MINISTERUL INDUSTRIEI PETROCHIMICE

. ,

ÎNDREPT AR DEPARTAMENT ALPENTRU ZONAREA MEDIILORCU PERICOL DE EXPLOZII ŞI

MĂSURI DE PREVENIRE A ACESTORA

.1987

/

'., ...

'O.

< Coordonator tehnic:I~ ..10811. DobFe.~u

\

MINISTERUL INDUSTRIEI PETROCHIMICE

o R DIN Nr. 41(P(20-02-198i

Avind in vedere avizul Consiliului tehnico-economic prin procesulverbal nr. 12(18.01.1986 aprobat in ~edinţa Biroului Executiv al Consi-liului de conducere al Ministerului Industriei Petrochimice din data de28.04.1986,

In temeiul Decretului nr. 245(1985, privind organizarea ~i funcţio-narea Ministerului Industriei Petrochimice,

Ministrul industriei petrochimice emite următorul

ORDIN:

1. Se aprobă "Indreptarul departamental de zonare a mediilor cupericol de explozie ~i măsuri de prevenire a acestora".

2. Indreptarul sus menţionat intră in vigoare după 60 de zile dela emiterea prezentului ordin.

3. Conducerile centralelor, intreprinderilor ~i ale celorlalte unităţidin subordinea Ministerului Industriei Petrochimice vor lua măsuri pen,tru aplicarea corespunzătoare a indreptarului aprobat prin prezentulordin.

4. Direcţia tehnică, investiţii, construcţii va difuza prezentul ordintuturor unităţilor' din subordinea Ministerului Industriei Petrochimice~iva urmări n10dul de aducere la îndeplinire a .acestuia.

MINISTRU

Adrian Stoica

,

Bucureşti .

l

r

- I

,CAPITOLUL l'OBIECTUL ŞI DOMENIUL DE APLICARE Al INDREPTARULUI

1.1. OBIECTUL îNDREPTARULUI

Prezentul indreptar de zonare a mediilor cu pericol de explozie ser-veşte la stabilirea categoriei zonelor periculoase in funcţie de posibili-tatea prezenţei unui amestec exploziv, în condiţiile de funcţionare nOT-mală a instalaţii lor prevăzute in documentaţia de proiectare, in scopulaJegerii, instalării şi utilizării adecvate a materialelor care pot constituisurse de ap.-indere. . . .

Functionarea normală a unei instalatii nu înseamnă o functionareideală sat~perfectă; în funcţionarea ei "n~rma!ă~\.pot apare situaţii ne-dorite care pot da naştere unor atmosfere de gaze sau de praf uri ex-plozive. t-

Situaţiile nedorite care pot apare pot fi create de tipuri de de-fecţiuni, rE cedarea unei garnituri de etanşeitate la () pOnlpăsau J?- oconductă şi scurgerea unei cantităţi mici de lichid inflamabil etc. Acestesituaţii pot fi evitate printr-o proiectare şi intreţinere corespunzătoar..e,dar _ dacă totuşi apar - eie sint' rare şi de scurtă durată. .

In categoria ava,riilor pr"evizibile, de care trebuie ţinut -cont la în-tocmirea documentaţiei de zonare, intră - pe lîngă cele provocate de,abaterile tehnologice previzibile menţionate în proiect. .- şi cele provo-cate de întreruperile accidentoale' ele curent'electric, abur, apă. o/- ,

Nu se iau în' consider.aţie I8variHe imprevizibille determhlate de de-reglări provooate de nerespectarea tehnologiei, operaţii greşi.te, materialeriecor-cspunzăltoa.re, montaj greşit. reparaţii nes-atisfă-eătmn'e etc. .•

Planurile de zonare vor fi întocmite, entru instalatiile noi, de cătrespecia lştii te DO ogi din institute e e proiect'are, iar pentru instalaţii eexistente de speclaHştll tennologl cHil celittalele_ şt unităţile indasttiale".

Aceste planuri vor' fi ree.x;aminate şi aduse la zi.~ori de cîte orise produc modificări in instalaţii şi vor fi reaprobate de conducereaintreprfnderii. . -

Zonarea mediilor cu pericol de explozie se poate efectua după "me~toda generalizată" sau după "metoda sursei de peri~ol", metode expuseîn lucrare.

C-ea mai preci,să metodă şi cea mai economică est.e .m~etoc.1:asursei.de pericol.

Pentru ca o explozie să poată lua naştere. trebuie indeplinite urmă-toarele condiţii:

5

I

'- să existe Q atmosferă explozivă;- amestecul exploziv să fi~ într-o cantitate periculoasă;- să existe o sursă potenţială de aprindere."Eliminind unul din aceşti factori, explozia va fi suprimată.

:i"

1.2. DOMENIUL DE APLICARE AL INDREPTARULUI

1.2.1. Indreptarul de zonare ,al mediilor cu pericol de explozie se'aplică in scopul stabilirii pericolului d~ explozie in locuri _inchise saudeschise in care - prin natura procesului tehnologic - se prelucrează,se produce, se transportă sau se manipulează substanţe care, În anumitecondiţii, pot forma, împreună cu aerul, amestecuri explozive, precum şila prbiectarea! executarea, 'exploatarea şi întreţinerea instalaţiilor! pdnluarea măsurilor prevăzute, în vederea micşorării riscului înexploatare.

1.2.2. Pentru evitarea unor explozii in alte condiţii decit cele at-mosferiee normale (presiune sau temperatură mărită sau prin folosireaunor reactanţi chimiei instabili), acest indreptar este insuficient (acetilenă- PD 40/85, explozivJ - decret 297/77). Condiţii 'atmosferi~e normaLesînt fix alte Ia 1013 mbaTi şi 20~C. dar itermperaturi şi presiuni ratmosfef'i'C'esuperioare ş,i inferio31~e nu sînrt exoluse În măsura în care influenţaacestora asupra proprietăţilor materialelor inflamabile este corect luatăîn consideraţie.

1.2.3. Documentaţia ele zonare se întocmeşte numai pentru medIi cupericol de explozie şi se avizează de cătr~ Consiliul tehnico-economic alunităţii elaboratoare.

1.2.4. Orice modificare intr-o instalaţie cu pericol de explozie con-duce autom,at la reexaminarea documentaţiei de zonare şi Ia consecin-ţele ce. decurg din aceasta. .

Revizuirea documentaţiei examinate se face de către unitatea carea intocmit proiectul modificator.

1.2.5.' Adaptarea instalaţiilor existente aflate in exploatare la intra-'rea în vigoare a .prezentului îndr?ptar se face numai în măsura în caremenţinere:i3- acestor ~instalaţii în starea în care se află constituie o încăl-care a normelor de prevenire şi.stingere a incendiilor.

Această adaptare se aprobă de către Consiliul tehnlco-economic alministerului titular, pe baza documentaţi1lor prezentate de intreprindereainteresa,tă sau de insti,tutul de proiectare, la propunerea ,centralei tu-telare. :'-

1.3. DEFINIŢIA NOŢIUNILOR CARACTERISTICEDIN INDREPTAR

Valorile caracteristice sînt anunţuri cantitative despre caracteristi-cile substanţelor care sint hotărîtoare pentru evaluarea pericolului deexplozie (şi pelll,tru pericolul de inoendiu), clit şi pentru stabilirea măsu-rilor de protecţie, ele depinzind deseori ele modul de efectuare a 'deter-deter~inărilor .

. Valorile caracteristice tabe-late sînt, în general, stabilite pentru_ at-mosfere explozive, determinate de amestecuri explozive de gaze, vapori,

6

ceţuri, prafuri şi scame în a1Ţ1estec.cu aer şi în condiţiile atmosfericenormale.

'La abateri sensibile de Ia condiţiile atmosferice şi Ia alţi oxidanţidecît aerul, in specîal la oxigenul pur, apar modificări importante. a aces-tor caracteristici.

1.3.1. Explozia (deflagraţia) este un proces de transformare bruscăa unui material, cu formare de gaze şieu dezvoltare de căldură (STAS11097/1- 78.). . ,'.

1.3.2. Atmosfera explozivă se. defineşte ca fiind un amestec al uneisubstanţe inflamabile sub formă de gaz, vapori, ceaţă, praf sau scamecu aerul, în condiţii atmosferice normale în care, după aprindere, ar-derea se propagă de la sursa de aprindere în intregul volum de .amestecîn mod violent (exploziv) (STAS 68771/73).

1.3.3. Limita de explozie inferioară şi superioară. Limita inferioarăde explozie este concentraţia cea mai mică de gaze, vapori, ceaţă sauprafuri inflamabile care, în amestec cu aerul, este capabilă' de aprindereşi de propagare. a flăcării în condiţiile de t.estare prescrise. Limita su-perioară de explozie este concentraţia cea mai mare de gaze, vapori,ceaţă sau prafuri inflamabile care, în amestec cu aerul, este capabilă deaprindere şi de propagare a flăcării în condiţiile de testare prescrise.

1.3.4. Punctul de explozie inferior, respectiv superior, al unui li-chid combustibil este temperatura la care concentraţia vaporilor saturaţîamestecaţi cu alerating,c limita inferioară, respectiv superioară,' de explo-zie. La subst'anţele pure şi amestecuri azeotrope, se pot determina limi-tele de explozie cu ajutorul punctelor de explozie' şi al curbelor de pre-siune a vaporilor. .•. .'

1.3.5. Zonă cu pericol de explozie este spaţiul, locul în care, în con-diţii normale de funcţionare, se pot acumula. accîdental sau permanent,gaze, vapori de lichide inflamabile sau praf în cantităţi sufiCiente pen-tru a da naştere unei atmosfere explozive în amestec cu aerul.

1.3.6. Zonă nepericuloasă (fără pericol de explozie) este zona în careamestecul de vapori, gaze. ceţuri şi prafuri nu este in cantitate sufi-cient de mare pentru ca să existe un pericol de explozie (să atingă li-mita de explozie).• 1.3.7. Spaţiu deschis este spaţi"l în care aerul poate circula liber

în mod naturaL Acest spaţiu poate fi acoperit deasupra pentru 'protecţiaC'9ntra intemperiilor, închis lateral cu, pl'3.sedin .sîrmă sau allte mijloace,cu condiţia să existe o ventilaţie adecvată, iar suporţii pentru acoperişşi închiderile laterale să nu opună nicî o piedică trecerii libere a aer"luidin exterior spre interior şi invers. ...

1.3.8. Spaţiu închis -înseamnă orice volum al unui loc sau. spaţiucare nu este în întregime şi permanent deschis faţă de atmosfer;a exte-rioară şi prin care nu este posibilA-trece'rea naturală a aerului (nu esteventilat adecvat)

1'.3.9.'Ventilaţie de avarie este o vent1laţie mecanică care se prevedepentru evacuarea rapidă a aerului dintr-un spaţiu în cazul formării ne-aşteptate de 'amestecuri explozive.

1.3.10. Ventilaţie mecanică pozitivă este aceea care asigură,intr-<lîncăpere, o suprapresiune prin insuflarea. de aer curat.

1.3.11. Zonă ventilată natural corespunzător este orice loc, spaţiu,încăpere, deschisă şi' liberă de' obstacole care -permite trecerea liberă a

1.

aerului, producînd o diluare a vaporilor, gazelor, ceţii sau prafului în aer;. astfel de zone pot fi construcţii cu acoperiş şi/sau închîse numaî ~ olatură.

1.3.12: Zonă ventilată natural necorespunzător este orîce loc, spaţiu,încăpere, in ,ca:r:etnecerea liberă a aerului este împledica.rtăde ziduri sau,alte obstacole. Clădirile cu acoperiş şi/sau închise pe. două sau mai multelaturi sint 'Considerate venti,late necorespunzător.

1.3.13. Grupa de explozie reprezintă o împărţire a gazelor şi vapo-rilor inflamabili în ftmcţie de capacitatea de transmitere a explozieiprintr-un interstiţiu de dimensiuni date şi/şau după energia de aprin-dere.

1.3.14. Detonaţia este combusHa uDui amestec exploziv ce se pro-pagă eu viteză supersonică,' earacterizată printr~o undă de şoc (STAS110971/1- 78.).

1.3.15. Limita inferioară şi superioară de detonaţie ~ste dată de Con-centraţia inferioară limită, respectiv superioară, a unei substanţe COnl-blistibile sub formă de gaze, vrapori, 'ceţuri sau pr,afuri la cal'e, ÎnlLr-oţeavă infinit de lungă şi lrlet,edă, nu se 111':ai poa'te propaga o dretonaţienJÎCÎ la o aprind.e,n~puternică. ţ..imitele de detonaţi1e.pentru condiţiil2,1at-mosferÎce sînt cele din domeniul de explozie.

1.3.16. Densitatea unei substanţe este raportul dintre masă şi vo-lumul ei. ,Densitatea este, în special la gaze şi vapori, o funcţie a pre-siunii şi a temperaturiL La prafurile depuse, densitatea depinde, printrealtele, şi de gradul de tasare şi de granulaţie [7J.

1.3.17. Raportul de densitate (pentru gaze şi vapori) rodă densit'a-te-a substanţei respective în stare de vapori sau de gaz raportat la aer(aerul) In aceleaşi eondiţii (vezi 2.2.2. a).. 1.3.18. Coeficientul de difuziune, raportat aici l~ difuzarea gazelorşi yaporilor în aer, reprezintă un factor de proporţionalitate din leile~. lui Fick .şi exprimă o măsură pentru viteza de amestecare, ca urmare adiferenţelor de conceI1traţi,i, excluzindu-se curenţii de acI' (difuziuncaeste procesul"ele amestecare cel mai lent).

-'1..3.19. Viteza' maximă de creştere a presiunii este valoarea extremăpentru creşterea temporară a presiunii care apare Ia explozii -în rezer-voare închise sub variaţii al~ amestecurilor. Drept creştere în timp. apresiunii. (exen1plu în barjs), se consideră creşterea maximă a curbeipresiune - ~ timp a unei explozii într-un rezervor Închis. Cum acestevalori extreme depind de volumul rezervorului (principiul cubic), indi~carea vite,zei de creştere a presiunii fără indicarea concomitentă -a volu-mului nu este .suficientă pentru consideraţii tehnica-explozive:

1.3.20. Temperatura de inflamabilitate a unui lichid este tempera-tura' ce~a'mai' joasă a unui lichid la care, in condiţii date, lichiduldegajă vapori În cantităţi susceptibile să formeze un amestec vapori/aer inflamabil., Punctul de inflamabili tate permite împărţ',rea în grupe alichidelor pe baza tendinţei lor de.,a forma amestecuri explozive de va-pori/aer. .

In 'schimb, punctul de inflamabilitate determinat Într-un .cr.euzetdes-chis este, de obicei, mult deasupra punctului de .explozie, deoarece _deasupra lichidului - nu se poate forma un amestec saturat de vapori/aer.

Din această cauză, toate indicaţiile s~ referă la puncte de inf1ama-bilitate determinate în .creuzet inchis.

8

1.3.21. Temperatura de. mocni re a prafului in strat este tempera-tura. -minimă a unei suprafe.ţe încălzite aflată în aer liber, pe care prafuldepozitat in strat de 5 mm grosime ajunge de la sine la o ardere lentă.Pentru grosimi m'ai mari de straturi, mocnirea poate să aibă. loc subaceastă temperatură.

1.3.22. Temperatura de .gazeificare este cea mai scăzută temperaturăla care are loc o gazeificare a prafului in gaze sau vapori combustibili iTIcantitatea care să permită aprinderea lor deasupra prafuhii cu o flacărămică.

1.3.23. Temperatura' de autoapfindere a unei substanţe lichide estetemperatura minimă la caTe aceasta se aprinde fără energie exterioară. Oautoaprindere poate să aibă loc din cauza unei oxidări, a unei reacţii dedescompunere- sau din cauza unei polimerizări.

1.3.24. Temperatura de autoaprindere a unui praf in vrac este tem-peratura minimă a aerului din jur sub a cărei influenţă (temperatura_mcdiuluiambiant) se aprinde un praf după o prealabilă autoincălzire.Deoarece temperatura de. autoaprindere a unui praf în vrac .qepinde deforma şi mărimea prafului, temperatură de autoaprindere va fi însoţităde indicarea formei şi mărimea prafului.

\1.3.25. Cifra de evaporare este raportul timpulul de evaporare de-terminat pcntru lichidul cercetat şi cel al eter ului dietilic luat dreptlichid de refcrinţă şi considerat 1.

1.3.26.. Temperatura de aprimlere a substanţelor inflamabile estetemperatura ,cea n1ai joasă a unei suprafeţe ferbinţi care - în 'contactcu amestecul cel mai inflamabil al unei substanţe sub formă de 'gaz, va"pori, ceaţă s.au praf cu aerul - este aprins in condiţii date (standardizate).

1.3.27. Temperatura de aprindere a unui amestec de praf/aer estecea mai joasă temperatură a unei 'sup'rafeţe fierbinţi la care cel mai in-flamabil amestec de praf cu aerul poate fi aprins (ardere sau explozie).

1.3.28. Interstiţiul limită de siguranţă la străpungerea flăcării (inter-stiţiul normal) la gaze şi vapori este lăţimea ...maximă măsurată a uneifante care împiedică transmiterea unei explozii interne în atmosfera ex-plozivă care înconjoară carcasa prevăzută cu interstiţiu. Aceste valorilim~tă permit împărţirea gaZ!elor şi :3' vaporilar, în funcţie de puterea destrăpungere a flăcărilor ,lor, in clase de explozie. Intre interstiţiu! limităde sigu,ranţă la străpungerea flăcărilor şi energia lninim'ă de aprindereexistă o legătură funcţională. . .

1.3.29. Energia minimă de aprindere este energia electrică totalăminimă necesară pentru aprinderea unui amestec, furnizat de un con-densator cu varierea capacităţii circuitului de descărcare a distanţei, for-inei şi materialului electroiilor, precum şi a concentraţiei amesteculuila care cel mai inflamabil amestec se mai aprinde (la 20°C). înt're energiaminimă de .aprindere şi interst.iţiu1 limiltă de !Siguranţă, la .stTăpuagereaflăcării. există o legătură ;funcţională.

1.3.30. Presiunea vaporilor saturaţi este presiunea de vapori a uneisubstanţe in echilibru cu faza lichidă (solidă). Ea depinde numai de tem-peratură şi rezultă din curba de vapori a substantei respective. ~

1.3.31. Presiunea maximă' de explozie este' presiunea maximă carese dezvoltă la explozia amestecului cel mai' periculos al unei substanţecombustibile cu aerul atmosferic la o presiune' iniţială de ,1 .atmosferăabsolută.

\

1.3.32. Punct iniţial de fierbere este temperatura 'cea mai coborită lacare un lichid sau un amestec de lichide incep să treacă in stare, devapori, in condiţiile de' testare prescrise (Neniţescu - Chimie anorganică).

1.3.33. Temperatura de topire este temperatura cea' mai tioasă lacare un solid, amestec de solide sau un metal (aliaj) trece din stareasolidă in 'stare lichidă in condiţiile de test'are prescrise (Neniţescu).

1.3.34. Temperatura critică este temperatura deasupra căreia un gaznu poate fi lichefiat prin presiune singură oricit de mare ar fi aceasta(Neniţescu - Chimie anorganică).

1.3.35. Sensibilitatea la aprindere este un indice de referinţă şi estedefinit prin raportul dintre produsul temperaturii de aprindere a energieiminime de. aprindere şi a concentraţiei minime de explozie a prafuluide cărbune (Pittsburg - luat ca etalon - raportat la produsul aceloraşiparametri ai mostrei de praf considerate; exprimă uşurinţa relativă deaprindere a unui praf).

1..'3.36. Severitatea exploziei este un indice de referinţă definit prin-tr-un raport dintre produsul presiunii maxiine de explozie şi viteza~maxiI1?ă de creştere ta presiW:1lii d-e €xpl'Ozie a mos-trei de praf analizată,raportat la produsul aceloraşi parametri ai prafului de cărbune (Pittsburgluat drept referinţă).

1.3.37. Indicele de explozie este produsul dintre indicele sensibilităţiila aprindere cu indicele severităţii Ia explozii. Acest indice este o rriărimeadimensională şi exprimă gradul relativ al exploziei profilului luat inc011siderare.Valoarea de referinţă 1 se consideră mostra standard de prafde cărbunePittsburg.

Valoarea indicelui 4; 0,1 caracterizează materiale al căror nor depraf nu Se aplinde printr-o scinteie sau o flacără, ci numai printr-o su-prafaţă la o temperatură relativ ridicată (NEPA 654- 75). Riscul relativde expiozie poate fi clasificat şi comparativ in: siab, moderat, puternic. şi foarte puternic. Legătura este redata in tabeiul 1.

TABELUL 1

S~1l.sibilitattla ,Sensibilitatea Evaluarea "iscu-

aprindere exploziei Indicele de explozie riIo" de czploziş.1 2 3 4

<0,2 <0,5 <0,1 Slab0,2-1,0 0,5-1,0 0,1-1,0 moderat.1,0-5,0 1,0-2,0 1,0-10 puternic

>5,0 >2,0 ~- >10 foarte puternic

1.4. MODUL DE APLICARE A INDREPTARULUI

Considerentele de mai jos trebuie aplicate incă iri decursul proiec-tării, inainte de construlrea instalaţiilor noi; respectiv inainte de a modi-fica instalaţiile existente; totodată, se vor lua in consideraţie nu numaicondiţiile normale de exploatare şi punere in funcţiune sau oprirea in-stalaţiei, dar ~i eventualele dereglări tehnice, precum ~i operaţiile sp-eşite

1. .1

ca"e ar putea fi efec.tua,\e de către personBJul de deservi re şi prevăzutein documentaţia de proiectare.

1.4.1. In primul rind. trebuie să se verifice, in conformitate cu capi-tolul 2, dacă _ in desfăşurarea proce£ului tehnologic - există sub-stanţe combustibile, solide, lichide, gazoase sau sub formă de praf saudacă acestea pot apărea in condiţiile de lucru prevăzute de regulamen-tul de funcţionare ..

1.4.2. Dacă există o asemenea posibilitate, conform capitolului2, 'treclUiestabiJi.t modul de apariţie a arestor substanţe inflamabUe carepct forma o atmosferă explozivă.

1.4.3. Va trebui, apoi, -să se aprecieze, în conformitate cu capito- ~.\lui 2, dacă scăpăritle de gaze inflamabile. pot forma o atmosferă ex-plozivă; dacă această premisă se confirmă, trebuie luate măsurile deprotecţie, impuse de indreptar.. .

"1.4.4. Măsurile de, prot€cţie contra exploziilor din acest îndreptarse compun din:

a) ~ măsuri care împiedică sau diminuează formarea atmosfer'ei ex-plozive (protecţie antiexplozivă Primară) (vezi cap. 2.1.); ,

b) ~ măsurile care impiedică aprinderea atmosferei explozive (vezicap, 2.2.);

c) _ măsuri care reduc efectul unei explozii la urmări neglijabile(vezi'cap. 2.3.). ,.

1.4.5. De r€gulă, trebuie acordată prioritate măsurilor tehnice desigutanţă, conform .pct. 1.4.4."a"; di" această oauză, ,trebuie an"lizat fap-tul dacă şi în ce proporţie,.pot fi aplicate aceste măsuri.

Dacă analiza nu duce la o soluţie satisfăcătoare, atunci se reanalizeazăproblemele din punct de vedere tehnic şi se aplică măsuri conform punc-telor l.4.4."b" sau 1.4.4."c" sau - \eventual - variante adecvate con'~farm punctelor 1.4.4."a", 1.4.4."b", 1.4.4."c".

Pentru stabilirea măsurilor conform punctului 1.4.4."bll, locurile cu

pericol de explozie vor fi zonate conform capitolului 4:1.4.6, Analiza trebuie să includă şi spaţiile invecinate cu care sint

în legătură sau pot fi legate spaţiile cu pericol de explozie.1.4.7. Pentru uşurarea .aplicării normativului, s-a indicat, în aneKa

1, tabdul 3 şi figuTHe respectivc, modul de dimensionaT.e şi aplicare azonelor. •..

•

11.

•

I

CAP I tOL U 1. 2CRITERII PENTRU STABILIREA PERICOLULUI Df EXPLOZIE

2:1. CRITERII DE BAZĂ PENTRU APRECIEREA PERICOLULUIDE EXPLOZIE

Analizarea situaţiei dac'ă există sau nu pericol de explozie, respectivstabilirea faptului dacă poatţ să se formeze o atmosferă explozivă, tre-.bui~ să se refere la fiecare caz în parte .

. Pericolul de explozie poate să apară la manipularea substanţelorcombllstibile, respectiv oxidabile, dacă acestea se' prezintă sub formă dedispersie fină de gaze, vapori, ceaţă (particule fine de lichid, respectivaerosoli) sau prafuri (particule fine de solid, respectiv aerosoli), cindconcentraţ.ia in amestec cu aerul atinge anumite limite (limite de explozie)şi cind cantitatea de amestec este periculoasă (amestec exploziv periculos).

Pentru iniţierea unei explozii, trebuie să existe o sursă eficientăde aprindere ..

In cazul cxploziilor, apar flăcări, temperaturi inalte şi - deseo)'i _presiuni mari, respectiv creşteri vertiginoase de presiuni; ca urmare,pot fi rănite persoane, pot fi distruse clădiri sau părţ; de instalaţie şise pot aprinde şi alte substanţe combustibile (incendii succesive).

Exploziile pot lua naştere cind sint indeplinite concomitent -urmă-toarele condiţii:

- un grad inalt de dispersie al substanţelor combustihile (2.1.1.);- concentraţia substanţelor combustibile aflate in limitele de ex-

plozie (2.1.2.).; ,

- existenţa Uriei cantităţi periculoase de a~estec exploziv (2.1.3.);- existenţa unei surse eficiente de aprindere (2.1.4.).

2.1.1. INFLUENTA GRADULUI DE DISPERSIE

Gradul de dispersie al ceţii sau a! prafului poate să fie o callză sufi-cientă pentru declanşarea unei explozii, dacă dimensiunile picătl¥rilor,respectiv ale particulelor solide, este de ordinul 1 mm sau ma! mic.

Multe din ceţurile de aerosoli sau prafuri care apar în practică audimensiuni întTe 0,1 şi 0,001 mm; în cazui substanţelor in stare gazoasăsau sub formă de vapori, gradul de dispersie este dat de nattlra lor.

1%

2.1.2. LIMITA DE EXPLOZIEExplozia devine posibilă in cazul in care concentraţia în aer a unei

substanţc combustibile, suficicnt de dispersată, depăşeşte o valoare li-mită (limita de explozie inferioară), dar nu mai poate avea,. însă, locatunci cind concentraţia trece de valoarea maximă (limita .de explozies.uperioară).

In alte condiţii decît cele atmosferice, lilnitele de explozie se .modi-fică. Domeniul dc explozie intre celc două' valori de explozie se lărgeşte,de obicei, odată cu creşterea presiunii şi temper.aturii amestecului. Limi-tele superioare de explozie, în cazul amestecurilor cu 'oxigen, sînt netsuperioare celor cu aer. Unele substanţe chimice instabile, in anumitecondiţii determinate, nu au o limită de explozie superioară, ca ele exem-plu: acetilena, oxidul de etilenă etc. Asemenea sub?tanţe pot ajunge'lareacţii exoterme şi pot duce la aprindere, chiar şi in absen'a aeruluisau oxigenuliJi.

Deasupra unui lichid combustibil, nu se poate forma un amestecexploziv,. decit dacă temperatura depăşeşte o valoarc minimă (vczi 2.2.1.).

Limitele de explozie, in cazul prafurilor, nu au aceeaşi valoare ca lagaze şi vapori. Concentraţia prafului poate fi schimbată mult prin de-puneri sau prin antrenarea depunerilor. De exemplu, este posibil să seformeze o atmosferă explozivă prin antrenarea, (turbionarea) prafuluidepus. Pe de altă parte, se poate forma o atmosferă explozivă şi prindepunerea parţială a unei cantităţi de praf, cind concentraţia acestuia seaflă deasupra limitei superioare de explozie:

Din această cauza, în cazul depunerilor de praf combustibil, existăîntotdeauna pericol de explozie.

2.1.3. CANTITATEA DE AMESTEC EXPLOZIV PERICULOASĂ

Se consideră ca periculoasă o atmosferă compactă explozivă de mini-mum 10 litri, într-o încăpere închisă, indiferent de mărimea' acesteia(pentru amănunte vezi capitolul 2.2.3.).

2.1.4. SURSĂ EFICIENTĂ DE APRINDEREEfectul surselor de aprindere, în general, se subapreciază sau aces-

tea nu sînt detectate ca atare. Eficacitatea lor, respectiv capacitatea .lorde a aprinde, depinde de energia lor şi de proprietăţile atmosferei explo-zive. La alineatul 3.2.3., sint descrise o serie de alt1, surse decit celc elec-trice de aprindere. In alte condiţii decit cele atmosfericc, se' modificăproprietăţile esenţiale de aprindere ale amestecului exploziv (de exem-plu, energia minimă de aprindere, în cazul amestecurilor imbogăţitecu oxigen, se micşorează cu valori exponenţiale.).

2.2. MĂSURI DE PREVENIRE A APRINDERIIUNOR AMESTECURI EXPLOZIVE

La aprecierea pericolului de explozie, trebuie să se plece de lapremisa că un amestec exploziv se poate aprinde in orice moment.Aprecierea, . deci, nu depinde de intrebarea dacă există sau nu il

sursă de aprindere. Trebuie subliniat că, caracteristicile tehnice de sigu-

13

ranţă, de reguli, sint valabile numai pentru atmosfera expîoziVă. Dacă,Pentru cazul analizat., nu se dispune de a.semenea caracteristici, acesteatrebuie determinate. In cazuri indoielnice, se vor. utiliza determinărileinsti:tutului de stat de resort (Cen'ilrul de Ce.-cetări pentru Securita'leMInieră - Petroşani). Pentru stabilirea gradului de pericol, trebuierăspuns la punctele 2.2.1., la 2.2.3.

2.2.1. POSIBILITATEA APARIHEI UNEI ATMOSFERE EXPLOZIVEIN INCINTA INSTALAŢIE' ANALIZATE SAU IN INTERIORULAPARATELOR

. Această problemă se referă exclusiv la proprietăţile substanţelol'folosi'le şi la' stările. lor fizice 'rezultate in decursul prelucrării, CÎnd exis~tăsau se pot forma gaze, vapori, ceţuri sau prafuri; acestea pot genera.atmosfere explozive. .

Pentru ,a rezolva Hceast.ă probLemă, trebuie luate in considerarE,următ.oarele:

o) Proprietăţile subston\elorLa toate substanţele:

Limita inferioară şi superioară de explozie (concentraţia în 0/O voJu...metrice pentru gaze sau vapori sau in g/m3 pentru prafuri).

La lichide:

~Punctul de' inflamabilltate, respectiv punctul inferior de explozie,presiunea de saturaţie a vaporilor la temperaturile de prelucrare.

La prafuri:

Granulometria, densitatea, umiditatea, temperatura de mocnire.

b) Star!!a de prelucrare a substanţelorLa toate substanţele:

Concentraţia maximă a substanţelor combustibile ce se formează sauexistă in timpul prelucrării (eventual şi concentraţia minimă).

La lichide ,i ceţuri:Modul de prelucrare a lichiduiui (de exemplu, dispersare, 'şpriţuire

sau ruperea jetului de lichid, evaporare, condensare).Temperatura maximă (eventual şi minimă) de prelucrare.Dacă, de exemplu, temperatura de prelucrare se situează deasupr&

sau imediat sub punctui de inflamare al lichidului (pină la 5°K), respectivdeasupra punctului inferior de explozie, atunci pot lua naştere amestecuri'explozive de vapori/aer. Dacă, temperatura se află suficient de multsub punctul de inflamare (de regulă, mai mult de 5°K), atunci nu se poateforma o atmosferă explozivă, decit la o dispersie de picături foarte fine,.ca de exemplu la 'pulverizare.

In cazul ceţurilor, tensiunea de vapori a lichidului poate creşte,mărind proprietăţile periculoase ale amestecului ceaţă/aer Ia cele alI!Unui amestec de vapori/aer.

14

(

La prafuri: --t

Există sau se formează amestecuri de praf/aer, respectiv depuneride praf (vezi pct. 2,1.2,), de exemplu la: măcinare, cernere, transport., umplere, golire sau uscare.

2.2.2. CANTITATEA DE ATMOSFERA EXPLOZIVA CE POATE,SA EXISTESAU SA SE FORMEZE IN CONDIŢIILE DATE DE LUCRU ŞIUNDE POATE SA APARA

Pentru a răspunde la această probiemă, se vor lua in consideraţie.în funcţie de situaţie:

o) Proprietăţile următoare, afară de cele indicate la pc!. 2.1.2.0:

la gaze şi vapori:

Densitatea relativă faţă de aerPrin densitate relativă faţă de aer se înţelege raportul dintre masa

unui volum din acel gaz şi masa unui volum egal de aer, avînd "aceeaşitemperatură şi presiune (este un număr pur). Densitatea gazelor şi vapo-rilor, de obicei, este m-ai mare decît cea a aerului (ex'0epţii fa-c,de exem-plu, acetilena, etilena, amoniacul, acidul ciaphidric, oxidul de carbon,metanolul, hidrogenul etc.). Cu cit gazele şi vaporii sint mai grei, cuatît coboară mai repede, amesteCÎndu-se continuu cu aerul disponibil;_ deci, numai prin forţa gravitaţională, nu se mal poot.e face o nouăs'epa-rare a unui amestec format din componenţi uşori şi grei. Gazele grelecoboară şi se imprăştie, Ele, însă, se pot prelinge şi la distanţe malmari, unde - eventual - întilnesc o sursă de aprindere.

Trebuie ţinut seama de faptul că densitatea unui amest.ec de va-pori/aer, care se f.ormează deasupra unui lichid! este li,mi.-bată ele pre-siunea de saturaţie a- lichidului la temper9.tura de lucru, De exemplu:densitatea hexanului, raportat.ă la cea a aerului (raportul densităţilor),este 2,97; intrucit, însă, presiunea parţială a hexanului la 20'C nu .are.decît 0,16 bar, densitatea amestecului vapori/aer deasupra lichidului secalculează obţinîndu-~e densitatea de 1,3 conform <:alculului:

d = d!, p! + (1 - Pl) ~ 2,97 X 0,16+ (1 - 0,16)~ 1,3,Gazele mai uşoare decit aerul se urcă cu at.it mai repede, cu cît

densitatea lor este mai mică, amestecîndu-se din ce în ce mai mult cu aerul.

Coeficientul de difuzine poate fi folosit drept. mărime determinantăprivind cantitatea de atmosferă explozivă, dacă, în incăpere (spaţiu), nuexistă curenţi de convecţie mai pronunţaţi.

la lichide:Viteză de ,evaporare (eter = 1).

b) Condiţiile locale de exploatarela toate substanţele:Modul de, manipulare a substanţelor în aparatură, închisă etanş,

la gaze, la lichide sau la praf. reilpectiv în .aparatllră des€hisă (de exem-plu, la alimentare şi Ilolire).

'f.. Posibilitatea scăpării substanţelor la ventile, ventile sertar, îmbinăride conducte etc.Ventilaţia de intToducere şi evacuare şi alte probleme legate de

spaţIu.Trebuie să se ţină seama de prezenţa substanţelor sau ameste-

curilor combustibile, în special în locurile lipsite de ventilaţîe (de exem-plu, spaţiî joase neventilate, cum ar fi gropi, canale, puţuri, boxe).

La gaze şi vapori:

Se va ţine seama că şi cele mai slabe mişcări pot accelera foartemult amestecarea cu aerul (tiraj natural, circulaţia oamenilor, co"vecţiatermică).

La lichide:

Mărimea suprafeţei de evaporare, temperatura le prelucrare, pulve.-rizarea sau stropirea unui lichid.

La prafuri:

Formarea depunerilor de praf, in special pe suprafeţele orizontalesau slab inclinate (vezi 3.2.3.1.), antrenări de praf.

2.2.3. CANTITATEA DE AMESTEC EXPLOZIV PERICULOASĂ

Pentru a "aprecia efectul unei explozii, se admite că atmosfera explo-zivă periculoasă ce se poate forma este pasibilă de explozie.

Pentru '3 rezolva aoeastă probl€mă, trebui,e 'luate În consideraţie-următoarele:

a) Proprietăţi ale subslanţelor, pe lingă cele indicate la punctul2.2. La.

La toate substanţe le:- presiunea maximă de explozie;- viteza de creştere il presiunii de explozie (vezi punctul 3.3.2.);- limitele de detonare, respectiv tendinţa de detonare.

~,b) Condiţiile locale de exploatareLa toate substanţele:

Cantitatea de atmosferă explozivă şi modul cum se prezintă (deexemplu, în rezervoare, spaţii mai mult sau mai puţin închise, gropi,.canale sau in aer liber).

O cantitate de peste 10 litri (vezî pct. 2.1.3.) atmosferă explozivăîn stare compactă, In încăperi închise, indiferent de mărimea spaţiului,trebuie considerată, în orice împrejurare, ca o atmosferă explozivă peri-culoasă (vezi şi pct. 2.2.2.); şi cantităţi mai mici pot fi periculoase, cindse află îil imediata apr0piere a oamenilor. În încăperi mai mici de 100 m3, .chiar şi o cantitate de mai puţin de 10 litri atmosferă explozivă trebuieconsiderată periculoasă. O apreciere aproximativă pentru cantitatea peri-culoasă de atmosferă explozivă se face împărţindu-se volumul total al în-căperii la 10.000 (de exemplu, pentru o încăpere de BO m', chîar o al;..mosferă de 8 litri este periculoasă.) Din aceasta, nu rezultă că tot spaţiuleste periclitat de explozie, ci doar partea în care se poate forma atmos-fera explozivă (vezi şi pct. 3.1.3.4.1.).

16

•.

In aproape toate cazurile de prafuri combustibile, o depunere uni-formă pe podea, cu o grosime mai mică de 1 mrn, este suficientă ca, prinantrenare, să umple un spaţiu de înălţime normală, cu un amestec explo-ziv de praf-aer.

Cantitatea explozivă care trebuie considerată periculoasă in aer liberpoate fi evaluată numai de la caz la caz.

Dacă atn10sfera explozhtă periculoasă se află în interiorul unui reci-pient care ar putea să nu re.ziste presiunii de explozie dezvoltate şi dincauza schijelor ce se pot forma, se vor lua în considerare cantităţi deamestec exploziv ma~mici decit cele arătate, pentru a preveni eventuale.pericole de distrugere a vaselor. Nu poate fi precizată o cantitate limităinferioară.

c) Propagarea flăcărilorFlăcările ce iau naştere după aprinderea unei atmosfere explo-

zive pot cuprinde un volum de 10 ori mai mare decît cel al atmosfereiexplozive inainte de aprindere. Trebuie, deci, ţinut cont de flama dedetonaţie, cind explozia se propagă intr-o anumită direcţie.

Situaţii ce pot duce la detonaţii:_ În recipiente lungi sau in conducte .€xist'ăpericolul ca explozia

să se transforme in: detonaţie; undele de detonaţie au un efect, foarte'puternic de distrugere asupra obstacolelor întîlnite (vezi 3.2.3.12,3.3.1., 3.3.2.);

.,- există posibilitatea distrugerii unor părţi de instalaţie in jurul at-mosferei explozive. Explozia poate provoca avarii, din cauza cărorapot scăpa,gaze, se pot distruge alte aparate din jur, ceea ce poate con-duce la provocarea şi a altor explozii sau incendii.

;

•

2 - Indreptar depdrtameatal17 .

CAPITOLUL 3MĂSURI DE PROTECTIE

Beneficiarul este obligat:a) - să realizeze' toate .măsurile' de protecţie stabilite in documen-

taţia de proiectare remisă de proiectant;b) - să instruiască personalul de exploatare conform instrucţiunilor

prevăzute în proiect; instructajul trebuie repetat la intervale de timpcorespunzătoare conform legislaţiei în vigoare (Decret nr. 232/1978).

3.1. PROTECTIA PRIMARĂ. MĂSURI MENITE SĂ îNLĂTURESAU SĂ DIMINUEZE FORMAREA UNEI ATMOSFEREEXPLOZIVE

Noţiunea de "diminuare" a formării unei atmasfere explozive poatesă cuprindă O limitare spaţială, temporară sau cantitativă.

Măsurile de protecţie din aceste instrucţiuni se împart în:- evitare.a sau diminuarea substanţelor care pot forma amestecuri

explozive (vezi 3.1.1.);- prevenirea sau diminuarea formării amestecurilor explozive în

interiorul utilajelor (vezi 2.1.2.);- prevenirea sau diminuarea posibilităţilor de formare a unei at-

mosfere explozive în jurul aparaturi! (2.1.3.);. - supravegherea concentraţiei (vezi 2.1.4.).

3.1.1. EVITAREA SAU DIMINUAREASUBSTANTELORCARE POT FORMA AMESTECURI EXPLOZIVE

In primul rînd, trebuie să se verifice faptul dacă substanţ~le com- , '.bustibile pot fi inlocuite cu altele care nu vor forma amestecuri explo-zive.

In unel~ cazuri, pot fi înlocuite, ca de exemplu:- solvenţi! sau agenţii de curăţătorie cu soluţii apoase sau cuhidro-

carburi halogenate neinflamabile;- hidrocarburile cu punct de inflamabilitate coborit cu hidrocar-

buri eu punct de inflamabili tate suficient de ridicat, astfel încît acesta.i fie d."\Ipra temperaturii ambiant., salt .a incăperii de lucru (2.:U.b.);

u

_ lichidele combl.lstibilefolosite-la transmiterea hidraulică a presiu-nii cu ulei uri halogenate;

_ materialele de umplutură pulverulente combustibile cu alteleincombustibile. .

Dacă, la hidrocarburile cu punct de fierbere scăzut, se adaugă altehidrocarlmri, car" sint incombustibile sau sint greu combustibiiJe (deexemplu, clorură de metilen adăugată la benzină drept solvent pentruvopsele şi lacuri), punctul de-inflamabilitate poate fi foarte mult ridicatsau chiar suprimat; în aceste cazuri, < la vaporarea amestecului, conţinu-tul de hidrocarburi halogenate in lichid poate să crească (de exemplula -uscarea lacurilor şi vopselelor de acest fel), astfel incit vaporii dega-jaţi ulterior pot forma iar atmosfere explozive. În situaţia amestecurilorde acest fel, se poate renunţa ]a Inăsurile de protecţie, numai"în 'cazurilein care nepericuloiitatca a fost demonstrată de experienţă.

3.1.2. PREVENIREA SAU DIMINUAREA FORMARII AMESTECURILOREXPLOZIVE IN INTERIORUL UTILAJELOR

Dacă nu poate fi evitată folosirea substanţelor care pot genera at-mosfere explozive, un grad foarte mare de siguranţă se poate obţine 5ll-

primind posibilităţile de formare a unei atmosfere explozive periculoasein' interiorul aparaturii prin delimitarea cantităţilor substanţelor. respec-tiv a concentraţiei, sau prin inertizarea spaţiului. Aceste măsuri trebuieaplicate în măsura în care concentraţia nepericul'oasă nu este asiguratăde condiţiile procesului tehnologic.

Supravegherea concentraţiei poate fi efectuată pr~naparate de aver-tizare' pentru g<ilze sau indicatoare de .scurgere cuplate cu declanşareaunor măsuri de siguranţă. .

3.1.2.1. Limitarea concentraţiei amestecurilor intre' anumite, valori

La aplicarea acestor măsuri, concentraţia substanţe lor combustibiletrebuie păstrată sub limita inferioară de explozie sau deasupra limiteisuperioare de explozie. Trebuie avut în vedere faptul că, la pornirea şioprirea inS'talaţiei, se trece, eventual, prin domeniul de explozie.

Nu există pericol de explozie, dacă - în interiorul aparaturii - con-eentraţia se află deasupra limitei superioare .de explozie, dar în cazul incare sînt scăpări de gaze în exterior, acestea, amestecîndu-se cu aerul,pot forma amestecuri explozive în exterior. J. '

Menţinerea concentraţiei, în afara Umitei de explozie, în cazul gaze':'lor, se poate realiza, de cele mai multe ori, fără dificultăţi.

\. La lichide, acest scop este atins, dacă temperatura la suprafaţa lichicdului se menţine tot timpul suficient de scăzută sub punctul de infla-mare (circa 5°K, ,,:ezi 2.1.). Dacă temperatura suprafeţei de lichid estedeasupra punctului de !,xplozie superior, atunci - in utilaje, la supra-faţa lichidului - atmosfera este saturată, tot timpul, cu amestecuri deconcentraţii peste limita superioară de explozie. In.funcţie de condiţiilede lucru, concentraţia poate fi, insă, mult mai mică la o distanţă datăfaţă de nivelul lîchidului. Printr-o alegere adecvată a condiţiilor de lucru,la multe procese, concentraţia de saturaţie se poate menţine În intreagaaparatură. In unele cazuri - de exemplu la depozitare - concentra ţiascade odată cu inălţimea, astfel inCÎt amestecul, la o anumită distanţă dela _-suprafaţa lichidului, poate deveni exploziv. Abia după o perioadă

,

~-------------lfoarte .lungă de depozitare ŞI In rezervoarele. de depozitare cu aerISIreredusă şi dacă temperatura lichidului este mult deasupra punchllui s.u-periaT de explozie, amestec:ul va avea aceeaşi concentraţie în întregspaţiu al rezervorului şi deasupra limitei superioare de explozie.

In ca~ul prafurilor, fornlarea amestecuriIor explozive. prin limita-rea concentrqţîUor, numai cu greutate va putea fi prevenită. Efectele pe_oriculoase care iau naştere între praful antrenat şi cel depus sînt tratatela capitolul 2. Amestecuri!e omogene praf!aer apar foarte rar. Este greşita se considera concentraţia lnedie de pra:f, raportîndu ...se cantitatea totalăde praf la vo,lumul spaţiului sau la volumul 'total al unei ~nsta]aţii, apre-eiillldu-"se că repartizarea e,ste uniformă. Această con.siderare sum.arăa repartiţiei prafului nu va reda situaţia reală a concentraţiei În diver-sele ISpaţii;. în ,cazul un.ei. repa:rtizări neomog-ene se poate .ajUDr]le laconcentraţii locale de praf foarte diferite faţă de cea calculată.

In unele părţi ale instalaţiei (recipiente sau spaţli),. poate să aparăpericol de explozie, chiar dacă, pentru volumul total, cantitatea mediede praf este sub limita de explozie.

Menţin~rea concentraţiei componenţilor combustibili deasupra limi-tei superioare de explozie este posibilă prin adăugarea unor gaze com-bustibile la amestecul de praf.

3.1.2.2. Inertizarea mediului periculos

Formarea unor amestecuri explozive poate fi împiee1icată prin adău-garea unor gaze inerte, ca de exemplu: azot, bioxid de carbon, vappri deapă, hidrocarburi halogenate sau a unOr substanţe pulverulente inerte.

In tabelul 2, s-au indicat valorile limită de inertizare pentru unelegaze şi vapori, combustibili, care se utilizează mai des în practică. Dintabel, reiese că, pentru gazele şi vaporii combustibili (cu excepţia oxidu-lui de carbon .şi a hidrogenului), pericolul de explozie nu mai existăatunci cind conţinutul volumetric al oxigenului în amestec este sublimita de 100/0. În cazul in care componentul de gaz inert faţă de cel alcombustibilului este de maximum 25'10 (volume), nu se mai creează oatmosferă exploziv~ăoricît aer s-ar adăuga.

Coeficientul de siguranţă faţă de valorile indicate în tabel trebuiestabilit pentru fiecare caz in parte. Modul in care. poate fi practic folosittabelul rezultă din următoarele exemple:

EXEil!PLUL 1:

Etilena se evacuează în atmosferă printr-o conductă, cu condiţia ca,în nici un caz, să nu se poată forma un amestec exploziv.

SOLUŢIA:

lnainte ca etilena să parasească conducta, trebuie să i se adauge,printr-o amestecare omogenă:

a) conform rindului 2, coloana 1 din tabelul 2, atît N., incit raportulvolumetric dintre azot şi etilenă să fie de minimum 16;

b) conform rindului 2, coloana 2 din tabelul 2, atît CO., încît rapor-tul volumetTic dintre CO. şi etilenă să fie de minimum 9.

-2@

EXEMPLUL 2:Intr-un rezervor, se depozitează benzenu1' ia 20°C sub presiune şi

anume astfel încît, in caz de scăpări, să nu se ipoată forma, în aer,•

{) atmosferă explozivă.,

SOLUŢIA:Benzenu1 la 20'C are o presiune de vapori de 0,1 bar, Din tabel.

rîndul 4, coloana 1. rezultă că raportul volumelric pentru inertiz-arecu azot este minimum 21, ceea ce înseamnă că presiunea parţială a azotu-lui trebuie să fie: 21 X 0,1 = 2,1 bar, La o amestecare omogenă a azotu-. lui' cu vaporii de"benzen, este, deci, suficient să se realizeze, prin adău-garea'de azot in ,rezervor, o presiune totală de 2,2 bar (1,2 bar suprapre-

siune),

EXEMPLUL 3:Un rezervor conţinînd numai aer să fie astfel umplut, incit, în inte-

rior, să n~upoai:ă forma un amestec exploziv.

SOLUŢIA:Intrucit, in timpul ump1erii, conţinutul de vapori de benzen variază,

de la ,00/0la o valoare dependentă de temperatură care variază în timpuldepozitării, deci la o valoare ce 'nu se cunoaşte, pentru inertizare, tre-buie aplicate datele din tabel, rîndul 4, coloanele 3 sau 4, Inainte deumplere! rezervorul se spală cu azot pînă ce se amestecă omogen şi seobţin, cel puţin:

a) 0,79 părţi voI. de azot la 1 parte voI. aer;b) 0,45 părţi voL de CO2 la una parte voL aer,

EXEMPLUL 4:Un proces trebuie astfel condus prin inertizare, încît să nu se poată

forma un amestec exploziv; conţinutul volumetric de oxigen al fazei devapori poate fi supravegheat,

SOLUŢIA:Conţinutul maxim admisibil de oxigen se ia din tabel, coloana 5 sau

6.~Dacă procentul de oxigen rămîne sub această valoare, în toată insta-laţia, nU va exista pericol de explozie,La ameste~uri de praf/aer, q}nţinuţul volumetric maxim de oxigennu depinde numai de, natura gazului inert, ci şi de, natura sursei deaprindere, In cazul bioxidului de carbon folosit ca gaz inert, este admis,

" de exemplu, un conţinut de oxigen mai ridicat decit cel de azot; supra-j feţele incandescente pot provoca aprinderi chiar la concentraţii mai mici

volumetrice de oxigen decit in cazul existenţei scînteilor electrice, Intru-cit multe pulberi ale metalelor uşoare pot reacţiona cu bioxidul de car-ben şi in parte şi cu azotul, în aceste cazuri speciale, trebuie să se utili-zeze gaze nobile drept gaze de protecţie,

Pentru prevenirea focurilor mocnite la depunerile de prafuri com-Bustibile, trebuie menţinute concentraţii vo1umetrice de oxigen mai mici(de exemplu la cărbunele brun ~'/' pînă la 3'/,), decit pentru prevenirea

• unor explozii de praf în suspensie,

21

TABELUL 2

ValorI IImitfl p~ntru inf'rti%nr~iI Ba:u-lor tii "II,oriior t'.mlliU.ti:~Hl la temperatUJ'l'I. de 200C anm;:st!f',ului şi "llrftxhul!lth I~ilr pr~liiun("totală

Combustibil

.,-... C; •.•••••.- b III

Valori mim'me aleraportului de Prb'ţivoiumetrice de gazinrrt (N 2 sauCO2 ) şi combus-tibil ( B ) p~nlruinertizarea la adău- .ţorea Helimitatd de

a"

Valori minime' al~,.aportului de Piil'ţivo/umetf'ice de gazinert ("V! sauCOs) şi aeI' (L)pentru inerli:;are lt~adăugarea nclimi-fald de combustibil

Valoare 'lfta;âmiadmisibilă In %vOlu1ff.drice de o:n'-gen (max. Os) inamesf~cul total decombustibil/aer

gaz ine,., la iner-!iza,-e cu N" .•au

ca,N,/Jl I CO,rB

EtanEtilenăOxîd de etilenăBeur-CliButadienăButanCiclopropauHc~anOxid dc carbon'lUctanPentanPropanPropilcnăBeJţzini_"'tHidwcicn

13,0lG,Ol7,221,019,517,015,.')25,0

4,06,0

:22,0

I 15,0

I14,0,

-24,0]7,0

7,59,0]5,5];1,013,09,58,0

14,02',23,3]2,08,08,0

/

-14,010,0

0,821,00•0,790,890,700,7'50,722,13 .0,610,750,75

. 0,75--0,72

3,00

0,490,67•0,450,510,390,450,411,130'::140,410,430,4.1

........0,411,56

11,0 '10,0•11,210,412,111,712,15,4

12,111,611,81'l,5

,....11,85,0

13.311,7•13,913,014.5]3,914,55,4

14,614,414,214,1

-14,55,1

'"Din cauza descompunerii oxidului' qe etilenă, această valoare limită nu există,

3.1.3. EVITAREA SAU DIMINUAREA FORMARII UNEI ATMOSFEREEXPLOZIVE IN JURUL APARATELOR

In cazul scăpărilor de substanţe combustibile prin deschideri sauneetanşeităţi, în jurul aparatelor, se poate forma atmosferă explozivăpericuloasă, iar in cazul prafurilor, acestea se pot depune, Măsurilemenţionate in continuare pot împiedica formarea atmosferelor pericu-loase, respectiv le pot limita,

In c.azul prafurilor, tvebuie să se ţină seamă de faptul că acestease pot depune şi Ia distanţe mari faţă de locul de emitere, în specialatunci cind au o granulaţie foarte fină, prin antrenare putind duce.la formarca unor atmosfere explozive. Ca măsură de protecţie, depu-nerile formate trebuie curăţate cît mai des şi cît mai bine (fără antre-nare), Depunerile de praf pot fi făcute nepericuloase prin umectare Sauacoperire cu substanţe inerte (cel puţin temporar).

3.1.3.1. Măsuri tehnologice, construcţia şi modul de amplasarea instalaţiilor

<Estenecesar să se ţină seama, încă de la proiectarea unei instalaţiiin Care se va manipula o mare cantitafe de substanţe combustibile, caaceste substanţe să se afle tot timpul în vase inchise,

22

••

Atit mnplerea, cît şi golirea rezervoarelor cu lichide combllstibilepoate fi efectuată în sistem închis prin legarea spaţiilor de lichid cu celde gaze prin conducte (procedeu pendular).

Procedeele tehnologice continue sînt de preferat celor discontlnue.Procesul tehnologic dintr-o instalaţie invecinată nu trebuie să influen-ţeze in mod periculos instalaţia respectivă, ceea ce se poate realiza prinsepararea acestora in spaţii diferite sau prin ecranare reciprocă. O frilc-ţionare' cit mai avansată a substanţelor combustibile în cantităţi cit maireduse şi prezenţa concomitentă a unor 'cantităţi cit mai' mici intr-unloc, chiar şi cind fluxul este mare, pot conduce la o securitate mărită.Instalaţiile in aer liber vor fi preferate celor'montate in clădiri, in specialdatorită ventilaţiei naturale.

3.1.3.2. Tipul constructiv al utilajului

La construirea utilajelor pentru vehicularea unor cantităţi mai maride gaze, lichide sau prafuri combustibile, materialele de construcţi~ tre-buie să ,fie astfel alese, incît să nu fie posibile reacţii între materialulcombustibil şi materialul pereţilor utilaj ului. Comportarea la coroziunea materialului de construcţie trebuie verificată separat.

La o cOrl;>ziunede suprafaţă, grosimea tablei trebuie să fie mai,maredecît cea rezultată' din calcul; contra coroziunii penetrante (de profun-zime), trebuie luate măsuri speciale.

Pentru a se evita. sau a se diminua posibilitatea generării unei at-mosfere ex'plm.;iveîn jurul aparaturli, se va executa o etanşare ayan-sată în locurile, de alimnetare sau evacuare. La produse pulverulente,aceasta se poate realiza prin ecluze, trefle, 'şnecuri etc.

In ce priveşte siguranţa in funcţionare, o atenţic deosebită se vaacorda alegerii armăturilor (de exemplu, trebuie analizată din punct de'vedere t€hnologic folosirea ventilelor fără presetupă faţă de cele cu pre-setupe). Pe de altă parte, trebuie să se analizeze dimEnsiunile şinumărul deschiderilor .la ',utilaje şi reduse la minimum. Din motive de'etanşeitate, racordurile sudate vor fi preferate celor prin şuruburi.

3.1.3.3: Verificarea elanşeitălii aparaturii

Inainte de prima punere în funcţiune, precum şi după o' mai lungăintrerupere in funcţionare, după modificări esenţiale, după reparaţii saucompletări de proporţii mai mari la o instalaţie, trebuie să se facă, înapsamblu sau pe sectoare, probe de etanşeitate. In cazuri speciale, pot fiefectuate probe de etanşeitate inainte de fiecare şarjă.

Se atrage atenţia asupra instrucţiunilor de verificare a etanşeităţii(C.4/83- Instrucţiuni de exploatar!,).

La instalaţiile care nu cad sub incidenţa instrucţiunilor existente,'proba de etanşeitate se va efectua astfel încît să se asigure acelaşi gradde siguranţă.

3.1.3.4. Măsuri de ventilarePrin măsurile de ventiJ.are, se poate mman prevenirea formării,

pe cît este posibil, a unei atmosfere explozive. Se poate renunţa lamăsurile de protC"ţie ae la punctul 3.2., cId -prin modul de ven-

,23

/

/

l '

tilare aplicat - este impiedicată formarea in orice loc şi permanent aunei atmosfere explozive periculoase.

O ventilaţie continuă şi constantă poate ~mpiedica, în mod ~~gu-r,formarea unei atmosfere explozive periculoase, numai în cazul în carese poate aprecia cantitatea maximă de- gaze şi vapori ce se pot, eventual,degaja şi se cunoaşte locul sursei de emisie, precum şi condi ţiile de pro-pagare.

. in cazul prafuriIor, rnăsllrile de ventiJare oferă o siguranţă. satisfă-cătoare, lllllnai atunci cînd acestea sînt aspirate de la sursa de emisieşi da~ă~ în mod sigur; pot fi împiedicate alte deplmeri periculoase.

~3.1.3.4.1. Ventilaţia naturală

Se consideră cînd, în încăperile situate deasupra pămîntului, seasigură un schimb de aer, de cel puţin o dată pe oră, numai sub influ-enţa lneteorologică ŞI a construcţiei~ fără vreo măsură specială.

In incăperile situate ia subsol, trebuie contat pe Un schimb de aermai ,mic, datorat c::Jnvecţiei naturale~ din cauza eleschiderilor mai mici(ferestre) şi a diferenţelor de temperatură mai mici din interior. Pentru~schimblll, de aer prin convecţie in încăperi sub nivelul pămîntului, sepoate admite un schimb de n ~ 0,4 h-J Prin deschideri speciale deintroducere şi evacuare a aerului, cifrele indicate pot fi ridicate pînă ladublu. Efechll cel mai bun de ventilare il au deschid;erilc amplasate dia-gonal opus.

Situaţia cea mai uşor de analizat este atunci." cînd, se cunoaşte can-titatea c1esubstanţă combustibilă ce se degajă şi cind gazul degajat seamestecă liber cu curentul de aer de ventilaţie. Numai plecind de laaceastă premisă~ se poate calcula concentraţia gazului' sau a' vaporilorcombustibili in aer.

Dacă, de exemplu, intr-un spaţiu de lucru de 100 mc, situat dea-supr'a pămîntulUi, .cu schimb de aer n = 1 h-1, se degajă maximum1000 g/h (de exemplu, 0,5 mc propan gazos pe or5), şi care se repar-tizează unifonn în spaţiu, atunci se înregistrează, în stare staţionară, 'O

t concentraţie .medie ele 10 g/mc~ care se află cu o marjă sufiicient desigură sub limita inferioară de explozie.

Deseori, mI se poate. porni de la ipoteze atît de simple ca celeadmise .111aiînainte, îFltrucît cantitatea de scăpări este greu de evaluat.Totodată, trebuie lHate În considerare .şi convecţHle reale din încăpere.Dacă amestecarea gazului sau -a vaporilor cu aerul din încăpere EU estecompletă, atunci, in unele părţi ale încăperii (de exemplu: colţuri, sec-toare despărţite, ac1incituri şi alte spaţii moarte), se poate forma oatmosferă explozivă. Această posibilitate trebuie luată în considerare,În special, la gazele ~ivaporii cu densitate mare. Analizarea situaţiei dacăventilaţia naturală este suficientă ca măsură de protecţie, de cele mai~uIte ori, poate fi apreciată numai de către un specialist în ventilaţie.Ea poate fi susţinută cu probe de verificare efectuate în special În spa-ţiile lnoarte,

3.1.3.4,2. Ventilaţia forţată (mecanică)

VentiIaţia forţ.ată p€rmite, în comparaţie cli cea naturală, un trans-port mai mare de aer şi o aerisire c0ntrolată, oferind, totodată, posibili-tatea de a se calcula, in mod mai precis, concentraţiile probabille,

. Trebuie verificat echipamentul de ventilaţie (ca de exemplu: ventl ..latoare, canale de aer,. plăci de dirijare,' deschideri de intrare şi ieşire aer'etc.) de persoane competente; pentru ca acest'a :să nu fi devenit inefi_cace.

24

, In cazul dereglărilor in funcţionarea mijloacelor de ventilaţie, serecomandă să se facă probe de sondaj a eoneentraţiilor locale.

3.1.3.4.3. Ventil aţi o de suprapresiuneVentilaţia de suprapresiune permite izolarea unor spaţii (volume)

reduse prin introducerea nnui debit de aer astfel dimensionat, încît de-bitul de introducere să fie intotdeaima mai mare decit debitul de aer cese pierde prin neetanşeităţi şi/sau deschiderea temporară a uşilor de in-

trare.

3;1.4. SUPRAVEGHEREA CONCENTRAŢIEI IN APROPIEREA

APARATELOR •'.

Este- posibilă folosirea aparatelor' avertizoare de gaze pentru iniţie-rea unor măsu.ri de protecţie primară (cap.2)' contra explozii lor, combi-nate cu declanşarea manuală sau automată a unor măsuri de prat,ec-ţie sau a unor măsuri de avarie pentru oprirea instalaţiei. Premiseleesenţiale pentru folosirea avertizoarelor de gaze, in scopul de a renunţala măsurile de la pct. 2.2., sint:

a) cunoştinţe suficiente despre substanţele ce se vor forma. poziţ'ia-surselor de emisie, puterea lor maximă de gonflare, precum şi cunoaş-terea conc:liţiilor de difuzare; 1

b) o funcţionalitate adaptată condiţiilor ele lucru ale apm:atelor. înspecial în ceea ce priveşte timpul de averti7..are. a .valorii de sesizare şia sensibilităţii;

c) asigurarea aparatelor avertizoare ele gaze contra defectării anu-mitor organe (de exemplu: montarea lor in parale!);

d) posibilitatea de a detecta suficient de repede şi sigur amestecu-rile probabile, prin ,alegerea potrivită a numărului şi a locurilor demăsurare (locul ele măsurare trebuie să fie cît mai aproape de sursă);

e) cunoaşterea, în special, a timpului şi cOlnportamentului lor dintremomentul de sesizare al. pericolului şi cel al declanşării exploziei; înacest interval restrîns (dependent' de la "a'~ pînă la "dU), trebuie luatemăsuri de protecţîe conform 2.2.;

f) împiedicarea, în condiţii ele suficientă siguranţă, a apar~.ţiej uneiatmosfere "explozive periculoase în afara dorneniului îngust, Prll1 dec1an-.şarea măsurilor de protecţie şi prevenirea unor pericole în altă parte prindeclanşări greşite.

Aparatele avertizoare de gaze trebuie verificate de către un atelierautorizat ele stat asupra funcţionalităţii pentru scopul preconizat caaparat individual sau drept cap de serie. Funcţionalitatea trebuie săapară împrimată pe aparat de către producător.

Aparatele .trebuie să fie întreţinute periodic conform instrucţ,iuni-lor şi testate cu gaz etalon •. precum şi cu aparate manuale de precizie,in funcţie .de program",l stabilit.

Trebuie, de asemenea, asigurată posibilitatea de a se interveni lua-fiUal, în orice moment, asupra ,acţiunii declanşate de aparatul avertiZaT.Această intervenţie, însă, este permisă doar persoanelor desemnate dreptcompetente de către conducătorul tehnic al unităţii. .,.

I

Aparatele avertizoare vor fi verificate după montarea lor şi periodIcse va verifica funcţionalitatea lor de către un specialist.

In ceea ce priveşte folosirea aparatelor avertizoare de gaze pen-tru deconectarea aparaturi! ce prezintă pericol de aprindere, inainte deapariţia atmosferei explozive periculoase, vezi şi punctul 3.2.3.

3.1.4.1. Instalatii de avertizare cu alarmă

Dispozitivele .de Imu;e a probelor ale analizoarelor de gaze (sonde,capete de măsurare) trebuie fixate în apropierea locurilor de unde potscăpa substanţe combustibile din aparatură sau instalaţie.

Prin aceste echipamente, aparatul cu celulă de măsurare (detector)este alimentat continuu, într-un timp minim (distanţe cît mai scurte,viteze .şi scurgere cît mai mari). cu probe din atmosfera controlată. Punc-tul de alarmă al aparatului trebuie să fie fixat Ia o concentraţie sufî-cient de joasă sub limita inferioară de explozie, astfel 'Încît _ dupădeclanşarea alarmei - să poată fi executate măsurile stabilite În instruc"':ţiuni1e de expţoatare, Înainte de a se forma o atmosferă explozivă.

Se recomandă ca punctul' de alarmă să se stabilească la Concen-traţii atît de joase cit permit condiţiile de exploatare (vezi pct. 3.1.4.).

La manipularea prafurilor combustibile, ar fi posibilă o suprave-ghere a atmosferei din jurul aparatelor cu avertizoare care, de exempluar folosi, ca principiil de măsurare, slăbirea intensităţii luminii in at-mosfera încărcată cu praf. Se menţionează că, la amestecurile explozivede praf/aer, vizibilitatea este ca 'ordin de mărime de circa un metru;Ca atare, montarea de- avertizoare pentru supravegherea concentraţieiprafului în spaţiile de lucru cu praf este inutilă.

3.1.4.2. Instalatii de avertizare cu declanşarea automată a măsurilorde protectie

Avertizoarele de gaze descrise la pct. 3.1.4.1. pot prelua şi altefuncţii in afara, celor de alarmă. La punctul de alarmă sau Ia con-centraţie deasupra punctului de alarmă, dar la o concentraţie Încă ne-periculoasă, avertizoarele de gaze declanşează măsuri de protectie.. înfuncţie de atmosfera din aparatură sau de cea din exteriorul utilajelor(de exemplu: la atingerea punctului de alarmă, sint puse în funcţiune,de către avertizorul de gaze, instalaţiile de ventilaţie speciale care împie-dică, in mod sigur, formarea unui amestec exploziv). Pot fi declanşateşi alte măsuri de protecţie în aparatură, ca de exemplu: scăderea pre-siunii interioare, închiderea părţilor neetanşe, inertizarea, inundarea cuabur. etc. .

3.1.4.3. Instalatii de avertizare cu declanşarea automată a măsurilorde avarie' .

Dacă concentraţia atinge o valoare determinată maximă, instalaţi ade avertizare cu gaze declanşează automat, În afara măsurilor descr.isela punctul 3.1.4.2., şi măsuri de avarie.

Prin aceasta, se declanşează acţionări care conduc la o oprire nepe-riculoasă a instalaţi ei sau a părţilor periclitate.

26

3.2. MASURI MENITE SĂ IMPIEDICE APRINDEREA UNOR,AMESTECURI EXPLOZIVE PERICULOASE,

3.2.1. ZONAltEAMEDIILOlt CU PERICOL DE EXPLOZIE

Zonele cu pericol de explozie constituie baza stabilirii volumului demăsuri de protecţie. lmpărţirea in zone se face în funcţie de 'probabili-tatea.apariţiei u?ui amestec exploziv ..după cun1 urmează:

_ ZONA "Ou, în ~are atnlosfera explozivă este prezent'ă in modpermanent sau pe perioade lungi de timp sau perioade scurte, eare serepetă cu o frecvenţă riâicatăj in condiţii normale de funcţionare (respec-tiv mai mult de 1000 ore/an.). Acest spaţiu cuprinde. in esenţă, inte-riorul rezervoarelor sau aparatelor (evaporatoare, vase de reacţie etc.),în măsura in care sint indeplinite definiţiile pentru zona "O".

_ ZONA "lu, în €are atmosfera explozivă de. 'gaze sau vapori, ceţuripoate să apară iIţtermitent sau periodic, in condiţii. normale de funcţio-nare (respectiv in total între 10 - 1000 ore/an). Ac€st spaţiu cuprind€,de exemplu: perinletrul mai apropiat din jurul zonei ,.0"; împrejurulgurilor de alimentare; împrejurul dispozitivelor de umplere şi golire;împrejurul 9paratelor sau conductelor uşor deteriorabile din sticlă, cera-mică etc.; împrejurul unor presetupe insuficient de etanşe (cum sintpompele şi ventilele cu sertar). . .

_ ZONA ,,2", în care atmosfera explozivă de gaze. vapori saLIceţuripoate să apară numai accidental sau in caz de avarie şi pentru o pe-rioadă scurtă de timp (respectiv maximum 10 ore/an). Acest spaţiu cu-prinde. dc~exe-mplu, spaţiile care' inc'onjoară zonele HO(~ şi ..1"; spaţiiledin jurul flanşelor cu garnituri plane de construcţie obişnuită la con-ducte, în incăper.i închise.

Nu se încadrează, in spaţiile periculoase, încăperile in care substan-ţele combustibile circulă nU111aiprin conducte cu racorduri sudate saualămite. \

_ "ZONA 10", in care atmosfera explozivă de praf poate să aparăfrecvent sau pentru perioade lungi de timp, în condiţii normale de func-ţionare. In acest spaţiu, intră, de regulă, interiorul 'aparatelor (mori, us-cătoare, amestecătoare, \ conducte transportatoare, silozuri etc.), undeamestecul exploziv'de praf persistă timp indelungat sau, în mod frecvent,în cantităţi periculoase.

_ ZONA ,,11", zonă in care poate să -apară o atmosferă explozivă '.ele praf, sau scame, de scurtă durată, prin antrenarea depunerilor de praf.1n acest spaţiu, intră, de exemplu: perimetrele din jurul aparatelor careconţin praf şi dacă din acestea se poate degaja praf, care se elcpun'2in cantităţi ce pot deveni periculoase (de exempiu: încăperi cu mori încare prafui scapă din mori şi 'se depune).

Dacă, la clasificarea pe .zone, există dubii, "Volumul măsurilor deprotecţie pentru întreg spaţiul periclitat de .explozie trebuie să cu-prindă probabilitatea maximă de apariţi•• a unui mediu exploziv pericu-los. Din acest motiv; in cazurile în care amestecul exploziv periculoseste format din praf împreună ,cu gaze, vapori sau _ceţuri (~n1esteq.lrihibride), zonarea spaţiului periclitat trebuie efectuată .atit conform zonC-lor "O"', ,,14~şi ,,2"', cît şi conform zonelor l1101,~~i,,11".

27

Zonă flle'dicală ,,1\1"

Pentru spaţiî medicale, unde se utilizează anestezice, ,se creează o.zonă periculoasă 'locaIă. Este vorba de vasele care conţin .an~stezicele,aparatură de aplicare (zona 1). Respiraţia bolnavUlui şi in jurul .capuluiacestuia nu se consideră zonă periculoasă. De asemenea, se. formeazăo zonă periculoasă în locurile unde se folosesc substanţe anestezice, dez-infectante şi de curăţa re a pielii, unde se formează o atmosferă pericu-loasă temporară (zona 2), pentru a cărei diminuare se reco,mandă oventilaţie mecanică eficace in vederea indepărtării vaporilor formaţi.

Încăperile în care se depozitează substanţele anestezice şi dezinfec-tante se consideră zona 1:

3.2.2. VOlUMUL MĂSURILOR DE PROTECŢIE

La folosirea utilităţi1or,. precum' şi 'la exploatarea unor instalaţii Cumedii explozive periculoase, trebuie să se verifice, conform pct. 3.2:3.,dacă este posibil sau nu să apară un pericol de aprindere.

Dacă acest lucru este posibil, trebuie încercat ca sursele de aprin-dere să fie scoase din mediul peTiculos. Dacă acest lucru nu este posibil,trebuie luat.e măsuri care să facă ineficace sursele de aprindere sau sămicşoreze la maximum probabilitatea de ,activare a 191'. Vo)umul măsu-rilor de pr.otecţie se stabileşte în funcţie de probabilitatea apariţiei unoratmosfere explozive periculoase. .

în spaţHle .în care exis,tă pericol de explozie din aaum gaz.elor,vapori.lor sau ceţuriJor, proiectantul trebuie să prevină următoarele:

- În zona ••2": sursele de aprind~re ce pot să apară, respectiv ce sepot declanşa la funcţionare normală:

- în zona ;,1": pe lîngă sursele de aprindere indicate pentru zona,,2" şi sursele de ajJrindere ce pot să apară din cauza unor dereglări. în exploatare la care ne putem aştepta (dereglări care apar mai frec-vent): .

- În zona .,0": pe l~ngă sursele de: aprindere indicate la zona ,,1~.,să fie eliminate chiar şi sursele de aprindere care apar din cauza unor.dereglări in .exploatare foarte rare.

In locurile cu depuneri de prafuri, proiecţantul trebuie să previnăurmătoarele:

- în zona "li": aprinderea unei amestec de praf"antrenat sau depusprin surse de aprindere de provenienţă tehnologică sau prin dereglăriîn exploata re întîmplătoare rare; .

- în zona ,,,10": aprinderea nu numai a prafului depus, ci şi aprafului antrenat şi eliminarea chiar ,şi a unor surse' de aprindere pro-vocate de deranjamente rare în exploatare.

3.2.3. SURSE DE INIŢIERE A EXPLOZlllOR ŞI MĂSURI DE PROTECŢIE

Puterea de aprindere. a unOra din sursele de, aprindere tratate încontinuare est<:"încă, insuficient cunoscntă. Totuşi, s-a încercat, pe bazaunor aprecieri teoretice, să se indice \o~alorilimită la a căror respec-tare pericolul de aprindere este prevenit cu suficientă siguranţă. Aceastanu înseamnă. însă, că, prin nerespectarea acestor valori limită, în oricaredin cazuri, se va putea aprinde o atmosferă explozivă dată. De. fapt,

28

este mai important ca, pentru aceste C3zuriJ să se stabilească ce fel demăsuri sînt necesare şi in ce volum, respeetîndu-se, totodată, condiţiilespecifice ele exploata re a instalaţiei respective;

Pentru eHluinareaunora din pericolele de aprindere, descrise mai ~jos,)11 cazul. gazelor, vaporilor, in unele situaţii; este recomandabilă mon- -tarea unor avertizoare de gaze. Cu ajutorul avertizoa.relor .de gaze, incaz de avarie, 1rebui'esă se impiedice, cu suficientă siguranţă; prin de-clanşarea automată a unor măsuri de protecţie, apariţia' surselor deaprindere. La utilizarea unor avertizoare de gaze, trebuie să fie îndepli-nite premisele indicate la pct. 3.1.4. (cu excepţia ,cap. 4), precum şi pre-scripţiile de verificare, exploatare şi întreţinere ..

3.2.3.1. Suprafeţe fierbinţiModul in care se pro.~uce aprinderea

Dacă un amestec exploziv vine în contact cu o suprafaţă fierbinte(conducte fierbinţi, cazane etc.), poate avea loc o aprindere.

Capacitatea de aprindere a unei suprafeţe fierbinţi -depinde de na-tura substanţei, de concentraţia acesteia în amestec cu aerul şi este cuatit, .mai mare, cu cît (temperatura şi supraf1aţacorpului fierbiln1tes~ntmai mari. La un con:tact miai îndelungat cu cuprafaţa fierbini"', pot avealoc reacţii iniţiale, de exemplu, flăcări reci, din cauza cărora se -formează~produse .de cracare cu punct de aprindere mai scăzut, cate pot favorizaaprinderea amestecurilor iniţiale. Temperatura de apdndere depinde, deasemenea. de mărimea şi de forma eorpului încins şi - în parte - dematerialul de construcţie al peretelui.

In acest fel. se poate aprinde, de exemplu, o atmosferă explozivă(circa 1 litru sau mai mult) îrî interiorul unor spaţii mai încinse, însăla- temperaturi ale peretelui mai joase decît cele determinate -drept tem-peraturi de aprindere. .

La corpurile fără pereţi concavi, temperatura pereţilor trebuie săfie' mai ridicată, pentru a se aprinde; temperatura de' aprindere creşte,de exemplu, la. sfere sau ţevi drepte, proporţional cu creşterea diame-trului; aceasta depinde, însă, şi de modul de amplasare a acestora;în cazul prelingerii unei atmosfere explozive de-a lungul unui pereteîncins. din cauza tîmpului scurt de contact, temperatura de -aprinderepoate .fi mai ridicată.

Pe lîngă suprafeţele fierbinţi, condiţionate de funcţionarea tehnolo-gică (corpuri de încălzire, dulapuri de uscare, plăci fierbătoare şialtele). pot atinge temperaturi periculoase şi suprafeţele solicitate prinacţiuni me,canice (ca de exemplu: strunjirea, alezarea, frezarea, găuri-rea). În această cat€gorie, se ,încadrează şi utilităţile care,.transforrnă-energia mecanică în căldură (de exemplu, t'Oate tipurile de ambreiajecu frecare şi frîne mecanice la vehicule, şi centrifuge). Pot deveni sursede aprindere toate părţile rotative din lagăre, presetupe. axe rotativeghidate, cînd sînt -insuficient unse. Piesele rotative în carcase înguste, incontact cu corpuri străine sau prin deplasarea axului, pot "'Producetenlpe-raturi locale ridicat"" devenind surse de aprindere.

Măsuri de protecţie

La gaze, vapori sau ceţuri

29

In zona ,,0", trebuie evitată, pe cit posibil. folosirea utilităţilor alecăror suprafeţe pot duce, chiar şi numai in cazul unor dereglări inţim-plătoare, la o creştere a temperaturii. In caz coptrar, trebuie asiguratăo supraveghere continuă şi dovedit, prin probe de exploatare, că tem-peratura suprafeţelor ce pot veni în contact cu atmosfera explozivă nudepăşeşte 80'/, din temperatura de aprindere.

Trebuie luate in consideraţie şi creşterile de temperatură datorateacumulării de căldură. precum şi reacţiilor chimice.

Menţinerea temperaturii admisibile poate fi asigurată, de exemplu,prin presiunea de saturaţie a unui lichid.

In zona ,,1", este admisi bilă folosirea utilităţilor ale căror supra-feţe se 'pot încălzi, in timpul exploatării şi in,cazul unor dereglări frec-vente, la cel mult 80'lt din temperatura de aprindere, in ce

o depăşire a acestei temperaturi pînă la temperatura 'de aprindereeste admisibilă. dacă temperaturile de suprafaţă sint delimita bile in modsigur de măsurile de exploatare. Temperatura de aprindere poate fi depă-şită numai În cazuri speciale, cu ,aprobarea organelor competente' deresort.

In Zona ',,2", pot fi folosite utilităţi ale căror temperaturi lnaximede suprafaţă pot atinge temperatura de aprindere. In acest caz, nu tre-buie luate in considerare dereglările din exploatare.

Utilităţile cu temperaturi mai mari decit temperatura de aprinderesint admise numai în cazuri deosebite la instalaţiHe în aer liber, dâcă- prin condiţiile de exploatare şi măsurile speciale luate _ se realizează

. suficientă siguranţă in această privinţă.

Observaţii:

Alegerea şi dotarea cu €chipament'electric OOtr€ va funcţiona - Înmediu cu pericol de explozie se va face în conformitate cu prescrip-ţiile Normativului departamentallD _ 17.

'Evitarea unor supraîncălziri periculoase prin frecare, de cele maimulte ori, este posibilă prin alegerea unui material potrivit. Cel puţinuna din cele două părţi .trebuie să fie confecţionată dintr-un materialpotrivit care să se inmoaie la temperatura de suprafaţă maxim admisă,astfel Incit, prin curgerea materialului, frecarea, producătoare de căldură,să fie intreruptă,

3.2.3.2, Flăcări şi gan fierbinţiModul in care se produce aprinderea

Flăcările sînt reacţii chimice exoterme care se propagă rapid lacirca 1000eC şi mai mult şi care, adeseori;. sint Insoţite de fenomeneluminoase. Drept produse de reacţie, apar"gaze fierbinţi, iar la prafllri _şi particule solide incandescente sau flăcări cu funingine. Atit flăcările,cit şi produsele de reacţie fierbinţi pot aprinde atmosferele explozive.Flăcările, chiar şi de dimensiuni foarte mici, "e numără printre. surselede aprindere cele mai eficiente.

Dacă, în interiorul sau în exteriorul aparatului sau în zonele apro-piate există o atmosferă explozivă, in cazu1unei aprinderi Intr-una dinzone, flacăra se poate propaga dintr-o zonă in alta prin orificii (de exem-plu prin conductele de aerisire). Impiedicarea propagării flăcărilor impunemăsuri constructive speciale de protecţie (pct. 3.3.4.).

39

. . Măsuri de protecţie ,-In zon:ele 1,0" şi ,,10", nu se permite folosirea dispozitivelor cu

flăcări. Gazele rezultate din ,reacţiile cu' flăcări, de exemplu gazele rezi~duale, folosite pentru scopuri de inerlizare, precum şi alte gaze încăl-zite, pot fi introduse în zonele "O'" şi ,,10" numai după stabilirea' unor.măs!Jri speciaIe adaptate fiecărui caz in parte'. Măsurile de protecţiespeciale se referă la limitarea temperaturii, separarea particulelor in-flamabile, impiedicarea reintoarcerii gazului şi străpungerii flăcărilor.

In zonele ,,1", ,,2" şi ,,11'1,. sînt admise echipamente cu flăcări nu-mai atunci' cind flăcările pot fi oprite în mod sigur, îar temperaturilesuprafeţelor exterioare, stabilite conform punctului 3.2,3,1.,riu sînt depă-şite. In cazul utilităţilor cu flăcări încorporate (de exemplu, instalaţiispeciale de încălzire), trebuie asigurat faptul ca încorporarea să fie sufî-cient de rezistentă şi să împiedice în mod sigur străpungerea flăcărilorîn. zona periculoasă. Aerul necesar arderii poate fi aspirat din zonele,,1'\ ,.2" şi ,,11",. lll,lmai atunci cînd pericolul creat prin aspirarea uneiatmosfere explozive este înlăturat prin măsuri de protecţie corespun-zătoare.

Gazele fierbinţi pot fi introduse numai dacă, pe lingă condiţiile men-ţionate mai sus, se asigură faptul ca, prin mijloace corespunzătoare, ga-zele rezidualc, în locul de intrare, să nu poată depăşi temperatura deaprindere a atmosferei explozive. Nu se permite aprinderea prafurilordepuse. Drept criterii pentru această cerinţă pot fi considerate tempera-tura de .mocniTe,respectiv de autoaprindere, a prafurilor. Dacă, confârmcerinţelor tehnologice, este necesar să se folosească flăcări (de exemplu lacuptoare), atunci _ înainte de aprindere - trebuie verificat faptul cănu există sau că nu se formează nici un amestec .exploziv periculos. Inc~ea ce priveşte particulele incandescente solide (scîntei zburătoare), serecomandă pc!, 3.2.3.3. (scîntei provocate mecanic), iar în ceea ce priveştestrăpungerea flăcărilor, pct. 3.3.4.

3,2.3.3. Scintei produse mecanic

prafurile depu.e, se pot forma cuiburi in-surse de aprindere pentru :tmosf~re exploc

La lovituri puternice cu o energie de 200 J (circa 20 mkp) şi maimare a unui oţel dur pe alt metal, de asemenea foarte dur, şi prinfolosirea discurilor de tăiat, se produc sCÎntei cu o energie mult mal ri-dicată 'decît energia de aprindere indicată mai sus, .

Modul in care se produce aprindereaPrin procesele de frecare, şlefuire şi lovire, se pot desprinde parti-

cule de materiale solide, care se încălzesc la temperaturi ridicate, peseama energiei consumate în procesul de separare-oDacă aceste particulesînt formate din substanţe oxidabile (ca de exemplu, fier sau oţel), pe •baza procesului de oxidare, ele pot atinge temperaturi cu mult peste10000C, devenind,~ scîntei. Aceste scîntei au, însă, de regulă, o c'apacitatede aprindere limitată. De aceea, nu pot aprinde decît gaze şi vapOjl'iinflamabili,. cu o energie de aprindere minimă de 0,1 mJ (= 10--') Ws) şimai puţin, precum şi anumite amestecuri de praf/aer (în special, ames-tecuri de praf metalic/aer).

Din cauza scînteilor, încandescente, care pot .deveniziv.e. -

31

•Se pot forma scintei cu o capacitate mai mare de aprindere şi

prin lovituri uşoare (ordin de mărime 1 J) a unui material oarecare. peoţel ruginit, dacă - la locul de lovi~e - există urme de illuminiu saumagneziu. Chiar şi uneltele de lovire din aşa,ZÎsele materiale antiscintel(cupru, monel, bronz de beriliu etc.) pot provoca asemenea scintei. Unmod eficace de aprindcre poate fi iniţiat de reacţia de aluminotermie(oxid de fier/aluminiu).

Cantitatea de aluminiu sau magneziu. care participă la reacţie nutrebuie să fie mai mare de 10-a 'g. Perle-le de sudură, care se formeazăîn ţimpul sudurii sau tăierii, sînt scîntei cu supraf~ţe ,foarte mari şi- din această cauză - fac parte din sursele cele mai eficiente de aprin-dere.

Măsuri de proteclie

"Inzona ,,0«(,nu se admit procese de lucru (inclusiv manevrarea mij-loacelor de producţie), dacă pot apărea scintei prin frecare, şlefuire saulovire, chiar ş.i în cazul unor defecţiuni foarte rare de funcţionare. Tre-buie evitate procesele de frecare intre metale uşoare şi' oţel (cu excep-ţia oţelului ino:;idabil).

În zona ,,10'" se admit procese de lucru ]a care. apar scîntei prin. frecare, şlefuire 'Sau lovire, în cazul unor întreruperi rare de funcţio-. nare, cu condiţia ca - anterior - să se fi dovedit că aceste scintei nusînt "suficient de puternice pentru a aprinde amestecul.

In zonele ,,1" .şi ~,11", trebuie îndeplinite, pe cît posibn, cerinţelepentru zonele "O" şi ,,10~'. Dacă, însă, sînt necesare procese de lucrula care pot apare scîntei cu capacitate de aprindere ca urnl~re a frecării,şlefuirii sau lovirii, atunci scţnteiIe trebuie prevenite sau ecranate. Scîn-teile de şlefuire inf!amabile se pot evita, de exemplu, prin răcirea cuapă a locului de şlefuire. Formarea scînteilor inflamabile de frecare şilovire poate fi limitată printr,o alegere adecvată a materialelor (eleexem-plu, la ventilatoare). La mijloacele de producţie cu piese tehnologicelllobile, trebuie evitate frecarea, şlefuirea sau lovirea în locurile undeacestea pot apărea; de asemenea, combinaţiile de materiale uşoare cu oţel(cu excepţia oţelurilor inoxidabile).

Particulele inflamabile din gazele reziduale pot fi captate pdn sepa-rare cu apă.

In cazui ventilatoarelor, se va acorda o atenţie deosebită alegeriimaterialului, NpullJi constructiv aJ lagărellJ<' şi al interstiţiului. dintrepărţile ratati ve şi cele fixe. De asemenea, trebuie evitată depunereaprafului -şi a condensului, ca şi pătrunderea corpurilor străine (vezi şiexplicaţiile de la pct. 3.2.3.1.- Măsuri de protecţie). - -

In zona ,,2", în mod curent, sint suficiente măsurile de protecţiedin zona ,,1" contra scînteilor inflamabile provocate în urma procesu-lui tehnologic. x,

, ". .3.2.3.4. Instalatii electrice

Instalaţiile electrice sint mijloace de producţie individuale sau in-terconectate cq.re produc, transformă; depozitează, transportă, disţ-~ibuietInăsoară, comandă sau consumă energie elect'rică. "4r

32

Modul in care se produce apriRdereaLa mijloacele de producţie electrice, pot apărea scîntei electrice, pre-

cum şi suprafeţe fierbinţi (vezi pct. 3.2.3.1.), chiar şi la tensiuni relativmici (de exemplu la deschiderea şi închiderea circuitelor electrice şi la cu-renţii de compensare). Se atrage 'atenţia, în mod deosebit,. că tensiunearedusă de protecţie (de exemplu 24 V) nu este o măsură de protecţie,deoarece :.- şi la tensiune joasă - există pericol de aprindere a atmosfe-rei explozive. La mijloacele de producţie electrice, mai trebuie avute învedere şi alte surse de aprindere (de exemplu scintei formate mecanic).

Măsuri de. protecţieInstah;ţiile electrice din zonele' cu pericol de explozie trebuie să

corespundă Normatlvului departamental pentru instalaţii electrice inmedii cu pericol de explozie 10 - 17, STAS 9954/1 şi STAS 6877/1-11.

3.2.3.5. Circuile electrice parazilare~ Proiecţia calodică

Modul În care se produce aprinderea (elemente informaţionale)Prin instalaţiile electrice sau prin unele pă'rţi de instalaţii, se pot

scurge - temporar 'sau pe un timp mai indelungat - curenţi de scurgere(denumiţi şi curenţi parazitari): ,

La instalaţiile generatoare de curent, mai ales în domeniul căilorferate electrice şi a instalaţiilor mari de sudură, cind există, de exem-plu, părţi de instalaţii montate in pămint şi cu conductibilitate electricăbună (ca de pildă: şine, ţevi sau Invelişuri de cabluri), rezistenţa căilorcurentului inyers se micşorează ca urmare a:~_

- punerii la pămînt şi a punerii la masă, in caz de defecţiuni Ininstalaţi a electrică; ,

- inducţiei (de exemplu în apropierea instalaţiilor electrice de mareintensitate) sau la frecvenţe mari (vezi şi pct.-ul 3.2.3.8.);

- trăznetului (vezi şi 3.2.3.7.);Dacă astfel de părţi de instalaţie se separă, se unesc sau se şuntează,

se pot. forma scîntei electrice, chiar la diferenţe mici de potenţial, care~.aprind o atmosferă explozivă. Mai sint posibile şi aprinderile prin încăl-zirea aces,tor conduc1Joride curelllt (vezi pct. 3.2.3.1.). .

La folosirea protecţiei catodice contra coroziunii avînd alimentareacu curent electric din exterior, poate exista, de asemenea, pericol deaprindere; în schimb, la înlocuirea anozilor uzaţi, nu există pericol deaprindere prin scîntei electrice. •

Măsuri de protecţie ,Toate părţile conductoare ale instalaţiilor care aparţin mijloacelor

electrice de exploafure vor corespunde Normativului departamentalID - 17. ,

Pentru instalaţiile cu ,protecţie catodică contra coroziunii (excepţiefac cele cu anozi uzaţi), sînt necesare Il)ăsuri speciale de protecţie;

Este.necesar ca, între toate' părţile instalaţiilor conductiblle, precumşi ale mijloacelor de exploatare care nu sînt în apropierea celor' electrice,să se facă o echilibrare de potenţial, în execuţie conform normelor. Dela aceste condiţii, se poate abate atunci cînd domeniul este înconjurat depereţi înglobaţi într-o egalizare de potenţial. •

? - tndr~Pta~departamentel

•

S3

Dacă in zonele ,,1" şi ,,10", se conectează părţi conductibile de in-stalaţie, de exemplu llOIlductede aerisire sau aspiraţie la un rezervor,acestea trebuie incluse in egalizarea de potenţial.

In zona ,,1", sint necesare aceleaşi măsuri de protecţie, ca şi in zona,,;0". . ....

In caZUl! părţilor de instalaţie cu conductibilitate electrică care nuse află in apropierea mijloacelor electrice de exploatare, se poate renunţala măsuri speciale de ega1izare a potenţialului (de exemplu; şuntări su-plimentare), .dacă, in reţeaua de părţi conductibile ale instalaţiei (deexemplu, reţea de conducte, reţea de pămintare), există deja o egalizarede pctenţial.

Inainte de inchiderea sau deschiderea legăturilor dintre părţile d~.,instalaţie bune conducătoare (de exemplu, demontarea armăturilor sau apărţilor de conducte), trebuie efectuate şuntări între conducte cu o sec-ţiune suficientă, in măsllTa'în care reţeaua de egalizare ar putea fi în-treruptă.

In zonele ,,2" şi "i 1", de regulă, se poate renunţa la o egalizarede potenţial. (prescripţiiJJ.edin ID - 17, respectiv STAS 6877/73 - 77).

3.2.3.6. Electricitatea staticăModul in care se produce aprinderea

Ca urmare a proceselor de separare, la care participă cel puţin osubstanţă care se poate. încărca cu electricitate statică, pot avea locaprinderi, în anumite condiţii, prin descărcarea acestei electricităţi.

.Aceste deseărcări pot să ducă la scîntei capabile să aprindă părţi deinstalaţii conductibile izolate, dar incărcate electrostatic.

In cazul pieselor incărcate electrostatic din materiale neconductibile,categorie in care intră majoritatea materialelor sintetice, precum şi

4. alte materiale, sînt posibile descărcări concomitehte pe toată suprafaţa(mănunchi), iar - în situaţii speciale - in cadrul proceselor rapide deseparare, pot avea loc descărcări concentrate (mănunchi alunecător) (deexemplu: folii plastice de valţuri, curele de transmisie).

Descărcările mănunchi (pe toată suprafaţa) pot aprinde doar ames-tecuri explozive de gaze şi vapori; scînteile şi descărcările concentrate(mănunchi alunecător), în schimb, pot aprinde şi amestecuri explozive depraffaer şi ceaţă/aer (au ~ energie mai lIlare).

Măsuri de protectie

MăsllTile de protecţi'l necesare se vor lua conform normelor de-partamentale referitoare la încărcarea electrostatică (ID --'- 17).

Cea mai importantă măsură de protecţie este 'legarea la pămint atutllTor pieselor conductibile care s-ar putea încărca în mod periculos.Această inăsllTă'nu este suficientă, msă, tatdeauna; pentru inlătllTareapericolului de aprindere, trebuie evitate şi încărcările periculoase ale pie-selor neconductibUe.

•

3.2.3.7. Descărcări electrice. trăznetul•~ Modul in care se produce aprindereaDacă trăznetul cade intr-o atmosferă explozivă, aceasta se aprinde

întotdeauna. Altă cale de aprindere este locul de scurgere a trăsnetului,prin încălzire. Din locuI de pătrundere al trămetului, pornesc curenţiputernici în toate direcţiile care pot provoca scîntei inflamabile.

Măsuri de protecţieMăsurile de protecţie vor corespunde Normativului 1 - 2Q.

• •3.2.3.8. Unde electromagnetice in domeniul frecvenţelor de lC)4Hzpină la' 3.1012 Hz, respectiv lungimi de undă de la 30 km la0,1 mm (frecvenlă înaltă)

Modul in care se produce aprindereaUndele eiectromagnetice pornesc din toate instalaţiile care furnizează

şi folosesc energie electrică de înaltă frecyenţă (instalaţii de înaltă frec-venţă), de exemplu staţii de l"adioemisie sau generatori îndustriali deînaltă frecvenţă pentru încălzit, uscat, călit, sudat, tăiat etc.

Toate piesele conductoare aflate în cîmpul radiant acţionează dreptantene de recepţie şj; pot provoca aprinderea. unor atmosfere explozivela o putere suficient de mare a cimpuJui, preCum şi ca UiI1Il1area unei di- ,meIlSiulnisuficient de ma:re a antenei de recepţie; de exemplu, energia deinaltă frecvenţărecepţioTh<ltă poate duce la încălzirea unor sîrme subţiri

• sau, în caz de conecta:re, respectiv la în<treruperea părţi:lor conduatOare,,producind scintei. In cazul cimpurilor de înaltă frecvenţă deosebit deputernice, ca de exemplu în apropierea generatoarelor de ÎiIlaltăfrecvenţăde capacitate mare, se pot încălzi chiar şi părţileneconductibile, pllJtînddeveni surse de aprindere. Enel1/l1Îaînmagazinată de amena de recepţie,eare poate provoca "prinderi, depinde - la o lungime de undă dată şi la oanumită putere de înaltă frecvenţă - în primul rind, de distanţa anteneide emisie/recepţie şi de dimensiunile antenei de recepţie.

Măsuri de protecţie'Ca măsură generală de protecţie împotriva efectului de aprindere

datorat undelor electromagnetice este asigurarea unei, distanţe de sigu-ranţă în toate direcţiile între partea cea mai apropiată emiţătoare fiantena de recepţie din mediul cu pericol de e:x;plozie.

La instalaţiile de emisie cu caracteristici de direcţie, trebuie luat [nconsiderare că distanţa de siguranţă este dependentă de direcţie. In cazde dubiu, distanţa de siguranţă se va determina prin măsurare.

Dacă nu se poate asigura o distanţă suficient de mare de siguranţă,se vor lua măsuri speciale de protecţie (de exemplu, ecranare).' Prinefectui cîmpului de radiaţii al lnstalaţiilor de înaltă frecvenţă, eu va-loarea maximă a capacităţii de înaltă frecvenţă de cel mult 1W, în zonele, ,,0" şi ,,10", nu există pericol de aprindere; în zonele ,,1", ,,2" şi "Il",această limită se majorează, la 2 W.

Alte măsuri de protecţie sînt: • '_ în zonele' "O~'şi ,,10", se adrrlit numai instalaţii de înaltă frec-

venţă, aprobate pentru zonele "O" ,şi ,,10"; vezi şi pct. 3.2.3.4;_ in zonele ,,1", ,,2" şi ,,11", se pot monta aparate de înaltă frecvenţă

corespunzătoare pct. 3.2.3.4. La iIlStalaţiile cu o capacitate maximă deinaltă frecvenţi de peste 2W, trebuie ,.garantat suplimentar că, prin

15

influenţa capacităţii undei radiate (zonele ,,2" şi ,,11"), respectiv chiar şila frecvente defecţiUni In funcţionare (zonele ,,1" şi ,,11"), nu existăpericol de aprindere. -

'3.2.3.9. Unde' electromagnetice in' domeniul frecvenţelor de 3.1011 Hzpină la 3.1015'Hz, respectiv lungimi de undă de 1000 m pînăla 0,1 m (spectrul optic)

Modul În care se produce aprinderea

Radiaţiile din domeniul spectral optic - in special prin focalizare _pot deveni surse de aprindere prin absorbţie in atmosfere explozibile saupe suprafeţe solide.

Lumina solară poate, de exemplu, iniţia o aprindere,' dacă obiecteleduc Ia o .focalizare a razelor (oglinizi concave, butelii umplute).

Radiaţia surselor de bliţuri, in anumite condiţii, este absorbită ~titde puternic de particulele de praf, incit aceste particule pot deveni Sursede aprindere pentru atmosferele explozibilesau depunerile de prafuri.

In cazul radiaţiilor laser (de exemplu, transmiterea de informaţii,telemetrie, topometrie, vizibilitate), energia, respectiv densitatea la maredistanţă, poate fi atit de puternică, incit devine posibilă o aprindere.Incălzirea poate avea loc' - şi in acest caz - prin intilnirea razelor

• las~r cu suprafaţa unui corp solid sau prin absorbţia acestora de cătreparticulele de praf din aer sau din cauza unor murdării de pe corpuriletransparente. Mai este posibilă şi coinciderea benzilor de absorbţie ale •gazului cu lungimea de undă a laseruIui, ca sursă de aprindere. Prin-tr-o focalizare puternică, pot apărea, in focar, temperaturi cu mult peste1000°C.

Trebuie avut in vedere că şi radiaţiile mijloacelor de producţie pot Îisurse de aprindere, aşa cum reiese.la punctele 3.2.3.1. şi 3.2.3.4. (de

• exemplu: lămpi, arc voltaic, laser etc.).Măsuri de p~otec,ie

1n. zonele "O" şi 1,10", nu este permisă ins1:JaU.areaaparatelor ŞI In-stalaţiilo;. laser. In aeeste zone, pot fi, insă, montate alte mijloace deproducţie electrice" generatoare de radiaţii care au fost admise in con-formitate cu pct. 3.2.3.4., pentru zonele ,,0" şi ,,10". Independent, seva asigura ca radiaţiile care pătrund sau apar in zonele ,,0" şi ,,10", chiarşi Ia defecţiuni, să nu depăşească următoarele valori:- 5 mWjmm! pentru laSer continuu şi SUrse continue de 1umină;-,- 0,1 mJ jmm! pentru laser impuls şi surse de lumină cu impulsuri cud~tanţe de impuls de cel puţin 5 secunde.

Sursele de radiaţii cu intervale de impulsuri sub 5 secunde, in acest.context, contează, c~ Surse continue.

~.1ri~zonele ,,1" şi ,-,11", se pot monta mijloace- de productie genera-toare de radiaţii şi laser, in măsura in care satisfac prevederile pd.3.2.3.4.

Intensitatea radiaţiei, respectiv' iradierea care are loc in timpul func-ţionării şi il deranjamentelor frecvente, nu poate depăşi, in zonele ,,1" şi,~11"" pe tot parcursul razei, in nici tUl loc al secţiunii razei, valoareade 10 mWjmm!, respectiv 0,5 mJ/mm2 (vezi măsuri de protecţie inzonele "O" şi ,,10"). \

36

I

In zona ,,2", se pot monta toate m~jloacelede producţie g€neratoarede radiaţii, care corespund pcl. 3.2.3.4. Intensitatea de radiaţie, respectiviradierea care are loc în timpul funcţionării, pe tot parcursul ei prinzona ,,2", nu poate depăşi, în nici un loc al secţiunii razei, valoarea de10 mWjmm2, respectiv' 0,5 mJ jmm' (vezi şi măsuri de protecţie în zo-nele "O"şi ,,19"). .

3.2.3.10. Radiaţii ionizanteRadiaţiile ionizante, generate - de exemplu - de generatoare UV,

tuburi R5ntgen, laser (pct. 3.2.3.9.), substanţe radioactive, acceleratorisau reactoare nucleare pot aprinde atmosfere explozibile, ca 'urmare aadsorbţiei de energie (în special amestecurile de praf). Dar şi sursa radio-activă se peate încălzi, chiar şi singură, prin 1!dsorbţieproprie de energiede radiaţie, încît poate depăşî temperatura de aprindere a atmosferei ex-plozibile.

Prin acţiunea radiaţiilor ionizante, pet lua naştere radiaţii, descom-puneri sau transformări chimice ce pet forma radicali liberî foarte reac-tivi şi substanţe sau amestecuri care formează astfel alte surse de. ex-plozive.

Măsuri de p.rotecţie \1Pentru instalaţiile electrice necesare funcţionării surselor de radia-

ţii, trebuie respectat pct. 3.2.3.Măsurile de protecţie pentru laser sînt date la pct. 3.2.3.9.In zonele "O" şi ,,10", se pot folosi următoarele surse de radîaţii!_ emîţători UV, dacă sînt de construcţie specială pentru zonele

,,0" şi ,,10";_ substanţe radioactive cU activitate pînă la 4.1010 8-1 (circa 1 Ci),

î'lchise ermetic, astfel încît să nu fie posibilă pătrunderea gazelor dinafară. In situaţia evacuării sigure a căldurii, aceste valori pot fi depăşite:In cazul în care-texistă îndoieli de asigurare a evacuării căldurii, seadoptă limita admisibilă.

Intensitatea de radiaţie la iradierile UV nu trebuie să depăşească0,5 W/cm2, respectiv iradiaţiîle de 50 mJ/cm' (vezi pct. 3.2.3.9). Putereadozei de iradiere nu trebuie să depăşească, la substanţele radioactive şirazele Riintgen, 3 mA!kg '(circa 40.000 RIh).

In zonele ,,1", ,,2", şi 11", se pot folosi emiţători UV, în concor-danţă cu pct. 3.2.3.4. Cantităţile de substanţe radioactive. admise, ca şî,puterea de iradiere, respectiv îradierea ;razelor ionîzante, trebuie stabilitede la caz la caz, în măsura în care depăşesc valorile stabilite pentruzonele "O" şi ,,10". La verificări nedistructive, prin surse Ir, pot fi folo-site, fără măsuri speciale de îndepărtare a căldurii, intensităţii pînă lacirca 10128-1 (30 Ci).

3.2.3.1'. UltrasuneteModul de producere al aprinderii

. La folosirea ultrasunetelor, cantităţi mari de energie emise de trans-formatorul electroacustic sînt absorbite de substanţele solide şi lichiele.In substanţele iradiate acustic, apare o încălzire, ca urmare a frecării in-terioare, care poate ajunge, in cazuri extreme, la' temperaturi care de_opăşesc temperatura de aprindere.

37

Măsuri de protecţie

Indicaţiile care llrmează se referă Ia pericolul de aprindere prinintensitatea iradierii acustice. Instalaţiile electrice aferente trebuie săcorespundă condiţiilor de la pct. 3.2.3.4.La măsurile de protecţie, trebuieluat in consideraţie faptul ca, in cazul pieselor ceramice piezo folosite,deseori, ca transformatoare la apararele de ultrasunete, sarcinile electricesă se scurgă nepericulos prin elemente de conectare adecvate.

In zonele "O" şi ,,10", ultrasunetele pot fi folosite numal dacă seasigură securitatea procesului de lucru .pe baza unei capacităţi de enal-tere reduse.

In zonele ,,1", ,,2", şi "Il", la procedee de lucru cu apara1be-de ultra-sunete obişnuite (de exemplu aparate cu ultrasunete pentru terapie, diag-nostic şi de verificare prin impuilsuri etc.), nu sint necesare măsuri spe-ciale. de protecţie contra pl'ricolului de aprindere. Ia folosirea ultrasune-telor, dacă intensitatea de putere din cimpul sonor nu depăşeşte 0,1Wjcrn.p.

3.2.3.12. Compresie adiabatică. undă de şoc, curgere de gazeModul de producere al aprinderii

In cazul undelor; de şoc şi compresie adiabatică, pot apărea tempe-raturi atit de ridicate, incit pot aprinde o atmosferă explozibilă. Creş-terea temperaturii depinde, in esenţă, de raportul de presiunţ, dar nude diferenţa de presiune. '

Undele de şoc se pot forma, de exemplu, la destinderea bruscă a...... gazelor',de inaltă presiune, in conducte. Ele pătrund cu viteza ultrasu-

netului in .domenii de presiune mică. La difracţia sau reflecţia lor incurba ţevilor, la ingustări, la fla""ele de inchidere, la şibăre inchise sauasem~nătoare, apar temperaturi deosebit de ridicate. In conductele de• evacuare ale compresoarelor de aer şi in rezervoarele conectate incintesau intermediare, pot apărea explozii datorate aprinderii prin compresiea produsului de ceaţă format de uleiul de scurgere. •

Up amestec de gaz exploziv, de exemplu hIdro'gen/aer sau aceti-lenă/aer, poate să se aprindă, prin compresie, cind se sparge un tub fluo-rescerit şi amestecul pătrunde în tub, incălzindu-se, chiar dacă tubul nueste racordat la reţeaua electrică..Pericole cu Un caracter special apar la manipularea oxigenului sub

presiune; diferite particule antrenate la o viteză suficient de mare (de'exemplu, rugina) dislocă par,ticuJe de fier din eonduotă care, în oxige-nul comprimat, ard, transmiţind focul conduc!ei sau armăturilor. Un pe-ricol deosebit există pentru venti:lele cu sertar şi ventilele de oxigen, da-torită vitezelor mari de curgere la deschiderea şi închiderea acestora.

Măsuri de proteclie

In zonele "O!,~şi 1l10",pU se admit procese de lucru, care pot de-c18"'ia unde de şoc' sau compresiuni. Undele de şoc şi compresiunileexplozibile se pot evita, dacă ventilele şi şibările dintre componenteleinstalaţiei ,demare presiune se pot deschide numai treptat.

In zonele ,,1" şi ,,11", instalaţidilecare pot provoca unde de şoc şicompresii trebuie apărate contra efectelor periculoase (de exemplu, princonstrucţii suficient de rezistente).

38

3.2.113: Reacţii chimic.Modul de producere al aprinderiiPrin transformările chimice. cu degajare de căldură, substanţele sau

amestecurile de substanţe se pot incălzi, devenind surse de aprindere.Reacţiile ce stau Ia baza autoaprinderii pot avea loc chiar la tem-

peratura camerei. Ele se pesfăşoară, însă, Ia temperaturi joase atit delent, incit căldura. degajată este repede preluată de mediul înconjurător,astfel incît sistemul se va menţine Ia aceea.!iitemperatură. Prin ingreu-narea evacuării ,căldurii sau prin depozitarea Ia temperaturi mai ridicate,Viteza de reacţie poate .ă crească pînă atinge premisele necesare aprin-derii. Asemenea reacţii, care duc Ia .autoaprindere, pot avea loc in sis-teme de ,unul sau maî mulţi componenţi, cu participarea tuturor stărilorde agregare; ele se pot baza pe oxidări, descompuneri sau polimerizări(de exemplu, autooxiclarea cirpelor de şters murdare cu uJei; peroxiziorganici etc.).

Reacţiile spontane exoterme ale unor substanţe combustibile in con-tact cu substanţe oxidante sau cu alte substanţe deosebît de reactive(acid azotic cloraţi, fluor etc.) pot duce Ia incendii şi explozii. O seriede substanţe se aprind chiar numai la contactul cu aerUJ!(de exemplu,mulţi compuşi metalo-organici), altele incep să mocnească, Ia aer sause aprind ,spontan, in contact cu suprafeţe cataIitice. La fel, pot reacţionaspontan diverse substanţe instabile, in contact cu impurităţi, cu efectcatalitic (amestec de sulfură şi pilitură de fier, diferite metale fin disper-sate, ulchel Raney etc.) şi cu degajarea unei considerabile energii. Incadrul unora din reacţiile descrise, pot lua na.!itere gaze, vapori, ceaţăsau praf şi pot forma atmosfere explozibile. In afară de atmosfera exis-tentă, se poate aprinde sîngură şi atmosfera formată, astfel incit perico-lul acest'or surse de aprindere se măreşte considerabil.

O combinaţie a maî multor efecte poate lua naştere la ,depunerilede prafuri autoinflamabile, care pot duce Ia explozii, în urma unor moc-niri de focuri produse prin autoaprindere.'

Măsuri de protecţieIn toate zonele, se impune evitarea, pc cit posibil, a substanţelor

cu tendinţă de autoaprindere. Dacă se folosesc subsitanţe care tind spreautoaprindere, măsurile de protecţie vor fi stabilite de la caz Ia coo.Pentru manipularea, in condîţii de securitate, a substanţelor instabile,se iau următoarele măsuri de protecţie;

inertizare;sta1;JiIizare;îmbunătăţirea transferului de căldură;Imparţirea cantităţilor de substanţe instabile in unită ti mai mici;utilizarea tehnicii depozitării cu spaţii intermediare;depozitarea Ia temperaturi scăzute;,controlul permanent al temperaturii sau al presiunii.

Elaborarea şi ,aplicarea instrucţiunilor de funcţionare care să dc~posibilitatea unei funcţionări sigure a instalaţiei, inclusiv crearea condi-ţiilor de securitate la oprire, pornkeşi repaus, reprezintă o importantămăsură de protecţie.

39

•

•

•

3.3. MĂSURI CONSTRUCTIVE CARE REDUC EFECTUL UNEIEXPLOZII LA U~MĂRI NEGLIJABILE

3.3.1. CONStRUqlt: REZISTENTĂ LÂ EXPLOZIItnstalaţia se construieşte astfel, încît să~rezîste presîunii maxime de

explozie sau detonaţie. ' ,In cazul in care presiunea dezvoltată cu ocazia exploziei ameste-

cului conţinut în utilaj, în condiţii de lucru, se situ~ază sub 10 atmosfere,utilajul se va dimensiona corespunzător acestei p~esiuni maximale (10atmosfer\').

In cazul in care 'presiunea maximală ;;e ridică la peste 10 atmosfere,trebuie să se prevadă alte mijioace de protecţie, ca de exemplu mem-'brane de explozie sau inertizarea spaţiului de reacţie.

In ,conducte sau in utilaje şi aparate alungite, cu spaţii interioarelibere de exemplu, la rezervoarele cu aproximativ LfD mai mare decît5, pentru hidrocarburi saturate in amestec cu aerul (L= lungimea;D = diamet'rul), la aprinderea amestecurilor explozibile, trebuie să se iain consideraţie posibilitatea trecerii exploziei in detonaţie. Formarea de-tonaţiilor este avantajată de undele de şoc, care reprezintă surse puter-nice la aprindere, precum şi ,printr-un anumit tip de construcţii care mă-resc turbulenţa" flăcării. La detonaţii, în direcţia de înaintare a flăcării;se formează efecte de presiune corespunzătoare unei presiuni statice, carepoate fi de pînă la 100 ori mai mare decît presiunea de lucru.

Traseele de conducte necurbate confecţionate din materiale rezi.-tente la o suprapresiune de minimum 10 bar (Fn 10) rezistă, de regulă,presiunii radiale rezultată in ul'ma unei detonaţii a unui amestec explo-ziv, in măsura în care - pe parcursul traseului - nu intervin îngustăride secţiune (de exemplu, ţevi mai înguste, ventile cu sertar); ele răminetanşe, dar se pot deforma şi '--- după asemenea solicitări - trebuie veri-ficate. La curburi, raportul razei curburii faţă de diametrul ţevii trebuie'să fie <:itmai mare (pentru hidrocarburile saturate in amestec cu aerul, laun unghi de cel mult 90', ajunge - în general - r /d •• 5).,

Dacă, .în alte părţi ale instalaţiei, precum şi in conducte care conţinamestecuri deosebit de reactive, se presupune că pot avea loc detonaţii,trebuie luate măsuri speciale de protecţie.

Intr-o aparatură cu o compartimentare interioară deosebită (de exem-plu, cazul extrem cînd două rezervoar" sînv legate printr-o conductămare), în timpul w1ei explozii, se poate întîmpla ca, intr-unul din cor-'puri, Ia intrarea flăcării, să crească presiunea şi, astfel, explozia în acestasă aibă loc la o presiune' mai ridicată. In acest caz, se formează, pentruscurt timp, un vîrf de presiune care poate fi mai mare decît presiuneamaximă de explozie. Dacă asemenea montaj de utilaje nu poate fi evitat,trebuie luate măsuri corespunzătoare de siguranţă, ca de exemplu apa-ratură rezistentă la explozii sau dispozitive antideflagrante .•

3.3.2. DECOMPRESIA EXPLOZIEI

Dacă construcţia aparaturii nu corespunde cerinţelor art. 3.3.1, tre-buie să se la în consideraţie posibilitatea decompresiei exploziei.

Noţiunea de "decompresie ,a exploziei", in sensul mai larg al cuvin-tului, cuprinde toate acţiunile necesare pentru a deschide, pentru scurt

40

•

timp sau definitiv, aparatura iniţială in care a avut loc sau are locexplozia, imediat după explozie sau după ce explozia a' atins .o oarecarepresiune. Instalaţi"" de degajare are scopul..ca aparatura să nu. fie sali-citată peste limita de rezistenţă. Ca dispazitive de degajare se pot folosi.de exemplu, membrane sau clapete de explozie. Supapele de siguranţănu sint potrivite. De o importanţă deasebită la dimensionarea unar ase-menea dispozitive de degajare (decompresie) sint relaţiile de timp intrepropagarea exploziei şi mamentul degajării. Există deosebire intre odegajare a unui rezervor şi a unei conduct'e.

Cu cit este mai mică viteza maximă de creştere a presiunii de expla-zie a amestecului explozibil dintr-un rezerVor şi cu cit intră mai repedeîn acţiutJ.edegajarea, cu atit mai repede sint evacuate produsele de ardereşi amestecul nears, evitindu-se atingerea uflei suprapresiimi neadmisi-bile in aparatură. ..

Deschiderile de decompresie trebuie să fie calculate pe baza datelorexperimentale privind presiunea de explozie şi viteza de propagare aexplaziei in condiţlile de lucru date, stabilite de către un institut despecialitate (de exemplu, Centrul de Cercetări pentru Securitatea Minieră- Petroşani). .

Pentru dimensianarea secţiumi de decompresie la exploziile de prafvezi C 4/78. -

Dacă nu se pot evita canducte de degajare, trebuie să ,se ţinăcant de faptul că presiunea din interiortY aparatuiuice trebuie protejatse va mări. Secţiunea conductei de degajere trebuie să fie cel puţin egalăcu cea a dispozitivului de degajare. ' •

Montarea dispozitivului de degajare a presiunii pe aparate trebuieastfel executată; incit decompresia să se facă intr-un mod nepericulos,să se evite urmările periculoase pentru persoane. Decompresia trebuiesă se realizeze pe un traseu scurt şi drept in elOterior; acesta trebuieastfel dimensionat şi montat" incit să reziste la presiunile şi forţele derecul ale exploziei.

Dispozitivul de decompresie trebuie să fie.montat nemijlocit pe apa-ratul respectiv, la inceputul conductei de evacuare.

Dacă vor fi necesare coşuri de evacuare, se impune o evacuare in-dividuală, evit1ndu-se, pe cit posibil, a evacuare comună de la mai multedispozitive. Periadic, se va verifica starea dispozitivelor de degajare.

Se va evita decompresia in spaţiile de lucru. Degajările sint admise• numai după stabilirea condiţiilar lacale şi luarea in consideraţie a

canfiguraţiei spaţiului. O atenţie deosebită trebuie acordată zonei apI'o-piate deschiderii de evacuare, in care poate să se extindă o flacără largăprin ardere întirziată. La pulberi, arderea intirziată poate să cuprindădomenii foarte largi. Decompresia în spaţiul de lucru este admisă numaiatunci cind atmosfera explazivă din aparat nu depăşeşte muit 1/2000din volumul încăperii (V), spaţiului de lucru sau maximum 1 m3, cindpericolul de aprindere din interiorul aparatului este faarte mie.

Nu se admit decompresii, in spaţiul de lucru, la aparate care se de~", gajă în domeniile zonelor "O"~i,,1", inclusiv la~

- aparate şi utilaje care conţin prafupi combustibile; .- aparate şi utilaje care canţin - în afară de' atmosferă explazi-

vă - şi lichide combustibile; ~- aparate în care există pericol de formare a unei detanaţii.

I

41

•

Dispozitivele de decompresie care, după deQ1an.şare,se inchid singurepot fi' folosite numai atunci cind funcţionarea lor a fost dovedită prinexplozii .de experimentare. .-

Dacă ,aparatele şi utilajele cu atmosferă explozivă periculoasă sintconsiderate compartimente conform punctului 3.3,1., dispozitivele obiş-nuite' de decompresie mi oferă suficientă"protecţie, deoarece nu previndestul de sigur viteza de creştere a presiunii.

Exploziile care se propagă in conducte şi aparatură cu formă alungităde construcţie duc - in comparaţie cu exploziile din rezervoare - laviteze. mari de propagare a focului, precum şi la creşteri de presiune şise pot transforma in detonaţii (vezi şi pct. 3.3.4.).

Deseori, o decompresie eficientă a sistemelor ,de' conducte este posi-bilă doar atunci cind, pe peretele conductei, sint instalate, -ladistanţe mici(ciţiva metri), dispozitive de evacuare (de exemplu, in formA de mem-brană de mărime suficientă).

3.3.3. MIJLOACE DE SUPRIMARE A EXPLOZIILORIn anumite condiţii, exploziile din rezervoare pot fi suprimate destul

de repede, astfel incît să nu permită izbucnirea unor explozii parţiale şiin acest mod apar numai presiuni maxime reduse ..Astfel, creşterea pre-siunii, - apărută la explozia parţială sau in cazuri speciale şi la radiaţiileflăcărilor - este semnalată de detectori corespunzători care introduc,dintr-un rezervor, agenţii de stingere.

Pentru buna funcţionare a acestor sisteme de suprimare, sint hotă-ritoare, printre altele: felul agentului de stingere şi modul de împrăştiereal acestuia, numărul şi locul re2JeTVoarelorcu agent dEistingere,tipul şi locul de montare al detectoriior .. Pină in prezent, s-au montatasemenea protecţii pîIjă la volume de 10,m3 şi anume; la exploz1iidegaze pină la puterea de explozie a propanului şi benzinei, cu aprindereprin SCÎntei,iar la exploziile de praf, la puterea de .explozie a pigmen-ţilor organici cu iniţieri puternice; puterea de explozie este indicată inanexele 4.şi 5.

Exploziile, dar nu şi detonaţiile, pot fi oprite, in conducte şi in apa-ratele de formă alungită, prin bâriere de agenţi de stingere, montate inlocuri corespunzătoare. In acest caz, eJOPloziaeste detectată; de obicei, prindetector!. optici care declanşează, înaintea flăcărilor, un nor gazos de ~stingere, in care flacăra se sufocă. Acest procedeu a fost verificat petrasee de conducte cu secţiuni pină la 5 mp, cantitatea minimă a agen-tului' de stingere crescind linear cu secţiunea conductei şi cu vitezaflăcării..

Detonaţiile se. pot combate prin bariere de agenţi de stingere Inmodul descris mai StiS,numai in cazuri foarte speciale (secţiuni ingustede conducte•.substanţe combustibile cu viteze mici .de ardere).

Siguranţa. în funcţionare a acestor dispozitive de suprimare a ex-plaziilor: in rezervoare depinde, in mare măsură, de modul de exploatJareal. instalaţiei protejate. De aCeea, este indispensabil ca aceasta să fie su-praveghea~ automat din punct de ved~ al capacităţii ei de funcţionare.

Proi~. şi:execuţia fiecărei instalaţii trebuie verificate de Un spe-cialist; _

•e..

r-3.3A. DISPOZITIVE ANTIDEFLAGRANTEPentru evitarea străpungerilor de flăcări prin piese componente ne-

etanşe la gaze (etanşări de axe, dispozitive de aerisire; conducte deumplere şi golire neumplute permanent cu lichid) ale instalaţi ei, laaprinderi de atmosfere explozive, pot fi folosite dîspozitive de sigu-ranţă contra flăcărilor (vezi pct. 3.2.3.2.).

Străpungerea flăcărilor depinde de:- proprietăţile amestecurilor, in special felul combustibilului, de

concentraţie şi presiune; la gaze şi vapori, de dimensiunea limită a fan-tei .de siguranţă;. ~

- forma deschiderii, lungimea şi lăţimea fantei, respectiv secţiu-nea şi lungimea ţevii; .

- condiţiHe de scurgere prin fantă, influenţate de forma orificiu-lui (b) şi diferenţa dintre presiunea interioară şi eJOterioară.

Dispozitivele de siguranţă contra străpungerii flăcărilor menţionatemal sus sint indicate pentru folosirea lor In atmosfere explozive de gazeşi vapori., .' /, ;,f!. - .,i~

La amestecurile de praf/aer, există pericolul de Înfundare; In cazulpericolului de explozie cu amestecuri de praf, asigurarea contra străpun-gerii fUcărilor este mai uşor de realizat, deoarece lăţimea fantei de sigu-ranţă este mai mare. Din această cauză, străpungerile de flăcări pot.fiImpiedicate şi cu 'edure celUJ!arerotative (treNe).

In cazul în care formarea atmosferei explozive într-un rezervor pen-tru lichide inflamabile nerezistent la explozii nu poate ii evitată, atuncitoate deschiderile existente trebuie asigurate contra flăcărilor (00 deexem-plu: dispozirtivul de. aerisi.re, indicatorul de. nivel, coniduc:rt;e1edeumplere şi golire, in măsura in care ultimele nu sint umplute perma-nent cu lichid.) Dacă, de exemplu, un aparat funcţionează intr-un mediuexploziv şi din' el poate ieşi o flacără In exterior printr-o deschizătură,această deschidere trebuie să fie asigurată contra flăcărilor (de exemplu,trecere de al<cu fante mici)..

Amestecurile .care ies prin orificiile de aerisire ale instalaţiilorartrebui îndepărtate şi evacuate prin aparaturi astfel concepute, încit să fie,pe cît posibil, Impiedicată formarea unei atmosfere e!l<plozivepericuloaseÎn afara utilajului (de exemplu prin ventile de suprapresiunede marevi~eză).

Pe conductele gazelor de evacuare de la armăturile de siguranţăale rezervoarelor de presiune, nu este permisă montarea opritoarelor deflăcări. .. .

Condiţiile impuse dispozitivelor contra străpungerii flăcărilor de-pind de condiţiilede exploatare.

Se deosebesc următoarele ,tipuri constructive:a) Armături rezistente la explozii:- orificii expuse numai scurt timp la acţiunea flăcărilor unei ex-

plozii trebuie să reziste unei singure explozii şi solicitărilor .mecanice ,aleacesteia;

- bariere de flăcări folosite in acest scop: benzi de siguranţă, plăcide siguranţă, metale sinterizate, umpluturi .de pietriş sau corpuri de um-plutură artificială ale căror canale sint mici, iar lungimea şi lăţimea fan-telor sînt destul de mari; pentru a asigura efectul de stingere, se potfolosi şi bariere de lichid.

43

La aparate cum ar fi: indicatoare de nivel, detectoare, prelevaroarede probe sau la treceri de cabluri, de obicei, se pot asigura constructivfante suficient de inguste şi de lungi.

b) Armături rezistente la ardere continuă:. - orificii prin care sint evacuate timp mai indelllmgat amestecuri

de gaze, cum ar fi aerisirlle de la rezervoare in lti:mpulumplerii şi goliriiacestora; sint expuse flăc~rilor o ,perioadă mai lungă de timp, în cazulîn care amestecul a luat deja foc; ,

- dispozitivele prevăzute în acest scop trebuie să împiedice atîtstrăpungerea :fJ.ăcării,in cazul unei e"plozii, cit şi aprinderea atmosfereiexplozive din instalaţie, sînd amestecurile evacuate se aprind.

Acestor condiţii corespund, de exemplu, armăturile speciale cu bandăde siguranţă şi ventilele speciale de suprapresiune de mare viteză.

Observaţii la "au şi "bu

Pe armăturile rezistente la explozii şI la prderi continue, nu se per-mIte montarea, pe partea din care se aşteaptă explozia, nici unei oon-ducte (LjD > 5), intrucit, in aceste conducte, s-ar pu'tea dezvolta deto-naţii, iar armăJturile ar fi suprasolici,tate,

, c) Armături rezistente la detonaţii, In conducte sau părţi de instalaţii de formă alungită (LID > 5), ex-

ploziile se pot tranSforma in detonaţii (vezi pot. 3.3.),In părţile conectate ale instalaţiei (de exemplu, in rezervoare de

depoz;tare prin conducte de legătură), armăturile <trebuiesă reziste soli-citărilor detonaţiilor şi trebuie să impiedice străpungerea flăcărilor incaz de explozii şi deton,!ţîi.

Condiţii de uti.li7areLa armăturile verificate de instituţiile de stat autorizate (enume-

rate la punctul a, b şi c, rezistenţa oontm străpungerii flăcărilor esteasigurată numai pentru substanţele verificate şi domeniul verificat. Ex-tinderea şi la alte substanţe este posibilă fără o nouă verificare, numaidacă se cunosc suficient de bine caracteri~ticile substanţelor; deseori, estenecesară o nouă verificare. ,

Deoarece armăturile contra străpungerii flăcărilor se montează, ade-sea, pe aparate care rezistă, numai unei suprapresiuni mici, la utilizarealor, trebuie avut in vedere ca acestea să nu îngreuneze inadmisibil ega-lizarea presiunii între rezervor şi atmosfera exterioară liberă,

lDin această cauză, secţiunea 'liberă a armăturii contra străpungeriiflăcărilor trebuie să fie suficient de mare şi să reziste in timpul utili-zării, ceea ce înseamnă că ,trebuie să se ia în consideraţie o eventualădepunere de praf de coroziune, de polimerizare şi de sublimare..

Observaţii finaleIndicaţiile din prezentul indreptar sint de ordin general, indicînd linii

directoare de măsuri de protecţie contra exploziilor. ICu ajutorul acestora, a exemplelor, a datelor şi indr1IDlărilor din

anexe, precum şi a reglementărilor din Normativul departamentalro - 17, urmează să se stabilească măsurile de protecţie pentru zoneleou pericol de explozie ,.,0", ,,1" şi 1,2". -

44

•'.

CAPITOLUL 4

'INDREPTAR PENTRU ZUNARE;

Pentru clasificarea zonelor periculoase într-o instalaţie industrialăIn care se vehiculează, manipulează, prelucrează sau depozitează lichide,gaze, praf-uri sau scame combustibile, se recomandă a se proceda dupăcum urmează:

4.1. STABILIREA AMESTECURILOR EXPLOZIVE'Pentru ca' o explozie să ia naştere in'br-un spaţiu de exploa'bare, tre-

buie să coucure trei condiţii de' bază:_ existenţa, In cantităţi suficiente, a unor gaze, vapori sau ceţuri

de lichide inflamabile sau a unor prafuri sau fibre combustibile (vezipunctele 2.2.1.; 2.2.2.);

_ producerea unui amestec intre aceste substanţe cu aerul într-o •proporţie determinată pentru realizarea amestecului expoziv; amesteculexploziv trebule să fie in cantităţi suficiente in jurul sursei de aprindere(vezi pct. 2.2.3.); " • • • .

- existenţa miei surse de aprindere a acestui amestec; sursa poten-ţială de aprindere este una din sursele indicate la pct. 2.2,3., capabilăsă emită o energie suficientă de aprindere. ,

Gao:ele sau vapori" inflamabili care pot dJi naştere la amestecuriexplozive sint indicate Îlll anexa 5. '!mpărţil'ea gazeLor sau vaporJlorin grupe de aprindere şi clooe ,de explozie se "l'aface conform STAS6877/10-77 şi anexa 5. Pentru ceaţă, pînă la apariţia altor date, sintvalabile grupele de aprindere şi clasele, de explozie stabilite pentru ames-tecurile respective de vapori/aer. ,. "

Prafurile şi fibreie combustibile sînt indicate in anexa 6. iPentrmdepunerile de praf sau fibre combus.tibile in suspensie in aer, în funcţie'de temperatura de aprm'dere, VJeZIianexa 6.

N o:r A: ,', .'In caz de dubiu asupra încadrării unor substanţe care nu figurează

Îil1anexele 5 şi 6, stabilirea pericolului de, explozie pe' care acestea Ilprezinrtă se va face de căltre G:en<trulde Gercetare pen'tru Securitatea Mi-nieră din Petroşani. . .

Din punct de vedere al proiectării mstalaţiilorelectrice, lichideleeare au temperatura de inflamabilitate sub 55.0 SIDt considerate că Val"" '

produoe vapori în cantităţi, care, in 'toate cazurile, pot da naştere la ames-tecuri explozive.' ' ,

Lichidele cu temperatura de inflamabilitate cuprinsă intre 55-100°Cproduc vapori care pot da naştere ,Ia amestecuri explozive atunci cindsint manipulate, prelucrate sau depozitate in condiţii in care tempera-'tura lor depăşeşte temperatura de inflamabiHtate.

Gazele inf:1Jamabilesinlt oansider8lte ca putînd să dea naştere la ex-plozii, mdiferent de temperatura lor de ,lucru sau de temperatura me-diuiui înc{mjurător., 'Pel1ltru sta15ili;realimitelor zonelor cu pericol de explozie, se presu-

pune, în genero1, că vaporii inflamabIli avînd tiensi,talbeain raport ,CU'aerul (in condiţii standard) peste 0,75 silnt, consideraţi vapori grei, i3Jrcei eu densiJtatea in rapont cu aerul sub 0,75 sinlt consideraţi vaporimai uşori.

4.2. CLASIFICAREA ZONaOR PERICULOASE•

Clasificarea zonelor se bazează pe experienţa tehnologică. Clasifica-rea zonelor de explozie se poate efectua după două criterii mai semni-ficative:

- metoda sursei de pericol;- metâda,generalizată. 'Metoda clasificării după sursa de pericol se bazează pe determina-

rea cantitativă a riscului, ceea ceJ condu"'i la o clasificare mai reprezen-tativă.

Metoda clasificării generalizate reprezintă o metodă de clasificarefoarte des utilizată, constind in abordarea, in general, a pericolului. Ease bazează, în primul rind, pe experienţa tehnologului.. ,

4.2.1. Metoda sursei de pericol

Această metodă analizează fiecare punct de ja. câre se pot degajasubstanţe infIamabile într-o cantitate care să permită formarea unuiamestec exploziv şi w-măreşte:

- să reducă modul arbitrar,de stabilire a zonelor;- să obţină un rezuitat l!Jantitativreprezentativ.Prin metoda respectivă, se identifică fiecare sursă de pericol, 'se im-

part separat in funcţie de posibilitate de risc pe care li reprezintă şi, în funcţie de frecvenţa cu care poate să apară:

a) sursă de pericol continuu (,,0"), unde degajările durează perioadelungi de timp (apreciate în total la peste 1.000ore pe an); •

b) sursă de pericol primară (,,1"), Ia care degajările sînt frecventesau persistă o perioadă mai lungă de tlmp(apreciate intre 10 şi 1.000ore pe an);

c) sursă de pericol secundară (,,2"), Ia care degajările nu sînt frec-vente şi numai de scurtă durată (apreciate la mai puţin de 10 ore pe an).

După identificarea surselor de pericol, 'se trece Ia clasificarea şi sta-bilirea întinderii zonelor din jurul lor. Pentru cele mai multe situaţii,în spaţiile bine ventilate, efectuindu-se zonarea după metoda sursei depericol, zonele principale sînt de ordin ,,2",.iar zonele ,,1" ca nişte insulem interiorul acestora. Există şi posibilitatea apariţiei unei zone ,,0" in

'6

cadrul zonelor ,,1", dar zona "O" nu poate apărea In, nici un caz Inzona ,,2"'.

Metoda de zonare după sursa de pericol conduce la o zonare maiexactă " instalaţiei decit metoda gene'3lă; ca atare, la modificarea m0-dului ,de exploatare sau schimbarea de echipament sau a operaţiilor deproces, este necesară o reclasificare.

,

4.2~2.Metoda generalizată, '

Metoda generalizată se aplică In cazul In care, din lipsă de date ca-. respimzătoare, nu se pot identifica şi clasifica sursele de peri-col dintr-oinstalaţie. In acest caz, se face un studiu pentru un sector mai mareai instalaţiei (de wnde şi termenul degenenaJizată); dacă rezultă că pe--ricolul este mare, se va încadra în zona ,;0" sau ,,1ft', dacă este mic, inzona ,,2". Studiul Intocmit se bazează pe criterii arbitrare sau subiective(experienţă). Este o metodă des aplicată şi cuprinde o zSnare generală.Această metodă este aplicată in cazurile In;.care există dubii asupra pe- .riculozităţii. Prin această metodă, se tinde la zone exagerat de extinse.

NOTA:

'Termenul ,~normal4'şi "anorni~"~

Termenul de "normal" nu l.nseamnă şi' "ideal" sau "perfect".Expresia de ."normal" se aplică cind se referă la o s'tare "efeotimi"

sau "reală" a condiţiilor exhstente Intr-o instalaţie, adică starea proiectatăsau prevăzută de funcţionare; mai reprezintă, şi stadiul de intreţinere ob-ţinut (realizat), limiitele estimate pentru mOOlulînconjurător sau operaţiişi practici de funcţionare obhşnuiteetc.

Scopul principal Intr-o instalaţie modernă In care sint vehiculatemateriale inflamabile, obiectivul principal al proiectării, Intreţinerii şia metodologiei de operare sint asigurarea 11Ileifuncţionări fără scăpăride substanţe înflamabile. Este, Insă, ştiut fa.ptul că, Intotdeauna, existăposibilitatea formării unui amestec exploziv~.Funcţionarea corectă estleasigurată prin: dispunere adecvată autilajelor, montarea unei ventilaţiispeciale, supraveghere şi control atent .şi contintlu, Intreţinere corespun-zătoare şi alte măsuri similare. Acolo unde toate aceste măsuri pot ficonsiderate ca normale, ele se vor reflecta In absenţa sau reducereaconsiderabilă a zonelor indicate ca zonă ,,1". Acolo unde starea normalăeste mai puţin riguros controlată, posibilitatea clasificării de zonă ,,1" şie:rlînderea ei este mai mare.

Termenul de "anormal" nu se referă la o stare deosebit de gravăsau catastrofală, cum ar fi explozia .unui vas ,tehnologic sau a unei ron-ducte cu diametru! mare. Intre aceste siituaţii eXitreme,SÎnt cuprinre si-tuaţii intermediare care apar prin ruperea unei presetupe la o pompă,defectarea unei garnituri la o conductă, pierderea controlului la purja-rea unui rezervor, ruperea unei ramificaţii mici de conductă saU s=-gerea accidentală a unei cantităţi mici de lichid icllama:bil. Acestea £lnt,de obicei, situaţii neaşteptate care pot fi evitlJ,te PrÎ!'tr-o exploatare şiIntreţinere atentă. Ele pot fi detectate şi oorectate In cel mai scul1ttimpposibil.

47

----4.3. ZONA "O.

Zona .,,0" cuprinde mediul în care pericolul de explozie există Înmod permanent sau pentru perioade foarte lungi de timp. Exemple dezona "O" sînt în interioarele aparatelor in ,care se menţine un amestecaer/gaz, aer/vapori, -aer/ceaţă, aer/praf sau aer/soame, cum sint evaporn-toarele sub depresiune, transport pneumatic şi filtre pentru prafuri com-bustibile, uscătoare pe pat fluidizat pentru substanţe combustibile.

4.4. ZONA,,'. <

•

•Zona ,,1" este acea zonă,In care există amestecuri explozive astfel:1} - In mod intemtitent sau periodic, în condiţii nomnale de func-ţionare; ~2) - în mod frecvent, datorită lucrărilor de reparaţii ,sau de intre-

ţinere sau din cauza neetanşeităţi[;3) - se c~msideră, de asemenea, zona ,,1", zona in care avaria sau

funcţionarea greşită a instalaţiilor tehnologice poate conduce la forma-. rea de amestecuri cu pericol de explozie, cu existenţa simultană (daJtodtăavariei) a unei surse potenţiale de aprindere.

i'NOTĂ:~

Aceas.tă zonă cuprinde, de obicei: spaţii in care lichidele volatile,Inflamabile sau gazele lichefiate inflamabile sint transferate dintr-unrecipientin altul; interiorul cabinelor de pulverizare şi zonele din ime-diata lor apropiere, unde se efectuează operaţii de plllverizare şi de vop-sire, folosindu-se solvenţi volatili inflamabili; spaţii -unde se află rezer-voare sau vase deschise care conţin lichide inflamabile; incăperi saucompartimente de uscare pentru evaporarea solvenţilor inflamabili; locuriunde există aparate de extracţie a grăsimii şi uleiului, cu folosirea sol-venţilor volatili inflamabili; porţiunile din instalaţiile de curăţare şi vop-'sire In care se folosesc lichide inflamabile; camerele generatoare'de gaz;alte por;ţ1uni ale Instalaţillor de prelucrare a gazelor unde pot scăpagaze inflamabile sau lichide volatile inflamabile care nu sînt ventilate inmod corespunzător şi toatE!!celelalte medii unde concentraţiile pericu-loase, de vapori sau gaze inflamabile se pot forma în timpul exploatăriinormale.

4.4.1. Extinderea zonei ",.

(1) Reprezintă, in general, orice spaţiu închis ce conţine un loc [pe-riculos (sursa), clasificat zona ,,1", lmpreună cu un spaţiu ce se întindeorizontal, ,pe minimum 15 metri de la orice punct de ieşire a acestor gazesau vapori dintr-un astfel de spaţiu (sursă), măsurat de-a lungul celuimai scurt drum de scurgere a amestecului exploziv. In cazul gazelor maluşoare decit aerul, distanţa pe orizontală se reduce la 5 metri. Pentrudetalii, se VOrconsulta anexa nr. 1, tabelul 3 şi figurile ghid pentru gazemai grele sau mai uşoare declt i'erul.

NOTA 1:

Acolo' unde există incăperl care înconjoară sau se Invecinează cuîncăperi clasificate .cu zonă ,,1", însă nu sint separate de acestea,cu pereţietanşi şi rezistenţa la explozrleeste conform normelor în vigoare, aceste in-căperi inconjurătoare sau vecine nu se vor clasifica ca zone periculoase,

48

•

•

cu condiţia ca nici o deschidere a incăperilor inconjurătoare sau vecinesă nu fie la mai puţin de 15 metri de 'Oricepunct de la sursa de scăparea gazelor sau vaporilor periculoşi, distanţa fiind măsurată de-,a lungulcelui mai scurt drum posibil de scurgere a amestecului exploziv.

NOTA 2:

Incăperile inchise ce conţin aparataj electric şi se invecinează cuun ioc deschis clasificat zona ,,1", situat in aer liber, nu se vor clasificaca periculoase din cauza prezenţei locului periculos, cu condiţia ca niciun punct de pătrundere a gazelor sau vaporilor care se pot degaja dinlocul periculos în incăperea. inchisă să nu se afle în limita a 15 metri.faţă de locul periculos, distanţa fiind măsurată de-,a lungul celui maiscurt drum posibil. In cazul gazelor mai uşoare decît aerul, distanţa peorizontală se reduce la 5 metri. Pentru detalii, vezî anexa 1.

NOTA 3:

Distanţa minimă a drumului gazelor de 15 metri, aşa cum este men-ţionată în Not'a 2, poate fi redusă la zero, dacă - in incăperea închisă -se menţine continuu o stare (exemplu: suprapresiune) care eJ<cludeposi-bilitatea pătrunderii gazelor sau vaporilor proveniţi din locul periculos(vezi anexa nr. 1).. (2) In general, orice spaţiu deschis care nu este ventilat adecvatşi conţine unul sau mai multe locuri periculoase clasificate' zona ,,1",împreună cu un spaţiu ce se intinde orizontal pe minimum 15 metri întoate direcţiile faţă de orice surse de pericole, se consideră zona ,,1".Căderea ventilaţiei obligă Intreruperea curentului electric.

I4.5. ZONA ••2"

•

•

49

,

4, - Indreptar departamental

NOTA 1:

I . Spaţiile ventilate corespunzător, unde substanţele inflamabile sintI păstrate intr-un sistem inchis de conducte bine întreţinute care includnumai conducte, ventile, armături, flanşe şi contoare de gaze se cQnsi-deră fără pericol de expiozie.

NOTA 2:

Spaţiile care nu sînt ventilate corespunzător, unde. substanţele in-flamabile sînt păstrate într-un sistem inchis de conducte .continue, bine

Zona ,,2" este locul In careI(1) - lichidele volatile inflamabile sau gazele inflamabile sint păs-

trate, manipulate, prelucrate, depozitate în vase etanşe sau sisteme în-chise, de unde acestea pot scăpa numai fi caz de spargere accidentalăsau avariere a unor astfel de vase sau sisteme sau In caz de funcţionareanormală a echipamentului; .

(2) - concentraţiile periculoase de gaze. sau vapori sint, In modnormal, împiedicate printr-o ventilaţie mecanică pozitivă, dar care pot.deveni periculoase datorită unor opriri. sau a unei funcţionări anormalea echipamentului de ventilaţie;

(3) - acele locuri care sînt învecinate cu zonele ,,1" şi la care con-centraţiile periculoase de -gaze sau vapor! pot pătrunde ocazional, cuexcepţia cazului în care pătrunderea este oprită de o ventilaţie corespun-zătoare, cu' o instalaţie sigură .şi continuă care asigură o suprapresiunede aer curat.

•

•

intreţinute, fără a avea ventile, armăturî, flanşe şi contoare se considerăfără pericol de eXplozie. •

NOTA 3:

Spaţiile in care ar putea exista amestecuri explozive, unde se folo-seşte, însă, o sursă permanentă de foc (flacără), aflată - faţă de sursa depericol - la o distanţă mlli mică decit instalaţia electrică, se VQrconsiderafără pericol de explozie din punct de vedere al instalaţiilor electrice'(cazul cuptoarelor din rafinării) .

•4.5.1. Extinderea zonei ••2"

(1) In general, orice spaţiu ce conţine unul sau mai multe locuripericuloase de zonă ,,2", împreună cu un spaţiu ce se întinde orizontalpe o distanţă de cel puţin 15 metri, măsurată în atmOSferă de-a lungulcelui mai scurt drum de la punctul de emisle al vaporilor sau lichidului. •In cazul gazelor mai uşoare decît aerul, distanţa se reduce la 5 metri.

NOTA 1:

Orice spaţiu inchis sau oriCe încăpere care nu este ventilată co-respunzător şi care se găseşte in limitele unei zone ,,2" sau conţinelocuri periculoase în zona ,,2" se va considera zonă nI", p:recwn şi oricespaţiu aflat sub cota terenului sau pardooelii, în limitele unei zone ,,2",

NOTA 2:" "

Orice încăpere închisă amplasată într-o zonă ,,2" care are asiguratăîn mod continuu şi sigur o suprapresiune de aer curat (minimum 50N/mp) nu se va considera periculoasă (vezi şi anexa Ilir. 1).

NOTA 3:'

In spaţii deschise, ventila'te corespunzător, acolo unde sint vasebine etanşate, zona ,,2" se poate reduce pînă la 3 metri in jurul vasuluî,

" NOTA 4: ,, t

In cazuri speciale, acolo unde există dubii asupra Clasificării unuiloc ca zonă 1I1~'sau ,,2", se.va incadra ca zonă" ,,1".

NOTA ~OMUN"I PENTRU ARTICOLELE 4.4. şi 4.s.In rafinăriile de petrol şi instalaţiile iPetrochîmice sau similare ace;-

tora, unde condiţiile de exploatare sint "JSemănătoare şi unde se vehicu-lează şi se prelucrează cantităţi mari de gaze şi lichide inflamabîle, iJJ.funcţie ,de cantităţlle de exploatare (temperatură şi presiun!!), se reco-mandă următoarele zone cu pericol de explozie:

A. ACOLO UNDE SE MANIPULEAZA, SE PRELUCREAZA SA!!SE EJEPOZITEAZA LICHIDE SAU VAPORI MAI GREI DECIT

' AERUL: ,(1) In sisteme închise din zonele proceselor tehnologice ventilate co-

respunzător (se va refer! la Bn"",a Ilir. 1, fig. 1 şi 2).Extinderea zonei ,,1-':- neglijahilă pentru locuri peste nivelul solului;- zona întreagă a loC1ll"Îh>ramplasart:esub nivelul solului, cum sint:

şanţuri, bataluri sau trape (zona 1); .

50

canalele de scurgere şi canalele subterane ale cablurilor electricepot colecta lichide sau vapori inflamabili care se pot infiltra inlocurile nepericuloase, dacă nu sint etanşate corespunzător.

Extinderea zonei ,,211:

_ se va stabili conform anexei nr: 1, fig. 1 şi :1 şi tabelului nr. 3; •_ (2) in medii ventllate necorespunzător, se va referi la anexa nr.

1, fig. 3.Extinderea zonelo! "1U şi ,,2":_ se va stabili conform anexei nr. 1, fig. 3; •_ (3) in rezervoare cu produse inflamabile amplasate in mediu

ventilat.corespunzător, 6e va referi la anexa nr. 1, fig. 6 şi la tabelulnr. 3.

Extinderea zonei ,,1" cuprinde spaţiul de vapori, din interiorul re- -zervorului, deasupra capacului flotant şi din imediata vecinătate a pe-retelui rezervorului (in interiorul rezervorului, se consideră zona "O~),precum şi.cuva indiguită.

Extinderea zonei ,,2" se va stabili conform anexei nr. 1, fig. 6.,.B. ACOLO UNDE SE MANIPULEAZA, SE PRELUCREAZA SAU

SE DEPOZITEAZA GAZE MAI UŞOARE DECIT AERUL •(1) In sistemele inchise din zonele proceselor tehnologice ventilate

corespunzător (se va referi la anexa nr. 1, fig. 1.3. la' 1.6.).Extinderea zonei "lu:~ in mod normal, nu există zona ,,1", dacă vaporii nu sînt reţinuţi;_ există un pericol redus sau deloc la/sau sub nivelul 'solului.Extinderea zonei ,,2":_ se va stabili conform anexe! nr. 3;.....:pentru locurile cu acoperiş, cum sint şoproanele compresoarelor,

se v.areferi la anexa Jl'l". 1, fig. 1.6.; .:.- (2) in sisteme inchise din zonele proceselor tehnologice ventilate

necorespunzător; se va referi! la anexa nr. 1, fig. 1.5.Extinderea zonei ,,2"_ se va stabili conform anelOeinr. 1, fig. 1..4.;_ pentru şoproanele compresoarelor, se va referi la anexa, nr. 1,

fig. 1.5.

4.6. MEDII CU PRAF SAU CU SCAME COMBUSTIBILE

4.6.1. Zona ,.10. •Definiţie: Spaţiile clasificate ca zonă ,,10~sint:(1) Spaţiile in care praful sau scamelEicombustibile sînt sau pot

fi în suspensie în aer, în mod continuu, "'intermitent sau periodic, în con-diţii normale' de funcţionare, in cantităţi suficiente pentru a se puteaproduce aprinderea şi explozia.I (2) Spaţiile în care opririle mecanice sau funcţionările anormale -alemecanismelor sau echipamentului ar putea provoca formarea unor

. astfel de amestecuri şi, de asemenea, simultan, ar putea exista o sursăde aprindere electrică sau de altă natură,

(3) Locuri in care pot ,apare prafuri bune conducătoare de electri-citate:

_ camere care conţin maşini de măcinat sau de pulverizat, cură-ţare, sortare, decorticare, benzi rulante sau jgheaburi deschise, silozuri

51

sau vase colectoare deschise, mixere, maşini automate de cîntărire, maşinide ambalare, capetele 'şi canalul elevatoarelor, distribuitoarelor de pro-duse, colectoare de produse şi praf (cu excepţia colectoarelor construitenumai din metal şi scoase in exterior) şi toate mecanismeie şi echipa-

• mentele similare care produc praf în instalaţiile de producere a amido--nului, instalaţiile de pulverizare a zahărului, instaIaţiiJe de măcinare afinului, secţiile cu praf de lemn şi alte incăperi cu destinaţie similară;

- instalaţii de pulverizare a cărbunelui (cu excepţia locului undeechipamentul depulverizare este etanş contra prafului);

- toate spaţiile de lucru unde praful şi pulberea de metal sîntproduse, prelucrate, marupulate, ambalate sau depozitate (cu' excepţiaunor recipiente etanşe);

- toate celelalte spaţii unde praful combustibil, în condiţii nor-male de 'funcţionare, poate fi prezent In aer, în cantităţi suficiente ca săproducă amestecuri explozive sau de aprindere.

Prafurile nemetaIice, bune conducătoare de electricitate, sînt prafu-riIe pulverizate de cărbune, cocs şi mangaI.. Praturile metalice de magneziu; aluminiu şi bronz de aluminiu sînt

deosebit de perciuloase şi se vor lua toate măsurile necesare pentruevitarea aprinderii şi explozieI.

(4) Prafurile combustibile, rele conducătoare de electricitate, carecuprind prafuri formate la manipularea şi prelucrarea cerealelor şi aproduselor din cereale, zahăr şi cacao pulverizată, prafuri uscate de ouăşi lapte, cdhdimente pulverizate, amidon şi paste, făină de cartofi şi prafde iemn••făină produsă din fasole şi seminţe, fîn uscat şi produsele re-zultate de la instalaţiile de prelucrare a lemnului, de prelucrare a ma-selor plastice, de usGalreşi măcmare a pigmenţi10r organici şi a medica-mentelor şi a altor material~ organice care pot forma prafuri combus-tibile in timpul prelucrării, manipulării sau depozitării lor.

( 4.6.2. Zona ••11-

Spaţiile clasificate ca zonă ,,11" sînt acelea în care praful sau sca-mele combustibile nu sînt, în mod normal, în suspensie în aer sau carenu au posibilitJateasă fie arupcate în suspensie la funcţionarea normalăa echipamentului sau a aparatelor, în'cantităţi suficiente ca să producăamestecuri explozive sau de aprindere, însă:

(1)' unde depozitarea' sau acumularea unor astfel de prafuri sa"scame pO<itefi suficientă ca să aibă o influenţă negativă asupra cedăriisigure de căldură de pe utilajul sau aparatele electrice;

(2) unde astfel de depuneri sau acumulări de Praf sau de scamepe/sau în apropierea echipamentelor electrice pot .fi aprinse de 'arcurielectrice, .scîntei sau de material incandescent provenit de la acestea sauprîn alte surse. '

In spaţiile din această categorie, unde concentraţiile periculoase de Ipraf sau scame în suspensie nu sînt prezente, însă acumulările de praf I

ar putea fi formate pe/sau în apropierea echipamentului electric, se Vorînclude:

- încăperi şi spaţii care conţin jghea:buri şi benzi rulante, silo-zuri închise sau mecanisme şi utilaje din care praful, în cantităţi apre-cia!)ile, ar putea scăpa numai în condiţii anonnale de funcţionare;

52

_ incăperi sau spaţii invecinate cu cele clasificate, ca zonă ,,2" şide la care ar putea pătrunde concentraţii de praf şi scame explozive sauinflamabile in suspensie, numai in condiţii anormale tle funcţionare;

_ incăperi sau spaţii ,in care formarea concentraţiei explozive saude aprindere de praf sau scame in suspensie este prevenită de funcţio-narea unui aparataj de control a concentraţiei efective de' praf;

_ magazii şi camere de expediţie unde materilrlele generatoare depraf şi scame sint depozitate sau manipulate numai în pungi sau reci-piente;

_ alte locuri similare cu cele de mai sus,

NOTA:Principii generaleClasificarea in zonă trebuie efectuată pentru toate instalaţiile care

vehiculează praf combustibiLPrincipiile aplicate sint mmilare celor folosite la clasificarea insta-

laţiHor care vehiculează gaze, vapori sau ;Uchide inflamabile, dar tre-buie ştiut că, comportarea prafului şi scamelor combustibile nu este lafel ca la gaze sau vapori inflamabili .

. Cind praful şi scamele scapă in atmosferă, ele se dispersează in aersub formă de nor şi se pot împrăştia mult din cauza deplasărilor deaer. Un nor de praf sau scame combustibile cuprins in limitele lor deexplozie poate să se aprindă sau, în spaţll, închise, să explodeze, Unamestec uşor rămine in suspensie timp mai indelungat decît un amestecgreu, dar ambele se pot depune şi rămîn nemişcate pe suprafeţele pecare s-au depus sub forma unui strat. Dacă aceste suprafeţe sint fierbînţisau dacă există o altă sursă de aprindere, un strat de praf sau scamecombustibile prezintă un risc constant şi poate. să se aprindă, producîndincendii, risc a cărui amploare depinde de caracteristicile de ardere alematerialului.

Praful şi scamele combustibile sub formă de strat, cînd se aprind,au capacitatea de a propaga arderea prin flacără deschisă .sau subformă mocnită. Arderea sub formă mocnită are loc, in mod ,special, atuncicind depunerile sint in cantităţi mari. In unele cazUri; arderea stratuluiîncetează, in alte cazuri, continuă lent timp indelungat. '

Problemele legate de straturile de praf şi' scame şi de norii formaţidin aceste substanţe sint complexe. Datele care sînt importante in cazulaprinderii acestor straturi sau nori sint:

--'- temperatura de aprindere;_ energia minimă de aprindere;_ stabilitatea termică 'a prafului şi scamelor;_ limita inferioară de explozie (vezi anexa 6).Pentru praf, concentraţiile periculoase sint de ordinul 10-60 g/mc.

Trebuie precizat că, măsurarea concentraţiei unui asemenea amestec estedestul de dificilă, deoarece concentraţia variază foarte mult de la 'lIIl

loc la altuLIn cazul depunerilor de praf, datele sint influenţate de:- grosimea stratului; •_ temperatura suprafeţei pe care s-a depus;_ temperatura mediului inconjurător; ,- umiditatea aerului. ,.De exemplu, temperatura 'de aprindere poate să scadă, pe măsură

ce grosimea stratului creşte, Dacă praful este expus o perioadă de tîmp,

53

,

mai îndelungată pe suprafeţe fiel'binţi, in multe cazuri; temperatura deaprindere va scădea, iar cînd praful se degradează, temperatura de aprin-dere, de asemenea, poate să scadă.

In cazul norilor de praf, datele pot fi influenţate de conţinutul desolvenţi şi de distribuţia şi fineţea particulelor in nori. .

De exemplu, pentru un material dat, un nor de praf cu o proporţiemare de particule mici poate să aibă o temperatură de aprindere maiscăzută decit unul la care prooomină particulele mari. In acest caz, ~va consulta institutul de specialitate din Petroşani.

4.6.3. Metoda de clasificare a domeniilor cu praf sau scame

Intrucit un nor de praf combustibil poate apare nu numai ca re-zultat al evacuării prafului din echipamentul instalaţiei, ci şi dîn ridi-carea depunerilor de praf din jurul instalaţiei şi deoarece suprafaţa deimprăştiere a norilor de praf nu poate fi apreciată imediat, se recomandăfolosirea unei metode generalizate de clasificare bazată pe studiu şi ex-perienţă (similffi"ăcelei descrise la pct. 3.2.2.2. pentru instaiaţiile care ve-hiculează gaze, vapori şi lichide inflamabile). Totuşi, in anumite cazuri,se pot folosi, in 'plus, procedeele metodei sursei de pericol descrise Iapct. 3.2.3.1.

Pentru efectuarea clasificării zonei, este necesar:- să se identifice acele părţi ale instalaţiei unde praful poate exista,

inclusiv, unde e cazul, in interiorul echipamentului de proces;- să se stabilească probabilitatea apariţiei unei atmasfere inflama-

oUe (ţinindu-se cont de nivelul de gospodărire care se va menţine in in-sta:laţie), stabilindu-se prin aceasta clasificarea zonaIă oorespunzătoare;

- să se delimiteze limitele zonelor, luindu-se in considerare efectuldeplasării posibile a aermui.

La stabilirea clasificării zonei unei instaiaţii, influenţa clasificăriiinstalaţiilor adiacente trebuie, de asemenea, luată in consideraţie., Clasificarea trebuie efectuată conform următoarelor criterii:Zona ,,10,"Această clasificare se va aplica acolo' jW1deeste posibil să apară

mediu inflamabil ~a o funcţionare normală.O concentraţie de praf combustibil peste limita inferioară de explo-

zie poate forma o atmosferă prin care este dificil să' se vadă şi in care"",teaproape imposibil să se lucreze.

La funcţionarea. normală, nu este probabil" să apară o' astfel desituaţie pe suprafeţe mari de instalaţie. Totuşi, există anumite operaţii,manuale sau mecanice (care trebuie identificate), care por duce la for-marea unui mediu exploziv, dar nu este posibil ca ,acesta să se răspîn-dească mai mult de 1 metru peste zona vecină. In instalaţiile in carese manipulează praf combustibil, clasificarea de zonă: ,,10" se va aplica,de obicei, nurnţ=li la suprafeţe mici.

Totuşi, intr-o cameră care conţine mal multe zone ,,10" locale,este mai practic ,săse dea intregii camere această clasificare.

Exemple tipice de zonă ,,10" sînt suprafeţele iocale pentru punctelede golire şi umplere ale sacilor şi cehi pentru vehiculat pudră, de Ia caredegajarea poa,te să apară în tiJmpul funcţionării normale într-o can-

.55

,

)

4.7. PRAF, GAZE, VAPORI ŞI LICHIDE (IMPREUNA),Instalaţiile, în care sint prezente prafurile ,,",u scamele combustil..

bile, precum şi gazele, vaporii sau lichidele inflamabile, vor fi claSificateseparat pentru ambele tipuri de risc, conform pd. 3.2.3.şi 3.2.4.

4.6.4. Temperatură de suprafaţăIndiferent de clasificarea zonală, temperatura tuturor suprafeţelor pe

care se aşază praful combustibil va fi sub ltempe:raturade aprinderea "tratului de praf sau de scame. Similar, temperatura tuturor supra-feţelor cu care praful combustibil, ca nor, poate veni in contact va fi subtemperatura de aprindere a norului de praf.

In unele cazuri de excepţie, in care, în scopuri de proces, o ~upra-faţă trebuie să aibă o temperatură mai mare decit cea de. aprindere aprafului respectiv, aparatura poate fi calculată şi întreţinută în. scopulde a împiedica acumularea prafului pe aceste suprafeţe fierbinţi, iar in-stalaţiile vor fi operate şi menţinute astfel încît să împiedice formareanorilor de praf sau de scame..

ti,tate destul de mme, pentru a ,produce un nor de praf combustibil. Unal~ exemplu este spaţiul dintr-uri container, unde poate exista, uneori,praf combustibil. '""

Zona ,,11"Această clasificare se va aplica acolo unde nu este .posibil să apară

un mediu exploziv la funcţionarea normală, iar dacă apare; va existapentru scurt timp.

Exemple tipice de zona ,,11" sint suprafeţele din jurul echipamen-tului de vehiculat .pudră, de la care degajarea de praf combustibil nupoate să apară in timpul unei funcţionări normale a echipamentului in-stalaţiei şi zonele din jurul celor clasificate zona ,,10", dacă există posi-bilitatea formării unei degajări anormale de praf combustibil care să seextindă dincolo de limita zonei ,,10".

Zone nepericuloase <Aceste zone sint, de obicei; evidente odată ce s-au clasificat zonele

periculoase.In situaţii excepţionale, se poate 'ajunge la o zonă nepericuloasă

pintr-o gospodărire foarte eficientă şi/sau un sistem corespunzător deextracţie. •

NOTA:Zonele in care sint montate conducte sau cana,le care conţin praf

c6mbustibtl, cu îmbinări rezistente la' scăpări sau fără imbinări, pot ficonsiderate nepericuloase, cu condiţia ca riscul să fie neglijabil la dete-riorarea aeesrora.

•

•

•

•

ANEXE

,

• ,

•

•

Ghid de cIosificare zonală pentru citeva surse de perlcal

• Echipament de fwoces

INr. Numerele notelor mmţionate . M aJeriale li ccndiţii de fJrocudnt cele din notele aplicatiue anexate

1 2 31 Pompe centrifugale la sau aproape de nivelul pă.m.in-

tului (vezi nota 2 pentru comentarii generaleasupra etanşA.rilor şi presetupelor la pompă).

Pompă 'cu presetupă cu gamitură sau etanşare cu Lichide inflamabile cu punfte deinel alunecător cu sau fără lichid de spălare de la ittflamabllitate sub (280c)l.l carcasa pompei cu drose! şi desdlrcare in aspiraţie (petrol sau solvenţi vehiculate sub(vezi nota 2) se poate aplica şi la o pompă cu .piston punctul de fierbere iniţial; toatecu presetupa cu garnitură. Obs. vezi catalog PCN. presiunile). ..•voI, 5 simbol RCEL- 1.2.

PompA cu etanşare cu meI alunecător cu sau fără Lichide iufamabile cu puncte deUchid de' spălare la carcasa pompei eu drasel şi inf1amabilitate sub (28°C).bte

e"C

--

. "i

deto-

- ti)

şi

•descărcare in aspu:aţie eu bneşă de ştrangu1are şi (petrol sau solvenţi) vehiculate stidrenare.

punctn1 de fierbere i.Qiţial; toa:1.2 Notd .•Dacă se omite bucşa de ştrangulare pentru presiunile.regimul de lucru (a), distanţa ••A" din col. 6 trebui~ Temperatu", _ lichidsă fie dublaU. al pittă la .IOO°C.Bucşele de şnangu1are trebuie să fie folosite in~deauna pentru regimuril~ (b) şi (c).

bl peste IOO°Cşi pină la 200"C.

c} peste 200°C.

Potnpă cu etanşare cu inel alunecător cu sau fără Lichide innamablle cu pUJ1Cte dlichid de spălare de la caţcasa pompei cu moseI şi inflamab~itate tntre 28DCşi 55descărcare in aspiraţie. (petrol); toate presiunile.Notă .. DacAse omite bucşa de ştrangulare pentru T emperatuN - lichid1.3 regimul de lucru (a) se mai aplică totuşi distanţa a) la sau peste punctul de in£1ama

"A" din col. 6, dar pentru regimul (b) din coloana 6 bilitate şi sub punctUl de inflamadistanţa trebuie dublată. bDitate.O bucsA.de strangu1are trebuie folosită intodeauna" b) la punctul de fierbere iniţial Şpentru regimul de luci:u "(c). pînă la 200<>C.

c) peste 200<>Cşi pînă la 3OO<>C.Potnpă cu etanşare, cu inel alunecător. cu sau fără Lichide inflamabile cu punctelichid de splUare de la carcasa pompei cu dr9sel şi 4rllamabilitate peste (55<» (ma1.4 descărcare tn aspir. cu bucş:ă de ştrangu1are. rină). toate presiunile.Not4 .. Dacă se omite bucşa de ştrangu1are pentru Tempet'aturi ale lichidw1Iiregimul ••a", dist., ••A" din col. 6 se aplică totuşi. a) la sau peste punctul de iDflamaSe fol~eşte o J;1ucşăde ştrangu1are pentru regio biIitate şi pină la 250DC.mul "b . b) peste 250°C.Pompa cu etanşare cu' inel alunecător cu sau fără Hidrocarburi 5 (pentan, pentenelichid de spălare de la carcasa pompei cu droselşi toate presiunile.1.5 descărcare în aspiraţie cu bucşa de strangu1are e%- Temperal14ri. ale lic1lidu.luitemă şi drenare. Nota: 2.Not4 .. Bucşele de ştran~are trebuie să fie folosite a) la punctul de inflamabilitate1ntodeauna pentru aceste. regimuri. pină la JOoDe.

b) peste IOODe.

58•

• ••

(gaze, vapori, Ikhide) in condiţii de venitlcţie corespunzătoare

ANEXA 1TABELUL 3

Sun' tk pericol(SP) ",eată

tU scAjpamentuldin coloana 2

Mărimea Zonei 1Mărimea Zonei 2

5

p~tru mMimetJ Zonei 1 (fi cadrul Zonei 2(veri eoloana/5)

6

•

,A= 20 ro

A = 30m

A=6m

,.."CafoO

3m A ~, A=Presupusă zona de pamînt umedă,fj:leces'lto informaţii a~1:lpraidiSDunern po"Ojului ~i drenărilor)

. '"""" '=lat ~ 'f~i~~L: '£XAJ:Z:0ţi0 1

~

, ... t22aZ,,-nOa..r-::~~:r3m. 5P.'

, A A',

Zero

Sfera cu o rază de0,3m ln jurul etan-şâriiSfera cu o rază de0.3 m în jurul etan-şării r

Sfera cu o rază de0.3 m în jtUu1 etan~şării

SP I

SP I

SP 2

SP 2SP.I

, SP I

ZeroSferă eu o rază dc

0.3m în jurul etan~şărliSfera cu raza de

0,3 ro in jurul etan-şării

Idem pct. 1.1Ide'5!!_pct. 1.2A=6m

Idem pct. 1.2A =20m.

•SP 2SP I

ZeroSfera cu raza de

0,3 ro In jurul etan-şării

,-.-Idem p<;.t. 1Idem p~. 1A = IOm

SP I

SP 1

,I

I

Sfera cu rază de0,3m 10 jurul etan-şăriiSfera. cu raza de

0.3m lu jurul etan-şării

Idem pot. 1.2A = ZOm

Idero pct. 1.2A= 30

59

~1 I 2 I 3

Pompă cu etanşare cu inel aluned!tor cu "san fAră Lichide inflamabile care conţin ptnAlichid de spălare de la carcasa pompei cu dresel şi la 50% hidrocarburi lichefiate di.•descărcare tn aspiraţie cu bucşa de ştrangn1are zolvate: toate presiunile.1.6 externă şi drenare. Nota 2. Temperatura lichidulni la sau pe&-Notă: Bucşele de ştrangu1are trebuie să fie falo-. te punctul de fierbere iniţial.site intodeauna ptr. aceste regimuri.

PompA cu etanşare cu inel alunecli.tor cu sau fără Substanţe Uebe/la te (butan) toatelichid de spMare de la carca.sa pompei cu drose1 şi presiunile.1.7 descl1rcare şi descărcare in aspiraţie cu bucşa deştrangu1are externA şi drenare. Nota 2.NoU: Bucşe1e de ştranga1are trebuie folositţ în.• -"totdeauna pentru aceste regimuri.

Pompă cu etanşare cu inel alunecător cu sau fără Suhstanţele lichefiale C 3 sau mal1.8

lichid de splUare de la carcasa pompei cu drosel şi uşoare (propan" propilenă. elilenă) ;desc~are In aspiraţie cu bucşa de ştiangulare.Nota 2..Notii: Bucşele de ştl"angu1aretrebuie folosite pen-

~m aceste regimuri ...Pompă cu etanşare cu inel alunecător cu sau fără Substanţe 1ichefiate la toate pre-

licihd de spl1lare de la carcasa. pompei cu dresel şi siunile.desc~care in aspiraţie cu bucşa de ştrangnlare. a} clorura de vinil şi metil.1.9 Not4: Bucşe1e de ştrangulare trebuie folosite in- b} clorura de etil. metil. amine.totdeauna pentru aceste regimuri..

.Compresor centrifugal sau cu piston tntr<>ocHidire a) Gazele mal "'IOare decit p.InAlacu deschiderllaterale şi ventllaţie la acoperiş (nota 3) 70 baIi. pină la lOOf,°C.2 Notă: Dimensiunile Zonei 2 din coL 6 stnt vala- combustibil ..gazos 'Ht.bile numai dacă in cazul unei fisurări a racordurilorpeste dimensiunile menţionate 10. (nota 3) aceastArupere este 'neglijabilă.

b) Gaze mal grele declt aerul; pInAla 30 ban; pld la 100'C. (proPiJenă şi etilenl. folosiţi ca a-genţi de rllclre) .

Etnen.a deasupra condiţiilor crl-tice (52+ 100 ban).

i

ANEXA 1 (continuare)

4 I 5 I 6 •i .

SP 1 Sfera cu raza de Idem pct. 1.2O,3m In jurul etan- A = 15mşl\rU. -

SP 1 Sfera. cu faza de Idem pet. 1.20.3 ro in jurol etan- A= 20şării.

• ..Sfera cu raza de la Idem pet. 1

0.3 ro la 3 ro în funcţie A = SOm

SP 1de ~ormanţa esti-mată pentru etanşare(In jurul etanşl\rU).

.

SP 1 Sfera cu raza de "Idem pct. 1.20,3 ro in jurul etan- A = 15mşării .

SP .1 Sfera cu raza de Idem pet. 1.2 .0.3 ro in jurul etan- A=lOmşăril.

SP 1 - se aplicA Compresorcu piston : Vezi fig. 16la punctele din Sfera cu razii de •coloana 5 0,5 ro in jurul prese-

tupei cilind~ui şiSP 2 - se aplică punctele de drenare

la articolele sus- sau cu operare frec-ceptibile. de frac- ventă.turare cum sint rB.- Compresor centrifu-cordurile de con- gal.

,ducte. Sfera eu o rază de

0.5 ro in jurul etan- ~şării; sfera cu o razăOde 1 ro in jurul aerisi-tii şi capacului de larezervamI ptr. ulei deetanşare şi In jurulcaptatoa.relor cu uleide etanşare .

.Ca şi pentru ga- Ca .şi pentru gazele Vezi fig. 10

.zelemai uşoare de- mai uşoare decit aerul. ,Distanţa = 15m.cît aerul

~

Idem pentru gazele Idem pentru gazele Vezi fig~ 16mai uşoare declt aerul mai uşoare decit aerul Distanţa A = 30 m ."

.

61 ,

1.

1 • I 2 I 3 I3 ImbinlUi echipament sau c~mdu~te.(nota 4) a) Lichide inflamabne şi lichefiate.

gaze inf1amabile conform specifica-NQt(J: Dimensiunile zonei 2 date in coloana 6 slo.t ţiilor pentru poni~de la punctulcele pentrU un racord amplasat la cea. 10m. peste 1.1-';"1.9inclusiv.nivelul solului.

•

Pentru informaţii privind racorduri amplasate la b) Gaze mai uşoare decit aernlcote mai inalte. (vezi nota 4). (HI, combustibil gazos).

. e) Gaze mai grele decit aerul.(etil~nă. propilenă) .

,

.~.'Osupapă are de obicei presgami~4 Supapa (nota 5). tura. flanşe eu şuruburi şi un ~pac.Distanţele menţionate -pentru îm-biriările de_conducte sau utilaj (nota

• 3) se aplică scăpărilor provenite dela flanşe. Clasificarea suprafeţelorrezultă din scăpările presetupelor.(vezi nota 5).

Supapa de evacuare etanşată cu burduf sau mem- a) Evacuare cu mare viteZă a ga-, brana de explozie (nota 6). zelar mai uşoare decit aerul.5

•b) Evacuare cu mare viteză pentrugazele mai grele decit aerul.

Aerisire" amplasatA Intr-un punct in care există a) DescMcare cu viteză mică a ga~o mişcare liberA a aerului (excluzînd aer.isirilerezer- ze10r şi vaporilor: descărcare ttec-6 vomlal) Nota 7. ! ventă.

b) Descărcare cu viteză micApen_~~.

tru gaze şi vapori: descă:rcare ne-frecventă.

• 62

•

\ ANEXA I (continuare)

4 5 6

SP 2 Zero

1.2; 1.9

Idem pot. 1.1 pentru lichide şi regimuri specificatela pct. 1.1; 1.3 (a) şi 1.4 (a). .Pentru toate celelalte lichide in£lamabile şi gazeinflamabile lichefiate mărimea Zonei 2 trebuie să.fie coni. pct. 1.2-1.9 inclusiv in condiţille de prD'"ces şi ptr. materialele tehnologice adecvate cu ex~cepţia cazului cind distanţa nA" trebuie să fie jumă-tate din mărimea specifică.

SP 2 Zerocotoonlve'sol .~m

7~m_ 1'LZl' 7ona2m - • SP ,..

---.=,:,...-;'..• ."...w.- .••....

SP 2 ZeroCota ONivelsol

5m ~ Zona2• SP

<63

/ Sfera cu raza de 8 m in jurul extremităţii can-ductei de refulare.

•

•

Idem ca penţru gazele mai uşoare decît aerul cuexcepţia: ,înălţimea conului = 260 X diametrul conducteide refulare.Raza max. a conului = 60 X diametrul conducteide refulare.

L5 m suplimentar in exteriorul Zonei 1.

Sfera eu o rază. 'de 5 m cu con rAsturnat supra im-pus cu vîrful la punctul de descArcare.tnălţimea conului = 100 X diametrul conducteirefulare. .Raza conului = 60 x diametrul conductei refulare

Zero

•Sfera cu rază1.5 ro In jurul extre-mităţii conductei derefulare

Idem pentru gazelemai uşoare decit aerul

Sfera cu rază de1m in jurul capătu~tuluî conductei.

SP,

SP,

SP,

SP,

7

7

2

Orificiu de 6 mm de luare a probelor (nota 8)

Notll: o aerisire de A.M.~. operată rar poate fi,de ~emenea. Incadrati in acee~i categoriţ.

•

3

a) Probe din:lichide' iuflamabile. probl luată lasau aproape de temperatura ambi-antA.

b) Gazele inf1amabDe Uehefiate:probli luată în sisteme lnchise.

e) Gaze mai uşoare şi mai greledeclt aerul probă luată In sistemeinchise.

Punct de drenare Il apei proces care se utilizează a) Lichide in£lamabfle.în mod regulat şi se descarc1i lntr-o deschidere lasau lîngă nivelul solului (nota 9). un drea pt. apA.la un rezervor de depozitare sau un vas de reţinere.

8 b) C, (propllena) snb presiune.

e) C. (izobutan) sub presiune.

d) C10rura de vinil şi metil subpresiune. .

e) Clorura de etil sub presiune.

Aparate de mburl şi fUtm aferent la sau UngI a) Lichide inflamabile.nivelul solului: •

9

•

•b) Gaze inflamabile lichefiate.

.,•

.\

AMI!IA 1 (conlinuarel

t I 5 I 6

SP, Zero Sfera eu ,raza de 1,5 m tu jurul punctului de luarea probelor impreunA eu spaţiul cuprins Intre vertl-cala proiecţiei şi nivelul ecuatorului sferei plus spa-ţiul cuprins intre zona udată de lichid a plm.t:ntn1nişi un plan orlzonW la 0,5 m.

SP2 Zero Sfera eu ram de 1.5 m In jurul punctolui de luarea probelor impreună eu spaţiul cuprins intre pr0-iecţia verticală şi nivelul solului la eeuatoru1 sfereiplus spaţiul cuprins tDtre suprafaţa unui cilindru'vertical - raza 15 m - la punctul de luat probe şiînălţimea care se extinde de la nivelul solului la3 m deasupra lui. Refularea conducte.i de aerisireaferente trebuie tratată ca la pct.. 6.

SP, Zero Idem ca la pct 3 pentru greutatea adecvati a gazu-lui. Conducta de aerisire aferenta va beneficia larefulare de aceastli. tratare ca la pct. 6.

SP, Spaţiul cuprins intre Idem pet 1.suprafeţele razei deIm a unui cilindruvertical de la punctulde drenare şi înălţimeacare se intinde de lanivelul solului la 1.5m deasupra lui.

SP. Spaţiul cuprins !nucsuprafeţele fazei de EZJ ana 25m a unui cilindruvertical de la punctul ?WWfl:dT3m • SPde drenare şi înălţimea Cola Ocare se intinde de la NiVgj sol I I Inivelul solului la 1.5 A Ant deasupra lui.

A = 1,5m

SP, Idem pet. 8 regim. Idem pct,8 regim (b) cu e:J:cepţie A alO 30 m.

SP, Idem pet 8 regim (b) . Idem pct 8 regim (b) exceptind pt. A = 25 m.

SP. Idem pct 8 regim (b). Idem pct 8 regim (b) exceptind pl. A = ISm.

SP1 sau SP2 in Pentru SP, spaţiul Flanşele şi supapele trebuie tratate ca pct. 3 şi 4-funcţie de frecven- cuprins între suprafe- sau mărimea conf. pet. 1- I oricare. dă zona mai mare.ţa Sl..'Ut'gerilor. ţe1e razei de 3 m a unui

cilindru vertical de lapunctul de scurgere şiină1ţimea care se ex-tinde de la nivelul ~o-lutui la 3 ro deasupralui.

SP, sau SP:I îu Pentru SP, conf. Flanşe1e şi supapeie tratate con£. pct. 3 şi 4.

funcţie de frecven. pet. 9 regim cu exce p- Aerisirile şi drenările tratate ca pct. de mostreţa operării aerisiri- ţia că raza este 5 m. pt. gazele inflamabile iichefîate (pct. 7),lor şi drenăriloI. Pentru SP:l-Zero.-

5 - Indreptar departamental

1 I 2 I 3 IDispozitive încărcare sau descărcare cisterne auto a) Licbide inflamabile cu punctesau C.F. (nota 13). de inflamabilitate sub (28Ce) şi acele

lichide cu puncte de in£1amabilitatemai ridicate unde temperatura lichi-

10 duJui se poate ridica peste punctulde inflamabilitatc. .

b) Gaze influmabilc !ichefintc.

11 Rezervor cu capac fix (nota 11). Lichide iufl~mabilc cu punct deinflamabilitate sub 28ce (lOO°C)şiacele lichide cu puncte de inf1ama-bilitate mai ridicate unde tempera-tura de depozitare se poate ridicapeste punetu~ de inf1amal)ilitatc.

12 Rezervorcu capac plutitor (nota I2). Lichide inflamabilc cu puncte deinflamab. sub 28"C.

Notă: 1\Tu se obişnuieşte să se de-poziteze intr-un rezervor cu capacplutitor lichide cu punct de in£iamu-bilitate mai ridicat.

13 Vas de depozitare .!!ub presiune. Gaz~ inf1amabile lichefiate.

14 Rezervor depozitare răcire laj' presiune joasă. Gaze inf1amabile lichefiate.,

15 Separator ulei/apă cu partea superioară deschisă Diverse lichide in£lamabile.(not. 14),

16 Staţie de distribuţie petIol lampant. Petrol.

17 Canal de scurgere deschis (nota 15). Diverse scurgeri de lichideiw.lama.bile.

ANEXA 1 (continuarei

4 I 5 I 6

SP, vezi fig. 8 vezi fig. 8Notă: Flanşe1e ~i!lupapele de pe conductele fixese vor trata ca. şi pct. 3 şi 4.

SP, Vezi fig. 8 Spaţiul cuprins Intre nivelul solului. un plan ori.zonta! la 3 m deasupra solului şi planuri verticalela o distanţ:1 de 15m de furtunurl (vezi notele expU-cative la acest tabel pentru calificări privitoare ladispozitive pentru debit in exces).Notă: Flanşele şi supapele de pe conductele fixese vor trata ca şi poz. 3 şi 4.

SP1 -Vezi fig. 6 Vezi fig. 6

SP, Vezi fig. 7 Vezi fig. 7

Conducta şi flao.şele echipamentului vor fi tratate ca poE. 3. supapele ca poz. 4, drenlrile deaptl ca poz. 8 şi nerisirile ca poz. 5.

ca pentru depozitarea sub presiune (paz. 13).

SPO Vezifig. 6 pentru in- Vezi fig. 8tinderile zonelor O şi1

Nu intră in prezentele prevederi.

SP, Zona de sub nivelul Spaţiul cuprins intre nivelul solului. un plan ori.solului (Le. in canal) zontal cu 3 m deasupra solului şi planurile verticale

.la 3 m de laturile canalului .

67

I1

I

NECLAS!RCAT

30m

DECîT AERUL

8m

Zona 2 ,suplimenTara propusapentr'J cazurile unde se potdegajG emanali! importanTe deproduse volatile.(gaze lichefiate)

00 Zc"a 1 t2~ Zona 2

O Nectnsf~icGt

Sursa depeHcot

NECLASiFicAT /

'",fu 'e" ""e' ~pămiTItu[w cum esTe ş,cmt SGU ttopO,

AN EXA..1- GAZE SAU VAPORI MAi GRE i

-NOTĂ :D$tantele indicate sint' date pentru instolaŢii normale de pt>tmchimÎ6iacestea trebuj~ ulitizate rn urma unei aroUze amanunţlte G condiţiilorlocale si a ~tl.1rGr clauze{or prezentului normativ.

SPATIU DE PRELUCRARE VENTILAT ADECVAT (SURSA DE PERicOL 'LOCAliZATĂ • LINGA SUPRAFAŢA PAMiNTULUi)

FIG 1

SPATIU DE PRELUCRARE VENTILAT ACECVAT (SURSA DE PERICClLOCAlizATÂ LA PESTE am DEASUPRA SOUJLU~

Sursa G~ veneai '-.- 8m

, NECLASIFCAT

Pomint

~Zona 2 suptim entara prOPusa pentru."cazurHe unde se pot degaja emanatIIimpDrtante de produse volatile. .

{gaze !iCh~ljQle)

~ Zonal

E2 Zona 2

O Nec!aslficot FIG. 2 ---(

Ai~EXA1

SP/~TlU CU 'JENTJLATiE lNA.DECVATA

NOTA SevccpllC.O distantoer1z0r,tatc de 15m (a surSG ce pericol SIdistGnta dl":.'3m peste perimetrul cladiri: face exceptie ZOr'.O pelinga PE:f.::!1'nepatrunsi si etallSI 10vapori In (-'::f2' Gez se, vasocoii ca ne.::lasificolo

"

~zona 1

ONectasih:.a~

E2Zono 2

mZono 2 ~..:~!:mer;to.;G ~rC'flUSOU pentru cQ7Uril~ ur,a£'~2 pot

Oi?gOJG f.'lT'(IJICi'j ~Tlpc:-tG;lrede l:roriuse volahl •. !g~;:e Itchidel

Fin ~

~ Zona 1 V"1 Zona! sL:pl:mentor:: propusa~ lLJ pelltru (azunle und2 se pot

degoJQ E'mc;no.i'Ii ImportcnteO Nedosificat dE! prcd\.j~e volo.tile (gaze ll(heflch:~l

FI li 4

Pammt

SPATIU CU VEN11l.~HJE ADECVATA

Bm

Necla5lfl(c:t

~lPcttu sub nivelul pnmllltui UI{U{l' este sant sau t.rapn

SurSa c(' pe,Kol

69

SurSJ:::l~ p:::ricol

ANEXA 1

~;CAPE!-lECU SUPRAPR>:~iui'IE DE AER CU?AT A.'\'JPlAsATĂîNTR -o ZONA " SAU 2

o Neclasificar

.1, 1

D lonr:: 2 su"J\i:nenjo~':':i Drop~""j. per,:r..J cazu.,le lind.~ se iXlr

degGjo errax;ii irnrorta<!eefe produse vc;letil.e ţPZ2 lic.r,?~jot2l

~ Zona.

[21 Zone; 2

!j1'jI1I

j

INor!." Pe,evi nu si.,t c8mplf't etonş:i T~Er,::tl r:::eru(:...:i f_'.:r.:ru c;uDroŢe::;:Uf'e se \D face

dln~,":.m lOC core r':J p':)llre f: 1r;'J~~dc!de gc!;:e ">':J'J V(,~O,lln CGzul gazelor nOIgre!,:: ded<: (;2rul, t;c:rge"E'Q\Q fi ld min:;'.lulil~. :tn pe vC'~~~ap:ste Lc:no

1 clo~iflCG\':J GJ p:n(.0l:r.::'.SOL '-'G 5

\

C~'J.".TŢi"fU\A B CREZ;-RI!.]L:,ll! 111

Ma: m:c de SOm3 1,5m 5m '"mintre Sll si îC0ml 1,Sm 7Sm SrnIn tre 1DOm " 1000;r: ; 1,m 7,5~ 15 , \5m

l po:; ~ie 1000~; , 'i5 n; Î'.,.7: lOm

21 lth.:Je innamlJbi!e cu pUllct de irltlomODilitGte sub 28'C GI acelea cu!Junci de In~IGmGbilitate mOI rm,re dnd ter:-,peratlHO de dep QzitaT e Q.

9ulcG depoşi punctul ce inflGtna'bilitc~e

11

FIG. 5

CLASiFiCAREA ZONELOR LA REZERVOt.RELE CU CAPAC FI;<

~----------------------------------j70 .~,~

. ':li!i.'~_.

ii

exislâ

FLOIAtnCI-PAC

,,L_I

I[

!~

!•.1

ÎnilG,,",ct:titGte sub 2W

Ii,--------------------1!It

I!etI1

LA UN REZERY:R CU

7,5111

RAtv.?E INCARCARE C2SCARCAR:: PRODUSE

ZONELO~

tl£'clasifi(at

L(lflG 1

Zo,<:::! 2

• C_;,_.9 ._".'_. __ ~

fiL]i.:ZJo

CLf..•.S!FIC.!.,RE/ .•

ANEXA 1

5EPAIll\ToR DESCHIS DE PROOUSE PETROllEPI::"

NOTĂ rnformarli suo!irnenfareveZf pc"Zi5dlotabe!u!1UnuI se;JGrolor mIC "e DO)" ODllCQ d is tanf~me, miCI (vezI punctut 14 (lIn tabelul H

.ACE!ieasl d;stante smt valabile pentru uncu scurson de ti ţel bata!

Suprafata lighldulUI

LZl'Z'or.u ~E2l Zone 2

~ Zor,oa F1G9

\'.

COMPRESOR DE GAZE AI-1PLASAT INTR-O INCAPERE VENTlLATAADECVAf

Claslflccrea zonetor pentru un compres.or cu ptston seu centntugol'CevehlculecZGun gaz mai greu decit aerul lO!r.•.o cladire cu laturiledesch;se SI venttlatJe pnn acoperiS

:<. NOTA 1 Pentru InforfTKlt.1supllmentare s: Intlnderea Zonell ve'Zl poz 2b 2etabelu! 1

2 Pentru dlstGntoA. vezI poz 2b 2e tabelul 13 lnoHlmec,H'1es te de 3m seu ina !tlmeo deschiderii PereteluI COrEdIn ete este mOI mere

E22J Zono 2

c::J. Necloslflco t

--..... SurSa de perl"tol

EM

FIG 10

ANEXA 1

, '

POMPE SAU ALTE ECHIPAMENTE SIMILARE AMPLASATE IN CLADIRI AViNDl'

VENTILATIE ADECVATA SI PERETI CU GOLURI SAU PERETI lIP~A IPRESIUNE

MODERATA)

i!,..te cu oluri sau1_ pe~

~r~~~~~~:I~i ..•sub niV:llulsolului

o Nt!!C!asifi(..Qt

m Z.na 1

~ Zena 2

NOTA'1'1 (ezut presiunilor >J5bnri fo1 n1l'MOru!dc.eirii SQ \'Il r()n~idetl1 'Ion!) 2

Fig. lf

POMPE SAU ALTE ECHIPAMENTE SIMILARE AMPLASATE IN CLADIRI AV'IND

PERETI CU GOLURI SAU PERETI LIPSA FA.RA VENTILATIE AraVATAIPRESIUNE

MOOER,4TA)

73

ti;' llrforat

$Uu caminsub niveM solului

;, NOTA:In mzul J'I~5llmitor >35borr ror lnf2riorll.r~...c1ediiti se VQ eOl'lsÎderti ZOIlO'

mlllX.3m t.,

o Nte!esificat

m Zona 1

~ Zono 2

pret2 cu 'iiolut"~~:J.U lipsapl2rlRte

ANEXA ,

5 m rraxilTllJTl SJU Ungi '3:1\-7a;w-

Nec!osrficat

MECiUL DE PRELUCRARE \'ErHrtA"jADECVAT

G4ZE SAU VAPORI MAI UşORI DECÎT AERUL,

E

'"

~ nu 2

O nec!csifia;:

Fi:;; î3

MEDIU!... CU VEfHllAŢIE INAOECV4TA.

Il,ediu CL; 'Jer\ilatie Sursă de perlcCJ\

li"lOdc.::vOtG nte,ioru! incGperii

Neclosificot Neclo£ifioot

~ zom 1

f0il zcc(] 2

O NeciaslficG!

NOTÂ Zona ~te peretii nepătrunşl ŞI etani' la '.aporl se va socotica nc;;lasifico~

Fig li.

5(.PRON PENTRU COMPREZ,CF,RE CU VENTILATIE INADECVATA: sf CU vAPeRI.MAi USOR] DECIT AERUL

Neclasifi((jt

I

'~m moximum sau la 5:,1

~ i

ANEXA 1

. P:->((;:>.sifieQ t

Pt.lf'.Înt

ISursă de VCP::HÎ _,

I

~pc.ti;J (U

\rentifatîc inGd<:~vută

II!!IL

.../".,m' Zona 1

~ .zena 2

O 'Nec'lasificG!

FiG." 15 . It

Ane><o 1

C;lr!'£;Jrtimeît OJ tt'IlTi!eSOr eu PlSton sau CEf'ltnfugol

. Clasifice,ro zorelor pentru un compresar eu pstcY1 Sl:!U C8IltnfvqJt ce vâ'lWB:JzO Ul ,;al trCII usorGe::t aerul ntr-o dadire fQnj ţeret] taterolt SI eu ventltatle pm acoDe"'~ },

~TĂ 1 -Feltru mli:ll'lrotii s..prnent:rre si I!"Itirde--eo :zonei 1 veZl PJZ2101Tatlel.u11.

2. Zoro 2 ~ CJ;rlrx1e IntreguL spatiu de sub s:vonul CJieI de CXllflpresoore SI intre lInJleperetilor PIJ,O.:Jas la nivelu~ so:ului impreuril eu

{al lm 'in afara IInjilor pereţilcr si ocoperişulul <:"",~h;(bl zona ir:cflCQtâ in diagrama deasupra 1Iff'ltilatorulJi de b ocOpetişlcl O ni:! suplimentara rn orem liniilor p-"fetitar llJSel de a:JfJ'(resoot"e Dro la o

distantade Sm orÎzcntol fatâ de o sursa'de p:!"ioolsi &n vertical d~~ e)zare . ~extinzin:lu_se ÎI'l jos poo la nivelul sotului .

l22l rona 2

O neclcsifacot

r

76 _

ANEXA I

201\£ CU PERICOl DE IiXROZiE CAUzATÂ DE PULBERI

A-A

Fog 17

mi zona , {zonă.PO pent"ru acoperiti Cu pulbereJ

~ zona 2 (zonapt pentru acoperIM (lJ pulbere)

F1g 18

fcrd oc:opens

CAIIICĂ 3E \'OPSill€ CU SAU FÂRĂ ACOPERIŞ

, ,,<

NOTÂ

Cotele nolate cu asterisc se potfE!C'u:e ta 1, Sm cind e)(istâ lntertt()-CGr.e intre ven.tilaţie ~ echipa.

m;:ntul de puiverizore

O..chidere pentru convelCTANEx'Al r!L

\ j/'S:----" :1 'L-'- o-~1--------.: Il r-~--, I

1 J II l_I I : ,I 1..- __ -> J

I?>(' ~?? I

"- -Y, / / / / / /

~ZOC02STMD DE VOPSIRE CU DESCHIDERE, LIBERĂ IN FATĂ

SAU lATERAL

-Calele din figur-o se pat recl'ucela 1.5m cind exista ~.,Ierb[ocaeintre ve:"ltrLaţie si er.hirorrentulde pulverirore

--_ .••.-;.,',/----

/~__....I

IrIIIIII

Fi!j '9

ANEXA î

INSTAlATIA DE f'GRAJ CU SUBSTRUCTLiRA LIBER VENTILATA SI INTERIORUL

TUR lEI CU VHITILATIE ADECVATA

Fir;.20

Il'Ii

A aratoarc dt: vint

Hasa Rotin)

Beciul sondai )

c:::l Necll1sifiraf, '

, ,

, ,

r::::l nec-tesifico.t'1 !

l), ,

~ Zonn 2'

fig.21

DE FORAJ CU VENTILATIE INADECV,'qA

ISUBSTRlJC1URA INCHISA)

.~iA'

~ Zona_ 1

Nivp.lul 'iolu!ui :;au~uf1tl!a j::ldforml':i de foru]

INSi'ALAilE

Ii

ANEXA 1

SlJNl)j iN PROlJ\JCTl!11'< OOPT<O) .

~ ZOlX) 2 c:J neelCliifirot

"'~o ~~ '-:<o ••• :- b~' •••

3m

,/ ~ Zoro 1

Hg 22

SOMJI. IN f'OMI'AJ CU !lAlANSIER

80

3m

.E2Zl zora2

Fig Â3 A

r::::J necLas,ficat ,

ANEXA 1

SCNOA lN POMPA) (U e,t,lANSIU~. CD mei

~ Zona2

fig 73

8 - lndreptar deparlamenW 81

r~~1I!

1

COS DE EVACUARE GAZE

g'£:ŞJ Z"nCl 1

G,.~ Zc,r,Q L

.C_l ""!"iri,,,

GURA r~,'SÎ.ALAilt-:1 Ce;:: LANSARE PRIMiRE BILE SI

CU~.""'Tlict<.RE :;P.U CAPAT DE S!STEM !NCHJS DE

CONDUCTE

fI

I"!~,i

\

II

1

IIIIL82

"

C1VlliOr:e-lor

"un(' Of f,11 ,amc;bt'!tutt 1 2" r

~ Zonol

c::zj Z"o'c:=l N~clasiflcal

Fig 26

Punct de IllflllmQb,l,t~.. • •.... la-SSt

.$ ,,;7\"'" ,

!l1~

II

113

NOTE EXPLICATIVE LA TABELUL 3

1.1. INTRODUCERE

Pentru stabilirea întinderii zonelor clasificate pe baza modulul deestimare a degajărilor de gaze, vapori şi lichide inflamabile pe perioadafuncţionării, s-au elaborat meliodede calcul pentru dimensiunile norilorde gaze sau vapori formaţi şi determinarea distanţelor necesare pentrudispersarea lor în aer, în {'ondiţii de ventilaţie corespunzătoare, pinăsub limita lor de explozie. Scopul a fost stabilirea unui model fizic alscăpărilor de la fiecare sursă de pericol şi utilizarea lui în vederea în-tocmirii de figuri pentru întinderile zonelor ,,1" şi ••2" dîn observaţiipra<rtice şi/sau calcule sau, cu anumite limite, pe baza aprecieritorpersonale.

Rezultatele obţînute, fi condiţiile precizate, sînt cuprinse în tabelulnr. 3, iar în notele anexate se dau explicaţii suplimentare.

1.2. SCAPARI DE LA PRESETUPELE ŞI ETANŞĂRilE POMPELOR

Garnitura unei preseiupe de pompă şi suprafeţele de etanşare aleunei etanşări mecanice sînt umezite de lichidul vehiculat şi, drept re-zultat, apar unele scăpări de lichid sau vapori în atmosferă, Etanşărilemecanice oferă avantaje ,faţă de presetupele cu gamituriatit in ceeace priveşte o reducere a scăpărilor, cît şi în privinţa costului redus deîntreţinere şi, în consecinţă, sint de preferat, .n special pentru pompelece \<ehiculeazălichide înflamabile calde sau gaze inflamabile lichefiate,

In cazul unei presetupe cu garnitură bîne proiectată şi întreţinută aunei pompe ce vehiculează un lichid inflamabil sub punctul său de fierbe-re, la presiune atmosferică, cantitatea de lichid care scapă in atmosferă,in condiţii de operare normală, este - în general - foarte mică, iar vite-za devape>rizarea Iichidului care scapă este, de asemenea, foarte mică. Incazul unei etanşări mecanice bine proiectată şi întreţinută a unei Jilompede acest tip, vor scăpa, in mod normal, cantităţi mai mici de vapori.

Aşadar, in aceste condiţii normale, intinderea zonei periculoase, fieîn jurul presetupei cu garnitură, fie In jurul etanşării meeanice, esteprea Jim.itată ca să aibă vreo importanţă pentru clasificarea zonelor.S-a conc1uzionat,deci, că nu există nici o zonă ,,1H importantă în jurulpresetupei cu garnituri bîne proiectată şi întreţinută, nici în jurul uneietanşări mecanice a unei ,pompe ce vehiculează un lichid, inflamabilsub punctlÎ!l.său de fierbere la presiune atmosferică,

84

I

',1

La o pompă ce vehiculează un lichid inf1amailil la/sau pestepunctul său de fierbere la presiune atmosferică sau un gaz inflamabillichefiat, se presupune că se va folosi o etanşare mecanică pentru moti-vele deja precizate. La vehicularea acestor materiale, indepărtarea căl-. durii de frecare generată la suprafeţele cu frecare (o condiţie esenţialăpentru funcţi{)narea in bune condiţii a {)ric~ei etanşări mecanice)este mai. dificil de realizat cu lichiale mai puţin volatile sau cu lichidla/sau aproape de temperatura ambiantă.

Există, deci, o posibilitate crescută ,să apară neetanşeităţi in cazulacestor materiale. Mai mult decit atit, pentru un lichid inflamabilvehiculat la o temperatură crescută, viteza de vaporizare a lichiduluicare scapă la etanşare este mai mare decit pentru un lichid la o tem-peratură mai scăzută, iar atunci cind temperatura depăşeşte punctul defierbere al lichidului la presiune atmosferică,'o parte considerabilă a can-tităţii scăpate se transformă in vapori. In mod asemănător, ev,aporareaputernică, a lichidului scăpat are loc in cazul unui gaz inflamabil liche-fiat. In aceste cazuri, aşadar, poate să existe o zonă locală pe pericol. şi in operarea normală,. in apropierea etanşării. S-a conc1uzionat, prinurmare, că este prudent a avea o zonă I locală ,,1" (in majoritateacazurilor, o sferă' cu o rază de 0,3 m - vezi tabelul nr. 3, pentru infor-maţii complete) in jurul unei etanşări plecanice bine proiectate şi in-treţinute a unei pompe ce vehiculează fie un lichid inflamabil la/saupeste punctul său de fierbere la presiunea atmosferică, fie un gaz infla-mabil lichefiat. '

.Deteriorarea' gamiturîi presetupei sau defectarea etanşării aflate ine"'ploatare dă naştere la scurgeri sporite. Viteza de vaporizare a lichi-dului inflamabil sub punctul său de fierbere la presiune atmosfericăeste. incă foarte mică, dar este foarte probabil ca lichidul să ţîşneascăpeste ansamblul pompei şi terenul inconjiIrător. Aceasta generează oatmosferă inflamabilă în apropierea zonei astfel umezite. Mărimea zo-nei periculoase este estimată a fi de maximum 3 metri dincolo demarginea zonei umede. Această zonă este zona ,,2'\ deoarece deteriora-rea presetupei sau defectarea ,etanşării este o, situaţie anormală.

In cazul in care unul din lichidele inflAmabilevehiculate la o tem-peratură peste punctul său de fierbere la ptesiune atmosferică sau unuldin gazele inflamabile lichefiate prezintă scăpări sporite datorită defec-tării etanşării, situaţia impune extinderea *onei clasificate, prin preve-derea unei zone ,,2", in afara zonei deja c1asi~kate.

Cea mai gravă scurgere rezultă în Urrr1aunei defectări totale, carepermite substanţei vehiculate să scape 1iber prin ,spaţiul dintre arboreleşi.i.nelul.de gîtuire al cutiei de etanşare, in cazul unei presetupe cu gar-nitură sau intre arborele pompei şi scaunul static, in cazul unei etan-şări mecanice. După cum s-a precizat dej~, este preferabil să se folo-sească o etanşare mecanică pentru toate lichidele inflamabile şi gazeleinflamabile lichefiate. '

Atit pentru lichidele"yehiculate la temperaturi peste punctul lor defierbere la presiune atmosferică, cit şi pentru gazele inflamabile liche-fiate,se presupune că etanşarea este preV:ăzutăcu o bucşă exterioarăde ştrangulare pentru a reduce scăpările de' vapori inflamabili în atmos-feră, în cazul defectării unei etanşări spaţiul circular dintre etanşare şibucşa de ştrangulare fii.nd menţinut sub presiune de azot, iar scăpărilefiind evacuate la un coş.sau drenate printr-o cGnductă,în situaţia gazelor

I

85

inflamabile lichefiate. Presiunea pe scaun este plenţinută cu azot dea-supra ,p~esiuniide saturaţie a substanţei vehiculate, iar scăparea ,iniţialăprin spaţiul dintre arborele pompei şi corpul presetupei, in cazul defec-tării totale a acesteia, este sub formă lichidă. Vaporizarea începe pe mă-sură ce scapă lichidul prin linia de ştrangulare sau drenare din spaţiulcircular dintre etanşare şi bucşade ştranguJ;are;es~ a'mprobabil ca, în a~,ispaţiu, presi,mea să fie mai mare decît presiunea de saturaţie. Scăpa-rea în atmosferă, de-a lungul arborelui, prin spaţiul dintre acesta şibucşa de ştrangulare (presupusă a fi 0,3 mm radial pe un arbore' cudiametrul de 080 mm) şi prin linia de ~rE'TIare(presupusă a avea .,unorîficiu de 0 12 mm), in cazul lichidelor volatile, apare ca un debitr:cese va evapora.

Viteza de scăpare şi, presupunindu-se o viteză a vîntului de 8 km;h(2,02 m/sec), distanţa străbătută ,pe ",,1, :înainte ca norul rezultat de vaporigrei să se dîsperseze, prin difuziune turbulentă, in aerul înconjurător,pină la limita de explozie inferioară (care determină întinderea orizon-tală a zonei ,,2"), au fost calculate pentru diferite lichide inflamabile,la diferite temperaturi şi pentru gaze inflamabile lichefiate. rezultindintinderile orizontale ale zonelor indicate in tabelul nr. 3. In ceea cepriveşte distanţele verticale, în urma observaţiilor practice ale mişcărilornorilor de vapori grei, reci, deasupra solului, aceştia au fost vizibiIi pînăla o înălţime 'de 1,5 metri, iar pentru clasificarea zonelor se ia dublulacestei cifre.

lnălţimea zonei ,,2" este, deci, de 3 metri deasupra ~urseide pericol,coborind pînă la minimum 3 metri deasupra nivelului so'lului, la limi-tele oriwntaleale zonei, conform tabelului nr. 3.

NOTA:

Comentariul precedent se referă la pompe cu presetupe cu o sin-gură garnitură sau etanşări mecanice simple şi nu cuprinde cazurilcspeciale, cum sînt, de exemplu, o !pompă cu etanşări mecanice dubleşi o substanţă de etanşare lichidă (tampon) intre etanşări. Intr-un ase-menea caz, dacă se creează posibilitatea de detectaTe a scăpărilor dinînteriorul etanşării, stabilirea zonei de pericol va depinde ,de scăpărilede lichid tampon prîn etanşarea exterioară.

t.3. SCURGERI DE LA COMPRESOARE

In timpul funcţionării normale a unui compresor cu piston, gazulscapă prin presetupe şi prin imbinări1e capacului supapei; maî existăo scăpare, pentru o scurtă perioadă, de fiecare dată cînd sînt operatedrenajele vasului amortizor şi ale ;răcitorulUi intermediar; toate acestescăpări dau naştere unei zone locale ,,1".

Totuşi, cantitatea scursă de la presetupă, la operarea normală, estemică, mai ales dacă presetupa frste aerisită printr-un inel de ungere.iar spaţiul dintre cilindru şi carter este inchis şi evacuat într-un locsigur din afara earcasei compresorului. Scurgerea de la imbinările capa-cului supapei este, de asemenea, mică, iar zona ,,1" - necesară pentru acontrola ambele aceste scurgeri - este, deci, numai nominală. Se suge-rează o distanţă de 0,5 metri în jurul cilindrilor. Drenajele vasului amorti-zor şi ale răcitorului intermediar se folosescpentru evacuarea acumulărilor

86

de lichid intr-un dispozitiv cu pilnie desc\1isăspre un dren"j de ulei!apă sau intr-un vas tampon, fiind evacuat;, spre un loc 'Sigur, In cazulunei evacuări deschise, cantitatea de gaze ce scapă, în condiţii de operarenormală, este mică, deoarece drenarea se îhchi'de de îndată ce s-a eva-cuat tot lichidul şi apare gazul; se consideră drept zonă ,,1" spaţiul de0,5metri in jurul evacuării drenajului.. !

In cazul compresoarelor centrifugale, amenajarea etanşării arboreluiia, de obicei, forma a două etanşări fie tip cu contact între suprafeţeleinelului de carbon~ fie tip cu joc limi.tăcu bucşă plutitoare, spaţiuldintre etanşări fiind alimentat cu ulei sut! presiune, Indiferent de tipuletanşării, o oarecare eantitate de ulei se scurge în interiorul maşinii şio parte în exterior, în atmosferă, I

Prima scurgere, care contaminează cu gaze de proces, este dre-nată într-un vas al maşinii, de unde gazul eliberat prin depresurizareauieiului este evacuat spre un loc sigur in Mara clădirii, in timp ce uleiuleste evacuat la drenare sau la un sistem de recuperare. In timpul func-ţionării, normale, nu există scurgere la etanşarea în sine, dar, pentru aacoperi emisia de vapori de ulei de la tjlispozitivelede aerisire de pecarcasa lagărului, scurgerile de la îmbinările conductelor sub presiune,pentru cazul de referinţă etc., se sugerează o zonă ,,1(,(,de 0,5 metTi înjurul etanşării, Deoarece este necesar să te îndepărteze capacul vasuluide ulei de etanşare contaminat, pentru a examina produsele de evacuarede la dispozitivele de captare, in timpul !luării probelor de ulei (sulfu-roase) şi la verificarea vitezei de scurgere, toate fiind operaţii de rutină,se propune o zonă ,,1" suplimentară de 1!metru în jurul vaselor cu uleide etanşare şi drenare deschise,

In condiţii anormale, ca de exemplu, !deterîorarea rapidă a unei pre-setupe sau defectarea unei etanşări, se poate elibera, în spaţiul din casacompresoarelor, o cantitate maî mare de:gaze, Gazele bogate in hidro-gen şi gazele combustibile sint, în general, mai uşoare decît aerul şi tindsă se ridice, dar studiile recente asupra mişcării aerului în casele de COID-presoare din instalaţii au arătat că viteZele sînt adesea prea mici pen-tru a dezvolta o difuziune turbulentă a: gazului în atmosfera înconju-rătoare, astfel încît dispersia gazului înl aer are loc foarte încet. Sin-gurul mijloc eficient de dispersie a gazului este deplasarea acestuia îm-preună cu aerul prin ventilatoarele de ila acoperişul casei de compre-soare, acţionate de căldura degajată de maşinile generatoare de căldură.în aceste condiţii, intregul spaţiu de sub acoperişul casei de compre-soare este clasificat zona ,,2'\ împreună cu spaţiile suplimentare dinjurul ventilatoarelor de pe acoperiş_şi din afara liniei pereţilor deschişîai casei de compresoare; suprafaţa propusă a zonei ,,2" este arătată înanexa nr, 1., fig. 16, . ~

In cazul gazelor mai grele decit aerul (de exemplu, etilena şi pro--pilena rece, vehiculate în compresoare retrigeratoare), o mare parte a can-tităţii scăpate are tendinţa să curgă ÎI, jos de la sursa de scăpare şiapoi -peste pardoseala casei de compresoare, dînd naştere unei zone ,,2"a cărei întindere este comentată mai jbs, în timpul exploatării, gazelepot scăpa de la compresoare şi ca rezultat al defectării unui manome-tru de presiune 'Saual unei conexiuni de la alt aparat AMC asemănătorsau prin ştrangu1area acestora sau a legăturilor de drenare datorită vi-braţiei sau avariilor mecanice serioase.1 Scăparea -are loc, de obicei, cu.viteza sunetului şi oferă o bază pentru! calculul vitezei de scăpare. Pen-

87

tru gazele bogate in hidrogen ~i gazele combustibile mai u~are decitaerul, ecuaţia standard pentru debit'Ulunui gaz ideal, printr-un orificiu,poate fi folosită cînd este limitat, de raportul critic de presiune. Pentrugazele greu compri~abile, cum sint ,etilena ~i propilena, a.cee~i ecuaţiedă rezultate destul de exacte la presiuni moderate (exemplu 7 bar), dar _la presiuni ridicate - s-a folosit o metodă realizată pentru etilena super-critică. In aceste condiţii, scăparea de gaze se produce iniţial sub £0=llllui jet, dar - in multe cazuri - energia cinetică a jetului se risi-peşte prin lovi.ea de obiec<lJe.leinveailllate (de exemplu, evacuările de ],1drenaje Vor lovi pardoseala). Nu există, deci, o amestecare semnificativăîn jet, iar impr~tierea gazului are loc prin difuziune in atmosferă.

Rezultatele calculelor efectuate în acest mod pentru gaze mai "şoare,decît aerul, la presiuni de lucru tipice de pină la 70 bar arată căştrangularea racordurilor peste aproximativ 12 mm în oricifiu are dreptrezultat o contaminare atit de rapidă a atmosferei din casa compresoa-relor, incit accesul la campresor; in scopul opririi şi irolării fluxului degaze, este aproape imposibil făra llll aparat de respirat. Intre timp,amestecul de gaze şi aer se va imprăştia prin pereţii deschişi pină la.o distanţă apreciabilă de casa de compresoare şi atunci este posibilsă "" aprindă de la o sursă dintr-o insta:laţie Învecinată. Se apreciază căllll incident astfel provocat este de o amploare prea mare pentru a fitolerat in m9d conştient. Probabilitatea ca el să aibă loc ar trebui redu~la proporţii neglijabile prin Întreţinerea racordurilor de drenare şi AMCcu orificii mai mari de 12 mm şi prin amenajarea de conducte supli-mentare, astfel Încit să se elimine proeminenţele care pot servi dreptpuncte de ridicare. Cu aceste prevederi, zona ,,2" pentru gaze mai uşoaredecit aerul poa~e fi considerată definită, conform celor de mai sus, pen-tru deteriorarea unei presetupe sau defectarea unei etanşări .

. In cazul gazelor şi vaporilor mai grei decit aerul care tind să sescurgă de la sursa de scăpare şi să se prelingă pe sol, distanţa orizon-tală străbătută de norul de vapori pînă la diluarea sa la limita inferioarăde explozie (Întinderea zonei ,,2" calculată pe baza difuzillllii turbulenteîn aer, presupunîndu-se o viteză a vîntului de 8 krn/h) este simţitorafectată de limitarea dimensiunii rarordului care se poate avaria. S-apropus ca Întinderea orizontală a zonei ,,2" să se bazeze pe racordIDicu orificiu de 12 mm pentru etilenă şi propilenă, la presilllli tipice delucru pînă la 30 bar şi pe racorduri cu orificiu de 6 rom pentru etilenăsupercritică (la 100 bar). Aceste propuneri se consideră că acoperă şi,domeniul llllei presetupe sau etanşărideteriorate, menţionate mai sus.In anexa nr. 1, fig. 10, se indică întinderea propusă a ronei ,,2".

Se menţionează că aceste proplllleri sînt valabile numai dacă frec.venţa de rupere a racordurilor cu dimensiunile precizate mai sus esteneglijabilă. Aceasta va necesita, În mod normal, o supraveghere doar for-mală a conductelor mici şi a dispozitivelor lor de racordare.

1.4. SCURGERI DIN CONDUCTE SAU DIN ECHIPAMENTEDE ETANŞARE

Volumul de scurgere la o asamblare depinde de tipul suprafeţeiîmbinării şi de gamiturile folosite. Astfel, la o Îmbinare cu fl~ utili-zînd o garnitură din fibre de azbest comprimat (marsit) spargerea llllei

88

secţ"uni a garniturii intre buloane alăturJtc este intotdeauna po:;ibilă.Este rezonabil să se cstimezc un orificiu de 25 X 1,6 mm pentru astfeide spargeri şi această estimare s-a folosit ca bază pentru stabilirea in-tinderilor zonelor de pericol în tabeiul ne. :3. Dacă garnitura simplă esteînlocuită cu o garnitură cu inserţii metalice sau cu un suport spiralăşi inel de sprijin sau dacă se Ifoloseşteo uhbinare cu o garnitură cu in-serţii, cste practic imposibilă spargerea, iar orificiul prin care se poateproduce scurgerea este redus la circa 0,05mm pe o lungime de 50 mm(adică pînă ia aproximativ 1/10 din suprafaţa secţiunii tI"ansversaleposi-bile la o imbinare simplă cu garnitură). II)-multe situaţii, zona de peri-col generată de scurgerea la o îmbinare de această dimensiune este ne-semnificativă in comparaţie cu alte scurgeri' probabile.

Imbinările care fac obiectul unor schimbări bruşte de temperaturăsint cele mai suseeptibilesă prezinte scurgeri, această cauză avînd oinsemnătate deosebită la instalaţiile de hidrogenare; totuşi, poate fievitată prin utilizarea garniturilor eu ineI metalic solid sau acoperit,iar in cazuri erltice, cu buloane şi manşolme alungite. In general, dacăechipamentul a fost proiectat corespunzător, îmbinările nu vor prezentascurgeri decit in condiţii anormale şi, deei, este necesară numai clasifi-carea zonei ,,2"~

O scurgere de lichid inflamabil la pimctul lui de fierbere la pre-siune atmosferică dă naştere unei atmosfere inflamabile numai in veci-nătatea suprafeţei lichidului, dar scăparea i.printr-un orificiu al garnituriide etanşare ia forma unui jet care străbilte o distanţă apreciabilă faţăde sursă (dacă nu se blindează imbinarea), iar in cădere spre sol lichi-dul se şi imprăştie, extinz1nd pericolul dincolo de traseul jetuluh Prinurmare, în mod practic, ar trebui dasific3tă intreaga suprafaţă din tra-iectoria jetului în toate direcţiile posibile de deplasare. Zona este obandă îngustă ce se întinde în eventai de fiecare parte a unei îmbinăriamplasate vertical, acoperind întreaga suprafaţă din jurul unei imbinăriamplasate intr-un plan orizontal. Această:zonare se aplică indiferent deînălţimea îmbinării deasupra nivelului s<ilului, dar va fi accentuată incazul unei îmbinări într-o poziţie situată ~a înălţime. La nivelul solului,zona poatc fi extinsă mai mult prin împ~ăştierea lichidului. pe sol. Dis-tanţa orizontală străbătută de lichid se poate calcula în funcţie de vitezala care scapă (obţinută din ecuaţia standard pentru debitul unui fluid ne-comprimabil printr-un orificiu înfundat) şi din înălţimea sursei de scă-pare deasupra solului, ţinîndu-se cont, la cifra calculată, de rezistenţaaerului şi răspîndirea jetului în cădere. .

Cind lichidul ce se scurge are.o temperatură mai mare decît punctulsău de fierbere la presiunea atmosferică, are loc o destindere pe bazascăderii presiunii cu o degajare de vapori; lichidul rezidual cade lapămînt sub formă de. jet în modul descns mai sus, dar zona dasifieatătrebuie să permită o dispersare sigură a vaporilor.

In cazul gazelor inf1amabile lichefiate, lichidul rezidual este rece şinu se evaporă repede în amestecul de vapori formaţi, decit pe măsuraoonsumării căldurii din jur (mediul ambiant). Deci, zona clasifieată estecea necesară pentru dispersarea sigură a! intregului material sub formăde vapori.

Viteza de scăpare şi generarea de vapori dintr-o scurgere de lichidvolatil sau de gaze inflamabile lichefiate, ca şi distJanţa orizontală nece-

89

sară pentru dispersarea pînă la limita inferioară de explozie a vaporilor,cind aceştia scapă la/sau lîngă nivelul solului, s-au calculat pe bazafluxului supus evaporării şi difuziunii turbulente în aerul înconjurător(presupunînd o viteză a vintului de 8 km/h). In cazul in care asemeneasubstanţe scapă la presetupa unei pompe sau la garnitură, intindereaverticală a zonei ,,2" este de 3 metri deasupra rmei îmbinări situate lasau lingă nivelul solului, ajungînd pină la 3 metri deasupra niveluluisolului ca intindere orizontală a zonei, conform tabel ului nr. 3.

La o scurgere de lichid volatil de la o îmbinare în poziţie elevată,întinderea orizontală a zonei ,,2" este numai 700/0 din cea stabilităpentru scăpări la/sau lîngă nivelul solului, deoarece vaporii difuzeazămai repede la o înălţime oarecare deasupra solului decit la nivelul so-lului.

Scăparea unui gaz inflamabil lichefiat printr-un orificiu al garnitu-rii îmbinării se prezintă sub forma unui jet de vapori cu picături delichid antrenate, avind o viteză suficientă pentru a favoriza amesteculjetului cu aerul înconjurător. Cînd 6ubstanţa scăpată este la / sau lingănivelul solului, jetui .va înt!i'Ini,probabil, obstacole care îi atenuează ener-gia cinetică; diluarea vaporilor are loc atunci numai prin difuziune înaeTul înconjurător. La scăpăriIe de la o îmbinare în poziţie elevată, estemult mai puţin probabil ca jetul să lovească un obstacol, iar diluarea prinamestec în jet se va' efectua pe o distanţă mai mică.

O scăpare de gaze printr-o îmbinare se va produce la viteza su-netului, iar viteza de scăpare se poate calcula după procedeul desCTispentru scurgeri la compresoare. Viteza de scăpare favorizează amesteca-rea în jet cu aerul înconjurător, dar este posibm ca scăparea să fie lîngănivelul solului, iar jeluI de gaze să-şi piardă energia cinetică prin lovi-rea obstacolelor. Vaporii mai grei decit aerul se Vor împrăştia pe sol,în timp ce gazele mai uşoare decit aerul se împrăştie rapid în sensascendent datorită forţei lor ascensionale. In cazul unei scurgeri dintr-oîmbinare într-o poziţie elevată, diluarE'a va avea loc printr-un amestecde jet, rezultind o întindere orizontală a wnei ,,2''', m,ărită în compa-raţie cu cea pentru o scurgere la/sau lîngă nivelul solului, fiind redusăpentru vapori mai uşor decît aerul şi sporită pentru gaze mai grele decitaeruC

1.5. SCURGERI DE LA PRESETUPRE DE SUPAPA

Scurgerea de hidrocarburi lichide de la presetupa unei supape cadesub formă de picătUri pe pavajul bine executat al unei instalaţii careeste inclinat spre un punct de colectare într-un sistem de drenaj etanş.La sau aproape de temperatura ambiantă, nu există un ameste pericu-los, decît lîngă suprafaţa lichidului scurs sub supapa neetanşă, precumşi în imediata vecinătate a zonei de pavaj umezi te. Clasificarea în zona,,1" sau ,,2H depinde de 'frecvenţa scurgerilor şi de numărul de supapemontate foarte aproape una de alta.

Se consideră improbabil ca scurgerea de gaze de la presetupa uneisupape să fie suficient de abundentă pentru a justifica mai mult decîto zonă c1asificată sub forma unei sfere cu raza de 1 metru. Frec-venţa scurgerilor şi numărul de supape din imediata apropiere deter-mină clasificarea de zonă ,,1{(sau ,,2".

90

!1.6. SUPAPA DE EVACUARE ŞI DESCĂRCARE RAPIDA IN ATMOSFERA

I

Descărcarea directă in atmosferă trebuie efectuată in aşa fel incitsubstanţa să fie dîluată sub limita ei de explozie inferioară in aer, înaintede a ajunge la o sursă de aprindere şi pî:ilă la {)valoare sub Jimîta detoxicitate sau miros tolerabil, înainte de a atinge nivelul solului sauplatforma de lucru. Prima din aceste două 'condiţii se referă, în special,la clasificarea zonală, deşi şi cea de a doua POqV€avea o oarecare influ-enţă asupra poziţionării echipamentului ele'ctric din punct de vedere allucrărilor de întreţinere.

În general, gazele mai uşoare decit a,erul pot fi eşapaţe dintr-unpunct situat deasupra clădirilor sau consţrucţiîlor metalice din insta-laţie şi lăsate să se disperseze prin difuziune in almosferă, exceptî:ildu-segazele cu un conţinut foarte mare de hidrogen, care se recomandă afi eşapate cu viteză mare (pentru a contrac~ra difuziunea inversă a aeru-lui in coşul de aerisire); gazele eşapate sî:ilt apoi dîluate cu aerul antre-nat prin efectul de jet al gazelor.

a eşapar:e de la o supapă de evacuar~ sau O descărcare rapidă, încaz de avarie, a unui gaz sau a unor vapOri mai grei decît aerul poatefi efectuată direct in atmosferă, la o viteză care este suficientă să asigurediluarea pînă la limita inferioară de explozie cu aeruiJ. antrenat de ames-tecul de jet. Dacă această condiţie nu estE!indeplinită, eşapararea se vaface la un sistem de faclă.

In general, o supapă de evacuare va d~cărca numai în condiţii anor-male, iar clasificarea in jurul punctului dc eşapare in atmosferă estezona ,,2", deşi - pentru a permite scurg~ri mici pe lîngă supapă - sesugcrează zona ,,1" pentTu 1 metru in jurul vîrfului (capătului) conducteidp. eşapare ..Totuşi, dacă din cauza unor condiţii speciale de proces, estede aşteptat ca o anumită supapă de evacuare să descarce în mod frec-vent în atmosferă, intreaga clasificare devine zona ,,1\~.întinderea zoneiclasificate in jurul punctului de cşapare I în atmosferă de la o supapăde evacuare sau de descărcare rapidă, în caz de avarie, este, în general,zona necesară pentru diluare pînă la limita inferioară de explozie cuae,rul antrenat de amestecul în jet. I

• I1.7. EVACUAREA UNOR CANTITĂŢI R~DUSE DE GAZE SAU VAPORI

IN ATMOSFERĂ (Exclusiv e.acuările rezelYoarelor sub presiunescăzută) i

Discuţia precedentă de la pct. 1.6. sc referă la supape de sigu-ranţă şi evacuări rapide în caz de 'avarie; prin care sint eliberate canti-tăţi relativ mari de substanţe telmologice. !Pentru cantităţi reduse de gazeşi vapori, cum sînt scăpările de la inelul' de lanternă la presetupa unuicarnpresor sau de la un drenaj etanş, sei acceptă eşaparea in atmosferădintr-un punct situat deasupra constrmcţiil,or metalice sau .clădirilordintr-o instalaţie, unde deplasarea aerului este .liberă. Aceste scăpări auloc în condiţii de operare normală, dind astfel naştere fie unei zone ,,1",fie unei zone "Ou, luată ca o sferă (cupri~zînd atît substanţele mai grele,cit şi pe cele mai uşoare decit aerul), îri jurul punctului de descărcare.Intrucit, la cantităţi mici de materiale, zona clasificată nU trebuie să seîntindă prea departe, se sugerează o zţmă ,J" cu raza de 1,5 metri.

91

Uneori, descărcarea poate spori cantitativ pentru o perioadă limitată şi- pentru a cuprinde şi acest debit -. se Va clasifica zona ,,2" depăşindcu 1,5 metri zona ,,1".

1.8. SCĂPĂRI iN ATMOSFERA LA PUNCTUL DE LUAT PROBE

Luarea unei probe de lichid dintr-un vas deschis se va efectua lao temperatură care să fie suficient de scăzută pentru a nu avea nici opierdere de "fracţii uşoare" din probă, iar s"b punctul de luat probe,se va prevedea o pîlnie pentru a colecta purjele de la punctele de luatprobe Care se Vor scurge Într-un drenaj etanş sau Într-un container În-chis. Astfel, nu va exista nici o scurgere sau pierdere de vapori. Numaiîn condiţii anormale (de exemplu, răcire insuficientă a probei), va existao atmosferă explozivă mai importantă; deci, este necesară numai clasifi-carea ca zona ,,2". Intinderea zonei ,,2" este estimată la 1,5 metri injurul punctului de luat probe.

In cazul gazelor inf1amabîle lichefiate, luarea probelor se va face,întotdeauna, ÎntT-un sistem închis cu amenajări de evacuare într..:.un locsigur. Un amestec exploziv Va apare În jurul punctului de luat probenumai in condiţii anormale (de exemplu, scăpări de! la echipamentul deluat probe sau deschiderea nedorită a unui punct de luat probe, inaintede a conecta echipamentul). In cel mai rău caz, punctul de luat probeva fi lăsat complet deschis, cu evacuare În atmosferă; pentru limitareacantităţii de substanţă care scapă În acest mod, se recomandă ca toatepunctele de luat probe de gaze inflamabile lichefiate să fie limitate laun orificiu de 6 mm. Viteza de scăpare s-a calculat pe ba"" .debitului deevaporare şi intinderii zonei ,,2", rezultată pe baza difuziunii turbulentea norului de vapori produs În aerul Înconjurător, presupunÎndu-se o vi-teză a vintului de 8 kmjh (2,2m/sec).

1.9. EŞAPAREA DRENAJULUI IN ATMPSFERA

Clasificarea zonei din jurul eşapării unui punct de drenare În at-mosferă depinde de natura substanţei drenate şi de faptul că drenajulse foloseşte, În mod regulat, În timpul operaţiilor tehnologice sau numaiatunci cînd se pregăteşte instalaţi a pentru lucrări de întreţinere. Se pre_supune că un punct de drenare evacuează întotdealma in jos.

La o drenare de proces prevăzută să evacueze rapid apa separată castrat de fund sub hidrocarburi, se va proceda în aşa fel incit să seîndepărteze cît mai multă apă, fără a pierde o cantitate apreciabilă dehidrocarburi. Deci, în condiţii de operare normală, operatorul va închideventilul de drenare indată ce a observat hidrocarburi in fluxul de apă,.dar - întrucît scapă o oarecare captitate de hidrocarburi _ zona ime-diat înconjurătoare a punctului de evacuare se va clasifica ca zonă,,1". Dacă operatorul nu reuşeşte să închidă ventilul de drenare lamomentul oportun, hidrocarburile se vor elimina continuu, iar zona pe_riculoasă din jurul punctului de dren'are prin aceasta se va n1ări, daracest fapt se va întîmpla numai in condiţii anormale, caz, in care zonapericuloasă suplimentară se va clasifica ca zonă ,,2".

92

Drenarea apei se efectuează, de obicei la temperatura ambiantă, iar-. dacă hidrocarb'i<traeste un lichid sub temperatura ambiantă, cantitatea

d€ vapori gen€rată la o scăpare prin punctul de drenare este mică;in condiţii de operare normală, în jurul punctului de drenare, nu există.o atmosferă inflamabilă însemnată. Dacă, la punctul de drenare, scapăhidrocarbură pe sol, deasupra suprafeţei l1ahîdului va exîsta o atmosferăinflamabilă; într-o instalaţie bine concepută, va exista pavaj sub punctulde drenaj, cu o pantă corespunzătoare spre un acces de drenaj etanş,care va limita suprafaţa de scurgere. Zona ,,2(,j, ce rezultă va fi Stibpunctul de drenare şi în imediata vecinătate (definită la punctul 2) a zo-nei umezite a pavajului. Dacă, însă, hidrocarbura este un gaz inflama-bil lichefiat, v'aporii vor fi wneraţi, in primul rînd, prin evaporare adia-batică, la reducerea presiunii pînă la presfune atmosferică şi prin evapo-rarea lichid ului rece rămas pe măsura preluării căldurii din mediul în-conjurător. Scăpar~a dintr-o linie de drenare are loc sub forma unuiflux de evaporare, generînd un jet de vapbri' care conţine picături delichid; cercetarea acestor scăpări a arătat că nu există o separare per-ceptibilă a lichidului astfel încît să se poată presupune o vaporizare com-pletă a substanţei scăpate. Viteza de scăpare şi zona ,,2" care rezultăs-au calculat pe aceeaşi ipoteză, ca pentru un punct de luat probe degaze inflamabile lichefiate. Intinderea zonei ,,1" în jurul punctului dedrenare s-a calculat pe baza difuziunii turbulente a norului de vaporide la o scăpare instantanee de gaze inflamabile lichefiate.

Din cauza norilor mari de vapori care se pot forma în cazul scă-părilor de lichide inflamabile, se recomandă ca toate punctele de dre-nare prin care pot scăpa astfel de lichide să se limiteze la un orificiude 18 mm, iar întinderile zonelor s-au calculat pe această bază.

Un punct de drenare care se utilizează rar (de exemplu odatăpe an), L'1 scopul pregătirii echipamentului pentru întreţinere, va da naş-tere doar unei zone ,,2'" a cărei întindere se va determina pe baza na-turii substanţei şi a cantităţii care, probabil, va rămîne, În mod nedorit'în instalaţie şi care se va evacua cînd se deschide drenarea.

1.10. SCURGERI DE LA APARATELE DE MASURĂ ŞI CONTROLŞI lA FILTRELE AFERENTE

Scurgerile de la aparatele de măsură şi control şi de la filtrejeaferente, trebuie limitate la o zonă cît mai redusă printr-o îndiguireadecuată şi va fi îndreptată pe un traseu cît mai scurt posibil într-odrenare etanşă. Se presupune că temperatura lichidului scăpat este destulde ridicată pentru a avea loc o evaporare pronunţată, iar atmosfera ex-plozivă nu este prezentă decit în vecinătatea apropiată (conform defini-ţiei de la pct-ul 2) a zonei umezite pe pavaj. Clasificarea domeniuluiin zona ,,2"depinde de frecvenţa scurge,ri,lor.

Purjele de la aparatele de măsură sau de la filtrele aferente cevehiculează gaze inflamabile lichefiate se vor evacua printr-un sistemsigur. Scăparea de gaze în atmosferă în jurul echipamentului se va pro-duce numai în condiţii anormale, de obicei ca rezultat al scăpărilor dela imbinări (tratate la pct. 4).

93

1.1,. AERiSIREA IN ATMOSFERA A UNUI REZERVOR CU CAPAC FIX

Evacuareâ vaporilor în atmosferă de Ia aerisirea unui rezervor cucapac fix care conţine lichid inflamabil are loc de fiecare dată cindse face o deplasare în rezervoT, 'iar alte ori În timpul foperării normale,cînd este necesară descărcarea presiunii din rezerVOT. Vaporii sînt descăr-caţi sub formă de amestec cu aerul (sau cu gaze care constituie pernainertă) prezent in atmosfera rezervorului, iar amestecul este de aproxi-mativ trei ori mai greu decit aerul şi tinde să curgă peste vîrful şîlatura rezervorului şi apoi să se împrăştie pe terenul din apropiereaacestuia. Iniţial, concentr,aţîa vaporilor poate fii peste limililade exploziesuperioară, dar curînd se încadrează în domeniul de explozie, pe măsurăce produsul evacuat se amestecă cu aerul din afara rezervorului şi ră-minc astfel pînă cind diluarea ulterioară in aer o reduce: sub limita in-ferioară de explozie.

Debitul de vapori de la aerisire dă naştere unei zone periculoasecare, în mod cert, se va clasifica zona ,,1" imedi,at lîngă' rezervor şi peterenul invecinat, atîta timp cit amestecul de vapori şi aer ,",steinflamabil.Pe baza experienţelor (observaţi1lor experimentale) privind dispersareasubstanţelor evacuate din rezervorul de petrol, întinderea zonei pericu-loase in apropierea unui rezervor este propusă la 1~5metri de jur îm-prejurul capacului şi mantaleiJ iar întinderea orizontală maximă a zoneipericuloase la nivelul solului, neţinînd seama de nici un efect al ilnuiperete imprejmuîtor, este propusă la 15 metTi ele rezervor. (fig. 6,anexa 1).

Indată ce vaporii au atins solul, ei se 'pot acumula în interiorul vo-lumului îndiguit din jurul rezervorului, pînă la înălţimea peretelui înl-prejmuitor. Dacă digul este situat la 3 metri sau mai puţin de peretelerezervorului, este puţin probabil ca vaporii de la evacuare să poată scăpa.in realitate, peste digul împrejmuitor, într-o concentraţie periculoasă.

Prin urmare, zona ,,1" este de 15 fi ,de jur împrejurul mantaJeirezervorului, împreună cu restul volumului împrejumuirii pînă la înălţi-mea digului imprejmuitor.

In cazul scurgerii unor cantităţi mari de lichid inflamabil din con-ţinutul rezervorului, fapt ce se poate întîmpla la umplerea excesivă aacestuia, anlestecul de vapori şi aerJ cu o concentra ţie cu pericol deexplozie, poate umple volumul împrejmuirii şi curge peste dig. Pentrua face faţă acestei situaţii, care este de aşteptat să apară numai încondiţii anormale, zona încadrată de o distanţă orizontală de 5 nl~tridincolo de digul împrejmuitor sau de o distanţă de 15 metri de la man.taua rezervorului (care dau. in final, o zonă mai întinsă) şi pină la oînălţime de 0,6 metTi deasupra nivelului solului se va clasifica zona ,:2"(vezi şi anexa 1 fig. 6).

Comentariul de mai sus asupra întinderii zonelor ,,1" şi ,,2" se referă,În pni,mul !Y'Înd,Ia un r€zervor cu 1() capacita.te de pes-te 100 nle.tn'i cubi.Pentru un rezervor cu o capacitate mai mică, suprafeţele pot fi reduse.

Ţinîndu-se seama de toţi factorii de mai sus, suprafeţele zonelaF ,.1~~şi ,,2" indicate în fig. 6,7 sint propuse pentru rezervoare de diferite ca-pacităţi ce conţin lichide cu puncte ele inflamabili tate sub 28'C. Spaţiulde vapori din interiorul rezervorului este considerat a fi zona "O~~.

Pentru un lichid cu punct de inf1amabilitate de 28°C şi mai ridicat,clasificarea zonaJ.ăa instalaţiei de depozitare este necesară numai atunci

94

cind temperatura de depozitare depăşeşte punctUl de inilamabilitate;pentru acest" cazuri, se propun" ace€aşi clasificare ca p€D:l'truun lichidcu punct de in£lamabilitate mai scăzut.

1.12. SCĂPARI IN ATMOSFERA PRIN ETANŞARILE REZERVOARELORCU CAPAC FLOTANT

Scăpările prin etanşarea dintre .capacul £lotant şi mantaua rezer-vorului au loc in timpul op€rării. normale şi - deşi este de aşteptat cascăparea de vapori să fie relativ mică - va fi. prezent, probabil, un ames-tec inilamabil in spaţiul parţial inchis de deasupra capacului plutitor pînăla vîrful peretelui rezervorului. Pe această bază, zona imediat de deasu-pra şi în jurul peretelui rezervorului, ca şi zona împrejmuitoare (caresînt clasificate zonă ,,1'" pentru rezervoare cu capac fix) devin zona :,2"pentru rezervoare cu capac flotan!. Este, totuşi, de dorit să se reducăaparatura electrică în interiorul împrejmuirii şi să se păstreze clasifi-carea de zonă ,,1". Suprafeţele propuse pentru zonele ,,1" şi ,,2" sînt in-dicate în fig. 7 şi se aplicăI rezervoarelor ce conţin lichide cu puncte dein£lamabilitate sub 28°C (nu se obişnuieşte să se depozit",le lichide cupuncte de inflamabilitate mai ridicate Într-un rezervor cu capac flotant).

1.13. EVACUAREA IN ATMOSFERĂ, IN TIMPUL OPERAŢIILORDE iNCARCARE-DESCĂRCARE

Incărcarea ţiţeiului sau a altor lichide cu acelaşi punct de vo12tili-tate într-o cisternă auto sau într-lU1 vagon cisternă CF deplasează, prinumplere, un amles,uec d-e vapori şi aer care .se comportă în mod silmilaramestecului de vapori/aer expulzat prin aerisirile unui rezervor cu ca-pac fix de umplere (vezi pct. 11). In general, volumul de umplere all:.nui vagon-oisternă, es'te ,mult mai mic, dec;î,t cel de u'mplere al unuirezervor: de as.emenea, şi volumul de vapori ce urlnează a fi dispers31tşi distanţa în raza căreia urmează să fie redusă concentraţia pînă subli-mita de explozie inferioară prin difuziune in atmosferă va fi mai mică.Zona ,)1.1. din imediata apropiere a mantalei rezervorului poate fi redusăde la 3 metri la 1,5 metri, dar ~ in acest caz - spaţiul incl1.lo'JÎn pro-tecţie verticală a acestei zone la nivelul solului va fi clasificat, de aseme-nea, ca zonă! ,,1", împreună cu o zonă suplimentară, pînă la înălţimeade 1 metru deasupra solului, pină la o distanţă orizontală totală de 7,5metri de la proiecţia verticală a şarjei de umplere (vezi fig. 8).

De obicei. deasupra gurii de umplere a rezervorului, există o pro-tecţie contra intemperiilor sub forma unui acoperiş cu pereţi verticalice se prelungesc pe o porţiune spre nivelul solului. Pentru a permiteviteze anormale de scăpare a vaporilor, spaţiul de sub acoperiş ca şizonele de 1,5 metri în afara zonei "P1. din jurul vîrfului şi laturilor rezer-vorului şi 7,5 m dincolo de zona ,)", măsurată pe te~n! pîn.ă la, oînălţime de 3 m; deasupra nivelului solului se vor clasifica ca zonă ,,2~.

Zonele ,,1" şi ,,2" propuse sînt indicate in anexa TIr. 1, fig. 7, şi seaplică incărcărilor şi descărcărilor de lichide cu puncte de inflamabilitatesub 28"C şi lichidelor cu puncte de inilamabilitate mai ridicate, atuncicind temperatura lichid ului poate creşte p€ste punctul de inflamabilitate.

95

Incărcarea şi descărcarea gazelor inf1amabile lichefiate se realizeazăprin sisteme de conducte închise"iar materialul rămas în curbe la sfîrşitulmanevrei este fie evacuat într-un loc sigur şi returnat la depozit prinutilizarea gazului inert, fie reţînut prin intermediul cuplajelor cu auto-etanşare; Deci, în condiţii de operare normală, scăparea gazelor în atmos-feră, în vecinătatea locului de încărcare este fie inexistentă, fie neîn-semnată sub aspect cantitativ; din punct de vedere al volatilităţii sub-stanţelor, se recomandă existenţa unei zone ,,1", nominalizată conformfig, 3, pentru instalarea unui rezervor de lichid, Cea mai critică situaţiecare poate apare în timpul operaţiilor de încărcare şi descărcare estedefectarea racordului de lichid de pe cot. In cazul în care întreaga co-nexiune de pe cot se avariază, apar - aproape instantaneu _ scăpărisuplimentare de gaze inflamabile lichefiate; linia de încărcare sau va-gonul-cisternă se protejează atunci printr-un dispozitiv de izolare şi serecomandă o zonă ,,2" care se intinde pe o lungime de 15 metri ori-zontal şi la o înălţime de 3 metri deasupra solului. Dacă dispozitivelede izolare nu pot fi garantate, atunci sînt necesare distanţe mai mari.

1.14. SCĂPĂRI DE VAPORI LA UN SEPARATOR DE ULEI/APĂ

rneiul colectat într-un sistem etanş de drenare a unei zone dintr-oinstalaţie şi apoi evacuat într-un separator de ulei/apă acoperă, în gene-ral, întreaga gamă de substanţe volatile vehiculate în instalaţie, dar nueste prea bogat în componenţi uşori, deoarece uleiul se 'Împrăştie _ înoarecare măsură"- în atmosferă, şicomponenţii uşori scapă prin aerisi-riIe sistemului de drenaj.

Uleiul din apă este încă inflamabil, iar zona separatorului şi zonadin imediata apropiere pe o rază de 7,5 metri şi pină la o înălţime dc 1metru deasupra nivelului solului Vor fi zonă ,,1".

In mod excepţional, poate exista o scurgere mare de substanţe uşoare,deşi aceasta se va întimpla numai ca rezultat al unui accident anormalde exploatare. Pentru a acoperi această situaţie, pînă la o distnţă orizon-tală de 7,5 metri, în jurul zonei ,,1" şi pînă la o înălţimc totală de 3metTi, va fi zonă ,,2".

Este prudent ca, între suprafaţa lichidului şi nivelul solului, să existeo zonă ,,0". Suprafeţele propuse ale zonelor "O'", ,,1" şi ,,2" sînt indicateîn fig. 9., anexa l.

Suprafeţele menţionate se referă la un separator de ulei/apă din-tr-a instalaţie specială pentru scurgeri, cu o varietate mare de substanţeîn instalaţie. La separatoare mai mici, destinate unei singure substanţe,cu o compoziţie cunoscută, se pot stabili distanţe mai mici.

1.15. SCĂPĂRI DE VAPORI DE LA UN CANAL DESCHIS DE DRENARE

Suprafeţele propuse ale zonelor ,,1" şi ,,2" sint indicate in tabelulnr. 3 şi presupun scurgerea rapidă a ];chidului spre un sistem e1Janşdedrenare.

Se recomandă ca eşapările de abur să nu se facă în drenajele careprimesc lichide anf1amabile, pentru a se evita geJ11emreade amestecuricxplozive.

96

,AMEXA2

~RECIZĂRI SUPLIMENTARE PENTRU ZONAREA UNOR MEDIICU PERICOL DE EXPLOZIE SPECIFICE

2.1. LOCURI IN CARE POT APARE AMESTECURI PERICULOASEDE HIDROGEN

Hidrogenul, in raport cu aerul, are o densitate foarte mică; 0,07 (M= 2; Ma~ 29). Din această cauză, ori unde au loc scăpării de hidrogen,acesta se va ridica cu cea mai ,m-are viteză în sus, dispersîndu-se inatmosferă, dacă nu este împîedicat. Din acest motiv încăperile în carepot avea loc degajări de hidrogen vor fî prevăz,!te cu măsurile necesare .pentru împiedicarea formărÎÎ pungilor de hîdrogen, prin asigurarea deaerisiri în punctele cele mai înalte .ale încăperii,(deflectoare, fante etc.).

Limita de explozîe cu aerul a hidrogenuluî este între 4 şi 75,6'/,voI. Temperatura de aprindere este de 560"C. Energia minimă de aprin-dere este de 0,011 m Joules. Presiunea maximă de explozie este de 7,4bar.

Din motivele sus arătate, zona cu pericol de explozie în jurul apa-ratelor care conţin hidrogen sub presiune 'este de maximum 5 m în planorizontal, iar.pe verticală, de 8 m.

In amestecuri cu alte gaze inflamabile, hidrogenul se va lua în con-sideraţie numai dacă reprezintă peste 30'1, vol. .

In camerele de încărcare a bateriilor de acumulatoare, are loc o de-gajare de hidrogen care, printr-o ventilaţie bună naturală (fante deflec-toare), poate fi evacuată. In' cazul bateriilor de acumulatoare mari; ven-tilaţia naturală nu este suficientă (vezi ş; instrucţiunile MEE- PE 112175- Instalaţii de curent continuu).

2.2. LOCURI iN CARE SE PRELUCREAZA SAU. SE DEPOZITEAZAGAZE PETROLIERE.L1CHEFIATE (G.P.L.)

In această categorie de gaze, se incadrează gazele petroliere liche-fiate (butan, propan etc.) ~i gazele lichefiate, cum sint: propilena, c10-rura de vinil, hidrogenul sulfurat, mercapllanii şi aininele.

La temperatura şi presiunea normală, aceste substanţe sînt în staTede vapori, evaporîndu-se brusc, atunci cînd scapă in a1::rnosferă.

Toate aoeste gaze sînt mai grele decit aerul, din care cauză ele seîntind deasupra solului, ocupînd - la inceput - toate adînciturile dînteren, iar cind sint în cantitate mai mare, formează nori de gaze.

7 - Indreptar dcparldmeD.taL' t7

pentru eTaporarea şi expandarea gazeior scăpate, se consumă omare cantitate de căldură, ceea ce duce la un moment dat (Ia scăpărimai masive) la condensarea umidit'ăţii din atmosferă, şi - ca atare _la formarea ceţi].

La apariţia norului de ceaţă, cantitatea scăpată de gaz lichefiateste mare şi pericolul unei explozii, eminente. Orice sursă de ener-gie (flacără, scinteie, suprafaţă fierbinte, radiaţii de mare energie etc.)poate declanşa explozia, care - in funcţie de cantitatea de gaz scăpat- poate să fie devastatoare. După literatură, cantitatea de gaze careproduc explozii devastatoare incepe la Circa5 tone.

Pentru rnăsurHe ce rtrebuie luate În instalaţiile ee prelucrează, ma-nipulează sau depozitează gaze liChefiate, se vor respecta prescripţiiledin anexa 4.

La toate instalaţiile in care se lucrează cu gaze lichefiate, intr-o can-titate mai mare (peste 5 tone), zona 2 va fi de cel puţin 15 m şi cu zonăsuplimentară de 0,6 m inălţime de minimum 15 m, total 30 m.

Important este ca utilajele şi echipament!,le ce lucrează cu gaze li-chefiate să fie construite din materiale prescrise, corect executate şimontate (atenţie la dilatările termice) şi intreţinute corect.

La depozitele de gaze 1i~hefiate, se vor lua măsuri de detectereautomată a scăpărilor de gaze şi se va aplica zona suplimentară de 0,6 minălţime pînă la minimum 30 m.

O sursă de scăpaTe,a, gazelor lichefiate, neC-8tectaltăsau neinlătu-rată, poate să ducă la intinderea unei şuviţe de gaze de-a lungul urieiadincituri de teren (vale, şanţ, inclimire de teren) Sau poate fi depla-sată de vînt (slab) pînă la mari distanţe, întilnind pe acest parcurs totfelul de surse de aprindere, astfel încît se poate provoca o explozieprintr-o sursă aflată la mare distanţă.

In: toate instalaţiile şi depozitele cu gaze lichefiate care nu sintsupravegheate permanent, se VOr monta gazanaIizatoare automate cualarmă.

Este, de asemenea, important ca, la proiectarea instalaţ.iilor şi depo-zitelor de gaze lichefiate, să se prevadă ventile de secţionare intre uti-lajele cu o :restre considerată pe<'iculoasăcu comandă la distanţă pentruminlmalizarea pericolului.

2.3. LOCURI IN CARE SE LUCREAZACU SUlFURA DE CARBON

Sulfura de carbon fierbe la 46°C, are un purict de aprindere la102'C, iar punctul de inflamabi-litate este- 30"C.Deci, la temperaturaambiantă, are o tensiune de vapori mare care, oricînd, poate generaun amestec exploziv, care datorită temperaturii joase de aprindere sepoate iniţia de la orice scînteie sau suprafaţă cu o temperatură mai marede 102°C.Trebuie menţionat că şi energia ei de aprindere este foartemică, fiind de 0,009 mWs, iar presiunea maximă de explozie este de7,8 kglcm2•

Vaporii de sulfură de carbon sint mult mai grei decît aerul (1,64)şi ca atare se adună deasupra pămîntului, plutind sub formă de' ceaţă.

, Dat fiind că limita de t'Oxicitate (CMA)este de 0,05 gjm', iar limitainierioară de explozie este de 30 gt/m' (1% val.), ceea ce inseamnă de

,ta

600 de ori mai mică şi dacă, pe linie de tmocltate, au fost IUat~măsurisigure pentru a nu se depăşi această valoare şi instalaţia elrte suprave-gheată pemlanent, atunci o instalaţie de sulfură de carbon poate fi echi-pată şi cu echipament electric, în execuţie normală, cu condiţia caacesta să poată fi scos, in mod sigur, de sub tensiune, din exterior. Echi.pamentul de ventilaţie şi ilumînatul de siguranţă vor fi ,executate, Înorice caz, în execuţia antiexplozivă.

2.4. INSTALAŢII IN CARE SE FOLOSEŞTE AMONIAC

Amoniacul gazos .are o densitate de 0,59 şi, ca atare, este un gaz.mai uşor decît aerul. Totuşi, în contact cu aerul atmosferic, formează oceaţă care, greu, se ridică de pe suprafaţa pămîntului, ceea ce denotă căamoniacul gazos reacţionează cu umiditatea armosferică, formîndu-sehidr.oxid de amoniu, care este mai greu decÎ,t aerul şi, deci, pluteştedeasupra solului. .

Limita inferioară de explozie'este de 15'10 voI. (105 g.jm'), pe cîndlimita de toxicitate este de 0,3'10 voI., iar cea mortală de 3"10 voI.

În cazul unor instalaţii în care se foloseşte amoniac, amplasateîn încăperi Închise cu supraveghere permanentă, cantitatpa de amo-niac scăpată nu poate atinge, decit in cazul unei avarji majore, limitainferioară. de explozie. în aceste instalaţii, echipamentul electric poatefi în execuţie normală, cu .excepţia instalaţiei de avarie şi a iluminatuluide siguranţă care vor fi în execuţie antiex. Se va prevedea şi posibilitateade întrerupere sigură, din exterior, a alimentării cu energie electrică ainstalaţiei normale, În momentul atingerii limitei toxice (vezi şi STAS6987-82'- Instalaţii f,igorifice. Pl'esor:ipţiide siguranţă).

2.5. DEPOZITE DE PRODUSE, RAMPE DE INCARCARE-DESCARCAREŞI STAŢII DE DISTRIBUŢIE BENZINE.MOTORINE

în eceastă categorie, re includ ,ocurile de depozitare a gezelor şilichidelor combustibile şi inflamabile. Depozitarea se face În rezervoare,butelii, hutoaie şi bidoane. Pe lîngă rezervoarele şi butoaiele de depo-zitare, se amplasează şi -pompeLede transport aferente.

Prescripţiile de depozitare, manipulare şi de zonare sînt cuprinseÎn "Normativul departamental pentru proieCtarea şi executarea depozite-lor de lichide şi gaze combustibile şi a instEJ!aţiiiO'I'anexe aoe'Slbora."'

2.6. STANDURI DE VOPSIRE Iiin această caiegoriie,se includ 'locurile amerulja~ Îneare ee aplrică11

prin dispersare, scufundare, cu pensula sau alte procedee - vopsele şi!sau lacuri Ge conţin rsolvenţi şi diluanţi inflamabili, sau und" depozitteori reziduurile vopselelor pot forma amestecuri inf1amabile.'.

Nu se includ, in această categorie, locurile unde se aplică ocazio âl~\'opsele sau lacuri cu pensula. r. -

19

In a~ste locuri, unde se aplică vopselele, ocazional, prin dispersie,se vor lua măsuri de scoaterea temporară a alimentării cu energie elec- 1~~~~~'. J

Pentru întinderea zonelor cu pericol de explozie din jurul loculuide aPlilare a vopselelor şi lacurilor, sevor consulta figurile 18 şi 19. dinanexa l: .

2.7. GAIWE ŞI ATELIERE PENTRU REPARAREA AUTOVEHICULELOR

In această categorie, se incadrează garajele pentru mai mult de treiautovehicule Intreo încăpere şi încăperile în care se face întreţinereaşî repararea acestora. Se consideră zona 2 toate spaţiile încăperilor res-pective de la sol pînă la înălţimea de 0,6 m deasupra pragului uşilerde ieşire.

2.8. HANGARE DE AVIAŢIE ŞI LOCURI DE AliMENTr.RECU CARBURANT A AVIOANELOR

Fac parte din locurile destinate pentru gararea sau întreţinereaavioanelor, fn oare se utilizează benzină, drept combustibil pentru reac-toare sau alte lichide şi gaze inflamabile. Nu se includ locurile €ace seutilizează exclusiv pentru avioane. caIr€' nu '3n avut, însă, în ele nicio-dată astfel de lichide sau gaze sau care au fost bine scurse şi purjate.

Hangarel<" orice I3dmcitură, canal, trapă etc., ca,rese află sub nivelulpardoselii se încadrează in zona 1. .

Tot spaţiul hangarului pînă la nivelul de 0,6 m deasupra pardoseliise consideră zona 2, inclusiv orice spaţiu alăturat sau În legătură carenu este separat adecvat de hangar.

Spaţiul de 1,5 m deasupra şi 1,5 mpe orizontală de la motoareleşi rezervoarele de combustibil ale avionului sau de la construcţia avio-nului care conţine combustibil se va considera zona '2. Tot zona 2 estespaţiul pînă la pardoseală de sub avion.

Spaţiile alăturate hangarelor în care nu au loc degajări de vaporisau gaze (depozite de materiale neinflamabile, de aparate electrice, ca-mere de comandă etc.) nu se clasifică în zona 2, dacă sînt separate dehangar printr-un perete etanş sau un alt compartiment (SAS, culoar)

. şi dacă sint bine ventilate. .Bateriile avîoanelor nu pot. fi încărcate la un avion amplasat inte-

gral sau parţial in hangar. Aparatele de încărcare vor fi amplasate înzone nepericuloase, de preferat în clădiri separate.

\ La alimentarea avioanelor cu carburant lichid pe aeroport (în aerliber),' zonele formate sînt redate în figura 28 din anexa 1. Pentru car-ti'urant cu punct de inflamabilitate sub 28°C, sub fiecare punct de ali-Mentare" se formează o zonă 1 cu o rază de 20 m şi o zonă 2 cu razad~ 30 m. .

----\ ~entru carburant cu punct de înflro:,nabilitateintre 28-55°C, se for-me:ae<lsub punotul de 'alimentare o wna 2 cu raza de 4 m {vezI f,g. 261o

100

.1

J

2.9. LOCURI DE ADMINISTRARE SAUOE DEPOZITAREA SUilSTANTELOR ANESTEZICE SAU DEZINFECTANTEINFLAMABILE

In această categorie, se includ încăperile din cadrul spitalelor undese administrează, depozitează sau manipulează substanţe. anestezice saudezinfectante inflamabile.

Incăperile în care se depozitează substanţe anestezice sau dezin-fectante inflamabile se clasifică În întregime zona 1.

In locurile unde se administrează substanţc anestezice infJamabile,se consideră zona' 2 întreaga suprafaţă a camerei pînă la înălţimea de1,5 m de la pardoseală"

2.10. ATElIERE MECANICE

Aproape în toate atelierele mecanice se lucrează şi cu acetilenă saugaze lichefiate (propan - butan) pentru efectuarea sudurilor. Folosireaacestor substanţe agravează foarte mult pericolul din atelierele mecanice,pericol deseori neglijat.

Toate aceste gaze sînt' mai greI') decit aerul şi - ca atare - toatescăpărme VOr pluti deasupra solulu'i, a.dunîndu-se, de preferiinţă, in.adînciturile dîn atelier sau în locurile mai liniştite. Trebuie să se acordeo deosebită atenţie tuturor utilajelor, echipamentelor şi - in special -racordurilor, perutru evi1area oricărei scăpări de goazecare, în cadrulatelierului, ar putea să se aprindă atît la flăcările deschise, cit şi laechiparn.en'tulelectric sau mecanic care - toate - sînt În €xecuţienormală.

Intrucit aceste gaze sint utilizate pentru sudură - pentru ardere- atelierul se încadrează în categoria D pericol de incendiu (p. 118-83,ari. 3.1.).

Nu se vor amplasa în interiorul atelierului decît tipul de genera-toare de acetilenă admise şi în număr admi~. De asemenea, pentru gazeleIichefiate, nu se vor folosi decit butelii autorizate.

2.11. CLASIFICAREA LICHIDELOR COMBUSTIBILE

In funcţie de temperatura de infJamabiIitate a vaporilcr emanaţi,lichidele combustîllile se clasifică in următoarele clase:

TABELUL 4

Temperatura de infla-. mabilitate a yapori-lor.

'e ti~ 28 28~ti~55 55~ti:::;100 ti::;;; IDO

Clasa lichidului com- -bustibil LI LII LIII LIV

Clasele L III şi L IV ale lichidelor combustibile se clasifică, in func-ţie de temperatura d" depozitare, in subgrupele a şi b.

101

Subgrupa a cuprinde lichidele combustibile care sl"t depozitate latemperatura egală sau.superioară celei de inflamabilitate.

Subgrupa b cuprinde lichide combustibile depozitate la o tempera-tură inferioară celei de inflamabilitate.

2.12. ZONE CU PERICOL DE EXPLOZIE IN INSTALATII SPECIFICEACTIVITĂTII DE FORAJ-EXTRACŢIE TITEI-GAZE, AMPLASATE PEUSCAT SAU PE PLATFORME MARINE, FIXE SAU MOBILE

Echipamentele şi instalaţiile, de foraj, sondele de producţie, parcu-rile de colectare şi separare a ţiţeiului şi gazelor, staţiile de compresoareşi instalaţiile pentru punerea in produclie de intervenţie şi reparaţiela .sonde sint echipamente care lucrează, în general, in aer liber, ventilatebine şi au echipament" cu un volum mai mic decit instalaţiile chimiceşi petrochimice. Ca atar~, şi sursele sint, în general, mai reduse.

Aceasta face ca întinderile .zonelor În jurul surselor dle pericol săpoată fi considerate mai mici sau cel mult egale cu cele stabilite inprezenta lucrare. Situaţia va fi analizată de fiecare dată in funcţie decondiţiile locale. In acest sens, se vor consulta figurile 20~27 din anexa1. Pentru compresoare, pompe, depozite etc. se Vor aplica zonele stabi-lite in normativ sau reduse cu cel mult 1/4.

Intrucit o mare parte din echipamentele folosite in acest domeniupot intra într-o zonă în care pot apare avarii majore care. depăşesc ava-riile admise În proiect, instalaţiile electrice vor fi prevăzute, obligtoriu,cu posibilitatea scoaterii lor de sub tensiune şi controlului permanental concentraţiei de gaze cu explozimetrul portativ.

Instalaţiile de pe platformele marine se vor trata ca şi cele de peuscat. De la caz la caz, În funcţie de condiţiile locale, se vor reanalizaaceste distanţe reducîndu-se corespunzător.

2.13. PRAFURI ORGANICE ŞI PULBERi METALICE

Orice praf organic uxidabil aflat intr-o stare de fineţe avansată şiin prezenţa oxigenului atmosferic poate genera o explozie de mare pro-porţie, dacă există şi o sursă de aprindere. Cu cit granulaţia prafului estemai fină cu atit energia de aprindere poate să fie mai mică şi exploziamai puternică. Vit-eza de ardere este inf1u"enţatăde porozitate a prafului,deoarece. la un material poros, oxigenul este mai uniform repartizat înmasa particulelor decit intr-unul compact. Aceasta explic'i exploziileviolente la rnăcinarea şi condiţionarea furajelor.

Cele mai expuse industrii în care apar prafuri organice şi pulberimetalice şi în care au avut loc explozii cu morţi şi pagube importantesînt: fabrici de zahăr, fabrici de nutreţuri, unităţi chimice, mori de ce-reale, ,silozuri de cereale şi tocilării, fabriei de prafuri metalice etc.

Fazele periculoase în industria chimică sint: rnăcinarea, uscarea, si-tarea..amestecarea, transportul pneumatic. filtrarea etc.

Fenomenul de aprindere la prafuri poate să aibă loc in amesteculde praf antrenat (suspensie) sau in strat depus.

• 02

Aprinderile ln suspensie depind de intensitatea arderii exotermea amestecului praf/aer, de intensitatea sursei de aprindere, de fineţeaprodusului şi de energia minimă de aprindere.

Praful, spre deosebire de gazele sau vaporii mai grei decit aerul, nupluteşte decit limirat in aer, apoi se dePune, formind un strat de prafcare, oricind, poate să fie antrenat, formînd un amestec exploziv.

Zona periculoasă, în cazul prafurilor, se intinde în jurul agregatuluicare produce praful cind acesta se află în aer liber şi cuprinde tot spa-ţiul cînd acesta se află într-o încăpere. Pericolul într-o încăpere estedat de neeta:rL'jeitateautilajului şi de depunerile de praf.

Granulaţia de la care se consideră că praful este periculos este de0,5 mm. În realitate, însă, pi-afurile au o granulometrie foarte largă care,de obicei, cuprind şi particule foarte fine de câre trebuie să se ţinăseama.

Limita de explozie inferioară la prafurile cele mai rcaetive începela circa 15 gjm3. Ori circa 20-30 gjm3 este o concentratie prÎ!f1care nuse mai poate vedea cu uşurinţă. Din acest motiv, nu se pot monta detec-toare optice sau de altă natură. În asemenea medii, nu se poate lucra.

Ori o suspensie de o asemenea concentraţie nu se poate menţinemult timp. Praful se depune. Norii de praf, însă, se pot forma foarteuşor prin deschiderea unui filtru, a unei flanşe la un transport pneu-

.~ matic, prin deschiderea unei mori, prin antrenarea prafului depus etc.Zona periculoasă, in cazul prafurilor, se restrînge,)a int€ri-orulagre-

gatelor în care se produc,. prelucrează, se amestecă sau se separă praforganic, la imediata lor apropiere (3-5 m), cind sint in aer liber şi laspaţiul în întregime, cind utilajele neetanşe se află in încăperi. Zonapericuloasă dintr-o încăpere nu se extinde în exterior. !'~xploziîle deprafuri sînt, de obicei, mai puternice decH cele de gaze,.

Pulberile metalice (Al, Mg, Zr, Sr, Zn, Sn, Ti, Sb, Ni etc.), în starefoarte fină, pot genera explo~ii foarte puternice care întrec~ ca putere şiîntensitate, pe cele de gaze şi ale prafurilor organice (gaze :S 8 atm;prafurile < 13 atm; pulberile < 15 atm).

10S

ANEXA 3

CALCULUL VENTILAŢIEI !NDUSTRIALE

3.1. VENTILAŢIA iN INDUSTRIE (GENERAlITAŢI)

3.1.1. Locuri care nu sînt bine ventilate

In marea majoritate a cazurilor, locurile care nu sînt bine ventilatese află în interiorul clădirilor, iar îndrumările date maî jos reflectă acestesituaţii. .

Chiar şi în aer liber, printr-o coniiguraţie specială a uzinei, se poateîmpiedica circulaţia aemuu,i, astfel încît zona înconjw'ăwa.re nu p"",tefi consîderată ca bine ventilată. Dacă se întîlneşte practic un astfel decaz, aria respectiva urmează să fie tratată ca o situaţie cuasi _ inte-rioară - şi dacă nu toate, unele din măsurile descrise În paragrafeleurmătoare i se pot apli~a.

Pentru necesităţile acestui volum, situaţia interioară este definităca o arie substanţial închisă prin care circula,ţia aerului este îngrădităşi care nu răspunde cerinţelor unei situaţii bine ventilate. Conceptulîmbrăţişează aria ce se extinde de la o simplă cameră sffigulară şi o clă-dire cu un singur. etaj, la orice aranjament complex de multiple camerecomunicante, la casa scărilor şi casa liftului, la golurile de conducte şicabluri etc., din 'totalul structurilor mu1tietajate.

In general, circulaţia naturală a aerului În interior este slabă încomparaţie cu cea din situaţiile bine 'ventilate. Din acest motiv, e nece-sară o formă suplimentară de ventilaţie care .să asigure ca scăpărilede gaze sau vapori să nu se aeumuleze în spaţiile închise (unde ar puteacrea o zonă de pericol), T.ealizîndu-s€o dHnare rapidă sub limita lor jnf~-rioară de explOziedispersindu-le r.epede.

În unele cazuri, se poate Dealiza, în. mod simplu, o ventilaţie supli-mentară printr-o proiectare atentă a clădirii, prin instalarea propice de"air bricks'" sau "Iouvres", dar mai uzual e necesară ventilaţia mecanică.

Ventilaţia suplimentară poate ave~, caracter general sau local, pn-ma fiind folosiltă pentru a €xtinde ventilaţia nwtu:raIă,ultima pentru aventila (de obicei la extracţie) eficace puncte cu un risc specific.

Ventilaţia naturală, împreună cu cea suplimentară, se combină pen-tru a da ventilaţia totală.

104 .

3.1.2. Stabilirea condiţiilor de ventilaţie

Pentru' a stabili condiţiile de ventilaţie generală şi locală, trebuiecalculate datele scăpărilor de substanţe inflamabile din surse de "pe-ricol", identificate sau rezultate din experienţe anterioare. Aceste debitese determină. Debitul de aer necesar diluării poate. fi calculat folosindformula de calcul redată in continuare, in acest capitol.

1. Debitele de scăpări

Debitele de scăpări de lichid inflamabil vor fi determinate prin ex-perimentare sau calcul, iar cîteva formule relevante sint date in pre-zenta anexă. Debitele scăpărilor de gaze sînt calculate direct; in cazullichidelor inflamabile, insă, volumul de vapori este calculat determinin-du-se intii debitul scăpărilor de lichide şi apoi, din cunoaşterea proprie- .tăţilor fizice ale lichidului şi condiţiilor procesului, este derivat debitulde vapori.

N'OTE:

a). In formulele de la pct. 3.3., este necesar să se cunoască manmeaorificiului prin care poate scăpa substanţă periculoasă. Mărimea drene"lor, ventilelor, punctelor de colectare a probelor sau conductelor deschiseeste cunoscută; notele explicati.ve la tabelul 3 orientează asupra unormărimi de orificii, care' se pre~upune eă .exisită in situaţii uzuale deavarie a echipamentelor. . '-- .

b). Formula de vaporizare se referă la debitui scăpărilor de vaporidintr-un jet de lichid sau spray, in care caz debitul este, de obicei, mare.După ce lichidul atinge podeaua sau nivelul de bază sau altă suprafaţărece, lichidul vaporizat este; în general, relativ scăzut. Formule simplepentru calcularea debitului de vapori nu acoperă această situaţie. Deasemenea, prezintă dificultăţi stabilirea teoretică a degajării vaporilordin lichide conţinute în recipiente deschise, unde agitarea poate fi lmfactor suplimentar sau din solide ude (turta Iiltrelor).

In astfel de cazuri, trebuie să se apeleze la evidenţierea experimen-tală, folosindu-se instalaţii tipice existente, pentru a se stabili olebitul olevapori.

c). Utilaje cu guri de vizitare care sint deschise pentru a permiteintroduceri de materiale emit, în general, vapori, cantitatea scăpătilorfiind calculabilă din volumul dezlocuit; se presupune că, În mod norrÎi'a1,vaporii se află în stare saturată. Dacă nu .se fac introduceri de mat~-rîale, lichidul din utilaj este sub punctul iniţial de fierbere, d"gajareade vapori este foarte mică.

d). Un nor de gaz inflamabil sau vapori rezultind dintr-o fisurăpealle conţine ceaţă sau spray care este format fie fizic la locul eşapării.fie prin condensarea vaporilor. Se pre.upune că o. ast'fel de ceaţă sauspray este inflamabilă ca şi vaporii.

2. Necesar total de aer pentru ventilaţie

In spaţii interioare cu ventilaţie naturală, CÎrculaţia aerului esterestrînsă şi - în majoritatea cazurilo]' -. viteza aerului este mai micădecît cea inregistrată într-o situaţie de T<>ntilaţiebună cu un factor de

105

"el puţin 10. Chiar dacă se realizează ventilaţia mecanică 5uplimentară,considerentele de efort pentru operatori 'limitează vireza aerului 5ubpragul de 1 m/sec. la care are 10<:o mişcare eficientă turbulentă a gazu-lui inflamabil sau a scăpărilor de vapori cu aer de diluţiI'.

Fără a nesocoti aceste condiţii nefavorabile, !'''perienţa practicăarată că în interioare, chiar atunci CÎndau loc scăpări, acestea sînt ames:-tecate şi diluate cu aer, obţinindu-se amestecuri sub limita inferioarăde explozie a vaporilor, această acţiune fiind provo<:ată de "urenţii de,convecţie generaţi de echipamente fierbinţi, de ,mişcarea oameni1o.r sauechipamentelor şi prin acţiunea de jet a însăşi scăpărilor de gaze 5auvapori. Dacă, totuşi, in cazul unei <scăpăricontinue, trebuie menţinutădiluaţia, iniţiaJă, e5te esenţial să se introducă aer proaspăt <::afl'3'bilsă ajungăîn zona afectată şi să o inunde. Fără o astfel de ventilaţie suplimentară,S<Oăpărilede gaze şi vapori se acumulează in concentraţie mereu cres-<Oîndă,pină cind atmosfera generală creşte spre limita inferioară de ex-plozie şi deasupra ei.

Debitul teoretic de aer proaspăt ce trebuie asigurat pentru a pre-veni creşterea concentraţiei medii a gazului inflamabil sau scăpărilorpeste limita inferioară de explozie poate fi calculat după descrierea demai jos, considerindu-se că debitele probabile de scăpări sint. cunoscutesau pot fi determinate după cum a fost arăt"t mai sus,

Intrucit pot să apară, oriunde, scă'pări într-o clădire, iar curgereaaerului nu poate fi concentrată in int~gime in zona afectată, circulaţiatrebuie să' fie 'mai intensă dedt arată n'ivelul teoretic de diluţiI', pentro.a se asigura ca atmosfera generală să nu se ridice peste limita inferioarăde' explozie, cu excepţia, în cel mai rău caz, a ocaziilor anonnale.

In. practică, se recomandă ca debitulteoretic de aer să fie majoratcu,.un factor de 4 sau mai mult, in funcţie de condiţiile lo<:alesau deexperienţa din alte uzine.

Trebuie acordată o atenţie deosebită amplasării prizei de aer proas-păt din uzină, pentro. a se evita ca aceasta să fie amplasată in zonele cri-tice.cu acumulări sau stocări de gaze inflârnabile sau vapori.

In situaţii deosebit de dificile, pot .fi prevăzute mici fante plasatestrategic şi capabile de a crea o circulaţie locală a aerului.

Pe baza principiilor din paragrafele precedente, se poate stabili mo-dul de. caIeul al aerului suplimentar necesar pentru situaţiile interioare.pentru stabilirea debitului de aer prin ealeul, se va folosi următoareaformulă:,

unde:.Q•.=.de,bituI: de.aer necesar, în m'/h;Qi,- rat" probabilă a scăpărilor de Tapor! sau gaz In m3/h sau, in

. caZ)ll lichidelor, volumul vaporilol' degajaţi de lichid de la osursă: de,pericol în m3/h;

Y,.=.conoontraţia procentualii (v/v) a CI!lDlponentuluîInflilmabtl;Y, , . lI~ocentuI (v/v) limită înferioari de "xplozie a 'componentuluî

. 'înf,lamab_Udin scipări; , ..F" =!aG!;Qx:,de siguranţă luat uzual ca fIlnd 4,

(a). Prin inspectarea şi cunoaşterea condiţiilor de operare ale insta~laţiei. se stabileşte, prin calcul, care sursă de pericol, din cadrul zonei, ne-cesită cel mai mare debit de aer, ca să se asigure că concentraţia medie agazului inflamabil sau a vaporilor pierduţi de ea nu se. va ridica deasu-pra limitei sale inferioare de explozie.

NOTE:

(1). Pentru stabilirea debilului de ventilaţie, se va lua in calcul nu-mai un singur caz ("cel mai rău~') şi anume, cel care impune cel maimare debit de aer, intrucit probabilitatea de scăpări mari simultanedin două sau mai multe surse de pericol 2 este mică şi poate fi ne-glijată.

(2). Sursa de pericol astfel determinată nu trebuie să fie cea cu '\scăpările cele mai mari de substanţă inflamabilă, intrucit debitul de aernecesar depinde de condiţiile procesului şi de proprietăţile substanţeiimplicate. In general, cunoştinţele preliminare asupra uzinei şi a con-diţiilor procesului tehnologic şi proprietăţile substanţelor manipulatepermit repede stabilirea sursei cele, mai nesemnificative de "pericol:' şi,prin convergenţă, se ajunge la "cazul cel mai rău~~.

(b) Ignorîndu-se sursele care s-au. tratat prin evacuare locală sauprin altă soluţie de evacuare, se va determina numărul altor surse de"perieol" în zonă şi,. din tabelul nr .. 5, se va stabili şi .cite din acestesurse vor avea. sc~părisimultane.

Prin inspectarea şi cunoaşterea condiţiilor de operare ale instala-ţiei, se va stabili, prin calcul, care din sursele de Hpericol"-cer (in urmaconsiderărilor) ~ele mai mari debite de aer necesar, pentru a asiguracă coneentraţia medie ~. elor inflamabile sau vaporilor scăpaţi să nuse ridice .deasupra Urnit lor inferioare de explozie. Se va folosi "cazulcel mai rău" astfel sta 'tit (după numărul găsit din tabelul 5 la punctul(c) al procedurii.

TABELUL 5

Totalul surselor Aei Swru. tl~ "puicol" 1 &U

:,periwl" 1 'MPMi sinnlltane

.1 12 25 39 413 518 ~23 728 !33 939 1045 1151 12

C). După cum s-a observat mai sus la (a) şi (b), o sursă de ."pericol"2 şi un număr de surse de "pericol-. 1 sîn~ coIl&idaa<R '" fi capabile descăpări simultane. (

181

Se vor insuma valorile calculate anterior ale lui Q, pentru fiecaredin aceste surse, pentru a se stabili debitul de ventilaţie totală necesară.Din valoarea rezultată a debitului, se va deduce gradul de ventilaţienarturală in zonă şi se va calcula d~bltul de ventilaţie generală supli-mentară necesară.

NOTE:

Din punctul 3.2.,rezul'tă valor.i.tipice pentru gradul de ventilaţie na-turală in diferite tipuri 'de construcţii.

(d). Se Vor analiza cele aflate. Ele ar putea fi in conflict cu criteriuleconomic sau alt' criteriu limitativ, în care caz ar putea fi necesară oreabordare a proiectului de bază al uzinei.

Aplica-reaprocedurii de mai sus la o instalaţie ipotetică este ilustratăIa pct. 3.2.2.

C~rinţe"e impuse de extracţia locală asujl<"a debttului de aer.unde extracţiei locale i se cere să îndepărteze gaze inflamabile sau va-pori de la o sursă specifică de "pericol" Osau 1, se aplică următoarelerecomandări:

(a). Debitul de aer trebuie .să fie suficient pentru a reduce concen-traţia gazuluî inflamabil sau vaporilor în sistemul de introducere)a sub25'10 din limita sa inferioară de inflamabilitate. Dacă aceasta nu poatefi realizată cu siguranţă, pot fi necesare precauţii suplimentare (de exem-plu, ventile!E!de explozie). Trebuie consultaţi experţi pentru îndrumări.

(b). Pentru a corespunde prevederilor privind lichide' uşor infla-mabile, sistemele de introducere trebuie să fie rezistente Ia foc, iar mo-torul exbaustorului de evacuare nu trebuie să .fie amplasat in calea deevacuare a vaporilor. Trebuie acordată o considerare a naturii materia-lelor de construcţie a exhaustorului şi sistemului de introducere pentrua reduce posibilitatea de apariţie de scintei datorită fricţiunii sau elec-.tricităţiistatice.

3.2. VENTILATIA IN CLADIRI

3.2.~.Consideraţii generale3.2.1.1. Introducere

Problemele de ventilaţie in clădirile industriale sint comple"e atitpentru ventilaţia naturală, cît şi pentru e.ea mecanică, mal ales atuncicînd este' vorba de subs.tanţe inflamabile şi de reducerea riscului de ex-plozie.

Principalul. mod de prevenire a acumulării, diluării şi disp"rsăriiatmosferelor. infJamabile, CÎnd acestea apar, este diluarea cu un volumadecvat. de, aer. care circulă prin zona afecta1tă.Au fost căutaJtieformuleeorespJlIlZiitoa,re.pent':ll determinarea volumului de aer necesar.

Următoarele paragrafe ating cîteva puncte importante în legăturăcQventilaţia naturală şi mecanică in clădiri.

NOTE:

Se obişnuieşte să se facă referire ori de cîte ori se schimbă aerul'pe oră. Este o unitate medie de măsură, convenită, care se referă doarla cantitatea de aer; nu indică nimic in ceea ce priveşte circulaţia cu-renţilor de aer. Se prezintă mai jos diferite valori tipice ale număru-lui de schimburi de aer pe oră care ati loc datorită ventilaţiei naturaleneîmbunătăţite pentru clădiri de mărimi şi caracteristici constructive di-ferite. Pentru o clădire cu dimensiuni cunoscute, debitul volumetric alaerului se poate deduce din valorile date.

3.2.1.2. Ventilaţia naturală şi mecanicăMişcarea aerului intr-o clădire se face, in general, prin infilţrarea

naturală prin neetanşeităţile din jurul uşilor, ferestrelor, plăcilor lateralede structură etc. şi se datorează, in principal, presiunii Vintului careacţionează pe pereţii exteriori; la viteze ale vintului de peste 4,5 ro!sec.,este posibilă' infiltrarea aerului chiar prin construcţia de cărămizi.

Un curent natural de aer poate fi ajutat in mod deliberat să pă-trundă, prin prevederea unor deschizături in perete, făcute special-pen-tro a se realiza ventilarea prin curent de aer, încrucişat; cînd există, inmod normal, o diferenţă de temperatură între interiorul şi exteriorulclădirii, trebuie utilizat efectul "de coş" prin prevederea unor deschiză-turi în pereţi, la un nivel inferior, cît şi în acoperiş. .

In cazurile in care ventihiţia naturală sau imbunătăţită (măsuri con-structive, ca: fante, deschideri etc.) este neadecvată pentru ~copul propus,se folosesc metode mecanice de ventilaţie. Prin acestea, se furnizeazăaer suplimentar -în clădire} in cantitatea necesară sau se evacuează aerul.din clădîr,esau se pot f.aceambele operaţii.

. IOD,

3.2.'.3. Ventilalia produsă pe cale naturală

Cind singura sursă de infiltraţie într-o clădire este pătrundereaaerulm prin nee'tanşei~ăţi, foartte rar sînt atinse viteze măsurabile aleaerului în clădire. Deschiderile făcute special în. pereţi îmbunătăţesesensîbil această .situaţie, în special dacă acestea sînt amplasate în locuriunde se' creează' beneficiul maxtm al efectelor dominante ale pereţilor.Acolo unde asemenea deschideri în pereţi nu blochează ventilaţia, vitezaaerului de pină la 0,3 m!s. este detectabilă înăuntrul clădirii pînă la odistanţă de 10metri de la ,pereţii Interiori; dacă deschiderile sînt obstruc-ţioniste, nu se mai poate măsura nici o viteză la mai mult de ~ m deperete.

In cazul. unei clădiri inchise parţial, unde pereţii la~ali structurallsau pereţii cu cărămidă de umplere lipsesc pînă le o anumită inăl-ţime, pînă la circa 3 m deasupra nivelului solului, împrejurul întregiiconstrucţii şi dacă nu 'există obstrucţii majore în interiorul clădirii pro-priu-zise, atunci întrarea aerului la nivelul parterului nu este împie-dicată.

In clădirile fără etaj, unde căldura este generată In 'S€Opulconfortu-lui sau de la utilajele fierbinţi, instalaţii mecanice sau de la lumina elec-trică, se pot folosi curenţi de convenţie a aerului care se ridică (efectultiraj ului sau a coşului) pentru a ajuta sau a mări ventilaţia, prevăzîn-du-se deschideri de ventilaţie amplasate cit mal jos posibil în pereţii'exteriorl, iar yentilatoa~le să fie montate pe acoperiş. Producerea unei

. îmbunătăţiri efective a ventilaţiei prin aceste mijloace necesită o dife-renţă de temperatură de cel puţin 3'C între interiorul şi exteriorul clă-dirii; o ""'''''pţie la aceasta are loc atunci cind se produce un curent deaer puternic dirijat în sus, capabil să atingă acoperişul, provocat de unutilaj sau echipament. Curentul de aer în acest caz poate fi' evacuatprintr-"" ventilatcr plasat in mod corespunzător.

NOTĂ:

Chiar în clădirile neincălzite, ventilatoarele de pe acoperiş pot fifolosite pentru a împiedica acumularea de gaze mai u~are decît aeruidin interiorul construcţiei. La amplasarea -acestor ventilatoare, trebuieavut în vedere ca, prin tubulatură, să nu se poată produce <ourenţide aercare să circule în jos, sub efectul unui vint puternic în exterior.

Efectul tiraj ului (efectul de coş) poate să apară şi poate fi folositla clădir1le cu mai multe etaje, insă este supus următoarelor observaţiiimportante:

a) - in asemenea clădiri, planşeele sint frecvent făcute din betonşi servesc drept pereţi orizan,ta1i,mtifoc; integritatea lor pen~ru' acestscop priRcipal are prioritate faţă de spargerea lor, în scopul creşterii. ventilaţiei;

b) - etajele (planşeele) oferă o rezistenţă :pronunţată la curentul deaer dintre ele şi chiar acolo unde sînt prevăzute deschîderi în pereţi lanivelul solului şi ventilatoare pe acoperiş, este necesar să existe o dife-renţă adecvată de tempera~ intre planşee j3eThtrua se stabili efectultirajului;

c)- acolo unde sint folosite planşee de etaje deschise (fără pereţilaterali), nu se poate presupune că există o convecţie, deci o ventilaţie.Dacă se urmăreşte obţinerea unui tiraj, este esenţial să existe, în modnormal, diferenţe adecvate de temperatură de jos in sus, de la un etajla altul;

d) - adaptarea de exhal.!'Stoarepe acoperiş. in locul ventilatoarelor,imbunătăţeşte curentul de aer in sus şi, în consecinţă, ventilaţia. Admi-siile de aer trebuie plăsate optim, in pUnctul cel mai de j'!S.

3.2.1.4. Yentilaţia produsă pe cale mecanică

Acolo unde, din motive de siguranţă, sînt utilizate mijloace meca-nice pentru îmbunătăţirea ventilaţiei generale, în cadrul unei clădiri,proiectantul Itrebuie să aibă, În vedere ca vitezele rezultaiI1lteale aeruluisă nu producă disconfort operatorilor care lucrează în zonă. Vitezeleaeceptabile ale aerului În această ,privinţă sint 0,1 m/s la 16'C pînăla 0,3 m/s la 24°C. Dacă proiectul unul sistem general de ventilaţieconduce la ,viteze mai mari decit cele de mai sus, va trebui să fiereanalizat proiectul de bază al instalaţiei, avîndu-se ca rezultat ori o re-ducere a scăpărilor potenţiale totale ale substanţelor inflamabile, ori omărire a numărului evacuărilor mecanice locale care vor cuprinde scă-pările individuale.

Proiectarea ~istemelor de ventilaţie locale, aspectele privind aspi-rarrea aerului, şi îndeosebi, cele prfvind proiectarea oapacelor, apărătoa-relor, hotelor in formă de coadă de peşte şi a elementelor asociate _captare/absorbţie, "fantă/canal" - vor fi efectuate de către cadre spe-cializate. ,

110

3/4

3/41/2

1.2/41

2 1/21 1/21

1 1/21/21/21/2

"111 1/41 1/2

St:himburi pe".orilnfiltraţia naturală in clădiri

Construcţia

t!l Construcţia din beton sau cărămidă cu mai multe• nivele: .

- etaje inferioare sau intermediare;- etaj ultim cu acoperiş neted;- etaj ultim cu acop~riş tencuit;- etaj ultirri cu acoperiş netencuit.• Spaţii nedespărţite pe un singur nivel; construcţie

de beton sau cărămidă:- pină la 300 mc;- 301 la 3.000 mc;- 3.001 la 10.000 mc;- peste 10.000 mc.

'O Perete de protecţie sau construcţie (stratiformă)tencuită:

- pină la 300 mc;301 la 3.000 mc;3.001 - 10.000 me;

- peste 10.000 me.O Construcţie plană (stratiformă) netencuită:- pină la 300 mc;- 301 la 3.000 mc;- 3.001 la 10.000 mc;- peste 10.000 mc.

NOTA:

Aceste schimburi orare de aer vor servi doar ca ghid şi nu includdebitele de aer determinate de uşi deschise mari, canale de ventilaţie şiventilatoarele de pe acoperiş sau de sistemele de aspiraţie a aeruluiindustrial, instalate pentru îndepărtarea prafului şi a fumului.

3.2.2. Exemplu de calcul privind debitul de. aer intr-a construcţieinchisă

3.2.2.1. IntroducereUrmătorul exemplu este menit să ilustreze cum poa"'" fi dimensio-

nată o ventilaţie mecanică pentru o situaţie specifică. Se"examinează oinstalaţie ipotetică aflată într-un spajJîu închis şi se a;rată, foloSindu-seschimburile orare şi formulele cOl'eSpunzătoarede la pct. 3.3., pentru cal-culul debitului de evacuare rto~alăa substanţelor iiD.flamabîlecauza~e desursele de pericol 2 şi 1 luate în considera'l'e, Îll cele din urmă, cum sestabileşte debitul volumetric de aer necesa" care să minimalizeze risculce apare din debitul de scăpări calculat.

3.2.~.2. Exemplu3.2.2.2.1. Date de calculInstalaţia ipotetică se află într-o clădire <ro un singur nivel, de

construcţie plană, tencuită, ficare se des!e.,OBl'ăun proces de -are;

111

(100.psig)..

in care Se vehiculează acetona in vase închise, prin conducte şi cu aju-torul unor pompe sint disponibile următoarele date:

• Volumul clădirii: 1.000 mc.• Numărul şi tipul de vase: 6 - închise cu capac, cu pernă de

azot, din care 4 sînt prevăzut.e cuagitatoare, cu presetupe .8 - cu etanşări mecanice.

.500 - îmbinări flanşate, prevăzutecu garnituri.- limita inferioară de explozie:

2,10f0- deJ;lsitatea:800 kg/mc.- căldura specifică: 2,1 kg/kgOC- presiunea vaporilor la 45°C

66650 N/mp abs.'--- greutatea moleculară: 58

.- greutatea moleculară: 28

• Numărul şi tipul de pompe:• Conducte:

• Caracteristici acetonă:

• Caracteristici azot:• Condiţii de lucru

(in vase/rezervoare): - presiunea: 689.500N/mpadică 790.857N/mp. abs.

- temperatura: 45°C- temperatura ambiantă: 15°C.

Datele de mai sus pot fi folosite pentru a deduce următoarele:- conccntraţia. de' aceronă în- spaţiul de vapori din vasul presurizat

.u pernă de azot:

66650 x 100790857

8,4%

15°C:

- greutatea moleculară med.e a amffitecului acetonă aZ<Yt:

8,4 x 58 + 91,6 x 28 = 30 5100 '

- volumul unui kg de acetonă in formă de vapori, la 15°C.

1 x 22,4 x 288 _ 041 m". 58 x 273 '

volumul unui kg de amestec acetonă/azot în formă de vapori, la

1 x 22,4 x 288 = 0,77 m~30,5 x 273

Ipoteze de calcul:

- suprafaţa secţiunii transversale a unei garnituri rupte la o flanşăde conductă: 2,5 mm';

- suprafaţa secţiunii h'ansversale a unei garnituri rupte la o pom-pă': 12,5 mm2;

- suprafaţa secţîunii .transversaIe a uneî garnituri de agitator ruptă(ax eli diametrol de 100 mm şîjoc radial de 0,125 rom): 39,2 mm";

112

_ scurgerile/scăpările de mai sus sînt presupuse a avea loc in ur-mătorul mod: surse de pericol 2, cu excepţia pompelor de la care scapăfrecvent cantităţi de 100 mg/h care se <evaporăin intr<egime.Ca atare,garniturile de la pompe sint surse de pericol 1.

Calculele se fac pe sursele de pericol.

3.2.2.2.2. Scăpări de scurgeri de la sursa' de pericol 21. Debitul gravimetric de scurgere a unui lichid de la o etanşare

de pompă este d,.t de formu.la 3.3.2.1., de la pct. 3.3.:

W ~ 0,8 X 12,5 X 10--6 (2X 800 X 689500)0,5 kg/s = 0,33 kgjs.

Folosind formula 3.3:3. de la pct. 3.3., vaporizarea procentuală dinjetul produs de această scăpare, rezultă:

V • 100 (45 - t5) . 2.1 = 12')(525 o

Debitul gravimetric de vapori eliberaţi de o etanşare de pompă estecorespunzător:

12 x 0.33W"PMi = ---- = 0,04 kgjs,100

Debitul volumetric corespunzător de vapori de acetonă:

Q, ~ 0,04 X 0,41 X 3.600 m'Jh ~ 59 m'/h.

Este clar că, din cauza suprafeţei mai mici a secţiunii transversalede scăpare, în cazul unei garnituri la o flanşă de conductă, debitulde scurgere este in mod proporţional mai mic decît cel de la o etanşarede pompă şi, de aceea, nu este nevoie să fie luat in calcul.

II. La deducerea vitezei potenţiale de scurgere a vaporilor dintr-ocutie de etanşare a garniturii de agitator, se constată că:

a) nu există scurgere de lichid, intrucit acesta se află in spaţiul devapori; .

b). spaţiul de vapori este presurizat cu pernă de'azot.Pentru a aplica formula 3.3.2.3., din anexa 3., este necesar să se

estimeze o v.a1oareperutru raportul căldurilor specifice ale amesteculuiacetonă/azot; in acest exemplu, se foloseşte valoarea 1,39.

Folosind formula 3.3.2.3., debitu! gravimetric de scurgere potenţialăa amestecu!ui de acetonă/arot printr-o garnitură de agitator este:,W = 0,8 X 39,2 X 10-' X 790857 r 1,39 x 30,5 (--ţ- '1°.'9] 0,5 = 0,06 kgjs.

. .. l8312.x 318 2,.J9

Debitul volumetric corespunzător pentru componenta acetonă subformă de v~pori' este:

Q. = 8,43 X 0,06 X 0,77 X 3600 = 14m'jh.100

Deşi instalaţia, ca unitate, eOllţihe 500 "Îmbinăride ţevi şi 12 etanşărimecanice, acţionînd ca surse de pericol 2, numai una dintre acestea, con-siderată drept cazul "cel mai rău", trebuie ,să fie luată ;în considerare, in

8- tndreptar departcmeDtal 113

,1

evaluarea cerinţelor de ventilaţie. In acest <"xemplu, cazul cel mai răueste reprezentat de una din etanşările de pompă pentru care:

3.2.2.2.3. Scurgerea prin sursele de pericol 1

Sursele de pericol 1 au fost identificate a fi cele 8 cutii de etanşarede pompă care pot avea scăpări (pierderi) de 100 mgjh. Scurgerea prinetanşare este dată de:

w = 100 x 10-< x 800 = 0,00002 kgfs60x60. .

Toată această cantitate se vaporizează.Dacă se admite că 4 din cele 8 cutii de etanşare au pierderi, scur-

gerea totală prin ele este de 0,00008 kgjs. ,Debitul de scurgere sub formă de vapori a acetonei este:

Q, = 0,00008 X 0,41 X 3600 = 0,12 m3/h',

3.2.2,2.4. Necesarul de ventilaţie pentru clădirea respectivăDebitul total de scăpare a vaporilor cu care se lucrează în clădire

este cel calculat ca apărînd din sursele de pericol 1 şi 2 prin metodelearătate mai ~us. Debitul volumetric corespunzător fiecărei categorii depericol este:

pentru sursele de pericol 1:

100 100Q, = 0,12 X - X - X 4 = 23 mcfh.. 100 2.1

pentru sursele de pericol 2:

- 100 100Q, = 09 - X - X 4 = 11.238 mcfh.100 2,1

Necesarul total "de ventilaţie este, de aceea, de aproximativ 11,250mcjh. Din tabeiul de la punct. 3.2.1., clădi-readin acest exemplu are o ven-.tiiaţie naturală cu un schimb de aer, [p€oră, de 1,000 mcjh. Necesarul su-plimentar de Ventilaţie, este, de aceea, de 11.250 - 1.000 ~ 10.250 m3(h,adică de aproximativ 10 schimburifh.

Dacă acest debit pentru ventilaţie este considerat excesiv, trebuleacordată atenţie problemei amplasării pompelor în exteriorul clădirii,eliminîndu-se astfel sursele de pericol 1 şi aceste surse particulare depericol 2. Calcule similare celor făcute mai sus arată că, ,pentru o gar-nitură de flanşă în conductă Q, ~ 11,7 m'/h, care est<"mai puţîn decîtpierderile de la o etanşare de agitator. Etanşarea de la agitator •••te, încon.ecinţă, cea mai rea ,ursă de pericol care rămîne şi care d••t<"molnăventilaţia totală necesară, adică:

100 100Q, ~ 14 X - X - X .( ~ 2570 m'fh.100 :1..1

Ventilaţia suplimentară, fn aC<"Stcaz, este, de •.ceea, 1670 m3jlo..

114

3.3. CALCULUL DEBITElOR DE LICHIDE,VAPORI Şi GAZE

3.3.,. IntroducereIntr-un mare număr de cazuri, în fabricil~ chimice, se vehiculează şi

se prelucrează materii prime şi auxiliare de lichide inflamabile. Incazui unei! scurgeri, o parte din lichid se evaporă şi produce o atmosferăexplozibilă, a cărei cantitate depinde de:

- proprietăţile fizice ale lichidului;- ~empem~urn lichidului inain'le de a se scurge;- modul de scurgere.

Se dau mai jos formule care se "Or folosi pentru:_ determinarea debitului de lichid inflamabil care este scurs, in

anumite condiţii;_ estimarea cantităţii de vapori' care se formează din lichid;- determinarea debitului de gaz care scapă prin' orificii.Interpretarea şi aplicarea acestor formule cade în domeniul ingine-

rului chimist sau de proces şi se vor soEdta, ori de cîte ori este posibil,sfaturile unui expert in acest domeniu.

3.3.2. Debite de scăpări lichide in atmosferă3.3.2.1. Lichide la temperaturi sub punctul iRiţial de fterbere

Se aplică formula standard pentru scurgerea unui lichid incompre-sibil printr-un orificiu~ ' ~

W = Cd A [(2.g (Pl-P2)]05 kg/sec, unde:Cd - <;lebitulgravimetric (kg/s); •A ~- coeficientul de sta"angu1are- Cd ~ 0,8 pt. orificiu inecat:A - presiunea inaintea orificiului (N/mpabs.);PI - suprafaţa de trecere a orificiului (mp);P2 - presiunea după orificiu (N/mp abs.);g - densitatea lichidului (kg/mc).NOTĂ:

Pentru scăpări in atmosferă; P2 este presiunea barometrică absolută(1 ats - 9,806.10' N/mp).

3.3.2.2. Lichide la temperaturi peste punctul de fierbere iniţial

Ecuaţia care urmează să fie folosită se stabileşte după felul curgeriicare poate fi .stabilită sau cuevaporare rapidă.

Cmgerea se consideră nestabilă după raportul dintre ,,,1"lungimeajetului şi "d'.' diametrul orificiului care se ia în considerare. Dacă ra-portul 11d < 10 - curgerea este nestabilă, dacă lld < 10 - curgereaeste cu evaporare rapidă (lichid-vapori).

NOTĂ:In cazul unor orificii cu altă secţiune decit cea circulară; "d"

. este diametrul hidraulic respectiv dH = 4A/d ,Dacă curgerea are loc in condiţii ne£tabile,' debitul de lichid se

calculetlză cu formula 3.2.1.

115

-'

Dacă curgerea este cu evaporare rapidă, formula este:

W = 0,8 . A [2pr. (P, - Pc) JOi kg/sec, unde:W - debitul grnvimertric (kgfsec); ,A - supnfaţa secţiunii de trecere a orificiului (m2);e - densitatea amestecului vapori/lichid la Pc (kg/mc);P, - presiunea aburului in N/m2 abs.; .Ps - presiunea de sa<Uurarea' liehidului la temperatura de operare

N/mp abs.Pc - 0,55 Ps in N/m2 abs.NOTA:

Pentru calculul Pr., este necesar să se obţină, din curba de vapori asubstanţei, temperatura de echilibru (Tc(OK) corespunzind la PC. Folo-sindu-se' această infonnaţie; fracţia gravimetrică a vaporilor in amesteculvapori-lichid poate fi calculat după formula:

M (TI - Tc)S. dg=---L--'un e:

Mg - fracţia gravimetrieă de vapori In amestecul vapori-lichid;T, - temperatura de proces a lichidului In °K;Tc - temperatura de echilibru a amestecului vapori/lichid in °CS - căldura specifică medie a lichidului Intre TI şi Tc in kJ /kg;L - căldura latentă de vaporizare între TI şi Te in kJ /kg.e - rezultă din formula:

flm = --------. un<).eMg 1.- Mg

• -+ plpg

efi - densitatea vapori la Pc şi Tc in kg/mc;el - densitatea lichid la Pc şi Tc în kg/mc.3.3.2.3: Curgere de gaZ

Se 'shlbilese două cazuri, depinzînd de presiunea de operare:a) sub 2.10".N/mp abs.;b) peste 2.10'. N/mp abs.In cazul (a), debitul gravimetric este dat de formula 4.3.2.1., folosin-

du-se valoarea corespunzătoare.In cazul (b), formula care se foloseşte este:

. ~+lW = 0,8 A . P, [YM (_2_1'-' JO" kg/s unde

RT, Y + 1 ,

R - raportul căldurii specifice (Cp/CV);l' - constanta gazelor - 8312 Nm/kg moloK;M - greUJ1lateamoleculară, iar ce1eWite variahiile 'au foot s1IabUtte

anterior.

3.3.3. Vaporizarea unui lichid

Dacă un :lichid cald este introdus în atmosferă, o parte din el seevaporă. Pentru calculul cţebitului, se foloseşte formula:

V = 100 (T. - T.) S % unde:L

, n6

V :- procent de lichid care se evaporă;TI - temperatura iniţială CC);T2 ~ temperatura finală (0C) sau, dacă nu există această valoare, tem-

p<eratura in °C la care presiunea vaporîlor proveniţi din lichideste 100rom Hg;

S _ căldura specifică medie a lichidului intre TI şi T2 în kJ kgOC.

NOTĂ:In cazul unor lichide cu evaporare rapidă (vezi pct. 4.3.2.2.),

o parte din lichid este antrenat ca aerosol' de vapori in atmosferă, iarrezultatul obţinut prin folosirea formulei de mai sus duce lao subesti-mare a debitului de vapori care se degajă in final. Pentru acest motiv,valoarea teoretică obţinută cu formula de mai sus trebuie dublată.

Viteza de evaporare a unui lichid scurs este mică, dacă acesta a fost,in prealabil, răcit sub punctul său de fierbere şi apoi răspindit pe teren;astfel viteza de evaporare la temperatura mediului este foarte mică pen-tru lichide ca petrol lampant şi similare.

3.4. VI!NTlLATIA IN CAMERA DE COMANDĂ ŞI LABORATOARE

3.4.1. Determinarea debitului. de ventilaţie ..

1

Debitul de ventilaţie necesar unei camere de comandă sau labo-rator de analize in care au loc degajări de substanţe inflamabile depindede:

_ valoarea maximă a fluxului de gaze, vapori sau lichid in incinta,clădirii, in cazul degajării maxime;,

_ caracteristicile componentelor periculoase ale gazelor, vaporilorsau lichidelor;

_ factorul de siguranţă ales. .La gaze şi vapori toxk; (asfixiere) şi inflamabili, se aleg<>,de.

regulă, un coeficient de siguranţă egal cu de 5 ori debitul de aer cal-culat pentru a realiza un minimum de oxigen de 180/. sau limita inferi-oară de explozie (LIE), respectiv la substanţe toxice, limita pragului aco-peră deja acest' factor de 'siguranţă. Valoarea acestui factor de siguranţăpentru substanţele toxi2e sint redate in tabelele de specialitate (CMA).

La lichidele volati"e, se acoeptă. că tot lichidul scurs se evaporă.Calculul se va efectua cu ecuaţiile de mai jos:Pentru substanţele asfixiante conform ecuaţiei:

Q,= Q, X Y, XZ X F100

Pentru substanţe înflamabile:

Y, 100 FQ,=Q, X -X- X100 , YI

•

. ,

f'entrlol substanţe toxice:

Y lOtQ, = O, X -' X -, unde:100 Y,

Q, debitu1 de venti1are (purjare) În m'Jh;, Q. debitul maxim de vapori, gaze sau lichide - volumul vapori1or

vaporizaţi în m'/h;Y, concentraţia procentua1â (V/V) a componentului În emisie;Y2 limita inferioară de explozie procentua1ă (V/V) a componentu1ui

inflamabil În emisie; .Y, limita maximală admisă În ppm/V a componentului toxic;F factor de siguranţă = 5;

.. d' 18%Z factor care redă nivelul mUlllli e oX1gen = - = 621% - 18%

NOTA:

In cazul încăperilor de comandă, calculul se face, de obicei, doarpentru componentul inflamabil. În caz că se foloseşt", gaz inert pentrupurjare, există un risc de asfixiere.

20%10%70%

100%

produsului: hidrogen:metan:azot:

\Exemplul 1:

Volumul camerei de analiză: 10m'Debitu1 maxim posibil al produsului

0,06 m'/h;Compoziţia

0,6 m'/h cu o emisie limitată la

(LIE = 4,1%)(LIE = 5,0%)

a) Pentru substanţe asfixiante:- toţi componenţii sînt asfixianţi încît Y, = 100%

Q, = 0,06 100 X 6 X 5 m'/h = 1,8 m'/h.100

b) Pentru component1)l inflamabil:

hidrogen:

Q . O06 ~o 100 5 'Jh ~1 - '/h1=, - X - X ro =.::> m100 4,1

metan:

10 100 .Q, = 0,06 - X - X 5 m'/h = 0,6 m'/h100 5.0

Se admite că componentele inflamabile au un efect aditiv ""tI",l incitvolumul de purjare va fi 2,1 m'/h

e) Pentru componenţii toxici:Nici una din componente nu se ~onsideră toxice, deci nu este necesar

un calcul leparat.

118

Componentele inf1amabile constituie factorii dominanţi şi - pe bazalor _ se calculează necesarul de schimburi de aer/h.

necesarul de aer de purjareTolumul camerei de analiză

=~jh.10

= 0,2Ijh.

Schimburile minime recomandate, insă, sint, totuşi, cel puţin 10/h. Se J'lldoptă, deci, 10 schi~buri/h. •

Exemplul 2 /

(LIE .4,1%)(LIE = 2,7%)12,5% - CMA 50 ppm)

produsului: hidrogen : 10%etilenă 10%

oxid de carbon : 1%azot : 79%

100%

Volumul camerei de analiză: 8 m3Debitul maxlm poslbH de emisie: 0,5 m3/h .Suplimentar, există o conductă de azot cu un debit maxim in camera

de 1 m"/h;Compoziţia

al Pentru componentele asfixiante:_ toate componentele sînt asfixiante, deci' Y, = 100%

Q,= 0,5 100 X 6 X 5 m3jh = 15~3jh100 ..

alimentarea cu azot, care este 100o~ asfixiaut./',100 .Q, = 1 X - X 6 X 5m1jh = 30 mOjh100

bl Pentru componentele inflamabile:hidrogen:

Q,=0,5 ~ X ~ X 5 = 6,1 m3jh100 4.1 .

etiJenlll10 100Q, =0,5 X -. - X - x.5 = 9,3 m'jh100 2,7'

oxili de eo.rbon:1 100Q,=0,5 - X -. X 5 = 0,2m3jh100 12.5

118

Se admite că efectul substanţelor inflamabile este aditiv şi ca ataredebitul de purjare va fi de: 15,? m3/h.

c) Pentru componentele toxice:oxid de carbon:

J 10'Q,= 0,5 - X - = 100m3/h. 100 50

Cum rezultă şi din calcul, numărul de schimburi/oră pentru com-ponenţi toxici este cel mai mare, deci hotărîtor.

.aerul necesar de purjareschimbul camerei de analiză

= 100 Ih. s

= 12,5/h.

Acest debit, fiind cel mai mare şi mai mare decît cel recomandatde 10jb, se adoptă acesta.

Exemplul 3

In laboratorul de analiză, fluxul de. gaz spre spectograful de u.v.,are debitul maxim de gaz de 0,6 m3/h. Pentru purjarea analizorului, se.mai aduce o conductă de azot a cărui debit maxim este de 0,3 m' Ih.

Compoziţia probei:clor - 5% (neinflamabil - CMA- l ppm);

dorură de metil - 95% (LIE - 10,7% - eMA - 100ppm)a) Pentru componentele asfixiante:

ambele componente sînt asfixiante, deci Y, = 100%100Q,= 0,6 X - X 6 X 5 m'jb = 18 m3/h100 -

azatul de pnrjare este asfixiant, deci Y, = 100%100 .

Q,=0,3 - X 6 X 5ma/h = 9m3/h100

b) Pentru componentele inflamabile:dorura de meti!;

95. 100Q, = 0,6 X - X - X 5 m3/h =26,6 m3/h100 10,7

c) Pentru componentele toxice:dorută de metiI:

~ 10< .Q,=0,6 - X - m'jh = 5700 m'/h

100 100

12C

- elOI:li lOcQI =0,6 - X - m'/h = 30.000 m3/h

" 100 1 .

Componentele toxice sint factorul dominant. Dar, aceste valori sintprea mari pentru .un laborator de analiză. Analizorul trebuIe montat in-tr-o nişă cu abur. Criteriul pentru debitul de aer. la nişele cu aburconstă in faptul ca viteza aerului prin uşă, la deschiderea maximă aacestei", să fie de minim 30 m/min. Uşa cea mai ma~e penllrrUaoost tipde uşă este de 500 X 600 mm (0,3 .m2). Debitul de aer cerut pentrunişa cu abur va fi deci: 0,3 X 30 X 60= 54~m3/h.

Se va adapta, deci, acest debit de ventilare.

~----~---"""'!!"'!'!'------ --1

PROPRIETAŢllE SUBSTAN

Densuate~

I -•i li• • •Denumirea produsului Formula ch'imiu "'- •• •tf::! .t

o.:"" ~.~:>; ." ".

O . 7 2 3 4I ACETAL CH3CH(OC2H!»~ 0,83 4,08(Dietoxi-etan)

-- --2 ACETALDEHIDĂ CHa.CHO 0,78 1,52(Aldehidă acetică)

-- --3 p.ACETALDEHIDĂ CGHU03 sau (CH2CHO):J 0,99 4,56(Triacetaldellidă) • --4 ACETALDIMETIL CH::OCH2OCHs 0,86 2,63(Formaldehida-Formal)

--5 ACETAKILIDĂ CHsCONHC,Hs 1,21 4,656 ACETALDOL CII,CH(OH),CH,CHO 1,Il 3,04(Hidrori-3-bntanol)

--7 ACETAT DE AMIL-n CH3COOC.Hll 0,88 4,49(Bter ami1~acetic-n)

-- _.--8 liCETAT DE AMIL JiO CH3COOCH~.cH2CH(CHih .' 0,86 5,6(1!:ter amil-Ilcetic-izo),--9 ACETAT DE BENZIJ. CH3COOCH2C.Hs 1,06 5,2- ---10

--li ACETAT DE BUTIL-n CHaCOO(CHs)CH) 0,88 4,01(Et~r butil-a~etic)12 ACETAT DE BUTIL-sec CH,COOCH(CH,)C,H. 0,87 4,01(Eter butilic-sec)

~13 ACETAT DE BUTIL C.H,O(CH,I,O (CH,/,l COOCH. 0,98CARBITOL(Acetat de buti1i1diglicol)

14 ACETAT DE BUTIL-CELO- C,EgOCzH,OCOCHa 0,74 T.580LV(Acetat de n-butil-g1ic91)

IS ACETAT DE BUTIL ]20 CH:;COOCH2CH(CH3)2 0,87 ToT(Aeetat de metil-2-propil)16 ACETAT DE CELULOZĂ [CoH,O,(O,C CH3h]" 1T

0,98--17 ACETAT DE CANFIL "120 CH:SOO. eliHu -(Acetat de burui!)

18 ACETAT DE CARBITOL CZH3OCHOOCCH3 1,01 6,07(Aeetat de etil diglicol)19 ACETAT DE CELOSOLV CHaCOOC2H,C2Hi 0,98 4,72 !(Acetat de 2-etori-etilic) I

1:12•

ŢELOR COMBUSTIBILE

,

ANEXA 4

Temperatura. °C " '" Agenţii d, stinge,.elo(! Lit1titel~ tU .~ '" .~~ " , • "explozie % a • "C

"" t • .;; •~ .~:;: voi In a" -" .~ " a.." o

""la 760 mm ~i"" • ~

• o;-~ "' • " Obuf"vaţii;O - ~ " li " '" •o • • ,,0 Hg şi 20°C I ""

• ;; - ." ~~,... .. - " 'o '. 'i " .- • !i • :~I~ - " ;;

<;, ~.0 '. '" "" a ,- - O .,. O • • • ••

a .~ " ,nf sup . " ]: <; " • rt Iel- el- el- :t: ~h ~ '" " <..J ,,~U] " <..J

----- ---- --- - -5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 1718 19 20 21 22 23

200 11,6D,

-100 -21 102 230 10,4 I1A T, P 2+ + + - - + -.'

---- -- -- - --- - - - - ---123 -27 21 140 - 4,0 57,0 IIA T, DA 2+ + + - - + - -

-- --- -- --- -- -- -- -- -'-- - - - - - --12 17 124 235 - 1,3 7,0 I1A T, DA 2+ + + - - + - -

-- --- -- --- -- -- -- -- - -- - - - - - ---105 -28 43 235 - - - I1A T, DA --+ + + + - - -

-- --- -- --- -- -- -- -- - --- - - -- --114 170 305 540 - - - IIA T, NU 3+ + + - - +- --- --- -- -~--- -- --88 66 85 245 - - - I1A T, DA 2+ + + - - + - -

-- --- -- --- -- -- -- -- - -- - --- - --

-71 37" 147 375 500 1,1 7,5 I1A T, NU 3+ + + - - + - - • produstehnic

-- --- -- -- -- - - - --(21_37)OC

--- -- -- -- - - ;-

-78 -25 143 380 1,0 10,0 I1A T, NU 3+ + + - - + - --- --- -- --- -- -- -- -- - -- - - - - - - --51,5 102 213,5 410 100 0,6 7,3 1L .••. T, DA + - + - - - - --- --- ---- -'-- -- --- -- -- -- -- - - - - - - - ---77 22 127 350 600 1,2 .1,5 IIA T, P 2+ + .. +

-- ---(3,0) (10,4) - -- --

- --19- 105 - - l,7 9.8 11A - NU 2+ + + +

32,2 ~ 246 29()'" -- --z.G ~ IIA T, 2+- - --

- p + + +

--=63 --- -- --- -- 8,4 ,I1A1'; NU 2+ - -1;7 + + +

74 184 355 -195 -

-99 --1-8- ~ """"5lO 600 2,4 10,5 I1A 1';-p 2+ - --+ + •

445 -- 78-- IIA 1'; NU 3+ - -- H82+ + +

- - -Kca1(kg

29 55-100 220--- -- -- -- -- - NU 2+- - - - - - + + +

2'l:J :--25 -----sa --- -- -- -- -- - DA 2+ --

2i8 - - -. - - - + + - +,-62 156380~ T,7 10,0 !'lA 1';P2+ - - -

51 + + +1 I

121

•

,

o I 1 I 2 I 3 I 4 I20 ACETAT DE CICLOHEXIL /CH,-CH,,)c(Aeetat de odronal) H,C" / HCH2-CH2 , .0,O7 4,9

CHaGO--21 ACETAT DE ETIL CHaCOOC2H5 0,90 3.04(Etcr acctic)

/22 --23 ACETAT DE ETIL-2-HEXIL HlICCOOCH2CH{C:aHs)Ctc, 0,87 5,93(Acetilacetat - iza)24 ACETAT DE HEPTIL CHsCOOC,H15 0,8725 ACETAT DE METIL CH::COOCHa 0.93 2,5626 ACETAT DE HEXIL CH3COOC~H 13 0,88"27 ACETAT DE METIL-AMIL- --

IZO O CH, 0.86 3.8Acetat de 120 butil.lllctil-car - II Ibinai ~ HsC-C- O-CH-CH2 -CH(CH:il2.28. ACETAT DE METILGLICOL CHsCOOCHCHaCOCHs 1.00 4,07(Acetat de metilceloso1v)29 ACETAT DE METOXI-3- /CH, 0.95 5,05butoxil-butil H,CCOOCH,CH,CH"

OCHa --30 ACETAT DE NONIL CHaCOOCaHlll 0,87.31 ACETAT DE n~PROPIL .CHaCOOCsH7 0.87 3,52(Aeetat de propanal)32 ACETAT DE 120-PROPIL CH3COOCH(CHsl2 0.87 3,52(Acetat dimetilcarbinol)33 ACETAT DE IZOPROPENIL CHsCOOC(CHs) CH, 0.92 3,53435 ACETAT DE VINIL CH;lCOOCH CH, 0.93 2.98(Acetoxietilenă)36 ACETAT DE POLIVINIL (CH,COOCH CH )n 0,88 3;637 ACETIL-ACETAT DE ETIL CHsCOCH2COOC2Hf> 1.03 4,48

rss (Oxo-3-butirat de etil)ACETIL-ACETAT DE METIL CHaCOCH2COOCH3 1.08 4.0(Oxo-3-butirat de llletil)

39 ACETIL-CETENE CH,CCH,C(O)O 1.08 2,9(STABILIZA TE) (Dicetene) ~\ --40 ACETILENĂ CH_Y It-c. ;::.c..- ~ 0.40 .0.941 ACETIL-ACETONĂ CHaCOC.HeOOCHa 0,98 3,45(Pentandion-2-4)

--42 ACETOFENON~ CHaCOC,H6 1.03 4.143 ACETONil CH;;C:OC:H3 0.79 2.0(-Dimetil.cetonă)

--44 ACETIL-ACETONĂ CH; CO eRa 3.9(Fcnil-meW-cetonă) ICH,-.CO-CH345 ACETANILIDA CHllCONHC,H. 1.4 4Ţ46

- --47 ACETONCIANHIDRIN il (CH,),C(OH)CN 0,93 2.93(Metil 2 lactonitril)48 ACETONITRIL CH3CN 0.78 ],42(CiaDură de metil)

134

,--

ANEXA .• (continuare)

l

5 I 6 I 7 I 8 1 9 I 10 \ 11 1 12 1131 14 1151161171181191201211221 23

Ic

330! IIA T, Ip 2+ + + +-7Î 58 177 - - -

-- --- -- --- >--- -- -- - -- - - - - - - --83 -4 77 430 - 2,1 11,5 IIA T, P + + în pulbere

. - umedă

-- --- --- -- -- -- - --- - - - - - -

-75 -----gz 198,5--- ---- - NU 2+

--~

+ + .+ +

Ti -- 0,82 6.02~- 2+ + + +57

-99 10 57 ----:rn- 60~_1 3,1 ~\~2! DA 2+ + + + +.

~ 57 2,~,. , 09':; 1,'.:- 1IA ~++ + +--1- ----

-64 43 146 - - - -=-1:p 2+ + + - - + - -

-70--- -- -- -

--4-7 143 380 80 1,7 8,2 IIA 'I1_12+

+ + - - + - -

-SO---

60 170 410 0,8 4,7 lIA T, Ip + + + + +I

-- -ss102 --- -- 5,3- -- -:+= -

0,66 11A 2+ =j~-95 --10- 102 600 S,2 1'; 2+ :+= --430 1,7 IlA NU +

-73 4 S9 460 - 1,8 S,O IIA --r; fi) 2+ = + --+

-93--- -- -- -- -- - --

2+ = - - - -15 97 - P + +-

-100--- -- --- -- --

13,4 1'; fi) 2+ :+= -- --S 72 425 100 -!l,6 llB + + -

l4T" 102--' -S- Jm T 2+ = - - -

~n.4 450 I,S P ++

-s5' 180~ 200 IT 10,4 -'-44 llA T, P 2+ + + +

-.-1_- 170 ~ -- -- -- 1'; DA-- -

28; 62 1 L-\ -+ + +

-1-- ~ ~ -- -- -- - - ---(),51 30. - - - IIA T, NU 2p + - ++ - - - • stabiIizate

46 300 .-- ---.--- --- --- -- -- -- - -- -- - -- --

-81 Gaz -S4 335 1,5 82* 11e T, DA + + - - - - + •• !!:8tmrsauSOwj

-18. 100••• 210 mj

-26 --3-4 140 ~ --- -- 1';l' --=+ --- --- 1,7 - liA - +- -

,

-- --- -- --- -- -- -- -- - -- -- - -- --19,7 82 202 535 - - - 11A T, NU 2+ + + ++ -- -

-- --- -- -- ---95 -20 57 540 1500 2,2 12,8 IIA T, DA - + +- - + - -

.-- --- -- --- -- -- -- -- - -- -- - -- - -

- 9 79 }92 490 - 0,97 3,9 11A T, P 2+ + + - - + - - ~•,

1IT 17i) 305 ~ -- l,O -- l1AT NU -- --+ + + -

=1' -----

-20 74 S2 685 25 2,25 11 llA T 1') - + + - - + - - (l)reacţione-,n~ază

--- -----sz 525 T4 -----r6 11A T} DA-- - -- - -

-45 2 50 + + - - + - -.

125

"

a I 1 I 2 I 3 I 4 I49 . ACID ACETIC ,CHsCOOH 1,05 2,07! glacial

50 . ACID ADIPIC CH, CII, COOH 1.36 5,0ICHIl-CHt-COOH

51 ACID ACRILIC CII,CHCOOH , 1,05 2,5(Acid propenoic)52 ACID'o-CLOR PROPIONIC CH.CHClCOOH 1,27 3,75(Acid lllonoclor propionic)53 ACID BUTIRIC CH,(CH,),COOH 0,96 3,0(Acid butanoic)54 ACID BENZOIC CiR. COOH 1,26 4.2

55 . ACID CAPRILIC CH,(CH!),COOH 0,91 5,0(Acid 120 octonoic)

--56 ACID CARPINIC CH,(CHshCOO:ţ-I 0.69 -(Acid decanoic)57 ACID CAPRONIC CHa(CH.)tCOOH 0,932 40-(Acid hexanoic)

--58

59 ACID CIA1\:'"1fIDRIC HCN 0.69 0,93(Acid prunic)60 ACID CIANOACETIC CNCH.COOH

(mononitril mfLlonic),61 ACID CROTONIC CRsCR_CH eDOH 1,02 2,97(Add l3-metibcrilic)62 ACID CLORBENZOIC CIC,H.COOH 1,54 ---63 ACID DIMETIL-PROPIONIC ,(CH.)C 0,905 --COOH ~ -(Acid trimetilacetk)

Acid pi .•...alic

--64 ACID ETIL-2-BUTIRIC (C.H,hCH COOH 0,92 4,01(Acid dietilacetic)

--65 ACID FENILACETIC CGH,CH:COOH 1.081 -66 ACID FORMICl HCOOH 1.22 1,57(Acid metanoic) tehnic*

67 ACID FUMARIC HOOC 1,63--CH -

IHC.COOH

--68 ACID GLICOLIC CH.(OH)COOH - --- (Acid hidroxiacetic)

--69 ACID MET ACRILICetabil ,CH,-C(CH,)COOH 1,02 2,97-- (Acid .metil-2-propenoic)70

--71 iACIDMETIL-2, PEm ANOIC C,H,CH(CH,)COOH 0.98 ',0(Acid m~ti1-2)

--72 ACID MONOCLORACBTIC CHleI-tOOH 1.38 3,26~~-.-.--._".,..,."..•..~.12i

ANEXA" (continuare)

5 I 6 I 7 I 8 I 9 I 10 I 11 I IZ 1131 u I IS116H181191zojzllzzi Z3

, 17 40 118 485 30 14,0 17 11A T, DA + + + + + - - -

151 ~337~-=--- praf - liA T2 P 2p -+-+-=-35

-----11A T, DA + + + + + - - --12 ~ <1 --sso-- --=- --=- -

-5-7,9 77 ~~--=-2,() 10 ...-tAT, DA2+ + + - - +-________ ~ --1--- ~ --122 120 250 570pra.f - llA T1 P 2+ + + - + -

ex-plo-dea-ză

~l"l8 237-~~ 1,4 -=- llA1T: l\lu2+++-+==-240

31~ 270-~------ IIA T3f"i)-++++==-

-4,0 102 206 ~--Iv 9,4IIA T,fP2+ + + + - ==-- -- -- --- - -- - --- - - - - --

-14 <_2026535 10-6- 471""ilfT1DA2+------+Gaz

056 -_-- J(j8 ---- --=- --:::- --=- 11A-= D,~-= + + = = -' +

---nss-189--------- IIAl'"-fP2+ + + -- + --

241 Sub- ----=-----sso----=--~~ l1A 1'; NU2+++--+-Iim35 ----ss- "'l54 -_-- --:::- --=- --=- IIA -= NU2+ + + = = + -

-9,4 99 19~ -_----:::---=---=- IIA -= lp 2+ + + - = + --_____________ ---- 1_ - - -

78 266 543 llA Tt P 2+ + - - + - --8- 69 101~-9-___;JS SI 11A'f,l5A2+ - + - - + +-

42,5* 485* 10* 45,5*

t .aporii şiamest. cuaer exploa-dează

22g z --~--p:raf ---- T~~2+ - - + +--297,591m3

____________ ----1--- - -- - - - - --7fJ _ 100 _ - - - llA - DA + + + + + - - - poliweri-

zează

7 11A T, DA2+++++---45 0,736016115* 77

------------ -- ---------- - - - -------------- ----- -----

-85 107 196 _ - - - 11A - fp 2+ + + - - + - -________ '-1-- -1-- --- - - - - --62,5 126/ 18lil .{56 - - - 11A T, DA2+ -,+ + - - - -

----- -- -----

127

•

Ilo I73 'ACID NITROBENZorC74 ACID NONANOlC

(Acid pelargonic)75 ACID OLElC

76 ACID PERACETlC.

77 ACID PICRlC(Trinitrofenol)

78 ACID PROPIONIC(Acid metiJacetic)

79 ACID SALICILIC(2-hidroxi benzoic)

80 ACID SELENHIDRIC(Hidrogen seIenlc)

81 ACID STEARIC(Octadecanoic)

82

83 ACID TARTlC

84 ACID p. TOLUEN-SULFONlC(Acid metil.4-benzen-suIfonic)1,

85 ACID VALERlANIC(Acid butancarboxilic)

86 ACID VALERIANIC-lZO(Acid metil-3-hutiric)

87 ACRILAT DE BUTIL-n(Esteracrilo- bu tilic)

88 ACRILAT DE BUTIL-terţ

89 ACRILAT DE DECIL(Propionat de deciI)

90 ACRILAT DE GLlCIDlL(Acrilat de opoxi-Z.3-propil)

91 ACRILAT DE ETIL-2-HEXIL(Acritat de octil)

92 ACRILAT DE ETIL(stabilit)(PROPIONAT DE ETIL)

93 ;>ACRILONITRIL~Cianură de: vinil)

94

95 ACRILAT DE !lETIL(PropioIiat de metl.l)

128

2

NO~C.H.COOHCH .•(CH3)7COOH

CH(CH!)7CH•ICH(CH,),COOHeR.C OOOH

(NO,),C,H,(OH)

"""-COOHV-OHSeH

COOHI

HCOHHCOH

ICOOH

C,H.(SO,H)(CH,I

(CH,),CHCHCOOH

HtCCH C OC(CH1)aIIO

CH.(CH!).COH CH!II -O

CII, : CHCOOCH,CHCH,O

CH,-CH C O CH,CH(CH,),II IO CHf;:-CH3

CH!-CHCOOC!H,

1,612,9 -

0,891 7,7

1,15

1,76 ~

0,992 2,56

1,484 15,9

2,00 2,8

O,5II 9,8

1,667~

1,24 -

0,94 3,5

0,93 3,5

0,9 4,42

0,885 4,2.

0.9 -

1,1 4,4

0,887 6,35

0,92 3,45

0,80 1,83

0,95 2,97

ANEXA 4 (continuare)

5 I 6 I 7 I 8 I 9 I 10 I 11 I12 1131 14 1'511f11711~1912012,12Z1 23248 - - 850 IIA -2i lp + - + + - - - -

405 I~ -- -- NU12 114 254 r.:: 1.2 - IIA T, 2+ + + +- -~ -- 1- -- 1'; NU - - --14 189 360 IIA + + + -

--- -- -- -- !iA - - - - --0,1 64-65 1051 - - - - - DA + - + - - - - - 1 Ia. llO°CexplodeazA !

"1,22 ~ "3001-- -- -- 1'; - - - - -->3001 IlA lp + - lla 3tlg

310'C

-- - - u.pl4't1ează-22 ~ 12 1'; 2+ -50-54 14\ 485 - IIA DA + + - - + - -

-- -- ~ -- -- -- !iA 1'; 2+ - - - -- Subt. - - - - DA + +--- -- 190l3B -- -- lI"I\ 1';DA 2+

- --64 gaz -42 - - +.+ + + - - -..-- 395 -- -- -- IIA T, NU

- - -9500Kcal/kg.69 195 37~ - - - + + - +

-- --- -- --- -- -- -- -- - -- - - - - - - -.

-- 210- 'T25' -- -- -- IIA ~ DA +: +- -70 + + +

,.-- ~ --- -- - -- -- - --\4~ DA + + + + + -

-35 ~ -IB<; "'320- -- -- -- -llA T, 2+ -'- + - -- - - fp . - - T - -

-29 ~ 177 -- 69!iA 1'; 2-1- ~- -577 - 1,2 fp V- - - + - -

-65 38 148~ -- 9T IIA 1'; NU 12+ - - -1,5 + +--69 1'5:5 117 335 3,5 9T IIA 1'; 1'<" 2+ -- + + + ~+ -ceu

--~ 157

--- -- -- -- lIA - 2+ - --- - - - - - ~H!1 - + + + - - -

-41,5~ -- -- -- IIA - NU:2+- -

57 - - - - + +- +

. -90 8il" -- ~ 80 --0.9 5.0 T,IP - - (1) produscea- IIB 2+ + ++ +229 323(1) tehnic.

- -2,75 100~ -- 1F ---- !P 2+J - ~I:T, + ++ +

-82 --=s- 77 ~ 30 - 111\1'; l' + ++ + +- 7.7 Kg/cmt

-- -'-- -- --- -- -- ---- - -- - - -- - - -, ..

<-75 -=3'" ----- , . 31 z:a 18,6 lI"I\ --T80 I 415 T, ..~ 2+ + +- - T- -.

•

129

, ',

01 1 I 2 I 3 I 4 [

'96 ACROLEIXA CH,=CHCHO 0,84 1,94..O(Acetaldchidii)

-. ,"

; 97 ADRONOJ... H2C{CH1}4CHOH 0,95 3,45(Ciclohexa':l0l) I I." --, 98 ALCOOL ALI'LIC CH,~CHCH20H 0,85 2,0(Propenol) .

'100 A'LCOOJ~ A)'IIJ~IC-n-pri1n CH3(CH2)aCH-OH 0,812 3,04(Pelltallol-I)

101 AI£OOL AMILIC-n sec--

CHa CH2CH2CH(OH)CHa 0,81 3,04(I)entanol 2)

102 ALCOOl, IZO-A1HJ ...IC-prim. CHaCH{CHs)CH2CH2OH 0,81 3,04(1Ietil-3 butanol-l)

103 ALCOOL IZO-A]o,ULIC-sec (CH3/2CHCH(OH)CH3 0,82 3,04Izopr?pil metilcarbinol) . .

1'34•.1O~ ALCOOL AMILIC-terţiar (CH,),C(OH)C,H, . 0,81,(Dimetil etil carhinol)

105 ALCOOl;. BENZILIC CeH5CH2OH !,06 ~106 ALCOOL n-BUTILIC CH:\.!CH2)2CH20H 0,81 2,55

(Hl1tanol) --107 ALCOOL TZO-Bl;TILIC (CHa)2CHCH!OH ,0,8 2,55

Izobutanol I108 ALCOOl, BDTIJ.IC-SEC CHaCH2CH(OH)CHa :0,81 2,55

].I.ctil-ctil- efi rbin o1 .109 ALCOOl ... I~UTILIC-terţier (CH3i3COH 0,79 2,55

Trimetil-car1JitlOlIlO ALCOOL CAPRILIC prim CH~(CHs)uCH20H 0,83 4,49

22-oetanoJ-llE ALCOOL ONAMIC C~Hr,.CH.CH.CH20H 0,829 5,4112 ALCOOL CICLOI'ENTILIC CHt.CH2" 1°,95 2,97

Ciclopentanol 1 /CHOHCH2"CH2 --

113 ALCOOL 2-CLORETILIC SlCH2CH2OH 1,21 2,78EtileuC'lorhidrină

114-- 5,5, ALCOOL DEClLIC.22 C1oHuOH 0,83

Decanol --lIS ALCOOL DECILIC-IZO (CH3)2CH(CH2)GCH20H 0,838 5,5

Izodecanol116

-- 4.0'AI.cOOI, JJTACETO:NJC (CH3)2C(OH)CH2COCHs 0,93Aceionil-dim etii -carhinol

117 AI,COOL DIETILAMINO. (CtHr,)2NCH2CH20H 0,89 T.42.ETILICDietil am illO-2-etanol --

118 AI.COOL ETILIC CH~CH2-0H 0,79 1,6Etanol

-- --119 ALCOOL ETILIC.2.HEXILIC (CH2}30H(C:tH~)CH20H 0,83 4,49

Etil-2-hexanol 1 . 1"; eHa • -- --

120 'AI.COOL FENII~-ETn~IC1 (il-CH,CH,-OH

1.024 4,21

!,/

'.ARmL\ • (aonllnualll)

•

23

(1) .tabUi.zată(2) ri•• t.-bilizaU

9030Ke.11Kg

8290KeallKg

7,52Kg/em'

5 1 6 I 7 I 8 I 9 I '10 I 11 I 12 1131'411.h 171811PI20121122

-88 <20 52 210(ll 95 ' 2;8 31,0 IIB T. DA -++--+--278(2)

24 68 161 ~ -----~-c_---1IA T, P 2+ + + - - + -

,_---- DA2+ + +:= = -1-- --127 21 97 375 6 2,5 18,0 llB T~,

-50 ~ 119 34O~IŢ-S:O 1IA1'; P 2+ +:+:= - + --

-U7~ 131 ~ 250 1,2 8,101îA1'; P 2+ +:::;:= - +-

130 112 ~----=-~8011A Tt---P-2+++=-+--

I

--=8-1-9- 102 ~l-=-1,2-S:O I1A T, P 2+::;:::;:=-+-

---------------- ,- -----15 100 206 435 1,0 15,5 IIA 'T. DA + '!"+ - - + --, -89 35 118 340 300 1,4 '-ii'j 1IA1'; P Iz:+:::;:::;:= = +:= =

(330)=To8~ 108 430300 IT 10,9 'IIA 1'; P 2+::;: +:= - + - -

-~924"" 99 ~---=--- 1,7 ~ l1A ----r; Il 2+++=-+'-

26-1-1- 83 ~----=- 2,3 8ŢllA TL DA2+ +: +: = - + ---16-8-1- 193 --------- llA -P 2+ =+= +: = - +-

=----- ~ ---=--- ~ ---=- ---=- --=--liA ~ DA++ + = -: + .- --19 -5-1- 141 - - - - IIA - NU2++:+:==::;:=

7900KeallKg

8650 KcallKg

70 55 129 4~5 -=-~~ tIA T~ DA2++:P=-+-

-7-~ 230 ~ 250 -=--=- 1IA T. NU2+=::;:::;:-+-

--------I~ I~---7 96 2J2- 260 _ 250 llA T; NU 2+ - + - -:-+ - -

220-47 --ss-- 166 ~-=-IF~ 1IA T, DA2+::;:::;:=-+--

~70 52,5 162~--=-lT28lTA T3 DA2+++==Ţ=-

10350Ke.11Kg

7200 Kcal}Kg

7,45 kg/cm2

7.5 kgtcm!182 ; 270

---------------

75

12 78 425 '2000 3,5 15 .1IA T. DA2+ + + -' - -!---

----------- ----------- - -- - ---79

-114

1,1 7,4 11A T, NU2+-!-+++-!---, I

-=4102, ~21, ~ ----1-----,-/-2+ -----,-

,,1SI

•

o I 7 I 2 I J I • I121 ALCOOL FURFlHULlC RC-Cli 1,29 3,4

2-furfurilcarbi.nel il MRC, c-Cn"ORVO

122 ~LCOOL HEPTILIC-n s~c CH3(CH:).CH(OH}CH, 0,82 A,OIHeptanol

, --123 ALCOOL HEXILIC CH:(CHz) .•CH2OH 0,82 3,53I-He::u.uol

124 ALCOOL ALILMETILIC CH~CH=CHCH20H125 ALCOOL METILIC UI!TANOL' CH,OH 0,7~ 1,10126 ALCOOL l\lETILAMILIC CH:CHOHCHzCH(CH3)2 0,82 3,53-

Mdilizo bu tilcar binoi '-127 ALCOOL NONILIC CH, C (CH,), 0,824 s:oNomanol iza I

HC-CH3ICRl!I

Hoze-OH , --128 of A,J,COOI-I aCrILIC C.HnOH~(Octanolj

129 ALCOOL PROPILIC~ll C,H7 OH 0,80 " 2.7pro.p:1llol-n

130 ALCOOL, PROPARGILIC CH = CCHzOH -131 ALCOOl, PROPILle-sec 'CH: CH(OH)CH, 0,78 2,07

izopropanol132 ALCOOL TRJDECILIC-n CHs(CHt)1ICH2OH 0,845 Q.9

(Tridecanol-l)133 ALCOOL-22 x 33-TETRAFLOR- 45

PROI'ILIC134 ALDEiUDA-ACETICA CH3CHO 0,78 1.52

(Âcetaldehidă)135 ALDEIUDA BENZOICA C,H .•CHO 1,05 3,65

(Benzaldehidă)136 ALDEHIDA-n-BDTIIUCA ' LaBC HO 0,8 2,48

(BuWaldehidă) --137 ALDEHIDA-izo- BUT 1RICA.. ,(CH,),CH, CHO 0,79 2,48

(iT.Q-hutimIde hid ă)

--138 ALDEHIDA CAPRILICĂ CH,(CH,l,CHO 0,821 4.4~

(Aldehidă octilică) --,139 ALDEHIDA CAPROKICĂ [ CH,(CH,).CHO 0,815 3,45

(ll~bexanoI)--

140 Al .•DEHIDA. C.APRIXICĂ CH3(CHz).CHO 0,836 -

(n-d.ecanol) o --141 ALDElliDA CRO'fONJCĂ CHaCHCHCHO 0,il5 2,41

(Metil-2-acroldnă)

142 AI,DEIUDA-izo-D:E;CILICĂ C.HaCWO 0,83 5,4(iUJ-decaldehidă) --143

144 ALDEHIDA-IUILIlUTI lU CĂ (C.H,)C.CH'CH0 , 0,21 3,451 (Dietilacetaldeltidă)

uz

ANBC.A 4 (continuare)

5 I 6 I 7 I 8 1 9 1 10. I 11 I 12 1 131 u 1 15/16117118119120.1211221 23-31 75 171 400 200.

0.'95

116,3 llB T, DAI2+ + + + - + - ~

.. . ,-- 71 255

-- -- -- - -160 250 - - llA 1'3 2+ + ++ + + - -

• •-- --- 292-- 7:7 ~ -- 2+ +

-60. 157 250 1.2 11A + - - + - -

-30.--- --- -- -- -- -- - -- -- -- -33 114 NU

-98 250 26,5-- - -

11 65 455 5,5 llA 1'1 DA 2+ + + - - + - --60 ss- 128- .100 1.0 5,5

--- ~'+ - -llA '1'1 fp + - - + - -

131-70 ~ 237 250 -- -- - -

191- - - llA - !\U 2+ -1-+ - - + - -204 -

.

.'

-16 ~ 275 -- 31 -- --- - -- -195 0,2 11A 1'3

=t26' . 1

97 3 2,1 13,5 llA T, DA 2+ + +- -+-

8080 Kcall15 405 --- -- -- -- -- - -- -- -- - .Kg-17 ~ 115

--- 2T XV +-88--- B2 ~ 3 2,0. 12,0 llA T, DA 2+ + +15 + - - -

-- 252- -m- -- -- !TA ,T, +-'--- 82 - 0,6 - NU 2+ + ++ -

272- ""60 -- ~ -- -- -- 11A NU -- - - - T! 2-1- + -+- - - + -

---'- --- -- --- -- -- - ~-123 -27 21 140 - 4,0 S7 llA T, DA 2+ + + - - + - - 6640 Keall

-- -- Kg-26 179. ~ -- 1"; :NU 2+ +57 1,4 11A ++ + - - -

-'7 Jj)()' -- fp-- +--7 68- - 1,4 12,5 llA T4 - + + - - -

7Î-- --- -- --- -- -- -- -- _. -- - - - - --65 -24 60- 250 - 1,6 10,6 llA T, Xl.! - + + - - - + .- (1) produ$.

-20 '64 170(1) tehnic-- _(_,)_ -- --- -- -- -- -- - _. -- ~-- --<-76 51,7 17G - - - -' 11.-\ - ::\'lj 2+ + + - - + - --- --- -- --- r--- -- -- -- -- -' .- - - - ---56,3 32 130 - - - - 11A - NU'2+ + , - - + - --- --- -- --- -- -- - _.-- - - - --

.

- - 207 - - - - IIA. - lp - + + - - + - -

-- __ o --- -- -- -- -- - -- -- - -- ---74 13, 102 230 3 2,1 15,5 !lB T, fp 2+ + , - - -+ - -,-- --- -- --- -- -- -- -- - - -- -- - ---8a 85 It7 . 190. - - - !lA T, NU 2+ -+- + - - + - -

-- --- -- --- -- -- -- --- - -- - -- --- --- -- --- -- -- -- -- - -- -- - - - ----'84 21 116 - - - - 11A - NU 2+ + + - - + - -

1S3

..

•

I

o 1

145

146

147

148

149

150

151

152

11 2ALDEHIDA-2-CAPROICA' C,H.CH(C,H,)CHO(Etihexaldehidă)

ALDEHID!\. FORMTCA HCHO'anhidră (formal)

ALDEHIDA FORc"TCA HCHO + H,O(soluţie) (formol)

ALDEHIDA GLUT ARICA OHC(CH,),CHO(Pentan-1.5-dio) •Q;t

ALDEHIDA METOXI-:l- CH,CH(OCH,)CH,CHOBUTIJUCA(Metoxi~3-butanol) ,ALDEHIDA METIL-2- CH,CH,CH(CH,)CHOBUTIRICA(MetU-2-btitanol) -

ALDEHIDA METII .•.2-V CH~CH2CH2C(CH:)H<'::HO.VAL1lRIANICA(Metil+2- Va1~rianaldehidă)

ALDEHIDAtMETACRILICA CH,~C(U[,)CHO(metit- 2-acroleină)

1 3 I 410,9 4.491

0,92 1,03

--'1,11- 1,03

, 1,13 r---'--1,12 ~

0,94 13,52 I

0,802 2,96

0,81

0,83 2,42

CH~OOC.C _CCOOCH;1

CH,£;H :CH CH :CH CI-IO

2,0

0,99 4,56

0,81

I O'90-=-1--Om 3,0--

1,69 -•---

- 1,38

--0,76 1.97

--0,64 2,420,66 2,420,65. 2,42--0.822 -

,&4 3,5810,973 6,860,80 0,61

--

,

(normall(cis)(trans)

,

ClIlH1(CH2)3CH;:NH3

CH,(CH2)aCHO

f'''-CHO,1 II OHV-C1"2H&CIG

ICH,

CH~CH~-~=CH21 • CU3

ICH,CH2~HCH2COCH2CH3CH3(CH2),SH

156 AI .•DEHIDA SORJHCA(Hexa-dien.2-4 al)

157 ALDEHÎDA VALERIAXICA

158 ALDEHIDA SALICTLJCA(2 hidroxi-benzaldehip,ă)

,

153 AI .•DEHIDA PARA(triacetaldellină)

J54 AI,DEHJDA PROPILIC.Ă.(Propanol)

155

163 AMII .•El'ILCETONA(Etilamilcetonă)

164 n-AMILMERCAPTAN(Pemtandiol-l)

165 AMIL NAFTALINA166 AMONIAC

(Gaz lichef~at)

167

159 ALDIUN(hexador dillletanaitalelli'l)

l6iJ -ALTLE"A(metil-acetiicnă)

161 ALILAMINA(AlUino-3-propel1i'l)

162 o;-AMILENA(2-n:ctil-bntenă)

, .

134

ANEXA 4 (continuare}

5 I 6 1 7 I 8 I 9 I 10 I 11 I 12 11311411511611+8119120/27/221'< -76 52 176 I - . - - - IIA ~ NU 2+ + + - - + - -_1____ _ _-117. <40 -19 430 - 7,0 73 lln T2 DA - + + - - -.+ -

<-15 ~----gg- 420 ---=- 7,0 ~lli3 ~ DA2+ +- + = = =1== -61---- -------------------------~14:~1: ~ = = -=--=--= ::1:::::=::_

--=---8- 92,5-----=---=--=----=--= NU2+=1=='=- + =-100 ~ 118 195----=-----=- -=- 11.11 T~ :KU2+ + = = = + -•

23

4400 KcallKg

------------- ----------- - - - - --

I

12 -1-7-124~ 235 ,.- 1~3 -- IIA T, P 2+ + + - - ~I~.-81 < -20 49 207 - 2,3 21 llA T3 P 2+ + + __ + - _

- -15(1). 73 lIA - fp 2+..., + - - + - - ptr. trans-port se sta-hilizeaZllcu hidro-.chinonă

•

•

-- --- --- --- -- -- --- --- - -- -- - - - - -'- -68,5 171 1,3 S,l IIA - NU2+ +- + - - + - - şi cu nisip •

------------- ----------------92 12 102 - _ - - - XU 2+ + + +- + _ -"_~----196---- - -=--=-llA - P 3+ + +- - = ---'---~~oo---65(1) --- 0,25 ---- llA - ~~UI2++ + +1+ --

Gaz . -27,8 1,74 111B XU --= = = = = +,

---=- -29 55- 370 -=- 2;2 ----n- lIA ~ DA --= =1=+ = =:+ =59

-165 <-2030 290 --=-U-B:"7 IIA '1'3 XV -++++==-151 <-20 37 290 .1,4 8,7 llA T3

- 10 < -20 36 290. 1,4 8,7 l1A '1'3

- 57 157- - --=- - - Il!> NU 2+ + + - - + -162

-76~___rn_----~-=--=- IIA - NU _++"++==.

<~21: 107,2 287 --- --- --- --- 1IA 1'; NU - + + +- + - --77~ -33 651 30 15 ~ IIA r-r, DA +

1.' .

------. -----,-------

şi cu nisip

(l) insecti-dd in sol

(l)şicuni-sip curat10747Kcalf

Kg

.

.

4450 KcallK~

n;63 Joules6 Kgf/cm2 .

135

I

I

I

•

•

•

6 I . 1 I 2 I 3 I 4 Il!!'l AMONIAC (Soluţie) NH3 + 1120

--1--0,8- 0,60,9

~149 AMINOANrSOL (:\nisidină) NHj!.C,H!.OCH:\ 1,093 4,24179 ANlllDRIDA ACETIC.'\ (CH,CO),O 1,08 3,52

(Acetiloxid)

--171 ANHIDRIDA BUTIRIC .••.. (CH,CH,CH,CQ),O 0,97 5,4(Allhidridă butalloică)

172 AXJIIDRIDA FT~-\LTCĂ /""JCO _ 1 -')- - I.I 11 )0

,0) •.•11

n.

""'Aco173 ANHIDRIDA )-lAI;EICĂ (COCH,I,o

1°:93~

(A nh id tiil ă -clS. h lt ten -dibi că),------

174 ANHIDRIDA MRTILACETICĂ (CH,CH,CO),O ~2' 4,49(Anhidridă propionică) --175 A'NILIlVA C,HbNI:I: 1,02 .3,22(Fenilamina Aminobenzcll)

17& ANI SOI, C6H,OCH~ 0,99

~

(Fenimetil-eter) ()letoxibenzen) •177 A~T,RACEN CUHto 1"'- G20._0) ,

-178 ANTRACHINO:-.;A O . 1,458 1,46II

~,,/"'"I II II IV"-/V

II-O .~- . --

179 ASFA'I:r - 1,0- -(Bitum) -1,1 --

180 AZOTIT DE ETn, C!H,';ONO 0,59 2,59.(Nittit ile etil)

,-

)81 HENZEDRINA /"H, O,9:11 4,66(~-fellil-izo-ptopi19millfl ) C6H5CH2(!H~

CHl --182 BENZ;EX C~H& 0,88 2,7

--183 BENZALDEHIDA C&H,;CHO 105 ~~,66184 BENZOAT DE REXZIL C'lHiiCOOCH!'Cr,H)\ 1:1l2-7Ţ185 BEN7..0AT .•:PI~ BUTIL-Il- C,H"C02(CH2};] CH, lo---~IS6 llENZOAT DE ETlJ, CflH" c-oo C2H~ 1:204' 5,1187 EHNZOAT DE lI'IETII, C,H" coo CH~ 0,09:1 4,7188 BENZINA ACTO ':::U•189 BENZINA AVION • -

-

10:725 H- 190 B~XZINA EXTRACTIE

-

191 BENZIDINĂ C1!HuN", -1 6,36

136

ANBA 4 (continu,,",'

5 I 6 I 7 1 8 1 9 I 10 I 11 1 12 jI; 1 14 I 151161771181191201211221 2J

- - - 651 30 15. 28 IIA T, DA + - - - - - - --- --- -- --- -'- -- -- -- - --- -- - -- -

5 107 225 430 - 0,4 5 IIA T, 2+ + +- - --7:1 -- --- -- -- -- - - - -- -

49 140 .59 25 2,0- 10,2 IIA T, (1) +-r (1) foimea~DA zi!.acid ace-

--- -- --- -- -- -- -- - - - -- - -- - tic cu apA-73 82 198 307 ,10 - - IIA T, (I) 2+ + + -1- + - ~- (I)Cu aPA-DA formeuA

--'--- -- -- -- -- - -- - -- - -- - acid butirle---130 150 285 580 10 1,7 10,5 IIA T, DA 2+ + + - + - - - 4,9 Kglcm'

0,015 J011'les

-- --- -'-- --- -- -- -- -- - -- - - -- -- -53 103 202 'iÎS 5 1,4 7,1 IIB T (1) 2+ + + - - + - - (1) reacţio-, - nează-- --- -- --- -- -- -- - -- - - -- -- --45 74 167 - - - - IIA - il) 2+ + -r - -- , (1)reacţi.-. DA nea.?.ă-- --- -- --- -- -- -- - - - - -- -- --6 76 184 530 6 1,3 II IIA -r, fp 2+ + + - - + - - 8680 'Kcall-- --- ~ --- -- -- -- -- - -- - - -- ~- - 'Kg-37 43 154 475 - O,M 6,3 IIA -r, NU 2+ + + + + - + --- --- -- --- -- -- -- -- - -- - - -- -- -217 120 340 472 - 0,6 - 11A T, NU + + + + + - - - 9580 Kcall. -- -'- - - -- -- Kg----- -- -- -- -- - ~Sub- ]85 380 - - - - IIA - NU + + + + + - - -Iim285

'" .-- --- -- --- -- -- -- -- - -- - - -- -- -- 2,3- - >450 - - - llA T, NU 2+ + + + + - - - .

-61 ---- -- --- -- -- -- -- - - - - -- -- -35 17 90(1) - 30 50,0 llB T. NU 2+ + + - - + - - (1) explo-

deazĂ la90Cl~

-- --- -- --- -- -- -- -- - --- - -- -- -- >27 203 - - - - II'" -r, NU 2+ + + -1- + - - -- --- -- --- -- -- -- -- - -- - - -- -- -

9600 Kd.lf6 -II 80 555 50 1,4 8,0 IIA :'1'1 KU - + + + +-'- _1- - -

Kg18il ~ -- --

fp-26 ~ __I~ 2+ ++ .:t:=21 145 324 480 - - - IIA T NU + + ++ +- - -,-22 "'2s() -- - -- DA - 2+ +-- - - - - NU + -+-35 ~ 213 ~ 300 l.O - IIA -r, NU 2+ + ++ +-

-12,3 82,5 199 - - - - llA NU 2+ + ++ +----42 ~ 700 V ""7,6 ""T; - -- 37- lIA NU + ++ +-

-200- ~ 40-'-~ 700 l,4 7,6 llA 1'; NU - + ++ + - - -

180-- "tI '"'7.6 1'; - ~I~--42 60- 232 700 IIA NU + ++ -

125 ----128 401 ţ::} I

lIf

. . .

•

'0 I 1 I 2 I 3 I 4 I192 BENZINA NAFTA 0,78 3-4193 BOR-ETAN B2Ha 0,46 0,96

(Hexahidrura de bot)

194 • BROll:l-ACETILENA --CH._~Br 4.684

~I .

195 nRO~I-ACETIL CHaCOBt 1,52 4.2(Bromură de aceti1.)

--196 BRO~l-.HE~ZEN CaHs' Bt 1,497 3,41(Bromură de fenil)

'--197 BROil'f-BUT AN CH3CH2CHBr. CHs 1,25 4,72-- (Bromură de n-butil)198 BROld-ETAN CHsCH2, TIr . 1,43 3,88

(B,ramură de etil)--199 BR0'I-ETILENĂ (1) CH2=CHBr 1,493 3,7

(Bromura de yinil) .

200 BR011-HEXAN CH3(CHsLSH2 Dt . 1,176 5.7(Bromurii de hexil)

201 BROl\I-l.Un'AN CHaB! . 1,73 3,27(Bromură de metil)

--202 EROM-PROPAN CH3CH2CH~Br 1,359 -(il rom ură -li -propil)

--203

-- --204 BROM-PROPl'CNĂ CH2~ClI.CH2Br 1,398 4,15(Bromură de alil)

IDl1205 BR011-PENTAN CH3{CH2hCH2, Br 5T(Bromură de amil)

200 BROM-3 PROPIN-] HC_C.CH2Br . 1,57 4,l(13romură -propanilică)

207 BRO)'I-HEPTAN CHs(CH2} sCH2Br 6,2208 B0RNEOL C1oH17OH 1,01 5,31

(Canfor) .--209 BUTAN Il CHaCH2CH2CHs 0,56 2,05

--210 BUTADIENA 1,3 (l) C:H2=CHCH-CH~ 0,62 1,57(vinil-etilenă)

--211 BUTIL AMINA~n CHaCHtCH2CHsNH2 0,739 2,6- (l-Amina-butan)21~ BUTILAMINA-IZO (1) (CHa)2CHCH2NHa 0.737 2,5

.o,n 2,5213 BUTANDIOL-I-4 HOCH2CH2CHsCHzOH 1,015 3,1

BUTILENGLICOL 1-4(TetrametiIenglicol) .

214 BUTANDINITRIL CN(CHzr-,CN 0,96 3,73(Adiponltril)

--215--216 «.BUTILENĂ CHsCH2.CH=CH, 0,601 1,99

Butenă -cis CHsCH=CH-CHs 0,62 1,99-trans 0,60 1,99

217 BUTILENA.izo (CH,).C=CHz 0,59 1,99218 D-BUTIL-BENZEN C.H,(CH2)sCHa 0,864 4,6

(<<.Penil.butan)

•

138,

2900Kcal!Kg

(I) st:abi._Hzată

(1) reacţi-nează cuapă(1) seautoaprln-de in aer.(1) reacţio-nează

- NU2+ + + + + - - +5,6 13,3 -15,8-139,5 Gaz

____________ I~ ---- - -- - - --Gaz -2(1) IIE fp - - - - - - +

-----------_. -' ---------- - -- - --

ANEXA & (eantiAuare)•

5 I 6 17 I 8 1 9 I 10 1.11 1 12 113114115116[17118119120121/221 23_ 41 - 277 - 0,9 7,0 IIA T, NU '- + + + + - - -=t6s -90 '.92,5 37,8- 0,8 gs- T, (i) = = = = - - +

-51

'-9,65 >71 -8-1-~-=--=--=-1TB-= (1) -:+:+==-+

-o--~--------- ~ - ---------3<},6 65 156,1 565 0,5 2,8 IIA T, NU2+ + + + +

-11112,8 10,12 265,6 -- 2,6 G;6 IIA 1'; NU -:+:+ = = - - +

--.119 <-20~~ 500 6,7 ]""[3li"A-r;: NU2+++++-++

-65 ----sz- 153,2 ~ ----=- --=- --=- llA r:; NU + Ţ +: = - - +-94~ 4.0~~ 8,6 20. 111\-r;~-====--+

(13,5 14,5) ,-110 71 ~ - - -=- llA ~ P - ++;: - - + lichid

-------------------- ----- - --

------------ ------------ - - - - ---119,4 ..•...1 70 295 2,7 7,3 IIA T, ,,'11 + + + - - - + - lichid

(Il. tnins

29000Kcal/m'(1) stabi.lizatlichid

-------+415-4

-95,2 ~ 129.7~206 --=------=- ----=- 11A T3 NU + Ţ =+ + + - + - lichid

-61 -1-0- ----gg- ~ ---=-- 3T ---=- 11:\ 1';NU2+ + ++ + - --59 65 ~210---=--------- NU2+++=--+20,7 50 212 ~ - 0,6 3,5 !iA'T, fp + - - + + - - -

-135 -60 --=-1~-- 1,5 8,5 "1IA~NU-=======+Gaz----- ----------------------

2000 1,1 12,5- lIE Tz fp

-50,5 ~-ns~-----ull"";7J:O:(l tiA Tz DA +++=.-++-85,6- ~ 66,0 ~ ---=-- ],9 10,8 tiA r;; DA 2+ + + - - + + --104 -9 63,0 360 - 1,7 8,9 IIA T2

20,0132 230 - ~ IIA - DA21'+1'--1'--

2J) 163 "'295' ---- -=- -=- -=- --=- -= P 2+ + + - - + - .•--~-------------- - - - - - --

(1) tehnic

--------- -----------~ - - - - ---185. -12 6,0 440 1,6 10 IIA T2 NU + + - - - + +-139 -12 3,72 324 1,8 9,7 + + + +-105,5 -12 0,89 ~ __ 1,8 9,7 i:i: i: +-140 Gaz -7 465' 1,8 8,8 IIA T) NU + + - - --+81,2 -----sa- 183 ~ --.0,8 -s:s IIA ~ NU - + + + T - - -

119

..I - I I I Io 1 • 2 3 4

219 izo-BUTILBENZEN C,HIi(CH:)CH(CH~)z 0,867 4,6(f3-metil-o:- fenil-butan)220 BUTJLREKZEK-sec C,H,CH(CH3)C2Hs 0,862 4,8(~-fenil-hellzen)

~221. BUTILBENZE~-tcTt i CGHfiC.{CH~)~ 0,867 ~222 BUTII ..DIFE'NIl" CRHfi:C,H4(C.HIl) 7,2223 'BUTILCELOSOLV C-tHIlOCH!CH2OH 0,9 4,11(Blltoxi-2.etanol)

--224 B UTIL-ETlJ,-CETO l\ A C~H~CO(CH2hCH~ 0,82 3,39.(HeptaJ1(~1l••-3)

5,1 •225 BUTJ],- TOLlJEX-p-terţ HdC.C,H.'C.Ht 0,85(:M:etii-terţ -bu til-4 -benzen) . --226 BUTJL-T iU GI,ICOL C4H9O{C:H!hH 0,93(E termo 110bu til- tri e tii gHea 1) •--227

228. BUT] J..., VI?\IL-ETER i:H,' CHO. CH,CH(CH,)CH, 0,78 3,45(Eter-YÎnil-Îmbutilic) 0,77} 3,45229 BU1'IRAT DE ETIL CH,CH2CH2• COOC2Hs 0,88 4,00(Etcr-ctil- butiric) •

230 BUTIRAT D.E BUTIL CH3CH~CO(CH2)3CH3 0,874 4,97231 B1.iTIRAT DE IZ@Ai\fII ... C3B;.lCOO~fiHll 0,86 5,5232 BUTllL'tT DE VINIL O 0,90 4,0

(Esterul vinilic a ac. butiric) II -CH2 = CRa. C. CH,CH,CH3 r.

233 C.•.UIFOR A 0,99 5,24(2-ce"tocanfan) I 1~0"'-/

ICR,

--234 CARRONAT DE li;TIL CO{OC2H"h 0,9/5 4,07(Eter carbonic) (C~H5hCOO

--235 CA UCIue BUTA,DIEl\ -(Stiren-ca.uciuc)--236 CA UCIue BUTADIENle -

--237 C4UCIUC CLOROPRENIC238 CARBITOL C:HiOOCH2CH~OCH2CH20H 0,99 4',02

(Eter-etil- o:-dietil englicolic)239 CARlllTOL ACllTAT C,H,,(C1H4O),OOCCHJ 1,01 6,07

(Dig1icol.metil-eter acetă)--240 CARBURANT DIESEL 0,77. 0,92

241 CELOSOLV C:ilHIOCH:ilCH,OH 0,93 3,1(Eter alchiIic al etiIenglico1ului)

--242 CELOSOLV ACETAT CH.COOCH,OC1Hj; 0,975 4,72(Aeetat*de_ glicol-etilic) - --243 CELOSOLV METILIC CH,OCH,CHtOH 0,97 . 2,63(Eter monometiIic al etiIen- CHsOCH.CH2;OH 0,97 2,€3glicolului)

--244 CELULOID . --. 245 CHLOREX (CICI!I,-CI!t,lO 1,213 '4,93.,(212 diclor-dietileter)

14D

ANEXA 4 (continuare)

5 I .6 1 7 1 8 I , I 19 I 11 I 12 1'3\ 14 1'51'41'71111,,12012,1221 23. .

-51 52 [7" 425 8.8 G.8 IIA T,NWI_

+++ +---

-s2 ~ -- 9,8 -U T;-i2.7 173,S IIA Nl!J +++ +--:-

-- --- ~ ~ -- 0:75:7 1'; --58 <i5 !lA NU +++ :'1:;==-

>[09 ~ ---- !lA 1';2iO ~--=--- NB ++~-75 65 [71.~ 250 ~11G.3 IIA 1'; DA 2+ +~- -+--

-37 45,5 148 _1- IIA NU 2+ +++ +---

!iA1---5,2 55 193 NU 2+ +++ +--

--- -- -- -- - 2+ +++-48 138 148 IIA DA +-- -

-- --- --- --- -- -- -- --- -- -1--- ----113 --=ş;- - - - - - !lA NU 2+ +++ +-- - (1) tehnic

-113 -9 1- ~---- -- IIA 1'; NU --93 ~ .121 460- ++- + -.-. p--- 53,3--- -- -- -- 1111.- 2+ +++151,7 +-- -

-=73 62 178 498 0.92s:s !lA 2+ --+ +---86 20 116 - - 1.4 8;B !lA NU 2+ - + - + - - -.-- --- -- --- -- -- -- !lA1'; NU +++176 65.6 208 46. 1l.5 10,1 + + - -

-43 ~. 126--- 1000-- - 1111- NUI- ++= -++

~ - r, +r++NUI2+ +- -

-- :m--- .~ Ţ-;-=- -- -- T --1- ----, NU2+ + ++ +,-:- ~1000Keall

~- Kg

436 _C T, + ++ ++--10 94 . 202 190 - 1.8 [î.2!lA r, DA 2+ + + - - + - -

-25 -:gg- --- -- -- +1+=218 1.5 !lA DA~+ -+--

--=38 ~ 'T

DJ2+=++ ++-,

!l0 370-100 ~ 135 235 T,8 15.7 !lA 1'; ++- -+~--- 5i"T 156375 -- 1,7 10.8 1';p-

.- - IIA 2+ + + - - + - --- --- -- --- -- -- -- -- - --- - -- ----86 39 124 285 2.5 20 IIA T, DA 2+ + + - - + - --36 39 124 285 2.5 28 !lA r,.DA2+ + + - - + - --- --- -- --- -- -- -- -- - -- - - -----

141 4 9 1111.r, NU 1+ - + + + - - - 4500Kcal!. Kg-- -- -- -- --f- --- --- ---

-50 55 178 369 !lA r, p 2+ + + - + - - -

la

,

o I 1 I 2 I 3 I 4 J246 .CIANGUANIDINĂ ..(H,NC)(~NH)Nir.CN i,405,1.

(Diciandiamidă)--247 CIANAMillA DE C.ALCIU CaNC(~NH)NH,CN 1,178 4,21

248 CIANOGEN NC.CN 0,866 1,804(Dinitril-oxaJic)

--249 CIANURA DE BENZIL C,Hs.CH!CN 1,044 -(Fenîlacetonitril)250 CICLOHEXAN C~Hn 0,719 2,9

(H6an-hidrobenzen) CH,(CH .•),CHz,

251252 CICLIHEXANOL C.HllOH 0,947 3,55

253 CIANURA DE FENIL C.HIiCN .1,00 -(Benzonitril)

--254 o-CIANURĂ DE FENILEN C.H.(CN)t 0,5 4,42fFtalodinitril)

•255 CICLOHEPTAN . CHil CHil CH2) 0,81 3,4(heptametilen} r CHil

CH2-CHlI-CH! -256 CICLOHEXANONA (H, CH, eHz 0,98 3,34

(Cetenă pime1ică) I ICHl!-CH,-CO

257 CICLOHEXENA CH CH 0,81 2,83(Tetrahidro-I;2,3,4 benzen) / "-

./ "-CHz-CHl!-CHz-C:H,

258 CICLOHEXILAMINA C,Hll.NHZ 0,86 3,42(Hecahidroanilină)

259 CICLOPENTAN CliH10 0,75 2,42(Pentametilen) .

260 CICLOPENTANON!\. (CH,).CO 0,95 2,9261 CICLOPENTENA

/CH~CH,,- 0,77 2,34CH", /CH,

eHa . O

262 CICLOPROPAN CzR, 0,56 1,45(Trimetilen) •

--'-263" i

264 .•C:IM.OJ...-para CH,C,H,CH(CH3)2 0,80 4,62265 CIANAMIDA HzNCN 1,073 1,45

(p-izo-propil ~toluen)

266 CLORANILINA C3H,CIHNt 1,21 --4,4(o-c1oI'anilină) 1.22 4,4(m-cloranilin1'i)

267 CLORACETAT DE ETIL CH2ClCH(OC2H~)1 1,26 '4,21(Cloracetat de dietil)

268 CLORACETAT DE METIL CICH,COOCH1 1,2363.8-269 CLORBENZEN C,RaCl 1,11 3,88

(C1onmi de feni1)270 CLOR-BUTAN( HaCCH.CH!CHtCI 0,89 3;2

(C1orură de butil) .

142

,

,

NU2+ + + - - -+- - - (1)Ab",

DA2+ + - + + - - -

!lA141 130(1)

53,9 145 llA DA (1)+ + - - - - --28 Gaz -21 ----- 6,0 ~ lIB,-'DA2+ + + - +

7 ~ 81 259 13001:2 --s:s- 11.40. '1'3 NU 2+ + + +: =+= = - (1) tehnic270(1)

ANEXA 4 (continuare).,

--26~ 233,5 498 ------ l1B '1\ NU - + + + + - ~-

-------------------- --------

------ -- --------------- ---- - - - --

-22,5~~~200 1,5 T1TjU"T;DA2++-++-=~+3---------------------- -----

-13 70 190 550 - 1,4 7,2 tIA J.? fp 2+++++---

Sedese,-- --- -- --- -- -- ---- -- ---- - - - - - -

---=s <21 J:l9-----------.llA - NU2+++++===

-t81~ 134 290 75 1,6 9,4 11.40.'f:: DA 2+ +: + - - + =I~(1) tehnic265(J)

-94 <-2049~------ llA ~ NU2+ + + + + - ---58 --3-1- J.3l ~ -=- ---=- ---=-lT.':""T; lP 2+ + + :+::+:= - -

-135 <-20 46 jU-fP2+ +;::+::+: = --

-127 gaz' -33 497,8 700 2,4 10,4liB"T; DA2+ + + :+::+:= -

-104 <-.20~~ 1200 -----~ Tf fp 2+ + + + + - =-

143

•

(1) Sedescom-pune

-14--WS- 209 >540 10 ---=----=-liA T, fp 2+:+: + :+::+:== '-10,6 !l8 231 >540 10 - -

-S3,9 157 --------- -- !lA - p. 2+:+: + = = = =-

-3 -so- 123---------- !lA'-fP2+++:+::+:=+-l:ll

-45 ~132~ 150 ,),3 11,0 !lA"T; NU2+ + + + + - =-

-123~-'"78 460 ---=-T.O 10,1 !lA"T; NU2+ + + + + - =-

-68--47- In --:t35 -- 0,7 -S:S""""i"l"A J', NU 2+ + + - - + -43 140,6200 TIA NU.- + + :+::+:- -

_ (1)

----- -----------------------

Q I 1 I 2 I J I 41271 CLORDINITROBENZEN C.Ha(NO,J:Cl 1,68 6,98

(Dlnitroclorbeazen)

--272 CLORETAN (1) C:tHiCl 0,89" .2,22. (C1orură de etil)

273 CLOR I-ETIL-2-HEXAN C,H,CH(C,H,)CH,CI 0,88 5,14(Clorură de etil-hail)

274 O-CLORFENOL CIC,H,OH 1,3 4,43(2-Clorfenol)

--275

276 CLORMETAN CH3CI 0,99 .• ,i-8(Clorură de metil)

277 CLOROFORJl (1) CHCls 1,48 4:,25(Triclormetan)

27& CLORUIU. DE £CETIL C,H.Oel 1,1 2;7'

280 CLOROFORlfiJl.'l' DE .l.I,IL CH" : CHCH2DaCa 1,14 4,16

--281 CLOROFORMIAT DE BUTIL ClC02C.H, I,OS -C1orocarbonat de n-butil --282 CLORFROPENA CHsCCl-CH:z

283 CLOROFORMIAT DE ETIL eICOOC"H, 1,14 3,74284 CLORBUTENĂ CHsCH =CH ....'H %Cl285 CLOROFORMIAT DE JLETIL CH,OCOC1 1,22 3.3• Clorocarbonat de &eti1

286 1 Clor-2,4 dinitro-benun ClC.H,(NO,),287 CLOR!'1ITROBENZEN C,R,CIND. orto 1,3 4,5

para 1,37 5,44:met~ ' ' 1,34 5,43

288 CLORTOLUEN CI CGH, eHa orto - 1,09 4,37meta 1,07 -para 1,06 ---269 CLORURA ACID CAPRILIC C,H1fiCOCl -

290" CLORURA DE Jl.LIL CHt-CHeBtCl 0,94 2,64Q'>cloropropilenă Il' --291 CLOR(1RA DE ACETIL 'CHsCOCI 1,11 2,70

--292 CLORURĂ DE AMIL CHs(CH:)2CHtCl 0,878 3,67-- -UO~293 CLORURĂ DE BENZIL C6Hlj-CH,O 4:36CJor~lt-toluen , --294 CLORURA DE BEZOIL C,H,-COCl 1,22 4,88o:.dorobenzaldehidă

295 i.Cloru.rii de butil C~H.CI .~144

•

ANEXA • (continu(J(IIl)

5 I i I 7 I 8 I 9 I 10 1 11 I 12 1131 14 1151161171'811912012//22/ 23

27-1 194 315 432(1) - I,~ 2,2. llA T, NU 2+ - - - - - - - (1) Explo-

53 de.tiă la149"C

-142--=50 2000 3,6 "'î\ fp 2+ + ++--

(1)12 510 14,8 llA + + Explo-dează cu

--- -- -- -- - --uşurinţă

-135 tf<I 173 - - - - llA - fP 2+ + ++ + - - --- --85- --- -- -- -- 1';fP 2+

--7 174 550 llA + - -)- + - -

-- --- --- --- -- -- -- =1, ._-- - -- - --

-98 <-24 -24 624 - Î,l 18,5 tlA T1 fp 2+ + +- +- +

-63--- -- --- -- -- -- -- - ,-- - - - -- --

o11A + (1) Se

I descompu-I ne la lumi-

nă, degajaf~en.

t Vaporii inamest. cu

_-.1 __ - - • aer. sint .

- -- -- exploz.

-UZ 4 51 390 3,3 1,3 1',0 'lllA T; DA + +(5) . ---=-~----=- --3-1 - 1OG1---- NU 2'+ + , ++ Se descowp

- .llA I '1',

cu apa.-701~' 138- 285 Xli +144.5 .

#:TI-135~~--- 4,5 16 +

-81-- -- -- '1', 2+

- --.1G 93 500 llA NU + + ++ -

-- -4,2 19 1'.'0

-- --- -- --- -- 10,6 ""iIA 1'; - - --,61 -4,5 67,73 485 26 (1) -)- ++ (1) reaet.

2120 Kcall--- -- -- - -- - - - -- --

Kg2Y ~ 315 - - 1,9 2233 124 250 1 liA NU 2+

--- - - + + ++ - -

83 127 24:~ - llA NU 2+ + + + + - - -46 124 243 -- llA NU 2+ + + ++ - - --35 158

--- -- -- -2+.-.4~ - 300 - - NU + + - - + - -

-48 48 162 - 300 - -- NU 2+ + -)-- - -)- - -7,3 .....,47 112.3 - 300' - - Nu 2+ + + - - + - -~6 ---sz --- -- -- -- -- - --._--

]96 Xl)-136 -=29 45 390

-6- 3,2 11.2 11A -r: fp 2+ + + ++ - - --- --- --- --- -- -- -- -- - -- - - - -- ---112 5,0 SI 390 5 7,3 19,0 I)A '1', • - + + - - - + - (x) Se des~

comp. de-

-- -- -- -- -- - -- - - - -- -- gajă fosgen

-991 3.0 ]08,4 260 1.4 8,6 llA T, NU 3+ + +

-39 60 179,4 585 8 1,1 -- lLl T, NU 2+ + + + + - - -43) --- --- --- -- -- -- -- - -- - - - -- ---1 71 leS 10 - - IIA (1) (2) - -- - - - - - (P re[wţ.

2+ (2) multă

--I~~-- ---r; NU--- -- -- --

_pă

-131 -12 "'69 245 S,A Kgfc:m1

10 - lndrcpt"r departalllell.taJ U5

o 1 2 I 3. 4'321 CLOR15RA DE VINIl;IDEN eIa: :CCIJ 1,25 3,35Stabilizată

--322 CROTANAT DE ETU,. CH:3~H=CHC00C#5

COLOFONIU (1)1,08:--323

--324 CREZOL meta CHsC.H.OIil 1,03 ~3,73arto •.. .par.

--,325 CUMOLHIDRO-PEROXID C;H,(CH2"f:pOH 1,05 'a,73

C.H~'(CH3)2 --326 CUMEN .1.03 3,73

327 CREZIL-DIFENIL-FOSF A'l'. (C.Hi)JCH3C~H".l PO" 0,86 4,15

----

-----.-

•

--

----

- -----.----

---,

--

~I

iI

14'

•

ANEXA ~- (continuare)

5 I ,6 I 7 I 8 I 9 I 10 I 11 I 12 I lai li I 15Iij~711,1191201211221 2a

-122 -10 32 440 - 5,6 16 I1A,1T, Nlf2+~ + - - +- -

-- --- -- -- -- - --- - - -- --3

----- -- --- -- -- -- - --- -- - ---70- ISi praf .130 - - - IP54 T. NU 2+ + + - - +'7 - 9170Kcallkg

-130. 229 7511- 12,6 3+ + + ~- + - - pulberea în

g/m3 , amestecpoate ex:

--- -- -- -- - - - -- - --exploda

-- -.- -- --li 86 203 555 20 1,0 - !lA T, P 2+ + + - - + - - •31 81 '191 681 20 1,3 - !lA T, P 2+ + + - - + - -

35 86 202 555 20 1,0 - 1111. 'T, p 2+ + + - - + - -

-- --- -- --- -- -- -- -- - -- - - -- --68 220 HA T, NU

-- --- -- --- -- -- -- -- - --- -- -- -- -

-96 31 152 420 - 0,8 6,5 lIA T, Ip 2+ + + + + - - -

----- -- --- -- -- -- -- - --- - - -- --230 390 •

-- --- -- --- -- -- -- -- - - - - - -- - --

-- --- -- --- -- -- -- -- - -- - - - -- --

-- --- -- --- -- -- -- -- - - - - - -- --

-- --- -- --- -- --'-- -- -- --- - .,- -- ----- -- -- -- -- - - - - - -- --

-- --- -- --- -- -- -- -- - - - - - -- --

-- --- -- --- -- --' -- -- - --' - - -- -- - -.

-- --- ~ --- -- -- -'- -- - --- - 7 -- --

-- --- -- -\-, -- -- -- - -- - - - -- ---- --- -- --- -- -- -- - - -- - - - -- --

~ -- --- -- -- -- -- - --- -- -- - -

-- --- -- --- -- -- -- -- - ---- - -- - -

-- --- -- ---- -- -- -- -- - -- - - - -- --

-- --- -- --- -- -- -- -- - -- - - - -- ------- -- --- -- -- -- -- - - - ---- ---- --- -- --- -- -- -- -- - ----- ------ --- -- --- -- ---- -- - -- - ------•----- -- --- ------ - -- - ---- - - -

•

o I ., I 2 I 3 I 4 I1 DECABORAK BIOHlt' : 0,94 -

Hidrură de bor

2 DECALINA CloHn !rans 0,87 4,77cis . 0,89 4,i7-:-1 n-DECAN(I) CHt CH(CH,),CHs --

4 I-DEC.AN-n CH3(CH!)8C~ 0,73 4,95 n-DECANOL .

CuHuOH --fi' J)It\C~TrLENA HC_C-C_H , 0,736 I:8buta<1eină 1-3

7 r-DECILAMINA (\olI~lH.N2 --8 DIACgTON-ALCOOL OH 0,931 4I

{CH3)!-C-CH2COCH3 --9 DIAC1' ..TIL CHataCOeH,llutaudion 2-3

10 DIA1\IlJ ..ETER IC, H .•)20 0,766 64-1-'- 1,2 DIACETII,ET AN CH2eO(CH2hOCCH, --12 DIACET AT-~'\I~ILIDENE CHz-CH CH(OCOCH.J. 1,07 5,461.1diaceetoxipropenc 213 DIACETAT DE ETILEN-GLI- (CHsCOO)!CsH4 I,n 5,04COL P,ll

Diacetat de glicol14 DrACETAT DE GLICERINĂ H!>C3(OH)t{OOCCH,),. 1,16 7,52Diacetine n = 0, 1, 215 DIAl\!ILAl,'HNA (CD-Hll)!~'H 0,78 5,42Dipentilamine

16 DI A1I1 LETER .Cs.H;tOCr.Hll

Amiloxid .17 DIBENZILETER (Cl\HS -CHllhO 1,036 6,8218 DrBORAN BzHa 0,96

19 DIBUTILHTBR C.H&OC",lIo 0,77 4,48Dutoxi-l-butan20 DIBUTOXIMET.'\N CHZ(OC4H,)z .-,--21 DIBUTILAMINA(n) . (CH3CHzCHzl:NH 0,76 4,46Di-n-butilamină (i). (CH:ll2 (CHCH,hh""H22 DIBUTILANILINA C(iHr.N(C4H,), 0,94 7,123 • --1>1B UTILAMINALCOOL (C4H,hHCtH4OH24 1)lBUTILORTOFALAT C8H".(COO C"H,h! 9,6925 Di -i~butilcarbinol [(CHs),CH(CH.) J.CHOH26 DIBUTILOXALAT-n C"H900C . COOCtH, 1,01 6,9727 DI-I-BUTILCETONA ((CHthCHCH,j,CO --28 DIBUTI~TARTRAT COO Butil-n 1,098 9,03

IRe-OH

• IHC-OH

I• COO Butil~n

150,

.1

~NEX.A .4 (continuare)

-----u~ 951------------- KU-------

--=4'7--=9-166 603 250 1,6 6;91TA T, DA2++ + - - + =-

-30--54-187~ 250 0,7 4,9 IIA T3~NU2+1== + + - =--43 61 ,196 260 - 0,7 4,9 llA 'Il: fp 2+ - - + + - - --66 <55 172 ~------ llA ~ NU-------

-30 --46-174 ~ 0,7 5,4<ţ liA T: NUi2++1+ + + --:Z41~----zst~ 1TA T~KU---

-36 - Goz' 107 -=Ti) - , p --== = +

s I99,7

si80

7

213

8 I .9 I 10 I 11 I 12 1131 i4\lsllsI1711811912ol21I221_ explozive llB - (1) 2+ + + - - - (2)-

23(1) reacţia-'nează cu 'apă(2) NU -

(1) păstratăpolimeri~zează"şi'explodează1 la 1 atom

•

<21~---~---------- KU-------

-69 57 170 ---uo------=---=----=- llA --r:: NU2+ + --1- -- + ---::g -79192 ~ -- ---- llA 1';-- -- - - ----=37 ~ 107--- -- -- --lTA - fP 2+ + --1-+ --1-=1= -

--=37~ 190,5-- -=--=--=-liA-p2+++===t=-c•

-151

2++ + - - + --

--'~ ::::::170--------- lIA - NU-------

-51 ----s'7 ~ - - - - 1TA fP 2++ + + + - - =-70 29 139 NU_~~------=- _-----==--- llA ~fi) 2+ --1- --1-+ --1-- - =

--93- 222 -- NU-35 154 340 400. -- ---o:-I 1,62 tIA ~ NU --1- -1-, --1- --1- --1- - - -

0,8 llT-30 ~ 244,4 - - - - 1iA NU --1- --1- --1- --1- + --46 49 ~ 0,8 G;2~ 90,6 "204 ~ - - - llA 'r; NU + + + + + - - -

_ 78 138 258 430-37-=- --5-1 - 202 ---- -------=- --=- ----=-llA ~ fi) 2+ +: +: + :+ = = -

G61 185-205 '

-69~ 170 -----uo--- 0,7 lIA ~ NU--------\3;6135 797,8 --}]A XU2+ --1---1---1---1- 1 ==t65.5 ~ ~92,51---1:5 o:s ---gg -- -- -- - - - - - - - + în aer liber

45 $e auto-aprinde

-95~ 141 ~-------=- 0,9 ~1lB T. "NU 2--1- --1- + --1- --1- == - 9,4Kg/';1ll2

---------------- -------- - - - --

•

•

-

Q I 1 I 2 I 3 I ~ I29 lJIBUTILP1"ţROXID C.H,OOC.H,t~rţiaT;-w DJB DT! L-i- PROP ANOLAllI- CH~CH(OH)CHtN(C4H')2NA

CfH.OOC{CR2)~COOC!H. -- --31 DIllUTIl,SEBACAT

"0 DICLORANILIXA NH:'.C.H~CI2 .1,567 5:6

o~ 12,~ dlclor J amino1;e,zeo ,-~ 2.4 didorl all1inobeuzea - 5:6, :!,5 rl.iclor ] aminobenzen--/2.6 dicl(" I "''';nobeo«n --__ . 3.4 didl'" 1 :uninoht:nzeD

--:~:~I '2-2 J)lEill,-PROPANDl.OI ... HOCH ~C(C:<H')ICH2QH

~I UIETILSEI ..ENID (C2i-r~)2Se' --I:;5 i lHJ~TlLTEREFT!~LAT CoH.(COOC!H')2 --

--:~6 JJJALILFI'ALAT t~H((COOCHiH_CH2)2

37 J)l.AMINOETAN H:N -.CH:CH2 - NH:38 DJAu.'IILAilJIN (CSH4l NH . --::;9 DIAMIL?\-AFTALINli CI(lH~(C~Hllh:,O I .D r Al\HLOXALAT C~HJlOOCCOOOC5Hll41

1Dl1\ 111 LFEl'~~OL (C5HllhCjjH~OH --

--. .\2 DIr\.M 1Ll.'HNOXIET AN 01... (Ca;Hll)tCeH30CtH4 OH~I l)IAi\.UI,FTALAT C.H4(COOC~Hll)!' ----~l DJAl\UL-SULFURA (C,Hll)tS

--451

' ., lHANlSIDINA [NH~(OCH'~)C8H~]2 --1,2 DL\TE1'OXIBENZIDINA

46i 2,4 Dimetil 3-etilpedn,1l. CH,CH(CH,)CH{CtH,) CHICH,)CH, ----47 Di-i propanol (CH,CH(OH)CH,),NH . --48 Di .'1-propileter C3H70C,I'I~

Di-i-propileter CH,CH (CH,) O (CH,)CHCH,

Di-n-ipropiiamină CH,CHtCH2NHCH2CHtCH, --49Di-i-propilamină CH,CH(CH,)NH(CH,)CHCH,

--50 Di-i~pr')pilbenzen C,H.((CH)(CH,),),--5J 1)1-1- PROPILCARBINOL CH,CH (CH,)CH(OH) (CH,)CH,--52 DJ~I-PRO PILCICLOHEXA N CaliN .

--53 .DTPROPILEN4GLICOL (CH,CH(OH)CH,),O-- --~4 Dr PROI'ILEN GLICOMETIL_ CH,OC,H6OC,HllOH

:WDnZ .55 DrPROPILCETONA (C,H,i,CO --56 DiVINILACETILENA I CH,'CHC:C'CH'CH, --57 I DIVIN'ILETER (CHtCHt)110 • --58 Dl~!.rNILBENZEN Cr,H.{CHCHs)! --59 DICI,ORURA DE ACETIL I ClzCHCOfH --

--60 DICLORBENZEN_o ' CllH4CI2 orto ',32 5,07Didor-l,2-benzen

~I --meta 1,29 5,0862 I para 1,46 5,07

152

,- ANEXA" (continuare)

5 I 6 1 7 1 8 I 9 1 10 1 11 1 /2' I 131 14 1151161171181191201211221 23

2 ' 490 ' -'1- _IT, _1,- ~\O,(j5mi---gij 229

-- -- ~-~ --80

NU1, --~I,

~ 343--- -~-- -- -1- ----

~11 +-

__ 1--!lA--- - ---- --~I50- 166 251 - fp 1-+-- ~--

72 " 272

50 "166-250 IIA -=--rp-

-=\~=l=~~I~el'-----~ --~

-~ 125*--- ----- _IJ_,

61 -1 * la 10 Torr

=1108 25--- ----.

~ -- - ---- - -- --44 117 I 296

-- -- -- -- - T; -- - -- --147 435 llA NU

-8- ~ 116 ~ -- -- -- 1\ - -- - ~- - -lIA

--5-1- 202-- NU

- -

-- -- -- -- - --- - - -- - - .~ 322 -\-~

::::"250--- -- -- -- -- - - -- - -- --

lI"-- 275 --- -- -- -- -- - - -- - ~-127 ==1-:15 149 324118 34a

-- ~ 170--- -- -- -- -- - NU -- - --

---.:l7 --- -- ~ -- -- --, -- -- -- - -- - -'1'3

--- -'- --- -- -~-- ~-- - --

-122 137 390 !lA NU42" ---m- -- --- -- T,

- - - -249 37490 l8s- -- J.O 21,0

-- T; NU- -,

-122 <211,1-4 mîl

-82 -28 69 405 T 8,5kg/cm1,

~40--- -- -- -- -- T;; NU -- - - - --

-1 105 299-7 82 285- 1'0 NU

-- ~ ~ -- -- -- -- Ti-- - -- ==1205 NU

-70 <:)0 140 NU ,-- -- -- -m- -- -- -- -- T; - -- - -- - -1

~ 231 m- 1,1 T; --[~ 190 NU

-33 49 144 NU ==1<-20 84 -- NU .

-- ~-- 36,5 ~ Nl1---~---

<':"'30 39 '1,7

-()7 ,,57 200~-~ ---- 1\Nlj===0,6

13,5 ~ 195 63il-- ~-liA~----------- -

-18 66 179 640 IOD 2,2 12,0 lL\ "1'1 NU + + + +- 6,8 kg/cm1

-----12,0 I !lA

-1-' ----24 >i7 173 640 100 2,2 .1"[ NU2+ + + +-

6401100-------

53 66 174 2,2 12,0 IlA TI. NU.2+' +., + +-

153

J '

•

o I l' I 2 I 3 I 4 I63 1,1 DlCLORBUTAN CH!CICH2CH2CH!C~C1 •64 1,2 DICI.-ORBUTAN . O tI --

I I - 4,4CII! - eHt - CH: . CH;

65 1,1 DICLORHTAN CH3CHC12 3,42

66 1;2' Dle-LORETAN . CICH: . CH:CI • 1,25 3,4267 DEtETHNA CH2COCCH,lO ----68 DICI.,ORETILENA CICH CHCI cis 1,28 3,3569 trans 1,26 3,3570 1,1 DTCLORETU ...ENA C1~C-CH2

7\ DICI,.ORDIHTJLETER ClC~H4.0C2H4Cl 1,22 4,9372 1,2 DICLORBENZEN C,HtCI273 1,4 DICLORBENZEN C,H4CI2 . --74 D ICI ..ORDI -IZO PROPILETER (CH2CICHşCH)110 1,11 0,10

75 CH CH, --DICI,ORHEXADIENA CICH,CH CCICH76 DICT,ORPROPILENA CH:lCHClCH20 1,17 3,90Diclo! 1,2 propan"

--7i 1 3 DICLORPROPANOL CH2CICH(OH)CHsCl ,

78 DICLOH:METAN CH2Cl! 1,33 2,9379 DICJ,ORPROPAN C:}HllC12 --80 DICLORPENTAN 2,3 C2H,,(CHClhCH3 '1,06 4,83,81 2,2 NICLOR I-PROPILETER. CH3CCl2CH2OCH(CHa): --

--82 DICLORSTIREN C3H"CCI CHCI ,

83 DICL-ORPROPEKA CICHCCICH, 1,23 3,84Dic1ot-l,2 propenă

--84 Didor 1,3 propenă CICHCHCH2Cl85 DICLOR TRlEl'ILEN GLlCOL Cl(C2H.OhC2H.Cl 1,2 --6,4586 DIClAX. (CN), --

87 DlETANOL.\MINA (HOC2H.)2NH U 3,65--88 .DIETII ...AM.lNA (C2H~hNH 0,70 2,589 DIETILANILINA CGH~ N(C,H,), 0,93 5,142-6 Dietilani1ină CGH3(C2H5)~£I:! 0,96 5,1590 DIETILEl' ..\ NOLAJIfI NA (CZHi)tXCHtCH20H 0,885 4;091 DJETII ...OXAI.AT CaHIo 1,08 --92 DIETTLRENZEN oCOH,(C2H,,), orta 0,86 4,6293 mCoH,(Cl!H.)2 meta 0,86 4;6294 pC.H.(C2Hsh para 0,86 4,6295 DlETILFENJL UREE (C,H,)(C,H,)NCO --

--96 DIETlLClCLOHEXAN COHIO(C"H,,):!97 DTETILCARBONAT (C,H{;°hCO 4;0

- 98 DIETILCETONA {C2HihCO 0,82 3.099 DIETOXIETAN CHsCH(OC2Hi)1 0,83 4,08~ (Acetal)100 DIETILCELOSOLV C2HiO~H2CH20C!Hi 0,842 4,07J,2 Dietoxi-etan i101 DIETlLDICLORSILAN (~Hl>hSiC13 1,05

--102 DIETlLETER {C,H,,)!O 0,71 2,55Dietiloxid103 DJETILENGLICOJr HOCsH,OC3H,CI --

CLORHIDRJ:NA

154

-

ANEXA •. (continuare)

5" I (; \ 7 1 8 1 9 I 10 I 11 1 12 1131'41151'61'71'811912ol21I~21__ ~~----- __ 1111.T. NU_~ _

23

8 kgJc.m2

llA T, NU 2+ + + + + - - -27312440-

-_92--=1il---s7~--tr16 1111.1'; NU2+~-----3+

-36--1-3----s4~--=---- 16,<\1111.1'; fil 2++ + + +- ----------7,5 <-3,5 127 250 __ llA 'f3 NUl-::-:--80 6,0 60 460 700 6,2 16,01111.1', P 2++ + + + --50 6,0 48 ~ 7009T 12,81111.T";P 2+~ - - - - -

=122~ 32 ~ 5Ţ---rG tiA """1\NU + + + + --50~ 178 365 - 0,8. 1111.T";fP2+ + + + +-18~~~ z.z"Jii 1111.T";--53 66 :J74 _ T";_-+ + + +79,6 85 180- -1_ 1111. .fp 2+

l~ .

76<-80_-1-5-~ 555 300--s..- 14,51111.1',Ifi)2++ + + + = = -

----7-4-175430------ flA .1', NU- + + + +-~--=97 -8 -W~ 700 lIA1';fP 2+<-80 15 96 555 --s..- 4T 1111.T.,NU + + + +

41 130 - 1111. NU+<=2o-SS-~ 1- NU +-~ 107 -------------------+ + + + ---

-60~104 15;3 14,51111. fil2+

5 kg/cm2

------- ----- ------ ------- - - ---31,5-m-- 24<l---- -=- -=- -=-lTA - fi) 2+ =+= =+= = = =+= =-=w -21 -sso- 713 43 T +-~--- -- --- ,----28 ~~~ llA ----r: DA2+ -1-+ + +__ ~~~ 60~~ 1111.1';~2+++ +~-34,4 80 216 630 ],1 5,3 IIA ~ DA2+.- + +-34,5~ 238 ~ 1111.1', 2+ + + -\ __6_~~~ 1111.1:; :2.-'t++++--40,5 75 185 410 0,48 2,7 -oA" '1\ 2+ + + +-=3J~~~ _ 1111.1", P 2++ + + +--=84~~~ -- IIA T,p2+++++_43~~430--. IIA T, P 2++ + + +79 150 327--~--~---------------- - - --

-43~ 126 ~ - - - 1111.1': NU + + --39 ~~ - - - 1111.T;fP2+++++-100 -----=-2l 102 ~ 200 ~ 10,4 J:""i"l\ ~ NU 2+ + + +

_ ~ 124 ~ --=- ---=- ----:::-~ T;P12--l- + + = = + = =

-96.5~129~9210,9'7:8 1111.T;-----+ + + +---116 -40 34 ~I-==-- T,7""4,B1iBT;fi)2+ + + - + - 0,19mf

7,7 kg/cm!

107 197 ------1--,-;-----

•

. •o I 1 I 2 I .3 I '4•104 DIETlLE!\GLICOI, DEG, .HOCH~CH20CH.:CHIOH 1,12 3,66

105 DIETJLE:l'.;QXIDA,M.IDA C.•H,NO --(MORI'OLINA) , I

106 DEG-dimetileter O(CHaCHzOCHs)z . 0,951 4.6. ,107 DIE1'IL~-:p,TGLICOL_ CH3COO(C~H40)C4Ht --

BUTILETERACET AT .118 DE G-MO" O-n- BUTlL- ETER O/CH,'CH" OH 5.6"CHzCHzO-n Butil

--109 DIETILEl-iGLICOL_ETER CH3COOCzH4.0CzH .•OCzH,,ACETAT

DIETlLENGI"ICOL CoH4 (COO(CzH .•O) zC:zHs)z -- --llOETlLETERITALAT

.

--III DIETJLENGLICOL C4HtOC<iH40~HAOHBUTILETER112 DE G-~[OXO-ll-BUTIL-ETER /<;'HzCHzDBu 0,98 7.0ACETAT 0". CHzCHzOOCCHz

-- --113 DIETILENGUCOL (CHzCOOCHzCHtJtOiHACETAT114' DEG-MO,,"OETIIrETER /CH3CHtOCzH6 1,02 4,140"CHzCHzOH --115 DEG-DIETII.-ETER ) CHz(CHzOCH.)CH,

116 DEG-MOKOETIL ETER /CHzCHzOC2H. . 6.1ACEJ;AT, 0"CHzCHzQOCCHz --117 DEG-METIL-ETERACETAT CHJCOOCzH .•OCzH .•OCHz

118 DEG-METIL-ETER CHzOCzH .•OCtH .•OH --.

119 nJETILMALONATH,C,O (O)OCCH,C(O) OC,H. 1,06 5,.2Ester malonic

]20 DIETlLG LICOI" CzH.OCzH .•OCzH, --Glic()ldietilet~r121 DIETILENTRIAMINA NHzCHzCHzNHCzHz"NHz 0,96 3,5'122 Dn~TILHEXIL\YINA (C4H(lCH(C:2H,)CHz)t~'R --123 D1Jnn,PEN'fAN 3,3 (CfH,),C 0,75 4,4124 DIETIT.GLlCOLITALAT C,H, (cooe tH40C,H 5) 2 --125 DIETILOXALH COOCtH, 0,05 s:.-I

COOC,H'.\ 126 DIFENII. C,R, C,R, 1,04 6,9Feuilbcnzen •127 . DIFENII.AllINA (C,H,),l\J~ 1,51 5.6128 DIFLUORCLOIU;TAN CH,-CFCl 3}2(FREONl42)

129 DIFENIJ.OXln (C,H.)O 1,073 5,9IDifenileter130 DIFIL C,!:l,C,E, (C ,H ,),0 1,012 5,80

.156 ~

. .

ANBA .4 (centinuare)~; -

5 1 6 I 7 1 8 1. 9 I 19 1 .fi I 12 1131.1. 115116117118119[201211221 23..

-fj 124 240- 225 - \ 13 12,2 IIA T, DA 2+ + + - - + - - lprodus tu.

~ 250 3451 __ 0,62-- ~ -- -- """T; -- --- ----

; -7 38 129J __

~ 16l --- -- -- -- - D~ ~-

IIA ++ - - + - -

-32 ~ 246 ~ -- -- -- -- - - -"'--- ----.-68 ~ 291 ~ -- -- -- 1'; DA ----. lIA 2+ + + - + - -. ..-- ~ 218

--- -- -- -- -- - -- ---- ----25 I,-- >260

--- -- -- -- -- - ----- - ---208 1

-- ~ 231 225 -- -- -- -- ~ -- - --- ---- ------68 • -

-32--- 246 295 -- -- 1'; ---- - --IlS - 0,6 - llA DA 2+ + + - + -.

-,!-•

-- 123 .-- --- -- -- - ------ ---- ' ~

=65 ~9-1- 194- 215-- 1'; DA ---- ----

1,6 16,1 llA 2+ + +- +--

87 196 245.-- -_o- -- --- -- -- -- -- - NU1--- -- ---44 82 198 - -

-25-----gg- 217

--- -- -- -- !"iA>- DA 2+ ŢŢ=- - - - +-

-- -82 210--- -- -- -- -- - ~- -- - --NU

- ~ 193 --- -- -- -- -- - -- ---- - ---- .• --- -- -- -- -

2+ ++=-50 ~ 199 1lA li> +- -

-- 205-- -- -- -- ~

- ---- - - ---74 35 122 -

-- 207 395 -- T, ---- --39 99 - 1,0 10,0 IIA DA 2+ + + + ++ -

-- 2Şl--- -- -- -- -- - -- -- - - ----

132290 O} 1-7:7 1'; 2+ +++ ----

-41 76 146 IIA NU +-------173

186 ~ -- 0,42 'f;-- 2+ ++.Ţ-40 75 - 2,67 IIA +-- -.""69 IlO 255 540

-- -- 3;4 1îA T,li> 2+ +++ + 9340Kca1/kg0,7

II! .~ 302 ~ -- -- -- T, 2+ +++53 ' - - - 11A NU '+ - - -

-130, JIT lIA ---- -- 2350I:cal/k.g-98 58271~258 ~

-- 1'; NU ----8,. 3,4 lIA 2+ + + + + - -. -

~ 257 257 ~ I,el 1'; NU ----52,38 (15.)

4 3,47 lIA 2+ + + + +2,58

157

•

, . I1; ..

D I 1 I 2 I 3 I '4 IDJMETIL.UlIKO. H~C=C-COO<:H=N(CHs)=170ETILMET ACRILAT I - 5,4" CHS"

I 171 DIMETILlJl.!T_o\X 2.~ {CHs),C CsH, 0,649 3.0172 DJMETILRUTAN 2,3 [(CH.l,CH], 0,726 3.0,(Diizopropil)

--CH3CHC. eH,, • 173 2-3 DJIoOlTILBUTAX . I I 0,654 2,9I CHsCH3 --17. DI.METJL.UlINO (CH,)zNCsH4CNPROPIONITRII,j

175 ._-2,3 DIMETILBUTAN 2 (CH.hC C(CH,)"176 DIMETILCARBON.U (CH.O).CO ~--177 1,3 DIMETILBUTILAllINA CH,CH(NHt)CH,CH(CH.)CHs176 DU{ETILET~,,"N"OLAM:INA (CH.).NCH,CH,OH

lO'893.03

I .179 DlME Tl I.CI ...ORACET.o\L CICHzCi:I(OCH,l:s t--

--I eH, C!it.180 •. DDdETILCICl,OHEXAK cis CH.HC< )CllCH. 0,78 3',86

1eH, CElt

l3,si;12.1 . trallS 0,76 --182 DIMETILDICLORSILAN (CH,),SiCls 1,07ICH,CH CHSH.Cfl,

1, 183 Dl~IETILPENTAN 2-3 I I

I-=- 3,4I CHaCH,18. DI.M:r:TILETILAMlN .-i (CH:),NC.li,185 DUfETIL-3'ETILPENTAN (CHI)ICH.tC(C:PI~) .(CIIz) seR. 4,4

,186 HCON(CHs), 0,96 12,45

I DIMETILFORMAMIDE'. 187 DIMETIl ...DECALINA euHu

--i. 188 DIMETILDICLORSILAN (CH')tgiCls

--189 DIMETlLGLICOLFTALAT C.Hf,(COOC,H,OCH')1 /I CH,CH(CHs)CH(CH1)CH:<;;H2CHI ~-19t 2.3-DIMETILHEXAN--191 2,-4-DIMETlJ ...HEXAK • CHaCH (CH3laCH:CH(CH3)CH:CHs

192 CHC (OH) (CH.)CH.CH (CH,l. --i m'IETILHEXINOL, 193 DIMETILHIDR.>\.ZINA (CHa)IKNHz 1,011 1,1--19. DBIETIL)L\LEAT H:COOCCHCHCOOCH:I--195 DIMETILFTALAT C.Ht(COOCH,l1

I196 2.5_DIMETILPIPER ....<\.ZI.NA(US) CtHuN: ,--197 DIl\ll~TILPIRAZINA C.H,K: 1=198 DIMETILPROPANOLAllINA (CH,),C(OH)N(CH.),

--I ]99 DI>fETILSULFAT (CH:Oj,SOI200 DUlETILFORMA.MIDA HCON(CH3Lt 0,94 ~.4201 DIMETILPEXTAN , (CH,):CHCH(CHs)C1H: 0,69I202 DUIETILHEPTA~ CH:lCHIC(CH3)t(tH:)3CH3 4TI -- --CHa-CH-CH(CH3l4CHs •203 DI'IETILOCTAN . I I 4,9.

CH • ClI, ;i . -- --I. ~o. DlMETOXIMETAN CH:(OCHs): .

~05 DIMETILORTOFTALAT C.H4(COOCH')1 I.lHO G;7206 DIMETILAMINO_ (CH:):LNCIEl.NlI: 0,84621, PROPILAlITN l'."

, IlIe •

••

I ANEXA; •. (continuare)

5 I 6 I 7 I 8 I 9 Ilo J II 112 l131. l' 11511611711~1912nI21122i

j:. , J I .' .

_ 7~ '_ - ;-' - - ,.:- - NU.~.:.++++.+-.-.~..' .' j

-98.2~ 49;7~-- 1,2'--Y:O lL"-.'T2 NU2++:+++--"~-129 -29 l 5~~15 . -: 1,2 7,0 \lAT; NU2+~~~~~~ .

, ~ . . . ,

-157 <-,201 56 360 . - - .c. IL': T, 2+++'- - - --

-~3' 651170.' .,', "','/ ::':=,=====_'~41 71 J 160 .: .:' • •

--=--1-9-89 ~.-------: liB" TJ-~'~-'++ =,=='~'-59 "'3~,3 :~~- 220 l - . - .1 - . IIA T, ~~2+ ;1;;;;;. 135 'J' .--o ~ ----;t3O ---.: --'--.-- -- - NU -! -.- - - - - - ,-- --- --- --- -- -- -- -. - -- -- -- - ~ - - - .,-- -

-87 12 124 304 - - - IlA T, NU~+ +1+ -+- + - - '-

-37 <21 1119 304 : - 1- -[ .11A TI NU 2,+ 3: +..L + ==-28 i 70 __ ~ 39 + _ + + __

-135 <-7l~l~ - 1,1 fi,8 \IA T"NU2++~~~==-

--3---~-=--~----.Ts NU~- _

-12() <21 137 325 - ------=- HA. -T" NU 2+ + + + + = --61 67,2153'" -- 2,2"1611A 'f, 2.+- + -+- - -

235 .0,7 - 5.3 ,~ -.- - - - --86 -9 70 ~.--'3Ţ >9,5 ~ :NU-------

1872.W- -----.,------- 21 1"16------------- NU-'-----------1-0- ~, ---- '1\ -----------=ss----s7~-------- T NU ------------- -- ------". -----'-----.58 -18 63 240 2,4 , 20 '1\ DA. i- 18 113 201 -'- +- - - - - - -

146 ~~ ---- .'1\-----------17~ 165-------.--- NU-------

15 ~1155---------- ..-- -------85~126 --- -- ---- -- -- -- -'-- - - - ---32 --SS-Iss---- -- -- -- ---- NU- - - - - - --

-61 56 153 ~~l":816 llA T~--2+==++==90------~--1T6,811A T,----+ + +

23

'6,3 kg/cm!11500Kcal!kob

<55 ,154 225 - tIA T~._NU2y...++++---

J 1 - ![l(l~eptil.rdepartllmculal 1-61

;0 1 .1 I 2 I 3 I 4207 DIMETILSULFURĂ • (CH,),S • 0,846 2,1208 DIMETILBUTANONĂ (CHs),CHCOCHzCH, ~- 2,7209 DI~IETILSULFOXID (CH,),SO - --210 DIMETOXITETRAGLICOL (CH~OCtHiOCIH4)'O --211 DIMETILTEREFTALAT pC6H4(COOCH,)! --- --212 DIMETILETANOLAMINA C(CH;),(NH,)CH,OH ,.213 DUlETILAMINOBENZEN C.HiN(CHz}!214 DINITROANILIN 2,4

NO,<_)NH,. I.6l 6,39

215 o-DIl\TJTROBENZENl R"JNO! 1,311 5,79

I nV"NO, orta

216 meta 1,570 s:s,-'-217 para 1,625 5,8

--218 DINITROFENOV OH 1,68.NNO,I nV"-»JO,

--219 DINITROCLOR~ENZEN C,R,(NOs)2Cl 1,7,

--220 DIKITRORESZORCI:NAO,N-)=)-OH

-

\ .

aH ","o, '. --221 2,4 DINITROTOI.UEN

NO,-<~<~CH,1,518 6,27.

N02 \ , -- --222 DIPENTEX:gCH-CH2

CH, . - 4,7Cinene I

; CH,-C< )C=C

CH=CHz bH, -- --~23 DIOCTILETER CHs(CHz),O(CH,),CH3 -- --224 DIOCTILFTAI,AT C,H.(COOC,H,,), ----2~5 DIPENTEN CHlHu226 DIOXAN 1,4 OCHI CH~OCHI CHI 1,03 3,03

dietilenoxid ! !

-- --227 DIOXOLAN (CHzhOCH,O1T,02228 DIPROPILENGLICOL (CHsCCH.(OH)CHz)sO 4,63

DN ] ,1 dipropanol 2--229 DISIJ..,AN SizH6 0,69

--230 DIVINILBENZEN C.H,(CH: CH,l. 0,93 4,48Vinilstiren

--231 DIVINILETER (RtC=CHt), o - 2,4232 DODECAN-n -CH,{CH.llt CH;. 0,75 5,86

Pio~ - -162

ANIJIA .• feontinuare)

s. I 6 I 7 I 8 I 9 1 10 i 11 1 12 1131 U11511~17 1~19 20 21 22\ 23

-83 <-20 37 206 - 2.2 IQ.7 ilA r, NU - + + - - -- - 0.7Irm]

255 r,f-'-r. - ---

18 95 189 1,8 58.0 lIA~ + + -

-30 ~ 275 --146 555 llA "'T; I~

2+ + + + +--~ -- -- -- -- -- r,-- - - - - ---

31 295-6-3- 194 ~ l,2 7;0 "'T; - ----u- lIA NU--

188 224 - - - llA NU 2+ + + - - + ----

302--- -- -- . -- - NU 2+

-iJ6 150 - 1,5. - llA + + + + - -- 1 explodea-. I ză uşor de

la-detonări

--- -- -- - NU00 150 297 - 1.5 - llA - 2+ + + + +- - -

-- - - - .150 299 --- -- -172 - 1,5 - llA - NU 2+ + + + + - - -,

145--- -- ~.-- - - - -- 360 1 llA - lp - + + - -+ - - 1explodea-

. ză u:,or

-SO

---/ - 1.97 2+ - -1 se decomp315 194 22 llA T, NU + + +~ uşor, explo-zie

---Subi1 --- -- -- I _ - - - - - ----

147 llA p, + + -+- -•

,70.27 300l. --- T5 2.0

- - -- - - - -212 22 llA - NU - + + - - + - - .1 se desc.

cu exploziI

f la 280°C

-- ~ 175 '237" l-=- 0;76,1 HA T NU 2+ ++ + +--• -•

.,

-- --- -- --- -- -- -- -- 'f, --' - -- ---->100 292 205-- ~ 385 ~ -- -- -- -- 'f, - -

-97 -4-5- 175 ~ 0,7 6,1 'f, --------y() T.9 22,5 1TB'f, DA

----0.9mf11 !OI 360 250 2+ ++ - - ~ - -

-- -- ---- 8,2kg/cm'-26 --2- --- -- -- - --, - --74 ,<-20 ~ 232 --

12,6 DA 2+-

310 2.Q llA T, ++ --+- -.NU-132

--- --- -- -- -- -- - -- -----14.5 in aer seaprinde şi

-- -- - ---- explodează

-67 >50 <180 - - 1.1 - llA - N:U 2+ ++ ++ - - -

-- --- -- --- ----- -- ~-- -- -- - ---++ +:;::= -

- ~30 39 360 - 1.7 38.5 llB r t NU--10 74 216 200 - 0.6 - liA r, NU 2+ + + - - + - -

161

o I 1 I 2 I 3 I 4 I233 DODECENA C12H24 0,76 5,81

Tetrapropitenă

234 DODECILIlENZEN CnH25 C6H6--

~,87 8,47

235 DODECJL?lETACRJLAT H2C C COO(CH2)uCH3--

-

I, eH:!236 CHH2iSH

--DODECILMERCAPTAX 0,85 6,98

237 DIFLORETAN CH~CHF2--1,1 0,9l 2.28

238 FLUORURA DE Vl:!\JLJDEN H,C CF, 0,617 2,2 .239 ~D11Z0CIAXAT DE OCN(CH2l,NCO 1,05 6,0

1HEXA~IETILEN--240 DJJZOCIANAT Dn CH3C6H3(NC02)2 1,2 6,0

2-4 TOLUEN,

4,59241 DIIZOPRO PA'NOliA),tlNA (CH,CH(OH}CH,},NH 0,99242 DBIETILAMINO 3 [CHSJ2XCH2CH2CH2"NH2 0,82 3,52

PROPILA:MINA243 0,85

--DDIETILCICLOHH:x.lJ~H,c). / )

-

Al\I1XA NNH"C X-,,~

--244 DI::m-::TOXlnIETAN CH:{CH3O)t --,245 DDIETI ]~FORl,:IA.l\:IIDA NN. HCON(CHs)2 0.95 2,52246 DI,METILIZOPROPAXOL- (CH,) ,XCIl ,CH (OH) (CH, 0,86 3,55

Al\HKA •247 DH.lETILHIDRAZINA (CH3)2NNI-I2 0,78 2.07

I

248 DIl'RO]?lLAl\'IINA (CHs)CH:CH2)2N1E 0,74 3,5249 DIlZOPROPlI!A:MlNA [(CH,},CIl],XH 0,718 3,5

--,

--

--.

--

--

--

. --

--

~. --

I

164

ANEXA 4 (continuare)

5 I 6 1 7 I 8 1 9 1 10 I 11 I 12 I 131 14 li5116117118119120121122123-32 <IOa 208 255 ~ I - - flA ~:l NU

12+1-

+ + + - - - ,tehnic791 207:-

2441-- 130- --- -- -- -- - fP2,+1~

- -- 275- - IIA + + + - - -

135 300--- ---- -- --- - - - -~ - - - llA 2+ - + + + - - -

--- ---sr- ~ -- -- -- !iA: T, ?\U2+- - -

- 82---' - - - + + - - + -

107-- --- --- -- ]lA fp _2+ - - - --Il} gaz -25 - 3,7 18 T + +- - ,- - -

--- -- - - - -,

-144 gaz -8:1 - 5,5 21,3 IIA ~ 2+ + + - - - --- --- --- -- - - - -

- ~ - - - 0,9 9,5 lffi - (II 2+ + + - - - - 1 reacţio-nează

o. _I_

I3=- 251 ~-- lJA 'J\ 2-;1-

- -135 - 0,9 9,5 (1) + + - - + - , reacţio-

21,5 nează

- -- 249 --- -- -- -r; 2+ +: - - - -42 ]35,2 290 - - •- IIA DA + + + - -

-3-5-- 123 --- -- --,' --<- - - - - lIA - DA 2+ -1- + - - +'+70 _1-

-37 --- --- --- -- -- -- -- - -- - - -40 182- - - - - IIA - P 2+ + , + + - - -

165,

-- --- -- ~-- -- -- l"iA --r: -- - - -,- - - -

58 153«o- --2,2

-- 11A 1'; DA 2-+,- -

-61 - 16 + + + + - - -

-85 ~ "225"' -- -- 11A T, DA 2+- - -

I35 - 2,7 lI,l + + - - , -

-- --- -- -- -- 1'; 2+ - - --58 ~ ~ - 2,0 !TA DA + + - - + - -

249 3,0105 ~ --

~ 9,3 T:fP - - --63 7 - 1IA 2+ + + - - + -

~ 84 285-- T5 8,5 1TA T, - - - -

-61 - DA + + - - + -

-- --- -- --- -- -- -- -- - - - - - - - - -

-- --- -- ---- -- -- -- -- - -- - - - - - - -

-- --'- -- --- -- -- -- -- - - - - - - - - -r,

-- --- -- --- -- -- -- - -- - -- - ~ - - - - -'

-- --- --- --- -- -- -- -- - -- - _1- - - - -

-- --- -- --- -- -- -- -- - -- - - - - - - -

-- ---' -- --- -- -- -- -- - --- - - - - - -,

-- -- -- -- - -- -1-'- - - - - -

-1-,' --

-- --- -- -- -- -- ------ - - - - -

- , .-

- -

-1=------ - - -,-

-I-.-r -1- -1- -

I165

•

•

• I 1 I 2 I 3 I 4 I1 EPICLORHIDRINA OCH,dkH,Cl 1.18 3.19

Cloro 1 epoxi 2,3 propan ~--

2 Epoxi 1,2 BUL.\N H2C-CH CH"CH3 0.83 2,5"0/

3 ETAN CH.CH. 0.37 1.0474 ESTER DIETILOXALIC NH"CH,CHtOH 1.02 2,1--5 ETANOLAMINA (COOC,Hih 1.086 ESTER FENONALET,O. C.HIOCH2COOC2H~ 1.1 6,2

ETILIC7 ETER AMILIC (C. Hl1),O , 0,78 5,41.1--8 ESTER SILICO. SiOI(~.HllCH3)4

TETRACREZILIC ,9 ETER BUTILVINILIC CH._CHBC,H, 0.78 3,45

10 ETER ALILGLICIDIC H,C CH CH, O CH,CH eHI 10,97 ~,,/o

ETER RUTILGLICIDIC C1HuO,--Il .

12 ETER BUTILIC AL CH,OHCOOC,H. 0.01 4,55ACID ULUI GLICOLICESTERUL RUTILIC AL

--13 CH, C(CH,) COO(CH.),CH,

ACID ULUI METACRILIC14 ETER BUTILVINILIC AL CH2-CH. O.CH!, CH.OCl,H. 0,865 4,98

ETILENGLICOLULUI15 ETER CLORDIMETI;LIC CH,Cl () CH,

16 ETER CLOR 2.ETII~ VINILIC CJI,--:-CHOCH,CH,CI 1.05 3.6817 ETER DIBUTILC (C,H,lIO 0.77 4,4818 ETER DIl\IETILIC (CH,),O 0,72.1 1,59

ETER DHIJ:;.TI LIC AL I CH OCH CH OCH--

19 0.87 3,11ETII.ENGLICOLULU.T

2 t 2 3

--20 ETER METILPROPILTC CH3O(CH.)2CH,21 ETER ETILIC CtH~OC2H~ 0,71 2,55

22 ETER IZOVALERIANO~ (CH,),CHCH2COOC:Hs 0.87 4,52ETILIC

23 ETER TRANSCIANETIl ...rc. CeHliCH-CICOOC,Hli l,O~ 6.l24 ETER ETII ...VIX]I ...IC CH, CHOCH~CH3 0,77 2,525 ETER 21IETIL-n-PROPILIC CH~OCH2C,H5 4.726 ETER DE PETROL 0.63 2.827 ETER HEXILIC CH3(CH2) f>0(CH,) sCHs

--28 ETER IZOPROl'ILIC (CH,),CHOCH(CH,), 0,72 3,52

Oxidizopropilic--29 ETER ETILIC-n ACID,

:MQNOCJ...ORACETI.C--30 ETERIZOPROPILVINILIC CH~-CHOCH(CHs)2 O,i5 -

31 ESTER ACETILACETIC CHaCOCH,COOC,Hi--

32 ETER METILETILIC CHsOC,Hfi 0.70 2.0733 ETER VINILIC CH, CHOCHs CH,

--34 ETER METILVINILIC CH,-CHOCHs 0.776 '2.0035 ETER VINILALILIC CH, -CHCH,OCH_CH! --

166

ANEXA 4 (continuare)

5 I 6 I 7 1 8 I 9 I 10 1 11 12 131 14 l' 1511611+81191201211221 23- ~ . .-48 28 116 385 10 2,3 34A' 11B T, P 2+ + + - - + - -

-- --- -- --- -- -- -- -- - -- -- -- ----150 <-18 63 - - 1,5 18,3 llA P 2+ + + + + - - -

-183--- -89 470 -- 'î'; 2+ + ---gaz - 3,0 15,5 IIA Ip +- +

J() -as 172410 5 - - IlA T, DA 2+ + +- -+-

40,6 -7-5- --yse 410 ai 0,422Ţ tIA 'î'; p 2+ - ++127 440 ai 0,34 3,8 !lA T, 2+ + + +

-- -- --- -- -- -- IIA - NU~:t +- -+-57 -520 T;

-- 92 250 3,8 T,-- -- - - ----5 ai 0,5 IIA - 3+ + + +

-100 --57- 154 !lA P 2+ + ++ +-- - .

-- ~ -- 250 -- -- T,-- -- -- ---1,4 II llA

- ~ " 180 - - - - IA - P 2+ + + - - + - -

-- -4-8- 6,1-- T; NU-- -- ---

198 326 1,1

-71 --- S8-- -- - fP 2+ + ++ +60 - - - - IIE - - - -,

--356

--- -- 27 -- - NU 9,4 kg/cm:1<O 3,4 + ++ + +-- ----z7 109 Ip-70 - - - - !lA 2+ + ++ +-- --- ----zs 142,4160 1';1,5 7,6 1; + ++ + + 9,4 kg/cmZ

-- --=42 -25 ----wl -- 28 1';---141 3,4 llE P -+ +-- -+ - poate pro-duce expl0.Zll

-69 ,--1- -as~ -- IT --1)A 1'; DA 2+ + +- -+- I- 10,4

-- . <-20""39 --- -- -- -- -- - NU -- --- --

-116 :-=4034 ----uo 1200-- -- r: -- 2+ + +-- +-- 9200!lE P

-99,3~ J:35460 --0,66 3,8 llA T; -- 3++

-_.-p +++

2+l2 134 ----m- ---;j5()-- 0,5 T; :NU2++ --

4 !lA ++-125 . -45 -----s6 ~ - 1,35 12,0 IIA T; Ip -+ +-- +--

-;j7 187 310 0,42 1,79 !lA 1'; 3++ _:t_ -'1=- ---=2025-80 """280---r- T,2 7,5 llA 1'; NU -+ +-- +- -

-43 -r; ---m ~ -- -- -- -- 1';NU -- --- --'--

-86 . '-361) 68 405 15001,0 21,01 llA T, Ip 2+ + + - - + - - 1 produs.-22,5 443 1,1 4,5 tehnic

-26 ~ 145 -- -- - -- - - --- --

-140 ---=31---ss 273 -- -- -- 1'; Ip 2+ +---

f--=.- IIA +------ss-181340 0,37 1,22 IIA 1'; 2+ + +

--. 3+

,-37,7 --11- ----wo -- 2,0 To;l 11B 1'; 2+ +- DA +-- +++ 8,5 kg/cms

-115 <-45 -----s6 ~ J;4 26 1'; NU.

122 -56,6 6 ~ - 2.6 39 iTB T;"Jp 2++ +++ ==.-- <2lI . I

167

•

•

•-{) I 1 I 2 l. J I 4 [

36 ETER MONOJlTILIC AI, i C,-H,O(C,H,O),H 1,02 -TRIETII.ENGI.ICOI,UL UI --37 ETER VINIL-le CH3 - CH OCH~CH(CH!CH:l):J.-C .•H92 Etilhexil I-=-g38 ETER ,IONOHEXII,IeAL C~Hl::?CHzCI-I~PH 0,89 "1'IETIT.•.E~GLICOLULUI, hexil eetosoh' , --

39 ETllR vrXILHt:l'ILIC !I CH,CH.O' (CH,i"CH, --40 ETILAMIXA C~H~NH~ 0,68 ),55

Aminoetau . r----41 ETER \iIXIL ,CH,CN,O. (CH,),C!

, ~2clor-eti1ic --42 ETILANILINA-N C2Hi;KH(C,Hsl 0,96 4,17

Etilfenilamină --43 ETILE'fANOLAMINA C~H;;NHC~H40H --44 ETER VINIL-i.PROPILIC CH2CHOe:H(CH~)CH~ETILAT

--45 DE SODIU C2H.ONa -

Alcoolat d. Na

46 ETILBENZEN C,TI$CZH, O,â7 '3.66Feniletall

ETII,BENZOILACETAT CliHiCOCH!COOC~H,--

47 --48 ETIL BORAT (C2H;)l~Bl?;149 ETIL n-BVTILA~nNA CeHiNH{CHtLCH:: 0,74 I 3,5

N-etîl1mtilaminăETILBRO:?IACETAT Br ..cH2COOC~H, --,50

51 2-ETILB UTANOL-I (C2H,;)3CHCHzOH . 3,5! .

52 2.ETILD UTEXA I I (C2H~hC-CH'.! , 2,953 ETIJ.CICLOBUTA.~ . ! C4H1C;:H[, 2,954 ETII,CICLOHEXA};" IC,H1S2Hr. 3.8

55, ETILCICLOPENTAN C5H9C2H,. U-56 ETILDICLORSILA~ H{C2H~)SiC12 0,56 0,9757 ETILENA CH~ -CH2

0,-41 1,0

- lichefiată58 ETILENCIAXHIDRI1\'A (CH,)(OH)CH,CN 1,06 2,45

eiano-2-e:t<:.t10159. ETIL DJETANOLAl\lINA C2H&N(C211/)H)60 ETILENCLORHIDRINA CICH2CH2OH , 1,21 2,78

2cloro-l etanol61 ETILENGLICOLDI FOlUllA T I-ICOO(CH212OOCH --62 ETILENDIA)'IINA NH2CHjlCH2XH2 0.90 :f,J

Diammo-l,2 etan -~63. 2-E1.'ILDIFEKIL C6H5C(lH~C~HIi

64 :--

ETILENGLICOL HOCH2CH~OH 1,11 2,14, HEG (moDotilenglicol) --65 ETILF:ENÎLAMINA C,HIiKH ...•.C2HIi I;r66. ETILENDLo\.MINOPROPIL H2N(CHj!)2NH(CHz)a

168

5\~1 I I I I I jt;r 115116117118119120121122160 7 B 9 10 11 12 1< 23

O," -[--19 cea 255 - - - - IIA - DA 2+ + + + - -110 - -- ----

-100 47"" --m- 20il -- ------~ NU-- ~ .208 --- -- -- -- IIA - fi> 2-j-

----++ --+-

-50;1

-113 -=tO ~ 2"55 -- -- -- -- T NU - --_.:...---

I---w, ----

-81 -=49 --17- 383,8 3,5 IT 1îA ,T, DA 2+ ++ --+-385

=70 V- 109 NU ----

-64 ---as 205 ----m- I--=- _0- -- IIA T; NU 2+----

++ --+-

--=s l6l_0_- -- ---- - -- _0- - --- --

7'7580

-- -- -- -- 'f; NU - - -- -- --140 ~31 56 273 ° ..:-.,- -----w- 30- DA' ----

-+ - - - - 1 reacţio-50 nează vio-

lent cu for-mare de

-- --- -- --- -- -- -- 2~_._-- - alcool

-95 15 136 140 400 1,0 7,8 HA 1'; fi> +++ +-- etilic şi hi-hidroxid.

- -'- --- --- 0,35-

l4l 265 --- -- -- -- - --li 112 -

78 17,8 110~ fi> 2+ +++ + - '-

-- ~ - --- -- - -- -- - -- --- -- -149

- ---52 '~ 1îA 2+ ++- -+ - -

58,

<-20 ~ ---aIS -- --__ 0

!iA """T; -- +++ +---135 2+ -

=l43 <-20 ----rl ----ziO- 1,2 7Ţ 1"iA 1'; 2+ +++ +--

=Ti3 <il 132 ~ o;g 6,6 !iA T, Iz:!: +++ -1:-- ~~~",-~~h'238 ,

-138 <21 103 260 - TI 6,7 lîAT - 2+ +++ +--

-169 104 3,1 32' I---!+

-169 g"' -104 -.zs T:7 3Ţ IIB 1'; 2+ ++- -

-=46 15_0- - -- - 2+21 117 DA ++- -+-

-- .245 .--- -- -- --_0 - -- --- -- -

124--55- 129~ 5,6 15 'f; DA 2++

- .-70 - llA ++ + - - -

~ --m- --- -- ,....-- -- -- - -- -- -- --1 NU-8- 34 116 385 30~ 16,6 llA T, DA 2+ + + + + - - -

-- --- --~ _0_- -- -- -- -- - - -- -- -- -

-6 > 100 266 HO 11A T,_.~ __ 0--- -- -- _'_0- -- -- -- - ---12 117 197 410 - 1,8 12,8 IIB T, DA 2+ + + - - + - - • .c,,"-,"O ••••••••

-'6 111 i--- -- -- -- -- - -- - - - ----

-64 85 205

-- --- -- --- -- -- -- -- - -- - -- -- -->100 3,22 T,

1G9

1-

a I 1 I 2 I 3 I 4 I67 ETILHEXANDIOL 1-3 OH 0,94 5,03

-1 ~ ..HC(CH,),CH,

tRe HiCz

ICHtOR r--68 ;ETILENGLICOL DIACETAT. (CH,COO),(CH,),

69 ETIL 2 HEXEl';,,-2AL (ETIL CH,(CH,),CH_C(C,H,) .CHO 0,85 4,352 PROPIL-3Acroleină) C3HsCH=C(C,!H,)CHO --70 ETILENGLICOL- CIH,O(CH2)~OC:iH,DIETILETER

71 ETIL 2 HEXILA~IINA CCH,04(C2H5)C~NH:I 0,79 4,45Etilhexilamină

72 ETII~HEXILACRILAT . ~2H, 6.3I

CH3CHs)3-CH IICH,IoI

CHtCH.CO73 ETOXIPROPIONALDEHIDA C.H,OC1HcCHO74 ETILENJ~IINE HtCCH2NH 0,83 1,48

Stabil-AzÎfidine ~ETIL-IZO-AMILCETONA CZH6COCH2CH{CH')2

--75 4,076 ETILTOLUEN CoHt! 4,]577 ETILMERC.A.PTAN C:lH,SH 0,84 2,11'

Etantiol78 ETILTRICLORSILAN C2HsSiCl3 1,24 Ţ4""""

ETOXIANILINA . NHtC,HeOC2H6~-

7980 ETOXI 2 DIHIDRO aeH. CH. CH2CHtCHOCaH, 0.97 -

3-4(2H)PIRANE I I

81 ESTER AL ACIDULUI CH,COOCHt' COOC2Hr.ACETIL GLICOLIDENTIL --

82 BTOXIPROPENE . CH"CH_CH.OCH2CHs 0,8 -O:dd de etil şi de propeni1 --

83 ESTER DE METIL CH,COCHaCOOCHaAL ACID-ACETIC

--..

• ----

--

uo

•

ANIllA 4 (c.n~n.aMl

I 9 I 10 I 11 I 12 1"13"114115116/t71181;gI20121122" 238765' I-40 127 243 - - - - ÎÎi' T, Ip 2+ + + - - + - -

"-

-31 104 ---rss --- -'- ---- -- - NU - - - - - --~ 175--- -- -- -- IIA - £P 2+ "+ + - -<100 - - - - + + - - -.

-- ~ 208 - -- -- -- ---- - - - - -T,

~ 169265 - -- -- £P - -<-76 - - - IIA T, - + + + + - - -

82.-- -- -- ~ - £P 2+ "+ - - -

- - - - + - - + -

69: ----ss 135 --- -- -- -- --' ----- -- - - --71 --=tI ----ss325 -- S,O' 55 IIA'T, DA - - - -2+ - + - - + -50' --- -- -'-- -- ---- IIA - -- 2+ - - -- - - - - - + + - - + -

50 - - --148 -=2035 ~ URSS 2,8 -- -- - ---- - - - - -18,2 IIA T, Ip - + + - - - -

USAI-106 --22- 100--- -- -- -- IJA - (i) -- - - - - -- - - - - - + +- ,- + - - 1 reacţio-

nează cu

-- - -- - ---- -- - - - apă

3 116 254 1- --'-- ~ J.lS --- -- 1iA - £P 2+ "+ - - -(-100 - - - + - - + -

82 - - -- - - - - -1,85-- <6.6 69,7--- -- -- -- - -- - - - - - - -- - ,- - - llA Ip 2+ + + + + - - -

~ 170280 1---- -- T;--- - - - - - -28 11A-- --- -- --- -- -- -- -- - -- -- - - - - -

-- --- -- --- -- -- -- -- - -- - - - - - - -:'--.

-- --- -- --- -- -- -- -- - -- - - - - - - -

-- --- -- --- -- -- -- -- - -- -- - - - - --'- --- -- --- -- -- -- --- -- -- - - - - -

-- --- -- --- -- 1- -- -- - -- - - - - - - -

-- -- 1- -- -- - -- -- -- - - -, /ii

1TI

"

o I 1 I 2 I 3 I 4 II FENILCICj<0HEXAN C,Hs.CeHn --2 FEKILDIETANOLAMINA CaHaN (CH2CH2OH), --3 FENILGLICIDETER C,HUG2 -- --4 FENII,:VIETII, C,H,N(CH,)(CH,),OH

ETAKOLAMINA --5 1,2 FEKILFENOL C&H&CilH.OH

. --6 FEXILTRICLORSILAN Cr.H"SiC13 - --7 FOSFIXA PH3 , --8 FERCARBONIL Fe,(CO), 1,45 6,74

9 FEKILETILETANOL- C6HsN(C"H")(CH:},,OH--

AMIXA10 FENANTREK / " 1,041 6,12

/-"~/-,,

" / " /11 FENOLETAXOLAMINA CeH5NHCH2CH2OH

--

12 FENIL'-\CETONA CeHs CHsCOCH3--

13 FENETIDINA ORTO /,,/OC,H, 1,061 4,73

I II'\./",m,

1IETA --- -PARA 1,065 4,73

14 FENILBENZEN C,He C,Hs 1,04 5,31(Difenil) -- --

15 FENILEX-l,4-DIAMINA H2N. CaH.NH:!

16 FE:~ILETANOLA?,fINA C6H5NHCH2CH2OH 1,10 4,73FENILTRICLORSILAN C6Hs8iCla 1,32 --17

18 FENILHIDRAZINA CaHs . .KR.!\,H2 1,09 3,7 ,

19 FENIL+~UTENA-2 C6H5CH2CHCHClI~ - -20 FENIl,IZOC:IANAT C6H:..'!\CO 1,09 4,1

FLORVR.A. DE BENZEN , C6I-I~F --21

FLORljR.A DE RENZIL-JDEX C6H~CF3 1,20--

22 5,04

23 FENOL (solid) C6Hi OH 1,07 3;24

FENOLETAXOI, C5H50CH~CH;PH--

2425 FORMAL CH3OCH,OCH3 0,86 2,63

26 FORM:AMIDA DE ME'fIL HCOl'l'"H(CH3l27 FO~ __n DE C11H17O .•.P 1,20

DIFENILOREZIL28 FOSFAT DE TRIFElIl-:IL C18Hu.o.P 1,205

---

29 FOSFAT DE TRICREZIL C21Hll1O.P 1,18--

30 FOSFAT DE TRICLORETIL C6R12Cls0 .•P 1,476 --31 FOSFAT DE TRI- CuHnO .•.P 0,925

---2-ETILHEXIL

32 FOSFAT DE TRIETIL C/lH15O .•P 1,06 --

33 FOSFAT DE TRI-n-BUTIL C111HI1O •.P 0,979 --34 FOSFAT C,HuO .•P 0,96

--DE DI-2-ETIL-HEXIL

112

ANEXA .4 (continuare)

; 1 6 I 7 I 8 1 9 1 10 I 11 I 12 113114 1151161171181191201211221, 237 99 240 'i --mi ,',. I-------_._--------------- ----

S8 191 -----------------' --- - ---_______ ~_, T, _

-:10 138 192* • la IOOToIT

---------- ' ---------------59 124 286-- -------------------------

____ 9_1_ 201 ~ ...:'2~_-- _-134 9,5 -87 ~ 2! _-20 -15 105 60 -=- 3,7 12,5 llA T. NU2+ - = = = = = -37 ~ 270 ---

101.--- 332 --- -- -- -- tIA --= NU + + + + + = =

--152 285 ~_------==--====I=90 455 llA TI NU

<-21 ~ 232 - - - - - NU 2+ •. + = --

--=- -_-- 248"" ---- --=- --=- --=- --=- -!p 2-L + + - - - -

2,4 ---- 249,9 - - - - - !p2+ + +-6iJ lT:l 255 -s7O - --0;73,7 lIA 1';!p + + + + + - -

~~ 267 ----- ~,5 ----------------

-30 l4!l285"410 - --=- - llA T;!p 2+ + + - +----:t9 ----zol---sos o.s 77,5 Il A 1\ :+ + + +

20 ----:t9-m--I7425 .11A~fP2++:E.3:+- 71 175

-33 --5-1-~--sso-=- 1,1 -----:::- IIA ~ NU- + + - - - +- 42 ----=-i5 -ss NU

-29 --12-102 - - - - lIA - (îf - + :+ = - = +4l~~~ 15 0,3 2,4 llA --:r:P-2+ + + - = + =

1,7 8,6--~ 245 510 -- tIA 1.\---------l05~~~ - - - liBT; DA2++++---

-1-1-1-180 ~----:- ~ DA

-32 230 275-285.

48- ~"""250-------------'--------49

-30 ~--;zro --1- ---------- - - - - - ---62----z25-------------------- - --- ---70 -r7O 200' -

-56----gg~ ------------------ - - - --

--=70 >150 --yso-----------------------50 --wJ----------- -- ------ -----

1 reacţio-nează

• la20 mmHg

• la20mmHg*la9mmHg

J13

I •

o 1 1 2 I 3 I •35 POSFAT DE DInNIL- c.,H"O,P 1.085r 2-ETIL-HIlXIL ,36 POSFIT DE TRîrifIL C.HoO.p 1,0537 POSFIT DE TRIETIL C,HuO.P 0,95438 POlUIAMIDA. HCONH, --

;.39 FOlUlALDEffiDA HCHO 0.92 1,03

40 PORMIAT DE aCr,OHIl:nL HCOOC,Hll41 FORMIAT DE ETIL HCO!c.a:, 0.92 .2,5542 FORMAT DE llUTIL HCOOC,Ho 0,91 3.<743 FORMIAT DE IZOPROPIJ, HCOOCH(CH,l, 0,87 3.044 FORMIAT DE HEPTIL HCOoc.H,. 0.86845 FORMIAT DE METrI, HCO,CHo 0.97 ~

'. 46 FOlUUAT DE IZOAMIL HCOOCiHIl 4.27 4,0:

FOSFOR GALBEN p. 1.82 :4J2;. ~-~

47 FOR1>UATDE vnaL 0,95 --1 HOOOCH-CH. -

4~ FORMIAT DE HEXIL HCOOCeH" . 0.8949 FOlUUAT DE PROPIL HCOoc.c.H. 0.898 ~50 FORMIAT DE IZOBERTIL HOOOCH,CHICHol. 0.88 3,(751. FOSFAT DE YETIL ŞI DE O CHo O 1,25

2 VINIL I I I ,(R.CO) 2P-O-C-CH-C-OCH,

52. FOSFINA PI4 ,74 .1.11Hidrogen fosforat -tlO"C ;53 FURFUROL CiH,Ce •1.16 3,31Furfuraldehidă54 ~FURFURILAMINA C.H,NO ;

55 FOSFOR ALB p. 1,82 4.4256 FOSFOR ROŞU 2.30 ~57 .FURAN HC ca ,0.938 2,35-a

RC-CHVO

5S FORMIAT DE PROPIL HCOO(CH.)CH,-

--------

-,

--.

174

ANEXA 4 (continuare)

5' I 6 I 7 I 8 j 9 I 10 I ,II / iri 131 14 JlsI16HI8119/201211221 .'23 ,

-60 195 1 .

---=82---w- 108 250 ---- -- -- 1'; -- -- -- -- -

-!l2 -s2 ~ 250 1'; 1--

2.5 107 "2TiJ 660 -- -- -- -- 1';-- -- -- -,-117 <40 _li! 430 4 7,0 73 11B1'; DAI:p- ::f: ţ= + 1uumai la

incendiu ,mic (iniţial)

-- --51-.- --- -- -- -- -- - -- -- -- -162 NU

---=80----=34 440 300 2,7 16,5 !lA 1'; 2+ +-

54 ...L +- -+--=90--12- -----w7 270 ai IT 8,3 11A ""T; p 2+ - -+ +-93 --=6 68 384,5 - 3,6 10,711A 1'; fp -+ +- -+

54,5 75 1,17 8,32 !lA 2+ - - + +-100 --=-32 ---s2 450 250. 5,0 23,011A T,-- 2+ + -p +- -+ --- --- 123~ -- !lA.1';-- 3+ + -- -

'1,44 6,75 P +

44 ----w- ~ --- 0,15-- -- -- T, ip -- -- -+- - se aprinde

-- --- -- -- -- - llf 2+ + - singur

- ----=7' ~ - - - - IIA +- + - 1hidroli-

-- zează--36.5 "45 --- -- 1,29 9,12- 11A - -2+ + +=92 -=s 81,3 400' 2,2 7:B 11A 'r,

"R

2+ + -ai ++ -/-

=95 ~ 98,2 -:330-- 2,0 4Ţ .11A1';-- 2+ + ++ --p -/-

-56 ~ 108 --- -- -- -- 1tA- DA2+-

- - - - +++ + - -

~-- -- 1TBT;-- -- - --

-134 -88 100 P 2-/-- - - - - -/-I

~ l62 -315 ""i5'"' 2,1 19:3 1lB T, 2+ + --37 P -/-- -+ 6,5 kgfcm!

-- -- -- T; -- -- -- - ---70 34 146 49044 ---ao 282 ---ao 0,15

-- -- -- 1'; NU -- -- -- - -/-- 1NISIP-- --- 28T ~ -- -- -- T; NU- - - ++ -/- - - - -

-8,6 ---=35 ---s2 390 5îO T3 18,31TB T, NU 2+ + ---/-- --/- O,225,mj

-93-----sI 450 --2;2 -- -- - - -- -- -- --5 7,8 !lA T, NU periculos in

subst.or-

-- --- -- --- 1- -- -- -- - -- -- -- - -- ganică,l

--- ---- --'--- - ---- -- - -- 1.

----- -- --- ---- -- -- - -- - --- -'- --

----- -- --- ---- - -- 1- ---- -- - ------- -- --- -- ------- --- -- -- --

------ -- - -- -'-- -- ---

IQ• "r_.

-o 1 /. î 2 I 3 1 J I-I GAZ DE APĂ ,

- - -i-- .,.

2. GA7. DE C.A.1tBUNE 'i - - -3' GAZ DE COCSERI:£~ - - -

-'-.. 4 GAZ DE ORAŞ - - ---6 GAZ DE FURNAL -6 GAZOGEN7 GAZOLINA C, C, 0,657 3

GLICOLAT BUT1LIC -- --8 CHtOHCOOC,eH,9 GLICERINA HO'CH,'CH(OH)tR,OH ],26 3,27

-'-10 GLICOL ETILBUT1LlC (CzH1b CHCH~OC2H.OH--II GLICOL BUTILIC C4H~OC2H40H

12 GLICOL' HEXILENJC (CH,),C(OH)C,H,(OH)CH, '0,92 4,07

13 GLICOL TRIACETAT CH3COOCHz 7,5I

CH,COOCHI

CH,COOCH,14 GUAIACOL elIa" OC~H.40H 1,13 4,8,

-..

--.

.. ----•----

-- --,--

..

--

I-- --

176

ANEIA 4 (continuar~)

5 1 6 I 7 I & l~, I 1.\11 112 113.1 1~ /15116117118119120/211221 23_ 1 gaz - j'"' 600~ ~ - 6 72 - T, - - + - - - - - + 2500-2700

~, ' _ K~a1/m:l• f I 7 kgfern'

-=-~~~--=-5:332~-= R- --:=-======+'---------- --------------- - ---_ gaz _ _ ~ -4," 3-4 - - - - + - - - - - + <7% Oii .,_____ 0 __ ' • --l- _ ______ 4000Ke.lfrn'

-=- _ .__":~ 560 _ ~~, - .2! - - ~ + 7 kg{cmll

__ gaz 35 74 - - - - - +----' --~ -----

gaz ,1" 95,5 - - - - - +-- ----=43 25 - 25'6""" -- ~ 7":6 tIA --r; 1';LJ - = + + = = -

-147- ----;jfl -180 ----; -- --- -- -- -- NU - - - - - - -18 160 290 ~--2:61T,31lAT;IJA,~ + + = = + = 42°Olkcalfkg

- --8-2-' 197 - - - -<-4-0 61 171 ~--l"T" 11 llAT; NU-------

_ 5{l 96 J 96 < 260 ---=- 4T"""1"0() 11A -r: DA 2+ + :;:= = + = -! -i

28,3,--9-1-~ 3850------'--1'2+ -- + +---- ---, -- -- -- -- -- - ---- - - - - - -

----------' --------------------- -----------------------

------- --------- ------- - -'- - --.--- ------------ --- - -- - - - --

J------- -------~---- ----- - - - -------,------------------- - - -.------- --- --------------------- ----- ------------- - - - - --

-- ----- --- ------------- - - - - --

---------- ------------- - - - - ------- -- ------- ----, - ---- - - - - ---------------------- -------

==-= ~-==========L~I--- . I12 - [ndrCjJtar depaJtilmental

]17 1"

o I - -."-1 I ,. " . I I I2 3 4

1 HEXAN NORMAL CHs{CH,},CHI 0,66 9,0

~IZO C,Hu. 0,65 2,97-2 HEXANOL CH,ICH,) ,OH --.

(Amilcarbinol)3 HEPTAN NORMAL CH3(CH.) .CH. 0,68 3,46

IZO 0,67 346.'. 0,70C,Ha OOCaH, --4 HEXANONA 0,83 3,45

5 HEPTENA C,Hu IX [Hle CH(CH,l.CH,l 0,70 4,01

6 HEXACLORBUTADIENA CI,C _ CCl. CCI_ CCI, 9,01

7 HEXACLORDIFENILOXID IC,H,CI,I,O --8 HEXADECAN n CH3(CHz)uCH• 7T

IZO CH, CH(CH,h.CH, --.'

9 HEXADECENA 1 CHs(CH.)uCH-CHz 7,710 HEXANAL C,HnCHO

n-hexiIaldehidăII HEX:ENA 1 CH3{CH!):aCH-CH, 0,67 2,90

cis 2 q-I.:J(CH')JlCH CH.CHs 0,69 2,9212 HEXAlI.fETILENDIAMINA HzN(CH,)sNHz 4,01--

CH2-CHt-CH,) I 0,8613 HEXAMETILENIMINE NH 0,88 -

CHa-eH,-eH,14 HEXANTRIOL 1,2,6 HO.CII, CHIOH) ICH,J,CH,OH 1,10 4,63--15 HEXINA 2 CH,(CH,)CCCHa16 HEXILKMINA HsC(CHz) ,NHt 0,77 3,4917 HEXILACETAT 0,855 4,97

HEXILCICLOPENT AN (CH')4CH{CH2l.eRs--18--19 HEXILSTEARA T ClrHs6COO(CH')5CHs

20 HEXILENGLICOL 0,922 4,07

21 HIDRAZINA H,NNHll(OH), 1,01 1;05Hidrat de hidrazină , .

--22 HIDRAZINĂ H,N,NII,(Dia-mină)

--23 HIDROCHINONĂ C.H,(OH)z

-24 HIDROGEN H, 0,77 0.07

Lichefiat25 HIDROGEN FOSFORAT PH, 0,74 T.17

26 HIDROGEN STIEI" T H,Sb 4:227 HIDROGEN SULFURAT H,S 0.99 T.l928 HIDROPEROXID DE BUTIL ICH.l,COOH 0,86 2,07

178

5 I 6 I 7 1-95, -22 69 260 1500 1,1 7,5 11A T, fp 2+ + + + + - - - 8,7kg/CID'<1~%0.-98 <-20 58 ~-=-J.07Ţ 11A T,!p2+++++===-Ţ---154 63 ~:,'-=45~~ 290--IT--~--:r; NU---------~----'

_"-_, ~ = -'IL" H.' '-, " 'H H + c: = =[_ -=-119 <-4 79 220 1,0 6,0 IIA T, fp 2+ + + + + '- - - ,.". ':..' ' ~--134 93 t ' Ii- ~.--- ------~- --- --'~ 35 123 ~ ",1 ~ IIA.2> NU_ + - + - = _ _ __119<094260 \ llAT~fp2+++++---,.t(:;

109" 98 610 l.--- -- IIA 1'; NU2+ + + + + = = =ţ" vapori -620 ---- ~ ----

~ >1251287 205 ~ - !TA T,NU2+ + + + + --- ~4 100 274 UO IIA T.

, 4, ,>100 274 240 ----- 11AT~NU2+ + + + +---- -----~

-50 32 129 NU

/30-37 _ 1,6 9,9 llA T~ DA 2+ + + - - + - -

-------- ----'-30 168 178 345 11A T, DA2+ + +- - .,. - ---=89 <-10-;SS _ -NU-23-----n-~~ 2,1 ~1iA-r:fi)2+++++-45' 141 _ - - - - tIA ~ NU - + 4= = = =

--' -- ~- -----228 Ta

2D5" 325 ---- -- - T;96"1:96 _ - - _ - lTA- 2+++++-

-140 <-20 ~ ~-- 1,%~ I1A 2! ~,2+ + + + + - - - 11350-loiI <-20~ 245 ~ 1,2 ~~~~2+++++ __----:t'l 80 199 5 tIA. DA Z+ I = = -Ilreacţion~a:r)i

135,5138 255

1 vapori f.explotivi2 anhidră

-- --- -- -- ------- -- - - - - - --1 52 113 270 ~,7 tIA Ta DA2+ + + + +

--------- ------------- - - - ---170 165 286 515 100 llA TI 7.4 kgjcm

2

2660 Kealfm8

<4.%°2-259~ 253 585 240 -4- 75,6 tIC T1fP-=====-==+-134 gaz -88 -----wo- o:s--- -=-lTB ---r;fi)-'- - - - - - - + 1 inultă apă

2+ 2 f. tocxicli se auto-aprinde

----- ---------SS 17 la 200 300cC ~e descompune p + +

şi explodeazA _-=86, gaz 60 2,6 15 4,0 45,5 IIB T, P - + + - - - = +

-=35 ;g, ~ 'lTA fP + - + =1=1+

5660Kca1/m3

5 kgfcm!1 produstehmc

UD

o I 1 I 2 , I 3 I 4 I29 HIDROPEROXID DE CUMEN C,Hr,C(CHs)200H 1,06 -

.30- HIDRURA DE LITru I~iH 0,82 - iI

HIDRURA DE LITru ŞI' LiAIH.• 0,86 --31• -ALUMINIU

32 HIDROXILAMINĂ NH,OH 1,20 I;l4(Oxiamonice)

--33 HIDROXIETIUIORFOLINA CGH13NOZ

----

-

--

--,.

------.--

----

\--

\

--, .----1---

--

180

~r::.:::::::======~~-------.AMBA .• (continuo.re)

;5 - lfl.d[~p\ll.r dt!lpllftlUllent/ll

225

5 I 6 I 7 I & O I 10 1 11 I 12 I 13\ 14 1 ,51,6 17\18 10 20121\221 23

42'0 - 907 - - - - - - (l) 2+ + + + + - - - (1) reacţio-nează ,

'- I ~ ,(' •• ',~

-- -- -- ---- - - - --28 - 11& - - - - llA - (i) - - • - - - - - (') reacţio.

+ neazA(,) se stingenumai ca'palbere 115-catli . < -

-- --- ---- -- -- -- ---- ------ "

130 277 - ne - - - llA T. NU2+ + + + + - - - " . --- --- --- ---- -- ----' -- - -- - -- - - -- . ~

77 i4&.

-- '--- --- --- ----,---- ---- - - ----,

.-.,--',- --- ~ - ----,---- - -- -' -- - - - -, v

.1----'- --- --- ~ -- --~ ------- - ---- ~ ,

- -- ~ -- -'-- - --- -- -- - -.- ,

--- -'------ --,--- - ---- --'1

-- --- --- --- ----~ --,- ---- ------ t-- --- --- --- -,-,--- -- - - --- - ---, "

, , .'----- --- --- -- - -- --- - - ..-" --- '-, .-- --- --- --- -----,- - ----- - -- -

"... , . - - "

-- --- --- --- ~ ---- -- - --- - - -- - -I

-- -1 -- -- --- -- - -- - ---• . • - '":- . ,

---\---- -- -- - - ,- - - - - ~-~

-- --- --- --- -- -- -- --- -- - - - -- - --- --- --- --- -- -- -- -- - --- - - - - - -

--- -- -- -- -- - _1- - - - - - --- --- ------ -- -- -- -- - -- - - - - - -

,

1,--- -- -- -- -- - =\=- - -

- - -

-- --- --- --- -- -- -- - - - --

---.

-- --- --- -- -- -- -- - -- - - - - - - -

-- --- ------- ---- -1---- - - - - - - -------- ---- ---- -,- - - - - -

1

,\

+++++++x.:

+++++ li++++TI++++++nisip

"talcgrafitNa.Cl.azbest-'~ . •,+++.• t

"+++

2

, ,

<10ex:plo~deazll.la 9'

16".':'"

",.

\,

- :-

,

1)

, - '-'--' -

---'-r- ---:tW --- 0,56"703 ~ ---c92 __ o -- --- slab___________ ' _'_'_' - ,_0- ~~0,9 1,2 520 440 6,2 217 -35 0,12 -, pu-"

. ~" •. ternic>IO,O---.--.---------r;Ţ :~36--'---,---------.-. f,pu.

ternic> 10,6" -- -- --- --- 12,2 595

~-----,-, --~2T7 ,. ~'I IPU-'_-1===== #160 - " • 17 \ • _ 5_~0~~crnlc842 15404124---- ----ul-- -- ~

"

"

Antmccn

Aeeto3cetauilidă

AlllIllinill (praf)

Alcli.{l~ni tmso~ ll\eti J am id ăAcid izoftalic

Anhidrid1\ maieică"

Alcool polieteric doruratAcetal', liniar (pu1iform:l.l-dehid1l)Antipirină

Adu ,'lt'euriG

Aeetat de poli\"inilk:Aci/fObietiCAcid maleic

--, -'It'-" - - -;--:-.......-.0:- _ .. - ',~ '"!'.... - .. ,:,ANEXA S'(continucre)1Q<;-- ~, "(1. f ~ .••-. •

o 1 1 1 2 I 3 I _1 5 I 6 I 7 1 8 I 9 Iii)' ,1 11 1 li' I 13 I 14 I 151 1"290 - 5,H2 3GI l:i 0,025 f. pu-I, 13•.t ,', . . . . terllic---1 650 --- ~ -- ~ -, -,-, ~-- ---so -'-- f. pu-

___ 1~ __ ~ __ 61-8:l_.__ ._~~ -4630 temicl_' __ '_'500 ,82 0,5 500,3440. !500 2,9 ~. 82-113 49 10aO slab

0,2 I 0,6 ---r;Ţ460---(i,2133~~,--------'-----1-"-' - --,-- --- --- --,-,- 288 ~ ~ I pu-> tO,O 6,5 1,9 440 - 7.9 ternic-,---405-:-3T--~1-41-- 0,:40' --.- 8850! f.pu-

,~ .•. , ,. . tcrnic-,---,----- 450----~~42-55~U6-- 6880 ---

_ 5,4 !--J-~S05--3T----zg---__0;49----SO- 9510 ,--

. 505 '221 3,5 5_:'91 . 7~----,--,-- -- ----SSO~ 7,03 7()3 ~ 0,015 ---ci]"liO=i5 7430 I pu-:

~ I t lţcnuc21

24

18

13

15

1617

-----;y]

-'28---z9'

--:2526

~.

"

----u-I A-citI fblie

--'91 }'.leaol po1ivinilic

22--1 ,....ntimonin (stibiu)

~ -.'\1cool polivini1acetic

N

1:'

-42 ---17l15'"470 15l,7 12,41tA1';DA2+ =+:=+:= = =+:= ==103,8 -m 245" -:w; -- -- --1tA 1'; DA2+ =+:=+:= = =+:= =

S I 6

1031_

7

ANEXA 4 (continuare)

8 I 9 I 10 I 11 I 12 113114 11sI16/r7118/1912ol211n1 23Ip' + (,l în-

foarte multă apă,.llşor ex-plozibU

,-146-'-- -32 -----'2,2----------------

-=s3---248'~---- 10,4 II,A1'; DA-=+:=+:===+:==

-1861<=ID5 -42 ~ 1800~ 9,6 Il1\."""1';fj)2+++====+<11% Ol!

22400Kcal{]113

8.6kg/cm*-------~--1;7.--1U ~----- - - - - --') 41=-:-=~===m==I======- 1--6 22 97 4~O - 2,1 13,5 11A T2 DA ,--- . -i _

15 97 372 2,0 I 14 l1A., TI DA I. 12 83 400 , 2,0 12 IIA 'Ta DA

29 ~~ 159 :~~ ::~ ~:I ~= = = = = =1'-33 __ 7_4~_, ?,5 __ -.!IA _ ~U _-96 31 152 (420 _ 0,8 6,5 IIA T, NU I-100 --3-0 J5g:- / 456 --, o:s B:O 1iA 1'; NU- - - - - - -,

------. 248 ------ II1\. T3-----------'

-W--~--o:s 3,2 lTA-y;-------:------ --- ~ -- -- --1'l'".!; T

3---- - - - - - --

:::::100~280 -----:«o--~-- l1t\ ~----=------=== 141 435= 0,5 3,2 Il1\.- T2==_======52 127

-------;rg ---ug- ~6- -.- -- -- IIA ~ NU- - - - - - - -

80 1596 555 . 3,4 = llAIT,,~U========5:~ 159 255 IIA T

3.NU

76 ,::21~-----------,- XU--------

--2-1 --175 --lŢ. 100 ---uA ~--I------"--: ,:::: I .. I~~I-cl~==\< -107 ---=48455 -- 2T li7 UB T:lfP 2+ + + - - :; = =

,- , I '1ee~91~~911420 --=- 2.6 12,6 UAI'T.[ DAI2+I:tlt: = =1= = =/

\

<11,5%02 20930Kcal{mS

8,6 kg{em'

201

o53 PROPENOXID

propilenoxid

54 PROPILGLICOLEter monopropilic a etilen-glicolului

55 PROPIONATDE METIL----ss PROPILA~IINE-1802 aminopropan

57 PROPIL-DIAMINĂ------sa: PROPANAT DE ETIL

propioniceterPROPIONAT DE METILPEROXID DE ACETIL2~PROPANOLPROPIONATDE NONIL

~ PROPIONAT DE VIl\'1L

\

:III

CH3CH2COOCHs(CHsl2,CHNH2

CH3CH(~H2)CH2NH2~H5COOCIHIt

C2H5COOCH;(CH,CO),O,CsH,OH

2

0,91

--2.0

0,86 2,560,8 3,52

0,91 13,3

0,51 \",5

0,92 --

ANEXA 4 (continuare)

,

230,14m jou1e8,2 Kglcm'

37 I1B r,1,9

9 I 10 I 118

430

7

34

ii I 6

-112 -37

<_70--5-1- 147- ----zao-- s:s 23,0!iA 1'; DA+ =+:=+:= = =+:= =-153

-88 ---=2--so- 468 -- 2,4 13,0!iA T; NU- - - - - - ---101,2 -=37 31Y 400 -=- 2.0 .10,4 llA 1'; DA2+ =+:=+:= = =+:= =-- --:W-1i"9~--2.2lIT!iAT; DA2+=+:=+:===+:= =-74--12-GG-m---l,8!T,O !IA 1';fP 2+=+:=+:=+:=+:= ==-88 ---=280 ---:ws -- 2,4 13,0 IIA T;fP 2+ =+:=+:=+:=+:= = =-- ---45 ----- -------------- ------ --12- 83 400 -- 2,0 --rz 1lA ---r: DA - - - - - - - - 0,49 m jouIe

-- --- -47,7 -ygs -- --2-lIT!iA T; , 2+ =+:=+:= = = = =+:-80 ---=2 94,4 ---:J64 -=- 0,4 15,5 l1..\ 1'; NU 2.+ =+:=+:= = :;: =+:=-- ----- - ---- ------------- ----.------- ----- -- ---- ------- - ------ --- -- --- ------

-- --------------------- - - - - ---,--------,-- ------ -------- - -- - --

------------------------ ------

-- ----- --- ---- ------ -- - - - ------------- -- ------ ----- - - - - - ---- -------------- ------- ----------------- -- -- --------- - - - - - ----- -------------------- - - - - --

--- --- --- -- -.- -- -- - -- -- - - - - - ----- ------ ------ ---~--- - - - ------- ---------- -- -------- -- - - ----- --- --- -- -_. -- -- --- -- - - - - - --~-------~-------- ------'---------------, -----r.---

•zaa

o. 1 REZORCINA

1-3 dioxibenzen

2 3 I 4 I1.28 a.71

,----

..; -..

---- --- --- --- --- -- ---- - - '-- - - - -- "".277 610

23

*) la 200°C

AMUA 4 ~contjnuare)

12 113114 115116117118119120121122110 I 11::V"1;4.)

987

---- ---- ---- ------ ~---- -- -- --- - - - - - -

--- ---- --- ---- --- --- --- --- - -- - - - - - ----------------- - --

--- ---- --- ---- ------ --- --- - -- -- - - --- -

--- ---- --- ---- "-- --- --- --- - -- -- - - - - - - -

-" --- --- -" --- --- --- --- --- -- -- -- - - - -

---- --- --- ------ -- --- -- - - - -- ---- o o " __

--- ----, --- ---- --- --------" ------- ---__ o - • " - - - - - -

; ,--- ---- --- ---- --- --- --- --- - -- ---

_________________________ 0 .....:

--- ---- --- ---- --- --- --- ----- -- -- - - - - - - -

---- --- --- ---

---- ---- ---- --- --.-- --- --- -- -- - - - - - - - -

---- ---- ---- --- --- --- --- -- --,- --- - --- - -_. ----- --"- --- -- --- --'- - - - .:...-

o II

-2-

.34

-5-

6

1SALICILAT DE AMILSALICILAT DE ETILSALICILAT DE METILSALICILATTETRAETIL-GLICOL

SILANSODIUDletalic

I 2C.H.(OH)COO(CH,l,eH,HOC.H4COOC~!iC,H,(OH)COOCHJ

(C~,),SiOt

I J I 41,05 7,21,52.5.7

1,1825,1820,93 7,22

0,56 lJ20,97 --

0,819.

-7-, STRENOXID C ,H.CHCH,;O 1,05 4,15~8 STIREN .H,CH=CHlI 0,91 3,59monomervinllbenzen

STEARAT DE n-BUTIL C1,Hs1COOC.H. ----910 .STEARAT DE OXCTIL CHs(CH")I,COOCHlI (CHs),CH3 ----

----Il STEARAT DE ZINC {c..,HuCOO)lIZn12 SULF S 1,8---

1,4Ia SULFAT DE ETIL : (CaH')lISO, 1,18 5,31

SULFURA DE CARBON ----14 C~t 1,26 2,64

15 SULFURA DE FOSFOR p.s, 1,26 2,6416 SULFURA DE METIL (CH,),S 0,85 2,1417 SULFURA DE SODIU Na,S 2,47 --

18 SULFURA DE POTASIU K,S 1,805 --19 SANTOTERJII 44 0,9J8--

20 SANTOTERJII 1,133 --20 SULFAT DE DUIETIL (CHs)lIS0 .• 1,334.3

•

ZOG

ANEXA 4 (continuore)

'5' I 6 7 l' 8 I 91 10 1 11 1 12 1131 14 I 15116H181191201211221132 365 DA NU2+ - + + + - - -

T.3 107 233 ---soo -- 0,4 4,2 TIA 1'; NU2+ + + + + - - --8;6 ~222~-----lll' 11AT, NU2+++++===_7752l"6i3------T,323 11A--=(1)2+++++---

•-_/_----~ ------ -------------184 -140 111 explodează î:n aer + + - - - - - -'97>8 ---883>115(1)-- T. ~--i3i-----11- (4) - + - - - - -19 784-

825

23

1\) hidro-Uzează

(1) st. de -vapori(2) reac-ţion vio-lent

. (3) nisip •••grafit, ci-ment us-cat(4) AliajNa+K

-37 ~ ~ --- ---- -- 1lA--=tp --=+ + = = + = =

:-31 ~ ~ ~ 350 1Y~ l1A ~ fP 2+ + :+ = = :;:~ = ~,6 kg/cm~

1& JijQ343 350 -- --.- -- 11A'I1';-- -- - - - - - -------2i7~ -------1lA T,-----------130 --z'i7~-------------------- - ---119~ 445'" ~------ HA T3 NU3+++=====

".

===== ==--1-- =- = =- =- =- =- =- =- =--98 -37 .37 215 ----=- 2,2 19Y 11A Ts fp + + - - + - -50 --- --- --- -- explodează ---= DA 2+ = = = = = = =471 --- --- --- -- explodează --= DA 2+ = = = = -= = =---SS~360~-- I IIIA .T~---------

60 191 390 238 === llA Ts=========

31,8 115 188 450. . 1lA Tl p' 2+ + + + -1-- - ---- --- -- --- -- ---- ---- -- -- - - - - - - -

------------------

------- ----------------- - -- - - - ------------------ ---- -- - - - - --

=======]=========~-I~-- -.-.---' ----~--I-Z07

•

'.

•

-""1 ~lil. I 2 I 3 I l Io...,-- . .- .1 TEREBEl-<'TINA ClllHU . 0,86 4,7

Esenţa de pin--2 TETRAFLUORETILENA CzF, --3 TE~RADECA.NOIri C1,H"OH

4 TETRABROMETAN CHBrlCHBrJ 2,97 11,95 TETRADECAN.n CH3(CH2)ttCHa 6,86. TETRACLORPENTAN Cl{CH,CHt),CCl" 1,35 "'7,3

• 7 TETRAETOXIPROPAN (C:H,O).C3H • , -8 TETRAPECENE.I CllHuCH CH, 6Y--9 TETRAETILENPENT~NA H"NCH1(CH ,NHCl)3CHlINH:10 TETRAETIL DE'PLUMB Pb(CIH~)4 1,65 11,1

AntioxidantTETRAETOXISILAN (C:H,O),Si 0,933 --li

12 TETRAETILENGLICOL. HOC,H,OC1H,OC:H,OC2H.OH 1,12 6,7TEG

13 1,4 TERFENIL . (C,H,jIC,.H4i 14 TETRAHIDRO FURAN THF CH, (CH,h eH, o 0,89 2,49I I

15 TETRAHIDRONAFTALENA eHI 4T(TETR1LINA) -1 ./"-A

I II I-~H,,/,/-CH, . •I

CH, --16 TETRAMETIL DE ZINC (CH,),Zn--17 THER1>IINOL 66 1,002 --18 TETRAFENIL DE STANIU (CfSH,),Sn--19 TETRAMETIUIETAN 1;1"'- CHllC(CHs)tCHs --20 TETRAMETILPENTAN CHaC(CHs),C(CHs)ICHICH3 --21 TIOFENTIOFURAN C,HeS --22 TIODIGUCOL C,H1D01S --23 TIOXAN 1,4 O(CR,),S

24 --TOLUIDINA 1,2 CH.C,H,IDIl/25 --TRIETOXIMETAN (C:Hr.°hCH --26 TRIB UTILCITRA T CsH.{OH) (COOC,H,lh --27 TRIBUTILOXID DE (C,He)eOSus --STANIU --28 TRICLORTRIFLUORETAN CCIl/FCCIF2 --29 TRIFLUORETILENA CHP-CFlI --30 TRIMETILHEPTAN 2,2,5 CHsCH2C(CH3) S(CH')2CH(CHs)CHs --31 TRIl\IETILHEXAN 2,3,3 CHsCH(CHs)C(CHa):CH2),CHs --.-32 TRIMETILPENTAN 2,2,4 CH~C(CH,J2CH2(CH3)CH3 --33 TRJOXA.N C3H603 --

trioxitpetilenă34 TETRAFLOROETILENA F2C CF: -1,5 3,435 TRICLORURA DE FOSFOR PC1, 1,57 4,7

36 TETRAHIDROFURAN C4HeO I -Il208

l' ANEXA • (conlinuar~)r-:;1 6 7 '1 8 I 9 I 10 I 11 I 12 113114 I 151161n1'811912olz,1221 """ 23

-55 35149 2555000,8 6,0 I1AT,NU2++ + - ~ - - -1-38 I41291 225 16,8 T, = == = == =1'-1 - ' - 335 - - ~ 11AT, NU2+- ++ + - - -~.

-6--W02s.i-zDl--=-O:S---=- I1A1'; fp, -----------------m207~---5--W I1AT,NU2++=++=== ,-90'--8-822ll------------ - NU---------13-:-rrorn-~-;---=- --=- IIAT; NU-- -- - - -- ,--~~__:321------- 11A ~-----------

=-136--9-4lS()--- 0,03I.8--liA--= NU2+++=====

-82,5~ 168,5 -mJ--OŢ2311A~----=+=-+=-6 174327--------------=1 DA2+++=++==-.--~404 535 ----_---I--~-------:------

~I08~~~5001T 12,0 lL\ T; DA2+++==+:==

-27 ~~l I~}===1,9 =1. = Nu=====I===266 ~ -- --- -- -- -- -- -- -- - - - - - - -=t7-----lo-~--T3 7,5 lB .. ~-----------10 ----:<2l140~--~~1"1A T, NU----.-----38 ~------s.l--- ------ --------- -----

20914 - Indreptar dl:'.uartamentai

------- ~--------T;------------17 """"42------r49------------- NU---------16 -~ 200-~,--------1';------------- ---ao-146 ---.-- -- -- --- NU - - - - - - - -

-20 J57"'232'365'------------- ----<-46~--"'350--0,4 40,4-- T,XU------------.-----~----==T1=========------- 420---- T,--, <55 l5i'" (460}--------r; NU---------117~138------------- NU---------107 -1-2----gg 4TO -- --r.o 6]"" tIA ~ .NU - - - - - - - - S,] ~gfcm'~ ~ ----rIS ----ru> -- ~ ~ llA ~ - - - - - - ---;"'- -

-142 gaz ~76 1.80 = 14,0 43 tiR T, NU2+ ::EI::::===112 73 fiI + + - - - - -' I in apă se

l' descompu-

----, -------.-1------:>:.......-108-'-17 64 260 12,0 . T,NU I I I 1 0,54m

.. • I .Tonle

-Io I 7 I , 2 I 3 I 4

37 TETRAMETILPENTAN 2,2,3, /CHa/Hs .; 4,43 CH, -Cţ--e"-c CH,-CH,

CRa Ha

38 TETRAMETILMETAN (CH,l.C 0,613 2:539 TETR.J\.METILPENTAN 2,2,3, CH. I 4.4

4 ICHa....:.CH-C--CH-CH~ ,

I I ICH, CH, eli.

40 TRICLORSILAN SiHC1a 1,4 4,6841 .TOLUEN C6HgCHa 00

0,87 3,18metilbenzen

TRICLORBUTAN --42 CH,(CHJl)llCCls --43 TRICLORSILAN DE BUTIL C"H6SiCla --'- --44 TOLUIDINA orto CIlH9(CHa)NHa 1,00 3,92 metilanilinăTOLUEN,u,lILIC --45 CHaC5H"CljHn

46 TOLUIDINA. meta C6H4,(CHa)NHll 0,99 3,93 metilanilină

47 4 metilanilină para C(;Hs(CH3)NHJ! 1,05 3,9--48 TRIALILAMINA (H2C-CHCH,),N 0,8 ---49 TRIAMILBORAT (C6Hn)3BOa50 TRIAMILA:\UNA {C5Hl1),N 0,79 7,85

Tripentilamiuă iza--51 TRIBUTILBORAT B(OC"H,h --52 TRIB UTILAl\UNA (C.•Hg),N 0,78 6,39

Tri-n butilamiuă izo .

--53 TRIFENILFOSFAT P04(C6H5)s04 TRICLORBENZEN 1,2,4 CI 6,2nC1

1,2,3 V55 CI

1,3,5 --5657 TRICLOR 1,1,1 l:,îAN CHaCCl .. 1,31 4,55

-58 'TRlCLOR.1'l"ITRo.METAN CClSNO:l 1,66 5,69

59 TRICLORETILENA ClCH CCl, 1,46 4,53etilentriclarura

60 TRIETILAMINA (C,Hr.hN . 0,73 3i5N,N dietiletallatuÎllă /', --61 TRIETILBENZEN C6Ha(CtHsh

62 l'RIETANOLA.1\UNA (CHllOHCH2)aN , 1,13 5,15TRIETILFOSFAT --63 (C2H5OhPo

64 TRIETILENGL1COL HOCHt(CHtOC1Jtlt CHtOH 1,12 5,18Triglicol

210

ANEXA. (continuare)r5 1 6 1 7 I 8 I-10 <21 1~0 ~30

9 I 10 I 11

- 0,8 4,9.

I 12 1131 U 115116117118Ii91201211221IIA T, fp 2++ + + -+: - :: -

23

-16,6---~450--IT7,5--T; NU-+ + + - --

-102----~~--=---=---=- 11AT,fJl2++.+++=-

=128<-20 315~ _' 1,2 90,5 IIA T'--k-- + + - - +--95 6,0 111 ~80 -' 1,2 7,3 IIA T, NU2++ + - - +

--Ilf--35Q-- 6,3 38,1--T! NU----~------5-5- 149------------ NU--------16ss:o---zoo:~---s'"I---- IIAT; NU2++ + - - + --

-- ~ ----zt"() --- -- -- -- -- -- NU - - - - - - -

31,0 86 203 482 --=- --=- IIAT; NU2++ + - - + - -(-.fo3,O) -45 87 -zoo'---:t80------ 11AT, NU2++ + - - + -__ e---' ---70 39 ~ _ - - - IIA fp 2++ + + + -82~ NU_ --YOZ----n2 - - - IIA fJl2+ + +++-

.<-70~~------------- NU-------

-70 ~----n4---- --=---=---=-1lA - fp 2++ + + + =-

5O~____:;wo~------""""i"'iA T'l------ , -

17107213--SSO~7,O 16,01lAT; Nu2++ + - - - +-

1075kcal/kg

•

10300kcal/kg6,8 kg/cm'

___________ ---- --i'-- -- ~ -- ----64 1 . 112 ..NU 2+ 1-

-i~r:3o- - 87 410 3007iJ -sa IIAT; fP 2+- - - - -

-1I5~---SS:~ IODJ.28T IIA1';DA2++ + - - + =-

53~----z21----- ------ - ---- - - - - --~~209 --38 74 ~ ----=-""""[0 15,5 llA 7:1fi) 2+ = = = = = = - 1 Se aptin-('l) '. de numai

. cu scintei." foarte pu-ternice,'Nu arde,dar. poateexplodaf. gren in-flamabil

<-70---s3-~ -------------- ----21~360 .347 p - - IIAT; DA2++ + - - + --57~ ::::215 -- •-4 ~----z9l' 353 --=- 0,9 9,2 IIAT; DA2++ + - - + = -

• 211

•

o I 1 2 3 I 4

65 TRIETILENGLICOL- CH30.(C~H.OI)CIH •.OCHsDIMETILETER .

66 TRIETILENTETRAMINA- HlINCH.NH{CH,h. NH(CH.J.2NH. 0,98 5,05TETATRICREZILFOSFAT PO.(C.H.CH.)s --67.

68 TRIFLORCLORETILENA CF,-CFCI î:305 4,36Freon 1113TRIMETILBUTAN {il C(CH,lC{CH,l,CH, --69 CH,

--70 TRIIZOPROPANOLAMINA N{CsH.OHb 1,02 -T.I.P.A.

71 TRI~IETILAMINA (H,C),N 0,66 2,04anhidră

72 TRIMETILAMINA (CH;3hN +H20 0,66 2,04sol apă 30% -0,85

73 TRI~mTILBENZEN 1,2,3 CHs 4TI -- 4,l73A 1,2,4 il-CH

, . -- 4,173B 1,3,.V-CH, ,

74 TRIMETILBUTAN 2,2,3 CHaCHqCHs); 0,604 3,4ICH,

75 TRIMETILBUTENA-I 2,2,3 {CH,l,C C-CH, 0,710 34" I

CH, , --76 TRINITROBENZEN' . C,H&{NOh 1,69 -sol 35% .in apă , .'

--77 TRICLORBUTAN 1,2,3 ClCH1CHCICHaC!. , --78 TRIl-iITROTOLUENTROTIL (N02)aC.HlICHs 1,654 -,

_.-79 TRIPROPILAMINA (CHsCHllCH.J.N 0,75 4,9

Tri-n-propilamina80 TRISULFURA DE TETRA- p.Sa 2,03

FOSFOR--.--

._-

• --,- --.,

-'---.. --

--t

--.

212

7

ANEXA" (continuare)

5 1 6 I 7 I 8 I 9 I 10 I 11 1 12 \ 131 14 I 15\1611711811912012dnl 23

- 79,5 - - I - - li!>. fp + - + + - 1 expl.datorită

. impurităţi-lor

680 ----~- --- -- -- -- -- (1) NU - f2l - - - -

1 reacţ., - - - - - - - - p p p P vio-P

Z + Z Z Z Z - lent,

,ni::;ipuscatgrafit uscat,ciment

--- ~ --- -- -- -- -- - NU- (2) - - - -

)50 - - - ,- - - (1) P P P P :O 1 reacţ. cuZ + Z Z Z Z - allto~

aprinderet nisip, cun.graf. uscat

33 '" )00---s7

'" 130-- -- -- !iA T; DA 2+ - - - - - - 1 f. multă- - - - - - - - -

--- --- --- -- -~ - -- -- - - - - apă

-- -- -- -

2 99 226

-- --- --- --- -- -- -- -- - -- - - - - - ~-

-- --- --- --- -- -- -- -- - -- - - - - - - -

-- --~ --- --- --- -- -- -- - -- - - - - - - -

-- --- --- --- -- -- -- -- - -- - - - - - - -,-- --- --- --- -- -- -- -- - -- - - - - - - -

-- --- --- --- -- -- -- -- - -- - - - - - - -.

-- --- --- --- -- -- -- -- - -- - - - - - - -

-- --- --' ~-- -- -- -- -- - -- - - - - - - -

-- --- -r-- --- -- -- -- -- - -- - - - - - - -

-- -~- --- --- -- -- -- -- - ---- - - - - -

-- --- --- --- -- -- -- -- - -- - - - - - - -

-- --- -~- --- -- -- -- -- - -- - - - - - - -.'-- --- --- --- -- -- -- -- - -- - - - - - - -

.

-- --- --- --- -- -- -- 1- - -- - - - - - - -

-- --- --- --- -- -- -- -- - -- - -- - - - -

-- --- --- --- -- -- -- -- - --- -- - - - -

-- --- --- --- -- -- -- -- - --- - - - - - -

-- --- --- --- -- -- -- -- - -- - - -- - - -

-- --- ------ ---- -- -- - -- - ---- il-

181

____ - -:c"_=-~--~=-------.:.-~ =-=

I,

II

_----.:J

I V ,f l~o 1 2 .' 3. ,

< ,

" 1 NAFTAJ:.:EN CutI. 1,14 4,42Naftaliuă 1: ,

2 « NAFl'ILAMIN A . 'C~'.H1._N.H'J 1,099 4.933 NAFTOL alfa CUH10H 1.095 : 4,9

,~,3A bcta C1-.H7OH : 1.22 4,97--4 NAFTILMETI;t.CARBANAT CleH~OCOi\,1iCH~

, 1 3" ':;io5 XICHEL TETRAC'ARBONIL Ni{CO)(6 NITRAT DE ETIl, CllH50NO~ 1,104 3.167 NITRAT DE PROPIL~n (l\""PN) CH3(CH2)sNOa 1,406 3,68 NITRAT DE STRONŢI1.i . Sr (NO,l, 2,986 ~,

Azotat de 's,tronţiu--9 NITRAT DE UR..-'\.~"'n. U02(NO;l):CHsO 2,807 -

Azotat de uraml, 265" 10 NITRAT DE METIT, CHaOXO~ ],2

11 NITRAT DE llTIL C!H,ONO ",89 :is9Azotit d~ etil

--12 KITROBENZEN CtHjiNOS 1,20 1"",3Motlonitroben7.eJl

13.

: 5,61-NICO'fINA CnHHN, 1,0091 metil 2 (3 piridil) pirolidille

14 NITROANILIXA orta (N0,2) (XH2)C,H.( 1,.044 . ':+,77,HA meta . I,H14B para , 1,4.15 NITROBRNZEN C~H5NO¥ 1,20 4,2.5

}'lononitrobenzen--16 NITROBENZO-TRIFLORURĂ C,H4(:NOe)CF:I - ---- -'--17 NIl'ROCELULOZA C.H,O,(OH),{ONO,l 1,.6 -

18 .NITROGLICERINA C3H.{ON"°2h 1,601 ~--19 1,. NITROCLORBENZEN C,Ht(NO:)CI --20 NITROCICLOHEXAN C,HllNOi --21 NITRODIFENIL C,HliC,H4NO,

22 NITROfENOJ.. orto N0.:lC,H4OH 1,48 --22A meta 1,28 ---22B para 1,48 -

23 NITROETAN C2H~NO~ 1,05 2,582. NITROMETAN CH~NO~ " 1,14 ~"'25 NITROGLICEROL CH,{NO,)CH(N O,) CH,(N O,) c--26 I,NITROPROPAN CH3CHNOzCH:) 0,99 3,06

26A 2-NITROPROPAN 1.00 :'!,U6--27 NITRONAFTALINA Cll~.NOI28 NITROTOLUEN orto NOllC,~SH3 l,lG 4]:f

mononitrotoluen ,

--28A meta 1,16. 4, 7~~, 28B para 1,28 W29 KITROPIRIDINA --

,

ANEXA 4 (continuare)

21S 5405 I 6

SO,2 SO

7 8 9 I 10 I 11~ . ~,l~' I-JI

40 0,37 6,9 IIA T, fp - + + - + - - ,-50~306--- Fp ---- IIA --= NU2+ŢŢ=Ţ=:;:::=---g;r- ~ ~ --_- --=- --=- ~ tiA -= fP"3 + + = :+ = = = 1 Nu'se acţi-

onează cu.apă produ- .ce explozii

1'23,..•...:.~'.•.; 285 --- -- -- --llA -= fi) -= + :+ - += = = ~=------ ------- --------= = + = = = = =,'~25~ 42,5 ~--=-~ 34,0 '11A ~.NP2+=====.:==-102 10 ----s7--- -- 3,B 75-- ----1- + + + + - - -~ -2-0- 110.5177100 2.0 5.llJ:A T;!p -= ++ = = + = =645, ---- -=- ---- --=- --=- -=- ----=- --= fP 2+ = = = = = = = 1 SUA57059,5--- ----wo --- -- -- -- IIA --= DA 2+ = = = = = = =

, '5,'7 S7

-S,6 ~ 223---uo 0.6 -- -- IIA T; DA --=+ + = = = = =

147~~ >521 -5-----llA--r;fJ)2+++++===7l~ 284 ~-5~-- HA ~fP2+++++===.1:14 >160 ~ >521 -----s----- llA. 'I'; rp-2+ + + += +===G:O-S-8- 2iT ---.so-1-6-lŢ 40 llA 1\fi> 2+ += + =+= + - - -'-- --- ------ -- -- -------

6OS0kcal{kg

193

--- --- ------- ---- ------ ---- --

Indreptat departamental

6 106, 232 IIA - fp 2+ + + - - + - -52~ 238" --- -- -- ---lJ:A --=!P 2+ + + = = =+: = =-'-,1------,'-----;:-------

I-'~'

-5 103 203-1-4---~------ lL~~ NUI+"======= 1 jet com-

I I pact

13,5 explo- ~ ~ ~ -- --ll"A"""T; NU -= + = = = = = = explodeazăzie I la 2JBoC--~--sos------ 1IA"'i\-----------

-36 ---sa- 206 --- -- ----- -- - NU- - - - - - - -35~330--------- -------- - - - - --~--- 2J4,5~------llA1.'t NU2+=======!l7 ---194 --- --- -- --"'Ti""A --= NU2+= = = = == =13- ~-v9---------liA--= NU2+=======114-90~-US~ 150~--lTAT;fP2+++==Ţ==------29 ~ ---wI ~ [507.3 (;3" liA T; P 2+ + + = = + = = S881kcal{kg-------uro~------ 1IA ~-----------

----:w--120~75 2,6 --1lBT;!p2+ =+: =+: == =+: ==49 132 420 75 2,2= IIB _~ fp 2+:E:E:::::::E::::::164 304~ 222 ---3il-~-- ni\. TtfP2+++==Ţ==

,

o I1-

.--2

34

~5~

6,--6A6B

'~7-

89

10

1

OCTANDIOL

OCTAN-n

OCTADECANOCTENA-Ioctilena, capnlenaOCTADECANOLOCrENA

eistram;

OCTILFENOJ...Di-izo-butU-fenolOCTILMET ACRILAT-nOCTILCICLOHEXANOXI8UI,F"GRA DE CARBONSULFURA DE CARBONIL

I 2

CH,CH,CH,CH(OH)CH (OH) (CH,l,CH,

CHa(CH2) ,CH3

CiSHSll ICH,,(CHi) ,CH =CH3

CH3(CHt)1.CHtOHCHz=CH(CH,ls

H,C=C(CH3)COOC.H11

CHH~BCOS

---- (0,703 3,86

~-7:0

II OCTAMETILTETRASILO-XA.N

~ OXID DE CLOR

13 OXID DE CARBO~rnonmdd de carbon •

CO

14 OXID DE VINILETILEN A C.H.O

15 OXID DE El'ILENA . (HzCOOH.)H,C-CH2,epoxietan "./

O1& OXID DE STIREN CIR,ClICH!O

17 OXID ,DE PROPILENA CH3CHCHzO1,2 epmd.propan - Propilenoxid _1 __ 1

18 aXrD DE MESITIl. (CH3}"CCHCOCHaMetiIizo buten ilcetona

196

I~--~0,88 1,521=-0,83 2,0

ANEXA 4 (continuare)

5 I 6 723

63~~~ __, IlA ~ _

-56,5 _1_2_ ~ ~ 2000 ~ 6,5 ~ ~ NU ~ ::t i. j: j: = = = ~;28 >100. 317 (235) llA T,

-102-2-1-121250 ------ITAT; NU--=:++ + + == =

59~2022i() ------.ITAT;----- - -- - ---102 -2-1- ~ ------- ---- --1 xv - - - - - - ---100-2-1-126 --- -- -- ---- --, NU- - - - - - ,---88-2-1- ~ -------- ---- - NU- - - - - - --

-----n -2-1- ----zso 1Il ---=- 12gti --!lA --"::fP 2+ + :+ == :+ = =nl~

--~----------- IlA --= NU2+++==+==-------~------1JA'T;- -- - - - - ---138 ~ --sa --- --ll"":9 ~ 1.TB--= ~ --= :+ + = = = = '+ 1 se acţio-

nează lentH2SOCO!--------- ~ -- ----m- --~l7:9 -- T;--

-1l6------, ----- 23,5100,-------------+

•

8,2 kg{cm"0,7 m fonte1 foartemultă apă

----------------- -- - - --

-,-- -- --- ------- -- - - - - - - - - --

--- --- --- --------------- - - - - --

. .--- --- --- -- ---- ------- - - - - - --

--- ------ -- -- ------- -- - - - - - --

-3774"~------------ NU--------

~ ----:(3Q 200 I:9 37 1î"1l-r;p -,- :+ :+ = = :+ = +1+

_1l2~--1l-~~u_1OOl""iB~ DA.l-++=== --'-2+

-205 <-191 -191 ~50 12,5 ~ HA ~fP - = = = = = = + .7,3 kg{cIîlll3750kcallcm'

________________________ --- 8m.joule-135 < -20 66 430 T, NU + 7010kcall

'kg1 apă foartemultă

~\_-= .-=-==========\\--,--,--' ---,--------'r----. -,---' ,__\_e-

"\.'\ 191

<1

--_.---~~-1,26 --

----

4,12 --

0,92 --

1,03 --

----

(CH,CHO),

CHaCO(CHz)2CH3Fe(COl.CHsCH2COCH';!-CH3

HO(CH,l.OH

2

CH,(CH2hCH3-11

[(CH3)!CHCHll~H3) ]izo

CHll;CH(CH2)2CHa

SbS,

CH,CO(O.)C(CH,l,

(CH,I,COOC(CH,l,

CHHC7' "CH

I IHC" /C-CH,'.::::...N

(CH,),NH

o: PI~"ENE266 TN metilbicic10(311) 2 hepte~ePIPERIDINAHexahidropiridină

16 PEROXID DE RENZO.Li~produs tehu. pur avînd unsolid inert 52%

17"" PEROXID DE BUTILterţ tehnic pur

IS PEROXID DE LAURILperodix de dodecanoiltehnic pur

IS PEROXIDICARBONAT DEIZOPROPILtehu. pur. 52% în sol:

-W PETROL LAMPANTKerosin

21 o: PICOLINA2-Metilpiridină

198

o I- tPARAALDEHIDATriacetaldehidă

2 PARA FINA ulei

PARAFINA ceară-3- PARATION

Tiofosfat de dietil para.nittofenol

4 PĂCURĂ DE ARS

-5- PENTAN-nMetil-Z-butan

-6-PENTACARBONIL DEFIER

-7- PENTANONA-2Metilpropilcetonă

-8-PENTANONA-3

-9-PENTANDIOL 1,5Pentametilenglico!----w- I.PENTENA

-11- PENTASULFURA DEANTIMONIUPERSUU'UR.J" DEANTIMONIU• ----n- i-PENTINApropilacetilena

13 PERACETAT DE BUTILsol. caDe. ma.~.76%

14 PERBENZOAT DE BUTIL(sol. caDe. max. i5%)

15 PERCLORAT DE POTASIU

ANEXA 4 (continuare)

('1 f. mul-tă apă 'uşorexplozibil

\

13

(1) foartemUltă apă

9500kcallkg11.600kcal/kg

,

--w:=- 160- 220 1300~ 6,5 1iA T; ---xv 2+ --+ + --+ +: = = =-~. -~O .

-70~ 128 -----s35-- IT"8,6 llA T; DA 2+ :;::;:= = :;:= =

s=- ----:-=----=------ -=- -=- -=- -=- -= fP 2+ = :;:= = :;:= =-10 . .

,---------.----------= NU2+==:;::;:= --

--=9s < -20 ----ro- --- -- -- -- -- -- NU- - - - - -

-----~---;---------- -_ 26- 93 -' - - - llA - NU - + + + + - - --~ .

~ <88 1I2~------""""ITA T, NU2+:;::;:==:;:-=

610---610--- -------.--=rp2+ === - - --103--- ----- -- -- -- -- --fP (î) = = = = = = =

+-=40-1-2- -m --- -- -- --""""ITA -= fP 2+= :+ = = :;:= =

5 \ 61 7 \ 8 1 9.,1 10 I 11 1 12'\131 u 115\16117118119120121122112 1712~ 235.&- 1,3 _ llA T, P 2++'; _ \-+--+--

~ 38 175' 210 ~ (),7 ~ 11A"T: NU ---= 2:.+: = = +: = =-- ~ _-_ ~ ~ --=- -=- --=- -r: NU -= i: + = = + = =~ >120160 '0,15\-=- -=-T1A -= fP 2+ + :+ :+ :;: - -

-- ~ -=-260=- -1300

1

-- -- llA T; NU2+ :;::;::;::+ - --100 -380 I ..

-130--=so -ss ~581 2400Il.3T,8 IIA r,NU-= + :;::;::;:= -:-=":'160<-20 ~ ~\-=-~~~.2! NU~:t:t:t:t===

-=7s~ ""102-m-- T,6 8,2 llA T; fP 2+ :;::;:= :;::;:- --21 -15 105 NU

-=39-~1-2 ""102~ -=- T,6 -=- """"ITAT; NU2+ :;::;:= = :;:= =-- cco- 242 ~ -=-l.3 13,T """"ITAT; DA 2+ :;::;:= = :;:- =

135-165 <- 20--w -----zn-'- 1"";18.'7""""ITAT, NU- :;::;::;::;:= =-~ -_- ---=-- --_- -=- ~ -=- -=- -= -=- (î) :;:= = = = - =_______________________ 1+ _

I .3 I 4 I1,33

2

-U PROPADI};NA(alenă)

27 PROPIL.UIINA

--zs PROPANDimetilmetan

~ PIRIDIN.'\

o I 1

24 PEROXID DE BEN7.OILprodus tehni~ pur

_.

----zs PIROCATECHIN A1, 2 dihidroxibenzen

•

il

-W PROPANDIOL30 PROPANOL

10% sol. apoasă~ Propanol

100% •'32 i=PROPANOL

2-PROPANOI,-s3 i-PROPANOLAi\lINA~ i-PROPENILACE1'_~ l'---:J5 ~-PR()ProLAC1'ONA

36 i-PROPILBENZEN36A n-PROPILBENZEN27 PROPILCICLOHEXAN---ss ~rILCrCLOHHXl]~ •.39 PROPILCICLOPENTAN~ 2 PROPILDIFEl-.71L~ 2-i-PROPILDIFENIL

42 PROPII.ENCLORHIDRIN Ă~ PROPILENDI.I\1l.HXA 1. 2~ PROPJLENDICLORJD_I, 2~ PROPILHEPTAN~ PROPILPROPIONAT~ n-PROPILNITRAT47A i-PROPILNITRAT"48 PIROI,~ PIROLIDINA

50 2-PIROLIDINA

51 PROPI1 ...ENApropena (metiletilenă)

52 PROPILENGLICOL 1, 2Metiletilglicol

20••

HO(CHtl~OHC,H;OH

CH3CH(OH)C:H:N.Ht

CHtCOOC(CH3}=CHJ

C~H.,O~C,Hr.CH(CH3),lC.Hi(CH:I)~CH3C.Hu(C.Hll)~C(CH3),lC,Hu

-C,H"C.H,(CH,),CH3

(C.H,hC(CH3)~

CI(CH~)i10HH~NCRSH(NH2)CH2CH3CHC1CH~CI

CH:l(CH~)~CH(C~H,)(CH2)~CH~CH~COO(CH2)~CHICH3-CH~CH20NO~.(CH1hCHON02C(HiNC(H,N

C:lI-!,CONH

CH~CH=CH2

ANEXA 4 (continuare)

5 I 6 1 7 1 8 1 9 1 10 1 11 I 12 I 131 14 1 151161171181191201211221 23( - 79,5 - I - - 11A. fp + + + 1 expl.

datorităimpudtăţi-lor

'680 --- --- --- -- -- -- -- - (i) - (2)::- - - -- - - - - - - - NU ::> ::> ::> p 1 reacţ. vio-

... A +Z z Z Z - lent2 nisip uscatgrafit ,uscat,ciment

-- --- ~ --- -- -- -- -- _. -(i) - (2) - - - - -

150 - - - - - - NU P P P P :O 1 reacţ. cuZ + Z Z Z Z - auto-

aprindere2 nisip, cim.

-graf, uscat

'" 100----s7 -- -- -- -- --r; DA 2+ - - - - - , f. multă

33 '" 130 - - - l1A - - - - - - -

--- --- --- - --apă

-- -- -- -- -- -- - - - - -

2 99 226-- --- --- --- -- -- -- -- - -- - - - - - ~-

1

-- --- .--- --- -- -- -- -- - -- - - - - - - -

-- --- --- --- -- -- -- -- - -- - - - - - - - -

-- --- --- --- -- -- -- -- - -- - - - - - - - -

.-- --- --- --- -- -- -- -- - -- - .,- - - - - - -

-- --- --- --- -- --- -- -- - -- -- - - - - -,

.

-- --- --- --- -- -- -- -- - -- - - - - - - -

-- -- - --- --- -- -- -- -- - -- - - - - - - -

--"-.

~!..........-- --- . --- -- -- -- - - - - - - - -

- --- --- --- -- -- -- -- - ---- - - - - -/

-- --- --- --- .-- -- -- -- - -- -- - - - - -

-- --- --- --- -- ._- -- -- - --- - - - - - -

-- -1- -- . -- -- --. -- - -- - - - - - - -

------. - - - - - - -

-- --- --- --- -- -- -- =[-- - - - - -

-- --- -- - - - - - --- --- --- --- --- -- -- -- - --- - - - - - -

-- --- --- --- -- -- - --- - - --- - - -.-- --- --- --- -- -- -- -- - ----- - ~n-

•

•

181

o I 1 I 2 I 3 I 4 I1 IZOBUTAN (CH.l,CHCH, 1,352 IZOilUTILAMINA (CHel,CHCH,NH, 0,73 2,53 rZOCIAN DE llETIL CH~NCO 0,96 1,97

4 1ZO il UTILEN A (CH,hC :CHJ • 0,59 I,gg2 MBTILPROPENA

5 IZOOCTAN CHeCH(CH,lCH,C(CH,l. 0,703 3,936 EOFORENA (CH.).C- CH"COCHCH,CH. 0,92 4.87 IZOHEPTAN (CH.)rCH(CH.l,CH. 0,68 3.5, 8 IZOPENTAN (CH,),CHCH,CH, 0,62 2,492 ~n:;TJLBUTAN9 IZO-PRENA CH! :C(CH;!)CH :CHJ 0,68 2,35(Stabi!iz;atii)ro IZOPROPILAMINA (CH.hCHNH, 0,68

~II IZOPROPILBENZEN, C_H.CH{CH,l. 0,86 4,2-- (CUME")

--.--,----,.!

,--

----i--

..••.

------

•.

----

182

ANEXA • (continuare)

5 I 6 I 7 I 8 I 9 I 10 l' 11 -\ Izl 131 14 1,51,6117\,81,9120121122\ 23-145 465 -12 465 IIA ~ DA

1_ + _ _ _ +

-85'-20 68,6 ~~ 0,73 21 __ ~ DA2+ __ + + ____19,5 -6 39 - - - IlA NU - + + - - - - -"21,5 _' __ --

-140 gaz -7 465 1,8 8,8 IlA 'r,NU + + +____________ --J----116 -12 99,2 ~ 1,1 ~ IlA 201 NU + + - + --=!! ~~~ ~~ IIA..22~ + - + --118 <-18 90 287 1,0 6,6 IlA 'r, NU-160 <-20~~ I.3 7,6 IlA 1';1NU + + + + +

-146 -48. 34 ~--=-- T.O 9,7 lTBT; iP- + + - - + - 6,6kg/cm'

-101 ' < -20 -sz <403 --ro-z:jliJT IlA 1'; DA2+ + + + + - - c-98~~~ 150 0,88~1iAT; NU2+ + + ++--

---------- -------------- --- - --

. '

_____ --_______ __--1- ------

----- ------------------ -- - - --

------------------- --- -- ---,------------ ---------- --- --

-- --- -- ----- -- -------- -- - - - - ------- ----- -- -- -------- - - - - - --

,-I-c--------------------------

--- ------------ - --- - --

i----- ------------------- - - - ---- ---------------------- -- - --

•--------------------- -.--------------- --------- - - - ---- --- -- ----- -- -- -- ---- - - - - - --------- ------------------ --- --

------ --------------- -----------

-- --- --------------------- --

------- ---- ---------------

------- --------------- --- -- - --

li .183'

I

~!."

o 1 1 2 J ",

1,LAC1'AT DE ETlL - 1'1,03 4.07,

2 I,ACTA'!' DE METIJ4 - 1,09 3,59

-- --3 LACTONITRJL CH,CH(OH)CN - -LANOLINA <1 --~ .. - --5 UGROIKA 0,83

6 LtNDAN C5HllCl, 1,87 -

7 UTTU .METALIC Li 0,53

•--.__ o

----

-- --

I --------

•

--

--

-- ----

. .

--

l'

184

ANIIkA . .c. (continuore)

5 I fi 1, 7 I s' I 9 .1 10 1 11 I 121131 It 1151161t71t81~912~211n1 23

-=---I~~~~ 151-=---~...2:!I-DA-=.1:1:1=1=1:=1=1_ 61 145,6 385 2,2 - tIA, T2 1 - + +1-1- + ~ --II se dcsc:om-

. ,. . pun(~-- --~~ --- -- -- ---- -- -- ~-,-'- - - - ~-40" 77\183 :' " NU I I l--:--z38.,--'~~-~~~' tiA' T2jxtz-+Ii+I++ =:==r.='-24, ~~O 220 = 1,1 8 la -r, NU- -l,~el~=~\]112,5 - 288 - - - - IlA - fp 2+ + + + + - - -f_. '__',,_,_'_,__ ---.'--'------1:. .]79 _ cea _' _ .. ', _ _' _ ,--.1 - - - (2) -, - :- - l.reaxţlO-

_ 1330 - ' . - nea;dl vio-o lent

2 J.isip,~rafit, ci-ment Uf;cat---1----' --'-' ----------"--------,-

~ .~-]=[==j: . I '-,--1- --I-----rf

--',-1-' . ,-~-r---'f:-----' 1- ---1---_ -- __ 1_ ,--'1- -j- - --1===1= ..,==l===-IJ----- J-----=~====------------- ----- --- - - - --

--------- ---------------"---

-- ----- ------ -- - ---- - - - - --, -: J!

--------------------- - - - ------------------- ----------;-

---' ----'- --------------- - - - --

-- ----- ---- -- ---- -- - - - - - --

185

.,'. <..

, .. - . ..

o I 1 I 2 I 3 I 4 I1 MAGNEZIU llg • 1,74 -

2 MALEIAT DE ALIL H,C-CH. CH,O(O)C. CH_CH. COOH 1.08 6,63 MARI.OTERM S 1,03 -Il4 MARLOTERM L 0,985 METAN Gaz CH4 0,42 0,55

!

METACROLEINĂ6 CH,~C(CH,)CHO

I

7 METACRILAT DE BUTIL HtC: C(CH,)COO(CHthCH. 0,89 4.8 18 METACRILAT DE ETIL CH~-C(CH,)COOCtH6 0.91 3,949 METACRILAT DE METIL CH2-C(CH.)COOCH, 0,94 3,45

I

10 METACRILAT DE PROPIL eHt C(CH,) COO(CH,I (CH, --li MERCA.PTOETAN HSCH% CH -I 12 METILAMIXA CH,:N""H! 0,66 1,07

13 METILAL CHt(OCHt). 0,87 'T,714 11ETILAMINAT.040% H,O CH~NH.+ H,O 0,89 1,0715 2 METILBUTAN C6Hu

16 :METIL-J:!.-BUTIL_~:MINA . CH.(CHth.NH.CH, 0,73 3,1017 --METILDECAN CH,(CHs)lCH(CH,)CH,18 3 1\ffiTILB DT AN! CH, -CH. CH(CH,l CH,19 METILCJCLOHEXAN <H,C-CH,,,- 0,77 3,39

H, /CH-CH,HtC-CH:

20. METILCICLOHEXANOL C,HlI(OH)CH, 0,934 .,95 •.21 :METILCICLOHEXANONA CH,CH(CH!)4CO 0,92 3,8622 --'lETILDICLORSILAN H(CH:)SiClt 1,1123 METILDIETANOL AMINA CH.N(CHtCH:OH)! 1,0424 METILDIOXAN CSHHIO! 0,98 3.9

~ 'IETILETILCETONA(MEC) CH.COC!H, 0,8 2,4826 MET lLl,'ENILDlCLORSILAN CHt(C,H,)SiClt 1,177 6.627 METIL 2 FURAN HC---C-CHs= 0,913 2,83

N IIHC-O-CH,

28 :M.ETILBUTILCETONA -- --CH.CO(CHthCH. --29 METIL 5 HEXANONĂ 2 CHaCOCtH,CH(CH3h 0,81 3,9--30 MESITIC (CHthC=CHCOCHs -(4 metil-3 pentanon)

31 2-"IETIL-I-CLORPROPEN A (CH,I,CCHCICOCI 0,94 3.332 METILIZOBUTILCETONA (CHt)tCHCHICOCB, 0,8 3,4633 METILIZOBUTIL (CH.)!CCHCOCHs 0,85 3,38

CETONA34 ~IE TILIZOPROPILCETONA (CH.)!CHCOCH3 0,8 3,46

L...1,6635 METIL (Metantiol) CH,SH 0,89

. MERCAPTAN--36 METILPARATION (Cg,O)I~{S)OC.H4NO: - -

,

l81i

ANaA 4 (cemtinuore)

I I I I I I I 1131 1 15Iiil'711"1191201211221.

5 6 7 8 9 ID 11 12 14 23651 500 1107 - - - - - - - - - - (') - - - - 1 nisip.

grafit, ci-ment uscat.

-- --46- 109--- -- -- -- -

- - - - - 11.:\ NY 2+ +-1- + -1-- - --- I"9O 390 1'; - - --35 >500 Il;' -- -- ---70 120 280 >500 Il;' T,-182 ~1-165

---1500

-- -- 11"A 1'; -- -7,2 k.g/cm'"595 5,0 15,4 NU 2' .L- + - - - - +T ,

<12% O2

-- -- -- --8550Kcaljkg

-- --- -- --- -- -- -- - - --~15 73 NU

-- --- -- --- -- -r, Ip 2+--

-7,5 46 153 326 500 1,I 6,I Il;' -1-+ -1-- ---- -- --- -- li;'<-75 ' 20 120 - 1,8 Ip 2+ -1-+ +- -

-48 8,0 161~ 500 1,' 12,5 llA 1';fP 2+ =+= + +- -33:5 382 1,0 7,1 -r, NU1- --

74 157 NU

~ 120:7 tIA 1';DA -- ---93,5 -18 -6 20 ',9 2+ + + + 7,7 kgjcm~

-105 -=î8 42,3 ~ 2,95 17,4 l""i"A 1'; D;. 2+-38 --=T:l 48 430 - s:o 20,7 Il;' 1'; D;. 2+ +: -1- - -

~ 1,3 ----uA T; -0,21-150 28 7,6 NU m]8,2 kgjcm2

-75-~- -- -- -- - --

1:1 91 Il;' D;. 2+ + + ++ -

-49---,gg 225 tiA 1'; NU

-100--W "365 1'; NU

--- ---57 1,5 9,1 Il;'

-127 -4 1OT' 1500-- 6,7 J:lA T,-- 2+ +: +260 1,I P -1-+ + - -

----u;s ---zos-- -- 1';-- 2+ - - ---38 68 1,0 Il;' P ++

-14 48 ---r65 ---z95 1,2 9,5 II;' 1';1NU 2+ + + + ----93 --=70-:w ---o-s 0,2 9:T Il;' ~ 2+ = + -+-

-21 127 247 265 - - - Il;' T, D;. 2+ +: + ++-- 113 320-

-- -2- -- 1IA 1';-- 2+ = - --17 ++

-86 -1 -00 --sos - 1,8 11,5 II;' 1'; p 2+ +: + +-----ss 490- 0,7 t[if Il;' T, D;. + -+-

<-20-- --'- -- 1iA 2+ +:-89 64 - - - - - Ip + - - + - -

~ 128-- 11"A T NU-- - -~ --

-56 530 1,2 8,0 -'-74 43 144 455 - - - Il;' T, Ip 2+ + + +--

-59 31 130 340 lIA -r, NU

-- --- -- --- -- -- - -- 2+ 4= -- --72,2 4,2 19 +

-80 ~-14- ---ri6 460 300 1,2 s:o 11"A 1';fP 2+ +: + +- -

-59 --3-1- 130 340 - - - 11"A T; fP - + + - - +- -

-- --- -- s:o 1';fP 2+ +: --80 3 91,5 475 1,2 Il;' + ++ - - -

94 ,

-- --- -- --- -- -- -- -- - -- -- ~ ---123 6 - 3,8 21,8 Il;' - Ip - + + ++ - - +

-- 455 >49--- -- -- -- -- - ---- -- 1 apă in- - - - - - - - 2+ + -1- +- -

(') . cantitate ,,

1mlUe

187•

I1

o I 1 I 2 I 3 I 4 I37 1l'IETJLPEKTAN (CH3)zCH-C3H1 0,66 338 METILPIROL C.H,X 0,92 2,8--39 lI'IETII,TRlGI,lCOL (CH~)O(C2H~);]CH:1 1,05 -40 .i\lETOXIBUTANOL CH3'CH(OCH3)CHz"CHz OH 0,92 8,5941 l\lETJ LFRO PILCETOl\J\. CHaCO(CH2)3CH3 0,81 3,042 .MONOPROPILA~lINA CH3(CH2)zNH2 O,iZ 2,04

43 1fETILSTIREN C~HltI 0,906 4,0744 MET[LTRICLORSILAN CRabie!3 ],227 5:J45 lVIETTL \TNILDICLOR CH3(CH2CH)SiC12 1,086

~ILAN

3:046 MORFOLINA OC2H,NHCfL,!CH3 1,0 --Î\10RFOLINA C,H~XO47 l\iBTILSALICILAT H,C-CH 2,8

Mctilo hidroxibenzoat)HCH,

HC-CH --48 :\10TORINA 0,833 7,0

Diesel. Ca-Cu

--49 MOHILTERJ\{ 605 0,873 --600 1°,96559<1- 0,876 --Iight 0,983 --SO J\lETOXIBUTII,ACETAT CH,COO(CH,),CH(OCH,) CH,

51 '!ETO XIll UTI LALDEHIDA CHsCH(OCHs)CHzCHO --52 ?IETOXIPROPIONITRlL ----:- CH3O(CHahCN --53 3 1iETOXIPROPIl,AMIN.'\ CH;]O(CHzhNHz54 ).lETILETANOLAMINA CH3NH(CI-Iz)zOH

,

--55 METIL-2~ETILBr::KZEN C,Hf{CH3)C2H5 --~~ I 2 :i\tETIL-3-ETILPENT A:K CH3CH(CH3)CH(CH:Hs)CH2CH3

2-METIL-4-ETII,HEXAN (CH 3):CH. CH2CH(CtH/i)CH2CH:: --58 I ilIETILCICLOPE};"T A])JEN CeHe --59 METILCICLOPENTAN CSHl2 --GO METILDECALINA CllH~Ht --61 METIL DT ETANOLAMINA CH3N(CH~CH:OH) -- --62 !\.lETIL DI CLOR srL~N CH3SiHCI: --63 2-METIL DI FENIJ ... C&1f.C,Hf(CHa) --1--64 METIL ..4-ETILHEXAN (CHa)2CHCH2CH (C-:o.H3)t CHtCH3

65 2-!\.-fETIL 3 E'îII... PENTAN CH3CH(CH:JCH(C2Hs) CH2CH3 . -- --66 2 METIL-5-El'IJ .•.PIRI DINA C.HuN --67 METII,AMILCETONA CH3COSliHl1 --68 METIL-I-CIANAT CHs-K_C_O69 2-METILFURAN C.H.O -- --(Silvan) --70 METILGLICOL CHsO(CH!)20H --71 2 METILffEPTA}"~ CH3CH(CHs)CH2).{Clf_3 .72 2 :METILHEXAN CH3(CH3)CH(CH:)sCH3 --73 METILJiEXICETON.' CH3CO(CH:) !tCRs

I --14 METILHIDRAZIN.~ CH3KH-NH2.

,188 •

"

•

ANEXA 4 (continuare)

-7 ~ 320---------------T NU--------- --- --- --- -- -- -- --- - -- -- - - - - - -

----- ---------------- ------ - - ---<O >55 182- 220 1300 0,6 6,5 1L\ T3 NU 2+ + + + -\-- - - 7,5 kgjcm

l

3:;8 IO.150Kcal{fkg

--~ -----------------------------~---------------------- --

-- 60 :: 170 --- --- --- -------- NU - - - - - --

-- 60 }28 410 0,8 ",7 T; NU-- - - - ---63~I~ --- --NU-- - - - - ---76 32 116 -------- NU -------5 74 160 --------------------------

-81--- 165 440==== T2 NU--=====-Il5 <21 lIS ~ ~ NU __ - __-- <21 134 230 ;:;0,7 l1A T3 NU _

1~ -- 445 -- 1,3 7,6 Tt-142 <-10 72 258 IL","~ NU---------------- 264 ------ 11.-\ T~ -------~--- ------------ ----------- <> --- 230 -- 3,4 >24 ---~ Xli-- - - - ---- >100 ~~ IIA T

1-------

-- <21 ----r34~------ IIA~ NU-------

-115 ~ ]16 46() 11A 1\ NU - - - ----=70 74 178' - NU - - - - --35 49 151----------------- NU----------,------~-- ------ r;---- - - - - ---89; <-20, 64;------------ NU ------

S I 6 I 7 I 8 I 9 I 10 I 11 I 12 1131 141'SI16117118119120bl221 23

-154 60,2~ __ 1,27,-0 llA T2NU -+-.:t.!=t==-16 112 e:xplozi\- llA :NU2+++

-441lST 249 ---- - - ---=- 11-". - DA2+ 4= + - - -\-= - ,-S5~---WO~---=- 1,9 - llA ---r; DA2+ =+= + - + =-

-77,8~ --ro2 505 1,5 8,2 lIA ~ P 2+ =+= + - ~===-83 < -20 49 320 -=-- 2,0 10," llA 'r'2 DA - -\- + = = + = = 1 SUA

<-37,2 3181-23,2 165,4 540 350 0,85 3;4 llA '1\ NU 2+ = = + - - --77,8.<6 65,7 408 /7,6 99 ~ - = + - - -

-12 93 300 D:7 87 11-' T, NU - = + - = = = --8 3I-38~ 255 60 1,8 15,2 ,IIA ~ DA2+++====--7 38 129~=____ Ti -=---

--=---57 16 112 590 - - - llA T) ID~""2+ + + = - -\-=

II!

o ) 1 I 2 I 3 I 4 I75 METILMERCAPTO- CH3S(CH1l2CHO

PROPIONALDEHIDA-76 METILliORFOLIN A C,HllNO

--77 1 N"AFTILN.A.FTALINA CllH,(CH3)_

--78 2 METrLPEN'r. .••..DIEN~-\. CH:J,=C(CII,)CH=CHCH3

--79 2 METILPENTAN CH:1CH{CH3)CHllCH"CH,

80 4 l\U;;TILPH:NTANOL CHsCH (CH3)CH2CH(OH)CH1

4 METILPENTANONA ~-81 CH1CH(CH1lCH2COCH,

'B2 2 ~lETIIrI-PENTENA ~H2 C(CH,l (CRaheHI .83 METIL-I-PROPE:(HLCETONA. CH1COeCHlI(CH3)

4 METIL 4-PROPIL BENZEN --84 CHsC,Hf,CH(CH1):

1 METI}.-4 I-PROPILCICLO- --85 C10HuHEXAN

86 2 1'lETILPIRAZIN ..•... C~HtN2

METILPIRIDINA --87 C,HiN

lHETU ..-n-PIROL C,HiN --88

METILPIROLIDINA C,BnN --89

- --90 METILS.~LICILAT HOC.H.COOCH3

91 METILSTEARAT Cl'7HuCOOCH3

cr:-l\oIETILSTIREN C.H,CH(CH3)CHll--92 .

(izopropil benzen)--93 2 METII.TETRAHIDRO C:sHuQFURAN

l>IETJLTRlCLOI\SILAN CH3SiC13--94.

ME;TrL VIN 1LCETON A CH3COOCH CH, --95

I96 3 METILOCT AN CH3CH1CH(CHa) (CH,),CHa .

CH, -CHICH{CH3)CH2CH~ --97 3 JI..fETILPENTAN

98 MERCAPTAN DE PROPIL CH,(CH2)2SH

--, --

-- --••• i

..

1"

ANEXA 4 (contin~?r~lo - .•••. ~.-

5 I 6 I 7 I 8 I 9 I 10 1 11 I 12 1131 1. I '5116HI81'912012,1221 23-75 61 '" 165 " NUt- ___ o -- --- -- -- -- -- --- - - - .- - -

.

2,4

--- -- ---- -- -- -- -- - -- - - -- - --, -31 101 245 485 0,7 65,0 IIA T,

-- --- -- ---- -- -- -- -- - -- - ~- - - - --34 76 NU

•; .

'-- --- -- --- -- -- -- -- - -- - - - - - - --154 -23 60 264 1,2 7,0 llA T, NU . ,

132 --- -- -- -- -- - - - - - -- -<-50 54 NU

-80 116 ---;j'6O -- -1- -- 1'; NU - - - - - - -14 1,2 8,0

~ 300 -- -- -- 1'; - - - -- - -<-20 62 NU

-- --- -- --- -- --g:o -- - -- - - - - - - -1,8

177 ---m- -- 6,5, llA T, NU - - - - - - - --68 47 0,7

-- --- -- ~ -- -- -- -- 1';-- - - - - - - -

-29 -:so- -- --- -- 1- -- - - - - - - - - •/

NU

ii:.. 70 ~ 128 535 -- --s:G -- T; - - - - - - -1,4 NU

-- I-- --- -- -- -- --8- -- -- - - - - - - -

-- -- --- -- -- -- -- - -- - - - - - - ~--14

223-- -- -- -- T; -- - - - - - - -

-8 101 450

-- ~ -- --- -- -- - -- - -- - - - - - - -153

~ ~ -- 0;9 8,3 -- ~ -- -- - - --23 166 NU

-,- -=12 ---sa --- -- -- -- -- - -- -- - - - - - -

f----. --

-90 . <5 66 448 7:6 >20 T; ~-- - - - - - -

-- ----st --- -- -- -- -- - - - - - - - - --7 ~

-- -108 l44' 220 -- -- -- -- 1';-- - - - - - - -

--s3 -----ml -- - 7:0 -- 1'; - - - - - - --118 <-30 1,0 NU-- --- -- --- -- - -- -- - -- -- - - - - -

-- --- -- --- -- - -- - - -- - - - - - - -

-,- --- -- --- -- -- -- -- - -- -- --- - -

-- --- -- --- ---- -- - -- - - - ----. •. -,,1

o I 1 t -', . 2 " f 3 t~< ,, I NAPTALEK CuH. 1,1< 40,42Naftali-nă

1,099 '4,932 Gt NAFTIL.\:MINA (\.H7',NH,'3 NAFTOL alfa C1,H •.OH 1,095 :4::9

i,'3A bcta Cl~H10H 1,;J ,2'2 ~4,97.. , r:::-4 NAPTIl,METILCARBANAT CloH70CO~'1-ICH3 -~5 NICHEL TETRACARBONIL ~i(CO)4 1,32 -6,0

6 NITRAT DE ETIl, C,H,ONO, 1,104 ,~7 NITRAT DE PROPIL4n (l\"PN) CHa{C:H:h.l\O, 1,406 3,G ,8 NITRAT DE STRON"ţIU Sr (NO,), 2,98GF

Azotat de '.stronţiu ,,--9 N l1'RA T DE U RA ..'1\"TL UOll(NO;l)aCIisO 2,807 -

A;mt.1.t de uranil ,10 ~'1TRA1' DE METII. CHaOKOt 1.2 . 2,65II' NITR.4.T DE ETIl, CtH,ONO ",89 12,59

Azotit de etil12 NITROllENZEN C~HsNO. 1,20 '4,3

I 'Mononitrobem::en,

13 NICO'fI1\~ A CnHj4N,t 1,009 i 5,611 metil 2 (3 piridil) pirolidine

14 :NITROANILIKA orta (N0,ll){XH:)C,H,f 1,44 ' 4,7714A meta 1,44 --14B para , 1,44 -15 NITROBENZEK CllHsNO. ',,20 4,25

1J,lononitrobenien

NITRO BENZO.TRIFWR UR,( ;-'16 C,H((NO:)CFa - , -17 NITROCELlJLOZA C.H,O,(OH),(ONO,) l,â6' -.

'7:8418 NITROGLICERINA C~H,(ON02)3 1,601

19 1-4 NITROCLORBENZEK C.H4(:NO~)CI;-

--20 :NITROCICLOHEXAN C.Hll:NOj;-'21 :NITRODIFEl\""IL C,H"C.H.NOt-'--22 NITROfENOL arta N02C.H4OH 1,48 ---22A meta 1,28 ---22B para 1,48 ---23 NITROETAN C9~:.NOt 1,05 2,58

24 NITROl\<IE1'~~N CH~NO% ] ,14 2B25 NITROG4ICEROT~ CH:iI(NOa)CH(NOa)CH:iI(NOa} -'--26 l-NITROPROPAN CH3CHNO:sCH:\ 0,99 3,0626A 2-NITROPROPAN 1.00 :~,O6

NrTRONAFL~4INA --27 CUH'1"N02, '4,7328 NITROTOl,UEN orto NOJC.~.CH3 . 1,16

mononitrotoluen--28A meta 1,16 4,7:~

, 28B para 1,28 m--29 :KITROPIRIDINA .T92

i ANEXA' 5 (continuor.)

I~-

I I I I I I I I I 10 I I I 114 I 151O 1 2 J 4 5 6 7 8 9 11 12 1) 16

1 Orez puf ,140 220 6,5 252 45 0,0. U..

pu-HO 270 6,53 324 45 0,04 0,18 50- ternic +---, -500-- -- -- --- --- --- --- --- --- -- --- --2 Octifenol 141 12 O 250 -+++-- --- --- -- --3 OmetJ.nB 20 ------ --- ----- -- --- --- --- -- -'--' ---• Ovb ,i on:-pnu 4.0 270 , o 50-

0,17 -500-- -- 261l --- l2,6 -- 07223 ---5 O:nfetttiar.in! +-Oetd d. etilenl.polimer -- -- 350 --- ~ ----:fO 0,03 --- ~ --- --

iG 147-- --- -- --- --- -- --- --- --- __ 0- --- ---o-- -- -- -- --- -- --- -- --- -_o -- ,,-- -- -- --- -- -- --- --- -- ----- -- -- -- --- --- -- --- --- -----

-- -- --- --- -- --- --- -- --- --- _'__ 0- ------ -- -- --- -- -_o- --- -- -- ---1-'----- ---

--- 00--- -- -- --- --- --- --- --- -- -- --- ----- -- --o- -- -- -- --- --- --- .' --- --- ,-- -- -- --- --- --- --- --- --- --- -- ---

-- -- -0-- --- --- --- --- --- --- --- ---,

-- -'"--- -- ~ -- -- --- --- --- -.-.- -'-- .... .... .._ . ._ ..

• " "0_" ._ .••••• ~._~.. _ .... -...• --. __ ...- .. _."- --------- ...._ ...•..

-1"',', ,"< :'.'

AN ElIA 5 (continuoro)

o I 1 I 2 I 3 I < I 5 I 6 I '-;--1 8 r 9 I 10'[ ;;-.1.12 I 13 r I~ I~1 I ~aftalină 1 I 515 S:W 5,9 ,[,0,5~ 0,53 100- 9600

:lO -1000

" I N"p.lll1 I 1---- <o" --~20T~~-------.--I.J2~ :(-Naftol -- -- -- -- -- -~ -- ~ -- --- --- -. -- --- -- ...f. +-+4~Negru de funt «0,1 ~---'«,90 59'5-- ----:J6-'-----lO-70--~--I+==-=

205 Nigrozinc6 Nistatin<l7 Nitr(l7.nmini'l. 100%

8 No\'olac9 Nyloll

10 I Nitrocc1nlozu

___ , , , ,---,_- ..__ I__ I---.........-.,I._.-=--I ' l~' _

++++++

--,--,--,-,--'--'--'--~I---I---l---"-I--1 , ,

----.---s5-.-~~--I-> 10 1--- --- --- --- 12,~ ~ --- --- .--- .--- --- f. pu:- 1...--..-

. terme----- --- "520-- 3:T -- 35=50 -- 0]8'~'--' 6490

> 10 I~ ---cH- SUO 4:10 ~ '18. -- ".,ua 0,02 --'-.- ---1 f. plt~, , " ternjc

--- --- auto- .....- - --- --- --- -._- ~ --- --- o

apr.2:W

---,---,---,---,---,---,---, ~j~--I~---"'---'-'~--

<900---,-- __ o • ,75 -- -'5Y--'- ---:iSj-- -lOO .9iiil-,,------ ----- -- ~ --~-----~~---------

-- --- ._- --- ---..........- Nu le apriude -- ~ -- -. - ----== ~~~1""-:'" === -.--1-_ -=--= =-:.. ~~ =Negru {te fum diu o.ceti-lent\.N;ftaliru"tNitro1J('llzoat de SDdiuNichelNitrognanidină4-Nitrofenol

11

121314'IS16

1_1,_[_1---, , , ,_,---1:-'---'--- ___, , ,_'---I l I'.~_I,' , _

---, ---, ---, ---,---'---'---' __ o, , , ' .. _~_I I _

---,---,---,---'---I--~'-- ___,--_.,---' 1 __ '~--I..-...--I----

___, ,-_-'---1-1---- , _ ,--- ,--_ ..'---'---'---'---'---'----,---,---,---I~I~--I,---.

N•'"---,----,'---"---'-- --.--- . 1__ ._, ., 1~1_.--1"" ' ..-

~------------/fi

.H

+---+--+++++++-.

ANEXA 5 (continuare)

10.-' /1 1 12 113 LI" I,,; I0,03553Cg6,4tl

~1---.080,08 ,~

400 17RO P"~terni\:

-5201 340 1~17';)Ţ1~ '(GI!r" tI,GZ-- ~-rpl;-!--()-'----'ternÎc

-- -- O.~l5 1-~O8iOO------w O,O~9 -_. --- -- '-- ---

0,12 3---ro- O,().I -- -- -- -- .--

~ O,OH -- '-7.1 -- -- -1-5-1~5 15----sa 0,04 '-- ._- -- -----=

~ O,OZ;- -, -. - .. _- -- f. pu-- -1-1-ternic

-..-1.-1-"1 5601=380

----,_._- '---'--- ---,~,I-- -- -- -'-.-'--'--'--17,6- . 8,,0-~5-1--" ----~-----._- ..-

, 600"-- -- -- '343 -- -7-- --- 2SO -- -- .._- -~- ----- -- 196 196 -- -- --50 -- -- ~50 --_. --

--,- -- --- --- --- --- -------- --- --- --950 252 H50>10 I-U- '"'3,'1 360 340 "'9,'3" -nT ----ao0,02 - -- -~. -1.--

buni-_._-----~--~

-.-r~[--I6"0 --:1<0 ",73 -1-7- --.- 450 205 3:9 lTo"

600 5,45 5,45___.,=I~I520= 6,66 680.450 3,4 187

--,--,--,----,--720 ~l60720

-1-1530 180I7,0"11361-W1O,OZ I--I~'--'---'----62"04908Ţ 630 --:w 0:0t5--~1 larde

'Ilub XIi1AUCO.

~1'=I=1 550 430 8~1 1050 25 0,040= 7.01[=.:__540 480 0,040 n

---:wo 2il5"'6,:j 806 --ss 0,030. -- ~-- --- --- --- ----570 290--,I-~.. - ..c--r62S--" -]7-' -'I"=C-,I~'-' ,-

I zl_3 ~I 5 I 6 17 I __ a_l.£..ti'.•.,,~:'

Io 1

1 1Talţ de. here

"2 :Mugnt:~ill

~- 1vlnngal (lemn de pin)~ Magneziu atollliznt

=s ~fagnetiu rnăciU;llt,--.--6 Mangan

=-r Mazăre de!'lhidratntă-g-.MAlai făinii

~ MetOl1-10-~men

11 ~Ie.taxon12 .Merea ptoimid nzolină13 Melamină14 .Metilcelulo2ă

I

15 Molibden

W Mangal17 Magneziu

-

'--18 Magneziu (am)19 :Magneziu (pioleuţe)2()" Malţ

21 Molibden disulfid

,~~-- ,~Iercaptobenztiazol

'"~.

ANEXA i (iiiirl""uare)-

I - I I I I I 6 - I I I I I I I Io 1 2 3 4 5 7 8 O 10 11 12 13 14 15 16 I

1 Ln.ctoz1l:'- .. 450 - 0,56 20-70

-- --- --- --- --- -- --- -- --- --~--- --- 12 Lapte praf 490 5,8 147 50 0,05 74 15

490 5,83 148 50 I--- ------ -- --- --- -- --- -- ------ -----3 Lcmll~coajămesteacan 6,7 3,7 1,8 450 250 7,3 531 20 0,06 pu-

ternicI

-- -- --- --- -- --- ------ --- --- --- I

4 Lemn-pin alb-fi'iini'l. 9,9 3,1 3,2 470 260 8,0 387 35 0,04--- -- -- -- -- --- --- --- -------- -- -- I

5 Lemn-scoarţa brad 5 5,8 252--6- >10 --- --- --- --- 6;G 56;:' -- -- --- -- --

f. pu. --Lemn-um.pluturi\ pt. br-nor.

ternic !7

--- -- 420 315--- --- --- ---

0,22 70- -- --Lelnn taxe (fag) 16--' _ --

8 5}; 2;'7" -- 7:'2' 35T' -40 0,02 -- --- ---f. pu.

,14ignint.Ll.lidruli7.ată >10 450

--- -- --- --- tcrnic

9--- 196 329 ---

l.ignină foloase 8 316 5,6 30 850 pu-

--- --- ternic

10--- ----:i82 196 6;G 329 -ss --- __ o ---

Lignină conifere 8 850 " !11 Lignină bumbac 8 327- 196 ---s;6 329 --;J3 850 " -

12 Liguiu.su1fonat de Ca--- --- ---s9O ---M5 136 160 0,100

--- -- --

13 Licopodin 4&) s:s 476 o:o:r- ---25 13

440 260 6,15, - I

14 Lignit 185 45 0,06 6500 15

15 Lignit. praf de hrichete--;j85 230 0,47 3-30

16-- 260 --- --- --- -- 0;39 2-15 -- --

Lignit brut 320-460

17--- ---m- --- --- -- --- --- -- --- 2500 ---

Laetat de calciu18

-- 445 250 4,"2 -- ------ --- ----se __ o - ---Lignină

19 'Ligniuă răşină--- -- ---m- -- --- -- --- --- -- ---

4,9 40 7------ --- -- --- --- --- --- --- ----- ---

--- --- --- -- --- -- -- --- --- --- --- -- ------ --- -- --- --- -- -- --- --- ------ ---

--- -- --- -- -- -- -- --- -- --- -- --- - " .

--1-- --- -- --- --- --- -- --- -- ------,

~ AN6XA 5 (continu.r.)

I,

I 1 I I I I I I I I I I I IO 1 I 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 161 Izobutil.metacri1at S,O 1- 5,2 176_1- p~-

--- terllic--- --- ------- --- --- ---2 Indulini'\. . 10 140 --++--- --- --- --- --- --- --- --- --- --- ---3 1zopropilfeni1carbam at 135 13 +++..---- --- 645 --- --- --- ---w- --- --- --- --- ---4 Izobuti1endiuree --- --- --- --- 4;i3" 90"" --- ------ --- --- ---5 Igrul11 50 WP

--- 460 --- 6.î1309 --:rr- 0,05 --- --- --- ---6 Ierburi şi muşchi pu- 13

--- tu.ic--- 645 sete:"" --- ---zo --- --- --- --- ---7 Izobtl.tilendiurce

--- --- --- pe:,te ------ --- --- --- --- --- ---

--- --- --- --- --- --- --- --- --- ---- ------ --- --- --- --- --- --- --- ---

--- --- ------ --- --- --- --- --- --- ------ --- --- --- --- --- --- --- --- --- -- ---

--- --- --- --- --- --- --- --- --- --------- --- --- --- --- --- --- --- --- ---

------ --- --- --- --- --- --- --- --- ---

--- ------ --- --- --- --- --- --- --- --- ------ ------ --- --- --- --- --- --- --- --- ------ --- ------ --- --- ------ --- --- ---

Nt:;

ANEXA 5 «ontinuore)

o I 1 1 2 I 3 I 4 1 5 I 6 I 7 I 8 I 9 I 10 I 11 I 12 I 13 I 14 I 15 I 16

1 Hcxametilentetramină. ' f, pu- -¥-Iillgredienţi 410 6,88 703 15 0,01 ternic--- --- ---- --- ------

2 Hic1rat de torin 260 4,2 457 80 0,003--- --- ------

3 Hidrat de zircolliu 350 4,85 633 85 0,06

4 H.exaIIletilell tetramină >iO 32,7 5Ţ 4101"50 6,2 770-'-0- 0,01---74 --- --- 11410 6,9 775 15 0,01

5 Hidroxi-etitceluloză 6,9 4,9 I:4 ----m- --- 7.4J:84 25 0,04--- --- --- ---pu- 14ternic

6 HidroxietU.celuloză- 1,7 ---z:t o:s 390 3W7;J 281 70 0,035 --- --- --- ---fOllfnt lllonobu7.ic-compoIl. --- --- --- ------ --- --- --- --- --- --- --- ---

7 Hidrazină suHat cx- ++--- --- --- --- ------ ploziv --'- --- ------

8 Hi.dr azo-dicarbomidă 403 --- ++--9 --- --- 597 --- --- --- 35 --- --- ~ --- ---

(1.4 Dihidroxibenzen) +Hidrochinon~ 342 7,6

"lO- --- --- 595- --- --- --- --- --- 0,42 5T-O --- ---Huilă cu flacără lungă655 235

11 HIli1r~ pentru gazeificarc 580225--- --- --- --- 'O,4l 5=50 --------- --- --- --- ------12 Huilă de coxerie 6TO '2BO 0,42 5-50 ---13

--- --- """360 --- --- --- --- 0,07 fibră --- ---Hîrtie 500xx20

14 Hidrud de titaH--- 440 270 ---r;:J 25055 0,06 --- 840--- 13

440 6,45 680 70 O,OG

15 260--- 4.ii7 45880 0,003 --- --- --- ---Hidmră de torin 6

16--- --- 350

--- 4.ii7 5DS85 0,060--- ------ ---

Hic1rură de zirconiu 11

17--- --- --- --- 3,06 --;rn- 80 0,005

--- --- --- ---Hidrură de mnniu 0,5

--- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- ------ --- --- --- --- --- --- --- --- ------ ------ --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --------- --- --- --- --- --- --- ------ --------- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- ---

1 _

o1 Gluten de grîu __ 520 50 0,08 15

l,O --- --- --- 210 --- --- ------2 Gumă. arabică de suuau B;2 ma-

--- --- derat--- --- 6;1 --- --- --- --- --- f. pu-3 Gumi'!. DK >10 595

--- teruic--- --- --- 175--- --- --- --- --- ---4 Gumu karaya clin India 3 8,1 pu-ternic--------- --- 6,2 420 --- --- --- --- --- f. pu.5 Gumă 1r::mila (Copal- >10

Filipine) ternic7Ţ --- --- ------ --- --- --- --- --- --- ---6 Guml\. tragacanth (Imn) 8,6 350 pu-

ternic7 --- --- 16-50 74- 3740Glucoză 520 +-[--

850--- --- --- 780 --- --- --- ~ --- --- ------ ---8 Griseo[ul,'in(~ +--------- --- --- --- --- --- ------9 Grafit >750 36 0,24 ~5>750 15-25 7900--- --- ---

6~0--- --- --- --- --- 0,77 ;o=- --- ---10 Gudron moale (T.)f. 54)

300--- --- --- --- --- --- --- --- 50- --- --- ---11 Gudron moale (T.:IH. 150) 620 0,72800

12 Galben de nartal--- --- --- 4iS --- --- 135- 0,78 2220 -

-184--- --- --- 470--- 337 0,05--- --- --- ---13 Grîu praf 7,15 70 ++--

14 Gî1sonit1\ 56il G.l5 255 20 0,025-1-5- Gelatină (vită) 6W 480 5,5 ----s4 >500 74 ---

--- ------ --- --- --- --- --- --- --- --- ------ --- ------ --- --- --- --- ------ --- --- --------- --- --- --- ._- --- --- --- --- --- ------ --- --- ._----- --- --- --- --- --- --- ------ --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- ------ --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- ---

~ ANEXA 5 (continuare)

.•. --1---7----1 -2-1-3-1-4-1 -5-1-6-1-7-' 8 1 9 1 70 I 17 I 721 13I 14 I 15I -

450 3,06 290 130 0,08--'--'315 2202,9168"""lO5 0,02-- -----,.--- --1 10

320 3,4 475 105 0,02--'--'320-- 3,06 -as 200 0}4-- -- -- --1 Ia

315-- :1,061T91'200,0il---------I-a-I-~--540--5,45~-=- 0,015--------18

••,t

2021

22232425

2627

282930TI

3233

I 34:1536

37

38

Fcromangnn (1,4% C)Fier curbonil

Fier elcetrollticFicr redus cu hidrogenFentiazinl!.FenantrenFenl1carbonat de izopropitF1Hn1i de porumb

P~in1ide lemnFitosterolFăin1i de stngeFerocrom (69,4% er,24.3% Fe. 4.7% C)Făinh de cerealeFcnncetinaFtallmid1\~ncFliină soia

Fenal fudura! răşillrt

Ftalatdillitric

--,--,-- -- -- ------,--,--,--,--13

-W02606Ţ420~ 0,06 U400 8,18 400 30

== 430== 7,5 375 40 0,02====1==1==1_1_7_330 4,77 545 25 0,01

--'== 556 1901========_ 1002000 44

790 670--'--'516 Jli5 --1--1-9'31--1--183'--'--'--- 3,363il--G,2336"~ 0,050 74

__ ,__ , 690 535== == -:lG == == _ 20==1=='--520 6,9 455 35 0,05 200

--'--'320 -- 6,3270325 0,01-- --, --1 f. pu.j 14hrnic

--'--'7W4i5'2";9------ 0,49-- 7300--

---,---,---,---,---,---'---'---'---'---'---'---

---,---,---,---,---'---'---'---'---'---'---'---

---,---,---,---,---,---'---'---'---'---'---'---

---,---,---,---,---,---,---,---,----,---,---,---

---,---,---,---,---,---,---'---'---'---'---'---

++++~-+++++--+

••[1':;

"{-

'.

ANEXA 5 (,,,ntinu.re),

o I 1 I 2 I 3 I 41 5 I 6 I 7 I 8 I 9 I 10 I 11 I 12 "1 13 I 14 I 151 i61 1Fenll-3metiJ pirazoloni'!. ._". ., ..

20,4 .. 200 +2 -- -- ----s85--- -- ~ --- 250 -- ---Fellilendimalcio.imidă3 FO:ifor galben

(păstrat sub ap1'l) O 250 sub apă--- --- ~ :J05 -- --- --- 0,99 30-150 5960 ---4 :Fosfor roşu 48-645 -- --- -- -- --- ---75 --- --- 250 --- --Furacloină 5006 Făină. de secară. , 415 325 2,4 ~ <i;3l -sa +++-41:'1-410 325 30-200

--'- _._-~ -- ~ 259 ---so 0,0:; 0,012 ~ 3940 --7 F1l.ină. de grtu pu-410-430 290 6,67 400 50 0,47 20-200 ternlc-"-'-' 460- ~ 0,045. 0,07 30-MO 6470 --- ++"+-8 Făină.. de plută 325 44-59

"505-----"'- 560 --4J8 -50- o;o:r- --- --f. pu-

--9 F1l.in1'l. de mazăre 133,5

-'--- -- teruic-- 440 -- --- 1300 0,10--- -.-- -- ---10 Ferovannc1iu . pu" 17. -- tcrnic-- ----:ml -- 3,72 668 140 --- 0,0iJ--- --- --li Fcrotitan (%C<) 13

640 --- 3,5 425 -- --~12 1,'cIosHiciu (75% Si) , . 49 0,400 . 44 li

,860 6,11 253 420 0,400 -'-'-'-'---13 }l'eroruango.u 450 290 3,3 295. 130 0,08 mo- - --

-- --1"'790

-- -- --- --- --- --- -- d'~iat14 Ferocroni % C» ~' "" 2000 ..... 6470 pu-" .. 19. ,

tcrnic15 Fire de cluepli 430 5,69 56 80 0,08 mo".-- derat

. . -- --- ------ ----- -- -- -- ---16 Fier (94% Fe, 2% Si) 430 240 0,3 14 153 74'.. --- -- -------- --- --- --- --- -- ---17 Fier pulbere 420 240 3,20 421 100 0,02 pu- 10

-- ternic-- -- -- --- -- -- 0,53 4'ilii'=- ---18 }'ăiţlă turtă de rapiţ1\ ,.

'I9465 1000 •.

180 --- --- --- --- --Făină de peşte - , -. 512 --sz 0,~5 ".. 6.3. .~., .. ."'"435 80-1000 .

~)"'('j\", ,,~:,..~ "O,~."'1.•..,'3•~\..Il,

:~1!

"~'~.

ANEXA 5 (co.ntinuora).•.. _.~... - --- .~.. " -_ .. c ... " - -- ~-.._." ,,- .._, ' .... . -

01 1 J .1 J :3 I 4 I 5 I 6 I 7 _. i"] 9 I la I -'II I 12 I 13 I lJ I 15 I 16 -1 Ehonitl'l. 360 2,7 :16-50 7740

320 30 O,O:W O.:lO 11.~ ~ ~-- --- --- ---

2 Eti1celulozil 350f. pu.

>19 ~ .~ ~ .•56 15. 0,01 5-10 ternfc ++--o'v --.-. ---3 Epoxi. fără catl1lizator - 421tnodifkator sau aditiy )-<-10 12,~ 2.7 540 6,R 20 0,015

.. - - --- --- --- --- --- --- --- ---4 Epoxi bis.fenol A (atnea. - 154

pu'tec) 1;11 U 0,5 510 6,0 30 0,035 t«!::rnic

.:.,;"....- - --'- --- -'-- - - - ----5 Etileelul(1zli~eomp.turua~ - 7,2 147

f. pu-re ::;... 421 --- --- ~ temic- --- --- ~ .•••..............•... - --- ---

6 Este! /lectie de sodiu 520-575 ~ ~ 0,56 5-70

: ;'~-.- -~ --- --- ~ --- --- --- --- ---

i --- --- -.-- .---------.- ---=-....:- --- ---- ---,~ ~ --- ---I, --- --- .~~ ---- -.'.- ~---.--'--- --- ------ ----

'f~ -- --- --'~ ~ ~ --- ~___ o ---- --- ---

--- --- ,- ~---- ---- - ---------- - ~---,'- -'--..".,...,..." - - --- --.-.- --- ------ ------ - ---,..,.,......... --- -- ---

:!~ --- --- --- --- ---_ .•...- --- --- ------ ---I

I --- -_.- --- ----~ - ,,--- --- ~ --- ---~ ---- ~ - --- --- --- -;-1' - - --- --- ---

-'.- ---- -- -----.-- --- ~ --- ---, ..

ANEXA 5 (continuare)

1615

~I~I~I __ I~I-,~-~I._~'-"__l_' _1_' _. __

750 620 I ~ . 74~I==500 i • 11,4 .420 40. 0,045= 74 ==,~ __ 5630 __ ~I~ 15 ~--~----

70 290~------~~--._------

.. 1 2..f----;j -4 15-' 6 18 r8~r 9 10 111 I 1.2 13 I 14 I, , ...., 400 7,15 476 40 0,04

1

'--. 520-7,iS"I7O -W- -O:OS1~1~-I""'-I~-~~~-~---~-----~---~-...-. .. . 500 220 4,0 35 260 ,.....•.•...•.•.. --- ~- -~~- -~--,--'-~-.---~

DinitrobenzumidDifeni1Di~ulfură rl.e molihdenDimetilhidra:zidă acid!ltlcduic. (Ac.n-dimetil.nmltlo-.'Iuccin<'lmic)

t~~2930

23 Dextrinl1 el e grfu24' Drojdie '-' .

".25 Diclorpopionat de sodin'26 'l5iclordift=niltric1or~tall

DDT

f Q --.

~.

!:';,-:... ~-"

_1_'c' I ' ' I~I __~'_'_'__-_,__.~~l--_I I__ '__

'1" .1~ ---I--I~I---'---I~I....,,,,,,-,-' I~I---'--I .•.~l---l--'-I-- __

---'---'---'---'---'---I-==.....-c'>" 1 ' '_1_' 1_- __ , _

---,---,---'---I~,--==-!~.I l .I..__'~' , , ,

_._--'---'---'---'-....-,."".-1-.- ..--. _1_, ' .1-..............1' _

-'-'-.-- --.-'1----1---'---,---,--_, , , ,__._. , _

~ ~I---I---'---'---,---,---,-~._~,--~,---,---,---,~ ~l---'---I---I---I __'__I~I ' , , , , _

:-~-'-1-' .

'I!'---,_._._,-,_._--,---'---I~I----j--'--I---I---,-_-._--

--'--'-.-'-'~.-I----=-l---'---'---'--'-- I~'----....I __ '_, , , _

" ",-.• _ •••• :1.... .1 I ! ! I I I___ ..J I r

""

.~

'ANEXA-'5-(uoIlOH.r.)

I ...~!.IDialUI!.I.!

7 I 2 I 3 I 4 I 5 I 6 I 7 1 8 T 9 1 10 I 77 I 12 I 13 I 14 I 75 I 16

>10 7,0 2,7 480 - 6,3 420 30 0,02. 74 1. pu- 10 ,480 6,4 .600 30 0,02 teruic

I 2:9 580 --- 5:9 563 --zs 0,015 --- --- ---2 Dimetilizoftalnt > 10 9,3 ,

Dimetiltereftalat 5,9 5;B 570 --- 7,4 840 ----:JU 0,02 -- ~--- ---

3 >10 12570 7,3 845 30 0,02

-- -- --- -- -- -- -- ---4 Derivaţi alilnlcooHci

CR-39 > 10 5.6 3,6 510 - 6,4 527 35 0,02 "

--- --- -- -- --' --- --- --- --

5 Dinter cetenu (condiţ.50-50 Si) >10, 5,7 910

-- -- -- --- -- -- -- ----- --6 Dio:x:id de dic1orpcllta.

dien~ >10 5,9 665-- --- -- -- 5,5 ---gw- --- -- '--' _ ..'- ---

7 Diterţiar -butll-p aracrezol >10 ..8 ~extrini'i..de pOIllm b , 400 7,JH 4~.U ------:w- 0,04

-9- Dinitro-orto-crezol ---.wJ 5,41 316 ---zs 0,08 0,42 . 15-- -- --:wo --- 5:9 -- -- --' ----:JU -- ---

10 Dcxtrină 7137,8 0,33 20-70 4350 +++-'

--- --- --- --- -- -- 157-- -- ~ --- -- --

11 Dibenzoat de co.1ciu+++

12 --- -- --- l80 325--- -- l(j() -- -- ~ -- --- --

Dictilcn.ro.'bnmidă ++--'--- -- -- -- --- -- -- -- -- -- ___ o -- --

13 Difenilallliull... '152

.. +++-14 Vifel1ilenpropau.

-- -- -- -- -- -- -- 22,7, -----

850-- ---- --- +++1

, '74

--- ----- -- -- -.-- ''12,6 --- ~ ,. -- ..15 Difcnilgaullidină. I

850 +++-,-- -- -- -- -- ~ --- -- 250. -- -- --

16 Dimetildi?llan +++~-- -- -- -- -- ~

._.. '- ,-:-:-- 8065--- --

17 Dio~ibcllZofelloni1 206 +++-'18 D-orto- talilgun.nidină 7 00 0,045

---185 +++-

19 Dinitrocrczol -, 34iJ 3,70 153 "3U 0,08 .. 0,42 74 15

, -140 25 4.0-100

. .. -- 7,313 "'T76 '55 .. 0,05 --- -- -- --,20 Drojdie de bere 520

.. pu-ternic

21 Diazo-aurino-benzett -- -- 550 -- (f,4 703 t5 0,02 --- -- .'1:- .. 16

22 Difeni1 65'0 3,78 lO:l 35 " '0,06 --,- ~..... ' :.

••. I.~" " .. ' ',.

ANIlCA 5 «ootiouo,.)o I 1 I 2 I 3 I 4 3 6 I 7 8 I p 10 I 11 12 18 14 I 11 11lOR CadmIu 570 250 7 0,5 .,000 7.

Carbura de calciu (car- -- _ .. -- -- -- --- -- --- -- ZiiO --- ---107bld) ,555 325--- --- 3B8--- 3T 224 --- -- -- -- --- ---ln9 Carboxin -- -- -- 650 -- a:o 385-ss 0,020 -- ----u -- --lnq 1.4 Cloracetoacetaui1idl\

110 erom 5BO"400 4Ţ 350 230 0,140 7.111 Cafein!\ (1.3.7. trhnetil- 632.6 dioxfplJrltl~) --- >890 >220-- ----- -- -- -- --- -- --- -- ---112 Cmnarini'i 0,010- -- --- 520 -- 3Ţ -- -W 0,00 -- -- -- ---113 Caseinl1

7114 Coc9 praf (făină) 495 185 - 200- Cuprn (99,5%) --- -- 700 --- -- -- -- -- -- ----u -- ---li ;;

TiA Clornr1l. ne polivinil 595 400 IT 14 200 0,150 -- ----u --- ---- --- 552 140 ---sa ~117 Cll.rbune mineral -- --->750 -- -- -- -- -- --5- -- --119 Cocs mineral 37--- -- -- --- --- -- -- -- -- -- -- ----- -- -- --- -- -- -- --- -- -- __ o ----- -- -- -- -- -- -- -- --- -- --- --- .

--- -- -- --- -- ----- -- -- -- -- --, -- -- -- -- --- --- -- -- -- -- -- ----- --- -- -- -- -- -- -- -- -- -- ------ --- -- --- -- -- --- --- -- --- -- ----- -- -- -- -- -- --- -- -- -- -'- ----- -- --- -- -- --- -- -- -- -- --I -- --- --- -- -- -- --- -- -- -- ----- --- -- -- -- -- -- -- -- -- --- ---- -- -- -- --- -- -- --- --- --- --- ---

-- -- --- --- --- --- -- -- -------- ----- -- -- -- -- -- ------ -- -- --- --- -- -- -- --- -- -- --

.it~,

N

'""

"

I J•

+

++--++--++++++--++--

+++++--

++--++

++--++--

4150 ,--'

--'--'--'1001--1--1--1--1--1--125013900-'----4900--,---'--'--I--'-I--I~------ 250 ---pu:-

ternic

==1.==1==1 675 ====== 10,4 ==========410- 10-52 140-850 -750__ ===-- 292 ==============104001==285 6690

-- -- -- .,WO-- ---- -- -- -- --10800-- -- -- 120- -------- ------lo7OO---- -- -- -- --- --- --~---zu-- --- --- --- ----- --- ---I37lJ--~ ~---zs 0]"1-- --1-0- --- ---1 8---- -- 590 -- 6;':jl'i91000---- ~ ----,--,---,--4T7~-- --~----~----

490 G,8 204 60 0,045--'--'-- -- ------------,--:320 130G,G 5GO 30 0,03 74410 35-44

=1=1=1 326=== 40===1=1=20

440I I 6,8 '12041 50 1 0,0"_,=:=1 440=7:1 272,4010,041=1=1=1=

Cduloiu

u'i

U4

81 \ Cllrbullc brun (RDG)Cărbune brun

78 I Celuloză din bumbac79 Cil1amol1ă

80 Coji deshidratat. de ci.trice

9ti Cauciuc butadiell~tircnic!:.l9 CauclucCloroprclliclUU -c:.-i~l~izoprellic SKI-3101 Cauciuc natural-102 Ceara montnllrl103 Cc1nloztL etil104 Cărbune at.:iiv105 Chilimbar

!;1,; I Ciclounrbital

ts:.!. Curdiazoltsi:l Ceara montanaM-l Celofan --- Se aprinde foarte rcpede la temperatura camerei~o-. l:esin --- La temperatura camerei se aprinde instantaneu~ Ciclobarbital -- 1 388 I I 1 1 32,5 1 1-T~'l-~loratde a~lOl1iu --- Poate exploda pe timpul dcpozitl\rii şi la lumină."ts,;- ~Cl~r'attie' batm --- --- Explodează prin frecare, şoc, încălzirets~ Uamt de biomicill.1. --- 1 940 I 1 I 1 25 I 1

-~v- C1~atdc p(;tasi~----- Cu suhstanţe organice face amestecuri explozive

,;[" -dorfeu;iduuetim~-e-- I I I I 18 1l:I:T- -~;orhidru.t-de allu~ .--- --- --- ----w3 --- --- --- 15,"1--- --- --- --- ----t,lj- -coaJăde-lalllli~ --- ------1--490"--- 3,58 -n~O,04I---I--I--I:f.~~t~l Clo[llră. de llitrobcnzoil

- -_.---Coloranţi organici

••'"••

H

J

ANEXA 5 (continuare)o

1 1 I 2 I 3 I 4 I 5 I 6 I 7 I 8 I Q I 10 I 11 I 12 I 13 I 14 I 15 I 1655 Camfo! 582 460 61 850 9000 ++++875 10,1-- -- -- -- --- -- ~ -- --- ._--- ---56 Captan tehnic 15,6

(CoHa02NSClJ) 480 22,75 92,8-- --- -- --- -- --- --- -- -- --- -- --57 Captax (Vulcacit M) -- -- -- -- 10,4 +++-- -- --- -- -- -- -- --58 Clatură de n-nitroben-zaU 675 10,4 . +----- -- 352 --- --- --- ss---- o;oI ~ -- ---59 Colofouin (depozitat sub 6 ++++80°) 329 3,8 12,6 0,49 50-80 H170 5-- -- 420 270--- -- ._--- ~ 7-10 -- ---60 Carbanil de fier

61 Ceară de montana OP 400 26,0 0;53 ~400 30-100--- -- 425 -- -- --- -- -- 0:37 80- --62 Cauciuc moale

-- 300-- 550-- ------ -- -- 0,68 300- -- ---63 Clei de piele (praf)

-1000-- -- -- 305 ----- -- --- ---100 -----64 Celofibrli (praf) -- -- -- 380----- ----- ---500 -- --65 Celuloză su1fiticit66 -- -- 650 350 --- -- --- -- 0,33 1=15 -- --Coes de turbă -- -- 375- -- --- -- -- -- 0,45 4-:<0 -- --67 Coes de lignit

640 235-- --- >750 430 --- --- -- -- 0,74 4-50 8600 --68 Coes de huilăG9 1,0 -- --- -- --- s:s 161-- -- -- -- -- sla.bCr.rbunc de Pittsbourg7() --- -- -- ----- -- -13-- -- --- -- -- ---Carhonn.t de fClJil~izo.

propi! -- 5535 +------ 660 -- 2}3 20,4 ------ --- --- ------71 Cărbtutc activat72 -- -- -- --- 6;46 204 --;jS 0,06 --- ----- ---Cărbune snbbitumos -72 -- -- "520 -- 4,43 66 --;jS 0,06-- -- --- --Caseină regenerată 17~ -- -- 520 --- 3}5 ~ ~ 0,095 --- -- ---Ciclobatbita! de sodiu +++--- -- 420 -- 4;2282 45 0,100 -- -- --- ---75 Cacaco -~ Cafea -- 410 -- 3T --17- S5 0,160

--- -- -- --- 1377 Ccaprl. deshidrutată -- 410 -- 4:08---m13O -- ------ ----- -

1135

36

37

CumaraIlă-hHlen-d tu

Compouncl A1chilccten3.-Dimer PE-SI(50-S0)Cauciuc crud, dur

>10 I 24,4 I 5.,[ I 520 I - I ,1.4 772 15 0.01 I pu-550 6,5 15 0,01 . totnic-1-1------ --p;;-:->~I~I~I~~~~~ 0,03 ,_hrnic, __

7.4 4,6 '.6 350 - 5.6 267 25 0.05 p~.t~rnic

---,---,---,---,---,---,---,---'---'---'---'---38

39"

Cauciuc sintetic, dur cu33% SClor-cfLllduc

> 10<{O,I

f. pu-~I~I~I-=-I~I~I~I0.03 1__ 1__ 110.00°1ternle~O.I - 940 290 - * X ,Iab

"---,---,---,---,---,---,---,---'---'---'---'---

+++

+++++-tL++

11

3856,6

6.5 I 98~~~ 1==1== ==1==1~.030 1==1

7419440 ,--

pu-__'__'__'__I~I~I--I-_-I--I--I--I:~::le___, , , ,~I 7_1 ' ' ' ' ' _

2

4,6

<1

---,---,---,---,---,---,---'---'---'---'---'---'---

---,---,---,---,---,---,---,---'---'---'---'---'---

845 176-'-'-1-----]81-1-1-1-[--- ~-- ----l5.I-- -- -- -- --o

Celo£i1Jră (bumbac sin-tetic)

Clnnguauidină.

Clorf enil-d 1me titurecClorhidrnt de aniHnA.

Copolimer anhidrid~ -maleicl1-etUenă 0,2 1,0 0,2 540 5,3 91 95 0.0,( slabCopo1imcr anhidridă. --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- f. pu--maleică-stiren > 10 7,1 4,1 ~70 490 6,7 674 30 0,02 tcrnicCead de l)olietilen1'l. de --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- p;:-greutate mot mici\. 5,8 5,2 210 ternic.CupaU ..;":- tirell-acriIo- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --.-.-

nitrî1 1,9 5,0 98Clorură de --p-'o"-H'-v"-ln-'j..-[-,{7j,-',h"-- ~ --- --- --- --- ~ --1-4- --- --- --- --- ----;w)Copo1imer acri1onitril- -- --- --- --- --- --- --- ---- --- --- ------ --- f. pu~clorură ele vinil (60-40) > 10 5,7 224 tendeCopaHme! formaldehidă --- --- ---- ---- --- --- --- --- --- --- --- 9iâ"bacid na[talcn fll1lfonic(uscat)CopaHmer etUcn-anhidri-dă-maleici'l.CopaHmer stiren-:ltlhidri-dă muleidl. (sare Na)75% ~ru:eNaCauciuc (Cu 33% R)Ce11110id

40

-4-1-

4:1

~

~45

46

47

48

4950--51-52-53

,,&l 154'"

Lţ,•.\.~,~_ ..,-"'~'"

AN.Exif .s.'-{co;ti"nuaref

;,.,

•."•~,""

""f

•,,

~ ' 1 .. -,- . l' - 11 ' I I ;;1 5 I 6 I 7 I 8 I 9 I 10 I 11 -1 12 '1 dM, .•-1 14 I I •...~....15 li

IB CeluJozl1 alfa >10 2,7 4,0 410 300 7,5 563 45 0,04 ' J f.. " . pu-.. ternic

Celulod puf (tAiatA B,7 2;3 3;8460 260 7;il' 493 ~ 0,035 --- -- -- ---19 pu-scurt) , ;; . ternic

,". .

Coajă mesteacl1n măcinat 6,7 3Ţ I:8 450 250 7,3 531 -zo 0,06 -- --- --- ---20BT :0;7 390 ---

6,6 '1'55 -zo 0,0:; -- --- -- --21 ' Celuloz.A.etilhidroxi1etil 6,0J

22 Celuloză' metil 10 '360 340 '30 0,02 l. pu~ J

terllic I

'8;0 1;6420-- 6;0 253 ----;w 0,015--- --- ~ ,

23 CelulozA. acetat >10 4SW ,..~,-- -- -- -- -- -- -- --- -- -- -----24 Clorură n.cri1onitri1~vini1

"de vlnlllden (70-20-10) >10 5,9 3,0 650 210 6,1 1053 35 0,015 i3;9 I:8 430-- 7:5 -:i02 ----;w 0,03 --- -- --- --25 Celuloză trÎacetat 7,4 pu-

ternic,

26 Celuloză eHI 5 -lOţL praf >10 2î;H :J,4 370350 8Ţ 456 ~ --o:m- --- -, f. pu- - ,----- --- -- -- -- ternic-----w 0,02

--- ---sso-- ---27 Celulozi'l.metil", ;

>10 9,3 31 :J60 340 9,3 421 30' I----- -- --- -- -- ----- --- -- --2B' Compound turnare -," slab IUree-fo~mQld~ fjn~ gr. II 1,0 0,6 1,7 460 - 6,3 253 85 0,08 .' i-- --- -- -- --- --,- --- --- -- -- --29 CarboxÎmetilcel uloz! 0,14 pu- IviscozÎt. scăzută 1,4 0,5 2,5 460 310 9,1 351 60 ternÎe I--- --- -- -- -- -- --- -- -- ------30 Cnrboxi po1imetilC11ă- -, ,. + slab. Inormalll. <0,1 <0,1 2,0 520 - 4,9 386 325 + Î-- -- --- --- -- -- ------ --- --- --- ---31 Copolimer stiren-aerilo- a,03 pu- ,nllri! (70-30) 1,9 3,8 0,5 500 - 5,0 98 35 ternie I-- -- -- -- -- -- --- --- --- --- ---32 C10rută .de polivinil fină ~O,I ~O,I <0,1 660 400 2,0 - II X slab

-- --- X

33 --- -- -- -- -- -- -- --- --Copo1imer c10rudt de vi~ X X 11" ni1-neetat ~O,l ~O,I - 690 - - X Il X I

->- -- -- -- -- ---34 Copolimet tolue1l-QeriIo. . f. pu- ,nitril-butadiell (58- - , .... >, ternÎc " , ...-19-23) >10 9,5 1,6 530 - 6,0 3:10 20 0,02 I

ANEXA 5 (c0nljn!J~fe~

-

--

--

o I 1

l Ca.fea

2 Cacno

3 Cereale furaj ere

4 Coajă de lămîie

-S Cetl1coton

S-I Cereale ame.'ltecate

16

1013

I 6 I 7 i 8 I 9 I 10 1. 11 I 12 I 13 I 14 I 15 I410 350 4,8 35 280 ~O,800 74 roo-410 3,09 35 85 0,16 der.t--'--'-- -- -- ---- -- -- -- ----SaD 180 4,8 8'" 65 0,01 U lUO.420 245 -4,42 8" -45 0,10 0,.3 derA.t--,--,-------- ---- -- ------540 3,65 35,0 200 0,80 elab

2,8

--'--'---.001--13:58 -n:o- ----;;o0:04 -- -- -- -,;;;;:-1---'----d.e:tat--'--'-- ----- --- -------- --- --- --~6,4 2.•5 puter-nic-,--,---- -- -- ---------- ----~"'30 8,08 386 55 0,03 puter-ternic-'-'---'-- -- -- --- -------- --------430 5,7 56 80 0,008 74 f. Pll-

-440 7,24 703 ""O 0,03 teruie' ---'--I~ --1;26 7,03 1"30 8]2 ----- ---

slab--'--'--'~'--7Ts' 330~0,03----1--1f. p~-

terntc--,-- -- ---- -- ---- ------580 340 5,40 28 >200 - 74 -580 2,10 17,57 -

--I~ -- 6,53 2i"B ~ 0,03 -- -- -- f. pu- :ternic 1 15--,--,-- ---- ---- -- ---- ----saD 3,93 351 230 0,14 mowderat I 14--'--'-- ---------- -- -- --- pn-

635 3,07 408 - - t.mle 16 l'610 5,63 140 55 0,06-,--,---- -- -- -- -- -- ---- ----605 4,08 40,8 120 0,12 18 .425 4,2 0,37 8270

- --- 330 --"4."G -- 30-41 --0,27-- 9290---- «S -- 4;2 -- -- --0,27-- 6470 ,--1;Oli;841'03î08Ţ660-.s-- 0,045 ~--I-pU:-117

480 270 9,1 ..815 _, I!ll 0,08_,_' _' temle 13

1 2 I J 14 I 5

Ceai

Coji de nud.

Caucinc sintetic

trom

Cllrbune cu Iţubst. voI.reduseCărbune (f. volatil)Cărbune mediu !\ubst.voICauciuc moaleCopalCeluloză praf (ligniuâ)Celuloză

Ceapă.

Clnepa7

ii

9

10

IT

12

i3

-14-

--15-

16• I i7._~~

17

~o I

23

-4-

fi--6-

--7-

8

9

10

Il12l:J1.4

15

Bumbac (!'callle)

Hor (8il%H; 8%~lg)BCl1zoat de sodiu

Bumbac (praf)Bumbac lintcrs, hrutllisfcllol ,\

Rutinlt de - acd;~f-(lc -celulo:l.ă (COlllp. turnare)Butirat de a<:etat (lecelulozăHumbac-Ulllplutllri'l. pt.tcxtolitHen-wat (lc sodiu

Benzidil1it CnHI(~I-r~)~BumbacBCllztriazol

Hor

llutirut polidtlilic

ANEXA 5 (continuore)

2 I 3 I 4 I 5 I 6 I 7 I 8 I 9 I 10 I 11 I 12 I 13 I 14 I 15 1 16

470 5,1 28 50 0,025 7~ I I 71 ++-+5~O ;UJ5 3,:~7 10,5 500 1,92 -1000 4000 I'llah 2(1=1=1=1 460= 6,32 _168 100- 0,(16_=.==__,__ , _fiGO 5.97 703 55 0,08 pn~

tl:fuic I --- -- om;- 250-- -- --_.-- --- -so__ o -- ---1 + + _ +~I<O...!.- <0,1 520 -. 5,2 28 500 1,92.=' __ = ~lab .> tu 11,8 - 2,5 570 - H,~_ 600 20 0,015 f. Pl1~

, temic-- -'-- --- o __ , • • _

pu.S,O 1_1_. _I~I~I_I 1_1_1_1_1_._II.rolcS,G -1__ 1_ -1_6,0 U:'.?-, __ ,__ ,__ ,__ ,__ ,__ ,__> 10 I I I 6,6 <20 [ 1 1 I I I t~"::~--- -- -- - 560 --- s,a "-:ras~---o1i8I--- ~ -- f. pu-

560 5,8 680 5S 0,08 . ternic-- --- -- ~ -- E:z:plodl::ati In amestec (:1\ dururii de .•.ar 1•. 135"C -=--- -- ~"470 -~ 5,6 <20 500.025Jj!.j-- -- ---- -- ---- ---- --- --_I--I~--~---~--E-~~~ __~

470 5,~ 158 < 100 0,0150 4-4 r I~::e.--'='=1 ~S2 = 5,9 1<0 I 15 0,010 -- -- -- ---I----s--'-'---'---'---'---'---'---'---'---"---'---1---1---'------,---,-----,---,_ 1---'---, , , , , , _

---.-'---1- -1 ' ' ' ' ' ' ' ' '--_---'---'-.--'---'---'---'---' ---'---'---'---'---'---'------'-._-'---'--- ,----,---,----,.---,---'--- '---1---1---'------,---,---,---,---,----,---,._--,--- ,---,---,-----,---,----,---,---,~,--_, , - __ h,. I .I~ I..-~I __ ~,I~I I,,~_;

-..

, $I,

ANEXA~S-""(continuore)

I ! l' I 550I ' I 4,8,' 70 "40 10'1601" "[' 1'4, 17, ,,' 5-30__ l=~ 546 ====l%vol----:-~~r~I _

cris-tale--,---,---,---,---,-,--,---,---,---,---,---'---expl.

-, I 111"OC., , , ,__ , ' __ temp'., ,__ , , , _

J:++-+

Il 1 '

10 -I-+--~

,-- !_I_~13

15 I_._--""r, " ••

--11 I +++++++++++-+---

+++--,

- --- --

, ,12

....~..30

3:16 1----=70I----O:OOI~' -1 14 I_I~,

340

--'--' 460I 280I 6,2465 290

---,---,~~-,---,~--,~--,---,-~~,~--,---,~--'~~-'~~~

__ , I I :~~ ::~ ~;~ ~~~:~~~ ~: I 1"610 4,1 35 140 0,6' 74850 ------ -- ----, ~

--'---'--'41O----ZOO7:5 ~ ~ --- --'-~1--'I--380 9,2 :--

--'--'--'4TO--~-----;W-O-40,3 '0,03~20-304"i80-'-450 -- -- -- ---s3-' - --------:JO590 -- 6T -----:i22~ 0,035684 ---- ----,- --,,- -------zoozgo--ST---ses-- 0,025--~68Q'--,- ST 5GO---so 0,020-- ~380 -- --,,:l 600~ 0.020-- ~

-'=1 504 _ ' ='==1' 1==1==11390 ,-733 1,4 250

-'==1 ~~~== 4,IG6 "1==1 ',1 74\-1_580 5,6 457 30 ,0,035" ',",

Acetat de aluminiuAcid atninobenzocarbonicAcl(l antraniHcAcid l\!corbic.Aliaj de calciu-!i1iciu-aluminlnÂ.cetat de celulozăAcid dinitrobenzoicAlbu~ de oul.Azoh.t de guanidlnliAmidon de porumb

AzotBt d~ NB/'K.AcId formicAcid sulfanUic

Azotnt de amoniu, ~" .•, 1

"'ii~,:~,~.~;.i~'J~-:'~;;~.t

Âcetat de polivini1

Acetani1irlăAntrachinontt

Amidon t1((:porumbAcid Iadic.A.ccta.t de sodiu

. Acid sebacicAcid stelolricAcid tcrefzalicAmidon de griuAlur.Ţepace~ (Dimetilhi-dra.:&Îdl1 Q aci~ul_ui!u~ci~c)

8182838485

7778

7980

71n73

70

7475

~

l::\G

87888990TI9293

•• 184.,~

••= ANIiXA 5 (.onlinu.,.)

o I 1 I 2 I 3 I 4 I 5 I 6 I 7 1 8 I 9 I 10 I 11,

12 I 13 I 14 I 15 I 16'

50 Acrilamldi\ - polimer I 2,5 I ',1 OR 410 [ 240 I G,O 176 .0 0,03 pu-ternic--- --- --- --. --- --- -_. --- --- --- --- r. pu- .51 AcrilouitrH- \"juil-pirid inic

-polimer >10 7,9 ~,.{ 510 240 6,0 421 20 0,025 tt:Il1ic> 10

--- --- --- --- --- --- --- --- -_.f. i'n.5~ AriI-nit roso. M~ j' Ha 111id ii, ~),9 595

-~-I'"7-,--' tente--- --- --- --. 5T 329--- --- --- --- ---53 Acid azelak ' ' (l,4 pu-

ternictx.-:J.' .a7.0im-butironiT~ ":;-10 --- ----- -'--1'9;4 560 --- --- --- ---

f. pu-54tcrnic--- ---- -- --' --.

-6,~ --- --- --- --- ---55 , Acid paratcrtiar-bntil- 465 "benzoic > 10 7,4--- --- --- --- 210 --- --- --- --- --- ---5R Acid tctrncl'to-etilellc1ia- S pu-mină 7,4 ternic--- --- 300 --- '-_.--. --- o;7l 100-

-_. ---57 Anhadt (praf) ,....,-4(lU ++<500 -400 1000lao--- --- --- --- --- --- --- --- --- --- ---58 Aitazin \In, (Prud\ls

tehnic~ 53U 7,9 460-- -- 570 --. 245 o:os --- --- --- ---59 Albumină Iucto ;),~ 6,8 4U pu-htu.lc 13--. --~640 ---

6,12 680 ~ U,015--- --- --. ---60 Aluminiu atomizat 7

---m:- --- --. 340 --. --- --- ~ --- --- ---Alar 0,40~ Aluminiu măcinat 550 D5 29U -45 --. ----63 Aluminiu -:590----:i2O ~ 1400 ----:;:s U,U~ 10 764 --- --- 540 --- 437 130 -- --- --- --- ---A1chilarilsulfonnt de souin 7"~ Acetonitril 842 ~----;jG --- --- "'376 --- --- 22,5 --- --- --- ---Alcool 3.5-ditcrţ bl1til 168--- --- 344 2U5 5;"4 --- 42,8 --- 5-10 ~OO ---67 Alcool polivinilic 0,45

456--- --- --- --- -~22,1

--- --. --- ------6R Albastru de mctilcll llOU--- --- 230 --- --- -.- -sa --- --- --- --- ---()9 Altlehiclă crotOllică

[j"'

:;u Acid salicilic I 545 fi~O 3,2 25 74 13 ++157 50 8;;0--- ---8iO 4TO-- --- ~ ------ 850 --- __ o

31 Acid tioc1ivaleriauic ++32 Atrazin G4U :-1-4 ----:22- 100-200 +++--- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- ---33 Acid nicotinÎC

- (Acid piridin-3-carbonic) 573 1,.1 27:\ 80--- ---620

--- --s:3385 -.;o 0,02--- --- f pu~34 Acid bcnzoÎc >10 74 +++

620 570 5,2 387 30 0.02 ternie

35--- --- S50 --- --- --- ~ --- --- 250 --- ---

AdeI nitrobenzoic +++36 --- --- --- ~ --- --- --- --- --- ---500 --- --- ---

Acid sorbic +++425 134 30 250

37--- --- ~ --- --- --- --- --- --- --- --- ---

Aliaj 1110-

Aluminiu-cobalt (aliaj) 950 5,48 598 180 0,100 derat--- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- ---38 Aliaj Al 1[0

Aluminiu-cupru 930 1,89 ~i5,15 280 1,92 slab ---- --- --- --- --- --- --- --- --- --- ---39 Aliaj

Alullliniu- ficr 550 1,47 70,:1 5,00 0,72 -Aliaj -AI+M.

--- ___ o

--;)70 --- 5Ţ --szs To:O ~ ---44

1

= TPi~40 O

AlulIuniu-magneziu 430 6,32 703 20,0 0,02 ternic

41 Aliaj 940 5,55 703 190 0,08 mode. 14

Alumiuiu- nichel rat

~~ Aluminiu- 590 ---:J2O 6,40 1400 ----:J5 0,03 . -1-0-'-- pu- 7

--- ternicU-- 3,6 o:s :320 5:l" 190 0,05

--- --- --- ---4:-1 Amcstec !,VC- (1ioctil- ;'5

ftalat (07 - 33) --- --- --- --- --- ---44 Aliaj f\.I Si 670 5,2 525 40 0,06 ---

.-\luminiu-8iliciu (12% Si) 640 5,2 527 40 0,06

45 Aciel astorbic----:wo 6Ţ 337 70 O,OG }Jll- 12 -1 ++

--------- ---ternic

~ <700--- ""7:l ----

4(j Aspirină liGO 50 0,025 f. 1Ju-660 5,8 703 :,5 0,025 ternÎc

"7--- --- '620 ---

~ 140 0,10 --- --- ----~Aedat de bcriliu SO 17

--- --- --- ternÎc__ o

640 0,64 --- --- ---48 Albu.~ de ou 4,07 35 140 slab -

4'9 Acrilonitril - polimer >10 8,1 2;3 500 460 8,3 ---:;n 25 "'0,02 ------ --- f. pu.ternic

ANEXA .4 (continuare)

5 I 6 I 7 I 8 I 9 I 10 1 11 I 12 1131 14 115116117118119120121\221 23

-46 111 216

12 ~ ----m- ~ -- -- --IIA T; DA2+ :;:: - -

- - - + + +

=25 ~ 410 ~ - -- IIA T,---- - - - --

-- --- -=zs --- 105,8 38,7 - NU 2+ :;:: - - - -157.5 gaz - 8,4 • llA +.-110 ~ ~ ---m- -- -- -- !TA T,-- -- - - - - -45 wo- ~ - - - - !TA - p 2+ + + + + - - -

-- 2,0 lT,6 "'l.lAT; DA- -

-117 >0,0 287 190 160 2+ + + - - + - -

=s <-30 ---go 4TO-- 2;Q ll,6 11A T DA2../.. -;- - - -, ,T + +<-16

=25--- ---mf 470 -- -- -- IIA 1'; NU 2+ :;::- -

- - - - + + +

-44 -5-4- 169~ -- -- -- T. NU 2+ :;:: +--

- - - llA + + -

-45--- 7T65550 -- -- -- 1'; NU 2+ :;:: :;::=-

- - - - llA + + - - ,

=zs <:O -si 412 -- -- -- T, NU 2+ +- -

- - - IIA + + + -

---:co ~ ----:rn- -- -- -- 1'; NU 2+ :;:: ---110 - - - 11A + + + -

~ --- -- --- -- -- -- -llA - !P2+ = - - - --- • f. eJr::p1o-zibil

--=1s-7-4- ~ 305 -- 3:2 12,6 .T,---- - - - --HA

80.7---

2401--- -- -- -- - !P - - - -- 1 e'll.:plodea-

- - - .- - 11A 2+ - -zll

-93,5 ~ 156"180 -- 0,7 --s.G IIA 1';!P2++- --

+ + +

173 -,--407 10iJ-- -- -- !TA T NU - - - - -- • f. inf1a-2+ -• mabilă

-- --- -- --- -- -- -- -- - ---- - - - - ---- --- -- --- -- -- -- -- - -- -- - -- - --

----- -- --- -- -- ---- - -- -- - - - --

-- --- -- --- -- -- -- --- -- -- - - - --.

-- --- -- --- -- -- ---- - -- - - - - -

-- --- -- --- -- -- -- --- -- - -- - - - --

-- -- -- -- ---- -- - - --

----- -- --- -- -- -- -- - -- - -- - - - -

----- -- --- ---- -- -- - -- - -- - - - --- --- -- --- -- -- -- -- - -- - --- - --

.. -

o I 1 I 2 I 3 I 4 I1 WillTE-SPIRIT0,77

..-----

--

--•

--,- ----

•------.---~

• -~--

-- --•

- ---~---

'.--

"

------,--

--,.

214

AN!XA .4 (continuare)

215

v

5 I 6 I 7 \ 8 I 9 I 10 I Il \ 12 I 131 14 I 15\16\17118\19\20121122\ 23

43 147- 260 1300 1,4 6,00 HA T, NU + + +-200

--- --- --- --- -- -- -- - - -- - -,

--- ---- --- ---- --- --- --- --- -- -- - - - - - - -

--- ---- ---.- ---- --- --- --- --- -- -- -- - - - - - - -

--- ---- --- ---- --- --- --- --- ------ - - - - - -

--- ---_. ---- --- --- --- --- ---- -- ~- - - - 7"

---- - --- --- -- •• -- - ---- --- --- --- - - - -

--- ---- --- ---- --- --- --- --- -- -- -- - - - - - -

--- ---- --- --- --- --- --- --. _.- - - - - - -

----.

--- --- ---- --- --- --- --- ---- - - - - - -

---- ---- --- ---- --- --- --- --- - ------- -- -

--- ---- --- ---- --- --- --- --- -- -- -- - - - - - -

--- ---- --- ---- --- --- --- --- ---- - - -- - - -

------- --- ---- --- --- --- --- ---- -- - - - - - -

•~

--- ---- --- ---- --- --- --- --- -- -- -- - -- - - -, ,

--- ---- ---- --- --- --- --- ---- -- - - - - - -

--- ---- --- ---- --- --- --- --- ---- -- - - - - - -

--- ---- --- ---- --- --- --- --- ---- -- - - - - - -

--- ---- --- ---- --- --- --- --- -- -- -- - - - - - -

--- ---- --- ---- -- ---1- --- - ---- - - - - - -

----•

--- --- ---- --- --- --- --- -- -- - - - - - - -

--- ---- --- ---- --- --- --- --- - -- - - - - - - -

--- _._-- --_.- ---- --- --- --- --- -- -- -- - - - - - -

--- ---- --- ---- --- --- --- --- ------ - - - - --

------- --- ---- --- --- --- --- ---- -- - - - - - -

--- ---- --- ---- --- --- --- --- -- -- - - - - - - -

--- ---- --- ---- --- --- -1- -- -'- -- - - -- - -

o I 1 I .2 I 3 I 4 I1 V1NILTOLVEN ,_ ... /-,4,1p. meUI stiren H,C-CH-,=/_CH,

--2 VINILCICLOHEXENA CsH,CH=CH,

3 VINILTIUCLORSILAN CH1CHSiCIs --4 VASHLJNA ---. .

I --

--I,-"--.

-- --,

-----

--, ..

--I .

----.--

•--, -- --

----_.-----~--.--

--.-----

----

216

ANEXA. (continuare)

5 I 6 I 7 I 8 I 9 I 10 I 11 I 12 1131 14 I 151161171181191201211221 23-82 " 60 J70 - 400 3,8 29,3 HA - NU 2+

:1:1=- - - -

-- -- -- -- -- -- -- - - - - - --109 16 128 465 T, NU-- -- -- ~ -m; - - - - - - -14 225

-- ~ -- -- -- -- -- --- - 2+ - - - -+ +-- -- -- -- -- -- -- -- - - - - - - - - --- -- -- -- -- -- -- -- - - - - - - - - -

-- -'1- -- -- -- -- -- - - - - - - - - --- -- -- -- -- -- -- -- - - - - - - - - -

--- -- -- -- -- -- -- -- - - - - - - - ----- -- -- -- -- -- -- -- - - - -~ - - - -

-- -- -- -1- -- -- -- - - - - - - - - --i ,-- _.- -- -- -- -- - - - - - - - ~. -

I-- -- -- -- -- -- -- -- - - - - - - - - -•-- -- -- -- -- -- -- -- - - - - - - - - -

-- -- -- -- -- -- -- -- - - - - - - - - -,-- -- -- -- -- -- -- -- - - - - - - - - -

}

-- -- -- -- -- -- -- -- - - - - - - - - -,I-- --1- -- -- -1- -- - - - - - - - - -,~

-- -- -- ---- -- - - - - - - - - -

-- --1- -- _.1_. -- - - - - - - "' - -

-- -1- -- -- -1--- - - - - - - - - --- -- -- -- -- -- -- -- - - - - - - - -

-- -- -- -- -- -- -- -- - - - - - - - - -•-- -- -- -- -- -- -- -- - - - - - - '- - -

-- -- -- -- -- -- -- - - - -'- -- - --- -- -- -_.- -- -- -- -- - - - - - - - - --- -- -- -- -- -- -- -- - - - - - -1- - -

:<

""'217

" ..,l.". ,1-

,

•

/

•

o 1 2 3 4

••, li ULEI DE BUMBAC • 0,925 -2 UNDECANOL 2 CH,CH,CH(OH)(CH,)CH(CH,)- CH,(CH,),CH, 0,827 5,96,

--3 ULEI DE BALENĂ , 0,925

ULEI DE COCOS --4 0,91 -

5 ACIDUL ULEIULUI DE--

1. 'cocosULEI DE CONIFERE

--6 0,9 ---7 ULEI DE IN 0,93 ---8 ULEI DE MĂSLINE , 0,910 -.9 ULEI DE MUŞTAR ' 1,015 3,42

10 ULEI DE OASE 0,92 -ULEI DE TERPENTINA --

li 0,860 --12 ULEI DE PAL~IIER 0,92 -- --13 ULEI DE COPITE ,

UI,EI DE C!NEPA--

14 0,930,92

--15 ULEI DE PORUMB ---16 ULEI DE FLOAREA SOARE- 0,914 ,

LUI --17 ULEI DE RAPIŢ Ă . 0,958 -

ULEI DE RICIN+--

18 0,96 -,uLEI DE REZORCINĂ

--19 , . 1,~85 3,7920 ULEI DE TEREPENTINĂ 0,86 4,7

ULEI ROŞU DE TURCIA 0,95 --21 -ULEI DE SUSAN' 0,916 --22ULEI DE SOIA 0,925 --23 -

24 ULEI DE TUNG 0,9225 ULEI DE AVIAŢIE 0,901--

• 26 ULEI DE TRACTOR 0,93••

27 ULEI DE VASELINĂ 0,815MEDICALULEI VERDE PENTR,u 0,965

--28

NEGRU DE FUMULEI DE MAŞINĂ 0,917 --29

0,892 --30 ULEI SOLAR

- 0,877 --31 ULEI DE TRANSFORMATOR--

32 ULEI DE TURBIN Ă 0,90

0,927 --33 ULEI DE CILINDRU , J--

34 ULEI PURTĂTOR CĂLDURĂ • 0,965

0,919 --35 ULEI DE MASLINE --36 ULEI DE PIN • 0,900 ,.

zia .•..•."'-); ~

-

,AJlEXA •• -(continuare)~5 I 6 I 7 I I I 9 110 1.11 I 12 11311t'11511iHl.l11912~21j221-=-~_-_I~ - - - ~I~ NU3+::t:::t:I::t:I::t:==/--65 100 225 285 HAT, NU+ + -j~I++

----- - -- ---- 230 -427 - - - llA Tz NU + + + + + __~ 216" ----zz---- - - - lTA~ NU+ + + + + __

23

--~--360------llA ~- -- - - - --

-- --5-4-----gg 350 -- -- -- lTA1'; NU- + + + + - __--=- ---ws- >31534(j - - - lTA T,ND3++ + + + _- 225 - 3.3 - - - HAT, NU+ + + + + _-=-~ 151-----=--=--=-lTA NU-++------~---w>------lTAT'; NU++ + + + - _ - .

~~~ 0,69 lTA T, -++++--27= ~ - ~ - - - HA T, NU3++ + + + = = _43 .--~--____m_---.---lTA T, NU+++++-_

229 ' HAT; NU2+- - + :;::= = -"2s.I -s93 '1IAT';im3+++++==-

-m- llAT; NU ---

-=- ~ --- --:m- -=- -=- -=- HA1'; NU3++ + + + =: =: - 9250kcal!kg-m--sI3~ HAT; NU3++ + ++ = =

- ~279608 - 1.4" - HAT; DA3+++++ _-55~I49US---o.s6.0 HAT';fP2+++++--

~ ~ 1lAT; DA+ + +++=::._~ 1"lA"'~ 2+=_++==_

282 - 370 lTAT'; NU+++++==_~ .57 lTA1'; NU2+==++==_

,200- 380 lTAT'; 2++ = + + = + _ 9520kcal!UO 3+_

----m---34(j-- ---- HAT';--2+ + _ + +=+_3+-- --- -- --- -- ---- ---- -- -- -I~ - - -,-100 290 .HAT, 2++ _ + + + _3+ ,--~--~------ HAT;--2++-++=+-3+

--~-- 355 ------ l1A -r;-2+ + - + + + _ 9520kcal!3+ kg

--~-- 515 ------ llA Tl-2++-++'=+-

3+-----w-----3OQ------lTAT';-2+ + _ + + _ +_3+---------------------- ------

180- 390- HAT, 2++ _ + + _ + _1%.00 3+

--~--35O------ HAT;-2+ + _ + + _ +_3+---------------------- ------

-30 220 325- <290 IIA T, NU3++ + - - - + _ 9600kcal!_____ 450 ---'._____________ kg

225 343 IIA T:a 3+ + + + + _ +--~204 ------ lIA-- ++++ +-

-9-3-\

,

,.

I 219

i

•

(

o I 1 1 2 I 3 I ~ I37 ULEI DE TRANDAFIR .38 ULEI DE PARAFINĂ --

-39 UNSOARE DE COCOS

._- --

40 URBEA H,NCONH. • 1.323---- --

- --..

----.--

--,, --

--

,'1''-- --~ ~--,--

\ --

--

----

--.--

1

--

--,

--

--

j--

2Zl1 • .-.-

.

ANEXA" (continuare), I 6 I 7 I 8 I 9 I la I 11 I 12 I 13 I 14 I 15 11611711811912012d221 235 ,

I - I93

-- ~ -- -~- -- -- -- - --31j- - - - - -+ + + + +

-- --- -- --- -- -- -- -- - -- - - - - - - -14 216 IIA T, •

-- --- -- --- -- -- -- -- - --- - -- - - -132 640 1 IA T, + + + + +'" •-- ~---- --- -- -- -- - -- - - - -- - -

."-- ~---- --- -- -- -- -- ~ -- - - - - - - -

-- --- -- --- -- -- =1= - -- - - - - - - -

-- --- -- --- -- -- - -- - -- - - - -

-- --- -- --- -- -- -- -- - - - - - - - - -

-- --- -- --- -- -- ---- - --- - - - - - -

-- --- -- --- -- -- -- -- - -- - - - - - - -

-- --- -- --- -- -- -- - --- - -- - --- -- " - - -- --- --- -- --- -- -- --. -- -

-- --- -- --- -- -- -- -- - --- - - - - - --- --- -- --- -- -- -- -- - -- - - -- - - -

- --- -- --- -- -- -- -- - -- - - - - - - ---, --- -- --- ---- -- -- - -- - - - --- -

f!l~J;fd ;i

-- --- -- --- -- -- -- -- - --- - -- - - -, -- - --- - - - - ---- --- -- -~- -- -- --

- --- -- --- -- -- -- - - - - - - - - -, .,--:--- -- --- -- -- -- -- - - - - - - - -

j

-, --- -- --- -- -- -- - -- - - - - - - -i,--- -- -- -- -- -- - -- - - --- - -i----- -- --- ---'- -- -- - -- - - -- - - -\i

--; --- -- --- -- -- -- - -- - -- - - --1 ,,--- -- --- -- -- -- -- - -- 1--- - - - ---:, -- -- -- - --- - - - - - -, . , I .1

tU,,

,

,3 I ~2

1 XILEN orto C.H4(CH~)2 0,88 3,661.--;. "

-- --(Dimetilbenzen) meta. ... 0,864 3,66,. --- para 0,86 3,66. ~

2 XILIDINA orta (CH3l!C,H3NH2 0,99 4,18Dimetil 2,3 nni1ină

3 XANTOGENAT DE POTASIU 1,558 5,53

------

.

----

--

--

- -~, .--'-

.. ----

. I

~

<.. .

--..

--.' . --

--. . }

--

--,- --

. . -"~ -- -1

01

22%

ANEXA 4 (continuare)

------- ------- ---- ------ -- ---

b-25 25 144

8> I 9 1-10 1 11 1-12 ,1131141151161171181191201211221!Il':":-.!ilIa- ,.~ lf:-......... ~._. ~~465 400 1,0 7,6 IIA TI NU 2.+ + + - -:;;+ --

23

10250kcal!kg7,8 kglcml

-48 25 139 525 400 1,0 7,0 IIA T, NU2+ + + - - + - -

---------------- -------------13 30 . .139 528 400 1,1 7,0 IlA T, NU2+ + + - - + --

<-19~ 224~2 1,0 2,7 IlA 'f,fP2+ + + = = +:'::

200~------=--=- 9,5 lTA-= NU +++====

---------------- -------- - -- --------- --------------- -- - - ----------------- -- -------- - - ---

I----- -------------- ------ - - - ------_._---------- - -------------

I

-------------- -- -- ------ -- - ------------------------- - - -- --

.-- --- ----- ---- -.-. -'-- -- -- - - - - ---------~-- ------------- -- - ---

-- --- -- --- -- -- ._- -- -- -- - - -;- - ---' - -•--------- ,-------- ---------.

------------------ ------ - - - -------------------- --~-------

----- -- -,---- -- -- -- ---- - - -..-..- - --•

•

--, -' --------------------------

%23

,I '. I I I Io 1 " 2 '3 4

1 ZINC praf 4 Zn 7,14 --• 1, --2 ZINC DlETIL Zn (C1H')1 1,2 -,

,

-- --3 ZINC STEARAT (CHI{CH~) L.COO}:Zn 21

--4 ZINC oeTOAT 27% (C,H"COO),Zn

---

'----

1---

--•--

. ----

.ţ"

I ,----.-----I----

,--,--

"-

----

- •..--

• ~•

--,

, ,

'~. .224

•

ANRA , (a:.ntinuare)

0'1 -. 2 1 3 1 4 1- 5 I 6 1 ~ I 8 91 70 1 11 ]- 12 1 13 1 14 1 1j I 16

Pectină 420 7,B7 563 75 I 0,03 f. pu-ternic

> 10,0112,5 I 4,3 430 350 ~,3 563 15. 0,025 ••9,0 4T ~ -G20 --- ~ -----n5-zs :0:03 --- --- --- pn-

ternic>10,0114,614T---:j5()---~670:J00,01------- f. pn.1 14

tcruic-- -- ~ -- 5,4.5 102 ----wo- --o:os --- --- -----

7,511,4 1 450I 38015.~ I 281I 20 I0,03I0,291=1. ,0";,I:~Yn7c22,4 2,.1 450 - 5,6 527 20 0,01 _"_, __ ,.

---'--I~ -- -6,95 ,(22 --ss ~ --- --- --- Pu:-ternk-1-1-----------500 G,:19 386 40 0,04 "

-- --- 500 -- 6,39 ~ ---w ~ --- --- --- f. pu-tenic

8,0 I 2,0 1 420 5,3 386 20 0,03 0,32 11120475--5Ţ~27-37-- 0,23 ---moIPU:-

ternic8,11~--soo---:t60.8,3-ns'25 0,0200,I2-- 7480--

~ 425== 4.0 .46-63== 0,11 == ~330465 1,0 42-58 0,44 6880

<{o,ll <0,1 ----s95400~--14- :lOD 0,160 ~~""""i7501 slab, 5GO 400 2,0 6a-aS------m---S;S------ O.~~ ------

3,6 13:3 460 2TO9:6' ---s3l"'3i O,O~5 -- -- --1 f. 1'"-taTaie

lili

14pu-ternic

--'---'390 1--1 "5.il1l:W1--W10,0l'--620-- 5,97330'25 0,03

>0,1

>10

>10>10

>104,1

>10

> 10,0

--2-1 Paie de griu

~IPolietilenterdtalat4 Polistiren (latex)

5 Polivini1-6- Parafcni1endiamină

7 Polietilenă de inaltăpres.~IPolitilenlt de joasă pre.'L

9 Polipropilenă(fără antioxidant)

10 I PolistirCll granule

11 Poliacrilnitril

12 Poliuretan13 Poli vinil pira 1idonă14 Polic1orură de vinil (fină)

~1.PleXiglo.s praf16 Pm.f de plnti'\.

17 I Porofa! (Azoizobutiro~nitrU)

18 Parafcnilendiamină

19 Pentacritritoi

tl, 20- Pireton

~

8,6 I 4,5 IlTi7T01---1 (f,71 :1:10 I~I 0,025 ,--,--,--,--

--'--I~--5Ţ------ 0,24 ~I--'--5'5-600 60-100--,--'-- -- -- -- -- -- -- --,--,--4:W- 305 0,19j 50-::1000500--,--,-- -- ---- ---- ----,--,--415- 305 0,37 30-470 -150==1=1.430= HAH 324 55 0,03 ===1-1=420- 290 7,1.5 337 70 0,05 0,37 15- 3260495 200

+

16

+++++++--+

12

pu-temic

0,12 15-20 I==I~74

ANEXA 5 (continuare)

9 I 10 I 11 I 12 I 13 I 14 I 15 I25 I 0,06

_8_1330

7 I7,5

6 I5 I460

" I2,6

3 I2,9

--'--'--'--.L83 1--1--1 152,5

2 I

5,8 7,2 0,8 400 - 5,2 211 20 0,0:15~.~ DT --r2 550 --- ~ -m- -----.w- 0J"6 --- --- --- slab-1-,I------nT-I,-2-520 ~~~ :,5 0,t2 -------pu:-

lcmic--------.---------14730 0,03 ------~5,8 6,4 0,9 :350 - 7,4 temic~~DT---..wo 4GO ~l7G------ZS 0,02 -------,,->tO -- --- --- --- "5:9140 -- --- --- --- --- f. pu-

ternic> 10 -- -- 4W 150 ~~ -:ti) 0,02 --- ~----

410 9,3 G67 20 0,02------ ----- -- ------ -- ------,--,--->10 I .- 05,7 4209,iJ---- -- Ţ6 7'i2 I Ipu- ,

. tenllC-- -- -- -- ---- 30---- ----------~195~>7O()~O,015 ---~----

280--,---,---- --505

cu. I 7,5

n I 1

2l Propiollat de celulozăO.~% hidroxit liber

22 Pollcarbollut23 Polietilenă-ceară (greu-

tate molecularll.' mic1l.)24 Polivini!acdat2;; PoliYinil <1eeta1co(J 1

:lG Polimer de oxirl. decti1cnÎ'i.

'27 Poliacrilamidtl:!S l'oll"Îni1hlltiral

29 Parai(lt"lll aldchid:\

---:Hl Pamoxibctlzaldehid;"l:H Pamfcnilcndialnină

3'2 Pcntaeritrită3:~ Pcntasu1fută de fosfor

(1 mg/1l13 = eMA)~H !,oliacrilnitril35 PropazÎllă

:m- Praf de săpun

:<7 Praf grăunţe secară

:m Ptnf de secară

39 Pulbere de cereale40 Praf grăunţe de griu

"..;..,,~

• ANEXA S (continuor.)

••t.,

41 Praf de ovăz şi orz 440 270 0,17 50-500

42 --- --- ~ :2.95--- --- --- --- TOI ;,0- --- --- ---

Praf de 1:1Cllr~UatSeluillţ(: uleioase' -100--- --- --- --- --- --- --- --- =1-4~~ Praf ~(,lIIillţe turtă 470 2H5 O,-U(le ill ---

H Praf de zahăr :\60 0,65 20-100--- ---- ~ 280 --- -_. --- --- . 0,2-4 ~ --- --- __ o

~5 Praf t.rifoi (mlicilla.re)500

- --- --- --- ~ --- --- --- --- --- lOOO --- ---.~6 Praf de bumbac (fibre) --- ~W5 ---wo~7 Praf de celofibră (fihre)~8 Paie de gJ:1u 470 (l,95 422 55 0,U5 pu-

ternic-~ --- --- --.- --- --- --- -- --- --- --- -_. -- ---

Praf de t"UlIlegn.ş 430 7,73 a86 35 0,02 f. pu- 17ternic

--'- ~ --- --- --- --- --. --- --- --- --- ---SI) l'ero."I:id ele dicumit (40- pu~

- 60) pe suport de CaCO. ternic------ --- --- --- --- --- --- ._-- --- --- --- --51 FeuH b etan afti! ali tin1\ ..

conţintnd bctalJaft(,] 7,1 5,2 702-sz- ------ --- --- --- --- 5=50- --- --- ---

Polifonnaldehidă 20 ++5:\ Porumb grămezi 400 6,67 420 ~5 0,04 pu-

ternic -5~ --------- --- --- --- --- --- --- --- --- ---

Porumb ştiulete 400 7,7:l 350 30 0,04 f. pu. -- --- --- ternic --- ----

55 --- 7:38490- --- --- ---l'orumb llextriuii 400 40 -

--s6 --- --- 450 --- 3,4 136 ---zs --- --- --- --- ---Pcnicilinprocaină -

57 --- --- -----ziO 6,8 455 ~ 0,035 --- --- --- ---Praf de plută 460 74

470 6,8 375 35 0,045 ---,8 Proteină din fica.t --- --- --- ~ 15'l ~ 0,045 ~----- ---,,20 ._- - - ---.\9 Praf polie:;tcri eu fibre ---

~tic.lă 493 --60 Piele prnf --- --- ,,72 --- --- --- --- --- --- --- --- --- _ ...~61 Poliforl11al dehidă <10 ~ 1,9 ---:J,jQ 7,9 288 ~ 0,02 f.pu-

tctnic ~,

••r ANIXA 5 ("A~~.erel

I I I I I I I I"

I IO I 1 2 3 I 4 5 I 6 I 7 ~ P 10 11 12 13 I U 16 I 11

62 Polimer de etileno.:du 350 7,4 147 30 0,03 I 74 663 Perclarat de amoniu . --- -- 260 --- --~ --- ---64 Plumb 750 aoo- ----- 7465 Praf de coca 495 185 --20066 --- -- 450-- -- 3() 0,01-- --- -- ---Pentacritrită 4,6 767 --- -- SOS --- -- -- ---as --- --- -- ---Poliacrilnitril 768 Polietilenă (joasă --- --- -- -- -- --.- ------ -- --- -- --

presiune) 420 5,6 455 20 O,Q! 74 769 Polielilenă (tnultă pres.) -- -- 410 380 6;0-2âO--zo 0,03 -- ~ --- 1370 Polipropilellă -- --- .-rro -400 e:o ~ ~ -- --- ~ ----

--- -- -- --.:o- --- --zo 0,016 -- --- --- ---71 Polistireu 475L- 7

72 Polistiren modificatcu cauciuc 460 3,9 35 800 I

73 Poliuretan --- --- 425 --wJ 6,1609 30 0,02 --- ~ -- --Pulbere neagrĂ.

--- -- 340 --- -- --- 120 0.320 -- --- --74 149--75 Pirită 555 1,5 9076 Paie de griu --, 470--- {l,9- -.w- 55 0,050 --- --- -- ~74

Pulbere de sticlă --- -- -- 490 -- 5,69 56 ---sa o.os --- -- --77

Praf de spălat albastru -- --- 4(j5-- o:s --- --- --- 4830 3iiil= 0,l278--- -- -- 500 ------ -- -- --- --- -- ---79 Polimer de stiren 70%}

butadicllă (30%J 420 2,4 27 10150-- -- --- --- -- --- --- _.' 30- --- -80 Polimer al clorurii de --veni! (70%) sti ren (30%) 595 37 0,18 ' 6490,-- -- 475 -- --- -- --- --- --81 Polistirol 40- , I

60 0,23 -1---- -- --- --- --- -- --- --- --- ---- ---I

-- ------ --- --- -- -- --------- ~--I---

ANEXA 5 (continuare):•1 21 3 1,-, 1 5 I 6 I-i 1'8'191 'io" 17 '1"1217312"141151 16

8 I Răşină fluocarbonică"9 Ri1şină fenolfurfl1roBc1\

10 ! Răşină hexa.metilen-tetraminli cu ingrediente

11 1 Rl1şinâ poliamidicll(nylon)

[2 I Răşină fenolică ~13 ,Rl1şină policarbonat14 i.Ră.şină polictilen-

tereftalat15 I Ră.şină de polietilenA

o 1 1

_1_1 R1i.şin11 alchidică2 R~ină alilidi

3 I R:1şin:1 aminoureo4

formaldehidică4 1 Răşin3 celulozică

5 I Răşină polieterclor.inată

6 I Răşină cumarOll-indenic!

7 I R1işină epoxldidi

.,

141513

14

12

13

15

13

\->,-;,,",',1"\ •.••

__'__'~I__I~I~I~I'0,[2 1__ 1__ 1__ 1 ,1"hSOO 7,45 703 35 0,02

, '=1=1 500 , .,6,25,49.2 30 0'02\=1 ..1=1 "

500 6,.46 703 30 0,02. "7i:O -- "'5,48 ~ ---zsQ.02500 -- 6,39386 -.o0,04

~.lj

pu-_ tcrnic

--'--'4iQ-- 5,8335f'~(Gll----11.100 f.pu' 1-1-2-'---.. ' . .,' temic--'--'----szo-- -uz~~ 0.064 -- -- -- ~

dera.t--'--'---.m) -- 5,34 351-----zQ0,03-- -- -- f. pu-

ternic>10 I 6,6 I 1,51550 390 6,18 260, 25 0,0.2---:-- ... 6330. "1-=

. 390. ,6,11 703•. 15 0,01 ..' ,,~'"_". i ,14:~',"'I~l ~,~.. ~lu : .....

t"pn-ternic

---'--'4Sq-- 6,25 '~53-----r5O]B-------.-pu:-1 17ternic

--'---'--I~--~~~(Gll--------- f.pu-I 11. ~ \. 'teruic

--'--I--~--4;6370,3~ 0,1,9.------lnOc ..1 -, • • ,. , '" '''.'' ,-O"

>101--. --o 520--o -. 6,53' 703--15- O,~'l -- __ o-' -'"-"~.;:~.. ';4. 'ternic

>10112.412:7 630-- ~ 329' -.:10 0,035--74" -- -,,-5.0 6,6 20 0,015

-- -- --600 -- ~ ~ ----=--- --=- --- --- --- ard

5W -- 6,32 793~ (Gll-- -- -- f, pu-______________ "_.: " _"_" '_' te:rnic

",' I 410 " 6,88 703 15 .o,O[ " I 14

Răşin~ poliuretanR1UIln~ u!lturo.Hi. DK: .<:

Răşină polimetilellăo •••••••••••

Răşină polipropilen!

16

17.. ~-,,~

1819

~

l'A••ANEXA 5 (contlnuor&)

~ O I I I I I I I I r I I I" I I I r1 2 3 4 5 fi 7 & 9 10 11 12 13 14 15 16

20 Răşin:'l. polif()rmalelel1idici1 >10 6,5 1,9 HO _. I 7,9 ~8B 35 0,02 I .. 11acctnl-liuiar

-2-'- Rlt,~il1i\ polimetacrilat de 6,3 7T --;)Ţ 480 ----"ŢS l«f "30 ~--- ~...------- ~- -pu.metil .. tenlic .'~'ţ;:.'t:

22 Răşină mctacrilat de >10 --14- 2:7~ --- 671 --:m- ----:m- o:or ~ --- --- f. pu-metilacrilat de etil ternic .,.•',,,,

23 Răşină metacrilat de >10 9Ţ "T,7 ----:«o ---6.3 "'309 ----zs o:oz ---~ ---Illcti1actilat de etil-stiren

0,6 I:O D:6 ----mi' -""190 7,0 126~ o:w --- -,-- '--- sw;-24 Răşină acid II1ctncrilicmodificat

2,5 ~ ---o:<i --:00 240 6.0 ~ ~ 0,03~----- '--- f. pu.25 Rnşină poliacrilamidică

teme26 Răşină poliacrilonitrilică >10 B:'l 2T 505 460 ~ 77S "'35 0,02

-.-- ~7 f. pu~

500 25 teruic27 Răşină acrilonitril-yjllil- >10 7,9 "27" 5W --wJ . 6,0 - ---m- ----w 0,025

-,-- --- ----piridinică --- --- ---

28 Răşină poliacrilonitril- >10 --s.9 3Ţ --.;so 2î"O' 'TI JM3 '"35 O,OIS~

vinil.c1orurl1 de "initi-d.uRăşină tctraf1uoretiicnă «0,1 ,,:0.1 ---67U 570 .--~ ---o --- --- --- --- !\l.b ---

29(micronizntă) ~ --- --- --- --- ~--

30 Răşină epo:dbisfcnol A 1.9"'"3.8

o:s 5TO ---.r.o ----rs:4 ----:m- 0':035 pu.(amestec) ternic

31 Răşină fCl101-fllrfurol >10 15,2 3;9 ---s:w -.-- 6;2597 """""25 O,iiî' -.--'- --- --- f. pu- ---ternic

32 Răşină fcuol- 460 ---G:"2 ~ o:or ---7r- ------>10 9,3 1,4 . 770 I~

fort1uLldchidiL 580 5.4 246 25 n,OI"3:3 Răşină poHctilen- 7,5 z:g-- 2,6 ---soo--- ~ -388~ 0:035 --- -- --- --- -~

pu-tcrcftalnt tenlic

:14 Răşină polietilcnă-ccar1l 5,8 7,2 -o:s --- 5,2 -"1Tl -:TII M35 ~ - --- ---400

~':..::.",:"",,<:,. --- _._-- -~-35 Răşină Iayoll (visco:.d1) 0,2 (J.3 ---o:<i 520 250 7";5 li9 ~ 0,24 .tab

-";;~

!&

'l

fii:

!i

ANEXA 5 (continu.r.)36 Răşină polistiren.com- f. pu-

pund turnare >10 6,0 2,0 560. 5,4 351 15 0,04 t~rnic37 1{ăşit1r~ poli::t.iren-lntex >10 [3,4 3T500 500 ~ ~ 0,015 --- --- ---

2038 Răşină copolimcr 3TDT 500 - 5,0 -gs 35 0,03 pu-

stircll-flcrilonitril (70 -30) l,9 ternic39 Răşină copolimer (75 25) ~ 1;7 --- 6.5 274 0,025 ------ --- £. ptL=""" -- -

440 25sUren -bntadien-Iatex > [O ternic

40 Rrt'şiuă copotimcr >10 25,8 -0:9 390 --- 5,9 140 ----w o:m:---- --- --- ---"poJivini1-butirol --- --- --- --- --- --- --- ---41 Răşină copolimer ~O,I <110,I 690 X 11 X oI.b

c.1orură de vinil-acetat X )(

42 H.ăşillr~ CopoUtllcr (60 40) -a:I --0;6 570 --rnl 5.6 229 ~ 0,025 --- --- ---1,9 pu-dormă vinil-acrilonitri1 tu-ie ..

7;2 2:0 530 --rnl6Ţ ~ 0,015 --- --- --- f. pu~43 Răşină copolimer (33 67) >[0 527durnră viIlil.acrilonitril . tuuic

44 Răşin[L cUlllurontl- >10 24,4 5Ţ 550 6,5 772 15 0,61 "iudeu DURRăşină şdae 25,2 400 ---5;'l 0,61 --- --- --- ---45 >10 [,4 253 20

46 Ri1.'jwă alchilcctenă >10 5,3 2Ţ 420 l60 5;7 913 :îO 0,03 "-dimer-I'E, SIRăşină polimer 6Ţ -0:9 350 --- 7.4 147 :îO 0,03 --- --- --- ---47 5,8 "oxid de etilenăRi:tşină copolimcr anhi- t;O o:z --- 5.3 --»1- ~ --0;04--- --- oi••48 0,2 540dridă ma1cică-ctilen1i

7;l 4Ţ '""470490 6.7 67Ţ:îOo:oz --- --- --- f. pu---o

49 Răşină copolimer anhi- >10dridii ma1cică-stiren tOl'nic

s:o --- --- --- --- 5,2 197 --- --- --- --- --- ---50 Răşin1i pu-metacrila t-izo bu tilie1i tunieRll.şină trill.cetat de eelu- 5Ţ --- --- --- "6,'3183 --- --- ------ --- pu- '51loză ternicRKsillă polimer (Nylon) >W --- ------ --- 6;'7281 ------ ------ --- I.pu- '52polihexametilen -adi pic tern.ic--------- --- 5Ţ 239 --- --- --- --- --- ---53 Răşină policarbonat 8,6 pu-

. ternic--- --- --- --- 6T 266 --- ---------------54 Răşină coprecipitat 5,8 "polistiren-cauciuc buna

! ANEXA 5 (continuare)

o I 1 I 2 I 3 I 4 I 5 I 6 I 7 I 8 I 9 1. 10 I 1/ I 12 I 13 I ./4 I 15 I 16

55 Rl1..,ină tuelamin1t-for1ual- <1 860 I 5,7 5,6 85 0,320 74 slnb 17dehiuidl. 5,6 5,(1--- --- 470'240 --- ---

56 Răşină urce-formaldehi. <1 4,6 35 41 O,OH 74 " 15 ~'o..;~dă 4,2 84--- --- --- --- --- --- --- --- --- ---

57 Rfisin~clei cu agenţitntărire ul'cc-formaldehi- 1 6,4 I . 112 " '. .. p.

(lică..{ ?t.

>to --- --- --- --- --- --- --- --- --- f. (ÎU-...1

18 Răsină spum!'i polillrc. G'7 2:î9tanicli tcrnic

--- --- 510 ---6/i 336 '2ii 0,03

--- -_. --- ---59 Răşină petrolieră (asfalt) >10 --- --- --- --- ~6 17.5 --- --- --- --- --- slab60 RUşln~ stiren-sulfonat <{I

-de Nu -_. --- ---330

--- --- --- --- ---20-70 --- ----

61 Răşină capat 0,4762 RCZIlrcini'i. 127 cxplo- +++

denză--- --- ---520-

-_. --- --- --- --- --o:st 10-50--- --

63 Răşină fcnolică (no\'olac)

--- -573 ------ 440 --- -7.T5 273 ------;w- 0,'64 --' ---64 Rezidii fLlrfllro:l -

65 Răşini\ pe baz& de uree--- --- -_. --- --- --- --- --- --- --- --. ---

450 5,8 136 70 0,08 17--- --- --- --- -_. --- --- --- --- --- --- ---66 Rutt1egu~ de fag 392--- --- 500 --- --- 0,02 --- --- --- --- 1067 Ri'l.şinn nlcool-ali1ic1\. 4,8 3568 Răşiu{l uree-formalclehi- I

.clică eti. rumcguş 450 4,4 75 0,080 9--- --- 430 240 ~ 525 0,02 --- --- --- ---

(i9 Rumeguş de lemn 40"'70 --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- --- ---

Răşină lignină 450 4,9 40 7--- --- --- --- --- --- ---- {l,Ol --- --- --- ---71 Ra'lÎnă metilacrilat --- --- --- --- --- --- --- --- --. --- --- ---72 Răşill;l dortriflorctilcnă 600 720 >2000 8,200--- --- --- --- --- --- --- ---73 Răşină fenol-for1llaldc~

hidll. cu rtnuegu" de lemn 500 6,6 665 30 0,015 74 9--- -- --- --- --- --- -_. --- -----

74 Rll.şin1\. poliestcridi. 25075 Răşină polimetacrilici'i. 480 5,9 140 30 0:02 8---- .- --- --- 3:4--. -~ O,iBO - ..-.-.----.-- .. --'- I76 Riişint'l polivJni1idl 550 .f!

'!

ANEXA 5 (continuare)

o I 1 I 2 I 3' I 4 I 5 I 6 I 7 I 8 I 9 I 10 I 17 I 12 I 13 I 14 I 151 16

I Saci:.: DK >10 6,1 840 __I-L pu-ternic

--- --- ------ --- ---2 Snciz~pin >10 5,7 525 "

3 Şelac >1025.2 1,"--- 25:J -zo ----o:m 20-70

---870 5,1 0,58 14--,,- Scorţişoaru 1,9 440 8,01 274 60 0,03" pu-

--- --- ternic

SăPUll praf 648 --- 5,97 253 22,7 lJ,06 0,24 ---zoo 82005 " +++-393 -37,8

G Stearat de umil---

185--- --- --- -cxplo-

--- --- --- --- --- +++.::ziv

7 Stcarat de calda 5iO 220 6,8 >700 25 0,015 ~" 15 +17,6 74-

850--- --- --- --- --- --- explo-

--- --- --- ---8 Stel\rat d~. mctil + --

denzi'i.-9- Stcarat de zinc

--- --- --- 315---

>7()O 17;6 --- 0,01 ~ --- ---5,6 +---2,2 0,12 7,1-

'850-1-0-

--- -210 ,--" 4;i) 224 --105- --- --- ---Sulf 74' f. PIl- 12

235 190 5,62 337 :~5 0,015 150- tcrllic Il0,67 850 2210

--- --- --- --- --- --- --" ---li Stronţin cxplo- +++

deazăÎn aer

--- --- --- --- --- --- --- --- ,,-- --- --- ---12 Snlfnrrl de fosfor P/)~ anto- --++

aprin.explo-denzi'i.

sruuÎnţ1i bUlubac.--- --- --- """4:5 --ss --- ----, --- ~ ------

13 470 210 56 0,260 74 pn-470 7,36 210 50 0,06 tetnic

14 S:'imiIlţlL de iarbă 470 5,34 70,3 . ~ lJ,06 mode- 15rat

- 15 Soia--- --- ~ --- 6]5 ~ ,0,05

--- --- --- -----, . ,~ .. .. 457 - , - '

, , . _..pn- .. ,15 __ o - _ ••

tcrnic

ANEXA S (continuor.)

++-+12

1615131315

Siliciu

Smoală (58'Xl \'ulatile)

Stcarat de :1lullliniu

Staniu

SiHciurrt de culriu

21

20

24

23

25 I S~mlnp gUH'26 Sămînţ:'i de trifoi~ Sîmbure fructe

28 Steamt de !Jurin29 Stearat de plumb30 SămÎllţrl ele iarbă31 Stearat de .magneziu32 Smoali'\.33 Saeharini'\.34 SalkUauilidli35 Şclac36 I Stearit.rt37 Stalliu

o I 1 I 2 I 3 1;- 1 5 I 6 I 7 1 8 1 9 I 10 1 11 1 12 1 13 l' 14 ni 15 I 16

l() ) SuHuri\. de :;o(lilljK 1', explo. 740 ,

19U . ZIV I -t---'----- --- ------ --- -- -- -- ----- --- --- --- ------17 Sevin (carbarîl) (lOO%) I 15-20 740 I --+--- - --- ------- -- --- --- --- --- -- -- --- --- ---18 Scvin coudiţ. (SO-SO) 49,6' 740~ Sulfadimesiuii ---1-- -- -- --- --- --- --zs --- --- 100- ----

200---I~------S:;-~J:lO 0,100--~---' f. pu-

780 7,45 703 100 0,08 temic--'---'---'-- ----- --- -- -- --- --------630 430 3,4 120 150 0,08 74 mo-G30 2,6 91,4 190 0,16 dcrat--,--,------ ----- -- -- -- --- ------400 aMO 6,0 700 0,010 74 sever.400 6,45 527 20 0,015--'._-'-- ---------- -- -- --- -----710 ~J67 422 35 0,02 f.pll.

ternic--1 790------' --- 2000-----------pn:-1--19-'-----'

tcrnic--1---[ 500 --- 7:15 :~24 ----:w- ()]6 --- --- ---____,== 470 = 4,-1 68 - GO O,US ====1 15430 . 7,:H 309,3 30 0,05' pu-

ternic 1-----"---'--_i 620 300-- -- -38 "-- -- --- --- ---

G30 -- --- ---:J7 -- -.--~470 -- ---s:3--yo --.m 0,080 -- ~.=1== 631 '-300 . = :~O . ====

710 6,2 420 35 0,02 74-- -- 690 ---- --- --- ---'-- ~ ----___,== 6lO = 5,1 154 40 0,02 = 7.11==

370 4,3 15 0,0 I 30~ --- --- --- --- --------:200530 ~------ 0,100 ---~I--I--I--!(-)GaD .130 3,37 4~G 480 0,64 4,8- 10--90 slab' 10

~

i'

'ii

ANEXA 5 (continuare),

O I 1 I 2 I 3 I 4 I 5 I fi I 7 .1 8 I 9 I 10 I 1/ I 12 I 13 I 14 I 15 I 16

1 'l'antn1 630 3,58 260 200 0,12 mo-

-- -- --- --- uerut2 1.4. Tereftalat dc dime- "6,3 -- ---:w --- ---~ ---

tii 37,83 Teofilină -- -- -- --- -- --- --- --- -- --- ---

58 +---Tetraciclină -- -- ----- --- -- --- -- -- --- -- ---

4 25 -+~--- -- 420175-- -- ---uo-- --- -- ___ o

5 Tutun 63290 485 0,35 50-

4006 Turbă-prnf depus -- 420 21i0--- --- --- --- --- SOO--- --

i450 260 0,09 60-

,. 400Turb1l.-deşcuri fine -- -- 420295 --- --- --- o;ii7 300-

--- --7-500

<8 -- -- 290 ""5,9 770 --10- 0,02,'1 --- -:r4 --Titau 330 4550 sever O

330 5,45 703 0,01 \,85-- --- 270 -- 3Ţ 232 ~ 0,005--- -- -3.\00 £. pu- O9 'l'oriu

ternic10 Teuaoitrocnrbozo1 ---395 -- 92- --- o;4l -- -- 3400---

-120 . .

11 -- 480 -- 510 ~ 0,035 0,59 --- 5400 --- 13Tereftnlat de polietilenă 6,1512

--- 440 7Ţ 337 0;24Tung (lemn chinezesc) 70 ma-

--- dernt--- 430 --- --se 80 o:oa --- -- --I:J TulpinI'. de In 5,69-- --~ -- -- --- -- ---14 Trisulf ură de amomu 63

15 Trifoi 480 ---uo --- -- --- ---500

16 Tiosu1fat de sodin '.~.510 330OŢ ~ 7.117 Tercftalat de polietilenă 480 Z:7 5218 Ttlrîţi"tUi,; secară 440 180 178 20019 Tetrafluoretilenă. 6'iO 570 >2000 "74 820 Toriu -- -- 280270 3Ţ 231 ~ ---

0,005--- -- ---

721 Tepacen-(DimetilhIdrazi~•.\

-- -- -a.o --- --- -- 80 -- ------ --dă a acid. succinic - Alar

ANEXA 5 (continuare)

.-lIC poateaprinde ,1exploda laIncAlzllll:

tndelWl.ga'"

16

o

15 I

--'--'520118O"1--1--1132,71-.-1--1~--'--Uree

Usturoi

3

-2-1 Uraniu.

j;l / I 3 I 3 I 4 I 5 I 6 I 7 I 8 I 9 I 10 I 11 I /2 1. /3 I '/;1

I-I-I~-~~~~I--I-I-I~20 200 3,7 238 60 0,045 sever20 3,74245 60 0,045

••i~

,---'---'---'---'---'---'---'---'---" ---'---'---

---'---'---'---'---'---'---'---'---'---'---'---

---'---'---,---

---'---'--- '---'---'-----,---,---'---1 "j , , , , , , , _

,___,---1---, , , , , , , , , _

,---_---'---'----1---' ' ' ' ' ' _

'1'•

ANEXA S (continuore)

o I ; r; I 3 I 4 I 5 I 6 I 7 I 8 I 9 I 10 I 71 I 12 I 13 I 14 I 15 I 16

1 Vanadiu 86% . 500 3,37 20,7 220 O,OG slab 13

~-~-_.- 530 -- 6Ţ 119,5 ------ss 0,24 -- -- -- --2 Viseoză ' mo-

derat3 -- -- 500 -- ---s;45 153---yos ---o.os -- -- --

Vitamina :a,-- -- -- 500 -- -- -10,4 ,- -- -- -- --

4 Vulcacit M (Cllptax) ++---- -- -- -- -- -.-- -- -- -- -- -- --

5 Wolfram

-- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- ,-- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- --,-- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- --

-- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- --. .-- • -- -- -- -- -- -- -- -- --

-- -- -- -- -- -- -- -- -- -- .

,-- -- -- -- -- -- -- -- -- -- --

-- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- --l' -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- --

-- -- -- -- -- -- -- -- -- --- -- --

-- -- ---- -- -- -- -- -- -- -- --

------ -- -- _.- -- -- -- -- -- ---

---------,

i

1 --

ANEXA 5 (contlnuor.)o I 1 l2.-1 I I 4 I 4 I a I 7 I 8 I 9 I 10 I 11 I 12 I 13 I 14 I 15 I la1. Zah1ir praf, 377 160 21 63 f. pu-350 6,4 351 35 0,03 0,67 20-40 3940 teruic -~~ ~~ ~~

360' 305 4,56 633~ 0,005-~

5-300 2840 ---2 Zirconiu "~o _!.:S:;J,..'iU~" .. O •~ 3;9 455 -.s 0,015

~-- 10 -~ ~~3 Zirconiu 360.

--- ~~ ---~--- ~~ ~~ ~~ ~~ --- ---4 Zahăr pudnl 360 400 7,6 350 15 0,03 74- ~~ --- ~-- --- --- ---5 I - -~- --- ~~ ~~ ~~ ~~ ---~~ ~~ ~~

- ------~ ~~ ~~ ~~ --- --- ~~ ~-.-•- ---_._- ~-~~ ~~ ---~----- ~~ ---

- --- ~~ --- --- --- ~~ ~~ ~-- --- --- ~-

---~~ ~~ ~~ --- -~ ~~ ~~ ~- ~~ ---.~~ --- --- -- ~~ ~~ --- --- --- ~~ --- --- ~~.

-- -- ~~ --- --- --- ~~ ~~ ---~- --- ---.

--- ~~ ~~ ~~ ~- ~- --- --- ~~ --- --- ---.

---~- --- ~~ -~ ---~- --- ~~

-- ~- -- --- ~- ~- ~~ --- ~- --- ------,-- --- --- -- -- ~~ --- ~~

-- -- --- ~~ --- --- --- --- --- --- ~- ---

N.C>i'"~J

--------------------------------.----lEGENDA LA ANBtA 5

• Nu arde.) Suspensia În aer se poate aprinde la temperatura camerei.•• Nu arde la 8,32 Joules valoare de incercare maxi,tnă.II Nu arde la 2g/mS ..-aloare ma.....dmă incă.rcată.fi Aprinderea axe loc Ia flacără, toate celelalte nemarcate cu S ard la incandescenţii.~ 0,1 arată materialul care in principiu prezintă pericol de foc dar suspensia lor nuse aprinde de la o sursă de flăcări ci doar de la suprafeţele incandescente.CI> Indicele de explozie este o mărime adimensională şi exprimă gradul relativ al uneiexplozii de praf. El este produsul intre valoarea sensibilităţii aprinderii (!l şi a severităţiiexploziei Q). El are valoarea 1 peutrupraf de cărbune Pittsbourgh.<i) Sensibilitatea la aprindere este un indice .de referinţă şi este definit prin raportuldintre produsul teillperaturii de aprindere a energiei tninime de aprindere şi a concentraţieiminime de explozie a prafului de cărbune IJittsbourgh raportat la aceiaşi parametri ale ma-.strci de praf considerate~ Severitatea exploziei e~1.ernportul dintre produsul pres. tnro:. 'de explozie cu viteza DIaX-.de creştere n. pres. de explozie ale lllol'trei de praf luată în consideraţie raportat la aceleaşicaraderistici ale lllostrei de. cărbune Pittsbourgh.

a} COll-vertirea concentraţiei de rog/l inI volum 1 rog =6,236' TM,P

= % de volum.

ConverureaP M, P

procentelor .vol. in rog/l = 1% volum =-----• kT. 6,236

b) Convertirea dc mg/l in părţi la 1 milion p1irţi aer (adică în număr de cml gaz la mc aerşi invers).

62360 . Ty.p

părţi la 1 milion

;1 part( la 1 milion =

T = temperatura in °C:M = greutate molecularăP = presiunea atmosfericăEzw;a 001 Bg.

M.P62360 . T -: 1Dg/l

~----------------------------.•..-----------

BiBLIOGRAFIE

1. ID - 11/73, Normativ departamental pentru instalaţii electrice in mediu cupericol de e}..-plozie,Ministerul Industriei Chimice. Bucureşti 1973.

2. STAS 68i7/1-1l/73-79, Echipamente electrice pentru atmosferă explozivă.3. STAS 9954/7-74 - Instalaţii şi echipamente electrjce' in zone cu pericol deexplozie datorită gazelor şi lichi-delor inflamabile.

4. Normativ pentru instalaţii electrice in mediu periclitat de materiale explozibile.Ordin 2973/14. 12. 1972. Ministerul Industriei Chinti:e, Bucureşti 1973.

5. HOMMEL: Handbuch cler gefăhrlichen SubstanzenSpringer- VerlagjBerfin. Heidelb2rg, New-York, 1930.

6. Norme de prevenire şi stingere a incendiilor la exploatarea instalaţiilor şiconstrucţiilor în industria chimică. Mi,nisterul Industriei Chimice, Bucureşti1970.

7. Richtlinien fur die Ver-meidung der Gefahren durel1 explosionsfăhige AtInosphăremit Beispielsammlung.Berufsgenassenschaft der chemischen Industrie Ed. 3/1979.

8. Rospa ICI - Engineering Cades and Regu1atoI'S. Electrical 'Ins:tallations inl"lammable Atmaspheres. The Royal Society for the Prevention of Accidents- Anglia - 1972.

9. ICI - Engin.eering Cades and Regulations. Eleet;-ieal lnsta:lations i:l Flammable.l\ tmosph-eres - Anglia, 1980.

10. Natiop.al Fin:,- Protection Association - Critical 500 Haz.ardon Iocation- SUA - .

11. Blc2tri:al Safety Cade - Published in 1965 by The .Institute of Petroleum61 New Cawendish Street London VlL - Anglia

12. He~omme;lded Pradi.: for Classifi.:ation of Areas for Ele.:tri.:al Jnstallation inPetroleulTI Refineries.American Petroleum Institute - SUA "- 1966.

13. Electrical Appar.atus for Explosiv-e Gas Atmospheres. Part. 10 Classification ofHa~a-rd.ous Areas. .BCCEI - Genove 1972.

14. Natian Electrical Cade (NEPA-70-1968) a USA - STANDARD - 1968.15. V.D.I. - 2263 - .Explosionswirkung von SUi.ubcn - RFG16. V.D.E. - 0165/860 - VorschrjJten fiiI' die Errichtung elektrischer Anlagen

in explosionsgef~"Îhrdet-en Betriebstătten - VnE - Verlag GmbH 1. Berlin 12.17. Rkhtlini€n fUr elektrische Anlagen iv €xplosionsgefăhrdeten Betriebsstătten

(Anw.endung der VDE 0165) CarI Heymanns Verlag KG '-:"" Ki:Hn 1962,18. VDE. 0171. Vorschriften fur e:\:plosionsgeschi.itzte elektris::he Betriebsmitte1.

VDE - VERLAG CmbH 1 Berlin 12.19. Verordnung fiiI' brennbare FlUssigkeiten (VbF) Hauptverband der gewerblichen

Berufsgenossenschaften - Berlin. .20. Technische Regeln fUr brennbare Fliissigkeiten (TR.bF.501 - Berlin. Haupt ver-

band der gewerblichen Berufsgenossenschaften.21. Gesetz liber explosionsgefahrliche Stoffe vom 13.09.1976. Bgb1 1 - Teil s.

2737. - RFG.22. Form SHW 830 - Classified List of which Have Been Tested in th-e Fonn

of Dust Cloud.s - Anglia.23. Fire Rese~rch Technica1 Paper 21 -.Explosibility Tests for Industrial Dust5 -

Anglia.24. - The Highty Flammable Liquids and Liquefied Petroleum Gases Regulations.

1972 No 917 - Factories - Anglia.25. NABERT K. SCHON. G. Schierhei1:6tehrn.i.scheKonnzahlen brennbarer Gase und

Dămpfe - Deut.scher Eichverla2' mbH. Braunschweia 1968.

------------- ...•.•#_-.,F"~,-_-------------------------

26. LEUSCHKE :It, tJbar die lIntenuchung bren1Ttbclrer St6ube auf Brands undt"JI:plosionsionsgetahren - 8taub - Reinhaltt:mg cler Luft I

Ed 26 (1966) nr. 2 S. 49.-51.27. Choice and Use of Electrica} Apparatus for Safety in Explosive AJtmospheres

other than Mines - Note.technique T.002_1966 ed. "Comite electrotechnique -e Belge".

28. Bules for the Erectian and OperaJ1:ion,of Plant for the Treatment of Crude Oil,its deriv.ates. and Residues, Order of the Minis1:ry of Industry dated 4th Sept.1967.

2D. Draft Stand,ard for Electrical Plan in Areas where there is a Danger ofExplosion Or Fire. Referenee No. S. 276 i5sued by the ,.Comitete ElectrotechnicoItaliana" 315t. October 1966.

30. Electrical Apparatus for Explosive Gas Atmospheres. Part 10. Classifica'tion ofHazardous Areas. Publication of hazardous areas. Publication 70-10/1972 - In-ternational electrotc--chnkal 'Commission IS0 - Elveţia.

31. Recommended Practice for Classification of Areas for Electrical Installations inPetroleum Refineries - API RP 500 A.

32. - Classification of Gas Utility Areas for Electrical Installations X.50765' Issuedby American Gas Association Inc.

33. !\:Ianualul .inginerului chimist. - Tabela de 'Constante ~i date fizicochimice val.2 - 1973

34. Consider Vapor Aloud Dangers "v.'hen you .BuUd a PI'ant - TA K1e,:. - ICI -LTDjAnglia - 1979.

35. Nyilt .terrobbanasok; KompoLthy Tivădar - mRI XXXIX - ,ur. 10 - 1981.36. TGL _ 3(1042/1977- Verhi.itung van Brănden und Explosianen RDG - Berlin

30.06.77.37. Erlănterungen zur TGL 30042 - Verhlitung van Brănden und Explosionen -

Drl'sden RDG/1977.38. P.J1S;'83 Norme tehnice de proieCtare şi. analizare a condiţiilor' privind protec-

tia la acţiunea focului.

".\

••

------------- ....••....••.:.••..~---,.....---------:------...,.-----,

CUPRINS

1.1.1.2.1.3.1.~.

2.1.2.1.1.2.1.2.2.1.3.2.1.4.2.2.2.2.1.

2.Z.Z.

2.2.3 .

OnU•• r. 101/"

CAPITOL

ODIECTUL ŞI DOMENIUL DE APLICARE AL INDREPTARULUIOlttetuJ indreptaruluI . . . . . . . . .'. . . . . .Domeniul d~ aplicare al IndreptaruluIDefiniţia noţiunilor caracteristice din indreptar'&[udul de aplleaffl ni tndreptarulu .....

CRITEIIIl PENTIIU STADILlREA PEIIICOLULUI DE. EXPLOZIECriterli .de bază ]lentru 'upneierea pericolului lIe explozie

J1tflulmJa gradului de dispersie .•...Limila de explozie .Cţlntitatea de amestec exploziv periculoasăSursă eficientă de aprindere .:Mi:isurj dfl prevr.nire n aprillderU unor amestecul' i explo7.lvf'lPosibilitatea apariţiei unei atmosfe~e explozive t'n incinta i'nstalaţiei analizate sau£n interiorul aparatelof' _ . . . . . . . .Cantitatea de atmos/eril explozivd ce poate sd existe sau să se jOfflleu Î'n condiţiiledate de lucru şi unde poate s4 aparăCantitateA be .J,mestecexploziv pe.riculoasd

3

566

IO

12121213131313

14

1516

.CAPITOI.UL

llĂSURI DE PROTECŢIE . . . . . . . . 18;1.1. Protecţia primară. Mft!iurl menite să inlăture sau s;"\ diminueze rormaren uDei

atmosfere explozive . . . . . . , . . . . . . . . 183.1.1. Evitarea sau diminuarea substanţelor ce pot forma amestecuri explozive. . 183.1 ..2. Prevenirea sau diminuarea formării amestecurUor explozive în i-nteriort~l utila.

jdor . . . . . . . . . . . . , , . . . . 193.1.2.1. Limitarea concentraţiei amestecuri10r Intre anumite valori 193.1.2.2. I!1ertizarea mediului periculos 203.1.3. Evitarea Sau diminuarea formării unei atmosfere explozive î1l jurl~l apaYQ

telar 223.1.3.1. }'Iăsuri tehnologice, construcţia şi lllodui de amplasare a instalaţiilor 223.1.3.2. Tipul consţrnctiv al utilaj ului . 233.1.3.3. Verificarea etanseităţii aparaturii 233.1.3.4. Măsuri de ventil are 233.1.3.4.1. Ventilaţla naturală 24~U.3.4.2. Ventilnţia forţată (mecanică) 243.1.3.4.3. Ventilaţie de suprapresiune 253.1.J. Supravegheyea conce1~tl'aţiei !n apropiuea aparatelor 253.1.4.1. Instalaţii de avertizare cu alarmii. 263.1.4.2. Instalaţii de aT"erliure cu declanşarea. automată. a măsurilor de protecţie 26'.1.4.3. Imtalaţii de nertizare cn. declanşarea automată a Dl:1surilor de avaria 26

3.2.3.2.1.3.2.2.3.2.3.3.2.3.l.3.2.3.2.3.2.3.3.3.2.3.4.3.2.3.5.3.2.3.6.3.2.3.7.3:2.3.8.

.3.2.3.9.

:3.2.3.10.3.2.3.1l.~1.2.3.12.3.2.3.13.3.3.

.3.3.1.3.3.2.3.3.3.3.3.4.

M;isuri menit.e fiii. lmri8dir,e apdnlilrea unor lImcstf!curl explozive perlcnlolUleZonarea mediilor cu pericol de explozie .....Volumul măsurilor d~ protecţie . . . . .Sw'se de i11iţiere a expZoziilor şi măsuri de protecţieSuprafeţe fierbinţiFlăcări şi gaze fierbinţiScintei produse mecanicInstalaţii electriceCircuite electrice parazitare. Protecţia catodică.Electridtate statică . . . . . . . ..Dcsd'trcări electrice {trăsnetul)... . ....Unde electromagnetice în domeniul frecvenţelo! de lOII! Hz pînă la 3.10' Hzrespectiv lungimi de unde de la 30 km., la 0,1 rom {frecvenţă înaltă}1:nde eleeuom;:lgnetke În domeniul de. frecvenţă 3.1011 la 3.lOUo Hz

respectiv lungimi de undă de la 1000 la 0,1 (spectrul optic)Radiaţii iOn17.ante . . . . . . . . . . . .l.rItrasunet . . . . . . . . . . . .Compresie adiabatică, unda de şoc, curgere de gaze.J.'--eacţii chimice . . . . . . .

:lI:lsuri constrU<"tiH' enre reduc cIt-ctul unei expJozU la urmări neolijabile.Constnlcţie t'e::istcnfă la exploziiDecomjJresia. exploziei ..•...JWijloace de sf(p"i1J1a1"e a exploziilorDispozitive antideflagrante

2727282829303132323435

3536373738394040404243

4.1.4.:!.4.2.1.4.2.2.4.3.4.,t.4.4.1.4.5.4.5.1.4.f:.J.li.1.4.6.2.4.6.3.4.6.4.~.7.

(".APITOI~UL 4

INDREPTAR PENTRU ZO:i\'AREStaJ)iUrca :.!llu~stef-urHor exploziveCJasi(jcuren zOlleJorperi(~uloaseAletoda sursei de pcricolMetoda geneyaliza~ăZODII "O"Zona ,,1"Extinderea zonâ ,,1"Zonu .,2"Extinderea zonei ,,2"Medii eu prut şi cu Sf'mne ('om bustibileZona ,,1.0" .Zona ,,11" .i\f eloda de c!asi/icau a domeniilor cu praf sau scameTemperatura de suprafaţă .....Prnf! '"gaze, vaperi şi lichide (impreună)

ANEXE

45454646474848484950515152545555

57Anexa 1

Tabela 1 Ghid de clasificare zonală pentru "unele surse de pericolFig. 1-12. Gaze sau vapori mai grei decit aernlFig. 13- 16 Gaze sau vapori mai uşori decit aerulFig. 17-19. Standuri de vopsire, de praf sau pulberiFig. 20- 25 Exemple de zonare foraj - extracţie.Fig. 26 Zone periculoase la alimentare a a••ioanelor

5868-7374-7877-7879-82

83

1.1.1.2.1.3.1.4.1.5.1.6.1.7.1.8.1.9.

Notll explicatin III 'nbellll 3

Introduut'e . . .Scăpări de la presetupeJe şi etanşările pompelorScurgeri de la compresoare .Scurgeri din conducte sau echipamente de etanşareScurgeri de la prc=setupelc de supape .....Supapa de evac}1are şi descărcare rapidă în atmosferăEvacuarea unor calltităţi reduse de gaze sau vapori în atmosferăSclpări in atmoeierii la punctele de lnat probeEş~parea dre.uaj.1ai iJl atmosferA . . . . . . . . _. . .

848486889091919282