerări de la plata impozitului pe societate, a taxelor sociale şi patronale. Exonerările sunt limitate la 200.000 de euro pe întreprindere pe o perioadă de 3 ani (plafon de minimis).

Ajutoare pentru investiţii în afara zonelor de finalitate regională. Pentru restul teritoriului francez, ajutoarele pentru investiţii productive sunt posibile în

Page 21: Indrumar Afaceri Franta

21

favoarea IMM-urilor. Valoarea maximă a ajutorului echivalează cu 10% din investiţiile întreprinderilor medii şi de 20% pentru întreprinderile mici (sau 200.000 de euro pe o perioadă de 3 ani dacă această sumă este mai favorabilă).

- Ajutoare pentru investiţiile IMM-urilor din partea statului şi a regiunilor pentru achiziţionarea de echipamente tehnologice;

- Ajutoare pentru sectorul imobiliar al întreprinderilor; - Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER).

II. Ajutoare pentru formare profesională şi creare de locuri de muncă

Ajutoarele publice pentru crearea de locuri de muncă se pot obţine fără a avea legătură cu o investiţie, constând în; - prima regională pentru crearea de locuri de muncă; - Fondul de Restructurare al Industriei de Apărare, ajutor pentru crearea

de locuri de muncă plafonat la 3.200 de euro/loc de muncă.

Ajutoare pentru formarea salariaţilor: sunt suportate costurile de personal ale formatorilor, cheltuieile de deplasare, amortizare a instrumentelor, etc. Autorităţile locale pot susţine acţiuni de formare pentru durate cuprinse între 50 şi 1200 de ore.

III. Ajutoare pentru cercetare-dezvoltare şi inovatie: pot acoperi o parte din cheltuielile de profil ale întreprinderii, respectiv: cheltuielile de personal, de echipamente, contracte de cercetare, brevete cumpărate, etc.

Ajutoare în cadrul polilor de competitivitate: între 25 şi 40% din valoarea proiectului de cercetare întreprinderile cu activitate de cercetare-dezvoltare pot beneficia de

exonerări fiscale în limita a 200 000 euro/întreprindere timp de 3 ani.

IV. Ajutoare pentru investiţiile care protejează mediul înconjurător. Autorităţile franceze pot acorda subvenţii marilor întreprinderi pentru investiţiile care vizează îmbunătăţirea normele europene în materie de protecţie a mediului. Aceste ajutoare pot reprezenta până la 50% din cheltuielile marilor întreprinderi şi 60% pentru cheltuielile IMM-urilor. Pot fi luate în calcul investiţiile în terenuri, clădiri, instalaţii şi echipamente destinate reducerii poluării, după cum urmează:

IMM-urile pot fi ajutate până la 15% pe o durată de 3 ani, pentru realizarea de investiţii vizând conformarea la normele comunitare;

Toate întreprinderile pot beneficia de un ajutor de până la 30%, când îmbunătăţesc normele comunitare aplicabile;

Investiţiile în materie de economie de energie, cele în favoarea producţiei combinate de electricitate şi căldură, investiţiile în favoarea energiilor regenerabile pot beneficia de ajutoare de 40% din costurile eligibile;

Investiţiile care favorizează energiile regenerabile pentru provizionarea integrală a unei colectivităţi pot primi ajutoare de până la 50% din valoarea proiectului.

Page 22: Indrumar Afaceri Franta

22

ANEXA I

Componenţa Guvernului Republicii Franceze

FRANCOIS FILLON - Prim-Ministru

1. Alain Juppé- - ministru de stat, ministrul Afacerilor Externe şi Europene; 2. Gerard Longuet - ministru de stat, ministrul Apărării şi Foştilor combatanţi ; 3. Claude Gueant - ministru de Interne, al Teritoriilor de peste mări, al Colectivităţilor

teritoriale şi Imigraţiei. 4. Dna NATHALIE KOSCIUSKO-MORIZET - ministrul Ecologiei, Dezvoltării

durabile, Transporturilor şi Locuinţelor. 5. MICHEL MERCIER - ministrul Justiţiei şi Libertăţilor. 6. FRANCOIS BAROIN - ministrul Economiei, Finanţelor şi Industriei. 7. XAVIER BERTRAND - ministrul Muncii, Ocupării forţei de muncă şi Sănătăţii. 8. LUC CHATEL - ministrul Educaţiei naţionale, Tineretului şi Vieţii asociative. 9. Dna VALERIE PECRESSE - ministrul Învăţământului şi Cercetării. 10. BRUNO LE MAIRE - ministrul Agriculturii, Alimentaţiei, Pescuitului, Mediului rural

şi Amenajării teritoriului. 11. FREDERIC MITTERAND - ministrul Culturii şi Comunicaţiei. 12. Dna ROSELYNE BACHELOT-NARQUIN - ministrul Solidarităţii şi Coeziunii

sociale. 13. MAURICE LEROY - ministrul Urbanismului. 14. Dna CHANTAL JOUANNO - ministrul Sporturilor. 15. PATRICK OLLIER - ministru pe lângă premier, responsabil de Relaţia cu

Parlamentul. 16. ERIC BESSON - ministru pe lângă ministrul Econimiei, Finanţelor şi Industriei,

responsabil de Industrie, Energie şi Economie numerica. 17. HENRI DE RAINCOURT - ministru pe lângă ministrul Afacerilor Externe şi

Europene, responsabil de Cooperare. 18. PHILIPPE RICHERT - ministru pe lângă ministrul de Interne, al Teritoriilor de

peste mări, al Colectivităţilor teritoriale şi Imigraţiei, responsabil de Colectivităţi teritoriale.

19. LAURENT WAUQUIEZ - ministru pe lângă ministrul Afacerilor Externe şi Europene, responsabil de Afaceri Europene.

20. Dna NADINE MORANO - ministru pe lângă ministrul Muncii, Ocupării forţei de muncă şi Sănătăţii, responsabil de formarea profesională.

21. Dna MARIE-LUCE PENCHARD - ministru pe lângă ministrul de Interne, al Teritoriilor de peste mări, al Colectivităţilor teritoriale şi Imigraţiei, responsabil de Teritoriile de peste mări.

22. PIERRE LELLOUCHE - secretar de stat în Ministerul Economiei, Finanţelor şi Industriei, responsabil de Comerţul exterior.

23. Dna NORA BERRA - secretar de stat în Ministerul Muncii, Ocupării forţei de muncă şi Sănătăţii, responsabil de Sănătate.

24. BENOIST APPARU - secretar de stat în Ministerul Ecologiei, Dezvoltării durabile, Transporturilor şi Locuinţelor, responsabil de Locuinţe.

Page 23: Indrumar Afaceri Franta

23

25. GEORGES TRON - secretar de stat în Ministerul Bugetului, Conturilor publice, Funcţiei publice şi Reformei statului, responsabil de Funcţia publică.

26. Dna MARIE-ANNE MONTCHAMP - secretar de stat în Ministerul Solidarităţii şi Coeziunii sociale.

27. THIERRY MARIANI - secretar de stat în Ministerul Ecologiei, Dezvoltării durabile, Transporturilor şi Locuinţelor, responsabil de Transporturi.

28. FREDERIC LEFEBVRE - secretar de stat în Ministerul Economiei, Finanţelor şi Industriei, responsabil de Comerţ, artizanat, întreprinderi mici şi mijlocii, turism, servicii, profesii liberale şi consum.

Page 24: Indrumar Afaceri Franta

24

ANEXA II

Măsuri de austeritate adoptate de guvernul francez la începutul anului 2012

Îngheţarea salariilor salariilor Preşedintelui, Primului Ministru şi ale membrilor Guvernului până la restabilirea echilibrului bugetar

Creşterea vârstei de pensionare

Creşterea vârstei legale de pensionare – de la 163 la 164 de trimestre (41 ani de muncă)

Accelerarea reformei pensiilor prin reducerea perioadei de tranziţie până la intrarea în vigoare a vârstei legale de pensionare de 62 ani, de la 2018 la 2017

Reducerea numărului de angajaţi din sectorul public – înlocuirea unui angajat din doi care părăsesc sistemul public

Reducerea altor cheltuieli publice :

reducerea bugetului pentru sistemul social şi medical francez, de la 2,8% la 2,5% limitarea bugetului pentru anumite ministere reducerea cu 5% pentru următorii trei ani a suprafeţelor ocupate de administraţii şi

accelerarea programului imobiliar pentru a atinge 500 milioane Euro anual reducerea unor facilităţi fiscale, estimată a aduce o contribuţie la buget de

2,6 miliarde de Euro reducerea cu 5% a plafonului de rambursare a cheltuielilor de campanie electorală

şi a ajutoarelor destinate partidelor politice

Impozitarea veniturilor

Majorarea impozitului pe venit cu 3% pentru veniturile din anul 2011 care depăşesc suma de 250.000 Euro (500.000 Euro pentru un cuplu) şi cu 4% a celor care depăşesc 500.000 Euro (respectiv 1 milion Euro pentru un cuplu). Majorările suplimentare se adaugă bazei fixe de impozitare, a cărei nivel superior se mentine la 41%

Majorarea la 13,5% (faţă de 12,3%) a prelevărilor pentru veniturile de capital (economii, asigurări viaţă, acţiuni, venituri funciare)

Majorarea impozitului pe dividende la 21% (faţă de 19%)

Majorarea impozitului pe dobânzi la 24% (faţă de 19%)

Majorarea cu 5% a impozitului pe societate pentru firmele care au o cifră de afaceri mai mare de 250 milioane Euro

Impozitarea pensiilor

Majorarea taxării pensiilor finanţate integral de întreprinderi (sume foarte mari acordate directorilor de întreprinderi prin contractul de management, exonerate de cotizaţii sociale): 21% pentru rentele lunare care depăşesc 24.000 Euro/lună

Creşterea TVA

Majorarea, de la 5,5% la 7% a nivelului minim de TVA aplicat până în 2011 pentru un număr ridicat de produse şi servicii. Principalele activităţi afectate: renovarea locuinţei, serviciile de cazare (inclusiv camping), tarifele restaurantelor (inclusiv

Page 25: Indrumar Afaceri Franta

25

cantinele de întreprinderi), sandwich-urile, medicamentele nerambursate, tratamentele termale, biletele la spectacole, muzee, tratarea deşeurilor şi transportul în comun. Aceiaşi majorare se aplica şi cărţilor, începând cu data de 1 aprilie 2012

Majorarea cu 3,2% a tarifelor de transport feroviar (marile linii)

Pentru băuturile gazoase cu adaos de zahăr se prevede o taxă suplimentară de 7,16 Euro/hectolitru (respectiv 0,11 Euro pentru sticla de 1,5 l). Per total, producătorii de astfel de băuturi anticipează o creştere cu 10 - 40% a preţului de vânzare

Taxele pentru băuturile cu conţinut alcoolic ridicat (18°, faţă de 25° până acum) vor creşte cu cca. 15%, excepţie făcând vinul, berea şi rom-ul agricol.

Majorarea cu 1,6% a nivelului actual al TVA (19,6%) incepand cu data de 1 octombrie 2012

Creşterea altor taxe / venituri

Preţul gazelor naturale s-a majorat cu 4,4% (1.01.2012)

Tariful curselor taxi s-a majorat cu 3,7% (1.01.2012)

Taxa de cotizare pentru pensii a salariaţilor din sistemul public s-a majorat cu 0,27 puncte procentuale, ajungând la 8,39% şi urmează a converge cu cea din sistemul privat (10,55%) până în 2020

Majorarea, cu cca. 5% a taxelor aplicate contractelor de sănătate complementare (asigurări, instituţii de prevenire, etc.)

Avantajele fiscale pentru achiziţia de maşini “verzi” (ex. emisii de CO2 între 91 şi 105 gr.) se reduc la 100 Euro (faţă de 300 Euro până acum)

Penalităţile pentru automobilele poluante s-au majorat la 2300 Euro (faţă de 1600 în 2011) pentru cele cu emisii cuprinse între 191 şi 230 gr. CO2 şi la 3600 Euro (faţă de 2600 Euro până acum), pentru cele ce depăşesc nivelul de 230 gr. CO2

Majorarea bazei fiscale pentru impozitele locale la 1,8% (faţă de 1% până acum)

Preţul energiei electrice ar urma să înregistreze o creştere « lentă » şi « progresivă », estimată a se cifra la 2% de-a lungul unei perioade de 10 ani.

Pentru luna august 2012 este prevazuta aplicarea unei taxe de 0,1% asupra tranzacţiilor financiare, măsură estimată a aduce bugetului francez 1 mild. Euro.

Page 26: Indrumar Afaceri Franta

26

Anexa III

LISTA MESERIILOR DESCHISE LUCRĂTORILOR DIN ROMÂNIA

- in baza circularei din 18 ianuarie 2008-

CONSTRUCŢII ŞI LUCRĂRI PUBLICE

1. Asistent lucrări publice şi lucrări mari 2. Muncitor lucrări publice 3. Betonist 4. Muncitor zidărie (zidar) 5. Instalator structuri metalice 6. Instalator structuri de lemn (dulgher) 7. Acoperitor ţiglar 8. Muncitor în etanşeitate şi izolaţii 9. Muncitor extracţii solide 10. Electrician în construcţii şi lucrări publice 11. Instalator încuietori (lăcătuş, tâmplar) 12. Instalator plăci de îmbinare (gipscarton) (ex: Instalatori de standuri, bucătării) 13. Instalator învelişuri rigide (faianţator) 14. Instalator învelişuri suple (Instalator mochete) 15. Conducător maşini de şantier în construcţii şi lucrări publice, geniu civil şi exploatare 16. Conducător maşini de ridicat în construcţii şi lucrări publice 17. Desenator construcţii şi lucrări publice 18. Geometru 19. Responsabil studii tehnice în construcţii şi lucrări publice 20. Responsabil studii tehnice în sub-sol 21. Şef de şantier de construcţii şi lucrări publice 22. Conducător lucrări construcţii şi lucrări publice 23. Conducător tehnic de exploatare de zăcăminte

HOTELĂRIE ŞI ALIMENTAŢIE PUBLICĂ

24. Angajat de etaj (curăţenie, comisioane) 25. Bucătar 26. Angajat polivalent în restaurant 27. Chelner 28. Angajat terminal coacere (brutărie, patiserie) 29. Preparator produse din carne (măcelar)

AGRICULTURĂ, MARINĂ ŞI PESCUIT

30. Horticultor-Zarzavagiu 31. Arboricultor-Viticultor 32. Silvicultor (în care forestier împăduritor) 33. Tăietor de lemne 34. Ajutor agricol sezonier (în care culegător de struguri) 35. Crescător animale (porci, iepuri, păsări) 36. Crescător-îngrijitor cai (în care grăjdar) 37. Crescător în producţia de lapte 38. Conducător maşini din exploatarea agricolă şi forrestieră

Page 27: Indrumar Afaceri Franta

27

PESCUIT MARITIM 39. Matelot la pescuit 40. Marinar în navigaţie maritimă (exclusiv pescuit) 41. Agent întreţinere în mecanica maritimă (exclusiv pescuit) 42. Personal de conducere punte pentru pescuit 43. Personal încadrare a marinei (pentru pescuit)

MECANICĂ ŞI PRELUCRAREA METALELOR

44. Agent decupare metale 45. Conducător echipamente de formare 46. Cazangiu 47. Operator reglare maşini-unelte 48. Agent de montare-asamblare construcţii mecanice 49. Sudor 50. Turnător industrial (croirea şi asamblarea tuburilor) 51. Ajustor mecanic 52. Stratificator-formator (formar-stratificator) 53. Reglor 54. Controlor-fabricarea construcţiilor mecanice şi a lucrărilor din metal 55. Mecanic de maşinării de şantier, de ridicat şi manipulare şi de maşini agricole 56. Operator pe maşini de primă transformare a metalelor 57. Modelator-formator 58. Agent de încadrarere în construcţia mecanică 59. Agent de încadrare a producţiei electrice şi electronice 60. Desenator-proiect construcţii mecanice 61. Tehnician fabricare construcţii mecanice şi prelucrarea metalelor 62. Tehnician-calitatea construcţiei mecanice şi prelucrarea metalelor 63. Instalator-reparator ascensoare (şi alte sisteme mecanice)

ELECTRICITATE ŞI PRELUCRAREA METALELOR

64. Operator maşini automatice în producţie electrică 65. Interconector în material electric şi electromecanic 66. Controlor în electricitate şi electronică 67. Agent de încadrare în producţia electrică şi electronică 68. Tehnician de studii de cercetare-dezvoltare în electricitate şi electronică 69. Desenator-proiectant în electricitate şi electronică 70. Desenator în electricitate şi electronică 71. Tehnician de control- testare-calitate în electricitate şi electronică

MENTENANŢĂ

72. Mecanic de întreţinere 73. Agent întreţinere în mecanica aeronautica 74. Electrician de întreţinere 75. Agent întreţinere pentru instrumente de bord, echipamente electrice 76. Agent de întreţinere polivalent 77. Agent de încadrare în întreţinere 78. Tehnician de instalaţie de echipamente industriale şi profesionale 79. Instalator-agent întreţinere în sisteme automatizate 80. Inspector de punere în conformitate 81. Agent întreţinere de sisteme termice, climatice şi frigorifice

Page 28: Indrumar Afaceri Franta

28

82. Agent de întreţinere în electronică 83. Ingineri, cadre în industrie 84. Personal de conducere în productie 85. Personal de conducere în întreţinere, mentenanţă, lucrări noi

TRANSPORT, LOGISTICĂ ŞI TURISM

86. Navlositor 87. Tehnician de metode-ordonanţare-planificare a industriei 88. Personal tehnic de conducere de metode-ordonanţare-planificare 89. Responsabil logistică

INDUSTRII DE PROCESARE

90. Pilot de instalare în industrii chimice şi producătoare de energie 91. Operator pe aparate de transformare fizică sau chimică 92. Operator pe maşini de formare a materiilor plastice şi cauciucului 93. Pilot instalare industria agro-alimentare 94. Operator pe maşini şi aparate de fabricare a industriei agro-alimentare 95. Pilot de instalaţii pentru producţia de metale 96. Operator în producţia de metale 97. Pilot instalare producţie material sticlos 98. Operator prelucrare sticlă 99. Pilot instalare producţie ciment 100. Operator producţie ceramică şi materiale de construcţii 101. Operator producţie panouri de lemn 102. Operator producţie materiale pentru hârtie şi carton 103. Operator producţie hârtie-carton 104. Operator de execuţie fasonare 105. Operator prelucrare carne 106. Operator fermentare artizanală (producţie vin, bere, brânzeturi) 107. Asistant de fabricaţie în alimentaţie 108. Agent de încadrare din industria de procese 109. Tehnician de producţie din industria de procese

MATERIALE MOI, PRELUCRAREA LEMNULUI ŞI INDUSTRIA GRAFICĂ

110. Operator în debitare-tăiere cu fierăstrăul 111. Conducător de maşini pentru fabricare din industriile de mobilier şi a lemnului (şi a

materialelor asociate) 112. Prelucrător lemn şi materiale asociate (producţia de serie) 113. Instalator de lucrări în lemn şi materiale asociate (producţia de serie) 114. Realizator lucrări şi materiale asociate 115. Agent de încadrare din industriile de mobilier şi a lemnului 116. Tehnician din industriile de mobilier şi a lemnului

GESTIUNE, MANAGEMENTUL ÎNTREPRINDERILOR

117. Consultant în pregătire profesională 118. Personal de conducere în contabilitate. 119. Personal de conducere în auditare şi control contabil şi financiar 120. Personal de conducere specializat în finanţe 121. Analist de gestiune 122. Personal de conducere în resurse umane

Page 29: Indrumar Afaceri Franta

29

123. Responsabil cu organizarea 124. Jurist (financiar) 125. Însărcinat cu analize şi dezvoltare

INFORMATICĂ

126. Informatician de exploatare 127. Informatician de studiu (din care şef de proiect) 128. Informatician expert 129. Organisator Informatician

STUDII ŞI CERCETARE

130. Personal tehnic de conducere pentru studii ştiinţifice şi cercetare de fond 131. Personal tehnic de conducere pentru studii de cercetare-dezvoltare în industrie

BANCI ŞI ASIGURĂRI

132. Consilier în credit bancar 133. Operator pe pieţele de capital 134. Responsabil de exploatare în asigurări 135. Însărcinat cu studii actuariale în asigurări

COMERŢ

136. Tehnician de vânzare la distanţă 137. Ataşat comercial pentru bunuri de echipamente profesionale 138. Ataşat comercial pentru bunuri intermediare şi materii prime 139. Ataşat comercial pentru servicii pentru întreprinderi 140. Reprezentant la domiciliu 141. Cumpărător (buyer) industrial 142. Merchandiser (concepţia punctelor de vânzare şi a raioanelor) 143. Personal de conducere tehnico-comercial 144. Inginer de afaceri

SERVICII LA DOMICILIU ŞI PENTRU COMUNITATE

145. Angajat pentru menaj la domiciliu 146. Personal intervenţie la domiciliu 147. Personal intervenţie pentru copii 148. Spălător de geamuri specializat 149. Agent de întreţinere şi curăţenie urbană 150. Agent de întreţinere şi asanizare 151. Sănătate, acţiune socială, culturală şi sportivă 152. Ajutor îngrijitor

Page 30: Indrumar Afaceri Franta

30

Anexa IV

Expoziţii internaţionale şi misiuni economice organizate în Franţa,

la care companiile româneşti vor participa, cu sprijinul MECMA, în cursul anului 2012

Nr. crt.

TARG CARACTER TARG PERIOADA

1. WHO’S NEXT – Paris design vestimentar 21 – 24.01 2. ZOOM BY FATEX - Paris Confectii 14 – 16.02 3. EUROSATORY – Paris tehnica militara 11 - 15.06 4. WHO’S NEXT – Paris design vestimentar 30.06-03.07 5. MAISON & OBJET - Paris Mobila 07 - 11.09 6. ZOOM BY FATEX – Paris Confectii 19 - 21.09 7. SIAL – Paris produse alimentare 21 - 25.10 8. MIDEST – Paris Tehnic 06 - 09.11

Nr. crt.

MISIUNE ECONOMICA Tara/Orasele

CARACTER Misiune PERIOADA

1 Franta/Lyon CCIB, prospectare piata 2-6 apr (amanata T3)

2 Franta/Paris Design vestimentar 12-15 noiembrie

3 Franta/Toulouse Promovarea prod. aeronautice OPIAR

3-7 Dec

Page 31: Indrumar Afaceri Franta

31

Anexa V

Saloane specializate organizate in franta in 2012

NR DENUMIRE DOMENIU FREC-VENTA

PERIOADA LOCUL / CENTRUL DE EXPOZITII

WEBSITE

1. MAISON & OBJET Salon de decoratiuni interioare

Bianuala 20 – 24 ianuarie si 7-11 septembrie

PARIS, Paris Nord Villepinte

www.maison-objet.com

2. MEUBLES PARIS Salon international de mobila

Anuala 20-24 ianuarie

PARIS, Paris Nord Villepinte

www.meuble-paris.net

3. PRINT’OR - LYON Salon international de bijuterii si orologerie

Anuala 29 – 31 ianuarie

LYON, EUREXPO

www.printor.fr

4. EXPOBOIS Salon al industriei lemnului

Odata la doi ani

8 – 11 februarie

PARIS, Paris Nord Villepinte

www.expobois.fr

5. INTERCLIMA +ELEC

Salonul eficientei energetice pentru cladiri

Odata la doi ani

7 – 10 februarie

PARIS, Paris Expo Porte de Versailles

www.interclimaelec.com

6. SIA Salonul International al Agriculturii

Anuala 25 februarie – 4 martie

PARIS, Paris Expo Porte de Versailles

www.salon-agriculture.com

7. HABITAT - MONTPELLIER

Salon de decoratiuni interioare

Anuala 1 – 4 martie MONTPELLIER, Le Parc des Expositions

www.enjoy-montpellier.com

8. FRANCHISE EXPO PARIS

Salon international de fransiza

Anuala 18 – 21 martie

PARIS, Paris Expo Porte de Versailles

www.franchiseparis.com

9. PHARMAGORA Salon European de produse farmaceutice

Anuala 24 – 26 martie

PARIS, Paris Expo Porte de Versailles

www.pharmagora.com

10. JEC COMPOSITES SHOW

Cel mai important salon de materiale compozite

Anuala 27 – 29 martie

PARIS, Paris Expo Porte de Versailles

www.jeccomposites.com

11. SITL EUROPE Salon de Odata la 27 – 30 PARIS, www.sitl.eu

Page 32: Indrumar Afaceri Franta

32

transport si logistica

trei ani martie Paris Nord Villepinte

12. ENR – ENERGIES RENOUVELABLES PARIS

Expozitie de energii regenerabile

Anuala 3 – 5 aprilie PARIS, Paris Expo Porte de Versailles

www.energie-ren.com

13. INTERMAT Expozitie internationala pentru echipamente, masini, tehnici si materiale de constructie

Odata la trei ani

16-21 aprilie PARIS, Paris Nord Villepinte

www.intermat.fr

14. SERI Salon European de Cercetare si Inovatie

Anuala iunie PARIS, Paris Expo Porte de Versailles

www.seri.info

15. SPACE Salon pentru cresterea animalelor

Anuala 11 – 14 septembrie

RENNES, Parcul Expozitiilor

www.space.fr

16. EQUIP’ HOTEL Salon pentru industria HORECA

Odata la doi ani

11 – 15 noiembrie

PARIS, Paris Expo Porte de Versailles

www.equiphotel.com

17. SALONUL MONDIAL AL AUTOMOBILULUI

Salonul international al automobilului, PARIS

Odata la doi ani

29 septembrie – 14 octombrie

PARIS, Paris Expo Porte de Versailles

www.mondial-automobile.com

18. MAPIC Salon international pentru comert si distributie

Anuala 14 – 16 noiembrie

CANNES – PALAIS DES FESTIVALS

www.mapic.com

19. EMBALLAGE Expozitie internationala de ambalaje

Odata la doi ani

19 – 22 noiembrie

PARIS, Paris Nord Villepinte

www.emlallageweb.com

20. VINITECH SIFEL Salon pentru producatorii din viticultura (cultura vitei de vie, echipamente,

Odata la doi ani

27-29 noiembrie

BORDEAUX, Congrese si Expozitii

www.vinitech.com

Page 33: Indrumar Afaceri Franta

33

imbuteliere si ambalare)

21. POLLUTEC HORIZONS + BUY & CARE

Salon international de protectie a mediului

Odata la 2 ani

27 – 30 noiembrie

LYON, Eurexpo

www.pollutec.com

22. MARITIMA Salon profesional pentru economia maritima si a zonelor costiere

Odata la 2 ani

12 – 15 decembrie

PARIS, Paris Expo Porte de Versailles

www.salonmaritima.com

23. ENERGAIA Salon de energii regenerabile

Anuala decembrie MONTPELLIER, Le Parc des Expositions

www.enjoy-montpellier.com

Page 34: Indrumar Afaceri Franta

34

Anexa VI

COORDONATE DE CONTACT ENTITATI ROMÂNE ÎN FRANŢA

Ambasada României în Franţa

Biroul de Promovare Comercial-Economică - Paris 5, rue de l’Exposition 75007 PARIS Cedex 07 Tel. : 00 33 1 47 05 12 74 Fax : 00 33 1 45 50 33 20 E-mail : [email protected]

Biroul de Promovare Comercial-Economică - Marsilia 8, rue Florac,13008 MARSILIA Tel : 00 33 4 91 42 49 12

Fax ; 0033 956 42 49 12 E-mail : [email protected]

Consulatul General al Romaniei - Marsilia 157, Bd Michelet 13009 MARSILIA Tel. : 00 33 4 91 22 17 34 Fax : 00 33 4 91 22 17 87 E-mail : [email protected]

Consulatul General al Romaniei - Strasbourg 25, rue Trubner 67000 STRASBOURG Tel. : 00 33 3 88 61 98 96/ 00 33 3 88 35 65 49 Fax : 00 33 3 88 61 44 25 E-mail : [email protected]

Consulatul General al României – Lyon 29, rue Bonnel, bat.B – 69003 Lyon Tel: 00 33 478 60 70 77/82; Tel/fax: 00 33 478 60 70 94 Email: [email protected]

Consul Onorific Bordeaux – Dl. Michel BEYLOT 2, place de la Bourse 33076 BORDEAUX Tel. : 00 33 5 56 79 44 44 : Mobil : 00 33 6 08 47 73 65 Fax : 00 33 5 56 79 52 65 E-mail : [email protected]

Page 35: Indrumar Afaceri Franta

35

Consul Onorific Nisa – Dl. Stephan Grigorie de FAY

209, avenue Sainte Martguerite o6200 NICE, Franţa Telefon: 0 609 586 344 Fax: 0 493 838 068 E-mail: [email protected]

Consul Onorific Brest – Dl. Sorin MOGA 1, rue de Harteloire ; 29200 BREST Mobil : 00 33 6 65 21 66 05 ; Fax : 00 33 9 57 13 92 55 [email protected] / [email protected]

Filiala TAROM Paris 17, avenue de l’Opéra 75002 PARIS Tel. : 00 33 1 47 42 25 42 / 00 33 1 42 65 43 66 Fax : 00 33 1 42 65 43 67 E-mail : [email protected]

Oficiul Naţional Român de Turism 7, rue Gaillon 75002 PARIS Tel. : 00 33 1 40 20 99 33 Fax : 00 33 1 40 20 99 43 Mobil : 00 33 6 28 15 12 29 E-mail : [email protected]; www.guideroumanie.com