0 .",,' e,...t ..

-` 47. '

_, ,..,*_..,. P 4,tr4.:4.-- : , '", 04tgi-.A., ..z,L z r .14-' ..,. - -F. .4.-.M" ,.= :-, -A. ." -*s.-ifi,"

.,,...C.;-'''': , ..;.=. . ,,,----_- -- : , ". -- - r. -:-. ;t ,- ,--. ..... - . 3

..---,

B1BILIOTECX DE ..S0C-10LOG1E, ET1CA -1-POL1T1CA.''''. . - --,. CONDUSA. DE .- . , - .,,, D. OUST1T U D 1 1 - .1 L C E i4.' C E . D:r.'A 14 1 ve,i,

....... _r_m,,;,,,-41

i'''''..:4.-..5.. '

yr

'EA

-

-

-

...4,,A.- .. ''. .,, -.,_ . ''.. d. ''

';''''F,'-T''''-;t-44-',,..r-,,..;-F'''._ '- -.!'',. , _,,, ,,!...7-i, ..",. .,.. I'/ '..i,r, E il - p . s D II- .... _ _

i'. ....245. , Iv*. r,,,,-.7..,,ELO'- - , .-._,,, ... . . ,, - s -- *-

...,.... , --,:-- *.-' ,, ,..,,,..4 - ,,,,,, , ._ ..4_,,.'..-,

Airiltiu: ,..,-- , . -,;_-7- - -,-..--..-. --. 3 ' 1 - - f . .. , _- --.1- --,-- _ ,. _ ..

ONOGR- A-FIILEr."-.SOCIOLO-6I,..,

'

e"..,......';- -'''g'''''; ,

;.. .,,,j r-,- sr ' ''''PO'c -..,,t..6-,. - . , 0.. " 4. IF-' - ,-476:, ' 6 ---k7r-' , _. ..,......e,, .-t-

-7.4-- --'-'" ;,1. (3.. l'' .A... - '-tm ..t.' , , . , . ,..... ...,..., . ,-..,- 4 .ck-:;* '.' .... .. '''' ' .r7irl......t, =1

,. ..-v.,..... , ...,

. , -,,,...,-.....,.._ ,- 3:-.'',., ,..,..,-...-,,,, , - , , lif 4i ''.

, l'.. -..,.'- --"..=?I3 --'' ,,,-- ,,,, ".... ...4_--. -- ,.... All -. -t,.: rA7-w.-V;-:.-, ,-,-. --;-= ,2*. 't 61§ -... ' i &If aA, , -4. :: .-..-..-,,, .,--.....,,,-

-.e ; :rf...g ..' .... -.7,.. S All' -:' . " ,. : .. ' - ''''' Or,

.. " '' '101' ... ' .-r 1, ' . ',.. ,.., 1 ' r ,-;,-,. - ,-- 6 ID

*.. j...., ;f:...,,-_,.. t ..., . - .-,4 g -7,0 e r- r .. ...s.-..r.vi-Z° .., ..,

--4,`S : '',.."1. ' ' ' '-.. - - ' '5--,,,4-1?'

- .. - - rrr_. ,-: 41_ L. :,-3, ..E. ,gzir .4,t.

.--

...".r?", ., ; , w ea:

;-

f

-4.1.

INSTITUTUL DE STIINTE SOCIALE AL ROT:JANIE'DUCUNE§TL A940

-"-, -

-

'

,1,, 0,,

, "..' t;A,

,, -

S

INDR UM API

BIBLIOTECA DE SOC1OLOG1E, ET1C1 i POL1TICICONDUSX DED. GUST1S TUD11 1 CER CET XR1

04

- MUNICIPMUI

4tICURE-5'°

6

INDRUMPENTRU

MONOGRAFIILE SOCIOLOGICE

REDA.CTXTE SUB DIRECTIA TIINTIFICX A D-LUI PROF.D. GUS T1

CONDUCEREA TEHNICX A D-LU I

TRA1AN HER SEN1

DE

BIROUL CERCETIRILOR SOCIOLOG10EDIN INSTITUTUL DE *TIINTE SOCIALE AL ROMANIEI

INSTITUTUL DE TIINTE SOCIALE AL ROM ANIE1BUCURE$TI 1940

UN SISTE111 DE CERCET OCIOLOGICE LA TERENsotto TE

MUNICIPMLU/Se implinesc cincispr zeg am de,c d am intreprins impreunä

cu cativa tineri colaboratori, (0.110$1's eminarului de Sociolouie alUniversitatii din Bucure§ti, cea dintai monografie sociologica satins&Am pornit atunci, in 1925, la Goicea Mare, cu intuitia precisa cä, ob-servatia directa pe care se intemeiaza cercetarile la teren, va des-chide pentru sociologia romaneasca o perioadä, nouh. Aveam convin-gerea ea, cearta necurmata dintre coli i curente, care macinä de o ju-mg:tat° de veac sociologia occidentala, va putea fi inlocuita, cel putin lanoi, Cu un drum nou, de colaborare qi straduinta rodnica. Astäzi avemdreptul sä, constatam ca nu ne-am înelat. Sociologia româneasca adevenit o qtunta de realitati, care a parasit opera stearpa de biblio-tech, pentru contactul viu cu faptele, pentru scormonirea necontenitaa vietii sub formele ei imediate qi adanci. Institutul de tiinte Socialeal României consfinte0e aceasta straduinta qtiintifica i Ii da amploareacare i se cuvine. Dintr'o munch' modesta de seminar, monografia adevenit astazi o intinsa miFare

Institutul de tiinte Sociale al Romaniei, care are cate o re-gionala pentru fiecare regiune istorica a tarii, d'a putinta oamenilorde §timta dela noi sa se dedico cercetarilor i sä, sävdmasca lucrhride lunga durata. Ceea ce era acum cincisprezece ani dorinta unui grupredus de oameni, calauziti mai mult de entuziasm decat de ometoda riguroash de lucru, a devenit astazi, prin munca celor care aucrezut in drumul acesta i s'au pastrat pe unja lui, o actiune pe deplinconqtienth de insemnätatea i puterile ei.

Noua stare in care se gilseqte sociologia impune însá celor carei-au asigurat aceasta desvoltare, indatoriri peste care nu putem trece.Anume, indatorirea de a conduce Ffi calauzi toate cercetarde sociolo-gice la teren care se intreprind in tara.

3

Pan do curand abia daca existau cateva zeci de corcetatorigrupati in cateva echipe monografice. Conducerea acestora era re-lativ usoara. Astazi ea cere dimpotriva, o mare putero de organi-zare, pentru a nu lasa sa se imprastie straduintele sutelor de cercetatorifiner; porniti sa cunoasca satul si pentru a nu 'Asa aceste straduintesa se iroseasca zadarnic. Pe de alta parte, incercarile de munca stiin-tifica ale cercetatorilor singuratici, atat de rare si sporadice pan& decurand, aunt tot mai dese si mai sustinute, incat trebuesc si sprijinitesi calauzite, pentru a nu fi parasite si pentru a fi duse la bun sfarsit.Conducerea si sprijinul tuturor acestor cercetari se face de catre Insti-tutul de Stiinte Sodale al Romaniei, prin toate organ- ele lui.

Pana do curand cercethrile monografice erau conduse de putinepersoano si, datorita numarului mic de cercetätori, indrumarea se faceadirect, dela om la om. Astä,'zi lucrul acesta a devenit cu neputinta. Coicativa cercetatori cu experienta nu mai reusesc sa ia contact cu toticercetatorii noi, care ingroasä din ce in ce mai mult randurile observa-torilor de teren. De aceea se impune un mijloc mai lesnicios de con-tact: publicare,a indrumarilor necesare, pentru a le pune la indemanatuturor. Din pricina aceasta, °data, cu desvoltarea mi,carii monogra-fice, ne-am simtit datori sa corem colaboraterilor nostri mai vechi sä,strangii inteun volum ideile care i-au calauzit in cercetarile lor de'Ana acum, pentru a se putea folosi si altii de experienta lor. In chi-pul acesta, s'a redactat de catre Biroul C,ercetarilor Sociologic°, condusde dl. Traicun Herseni, volumul de fat& El rezuma', pe plan de meted&si tehnica de lucru, o experienta colectiva de cincisprezece ani si apn-ea in cercetarea vietii satesti sistemul nostru de sociologie, conceput cumult mai inainte. Ca cele expuse do colaboratorii nostri sa fie intelesepe deplin trebue sa aratam, deci, cel putin pe scurt, legaturile lor teo-retie() cu sistemul de sociologie si chipul exact in care concepem cer-cetarile la teren si intrebuintarea indrumarilor stiintifice care se dauaci. No folosirn de prilejul acesta ca sa inlaturam si unele nedumeriricaro ar putea framanta pe coi care n'au putinta sau vrernea sa ur-mareasca mai de aproape munca noastra stiintifica.

La prima impresie, monografia sociologicä, apare ca o stranpreintamplatoare de material, care nu poate duce &cat la o colectie dedato far& legatura organic& intre ele. Faptul ca termenul de monografiese intrebuinteaza pentru denumirea unor lucrari stiintifice profunddeosebite, dela incercarile nespecialistilor pan& la cele mai vaste sisistematice investigatii ale savantilor, intareste uneori impresia

4

aceasta. Cum pe de o parte numarul monografiilor satesti intocmitede nespecialisti, din dragoste pentru satul lor sau din nevoi profe-sionale, este mai mare decat al color intocmite de specialisti din inte-rese stiintifice, iar pe de alta parte monografiile descriptive si superfi-ciale intrec numarul color explicativo si de adáncire a realitatii, se in-telege usor ca termenul de monografie este de cele mai multe ori in desa-vantajul lucrArilor sistematice. De aceea socotim necesar sa staruimasupra principiilor care calauzesc munca noastra monograficä, desi ammai facut-o si in alto lucrari, si sä precizam cu de-amanuntul pozitiascolii dela Bucuresti in aceastä materie I).

Mai intäi, monografia sociologica, asa cum este conceputa denoi, nu este o simpla culegere de fapte. Ea nu urmareste faptele pentruun interes in sine, ci vrea sa construiasca si sa intemeieze pe ele consi-deratiile teoretice ale stiintei, caro prea adeseori sunt pure constructiirationale, daca nu numai opera de imaginatie. Noi pornim dela convin-gerea ca ()rico stiinta este legata de realitate si ca ea nu se infaptuestecu adevarat decät in masura in care exprima aceasta realitate ine daputinta O, o explicara si sä, o mänuim. Convingerea aceasta, definitivinraddcinata in stiintele numite exacte sau experimentale, intämpinainca multa rezistenta in stiintele sociale, spirituale sau filosofice, dintrecare se considera ca face parte si sociolo.gia. Nesocotirea faptelorspeculatia, la nesfärsit facuta pe cartile clasice, scrierea de carti dupaalte carti, apare din ce in ce mai mult ca o imposibilitate in stiintelenaturale. Faptul mai este posibil inca in stiintele social°, desi, afara deun public care accepta asemenea, constructii mentale, niciun temeiu episte-mologic nu este in favoarea lui. De sigur stiinta este si asa cum ovrea epoca istorica in care se desvolta, dar nu este mai ptitin adnevaratea o experienta care s'a dovedit fecunda inteunul din sectoarele eitrebue extinsa si in celelalte si ca oamenii de stiinta trebue sa spargatiparele vremii ori de cate ori pe calea a,ceasta se poate face un pasinainte. Straduinta noastra tocmai inteacolo se indreapta: sä dam teo-riei, adica stiintei, un temeiu sigur in realitatea insasi pe care e chematasii, o lä,mureasca 1;31 sA, o ordoneze. De aceea am definit sociologia castiinta realitatii sociale i sustinem ea singura metoda care promo-veaza cunostinta °menease& este observatia.

In felul acesta trebue inteleasa si afirmatia noastra mai veche,caro a starnit oa-ecare nedumeriri, ca sociologia va fi monografica sau

1) Cf. D. Guati Somologia Militases, in apecial cap II. Sociologia Monografica, atinitli a realititiisociale i lucrirde programahce ale elemlor noatri : Tramn Herseni : noria monograliei sociologie. i StahlTebniea monograflei sociologme, precum i Arluva pentru atnnta 51 reforma somalli din 1932. De cuand : D.Guata: Problema Sociologiei (tren comunicin la Academia Romfini), 1940.

5

nu va fi". Intrucat socotim monografiile sociologice ca mijloace per-fectionato de observatie, care imbina, intuitia, trairea qi intelegerea cumasuratoarea, cu statistica qi reconstituirea trecutului, nu ne-am gan-dit sa inlaturam prin ele niciuna din metodele existente, ci numai salegam pe acestea mai strans de realitate qi sa, dam intaietate observatieidirecte, cat mai amanuntita qi cat mai precisa, inteo noua ordine meto-dologica, pentru scopurile cele mai inalte ale cunoa0erii omene0i.

Observatia care sta la baza monografiei sociologice nu poate fiins& intamplatoare. Ea trebue sa se aplice anumitor categorii de feno-mene, inteo ordine sistematica, dupa reguli precise i pentru scopuribine lamurite, principii care caracterizeaza in chip original monogra-fiile concepute de noi, ceea ce va trebui sa infatiqam.

i in privinta fenomenelor cercetate monografia poate insemnalucruri foarto diferite. Tot monografie se cheama qi studtul relatiilorde prietenie, al cercurilor de vizita, in genere al relatillor sociale, cati studiul unui ora, al unei regiuni sau chiar al unui continent. Aceasta

insemneazit ch monografia sociologica trebue caracterizata 0 in functiede fenomenele ca,rora li se aplica, pentruca nu esta acela0 lucru, dacacercetarea urmä,re0e un singur fenomen in toatä raspandirea lui peglob sau se indreapta catre vieata sociala a unui spatiu restrans iIn sfar0t dad., se margine0e la studiul unei familii, sau al unui sat,sub un aspect mai interesant sau sub toate aspectele.

In conceptia noastra, monografta sociologica se ocupa cu uni-tatile sociale concrete, cum este un sat, un ora, o regiune. Faptulacesta il socotim insemnat din mai multe puncte de vedere. Alegereaunui singur fenomen concret face cu putinta cercetari mult mai ama-nuntite qi deci cu rezultate mult mai sigure. Nu trecem cu vedereapeste importanta raspandirii unui fenomen, dar credem ea intelegereaacesteia i0 gase0e cel dintai izvor in studiul amanuntit al unui cazprecis. Numai intemeiata pe monografie, cercetarea raspandirti unuifenomen duce la bogate qi serioase rezultate qtiintifice.

Unitatea social& mai prezmta i avantajul ca este, de cele maimulte ori, exact delimitata, in spatm qi deci accesibila cercetarii siste-matice Fenomenele sociale care nu sunt legate de un anumit spatiu,scaph adeseori chiar celui mai bun observator, iar studtul lor Qste in-cemplet sau, ceca ce este mult mai rau, nu qtim niciodata cu exactitatedacä este complet sau nu. De altfel unitatea socialä se prezinta delimi-tea nu numai spatial, ceca ce nu tine neaparat de natura ei, ci i prinstructura, fapt caro este caractenstic qi, am spune, esential pentru ea. 0unitate socialä cuprinde un numär anumit de membri, organizati inteo

6

anumita ordine de coordonare sau erarhizare si indeplineste functiicaracteristice, care ii. intaresc si mai mult individualitatea. Un sat, deOda, chiar dad, sociologic nu se restrange la hotarul sau pentrucamulti dintro indivizii care ii apartin isi agonisesc traiul in alta parte,prin munci sezoniere sau prin munci la ora, totusi se stie precis cine iiapartino si se poate urmari activitatea lui sub toate formele existente.Din pricina aceasta, unitatea sociala prezinta un avantaj Wit fata dealte fenomene sociale. Un fenomeii usor de delimitat, chiar daca nuinseamna un fenomen usor de cercetat, poate fi insa cercetat cu exac-titate. De aceea nu trebue nesocotita natura fenomenului supus cerce-tarii. Unitatea social& ca obiect al monografiei sociologice, da stiinteimai mull/ siguranta si temeinicie.

Nu trebue sa se uite apoi faptul, tot atat de insemnat, ea imita.-tea sociala este un fenomen cu caracter de intreg; chiar dacà este cu-prinsa in unitati sociale mai intinse si se subdivide In subunitatiorganice, ea pastreaza totusi, prin structura si functiunile ei, un caracterde relativa independenta, de fenomen capabil sa se menina singur sideci un caracter de totalitate vie, Cu tendinta de a-si satisface singuracat mai multe din nevoile de existent& Fata, de o relatie sociala depilda, (conflict, amicitie, concurenta, colaborare), sau fata de o functiefsociala (functia economica, politica., religioasa), care de fapt aunt simpleabstractii, unitatea social& prezinta intotdeauna un caracter de tota-litate si prin aceasta da stiintei posibilitatea unei cercetari complete,din toate punctele de vedere, asa cum vom vedea cá se procedeaza , inmonog,rafia sociologica conceputa de noi. Din nou, alegerea fenomenuluisupus cercetarii nu este indiferenta pentru stiinta si va hotari deaproape natura rezultatelor.

Dar mai este o consideratie, poate cea mai puternica, pentru caresocotim unitatea sociala ea obiectul cel mai potrivit pentru monografiasociologica: anume faptul ca, ea nu este decat chipul concret in carese infatiseaza, realitatea social& adica societatea insasi. Ea nu estepentru noi o entitate metafizica si nici o forma sau categorie rationalAde cunoastere, ci pur si simplu societatea vie, asa cum o gasim inexperienta de toate zilele.

Societatea este o idee general& In realitate nu exista decat uni-tati sociale sub nenumarate forme, raspandite pe intreg globul: familii,triburi, sate, erase, taxi, popoare, natiuni. Sociologia, daca vrea sh fiestiinta de observatie, trebue IA ia ca punct de plecare unitatea sociala;studiul amanuntit si integral al careia este chiar monografia sociolo-

7

gica. Prin urmare, chiar daca n'am sine seama de foloasele metodolo-gice pe care le-am in0rat, alegerea unitatii social() ca obiect de studiunu este arbitrara, ci tine socoteala do singura índicatie de neindoielniciiobiectivitate: realitatea insa0. Sociologia de cabinet poate proceda dupacum dore0e, in functie de imaginatia qi inspiratia fiecarui ganditor.Sociologia de teren trebue sa porneasca dela fapte 0 nu are valoarqdecat in masura in care tine seama de acestea. -0 este expresia lorexacta po plan teoretic. Sociologia monografica, formulata, ca t tiinta rea-litatii sociale, trebue sa ja ca punct de plecare unitatea socialk pen-truca realitatea sociala insa0 ni se infat4eaza sub forma de unitatisocial°.

Punctul acesta de vedere, in acela0 timp realist 0 critic, no ea-lauzeqte intreg sistemul de sociologie. El impune, dupa alegerea obiec-tului de cercetare, natura qi ordinea problemelor, ceca ce constitue adoua caracteristica esentiala a monografiilor sociologic° concepute de noi.

Inteadevar, chiar dad, toat'á, lumea ar fi de acord ca trebue sa seporneasca, in studiul realitatii sociale, pe cale monografick dela uni-tatile social° concrete, inch nu s'ar crea o unitate de veden i perfectä,caci ace1a0 fenomen social i cu atat mai mult o unitate sociala pot fistudiate din maí multe puncte de vedere. 0 unitate sociala poate fiprivita ca structurk ca forma, ca functiune, ca preces etc., iar studiulei da fatal rezultate diferite, dupa aspectul sub care o privim. i deasta, data, monografia sociologica poate sa insemneze lucruri cu totuldiferito i, deci, intelegerea exacta, a pozitiilor $iintif ice care se pot ivinu se face dela sine, ci prin urmarirea fiecärui caz specific in parte.E o alta greeala, destul de frecventa care se face cu privire la monogra-f iile sociologic° dela noi. Cei caro cunosc alte tipuri de monografíe,unele mult mai vechí cleat cele dela noi, par nedumeriti cu privirela noutatea metodei noastre, pentruca ne atribue fara critic& o pozitiepe care de fapt nu o avern. De aceea cateva precizari aunt necesare,

Unitatea sociala fiind realitate, nu schema, nici idee generalknu poatc fi cercetata decat ca realitate, adica ap cum se prezinta ea,sub toate aspectele ei esentiale. Punctul de vedere realist reclama, res-pectul integral al realitatii; iar punctul de vedere critic core i no ajutasa, deosebim exact in sanul realitatii aspectele ei esentiale.

Unitatea sociala ne apare ca o realitate in sine, cu trasaturi pro-prii, cu o fiinta aparte. De aceea prima problema sociologica in lega-tura ca ea este analiza esentei gi a structurii ei. Unitatile sociale hindde fapt grupari de oameni, forme de vieata ale acestora, au ca esentavointa. Societatea, la un moment dat, nu este decat vointa sociala ac-

8

tualh inteo structure), anumith, desfasurath in functiuni sau mani-festhri proprii si cuprinsh inteun mediu intrebuintat duph

obiective ale acestuia i puterea vointii ins*.Vointa este lush., prin definitie, un principia dinamic ca manifestäri

de vieatä. Manifesthrile vointii sau manifesthrile sociale constituesc adoua problemh esentiala a unei sociologii realiste. O unitate socialh,duph ce e studiath in structura ei, trebue studiath in manifesthrile ei.Duph co stabilim din cine se compune o unitate si cum este organizath,trebue sh stabilim ce functiuni indeplineste, ce activithti depunecare este infhtisarea actual, a acestora. Sistemul nostru de sociologieincearch sä, reduch tipologic naanifesthrile social° si stabileste numärullor la patru: economice, spirituale, juridice si politice. Aceasta tipo-logie del, un caracter original si monografiilor sociologice intreprinse denoi, ceici acestea, pe längh studiul unithtilor social°, sunt i studiulmanifestArilor sociale, adich al manifestarilor economice, spirituale,juridicc si politice ale unithtii sociale, sub toate asyectele lor concrete.

Vointa nu este huh absolut libera in manifestarile ei. Ea depindede o seamä intreagh de conditii natura/e si sociale, care dau, dap& loe sitimp, infhtishri felurite unithtilor sociale. Mediul geografic, rasa, trecutulistoric, mentalitatea etc. au si ele un cuvânt de spus in soarta oamenilorsi sociologia, realist's', nu le poate nesocoti, cu atat mai mult cu c:it fried eIeo explicatie stimtifich a fenomenelor sociale nu este ca putinth. Si inprivinta factorilor conditionanti sau a cadrelor sociale, cum Ii numimnoi pe acestia, sistemul nostru incearch o reducere tipologich si sta-bileste numärul Ior la patru: cadrul cosmic, biologic, istoric si psihic.Cadrele constituesc a treia problema fundamentalä, a cercethrilor so-ciologic° la teren, duph indicatiile realithtd inshsi si discernhmäntulcritic care no sileste sh deosebim unitatea de manifesthrile ei si peacestea de cadrele in care se ivesc.

La teren lush ordinea aceasta a problemelor este rästurnatä,duph cum ni se infatiseazh fenomenele. Aici nu putem lua contactdirect cu vointa socialh, ci trebue sA c,ercethm mai intäi cadrele, carene apar întâi i dau masura si expresia vointii sociale, apoi manifes-Wile, pe care le desvolth unitatea i abia la sfArsit structura si pro-cesul social, pentru a putea caracteriza vointa.

Dach se intelege exact chipul in care am stabilit problemele,indrumati fiind numai de analiza critica a datelor realithtii, sistemulnostru va putea fi inteles corect pilna la capht. Altfel, s'ar putea credech avem a face cu o enciclopedie, cu un eclectism teoretic sau cu ocompilatie de material, nu cu un sistem unitar. In istoria doctrinelbr

Ph

se cunosc numeroase sisteme sociologice care urmarese societatea nu-mai sub aspectul ei economic, spiritual, juridic, sau politic, ca 0sisteme caro nu studiaza decat conditiile geografice, biologice, istoricesau psihice in parte. Fata de aeestea, sistemul nostru, de0 mult maicomplet, ar putea at apara ea o simpla eompilatie, fara nicio uni-tate organica.

In fapt, procedeul nostru, fail sit nesocoteasca istoria doctri-nelor, nu tine seanaa deck de realitate. Realitatea ne prezinta vieatasocial& concretizatii in unitati sociale iar unitatea sociala ca pe oforma de vointa, care depune cele patru manifestari. i tot realitatea,ne infa44eaza unitatea sociala conditionata de cele patru cadre. Noin'am facut cleat sa interpretam critic datele realitatii, intrucat unsistem nu poate fi o simpla compilatie, nici o enciclopedie, ci trebuesa fie redarea realitatii cu maximum de obiectivitate 0 fidelitate.

Monografiile sociologice intreprinse de noi au deci ea obiectunitatile sociale; iar pe acestea le studiaza irate° ordine sistematica

am zice, organica, dela conditiile lor de vieata, la manifestarile lorobiective qi structura launtrica. Pe calea aeeasta, ele asigura socio-logiei nu numai o culegere completa de material, dar i redarea rigu-roasa a realitatii in formele ei unitare qi posibilitatea de a trece deladescriere la explicatie, de a se infaptui ca gtiinta, in adevaratul intelesal cuvantului.

Observatia, care sta la baza monografii/or sociologice qi cauta sadeslego problemele amintite, trebue BA indeplineasca lima anumitereguli, care e bine sit fie infatiqate qi aici, in fruntea unui indreptarpentru munca qitiintifica, la teren.

Observatia trebue stt fie obiectiva, adica sa redea cat mai exactrealitatea. Regula aceasta pe cat de elementara in teorie qi dela sineinteleasa, pe atat e de greu de realizat in practica. Chiar cercetatonulinzestrat Cu mult spirit critic nu esta ferit de primejdie. Educatia,conceptia politica, ambianta spirituala, dorinta de mai bine etc., potfiecare sa strecoare o nota de subiectivitate in observatia §tiintifica§i deci sa-i denatureze cara,cterul. Aceea0 prirnejdie poate veni dinpartea informatorilor. In materie omeneasca, °Heat am observa exte-rior lucrurile, totu0 va trebui sa, ne adresam qi oamenilor care, in loede lucruri, no pot comunica 'opinia lor despre lucruri, sau lucrurilwvazute qi diformate de optica intereselor de clasa, de neam, de pro-fesie, cultura, ceca ce este cu totul altceva cleat lucrui insu0. De aceea

10

ori de cate ori va fi Cu putinta, vom intrebuinta documentul obiectivvont cauta in toate imprejurarile sa ne asiguram exactitatea informa-tiilof din mai multe parti, ca al inlaturam posibilitatile de eroare.

Observatia trebue sa fie apoi completa, s imbrat4eze fenome-nele in toate amanuntele, adancimea f unitatea lor. Nu este deajunsca ceea ce realm al fie exact, ci trebue sa redami fenomenul cat maiintreg, pentruca redarea partiala nu e decat un alt mijloc de a falsi-fica realitatea. Toate interpretarile eronate care se dau de obiceiu fap-telor pureed din observatii trunchiate, care in Aparenta dau dreptul safie intrebuintate tiinif je, fiind socotite ca o imagine completa a rea-litatii, dar de fapt pierd din vedere tocmai legaturile semnificative, in-tegrarile functionale, in complexele mai cuprinzatoare. Fenomenelesocial() chiar cele mai bine conturate, cum sunt unitatile sociale, cu omai mare putere de neatarnare, se leaga i ele in chip organic de altefenomene qi imprejurarea aceasta schimba de cele mai multe ori natura§i intelesul lor. De aceea, cercetarea unitatilor sociale este §i unscop i un mijloc in acela0 timp. Un scop, pentru cit ne straduim sasurprindem do fiecare data fenomenul intreg; un mijloc, pentruca prinaceasta, ni se deschide calm spre sisteme mai largi i trebue sa neangajam in alte observatii, din ce in ce mai cuprinzatoare, care ne vorduce in acela0 timp la sinteze din ce in ce mai inalte i mai bogate.

Observatia trebue sit mai fie controlata qi verificata. Despreacela0 fapt trebue sa culegem informatii din cat mai multe parti i sa-1observant in cat mai multe imprejurari, ca sit ne dam seama de fata luiconstanta. Dar mai trebue sa culegem qi cat mai multe fapte de acela0fel, ca stt avem putinta sa confruntam observatiile, BA le verificara unaprin alta i sa obtinem siguranta ca datele culese pot fi intrebuintateIn constructii qtiintifice superioare, cum este stabilirea cara,cterelorgenerale i a sintezelor prin comparatii i inductii. Regula aceasta estedestul de anevoioasa. Cercetatorul este de cele mai multe ori grabit, eldore0e rezultate cu once pret qi este inainat sa, sacrifice adeseori pre-cizia muncii qtiintifice de dragul posibilitatii de publicare imediata adatelor. tiinta este insa o activitate de lunga duratit i de mare rah-dare. Mai bine rezultate puf me dar sigure, decal o multime de datecare nu inspira incredere, nefiind controlate in deajuns 9i verificate inchip serios i care nu fac decal sit impiedice lamurirea tiintificit arealitatii.

In sfar0t, observatia trebue set fie colectiva. Cerinta aceasta seintelege uwr dupa cele infatipte pan& acum. Obiectivitatea, cacontrolul í verificarea se obtin mai sigur de un grup, decat de un

4 4 .

cercetator individual. Observatia colectiva este unul dintre eele maibune mijloa,ce de a obtine date serioase. La fel, o observatie este miltmai complet& in grup, pentrucg ceea ce scap5, unui observator indi-vidual, e greu sä, scape mai multora.

Dar mai sunt si alto consideratii care cer ca observatia sociologicks& fie colectivl. Cea mai insemnata este specializarea excesiv5, acercetatorilor. Realitatea nu ne apare imbucAtatitä, ca disciplinele stiin-tifice. Ceca ce se intämpla in salmi acestora din nevoia diviziunii muncii,bazata pe neputinta omului de a adânci si de a cuprinde mult inacelasi timp, nu se petrece si cu realitatea. Aici faptele se prezint&unitar, cu feto multiple, dar organic imbinate, incat dac& vrem sareclam exact realitatea, far& s5, o schematizam dup5, puncte de vedereabstracto si adeseori diformatoare, va tmbui sä facem apel la un numArnu numai mare, dar si eat mai variat de cercetätori. Observatia colec-tiv5, ne asigur5, pe calea aceasta, pe ring& un randament mai mare, inshsicalitatea lucrärilor si putinta adäncirii problemelor. Din colaborareaaceasta foloseste atilt sociologia, prin putinta de a cuprinde in sin-tezelo ei un numAr mai mare si mai variat de elemente, cat si celelaltestiinte, prin lärgirea punctelor de vedere si improspätarea datelor si ainterpretarii lor. Observatia colectivA se dovedeste din toate puncteledo vedere superioar& celei individuale.

E momentul sh precizam up nou aspect al problemei care neprocupA: scopul urmArit de cercetärile sociologic° la teren. Socotim sipunctul acesta ca fundamental pentru intelegerea sistemului nostru.S'ar putea credo c& monografia sociologic& este o simpl& culegere dematerial, farà niciun scop stiintific mai inalt. Interpretarea aceasta amuncii noastre ar fi complet gresita. Chiar pentru cerc,etarea uneiunithtt sociale, care poate fi lamurit5, ca fapt concret prin rnonografiasociologich, strângerea materialului, desi absolut necesara, nu este totusiesentialä. Materialul, ()Hat de bine ar fi el cules, nu rimäne cleattot numai material, &lie& un mijloc pentru operatii si constructii ulte-rioare. Materialul °data cules formeazA baza unor sinteze superioare,prin comparatie spre generalizare sau tipologie, care ne vor permiteapoi BA stäpänim fapte noui,, prin simpla lor incadrare deductiva in teo-riile formulate. Scopul cercethrilor la teren intrece deci cu mult strän-gerea materialului, el atinge toate treptele stiintifice: dela culegerea sisistematizarea datelor pan& la interpretarea si incadrarea lor teoretic5,.CAci metoda noastr& de cercetare nu este numai empirick ci si. sintetick&lid, rational& sau teoretica. De aceea trebue sa preciz&m ca volumulde fat& nu este o culegere de chestionare in sensul curent al atator

12

qtiinto. Coca ce inn:00m aici sunt numai directive, planuri de lucru,indrumari scoase dinteo indelungata experienta pe teren. Noi am com-batut intotdeauna metoda chestionarelor raspandite pentru a obtineprin intermedian i raspunsuri la anumite intrebari qtiintifice. Planurilenoastre de lucru nu se adreseaza intermediarilor, ci vor sa fie o calauzapentrn cei care cerceteaza, direct 0 personal realitatea sociala. Darceca ce este deopotriva de insemnat: planurile acestea de lucru sunt va-labile numai in masura in care observatia facuta prin ele se incadreazaIn sistemul de sociologie expus, sistem formal, caruia observatia ii dafara indoiala un continut empiric, dar care la randul lui da faptelor oordine logic& qi le asigura o interpretare rationall qi o intrebuintareteoretica dincolo de simpla ion infatipre.

Prin cercetärile la teren, qtiintele sociale capäta o noua vieatape care nu le-o poate asigura biblioteca sau cabinetul de lucru. Ele*HO pe cala aceasta noi imbolduri i perspective, deci noi putintede inaintare. Faptele insa neincadrate inteun sistem raman nesemni-ficative, simple colectii fara niciun aport teoretic. De aceea noi intre-buintäm metoda cea mai riguros experimentará, dar qi oca mai largteoretica, prin observatia minutioasa a faptelor, dar i prin intuireaesentialului, prin interpretarea sensului adanc qi surprinderea prin-cipiilor 'generale. Metoda noastra imbina, vieata cu principiile, inteosinteza caro insemneaza o putinta de improspatare pentru teorie i deintelegerE, rationala pentru studiul faptelor. Suntem oameni de qtiintaexacta fara sa dispretuim filosofia sociala. Credem dimpotriva ca experi-mentui q.i speculatia filosofica trebue sa mearga maná in mana, pentrua ridica faptele la teorie qi a le da o intrebuintare stiintifica, dar inacelaq; timp pentru a da un temei real gandirii si a mentine teoria pelinia ei fireasca, de interpretare si expresie rationala a realitatii.

Acum se va putea intelege exact natura volumului de fat& Indru-marile culese aici fac parte dintr'un sistem de sociologie, fara cunoaste-rea caruia intrebuintarea lor nu poate sa dea cleat rezultate intampla-toare. Indrumarile acestea se refera la unitatile social() caracteristicetarii noastre, la sate, catre care ne-am indreptat munca pan& acum.Ele pot fi intrebuintate cu mici adaptar i in studiul oraselor 0 alregiunilor naturale. Dar ceca ce nu trebue sa se piarda din vedere efaptul ca, indrumarile de aici nu vor sa fie decal simple instrumente delucru, mijloace pentru culegerea cat mai precisa si unitara a materia-lului, pentru a obtine date suficiente care sa fad, cu putinta teoriasociologic& Ele nu au nimic definitiv 0 nimic rigid. Intrebuintate cum

13

intelegem noi, numai de catre cercetatori, adica de oarneni de qtiinta,ele vor fi adaptate mereu la realitate qi :vor fi imbunatatite Cu fiecareexperienta in parte. Experienta noastra va fi astfel imbogatita qsi des5,-141r9itb, prin experienta altora.

Acestea sunt gfindurile care ne-au calauzit and am hotarit intoc-mirea planurilor de lucru cuprinse In volumul de fat&

Dupa expunerea sistemului de sociologie care da unitate §i sem-nificatio teoretica tuturor fndrumarilor infa4i9ate aki, trebue sa amin-tim ckeva lucruri qi in legatura cu tehnica aplicarii la teren a acestorai.Tehnicilo speciale Bunt prezentate in planurile de lucru, exista inisa0 o tehnica generala pe care trebue sa o notam la inceput, ca sa xuxfie repetata la fiecare capitol.

Toate indrumarile cuprinse in volumul de fata au acela0 scop:sit unifice metodele de cercetare la teren pentru a obtine date ftiinti-fice comparabile.

Faptul cá echipele monograf ice aunt astazi mult mai numeroasedeck altadatk contribue la realizarea mai de vreme a programuluide cunoa0ere a tarii, ceea ce este hotaritor mai ales pentru regiunileIn plina transformare. El nu e lipsit insa nici de primejdii. Leg-auradintre cercetatori sine* cu cat echipele aunt mai numeroase i fie-care tinde O. intreprinda alt gen de cercetari, dupa metode deosebite.Pe calea aceasta, nu se poate obtine insa nimic temeinic pe tarfim 9tiin-tific. Rezultatele unor astfel de cercetari nu pot fi nici adunatesau comparate, nici nu pot intra ca elements In aceea0 sinteza. Elenu aunt deck simple descrieri de cazuri, care nu pot ajuta desvoltareateoretica a qtiintei. De aceea, cea dintAi grije a cercetatorilor la Wrentrebue sh fie incadrarea lor inteo unitate de metoda.

Intrebuintarea indrumarilor pentru munca tiintifich la terenpresupune o pregatire de specialitate i deci ele nu se adreseaza deckcelor care o au intradevar. Indrumarile acestea nu vor s6, ajute pe coicare se incumeta sa intreprinda cercetari fail o adâncire prealabilil aunuia din domeniile tiintei.

Sociologia nu este cu nimic mai war& deck celelalte tiint,e.Totu0 popularitatea de care se bucura dela o vreme §i, uneori, up-rinta do a culege in cadrele ei materialul descriptiv au facut pemulti sa creada ca oricine poate intreprinde cercetari sociologice faranicio pregatiro teoretica anterioara. Parerea aceasta este insa ca totul

14

gresitA si suntetn datori sA luptAm impotriva ei. Nici stiinta, nici cer-cetAtorii nu se pot improviza, fArá, sa se ajungA la diletantism.

Rostul indrumArilor stiintifice este, dimpotrivA, adAncirea trep-tata a cercetArilor, ceea ce va trebui sA aibit ca urmare fireasci in1A-turarea tuturor nespecialistilor din cAmpul de activitate al sociologiei.

Nu ne gAndim insA sa descurajAm cercetAtorii tineri. care auluat parte totdeauna la munca echipelor monografice. Acestia lucreazAsub supravegherea oamenilor de stiintA si isi fac ucenicia stiintificAla teren. Faptul nu e numai cu putintA, dar e absolut necesar. Niciei nu trebue sA-si inchipue iris& ca se pot lipsi de o pregatire teoreticA.Chiar dacA vor ajunge buni culegAtori de material, aceasta e numai otreaptA spre stiintl, nu stiinta insAsi. Abia cAnd cercetAtorul de terenisi pune singur probleme si cauta sa le dea o deslegare prin fapte si O.formuleze noi teorii se poate socoti intrat in rAndul oamenilor destiintA.

Culegerea insAsi a datelor (ca recensAmAntul populatiei, statis-tica economicA etc.) este o muncA onestA si utilA care poate fi fAcutAsi de coi cu o pregAtire stiintificA mai sumara, dar ea nu trebue con-fundatA cu stiinta, care insemneazA interpretarea i intrebuintareateoretica a datelor si este deci o treaptA cu .mult mai inaltA a cunea-sterii.

Munca stiintificA la teren incepe cu fixarea fenomenelor carourmeazA sA fie cercetate. Sociologia monograficA dela noi s'a ocupatpAnA de curAnd de sat, considerat ca o unitate tipicA de vieatA socialA.Acum isi extinde cercetArile la regiunile etnice. DupA ce criteriu sealeg satele sau regiunile? Deslegarea acestei probleme depinde descopurile atribuite stiintei. Dad, vrem s'A surprindem formele arhaice devieatA socialA, trebue sa ne grálim sA cercetAm unitAtile sociale celemai bine pitstrate, mai inainte de a fi cuprinse in procesul de disolutiesau prefacere. Daca dimpotrivh, vrem sA, inlesnim reformele socialeprin documentarea stiinficA a statului sau.prin planificare, trebue sAcercetAm unitAtile sociale de interes politic, adica pe cele atinse deeriza si caro trebuesc indrumate ca sA-si cAstige un nou .3 chilibru.

InlAuntrul color douA categorii de unitAti sociale trebuesc alesesatele sau regiunile tipice, adicA cele caracteristice sau reprezentativepentru un numAr cht mai mare de fenomene "sociale.

°data unitatea socialA fixatá, cercetarea colectiva impune (irga-nizarea echipelor de lucru. O campanie monografick asa cum este con-ceputA si practicatA de noi, presupune nouA echipe cu urmAtoareacompunere schematicA:

15

Echipa cosmologicd: un cercetator pentru studiul tipu-rilor do sol gi al compozitiei lor chimice;chte un cercetator:pentru stu-diul formelor de teren, al hidrografiei gi al climatului; pentru studiulawzarilor, al locuintei i al circulatiei; pentru studiul florei qi al cre-dintelor i practicilor cu burueni; pentru studiul faunei §i al credintelorgi practicilor legate de aceasta; pentru studiul sintetic al raportarilordintre natura i cultura.

Echipa biologicd: un cercetator pentru studiul struc-turii §i. miNarii populatiei; chte un cercetätor pentru studiul compozitieirasiale a populatiei, al grupelor sangvine i al mijloacelor de imbuna-Catire a rasei pe cale ereditara; pentru studiul alimentatiei qi igieneiindividuale i sociale; pentru studiul starii sanitare a populatiei, a or-ganizarii sanitare oficiale i al medicinii empirice.

Echipa istoricd: un cercetator pentru studiul forrnelorvechi de organizatie sociala, econornic& gi juridica; unul penti u cerco-tarea trecutului politic i anecdotic al unitatii sociale; altul pentrustudiul traditiei i al memoriei sociale i un culegator qi interpret dedocumente.

Echipa psihologicd: un cercetätor pentru studiul struc-turii psihice colectivo a unitatii sociale; un cercetator pentra stueliulexperimental al variabilelor psihice individuale.

Echipa economicd: un cercetator pentru studiul vietiieconomice in genere; cáte un cercetätor: pentru studiul gospodäriei ta-rane0i, al bugetelor qi al tehnicei agricole; pentru studiul industrieicasnice, al industriilor tarane#i qi al meseriilor; pentru studiul padu-rilor; pentru studiul economiei de vite.

Echipa spirituald: chte un cercetätor: pentru vieata re-ligioasa; pentru mitologie qi qtiinta populara; pentru magio; pentruarta popular& plastica; pentru port; pentru vieata 'Litera* pentruvieata muzicala; pentru studiul graiului; pentru studiul ceremoniilor;pentru studiul de ansamblu (tip, stil etc.) al vietii spirituale.

Echipa etico-juridicd: un cercetator pentru 1.tudiulbunei cuviinte i al moralitatii; unul pentru obiceiul parnantult,i; attounul pentru studiul dreptului civil qi studiul dreptului penal.

Echipa politico-administrativa: chte un cercetator:pentru studiul vietii qi conceptiilor politice; pentru vieata administra-tiva.; pentru finantele locale qi fiscalitate.

Echipa de unitdti, relai ?i procese sociale: cateun cercetator: pentru studiul comunitatilor sociale; pentru studiul in-stitutiilor sociale; pentru studiul gruparilor sociale; pentru studiul re-latiilor sociale; pentru studiul proceselor qi tendinteIor sociale.

16

Compunerea aceasta este minimala. Numarul cercetatorilor sispecializarea lor ata'rna, de marimea unitatii sociale si gradul de adan-cime pe care vrem sa-1 dm cercetarilor. De asemenea se poate adiiugaun numar insemnat de tehnicieni: fotografi, desenatori, operatori defilme, etc.

Nu trebue nesocotit apoi contactul echipelor cu unitatea sociala.El esto uneori hotaritor pentru cercetare, mai ales cand perioada delucru este limitata.

Problema poate interesa sub dota fete. Una privesto incredereasatului, chestiune mai mult de tact si sinat din partea cercetatorilorxin caro sfaturile sunt mai putin folositoare. Alta priveste organizareamuncii la teren, care poate duce la o tehnica destul de sigura si carese poato invata.

Täranii privesc cu oarecare neincredere pe oraseni, de aceea can-taresc fiecare vorba si fiecare gest al cercetatorilor pana se conving deintentiilo lor desinteresate. Din pricina aceasta, cercetatorii trebue sadea o atentie deosebita purtarii lor la teren si sa, adopte pe cat e cuputinta regulile de burla cuviinta ale mediului nou de vieata.

E bine apoi sa li se 15,mureasca satenilor rostul echipelor mono-grafice. Taranii aran', mai totdeauna multa intelegere si simpatiepentru invatati si disting foarte bine o ancheta facuta 41. miemsuloficialitatii de una facuta in interesul stiintei. De aceea nu trebuo soco-tita ca pierdere de vreme nicio ldmurire data, in a,ceasta privinta.

Satul cuprinde insa un numar mare de oameni. Cercetatorii in-cepatori nu stiu azora trebue O. li se adreseze. E bine sa, se ja con-tact mai intai cu autoritatile satesti, mai ales cu preotul si cu inv5,-tatorii. Informatiile acestora trebuesc intregite si cu ce spune satul"si verificate in tot decursul cercetarii. Pe calea aceasta, se poate obtineo orientare generan', asupra problemelor si se poate intocmi un inventaral lor, pentru a inlesni cercetarea. Procedeul acesta da cercetatoruluimai multa siguranta la teren si ii permite sa-si formuleze liste deintrebari precise.

Dupa inventarul problemelor trebue sà, se stabileasca _liar delainceput lista informatorilor autoriza ji, pentru fiecare problema inparte. Nu trebuo sa se piarda vremea cu informatorii de mana a doua.Pentru fiecare aspect al vietii satesti, cercetatorul trebue sa so adrosezecolor care prin situatia, experienta sau inteligenta lor, il ...unosc maibine. Satul ii stie si deci descoperirea loi nu este anevoioasa.

Pentru problemele de masa, in care informatorii sunt foarte nu-meresi, calea cea mai potrivita este reducerea la tipuri. De pilda,

1.7

pentru studiul gospodariei trultne§ti trebue s& se stabileasel maiintai tipurilo principale de gospodArie dup& statistica economic& (defrunta, de mijloca, de coda) qi sit se studieze cateva cazuri dinfiecare categorie.

Cercetarea insaqi nu trebue 15,sata, la voia intamplarii. Un cerce-tator care qtie precis ce vrea, obtine ca totul alte rezultate decat unuicare lucreaz& pe dibuite. De a,ceea e bino a& se dea cercetatorilor, inafar& de pregatirea teoretick qi o indrumare tehnick Aici 4i gasoscrostul planurile de lucru §i formularele. Ele vor evita intrebarile inutile§i vor aminti cercetatorului pe cele necesare.

Planurile generale de lucru strang laolalta inteo inOrare sis-tematic& problemele care urmeaza sA fie c,ercetate la teren 0 indica,ce anume se urmare0e teoretic prin cercetarea lor. Ele pastreazAastfel nivelul §tiintifie al cercetarilor gi asigurà culegerilor de fapteun scop teoretic. .

Planurile speciale imirà intrebArile care trebuesc puse in lega-turA ca o problem& §i ajuta astfel cercetarea ei sistematia Astfel pla-nurile de lucru inlesnesc cercetatorului o con0iint& teoreticA i suntIn acela§i timp instrumente de lucru pentru cercetarea cat mai exactaa faptelor. De aceoa planurile generale se schimba mai incet, eat&vreme cele speciale trebuesc tnereu adaptate la teren gi pot fi des&-varOte prin fiecare cercetare in parte.

In sfar0t, formularele cuprind rubrici precise care de obiceiupot fi completate prin cifre. De aceea ele trebuesc preferate, ori decate ori e ca putintk chestionarelor sau convorbirilor libere.

Do altfel, nu trebue sA uitAm tendinta general& a §tiintei din zilelenoastre de a intregi cercetArile calitative prin cercetari cantitative. A-ceasta cantificare a metodelor" va trebui sa fie ,grija cea triai deseamit a cercetatorilor de teren in viitor. NumArAtoarea gi mAsurAtoareavor trebui sA ia locul impresiilor §i descrierilor vagi. Mai ales statistica,metodd specific& pentru studiul variatiei fenomendor sociale, urmeazas& fie incorporata in toate cercetarile de teren pentru a obtine maimull/ exactitate i date mai upr do comparat.

Intrebuintarea planurilor de lucru §i a formularelor este insotita,de intrebuintarea fiqelor. Acestea se aplica tuturor cercetarilor.

Nu e bine sa ne bizuim in tiintrt pe memorie. Ea ne poate in-vela qi ne inqealà de cele mai multe ori. Ca sa, inlaturam acest izvorde eroare, trebue sa notaxa materialul chiar la fata locului. Tehnicacea mai ttimpl& i mai potrivit& const& in insemnarile pe f4e, care sunt§i foarte upr de manuit. F4ele sunt de mai multe feluri.

18

Pentru controlul informatiilor §i putinta de a stabili diferitecorelatii intro fenomene, trebue di intocmim fife de inf)rmaturi. Aces-tea trebue sá cuprindà cel putin numele §i pronumele celui dela caream. cules vreo informatie, sexul, varsta, originea etnica, religia, stare&civill, categoria socialà, situgia militará i gradul de culturh. E binoins& BA cuprind5, i alte date ca: starea materiala, locurile umblate,lectura. etc., °Ala toate datele biograf ice care pot lamuri inteun felnatura, originea i raspAndirea informatiei caro ni se dh.

ConstatArile i rOspunsurile obtinute se noteaz5, tot pe fip. Seintocmesc astfel fife de material. Acestea sunt de trei feluri i au ovaloaro diferitá. LTnele cuprind fapte vázute i verificate de cerceator0 sunt cele mai sigure. Altele cuprind impresiile cercetOtorului, con-sideratiile sau aprecierile lui. In sfár§it, ultimile cuprind opinia informa-torului despre un lucru. Avem astfel fip de constatdri, f im de enter-preteiri i fiqe de opinie. Acestea din urma trebue BA cuprincta neapArat§i numele informatorului i BA reproduch pe cat e cu putintO, cuvant decuvânt cele rostite de acesta. Tot ca fiw de opinie se socotesc i infor-matiile de mána a doua, adicii relatärile neverificate personal de cer-cetAtor.

Fiwle de constatare Bunt cele mai pretioase. Ele redau lucrurivazute qi tritite de cercetator, inregistrate prin observatie directl. Elepot fi intregite cu folos prin desene, fotografii, filme, fonograme i oncealte mijloace mecanice de inregistrare. Fiqele de interpretare au valoarenumai dad, °fed, interpretar objective ale faptelor, coca ce con-stituo un inceput de redactare a materialului, nu impresii personale.Fiqele do opinie se intrebuinteadi cu folos in studiul vietii subiective(mentalitate, credinte, conceptii etc.) ¢i Bunt de mica valoare In studiulfaptelor obiective.

In sfAr0t, de o insemnatate deosebita aunt fifele de reispindire i

fifele de frecvenpei. Ele aunt menite s5, arate at de rhspandit este feno-menu'l studiat i ciit de des se ive0e. Un basm, un ante; un cuvint,,etc., nu au aceea0 valoare daca sunt cunoscute de toti oamenii din satsau numai de o parte din ei §i niel dacit se ivesc des sau rar, la intAm-plare sau cu anumite prilejuri etc. Toate acestea trebuesc urmárite§i notate pe fiw, iar prelucrarea lor ne va desválui i corelatiile until'fenomen oarecare cu vársta, sexul, categoria socialà sau alte sari alelocuitorilor. De aceea, f4ele de acest fel trebue sh cuprindA neaparatdatele personale ale celor prin caro un fenomen se manifesta, ca i pri-lejul exact al manifestarii.

AdOugam fiwle de circulatie, menite et indice mecanismul de

19

transmitere a fenomenelor sociale (din batrani, din armata, delaoras etc.).

Ultima problema asupra careia mai atragem atentia este necesi-tatea integrarii sociologice a cercetarilor. Nu negam legitimitatea niciu-nui punct do vedere stiintific, dar .toate indrumärile cuprinse in vo-lumul do fatä, pureed dintr'o experienta sociologica si Bunt formulatein vederea unor cercetari tot sociologice.

Citito in parte, planurile acestea de lucru ar puteO da im-presia ca, cereetarile noastre sunt lipsite de unitak). In realitate, toatemijloacele de cercetare pe care lo intrebuintam urmaresc acelasi scop,sä surprinda realitatea sociala sub toate aspectele ei.

Fireste, exista primejdia ca fiecare aspect sa fie studiat inde-pendent de celelalte si sa obtinem in loe de o cercetare sociologica omultime de cercetari speciale (de economie, drept, geograf io, biologie,folklor etc.). Prezentarea rezultatelor ar duce la o suma de studii, nula un studiu organic al unei totahtati sociale.

Primejdia aceasta poate fi inlaturata insa cu destulä usurinta.Alai intai toot° planurile de lucru sunt astfel intocmite, incat imbinapunctele de vedere ale diferitelor stiinte inteun punct de vedere unitarsi sintetic. Echipele apoi sunt in asa chip organizate, incat echipieriiformeaza, o singura comunitate de munca stiintifica si 83 ajuta reciprocla rezolvarea problemelor. Rezultatele acestei colaborar depasesc cunecesitatil cercul fiecarei specialitäti in parte. Redactärile partial° potfi de asemenea contopite intr'o redactare de ansamblu, cu caracter so-ciologic.

Ca punctul de vedere unitar O., fie pastrat si in viitor, atragematentia asupra faptului ca indrumarile care urmeaza nu aunt infatisatelaolalta ea o simpla colectie, ci pentruca numai laolaltä pot fi Intl*buintato, fiind expresia organic& a unui sistem necesar de sociologie.

Un cercetätor nu poate intrebuinta un plan de lucru daca nu lecunoaste si pe celelalte si nici nu va intreprinde cercetari serioase dacanu va intrebuinta (personal sau in colaborare) toate planunle de lucracerute de natura fenomenului. Sociologia nu studiaza, de pilda, o in-mormantare numai sub aspectul religios sau ceremonial, ci si subaspectul economic, juridic, de relatie sociala etc., si se va intrebuint,a4deci pentru acelasi fenomen nurnarul necesar de planuri de lucru.

Fiecare cercetator trebue sa, urmareasca legaturile fenornenuluipe care il studiaza cu intregul din care face parte, iar and fenomenulins* este nediferentiat, sau ni se prezintä, ca un intreg indisolubil,trebue neaparat cercetat asa. *Uinta, in masura in care vrea, a& redea

20

si sä lamureasc& exact realitatim, trebue sä urmäreasca fenomenele so-ciale ca intreguri, in interdependenta si totalitatea lor functional&

CAnd e vorba de sat, punctul de vedere integralist este si mai ne-cesar, pentruca aici valorile sociale nu sunt totdeauna diferentiate.Valorile economice fac un Bulgur bloc cu cele religioase, qtiintifice, ar-tistice, juridice, morale, politice etc. Chiar dacä cercetätorul le poatediferentia, se poate ca satul insusi sä nu le diferentieze. Aceasta in-semneazä ca ori de &Ate ori faptele ni se prezint& ca intreguri nedife-rentiate, trebue sä, le studiem ca atare si numai in analiza stiintific5,BA incercana o clasificare a lor pe categorii abstracto. Fireste, and dife-rentierea s'a petrecut chiar in realitate, vom reda realitatea sub aceastäinfätisare.

Prin punctul de vedere integralist, sociologia o menitä sa invio-reze toate cercetärile la teren. Socotitä mult5, vreme ca o simplä enci-clopedie a celorlalte stiinte sociale, sociologia de teren devine o stiintäde sine stätätoare, care poate servi ca temeiu si cäläuz5, celorlaltestiinte, lärgindu-le perspectiva cunoasterii si apropiindu-le mai multde realitate. Ea ins4i isi gäseste o incalculabilä putint& de desvol-tare in studiul integral al realitätii sociale, pnn cercetänle la teren 1).

Publicam a,cest volum cu convingerea ca facem un serviciu stiinteisi tärii. De treizeci de ani propoWiduim necesitatea cunoasterii siste-matice si adâncite a tärii si care pleand dela analizo amänuntite, ,seincoroneazä, inteo sintez& m5,reatä, numitä de noi Stiinta Natiunii.Stiinta Natiunii, nu in sensul unei stiinte nou5,, care sä, aibA, ambi-tia, a ocupa un loe in clasificarea stiintelor, ci ca o unitate siste-matizatä a acelor variate si numeroase cunostinte, ce se referä la,

tipul reprezentativ al tuturor unitätilor sociale, Natiunea, in stinulcareia so grupeazä tot restul de unitäti sociale.

Multumind color peste 1000 de intelectuali care din 1925 ptin&a,cum, prin avântul, devotamentul si constiinciozitatea muncii lormonografice au colaborat la experienta ce se oglindeste in planurilepublicate aici, urez ea acest volum sä, serveasc5, drept bung, calauz&pentru cercetärile ce le asteptäm 61 mai numeroase. Institutul deStiinte Social° al României (Bucuresti, Piata Roman& Nr. 6) si-afacut unul din scopurile principale ale existentii lui indrumarea si co-ordonarea lucrärilor monog,rafice pentru constituirea Sociologiei Na-tiunii,i exprimata plastic printr'un Atlas sociologic al Romäniei.

D. Gust'

1) Cf la sfarptul volumului Bib/Jai:1,0A,, *colii Somolopee dela Bucuregti, ublA 0 ca dare de seam&despre actnntatea de pima acum, p ca exemplaheare a planunlor de lucru.

21.

A. 1NTRODUCERE.

a. PROBLE1VIELE SOCIOLOGIEI GEOGRAFICE

I. Societatile omene$i nu aunt aparitii intamplatoare qi inexpli-cabile. Ele, ca tot ce e obiect de qtiinta, se supun anumitor legi,sufar anumite conditionari pe care, daca le aflam, spunem ca amexplicat qi am inteles. La cadrul cosmic ne preocupa, toate feno-menele sociale nascute sub influenta fa,ctorilor naturali. Mai exact,studiem raporturile dintre societate foi natura sau, pentruca socie-tatea reactioneaza prin cultura, putem spune: raporturile dintre na-tura i cultura. Vieata sociala se caracterizeaza printr'un dinamismneincetat. Ea se desfapara inteo serie de procese de actiune qi reac-tiune fata de lumea inconjuratoare. Actiunile qi reactiunile ei fata denatura constituesc cadrul cosmic 0 pun cea dintai problema asociologiei in ordine genetica sau explicativa O.

Once vieata social& se realizeaza in cadre naturale. Constatamastfel doi termeni, natura qi cultura. CtIta, vreme termenii aceOia nuau nicio legatura unul cu altul, nu intereseaza capitolul de fata al so-ciologiei. Unul e obiect al qtiintelor naturale, celalalt al .tiintelor so-ciale sau al altor capitole ale sociologiei. In momentul insa in careei intra in relatie, inc,ep sa, ne intereseze, dar aci, la cadrul cosmic,nu atat termenii, ci relatia care naqte. Termenii, numai in ma-aura in care aunt o conditie pentru intelegerea relatiei. CAteva exemplene vor lamuri. Sociologia nu se intereseaza de flora unei regiuni cuochiul botanistului, ci numai daca observa, o legatura a ei cu vreunfenomen social qi atunci starueqte asupra legaturii. Nu va face fizio-

l. CADRUL COSMIC

1) Intrebuintim termenul de eadr, cosmic pentruca este mai cupnnzAtor deefit cel de eadru geograik.Natura nu se margmeste la globul terestru.

22

logie vegetal, nici col pufin botanic& descriptivA, ci va stArui asupranumirilor populare, asupra superstitiilor, credintelor si practicelor inlegAturA ca plantele, asupra atitudinii socia/e fatA de ele (de extirpare,cultivare, intrebuintare, la ce, cum etc.). Deci nu staruim nici asuprameeanismului psihologic interior al celuilalt termen, omul. Sau, apaunei regiuni in stare naturalA nu intereseazA sociologia. Dar daeleste captatA in industrie ca energie motric& sau este intrebuintat&priri diferite sisteme de irigatie, ca ingrAshminte a terenurilor de cul-turA, cu alte cuvinte, dad, este intrebuintatA de om dupg nevoile lui,devine obiect al sociologiei. Dar nu studiem apa in sensu/ chimiei, alfizicei si nici cel putin in sensul geografiei, ci rezultatul obiectiv allegAturilor dintre om si naturA, sistemul de irigatie, industria desvol-tatA prin energia-motric& a apei etc.

In studiul relatiilor, in afaril de descrierea lor, ne intereseaz&si sensul sau directia. In cazul de fatA, dacA aktiunea e pornitA delanaturg sau dela cultur& si care din ele a suferit transformAri maiputernico fatà de starea anterioarA. Astfe/, cel pufin pe plan teoretie,dobfindim un capitol in care trebue a& stAruim asupra transformArilorsuferite de societate si cultur& sub indiurirea fa,ctorilor naturali sialtul in care trebue sa stAruint asupra reactiunilor sociale fata denaturA sau a societAtii ea transformator al lumii inconjurAtoare, caagent geografic. In perspectiva intAia, accentul cade pe societate, peinfatishrile ei nAscute sub inrAurirea factorilor geografici. In perspec-tiva a doua, accentul cade pe mediul geografic, pe transformArile su-ferite de acesta prin activitatea desfAsuratA de societate, pecetie uman&care ne intereseazA fiind expresia materiala a puterii de vointà, si inte-ligent& a grupului omenesc. In sfArsit, putem desprinde un nou capitol,pentru a treia posibilitate, de actiune reciprocA, imbinatA, a termenilor,&And nastere unei situatii organice, de vieat& omeneascA implAntat5,adfine in cadrul sail natural. De astA datA natura nu e distrus& prinactivitatea omului si nici omul nu este subjugat de fortele naturii, eimunca lui selectioneazh si prelungeste posibilitAtile naturale, impu-nAnd naturii un anumit gen de desvoltare dupà nevoile lui. DepildA agricultura, silvicultura etc., in care natura insAsi este cultivat&dup& nevoile, hAmicia si inteligenta omeneasca.

De sigur realitatea concret& nu ne desvAlue dinteodat& acestetrei probleme. Faptele nu se insiruesc dup& ordinea logic& a stiintei,chiar dacA stiinta neintemeiatA pe ele este lipsitA de once valoare.De aceea e sarcina analizei stiintif ice sA disting& in faptul concret celetroj aspect° ale problemei, in mAsura ingAduitA de realitate, si sA-si

9:1

formeze Cu vremea o schema de interpretare tiintifica a raporturilordintro societate ci natura. In celo ce urmeaza vom vedea mai ama-nuntit problemele ridicate de aceastä, clasificare.

1. Incepem ca determinärile cosmice ale vietii sociale. Pen-tru o mai wara manuire, le vom imparti in mai multe grupo.

Primul fapt care izbe0o atentia celui pornit sa intreprindaeercet'ári din punctul de vedere care ne preocupa, este stransa lega-tura dintre wzarile omene0i qi mediul geografic. Dela un timpincoace problema este foarte desbätuta §i formeaza un capitol privilegiatal antropogeografiei. Ea este deopotrivä, qi o problemä, sociologica.Dacä urmarim de pildä,' satele in asezarea lor generala, gasim mai in-totdeauna eh' au fost determinate de apropierea apei, satele se apazape rauri ; de bataia vanturilor, se apaza in directie potrivnica, pentru ca sa,nu-0 faca din ulite coridoare de vant; de natura solului etc. Struc-tura, satelor, mai ales a celor primitive, e conditionata in mare partetot de factorii geografici. Altul e satul de yes, concentrat i ordonatIn mijlocul mo0ei, altul satul de munte, neregulat, intins de-a-lun-gul vailor, impraqtiat pe paraiele afluente, strans ici i colo in atunerazlete, cu vieata proprie, aproape independenta de a intregului. Gos-podä.riile, constructiile principale i dependintele lor, variaza qi eledupii acela0 principiu. Piatra i lemnul ca material de constructie,acoperiprile de indrila, sau ita in apropiere de paduri, clädiri deparnânt framantat sau ars, acoperite cu papur4 sau cu paie, in re-giunilo de balta sau de pusta etc. In general faptele acestea sunt indeajuns de cunoscute. Dar aceasta nu prezinta foloase tiintifice preamari. Studiul sistematic, investigatia qtiintifica, amanuntita i rodnicas'a intreprins destul de rar. Geografia a deschis cea dintai caleqtiinlifica in aceasta privinta. Sociologia trebue s'a' reja problema, alä-turi do geografie qi sa aduca o perspectiva mai larga, fard' sa renunteinsa la cercetarea amanuntita qi precis& a faptelor.

Mai sunt o seam& de probleme care apartin tot discutiei in-cepuie 0 care pentru sociologie au o insemnatate deosebita, intru cat oprivesc de-a-dreptul qi aproape numai pe ea.

Natura determina in mare parte ritmul vietii sociale. Sociologiiau aratat foarte bine acest lucru in privinta Eschimo0lor. Dar sunt i

fapte la indemana oricui. In tarile cu doll& sau mai multe anotimpuribine distincte, vieata sociala se desf4oara, inteun ritm determinat de,acestea. Sistemul e destul de complicat. Unele clase sociale soap&oricarei determinari, altele le suferä, dar fiecare inteun gen propriu.De pilda, in Romania, in timpul verii vie* sateasca este deosebit de

intensa in ce privevte latura economica. NIA, vi noaptea e intrebuintatala muncile campului. In schimb iarna e perioada de odihna, de pe-trecero vi in akelavi timp a muncilor läturalnice vi a unei vieti spiritualemai desvoltate. lama a contribuit la noi foarte mult ca sa se mentinasistemul de economie casnica impotriva teoriilor economiste care ii

prevedeau disparitia sub influenta capitalismului. Vieata oravenea-sea tocmai dimpotriva, este economic foarte intensa in timpul iernii,iar vara e in deläsare, in vacant& Scolile se inchid, Parlamentul seinchide, functionani iau concediu, sezonul comercial e mort etc. Intremotivelo psihologice ale adversitätilor dintre clase ar trebui sa se tinaseama vi de nepotrivirea aceasta dintre perioadele de mama vivacant&

Ritmul vietii sociale satevti este insa vi mai amanuntit impusde factorii climaterici. E inteun fel pe timp frumos, intealtfel 1)()cel ploios. In sfärvit, ordinea ireversibila a muncilor agricole dupiicrevterea sau descrevterea temperaturii, repetata cu o constanta tra-ditionala In decurs de sute de ani, a dus la formarea unor adeväratecalendar() agricole, de echivalenta: timpul indicand munca, munca.indicand timpul.

Monografia sociologicä are de stabilit in amanunte pentru f ie-care regiune naturala a tarii, dependenta ritmului social de factoriigeografici 0 calendarele agricole traditionale.

Influenta factorilor cosmologici se resimte ca o inraurire maiindepartata vi in variatia formelor sociale. Cobbee romanevti de sateavezate pe aceeavi vale sunt forme stravechi de organizatie social&determinate in mare parte geografic. Tot ava comunele administrativecompuse din mai multe catune au la baza o impärtire de natura geo-grafica. Satele de pescan i sau de pästori au altä organizatie decat celede plugari, dupa necesitatea de reactiune colectiv'ä la mediul pe care ilexploateaza.

Productia sociala, industria, este conditionatb, trite° masuraoarecaro vi ea de factorii geografici. Existenta de zacaminte miniere,do pamant arabil, cilderile de apa, pavunile intinse etc., indicä omuluiocupatia, vi ii determina productia. Oamenii mai inainte de a se fifixat in granite statornice, au cunoscut perioade insemnate de mo-bilitato (nomadism, navaliri, migratii), incat, daca s'au statornicit peun anumit pamant, avem temeiuri FA credem ca au facut-o vi pentrucale-a convenit intr'o larga masura, mediul geografic. Au ramas f Arasilnicie ori s'au luptat pentru pamântul ocupat, pentruca s'au pututadapta, pentruca vi-au putut potrivi aptitudinile de munca mediului

25

inconjurator. Abia tarziu popoarele 1'0 procura materiile prime dindepartari, de °data cu perfectionarea mijloacelor de transport qi des-voltarea economiei la o treaptA nationala sau mondiala, care a facut cuputintà diviziunea regional& a muncii.

Un rol insemnat au factorii geografici in categoriile de cul-turi intemeiate direct pe natura, cum e agricultura, viticultura, horti-cultura etc. Se ctie ce importanta deosebita joaca in productia ag,ricolaconstitutia chimica a solului, ceea ce a dus la sistemele diferitede ingraqaminte sau primitiv, la sistemul rotatiei asolamentelor. Chiarnumai intinderea pura are aici o insemnatate, caci a dus cu creqtereapopulatiei la o schimbare radicala a culturii pamantului din extensivaIn intensiva. SA nu uitam dependenta recoltei de clima qi de precipi-tatiile atmosferice. 0 seceta mare, o grin'dina, o inundatie pot sadistruga complet semanaturile, impunand producatorilor diferite mij-loace de aparare i prevedere.

Vieata comerciala nu scapa nici ea de influentele naturale.Se qtie ce importanta au raurile navigabile, ie0rea la mare, vecina-Mtn() geopolitice in vieata popoarelor. Hrana, imbracamin.tea etc. auntalte exemple de fapte care suferA modificari de natura geografica.

Chiar ai in lumea spirituala se resimt inrauririle naturale.Mai ales formele religioase elementare, naturismul de toate gradele,apoi atatea din credintele, superstitiile qi obiceiurile populare ne dauexempla de creatii culturale care cuprind elemente inspirate directde natura. Cosmosul este obiect nu numai al qtiintei qi filosofiei culte0 individuale, ci qi a color populare ai colectivo. Ultimele intereseaz&de aproape 9i sociologia.

Dar cu toate ca natura a patruns prin inrauririle ei atat deadanc in mai toate manifestarile vietii sociale, totu0 problema acea-sta se gase0e inca in stadiul generalitatilor, iar sociologia adeseorinici nu ia act de ea. E vremea ca col putin cercetatorii de teren sa o in-globeze printre preocuparile lor 0 sa contribue prin studiul unui catmai mare numar de fapte, la lamurirea ei qtiintifica.

2. Raporturile dintre natura i societate nu se resfrang numaiasupra a,cesteia, ci duc la o transformare paralela qi a naturii. Socie-tatile omene0i constituesc agenti geografici foarte puternici care im-prim& un tipar omenesc mediului geografic, socializand natura. Dupaaceasta se ai mascara gradul de civilizalie al unei societati. Intru catprincipiul insu0 este suficient de lamurit, desprindem numai douadin actiunile sociale asupra naturii:

a) Reactiunea fata de spaliu, studiul special al careia il numim

26

sociologia spatiului. Societatile omenesti, ca tot ce e vieata superioara,au, ca o nevoie elementar& de existenta, circulatia si expansiunea. Deaceea intinderea pura, departarea, li se pune din cele dintill tim-puri ca o adevarata problema. Prima solutie e cea animala, un simtexercitat al orientarii in spatiu, carari intrebuintate dupa nevoie,cautarea vadurilor la rauri etc. Cu vremea s'a desvoltat insa un in-treg mecanism stiintific de deplasare, dela caile simple sau pluta rudi-mentara, pAna la soselele internationale, citile ferate, navale, aeriene.Astfel sociologic spatiul e echivalat cu timpul in care poate fi parcurs.

cu drept cuvant s'a spus cit parnântul devine din ce in ce mai mic.,Problema comunicatiei a fost intotdeauna insemnata in vieata

econornicti si economia politica n'a nesocotit-o in cercetarile ei, darchile nu indeplinesc numai functii economice, ele mijlocesc deopo-trivI raspandirea civilizatiei si a culturii, inlesnesc influentele sipi-in aceasta procesul de omogenizare si de imitatie social&

Istoria sociala si sociologia trebue sa determine, prima con-cret individual, a doua abstract tipologic, diferitele functiuni inde-plinite de drumuri.

b) Reactiunea fat& de energiile si bogatiile naturale este o altaproblema' care intereseaza de aproape sociologia. Ea insemneaza omanifestare tehnico-economica a societatii, priveste deci si stiinteleeconomice, dar atrage pe temeiul interdependentei functionale a fe-nomenelor socia/e anumite organizatii politice, ridica probleme ju-ridice, impune un anumit ritm vietii 8 ociale si ii determina morfo-logia. Complexul acesta devine obiect al sociologiei. Aceasta cu atatmai mult cu cal avem de a face, cum am remarcat, Cu o unitate demasurii a gradului de civilizatie. 0 populatie care nu se pricepe decatsa pasca turmele de vite pe crestele muntilor, dar nu banueste zaca-mintele miniere din adancuri si nici col putin ce forta reprezinta ocadere de apa, se gase0e vadit peo treapta inferioara a culturii ma-teriale. Pentru a determina locul pe care 11 ocupa o unitate social&pe scara civilizatiei, sociologia trebue sa studieze deci si reactiunileculturalc fata de natura, transformarea si intrebuintarea mediuluigeografic dupa mintea si nevoile omului. Ne gandim la adaptareapi-in folosirea sociala a tuturor bogatiilor si energiilor naturale, caapa, vantul, zacitmintele miniere, vegetatia, fauna etc.

In monografiile sociologice satesti sau regionale, dupa ce s'astabilit in ce masura au inraurit factorii geografici evolutia, structurasi functiunile sociale, se vor stabili si transformarile suferite de me-

27

diul geografic prin activitatea omului, adevarate expresii materialeale puterii culturale a grupului etnic.

3. Ultima grupa de relatii i pentru sociologia satelor, cea maiinteresantä, este a interventiilor culturale in mersul naturii, l'usain sensul ei, obtinand o natura cultivatii sau o cultura intemeiatadirect pe punerea in valoare a naturii. De fapt aici avem de a facecu singura, natura cu adevarat socializatä,. Terminologia existenta ex-prima In deajuns aceasta imbinare: silvicultura, agricultura, pomi-cultura, viticultura, horticultura, apicultura, sericicultura etc., termenidubli aratand sinteza tuteo relatie obiectivata a color doi factori.

Sociologia are de studiat aici toate aspectele geograf ice explica-hile numai prin raportarea la o interventie socialá. Plantatiile, dan-purild de cultura vegetalá, podgoriile, gradinile etc. sunt infatisar; na-turale geografice, dar natura singura nu le putea orandui in chipulaceita. Ele sunt si sociale. Prin secari de balti, prin canalizäri, prinsemänaturi, prin impaduriri i despäduriri, prin canale de irigatie etc.,omul schimba peisagiul geografic prin favorizarea anumitor elementoale naturii in detrimentul altora. De asta data nu mai e vorba de cre-atii ornenOsti cum sunt podurile, soselele, calle ferate, mijloacele delocomotie etc., ci de selectia factorilor naturali, de raspandirea anu-mitor plante si animale, de schimbarea conditiilor naturale de traiuale acestora, ..de o potrivire a naturii dupa inteligenta i vointa omului.

Sociologia, daca vrea sa urmareasca activitatea social á in toaterarrurile ei si sä-i lamureasca toate conditide ei de desfasurare, vatrebui sa se ocupe si de formele sociale imbinate organic cu natura.

II. Un cuvánt despre metodä. Insemnatatea factorilor geograficiin hirrurirea fenomenelor sociale n'a scapat mai niciuneia din stiintelesocial() de pan'a. acum. Totusi, ca exceptia antropogeografiei, care ur-maresto un punct de vedere special, nu s'a trecut inca de fazageneralitätilor foarte putin docurnentate. De aceea se impune un con-tact cat mai strans cu realitatea si, pentru a se evita greselile de panaacum, se cere un contact cu unitäti cat mai restra,nse de vieata socialapentru o cerc,etare cat mai amanuntita si mai completa. Monografiasociologica se dovedeste calea cea mai rodnica in aceasta privinta.Ea este menita, sä culeagà datele care vor sta intr'o zi la baza stiinteisivor face cu putinta o teorie generala temeinica.

Cum procedam irisa in cadrul unei monografii sociologice candvrem sä, cercetam problemele insirate? Singura metodá de promovare acunostintelor este observa tia. De aceea ne vom feri de once idee pre-

conceputA, ca si de informatiile necontrolate, primite dela altii si vomcAuta sii observAra si sä verificAra toate datele la fata locului. Dar nepot interesa lucrurile din doll& puncte de vedere: raporturile dintrenaturA si culturä, cum Bunt ele in fapt si cum se resfrAng in constiintacolectivA. Nu e acelasi lucru. De pild& popoarele primitive cred c&pot stApAni prin magie mediul cosmic, in realitate se intAmplä catocmai ele Bunt cele Mai subjugate fat& de naturA. Sociologia trebue 85,urmAreasch amAndou5, aceste aspecto ale fenomenului, dar trebue sa ledistingil cu multA precizie, studnil unuia contribuind la lAmurireastiintifich efectivA a Tietii sociale, studiul celuilalt ducAnd numai lacunoasterea descriptivA a unor opinii si credinte sociale.

Ni se mai pune in chip firesc problema intinderii cercetarii si aposibilitàtii sociologiei de a intreprinde ea singurA aceastA cercetare.Ca sa aflAm ce anume a avut o influent& asupra vietii sociale sau asuferit vreo influentä, din partea acesteia, in ce mAsurA si din cepricini, practic trebue sá cunoastem si fenomenele strAine de reali-tatea socialA. Ca sA stabilim de pild& mAsura in cara a stiut un gruponoenesc sA so foloseascA, de mediul sAu geografic, nu e deajuns sii neocuphm numai de ceca ce a fost efectiv folosit, ci trebue sA, inregis-trAm si ceca ce a rimas neintrebuintat. Cu atAt mai mult cu catexistenta unor elemento naturale neexploatate social ne dA o indi-catio despre posibilitAtile de desvoltare in viitor. Dac& vrom ins& sArespectAra aceastA cerintA metodologicA, ajungem repede la concluziaci sociologia singurA nu poate face fa,tA unei corcotAri cu adevAratstiintifice. Ea trebue s& recurg& la ajutorul altor stiinte si chiar lacercetAtori de altä, specialitate. Se impune o strAnsii colaborare pentrua dobAndi rezultate serioase. In cercetArile sociologice monograf icemetoda colectivA e cea mai sigur& si mai rodnicA. Sociologia va tre-bui BA fad, apel la ajutorul geografiei fizice, a climatologiei, a antro-pogeografiei, a stiintelor naturale si fizico-chi-mice, cum sunt zoologia,botanica, agro-geologia, agro-chimia etc. pentru determinarea tipu-rilor de sol, a compozitiei apelor, pentru detorminarea faunoi, a fiord,a formelor do relief etc. Pentru studiul adAncit al agriculturii, silvi-culturii, horticulturii, pisciculturii etc., care so studiazA si la manifestä-rile economice, se va face apel de asemenea la oamenii do specialitate.Intru cAt monografia sociologicA tinde sA redea o icoan& cA,t maiexact& a vietii sociale dintr'un moment dat, nu poate nesocoti nici-unul din punctele de vedere stiintif ice existente.

Dai ce anume urmArim in studiul cadrului cosmologic? In afarAde cunoasterea desinteresat5 a realitAtii, de explicarea stiintificA a

vietii sociale qi de posibilitatea unor aplicAri pra,ctice, tindem sAcaracterizAm sociologic o unitate socialA din punct de vedere al rapor-turilor dintre naturA t;ii culturA. Astfel vom putea ajunge odatA lao intemeiere qtiintificA riguroasä, a impArtirii societAtilor In societAtinaturale, supuse factorilor cosmici 0 societAti culturale, stApAne penatura inconjurAtoare gi a unor categorii noi, de sine stAtAtoare sauintermediare, panA azi insuficient studiate. Stabilirea tipului nu esteun lucrti fArA insemnAtate, din el decurge intelegerea unor serii in-tregi de fapte gi chiar a unor realitAti care ni se infAtiraza fragmentarsau despre care nu detinem decfit informatii partiale. Tipologia tineloe de generalizare i constitue un instrument de economie a fortelorintelectuale prin inglobarea in Banal ei a tuturor fenomenolor carese apropie de acela0 tip.

Studiul cadrelor ne duce 0 la cunoa0erea posibilitAtilor de des-voltare viitoare a societAtii, cum am arAtat in altA lucrare (Teoriamonografiei sociologice). Cadrul cosmic trebue pus In legAturA maiales cu vieata economicA, pentru care constitue intotdeauna o vir-tualitate i deci un element de previziune.

N'a trebue sA exag,erAm insä, valoarea cadrului cosmic. Acea-sta, din douA motive. SocietAtile omenqti sunt realitAti inzestrate cuvointh, din care pricinA impulsul oricArei activitAti le vine dinlAuntru,din ins60 constitutia lor bio-psihich. Cadrele, duph cum a dovedit-oProfesorul D. Gusti, stint o simplA conditie a vietii sociale. 0 popu-latie primitivA sau neinzestratA i o populatie civilizatA sau inzestrath,reactioneazA in chipuri cu totul diferite fatA de acela0 media. SA negändiro la cele douA Grecii, cea veche qi cea nouA, sau la Americadinainte 0 dupA descoperirea ei. Faptele acestea dovedesc cg, putereade activitate se gAse#e in realitatea socialA, in aptitudinile grupuluietnic, nu in mediul inconjurAtor. Fireqte, nu e mai putin adevAratcA mediul face posibilA activitatea, o impiedech sau o favorizeazA, cuun cuvant o conditioneazA. Aceasta insemneazA cA inteo explicatiecompleth trebue stt tinem seam& nu numai de media, ci qi de structuraetnid, i de gradul de desvoltare a societätii respective. Cu alte cuvinte,cadrul cosmic nu constitue singurul factor conditionant al vietii sociale,de aceea studiul lui nu este deajuns pentru lAmurirea completa a vietiisociale. Va trebui intregit prin studiul celorlalte cadre, al celui biologic,istoric 0 psihic, chiar §i clind e vorba de fenomene in aparentA pur geo-grafice. De pildä, arzarea satelor nu este mai niciodata conditionatAnumai do factorii geografici, pe längA aceqtia joad, un rol ili factoriiistoriei (do pildä, satele domnegti, boiere0i sau mAnAstireqti, arzate

30

ad6seor; dupA interesele stAp*anilor) i i factorii economici (nevoia doexploatare a moOei) etc. Monografia sociologich trebue sA urml-reasch toate aceste conditionAri. De aceea nu trebue stt se piardA dinvedere niciodatA cA, cercetarea raporturilor dintre naturA qii culturA nuesto dec'at una din problemele sociologiei, nu sociologia insA0, apcum intMnim pozitii in istoria doctrinelor i care astAzi trebuescdep4itc pentru o cat mai znare potrivire cu realitatea.

Traian Herseni

b. CADRUL GEOGRAFIC AL SATULUI

Ap cero cugetul nostru ca, indatA dupA nume, BA arAtAmlocul in care e aqezat satul de care este vorba. Pe harta tArii loculacola esto un punct. Curiozitatea i nevoia noastrA de a cunoa0e nuse vor multumi, insA, cu aflarea, cu determinarea acestui simplu i

unie, punct.

Spiritul nostru cere, fiindett simte nevoia, sA peat& privi maideparte, de jur imprejurul acelui punct. Cu alte cuvinte, e nevoiesh privim i IBA descifrAm regiunea in cadrul cAreia satul nostru se aflA.

Spre a vedea ce trebue sd intelegem prin regiune in cadrul uneimonografii, e nevoie sti pornim mai de departe.

Un geograf german, din secolul trecut, Carl Ritter, spunea ehphmfintul este un Erziehungshaus, adicA: o caed de educatie (a ge-nului uman, a neamului" omenesc). Aceasta, in sensul ctt fata Oman-tului neavând peste tot ace1a0 relief, adicA aceea0 infAtipre, ne-avand peste tot acela0 acoperAmânt vegetal qi animal qi neavând niciIn subsol aceea0 structurA qi ace1a0 continut de roce utile omuluiinseamnA inteun cuvânt c6, astfel fiind, fata pArnântului vaajuta ?i va dirija existenta uman,d spre genuri de vieatcr diferitedela regiune la regiune; inseamnA, cu alte cuvinte, ctt omul dintr'orogiuno va primi indicatii pentru o anumitA vieatA, gi pentru o altAanumittt vieattt omul din altA regiune.

Din cele de mai sus reiese, irisA, ca col putin pe uneleanumite mid arii sau suprafete aspectul c;;i subsolul fetii pttmantuluiaunt mai mult sau mai puf in, relativ omogene. Aceste mici com-

31

partimento in care litosfera se imparte oarecum ca un fagure in ca-mar*, sunt a§a, numitele regiuni naturale. In ele fiind acela0 relief,aceea0 clima qi acela0 regim de ape, ace1a0 acoperamánt vegetal,aceeai lume animala, acelea0 produse de sol i subsol, inseamna caindicajiile de vieata umana ca sa ma exprim astfel vor fi acelea0(si oarecum unice) pa cadrul fiecareia in parte.

Ei bine, dupa nume i dupa indicarea pe hartd a punctului carereprezinta satul ce pornim a cerc,eta, este tocmai aceastd regiune na-turald, adica regiunea naturala a satului, de care trebue sa ne ocupara.

O regiune naturala prin excelenta, o constitue muntele. 0 altadealurile; o alta podipl sau podiprile i o alta, in sfar0t, campia.

Acestea, insa, sunt regiuni naturale in intelesul larg al cuvantului.Pe masura, Insa, ce studiile geograf ice au descifrat tot mai ama-

nuntit configuratia sau aspectul fetii pamantului, s'a vazut ca regiu-nile naturale cele mari se divid i ele, la randu-le, in regiuni naturalemai mici. S'a vazut, de pilda, ca madularele sau organele geograficeale pamantului dacic adica regiunile lui naturale Bunt multmai numeroase decal se credea, de pilda, pe vremea lui Hasdeu i alui Xenopol care In incercarile lor de descifrare a vietii trecute ro-manesti cu ajutorul geografiei, lucrau ca sa spunem astfel nu-mai cu muntele, cu dealurile si cu qesul românesc, ca regiuni geo-grafice naturalo intro Tisa, Nistru qi Dunare.

Azi insa suntem Inuit mai departe. Azi Carpatii auntun complex sau un ansamblu de regiuni naturale. Sunt astfel de re-giuni, mai intai, depresiunile lor atat cele din interior, cat i celode sub stra0na carpatica, de sub un versant sau altul: basinul Pie-trosanilor, basinul Tite0iBrezoiu, basinul Dornelor, depresiunea Vran-cei, a Maramureplui, basinul Beiuplui etc. Dar i alte basine multmai mici basinete, cum le spun geografii qi geologii cu un termencam barbar, sunt considerate ca atari: basinul Campulungului mol-dmenesc, de pildá, apoi cela al Chioajdelor", al Campulungului mun-tean, al Arefului. Iar depresiunea subcarpatica a Olteniei ea insasi s'avazut ca e Mouth dilate° suma de subdepresiuni: a Izvarnei i Celeiului,a Tismanei, a, Ceaurului, a Novacilor, a Polovragilor, a Hurezului,etc. Analiza, cu cat merge mai in amanunt, cu atilt descopere unitatimai inarunte, alcatuitoare ale color din ce in ce mai mari. Dar, o de-prcsiune sau o regiune naturala este mai ales din punct de vedereal geografiei umane i valea: nu numai valea Dunarii sau aceea aOltului, ori a Nistrului, ci i altele, mai marunte: valea Lotrului,de pilda, sau aceea a Motrului.

q9.

lar in regiunea dealurilor, ca si in aceea a podisurilor, ca si inaceea a sesurilor, s'a vAzut ca mb,dularele naturale componente suntacolo numeroase, mult mai numeroase decAt s'ar pArea. Regiunea co-linelor dintre Olt si Arges, de exemplu, e o regiune naturalA distinctA:platforma Cotmeana. Mai la rAsArit, sub munte, urmeazA cuveta"Arefului, apoi un tinut de dealuri, apoi groapa" CAmpulungului, etc.etc. Dar sesul insusi, sesul TArii Romilnesti, ce! revArsat ca o apA"dela Calafat la Balta Ialomitei este si el fArAmat, in realitate, inteosums do mAdulare distincte, naturale pe care usor le va descopericine e atent la numirile prin care poporul distingo, din instinct si prac-tick constructia fetii pAmtintului: iatà cAmpia Burdea, iatA GAvanele,iatA Burnasul, iatA V1Asia, apoi Mostistea, iatA cAmpul CAlmAtuiului,al BrAilei, denumirea de BArAgan rAmAnAnd sA designeze numaipodul" (expresia e tot a poporului) din sud de apa Ialomitei. larcine e atent, acela va descoperi alte regiuni naturale si mai mici, incadrul color de mai sus. IatA, do pildA, cdmpul Boianului o plat-formA redusA, dar distinctA, totusi, in judetul Olt in dreptulRosiorilor-de-Vede.

Fiecare regiune din acestea isi are, cum am vAzut, fizionomiaei, îi are geologia ei, 10 are duhul propriu si nu e debe greude inteles cA, astfel fiind, fiecare din ele va oferi omului ei con-ditii do vieatA aparte, proprii, fiecare, cum spuneam, va furnizaomului de pe ea indicatii pentru o anumitA vieatA; fiecare, in sfarsit,putern spune ca isi va avea destinul istoric propriu. In acest inteles,deci, se poate cu multA indreptAtim spune cA pAmAntul este cu ade-vArat cum spunea Carl Ritter casa de educatie a genului orne-nesc: ein Erziehungshaus.

Elementul geografic care stA la baza (sau: in corpul) unei mono-grafii sociologice, nu va interesa el in sine qi pentru sine, ci va interesa(0 va folosi) in mAsura in care el va fi surprins in functia lui deErziehungshaus, mai bine spus: in functia lui sociald. Dar, aa fiind,inseamna ca nu ne vom pierde timpul cu amAnunte de geografiefizicA, in care ne-am putea pierde fArA niciun folos. Cei care adunAsi interpreteazA materialul cadrului cosmic, sA nu uite niciun mo-ment cA oricum s'ar numi acel material importanta lui in mono-grafie va fi in functie de raportarea si interpretarea lui umanA, ca saspunem astfel.

Srt ne intoarcem din nou cu o altA serie de consideratii privitoarela pAmAntul romAnesc,ca un fel de aplicatie a color expuse panA acum.

33

Cine n'a auzit la noi de asa numitele täri"... tärile" acelea,mici si multe, si care, vorba cronicarului, umplu Tara cea mare asacum sâmburii umplu rodia: Tara Lovistei, a Hategului, a Oltului, aZarandului, a Almhjului etc. Ei bine, notiunea de tarä" in acest in-teles este expresia umanci (sau si mai bine: istoricä) a notiunii deadineauri geografice: aceea de depresiune carpaticei. Väile si depre-siunile carpatice au adápostit candva, dupä, cum se exprimä undeva dl.Iorga fiecare cate o tarä" proprie, cate o mica organizatie poli-tica do esentä, popularä; tärile" acestea romanesti aunt, dupä a,celasi,vechile mi,ci romanii locale ale primeintului românesc Vieata roma-neasd era impärtitä, in evul mediu, pe cadre de astfel de täri, care tä,riinsemnau tot atatea moduri sau expresii ale acestei vieti pe toatelaturile ei. Multe depresiuni au si Balcanii, Alpii, Pirineii, darCarpatii au se pare cele mai multe. Iar Romania, dad luäm inconsideratie si podisul transilvan din mijloc are 40,1 la sutä din su-prafata ei numai munte, deci tot gala teritoriu cu depresiuni. Spremarginile pamantului romanesc, cu cat coborim spre hotare, reliefulscade si pier, pe inc,etul, si depresiunile. Marginile acestui phmants'au populat si au trait organizate pe vdi (care vhi, in fond, aunt si eletot un fel de depresiuni). Spre margini, väile au fost, in adevär, cadrulgeografic de populare si de organizare social-politid. Astfel, panä acumun seco], Bäräganul era asa cum ni-1 prezintä, Odobescu in Pseudo-kineghetieos: o stepä, desart& de lume, populatä aproape numai pe va-lea Ialomitei si pe valea Dunärii (ceea ce, intro altele, Il Meuse pe Has-deu sá spunä, cä Bäräganul e... o Sahara' a Daciei).

Spre marginile pämantului romanesc vom duta, prin urmare,pe veil ceea ce in munti dutam mai ales in depresiuni: fiinta acelorregiuni naturale, personaliteltile geografice cele mai precis desenate,ale acestui pämant. Dar si pe compartimentele asa numitelor podurisau ceimpuri, care umpht spatiile dintre väile raurilor: podul Boianului,al Burnasului, al Bäräganului, ViAsia, Mostistea. Toate acestea suntregiuni naturale. Numirile populare de felul color aici insirate, nearatä sigur, totdeauna, existenta unor regiuni naturale. Simtul geo-grafic al poporului Lin dä, niciodatä, gres in aceastä privintä. Ori decate ori vom auzi in largul campului romanesc, o denumire popularàcare so refer5,' la o anume supraf ata de teritoriu, sci fim atentifiindd, e aproape sigur cA ea va designa o regiune natural& distinctmärginith in cadrul campului celui mare, unic. Am vazut &ate regiuni

1) Despre Tirile" acestea, vechile romimii locale ale pimiintului si istoriei romfmeati se gisese spuselucruri care intereseazi in ordinea de idei de aici, in lucrarea noastrii Tera Loviitel (mai ales cap. Ill).

de acestea distinge ¢i boteaza poporul intre Olt ¢i balta Ialomitei.e sigur ca mai sunt.

Ei bine, in duhul a,cesta de consideratii trebue sa se scald°,de el trebue FA se patrunda toti muncitorii cadrului cosmic: ge,o-logul, geomorfologul (geograful fizic), antropogeograful, geobotanistul,geozoologul. Altfel, oricare din cei de mai sus va dovedi ca nu ainteles pentru ce a fost chemat la aceasta munch de colaborare, mate-rialul de el adunat ramanänd fara nicio intrebuintare sau cu unaprea neinsemnatä, in raport cu gändul celor ce i-au solicitat cola-borarea. Totul a¢a dar in functie de societatea umana, la earaportat, in functie de ea valorificat. Altfel, inca ()data, capitolele cos-melogice vor alcatui o sumei, qi nu o unitate organica prin care satreacá acela¢i duh sociologic, care sa-i dea armonia ¢i unitatea in va-loare ¢i interpretare.

Materialul cosmologic pe care sunt chemati anumiti cercetatoriOA aduno toi sag interpreteze pentru o monografie de genul color pecare le intreprinde Institutul de Stijl* Sociale al Itomaniei, laptrebuo adunat ¢i asa, mai ales, trebue interpretat: cu gändul mereuviu la omul locului, al satului sau regiunii.

Nu putem pa'¢i la studiul unui sat, la intelegerea vietii i fiinteilui ca unitate sociala, far& a studia in prealabil cadrul lui cosmic sau,mai po inteles spus, geografic. Once sat se na¢te ¢i se desvolta inteunastfel de cadru. Acesta Ii conditioneaza in mare masura atilt vieatamateriala cat ¢i pe cea spiritual& In niciun caz nu se va puteatrece peste influenta mediului geografic. Formele de vieata localaîi au originea in trecutul istoric, dar ¢i in configuratia qi resursele ca-drului geografic local, actual. Constitutia, morfologia i produsele so-lului, iata bazele pe care trebuesc fundat,e neaparat, toate studiile deaceasta natura.

Dad, a¢a stau lucrurile, inseamna ca observarea, adunarea ¢iinterpretarea cadrului cosmic vor constitui unul din compartimen-tele de pret ale unei monog-rafii sociologice. Cum se culege, frisk¢i in ce ordine? Nu e lucru greu, dar nici u¢or nu e

Cel dintaiu lucru pe care 11 vom face la cadrul cosmic, va figasiree, i definirea regiunii naturale, in al carei cadru eta satul, laa cfirui cercetare purcedem. Daca, de pilda, satul acesta va fi unul din

I) Cf. Cadrul cosnuc, in Monografla : Clopoliva, an sal din Halo. in editora Instdutului da *taintsSocials al Ronan:el.

35

Dobrogea el va fi situat neaparat inteuna din urmatearele regiuninatuiale: a) Deliormanul podipul sudic ; b) Dobrogea propriuzisd adicá stepa din mijloc; c) Deliormanul nordic (cum Il nume0eundeva Th. Burada) adica peneplena din Nord-Vest, tinut de fal-nici munti odinioarb dar ro0 i adu0 aproape la infati§area de platou-campie astazi; ti)' delta Dundrii, regiune naturalit prin excelenta; e)malul sau, mai bine spus, valea Dunarii, dela Tur4mil §i pana latrifurcarea in Delta; i f) litoralul möríi. lata regiunile naturale aleDobrogei. Once sat va fi in una din ele.

Sâ zicem, acum, ca satul va fi unul din Oltenia. Regiunea luinaturala va fi: sau muntele (cum e cazul satului Sohodol din Gorj,nord-vest de Tismana); sau depresiunea subcarpaticd a Olteniei (care,la randu-i, se subimparte jute() suma de subdepresiuni); sau pod4u1Mehedintului; sau mica depresiune a Turnu-Severinului; sau plat-forma centrald a colin.elor, sau cdmpul sudic (pe care poporul 11 sub-imparte inteo sumii de altele mai mici); sau valea Dundrii. Iatg, inmare, regiunile naturale in care (in ate una din ele) va fi situatonce sat oltenesc. Si a4a, Cu Muntenia, Cu Moldova, Cu tara" cea dedincolo, transalpina.

Pamantul nostru, deci, e impartit pe regiuni naturale, mai alespe depresiuni pi veii, al caror reflex istoric am vazut ca, stint vechiletari" fostele noastre mici romdnii locale.

Ca realitate geografica, un sat nu poate fi inteles i definit dacanu no vom uita mai departe, in jur sa-1 Exam in acest cadrusa-1 intelegem in el. Ca 0, intelegem satul, trebue sa intelegem maiîntûi cadrul din care el i0 trage, ca sá spunem astfel, fiinta. Si dupdce voni observa §i intelege acest cadru, ale carei legi cosmice de vieatasunt aproapo acelea0 pentru toate satele lui, deci i pentru al no-stru, vom taia" 1;;i vom izola din acest tot, 0 vom intelege foarte uprfiinta geografica intreaga a acestuia din urma.

Fiinta geografica a satului nostru vom intelege-o, ap dar, prinmediul lui cosmic, care este regiunea naturala in care el zace. Tre-buo sa se trateze aici morfologia terenului, apele, drumurile. In genere,e de dorit sa prezentam personalitatea regiunilor naturale, in masurain caro lucrul e posibil, sub teats aspe,ctele: geomorfologic (chiar geo-logic, putin), hidrografic, climatic, geobotanic, geozoologic etc.

In al doilea rand, va trebui sa precizam awzarea satului: savedem, adica, aceasta avezare de aproape:

.La ce altitudine zace? Intro ce curbe de nivel Il prinde harta?E a§ezat pe malul unui rau? Pe care mal anume? E, dimpo-

36

trivk avezat sub mal? (aunt vi de acestea). E in largul unei lunci? Epe o coasta,tepiva" de teren? (cum e Clopotiva). E pe o terasa (fluvia-tilit marina)? Pe un promontoriu (fluviatil sau marin)? E in larga!campului? E pe spinare de deal? (ca pe alocuri in Podivul Mehedin-tului). E pe o fa;c1 de munte? (ca in Muntii Apuseni, ca in MuntiiSebevului). E pe un dos de munte? E in gura unui defileu? E pe unargestru (con de dejectie)? E la drum sau nu? E la o rascruce? E,dimpotrivk departo de drum?

toate acestea trebuese desvoltate, bine inteles; privite vi in-telese de aproape, in amanunt. i totdeauna, Cu raspuns la intrebareaDe ce? De ce este ava?

Duph avezarea aceasta geografick credem ca ar trebui spus cevavi despre o alta avezare: cea istorica. Omul nu traievte suspendat invazduh, ci legat de o anume 'mat& de pamant, hranindu-vi fiinta dinanume traditii vi amintiri. Cu cat are convtiinta mai vie vi mai bogatacu atat se simte el mai legat de acelea. i fiecare ne simtim legatimai intat vi mai puternic de orizontul natal, al unei patrii ca

s'o numim ava mici, locale. Daca regiunea naturala a satului ce stu-diem va fi, sa zicem, Tara Hategului atunci, dupa prezentareaei geografica, vom face vi una istorica: dintaiu sala al neamuluiromanese dincolo de earpati", a spus Ovid Densuvianu. Nu poti sap,nicairi, in largul ei, fara sa dai de vechi vi glorioase urme istorice:un drum roman, o cetate, o avezare veche, o arma, un depozit de mo-nede, un mormant etc. seria vicarul Hategului stefan Moldovan,acum 80 de ani... iar Barrès tocmai aceasta spune ca, e, intre altele, pa-tria: un mare gi sacru cimitir! Lucrurile acestea, de sigur, se vortrata vi la cadrul istoric, dar ceva despre ele trebue spus vi la aK-zarea satului.

In al trellea rand va fi vorba despre forma vi structura satului I).

E un sat (ea forma) lung invirat pe malul unui rau? E unul lung,in§irat pe o culme de deal sau de munte? E unul lung in cruce?

format adicii din patru brate, care dau unele in altele in un-ghiu drept? (cum sunt multe din unja de sate ce stau sub stravinomuntilor din nordul Olteniei). E un sat triunghiular (un triunghiuplin, care umple un con de dejectie de aceeavi forma? E un sat deforma neregulata, mai mult sau mai putin rotund, ingramadit pe malde apa, sub coast& de munte, (cum e, de pilda, vestitul Toplet de pe

1) Cf. Ion Conea : Goograbo satulal romanesc (in rev. Somologie Romineasell, Nr. 2-3, din Februarie-Martm 1937) et adermindri tookke in aware,. salulul Mums (in Arhiva pentru tunta al Reforma Somalianul X, Nr. 1-4, 1932).

W7

Cerna?) e un sat g'eometric? (ca cele de recentä. colonizare strainain Ardeal sau ca cele recente romanesti, unele, din largul Baraganului).

Este (ca structura) un sat risipit de munte Cu gospodariilesemänate larg pe fata," sau pe coasta, in genere, fiecare gospodäriezacand pe sfoara de mosie proprie? E un sat rdsfirat alcatuitdin samburi sau nuclee de gospodarii situate la mici distante intro eleasa numitele cranguri" in Apuseni si pe alocuri in Hateg, sau stu-luri" (o vorbä auzitä in Oltenia)? E un sat cu tendinte spre adunare?(in care, adica, intre cranguri sau catune, au inceput a aparea gospo-därii intermediare, semn al unei apropiate cimentari in unitate). Eun sat deja adunat sau ingrämädit sau, si mai mult: compact?(cum compact, de pilda, e numitul Toplet sau Rafnovul). Sunt sisate caro candva au fost adunate si dupci aceea s'au risipit (deci: oevolutie inversa). Vom cerceta si vom descifra toate acestea. $1 ne vompune intotdeauna intrebarea: de ce? $i in legatura cu acest de ce,vrem sa atragem atentia asupra unui lucru de o deosebita importanta:cercetatorii cu educatie si pregätire geograficä sunt inclinati de obi-ceiu sa-si explice totdeauna forma si structura unui sat numai prin geo-grafie: e config,uratia terenului de vink e solul, e clima, e vegetatia,etc. De multe ori, insa, e omul de vinä cand nici nu te astepti. Sa-tele de sub strasina muntilor Olteniei, pe care geografii si le explica, castructura, prin teren si clima, sunt de fapt asa.cum sunt.: adunate siacivate sub munte, fiindca... asa au vrut Austriacii (1718-1739) simai ales Kisseleff, caro, ca sä °AM pe oameni mai la indemana pentruincasarea darilor... a scos casale la linie", or'anduind sate lungi, ladrum, si 'adunate ca structurä. Sa nu cautam, deci, numai expli-catia geografica, ci sä fim atenti si la cauzele de ordin social sauistoric, atilt de neglijate, adicä nebänuite, pang azi.

$i ultima intrebare la care trebue sA raspundem, este ae,eea a ra-porturilor dintre om si mediu, acea nobilä lupta care ea a näscut lu-mea moderna" cum spune Hendrik van Loon. Raporturile saulupia aceasta formeazä obiectul mai ales al geografiei umane, caregeografie se defineste: Uinta peisagiului umanizat. Acest peisagiu, pecare Germanii Il numesc: Kulturlandschaft, e dintre elementele caretrebue sa stea in Mima unei monografii. El exprima rezultatul luptei dintreom (considerat ca societate) si naturd . Este, deci, un rezultat prin exce-le* social. Peisagiul a,cesta, insä, nu e de azi si nici numai de azi side eri, ci, adesea, Vine, ca sa spunem astfel de foarte departe,din trecut. Studiul peisagiului wm,anizat, in masura in care umanizarealui dateaza din vremuri trecute, e obiectul geografiei istorice, pe care

38

Henri Berr qi Lucien Febvre au definit-o ca fiind: o geografie umandretrospective", deci: tot o geografie umanä, numai ea a trecutuluil).

In aceasta ordine de idei sá amintim cuvintele lui Vidal de laBtache care spunea ca geografia umana se ocupá cu studiul urmelormaleriale de once fel, pe care le lasa pe pamant activitatea omului.Acesto urme sunt: locuinple, drumurile, culturile de plante noi, despci-

exploatárile miniere etc. Toate ac,estea trebuesc avute invedere, descrise qi explicate, inf'atiqate explicativ inteo prezentarede ansamblu a peisagiului umanizat caro formeaza spatiul vital pro-priu zis al satului pe care Il cercetäm. Vom studia drumurile careleaga, satul de restul regiunii lui naturale, cele care plead, din elsau vin in el legand departarile", dar mai ales pe acelea care leagasatul de spatiul lui vital: de campul sau holdele lui, de padurile Juiide muntii lui, care duc la sälaqele i colibele lui; la fan*, la game,etc. Vom descifra cat teren qi in ce chip a fost pus in valoare decatre om, scos &lid, din starea de peisagiu geografic natural; unde

cat'a padure a runcuit" sau livezit", facand curaturi; ce plantenoi a introdus in spatiul lui vital; cu cat, in munte de exemplu, aurcat omul mai sus limita antropogeograficd (ca in Muntii ClNanilor

Sohodolului din N. V. Olteniei, de pilda, unde cultura cartofilora graului a suit de cateva zeci de ani incoace pana la altitudinea de1300 metri!); ce plante vechi, autohtone, au fost inlocuite cu altelenoi, caro dau un randament" mai mare qi mai de pret ca acelea; cemine s'au exploatat candva (daca?) sau se exploateaza astázi; intrucat, prin acestea, a fost modificat peisagiul geografic primitivetc. etc.

Sa incheiem consideratiile, acestea, atragand atentia asupra unuifapt de o deosebitä importanta: studiul peisagiului umanizat,intelegerea acestui peisagiu in devenirea lui ab origine panci la infciti-farea de azi, nu poate fi dus la bun sfarqit Mfg o prealabilct citlegerefi interpretare a intregei toponimii naturale" din intreg spatiul vitalal satului respectiv. Toponimia este una din principalele chei (de multeori cea dintai) in descifrarea procesului Naturei-Culturd a vremiitrecute.

Un capitol important al cadrului cosmic, de0 oarecum desprinsde cele infat4ate pana acum, este i acela despre niersul vremii" inlocalitate Am spus mersul vremii", cum apune poporul satelor, nu

1) VeZi Ion Cauca: Palo geografiu umand la o mood COnekjf 10 a geografte1 isforic. (in Buletinul de geo-grafie, tom. XVII).

39

china ca la carte. Capitolul despre vreme poate fi fäcut i dupadate culese din institute qi statii meteorologice, dar acestea privesc re-giuni rnult mai intinse qi deci de mai mica importanta pentru mono-grafia unui sat. De aceea acest capitol iqi capata, indreptatirea i sem-nificatia qi valoarea, mai ales in mäsura in care e scris din cele ce anotat experienta omului local. Un capitol de climä, astfel alcatuit,va avea o valoare practica deosebita, datele lui conditionând calendarulmuncii din acel sat. 4a dar izvoarele, ca sä spunem aqa, de in-form atie pentru acest capitol vor fi oamenii satului.

Curn vom alcatui capitolul?Din raspunsurile la intrebärile urmatoare:

and incepe prindivara? vara? toamna? iarna? Cat tine fiecare din ele?De dud si pani cand? Ce stie omul locului despre solstitii? Ce despreechinoxii? Ce pädri (venind sau plecand) vestesc inceputul sau sfarsitul unoradin anotimpuri? Ce plante vestesc aceleasi fenomene? Cat tine, vara, caldura maxima?cat, iarna, gerul napraznic? Ce fenomene, meteorologice san vegetale, vestesc toamnalunga? Cum se anunta o iarna grea?

Ce vanturi se cunose in localitate? Dincotro bate fiecare si cum Ii spune?De dud si panä cand bate? Ce aduce fiecare din ele, sau ce vesteste (pentrutarziu)? Care vant omoara zapada"? Care scoate frunza" primavara? (Dacä e,bine inteles, un astfel de vânt). Care doboad frunza, toamna? Care din ele euscat"? Care aduce ploaia? Care e cel mai bun? Care cel mai rau? Care vanturise bat"? si &and? i ce inseamnä, aceasta bataie? Ce aduce victoria unuia saua celuilalt?

and cad ploile cele mai multe? Ce vant le aduce? Ce tipuri de non i cu-noaste omul locului? Ce name da fiecarui? Cum se anuntä. ploaia? Cum vine?Cum cade? (Cat de multe obseivatii sau notatii de acestea i cat de multa ter-minologie in legatura cu fenomenele la care se refera).

and a fost cea mai mare seceta in sat, de dud in oamenii minte? andcel mai mare frig? Ce rezultate rele economice a adus? Se ingroapa vita iarna?

Creste, spontan, liliacul? Dar castanul dulce? Migdalul? Scumpia? etc. etc.Timpul, in genere, e bun san e du? Ce spune, in [weasel privinta, inteun cuvkat,omul locului? Asa am alcituit noi in monografia Clopotivei, capitolul despre mersulvremii in acel sat; intreband-o, despre toate acestea, pe batrana Simziana Simonesc,si raspunziindu-ne ea la toate. Para o aud: and dùdue in cer la muntii ai mari,sa gal ca pima" san: Alteorea, incep sà ujue paiusele; ujue ask ca un cantec,da crezi cá zice din frunzi' mergi pà cate o mejdina asa. si asculti cum cantafirele de iarba: Sa 1tii, domnisorule, cä si atuncea

Ion Conea

40

B. PLAN GENERAL PENTRU CERCETAREACADRULUI COSMIC

I. REGIUN2A

Regiunea naturalei unde se OM afezat satul nostru:Numele regiunii.Hotarele i intinderea ei. Vecinatatile. Longitudine qi latitudine.

Inhltimea cea mai mare tti cea mai mica.Descrierea muntilor, dealurilor, podi§urilor, vgtilor, campiilor 0

apelor. (Hartgt).Clima regiunii (vezi mai jos cele scrise despre clima la capitolul

II., Cu privire la sat: ace1a0 lucru vom studia, se intelege, mai sumar

0 pentru regiunea intreaga). La fel vom cerceta flora t;ii fauna regiunii.

Asezeirile omenesti din regiune: CAte sate sunt in regiune i

undo sunt arzate? Care sunt tipurile mai insemnate, dupa forma i

structura lor? Dar tipurile de locuinta? Se pot stabili anumite §irurisau grupo do sate care sil, se asediene intre ele datorita conditiilorgeografice comune? Satul nostru face i el parto din vreun grupsau constitue fata de regiune o exceptie?

Caro aunt centrele administrative, religioase, economice ale re-giunii? Targurile sau orarle cele mai insemnate? Ce chi de comunicatie

0 ce legaturi exista intre arzhrile omene0i din regiune?Ce influent& au oselele nationale qi chile ferate asupra vietii

omeneti din regiune? Cum s'au transformat satele arzate de-a-lungul acestora qi prin ce se deosebesc de celelalte?

Cum era inainte vreme regitmea qi cum este acum?Un scurt istoric al regiunii, cu staruinte mai ales asupra arza,-

rilor omene0i i a activitatilor transformatoare de mediu, impaduriri,canalizari, drumuri, patrunderea industriilor de ora, intensificareacomertului q.i schimbhrile ivite in civilizatia taraneasca (imbracaminte,locuinta, unelte, deprinderi de traiu 0 de munch etc.).

O descriere scurtit a intregii vieti regionale, cu staruinte spe-ciale asupra genurilor principale de vieatit, ca pastoritul, plugaritul,pescuitul, albingtritul, phduritul, lemnaritul, zidaritul, olgtritul, cad.--

41.

situl etc. pe care mediul fizic si economic le favurizeazA si le dife-rentiazA.

Impdrfrea administrativd si pe trupuri de mosie a regiunii:Hotarek) administrative ale satelor din regiune si trupurile de mosie(arAturA, fAnat, islaz, livezi, pAdure) folosite de fiecare sat. (HartA).

Locul unde se afld asezat in regiune, satul nostru, cu trupullui de mosie: La margine, la mijloc; la ce distant6 fatA de centrele re-gionale, fatA de arterele principal° de comunicatie (sosea, cale ferata,rAu navigabil) etc.

II. SATUL (descUere geografici)

A. Hotarul.

Descrierea amdnuntitd a hotarului administrativ al satuluinostru si a trupului sAu de mosie. SuprafaVA, hotare si vecinAt4i.

Cum era inainte si cum este acum? (HArti).Descrierea geograficA a hotarului: curbele de nivel intre care se

gAsosto pe hartA, inAltimea cea mai mare si cea mai mica.

Pcimeintul: Munti, dealuri, podisuri, sesuri, vai; descrise Cunumelo lor. Asezarea lor, inAltimea, intinderea. (HArti).

Ape: NumArul, numele, lAtimea, lungimea, adAncimea, pantape km., diferenta totall de nivel in cursul strAbaterii trupului de mosie,iuteala, debitul, variatiile de anotimp ale debitului, terasele apelor,locurik: supuse inundatiilor.

Izvoare mineral° si obisnuite. Compozitia apei lor. Se vor cu-lege cu grijA numirile locale.

Subsolul: Structura geologicA a pAmAntului. Calitatea agricolAa pAmAntului, alcAtuirea straturilor si fertilitatea (hArti geologice,tabele de analize ale pAmAntului; sectiuni in pAmAnt; colectii mine-ralogice).

Cariere de piatrA, var, zAcAminte miniere in hotarul satului.

Flora si fauna: Felurile fiintelor vii, plante si animale, caro

42

traies3 pe hotarul comunei (fotografii de exempiare tipice, ierbar,insectar). De stáruit in chip deosebit asupra florei 9i faunei de intereseconomic (plante comestibile, pe9ti, vanat), asupra plantelor decora-tivo (din gradinite, glastre), asupra plantelor medicinal° qi se vorculege credintele 9i practicele populare in legatura cu ele (etnobotanica9i etnozoologia) ca fiind pentru monografia sociologica mult mai in-semnate decat cercetarile de stricta specialitate.

6. Clima: Cum merg anotimpurile? Caldura cea mai mare 9i frigulcel mai tare, pentru fiecare anotimp in parte 9i pe anul intreg.

Cantitatea de ploaie cazuta anual 9i pe anotimp.Grindina, ingheturile, zapezile 9i furtunile.Inundatiile 9i revarsarile.Secetele din comuna, (diagrame climaterice).So vor inregistra qi urmarile acestora asupra vietii sate9ti (loa-

meto, boli, nenorociri).Mersul vremii (anotimpurile, ploile, vanturile, semnele preves-

titoare de vreme etc.), a9a cuna il cunosc localnicii (vezi I. Conea).Calendarul agricol: timpul fiecarei munci periodice din sat (ara-

tul, grapatul, semanatul, pusul, prA9itul, cositul, seceratul, culesul,etc.) in functie de mersul vremii.

B. V atra satului

Locul de avezare al caselor, adicci' satul propriu zis: Cum ea9ezat satul: pe apa; la marginea apelor; la drum; la rascrucea drumu-rilor; pe munte; pe un con de dejectie; pe coasta; pe muche de deal;ferit do vanturi sau in bataia lor; in zona de contact 'filtre dotategiuni (deal qi ves, munte 9i deal etc.).

Do ce este a9ezat satul acolo? Din pricini geograf ice? Pentruuprinta locurilor? Sau pentru nevoi de aparare de du9mani, nevoigospodare9ti 9i altele?

A fost a9ezat candva satul in alta parte 9i s'a mutat? Din cepricina? inundatii, surpari de pamant, navaliri, porunci ale stapanirii?

Care este infc4ifarea satului: a) Ca forma: un sat lung, incruce, triunghiular etc. b) Ca structura: risipit, rasfirat, adunat, com-pact etc. Un sat facut din mai multe palcuri de case. (Planul satului).

Lungime, latime, altitudine, suprafata.

43

3. Elementele structurale ale satului: a) Enumerarea si des-crierea generala a elementelor componente: gospodArii (locuinte si de-pendinte), edificii publice, grAdini, locuri virane, cimitire, artere decirculatie (drumuri, ulite, poteci), infundaturi, poduri (podete, punti),ape (alud, lacar, fantAni, canale, santuri de scurgere), piete, ras-cruel, locuri de tArg si adunare etc. b) Structurarea acestor elementoIn subimpartiri ale satului: vecinatati, ulite, hudite, crfinguri, pAlcuride caso, cartiere (suseni, joseni; mijlocul satului, laturile si capetelelui etc..

III CUM FOLDSESC OAMENII DIN SAT FAMANTUL LOR

A. Cu m ifi foloseac hotarul intreg.

S5, se arate pe harta trupului de mosie cum sunt asezatestaphnirile oamenilor. Ce pamAnt este clAcAsesc si ce pamAnt mosne-nesc; cumparaturile vechi si noi; improprietAriri prin lege, vechi saunoi; pitmAnt st5,pAnit in derAlmasie, obstie, composesorat, sau folositindividual; pamAnt arendat sau luat in dijma dela alte comune (hArtisi schite).

Descrierea tarlalelor, c5,1cAturilor, hotarelor din sus si dinjos, funiilor, durelelor, delnitelor, mosilor, batrAnilor, sau alte ase-meni impartiri mai mici ale trupului de mosie. (H5,rti si schite).

Cum a fost pe vremuri si cum este acum.Cum este folosit pAmAntul in activitatea economica? In agri-

cultura? Cfit, unde si ce se seamAnA? Tarini, ogoare, islazuri, pAduri,goluri de munte.

SA se noteze si p5,mAnturile neintrebuintate (mlastini,, ro-ghini etc.).

Intinderea hotarului si folosirea lui pentru p5,storit, f5,nat,padurit, podgorit duc ele la locuint,e si acareturi temporale sau sta-tornico in afara de vatra satului? Cum sunt de pilca: s5,1asele, coli-bele, stánile, ocoalele, grajdurile, cramele etc. NumArul, descriorea siintrebuintarea lor (de cine, la ce, c5,t timp).

B. C u m isi folosesc vatra satului?

1. Cldclirile: a) Numarul caselor si felul cum sunt ele asezateunele fata de altele; fata de strazi si uliti; fatA de soare (rasara siapus); fata de vAnturi. Distanta intre ele. b) Se vor descrie amanuntit:

i4

tipurilo de case (acoperis, pereti, incaperi, tavan, podea, ferestre, usi,prispä, ceardac, temelii etc.), dependintele (grajduri, suri, pivnite, la-trine, platforme de gunoiu, cotete, cuptoare, sobe), ingrädirile (poartá,portitrt, pälan, zaplaz, grilaj, gard), ogräzile, grádinile, grädinitele etc..c) Se va aräta pentru fiecare: materialul, tehnica de constructie, di-mensiunile, reparatiile si intretinerea. d) Se vor culege pe cat cu pu-tinta date statistice complete (prin num'ä,rätoare si mäsurare in fiecaregospod'Arie). e) Se va arata raportul dintre spatiile libere si clädiri;dintre vegetatie si iocuinte etc. din vatra satului. (Vezi si planul spe-cial pentru studiul locuintsi).

2. Urme din vechea organizatie seiteascd: Este vatra satului im-pärtith pe curele, delnite, mosi, neamuri, vecinätäti? Este vreo potri-vire filtre mesto imphrtiri ale vetrei cu impártirile hotarului?

Sunt anurnite Mune sau palcuri de case locuite de oameni deanume obarsie? Neamuri anumite, sau boieri si cläcasi, mosneni siräzesi, oameni veniti de curand, tigani, minoritari etc. (harta si numg-rätoare a oamenilor de anume obarsie, locuind anume locuri).

C. CUM ¡fi folosesc drumurile fi apele navigabile.,

Cate drumuri sunt si ce fel de drumuri sunt: in sat, din sat, sprelocurile de arAtura, drumuri ale oilor, poteci, sosele comunale, vicinale,judetene, nationale.

Din ce material sunt f Acute? Cum si cine le intretine? Suntbine sau rail asezate fatä, de trebuintele satului?

Räscrucile. Cate sunt si la ce folosesc?Poduri si podete. Cate si unde sunt asezate? Din ce si cum sunt

construite? Cine le in.tretine?Cum se face transportul pe aceste drumuri? Cal timp le tretue

oamenilor ca sä ajunga pe aceste drumuri la locurile lor de agriculturásau la centrele regionale? Vom socoti timpul in ore, pentru fiecaremijloc de transport intrebuintat in comunfi.

Acelasi lucru il vom studia pentru apele navigabile, folosite desäteni.

Mijloacele de locomotie (Cu piciorul, carut A, car, teleagh, tulio,plutit, barca etc.). Numärul si descrierea lor. Animalele de transport (boj,cai, mägari), cu harnasamentul respectiv (ham, sea, samar, jug etc.).Pentru oameni: traistä, sac, desagi etc. Numele locale pentru fie-care din cele insirate (ale lor si ale pärtilor componente).

45

In ce másurA ¿u pAtruns mijloacele tehnice de transport (bici-dote, motociclete, camionete, autobuze, automobile).

Functiile sociale indeplinite de drumuri. La ce sunt intrebuintatedrumurile? Pentru exploatarea moqiei, pentru pAdure, pentru des-facerea mArfurilor, pentru nevoile culturale, sanitare, administrative,legAturi de familie qi prietenie cu satele invecinate etc.

Frecventa circulatiei. In ce perioade ale anului qi in ce zile dinzAptAmAng se circula pe drumuri mai mult. SA se faca numArAtoareacirculatiei cel putin o sAptAmAnA incheiatA: cine iese din sat, cineintrA, ora, cu ce mijloace, ce duce, unde se duce sau de unde vine,de ce? (Vezi qi planul special pentru studiul circulatiei).

D. Cum folosesc sätenii apa.

Apa do bhut: dile fAntAni qi fántAnite sunt in sat qi pe cAmp?Clasificarea lor: fAntAni construite (adáncime, constructia, cu cum-pana, cu roatA, cu pompa, colo,cii de lemn, de beton etc.), fAntAnite lasuprafatA. Cum sunt ingrijite?

Cum folosesc apa ca energie motricA? La mori, ferestraie, piue,dArste, lucrArile pentru captarea apei (ridicAri de terenuri, cana-luri, iazuri, scocuri).

Cum o folosesc in agricultura qi in industria casnicA: irigatii,gropi do topit etc.

IV. CE AU FICUT OAMENII PENTRU IMBTJNITATIREA HOTARULUI g AVETREI LOR DE SAT S/ CE SE MAI POATE FACE?

Impaduriri, plantAri de pomi, canalizAri de rAuri.SecAri de mla¢tini.

S. Exploatarea mai rationall a pamAntului ¢i a zAcAmintelor.4. Muncä edilitarA in vatr5, (alinieri, plantatii, grAdini, infrumuse-

tAri, monumento, pavAri, trotuare, canalizare, luminatul ulitelor, elec-trificare).

V. CARACTERIZAREA SOCIOLOGIC/ A SATULUI DIN PUNCT DE TEDERE ALRAPORTURILOR DINTRE NATURA g CULTURA

1. In ce m5,surA este adaptat satul la cadrul sAu geografic? Ince mAsurA ¢tie sA se apere de neajunsurile acestuia? In ce mAsur5, ¢tiesa se foloseasci de elementele geografice naturale?

46

In ce masura si-a adaptat satul in chip activ cadrul san geo-grafic? In ce masura, l-a transformat dupa nevoile vietii omenesti kilpoarta pecetia umana (peisagiul umanizat sau socializat) ca o expresiea gradului de inteligenta, indemanare si a puterii de voinfa a grupului?

Gradul si felul civilizatiei si culturii satesti, in raport cu na-tura (civilizafie primitiva, rutinara, evoluata, novatorie; cultlira orga-nica sau =canica; unitate social& naturala sau culturala etc.).

Tendintele si posibilitatile de desvoltare ale satului pe temeiulcadrului sh'u cosmic (natural si socializat).

Traian Herseni f i H. H. Stahl

C. PLANURI SPEGIALE

a. PLAN PENTRU CERCETAREA TIPURILOR DE ADAPOSTURI

INTRODUCERE

Adaposturile unei unitati social° (sat, oras etc.) nu se aseamanapana la identitate unele cu altele. Numerosi fa,ctori, atat de ordin gene-ral (cosmic, biologic, istoric), cat si particular (gust, situatie materialaetc.) determina deosebirea dintre ele, uneori nu numai in linii mari, cipana in cele mai mici amanuntimi.

Unii din acesti factori si coi mai importanti imprima, insa,loeuintelor trasaturi mai mult sau mai putin comune in ce privesteunele caractere evidente (forma, dimensiuni, pozifie si altele), care for-meaza tot atatea puncte de vedere in studiul lor. Se ajunge astfel lacrearea tipurilor de adaposturi.

Intr'un sat se poate vorbi, deci, de case tipice, care apar ca unfel de manifestare a specificulvi civilizatiei locuitorilor unei unitatietnice si altele netipice, de cele mai multe ori reduse ca numar si dato-rito unor cauze pur personale sau a unor alabe influente de aiurea.

Cunostintele asupra locuintei nu trebue sa apara in mintea celuice vrea sa-si dea seama de treapta de civilizatie a locuitorilor satuluisau regiunil respective, ori de vreo problema, in legatura ca casa, ea unmaterial haotic si lipsit de importanta. Studiul trebue facut dupa, anu-mito norme si in cadrul fiecareia din acestea dupil particulari-tatile co le prezinta adaposturile.

Apoi, cunoasterea aprofundata a tipurilor de atlaposturi nu se poate

47

face in urma unor observatii fugitive. Acestea pot avea drept urmarecel mult un studiu pur informativ i adesea superficial. 0 cercetareamAnuntit& dup& cAt mai multe puncte de vedere (natural, insistAndasupra acelora care formeaz& caracteristicile locuintelor dintr'o unitatesocial oarecare) cAt mai precis& (Cu ajutorul statisticei), pune anu-mite probleme de un interes deosebit, care pot duce la concluzii noide o important& uneori capitalA.

Studiul locuintei constA in a gAsi cercetAnd dupA un plan dina-intro stabilit tipurile de adAposturi.

Prin adAposturi nu se intelege numai adApostul omului (casa pro-priu zisA), ci si a animalelor sale (grajdul, cotetul), precum si a imeltelorsale de muncA (sum, sopronul s. a.). Desigur cá elementul principaldin acest intreg complex, este locuinta omului. Grija ce o are ca aceastasA fie cAt mai conformA cu trebuintele sale, care in linii marise aseamAnA cu ale celorlalti locuitori, precurn si cu stadiul de civili-zatie al ?Au si al intregii unitAti din care face parte, ne face IA afir-mAm cA se poate vorbi mai usor de un tip de casA decat de un tipde grajd sau cotet, de exemplu, acestora omul dAndu-le adesea o im-portant& secundará (exceptiile sunt, totusi, numeroase).

Deseori unui tip de casa îi corespunde unul de curte, de surAs. a. m. d. Acest fapt apare ca natural, explicatiile bazAndu-se pe fapte.

METODA DE STUDIU

In general, executarea lucreirii despre locuintei, comportei trei faze:

TregAtirea intelectual& (kbirou);

culegerea materialului la teren;

executarea propriu zis& a lucarii.

a) Nu se porneste niciodatA pe teren la studiul locuintei (de altfelca la once alte cercetAri stiintifice) f ArA o prealabil& consultare a bi-bliografiei problemei. Aceasta- constitue ceea ce se numeste pregAtireaintelectualA, a viitoarei lucrAri.

In afar& de cunoasterea concluziilor color co au scris despre pro-blema ce intereseazA, ceea ce adesea constitue un fel de introducere instudiul propus, cetirea acestor serien i ajutA intrucAtva la stabilirea unuiplan al lucrArii; de asemenea inspirA unele idei asupra felului cum se

48

va pune in aplicare la teren acest plan de lucru alcatuit in birou. Seare in vedere pregatirea materiall a cercetarii la teren prin inarmareaCu: harta regiunii sau planul satului, aparat fotografic, lupa, carnet,creion etc.

b) Aplicarea planului de lucru la teren este formata din:Observatiuni personale §i interogari, care duc la o cAt mai com-

pletri cunoa§tere a celor ce urmarim §iCompletarea formularului statistic cam face ca studiul sa fie cilt

mai precis (vezi Formularul la Anexe).Datele pentru formularui statistic trebue culese cat mai con§tiin-

cios §i mai exact 0. Uneori, numai o cifra sau douà gre§ite fac in-treaga statisticii daca nu inutilizabila, in once caz, neprecisa.

Observatiunile personale constituesc partea principala a cute-gerii materialului, chiar cfind statistica se intrebuinteaza in mare ma-sura. Interogarea completeaza aceste observatiuni, atunci cand ea nufurnizeaza date pe care altfel nu le-am putea avea (ex. varsta casei).In once caz aceste observatii nu trebuesc luate a§a cum e necesarIn studii de alta natura (ex. folklor) cuvânt cu cuvant (stenogra-f iate), ci numai ceca ce intereseaza.

Fotografiile sau executarea schitelor la teren (cand e timp, adesenelor) qi a. planurilor de casa fac, deasemeni, parte din materialulcules. Schitele aunt adesea preferate fotografiilor, deoarece in primelesa poato acoate in evidenta partile obiectului, care intereseaza in deo-sebi. E cu atfit mai bine sa avem §i fotografia §i schita obiectului ivs-pectiv. Planurile de casa inlocuiesc uneori descrieri care iau timp mult.Ele lasa, apoi, mai putine posibilitati de a gre§i.

In fiecare Beall e bine ca atat textul cilt qi schitele sa fie veri-ficato §i eventual corectate. Nerevederea zilnica a materialului poateduce la unele incurcaturi greu de rezolvat dupa terminarea cercetarii.

Dupa, ce culegerea materialului a fost terminata urmeaza, ceade a treia parte: executarea pro priu zisci a lucrürii. Primul lucru cese face, dupa intoarcerea la birou, este clasarea materialului cules §itranscrierea lui pe fi§e. Aceasta contribue la o cat mai wail 0 sistema-tica redactare a lucrarii. In acest timp se noteaza de o parte desenele§i hartile ce trebuesc lucrate.

Dupa revederea textului §i executarea hartilor, desenelor 0 foto-grafiilor, lucrarea este gata.

1) Inexactitatea nu ar h urmarea lipsel de constunclomtate a cereetatorului Daca cineva se inte eeeee xide anut construct:el une case, de ex. : locudorul nu raspunde Cu un an precie, ci apune: e veche, a lostfacuta de burncu-meu, cfind era tata-mare de vreo 7 am", in care caz varata" case: trebue socobta dupicat a trid tata-mare" cat In vfirsta sliteanulm.

49

PLAN

Until san mai multe sate (in acest caz o regiune l) se cerceteeazi dui unanumit calapod, numit in cazul nostru plan de lucru sau indreptar.

E bine ca acesta sä. fie cfst mat complet, athc s ducä la un stadia altipurilor de case dap& cât mai multe criterzi. Dacä aminuntele culese stint preanumeroase, aceasta nu este o piedecä. mai mare dead in cazul clad ele sunt insu-Niente. Sant amänunte uneori foarte pretioase.

Cele ce intereseaz1 in cercetarea unei Intregi gospodärii, se analizeazi ince-pfind dela exterior spre interior. SA inccpcm, deci, cu locuinta omului.

Casa pro priu

Mai 1110.'4 nu e räu sä ne iateresim de anul constructiei caselor. Dupà ewe-gerea matermlului vom gäsi interesante comparatu Intre veclaimea lor i anumitecaracteristici, pe care nu le intfilnun la casele noi i invers.

Forma.Ceea ce izbegte pe corium la o casä este aspectul ei.Dar care sunt elementele care determinä forma caseii De sigur cä. nu se pot

Ingira aci, cu siguranta el nu mai exist& altele gi nici mäcar ci acestea stint cele maiinsemnate. Le inumäräm intr'o (mime oarecare, dupä importanta lor: forma acope-rigultu, a portn, dad. locumta are &Aerie (pridvor, cerdac, tärnat), prispä saunici una nici alta, de asemeni dacä are täblii la ferestre sau ugitä la uga dinafarà (caIn unele pärti din Transilvania) g. a.

Dmtre acestea, swat unele caractere valabile pentra stadial casei din onceparte a Tiiru, de ex.: forma acoperigului2), galeria g a., liar altele numai pentru uneleregium ugitä pentru SE Transilvamei).

Aceste caractere ne fac sä ne däm seams atilt de forma cAt i de aspectu13) pecare-I prezintä casa.

Pozitia.Al doilea element care intereseazii este pozitia. i aceasta nu namai cI ne face

slt ne däm seama de felul cam swat agezate casele anal sat, cm pentrucii din agezarealor se pot trage concluzu pretioase.

Pozitio. caselor se poate stadia dupi:1 Agezarea fatä de curte gi drum.Astfel, ele pot fi ca fata la drtun, Cu fata Iii curte sau spre fundul curtii.2. Depärtarea de drum.

I) Dinteo 'crime se pot lua numal un mimar de cate care prezinta un mteres deosebd. Prea multecate ar ingreula studiul pnn repetarea inutild a unor amanunte care se aseamAna cu altele. Din cele 60 cateale rant °Huhn, de ex. s'ar alege aproximativ 10, avandu-se in vedere mat ales pontut lor, apezate spreV. sau E , on spre munte, Olt sau inglocul regiunii, precum i relatule dintre acestea i altele, relati modrficate eventual de interventia omulum (constructu de cAm ferate, "Ionia 1. a)

Se 'tie ca loctunta cu acoperupd format din 4 planun toate oblice este constderati ea pus roma-matte& ; altelecea nu acopergul alcatud din 2 plaoun verticate ai 2 obhce (cele latera(a) de ex.aratá o pu-ternica influenta !drama, In cazul de act aritat, germana.

Acesta este un fapt mat interesant decat s'ar parca; elementele pomenite mai sus dau un aspectgreotu cace, sasexti at unul desalts valet romaneah De multe on in aspectul et se reflecta inteo oarecaremasurafirea propnetarului.

50

Ernele stint situate chiar la drum. aqa tacit gardul nu trece prin fata lor;altele la o mica departare de drum (2-4 m.), altele in sau aproape defeudal mirth.

O casä aqezatä cu fata spre drum, denotä o treapta de civilizatie mai avan-Bata, decat tine ca fata spre fandul multi. De asemenea, acelaqi lucru il dovedegteuna aqezatä chiar la drum, spre deosebire de o alta situata in fundul

3. Panctele cardinale.De aqezarea easel fatä de punctele cardmale se leaga iprobleme interesante

prime la higien a.

Dimensiunile.Dimensiumle easel in total, sau ale camerelor in parte, constitue

unul din elementele principale ale acestei probleme.Exista adesea o stransa, dependen tä intre dunensium qi tipurile de case, in

sensul ca locumtele de hecare tip dintr'o mutate ettucl oarecare au unele dimen-maul medii caracteristice acestui fel de casa.

Marimea unei case se socoteqte dupa dimensiumle:a) fundamentului, b) peretilor c) acoperiqului.Dimensiunile casei prezinta interes intrucat ele stint in stransi legatura

evolutia acesteia ci deci ca stadiul de civihzatie al locuitorilor. De marimea caseiprivitä ca tot depind damensiutule ci deci volumul camerelor, precum c1 ma-

rimea ferestrelor.Cubajul camerelor este in legaturä cu gradul de sänà'tate al satemlorIn fine, dimensiumle anumitor pa* ale casei pan probleme qi de alt ordin.

Astfel, dacà inteun sat de podiq intAlnim case ea fundamental inalt qi acoperiqulabrupt, aceasta denotä influenta locuintelor de munte, o clima umedä g. a

Patrunzand din ce in ce mai malt spre interiorul casei, cercetäm numir al qifelul camerelor

Cele cu un numar mic de incaperi (doul, san chiar numai una), simt scunde,de multe on vecht, ea ferestre mici qi care, in genere, dovedesc un nivel decivilizatie cu malt sub acela al unitatii sociale respective.

easel° ca un namar mai mare de incaperi (trei, patra) se integreaza In ritmulnormal al vietii satulm; cand ntunärul camerelor intrece pe cel obiqnuit, casatande sa devina netipica, eta ca forma, cat qt diinensiuni, pozitie q. a.

Intr'un sat, de ex se gasesc multe case care sà tuba acelaqi numar qi felde incaperi (ex.: camera, tinda ca sau fira celar qi camarli, sau camera-tanda-camera,aceasta din urma putfind fi inlocuita cu asome, o camera mat mica g. a). Eleconstatuesc tipuri, cel care numärä mai malte exemplare, hind tipul dominant.

Se observa, apoi, felul camerelor (nu e deajuns sa qtim ea o casi are treiincaperi, ci trebue sä qtim daca acestea sunt: doua camere çi tindI sau: o cameraca -Lucia qi camera), precum çi felul cum sunt ar anj ate in cuprmsul casei(camara poate fi la tindi san la camera; casoma este numai in spre fundul earth,nu la drum etc.).

Inauntrul casei trebuesc observate;a) podeaua, b) tavanul, c) soba st d) interiorul propriu zis.Pe )os, poate fi podit ca scanduri saa pamânt ca lut galben Primal caz

se intalneqte mai malt spre munte, nude lemnul nu hpseqte, al doilea la campie.Toate incaperile pot fi podite sau toate pämlistite; in unele cazuri, lush', in cuprinsul

51.

aceleia§i case unele sunt podite (aa dusumea), lar altele pimastite (hpite" pe3o8). Aceasta e in legitura mai ales cu situatia materialá a proprietarului I cagredal in care ele sunt intrebuintate (celaral e mal adesea pimastit, pentru ciprin el se umbli mai puta; pe edad pamilsteala ar tine mai putin In casa" dedormit pe ande se atabla mai mult).

Tavanul deasemeni, poate fi ficut din scanduri sau tiviinit", adic lipit cupimant galben gi apoi viirtut. Din scanduri e, mal ales, la munte; la qes §i chiar ladeal, el este viruit. Uneori, la munte, casele celor mai insfariti au tavanul

Sunt cazan i cand unora din inciperi le lipseste, partial KM total, tavanul.Astfel, este cazul caselor vechi, cu cuptoare (sobe) färi horn, fumul iegindacoperig

Soba intereseazi, in primal land, ce fel este (captor, cuptor Cusobi de fier obi§nuiti In Transilvania: ploatán de fier, goda, sobäde teracoti); urmeazi o descriere sumara a fiecirui fel, in care trebue siavem in vedere: forma, local ande e a§ezatä. (in curte, in casi §11 In acest caz nnnumai in ce incipere, ci §a in ce loc in cuprinsul camern respective), chmensiuni,diu ce material e construitä, de cand §1 de cine e construitä §. a. Deasemeni e binesi §tim numitrul sobelor ce le are o casi, ce esmere nu au soba i daci existä.'unele ea mai multe sobe (de ex. una pentru incilzit p alta pentru gätit, asa cum s'auintalnit unele cazuri).

In fine, trebue observat daci existä legituri Intre fiecare dintre acestedemente tp tipuri de casi, cireia ele apartin. (De ex. In casele vechi din Tara Maitu segäse§te cuptorul cu &j'AH; in cele nota felul de sobi variazi).

Interiorul constä bite° descriere sumará a mobilei" camerelor, scotandu-sein evidenti daci exista' obiecte caracteristice regiunn studiate.

Materialul l modul de constructie al: a) fundamentului b) peretilorc) acoperigului.

Se observa, mai 'bata', daca acea casi are san nu, fundament. Deobiceiu, ca-sele dela campe nu au temehe. Cfind temelia existii, aceasta poste fi numai lasuprafati in care caz, ea nu este hulla §i e putin durabili sau ata lasuprefati, cat i In pimant, ende atat adancimea cat i grosimea ei depind deconsistente terenului, minmea casei, de materialul ei de constructie, precum qi dinmaterialul dm care e faceta temeha. Cel mai obi§nuit fundament pare a fi din piatri§1 var (san lut galben)

Pereth pot fi din lemn, nuele Impletate, cärämidá sau piaträ. Depinde In

primul rand de cadrul cosmic.Cele acate din lema sau nuele se construesc mai usor dedil celelalte dona,

deasemeni primele sunt mai lugienice decat cele de patri. Pot lua Insil u§or foc,care adesea. se Intinde Cu repeziciune, pricinuind chiar dezastre.

Casele mai de curtind constrinte sunt de cäjämidä. Acestea, de obiceiu suntmai mari, de forme mai variate i mal durabile decat cele de lema sau de piatri.

Casele de piaträ sunt mal totdeauna neväruite, cele de lema mai rar, iarcele de cäjärnidä aproape totdeauna väruite. Dupk ce sunt virtute, deseori 11 se

52

di culeare" (sunt väruite ea var, in care se pane o culoare oarecare, cara postefi. albasträ deschisil satt inchisä galbenä sau altfel).

Acoper is ul poate fi de pale, smdrill, tabla sau tigliAcoperisul de sindrilä se intilneste in deosebi la munte si deal. Cel de paie,

mai rar, la ses. Ambele sunt ca versantele repezi, pentru ca ploala si se scurgirepede. altfel paiele (mai malt decit sindrila) putrezesc.

Acoperisul de tiglä, este obisnua in multe par' ale Transilvaniei. Cel detablä. (de zinc), atunci cind se intilueste la sat, denoti influenta orasului. Cu tablise acopOr casele satelor de cimpie.

Se descrie, dupi aceea felurile in care se construesc casele. cliu-tindu-se a se scoate in evidentä deosebuile dintre acestea Va trebui .stt stim dacâ cei ceconstruesc casele stint deobicem meqteri profesioniqb" sau amatori, adici*mil, care au furat" meserm. Primal caz prezintä un interes sociologic redus. Celde-al doilea caz e cu deosebire mteresant. Astfel, o importantä deosebitii, prezintO compa-ratia intre numiírul celor ce mu parte la constructia casei (in cazul II) cu al celor ce auconstrui-o, in cazul and acestia ar fi de meserie. Tot astfel, care sunt cei ai fami-het care mu parte la aceasta ,precum si ce functu indeplineste fiecare.

In fine, nu trebue si ne scape din vedere terminologia uneltelor de lucrusi a piírtilor din care e formatii construct's, precum In felul cum Romina asimileazatermemi si expreside strime in legIturi ca constructia casei.

Dupii ce am notat toate aceste observatium asupra casei prop= zise, con-tinuant ca cercetärile in hnii largi, cam dupi, acelasi plan astmra celorlaltepirti ale gospodiriei:

Curtea, gradina, pura (graolurile) cotetele.

Forma curtii 1).Deseori, este interesanti, ea fund ca o rezultantä (dealtfel ca s'i chmen-

siunile o chiar pozitia ei) a factordor cosmim (mai ales in regiunile mai putinaccidentate).

Alteori forma ei poate rezulta din functille ce le indeplineste. Astfel, in SudulTransilvaniei curtile pot fi patrate (caracteristice caselor-cetäti) si de alte forme, indeosebi dreptunghiulare. Acestea din urnart, pot fi simple (la casele mici, vechi) si

dable. Curten dubli este despärtiti de un gard in doui pärti. cea din fata ure'(parten dm fund), care indeplineste mai mult o functie economicä si can din fatacasei (parten in care dal, dud intr.' pe poarta din drum), in care functule par a seintretese, in evidenti iesind cele de ordin social.

Desigur cii forma curta poate fi explicati si altfel, dupi imprejurtiri.Na se poate stärui asupra dimensitualor exacte ale curtai. Din ace,st punct de

vedere impArtim curtile in mari, potrivite si mici, land pentru fiecare din acestecategorii o suprafatä medie (de ex. in jaral a 1000 m pentru cele mari, 650 m.pentru cele potrivite si 350 m. pentru cele mici).

1) In uncle pill ale vechiului regat, curtea este adesea cava vag, in sensul cli nu gtm uncle se ter-mini aceasta si incepe grAdma, aceasta fund la rindul ei un patee de pamint au cfiteva fire de ceapli saufasole presórate ici-colo. Se adaog& la aceasta faptul a rareon curtea e impreptuti. In Transilvania ea emu ingriptli e ingriditi.

53

Grddinile.

In stadia' lor trebue si se she mai întâi, ce fel sant, adici si le clasäm dup.intrebuintare. Ele pot fi de zarzavat, fiori, porumb sau pomi

Dintre acestea unele sunt chiar in interiorul curtn, elide in afara lor (des-partite doar de gard), aga swat cele de porumb si mai rar de pomi. Intereseaz5.mai malt primele. Trebue cunoscutä care este p o zit ia acestora in cadrul gospodiriei.

unele pot fi intre casi si drum (de flori), intre casa ci guri (de zarzavat),san dincolo de sari (in fundul curtu, gridini de pomi san zarzavat) etc.

E buie si stim märimea acestor gräthni Vom proceda asemem ca la curte Levom impärti in:

M a r i, potrivite e i mici lufind suprafete medii pentra fiecare. La urmivom cäuta sä stabilim corelatu daci existä intre forma, pozitia dimen-siunile curtu si griduni tp. tare ace-stea tipurile de cas5. cirora ele apartm.

qura (grajdurile)

Dupri casa de locnit a omului, oca mai importanti parte a gospodinei saleeste casa de locuit a animalelor de mtmci (grajduri) gi de adipostit produsele munciisale I), precum gi a uneltelor pentra munca ogorului (sari, hambar etc ).

Se pare a can mai completä si ca pärtile mat bine ouindmte ci inchegate,ag& fel incit formeadi o unitate, este gura transilvineani.

In studiul surd (grajdurilor) trebue si ne refer= mai intii la felul cum eaeste constittuti, adicrt dacä face corp comun ca casa sau nu (ca pe valea Somesului),daci grajdul este o parte din totalitatea numiti sari (ca in tare Oltulin) sau aparte.

Cind cure este formatä din mai multe pirti trebue sA avem in vedere:1) cite stint, 2) cum se numesc, 3) care este pozitia (aranjamentul) fiecirma incadrul unitith acest,eia si 4) dimensiumle medh ale fiecruma.

Vom ciuta sä scoatem in evidentä cazurile cele mat, obisnuite. Astfel, duplaranjament (punctul 3) vom vedan c5, smile se impart in 2 sau 3 categorii. unelein care orduiea este: sop, grajd, aria surei, felderi; altele care prezintä aria gureiintre douri grajduri laterale; altele ca dourt feldere despirtite de o arie a surei si

in fine o ultimii categorie de suri care inglobeazi pe toate cele in care acestepärti nu stint aranjate dupi o normi oarecare.

Se va observa astfel, ci intr'o mutate sociali oarecare se formeazi ctitevagrupuri de suri, fiecare reprezentind cite o categorie, dupi fiecare din trisiturileariitate mai sus. Vom ciuta si facem, apoi, legAtura dintre diferite categorli privitedin cele 4 puncte de vedere. Vona observa, de ex., el smile compuse din 5 prirti audimensiumle totale mai mari decit cele alattute din trei, insi fiecare parte com-ponenti a prime' categord este de climensitmi mai mici dead a celeilalte.

Dupi aceea, considerim gura ea o totalitate si cercetim:

pozitia ei (ne servim de drtun, curte gi casi pentru a-i stabili acezaren; deex. in rind cu casa sau ea fata la drum etc ),

1) In regat, dupti cate stim, pnn graiduri" se inteleg atilt grajdul (grajdunle) propriu cat 4ipartes deseon agezati deasupra, unde se pastreazit hrana vitelor (orz, owls, etc.) Deobleem, hambarul esteaparte (nuu ales clad secant& sA fie de chmensmni nuu man).

54

dimensiunile totaie (lungunea, latunea gi inaltunea totalä. din care ale pereti/orsi acoperisulut in parte),

materialul de constructie (al fundamentului, dad. are, al peretilor si acope-risulm), prectun si

felul in care se construesc surile.Nu vom scapa mciodatä din vedere si stabilan corelatia intre fiecare dintre

categonile de sari printe din cite un punct de vedere deosebit si intre difentele pirtiale gospodanei tp mai ales intre casa de locuit si celelalte pirti: casa si sura,casa si curtea etc.

CoteVie

stint de importang ceva mai mica. Trebtie si' observam, mai intai, cefel sunt. tinele sunt pentru porci, altele pentru pasan, calm s. a. Fiecare dinacestea stint construite intr'un anumit fel, pentru a corespunde scopultu pentra care stintdestinate. In genere, se va canta si se descne dupä aceleasi criterii pe care le-amarmänt in studiul tuturor celorlalte subdivinum ale gospodäriei (pontia lor, daciaceasta intereseaza, dimensituu, din ce stint construite lema, scanduri si foarterar caramin etc.).

Desigur, o gospodarie mai are si alte parti mai mici, insi fiecare ea importantasa. Dmtre acestea (fintanä, pivnitä, sopron, captor in curte, stupi s a) se vor notanamai acelea care stmt in numar mai mare si care contnbue inteo misuri maimica la caracteristica loctuntd dintr'o regiune oarecare.

FORMULARUL

Pentru a ne da seama cat mai precis de situatia tipurilor de case dinteonnitate etnica, e bine sä intrebumgm, in masura in care o socotim necesar5., statis-tica. Interpretarea ei ne ponte duce la rezultate interdsante, pe care nu le-am dala iveala altfel.

Pentru aceasta e necesar un formular 1). Formularul tipardor de casi publicatla Anexe este, pnn forte imprejurarilor, general, in sensul ca el ne di minim indicataipentru alcatturea ulna formular pentru o regnme oarecare. E si natural- pnn stadia'tipurilor de case cantata si scoatem in evideng specificul locuintei din acea regiune.Dar dacl am intrebuints acelas formular pentru once regame, insemneazi ca amneglija tocmai caracterele distincte, adicl ceea ce e mai interesant.

Formular pentru studiul tipunlor de case pe regiuni, aceasta e o chestiune de vii-tor na prea indepartat.

Dupa ce am arätat care este cea mai obisnuiti locumg, dap& forma, pontie,dimensiuni media, precum si felul de curte, grading si sari (grajdun) dupl critenile

1) Completaren formularelor e o operatie month ink mai ales &And e fficuti de cineva strAin deproblem& e dec.' pe care nu-1 intereseazi direct, e plicbmtoare Ea cere atentie si conshinciomtate. Deasemenicompletaren formularului trebue sa fie Wilt& pentru un intreg sat sau remune de acenal persoanA. Aceastapentru cA sham &And e vorba de o apreciere (si aceasta in genere), s& fie untiale ta a aprenia. Inteun for-mular oarecare era pus& intrebarea dim& locumta este Inimical sau nu. Desigur intrebarea este foarte lablIA.Deasemem rAspunsul Unuia a se pare o locuinti ca fund higienici, altma nu Col putin, dacii col care com-pletena fin cato sgarcit sau darmc in aprecien, s& observfim aceasta ca o triisAtur& pentru toate rtmpunsunle.

55

arätate mai sus, ni se arata ciar cate tipuri de casä se deosebesc i cam se succedaceste tipuri atilt ea vechime cat si ca nwnär de exemplare apartinätor fiecarui tip.Stainlim astfel care este tipul dominant. Dupa aceea, cautam sa reconstituim (daca

se poate spune asa) partile componente ale fiecariu tip.Vom observa, de ex., ca locuinta de tip I are caracteristici sura -compusi din

anumite par: si en o pozitie deosebitä de tu.a casei de tip II, cä locuintelor de carä-midi, care stint de dimensiuni mai mari cleat cele de lema (mai ales and acesteasunt i vechi) le corespund §uri compuse din mai patine parti decat cele ale caselorde lemn, insi fiecare din aceste pärti t deci gura intreagä este mai volu-minoasa decal, cealaltä s. a.

Daca pana aci n'am ficut cleat sä expunem cat mai fidel tipurde de case,scum privim aceasta chestiune intr'un cadru mai intins Tipurile de case pun astfelprobleme de un interes deosebit, 'sr deslegarea acestora este in stransä legaturaea rezultatele pe care ni le-a f unmet prima parte a lucrärii ca un caracter purinformativ Aici intervine in mare misura judecata cercetatorului, care va cauta

exphce anumite chestium generale impuse de imprejuräri.Astfel, putem aprecia (dupa anul constructim fleciirei case, notat in formular)

care este tipul de casá cel mat aechiti, cel mai non §t eventual intermediare. Dea-semeui se poate observa &arm tip apartme casa ce se construeste acum (deobicemluau alteia) si de ce tip a fost casa dirftmata. De aici deducem spre ce tip se

indreaptä evolutia loctuntelor, fapt pe care vom cauta sä-1 exphcam.Daca pasuri mai departe si consideram drept uuiitái (ca sá zicem asa) nu tipu-

rile de casä, ci toate aceste tipuri Waite° regnme oarecare, cautain a ne ex-plica dach aceste tipuri se incadreaza in spewficul regiunn ,daca ea alte

cuvinte ele sunt ca o expresie a acestin specific sau au suferit influente de =Tea,de ande vin aceste influente si intrucat se resimt in crearea acestor

Repetam cele insirate papa aci constituesc namai indrumari pentra studiultapurilor de locuinte. Ele nu formeaza un calapod dela care derogand, lucrarea rezultatänu mai e bunä, ca atilt mai malt cu. cat accentul se pane pe specific, chestiunedespre care planul de lucru nu poate decal sä pomeneaseä si eventual sä arate cumse ponte ajunge la cunoasterea i interpretaren

I. Petrescu-Burloiu

56

b. PLAN PENTRU CERCETAREA CIRCULATIEI

In afara de hrana, imbracaminte ai locuinta, precum ai de alti fac-tori de important& diferita, unul dintre coi care aduc un aport insemnatIn stabilirea gradului de civilizatie a une unitati sociale, este cir-culatia.

Prin circulatie se inteleg:

Cdile de comunicatie;

Mijloacele de trawsport pi locomofiune;

Circula tia pro priu zisd.

Ea constitue un complex, ale carui elemente aunt influentatedirect sau indirect de anumiti factori, ce luereaz& atat de puternic,ineat pot determina atett numarul, cat ai calitatea sau intensitateaaeestor pári. Privita ea un tot, circulatia poarta de asemeni peceteaace1ora4i factori.

Cei mai importanti dintre ace$ia aunt coi cosmici, 'biologiciqi economici.

Cadrul cosmic determin& in primul rand caile de comunicatie(numarul, precum ai starea lor) ai prin aceasta, felul, numarulealitatea mijloacelor de transport ai deplasare precum qi intensitateacirculatiei.

Daca acest prim factor exercita o puternica influent& asupratuturor color trei ratnuri ale eirculatiei, in deosebi prin formele deteren i constitutia solului, forta biologicului se resimte mai putin aimai partial. Astfel, influenta asupra cailor de comunicatie este slabil;ea e ceva mai prenuntata asupra mijloacelor de transport qi mai alesasupra

De o importanta tot atat de mare (daca nu o intrece) este ele-mentul economic. Acesta patrunde adanc, conditionand pana i struc-tura interioarit a partilor constitutive ale circulatiei.

Astfel, e natural ca drumurile dintr'o regiune sa depinda atiltde situatia economic& generala, cat ai de aportu/ material pe care-Iaduc. Tot ap, mijloacele de transport aunt in strans& legatura custarea material& a. locuitorilor, iar eirculatia este conditionata de acestedour" la care se adauga, interesul economic adesea eel mai impor-tant care cauzeaza deplasarea dela un loe la altul.

Tat& de ce in tot cursul lucrarii de fat& trebue sA avem invedero la fiece pas aceste aspecto ale problemei noastre.

Dela inceput trebue facutit aceasta remarca,: daca in alto domenii

57

se observg, o unitate in metoda de studiu, in al circulatiei aceastanu exist5..

Astfel, and ai intrat in gospodaria unui Wean poti lua pretioaseinformatii cu privire la descrierea mijloacelor de transport, dar akesteanu-ti pot ajuta prea mult la studiul drumurilor.

Dintre celo trei aspecte ale studiului circulatiei, aile de comu-nicatie se cerceteaza mai intrti pe hartcl qi apoi la teren. Informatiikiprimite asupra lor completeaa, in oarecare mgsura si in felul incare vom vedea, rezultatele la care am ajuns prin felul de coree-tare arAtat.

Descrierea mijloacelor de locomotiune se poate faa numai prinobservatie personala; informatiile asupra nomenclaturii însá, sunt ne-al:drat necesare.

In fine, circulatia propriu zia este bine a fie cercetath prinmetoda statistia, singura care, in west caz, d& rezultate precise.

PLAN

Da sigur crt indrumärile generale date aci nu constituesc dogme. Abaterilecind 'rant facute in spiritul acestor norme i pentru a scoate In evidentä specificulunititn de studiat nu 'lama' ca nu constituesc greseh, ci sunt chrar necesare

Se pot stabili, totusi, o serie de reguli generale dupa care si se faci studmlcu conditia ca ele si fie adaptate satultu sau regtumi noastre, In ass

fel Watt caracteristica acestra umtati sa Iasi bine In evidenta.In studiul circulatiei procedarn, mai intiu, analitic, exammand cele trei

aspecte ale ei, la urma procedgm sintetic privmd-o ca pe un tot si cautand a rezolvaproblemele ce le pane.

Pentru cercetarea c ä ilor de comunicatie harta este asemeneaoglinzi, in care observam dinteodata care este situatia lor Chiar In hartile la scarlimare (1 : 100 000, 1 : 50 000) miele drumuri mai ales cele nra pot sa nu figureze.Este, bash, o lipsii nu prea mare pe care o putem indeparta prin pisirea la teren. Oricum,harta ne arata f elul (sosele. nationale, judetene, vicinale etc ; cii ferate: normale,Inguste s a.; apoi ciii maritime, aeriene etc ) i numirul (deramea) arterelor delegatura intros diferitele

Prin acest stadia de birou am fault primal pas spre cunoasterea problemei.Urmeazi deplasarea la teren, mide verificam cele constatate pe harti i ne

dam in plus seama de f elul cam s u nt Intretinute o deci intra catsatisfac trebuintele arculatiei.

Informathle locuitorilor servesc la laniurirea pe cat posibil a ist or i c u-lui dr um nrilo r, pentru care vom intrebuinte (dacä avem) härti vechi.

La cunoasterea mijloacelor de transport si locomotiune seajunge printeo amanuntiti descriere a lor. Pentru aceasta le impirtim, mai inta;In dour& categorn: cele ce servesc pentru deplasare (1 prea putin pentru trans-port: calul, trisura etc ) si cele pentru transport (carul, caruta, sania, roaba s. a.).

58

In cadral fiecä.reia, dinmai obismute i apoi pe celenomenclaturh partilor ce compse intalnese vehicule moderne: automobilul,

le descriera mai intai pe celeamar mai redus, insistand

a. La urmä cercetam in cebicicleta s. s., considerandu-le

asupram'asuraca pe

niste reprezentanti ai civihzatiei orasenesti ce pätrimde in medid rural.Cautäm, apoi, a stabili puncte principale in evolutia acestor mijloace de

transport, scotand in evidenta ce pärti au reahzat i intra cal un progresTrebue aratat in ce mimar se gäsese fiecare d'are acestea (cate care, cate

cärute) i stabilitä proportia dmtre ele. La fel, trebue notad', cahtatea materialelordin care sunt constnute si felul in c,are sunt adaptate la annmite situatu (carul decarat fan, eel pentru lemne din padure s. a).

In fine, in cazul regiumlor eu forme de rehef variate, cautam sa vedemdaca acelasi element se conformeaza meduiliu diferit (de ex. &gruta de ses obismutAtp cartita de munte, de dimensiuni miei i mai ales ingusta, pentru a patea fidusä si pe poteci de munte).

Circulatia pro priu ziscr

Ea reflecta gradul de v it alitat e ce p ulseaz ä inteo regiune ca armare arelatu/or chntre sate. De aceea, ceca ce trebue cercetat, in primal ránd, este inte n-sitatea cir cula0ei.

Pentru canoasterea intensititu circulatiei intr'o regiune in care punctul prin-cipal il formeazä un sat (de ex circulatia in cadrul monografiei unui sat) trebue säavem in vedere.

Deplasirile de/a o la satul ce ne intereseazä si

Tranzitul prin acest sat.De regula., tranzitul oferä un procent redus in studiul cantitativ al circulatiei.

Totusi importanta lui este destul de mare, intru etlt adesea e determinat de schimbalde produse ale unor regituu geografice deosebite (daca satul este asezat la deal,se fac schimbun intre produseie regmnii muntoase z ale celei de campe).

Depfasarile pot fi:Unele de toate nicle, impuse de motive difente si fäcute pe distante va-

riabile.Altele la anumite date, pentru cauze mai mult san mai putin definite si

pe anumite distante (targuri)Pentru cunoasterea primului fel de deplasäri este necesarä o observatie atenta

de mai multe zile, ce poate fi ramita de un singar ins.Celalalt fel impune cercetarea cuculatiei numai in anumiteIn ambele cazun se procedeaza statistic, completand, pentru fiecare cartita

sau ear, formularul reprodus la Anexe. La urmä se vor totahza rezultatele si se vor tragoconclunile impuse de ele

Pentra deplasärile intiimplatoare se va observa ca ele se fac laorasul apropiat (pentru vanzän, cumpäräturi si &verse alte treburi), in alte sate,precum si la ogoare. In pnmele dona cazan i se merge cu caruta, distantele fiindmai mari 1i uneori transportindu-se unele obiecte la sau dela oras; in eel de-al

59

trenca Ittranii merg pe jos gi mai rar ea cartita (atunci cand au de dus multe demuna mai grele: plugul g. a.). Cand se duc, transporta cu ei lucruri de vfinzare(porumb, lana, porci) san unelte de lucru i hrana rece. Cand se intorc, vin cuobiecte cumparate dela oras sau cu carul ea fan, canepa g. a. dela camp.

In cazul deplasirilor periodice (targuri) lucrurile sunt mai clare. Sätenh se ducde obicem Cu comal cand au de vandut lemne, porci sau alte produse maivolummoase §1 de greutate mal mare sau ca cartita °lid au de vanzare obiecte malmiel mai ales ci distante de parcars poate fi mare. Destinatia este aproape aceeagipentru tott. De asemeni, Cu oarecare aproximatie se poate sti ce anume obiecte trans-porta (la (lacere).

In fine, este neceser si se arate care sunt t â rgurile ce se tin in reginne inunui an, unde se fin, daca sunt pentru comertul cu anumite produse ex.

(targ de vite) sau ea Mente altele (cereale, zarzavaturi, articole de imbracaminteg. a.), precunt gi care sunt acelea la care se due in mai mare mimar loeuitoriiunui sat.

Sunt unele sate in care loctutorit comunelor invecinate se duc pentru a cum-pira anumite materiale (ce se vand acolo in mod permanent, nu temporar ca latargtiri) sau pentru anunute trebtunte ce nu pot fi satisfácute in sat la ei (ex. säcumpere var, lemne de constructie sau la pituä g. a.).

In fine, trebue acordati o oarecare atentie circulatiei in interiorul satului.

FORMULARUL

Nici calle de comunicatie i nici mijloacele de transport gt deplasare nti sepot studia dupii formular. Cercetarea circulatiei Il impune insa.

In formular se pot adaug,a i alte intrebari pe care cel ce chestioneazii le credenecesare pentru a-1 adapta imprejurarilor. Degi intrebirile din formularul nostru suntpatine, totalizarea rezultatelor pune probleme variate gi de Jnteres deosebit.

Pentru a aves un rezultat cat mai corect, in zata de targ sau atunci caladse crede necesaril siivargirea anchetei, se plaseaza cate unul san doi cercetatori la fiecareintrare in sat. Fiecare om sau cartita este °pila, lar cirutagului i se pun numaiintrebarile la care nu poate raspunde anchetatorul singar pm simple observare, agafel ineat siteanul sA intarzie cat mai putm din drama' sä.u. Anclietatorul trebue safie plasat la local día mai inainte de a incepe perindarea carutelor gi sA plece dupace crede ei nu mai trec altele.

La urniii procedan' sintetic, considerand circulatia drept o tuutate i rezolvandproblemele ce ea le pune, semnalate de cereetator inca din cursul prunei pArti.

Se are in vedere, in srecial, in f 1 uen ta ce o exercitl ammute fenomene degeografte tunani i sociologie asupra

60

I. Petrescu-Burloiw

c. PLAN PENTRU CERCETARILE ETNOBOTANICE

Rolul plantelor in vieata satelor noastre e insemnat nu numaiprin faptul ea, ele intra in cadrul preocuparilor zilnice ale omului delatara si cultivarea lor constitue ocupatia lui de toate zilele, ci si prin in-trebuintarea lor in medicina populara, in numeroase practici magicesau in vopsitul cu buruieni. lata de ce si la noi se desprinde totmai mult din cadrele Botanicei, acest ram al stiintei, Etnobotanica,In sfera preocuparilor careia intra credintele si practicile in leg-Mullca lumea plantelor".

Sateanul nostru, cu privirile mereu indreptate spre glia izvorde belsug, spre covorul bogat al fanatelor sau spre padurile imenseseculare, este un iscusit cunoscator al plantelor. Nimic nu i-a scapatspiritului dim de observatie in ceea ce priveste lurnea plantelor. Into-varasirea lor si anumite medii si caractere ale plantelor Bunt binecunoscute. Dar aunt cunoscute proprietatile lor si mai ales valoarealor medicinala. Practicile cu buruieni sunt numeroase in satele roma-nesti. Unele aunt droguri, allele servesc la colorat, unele aunt scut pro-tector contra fortelor naturii, spiritelor rele, iar de unele se bagasperantele realizarii anumitor dorinti. In jurul unora s'a creat o ade-varata atmosfera de mit, evocand timpurile intunecate ale trecutului.Sunt fericite inteo privinta neamurile la care, prin spiritul sanatos altraditionalismului, s'au pastrat atatea credinte ca la noi. E o necesi-tate adunarea lor mai ales atunci and lumea care a trait sub vrajamiturilor lor, care a crezut &lane in ele, e din ce in ce mai rantCredintele asupra puterilor magice izvorite din strafunduri sufletestivor lua drumul uitaxii, al alungarii din mit. Nu se va renunta ins& laintrebuintarile lor medicinale, lucruri care s'au pastrat peste tot.

Avem date pretioase adunate din satele romanesti, totusi insu-ficiente, datorita bogatiei imense de material. Adunarea lor se impunemai ales acum, cand privirea ni se indreapta spre satul romiinesc.

64

In eandurile ce urmeaza vom cauta sa schitAm capitolele prin-cipale ale acestui domeniu de cercetAri.

TERMIN4LOGIA BOTANIC& POPULAR&

Adunarea minutioasa a numirilor populare ale plantelor esteprimul lucru care se impune in cadrul cercetArilor etnobotanice. Nu.mele plantelor nu-i acela0 0 adeseori variaza dela regiune la regiune.De ex. poporul nu nume0e Atropa belladonna peste tot MAtragunfi.In unele regiuni ii spun larba codrului" (jud. Odorhei), in regiuneaBrasovului ii spun Doamna codrului", in regiunea Ia01or Cinstitcr§i impeirdteascr, in alte pArti lmpdräteasa buruienilor" q. a.

Semnalarea numirilor nu-i valoroasA numai intru dtt axesteanu au fost cunoscute. Se cere §i adunarea numirilor comune, cunoscute,pentru fixarea ariei lor pe intinsul plaiurilor romanesti.

&genii din diferitele regiuni ale tArii cunosc sub acela0 numeadeseori alte si alte plante, care prezinta ace1ea0 caractere. IarbAgrasa, de ex., nu este numai Sedum maximum Suter, care are frun-zele cArnoase, ci 0 Portulaca oleracea L. qi Sempervivim tectorum L.,care prezinta aceea0 insuOre. IatA de ce trebue precizata bine speciapentru care este datA, numirea, ca BA nu introducem in stiintA numiricare nu corespund realitAtii. Alteori asemanAri vagi au dat loe laaceeasi numire, de ex. sub numele de Sburcitoare" nu sunt cunos-cute numai speciile de Epilobium, ale chror seminte sboarA ca ajutorulpufului ce-1 au, ci gi Lythrinum salicaria L., ale cArui semi* nu maiprezing acest caracter qi nu e dec'at o vagA asemAnare intro acesteplante prin habitusul lor si culoarea florilor Am intAlnit acest numela Nereju, jud. Putna, dat la Sysimbrium strictissimum L., Cu o 0mai vaga. asemAnare cu prima, redusA la habitusul plantei gi laforma frunzelor. La inceput am crezut cfi e la mijloc o confuzie, darfemeia, care mi-a spus-o, mi-a adus-o din grAdina, cAci plantase acoloca sa o aibA la indemânA.

La fixarea terminologiei botanice se cere in primul rând pre-zentarea plantei de catre informatori. Nu ne vom adresa niciodaaacestora: cunosti planta cutare sau catare, pentrucA raspunz'and chiarafirmativ, se vor pierde formele dialectale, lucruri pretioase din punctde vedere lingvistic. Vom cAuta o cat mai exacta transcriere a pro-nuntArii 0 dacA e mvoie, vom apela la specialigti.

62

Nu vom prezenta niciodata satenilor plante uscate sau presate,caci aunt greu de recunoscut. Pentru fixarea terminologiei generaleasupra tuturor plantelor cunoscute inteo regiune sau :lute° comunase cer neaparat excursii indelungate cu coi care au reputatia de bunicunoscatori ale lor. Cu at vor fi luati mai multi informatori, cu atatdatelo sunt mai numeroase gi mai exacts. Mi s'a intámplat de multeori ca in urma discutiilor dintre informatori sa ajung la stabilireaexacta a numirilor. Odata, la Nereju, o informatoare gasind Ononisspinosa mi-a spus: la asta-i zicem Tigance. Alta insa, uitându-se maicu de-amanuntul la planta, mi-a spus: nu, nu-i Tigancei, ästa-i Bobulcoasei, cä are spini, Tiganca n'are spine'. Tiganca era Ononis hircina,care pentru una era acelagi lucru, degi erau doua specii.

Pentru fixarea terminologiei plantelor intrebuintate fie In medi-cina populara, fie pentru vopsit, fie pentru diferite practici magice,se poate cere informatorilor sa le adune, ele fiind uneori mai putine.La multo ins& vor renunta, dat fiind departarea la care cresc unelede altele. La Clopotiva, in Tara Hategului, am rugat pe SánzianaUginari, o buna cunoscatoare a plantelor, sa villa sa-mi arate plantelepe care le cunoagte gi le gtie ca, stint bune la ceva. Mi-a raspums:i

ce crezi cA mimar aga mere asta, cri, doarg, nu creso testa la un loo, mielecreso pe lanai, altele la deal, pe fAnat,,, altele In padure, on sus pe munte".

Atunci &And le cerem sh ni le adune, trebuesc date indrumari pentru ase aduce plante viguroase, deplin desvoltate, nu numai anumite partiintrebuintate.

Odata cu fixarea terminologiei se poate ajunge gi la originea ei,atunci cánd este bazata pe anumite caractere ale plantei: Uite, Dom-nule, asta-i larbd impufcate, mi-a spus la Nereju o baba, arAtându-miHypochaeris maculata. Intreband-o de ce-i spun aya, mi-a raspuns:Uite D-ta bine la frunzele ei, nu vezi petele de slinge?" Banuiam acestlucru, pentruca planta are pe frunzo pete brunii, totugi se corea oconfirmare. Pierduse ins& firul legendei care de sigur se lega de ea.

Intr'un sat, intreband o baba de ce-i spune la Polygala Amä-realr, mi-a raspuns: Gustä D-ta §i vezi cum if".

Multe numiri stint expresia intrebuintarii medicinale a plantelor,ca buruiana de buba. de dalac etc. Acestea inglobeaza mai ales plantelecomune gi la indicarea lor se baga de anumite locuri unde cresc.Adunánd material, de multe ori so intámpla ca femeile sa se adresezeinformatoarei: da buruianä de aia, de buba ?.a., ce crefte pe längdgarduri g. a., adusu-i-ai la Domnu?" Chiar atunci &And sunt probe evi-

63

dento pentru astfel de numiri, nu trebue omisa intrebarea oare dece i-o fi spundnd afa?"

Satenii care au venit in contact des cu orapil sau coi carepleaca pentru diferite munci in alte parti, raspandesc numiri i invataaltele noi. Inteo ancheta facuta la Nereju, jud. Putna, am aflatsatenit spun la doult plante Sundtoare". Prima qi adevarata Suni'z-toare" la Nereju era Alectorolophus major Rchb., care 0-a primitnumele dela sunetele ce le produce c5nd fructele-i sunt coapte. Cdndincept a suna, trebue sâ inceapd cositul", spun batrânii. Unii locultorimai spuneau Sundtoare" 0 la Hypericum perforatum, la care femeilein etate qi mai ales cele din catunele mai indepartate le spuneauLemnie". Se vor urmari i aceste fapte. De ce s'a adoptat numireanoua §i de unde a fost imprumutata. In sate vine lume qi 'Imam)acolo pentru totdeauna, jata de ce trebue urmarite qi contributiileacestora la schimbarea terminologiei. Ar fi interesant de urmarit aceastaIn satele de coloni0i unde s'ar putea BA se fi schimbat mult terminologiaacestora sau sa se fi adoptat practici noi.

S'au raspfindit prin sate broquri nu numai cu descfintece, cicu plante medicinale, iata de ce se cere intrebarea informatorilor asupraoriginii cuno0intelor lor.

Numai numirile confirmate de mai multe persoane aunt valabiletrebue sa le caut5,m confirmarea, caci s'ar putea ca informatorii,

in speranta unei recompense materialer sa spuna, neadevaruri.Nu-i suficienta numai o adunare minutioasa a numirilor populare,

ci este absolut necesara o ,determinare qtiintifica a plantelor. Evident,In caz de necunoaqtere a lor, se va recurge la speciali0i. Nu prezintanici o valoare nici terminologia populara qi nici intrebuintarile, ori dece natura vor fi ele, fail aceasta determinare.

CUM PRIVE?TE POPORUL LUMEA PLANTELOR

Urmarind aceasta problema, dam de credit* extrem de intere-sante i pretioase. Fiecare element component al lumii vegetal°, du/Acredintelo poporului, 10 are rostul salt, atAt doar ca oamenii n'au ajunssa-1 cunoasca. Toatei floarea cdmpului, cine o poate culege Find* inRusalii, pe nemtincate, isi are rostul ei", spunea o femeie din Cetea,jud. Alba, qi o spun babele aproape din toate satele române0i. Jatade ce atunci când incercarile cu diferit,e buruieni au ramas infructuoase lavindecarea anumitor boli, aduna tot felul de frunze Cu ele îi fac

64

bolnavului baie, nadajduind c5, va gisi poate inteuna leacul. De sigurnu ajung E3á le adune pe toate ei iau mai ales pe cele cunoscute pentruanumite boli, lar atunci cand nu au plante la indemânk se recurge laflori de fin".

Se crede c& aunt anumite mijloace magice pentru ca al ajungi lacunoaeterea lor. Iat6, ce spunea Sofia Nistor din arrt, jud. NAgud:

cine o vedea verpe alb, sl-1 omoare dinteo dati, spunea tata, si si-1minince uscat. Atunci titi buruiana spune: pi mine nu mil cilca, ci-s decela leac, pe mine nit mi alai, ci-s de cela leac".

Iatii deci planul superior pe care este ridicatfi ei lumea plantelor.Inteo discutie, dl. Teodor (4E31, director, Tarda, mi-a spus c5, in comunaRhchieel, jud. Alba, ei acuma spun batrânii ca un strAmoe al D-salecunoetea glasul florilor", marturisind ins/ babei a aude florile vor-bind, nu le-a mai auzit.

Plantele aunt trecute in general de sateni intro creatiunileprimare. Intrebtlndu-i pe sateni oare cum a aparut atata lume de ierburiei buruieni, vor raspunde peste tot: Dumnezeu le-o fdcut pe toate".Totuei unele se crede cit au aparut ulterior, in urma unor imprejurarifericite in legAturà ca vieata sfintilor sau a Mantuitorului.

Busmocul, spunea Elena Sighencea din Bolts, jud. Sibiu, a crescutpe cruce,a Domnultd. Christos. Cruces, pe care a fost ristigmt Domnul ocizut si cu vremea o acoperit-o pimintul. Pe ea o crescut Busuiocul, semn,

qi mergind pe acolo impiratul Constantin cu. Elena, au snntit un mirogfrtimos adus de-o boare. S'o dus inteacolo si o gisit Bustuocul. 0 smulsciteva fire si ducä si in gricima lor ci tare mirosea frumos si smulgindu-1,au gisit cruces la ridicina lui. De aceea ramurile lui cresc in cruce".

Aparitia altora este pus5, in legiiturá cu anumite evenimentefericite sau nefericite. Iat6 ce cred Romtunii bängteni despre Pochivnic(Asarum europaeum L.):

Popilnica a omorit pe Aluna, nasa ei, si pentru aceea e si afurisiti a crestetot pe sub elan si meniti si cilireasci alunul pe ea"1).Nu s'ar putea preconiza o metodà pentru a se junge /a aceste

date. Ele se ineira in toate genurile literaturii populare. In basme sedau eroilor puteri miraculoase prin buruieni. Fortele tainice ale spiri-telor rele s'au pierdut prin ele.

Thiele au pierdut Avrimeasca t¡i Crestineasca (Ajuga Laxmanii Beneth ) si

cu ele si-au pierdut puterea in lume. Si scum piing deasupra lor",spunea Ioana Stoienoaie, din Nereju, jud. Putna.

In poezii se plânge uneori durerea aducatoare de moarte a indti-gostitilor ei rasarirea unor plante la capul mortilor. In colinde apar

1) S. Mangiuca : De Insemndlatoo botanical romdnesli. Familia 1874, No. 47 palr. 562

65

binecuvantari aduse unor plante sau blestemul asupra altora le-a aduscaractere respingatoare, mirosuri neplacute, spini i altele.

Diferitele insuqiri ce ies din comun 0-au primit adesea inter-pretarea lor, iata de ce trebue urmarite i acestea. Astfel tremurulfrunzelor de plop este atribuit unui blestem al Maicii Domnului, carefugind din Ierusalim spre Vicleim a voit sa se odihneasca la umbralui, dar nu era racoroasa din cauza frunzelor care se tot clatinau.lata co se spune in colinda Drumarilor:

66

1) A. Marmescu Colge(ie de colindo

Nu numai interpretarea fenomenelor este interesanta, ci i con-cluziilo co se desprind din ele. Fact" plopului i-a atras aceastapedeapsa vemica, de a nu i se mai opri frunzele.

Legandu-ne de increderea sau adoratia mare ce o au pentru unele,do anumite caractere ce le prezinta, se poate da de firul legendelorlegato de aparitia unor plante. Intr'un popas pe o pajiqte cu cimbrulciobanului (Thymus), am intrebat o informatoare: da oare dstanurnai pe aid erefte" qi mi-a raspuns:

Este, Domnule, peste tot, este si la monte, iarbä binecuvantati. Se zicec5. atunci and amble Dumnezeu ea Sf. Petra pe piimiint, au hodinit

scos din straitä. st-o mâncat. Din miezii de pttine ce-o rrtmas o iesitcimbru".

PUTERILE DIAGICE ATRIBUITE DE POPOR PLANTELOR

Dintro numeroasele spirite role care populau universul in men-talitatea primitivului, s'au mai pastrat credinte in unele, scut protectorin contra lor gasindu-se tot in lumea plantelor.

Plantele sunt protectoare contra strigoilor care pandesc belragulla tot pasul qi de aceea se pun la diferite sarbatori in toate partilegospodariei i chiar in camp. Ii alunga dupa credintele satenilor,rugul, leu§teanul §1.

Altele sunt socotite protectoare contra ielelor qi purtarea torte fereqte de napasta acestora. Smeii, dupa credintele locuitorilor

Plop neogoit De boare, de soareFi-mi-ai pedepsit Noaptea pe ricoareSi nu fi rodit desi fälos13atii viint, nu bag. Tu n'aduci folos 1).Frunza ti se cleat

din Muntii Apuseni, au fost alungati in lama° lor tainice subpA-mAntene, tot de buruieni. Hodoleanul (Valeriana officinalis L.), Leuv-teanul (Levisticum officinale L.), Iarba creatA (Mentha crispa L.) v. a.sunt plantele protectoare contra lor.

Puterile prevestitoare atribuite de popor plantelor sunt destulde numeroase, iatA de ce trebue urinal-it° vi acestea. Unele preves-tesc rodul cAmpului. Fericean Nicolae, din Poienile de Jos, spunea cleste vi cArindariu pAmAntului (Orobanche), care, ava cum calendarulspun() pentru sAteni mersul vremii, spune rodul din acel an.

Prevestirea mortii in cele mai multe sate din CAmpia Transil-vaniei o fac cununile de SAnziene (Galium verum L.), care, in ajunulSeinzienelor" (Navterea Sf. loan BotezAtorul) Bunt aruncate pe casApentru fiecare membru al lamiliei. A cAruia cade jos de pe casa e semncA va muri in acel an. Cate alte prevestiri se cautA in lumea plantelor.

Natura prin fortele ei impresioneazA adAnc pe sAteni, iatA de cesunt trecute unele plante protectoare contra lor. 0 bArnA de teja sepune la case in Poienile de Jos, jud. Bihor, ca sA, le fereascl de trAznet.In multe sate ramurile de teja se pun pe foe in timpul furtunilor,sd se räzbune vremea". De altfel intro sArbatori teiul ivi are dumi-neca lui. Aceasta este la Nereju Dumineca Rusaliilor, cAnd ramurilelui se pun pe la porti vi le due femeile la bisericA, sA ingenunchepreotul pe ele. Femeile le iau apoi vi le duc de leac.

Altele se credo ca feresc de boli, purtAndu-le sau incingAndu-teca ele.

Pentru rezolvarea unor probleme din domeniul vietii sufletevtise recurge adeseori la plante. IatA de ce unele plante se poartA lahorA do cAtre fete, sA fie jucate. Altele le poartA sA fie plAcute sausA le aducA, mAritivul ori BA cimenteze dragostea, ferind-o de duvmani.Altele aduc uritul intregii colectivitAti vi sunt unele buruieni cuno-scuto pentru urit". Altele Bunt protectoare a linivtii vietii conjugal°.DrAgostita (5edum maximum Suter) vi-o pun tinerii cAsAtoriti laDrAguv, jud. FAgArav in grAdink IA nu le strice duvmanii casa.CirculA adeseori prin sate povevti despre acestea vi adeseori neinte-logerile familiare sau legAturile intro anumite persoane aunt puse inlegAturg cu diferite practici ca buruieni.

IatA de ce nu trebue sA trecem cu vedzrea numeroasele credit*de acest gen in leghturA cu lumea plantelor.

Nu intereseazA numai credintele ca atare, ci tot ava de mutt neintereseazA culegerea. Adeseori se face dupA un anumit ritual care

67

trebue urmarit Cu mare atentie. Voi schita principalele puncte ce sepuu in legatura ca culegerea acestor plante.

Cine se crede ci-i bine si le culeagi, ca sä fie eficace? Le poate culegeoricine, sau numai anumite persoane?

De ande se aduce planta? Se culege din once loc unde cre§te, san se ceranumite conditium, de a fi un loe fent, departe de sat, si nu se audi strigitiaanamitor animale etc ?

Cind se culege planta? Se culege In anumite =le sau se poate culege oriciind?Ciind pleacä la calesul el, climmeata, seara san a m d? Mud se duc la culesul ei,se cer anumite restrictium, ca post 11; a sau pe drum, de a nu vorbi san sr'Ingâne anumite formule magice sau rugicinni, de a nu se uita Indirilt, de a sereintoarce pe alt drum? La culesul plantei ce obiecte se jan? Se due daruri, cabam, pâme, sare a.a.? De ce se due acestea.?

Se va urmin spot culegerea i modal de intrebumtare a plantel. Ce ar aduce,digits* credintkle sitemlor, nerespectarea ritualului?

Sant anumite practici generale cu burmeni in sate, cum stint acelea cu leu-gteanul contra strigoilor sau cu rugul § a. Trebue urmirite i acestea. Umide, cind0 de ce se pun plantele?

Nu trebue sa asaltara cu intrebari asupra acestor credinte peinformator, deoarece nu se destainuesc uvor. i mai ales nu se des-tainuesc uvor buruienile vi practicile magice in legatura ca vieata sen-timentala. Sunt ultimele informatii ce trebue cerute informatorilor,atunci cand le-am cavtigat pe deplin increderea. Nu se destainuescmulto vi din cauza lumii satelor, care nu priveoti cu ochi buni pe c,eicaro se °cup& cu astfel de practici, spunandu-se ca sunt lucrurinecurate.

PRACTICILE MEDICINALE CU BURUIENI

Intrebuintarile medicinale ale plantelor aunt numeroase pestetot in satele romanevti. In lipsa medicilor, mai ales in satele izolatedin munti, babele au ramas pana astazi cu indeletnicirile lor medici-nale. Observatiile s'au indreptat nu numai asupra elenaentelor flori-stico comune, ci i asupra elementelor mai rare sau cele cu statiuniindepartate de avezarile omenevti permanente. In popasuri temporare,insa de milenii, taranul vi-a indreptat privirile vi asup.ra elementelorfloristice ale padurilor intinse vi a fanatelor vi pavunilor bogate dinregiunile alpine. 0 multime de elemento de acestea au o larga intro-buintare in medicina populara.

Plantele nu aunt intrebuintate numai pentru diferite boh laoameni, ci i pentru animale, iata de co se impun aceste doua grupari.

68

De o parte practici cu buruieni in medicina urnanA si praztici cu bu-ruieni in medicina veterinarit.

In afar& de intrebuinthrile medicinale, plantele au avut in trecutsi un rol de cosmetice. Pe acestea le mai stiu babele si mai spun ciIn tinerete se spälau cu buruieni, ca sit se fa,c& frumoase, sit fieplAcute. Multe plante se culeg pentru cresterea pgrului. In comuna RA-chisel, jud. Alba, la SAntoader se duc fetele, cu pain° i sare, si culegpochivnic si ieder& strigänd:

Toadere, Sitntoadere adus pt i aiTi-am adus pitä i sare Sä-mi faci coada ca la cal.Sg-mi faci coada cit de mare

Alteori se iau diferite rAdAcini care, iritänd fata, produc inro-sirea. Locul acestor cosmetic° ins& 1-au luat produsele imprumutatedela eras.

Pentru adunarea materialului ne vom adresa babelor care inmulte pArti in locul medicului. Sittenii le stiu i te indrumeazA la ele.Problema dificilà este cAstigarea increderii. Le aduc la unele multeneplAceri aceste practici medicinale clandestine, WA de ce adresAn-du-te lor, de multe ori nu vor s& spun& ceca ce stiu. Odatit cAstigat&increderea, firul povestilor incepe sit se destrame si spun nu numairetetele pe care le stiu, ci-ti dau si cazuri concrete de vindecare aunor pacienti care au fAcut apel si la serviciile medicului. Sunt foarteinteresante de urn:161.ft i semnalat west° cazuri.

Trebuesc evitati informatorii care au venit in contact prea descu orasul si mai ales cei care au servit la vreun spital sau dispensatatunci dud cautAm a& stabilim practicile vechf medicinal° babesti.Prin acestia ins& au putut trece anumite practici din medicina oficinal&In medicina populara. E interesant de urmArit eventuala influent& aacestora asupra color vechi, mai ales atunci cAnd s'au erijat in medicisAtesti clandestini. La noi ins& aproape peste tot putine lucruri autrecut sitteni din medicina oficinall.

Informatorii cei mai pretiosi stunt batränii care n'au trecutprin scoli si nu mum practicile cu buruieni rAspAndite prin diferitebrosuri in satele noastre. Intr'un sat, o baba, dup& ce mi-a ar&tatciteva buruieni pe care le cunostea, mi-a spus: nu-i acascl ginere-mieu, spuncl el ¿in carte elite-8" 9i mi-a adus, sA vAd, convingin-d-o cA stiu si eu ceti, o brosurA. Luandu-se dupli astfel de brosuriiajung sA intrebuinteze alte plante, ele avAnd ins& terminologia &AAfa brosuri.

69

Pentru adunarea materialului e bine in primul rand si cereminformatorilor si ne adune sau si ne arate ei planicie pe care lestiu si le intrebuintcazi. Deoarece s'ar putea si, nu se giseasci inacel timp sau si nu le recunoasch in covorul des al plantelor din vara,e bine si, le cerem si pa cele caro eventual le au strinse pentru folo-sintii peste an, 'cici babele, grijulii cum sunt, le aduna pe toate latimpul lor.

In afari de numele plantei, trebue si se dea o deosebith impor-tanti intrebuintirii ei.

Ce pärti se intrebuinteazg, florile, frunzele, ildlicina? Se foloseste crud5.,uscatii sau in decoct, ceai, cataplasme, bäi s a? Cum se preparii pentrti folosintä.Se foloseste imprennil en alte buruieni sau se amestecá cu alte substa4e. Cecantitiiti se tau si and se iau preparatele, dimineate, 1a amiazi, seara? Se vaurmrtri claci in afarit de plante sunt in uz st alte muloace, ca masagu, formulemagice sau desciintece s a., tratamentul unor boli fund foarte complex. In ctirsultratamentului se recomandä un annmit regim alimentar sau alte restrictium? Plan-tele au intrebutqliri diverse, pentru mal multe boli, iatii de ce, pentru a nureveas de multe ori asupra lor, e recomandabili entunerarea lor in ordmea alfa-beticii a numirilor, dindu-se toate intrebuintgrile si credmtele in leeáturi cu ele.

Fixarea terminologiei medicale e foarte necesari si va trebuisi apelim la concursul medicilor din regiunea respectivi pentru a dasi corespondentul stiintific. Firi aceastä colaborare nu se poate ajungela rezultate reale. Publicatiile medicilor in acest domeniu de cele maimulto ori lasi de dorit in ce priveste terminologia botanici si invers,,ale naturalistilor dau numai cu aproximatie terminologia oficinala abolilor. Do aceste dificultiti m'am izbit in numeroasele cercetäri lateren si numai rareori nu am ajuns la stabilirea terminologiei cu con-cursul medicilor din regiunile cutreerate. De altfel si terminologiapopular& uneori e proa vagi, cuprinzind adeseori mai multe afectiuni.

Cunoasterea intrebuintärilor e utili si stiintei si prin experi-mentiri valoarea multora ar putea fi un aport pretios. Studierea in-trebuintirilor coraparativ, cand acestea vor fi pe deplin cunoscute, etot ce poate fi mai interesant. Inceputurile in aceasti directie se dato-resc Institutului de Istoria Medicinei-Cluj, sub conducerea D-lui Prof.Valeriu Bologa.

Culegerea plantelor medicinale ca si a color intrebuintate pen-tru diferite vriji este deasemenea interesanti. Se va urmiri in primulrind cine 'le culege.

Adeseori culegerea si prepararea unor plante le revin copiilor.

70

Se va urmari de ce. Albeori bolnavul se duce gi dad, o cunoa0e 0-osapa 0 0-o pregateqte, fiind la mijloc 0 o autosugestionare ednumai ara-i de leac". Pe langa eficacitatea uneori incontestabila a unordroguri vegetale, se face uz de psihoterapie, metoda introdush qi intiinta. De cele mai multe ori insa, le culeg babele. Culegerea lor

este legata de multe ori de anumite zile ale saptamanii. Unele se culegmiercurea, vinerea . a. Alteori plantele se culeg numai in anumitezile ale anului, dupa un anumit ritual, crezandu-se ca numai panaatunci sunt bune de leac. S'ar putea sa fie in legatura, cu proceselefiziologice, iar poporul spune ca de atunci inainte li se iau puterile.

Pentru o cat mai buna clasare a materialului credem necesaraIn primul rand o enumerare a bolilor pentru care se cunosc §ii se in-trebuinteaza buruieni, indicand totodata, qi butuienile recomandate pen-tru vindecarea lor. Dupa aceasta ar urma o enumerare in ordine alfa-betica a plantelor °i intrebuintarilor lor. Se va insista asupra tuturorproblemelor amintite mai sus, atat in ce priveqte intrebuintarile, catqi culegerea 0 credintele in legatura cu ele.

Cu numero0 informatori se va stabili sfera cuno0intelor localeprivitoare la plante 0 extinderea lor spatiala, atunci cand e vorbade regiuni mai mari.

Nu ne vom multumi 'MBA numai cu aceasta. Va trebui sa urmarimqi raspandirea acestor cuno0inte in mase. Pentru aceasta stint utileanchetele. La Nereju, jud. Putna, unde numariul plantelor cunoscute 0intrebuintate e mare, am urmarit §i aceasta problema. Nu am apelat laplantele ce le aveam presate, uscate, fiindu-mi spuse de informatori.Nu dispuneam de timp pentru a cutreera cu cate un satean regiunileunde acestea cre0eau Am recurs atunci la un alt mijloc. Am adunab0 am cautat sa se conserve cat mai bine verzi 40 specii medi-cinal° locale. S'au perindat prin fata lor, fiind aranjate inteo salamare, la distanta potrivita, 50 de sateni de diferite varste qi categoriisociale, carora le-am verificat cuno0intele asupra lor. Evident cuno-qtintele sunt in raport cu varsta, totu0 interesul ce li-1 poarta uniieste mai mare. Intreband informatorii asupra originii cunogtintelor,se va ajunge la rezultate interesante. Unii le au mo$enire din batrani,altii le-au c4tigat din alte parti.

Se va urmari 0 reputatia ce o au cei care se ocupa cu practi-cile medicinal° sau magice cu buruieni i starea lor materiala. Demulte ori este o Bursa buna de caqtig, mai ales and stint cunoscutide regiuni mai intinse, numele lor trecand de limitele satului.

In unele regiuni se face comer t intens cu plante medicinale.

'71

(mneori Cu aceasta se indeletnicesc barbatii, cum e in regiunea CH-Cr4enii pleaca cu radaeini medicinale nu numai prin targu-

rile din Transilvania, ei tree i dincoace de Carpati, ajungandprin Bucureqti. In 17 Mai 1939, Cavra Iosif din Poienile de Jos, jud.Bihor, vindea radacini de Tamnus communis pentru reumatism, laPodul Izvor. Vanduse inteo saptämana in valoare de 3000 lei in dife-rite parti ale capitalei. Nu era numai el, ci se &eau in acel timp 18;Poienari, dupa spusele lui, diferite raspantii, care vindeau treca-torilor astfel de radacini.

Alteori cu aceasta se indeletnicesc femeile. Sunt numeroasecentre din tara unde, in pietele de zarzavaturi, se intalnesc adevaratefarmacii babe§ti. Un studiu asupra unei astfel de farmacii din Galatia scris dl. Prof. Al. Borza-Cluj 1 ). Se &eau acolo tot felul deleacuri vegetale qi numeroase plante pentru diferite vraji.Plantele celemai multe le aduceau satenii qi le vindeau sotilor Surluceanu, caciBe numesc ace§ti farmaciOi galateni caro evoca timpurile antichitatiiclasicA3 sau acole ale evului mediu.

VOPSITUL CU BURUIENI

Numarul plantelor intrebuintate pentru vopsit scade meren insatele romane§ti. In trecut de sigur numarul era mult mai mareerau singurii coloranti cunoscuti. Totu0 qi azi se intrebuinteaza maiales in uncle parti.

Nu vom insista numai asupra plantei i culorii ce-o da, ci vomexpune detailat i modul de preparare, nu numai pentru vopsitulfibrelor vegetale qi mai mult a fibrelor animale, din care se confec-tioneaza, tesaturi diverse. Se intrebuinteaza, in parte çi astazi plante

pentru vopsitul oualor de Pa0i.

PLANTE ORNAMENTALE

Dragostea satenilor pentru flori este peste tot mare qi sunt opodoaba aproape nelipsita a caselor dela tara. Nu se intalnesc numaiIn gradinitele din fata casei sau cand aceasta lipse§te, raspandite pringradinile de zarzavaturi, ci i prin ghivece in geamuri sau alte parti.

Cultivarea lor este in functie in primul rand de profundul simtestetic al satencei. Sunt frumoase prin colorile lor, mai ales elementelefloristic° introduse mai non in culturi qi sunt placute prin mirosul lor

1) Al orza: Nouldff ano6olantee ramaneill 0 Amu's,. hdheascd. Wet. Muzeulut Bot ai al Grid,Bot Club Vol, XVII.

72

patrunzator mai ales florile licibefti", numite aqa pentruca in timpuldin urma babel° fin mai mult la ele, plante frumos odorante fara po-doaba atragatoare a florilor. Florile sunt podoabe nelipsite tineretuluiIn zilele de sarbatoare. In zilelo de sarbatoare babelo le inOra inbuchetele in biserica pe la icoane, pentru ca apoi, in multe regiunidin tara, sa le ja qi sa le duca bolnavilor, crezandu-se ca-s bunede leac.

Analizandu-se cat mai multo gradini tarane$i sau vizitandu-secat mai multe case, se va face lista completa a plantelor ornamentale,de o parte, a color cultivate in gradini, lar pe de alta, a color cultivateIn ghivece. Inceputurile in acest domeniu de cercetari le datoram d-luiProf. Al. Borza Cluj, care, in cercetari vasto asupra florei noastre,toi-a indreptat privirile i spre aceea a gradinilor tarane0i.

Nu trebuesc emise in cercetari calle de patrundere ale elemen-telor decorative in sat, pentruca s'ar putea ca pe acestea FA fi 1)U-runaIn sat eventual Ipi alte practici cu buruieni.

Acestea ar fi capitolele care ni se impun in cadrul cercetarilo4etnobotanice in satele romane0i pentru o cat mai completa adunarea materialului.

Se cer adunate lucruri sigure, pe cat se poate confírmate de maimulti informatori. Cu da ace§stia vor fi mai multi, cu atat datele refe-ritoare la o comuna ori regiune vor fi mai complete. Vom schita unmic indreptar care ar putea fi intrebuintat pentru cele mai multe dinplantel° care se cer aduse de informator.

Cam se namegte planta?Oare cam a ap6rut?Se folosegte contra strigoilor, ielelor, smeilor san contra fortelor naturii?linde se pun in aceste cazari # ciad? Cata si cine o calege?De ande se aduce planta? Din origice loe ande cregte, san namai din ami-

mite locuri?Ce puteri prevestitoare ii sunt atribuite?In domeniul vietii sentimentale, ce rol ¡olla? Se foloseste pentrn dragaste,

miiritig, urit, joc, g.a.?Se culege dupil tan anumit ritual # ce ar aduce nerespectarea Ini?Ce intrebuintári medicinale are? La ce se foloseste, at., ctun si ce alte

mijloace sunt in uz pentru vmdecarea l3ohlor, pe 1120 planta indicatii? Cand #cum se ealege planta? Cine o culege?

Se intrebtuntkazil pentra vopsit? Ce culoare d& # cnm se pregiteste?Planta cresta spontan5, in regiune san este caltavati in griidutii?Are intrebuintári # in aliraentatie? Se vor nrmiri fi plantele condimentare

san aromate spontane folosite de siteni.

. 73

Intrebarile bine inteles se va cauta sä se puna, in expresii locale,cal mai pe intelesul informatorului. Punându-le, se vor aminti alteplante la unele intrebari. Se vor nota pentru ca informatorul sa nule scape din vedere si se va reveni asupra lor.

So va cauta apoi stabilirea terrninologiei botanice si in cazulcând nu se cunoaste, se va apela la specialisti.

Pentru cei initiati in ale Botanicei e de prisos sa recomandamutilizarea, pentru determinarea plantelor, a valoroasei lucrari a d-luiIuliu Prodan, Flora pentru determinarea qi descrierea plantelor cecresc in Romania".

Pentru o cát mai bina documentare si control, e necesara colee-tarea plantelor si un herbar al plantelor intrebuintate de poporult'ornan, e tot ce poate fi mai pretios si mai interesant.

Valeriu Buturd

D. PLAN PENTRU CERETÄ.RILE ZOOLOGICE

INTRODIJCERE

Caro e fauna regionalä din punct de vedere Itiintific, constatatä de unspecialist?

Ce ammale cunoagte täranul din fauna regiunii? Sub ce mune (a se redain parantezä si numirea stuntificä gi cea populart, mai uzualä)? In ce scop le falo-seste (din punct de vedere economic san al medicuni empirice)? Ce legende,credinte, superstitn, sicitori si in genere ce folklor exista in regiune, in legrituricc diferitele specii de animale?

Dacii na le folosegte, sub ce alti forma le cunoagte gi care e folklorul legatde ele? Cara m'a suele specii pe care omul nu le folosegte dar care4 suntvitilmätoare?

PLAN

Se vor indica prin cercetäri, care sant:

Protozoarele terestre (in legiturit cu solul, Pedologia gi Agricultura), acuatice(Flagelate gi Ciliate, planktonul acuatic in legIturä ca hrana pegtilor), Sporozoarele(parazite, in leglituri ca bolle endemice, ea malaria, disenteria);

Celenteratele;

Spongieril; Monomeridele (Rotiferi, Mimare).

74

Viermi: Anelide (Ohgochete: ce neamun de rime exista in regitmecare e importanta lor agricolä; folosirea lor pentra pescuit etc.; vatamari, Hirudineeacuatice, intrebuintarea lipitorilor In medicina empirica); Plathelminte: Turbelariate(acuatice), Trematode (parazite; ce ammale atacii gi care sunt pagubele pricinuitede Distomi); Cestode: ce fel de tenis exista, ce anirnale folosesc ea gazda inter-mediara i deer). ataca omul, daca existä in regiune Botnocephalus gi care esteeiclul evolutiv al acestei temi date de pest', Nemathelminte (ce neamuri de limbricigi trichina, tnchinoza; cam se produce).

Arthropode: ce crustacee exista in regiune, in smarctui, de balta, de lac,de ape cargatoare, de izvoare ci fáritâni; crustaceele terestre; se maninca racii inregiune sau nu?

Care sunt Miriapodele (Chilopode qi Chilognate) de pädure, de camp deschis,din imprejurimile locuintelor omenegti, din case?

Care sunt Insectele (Orthaneoptere, Orthoptere, Coleoptere, Nevroptere, Hi-menoptere, Lepidoptere, Hemiptere ci Diptere) din regime Ce pagube prieinuesein regime licustele, gandach, Hemipterele, cultunlor agncole, pomicole ci vitico/e?Ce pagube aduc ornizile difentelor sped' de fluturi? Existi anofeh? Existä cazuride majare rlispanditä prin aceste insecte? Malaria e endemicii. san nu? Prin cemijloacn se poate stiirpi malaria in regiune? Ce Diptere ataca vitele gi care stintpagubele pricinuite? Existä muqte columbace? De ande vin? Ce pagabe produc?

Arachnide. Care stint paianjenii din regume? Existä scorpioni? Unde seglisesc scorpionii in regiune? Care sunt antidoturile populare?

Molu§te. Ce fel de melci de baltä gi de uscat (de cámpuri arate, livezi,paduri) exista in regime? Ce scoici existli in báli, lacar, riluri? Ce specii se folosesc?Dad. se folosesc, In ce mod?

Vertebrate. Lista spechlor de pegti eu aratarea apelor in care traieseqi a conditnlor Ion biologice. Cum se face pescuitul in regiune (se vor descrietoate metodele populare de pescuit). in ce mod se intrebtunteazi peqtii in regiune.Care sunt eredintele gi superstitiile in legaturä en pegth. Care snnt nr.mele popnlare.Exista pasträvani sistematice in regime? Care stint batracienele din regiune (Urodele

Anure) din apele stiitatoare ci eurgatoare, dela marginen apelor, din pajigti umede,din padure, din pagunea alpina? Existä. salamandre comune? Dar total negre (Sab-mandra atra)? Ce fel de tntoni exista in regime? Ce credit*, legende gi saperstatiise leagii de salamandre gi triton'? Cam e considerat qi interpretat veninul piehi lor?Se intrebuinteazi aceste ammale In farmecei Name popnlare.

Reptile. Ce coparle, qerpi ci broagte testoase de apa gi de uscat existaIn regime? Care sunt numirile lor populare. Cum sunt printe de popor din puuct devedere al magiei. Se folosese intenn fel oarecare? Ce pagube se inregistreazi de pearma lor? Existä vipere? De ce som? S'au inregistrat cazan i mortale din pricinamugcliturilor de vipera, la om gi animale? Ce antidoturi antiveninoase folosesc? Ceeredinte simt In legaturii cu viperele? Care sunt numele lor popu/are?

Pisan. Ce plisarele ciintatoare exista in repone? Care sunt cele sedentarecele migratoare? Care stint epocele gi direetide de migratie? Care sunt numirile

populare ale pasarilor qi eredintele legate de ele? Ce plisari räpitoare stint/ Ce

75

vitämiri adac animalelor domestice gi vtinatalui? Ce agitatoare (ciocimtoare, cncietc.), colombieni (porambei s'abate', ierunci, potarnichi, prepelite, fazam). Existafazanerh artificiale in regirme? Care sant instalathle lar?

Ce Picioroange einsti in tmuturile mligtanoase sea amede? Care e epoca demigratae a sitarilor si becatelor gi cum se vaneaza? Ce Palmipede exista? Coneamuri de gaste si rate salbatice, cum se vaneaza gi in ce epoce?

Mainifere. Ce Insectivore gi Ialieci exista in revine? In ce medii triliesc9 Cecarnivore ripitoare (lupi, urgi, vulpi, jderi, dihon, nevastaici, etc.). Cum se vaneazii?Ce name populare au gi ce credinte sunt legate de ele?

Ce rozAtoare exista in camp, in pOdure si imprejural locuintelor omenegti?Care sant pagubele produse de ele agriculturn si silviculturn (Pagubele cauzate deiepari, goareci, harciogi, popandia, veverite, etc.; se vor mata statistic, pe m'U maimalti ant posibil).

Ce ierbivore eidstä in tinut (mistreti, ciiprioare, cerbi, capre negre)?

BIOGEOGRAFIE

(Fito gi zoo-geografie)

Duph ce se va arata situatia sistematid, a florei, respectivfaunei regiunii, se va proceda la studiul ecologic, geonemic 9i bio-sociologic al regiunii.

ECOLOGIE

In ce raport se ella speciile (principale) ea medid gi cum le influenteazifactorii climatici (laminii, calduri, umezeala atmosfericl gi a solului, van* factoriitopografici (altitudme, panel, expunere); factorn hidrografici (izvoare, ape carga-toare repezi, hne; statatoare; in conc)4ule lor speciale); factord edafici (naturasolului gi influentele fizico-chimice ale solultu); biotici (medita. Tia, animal gi

vegetal. comensualism, simbiozi, pamzitasm, epifitism gi saprofitism).Cum se comporta, cum se apiri gi cum se adapteaza specnle fati de acegti

factor'? Ce forme biologice imbraca ele fata de lamina (lucifile, lucifuge, ombrohle),,Uta de frig (la vegetale: fanerofite, hemicriptofite, criptohte, terofite; la ammale:emiterme, stenoterme, hibernante, migratoare); fata de umezeala gi usciciane (xerofite,higrofite); Fenologie: cano:1 infrunzesc, inflorese gio fructifica diferitele specii princi-pale; cam se adapteaza spechle fati de altitudinc (orofite), etapele de vegetatiesi fauna; fatä de stractura gi reactaa fizico-chimicá a solurilor (turbos, de padure,de stepa, ca subdivizianile gi variantele lor): calmfuge, calcicole, holohle, nitratofile,caxicole; fati de sabsol: trogloftle, troglobn; gi fati de suport in genere, In raport capieferinta (tericole, arboricole, cavermcole).

GEONEMIE

Care e raspandarea geografici a fiecirel specii mai principale in regiune, insuprafagi (harta) gi in altatudme (profilul biogeografic)? Dar in adancime (incazal apelar curgitoare gi statatoare saa a fantilmlor)? Ce specii ea triht altadatá inregiune gi pe ce ene de rispandne (din spusele oamenilor, din toponimie, cranii etc.)?

76

Aria actuali a speculor considerate e In progresie sau In regresie eau stationaragi din ce eauze? Aria actualä e continua sau discontinua? Specule considerate aunt eauno. endemice (Paleo sari neo-endemice)? Origurale speculor principale (boreali, medite-raneeana, ponto-caspica, central-europeanä etc.)

SOCIOLOGIE VEGETALA. I ANIMALA.

Ce specu formeazä asociatu Intime in regime? Ce asociatii o sub-asociatilse distmg In regiune gi In diferitele medzi (terestru, acuatic i subteran)? Care suntasociatille primitive (neschimbate de mane omalm) c secundare (degradate)?

In ce grad de fidelitate se gasesc specule (care stint cele caracteristme, acce-sorii i accidentale); in ce grad de eantitate (care stint cele rare, commie, abandente-gi dominante); in ce grad de sociabilitate izplati, grape mici gi rare,populari ntuneroase, foarte numeroase, intinse), atilt pentru asociatule terestre, eatgi pentru cele acuatice; planktonul.

Se observa rupturi de echilibra in asociatule armomee? Care stint eauzeleacestora, daci existi schimbari clunaterice, modificar de relief sau de sol, intro-dacerea vrennei specil noul.

Ctun s'a exersat ci cum se exerseaza. actiunea omului asupra asociathlor naturaleprimitive gi prin be muloace (migratu i razbome, amenajarea terenurilor pentru yang-Ware, pentru agricultura, defrigeri, uscarea turbarulor, baltilor gi elegtaielor, influentapligunatultu, lucriri publice, ca descluderi de drumuri, japan de canale, de elegtaze,de cariere, baraje, constructii, relatm comerciale, exploatäri, introducerea spechlornoi); burnienile de pe längi aglomeratule omenegti i origmea Ion; ce plante gi

anintale de origine salbatici, brigtmage sau formate ea varietati indigene, se eultivä deom in finut i ea ce scop.

Raul Ccilinescu

77

oa.

78

Cno

1

Cs.

K

-0

-0

yloolual yqos

((mold) saj yqos

Gutted op imcinD f.;

pm op imelna

Mina oinpum aids Mea

°lino u! MBA o

taw al Ova co

sooMqam

NI

tnpoD"

puynyy

unpuyas 24'

luetnea 2,3

PnPuttaS Es.'"

OltUIN

pdsud

tutu!) Eq 72,

eadonornoo inuv

(Nugtuysuaoa,) pea* AN ea

11194110

D. ANEXE

0U.4

E.CIDoa.

tt

0

C.7

U

E'asap alea

assu Maj antra

ez'

annio; omf

/.1aU1113TpUTIV12111113 Nf.11711.1V3.113100 o

11:104V.I3U1113.111!00 ets

Stp1RVJOUIVO 11.4

vPutivaunID

E-cn

E-

g

o -6

pAoN

lgaA

Pos

P3 71:

is IQ.

Mina inpuna

in ps

0-.

oC.3

7 9

uln3s 2

acudo§ S

vuvlugA S

6 4u t;

nutro Ga 2Lima ea g10.10.1 ea

te

.Eu.

-0

c

2

,...

E.8<

pum muja 1.1..%

(0) vtumnt ?-'..,1 [I.-

2.

0...

aptEuvivo leEutun p.(aule,q) elanN 72:

143 .E o

P111 r-,0143111/0,1 (.2

uew p..

E,.,-ö

0...

mena ulnA g,

apno inpunj 2aseo no pum

_e Ia., e

primo rzlant .prulD 1

viapioj lint ,.pluIS 'o:1ot ,0

'A.-...a

quiniod Snuod 2

leneuez Fisi

uou G

Lt.,o

a.

0.413 IIN S

e..<

youlnoN fp,

.$,,a.

E_,

Pu° P1Z 1yonu (aun u;

(o.nnu utuoi) ,0ragBaUttuzON ..^

a«10

U

il 4E S

Q..,

riVil u,'3T/u4o,/ zr,

oiew el; 1

0... ir,

punA 1!asno alud 17;

.

u

._

8 Ea &

inzil 11

.inz m'u 2ypiput W

0113,1 1,1

2

in in.len uoinoino A

pappynoN ,,Q,

ImIrnA 4v4131.1 l'il

vpionmio 1,1

(unly.99 ...I 74

PituVc0 N°nN `i'r

6 'S. ei= .

is. E

oau nN g,,,

.qprE Ini-I-yrpud A

aun-l-ippnci r.,.

notutlivui A

..m..

-.7.'

cat cnww.0o

Cs.cD00

n7a)ta cowQ0LCIV

C14

a)to0 ,,.0e :,-.33. G0.

--. r.0 43..0

43.. 430 z4. V3

.-o_ ...,...

-8 8.,, ..o 0o o = 04 Qeel

CD ...0 Lo

Ca%.0

C...

80-0e ..,ww-0ct

a.a)

W

....C.3

\

.,.....

' .. voC.3

,

..wE en4)r.

,

.41.. cc

30CO

....

4 az0C.3

A. INTRODUCERE

PROBLE1VIELE SOCIOLOGIEI BIOLOGICE

Schitam in linii mari planul cercetarilor biologics sau, fiindvorba do om, antropologiee, caro pot fi organizate in cadrul Institu-tului de tiinto Sociale al României.

Absenta unei traditii la noi, in acest domeniu, nu (IA dreptul laconceptii arbitrare. De alta parte, teama de arbitrar nu trebue sa,

mearga ava de departe, incât sa inabuve preocuparile de adaptare aantropologiei trebuintelor specif ice tarii noastre. Aceasta adaptare im-plica doua conditii: ca prin problematica ei, antropologia sa-vi deaintreaga contributie pentru interpretarea vi explicarea fenomenelorsociale; ca prin scopurile ce-vi propune, antropologia sa raspundatrebuintelor vtiintifice vi nevoilor noastre etníce, tot ava de bine&and e izolata ca vi in complexul celorlalte vtiints sociale.

Dificultatea sta nu in diversitatea metodelor, a definitiilor vi aconceptiilor privitoare la domeniul ei. Sunt vi alte discipline inteosituatio analoaga, fail ca prin asta sa fie mievorata valoarea patri-moniului lor vtiintific. Unicitatea unei definitii, universal acceptate,este de o insemnatate secundara. Esentialul esta eficienta metodelor,continutul vtiintei, scopul vi problematica ei.

LOC1TL gTIINTELOR ANTROPOLOGICE IN CERCETARILE SOCIALE

Co sunt vi ce voesc vtiintele antropologice? Antropologia estestudiul omului. La inceput antropología cuprindea toate vtiintele pri-vitoaro la om. Prin antropologie intelegem azi, vtiinta naturala aomului vi anume, ramura cea mai complexcr. Definitiile date antro-

II. CADRUL BIOLOGIC

8f

pologiei sunt multe, dar pe deplin nu multumeqte nici una. i nicinu s'ar putea. PentrucA nu exist& o antropologie, ci existA diverseqtiinto antropologice. De ae,eea ne vom ocupa mai la vale de definitiaqi de obiectul numai al acelora dintre ramurile antropologiei, care neintereseazA direct In eadrul cereetArilor sociale. Pe acestea le avemin schema ce urmeaza:

$T11NTELE ANTROPOLOGICE

82

B.

Antropolo le generalà Antropologie sistematici I Structura morfologicà 11 Antropo ogle sociall(Antroposociologie)/

Antropogenie Antropobiologie Anatorme fiziol gie Patologie I Antropometne e.Diagnozi 3 Biologie socialá4 Genetici umani(Grupe sanghine) (sub aspect antropologic) (Somatoscopie) rasiali (Blosociologie) (Geneologie)

RAmAnem la liniile principale, dar ramificarea poate fi continuatAIn sens vertical ea qi in sens lateral. 0 ierarhizare a disciplinelorsubsumate antropologiei in ordinea descreseAnda a interesului t i autilitAtii lor pentru cercetArile sociale e dificilA, pentrucA aceastaeste obiectivarea interesului, a pregAtirii qi a preferintelor personaleale cercetAtorului. Trebue totuqi sA incerchm. Din punct de vedereteoretic-t3tiinfific, ramura A este poate de cel mai mare interes. Cerce-Wile din aceste cAmpuri sunt menite a lhmuri: originea, vechimea,filiatiunea qi locul omului printre fiintele vii; unitatea speciei umane,gradul de inrudire al raselor umane principale intre ele, cum qi introacestea qi antropoide; clasificarea raselor, a etniilor i a populatiilorumane de pe intregul glob. Din aceste capitole, numai acel al grupelorsanguino trebue luat printre obiectivele cercetarilor antropologice.

Grupa B prezing qi ea un mare interes teoretic, dar acesta estedepAqit cu mult de insemnAtatea practicA a cerestArilor din acestecAmpuri. Fiecare din cele 3-4 discipline din grupa B contine atAteaproblem% incAt ar necesita fiecare ativa cercetAtori. Ori de eAteori ochipa monograficA nu va avea specialiqti la indemAnA, qiacesta va fi cazul col mai des, pentruch ei nu se pot improviza eindicat, ea cercetArile in suferintA sA fie amAnate sau BA se re-nunte la ele.

STRUCTURA MORFOLOGICA A CORPULUI ETNIC

Metoda somatometricA qi somatoscopicA, precum 9i normele pri-vitoare la puritatea materialului qi la clasificarea lui vor fi pestetot acelea9i. Este o prielnich imprejurare eh tehnica elaboratit sau sin-tetizatA de Martin, s'a impus in mod spontan, peste tot in tara noastrA.isTAdAjduim cA ea singurA va rAmAne BA fie aplicatA in cercearilenoastro sociale. Ar putea fi discutie in privinta unor aparate somatos-copico care exist& in mai multe variante. Intr'o broqurit publicatA in1934 (5) am precizat rezumativ metoda antropometricA in discutie.Tot acolo am enumArat qi instrumente/e somatoscopice, privite cocele mai proprii in Germania (de ex. in Inatitutul antropologic dinMiinchen), unde a lucrat Martin. CA propunerile noastre au fostjuste, avem o dovadA recenti. Comitetul pentru Standardizarea TechniceiAntropologice (C. S. T. A.), alcatuit din 35 de membrii a1e9i dintre coimai do seamit antropologi din lume, a folosit intAlnirea la CongresulInternational pentru tiintele Antropologice 9i Etnologice din 1938

dela Londra 9i vi-a continuat lucrArile pe baza normelor aeceptate incunoscutele reuniuni internationale ad-hoc 9i pentru cea mai mareparto in acord icu tehnica lui Martin 2). Pentru clasificAri se potvedea schimbArile 9i completArile noastre publicate recent (15). Astaca metodA. Ca example de cercetAri pe viu in tara noastrif mentionAmpentru Bucure9ti: lucrarea Profesorului Rainer (25). Pentru Cluj:articolele apArute in Buletinul Eugenic" §3i Biopolitic", dup5, 1934,

Clujul Medical" 0 comunicArile membrilor SocietAtii Romano deAntropologie, apArute in Ddrile de Seamd".

Raaeologia se sprijinA pe conceptul de rasd". Realitatea ace-stei entitAti nu mai poate fi pusA la indoialk in mod 9tiintific. Ea nu se i

poate nici exprima printr'un alt termen sinonim. Rasa implicA no-tiunea ereditAtii, o anti, fatit a aceluia9i fenomen. Cum defineamnotiunea in 1934: rasa e o totalitate de indivizi, ale cAror insu9irifizice qi psihice, genotipice 9i fenotipice, Bunt a9a de caracteristice, incAtasemAntirile intre indivizii grupei, ca 9i. caracterele ce-i deosebesc dealto grupo, pot fi descriptiv 9i somatometric sta,bilite".

2). E indicat al preciz&m, a trusele antropometrice se pot comanda la firma Alig & BaumgirtelAschaffenburg, Germania. Costul truselor cu cele stnct necesare pe viu e de 140 Mira (1 M = 42 lei). Seadaogli 90 M. Tabela pentru culoarea oclulor Marbn Schultz, la firma I. F. Lehman, Munchen S. W. 4 se 30M. Tabela pentru culoarea plirultu Fischer-Saler, la firma Otto Berger, Holtenauerstr, 27 Kiel. Trusele antr.se pot comanda si la firma F. Rickenbach, Zfinch 6, Sclienclizerstr. 71. Bine inteles Ur& cele 2 table. Costue de 642 fr. (1 fr. =33 lei).

83

Scopul raseologiei il vedem in clasificarea formelor umane si ie-rarhizarea valorii lor biologice. Lucrul este user cu rasele principale.Dar clasificarea si definirea subraselor de origina indo-europeana, estoneasemuit mai dificil, din cauza unui continuu proces de bastardizareextrem de activ. Lucrul este 'hid, greu, dar färä, munca pe teren nusunt posibile nici probele nici erorile si fara acestea nu ne putem as-tepta la ameliorarea metodelor. Fireste, a merge pe teren cu o metodaperfecta dela inceput, ar fi idealul. Dar in aceastä, situatie nu s'aaflat dintr'o data nici o stiinta.

In bibliografie, am mentionat cateva dintre lucrarile care arputea fi consultate cu mai mult folos. Suntem insa convinsi, ca utili-tatea acestei bibliografii ca dealtfel si a intregului articol estecu totul reclusa. Specialistul n'are nevoe de indicatiile noastre. Nespe-cialistul se va putea cel mult orienta in acest domeniu, dar aceastaorientare" nu poate inlocui anii de pregatire, de studii, de 4ncercarisi experimentar personale.. Dar atunci se va obiecta poate: ce rost maiau rändurile de fatä? Scopul discutiei este de a lämuri nevoia unitätiide metoda si a no intelege asupra normelor obligatorii pentru toti spe-cialisti din cadrul cercetarilor sociale. Vor sta in cale greutati, darprincipiul va trebui respectat cu once pret. Numai unitatea de meted&va inlesni comparatia, acumularea, analiza si sinteza datelor antropo-logice. E de preferat o metoda mai putin buna fireste, nu una viciatade erori dar care al fie aplicatä, peste tot altor metode, sa admitem,excelente, dar care ar diferi dela o regiune la alta. Nu-i vorba ca cineva,chiar autorizat, sa-si impuna conceptia lui personala. Nici umbra dc.spreo asemenea intentie in truda noastra. Dimpotriva, trebue sa ne insusimcu totii un punct de vedere tocmai impersonal. i nu numai in cadrulInstitutului de tiinte Sociale al Romaniei, ci pentru toatä tara,ar trebui sa, ne insusim normele metodologice standardizate, la carolucreaza de mai multi ani, pe plan international, coi mai competentiantropologi. Admitänd ea ar fi obiectiuni de fäcut, dificultati de ne-tezit, s'ar putea intruni oamenii coi mai autorizati dela noi care anlucrat serios in ogorul antropologiei, spre a se fixa un punct de vederecomun, mai ales pentru prelucrarea datelor. i fära asta, nadajduim cä,nu vor fi abaten i la luarea masuratorilor. Ar ramane ca elaborarea da-telor sil, fie absolut unitara, cel putin pentru un numar minimal de ca-ractero somatice principale.

Dar data nu ajunge. Normele metodologice trebue aplicate cuspirit critic. Mai ales inteun domeniu complex, cum este 'diagnozarasiala. In anumite cercetari antropologice s'a crezut ca se pune diag-

84

noza rasialä, potrivit tuturor regulelor canonice, mentionate i de noiteo bropra (8). Concluzia cercetätorului a fost ca îr populatia regiuniinu sunt elemento nordice sau proportia acestora este disparenta. Astapentruca au fost excluqi locuitorii, ale caror cara,ctere somatice n'aucorespuns tuturor criteriilor rasial-diagnostice: par blond, ochi al-

statura, înaltâ, dolicocefalie, hiper sau leptoprosopie, hipersau leptorinie, etc. Daca o persoana intrune* toate caracterele

tipice unei rase, diagnoza este extrem de simplä. Dar daca lipseqte uncaractet i avem ca In cazul rnentionat brachicefalie in loe dedolicocefalie? Persoana nu mai este de rasa nordica"? Dupa cerce-tAtorul in cauzA, nu! Si aici sta eroarea. Pentruca persoana poate fi Inacest caz de rasa nordicä, atipica sau poate reprezenta o combinatie derase. Diagnoza se pune dupA cum prepondereaza caracterele uneia saualteia din rasele In prezenta. SA presupunem un moment ca am socotidolicocefalia ca absolut indispensabilA diagnosticarii rasei nordice. Inacest caz proportia de 800/0 elemente nord ice din populatia suedeza s'armiqora de vreo 3-4 ori, eel putin. In Prusia inferioara proportia ele-montolor nordice, trece de 60%. Daca luä'm dolicocefalia drept criteriuindispensabil, n'ar mai fi diag,nosticati ca nordici, nici a zecea partedin locuitorii Prusiei. Nici coi mai nordici locuitori ai Germaniei,Frisii, nu-s dolicocefali, dead 'rate° proportie infima de 1%. Nu-i demirare atunci, ca antropologii care au cercetat sub directia Profesoruluivon Eickstedt, populatia din Silezia, au descoperit numeroase" ele-mente nordice brachicefale i putin malte (kurzkòpfig und nur massighochwiichsig). Aceqtia nu reprezinta vreun amestec de ex. cu alpinii,de vreme ce toate celelalte cara,ctere, nu-s alpine ci nordice. A negatipul nordic al axestor locuitori ar fi o greqa16,, de care von Eickstedtface responsabila vechea antropologio atomista qi explicabilä, pentrutrecut. Asta era urmarea acelei metode unilaterale qi atomiste caredädea prea mare importanta caracterelor singulare, care nu tinea seam&indestul, de variatiile naturale ale acelui intreg viu qi care de altfeliin acel stadiu al cuno0intelor gi al conceptiilor, nici nu putea facealtfel" (3, p. 2).

Elementsle nordice sunt la noi proportie relativ mica,care variazä, intre 5V6-15%, dupa regiuni i clase sociale. IVIai

gray este cAnd se proc,edeaza, la fel qi cu elementele de rasa mediterana.In populatia ardeleanä proportia mediteranilor variaza Intro 200/0400/o q't iau deseori primul loe, ca numar. In cazul de care neocupam, proportia acestora e data ca fiind de 5-10 ori mai mica,din cauza ace1uia0 procedeu. Unii cercetatori au crezut ca tipul me-

85

diteran clasic trebue BA fie neapArat dolicocefal si ea urmare au fostdiagnosticati ca nemediterani toti locuitorii care nu erau dolicoeefali.Deoarece in multe regiuni, din Ardeal mai ales, nu-i dolicocefall nici1% din populatie, era fatal ca proportia mediteranilor sit fie disparent&ea aceea a nordicilor. In schimb s'a mArit proportia alpinilor pesocoteala mediteranilor si a esteuropizilor pe socoteala nordicilor. Pan&sgi se verifico realitatea, se poate discredita pe nedrept o stiintA. Sinu numai spre paguba stiintei.

In domeniul raseologiei nu vom avea specialistii trebuitori. .An-tropologia nu se preda, sistematic nickri la noi in tara,, dar nevoe deantropologie este. Si atunci e firesc sA facA antropologie cine vrea sicum vrea. DacA identificAm antropologia, ca osteometria sau ca arheolo-gia sau cu pedologia, fireste c'A aunt la ei acasA: anatomul si medicullegist deopotrivA cu istoricul si pedagogul. In realitate se adaogA ju-ristul, psihologul, medicul, etnograful i reprezentantii altor stiinte,caro au atingere sau au nevoe de antropologie. Pentru toti este ac-cesibilA antropologia dupA cuvenita initiere, mai ales dacA nu suntdepAsito limitele antropometriei. Cu diagnoza rasialA lucrul se schimbA.Esto capitolul cel mai complicat din antropologie, dad, excludem ere-ditatea.

Diagnoza rasialA se pune in principiu pe baza unui numAr decaractere somatometrice si somatoscopice determinate cu ajutorul ins-trumentelor. Natura ins& nu-i preocupatA de trebuintele noastre de cla-sificare i creeazA o mare diversitate de forme tranzitorii intre o rasasi alta. De alta parte, diversitatea caracterelor nu mergo la infinitkw& BA facS imposibilA clasificarea. Diagnosticarea /Imam posibill,dar extrem de complexA. Asta nu inseamnA cA cereetAtorului i se ceranumite calitAti. .

Nu se poate accentua indestul apune von Eiclistedt, c6,

diagnoza rasialA precis& presupune o pregAtire adecvatA. Asta nu de-pinde nici mkar de stiintl, de cunostinte literare si de capacitatea teo-reticA. Un antropolog specialist, care in domeniul lui ar putea fi exce-lent, poate pune diagnoze mizerabile. AtarnA de facultatea ereditar& aocbiului, care nu se poate invAta, dar care in once caz trebue instruita.Asta nu se poate inlocui. Nu se poate nici castiga prin cateva zile departicipare, prin observatii, prin discutii sau prin studii. Se cere lucruaspru si serios. Diagnoza rasialA si antropologia in general sunt still*,care, ca once alte stiinte mari, cer anumite facultAti si un studiu demai multi ani" (4, p. 150).

Dacl rezultatele cercetAtorilor diverg, de vinA Bunt nu metodele,

86

et ei. Ca once qtiint& serioasA, diagnoza rasial& dispune de metodeproprii pentru a determina cu siguranta suficientA continutul tipologicrasial al unei populatii sau al unui corp etnic, in scopul de a trage con-cluzii cu privire la specificul biologic, istoric qi spatial al materialului"(4, p. 150).

Din motive subiective, raseologia a fost condamnat& cu metode,cu scopuri, cu tot. Cunl realitatea e anevoe de negat, s'a tre-cut la. atacuri impotriva cercetatorilor in00. Li se arum& vina cA,incearca s& constitue o EstiintA, din motive politice. Invinuiri fAra dovezi.Se fac insinuAri ware qi interesate ca raseologia incearcr a seconstitui din motive politice. Nici odat& nu ni s'a arAtat serios, ce poli-tic& urmareau atAtia premergAtori de seam& ai raseologiei. CA in ogorulnostru sunt t;ii oameni mai putin obiectivi, lucrul nu se intAmplA ca osingurit 1;;tiintA. Dar mAsura o dau nu aceqtia, ci oarneni ca Deniker,Montandon sau von Eickstedt. $i pentruc& von Eickstedt e german,adAugAm di este unul din cercetAtorii contimporani cu un prestigiaqtiintific nediscutat. El este exclusiv om de qtiint& i n'are nimicde-aface cu politica.

Revenind la normele cercetärilor noastre, rim anem la parerea,cä e mai bine sA se renunte la, diagnoza rasialA, dac& nu sunt inde-plinite conditiile necesare. CercetAtorului ii rAman toate celelalte mij-loam pentru determinarea structurii morfologice. E drept ea atuncirenunth la o admirabil& metoda de lucru, proprie sA exprime inteunmod cum nu se poate mai sintetic compozitia genetic& (rasialA) a uneipopulatii. Mai mult, formula rasial& va deveni, credem, in viitor ecuatiavalorii ereditare a unui corp etnic i un instrument de selectiune bio-logicA. Tinând seam& c5, nici una din universitatile noastre nu-i or-ganizatA pentru a da pregatirea trebuitoare tinerilor entuziasmati deaceastA t;;tiintA, ar fi poate justificat& totu0 limitarea rezultatelorla structura morfologich.

Socialantropologia s'a constituit recent ca o ramur& a an-tropologiei. Inc& din ultimele decenii ale secolului trecut, numero0 an-tropologi I;3i scriitori francezi, englezi i gerMani, vedeau in sociologie oramur6 a antropologiei. Manouvries intrebuinta termenul de antro-pologio sociologic& (1890). Tocmai aceast& conexiune a antropologieicu omul fizic §si cu omul social, indreptgtia pe Topinard a& afirme, cA,nici o ftiintei n'are un scop mai larg fi un mai mare viitor. Socio-logia este dup& el din toate punctele de vedere o ramur& a an-tropologiei. Pozitiile s'ar putea tot aqa de bine inversa, Mr& ca logica

87

sa sufere. Socialantropologia se ocupa cu antropologia grupelor so-ciale umane ca: familii, caste, ginti, etnii, popoare, state. Studiul eiare do scop BS lamureasca influenta reciproca dintre insusirile rasiale(ereditare) ale membrilor grupului considerat si institutiile sociale.Cerceteaza fenomenele biologic-sociale ca: urmarile incrucisarilor ra-sialo si etnice pentru urmasi si societate (biologia rasei), casatorillemixte sub toate aspectele, natalitatea, selectiunea, exodul la oras, colo-nizarile. Studiaza aspectul patologic al societatii: urm'axile etnice alebolilor sociale, dispozitiile criminale si in general psiho-patologice.Rezultatele acestor studii Bunt formulate in sisteme de reforme politicealcatuind continutul altor domenii ca: eugenia, igiena rasei, gi canatiuno suprapusa biopolitica.

Socialbiologia este stiinta calitativa a populatiei. E identicacu biologia, societatii sau cu still*, care cauta sa valorifice si sa influen-teze fenomenele vitale ale grupelor umane, privite din punct devedere social. Obiectul ei: studiul fenomenelor de nutritie si de per-petuarc a omului ca organism cultural, privit in raporturile lui cusernenii in: familie, comunitate, neam si stat. Legatura cu sociologiao face conceptia, dupa care structura psiho-fizica rasiala are o mareirnportanta in determinarea vietii sociale a popoarelor. 0 alta accep-tiuno identifica socialbiologia cu igiena rasei, cu igiena societatii saucu eugenia. Despre continutul acestor stiinte ne vom ocupa indata.

Biosociologia este o ramura a sociologiei, dar care are domeniicomune cu socialbiologia si cu socialantropologia. Cu sociologia orga-nicista, nu este identica. Biosociologia cerceteaza, pe omul socializat cape o fiinta animalica, efectele fenomenelor biologice in om si prinmijlocirea lui in societate, studiaza, fenomenele de inmultire si semni-ficatia social& a longevitätii. 1

Geneticaumancl gi Genealogia, determina, structura ere-ditara a grupului etnic cercetat, mutatiile la om, mai ales de ordin pa-tologic si fenomenele de selectiune sub aspectul negativ si pozitiv.

Eugenia studiaza factorii supusi controlului socieatii, suscep-tibili sa amelipreze sau sa dauneze calitatile rasiale fizice sau mintaleale generatiilor viitoare" (Galton). Termeni sinonimi: etneugenia, (Nol-doran) eugenetica, eugenie, igiena plasmei germinale, igiena repro-ducerii, igiena societatii sau igiena rasei. Continutul acestor notiuni

88

cu putine deosebiri neesentiale esto acelasi: stiinta conditiilor de pa,-airare, de desvoltare si de perfectionarea (inobilarea) insusirilor ere-ditarc ale corpului etnic. Termenul de igiencr este luat aici, nu inintelesul lui autentic, adica de imbunatatire a tuturor conditiilor am-biante ca: orânduiri educative, culturale si mai ales saniTare, etc., ciIn intelesul de ingrijire. Rasa se refera la insusirile ereditare aleneanaului.

lgiena naOunii este: stiinta care se ocupa, cu biologiapatologia natiunii, cu starea si miscarea eantitativa, i calitativa a cor-pului etnic, vizand pros peritatea biologica a generatiilor viitoare" (I.Moldovan).

Este mai cuprinzatoare decät eugenia, deoarece pe länga ere-ditate, igiena natiunii se extinde asupra tuturor factorilor capabilisa contribue la ameliorarea vigoarei biologice a generathlor viitoare.

Am subsumat eugenia si igiena natiunii socialantropologiei. Sin-gura ratiune a acestei subsumari este pur formala. Nu-i verba de niciun fel de... imperialism antropologic. Pozitia color douä, stiinte fatä,de socialantropologie ar putea fi de juxtapunere sau chiar de supra-punerv cu aceeasi logica i indreptatire.

Biopolitica este: stnnta guvernarii bazatä in primul rCuadpe capacitatea biologica a cetatemlor si indreptatä &are prosperitatealor biologica integralä, deci fizica, morala i mintala" (I. Moldovan).

Acum,ca biopohtica este incoronarea practica, oarecum reginatuturor stiintelor antroposociologice sau ca dimpotrivä, ea estesclava acestora, avand a-vi indrepta principiile tuturor reformelor ei,dupa rezultatele stiintif ice °Minute de primele, este o chestie deconceptie pur personala si de o insemnatate secundara.

Am voit doar sa trecem in revista continutul celor mai insem-nate din stiintelò conexate socialantropologiei si nu sa, epuizam de-finithle lor. Ce,ea ce ne intereseaza este partea metodologica si mai cuEmma problematica lor. Cu aceste chestiuni ne-am ocupat in altaparte si o revenire n'ar fi la locul ei. Indicam lucrarile din bibliografieprin nr. de ordine pentru: antropologie 5, 7, 8, 14, 15, 23; socia-lantropologie: 9, 10, 14; igiena natiunii, eugenia si biopolitica: 10,21, 22, 23; genetica uman5, i genealogia: 6, 10, 1, 12, 13, 14.

89

90

BIBLIOGRAFIE

DIESERUD J: Science of Antliropology. Its Scope and Content, Chicago1908; EICKSTEDT E.: Anla.ge und Durchf6hrung von rassenkundlichen Gauunter-suchungen. Z. f. R., II, 1935, p. 1; EICKSTEDT E.: Neue Wege der Rossenfor-schung. F. n. F., 1936, nr. 5, p. 60; EICKSTEDT E.: Konnen Rassendiagnosenilberhoupt exakt gestellt werden? Z. f. R. IV, 1936, p. 145, FACAOARU I. Ele-mente de Antropologie, Cluj, 1934, FACAOARU I: Ereditatea dispozithlor dis-genice. B. E. gi B., V, 1934, p. 206; FACAOARU I: Armoma fizicrt inpopulatm din Mgguri. B. E i B, VI , 1935, p. 270; FACAOARU I: Criternlepentru Diagnoza Rama, Cluj, 1936; FACAOARU I: .Antroposociologia. S. R, I,1936, p. 9, FACAOARU I Dm Problematica çì metodologia cercetArilor euge-

nice gi genetice In cadrul monografiei sociologice. A. S. R S, XV, 1937, 1-2, p.162; FACAOARU I: Studaul genealogic al unei familn asociale din ant(Näsilud). S. R., II, 1937, p. 176; FA CAOARU I: Predispozitut pentru crimiB. E. gi B. VIII, 1937, p 223; FACAOARU I. Devalorizarea patrunomului ere-ditar inteo familie de intelectuali. R. M. L., II, 1938, p. 147, FACAOARU I:Antropologia in Stat ca ca obiect de invAtämânt, Cluj, 1938, FACAOARUI: Unificarea clasificArilor in antropologie. B E. gi B., nr. 1-2, p. 40, FACAOARUI gi COMIA : Critern pentru determmarea valorii eredo-biologice. B. E. gi BVIII, 1937, p. 1, HARRASSER A: Eine neue Methode der anthropologischenPhotographic ganzer Korper. A. A. XII, 1935, p 306; HARRASSER A -

Aufgaben and Methoden physisch anthropologischer Bevolkerungsuntersu-chungen im Rahmen der erbpathologischen Forschung Bevolkerungsfragen. Lehmann,Manche'', 1936, KNOBL A: Anthropologische Untersuchungen in den Sudeten-ltindern. Prag und Jena, G. Fischer, 1934; MARTIN R: Lehrbuch der Anthro-pologie. Jena, G. Fischer, 1928, MOLDOVAN I Igiena Najiuiui, Ola], 1925;

MOLDOVAN I Biopolitica. Cluj, 1936; MOLDOVAN I Spre o facultatede etnologie çi biopolitici. B. E. Ili B, IX, 1938, p. 1, MOLLISON TU:Spezielle Methoden anthropologischer Messung. Berlin, Wien, Verlag Urban & Schwarzen-berg. 1938: RAINER FR. I. Enguates anthropologiques dans trois villages rou-mains des Carpathes. Imprnneria Centran, Bucuregti, 1937; SCHULTZ B. K:Tascheribuch der rassenkundlichen Messtechnick. Müncken 1937; SCHWI-DETZKY I. Methoden zur Kontrolle der v. Eickstedtschen Rassenformeln, Z. f. R.,II, 1935, p. 32; SCHWLDETZKY I: Weitere Methoden zur Kontrolle der v.Eickstedtschen Rassenformeln. Z. f. R., III, 1936, p. 46.

PRESCURTARIA. A. =-- Anthropologiacher Anzeiger. A. S. R S Arhiva pentru tzinta i Reforma Somata.

E. al B. Buletmul Eugenic al Bmpohtm. F. u. F Forschung und Fortachritte. R. M L = Reviatade Medicina Legala. S. R = Somolome Romaneasci. Z. f. R Zeitschrift far Raasenkunde.

Dr. I. Feiceioaru

B. PLAN GENERAL PENTRU CERCETAREACADRULUI BIOLOGIC

Once colectivitate umanA poate fi consideratA metodologic subdoug unghiuri distincte, °data static, in infatisarea si structura ei;iar in al doilea, rand, chipul in care acea,stA colectivitate a evoluat intimp, modificandu-si sau nu inftitisarea, structura i dimensiunea.

Cercetarea structurii biologice este de resortul antropologiei, insens larg, si are drept scop sA abstragA i sA descrie tipul rasial sautipurile antropologice, cu varietAtile ter constitutionale, in sanul colec-tivitatii considerate. Masuratorile antropologice, analizele serologice,studiul ereditatii prin intocmirea genealogiilor familiilor originare, cer-cetarea incruciserilor dintre ele si a amestecurilor de populatie strainkprin exogamie ssau imig,ratie, vor incerca BA. stabileascA individualitatea

gradul de omogeneitate sau diferen0ere antropologicit a grupuluinatural de populatie supus cercetarii.

Acelasi grup de populatie mai poate fi privit si sub unghiul or-dinei cantitative, ca fenomen de massä, putând fi reprezentat prin va-lori numerice. Considerat in nemiscare la un moment ales, cercetarealui, printr'o numaratoare amAnuntitS, a tuturor indivizilor care 11 com-pun, Cu atributele lor, duce la stabilirea structurii demograf ice aacestui grup, structura capabila de a servi drept temeiu explicativpentru evolutia numerica, In timp a grupului de populatie, in masurain caro aceastet evolutie are o determinare biologic5..

Cat priveste insasi evolutia numericA a unei colectivitati, a,cea-sta se obtine prin inregistrarea sistematia i analizarea tuturorfenomenelor numite demograf ice, cum ar fi: nasterile, decesele,

despArtirile, deplaskile de populatie, etc., constituind in an-samblu mifcarea populatiei. Intensitatea cu care apar aceste fenomenedau m Asura vita1itAii grupului de populatie, in cazul cAnd celelalteconditiuni de cadru bio-social aunt normale. De cele mai multe oriins4 influenta factorilor fizici i bio-sociali este de o importanta deo-sebitI Acesti factori, pe care i-am numit factori de variatie si au fostclasificati in: cosmici, bio-sociali, patologici vi bio-politici, intervinefectiv in viata populatiei, in sens pozitiv sau negativ, i determin5,valoarea calitativA, precum t;;i desfasurarea numeric6 a oridtrei colec-tivitati omenesti.

91.

PLAN DE LUCRU

A. ANTROPOLOGIE

I. Antropometrie (vezi capitolul special)

Structura morfologicii, tipuri rasialeTipuri constitutionale

II. SerologieGrupe sanguine: bärbati, femeiIndice biologic de rasa

Nota la I) si 11)- inregistranle se vor face pe fise individuale speciale, carese vor clase apm pe famihi i neamuri.

Ill GenealogieFamilii originare

numir, vechimea in sat, locul probabil de origini;evolutia numenca a acestor farailn i räspändirea lor in va-

tra satului;frecventa incrucisenlor intre familide originare;vitalitate, degenerare (tare, maladii famihale), stenlitate;capacitate flziobogicä gi intelectualä;famihi dispärute, epoca', pricini.

Familii noui venitenumar, vechimea asezarn, local de origina;importante lor numenci actualä;caracterele biologice de rasä. ale acestor famthi, frecventa itera-

ciganlor din punct de vedere al vanatiei tiparilor.

Nota la A: Cercetarea antropologica are drept scop si abstragä si si de,scrietipunle rumie si constitutionale caractenstice grupnlui de populatie con-siderat, lar studiul genealogillor familiale va cauta si determine gradulde omogeneitate al colectivitItu i valoarea sa biologicä

B DEMOGRAFIECuprinde dona operatiuni distincte: I) o numaratoare a populatiei ca ajutorul

unei foi de recensimant pentru fiecare gospodäne sau famihe, ca scopulde a cunoaste, pentru un moment dat, starea populatiei, II) o inregis-trare a fenomenelor demografice ç1 deplasanlor de populatie (migra-tiuni, colonizan) in vederea cercetärn miran' populatiei çi sensuluiacesteia.

L &ara.. populatieiSe va cerceta populataa ata sub forma unitatii biologice care este

familia (moleta din sama] gospodanei), cat si ea massi compasa. dinindivizi (Vezi exemplul de foaie de recensamint prezentat inanexa).

92

Familia gi gospodäriamimarla famibilor qi märimea /or;fertilitatea familiaor (sarcuu, avorturi, näscati-morti, eopii morti,

copu-vn) in raport Cu vechimea asätoriei gi virsta sotalorla asätorie;

fertilitatea in raport en- origina etnia, categona socialä, religia;familli sterpe: numär, stare matanza, neam; ca.uze;tamal' träind in concubutai, repartitaa lor originä

rehgie, categorie sociall, varstä.;fertalitatea familiaor trämd in concubina],cebbatan: numär, sex, varstä, ongini etnici, confesiune, cate-

gone socialä;munärul gospodänilor (unit4i sociale si economice); situatia In

gospodärie a membnlor cara le compun; repartitia lor &T'Aoriginä etnica, situatae materialä

Populatia satului, In generalnumiirul total al locuitorilor;repart4ia locmtonlor dup5.. sex, virsti, stare civila, origini etnia.,

confeszune, profesiune, categorie socialä, locul nagteni, gradde instructie;

densitatea locuitonlor pe vatra satului, pe hotarul satului, in raportcu pämäntul cultivaba

IJ. Illifcarea populatieiPerioada cercetatä va fi de minimum 40 am. Nagtenle, decesele, niscuth-

morti, clsitorule gi divortunle vor fi extrase din registrele destare civilä aflate la primäru si la parohnle difentelor confesmnipentrn timpunle mai vechi Migratiumle qi eventualele colo-nizäri vor fi urmärite dupá registrele de populatie aflate laprimarn.

Natalitatea (färä näscuti-morta)numiral anual al näscutilor-va, dis,ributte p3 sex gt luni,repartitia niscutilor-vii dupi sex, stare civilä nele-

gitinn), confesiune, origine etnicA, värsta plinntilor, &ta-ranta de virsti intre soti, starea materia/i qi categonasocial& a lor;

proportia aimará a nagterilor la 1000 locuitori; frecventa lunarii;natalitates specifici san diferentialä (proportia näscutilor vii la

1000 locuitori de anumitä confesiune, origine etnica", starematenalii, profesiune);

nagterile multiple

Mortalitatea (färil niiscuti-morti)numärul anual al mortilor, pe sexe gi luni;repartztia mortilor dapii sex, varstä, stare einlä, confesiune, ori-

ginii etnicii, stare materialii, profesiune;

93

94

proportia mil:mil a mortilor la 1000 locuitori, frecventa lunarl;mortahtatea specifici au diferentiall (In raport ca aceleagi de-

mente ca la natahtateamorth pfinä la un an, pe grupe de värstä sub 1 zi; 1-6 zi/e;

7-29 zile; 1-5 luni; 6-11 luni,proportia mortalor pänd la 1 an la 100 näscuti-vii in fiecare an;

mortahtatea variatia lunar;canzele de deces in raport ca anotimpul, sexul gi grupele de

virstä (sub 1 an; 1-4 ani; 5-9 am; 10-14 ani, 15-19 ani;20-21 axil; 25-29 am; 30-34 axil; 35-39 ani; 40-44 ani;45-49 axil; 50-54 axil; 55-69 ara; 60-61 ani; 65-69 axil;70-74 am; 75--79 ani; 80-81 am; 85 ami gi peste; virstánedeclaratä).

Excedentul naturalSe obtine prin setiderea mortilor (firä näscuti-morti) din nu-

märul näscutilor-vii, in fiecare an.Se va repartiza dap5. aceleagi clemente ca gi cele folosite pentru

natalitate, calculindu-se aceleagi raporturi qi proportii.

Mortinatalitateanumärul anual al näscutilor-mora, frecvente lunar;proportia näscutilor-morti la 100 näscuti-vu,variatia lunarä.

Nuptialitateannmärul anual al clisatoritilor (inclusiv reclsätoritn);repartrtia dup.& anotimp, starea civilá anterioarä

tonel, varstrt gi diferente de vdrsti intre sota;dupä neam, confesiune, categorie socia* stare materialä;

proportia clsätoritilor la 1000 lociutori;nuptaalitatea specificl (in raport ca origina etnia, confesiune,

categorie soma);crtsäternle cu sota veniti din alas parte (exogamie);eisätorule mixte intre neamuri qi confesiuni diferite.

Divorturinumärul anual al divortatalor;repartija lor dupä anotunp, virstä, originä etn,cá, confesiune,

categorie acuciará, stare materialä;repartatia divorturilor dupit durata asätormi, sexul celai care a

cerut divortul, cauza divortulai, In favoarea cal s'a pro-nuntat;

numärul copillor niscati din clsätorie (din care separat minorh);proportia divorturilor la 1000 loctutori;proportia divorturilor la 100 eisAtorii;cauzele de divort: lipsi de copii, maladil incurabile, adulter, lipsuri

materiale, conflicto familia% nepotnvin (sotai de nemasau confesium diferite etc.).

95

EmigrArinumärul celor plecati din sat in decursul timpului (anual);plecäri individuale sau in grupuri; defamtive, intimpliitoare san

periodice (sezoniere);repartizarea emigratilor dupii se; van* origine etnica, confe0

smne, categone socialk stare materialà, anotimp;1

cauze: biologice, economice, politice, culturale;destinatia emigratilor- sat, ora, striiintitate; la ce depirtare;ce raporturi mai pästreazii. cei plecati en satul de originii; se

mai reintorc?

ImigrAri

Se VOT inregistra i cerceta aceleasi clemente ca i pentrupunctul g) ernigrAri, ca modificárile impuse de faptulcA sensul deplasilni este eentripet.

Colonizare

Colonizarea constitue un fenomen mai curind exceptional, intidnitnumai in anumite regiuni ale ärii. In brill generale se vorcerceta aceleasi elemente ca la migratiuni, pe lingä cele deordin special care decnrg din faptul cA ne gäsim in fate uneideplasiin org innate de populatie, pornità de °Weill dininiiativA administrativ-politicii. Intereseazi. mai ales in

cazul ritmul, conditiunile de age-zare, local de onginii al colonistilor, canzele care andeterminat actinnea de colonizare.

Notä. la II): se va indica cu o deosebiti atentiune toate momentele importantesurvenite in vieata colectivitàii cercetate, capabile de a explica evolutia

conditiona calitativ i cantitativ populatia, cum ar fi: ritsboale, epi-demii, migratiuru, coloniziri, etc.Se vor ante legAturile intre natalitate, mortalitate, nuptialitate, mi-gratiuni.Care este importanta migratinnilor (nnigriri in special) pentru alte-rarea puritiitii i modificarea vitalitäii populatiei.

C. FACTORI DE VARIATIE

I. Factori cosmici

a) Clima

Intructit caracteristicile locale ale climei pot determina si explica uneleaspecte specifice populatiei cereetate? Se pot stabili anu-mite legitari intre clung i freeventa maw anumite maladiiinregistrate in sat?

96

Pimântul

intrucit terennl prm natura, cahtatea i configuratia lui poatedetermina pnrea anumitor boli endemice?

calitatea pgmlatului i culturile pe care le ingtiduie influenteazgsan nn singtatea oamenilor, prm felul, durata i intensi-tatea muncilor pe care le impun?

Agezarea gi gradul de izolare al satuluisituatia gi felul de avezare al afluid (ingrämgdit, resfirat) prin

contacta' mai striins san mai slab filtre sätem, poate usurariispindirea anumitor boli?

influenta ctulor de comumcatie gi a leggturilor cu satele invecmatesan centrele urbane asupra sänitätii oamemlor.

Fauni I flora

raportnrile eventuale dintre acestea i colectivitate.

I'. Factori bio-socialiSe va cerceta caracterele specifice ale acestor factori, în cazul regiuniipopulatim considerate, fatg. de regimul lor normal de funcionare.

Munca

ocupatia principall a locuitorilor: agriculturä, la pgdure, in-dustrie, meseru, cäräusie, etc , etc ; statistici dupä sex,viirsti, stare material,

ocupatii läturalnice, semmficatia si importants lor;tehnica muncn: descrierea amánuntiti a diferitelor munci inde-

plinite de locuitori, tehnica i uneltele folosite;anotimpul, durata mtensitatea muncilor; mungraf anual de

zile de muncä in raport ca felul ei i mirimea ex-ploatárd;

manca membrilor famihei eme, ce anume i cite zile a lucrat intimpul nnui an, o deosebitä atentie se va da muncii te-men mamei cand incep si munceascit, In cemen, mamei i copdului: eänd incep s munceascg, In cemanca in gospodgrie si in industria casnicl, manca denoapte; femeia cap de famihe;

manca strimi in gospodirie: numgrul persoanelor, zilele la-crate, felul manen;

argatii. felul muncilor pe care le indeplinesc si din ce categoriisociale sant recrutati; repartitia lor dupä sex, virstgvregim;

Alimentatiacaracterele generale ale alunentatiei locuitorilor in raport cu

felul produselor agricole locale;felnl gi cantitatea produselor agricole in cursa' unid an intreg;

ce proportie revine pentra hrani oamenilor si ce cantitäti sefolosesc altfel. s'imanta, vanzare, hrana vitelo; etc.;

calitatea cerealelor si a celorlalte alimente consnmate de locuitori;numärul vitelor tilate la abatoare i vandute prin micelárii, can-titatea de carne vandutá;numärul de animale i pAsári täiate in gospodirii, cantitátile de

carne obtmute;numärul ba.crunilor, felul i cantitatea alimentelor vandute locui-

torilor in cursul mili an;numilrul brutäriilor i eantitatea de paine i alte produse vándute

locuitorilor in cursa antilui;cumpäriturile de alimente riente de locuitori in afarä de sat:

ce fel de alimente si ce cantitäti;repartizarea tuturor alimentelor consumate in sat, dupä felul lor,

pe cap de locnitor;felul de preparare al panul, mämilign i mälaiului in gospodärd;fehil bucatelor principale pe care le preparä loctutorii, variatie

dupä anotimp, origine etnia', stare materialä;conservarea alimentelor;ce cunostinte an loctutorii despre higiena alimentará,orele de masi, variatie in raport en anotimpul i manca;alimentatia in timpul posturilor;consumul de alimente proaspete;ahmentatia sugarilor si copnlor: intárcare, consumul de lapte

alimente de protectie;alimentatia ca ap5. a locuitorilor: statistica isvoarelor, ffintarulor,

sghiaburilor, budäilor, etc.; felul constructiei i starea lorcahtatea apei consnmate de locuitori (anahze

eventuale); consumi locuitorii apa de rau si in ce impre-juräri?

Notri la b) pentrn cereetares. alimentatiei, in afarä de elementele de in-formatie generalä, care se pot aduna din statistica prodactiei agricole,dela bácänli, mäcelärii, bruta:ni, etc., se vor folosi formularele spe-cialo prezentate in anexä. Acestea urmaresc atat inregistrarea con-

sumulni anual de alimente bite= mimar oarecare de gospodärii alesemai judicios (proportional ca nnmir si stare materialä ea structura so-ma si economia a satului), cat si consumul efectiv pe timp limitat(3-4 slptimani, distantate) al acelorasi famihi sau ahora alese in acelasichip. Analiza biologicä a alimentatiei va fi faena mai departe despecialisti. Anchetele familiale efectuate dau putinta si se culeagi insiun exceptional material de informatie care va fi folosit pentru prezen-tarea descriptivä a problemei alimentatiei in satul cercetat.

c) Odihnalocuinta: informatiunile se culeg pe baza unui recensiimiint al

locuintelor (ven exemplul de formular); va-luares higienici a casei privind asezarea casei, materialul

97

98

de constructie folosit la casä, acoperis gi podea, numärulcamerilor, volumul i destinatia lor; camerele de locaitgi cele efectiv folosite; numirul locuitorilor pe camera givolumul pe cap de locuitor.

repausul proprm zis confortul mungrul paturilor, agternut,primenirea lor; numgrul mijlociu al loctutorilor

pe pat, numarul orelor de dormit in 21 are ta variatia inraport en anotimpul i manca; repausul in timpul iernn,aglomerare; camera de oaspeti.

higiena locuintei: intretinere, reparatiuni (periodicitate), starea decuraerue in care este pastrati loctunta; curItenia (via*gunmul gi asezarea lui fata de locuint4; apropierea du:arestaule, grajduri, cogare, cotete i locumtg, raporturile din-tre satean i ammalele de munca (convietuire), closet (sta-tistica) agezare, constructie, stare.

luminatul i incälzitul: lumanare, °pelt, lampä; consum anual;combustibilul folosit; in ce se arde: vatrg, soba, masinade gait.

higiena familialà i individualg: imbricamintea, materialul deconfectiune al imbriamintei, calitate; variatia imbracI-mintei dupä anotimp, muncl, atare materiall;spalatul mime dimmeata gi inaintea mesei; bide cor-porale;spglatul i primenirea rufelor;consumul anual de siptin;

II]. Factori patologici

Epidemil: gripa, tuse convolsivä, variolä, varicelA, pojar, scarlatina,difterie, oreion, poliomielita, encefalitä letargia, meningita ce-rebro-spinalä, febrä tifoidro, tifus exantematic, disenterie; con-clitmni de aparitie; epidemiile i aglomeraren scolarit, stabs-tica dupä sex, varsta, categorie socialä, stare materiali, anotimp;letalitatea. In epidemu;eficacitatea asistentei sanitare;

Endemil: paludismul, gusa endemica, cretimsmul, conjunctivita granu-loasa, parasitismul intestinal etc.conditumi de apautie, intensitate; statistica bolnavilor dupit sex,

vastä, categorie socialä, anotimp.paludism: existä. sau nu ape statatoare in apropierea satului,

drenare, secatuire, gradul de atingere al populatam, palu-dismul la copii, =Uccle splemc;

Boli sociale: pelagra, tuberculoza, sifilis, alcoolism, cancer, diferitelemalaclii venerice;statistica acestor maladii dupg sex, vas* categorie socialä, atare

materiala;

pelagra: formele chnice i gradul de atingere pelagroasä;tuberculozä familii contaminate; agezarea lor in vatra satului;

modalitiitile de räspandire ale maladmi; conditiumle deordin social, ignoranta, mizerie, etc ; tuberculoza scolara;

contammate forme chnice i gradul de atmgere alpopulatmi; Milani latent ?1, ereditar, avorturile spontane,sterilitatea (familn sterpe);

alcoolism: productia i consumul de alcool çi bauturi alcooliceIn comuni; numarul carciumilor; c,antitatea gi calitate.abauturilor alcoohce vandute in cursul anultti; consumul dealcool pe cap de locuitor adult; consumul de alcool la car-cinmä gi acasä, de sarbätori, in tunpul muncilor agricole;familii de alcoolici, betivi notorn, alcoohsmul la femei

copti;cancer: frecventa, reptutizare dupa sex, varsta, forme climce,

localizare, origine etnici, stare social;maladii venerice frecventä, conditu de contaminare.

Notä la c) in legatura en maladnle sociale gi In special pentru tuberculoza,gi celelalte maladii venerice, in afara de importante general

a afectmnilor, se va avea in vedere conclitiunile de aparitie gi extensiunespecifice loculni i annme: conchtiumle de =Inca, mediul familial, ra-porturile soczale titre säteni; contactul cut °regal, armata; obiceiurilegi superstitnle, ignorante primejchei gi profilaxiei; de asemem, In cazulspecial al sifilisului i celorlalte maladii venerice, se va cerceta vie*sexualä a locuitorilor inamte i dupi casatorie; prostitutia recunoscutä giclandestmä, libertinajul, moralitatea. In cazul alcoolismului, pentrn apatea socoti cantitatea reala de alcool consumat, se va nota cat maiprecis, ca prilejul anchetelor famihale, cantitatea consumati efectivde famihe in cursul unui an. In plus se va cerceta daci exista in co-munä cazane pentru chsti/area taxi; drojdiei, etc.; deal existä livezide pomi fructiferi (in special prum, vu), care este productia medieanima* de fructe gi ce Intrebtuntare h se di.

Notii la III): Se va da o deosebitä atentie conditiunilor de aparitie, raspandiregi perpetuare a maladiilor aratate In aeest capitol, dat fiind ca, deobicem, aceste conditnini sunt de ordin social-economic.Se va cauta si se stabileasca dacit' tabloul general al morbiditätii obser-vate in populatae este dominat de una sau mat multe maladii gi careeste raportul reciproc de forte.In sfargit, se va discuta valoarea negativä a ansamblulni factorilor pato-logici gi influents pe care acegtia o au asupra vitalitijii colectivitatiicercetate.

IV Factori bio-politici

Pentru a piistra sinatatea membrilor ei gi combate influents factorilorpatogetu, colectivitatea este inzestrata san Ii organizeaza seriede mijloace ca caracter oficial sau din initiativa loca,li.

99

100

Asistenta sanitarii medicalii fi socialii, ruralism.instituthle de asistenti medical:a' si samtari existente in comunä;

, spital, dispensar, leagitn, farmacie (claa nu existä in satla ce depärtare se aflit aceste instituth gi cat sunt deaccesibile).

medicul de circumscriptie: mirimea circumscriptiei care ii cadeIn sarcinä, mijloacele de care dispune, activitates, lui, efica-citatea acesteia; numitrol gi popalatia satelor din circum-scriptie, ritspanchrea lor, mijloace de transport, stares dru-murilor;

personalul medical auxiliar: surori de ocrotire, agenti samtari,mow comunale, numiírul lor, pregittare, congthntä, profesio-nali, mijloace; activitatea lor, eficacitate;

statistics samtarä gi morall: numärul gi felul bolnavilor prezentatila consultatiumle medicului, dupi sex, vOrstit, ocupatie,cat,egorie socialä; interventule operatorii gi tratamenteleaplicate; felul gi cantitatea de medicamente distribmte;bolnavii din comuni internati in spitale; statistics infirmilor,reformatilor, dispensatilor gi aminatilor; ahenati, accidentede muncit, boh profesionale; crime, smucideri, pruncuci-deri, dupi sex, virsti, categoric socialä; asistenta pre-nail a nagterii si nomlor niscuti; afectiuni puerperale; sta-tistica vaccmatilor gi revaccinatilor;

roralism; hartä indicand agezarea satuhu in raport ca reg,iunea;mahalale, cartiere, coturi, cittune; riispandirea agezirilor sauaglomerarea lor, apa potabili, canahzäri, irigath; sträzile giulitele, ganturi, pmcbcabilitate, intretinere; starea dru-murilor vicinale, intensitatea circulatiei gi contactului dintresat Ili satele invecinate, oragele din apropiere gi de rege-dints pläsii si a judetului; depOrtarea satultu de dru-murile judetene gi nationale, uncle se aflä oficiul P.T T.qi prima statiune de cale feratä.

Asistenta neoficiall.practicante (in special moage) T. practicanti empirici: num5,-

rul lor, sex, vfirsti, preettire;procedee, intervention', leacuri empirice: preparatie, indicatium,

eficacitate;deschntece,, magie, restrictiuni de ordin magic;plante medicinale: lista plantelor medicmale ea denumirea Ion

botanici, indicarea maladiilor pentra care stint bane gi fe-lului in care stint administrate (eventual: ierbar gi colec-tioni din piírtile plantelor medicinale folosite; studio far-macologic).

Notä la IV): care este valoarea asistentei pubhce, promptitudinea gi eficacitate,aei &tit de epidemii, endemii, boli sociale gi ansamblul conditiumlorgenerale de vieatä specifice colectiviatii?

Se va cerceta raporturde dmtre asistenta oficialä i cea empiricä.Existä o preferinti märturisiti sea nu a locuitorilor pentra una sanalta gi, mai ales, se poate surprinde un anumit grad de exclusivismreciproci dm ce pricini apeleazi loctutorii la practicile empiricel

D. CONCLUZIUNI

Caro sunt elementele caracteristice ale colectivitätli cercetate din panct devedere al structurd antropologice gi demografice. Vitalitatea populatieigi sensul evolutiei sale. Integrarea sau diferentierea acesteia fati demasele de populatie inconjurätoare, gi In raport cu regiunea naturalii dincare face parte.

Dr. D. C. Georgescu

C. PLANURI SPECIALE

a. PLAN PENTRIT CERCETAREA OBICEILTRILORALIMENTARE TARANPT/ 1

Alimentatia nu constitue o problema numai pentru biologie. Inafar& de valoarea ei nutritiva, alimentatia se incadreaza in obiceiurilede vieata ale grupului etnic qi intereseaza sub acest aspect atat etno-logia, cat i sociologia. De amea va trebui sá completam, cel putin incadrul monografiilor sociologice, studiu/ biologic al alimentatiei cu unstudiu asupra obiceiurilor alimentare.

Cercetarea obiceiurilor alimentare ale unui grup etnic sau aleunei unitati sociale cuprinde mai multe momente, din care infatiqamaici numai pe cele mai de seama, ca o calauza la teren a incepatorilorin aceasta materie.

E bine ca cercetarea sá inceapa printeo orientare generala asupraproblemei §i prin deprinderea terminologiei dialectal°. Manca aceastapoat,e fi facuta ca ajutorui chestionarelor linguistice, cum este de

I) Planul acesta de motu a fost intocmit in 1938 cu pnlejul eercetinlor sociologice din satul DragusFagaras. Unul din autori, d-I Witold Truszkowski, un MAr eercetator polonez, a parbmpat la aceste lu-cran in calitate de burmer al 8tatului Roman.

Ca lectura introductiva la problema obiceiuritor alimentare, recomandam : H. Reinheimer: Nutritsgnand evolution, London 1909; A. I Richards Hunger and Work az a Savage Tribe, London 1932; A. Mau-nzio Hislcom de 'alimentation regétal., Paria, Payot (trad, din hmba poloneza), 1932; Dr. I ClaudtenAlsmontatio poporulai ronsdn f,, cadrell antrepogeograftel fi iúo,j.i economics, Bucuresti, Fundatia Refele CarolII, 1939 Cf. si A. Chetnik Pozysvinie Kospidw, napoiss zuryhte, obraroowe i shadow. (Ahmentatm Kurpi-or mancin i bautun obisnutte, de ceremonia si de foamete). ICrakow Polska-Akademia Umiejetnosei 1936

(0 incercare de monografie reponali).

101

Oda Chestionarul VIII al 1VIuzeului Limbei Romano din Cluj, inti-tulat Mancari i bauturi, i prin convorbiri in legatura cu alimentatiaea cativa locuitori din sat.

Se vor inregistra apoi cat mai amänuntit cu putinta listele demancarc i retetele de bucatarie. Ce anume se mananca in sat 0 cumse gates° bucatele. Cercetarea aceasta trebue sa cuprinda un numarcat mai mare de familii qi trebue facuta pentru alimentatia com-ple:-,5, din cateva zile la qir qi repetata apoi in diferitele perioade ali-mentare ale anului i dupa insemnatatea zilelor (sarbatori, nunti etc.),pentra a nu ne mgrgini la cateva aspecto intamplatoare.

Se vor alege pentru cercetare, familii cat mai variate (frunta0,mijloca0, cod*, qtiutori i ne0iutori de carte, umblati in lume etc.)0 so va intocmi pentru fiecare, f4e cu urmatorul cuprins:

Numele gazdei, membrii familiei, dupg sex gi varsta. Ziva incare s'a facut inregistrarea, cu indicarea specialg: dumineca, zi desarbatoare, zi de lucru, clack petrecere, botez etc. De ate ori s'amancat in ziva aceea, cu denumirile respective (pranz, cing etc.);la ce ora s'a luat masa. Cate persoane au luat parte (dupg sex givarsta, cati din familie, cati straini). Se vor nota coi plecati de acasg(la muncg, la targ etc.) qi dad, au luat de mancare cu ei 9i ce anumesau li s'a trimis mancare i ce anume i de catre cine sau, in sfar0t,daca li s'a dat mancare acolo sau au cumparat.

Pentru fiecare masa: câto feluri de mancare s'au mancat, cudenumirea lor locala. Daca au fost gatite, au mancat mancaruri recisau pastrate dela alta masa.

Pentru fiecare fel: provenienta alimentelor (conserve, produsevegetale sau animale din gospodarie, cumparate, de uncle, pe ce prof)i prepararea lor. Uncle s'a gatit (pe soba, vatra, cuptor), cu CO instru-

mente de bucatarie (oala, ceaun, cratitg, tiga.e). Inregistrarea amanuntitaa retetei, pe cat cu putintg cu cantitatile efectiv intrebuintate. Cu cese gate9te (apa, signing, legume, carne, condimente etc.) i in cefel (fiert, copt, prajit etc.) qi toate tehnicile speciale pentru a obtineo mancare gustoasa, duRa opinia gospodinei.

Alimentele insotitoare pentru fiecare fel (paine, mamäliga, mura-turi). Daca s'a mancat tot, iar in caz contrar, ce s'a fgcut cu resturilede mancare (se pastreaza pentru alta masa, se da de pomang, se dgla animale).

S'a mancat ceva intre mesele obimuite? (paine, fructe, bauturg).In cazul ca au avut oaspeti la masa sau oameni la lucru, au dat

102

vreo atentie deosebita alimentatiei? (preparare mai ingrijita, manchrurimai alese, mai variate si mai imbelsugate).

Dupg, inregistrarea faptelor mentionate, se va aplica planul delucru de mai jos, pentru o cercetare adancita a problemei. El seva aplica la un numar cat mai mare de familii taranesti si cat maivariate, ca stare materiala, stare culturala, compozitie a femiliei etc.Se vor urmari si familiile de intelectuali pentru a se vedea diferentelefata do familiik taranesti si eventual, inraurirea lor asupra acestoradin urma. Un interes deosebit prezintä cercetarea obiceiurilor ali-mentare ale taranilor veniti din alta parte (veneticii) sau ale strainilor(Tigani, Sasi, Rusi, Unguri etc.) si influenta, reciproca dintre sat si ei.

PLAN DE LUCRII

I. Cadrul gcograf ic.Culturi de plante alimentare, felul i local, eereale, legume, poame; la

cfimp, in gridmi etc.Aiumale domestice care serve.se de hranä prin produsele Sall carnea

lor, (porci, gaini, albme etc ).Mineral° din natusi intrebumtate in ahmentatie (de pildi sarea in

Muntii Vrancei).Plante sälbatice folosite in alimentatie. (Se va nota gi gradul de folo-

sinti scum gi mai demnit, precum i persoanele care le folosesc).Animale silbatice (viinat, pesti, raci etc ) intrebuintate in ahmentatie.

Variatia ahmentatiei dupä anotimpuri.Ahmentatia de foamete, priciniutä de grindini, inghet., inundatii, ploi, se-

cetii, etc.

II. Cadrul biologic.In ce mäsurä, conditioneazi värsta famihei gi a membrilor ei ali-

mentatial Se va nrmitri in special ahmentatia In:a) familble de tmeri (insurätei); b) familnle ca copu nevárstnici; c) familule

Cu coph mail, care participä la manca gospodärie,i; d) familule de bitrini; e) fami-hile de väduvi i orfani.

In ce mitsurit conditioneaa sexul gi intämplärde legate de el, alunentatia.Se va urmäri mai ales ahmentatia &men in hpsa bärbatului (pe tamp mai scurt, petimp mai lung), ahmentatia femeilor insärcinate ku. a lehuzelor, precnm i credinteleçi obicemrile in legIturä ca ahmentatia acestora (de pildä ploconul).

In ce mäsurä conditaoneazä bolle ahmentatia täräneasca.Igiena alimentatiei:

a) dacit se spank' pe mlini inainte san dupä masä; b) dacä se terg la guilt(en fata mesei, en mâneca de/a clmagl, ca gtergarul etc.); c) &el îi cliteec

103

(spali) gura si scobesc djnii dupi mancare; d) daca se apara pe maitu imante de agäti mancararile; e) daca intrebuinteazi fati de masä san gervete acasa i la cimp.

5. Valoarea nutritiva a alimentelor i bolle alimentare se vor cerceta de catrebiologul (medicul) echipei.

Cadrul istoric.1 Alimente disparate (de &bid, de ce). Daca se mai pistreazä enraya de

ciltre cei saraci san stuit reluate in timpul foametei.Alimente traditionale (Invittite dela pärmti).Alimente noi. De cand gi de cine an fost aduse. De anide? Gredal lor

de rispa.'ndire i frecventä. Se vora) influent,a origeneasci; b) influenta intelectualilor din sat; c) influenta sa-

telor din jur; d) influenta cophlor dati la gcoalä.; e) influenta armatei; f) influentacnrsurilor de gospodirie; g) a cartilor de bucitirie gi a publicatulor pentru popor;h) a concnrsurilor i premiilor de gospodärie; combinape propru (inventii ali-mentare).

Instrumente de buciltirie dispärute (de cand an dispara% daca se maigasegte vrenn exemplar In sat, ce-'i mai amintesc &arana despre ele). Instrumentetraditional° (mogtenite din bitram). Instrumente noi (de cand, de ande tp. cinele-a adns).

6. Cuitari alimentare disparate (de pildä. meial). Pent,rn ce an dispärut,de cand. Anunale domestice dispirute (de pila. apicultura). Altele introduse decurind (de pildä sola pentrn vegetale, curcile, bibilicile, etc. pentrn animale).

6. Ce-gi mai amintesc bitranu despre vieata alimentara de altidata (se mancamai mult sau mai putin, mai sobra sau mai imbelgugat etc ).

IV. Cadrul pdhicGasta' Ce mancaran gi condimente sunt preferate gi de ce. Le plac min-+

cirurile dulci, sarate, acre etc?.Deprinderi alimentare:

a) cand se mananc5. (de cate ori gi la ce ora), in zilele de lucra gi insirbätori?. b) unde i cum se manfuica? (dupá, anotimpari). Incaperea: afari, intindli, in casi La masä, pe vatra. Din acelagi blid (farfurie), san fiecare aparte(barbatul de o parte, femeia ca copla de alti parte). Madama in picioare san agezati?Ce instrumente intrebuinteazi?

Alimentatia dupa starea culturalä Alimentatia intelectualilor, a meseria-gilor calificati, a oamemlor umblati (fostii servitori, cei intorgi din America etc.).Diferente in preparatia i variatia mincararilor. Diferente de gust.

Rolul femeii in felul de a manca (härnicia, priceperea, cultura, gustul ei).Daca mininci en totii laolalta (membrii famihei, stäpanh i servitorii,oaspetai)? In ce m'asura faptul acesta apropie pe oameni i creeaza o

comunitate.6 Opinia sträinilor care trec prin sat despre mancares de aici i opinia

localmcilor despre mancares din alte pirti.7. In ce misuri conditioneaza alimentatia gi obiceiurile legate de ea pre-

senta sträinilor la masa (a oaspetilor, a lucritorilor, cisca).8. Moda in alimentatie. Manclirtui desconsiderate (urzici etc.). Mancirari

apreciate.9. Sentimente exprimate prin daruri in alimente san blutnra (cinste etc ).10. Atitudim (satirice, admirative, dispretuitoare etc.) fati de cei care mi-

104

zaina mult san putin, repede san incet, fatide cei eare mäninci Cu sgomot, enpofti, fati"' de ea mofturogi, fati de cei cara bean mult etc.

11. Aspiratii de a mines mai bine (de pildä la cei t,ineri) gi conflicte futregeneratii pe aceastä chestiune.

V. Manifestiri economice.1 Alimentatia in functie de starea economico-socialä (fruntagi, mi jlocali,

codagi, mazih, räzei, ciäcai etc ).2. Alimentatia celar en ocupatii lituralnice (circhimarii, herarii, morarii,

oieriii cojocarii etc.).

Ahmentatia in functie de munci. Máncarea la eimp, Cm timpul sece-rignIni, la coas i etc ), la pidure, la pescuit, la paza vitelor, acasi, la tirg, laora' etc.

Alimentatia In zilefe de lucra gil miele de siírbätoare.Ahmentatia pe timp de crizi (alimentatie de foamete) i pe tinip de

belgug.Ce alimente se produc in gospodirie gi cum se fac (pAine, ulein, otet

de mere, racha etc.).Ce cumpiril, de ande (sat sau ora), pe ce pret. In ce mäsuri se intre-

btunteazA zahiral, cafeaua, ceaiul etc.Cilt cheltuiegte o famihe ca alimentatia Evaluares in bani a tuturor alunen-

telor consumate intr'an an. Bami chelttuti efectiv pe alimente.Instrumentele de bucätäriepentru piistrare, pentru m'Asurare, pentra muräturi, pentru apä, pentru

cernat etc.; b) pentru gitat : sob5., cuptor, vatri, pirostrii, °ahí, ceaun, eäldare,cratite., castroane, tigäi, mesteator etc.; c) pentra mäncat : farfurii, hnguri, catite,furculite ; d) pentru bita: pahare, ulcele, uleioare, sticle. Si se intocme,ascii inventaredespre aceste instrumente, en indicatu despre vechimea lor in gospodirie i desprecostal lor ì materialul din care sunt riente. Se va arito gi cam se intretin i sepOstreazi instrnmentele (de pildä spälatul tacitraurilor ca cenuge, tencuialii etc ).

Manca. Orne gategte Dacä bärbatu au vreun amestec in buctitirie? Cineface gi ingrijegte de foc? Cum se aprinde focal? Orne aduce apii? Daci existao colaborare gi o divizmne a muncii in familie in privinta celor finaste.

Cura se gätete7 Tehmel. Retete (De astil datä se vor fnregistra tostemincärurde cunoscute, indiferent dad, sunt gätite in zum cercetirii).

Cum se p5streazi alunentelea) Conserve pentrn timp indelungat: alimente afanaste (carne, shininii), aseste

la soare san in captor (ciuperci, poame, Insole pästii), plistrate in msip (zarzavat),In var (ouil), in otet san saramarli (muriturile) etc. Unde se piistreaza ahmenteleconservate (pivnitO, pod, gropi in pilmánt pentra cartofi etc.). Ce cantititi se

pistreazi i e:U dureaoi ? b) Pästrare pe timp scart (carne proaspOtti in fintini,fierttni fn pivniti etc.). Se va /atoe= un inventar al tuturor ahmentelor ce segisesc In gospodArie.

Operatiuni speciale in legituri ea alimentatia :a) Mulsul. Cine mulge, in ce, cind i cum ? Igiena (spälattd miinilor, al

ugerului, al vaselor). Si se noteze dac5, beau lapte/e crud san hert ; b) Daci i cumse prepari derivatele larrtelui (smintinA, lapte acru, ardi, ca', brinzl, unt) ; c)Tiiatul paserilor. Cine gi cum le tole ; d) Tiiiatal porcilor. Cine gi ciad Ii taie ?

1.05

106

Existä oameni specializati? Dacl si cum se prepari carnatii, caltabosii, slanina,untura et,c ; e) Facerea painii. Se vor descrie toate operatule dela mäcvaareagräuntelor, cernerea si framantatul aluatului, pan la arderea cuptorului i scoatereadin cuptor. De cite ori fac paine pe luni si ce cantitäti; f) Muraturile. Cum sepun? Cum se ingniese (pitrocirea verzei etc.); g) Marmeladl, dulceata, sirop etc.Daci si emu se prepara,

VI. Manifestari spirituale.1. Raportunle ahmentariei Cu vieata religmasä:a) Máncarea in zilele de sarbatoare. Mánciíruri legate de sarbatonle mari

(Craciun, Anul Non, Boboteaza, Pasti etc.), cum sunt cozonacu, 'male ro1ii, mä-cinicii etc.; b) Postunle. Postal mare, postul Craçiunului, postal Sfmtei Mani,postunle de peste saptamilni etc. Desleganle de posturi (saptamana branzei). Pos-tunle speciale (pentru sanatate, pentru coph, pentra vite), In ce mäsura se maiin posturile (dupa sex si varstä) si care postari? Cum posteau mai demalt?

Petreceri In legaturä ea postunle (läsatul secului); c) Sirbatonle de familie. Ali-mentatia cu prilejul botezunlor, a nantilor, a inmormantarilor etc., pomemle pentrumorti. Oblewuri speciale (ca punerea mesei, prinzul Pastalor, etc); d) Alimen-te ca caracter religins (prescuri, pasti, coliva, etc). Cine ill cum le face?; e) Daci1st fac cruce si zic rugaciuni sau formule religmase inaulte i dupi mash.; f) Rapor-tun Cu vieata moral-religmasä. Daruri la saraci i cersetori; g) Daruri in alimentecu prilejul sarbatonlor si a obiceituilor legate de ele. Alimente date colindatonlor;our& coplilor de Pasti, etc.

2 Datim, credinte i superstith in legatura ea alimentatiaa) Buns cuyunta Cum se aseazil la mesa? Care este local de onoare (pentrt.

eapul familiei, pentra mosafiri etc.). Olin se mviti la mesa? Cum se multumeste?Uriri Cu paharul. Ce se intampla dad. nemereste cuieva peste un grup asezat lamasä. Oprehsti in timpul mesei (in vorbe, ca injuratunle, pornografia etc., inimbrAcäminte, ca palaria pe cap etc.; la arancarea de alimente, afara sail pe 3os).Ce nu e permis si se fad. eu instrumentele de bucatarie?; b) Credinte in legaturacu primal lapte (corasta) muls dela vaci sau bivolita. Credinte in legatura enpamea (cruce pe pain% intepatul pâinii, painea intoarsä etc ). Se true miimaliga eacutitul? Zile in care nu se pot manca sau face anumite mancarun (de pildi painevmerea); c) Vraji cu alimente sau ca instrumente de bucatäne.

Limba. Se va inregistra toatä terminologia k legatura ea alimentaria.Se va observa dacä ea este generala i statornica sett variaza dup.& grape. Pätrtuidereaneologismelor deodatä ea pitrunderea alimentelor orasenesti. Name de ras si ex-presii de batjocurii, ale anumitor alimente, operarn i stari fiziologice legate de ali-mentarie setila, beat mort, facnt etc ).

Poyesti, versan, proverbe, legende etc. in iegatura eu alimentaria (man-can i bautun) si ca mstrumentele de buciitarie

VII. Manifestari etico-juridice.Imprumutnri de alimente Alimente care nu se imprnmuta.Schimb de alimente.Plata in natura: manca plititä in alimente, vama pentra macinarea graului,

pent a fabricarea rachiului, a uleialui etc.Dad in alimente. Obhgatii fatii de preot la Boboteazi, la inmormantari

etc. Plata in alimente a copidor care trag clopotal in timp de furtunri, a parca-rului, etc. Invoieli speciale.

Darari in alimente. l'entra a cAgtiga bunivointa funcponarilor (ouil, gäini,lapte). Darari pentrn copil (zattaricale etc).

Obiceiuri de ajutor ca alimente in caz de incendia, de moarte, etc.Obicemri jundice alimentare (de pildil. aldimap1).

VIII. Manifestiri politice.Interventia statului sau a diferitelor instit4ii pentru ajutorarea poptilatiei in

caz de foamete, peatru ridicarea standardului de vieat'a, pentru o nutritie mai ra-tionali. etc.; efectele acestei politici.

E bine ea col putin fenomenele mai interesante in logatura cualimentatia sa fie cercetate statistic, pentru a stabili raspandirea sifrecventa lor. Astfel se poat,e intocmi statistica color care postesc dinsat, statistica fântânilor, statistica alimentatiei copiilor etc.

Pentru instrumente se vor face schite sau fotografii. Se vor foto-grafia de asemenea diferitele operatii de pregatire, obiceiuri si ceremonii,In masura in care pot fi infatisate pe aceasta cale.

Traian Herseni pi Witold Truszkowski

b. PLAN PENTRU CERCETARILE ANTROPOLOGICE

Dam numai cateva norme practice, de caro trebue sa tinemneaparat seama la organizarea cereetarilor antropologice.

1. Etatea locuitorilor de mdsurat. In cercetarile noastre am ma-surat peste tot locuitorii de ambo sexo: barbatii intre 25-50 de anisi femeile intre 20-45 de ani. Aceasta, deosebire in fixarea limite-lor da totusi loc la confuzii in populatia rural& De acoja este bine alramânem la aceleasi limite pentru populatia adulta 20-50 de ani. De-viatia imprimata materialului de cresterea barbatilor tineri Orla catre25 de ani § i de involutia staturii femeilor dupa 45 de ani este hotaritneglijabila. Populatia de ainbe sexe, dincoace de 20 si dincolo de 50 deani, nu mai intereseaza investigatiile antropologice tip. In schimb, co-piii si bätrânii pot face obiectul altor cercetari paralele, ea problemespeciale, care pot fi totusi foarte utile. Exemple: antropometria co-piilor ar contribui la stabilirea unui etalon national, care ne-ar fiutil in determinarea starii de nutritie sau gradului de desvoltare fi-ziett. Antropologia batrânilor ne-ar preciza natura fenomenului de invo-

107

lutie, longevitatea in raport cu structura morfologicA 0 mai ales carasa, perioada capacitAtii conceptionale la femei, considerate in ace-lea§i raporturi, etc. Dec&t, trebue BA tinem seam& de unele greut64i.Culoarea pttrului se determin& foarte greu din cauza incAruntirii. Intr'ovArst& prea inaintat& se schimb& putin ti culoarea ir)sului. Pigmenta-tia pArului la copii nu-i comparabil& cu a adultilor, iar diagnoza ra-sial& este cu atAt mai nesigur& ca cfit e vorba de copii mai mici.

Subiectii a fie beiginapi. Be mAsoar& numai locuitorii bA0inaqi

de troj generatii. Cel putin bunicii BA fi locuit in sat, toat& vieata lorsau o parte din ea. CercetAtorul trebue sA rAmAnA consecvent a,cesteinorme, chiar atunci &And e amenintat sA n'aib& numArul minim, fieel e un sat mic fie pentruc& oamenii nu se prezint& la mgsurAtori.

Numeirul subiectilor de masurat. Se cerceteaz& cam 1/8-1/10din totalul locuitorilor unui sat. Col putin 100 de bArbati i 100 defemei de fiecare sat. Un cAtun sub 400 de suflete se las& de o parte,deoarece nu no putem multumi in nici un caz cu un numAr mai micde 50 de persoane de fiecare sex.

Numcirul subiecOlor de fotografiat. In principiu se fotogra-fiaz& intreaga populatie cercetatA. In practicA, lucrul atarn& de mij-loacele materiale la indemana. Se fa,c 2 serii de fotografii: unele indi-viduale, altele colective. In fotografiile individuale se ja numai capul caumerii. Pentru fotografiile individuale se vor intrebuinta filmo dedimensiunea, 6x9, in trei norme: de fatA, prof'', 3/4 profil. In&I-timea capului va fi de 3,5 cm. aproximativ. Se va recurge la aparatulfotografic cu focarul suficient de mare, pentru ca apropierea de obiects& nu fie mai mare de 1,50 m. 0 fotografie luat& dela 75 cm. distant&nu mai este antropologick deoarece apropierea deformeaztt. Fondul sitasigure claritatea formelor. In dosul capului, la o distant& minim& de60 cm. se wazA, o stof& cenu0e, gAlbue, sau albAstruie sau cenu0u-verzuo sp&lAcità, de dimensiunile 150 x 100 mm. Pentru fotografiilecolective se intrebuintead, pläci 9 x 12. Grupul variaz& intro 5-10persoane. PutinAtatea mijloa,celor poate mttri grupul pAn& la 12 per-soane. Peste acest numAr formele se disting cu greutate, afar& numai(lac& unei creqteri a grupului ii corespunde o creqtere a p15,cii, daratunci, purtarea 1;ii mAnuirea unui aparat mare este anevoe pe Mug&ridicarea cheltuelilor cu materialul. Mai bine se mAresc ulterior nega-tivele 9 x 12. Fondul compact este indispensabil in once fel de fotografii.Peste tot in fotografiile de persoane se evit& soarele. Pentru fotografiaca lumin& artificial& se consult& (17) din Bibl, dela pag. 90.

108

Pentru precizare, o mici socotealit. La un sat de 1000 de suflete, vommäsura cel puttin 100 de bitrbati si 100 de femei. Fotografii individuale vomface pentru circa 20 de persoane. Cam 10 de fiecare sex. Cel putin o per-soang de fiecare rug, tipicä. Nnmiirul peliculelor variazit dela 40 la 60, duplicam riimitnem la 2 san /a 3 norme. Sant 5-8 rolfilme 6x9 pentra un sat

san mulociu. Cele 200 de persoane necesiti cam 20 de negativecirca 2 duzim de pläei 9x12.

In ambele feluri de fotografii se noteazä numele subiectilor san serecurge la un procedeu adecvat, pentrn a se identifica ulterior fiecare persoanii,intr'un mod expedztiv. Un exempla: dupit ce a fost misurat, subiectul pri-meste o tidulä en nr-1 fi§ei lui. Numsárul fisei corespunde ca numärul peliculeitrecut intetin caet aflame pentrn notarea fotografidor luate. La fotografnlecolective se trece in caet nr-1 pläcii i numerele fiselor antropologice in or-dinea in care subiectii an fost fotografiati. iru1 I al numerelor de deasuprareprezina rándul I al subiectilor stAnd in picioare. irul II corespunde rin-dului II al subiectilor din fatä asezati pe wawa. Cu aiutorul fotografilior sepoate usor controla preciziunea diagnozei ramie. Fotografia poate fi orichndconfruntatit ea valorile somatometrice i ca insusirile descriptive.

0 mare parte din sugestiile privitoare la tehnica organizirii stint oarecumstandardizate §i aplicate in toate cercetftrile antropologice. Asa stint de pildit foto-grafila Profesorului Rainer (17). Cea mai mare parte din normele in discutiele-am redat dupit Profesorul von Eickstedt (1). Abater'le noastre na sant asen-hale. (Asa, von Eickstedt cerceteazift numai populatia masculinit).

SA ni se ierte multele amAnunte, dar exactitatea adunArii mate-rialului Bi mai ales unitatea prezentArii lui, are oarecare importantA.Fire* c5, Bunt multe norme de prevAzut pentru a se asigura lucruluiun ritm rapid, cu toatA crutarea pentru sAteni. Dar ne restrangem.Asupra unui lucru tinem BA atragem atentia cercetAtorului: sA nuoblige pe Wean sA aqtepte ore intregi ca o biatA vita. Trebue sA neferim ca de foe de meteahna autohtond. Chiar atunci cand ne-am in-talni cu reaua vointa sau sä spunem chiar cu indolenta funoradintre sAteni, suntem obligati a ne feri sA atatam ura, revolta saudispretul locuitorilor pentru cercetAtorii satelor noastre. Nici o grupAcat do mica, nu trebue sA functioneze de capul ei, iar qeful ei saueventual conducAtorul echipei monografice este obligat BA intervinAprompt Bi cu toatA energia ori unde ar fi nevoe pentru asigurarea or-dinei i a omeniei. Acest imperativ trebue sA fie mai presus de onceconsiderente de colegialitate sau de spirit de corp. Sit nu se creadA cAasemenea neorandueli nu se intampla acolo uncle lucreazA oamenii deBtiinta. Incapacitatea congenitalit de organizare ja forme intristatoareBi o intalnim chiar i acolo unde nu ne aqteptAm. In lung Bi in latultArii, de jos pan& sus, cetAteanul roman este pus in situatia dureroasAde-a aBtepta. Sunt tAri unde nimeni nu aBteaptA niciodatfi nicAeri Bi

10q

altelo in care toatA lumea aBteaptO totdeauna pretutindeni. Neoran-duelile chiar mOrunta, pot amari inutil pe sAteni Bi din partea cer-cetAtorilor suntem in drept BA cerem omenia Bi priceperea corespun-zOtoare. Stim, in alte pArti se poate serie pe invitatia individualä, oraexact& cand locuitorul urmeazA a 'se prezenta. tiindu-se cat dureazAmAsurarea unui individ, se poate uBor face impArtirea timpului. Lanoi nu se poate. Dar se pot fixa grupo rezonabile pe numere de case,pe strAzi, pe sectoare, pe sex, pe varste, pe initialele numelui, etc. SAexiste preocuparea serioasA de organizare minutioasA, modalitAtile sevor gAsi uBor.

l'Ip. ANTROPOLOGICA

datd, de noi la Anexe e valabil& ca exempla Bi nu ca model. Regionalele,vor putea primi fiBe dela C,entru pentru cea mai mare parte din stiintelesociale. De dorit ar fi BA se procedeze la fel Bi cu antropologia. Se In-

lego cA, se va tine seama de o oarecare variatie a problemelor locale.Dar greutatea cea mare va fi in diversitatea posibilitatilor subiective Biobiecthe ale Regionalelor. Am alcOtuit in aBa fel fiBa Regionalei Cluj,In cat ea poate fi folositä, nu numai pentru determinarea structurii mor-fologice, ci Bi pentru diagnoza rasialA. JumAtatea din stanga de pe p. 2 afiBei apartine in intregime diagnozei rasiale. Pentru determinarea struc-turei morfologice e necesarA figa intreagA. Am lAsat de o parte tipul con-stitutional ca pe o problem& mai apropiatA de medicin& decant de antro-pologie. Tipul constitutional este totugi incadrat Btiintei noastre demulti antropologi. Pentru Harrasser rasa Bi constitutia sunt celedouti probleme principale, pe care antropologul le are sub ochi, andcerceteazA o populatie" (18, p. 621). Dela inceput am renuntat la alII-lea aspect morfologic. Asta pentrucA necesitä, o intreagh serie de aso-cien i Bi corelatii cu alte aspecto Bi probleme.

In aceiaBi categorie am lAsat tipul sexual, indicii pentru formelecorporale etc. Acolo unde se pun probleme speciale, echipa iqi vaputea elabora fiqa necesarA. Fiqa noastrA s'ar fi complicat Bi mai mult,destul de incArcatA Bi aBa. E un adevAr banal, el o proa mare extinderedOuneazA adancirii problemelor. Se intelege dela sine, cO, alti antro-pologi pot ingloba Bi acest domeniu.

Diagnozei rasiale ii revine jumatatea din stanga de pe p. 2, pluscele trei indice din dreapta sus. 0 explicatie amAnuntith a fipi e deprisos. Continutul ei corespunde interesului Bi scopurilor urmArite demai multi ani. Observatorul ins& completeazA Bi mAsoarä, ceea ce el

110

credo necesar. Maya se ocole0e mai wor trecandu-se peste unele ru-brici socotite fara interes, decal invers, adaogandu-se ulterior de manaunele rubrici necesare.

Pentru chestiunile din f4a de fata nelamurite in bropra (5) in-dicam pentru cine s'ar preocupa de determinarea intuitiva a armonieifizice" articolul (7); pentru determinarea sanatatii ereditare (16). RA.-mfinem datori sa publicara metodele schitate gata pentru deter-minarea sanatatii fenotipice, a starii economice qi restul. Numero-tarea este ordinea in care mäsuram mai comod caracterelo somatice.Incepem cu cantarul 0 continuara cu antropometrul, panglica de otel,compasul glisiera, i terminam cu tabelele pentru pigmentatie. Deter-minant la urma caracterele descriptive.

Tipul constitutional intuit 11 precizam, Mind ca o linie segmentulrespectiv la mijloc: acela dintre As pentru astenic, At pentru atletic,P pentru picnic. Pe langa aceste trei atribute, avem alte patru combi-natii posibile ale acestora: As At cand prepondereaza aspectulastenic asupra celui atletic. Insemnäm taind cu o linie sageata de susla mijloc. Pentru tipul At As preponderenta aspectului atletic asu-pra celui astenic taiem sageata de jos. La fel pentru tipurile AtPi pentru PAt. Schema ce-am introdus inlesne0e ajutorului o notare

sigura 0 rapid& Am eliminat atributul leptosom" din sistemul kret-schmerian, pe care 1-am redus la o clasificare trinara Prin asta reali-tatea nu-i fortata. Dimpotriva. Este mai corespunzator realitätii sitavem doua extreme i un spatiu larg, mediu. Adaogind qi cele 4 clasederivate din primele, avem un sistem de 7 clase, propriu sa ingadue oexpresie suficient de analitica a realitatii.

Spatiu liber dela p. 2 sus e rezervat pentru observatii. In unelecazuri observatorul va voi sa deseneze profilul sau conturu/ fetii. Totacolo se poate fixa fotografia subiectului, and e cazul. Uneori intal-nim un subiect ca un par de o structura sau culoare rara: gros sausubtire, carliontat sau foarte cret (negroid), foarte blond sau albinotic.(Experienta invata pe oricine, dar cu socoteala asta se pierde timp).Cu un foarfec se taie o uvita de par, care se fixeaza expeditiv cu aju-torul unui aparat din acelea de prins hartiile ca agrafe. Cu acela0 aparatse fixeaza fotografia. Ambele instrumente trebue avute la indemâna intimpul masuratorilor. In spatiul de jos se trece restul indicelor pe careobservatorul va gasi ca cale sa le calculeze. Se trece scurt: 1 (va-

loarea indicelui). Se va intelege ca e vorba de 4 x100, adica de rapor-2

111

tarea staturii sau taliei gezand la valoarea staturii.Cartonul din care vor fi confectionate fi9ele va fi de o grosirne

potrività: destul de tare 9i flexibil spre a se mânui u9or. (De ex.63 x 95 = 100 kg. Carton alb velin). Pentru deosebire-a fi9elor pe sexe,culoarea color pentru barbati ar putea fi albA, a celor pentru femeiverzue, g5,1bue sau albAstrue.

Am ocolit monotonia textului din fi95. nu din motive estetice.Prin sublinierea diferità a termenilor am cautat sa ierarhizhm impor-tanta caracterelor somatice i sá inlesnim ajutatorului gAsirea lor rapidA.

In putinele noastre rfinduri am dat toate limuririle strict necesareorganizarii metodice a investigatiilor anfropologice qi a gtiintelor sub-sumate. N'am ocolit unele avertizäri. N'ar fi fost posibila repetareametodelor qi mai ales a problemelor pe care monografistul va aveale cerceteze, dar am indicat la bibliografie (pag. 91) locul discutiei lor.Aveni insffir9it nadejdea, ca fi9a antropologica va corespunde i princontinutul i prin forma ei care ne apartine intreagi scopurilorinstitutiei noastre.

Dr. I. Friccroartc

D. ANEXE

INSTRUCTIUNI

PENTRII COMPLETAREA FOII DE RECENSXMANT (F. l)

Formulartil numit foals, de recensamant" cuprinde trei pa* distincts si aflame:

Persoanele traind in gospodirie;

Locuinta (verso);

Exploatarea si date economice (verso).

Teat° rnbrieele din acest formular vor trebui completate färä exceptie, dupadeclaratia exacta i pe cat eu putinta verificati a capului de familie. Nu se admitenici o rubricii goala, linii4e i nici semnul de repet*e. Se va renunta In materiede statistica la mentalitatea celui care se afla chiar pe teren i pentru care prea

112

113

multe lucran sant evidente" saa dela sme inteles". Se va serie deci totdeauna,din noa eavantal de raspuns, sea se va specifica: nedeclaratrt san na are", dupicum este cazul. Formularele räu completate sunt fára, nici un folos.

A. Persoanele träind in gospodärie. In aceastä parte (col. 1-17) se vor trecetoti membrii gospodanei care traesc i iau masa impreunk t'e ca sunt rude sau nu,

locuiesc obignuit in comuna, astfel cum se gäsesc In nua fixati pentru recensämänt.Nu se vor trece deci acei membri ai famihei c,are au plecat din casä" defimtiv sanpentru un timp mal indelungat, cum sunt copiu dati la gcoala in altä parte gi carese intorc numai in vacante, mihtani sub arme, lucratorn in fabrici çi atehere,fetele maritate i eopm instuati, cei plecati ca serviton la altii sau in. orage, etc.Se vor inserte insä in formular toti acei care loctnesc de fapt i de drept la gos-podarlo In ziva numäratoarei.

Prima persoanä care se inscne in formular este capul gospodanei sau fa-mihei, recunoscut ca atare de ceilalti membn Obiectiv, capul famihei se recu-noagte (lupa faptul ea este proprietarul loctuntei, al pamantului exploatat san majo-rititn muncegte acest pamánt gi conduce efectiv exploatarea. Ordinea de im-portantil pentra determmarea capului de familie este: 1) propnetatea, 2) conducereaexploatarn, 3) manca. Ceilalti membn ai gospodanei se definese exclusiv in raportca capa! famihei, gi se inscriu la rail& sotie, copn, rude, argati, altii; ara:tanda-selämurit in coloana (2) ntuatia in famihe", gradul de rudeme saa dependentä fatide cel timad. In coloanele (3) gi (4) se va serie nascut in locahtate", pentru toticare se aflä in aceasta situatie, sau locahtatea i iudetul pentru cei ven* din altäparte gi stabiliti sub difente titlun (sotie, sot, argati, etc ) in sat gi gospodane.

Sexul fiecärei persoane se va insemna ea x in coloana (5) sau (6).Varsta (7) va fi trecuta in ani imphn4i, adica, varsta pe care a implunt-o.

la ultima amversare a niei de nagtere Deci, o persona de 47 ani, 8 luni ¡gi 16zile se va nota 47". Copm sub un an se vor inscrie in saptämani gi km; astfeiun copil de 3 saptamam se va nota 3/52", lar altul de 5 luni, 3 saptamfini gi6 zile se va nota 5/12". Toti copin care n'ait imphmt o saptamana se vor nota 0/52".

Originea etmca a locuitorului (8) saa neamul, este cea pe care o declara hberlocultorul, adica grupul etnic de care se sirate legat prin hmba, °bien= i traditie.

Limba materna (9) este ces pe care locu/torul a Invätat-o dula pi rinti g1 ovorbegte de prefenntä.

Tott locuitorit care au alta limba materna decat cea româng, vor fi intrebatidaca' gtiu romänegte, lar raspansul va fi notat in coloana (10). Copin miel care nuvorbesc inca, vor fi trecutt de limba materna, a mamei.

In coloana (11) se va trece confesiunea fiecariu locuitor: greco-ortodox, greco-catohc, mozaic, reformat-calvm, luteran, mahometan, etc

La starea civila (12) se va arita daca loctutoral este casatont, necasätorit,vaduv, divortet, despärtit sau daca traegte in concubina]. Aceasta rubrica se complec-teaza pentru toti copni (inelasiv

In pnvinta instructiei gcolare se va nota ca da" san nu" daca, gtie citigi serie (13), cate clase (saa am) are gi ce gcoali a urmat (14). Pentru copni ne-värstnici (pana la 7 ani) se va serie peste amindonä coloanele (13) i (14)- na afost inca la gcoalii".

Profenunea va fi t'otea en o deosebiti atentie spre a deosebi intre profe-munes principalä, anume cea care II ia majantatea timpului gi aduce cea mai mare parte

de venit i ocupatule secundare, sau intreprindenle laturalnice, care completeaza vem-terile locuitorului salt goliodariei. Nu este snficient sa se noteze la profesiunea principaliagriculto pe pämäntul sae", m se va specifics dacii are pgmantul numai in arendi sauchina, sau dacä este simple muncitor agncol cc bratele. Deasemenea, se va deosebiintre agricultura prop= zisä, i celelalte ocupatii in exploatarea so/ului viti-culture, pomicultura, cresterea vitelor, etc., Un loctutor poate fa viticultor proprieter"sau numai muncitor cu brate/e la via" celui chntAz. La cresterea ammalelor se ponteintalni: un crescator de vate sea oi"; sau un bawl", un moban", un pazitor devite". In regnmile de munte se vor deosebi agricultorh" de leciatoru" din ex-ploatänle forestiere i acestia de muncitoru cu bratele la padure". In cazul celor-lalte profesium, se va preciza totdeaana daca este vorba despre un fierar patron,"sau lucrgtor (calla) fierar" sau un ucenic fierar". Acelast lucre ca brutarii, ml-celani, croitoni, cArciumard i ceilaltt negustori (se va serie ce fel de comer t fac)etc., etc. Be va intreba i inscrie dad, un alt membru al gospodänei are o profesiunecaractenstica, sae ocupatie distincti de cea a capului de familie. Nu se va folosi pen-tra femeile dm gospodande agricultorilor termenul de casnica", decat in cavil cAndse declarrt categoric ca femme respectivä an lucreail tp la amp.

Toate persoanele din gospodärle care ajutä in chip sistematic pe capulfamiliei sau pe en alt membru intr'o activitate vor fi socotiti ca ajetäton i notati:ajuti la ..." sau ajutii pe... (monde)... la ..." Se va insista asupra manedcopidor, specificruidu-se clad. hicreaza si ce anume. Deasemenea, se va avea invedere faptul ca la sate, mai totdeauma, un membru al familiei ajuttt la varizarile inpravalie i deseon lucreaza alaturi de cape' familiei la vreo mesene Toate acestecazuri se vor izola i inscrie in formular. In sfarsit, cophi sau alti membrn ai fami-hei care nut indepluiesc nici o manci efectivii (din prima staru economice, invah-ditata, batriinetii sau oricare ate cauze) se vor nota nu lacreaza".

Ultima coloana observatiuni" (col. 17) se va folosi pentru a da once limn-rire necesaril bunei intelegen a situatiei persoanelor in gospodärie i, in special, seva arata daca exista vreun cetatean strain, deed. un membra prezintä vreotate vizibilä i mai ales cleat persoana care obisnuit trkste in gospodäne dar in manumaratoarei a lipsit intimplator. In acest caz se va specifics in coloana (17) plecatIn ... pentru

B. Locuin'ta. Acest capitol cere cateva informatiuni sumare asupra locuintei,intelegändu-se prin aceasta corpul principal de cladire in care locuesc membrugospodarim.

La panctal 1 se va trece, In am, veclumea acestui corp principal de clädire.Dacg vechamea declaratA nu este sigura se va pane aläturi in paranteze, semnul?adica- 45 ani (?).

La punctul 2 si 3 se va arata matenalul din care este construita locuinta(piatra, caramida ars5, lemn, paienta, plmant, etc.) si din ce este facet acopensul(tabli, aglä, olane, sit/4 sindrilift, pale, stuf, coceni, etc.).

Deasemenea disci podeaua este de pamant hint, scanden, drama' saumaterial si ce anume.

Punctul 5 pnveste incapenle in care este impartata clädirea c,are serveste dreptltxtuntä. Sub (a) se trece numarul total al incapenlor, indiferent de destmatia ion. In-cluenle locuintei se vor deosebi in camere de loctut propnu =se (b) si cele ,care au oalta destinatie, (d); dintre cele dintlia se va &flute sä se stabileasa numand celor care

114

stint efectiv locuite de membrii gospodänei (c). Se stae a in majoritatea locunitelor sa-testi se aflä o camera pastrata pentra oaspeti. Deobicem aceasta camera nu este folosztade membrii fanuhm, care se string mai ales Larna intr'o incapere, sau In donä. Ceea ceintereseazil este 86 se afle i inscrie sub (b) numarul camerelor locuite efectivIn peimanenta.

AceIasi lucru se Intiimpla çi ca patruile (punctul 6), achcl paturi se gäsescIn odam de oaspeti dar na sant folosite de membrii famihei. Deci se va da odatanamärul total al paturilor (6 a) aflate in locumtä, apoi sub (b) numttrul celor cesimt afectiv foloszte pentru oditula loctutonlor. La punctul 6 c) se va inscrie numä-rul total al persoanelor care loculesc camerele trecute sub 6 b) i folosesc efectivepaturile de sub 6 b).

In privinta laminatalui se va seat' dad.' foloseste gazul iampant, lamánarea,opaitul sau eleetricitatea.

Deasemenea, la punctul 8, dad. locuinta este incilzitä ea lemne, pae, coceni,tezic sau alt combustibil.

Punctele 9, 10 si 11 privesc ahmentatia ca spa a gospodärim.9. Provenienta apei de bäut (riu, isvor, badli sau stmbeie, flinting; 10. dad

fintina este proprie saa serveste mai multe gospod6ru; iar 11, materialal din careeste construita fintiina (/emn, piateá, tuburi de ciment, sau simpll groapl in ptimint).

La punctul 12 se va specifica totdeauna dacä locrunta are sau nu closet, dince este construit, dacii este asezat in Qua san afarä sz in ce stare se aflä.

In sfirsit, la punctul 13 vom seats numiiru/ acareturilor diverse pe care lemai caprinde gospodiíria celm recenzat. Prin sälas", odae", trebuesc intelese con-structule acute in earls de vatra satului si care servesc pentru stringereaci adapostirea vitelor in anume anotampari. Dad gospodäria nu este 1nzestrata ca analdin acareturile enumerate, se va serie nu are".

C. Exploatarea alte date economice.Aceastä. ultimii parte impartitä. in XI capitole, are drept scop sä dea o serie

de informatiani asupra exploatäru täränesti i citeva aspecte de ordm eeonomic,privind gospodaria. Se va limuri dela inceput sätenilor ca nu se urmareste nici unscop fiscal, fund vorba de o cercetare stuntificil, declaratia lor räminind strict con-fidenfia16.

La capita/al I se vor culege date privind suprafafa de pämint pe care o folo-seste gospodäria. 1 si 2 privesc pämintal pe care sateanul 11 define ca un titlu deproprietate precis. Punctele 3 si 4 privesc dimpotrivä paminturile pe care säteanulle posedä temporar, fie prin luare in arendi saa dijma, fie prin bunAvointa a/taiacare 11 tolereazil.

Pentra pämantul aflat in proprietatea lui, not5.m numärul parcelelor, ca sane putem da seams de gradul de fiírämitare a proprietätu lui.

La capitolal II, se vor culege date ca privire la modal curo) a fost folosit,terenul(Cu cel fel de culturi) in anal expuat in momentul anchetei.

Pentru toate categonile de terenuri ce se vor specifica in acest capitol, ea siIn cel anterior, se va da saprafata in hectare si metri patrati, transformändu-se automateventualele umtilti de masura locale, precum productia totalä obtanuta in timpulanulai, care se va trece In kgr.

In eazul cind anumite plante (fasole, cartofi, etc ) nu au fost cultivate separat,constitumd culturi pure, ci au fost cultivate mtercalat prmtre alte culturi (porumb depildä), atunci ele vor apare numai la productie, in coloana suprafata" scriindu-se

415

cuvintal interealat". Daca insa de exempla cartofii au fost cultivati qi separat si

printre porumb, atunci in coloana respectiva se va trece suprafata caltivatil separatIn hectare si metri (de 1)110, 0.2500), Lar sub aceasti cifri, cuvintul intercalat". Pro-ductia se va trece deosebit pentru cultunIe separate gi cele intercalate.

Prin legummoase se inteleg urmatoarele plante fasole, mazare, unte, bob,lupin, etc.., etc.

Textilele aunt: in, cinepa, bumbac. IIIewase": rapita, floarea soare/ui, in(cultivat numai pentru simintä), cinepä (cultivati numai pentru

Plante de nutre: borceag, lucerna, trifm, mei, sfecra de nutre, sorg deautret (mlituri).

Alte caftan agricole": tutun, deal de zahar, soia, hrisca, etc.Totelul obtinut la capitolul II trebue si corespunda ea Total general in folo-

suiti." (cap. I).Se atrage atentia asupra punctud II. 11, nude se va inscrie pamintul arabil,

necultivat in timpul anultu expirat (cum ar fi ogoarele läsate pentru odihna), precumgi asupra punctului II. 17, unde se va trece suprafata totala a terenunlorLabile (ripe, atrium, mlastmi, etc.) fund impropru oricirei culturi.

Capitolul III cuprinde mventarul mort (unelte qi masuu) qi ammalele aflateIn gospodärie. Prin seminatoare", secerätoare", se va intelege: magini de semänatgi masini de secerat.

Daca in gospodine mai sunt qi alte masmi nespecificate in formular, se vortrece in locurde

Capitolul III b) cuprinde animalele aflatoare in gospodarie. Pentra fiecaredin categorhle previzute, se va da numärul capetelor sau buciltdor

Capitolul C. IV, punctele 1-5, va_cauta sA stabileasci daca in gospodarie existaql nnele exploatiíri anexe, in afara de exploatarea agricoli propriu nsA. Pentru acestease va da numand sau productia conform specificardor din formular Dacä asemeneaexploatari nu exista, se va acre nu are".

Capitotul V. urmäreste inregistrarea tuturor vemturilor intrate sub forma debani in gospodane, &gal provementa ion; lar

Capitolul VI. calla si stabileasci tot ce s'a plitit, tot cu bani in timp ,deun an. Desi nu este vorba de intocmirea anal buget, aceste doult capitole suntlaborioase tqi se cere o deosebitä atentie din partea anchetatoruhu.

Cu scopal de a se face o mvestigatie semana asupra tendintki de capitalizareeventuales cämätänii in medial rural, se va intreba si trece /a capitolul C VII, Bulimiadepuse la bänci sau la C. E. C.; bami luai sau dati eu impramut la alti säteni, astfelcura se prezinti situatia la data anchetei, piecum qi dobinnle incasate in cursullin expirat.

Capitolele C. VIII. fp. C. IX, pnvesc respectiv, mueca efectuatä de membriigospodäriei la aIii precum qi cea indepfinita de lucratoru strand In gospodaria cer-cetatä. i inteun caz si in altul se va nota numirul total al persoanelor, ,precum sitotalul zilelor lucrate.

Deasemenea, in cazul cind vreun membru al gospodäriei are o tab: ocupagiedecát agricultura, sau pe lingii agricultura mai activeazä si in alte categoni, de pro-fesmni, cure ar fi mesenile (eismane, croitone, cojocarie, fierine, notarle, etc.), incomer (circiumi, Meanie, etc.), sau in cazul ci. gospoda'ria mai dispune de uneletntreprinderi anexe (mori, pese, joaglire, vannte, alambicuri, etc.) se va mentionafaptul la capitolul C. X.

116

In sfarsit la punctul C. XI, se va specifica daca vreunnl din membrii gos-podarle' participa la vre-o asociatie; in primul rind la vre-o cooperativa de pro-ductie sau consum; la vre-o exploatare colectiva (moarä, pagar, treeritoare, varnite,etc.). In toate aceste cazuri se va arata felul asociatiei, in ce conditium eventuale defolosintä sau en ce drepturi de participare (numarul partilor sociale i valoarea lortotala) in cazul cooperativelor de productie, de desfacere san consnm.

Odata formularul completat la toate intrebarile, in clupul aratat mai sus, va fisemnat, dataL i predat sefultu de echipä, care este obligat a verifica daca ac,est ifor-mular a fost intocmit conform instructimulor de fatä, Deasemenea, el este obli-gat a efectua personal din nou un ntunär de 10 anchete, in tot ataca gospodariiluate la intiimplare, confruntänd rezultatele cu cele obtannte de recensori, spre a seconvinge cA lucrarea data in seama sa prezinta toate garantule de exactitate nece.sare.

117

1.18

8

....,

ell's1111:'

I

1

Ii

[1

1

1

_I

1 i

;i

I I

' 2i

es..a

I

11 = /11 1 1a

ji 1 1 i I I 1

,,....,..,....1 ias op§ a i

o iA , i 1g E +

i I

,

1 e 1 I i 1 IIt

1 1 ' 1

I I

1

,i

5 t,,Ii

>! I 1 1 , :

i.

x .i

. 1 : I 1 1

- I 1 I

1

1

l

3

12

. i

2 2i 1

E i 1 i o 1 :

ti : 1 ,

I i

I 1

as1

I I

-; :

7.s5z I

2 11-' 1 1

I

'

ii

I i I

t 1

I ii

1 1

I 4

1 i

I I

! I i

3, I

I I

ii

1

I

419

o...

1.c 1O.Vb

01

A iE C

.0 iOts

1.1

e i

j. 1 a6'

114 Jli oaio

.9 01..,:,,-,di I? e

E...11 " u

.21o I3 . -s.

S.h.g 1

s7..3

.11'5,4 0 1

-e

o .. a'' e II;2

. o V ...

° ee1 '.9,

@S., , El o .1 j 1 B.12.1....as ...2..,5 .5 ] . 1 t 3 ¡ _v. .9 I 2 .5 il. o 1 v 0 ., . . i -g. C .a.2 C. 0 5:

ag-d.0

.85:9 -a ° -e

° °.6 --a

'isii:.`ái-;° 2:e 7.

L? °,- 1.:,

1. 4 1o :

S. 0 o.

I .¡oe. S.

a..q

2T.

M541-0g-mt,-1-9.i ''. a t ' 2 3

0 1

.4 4 .44>&144. 4.A 4e:>3

' iiIi III.2

so .tO

5

OE 1

s . 7.,.., E.2

i.2

a1 i SI z

E B.O 4

4O

.0T.

1 '21 4.21322fi1 E 3 I .aEl E

1...

1.-0> .

..... 2% 4 1 I:e.

ó2 i 3 .. o ..

ó ..

E .1. .3

7. Lill'si i3 Pil o.

..: a a 4 4 4 4 a a - ::: : o4 4

O.

Aa 4 A

laSA

Ik X,g4

,S,

P,2.

..

.2

Io. -3 2

S A

1

I -65

O "10... O

i2 '''

il:.4 O 01 1,b u9.

..:.

il, t. =4 n

a 0

13 z -.d z.

.0 0.- ..-..... E

p

Y. ' i 120 _ v1 :iacti 14:4791

.58

iE

Adla;

3

.E... -32

7 '2 efe -4. 1 AZIS... -.70-49PAsaE

E°o ,tlia «,' 1 g - _e li 12 ..t.' e i 1'1 1444611.--15gAz-

l a44A4 g 44 .-1 el el 4 4. 4 e: 03 4 a 4 14 A 4 a .. r 11 ..

I1 2 o 1 .2 1 a "E.ElvA - ie 2 .21:ii.svi - 7.

2 ..° '''' 4 4 i a ve 6:1 a . 8 T '3&s .1"....01151.11,EsziiE. E4.3.s.g.fil os ?. '§it1&..9.

iev.

4 T'11..1

.111-11'-4o1:15'1áu.o.27....a.r.svalr.1s-utim I... 11 ja,8 og3.zd.i 4 4P

iFol< lb alAdt.34Blel

a..:. A A 4 A 4 4 A el. 4.,:.,:,, ..;-.

120

131 Observalluni medico-socials CISUPOS meminilas gosped6riai ti Yie16 de famine .

- LOCU1NTA14) Anal constructiei _ 15) Matedalul de °imamate, pareti ---..--- . ---.---acoperos podea _ .. 161 Numárul comercio, u toial

de locuit 0116 destunatie __ 17) Camerae de leant t camera ii cuboi14r ferestrefor Nr pots/Mar Nr celos cod dorm obicinuit in eacamera II, cuba) Nr ferestrelat _ Nr. petunias _ Nr color cad dormobis/null in ea --- camera 1111 cubaI . _ Nr. ferestrelor . _ Nr. paturslor _

Nr. celar cad dorm obianuil In ea 18) Cu se sit* luminates case _. .

19) Cu ce este Malaita _________ 20) de unde se alimenteax8 cu crab _constructoa fantanei - 21) Are closet _ constructio si stereo lui .

22) Observatouni awns confortului, aware hipienoi corporals so famoluale, asupra bucatóriet, etc. ( t ual schit6 la

scares o posPodeormi si locuratei).

Judeful

Plaso

FORMULAR DE ANCHETA MEDICO-SOCIALA

FORMULARUL SE VA COMPLETASatul

ICITET $1 Cu CERNEALA) Str Nr.A. - FAMILIA

1) Numele si pronumele capului de famine - - --- 2) Sexul3) Waste _ 4) Stereo myna .... _ Anul c6s6tonee 5) Relogia

61 Neamul 71 Stunts' de carte _.____ 8) Profesiunea

9) Stereo motenala _ 101 Nr copular innote masc fem _ 11) Nr copular marts _ MOSC . fem

Tab I Membne osospodo5rom (ndus°, capul familia,)

PRrINUMEI eInumele d

e e

13pO

......In romille ntirtn..nt..

f

lonirreedeonti7tZtMare.A feetlunl presento

et

Oe n ut rl I lotip nonstituttonal

-- -------. - - - - ... ....----- -..- - -- .-..---..2 -__- -_.. -_

_ _.. __

4 _ ._ _ . -. ---_ ._. .------- --- -----. -------- ------ - -

--7 _.._ . - __ __ - _ ---- _ ... .. _..--_

. .. . _ ...... -.._...--- - -. -- ---- - --. -------.9 .._ _.

10

_

11

.--_ --- ___. _. . - . _- -_- _____ _

12 . - - .

_ ---.-.---__.- .

C. - EXPLOATAREA FAMILIAL.%23) Mutant proprlu (in hectare)a total Odors Pawl Wa(epomi fructlferi (liven) -- ail gradinarie - _ Punta;

agricultura . alta destinalie 24) Mutant in orenda sau coma

suprofata ... deslinabe (Wul culturii u intInderea)- -

Tab II 25) Culturi, productie d consum in cursul anutui precedent

26) Animate, a) boi__ b volt vad lbavolde _____ din co e co tapietineret b) cavoline _ ; c) porci d) oi (copre) ; a) pasaria

gaunt rota

D) Produclia immolator. Laid de lapte___ Kgr branza. Kgr. unt Felul, numarul si

cantilatea de carne produsa prin Mena animalelor si pasarilor

_ Kgr. untura Kgr lan6

lob Ill D - 28) Munca depusa In cursul anului precedent in gospodarie, sau cu plata n sale)

29) Obervadunt asupra condidunilor de munca, asupro ri mului, mundi tumuli si copl lor in gospodarie II la camp. durala

(in oral o zilei de lucru dupa felul muncii. &daisies pana la locurile de cultural etc. S* ye arata deasemeni daca mamba'

familiei au munclt (cine ti cal) in afara gospodarieL co pinta sou all mho - -

CULTURI. PRODUCTIE.COMMIE (ANDAL)

..

I.'.

..8e

ia.

Ia

1eIt

-8f

eó

2.40.b

ir.6I

Ie3J

7.1,eE3=k

2;:;I

Plante Incluntriale

i2

Alta culluri

z1n.

25...s

Suprofalo cultivata (ha)

Produclia total& (kgr ) __

Oprit pentru samanta (kgr )

Vandut sou schunbot (kgr ) -

Consumot de animal. (kgr.)_

Consumot de lucratori (kgr)_

Cons. hrona familial (kgr )

Reserve (stokl kgr._____

Alta dustman" Wilma. eld

_ __

. __

_

_

.

_ _

-_

-

___

_

-

_ _

- ---

_

__

__

_ _

_

_

.

_

_.

_ _

_

_ _.

_ _ _

_

__

__

- ..

_

.

..

______

_

.

PERSOANELLCAEll AU LUORAT it : t ii

I

' A

l k 1

IX t

rg

so

a

a

:4Alto muncl

2

3

4

6

7

8

Mamba' gospodariel

,

-

-

--

.--.

- -

.

__

_

--__

- ._-

.-__

.

_ _

- -_

_---

-

S _

.

"

___

_

-__

_

--

__

_

___

.

--

--

-

..°amen' din °fora _

122

NOT& te acata tablee se yor trece en enteaptIonali atentle doy& revani I vi verificar,. steattiet teste aDinentele me...te in e...altinta un ¡leal mana aradas. In wasdiadarlettl eu son compara. Consuasul de ver nieva fl dat te natura nu In Clint In achina, taonsersaDan. DI/ se va m'Ala Lkt anual... pierda Ve aria maelnat el cerasta peltre grata. ..ara literams clit se pierde II la curatIt pentru cartillaleaunt, etc In casal citad In tlelpul anula' anal din ineadirit Camilla' a. ale at tau enit vrentelel alta definiste din Un/ gaspodkria se vaacata (II/ maneta nexul vareta I durat .0.entet i au eederei) De asedneasa daca tnenter11 familiai su lucrat la sitien arana se va aaaaa cinenuot el elle all A aaaaa ri date Informativa u. van da peno, anastatli antalatl temperar la manea campal/ti dual!! dat .1 hrana

31) Observaliuni asupra consumului anual de alimente in gospodarie (vezi nota precedenta si anca alta informaliuni

suplimentare neassare une bune intelegeri (daca se line POrCi. Vita sau Pasad, cum se prepara sou conservó; informold

asupra higienli alimentare sic)

Nr TE" AL1YENTELOR, Km. Nre J. PELUL ALIMENTELOR Kg,

e

Nr FELUL ALINENTELORt

1Car

e

ALIMENTE DE ALIMENTE DE LEGUME

ORIGINE ANIMAL). ORIGINE VEGETALA Uscate

1 Carne de vaca 26 Grau . -- 52 Favila

2 Carne de vital 27 Secará . 53 Mazare. __ _ --- -- -3 Carne de ocie [copra) 20 Porumb ._ 54 Liste____ _ _ __ .....

4 Carne de itera 29 Cartofi - .. __ - 55 Bob

Carne de posare t Mina (achizitionata56

Proaspete

Fasoledin rifara)5 galesa . - -- -

30 de grau _ _-_. __ 57 Maz6re-- --- -a rata' 1°6" - - - - 31 de secara_ __ 58 81'b -7 -8. _ --- 32 de porumb .. ._ Zarzavaturi

!raparme 59 Salata _ _ _-._Alta ~tul

33

curi_r~mine

60

61

Spanae. stir. lobada

Castraveli (bucalt)_

.,

10 . - - - - 34 Macaroane, fideo _ _ -.. 1 62 Ceapa

Praz - - -11 - - - - 35 Alta prepara,' fainease ___ 63 -

Carne conservata Articola de bacante. .64

65

Ustural (bucal') -Doviecel (bucati)

-

sple=_itai

36 Oraz -- - - - - - - - - 66 Patlagele rail' , -37 Unt de !eran (atri) _ --- 67 p6116gela vinos (bucati)

38 Cafea . .. -- 68 Morcovi (bucali) - - .14 - - - - - - - 39 Cacao .- ---- - - ---- 69 Tetina (bucal()

15 -- -- - 40 Csos _ ._____ ... -- 70 Rialichi (bucal')16 Slanina ____ ----- 41 MósIbla -- - ---- 71 %ida (bucal') ___ _

17 Untura ..- . . - -- 42 Otet - - -- -- - -- - - 72 Ardei (bucal') _....-18 Seu _ __. 43 Zahar . - - ---- - -- 73 Vana (dulce) buc.....- _ _

_19 Lapte _ _ _ _ 44 _ -- 74 Varia (acral buc-___ _ .....20 Unt_. - ---- 45 --- - - -- n21 Brama _ _____,__ _ 46 76

22 Oua (numar1Fructs BAUTURI (hin)

Alta alimente de 47 Clremprune,elc (drupa) 77 s'ere__origine armilla 48 Mere. Pare _ 78 %hit_

- 49

---Struguri __ - 79 Racha,. fuma _____ _

24 _ __ 50 Nuci, alune 80 Ucheururi

Alte fructe _ _-25 ___ _ ____ . _ . . __ 51 81 Alta bauturi °tapanca. . ___

E - ALIMENTATIETab IV. 30) Consumid anual de alimente pentru amen;

-

-

Obsereattuni (311 urmare -- .

-Orele de somn &spa anotImpt distractiuni (timP ti Fel) . .... .

- -- ----_-_-- -V --Y.- _ --- ----- -------- -..

In ce condltiuni de confort ;I aglomerare se doarme

--

33) Convietuirea Cu ammalele

Fac membrii gospodariei bu corporate. c8nd ti cum . _ _

. . . _ .. _ _____ _ , ___consumul total de stsun al families (Kgr.) _ .

Cara este imbracómintea ti incáltamintea dupa sex. °Wimp, munc6 _ _

-

_

-

---_ Cand se prImenesc----- _ __

GOBSERVATIUNI GENERALE

-

_

(se continua pe pagina urmótoare)

1.23

-------- - - _ -F 0DINNA. HIGIENA

32) Care este ritmul ti durata de odihnii in timpul zilei si variatiile in rapan t cu anotimpul ti munca depusit. . .

Observatiuni (Inmate:

5emn6lura ancheiatorului . VI:a mediculul

Dots

124

-

_

INSTRUCTIUNI PENTRU COMPLECTAREA FORMULARULUI I.

Fonnularul I se completean o singer/ dui pentru o comadine it are elrept @cop de face o dennere sumara (armies&

lemma. et exploataru &genie prune et o Cnreenstrare cornplea pa exacta Itmentrmet p &canape en ta gopodurepo anul precedent euprenend un crclu complet de menu gro-col, ache& don luhe 1937 es pani en luhe 1938 Completare.formularuhe ee va lace de o mingar/ persoan& (medruntat sauset echrprer) care va lent clear en gospodina pentru are meIntoemeete formularul et caer tete. lua toate g hile es dateleinserose si corespundi ratline cull...retied er eeeee met contease &supra declarapuntlor primer. pine la cipl eeeee careenent emu maxenum de euntotateLa tempi fennel...let se ye one sawn de unnitoarele

inetrucpunts

A Farntita Intrebionle 1-9 proven pe carrel familiesbirbat sao femme Le profenune, pentru agncultors se va ultedea este ntha deepee un agricultor Pe 1.7.1PIPI .3% d..i natodame, eau avendag, eau daca este mamal menace marmot utter.me paired. In cant and goepodina aleasi nte en analrename eau neguetor se va specs/ma felul meanest nu comertuba pe eare ii eueruti.

Stern maternal: va fi defmal pnn f buni, bun, realmseasure. dual opinia ermeitentlor. completat& mal ea endocareapropnetartlor agneole it venoml morloctu nu! La numinalcopular (in nett pe mortt) se To. !meets, autumns numi copeearl don aslanta pentru care se ele marl /a intrebarea

mini nu vor teen in surreal/ cope anal dentro eventueline antenna In tabloul I (1ntrebarea 12) se vow tren

tort meatball ehreert u fermatas (te cl aunt rude lee at auntimpla unit eats sermon permanent& in gospodin Sr va

inertr intfit capei female, aeon sop. cope rudele es la urrniarrgate Cope plecair are female pentru nude. po n asitoneeau dm alte eeeee nu vor fs inrepetratt Cuaitetuvente tabloulvs cuprtnde exclusev pe ant membru a. goepodArser tanta lo-cue emprouna in uncut nutter precedeet Dun Iv ifluiss(938)

Semi se va note mata pentru Wheat nu Ism pentru (encesVeleta se va Ireon in ant implanat pentru con, sub 1 an inlent. aritandu se complet 3 Jun 7 lene mg &nape in lamahe se va nabob intotdeauna in rapare ete capei fustian fallde care eclair, membn pot fe mate (sea), ha. lea nora, tail,mama argat etc In col f se vor tubea antandentele patologe ier,atecr , alele shaman heredotare sau Inf..meters In col secar true, dear este null, afeepuntle prexente cart au lost deagnostocate In &term menbrs at laminaStares de mantle se va althea peen I bun bun mutton!,rea tar need eonststuttonal pnn mul den cele 4 upan eunoscate revenuer muscular. &gen., cerebral precum pi hpunlemute

La punctul 13 (obeervartuns meeheo-souale) se vor da oncealto Inman supdanentare &supra locuttonlor Inserter in tabloulI, isapectai amend coloanele f. g

13 Lenten In pretence matenalulut de commune al maalm va mite du& en. Until des pista. ciamali (era newel).else truncheura de lemn. elan parent& chaplet. etc. Aeopengulpone h de table, reg16. olang pandnli pate. nut. etc. Cancer&Merman pot ave. dtfente animate Cale can serene pi pen-t. loctut, sau nuance pentru lomet. vor h considerate mantaarittendu-se pentra beam elementele eenste In formular adraculseptl camera, numarul ferestrelor, numirul patentar es eu-reka! reembnlor femalet can dorm obruntat In ama crunerL

Sr va inregestra apee daa locum'a este lumenati ci. via nueleetricatate, dui cate ful/asti ea lemn, pare, tone, eau altcombustibil

La alonentapit co apg, an era arita darA apse de biut provendin linters& (arlande se constructer) din gropt in (Aminamena.. (buells punt. etc ) din avoare pa nocun, eauden rsu In stient an va rumena dui locum& ere ata aucloset den ea este comment precut pa starea in caro no gi eeeeeInformapentle pnvatoare la touter& poi h comet pnntr oacheri in plan onrontal aunará dar cornea la nark goapodinee se !onlinere in apeuel. eu ritarea impirone Pe

came destenatea lar premn se s deplete.a de le.manta acaretunlor in gospodine

C. Realest... {emboli Ann mopctol Inane complentea o denebei mangle. nre mutare once cursi de denatu-re. a reshape 'elude-se street helm. de Quezon'e de calturd productee le consummate hxate de formular Cu mile aparenta compleurtate caprtolulut, o aneheti hone condusi p tenttnuu controla h va abuts se 'impend& la toate ontrebenlei olere date Informateve performs valabde aria Impel e %Wes

mecansemul mum eimplu in Itnele sale g le, ale auploatintfanaltale Winner. care are un ntm es a nonolope prase..baba Cenee Interesean la aces, capitel este producee agncol/ pe ansmali p. In demob. 'area/unarm. exact/ utteoleloreeeee mate

Preenim spot a in colonele q, r eg a ale tabloulus II se vortren dear sato cant. as aile cultun deal cele previaute in taRou

D Munn dents: jut cursul &nuke vs cuprende Wrensspersoadir de amp manual rntre 1 lobe 1937 p 30 lunte 1938

In rahloul Ill se va poregestra intrem actontate pe categortsde mueva tuturor membrolor goepodarom cart au !ecru Meetic redden.nl dui retina lor fort depun in exploatareapro pne ur 'urn on It6 parte contra plata win 11 regun

cre I ene so connotern exact cantetate denonce expnmata in elle pe care au duns o member ItosPo&trier Pe Inn numirel de rile lecrue cage absolut neceeara se mentr la observe/rum (29) durata malocre une.:de I aaaaa one pentru bean ....gone de menu earner eocondttountle in care Geniea aunt ondeplonite

Dui euploatarea uncoil farcultali prm intanderea aau

Iona bratelor de muna fost nevotti el angureee lucratonstriate es va men. In tabloul III numarul total al acestoras numarul de cele pe aaaaa ore de muna luerate in gospodarre

Ob nude (29) vor complete err anformatture generale eh'ante!e aspecta ale menut in gospodana aaaaaa us,/

E. Ahrnantats In tabloul IV se v. innatera toste al,mentala aaaaa mate rumen Inane onnenslor in cursed emir anintreg Penoada cupnnai va to acelap ca pentru munctle agrocote admit dela I lobe 1937 la 30 (unte 19313 pt se vor tnenmum slat alenentele prunern produse in gerepoebine, at 11cele ab out. dan atará pren cumparare schtmb sn natura eaupnn tuna element/ in elan gospodarset

Sc va precede in pnmul rind la Mobile.a exacti a produdor altmentare obpnute er consume. In goapodane. portend

del. produrma totala a exploatam Winnti ate mu. es. Y.,acade anolut toate cannattle tare au prima o alta deem...toedeeat en &centre hrana proem. ata (umber ;tend mana deangora!e enum aaaaa en tabloul II Atheolele dementare pot Itde orlon& enema'a nu vegetaJi cae macorstatea loe proven deninapt gospodana ph La &nun se vor adauga toataahmentele achintoonate den afar/ intr un chsp eau altul Tot-deauna intrebarea pnerroare la un anon' ailment. ',enureerne,: pusi erratum pi nu global Nu en va intrebs. de paid.Cat& came de vaa a connmet rn gonna:line rn morsel arm-let expo./ Rispungul preen va h fan indent§ i I. in.trucit aneurnerea nu ponte h obtenuti dear o dati Se v introaba lesa daub se cap pone crone. pi Ingrásat? A chist porcde Cauun nu in curet.' armlet ce gramme ant cite chilerame de unturi p. Menu. nos, ce a find cu camea and fl

CUM eonsunlatuli La fel on va procede eu men berbees am,alt. vac Se va intrebe dear cccccc i plain ce fel pa at, ene-ma, le vindut nu neat, cite a twat put eau Inman marnea greutate are tn malentu un per gisni sau alti paean titata (ventrand declarar...) etc etc Pentru complete micamapasen. retrain. in sitarist daci a eurnpirat carne in ennuianulua de unde tu te prole& (la eirinitorl, prentee muneir, anda lost he tits ora, etc ) cat plat.t, co fel de ccccc cum-pint st ate &flume Tone coate stetreban su drept stop de

¡men:areaa mecum annulate, dindu-t putsma el aspundinnt la tntrebinle pun

Exemplul dat pentru coneurnatta de cane poste R token(cat reoehheinle de qgoare) pentru encaro dm rtseolele alareentere enumirate an tabloul IV, caen poste h completar dealtfel dela ca, dun/ Datum alunentulut comment.

Ftlepunaunle pnmate sa vor ccccc mna pe un bloc-note. elultenor... vor etabils p, manna. In tablou cantstiple obranutepeen interne,s O atenrae deorolciti trebue data ccccc moansde tarni goepodinez tu &lento amnia &lament.. (earnnatun. legume mermen. Inane, etc )

Canna/010 de elemente non h crew. In nickel In lalograme.hin nu heath dual nature imam. nine.'

Odul tabloul IV eompletat ca tut. Annie'e consulate.anchetatorul rate runt es notere once Ate InforniellUnt euplimentare apabile de educe limunn prepense de ordin calstaten agents out olulus altmentersee p barrener ahmentare insteePodine Poate este none., sa preventm er anchetator a o

re amp. anumstor capetole este d ccccc aaaaaaa pr tot.dearera bete vented score edam. maxanum de meatus indeclarant p tmegtatrare

F Anne. Tdatnei es legless. ma/settle 32-37 pan amende intreInn la care premnunea pr cabmen rispunsulus depsndoexclustv de pereprenutatea, mantel da ob pe pi inderneurea anchetatorulut antel teca t nu Isom innate anpra larfelul In care aunt formulate rind Intimations garment. &supraseeped.

G. Inefirpt Is Observaltuns generals enehetatorul one labar da once seformagrum pa care le credo necenre pentru,completarea calstatovi Unapt.er gospodines in ansamblel etsau la encore din capirolele tratate maim& pe caen formaland I inceara al o preenexe inaJ melt in orehne untatanvi

Toate formularele completate vor purta eemnitura enchetatorulur et van meelaculus camel timbal riepanaton de exacts.tales ¿alelen cupreue in formular

125

1) Caldatea olimentelor consumate

5) Felul mancarunlor pregatite

61 Descrierea pregatiril mancard in general si al fiscarui fel in particula

1.26

Judelul _ _

Satul

Str.

FOAIE DE ALIMENTATIE

pe ziva de . . luna ... anul

Numele ;1 pronumele capulut de famine

Nr. formularului de ancheta

Consumatia alma, '1 actwitatea depusa In gospodarie

11

Z

FELIIL ALIMENTELORCONSUMATE

to

4; Iz a

41

e

1.1

d

rerl..11.1. CM au consul:nut betas

IIIINCA INDEPLIN1T1el DURATA El

J

PranumOlotrotru

tNrAlul nul

...sa si vs.rgatma

t

7.5

h

5

i>I

1 - ......-................-- ---... _ _ .

2 2 -.3

_

. _ .

4

5

_ _-

---------7

. . _..

8

--- _ 8

_

_ - -----------______________9.........9 . ._ -.

--- -- --- -10 .- 10 ---11 11 _ ___. .. -.__ ._ --...____12 12

13

_

13

-.__ .. ... ._

.14 ____ 14 -- .

-15 _._ _ __-... ... 15 - - --

16 - -- --- .- .. 16 - _. - ---17 17

18

_ __ __ __... 18

__. _ _

.

19

..19

-

20

. __

..-- -. _

- ---- - -- --- -

_

" _ -_

7) Desctienta modului in cara au foil consumate alutranteie si durato lar s oasis de masa. cine si ce s'a mancat almoneda,

la amiaza. in timpul zilm, mara . _

) ConsideraPum °supra hispenil enmadere (pregatire, consumarse)

9) AH. observalluni

Formula-ni 11 ..Foam de ahmentalle alma ' este un cumplement al pramulua formular, dar poate h intrebantat p mparatIn parad cm m va Inregestra temp de o siptimini toate ah-mentele pamema (nepreparate eau bruta) cave es miga la pm-

itere. miman. In huata a Se u incepe pan ¡nutrieres me-mela capulua de lambe Ontrebue P numirubia formo-larulua 1 de aneheti in cara au trama toste datele enformatsvemurar. gospodinee respeeteve pentru mul entreg

In tablead de sub puncen! 3 ea va wats In chip oraet ei com-plet atit consumiste. alma cit a muncele erutaste de linearemembru al famehee. sau de once ola pernean Prima urehacrat in goapodine In coloana b en vor separa. almo-lut mate alementele p, artmolele alimentare (nu felunle de min.cre) can au fut folosete, In ano ureetati. pentru hrani spe-aheindu-ae malato. de mima (totdeauna in lulograme et ceanule achei fana de porumb kgr 1.450. carne de vaca kgr0 800 untará kgr 0,090 ate sau In luna !antele de vea letre2 500 aten letra 0.070 ete ) Cantinrea ge mi rrrrr ea prealabel&

tutuma. rtscolelor ahmentare mte absolut obligatorio a al)gurul maitu de abone date velada Once apreciare pusomi& trebue inlátUrati

Se atrage mantea &supra 'menino ci In gomm3ine pot rimine alimente dan tau precedenti In cazad cand au fost consu-mado doua o, se va 'aromara la obaervapa felul sa untati-pie consumate Dememenea data planea nu ae faca su se cunapiri In (encare ea se va nota citi tina (-talud pentru uncuptor de peana mu pentru malead preparat vs In ate alemincat

Plantel ca amentele falcada ea u urceta munas depusiace a in gomodane In mea stop se u trua. in eoloanela

e b Is I, pronuncie. eratul 53 vianta fiecaran membru al 'miro-dines vare malva. Inda rrrrr sub co formé in goepodinela ami, fin azul ciad mimare. cebar can lucreasi la CiMOente adosé de semi) Dual cae pluma de mas& au loas bravarece pentru tampul alee m va nota Jalad humea is camama.dar mama atunet and acusa luan& nu a foet presida& denalementele deja inregurate pentru !amaga lambe In cazadciad un membru al &malea lucras late o goapodkne Pautamida a pninat pe lingi piada p hranl, aras perecen& se va cen-adora lipa p nu apere eub mea o fOrmi In talo% afea deuzul and luat masa de dmuneat& sao de raer& casi, ciadpe va reanimara (aptal sa elimantele consumate).

INSTRUCTIUNI PENTRU COMPLECTAREA FORMULARULU1 II

Daca in eme conaderata so !nema In gempodine eau la cimapermane «ame obrera h a dar vs minan, aran= *acate per'suene vor h trecute deasemenea fn tablou arfando-ea penanele mana+ panul. vira.. Lela ea chateaa munas afectaste (col.h. ip .1)

De &hiel ya pentra nrambro remake, ea va ;n'esteran psane in colean. j felul (prisa ~arara. costa etc.) mamen ma-cona el &rata *cestera in ore

L. puncen' 4 *e n face obeenraiturn, mupra calttiat clima'telar can au sena la preparares minarla . la punctul 5 fetalmincinlor pregitate dan t'eme alimente (bu, deaorbi de mrmale de touni defnpturi de la cupt'or. etc ) la punctul 6 ea va salenmodul in tare fost preparat Retare fel de mineare. premioet olmervaieunt generale mupra pregona. Cat pnveete pumtele7 333 13 intrebinle puse ancha ramunnel ame trebue dat

La oboervpsons (9) se vor trece once Ilmonn suplamentarepe case enaetatorul le gimete neceaare puta, o mm buni pcompleti intelegere envestagapei

Odaé aiptiminn inamati. cele 7 foo de aIsmentsce com.pletate ea venheate vor fi metedura te formulara! 1 de anchetamedsco-sociali ni inaantate amedeat Fundaban um le ea con-trola pa arara

Fosa, de ahmentspe (formular 11) poate fi Islam& let separas.In acule cae medien' cama va tnairuna una eau masmulte persoane eabfacate. dantre aclamen sao premiaran, din-do-le toate anstruetsunale neceeare pi eontrolind achantara& lorFosara de alarnentaile alnic poste fi completati pentru on cara(amaba dan set la cere. in afana encima anehete. se inremarema alimentana p menea intr o &Enjuté as Numirul total al fa'andador cerratate va fi de munmurn 20 p se va completa obli-gatorio ea penan alee categom maale mea profe le (fimo:-toman. meaenmi, locritora la padure etc.) deuit penen. agn-eulton In azul calor danta, se u epeafica mparaat la oboe"-valiente merme. (amiba si venatul rralloens alme (pentna lonu-ton) lunar p anual pentru celelahe e/mema

Fuele de ahrnentane intrumte in atare anchetelor medrae-somete vor fi adunase de catre medacul edupel intr un Anear m-esana p inrantate a. memez. Fundapee

Once formular trebue si poarte eemnitura onellellItorolus ploro mealeUbla eappel. ainbil rasparais/con de stachtstea p..Orstatea anchetelor

427

INSTIlVfUL DE CERCETARI SOC1ALERL-GIONALA CLUJ

Soetlo ontr000logled

OMOMMOMI.

ecoomllm

128

StATURA

II Mos. ord..post.

)IL Dhow tronamesal cololle

14. INornotrul bishionsente

IT Intelthemo mod a foul )l& Indlth000 nosolui

1b. ocoulue

CULOAREA OCHILOR

CULOAREA PARULUI

Forma Omaha s Ens, ondulaL L =Juba, buck/. =I

Struouro paroled subtire. vox mats.. moale, tare

IPhrametoPo I I E one,. 2 sir 3. media, 4 WI . 5 L InL

Contona e colroroul. oval] dreptungh.. triungluulad

..ec Po...91 s &patent,. nudel, monad. I. PoNectag' Dosch. polp. Inguol. mettle. depirlaU. dreapL1, obEci -

!garble, e Inabi. nade. scundi, soon:tall. &coil, roust

Deepened e dreg, mu% proectat

Frunuo e Arena; IncEnall. f Indinati

g ProbIol I &apt, conc.. con..... merino. in 6

i 96dra M.N. mks. tun% haenk. No. ion

RASA

*redo, Prod. DA IUUU MOLDOVAN.

Fl$A ANTROPOLOGICA

Aslootno monuold drepladu. alinpado. Orabklmelnt.

Dift010041411111 D. SL Med. Dd.

Foie monuold I. L slab3. 2. algal. 3 media. 4. puteralci. 5. V. penenucl.

Stone da notritla I L rea. 2r... 3. media. 4 boa 5 L bunLMusadoturo e 1 f. &Uhl, 2 alibi, 3. made. 4. puktoki. 5 f. puftnueL

Oran:roe I. f grosolanl, 2 prosolani. 2. more. 4 &Lead, 5 ( dermal/

flloaltosso I absent; 2 slab.% 3 meek, 4 latena, 5 f. irdensi.

Armenia tided L f. &ammonia., 2. dig., 3. nodal. 4 mm.. 5 f Ana&Mahout. 'mount.' t L ma. 2. te.a. 3. made. 4. Weal: 5. f boa

fonollnul 1 f. tea. Z. te... 3. maw, 4. bun.% 5 f boaSrarma I. f. rea, 2. na. 3 made. 4 bunk L Cbuni.Seolontotoo I. L ata, 12....koa, 3, Nedir, 4 buni. 5 f. bunL

Verso social& 1 I f cm 2. NA 3 mudo. 4 bunk 3 f bard.Gradul ta armatl DecoraN

DomjJl ua.o Nob. lob.

intoligonto. EtoNo eolneold C L

T/pul conalnoPonil

As --)e- AI 4- DA..4-- AI P

INDICELE CEFAUC

INDICELE FACIAL

IND/CEIE NASAL

t Gemnotoo coosulen

Dot. br !mho. trans.

Unpins. blooded

Lamps. usassIlor .

k Limbs. lacotoulen

T. Leto mm. o soldurdor

8. Dios. No. own. adobe

9 Omni. orts. cofolipl

Ore.toeo.. insp._ampL

13. Largimoo front min.

15. rionorrul bloonloe

19. Inaltiosso froopi . .

Dames. Indice.

Doto mown e Ewa

Lo. moat Corn. Sod.

Sfrada Ng. cod

Nomoul Rolloto

Wm° smoke gl clod obsoleted

Analfabd

Chnorolll

Soros delld Cialoril oil.

Cis. a . earl Coneubuni a oarL

Necishatit. DwortaL

Ne Iroplor sl surortlor in Wood decedall

N. monks In meota du.:14

Demo martnOlor la mom Tata

Changes neotorll

Canapes seraphim!.

FIN1

p.m.@ as bowls Ids)

menmo0isa.61 on. 61.

me. save.. mo

A. INTRODUCERE

PROBLEMELE SOCIOLOGIEI PSIHOLOGICE

Sociologia psihologica sau psihologismul in sociologie se des-volta astäzi in mai multe ramuri, dintre care cele mai de somaaunt: 1. psihologia maselor, 2. psihologia colectiva 3. psihologia so-ciala, 4. psiho-sociologia, 5. socio-psihologia, 6. psihologia primitivi-lor, 7. psihologia popoarelor. Uneori termenii acestia indict], a,celeasipreocupari, terminologia in aceasta privinta nefiind inca definitiv fixata.Totu0 existä incercari in gändirea contemporana de a da fiecareiadin ramurile acestea un continut propriu.

Psihologia maselor se ocupa cu starile de multime i cu toatefenomenele care se leaga de faptul acesta. De pilda: a) problema trans-formarilor Po care le sufere omul in multime; b) problema manife-starilor in masa; c) problema mecanismului de funcionare qi con-ducere a maselor; d) problema clasificarii structurale a maselor; e)problema mijloacelor de manifestare a maselor etc.

Psihologia colectivd se ocupa cu psihismele eolective saufenoraenelo psihice ale societatilor, cum sunt: vointa colectiva, sen-timentelo colective, reprezentarile colective, mentalitatea colectiva,. Ra-mura aceasta qtiintifica porneqte dela ipoteza ca, pe MO o vieatapsihica individuala exista qi o vieata psihica, a, societatii sau col putina omului care traieqte in grup (diferita, de a omului izolat).

Psihologia sociald, cand nu se confunda cu psihologia colec-tiva, se ocupa cu transformarile psihice ale indivizilor sub inraurirearea unitatilor sociale sau a manifestarilor sociale. Tin de ramuraameasta, intro altele: a) psihologia profesiunilor (psihologia avoca-

111. CADRUL PSIHIC

129

tului, a functionarului, a militarului etc.), b) psihologia claselor so-ciale (psihologia taranimei, psihologia burghezimei, psihologia nobi-limei, psihologia proletariatului etc.), c) psihologia indivizilor in func-tie de imprejurarile sociale speciale (o psihologie a martorului, a cum-paratorului, a detinutului, a calatorului etc.), d) psihologia atitudinilorsociale (atitudini fati)", de traditie, Uta de reformele sociale, Uta dereligio etc.), e) psihologia mentalitatilor speciale, in functie de activi-tatile sau manifestarile sociale (psihologia economica, religioasa, mo-rala, juridica, politica etc.).

Psiho-sociologia este ramura sociologiei care urmareste as-pectul psihic al vietii sociale sau al fenomenelor sociale. Urraäresteprobleme foarte variate, cum sunt: a) factorii psihici ai(instinctul gregar, constiinta de grup, imitatia, simpatia etc.), b) fa,c-torii psihici ai structurii sociale (atasamentul, dominarea, supunerea,solidaritatea etc.), c) factorii psihici ai evolutiei sociale (conformismul,concurenta etc.), d) factorii individuali in vieata sociala, (talentele sigeniile) etc.

Socio-psihologia este ramura psihologiei corespunzatoare psi-ho-sociologiei, care urmareste aspectul social al vietii psihice, adicatoate transformarile functillor sufletesti sub inraurirea, societatii sitoate fenomenele sufletesti ivite din pricina, ca individul &Mesto insocietate. Jata cateva din problemele ei: a) originea sociala a con-stiintei, a limbajului, a sentimentelor morale, a sentimentelor reli-gioase etc., b) determinarile sociale ale personalitatii omenesti (creatiesi societate, geniu i epoca istorica etc.), e) cadrele sociale ale memoriei,ale inteligentei, ale vointei etc., d) consecintele psihice ale vietii poli-tice, ale vietii economice, ale vietii nationale etc., e) rolul traditiei si alimitatiei in desvoltarea vietii psihi3e individuale.

Psihologia primitivd se ocupa cu vieata psihica, diferentiala atreptelor inferioare de vio* sociala, cu vieata sufleteasca, a popoarelorprimitive.

Psihologia popoarelor se ocupa cu trasäturile psihice diforen-Vale ale popoarelor sau ale natiunilor concrete (psihologia poporuluigerman, psihologia poporului francez, psihologia poporului roman).

coala sociologica dela Bucuresti trateaza sub denumirea de .ca-dru psihic o parte insemnata, din problemele sociologiei psihologice,urmarind altele la manifestari sau la, unitatile social°. Infatisam aici

130

liniile mari ale cadrului psihic, mai ales in ce prive0e monografia so-ciologic& a unui sat sau a unei regiuni etnice române0ii).

Ca sh se inteleagA exact situatia cadrului psihic in sistemulqcolii dela Bucure0i, trebue sá mintim ca, prin definitie, cadmionu indicui fapte, ci conditionari. Ace1a0 fapt poate fi privit ea ma-nifestare, sau ca un cadru, ca o conditie. Ceca ce intereseazA estedeci intrebuintarea stiintifica co so dA faptului. La manifestari inte-reseaz& faptul insu0, la ca,dre intereseazA felul i masura in care ur4fapt conditioneaza vieata sociala. La cadrul psihic no intereseaza a§adar mecanismul do conditionare al faptelor, nu continutul sau infA-tisarea lor. Prin aceasta se distinge de manifestärile spirituale cade oricare &it& manifestare. De exemplu, moda poate fi cercetatá camecanism, felul in care ia na§tere, se propagl 0 se impune in vieatAa,

conditionâned anumite manifestari ale acesteia, in care cazintereseaza cadrul psihic. Moda ins& are 0 un continut, manifestarilepe caro le conditioneazà, mod6, in v.ieata economica, in vieata reli-gioasä, in vieata artistica, in vieata juridic& etc., sub caro aspect secerceteazA la manifestarile respective. Opinia public& intereseaza deasemenea i cadrul psihic i manifestärile. Ca mecanism, felul in carese formeazA, se manifest& qi inräure0e vieata sociald, opinia public&tine de cadrul psihic. Consecintele opiniei publico §i continuturile ei,opinie public& in vieata politicá, opinie public& in vieata moralà, opiniepublicii in vieata economic& etc., tin de manifestArile sociale. Ace10.0lucru in ce prive0e conformismul, inovatia, obiceiurile, riturile, cere-moniile etc.

Din vieata psihic6, individual& intereseaza tot numai conditiona-rea, nu faptul, caro cade in sarcina psihologiei, nu a sociologiei. Deexemplu, inteligenta este un fapt psihic qi e cercetatA ca atare de psi-hologie; in nasura insa in care ea conditioneaz& un fenomen social,prive§to qi sociologia, la cadrul psihic.

Stiinta distingo in domeniul vietii psihice douä, planuri, doll&feto ale vietii suf1ete0i, dupa cum au ca sediu, indiferent de origines.lor, individul (psihologia individualti) sau grupul (psihologia colectiva).Cele douä feto sunt in raport de polaritate qi se intregesc deci reciproc.In cercetarea unui sat vom urmari amändou& fetele vietii suflete0i.

Se stabilesc aptitudinile psihice ale sAtenilor, de obiceiu prin me-toda testelor (teste de abilitate manualg, de inteligentä, de caracter etc.).

1) Dup5 D. Gush : Problema Sociologlel (Acad. Rom. 1940), pg. 41 e urm.

131

Rezultatele stint prelucrate statistic pentru a fi comparate Cu rezul-tatele din alte sate, pentructi altfel nu aunt semnificative. Se urmärescpe calea aceasta corelatii intre diferite fenomene, de pildà, corelatia din-tre fenomenele biologice 0 psihice, cum ar fi dintre raa, qi sensibilitate,dintre bolle ereditare qi inteligenta etc., sau corelatii dintre fenome-nele psihice qii sociale, cum ar fi corelatia dintre inteligenta qi succes,dintre caracter §3i succes in vieata economick in vieata tocia15, etc.

Po lângA aptitudinile formale, se cereeteaa. foaxte amanuntit con-tinutul vietii suflete0i: ideile, sentimentele atenilor, orientArile lorfatA do societate, fat6, de univers etc. in mAsura in care acestea in-rtturese activitatea socia16, a indivizilor. Ca tehnicit se intrebuintftzAbiografiile, autobiografiile qi convorbirile (interview"-urile).

Dar dach pentru psihologie toti indivizii sunt interesanti, pen-trud, sunt chiar obiectul ei de cercetare, pentru sociologie, care urinri-reqte numai inraurire,a indivizilor asupra societAtii, nu WO indiviziiaunt deopotriv6, de insemnati, pentrucii inrilurirea lor nu se face inchip egal.

Intre indivizii care compun o unitata socia16, exist5, diferenteIn ce prive0e gradul lor de socializare, gradul qi felul lor de parti-cipare la viea,ta, socialà, i gradul t. i felul de contributie sau creatie indomeniul manifestArilor sociale. 0 parte dintre ateni, din motivefoarte diferite (invaliditate, arAcie sufleteasck lipstt de sensibilitate,indiferenth temperamentalà etc.) au un contact sara,c cu satul. Ei aurelatii social° putine (neamuri patine, prieteni putini, afaceri reduse,nevoi putine) qi manifest5, o lipa, de interes pentru vieata publica. (coo-peratic, administratie, politicl etc.) qi pantru valorile culturale (bi-serick publicatii, amin cultural etc.), ducând o vieatA, mai mult izo-lata.. Categoria aceasta de indivizi este foarta putin interesant5, pentrusociologic. Alta parte din säteni se caracterizeaa printr'o participarelarga la intreaga vieat5, socialk la manifestarile sociale 0 diferitele lorproduse. Indivizii aceOia: datorit5, intinselor relatii qi intinsei expo-riente sociale, acumuleazk pastreazà, toi transmit valori. Din pricinaaceasta ei stint: a) agenti de mentinere a, vietii social°, b) agenti de)intensificare a vietii sociale, c) agenti de raspândire a fenomenelor so-ciale. FArS a fie creatori in sensul spiritual, ei sunt totu§i creatoridin punct do vedere social, stint creatori de vieat6, socialk Dacl ni-meni n'ar participa la biserick la qeatori, la hod, etc., fenomeneleacestea ar dispare cu deasfirqire. Indivizii din aceasta categorie cu-prind figurile reprezentative ale satului in tot ce prive0e confor-mismul, traditia qi, In genere fenomenele sociale consacrate. Intre

132

ei gAsim po cei mai buni informatori, pe cei care Btiu jocurile, can-tecele, ceremoniile, tehnicele de lueru, obiceiurile etc. pe cei caréle Btiu Bi le practicA. InsemnAtatea lor este covetrBitoare pentru sat,pentruch ei asigur& activitatea normal& a acestuia pe toate tArAmurile.In sfarBit, a treia categorie de indivizi (mai putini), nu se multu-mese cu ceca ce li se d& de-a-gata sau li se impune de grup, elincearcit inovatii in vieata economicA, in vieata spiritualA, in vieatajuridicit, administrativA etc. Se intelege, inovatorii nu sunt deopo-triv5, de insemnati. In once caz trebue s5, se disting5, in chip precieinovatorii prin imprumut, care aunt mai putin interesanti, de inovatoriiprin creatie, care sunt foarte interesanti. Sub toate formele lor, ino-vatorii aunt ag,enti de evolutie socia15,, fie c& aduc elemento din al%parte, din alto sate sau dela ora, fie el le creeaz& chiar ei. Fireste,evolutie nu insemneazA intotdeauna progres, inat aportul lor din acestpunct de vedere poate aves, o valoare foarte schimbb,toare. In ericecaz, c,ercetarea sociologic& va urmhri Cu deosebit interes pe toti ino-vatorii si mai ales creatorii din sat (indiferent sexul si virsta).

Dup& cercetarea raporturilor diferitelor categorii de indivizi enunitatea social& (sat sau regiune), se cerceteaz5, chiar in continuare,atitudinea grupului (ca intreg) fat& de acesti indivizi (fat5, de cei izo-lati, fat& de figurile reprezentative, fat& de inovatori) Bi se trece astfella cercetarea vietii sufleteSti colectivo.

Statul do pildA, consacrA, d& ascultare, a,cordA prestigiu Bi auto-ritate, boicoteazA sau dispretueste etc. dela caz la caz, diferitele cate-gorii do indivizi. Se ajunge astfel la cercetarea opiniei publico a sa-tului, fenomen psiho-social foarte important prin inrhurirea lui asupradiferitelor manifest5,ri sociale. Opinia public& la sat nu este decfit gurasatului, care imbrach uneori o form& inferioarA, de bArf ire Bit intrigA,alteori o form5, superioarA, de seloctie Bi propagare de valori. In feintmesta gura satului constitue o frAnA pentru multe abateri §i unindemn Bi o incurajare pentru activitAtile si atitudinile folositoaregrupului.

Opinia public& a satului nu este ins& un fenomen de sine sti-tAtor. Ea purcede ,dup5, rezultatele sociologiei moderne, dinteun ade-vArat sistem de vieatA psihicA sociall, sufleteascA a indivizilor. Pro-blema centran a cadrului psihic, dup& Bcoala dela Bucure§ti, esteproblema mentalitAtii sAteSti, sau mai pe larg, a structurii psihice asatului. Mentalitatea, colectivA poate fi magicA, religioasA, pozitivistAetc.), fapt care trebue cercetat pentru fiecare sat in parte.

Structura psihicA a satului stA la baza tuturor manifestarilor

133

lui sociale. De pilda, mentalitatea magic5, inraureqte vieata economica,vieata spiritualk vieata juridic& etc. La fel, mentalitatea religioashsau cea pozitivistá.

Deosebit de aceastá mentalitate colectiva, existA o diferentierea psihologiei satului dup& manifestari: 1. o mentalitate economica sauo psihologie economicA taraneascA, 2. o mentalitate religioas& tArA-neasca, 3. o mentalitate qtiintifica qi filosofica tgraneasca, 4. o men-talitate artistic& tarAneasc5,, 5. o mentalitate juridicA taraneasca, 6.o mentalitate mora15, t ArAneasc5,, 7. o mentalitato politica tilráneasch,8. o mentalitate administrativii tar&neascA. Problema mentalitatilorspecialo (a psihologiilor speciale) a fost foarte putin urmAritä, incercetArile do teren de pan& acum. Studiul lor, impreuna cu al men-talitatii generale, va 15muri multe din problemele sociologiei tarane0i,pan& azi abia bAnuite.

Traian Herseni

B. PLA.N GENERAL PENTRU CERCETAREACADRULUI PSIHIC -

I. Indicatiunile metodologice precise implica lamurirea intregiistructuri i rezolvarea tuturor problemelor ridicate de obiectul cerco-tarii noastre, adic& sfarqitul qi nu inceputul unei asemenea operatiuni.

In qtiint5,, un tratat de metodA creqte qi se 15,mureqte deodat&cu inaintarea sistematic& a cercetarilor, intregindu-se doar la captitulacestora. El indic5, fazele eforturilor de cunoaqtere, infätiOrile obiec-tului, inlAntuirea sa problematicA i rezultatele incercarilor de so-lutionare.

Intru cat cercetarea noastrA privitoare la vieata psihic5, a unuisat, este, in parte col putin, realizata, organizarea qi redactarea stu-diului fiind in curs de efectuare, unele dintre elementele metodologicele considerara deja 15,murite. Putem dar formula cateva dintre ideilegenerale care ne-au cAl&uzit.

Pentru rezultatele acestui efort i pentru problematica generala aobiectului cercetat, vom reproduce aici titlurile de capitole ale studiuluiconceput de noi, care indica intelegerea pe care o avem, in stadiulactual al cercetarii, despre structura general& a acestui obiect. Este

evident ca unele lucruri urmeaza, sa, fie adâncite in cercetarile ulte-rioare, care vor ridica noi probleme si vor necesita noi eforturi delamurire.

tiinta fiind mai intai un sistem de adevaruri absolute, sauo ordine sistematica de cunostinte veritabile, isi are scopul imediat sipermanent in sine insasi.

Nu scapara de ignoranta deat urmarind stiinta in vederea cu-noasterii si nu pentru un scop utilitar" (Aristotel).

Adevarul obiectiv, odata descoperit, cere sa fie exprimat cu toatasinceritatea in notiuni dare care nu comporta nicio valorificare morala,in sensul rastalmacirilor subiective. Sinceritatea stiintifica implicauncle dificultati and se refera la vieata sufleteasa, a oamenilor.

Pentru cercetarea vietii sufletesti umane, pe lfinga sagaci-tatea si ratiunea patrunzatoare a omului de stiinta pura, cercetatorularo nevoie si de alto calitati:

-Eu Ondesc intradevar, a pentru a. verifica corect daca un su-flet traieste bine sau rau, trebue sa ai troj calitati: stiinta, bunavointaisi francheta" O.

Acest adevar este valabil nu numai pentru cercetarea stiintifica,a vietii morale, initiata de Socrate, ci si pentru vieata sufleteasca ge-nerala a unui grup de oameni. Pentru aceste motive, atunci and re-curgem la anchete Fi convorbiri, folosim metoda socratica, adica cer-cetarea, in comun a subiectului propus pe calea dialogului, insufletitde gravitatea problemelor si iubirea de oameni, care acorda toata serio-zitatea color mai ciudate situatii, color mai umile eforturi de lamuriresi celor mai elementare Incercari de cugetare. Aceasta este doar unadintro metodele noastre de investigatie.

In general pornim dela pareri, idei, credinte, obiceiuri etc., delaexperienta directa a faptelor psiho-sociale, adica dela vieata continuu pre-zenta in fata noastra, de care ham cunostinta intr'o perceptiune di-recta, unde prindem originalitatea coa mai concreta a a,cestei vieti sicontinutul sau imediat. Trecem apoi la adevarul imuabil pe calea On-dirii logice. Abstractiunea trebue sa-si aibe sursa si verificarea imediataIn fenomenele concrete particulare, in experient5 caci stiinta progre-seaza numai prin experienta.

Datele experientoi sunt intotdeauna reale. Realul este intotdea-una organic si complet, pe cand cunostintele si tooriile noastre despreel sunt intotdeauna partiale si unilaterale. Structura psiho-sociologia

1) Socrates cAtre CaHides, in dialogul lin Platon Corgis'''.

435

a satului este un tot complex, de cele mai multe ori foarte greu dedefinit.

Cfind nu cunoastem decAt un adevar fragmentar si empiric,pentrucli 1-am experimentat direct, dar fara sa fi inteles conexiuneafaptelor in inlantuirea lor generala si ratiunea care exista in tot ceealce am experimentat, Inca n'am cunoscut mare lucru. Vieatapentru toate scopurile sale marunte, imediate si relative, se poate mul-tumi i cu evidente si adev5,ruri relative. tiinta urmareste ins& adeva-rul cu valabilitate generala si universala, care implica verificar irefu-tabile.

Depttsirea empirismului, necesara pentru o cercetaro carenazuesto sa intemeieze o stiinta, Lida tocmai in putinta rationala de asurprindo legaturile faptelor si adevarurilor particulare, legaturi careconstituese ele insesi adevaruri universale si necesare, fara incetareverificabile.

De aceea nu putem ramttne simpli inregistratori sau compilatoride fapte si observatiuni pur empirice, dar nici nu ne putem lasa an-trenati de teorii speculative, care deformeaza realitatea, alterand sensulobservatiilor reale. Pe de alta parte lipsa totala de conceptiuni siintuitil prealabile, ar face cercetarea noastra imposibila.

Teoriile si generalizarile stiintifice rationale vor avansa deci pemitsur5, co faptele din care ele se ridica, permit verificarea lor con-tinua. Metoda empirica i generalizarea sistematica se inlantue si seBustin reciproc in aceasta cercetare.

II. Cercetarea stiintifica asupra cadrului psihic, adica a structuriipsiho-sociale satesti, va urmari diferitele elemente sociale ale spiritua-litdtii traditionale, sub raportul lor continuu actual si activ fateide functiunile psi/rice ale congiintelor individuale, cu interpatrundereasi determinarea lor reciproca.

Vom degaja problemele generale de psiho-sociologie pe care cer-cetarea structurii psihice satesti le impune si vom defini elementeleconstitutive ale cadrului psihic luand in cercetare tot ceea ce sub forma.gfindurilor, sentimentelor, conceptiilor, credintelor, riturilor, ceremo-niilor, notiunilor pozitive si faptelor zilnice axate toate in jurulsoartei omului, ca individ i colectivitate totdeodata determina

explica actiunile sale pentru solutionarea nevoilor multiple si variatepe care, le implica existenta acestui om.

Voin urmari ceea ce simte, gandeste si faptuieste satul inlegatura cu vieata i sanatatea sa, cu munca si obiceiurile sale, cu

136

relatiile oarneni/or cu semenii, gAndurile si simtimintele morale, inte-legerea fenomenelor naturale si orientarea general& in lume, pentrua desprinde din toate axestea, structura mentalitdtii sätegi.

Pentru vieata sufleteascd individuald vom urmari imprejurArileIn care stArile sufletesti se manifest& cu mai multa putero. Vom ob-serva stArile exceptionale de emotie durere sau bucurie, iubire sauurA, simpatie sau antipatie etc., incercAnd sA degajAm si BA anali-zAm faptelo si motivele ideologice care le justifich in constiinta in-dividual&

Pentru satul ca unitate sociald cu existentA istoricA, vom stabilielementele generale ale structurii mentalitAtii colective, imposibil dededus din legile vietii mentale individuale, atlicA vom distingo prin-cipalele tipuri ale mentalitAtii colectivo si vom descrie particulari-tAtile caracteristice ale acestor diferite tipuri.

Dup& studiul general al mentalitAtii satului vom urmAri o analiz&psiho-sociologicA diferentialA, vorn stabili o tipologie a constiintelor indi-viduale, a cAror structurl este determinat& de elementele spiritualitAtiitraditionale, urmArind modalitAtile, originile si felurile operatiilor dupitcare se formeazA si se comporta constiintele individuale fat& de formeletraditionale do simtire si gAndire socialA. In azeastA parte vom tratadespre constiintele individuale, cu referintA la implicArile altor con-stiinte in functitnile si desvoltArile lor, sau la elementele afective, ideo-logic° si voluntare, sociale obiectivate si ea institutionalizate, inteoserie de stiluri distincte de mentalitate care se impun individului de-terminAnd si lAmurind comportArile sale in diferite imprejurAri con-crete.

Cu ajutorul sAtenilor vom stabili care elemente din vieata lorsunt considerate mai importante pentru ei insisi si care anume momentaale acestei vieti Bunt mai esentiale, concentrAnd atentia noastrA cu pre-Were asupra axestora.

III. Ca metodA generala vom folosi toate mijloacele de investi-gatie ale stiintei pozitive:

descrierea, inregistrAnd fapte si comportamente, va lAmuriideile si sentimentele care.le determinA, prin convorbiri si anchete; vacoloctiona, obiecte, insemnAri si documente (fotografii, texte scrise etc.)care ilustreazA unele aspecto ale mentaliatii generale.

experienta va verifica ipotezele si intuitiile referitoare la as-pectele eterogene ale mentálitA,tii sAtesti, la interpAtrunderea si in-lAntuirea lor in constiinta colectivA si in cea individual&

137

c) metoda istoricd f i cea comparativa' vor lamuri transfor-marito in timp ale structurii psiho-sociale sate0i, inlauntrul weleia0unitati sociale, ca qi diferentele fata de alte unitati sociale; vor definilocul acestei structuri mentale in cadrul general al mentalitatii orne-ne0i §i vor indica sensul transformarilor surprinse.

IV. Ca fa.,ctori detertninanti in structura psiho-sociala sateascavom urmari:

fortele exterioare care determina' aceastd vieatd sufleteascd0 caro pot fi:

a) cosmice, b) biologics, c) istorico-sociale;izvoarele sociale ale structurii psiho-sociale seitefti, care se

.manifesta ca:a) rituri i ceremonii in legatura Cu: na0erea, botezul, inmormanta-

rea jocurile de copii, ceata de feciori, hora, qezatori qi claci; b) re-latii intre oameni, conceptii morale, conceptii religioase, sisteme degandire 0 conceptii despre fenomenele naturale etc.

functiunile afective, ideologice ?i voluntare ale conqtiintelorindividuale in aceasta reciproca 0 reversibila determinare.

V. Analiza structurii psiho-sociale sate0i va cerceta:1. Elementele componente fi mecanismul transmiterii mentali-

teitii scitefti generale, urmarind in deosebi mentalitatea copiilor, adicaelementele spiritualitatii traditionale care au pus deja stapanire pecon0iinta copiilor, determinand 0 explicand sentimentele, conceptiile0 faptele lor.

2. Diferitele structuri de mentalitate, reconstituite din 'ragmen-tele manifestate in faptele, credinple f i obiceiurile oamenilor pi inconftiinta ion actuald:

elementele componente qi structura conceptiilor maqice;elementele componente 0 structura conceptiilor mitice;elementele componente 0 structuta conceptiilor religioase;elementele componente i structura conceptiilor pozitive.

3. Pentru toate aceste planuri distincte de mentalitate, se vorurmari:.

diferentierile lor esentiale;actualizarile lor in con0iintele individuate;fundamentul lor afectiv;functiunea lor dinamica in determinarea faptelor omene0i.

4. Se va pune in discutie valoarea f tiinfificd a dovezilor desprestructura mentalitcitii descrise: convorbiri, fapte, insemnari 1;4 docu-

138

mente, facändu-se apoi dovada experimentan a afirmatiilor sustinute.5. So va urmäri coexisten ta diferitelor planuri de mentalit ate

adica:

interpätrunderea elementelor eterogene, conceptii apartinfindla diferite planuri de mentalitate esentialmente distincte, in structurapsihich säteascA;

interpä'trunderea elementelor eterogene in conqtlinta in-dividualä;

fapte qi actiuni puse in serviciul unui scop unic li deter-minate de motive ideologice apartinänd la planuri diferite de menta-litate actionând doodata.

6. Prefacerile mentalittitii ecItegi, deduse din:transformärile generale ale spiritualitätii qi vietii psihice 86-

teqti, sub influenta actiunilor individuale, raportul intre traditie §i

inovatie;conflicto intre diferitele planuri de mentalitate sateasca.

7. Sensul prefacerilor mentaliteitii scitefti, deduse din:transformarea conceptiilor despre fenomenele naturale;transformarea conceptiilor morale.

8. Conftiinta scitenilor despre aceste diferite planuri de mentali-tate f i despre transformärile lor.

VI. Se vor stabili raporturi intre formele elementare de cugetaref i glindirea sistematicii, urmärind:

1. Functiunile vietii spirituale ?i. mentaliteitii generale in vieatasatului pentru:

indrumarea tuturor aspectelor vietii omeneqti in aceasta lume;cäutarea solutiilor pentru nazuintele omeneqti la vieata eternä.

2. Cugetarea spontand in vicap psihicil seiteascei f i fundamentareaunui sistem de filosofie:

temeiurile fundamentale ale existente', sensul qi rostul exis-tente' cosmice; sensul qi rostul exestentei umane, individ, familie qisocietate;

puterea de pätrundere a mintii omenesti, adicA rostul 9i li-mitele functiunii de cunoaqtere cu care este inzestrat omul.

3. Locul mentalitätii sategi in cadrul spiritualitätii umane ge-nerale, nivelul acestei mentalitäti 9i caracteristicile structurii sale.

139

4. Foloasele acestei cercetäri pentru:cunoasterea psiho-sociologica a poporului roman;deslegarea unor probleme de psiho-sociologie: prefacerile spi-

ritului obiectiv prin actualizarile sale subiective; surprinderea sen-sului, progresului si limitelor in transformarile spirituale generale.

Gh. Foca.

C. PLANURI SPECIALE

a. PLAN PENTRU CERCETAREA FRUNTAILORDIN SAT *)

Ca once colectivitate omeneas* satul nu se compune din indi-vizi do a,ceeasi valoare. Oamenii mai inzestrati *get intaietate fatade ceilalti si uneori, cand ei aunt individualitati puternice sau perso-nalitati de seama, &win conducatorii firesti ai satului, adevarate auto-ritati naturale, alaturi de cele oficiale, si exercita in chipul acesta oinraurire foarto insemnata asupra oamenilor, Sunt oamenii de frunte,purtatorii de cuvant, oamenii vazuti sau ascultati ai satului, pe careii denumim cu termenul de fruntasi.

Planul nostru insira &atom intrebari in legatura cu pro-blema fruntasilor, grupate in doua parti. Partea intaia cuprinde in-trebarile care se vor adresa cat mai multor oameni din sat, ca saaflam opinia satului despre fruntasi. Partea a doua cuprinde intre-baffle caro se vor adresa chiar fruntasilor.

I

Existii camera bine fizuti si ascultati in sat, deli nu an o calitate oficialii?Care sunt acestia?

Existii In sat oameni care desi detin calitiifi ohmic., nu au nicio treceresan situ, care se bucurti, de mare autoritate in slujbele lor, datoritä. caliatilor lorpersonale?

Existi, oameni ascultati in general, en o putere de inraurire in toate do-meniile, atilt in bine cat si in rAn san numai in anumite domenn?

Cum explici satul autoritatea fruntasilor? Insusirile ce se cer unui s5.teanpentru a fi socotit fruntas (moralitate, viirsti, pricepere, instructie, desinteresare etc.).

Imprejururiiii de natura socialä care ajuti la sporirea antoritittii (avere,gospodärie Ingriptii, familie numeroasit, categorie soma, functii indeplmite In adrai-

140

1) Intocmd ai utilizat in 1938, la Dr&gug, dupli indicatule d-lui Traian Herseni.

nistratia satului, legituri cu orasul etc.).Existrt i femei care se bucuri de autoritate in sat? Care stint? In ce

domenii ale vietii sitegti? Ce insusui au?Fruntash satului, indiferent de sex, in feluritele domenu de actintate

(in vieata morali, in neata economici, in vieata de familie, in magie, in cere-monli, in invätituri, in rehgie, in literaturi, in munci et,c ). Ciror cahtittidatoresc intfiletatea? Rolul lor in sat? Inriunrea asupra comunitOtii sitesti.

Se exerciti autoritatea fruntagilor pe intreg satul, sau numai asupra anorgrupuri mai restrinse (vecinitate, famihe, neam, cartier etc.)?

Legitunle fruntasilor ea neamul din care se trag. Isi ajuti neamarile; nea-marile se mindresc ca ei gi h sprijini sau sunt In conflict?

10 Relatule fruntagilor ca satul. In ce misur5, participi fruntasti la matssatului i determini cursul acesteia? Ce foloase are satul de pe urma lor?

Relatule fruntagilor cu oficialitatea. Ce antudine au fruntasu fati de ofi-cialitate dar oficiahtatea fati de ei? Colaborare, conflicte.

Participarea frantasilor la neata pabhci. Daci au ocupat sau ocuprt

functii publice la conning, bisenci, cooperativrt etc. Care se in de o parte gi innturescsatul tara a ocupa functiuni pubhce?

13 Relatnle frantasilor intre ei. Colaboreazi pentru binele obgtesc? Isi re-=lose reciproc autoritatea? Sau se dusminesc si se combat reciproc?

Gruptiri de adepti sau partir,am. Se creeazi In juru1 fruntagilor grupunde adepti, partale loe,ale? Cura se manifestO acestea fat.5. de conducItorii lor i undofatrt de altele?

Cura se mamfestä autoritatea untu fruntag (i se asculti sfatul, e con-sultat in difentele imprejuräri, ja cunlatul in adanin, intervine pe Magi autori-titi, la parte la delegatit etc )?

16 Lista realizlinlor care se datoresc frantasilor din sat pe o penoadä. citmai indelungati. Se mai in minte anumiti fruntasi de alai dati, cirora satul ledatoreste vre-o realizare? De ce opere h s'a legat numele?

Isi poate pierde autontatea, un fruntag si din ce primal? Virsti preainaintati, retragere din vie* pubhcii, sOricie, purtiin ante etc.

Biografia hecinu fruntag, cu stAruinte speciale asupra insusirilor, fap-telor i imprejurinlor care l-au ajutat si-si cistige situatia de fruntas

Ce asteaptii satul dela fruntagi si care este rolul lor efectiv?

Il

Ii di seama fruntagul de atrtoritatea de care se bucuri?Recunoaste i autontate,a altor sacra?

3 Ciror cahtiti personale atribue el autoritatea de care se bucuri?In ce domeniu se consideri mai ascultat? In ce imprejurrtri a intervenit;

ce sfatun a dat; in ce mrtsuri au fost urmate?Cura priveste colaborares ca ceilalti fruntagi si eu oficialitatea?Cura Ici pnveste partizanu, familia çi neamanle?Ce rost 1st atnbue in mata satultu si cum intelege si exercite?Conceptia frantagului dcspre vieata siteasci. Ce critici Ii adace, pro-

punen gi piren pnvitoare la imbunititirea ei.Silvia Dumitrescw

141

142

b. PLAN PENTRU CONVORBIRILE SOCIOLOGICE

Dupä eercetarea general/ a fruntasilor sau a autoritätilor so-(Planul a.), trebue sa no oprim la un numar mai resträns dintre

ei, cei mai reprezentativi pentru fiecare ramura de activitate social/.(viata economica, viatä, religioash, viatei politices, etc.) pentru a ademcicunoasterea lor.

Intelegem sub denumirea de autoritate sociala sau fruntas peonce individ, femeie sau bärbat, dintr'o unitate socialä (sat, oras,tinut), caro se bucurä, indiferent de functiile oficiale pe care le de-etine, de o trecere deosebitä in ochii semenilor si se distinge prin puterealui de inräurire de masa celorlalti. Ne gändim asa dar la personali-tätile dintr'o unitate socialä i fruntasii tuturor sectoarelor de mani-festare sociala, care exceleazá prin calitäti personale, la coi cA,tiva

care formeazä prin talentele lor felurite elita grupului social.Studiul sociologic al unui treintas sau al unei autora/4i sociale,

In sensul acesta amanuntit, trebue set cuprindä:

O biografíe cu stiruinte speciale asupra imprejuriralor sociale ea o puteremai mare de inriurire: familia din care se trage, scoala, armata, cäsitorie, profesie,ciliitorn etc. dupg povestirea celui cereetat, verificatii pe cal e cu putinfi si eainformath din alte

O convorbire sociologic& despre conceptule, cunostintele çi atatudimle celuicercetat (Vezi consideratule generale in lucrarea noastri Teoria monografiei sociologice,pag. 138-139). Se poate folosi planul de mai jos, potrivit tp. märit dupä fiecarecaz in parte

Si se stabileasci ce crede (conceptil, credinte, superstitn, legende etc ) si cestie (cunostante stuntifice, culte si populare) privitor la urnfitoarele probleme:

I. Cadrul cosmic. 1. Lumea, originea ei, forma si intinderea. 2. Soarele si luna.3. Stelele (astrologie ci astronomie populari). 4. Pämiintul, origine, formä, consta-tutie, raportul fati de soare. 5. Interiorul pimantului 6 Cutremurele. 7. Muntii. 8.Apele. 9. Animalele. 10. Pla.ntele.

IL Cadrul biologic. 1. Originea omului 2 Deosebirea dintre om ci animal. 3.Deosebirea chntre bárbat tp. femeae. 4. Orgamsmul omenesc (cunostante anatomacefiztologice) 5. Bohle ci tratares. lor. 6 Ig,ieni. 7. Sexuahtate.

jII. Cadrul istoric. 1 Cunostante de istorie universall. 2. Istorie nationall. 3Istoria satulm. 4. Atitudme fati de tremt (fati de traditie: spirit conservator sauinclinat spro noutate).

IV. Cadrul psihic. 1. Sufletul omenesc. 2. Sohdaritatea socialä (cum privestelegitura ca satul i cu neamul 85.u, cum pnveste pe strämi). 3. Opima publici (gura

satului, m'u o priveste, ce valoare ii d1). 4. Suptmere fatà de societate c stat sanatitudme de räzvrätire.

V. Manifestiri economice. 1 AgriculturA. 2. Cresterea vitelor 3. Ildurit. 4.ánat i pescuit 5. Negustorie. 6. Cooperative 7. Fabrici, industrie 8 Consumatie

(särtície, lux).

V1 Manifestari spirituale. 1 Religie (Dumnezeu, sfmti, diavol, sufletul omuluidupà moarte, rain, iad, pomern, särbätori Jusencl, preot) 2. Magie (farmece,, des-cantece, forte supranaturale folositoare sau viitämätoare omului- duhttri, iele, sänzieneetc.). 3. Artä, (frumos, urit, simt estetic, nevoia de podoabil etc). 4. tiinta de ,carte

inviititura.

VIT. Manifestiri morale gi juridicc. 1 Dloralitate (bine si räu, virtute,mbire de semeni, milA, aiutorare etc ) 2 Dreptate. 3 Crimä 4. Legue 5. Judecata.6. Armome soma.

VIII Manifestäri politice. 1 Statul (organizatie i administratie). 2. Regele.3 Guvernul. 4. Parlamentul. 5 Organizatule politice. 6. Program pohtic, idei dereforma. 7. Judetal 8. Comuna (primar, administratie, reforme).

IX UnitAti gi relatil sociale. 1. Familia (pgrinti, frati, sotie, copii, divort).2 Raporturi intre neamuri. 3. Reportar' intre vecnn. 4. Raporturi intre prietem5 Raporturi de dusinäme, 6. Reportar" intre sexe (bilrbati si femei in raporturile lorsociale). 7. Raporturi intre varste (tineri i bátráni, contimutate i conflicte intregeneratn). 8. Categorii sociale (mosneui sau räzegi çi vecim sau rumani, boier"mbagi, gräniceri si negränicen, bogati si säraci). 9. Confesiuni (ordocsi si unita)10. Secte religioase 11. Nationalifáti (romani, evrei, tigam). 12. ?coala (educatie,invälätori). 13 Orasul influentä, importantrt)

C) Realizäri. Sä se arate in acelasi timp ce a realmat in domenule eapracticee, insirate mai sus, si ce se strridneste sä mai reahzeze SI se infätiseAe

adicä viata i activitatea realä, ideule infIptuite, na numai credintele pure, 1. Reaciafati de natura (imbunätätiri de terenuri, secin de mlastim, niveläri ci pietruiri ingospodiírie, irigath etc.). 2. Reactu fatá de cadrul biologic (mäsuri de igienäsangtate in asezarea case", in curätenia gospodiriei, a imbrIcámintei ci igiena alor säi).3. Reactu fatá de trecut (novatá, inventl, respectarea sau calcares traditiei) 4.

Reactii fatä. de sat (izolare, sfidare, conformism, imitatie, orignaahtate). 5. Activitateaeconomicil (putere de muna, vrednicie, rechzäri in gospodärie, cum o conduce, ceimbunätätni i-a adus, ce eägtig obtme). 6. Activitatea spiritualä (frecventä la bisericá,

lecturil, mere abonate, cärp, infrumusetän in gospodärie etc) 7. ActivitateaJuridicrs si morará (ajutor oamemlor nevemsi, procese evitate prin t'una intelegere,procese judecate, infractii la legea penali, pedepse). 8 Activitatea pohtica (participarela viata pubhcil, primar, consilier comunal, delegat in chestmnile comunei etc. - lanata politicA vot, propagandä. etc.) 9. Unitäti ci relatii sociale (are famihe, cum sepoartä en pärmtii, cu sotia, cu copui, cu neamtirile, ca vecinn, cu prietenn, cu säracii,ca satul etc. - cum indtureste viata socialä: sfaturi, pilde, cooperare etc )

D) Pirerea satului. SI se urmäreaseä in sfársit pärerea satului despre persoanacercetatä (pärerea preotului, a inviltiitoralui, admhustratiei comunale, a vechulor, aneamurilor, a prietemlor etc., cum e fázut de sat si de ce).

'143

De Incheiere, si se Incerce o caracterizare general a fruntasului pe temeiultuturor elementelor de mai sus: m'Asura in care este inf1uei4at de vieaf.a socialäsi este ca atare un depozitar al expericr.telor colective, traditionale sau actuale sio figuil reprezentativa a unitätn sociale si m'Asura In care este un factor deinovatie to de propasire socialä.

Din capitolele acestea convorbirile sociologice au o insemnatatedeosebita nu numai pentru studiul personalitatilor sate§ti, ci pentrubogatia de material informativ pe care il putem dobandi pentru toateproblemelo sociologice pe care le ridica cercetarea unei unitati sociale.De aceea adaugam cfiteva lamuriri in legatura cu ele.

In cercetarile sociologice de temn suntem nevoiti sa culegembunä parte din informatiile de care avem nevoie pentru lamurirea pro-blemelor §tiintifice de,a-dreptul din gura oamenilor, prin convorbiri.Mijlocul acesta nu este intotdea,una simplu, incAt el a dus la consti-tuirea -unei adevarate tehnici de lucru. Mai ales sociologia americanai-a inchinat 'Ana acum, sub numele de interview", lucrari nume-roase. Intradevar, convorbirea intrebuintata in scopuri §tiintifice cerepastrarea unor reguli minutioase: a) timp potrivit, b) ca§tigarea lucre-derii, o) intrebari caro sa nu sugereze raspunsul, d) atitudine strainade erice apreciere etc. Regulele acestea de§i sunt necesare, nu folosescirisa decät color care au aptitud ini de cercetatori de teren. Existaoameni care, inspira incredere §i care obtin once informatie dorita,fara nicio greutate §i Mil sa fi invatat tehnica" sau metoda" con-vorbirii, pe când altii sunt incapabili sa stea de vorba cu taranii. Emai simplu sa se recruteze cercetatorii dintre coi dintäi, chiar dacape urma invata §i regulele convorbirii pentru a se forma mai repedo,decAt s'a so incerce o pregatire fortata §i mecanica a celor lipsiti. deaptitudini, procedeu care da totdeauna rezultate slabe.

Convorbirea nu are irisa numai intelesul acesta de tehnica gene-rala de a culege informatii, ci este (dupa cum se poate vedea dim planulinfati§at) §i un mijloc specific de cereetare a cadrului psihic, de sta-bilire a intregei vieti psiho-socialo, in masura in care are ca sediusufletul individual. De asta data convorbirile cauta LA redes, cät maicredincios viata sufleteasca §i sociala a unui individ, sa infati§eze por-tretul integral mai ales al frunta§ilor sate§ti, caro prin puternica lorpersonalitate inräuresc grupul §i sunt agenti de intarire §i proph§irea vietii sociale. Numai convorbirile acestea poarta numele de con-vorbiri sociologice, diferite a§a, dar de convorbirile ca tehnica.

Convorbirea sociologica urmare§te sa provoace §i ah inregistrezecat mai multo märturisiri din partea subiectului cercetat, in legatura

141

cu cat mai multe aspecto ale vietii omeneqti. Chiar cele mai mici in-tAmplari din vieata unui individ, pot juca un rol social in intelesulca determina la acesta atitudini ii a,ctivitati sociale, care pe alta calear fi inexplicabile.

Convorbirilo sociologice tind sa afle:

Aspectul subiectiv al realitatii cosmice §ii sociale, caci acesteadifera de regula de aspectul obiectiv, rezultat al cercetarii qtiintifice.Geneza qi aspectul lumii, originea qi natura boalelor, a obiceiurilor etc.pot fi obiectiv en, totul alteeva decat ceea ce cred locuitorii. Convor-birile trebue sa desvalue deci lumea subiectiva, format& pe planulvietii suflete$i colectivo §3i alta decfit lumea, obiectiva: un spatiu su-biectiv, un timp subiectiv un univers subiectiv etc.

Gradul de interiorizare a vietii sociale in sufletul individual*sau stadiul procesului de socializare. De pildk corwtiinta moralksocialk juridick politica a indivizilor, cu alte cuvinte: valorile so-ciale obiective traite de indivizi. De asta data trebue IA aplicammetoda qi indivizilor mai putin insemnati, chiar qi color cu vieata so-ciala foarte saracii.

Realizarile individuale pe plan social, masura in care insu-qirile, parerile, conceptiile, actiunile personale au jucat un rol so-cial sau au determinat o manifestare sociala.

Cercetarea trebue sa deosebeasca cu grijà ce detine individul delainainta§i (socialul"), de creatiile personale (individualul") §li ma--

aura in care amfindouli &vest° fete ale fiintei umane inrguresc vieata;grupului din care face parte. Convorbirile sociologic° contribuesc astfella lamurirea uneia din problemele cele mai de seama ale cadruluipsihic, problema raporturilor dintre individ §3i societate.

, Traian Herseni

145

TV. CADRUL LSTORIC

'146

A. INTRODUCERE

PROBLEMELE SOCIOLOGIEI ISTORICE

Sociologia istorica sau istoricismul se caracterizeaza prin a,c-centul pe caro 11 pune pe natura istorica a societatii, pe trasatura eide proces, de realitate in continua curgere sau devenire. Societateanu esto o realitate gata facuta, o realitate incremenita, ci o realitateevolutiva, in continua deaf aprare, in proces necurmat de na0Bre 0formatie, de desvoltare, disolutie 0 disparitie. Societatea nu poate fideci desprinsa de istorie, istoria i societatea sunt acela0 lucru.

Realitatea istorica este insa obiectul istoriei ca qtiinta, a tiinteiistorice, deci sociologia, qtiinta societatii (adicä qtiinta societatilor isto-rice) trebua al se constituiasca pe baza aceluia0 obiect, fixandu-0 intratarea lui un nou punct de vedere. Istoria se ocupa de realitatile isto-rice individuale, unioe, pe cand sociologia se ocupa de formele generale§i repetibile: do fazele istoriei, de treptele istorice, de tipurile de evd-lutie etc.

Dupa istoriciqti, sociologia purcede din filosofia istoriei gi decireja pe plan gtiintific problemele acesteia. Sociologia istorich puneinsa cateva probleme logice preliminare, dintre care cea mai insemnata

posibilitatea unei generalizar pe material istoric. Cum este cu pu-tint5, o §itiinta de generalizare, sociologia, pe un material unic 0 indi-vidual ca materialul istoric? Hans Freyeri) stabile0e trei solutii prin-cipale caro s'au dat acestei probleme. 1. Prima posibilitate de a sedepa0 istoria este stabilirea unor legi generale de evolutie. Sa se In-cerco, cu alto cuvinte, un studiu al legilor la care sunt supuse toateunitatile sociale autonome (triburi, popoare, cercuri de cultura). Sase stabileasca schema de evolutie, fazele pe care toate aceste unitatisociale le strabat en neoesitate. De pilda, in orice societate autonoma--

I) hp., wad Shiba der Nullar an Handwôrterbuch der Somolove, pub!. de A. Vierkandi, 1931)

activitatea economicA, familia, religia sau statul vor incepe cu formaa, vor continua cu forma b, cu forma c, cu forma d etc. nicibforma nu va fi sitritA si nici ordinea succesiunii nu va fi rAsturnaa.0 varietate atenuatA a a,cestei conceptii sustine cA numai societAtilecare se desvoltA normal, tree prin toate fazele. In realitate intervinins& o suraedenie de factori impravizibili care schimbA mersul normalal societAtii. Legile evolutiei devin simple tendinte de evolutie, care serealizeazA dupii schema stabilitA doar in mAsura in care nu auntimpiedecate de factorii extemi. 2. A doua posibilitate de a depAsi is-toria, incereatA de asemenea in sociologie, este stabilirea scheraei sauformulei de evolutie a unei realitAti individuale, fie umanitatea intreagA,fie o anumitä sectiune din istorie. SA se arate deci ca realitatea isto-ricA strAbate anumite faze caracteristice 0 cA, intro aceste faze exist&

legAturA necesarA, ele decurg, se desvoltA una dintr'alta. 3. A treiaposibilitate este stabilirea de tipuri ideale. De astAdatA nu se mairedA exact realitatea 0 nici nu se tine seama exclusiv de ea, ci sescot din cuprinsul realitAtii istorice trAsAturile caracteristice, chiar dacAnu se gAsese toate in cuprinsul aceluiasi fenomen si se stabileste un tip,fie morfologic, fie evolutiv, care no ajutA, apoi in intelegerea realitAtii.Omul economic (homo oeconomicus) este un astfel de tip ideal. Seelimin5 din realitatea umanA concretA toate trAsAturile neeconomice(moralitatea, justitia, socialitatea, religiozitatea etc.), care pot da unalt curs activitAtii economice si se pAstreazA, intmnindu-se la nevoiedela mai multi indivizi, trAsAturile pur economice. Omul economic pureste un tip ideal (nu in Bens moral, ci in Bens logic), el nu existA subaceastA formh in realitate, totusi ajutA la intelegerea realitAtii. Lege,ase inlocueste cu regula. Nu se mai afirmA cit realitatea strAbate cunecesitate aceleasi faze, ci cA, de obiceiu, de regula, realitatea se apropiede tipul ideal.

De fapt sociologia istoricA esto mai intinsA si mai feluriti decAtcele trei posibilitAti logice arAtate de Freyer. Sociologul americanHoward Becker° stabileste saso ramuri de sociologie istoricA si soco-tim el aceasta clasificare este mai aproape de adevAr. 1. Sociologiaistoric5 se opune, dupl unii, sociologiei etnografice, in intelesul cA,prima lucreazA cu material istoric, indiferent cum opereazA cu el,tipologic, fazeologic, generalizator etc., iar a doua isi procurA materialulde lucru mai ales din etnografie. 2. Inteun alt sens, sociologia istoricAse aplicit incercArilor de a determina procesul total al evolutiei ome-

-- ---- 4

I) Sociologic bisiorique (in Revue de Synthiee, t. V. nr. Dieembre 1933.

147

nesti, sociologia considerata deci ca stiinta desvoltarii civilizatiei pri-vita ca totalitate sau stiinta desvoltarii istoriei universale. 3. In stransalegaturit cu aceasta conceptie, denumirea de sociologie istorica se aplicatuturor incercarilor de a determina etapele evolutiei sociale sau alecivilizatiei, deci nu ca prows continuu, ci ca trepte caracteristice dedesvoltare. 4. Sociologia istorica se confunda in ant), ramura a ei, eusociologia genetica, socotindu-se aici toate studiile privitoare la origini,originea societatii, originea familiei, a statului etc. 5. 0 alta ramura asociologiei istorice o reprezinta studiile istorico-etnologice privitoarela viata sociala, care arata aparitia, desvoltarea si raspandirea feno-menelor sociale. Aici isi au local diferitele teorii cafe incearca 35,

explico asemanarile dintre fenomenele sociale ,fie prin originea inde-pendenta, fie prin convergenta, fie prin difuziune. 6. Sociologia istoricase aplica in sfarsit eforturilor de a stabili ritmul, seriile, modelele deinlantuire, ciclurile si perioadele in desvoltarea sociala, dar nu eaintreg, ci po fragmente sau pe fenomene partiale. De pilda, fazele bur-gheziei, ale familiei patriarhale, crizele economics ciclice etc.

*coala dela Bucuresti incorporeaza cea mai mare parte din pro-blemele sociologiei istorice la cadrul istoric si la procesele social°,dandu-lo 'intreaga insemnitta,te fara sa reduca insit sociologia la ele,intru cat exista si alto conditii pentru vieata sociala si alte aspecte aleei deck cele istorice.

Monografia, sociologica urmareste la cadrul istoric troj problemeprincipal°, de egala insemnatate pentru stiinta.

1. Formele vechi de vie,atil sockdd. In cadrul unei monografiisatesti se urmareste ce se cunoaste, co s'a pastrat in documente si ced5,inueste in prezent din viata de alta data a satului. Trecutul satelouromânesti nu este pretutindeni acelasi. El difera trite() larga m5,suradupa regiuni. Starea si organizatia taranimii a fost in multe privintodiferita in Ardea,l, in Muntenia, in Moldova, in Basarabia etc. dife-rent/ care merge uneori pana la unitatile politice mai marunte, la.vechile tari sau tinuturi, cum este Vrancea, Maramuresul sau Tara 01-tului. Supuse la regimuri politice diferite, e firesc s5, gasim deose-biri intre regiunile care compun tara. Chiar in aceeasi regiune sateles'au diferentiat dupa categoriile socials din sanul satenilor. Satele derazesi cu o larga autonomie stint deosebite de sabale de clacasi, depen-denti de mosie si de un stapan. Locuitorii liberi ai satelor n'au fostnici ei de un singur fel, vom intalni pe MO razesi sau mosneni Isialte categorii, ea mazili, dvoreni, graniceri etc. Clacasii la randul lorse deosebeau in mai multe categorii (inquilini, laturalnici, taxalisti etc.)

148

si eran supusi adeseori la regimuri diferite, dupl cum oran domnesti,mAnAstiresti eau boieresti, si nu odat5 chiar dupA, fiecare boier inparte. In sfArsit, in caz un foarte numeroase, apar satele mixto, demosneni si clAcasi etc., in care viata lAuntricA a fiecArei categorii secomplicA simtitor cu relatiile dintre categorli. Toate deosebirile acesteatrebuesc urmArite cu multà, grij5 pentrucA numai prin cercetArile deacest fe] se poate stabili starea realA a satului vechiu romfinesc, sim-plificatA adeseori in chip arbitrar de istorici, cAnd se mArginese lastudml documentelor pAstrate prin intAmplare si culese cu totul partial.

Limurirea prezentulsi prin trecut. Partea cea mai mare avietii social° prezento dAinueste mai de mult si intreaga viatA a unesunitAti sociale este conditionatA, pe lAngA celelalte cadre, si de ca-drul istoric. Multe din trAsAturile si elementele vietii sAtesti din pre-zent le putem intelege si lAmuri Mr& raportarea la trecut, mai alesIn cazurile in care conditiile lor de producere se pAstreazA si ele, darcele mai multo si-au schimbat forma dela origine, sub influenta nenum5,-ratilor factori istorici, incAt nu le putem explica pe deplin decAt rapor-tAndu-le la stArile anterioare. Nu putem intelege numai din analizastArilor de astAzi de ce, do pildA, in materie economicA descendentiifostilor iobagi din Ardeal au o stare mai bunA, averi mai intinse decAtdescendentii fostilor boieri" (tOrani liberi). Deosebirea are rAdAciniistorice. Iobagii din Ardeal au fost improprietAriti chip& revolutia din1848, dud s'a stricat iobAgia cu toate p5mAnturile pe caro le lucraserAinainte, in stare de serbie, pe cAnd boierii 0-au pierdut treptat averileprin conflictele dese cu stOptmirea si nolnlimea. Multe din colindelesau oratiile de nuntA, ca sa dam un alt exemplu, care ne apax astAzi eamanifestAri specific tArAnesti si ne Le stt presupunem sau. BA lesocotim de-a-dreptul ca produse populare, aunt de fapt, de originearturAreasch si nu pot fi 15murite in chip stiintific dacA nu tinemseama de influenta mAnAstirilor, a cArtilor religioase etc. IntAmpla-rile de acest fel aunt nenumArate pe intreg cuprinsul tArii si cercetArilede cadru istoric trebue sA le urmAreasc5, cu multA grijA, si cu de-ama-nuntul.

Evolutia social& Nu e deajuns sA cercetAm formele vechi alevietii sAtesti si inrAuririle lor asupra color prezente, ci trebue s5, ur-mArim si legOturile evolutive dintre ele, fazele si treptele strObAtuto,sA determintun ca alte cuvinte evolutia socialA a satului. Cercetareaaceasta e usuratA considerabil prin metoda comparativA, (lac& urmArimparalel satele din diferitele pArti ale tArii, pentrucà nu odatA ele ne in-fAtiseazA in saatiu momentele variate de desvoltare sau evolutie. De

149

pilda, sistemele de exploataxe a hotarului Wen, dela doua la patru saula mai multo tarlale, indict), evolutia satelor dela starea pastorala lastarea agrara si au deci nu numai o semnificatie economic& ci si unaistoric& La fel, campurile deschise si cu impartiri regulate, pastratepana astazi in folosinta obsteasca a satului, campurile deschise dar cuimpartiri neregulate si in sfarsit campurile cu locuri inchise (ingra-dite), in tinere privata absoluta, sisteme economice, juridice sisociale intalnite si la noi si in Franta si in multe.alte parti Natosa insemneze nu numai o diferenta de peisaj agrar ,ci si momenta di-ferite de evolutie, care trebuesc cercetabe si la cadrul istoric. In sfarsit,satele in intregime se pot gasi in stare de formatie, in stare de desvol-tare, in stare pe deplin inehegata sau in stare de disolutie, dupa di-feritele tipuri de evolutie, cum e cazul multora din satele rominesti,,care isi schimba adanc structura, disolvandu-si formele vechi sauhichegand altele, in proces de orasenizare, ceea ce trebue de asemeneacercetat atilt la cadrul istoric, cand e vorba de intamplari inceputemai demult, cat si la procesele si tendintele sociale, cand e vorbade inceputuri de schimbare pe care le putem surprinde in prezent.

Cercetarile monografice Bunt astfel menite sa adanceasea si cu-noasterea istorica a OHL in sensul a,cesta nou, sociologia. Planul delucru si cercetarile de tenon ale lui H. H. Stahl dovedesc cu prisosinta,rodnicia acestei cai do cunoastere.

Traian Herseni,

B. PLAN GENERAL PENTRU CERCETAREACADRULUI ISTORIC

Ca sa putem face un studiu istoric al satului potrivit cu nevoileunei monografii sociologice, trebueste mai intai ea intelegem pentru ceanume facem west- studiu.

Oamenii care traiesc' inteun sat nu se nasc WO deodata si numor M.i dinteodata, ca al laso loo liber unui alt rand de oameni. Dacaar fi aya, fiecare rand nou de oameni ar incepe toga vieata lor inobste dela capat. Insa obstiile omenesti traiesc neincetat si numaioamenii, unul cate unul, sunt treatori. Azi se nasc &Vim iyli mor altii,tinerii creso amestecati printre oamenii in varsta si printre oamenii ba-

150

trani, astfel cA aproape nu se bag5 de seam& cA, inteo bucatà mai mareda vreme, toti oamenii dintr'o societate s'au schimbat. Trebue sA into-legem deci c& dincolo de vietile trecAtoare ale oamenilor, aunt anumitetraditii ale vietii obqtiei, feluri de a fi ale satului, care se schimb&mult mai incet qi dupA alte reguli cleat acole ale vietii omului.

Oamenii nu au avut sA facA dela inceput, toate lucrurile; ci auprimit mai toate deprinderile lor, de-a-gata, dela oamenii mai bAtrani.LTneori, datinele acestea de vieatA se urcA aqa, inapoi, din rand deoameni intealt rand de oameni, pana in fundul unor nepomeniteveacuri. Datina, traditia, obiceiurile, deprinderile de tot felul sunt deaceea lucrul care ne lAmureste, uneori foarte adanc, ce este satul pecare astazi il vedem viu in fata noastr5,. Datoria noastrA este de aceea,inteo monografie sociologicA, sa arAtAm care aunt toate aceste datini,,legaturl intro cei morti qi cei vii.

Aceasta, este cu totul altceva decat coca ce de obiceiu se intelegegrin istorie. Un istoric vrea numai s& povesteascA cum a fost in trecut,numai de dragul povestirii. El strange de aceea toate rAmitqitele care auramas do la oamenii- de altadath. Strange &Tic& slovele serse pe hartie,eau slpate in piatra, 4i insemneaz& monumentele rAmase, precumde pildA: biserici sau morminte, qi strange cu grijA lucrurile de atunci:arme, obiette de ritual, clAdiri. Insl aunt foarte multe traditii carenu last), urme serse si pe care deci istoricul nu are de undo BS lecunoascA. Bunt de pild& lucrurile care se qtiu c& au fost, pentruc& lemai fin minte oamenii, deprinderi de care 4i dau seama oameniica aunt pAstrate din bAtrani. lar alto traditii le cunoa0em noi, dupifelul lor de a fi, ca sunt bAtranqti, dei oamenii le &lien fArA sà-pidea seama ca fac lucrul acesta sub imboldul trucutului. De aceea, tu-teo monografie sociologicA, va trebui sA tinem seama qi de altelucruri decat de acelea despre care de obiceiu se vorbeqte in istorie. ide altfel in vieata unui sat nu avem domnitori, mari razboaie, ca caresA umplem paginele unei istorii. Ci avem tocmai, cu prisosintà, tra-ditiile acestea mute, deprinderile oamenilor de a trAi, in vieata defamilie, in vieata obOei, de a munci la camp in anumit fel, de agandi despre faptele cele de seaml ale omului, vieatl, moarte, Dum-nezeu, de a vorbi o anumità limb& Pe acestea in primul randavem noi menirea sa le stra'ngem. Nu existA infAtipre a vietii de as-trizi, culturalA, economicA, juridica, sau administrativ-politicA lipsitade aceasta legAtur& cu trecutul.

In foarte multe monografii f Acute pan& acuma se gAseste qi uncapitol de istorie. Dar acest capitol de istorie este ca un lucru strain

151

de restul monografiei. Nu se vede care e legatura intre faptele descriseistoric §ii faptele de astazi pe care vrem sa le intelegem. In ceea ce nepriveqte, noi BA cAutam dimpotriva ca tocmai lucrul acesta sa-1 scoatemla iveala. Cum anume sa facem?

Do sigur ca in primul rand vom auto., sa lucram ap, cum lu-creaza de obiceiii istoricii. RAm5,9ite1e trecutului pe care ni le-au pastratnorocul 9i imprejurarile, trebuesc BA fie toate stranse 9i f?losite sprelamurirea noastra.

4a, vom cAuta mai intai BA culegem din cartile de istorie, scrisede marii invatati ai neamului, tot ceea ce prive0e satul nostru. De a-semeni vom cauta in colectiile de documente lucrurile care ne privesc.Aci insa vom gasi, fad, indoiala, prea putine lucruri de folos. Ins&nu trebuo sa, uitAm ca istoricii n'au avut la indemana intreg materialulistoric, 0 ca tara romaneasca este o imensa, arhiva. In sat aunt, far&indoiala, o grAmada de acts vechi, pe care noi trebue BA le cautAmei sit le gasim. Poate ca multe din actele acestea nu ar fi de folospentru o istorie generala a Romanilor, care nu se poato pierde in amh-nunte; dar pentru o mollografie sociologica ele ne aunt o comoara.Va trebui deci sA strangem toate actele din sat qi al le scoatem laiveali spre folosul tuturor.

Dar nu numai hartii scrise strangem, ci I;;i toate pietrele sApate.Trebuo sa cetim i sa luam o copie dupa toate inscriptiile pe piatra,de Po cruci, pisanii sau pietre de mormant. Dar daca pe teritoriul oo-munei se gAsesc ruine ingropate, morminte vechi sau chiar statiunipreistorice, adica urme de aqozare a celor mai vechi oameni, BA nu care-cumva BA se apuce cineva 6 5, faca sapAturi, cAci poate strica astfel untezaur atat de ginga, incat numai oamenii de meserie, cu mare grijiiau caderea sa-1 studieze. In cazul acesta suntem datori sa chernamspecialiqti. Franturi de arme vechi, bucati de oale, pietre cioplite4montni, se pot gasi insa §ii din intamplare, atunci &and se prAvalecate un mal, la o viitura mai mare a apei, sau &and se rAscolqtecu plugul pe camp. Toate aceate obiecte trebue BA fie stranse la muzeu,iar4i pentru fiecare obiect facandu-se insemnare, pe o fiqa, de localundo s'a gasit, ziva &and s'a gasit, semnatura celui care a gAsit-o qi omica descrier° a obiectului.

Abia dupa ce am cules toate acestea putem BA incepem sA facemqi studiul istoric, in care vom arata ce anume veqti am putut strangedespie sat.

Ni' putem in deajuns sfatui pe aceia care vor face studiul istorictrite° monografie, BA nu cad& inteo greqa1A care este din nenorocire

'152

prea rAspandit5, ¢i anume 85, nu se apuce s6, rezolve probleme care auntqi grelo ¢i prea nesigure. SA lAsArn cu totul de o parte preocuparea dea ti originile istorice ale satului, spunând neapArat da,cA catare saucutare lucru din sat este dela Romani, sau dela Daci, dacA nu chiarde-a-dreptul dela Traian sau dela Decebal. Problema originilor esteo problemA care nu se poate trata ca materialul de informatie alunui singur sat.

Ca El ne dam seama cAt de grea este problema aceasta a arAtAriia co este roman, dac, trae sau mai ¢tiu eu ce, din vieata trecuth asatului nostru nu avem decal s5, ne gandim la citt de greu no este s5,inte/egem un alt lucru, totu¢i mai aproape de noi qi anume care afost vioata de toate zilele a bAtranilor no¢tri. Ad i sA-¢i arate putereade munc5, un bun monografist. SA caute a afla, in toate amAnuntele,cum era satul acum 20-50 sau 100 de ani.

Vom strtinge deci traditiile, amintirile bAtrannilor; 'sà, le insem-nAm, cuvAnt cu cuvânt, a¢a cum ni le-au povestit ei, fArA 85, adAugAmdela noi nimica. Aceste amintiri sunt un izvor nesecat de ¢tiri, ins6trebue¢to pentru aceasta EA le tAlmAcim cum se cuvine. SA nu credemcA tot ceca ce spun bAtrânii despre trecut este chiar adevArul adevArat.BAtrfinii ne pot povesti credincios vie* lor. Ins& despre vieata pa-rintilor lor, intotdeauna ceca ce ne povestesc este o simplA legendA,care pAstreaz5, o amintire rhstAlmAcit5, ca in vis, despre ceca ce afost odatA.

AdevArata cale pentTu a vedea cum a fost in trecut este ,ins5,alta qi anume este cercetarea vigil de astAzi. Tot ceca ce s'a pAstratviu din trecut trAie¢te astAzi Inca. Deci cercetând satul de astAzi,vom intalni lucrurile vechi alAturi de cele noi. Rostul nostru camonografi¢ti este tocmai s5, despArtim ce este al zilei de as-tAzi ¢i ce este al zilei de eri. Munca aceasta nu o putem ins& facedecfit atuncea &Ind vom studia satul de astAzi. Când vom studiamanifestArile culturale, economice, juridice ¢i administrativ-politice,ve¢nic va trebui BA no gfindim a vedea cum au fost in trecut O cum auntastAzi, Ce s'a pAstrat O ce s'a adAugat in fiecare din felurile de a fiale oamenilor de acum. Capitolul istoric deci nu poate fi scris numaido catre un singur om, insArcinat ca lucrarea problemei istorice. Citgi cercetAtorii vor trebui s5, facA la studiul lor un capitol istoric, infntelesul pe care 1-am arAtat in r5nduri/e de fat&

RAmâne totutO o problem5, asupra cAreia trebue sa Um o 15,mu-rire deosebitA, precum O un plan de lucru amAnuntit. Este far&

. 153

indoialtt o parte ceva mai grea din cercetarea istorica a satului, ins&o parte plina de farmec.

Satele romanesti nu au fost toate la fel. Ci unele din ele aufost sate do clAcasi, tarani sub man& boiereasca, domneasca sau ma-nastireasca. Altele au fost sate de mosneni sau de razesi, adica deproprietari liberi din mosi stramosi. Fiecare din satele acestea aveaufelul lor de a fi, care astazi de sigur s'a sters in buna parte, dar caretotusi in anumite regiuni ale t aril s'a pastrat destul de bine. Pentru,aceste regiuni uncle vechea vie*, a satelor mai dainuieste Inca, dammai jos un plan de lucru.

PLAN

Tom distinga trei tipari de sate: anal loctut numai de räzeqi (satal derizesi); altul locuit numai de clicasi (satul de cliicasi) i, in sfarsit, un sat locuitde razegi gi de clicasi, hate° proportie oarecare (sat mixt). In caracterizarea satelortrebne si procedarn cu bun sin* de pildä, prezenta unui singar strain, a unor meseriasiyen* in trecere, a untu sales de tigani sau cluar a catorva clicagi, nu trebue si nefaci a conchide la existente anal sat mixt; trebue ca clicasd si fie vechi, clacasicaracterizati, i sa cuprindi o cota parte destul de mare din populatia satnlui, astfelca ei sit se infltigeze ca o categorie speciala ca mentahtate i obiceinri deosebite,pentru ca intradevär satu/ si he un sat mixt.

Fiecare din aceste trei sat,e ridici o problema deosebiti, sau mai bine zis fetedeosebite ale aceleiasi probleme. Vom avea ca atare in sand plarmlui de lucru, catevapirti speciale heeartua din aceste trei forme de vieata säteasca, alcattund ca toateacestea un sistem gi trebumd, deci, sä fie studiate in intregune chiar si de catrdacela caro se afli in fate unui sat de forma para.

Satul de rAze§i (sau mogneni). Se noteaza deal satul de rizegi pe care il stir-diem se afla innecat in mi]locul amor sate de clIcasi sau dact. se afli intr'o regimede compacta fizegie.

Se strange toati informatia istorici privitoare la grupul regional de itizesigi in special la satul respectiv si se studiazi legiturile pe care acest sat le aveasan le are Cu celelalte sate regionale: legaturi intamplatoare, de aiutor reciproc incaz do primeidii sau foamete, sau simpri simihtudine de soarta istorici si se vaobserve atent deck' nn curava existä i relatit mai constante, eventual organe admini-strative obisnuelnice intereitesti.

Se mina a se stabili toe.% seria de carti domnesti, hotarnicii, ocolnite, alegeride parti, judecäti etc , pe care le-a avut seta', (se va elute eat in colectule clasice,Codrescu, Iorga, Ghibanescu, in colectiile revistelor de specialitate, in arhivele sta-tului, episcopnlor, ale fostelor privighitorii, vechile dosare ale tribunalelor san inpricinile noi unde se obisnueste a se fi pus la dosare acte vechi, cat mai ales incolectule particulare i riispitndite din made* in miini. Se va urmiri descendente aceloradintre mosneni care apar prin actele vechi ca vechili ai cetei si se vorint,eroga en stiruinti urrnagii Ion de astazi pentra a scoate la iveali actele, pe careadeseori le au si nu vor el le arate).

Se strimg, cu tot state grijä, actele de interes privat: diate, zapise de vanzare,

154

de zalogire, sineturi, condici de casä, scrisori, insenmäri de cheltuieh.Se string informatille din cromm, cilliton si istorici cu pnvire la sat si

la regiune.

Satul de cllicasi. Mari de cele previzute mai sus, se va urmäri in speciallimunrea intrebärii dacä satul de elk.* forma cândva un sat de räzesi.

Se va stabili epoca in care au inceput rumkunle in sat, se vor ariitasau Domnia care au reusit sä pine mina pe stipluairea boicreasei

a satului, in ce cote-pirt; observindu-se dacii nu cumva aceste cote-pArti de carese foloseau boierli in stäpinirea cläcasilor nu eran tot vechile cote-piirti ale sa-tului

Se va &guts a se face un istoric al efectelor pe care le-au avut legiturile noa-stre agrare incepind de dinainte de Fanarioti i pini la 1861 asupra vieti satului.

Dar mai ales se va urmäri vieata interni a Battik', in care boiern nu se ame-steeau i legile nu interveneau Cu alte cavinte, ne intereseazä nu numai raportunlecare putean sii existe lute sat si boier, ci i relatnle dintre cetasi.

Coneluzia ce se urmireste prin aceasta este si se vadä apropienle logicesi istorice ale satului de clicasi fat:I de satul de räzesi, cici se poate foarte bineintiampla, de pildi, ca relatnle cetasilor intre ei si fie formate dup.& exact aceleasiregule pe care le intilmm in satele de riinsi, ceca ce ar fi ca deosebire antere-sant de stut.

Satul mixt. Vom urmän problemele pentru elk* i pentru räzei si vomants a ne da seama de evolutm relat,lilor dintre Az* si alkali, in sinul ace-'magi sat.

Vom urmiiri schimbärile raportnlui numeric proportional dintre el.Vom veden dacii rizesil din sat aveati drepturi asupra ciäcailor. Dad, le

avea in bloc, ce,ata intreagi de rizesi, asupra cetei intregi de cLicasi, ceata intreagide ritzesti asupra clticasilor individuali etc. etc. Vom urmiri relatnle räzesilor cuboierul san ministirea, printor la clicasii lor.

Asemem, deosebinle de tratament ale acelorasi clicasi, din partea boierului,mfinistrii, Dommei i rizesilor.

Vom stadia dacâ acesti räzei i ciäcai, trämd impreanä, In amid aceluiasisat, ficeau sat" impreuni, adicä aveau o singurä administratie, o singurä obstieun singar rind de functionari, sau dottä administratii deosebite, in total san in parte.

Din punct de vedere teoretic, satul mixt poste duce la foarte bogate rezultate,del se poate stadia pe un pet,ec mic de plimiint si in jurul unor conflicte care, firiIndomlii, trebuiau si existe, situatia juridici i socialä a celor trei demente centraleale problemei vechmlni sat: boierul, Azesul

Tot la capitolul stringerli de material, vom ayes a ne gin& la stringereatextelor, traditulor orale ale cetasilor, legendele de neam, legendele de desert-lecarc de sat i toate fragwentele din folclorul local si regional care ar patea llmuricredinta pe care o au sätemi despre infuntarea si vieata mud sat in vremilecele vechi.

Sä se noteze dit se poate de precis, cine anume este aeela care di lämunriasupra unex legende de descalecare de sat, de pildä., dacá este un descendent alneamului care se pretinde desellecitor, un descendent al unui neam rival, un Weill,un tank., un strain, un bogat, un sgrac, un om ca carte etc. Nu se pot daniciodati destule detalii cu privire la acest pwact de o capitalä importanti pentru

155

interpretarea pastern acestor legende qi a rostultu pe care ele il inclephnesc inneata satului.

Se cauti a se stabili dads aceste legende sunt pure povestui" despre trecnt,fari scop practic, daci nu stint cumva legende etiolog,ice", adici legende prin care°amend fiuresc o explicatie pentra acea stare de lucran de astän care nu SO*poarti limunrea in sine insigi, sau daci nu cumva ne air= in fata unes legend°jundice", adicä a unei legende care explicit obicemn de drept gi care, deci, se saneIn seamil de citre oamenu de astizi care se servesc de ea pentru regularea stipfininipämtintulni Ion san pentra alt scop juridic.

Se cauti at tot dmadinsul a se controla adevärul istonc cuprins in acestelegende cid astfel se precizeazi un punct din organizarea vechu vieti sätegti asupracíreia existi controversä, intre teoreticieni.

Dacii in sinul legendei se invoaci vreo spitii, de neam, ea se va supineaceleiagi critici severe pentru a se vedea veracitatea ei, de o parte, gi rostul ei invieata satului, de cealalti parte.

Dreptul administrativ obignuelnic. (Planul de lucru e coman pentru toatetiptuile de sat, ca precizarea ci in satele mute el se va folosi de doui ori, odatipentrn clicagi, a doua oari pentrn rizegi).

Parte din obiceturile previzute in acest plan de lucru vietuiese Inci incnrsul generatiei actuale sau trecute. Si se insemne, deci, precis data stmgeni obi-cemlui, in caz and el nn se mai sine azi in seami.

Obttia, In prezent i In trecut. Are satul sfaturi comnne, adaniri generale,grimezi, obstu, la casa impiriteasci, la primirie, la tunbra copacului, in casa anuladin sfat san in alte pirti? La bisenci?

Cum se numesc aceste adanin?Ce conditii trebnesc împhnite ca adnnarea si fie socotifft ca valabil intruniti?Ce conditii se cer celni care vrea si la parte la adtmänle generale?Care este regula deliberinlor, modal de votare, termmologia speciali?Existi vot plural gi dupi ce criterii?Femeile an glas in adunare, impotriva roh birbatultn? Dar copni? Dela ce

vfirstA, impotriva voiei pàrii4ilor, copiii orfani, epitropsiti etc.Dad. nnul din obgteni nu se unegte en pirerea celorla10, ce poat,e face?

Functionarii, In prezent I In trecut. Este satul condus de un frontal sa.ti demai multi? Ce nume poarti? Oameni bum gi bitrini, chiabun?

Cum sunt desemnati gi dupi ce criteni?Cum stint controlati?Procednra alegerii. La biserica, la icoane, in obgtie,Cum pot fi dat,i jos din functie?In caz de moartea conducitorultu, cine urmeasi?Sant anume familii din care se aleg de preferanti conduclitorai gi de ce?Ce alti functionari are san area Bata': vornici, vorrucei, vitämani,

nimesmci, hanài, pasnici, stomp, porojnici etc. etc.Ce rost aveau mazilh, postelnicii, starostii etc. etc ; ammtiri despre vechi

grade gi slujbe boieregti i legende despre acegtia, din care si se desprindi modal cumvid sitenn de azi natura iegitarilor din trecat dintre ce,ati i organizatia de stat aDommilor noastre.

156

Se vor nota gi schimbärile de sistem intimplate in curse' generatulor deastizi san cele aflate prin traditie directa dela pinnti i aprecienle entice alesitenilor.

Se va stadia apoi functionarea acestor aparate administrative se va deosebice este al Statului gi ce este al satului. Se va observa ei stint cazuri in carecomuna na a mai pästrat mmic din vecina organizare siteascA administrativi, darci locuitorli, ceata, o mai pistreazii inci, in alte scopuri decät cele dmainte.vreme de pildä pentru admimstrarea event välmage.

Se vor analiza atributille obstei qi ale functionanlor: de judecatil cinlipenali, de reprezentare in justitie, de facere a cislei, de gospodline a aveni vil-mase etc. etc.

Intreg acest capitol printor la organele de admimstratie ale satului va trebuisi se prelucreze in canostinta legitunlor de stat, prezente i trecute. Nu numaicodal silvic, de pildä, care a regulamentat functionarea obstulor locale in regiumlepiduroase, a avut influent/3: asupra netu sitesti, ci i legiuiri mai veclu In primalrind legiuinle din epoca regulamentari par a fi avut o deosebiti putere de pre-facere a stinlor sitegti.

De aceea, deseori, ceea ce ni se pare astin a fi un obiceiu al pimintului, naeste de fapt deciit o foarte curmasi supravietture post-legali a unei institutiuni jundicede stat penmate. Intrebarea daci nu cumva aceastä persistentä conservare nu indiciun fond obicinuelnic inci mai stravechiu ca cel care s'a putut forma din epoca regula-mentara pina scum, nu face decit si incurce Inca mai malt problema.

Pentru a permite o vedere relativ mai clari in aceasti foarte Incurcatiproblema, se vor akättu deci liste de functionari, cu mdicatia sursei de informatie,spre a se veden epoca lor de apantie i disparitie reall, in raport ca infuntareadesfiintarea lor legali.

Dreptul de proprietate. Pina scum am lucrat mai malt ca istorici. Matenalulnostru de ban/ au fost rämäsitele, serse sau orale ale trecutultu.

Vom incepe scum a lucra ca sociologi: ne folosim de faptul el once sistemde propnetate funciara lasA, fAtA ca oamenu sii-gi dea seama despre aceasta, urmeadiinci asupra garduri, grupiri ale neamardor satuluiIn anumitä ordme, vesmc aceeagi, pe diverse loturi, =Limit echilibrn proportional faresuprafetele deosebite ale hotarului etc. etc., dupi cum se va vedea indati.

Chiar dupi ce sisteigul jaridic care le-a dat nagtere dispare, aceste urmecontinua si triiasci. Si sistemele juridice propnu zise intirzie in mersul lor, numerg pari_passu cu mersul societätii. Dar faptul ci fenomenul juridic se petrece incapul oameni/or, subiectivindu-se i rationalizindu-se nevoz reale, face ca dreptulsa fie vesnic vanabil. In cazul cercetlirii sociologice a sistemului de proprietate stri-vechi dupi normele pe care le vom indica, studiem insi sistemul juridic in acesparte in care el s'a obiectivat, meanie firi vomta i firi controlul ratianii omenestigi in care ayes deci vitiate si supraviettuasei timp relativ indelungat.

Avem astfel, pe calen sociologiei, mijlocal de a lamina trecutul gi de a re-constitui vechea soarti a satulni, in chip aproape deplin. CApAtAm astfel gi putintade a intelege mai bine stares de astizi a satului, care nu este dealt capital final aldesvoltärii unei vieti istorice locale.

Nicieri mai malt ca in aceasti studiere a proprietitii nu vom strati maibine aceasta i nn vom patea surprinde mai clar sociologia i istoria ficindu-si re-ciproc

157

Proprietatea. Cat pamint a avut in stapinire pe vremuri ceata säteascii (careera hotarul satului)? Cat pamant are scum?

Ce parte din acest hotar este folosit de intreaga ceata in devilmasie absolatit,In devalmasie proportionala pe cote pa* si in tinere privata? Se va stadia sipentra trecut evolutia proportiei relative de suprafete folosite intr'unul sau altuldin aceste trei sisteme.

Pentru satele de clIcasi se va tine in seamä pAmántul asupra caruia täraniipretindeau a ayes dreptnri de lnare in dijma.

Pentra satele mixto se va tino seama separat de pamintul clacasilor si decel al rizesilor.

Se va repeta problema pe categord de obiecte de proprietate; pentru pldure,pentru golurile din mtuite, pentru izlaz, pentru vadul ape', pentru vatra satului, vaduride moartt, iazari, bäli, prisaci etc.

Cauza micsorarilor eventuale ale vechiului hotar (proces, vanzare, donatie,impresurare din parten megiesilor).

Cauza disparitiei In simul hotarului sitese a imam din sistemele de folosire (deex. dev5.1rngsia absoluta in favoarea devähn'asiei pe cote pa* proportionale sau infavoarea iner1i private: prin decizie ob,teasca, de bung voie, prm proces, prm ale-gere de pi*, prin abuz de drept din partea cetasilor etc.).

Devalmasia absolutil (in care toti cetasu au, in mod egal, un simplu dreptde folosinta personala).

Se va intra in amanuntul acestui sistem de folosire a pämintulai.Se vor nota deosebirile intre devälmasule absolute purtind asupra izlazului,

fatii de cel purand asupra pgduru.Se vor note toate proverbele juridice, toate parerile, pro si contra, toate greu-

tätile i toate foloasele acestui soul de deValmiisie.

Devihni§ia pe cote plirti proportionale (in care fiecare cetas in parte areun drept mai mare sau mai ram, In conformitate ea un criteria proportional oarecare).

Se va stadia, in primal rind, dael na sunt vestigh sense sau amintiri dintr'ovreme in care obiectul de proprietate stipinit astizi in dev'ágm'asie proportionaltt, erastapinit in deviihnlisie absolutä.

Se vor analiza argnmentele pe care le aduc, in aceasta privinta, in lupta dintreei, cei saraci i cei chiaburi eu privire la stiptimrea de padure, de gol in muntede izlaz.

Se va stadia natura critermlui dupä care se proportionalizeazii partile cetasilor.Daci este criterml spitei de neam, se va controla proportia efectiva pe care

descendentai chntr'un neam o au in stapâmre, in raport cu calculal spitei de neam.Marimea loturilor trebue si fie potrivita ca subdivizitunle spiei, orice nepotriviretrebue notata imprennii ea cauzele ei sigure sau presupuse (vanzare, donatae, inze-strare, impresurare, neaplicare corecta a spitei de neam, dreptul tatalui sau alsatului de a viola indicatiile spitei de neam etc.).

Se vor stadia sistemele proprii de rudenie intrebuintate ea prime la devil-masule proportionale, in deosebirile lor eu sistema/ azi in vigoare In dreptu/ yinal satulai si ca sistemul codului civil (mosi, batráni, frati mari, frati mici, butuct,cringi, neamuri etc.).

158

Dad. vor fi alte critede pild,1 dramurile, f unhle,ele se vor descne amlnuntit gi se

Se vor studia originea lor dinSe va auto a se vedea dacä

de nagtere.Se va ciuta a se degaja principiul care le stä la bazi.Se va trece apoi la studierea natuni dreptului de folos al cetagului asnpra

cotei pärti care-i revine. Aceasta pentru fiecare categone de obiecte de proprietateIn parte.

Astfel vom vedea dactä nn cumva proprietarul rimine stäpán numai pebrazdä, adieä pe pämäntul de agricaltnri, dela semiinat páni la miles, sau, la izlaz,plinä la cosit.

Daeä se nagte un drept al säteanu-Ini asupra unni lot determinat de pämânt prince se deosebegte devälmigia astfel näscutä, de devälmägia propriu

Sunt poate cazuri exceptaonale In care satul (de pildä, in caz de schimbaretotalä a munärului populataei sätegti san caz de nedreptate vAdità) sA procedeze la ononä repartitie a cotelor-pirti.

Care e procedura nouei repartizi.n7 tragere la sorti? bunäExistä caznri de repartizare periodia?Existä persoane care an precidere la drepturi, sau dreptun mai mari la

aceste ImpArtiri, precum, de pildA, preotul, VIcarul, invätätorul, vIduva, srtrmanii?Se ande vorbindu-se de lotul lotal olarului", al pädurarului",

viduvei" etcSau dacä nu existä aceastä Impärtire de loturi de &are sat (adunat in obgtie)

atnnci cánd este vorba de folosul pitnántului de care tnii cetagn, se aplici cotelepirti la cazuri de arendare anor persoane sträme eau ca normä de egire din indivi-ziune? San ca fixare a maximultu pe care säteanul, el singnr, Il poate cnprinde dinlocal välmag? (vezi pentru acest din armi caz, Intrebärzle relative la finer' private).

Tinerile private. (Folosirea exclusivä a unui loe statornic" de pliant de catreun cetag san un grup restrâns de cetagi).

Se vor stadia modunle de nastere ale acestor tined pnvate:

Prin bunivoia satului, adicä prin impärtiri fatä de cetagi (problema seatmge In acest punct de problema devälmägiei proportionale, dar stint cazuri In caretmpirtirea de comun acord se face dupä cnterii proportionale, accidentale: fie nevoiaimediatii a fiecirnia, fie putinta de a pläti de aci inainte bir pentru loturi, fie pro-portia tutor pliti de bir anterioare), sau par gi simphi numärul sidlete/or, al gos-podärnlor etc.

Intr'un alt caz se pot nagte tmeri private prin donatn din parten tatälui; sevor nota aminuntele acestei donatii, se vor analiza toate cazurile, dela cele mai vechila cele contemporane gi se vor analiza ca sä se vadä daci nu cumva donatta dinparten satulm, Mena une persoane stretane, echivalea.zr cu incetätemrea ei.

Prin activitatea unora dintre cetafl. De pildä, prin cupnndere din izlaz,prin avezare de mori In vadul apei, pnn facere de in; prin secituire In pädure.

Cnprinde cetagul dintr'o devIlmigie absolutä sau dintr'o devilmägie propor-

re decit spita de neam, cum,, led san alte asemeni mäsun,

In aplicabilitatea lor la teren.acte gi din amintinleh se polite stabili o datä, fie gi aproximativä,

159

tionali? cu alte cuvint,e are drept cetagul s cuprindä cit voieste sea dreptul sail estehrnitat la o anurniti cotri-parte maxima?

Se vor preens limitele gi punctele de contact dintre tinerea privati i deviilmagiaabsoluta gi pe cote pärti.

Tehnica cream de tiller' private: pro..edura baterii parultu, procedura ingärduirh,a siiparii de gant etc. etc.

E important de gtiut dad. aceasti creare de mere privati continua' pini invremea noastri i conflictele la care di nagtere.

Se va stucha apoi dependenta tmerilor private fag de sat.YAM indoiali ca din punct de vedere practic, trecere,a dela cota-parte a

proportionale la lotul de pämtint in stapinue privati este graduati gi seface treptat. Gradul de amestec al obgtei in drepturile cetagului, dupä cum suntmai mari sau mai mici, ne indicii singurii natura stipinirii en care avem a Rice.

Dar phiar in casal cfind tinerea privatä s'a desfigurat complet de sat gi

cind obgtia nu mai are niel un drept in administrarea propria zisi a lotulai de pii-mint, sunt cazuri in care se simte mocnind inci devalmägia.

De pildä, pot exista cazuri de räscumpärin ale loturilor fag de obgte.San pot exista drepturi de hberi prigune ale cetagilor in anumit anotimp

al anului.Se vor analiza apoi conflictele de interese ce se nasc gi mijloacele legale

sau vräjitoregti, pe care le intrebrunteazil cetatni, stäpanitorii privatz, Impotrivaintoarcerii ofensivo a devälmägiei.

Se va analiza apoi daci tinerea privati este folositi individual de citresingur ceta, sea este stapthnta. de o female intreagi, in formele deväImAiei fami-hale treciind din generatie in generatie, mai malt prin inzestrare decit prin mog-temre. Pearl' aceasti lature a chestiumi se va folosi chestionarul juridic, capitolulinzesträrdor gi mogtenirilor.

Problema umblilrii pe bitrani. Odatä steins intreg materialid privitor la origineasatulni, la modurile de folosire ale averilor obgtei, este timpul sä trecem la ovederc. de ansamblu asupra organizard sitegti.

Se va &ante si se yacht dada, nu cumva in dosul tuturor acestor cote-partídintr'o parte a averh, din cealalti parte gi dmtre tinerile private, nu existi o potrivire,de care nu-0 dau seama sätenii, dar care sa fie revelatoare a unin principiu nnic deorganizare sateasci. Se noteazii Intel daci indicatii, fie chiar vagi, ale nnui asemeneaprincipia, nu se pot extrage din legendele de descalecare de sat.

Se va nota, de pdclii, claci in sat nu se intrebuinteaza expresia de umblare pebitráni", ca alte cuvinte daci nu sustin sätenii ci principiul lor chriguitor este spiteneamurilor bigtinage i descilecatoare ale satului.

Dam urmatoarea defuntie (0 ea tot provizorie) a umbläril pe bitraru":an sat umbli pe bitrini In momentul cind hotarul satidul este stäpinit in devilmägiepe cote-pirti proportionale,, fie aparente, fie ascunse, socotite conform indicatiilor nnorspite de neam.

Vom observa deci, de pildi, dad, nu cumva sub o proportionalitate de dra-marl nu se aseando de fapt tot o spiti de neam. Se vor stabili toate aceste spitede neamuri, se vor calcula cotele-pärti rezultate din socoteala dramurilor, a funnlorsail a altor masuri. Aceasta pentructt se poste foarte bine intimpla ca mi.surarea indramuri si nu fie decit statornicirea in chip de regulä juridici, a unes aplicar intim-

160

platoare a spztei de neam la o devilmisie pe cote pi*, de pildà, un munte care seinchinazi pe pretnri in naturi, in produse lactare, socotite In dramnri eau de-a-dreptul In lei san binisori etc.

De asemeni, vom vedea daci nu cairns regale de care vorbim la tinerile private,care ar opri eventual pe eetagi si treaci dincoio de o anumiti coti parte maxima,nu esta de fapt aceeagi Biota de neam.

Vom merge apoi mai departe gi vom mäsura suprafata de teren din vatrivom calcula cota-parte din aceasti vatri care revine fiecartu grup familial si

fiecirui individ in parte.Schimbarile de vetre de sat, en prilejul inceuthulor, revarsiirilor de api etc.

vor fi ca deosebire stndiate; cesa ce se urmareste prin aceasta, este a se vedeadaci nu cumva si aci cotele päri, efectiv posedate in vatra, nu sunt in report enindicatule spitet de neam, sat' en dramurile.

In scart, cesa ce se va controla ea rigurozitate urmärmd toate aceste serii depotrivin care existä (san care ar trebui si existe, daci vänzarile, inzestrarile enpilmänt ale fetelor i deci bigarea stramelor In ceata nn ar fi incarcat socoteala),este urmiltoarea schema istoricl de nastere a organizarii junclice satesti pe batrim"si care constitue ipoteza la care ne-am oprit deocamdati, in arma stadiilor la terenpima scum fixate.

Vatra satnlui, posedati de nnul sat" de mai multe neamnri, se subdivide incnrsul vremii, din generatie in generatie, prin inzestrare", conform inclicgiilorspitei de neam. Asemeni ci pentru pamitntunle de agriculturi se poate intimpla(in annmite cazan i asupra carora nu e local si se insiste intr'un chestionar) ca cetashdoreasca o stäpftnire a Intregului hotar conform felulni in care se saptineste vatra.Se extuide asa dar spits de neam care eausti in chip efectiv si natural in vatra, cao norma jurolica de naturä fictivä asnpra Intreg hotarulni devalmas.

Se vor studia ea precautie mai ales acele ca.zun uncle criterml proportionalizariinu se socoteste de-a-dreptul In spit& sau in dramuri, ci in funii sau pogoane. Se vor notaIn acest caz cele dull sensuri ale cuvântului pogon sau fume: se va vedes daci intra-devar numarul de funu la care are dreptul un cetas in intreg hotarul satului, nucorespunde efectiv numärulm de pogoane san fa= posedate In vaträ, cuvintul fumesau pogon avind astfel doui intelesari: until literal, in vatra satului,de simpla coti-parte in restul hotaiului patina corespunde in realitate unes lotmi.' mare sat' mai mie decitt o fume san un pogon efectiv.

Chiar daci c,alcultil se face pe spite de neam san pe forme derivate se vaurmari aceeast problemii- revirsarea, la o data mai apropiati san max indepartata,a unes regal', de seas real in vatra, asupra intreg hotarului satesc, pe cake uneischimbari de Bens si de valoare.

Vinzari. Un nnjloc tehnic pentra a putea pltrande mai in adáncul siste-mului obisntuelmc de folosire a hotarultu slitesc este studierea vänzarii.

Vanzarea sileste la o hchidare completi ta la o limurire totarg a dreptuluinnui cetas.

Se va stadia de aceea chipul in care Ici poste vmde cetagul dreptunle sale.Daca exista legaturi intre diversele fragmente ale bunurilor de acelasi hotar,

dacä de pildA, vmderea locales in vatra insemneaza vuiderea ipso facto gi a cotei-pa* din devalmasie.

Se vor nota deosebirile dmtre Tänzarea drepturilor din valmasia absolutici vänzarea pe cote-pirt.i.

161

Nu se sustine cumva de catre localnici cä dreptul la devalmäsia absolutli nueste transmisibil7

Este legata folosirea devalmäsiei absolute de persoana cetasului, de locuirealui in comuna (teoria laturaplor, marginaplor etc ) sau de alte conditii?

Dar in devalmämile proportionale cam isi poate cetasu/ vinde dreptul sau?Vinde un simplu drept de cotil-parte, o parte indivizil i incerta sau vmde

o anume bacatil de loe pe care o alege in prealabil el singar sau cu ceata dincare face parte?

Presupune vanzarea de coti-parte introducerea in ceata a unui strain?Cum se procedeazil pentra devil/maple proportionale, ptutand asupra anal

loc de piimant a earn intindere na este inert masurata? Ce se intampla dad. cetasulvinde mai malt decat are dreptul?

Cum si cand functioneaza prescriptia. Care stint cazunle de aplicare ale pro.(drept de inaite-cumparare) in favoarea rudelor, vecuulor, cetaplor etc.

Cand a disparut protimisis-ul st ce cred despre el bltranu care 1-au maiapucat?

Se aplican dispontale procedurale prevazute in codurile Caragea i Cahmah?Glosar. Folositor e ca In tot &camel studieni mstemelor jundice sa se

intrebuinteze exclusiv terminologia tehnica locala In fata unlit obicem nu &gut.*eä-1 interpretati in spiritul codalui actual si sa-i dati caracterizarea jundicil moderna.Este totdeauna sigur cA procedand astfel gresim: rap asemanan ne pot lapis, caatát mai vartos ca cat prin firea luerarilor suntem predispusi a recunoaste peste totinstituthle junclice ca care suntem familianzati din vieata de toate zilele i dinetadule noastre.

De alta parte, nwnele pe care sate= il dan une' anutnite instatutii juridiceeste de mate ori revelator el ne permite sa-i reconstatuim .trecutul i deci sli-1

intelegem mai deplin.Dar chiar daca termenu tehnici nu mai sant curent intrebuintati, se va &guts

totusi BA se vadii daci sätenn mai an araintrea ion.Se va intreba astfel, in cite parti se imparte obisnuit intreg prtmantul lucrat

nelucrat? Ce se cuprinde sub numele de sat? Catan, cot, sehstea satului, vatrasatului, vatra ocolalui, ama, gardul tannii, pridure, bramste, delnitZ, secatura,räzils; aria; rune; 11,3010, biltranit, camin, avere de radacina, loe de razilsie,razasie, rAzä. monean, mostean, mosneme i mostenie, jumble, pämant, fume,stamen, pnsoase, tehni, rozor; razor, dram, cum, pogon etc.)

Deasemem, se vor ciuta urmele vechilor procedan jundice speciale, cum arde pilda, jurimantul ca branda pe cap, tmpartirca averdor pun tragere la sortiintro mostenitori etc.

CONCLUZII GENERALE

Odati reconstatuit obiceiul primántulm u inteles mecamsmul intern al orga-nizatim satesti, ne vom sili a veden daca exista deosebin hotarite intre seta' derizasi si satul de daces'.

Vom canta a stabili, deci, dad. ne aflam in fata a doui fenomene totaldeosebite, en mod de nastere u desvoltare propm i cu organizare specifier', eau,

162

dimpotrivii, in fata unui acelagi fenomen care a avut, in cazul satului de ellicagi,o soartä deosebitä de soarta satului de rázegi

Studierea, acestui lucra este, evident, treabi de 'storm, ea nu trebue push' lapunct in sánul monografiei sätegti, dar monografia siiteasci poate aduce materialinformativ, in lämurirea acestei probleme istorice gi este bine ea atare ca ea sänu fie pierdutä din vedere

In al doilea ránd, in chmr sand satalui de ilzegi trebuegte Vázut dacii nucamva putem ajunge la vreuna dm concluzule urmätoare

I. Satul are o ceatä sträveche, nu se poate da peste un descälecAtor tune,ci Intâlnirn totdeauna la capät o ceati constittutil (avem deci devalmägie originará)

ca atare satul este un sat de riizegi" propriu zisSau intalmm, ea cateva generatii mai In urmä, pe desealech'torul time fp

cert, care devine proprietar personal sau impreunä ca familia, pri'n muncä propriesan donatie domneascä gi dela care, prin mogtemre genealogieä, detin cei de astäzipiimintul (devillmägie prin derivatie) i ca atare ne afläm in fate and sat deval-mag de mazih".

San intalnun cazuri mixte": un vecina sat de rizegi se dizolvä, se nasco serie de proprietari individuah ai cäror descendent' reconsituese ceata.

Iii amindoui cazurile din urmi, trebue sá se pang problema de a se gtiintru cát in organizatia juridieä a satului deviilmag prm derivatie, s'au folosit reguhleinainte intrebuintate in deviilmtigia originará, fie de vechea ceatä localä, fie dealte ceta din aceeagi regume

Punctul controversat este acesta: dacá existä doul moduri de nagtere a ceteigi care din douä este mai veche i ca care deci se potrivesc mal bine gi maifiresc normele obiceiului

H. H. Stahl

163

V. M4NIFESTAR1LE ECONOMICE

A. 1NTRODUCERE

PROBLEMELE SOCIOLOGIEI ECONOMICE 9

Cereetarea, sociologic& a vietii economice a unui sat nu estedebe uqearA. Economistul insArcinat sl o faca vine de cele mai multeori pe teren cu o multime de prejudecAti trase din cunoaqterea too-reticA a vietii economice in genere ,ii cautA sA le aplico vietii satului,fArA sA-0 dea, seama cA notiunile cu care lucreazh sunt imprumutate,In majoritatea lor, altui fel de vieatA economic& cleat cea pe careo studiazA.

Cbiar in cazul in care economistul e prevenit impotriva acesteiprimejdii §3i se fere0e s& aplice stereotip principiile generale aleunei economii teoretice particulare, cu toat& truda lui sit descoperecaracterul original 0 propriu al elementelor al cAror echilibru IIpreocupii, in loe sa urmareascA i s'A descrie pur 0 simplu co se inrtAmplii, el va fi ispitit s& surprindA corespondente, potriviri, parale-lisme, intro aeeea ce constat& direct qi ceca ce qtie dinainte din teorie.

i totusi, in realitate, vieata economic& a fiecArei unitAti socialese deosebe0e adânc de a celorlalte. Deosebirea prive0e atAt: 1. soiu.rile de. activitate intreprinse de fieeare unitate socialà, eAt 0 2. naitura fi structura subiectelor caro le intreprind, .3. rdncluiala admi-nistrativd-tehnial sau juriclicd a acestor activitAti 0 4. scopurile lormijlocite sau nemijlocite.

1. Prima deosebire are un dublu aspect: tehnic si social, dupri cum priviin ft)varietritile de activitate in ele Imes], ca forme obiective sau b) ca forme sociale, inraport ca grupurile care le siivirsesc. Vinatul, pesenitul, cresterea vitelor, manca cam-palm, industria extractivrt, meserule, industria manufacturierk san mecamck tran-sporturile, comertul de mrtrfuri, operatide de credit, speculatm bursierii, ca oricare

1) Teate slew de red vol. din studio' d-Ini Mocea Vuleineaeu TOOlia Ilsociologia viol! economiceProlegomena lo rind& morfologlei economic, a anal rat, dm Arluva pentru *biota m Reforma Somali, an. X.nr-ele 1-4, 1932.

164

alte forme de activitate economicl, se exerciti uneori de cátre aceeasi unitatealteori dimpotrivi, se observá, in cadral colectivititu o divizmne a acestor activitätipe subnnitäti sociale, adici o specializare a activitätilor fiecirtu grup. E vorba de agantimita diviziune social& a muncii.

Subiectul activititii economice poste fi dupi imprejurän: a) o comunitate=atusa' (sattil primitiv devillmas, canal, familia, neamul, vectnitatea), b) o institutieobisnutelnicri (daca pentru preot) san admitustrativi (primária pentru incasarea di-

prestatu, administrares averh c) un grup simpatic (sezitoarea), d)un individ (meserias, profesionist hber) san e) o asociatie voluntarii Cu scop economic,de natmá juridicit contractuall, saa cvasi-contractuali (intreprinderi ca salariati,sau ca robi, toväräsii de plug, de treerat, de secera, de coasä, cooperative, societätinume colectiv, in comandita san anonime, asociatu de productie, de consumatie sande c4tig etc ).

Organizatia sociali deosebitä, poste privi: a) ránduiala relatillor dintresubiectele economice (deosebire dintre conducátori condusi, libertate saufie b) riinduiala stipAnirii sau folosirii mijloacelor de productie (proprietatea pimin-tulm, a uneltelor, drepturile de folosinta," comodatul), fie, in sfirsit, c) riindtualaimpiirtirh si folosirii produsului social al act:vitätii economice, (dijma, partes, salarial,vama, câtigu1, doblada, birul etc.).

In sfársit. scopul activitátii economice ponte fi deosebit deis. o 'mitote eco-nomici la alta, sau chiar in interioral aceletasi constrangerea pentru_ rob,folosinta proprie pentru gospodar, castigul pentru intreprinziltor etc.

Formele vietii economice se deosebesc uneori in ap, masura delao unitate la alta, incat s'ar parea ca nici nu mai e vorba de fapte deacelai ordin.

Deosebirilo acestea nu inseamna de sigur cä intre economiaunei unitati §;i a alteia, nu exista i elemente comune importante, osen-tiale chiar. Atat de importante, incat sá ne ingadue sa afirmara caavem de a fa,ce in amandoua, cazurile cu fenomene de a,cela0 ordin:economic. Oricat de deosebite ar fi formele ei sociale, vieata econo-mica, privita in sine, ca forma semnificativa a activitatii omene0i,mano in esenta aceea0 neschimbata streidanie a omului pentruplinirea in societ ate a netzuinfelor sale qi aceea0 neschimbata rán-duire a implinirii lor, dupci puteri, corelat qi prelungire in mediulsocial, dar in &col* timp depairo, a tehnicii conceputa in sensullarg de tactica a vietii"0.

Forma generala, a vietii economice ramane pretuirea", &die&cumpanirea intre scopuri i mijloace, nazuinte §i osteneala, aqa cumalaturi de bunul simt ne-o arata deopotriva i teoria i fenomenologiaeconomica.

1) 0. Spengler: Do.. Monseb cuul die Tschnik.Winchen (Beck), 1931, pg. 7.

165

Dar subiectele aktivitatii economice, felul ei, chipul in care eorganizata inlantuirea indeletnicirilor economice ale fiecarui subiectai ale mai multora in societate, scopuri/e nemijlocite ale faptuirii lor,categoriile economice, swat cu totul altele dela caz la caz.

Ava, ca, economistul care coboara in sat hotarit sa transpuna informulele economiei teoretice pe care o atie, rezultatele cercetarii salepe teren, e cu atat mai expus primejdiei de a rastalmaci in.telesuIadevarat al faptelor, cu cat poate fi ispitit sa-ai inchipuie ca prinreducerea lor abstracta a dat de fundul lucrurilor, atunci cand de fapte frustat do partea, cea mai cu miez a cercetarii sale.

Pentru a fi ferit de a,ceasta primej die, este nevoie ca ochiul atental sociologului sa vinä, sa indrepte tendinta fireasca a economistuluiscos din mediul Bata obianuit de cercetare a societatii de schimb, spregeneralizar greait orientate ai lipsite de adevarata lor semnificatie.

Determinarea exacta a momentului sociologic" al unei cercetarfeconomice, adica a punctului pana la care faptele economice odataconstatate ingadue o integrare a lor inteun anume tip de teorie eco-nomic5, far'ä o frustare a sensului lor social, e o problema subtilacare cero o deosebitä, maturitate sociologica, pe care numai o a,dânc4intelegere a, vietii sociale ai a reg,imului ei special de cauzatie, unitä,cu o indelungata experienta de teren, o pot face solubila.

Sä incercam sa lamurim in liniile sale generale, in co consta apor-tul sociologiei la lfimurirea problemelor privitoare la manifestarilesociale in genere, printre care se situiaza ai faptele economice.

Socioiogia ca atiinta a intregului social ne deprinde sa privimintotdeauna erice manifestare a vietii omeneati in functie de ansam-blul de manifestäri in care se infatiaeaza. Fiecare fapt apare astfelea un aspect al unui tot inchegat ai nu-vi allá semnificatia ai expli-catia intreaga decAt in fulactiune de acesta1). Formele de a,ctivitatecele mai simplo in aparenta ai inteligibile dela sine prin rezonantele pecare ni le trezesc Muntric, categoriile cele mai stabile, mai generalavi mai adâne inrädacinate in sufletul omenesc, sociologul le consider&obiectiv" 2), sub specia precaritatii lor, adica legate de regimulvietii sociale in care iau naatere vi in care iai allá ratiunea lorsuficientä 2).

Dad. la dificultatile legate de acest fel de considerare a fapte-

D. Coati. Curs de sociolngle generala, Bucurefh (edit C. Amzir-Vasileacu), 1930-1931, pg. 161 piurm. precum ip Plena! general de corset= monografica intocnut de Semmarul de Sociologic!, Etta 01 Pohhol"dela Univertutatea dm Bucurezh, 1928, Indreptar leoreisc, propozitule 1 zi 3,

E. Durkheun Les Ogles de la méfbode soclologegue, Pans (Akan), 1912, cap I. pg. 20 zi mm.Ibidem, cap. V. pg. 135-138.

166

lor sociale, mai adaugam si pe acelea datorite fenomenelor asa numiteale polisemiei", ale politelismului" 1), sau ale eterogoniei" 2), adicadificultatilo datorite faptului ca un acelasi gest obiectiv este sus-ceptibil de a primi in societate o multime de intelesuri si de rosturideosebite, putand fi rezultatul unor motive diferite, tinzAnd catrescopuri diferite, no dam seama de imprejurarile care au impins pesociologi sa se fereasca de asemanari superficiale sau formale, intrefapte caro ascund uneori deosebiri ireductibile.

Fara a exclude prin urmare incercarea de a surprinde teoreticesenta manifestarilor economics ale unei societati date, problema cer-cetarii sociologice a vietii economice se prezinta ca mult mai pm-plicata.

La dreptul vorbind, lamurirea deplina a unui fapt economic, easi a oricarui alt fapt social, nu necesita numai o singura cercetare, orao-gena, ci o serio de cercetari deosebite, dar care se integreaza uneleintealtele, sistematic, pan& la deplina lamurire a lui. Aceste cercetarise pot grupa in doud momente metodologice cu obiective diferite.Un prim moment urmareste sa inteleagd, un al doilea, sa explice fap-tul social in chestiune O. Asa ca in once analiza sociologica binefacuta, voni intalni dou'a cercetari ca totul deosebite ale realitatii so-ciale: 1. una fenomenologicd qi 2. una etiologicd.

Max Weber 4), Scheler 0, Werner Sombart 6) au mental de a fipus pentru intaia oara in evident& poate ca oarecare exagerare,importanta metodei fenomenologice in stiintele sociale. Exagerarea, dad,exista', constti in aceea cá unii dintre ei au considerat uneori momentulintelegerii" realitätilor sociale ca o forma' superioara de cunoasterestiintific:i, de sine statatoare, menita a se substitui cercetarii cauzale; invreme co pentru noi, prin.cipalul ei folos sta tocmai in inlesnirea acesteicercetari.

Fenomenologia vietii economice, ca a orica,rei alte manifestarisociale, cuprinde si ea troj moment() deosebite: a) unul descriptiv, b)unul morfologic si c) unul semaseologic.

Pus in fata vietii economice sau sociale, fenomenologul incepea culege datele elementare caro vor servi cercetarilor sale ulterioare. Elconstata faptele asa cum i se prezinta in experienta, in contactul pe

C Bougie' : Lecons de sociologic sur bivolution des valeurs, Paris, (Akan), 1922, cap. V, pg. 89-90VI Wundt &hilt,D. Gush Op. alai, pg. 141, Curs de sociologie (1924-25), pg. 341.Max Weber,: Wirtschaft and Gesellschaft, Tabingen (Mohr), 1925, ed 2. vol. I. pg, 1-11.Max Scheler Der Bourgeois, D. Bourgeois und die religaisen Mabee, die Zukunfi des Kapitali-

srntss, publicate in Ahhandlungen und Aufsatre, 2 vol., Leipzig, 1925Werner Sombart Die drel Nalionaloek6nolnien, Munchen, (Duncker-u. Humblot), 1930.

. 167

care il are ca realitatea sociala a zilei de azi, ai le descrie cude-amanuntul.

Descriind, el cauta sa diferentieze morfologic, adica, dupa for-mele lor, po varietAti, aceste date, grupandu-le dupa asemAnAri, intipuri.

In sfarait, el cauta BA desprinda coca ce e esential in fiecaredin a,cesto tipuri, sa, le caraderizeze ai apoi sa le situeze, integrandu-le,in ansarnblul realitatii sociale din care fac parte, determinand rostulai importanta lor inteinsul. Caracterizarea tipurilor se face prin in-tuitio sau abstractie; iar situarea lor se face prin punerea in evidenta adistributiei lor, a relatiilor functional° dintre ele ai ale functiei fie-caruia fa ta de intreg. °data aratat mecanismul interdependentei ti-purilor, semnificatia lor ai echilibrul lor in unitatea socialA, mai ra,-mane de determinat sensul" general ce trebue acordat totalitAtii.

Cu aceasta, primal grup de cercetari se incheie. Faptul social saueconomic e de acum bine inteles" a i se poate proceda la expliearea lui.

Pentru sociologie, ca ai pentru once alta atiinta, explicatie"inseamna in ultima analiza, desprinderea relatiilor cu Bens existentialdintre un fapt ai alte fapte. Cu alte cuvint,e: lamurirea imprejurAriloraparitiei unui fapt in campul experientei, Mica in campul existen-tial supus observatiei, conditia unui fapt insemnand tocmai impre-jurare necesard acestei aparitii. Doosebirea dintre etiologia ai fenome-nologia unui fapt se referA prin urmare la discriminarea ce se poateface in existenta in genere, intre esenta ai prezenta (so sek deosebitde da sein), deosebire dintre ce e ai cum se produce faptul.

Tehnic, al doilea grup de cercotAri privitoare la explicarea rea-litAtii sociale, sau economice cuprinde deasemeni mai multe momenta:

El incepe cu cercetarea conditiilor naturale (cosmice i bio-logice) de existenta ale fiecarei forme de vieata socialA sau economicaprivita, atat izolat cat ai in interdependenta cu toate celelalte, precumai a conditiilor naturale cosmice ai biologice ale a,cestai interdependent°.

Dupa, aceea, sociologul cauta, sa explico inraurirea cadrelorsociale, imanente, &tic& influenta formelor vechi (istorice) asupra ce-lor de astazi, precum ai aceea a formelor sociale adia,cente astAziexistente (cadrul psihic).

Pentru lamurirea influentelor istorice, sociologul incepe prin asitua in timp manifestArile, grupandu-le dupa vechime. Apoi, reconsti-tue c'u ajutorul tuturor manifestarilor situa,te inteun acelaai moment

168

al timpului, tipurile istorice ale manifestArilor, considerate ca faze"ale procesului istoric social. In sfArsit sociologul caut& al stabileasc&si al explico tranzitia dela o faz& la alta, pAnA astAzi, tranzitie caroconstitue acest proces.

c) Din confruntarea aktiunii psihice (eficientei aktuale) a fie-cArui ti.p morfologic de manifestare a vietii sociale a,ctuale, asupraintregului social de astAzi sau &supra faptului care se cere exp1ica,t4Cu reactiile acestuia, se desprinde caracteristica dinamicei sociale az-tv.ale, pe ca,re confruntAnd-o din nou cu sensul general al procesaluiistoric al manifest&rii asa cum se desluseste pAnA astAzi, ajungems& stabilim care e tendinpa de devenire a intregului social, ca si aformelor vietii sale actuale economice sa,u sociale, asa cum faseser&stabilite cu ajutorul cercetArii fenomenologice.

In tacest fe!, se ajunge la rezultatul final al cercetArii, e,dic5,

la caracterizarea, sociologic& a faptelor social() sau economice ale uni-tAtii care ne intereseaza, in spet& satu11).

Mircea M. Vulcdnescu.

'

B. PLAN GENERAL PENTRU CERCETAREAMANIFESTÄ.R1LOR ECONOMICE

INTRODUCERE

Grupul social al satului are o aktivitate pentru castigarea mij-loacelor de traiu ca ajutorul unor anumite tehnici si un.ei anumiteorganizAri sociale a muncii. Numim acea,stA activitate: ManifestArieconomice'.

In cadrul unei monografii sociologice, manifestarea economicAnu este privitA de sine stAtAtor, ca all fenomen desprins de societate,

1) D. Dus6 : Op. edat. pg. 276. Planal general, citad, prop. 4.

169

cum procedeaza de cele mai multe ori economia politica, ci dimpo-triva, ca un fenomen social structarat 0 avänd deci legaturi cu in-treaga vie* socialä, Bi cadrele ei.

Prività astfel, manifestarea econeomica a tarii romaneSti iqi ga-seSte intelesul in intreaga structura a vietii noastre sociale Bi trebueprivita ca un proces istoric ale anti origmi, evolutie Bi tendinte suntIn functie de intreaga evolutie swiata.

Pe temeiul a ceca ce cunotem panä a,cuma, se afirma ca,exist& o istoric comuna, un proces general de transformare a infatisariieconomice a tuturor satelor romane0i, care duce dela o stravecheeconomie autarcha, la o economic) moderna capitalista. Adica dela

forma de organizare socia,15, in care grupurile familial° traiau ingospodarit in caro tot ce se producea era in vederea consumului ime-diat al familiei Bi tot ce se consuma era produs in gospodarie (oeealce se numeSto gospodarie casnica inchisa), la o forma cu totul con.-trara, in caro tot ceea, ce se produce este in vederea vänzarii 0 tot cese consuma este procurat de pe piata (ceca ce numim exploatare instil de forma).

Evident, definithle de mai sus aunt teoretice, &lid, nu au ovaloare de descriere istorica. Intotdeauna, chiar in cele mai autarchic°economii, se vor produce schimburi. Dar acestea sunt exceptional°,ating numai produsele de monopol, de specialitati 0 surplusurile. Deasemenea in ferma oea mai capitabsta cu putinta se consuma 0 din'produsele proprii.

0 alta caracteristicä, a acestor doug forme tipice de eeonomie,este faptul ca gospodaria casnica inchisa se suprapune cu un ateliende munca familiara,", ache& membrii familiei formeaza numai ei gospo-daria, pe cand inteo ferma capitalista, nu 'familia, ci salariatii auntcaracteristici.

Intr'o monografie sociologich sarcina economistului este sa sta-bileasca pe cazuri precise fazele de evolutie in care se gaseste fiecareregiune, grup de sate sau categorii de familii inteun anume sat, pre-cum 0 analiza pricinilor si mecanismului procesului de evolutie aacestor forme economice, savarBite sau Inca simple tendinte.

In ceca co priveSte faza economiei casnice inchise, trebue 0,-lira atenti asupra faptului ca gospodariile care le apartin, nu aunt

470

fenomene izolate, ci simple madulare ale unei unitati sociale maicuprinzatoare, care este aceea a satului. Pe de alta parte economiaintreaga a satului este deosebit organizata, dupa cum west sat seail& inteo faza pastorala, pastorala agrara sau agrara propriu zisa.

In faza a doua, gospodariile ferme sunt centrate in jurul unuialt fenomen social, care este col al pietii deschise aflate la randul i3i independenta de intregul sistem economic al tarii si deci al lumii.

Planul nostru de lucru cuprinde o serie de tehnici cu ajutorulcarora se pot surprinde aspectele diverse ale procesului de evolutie so-cial-economica. Nu trebue sa uitam deci, in tot decursul cercetarii,,ca, toate analizele privitoare la morfologia economica sateasca, pro-ductie, circulatie si consumul satesc, la gospodarie cu bugetul si inven-tarui ei, nu au scop de sine statator, ci sunt numai aratarea punctelorsemnificative pentru intelegerea acestui proces.

Prin aceasta nu voim insa sa spunem cA, nu ne intereseazä, de-cal intelegerea teoreticä, si abstracta a procesitlui de evolutie econo-mica. Staruim asupra faptului ca, nu e vorba decat de o ipoteza delucru caro abia de aici inainte va trebui sa, fie confirmata sau eventualinfirmata de catre cercetarile la teren.

De asemeni nu trebue uitat ca procesul de transformare a sa-tului si gospodariilor sale, dela o faza, patriarhalä, la una modernk,capata in realitate infätisari care sunt infinit variate, potrivit cadruluicosmologic variat, oamenilor, cultarii lor, structurii sociale s. a. m. d.si ca pentru noi este cat se poate de interesant sa cunoastem in amät-1nunte toate aceste cazuri particulare care ridica, tot atatea problemesi alcatuese miezul insusi al unei viitoare incerdiri de teoretizaraasupra vietil economice a poporului romanesc.

Do aceea vor fi tot Mat de pretioase descrierile pe caztui con.-creto ale tuturor ramasitelor din vechile star de lucruri, cat si celeale celor mai moderne adaptar ale economiei noastre rurale la necesi-tatile vietii moderne.

.

Indrumatorul nostru de lucru nu poate da toate intrebarile carear trebui pentru a surprinde aceste cazan i individuale. Raman() cafiecare in parto BA gaseasca problema caracteristica a satului sau aregiunii in care lucreaza si sa alcatuiasca, un plan special de cer-cetare, pe aceleasi principii generale pe care le expunem aici.

171

172

I. STUDIUL REGIUNII DIN CARE FACE PARTE SATUL

Atit satul, in vieata economici a grupului de anititi economice ce-1 alci-tuesc, citt i aceste unitäti economice (gospodiriale), stmt totdeauna in strinsälegituri cu regiunea in care se afli, intelegfind prin regiune zona naturaIi i eco-nomici, de imecliatii apropiere, ea care satul are legituri.

Aceastä regiarte a fost descrisi la cadral cosmologic Pentru studiul mani-festruilot economice, vom desprinde de act pe acelea care conditioneazi sau influen-teadt aceste manifestäri economice.

Se va ciuta, en alte cuvinte, ca din descrierea generali regmmi si se des-prindi natura mfluentelor acestora, si se vadi care din ele este mai hotiritoare (sicit) in fenomenele de productie, consnm i schimb, sau in natura vemtului tärinesc.

.Astfel, din asezarea geografici a satului (mtuate, colme, dimple etc ) vomarifita mlisura in care aceastá avezare este conchtia mist anunute indeletnicut a oa-menilor san dacii si eit determini un anumit mod de folosire a ptimintului etc.

Din orografia regiunit ne va interesa de ex actiunea fizici a apelor din regiune,(mundatii san avind ca rezultat depunere de sol aluvionar productiv, determinare dezone de pietni i insip etc ) i, mai ales, folosirea lor. du de comunwatie, fortämotrice: mori, puye, ferestrae etc., pescuit, exploatare de trestle etc., adicá vatrebui ca din acest fapt al existentii unor ape in regiunea ce ne intereseaziconstatat la cadru/ cosmologic sä despindem influents i cauzahtatea lor in eco-nomia siteasci sau gospodireasci.

La fel vom proceda si pentru celelalte capitole ale cadrulai cosmologic: deex. din stndiul clunet se va vedea anume care din factorii ce o caractenzeazil: pre-

vfinturi, temperaturi etc. deteruaini o anamitli exploatare a pämintului,intru cit depinde de acestut cantitatea i calitatea productiet, ribald muncilor ome-nesti etc.

De aceea ne vor interesa in special aci fenomenele meteorologice exceptio-nale: grindina (freeventa ei, timpul clad cade, in leglitnrit cu raersul vegetatiei),perioadele de secetä pigubitoare, gernrile tärzii etc.

Din studiile ce se fac asupra solului vom cerceta legiturile intre naturasau compozitia lui si productivitatea, manca ce se depune pentru a-1 lucra, uneltelesi vitele etc.

De asemenea, daci bogitule exploatate sau neexploatate ale solulut sunt canzaanal vemt mat mare al popula.tiei, prin muuca plititä pe care o depun pentru ,ex-ploatarea acestor bogäii sau prin valorificarea el.

Dupi studiul conditiumlor naturale ale regiunii, din care se va ciuta sä sedesprindä, dupä cum s'a spus, cauzalitatea i mfluenta lor in vieata economicá asatului, se trece la analiza conchtulor ecJnomice ale regamii.

Se stie ci in tara noasträ regiunile geografice san administrative auntfoarte diferite intre ele in ceea ce priveste starea economici

Din causa aceasta, problemele ce se pun pentru studiul economic al satuluiaunt difente, dupi varuithle pe care le prezintä regiunea de care este legat.

Din punctul de vedere al unei prezentäri economice a regiurai, pentru a patenprecisa gradul de influentä a acesteia asupra satultu nostru, vom cerceta urmitoareleprobleme, care caracterizeazi situatia econonnei regiumi in care se aflä satul.

a) Ocupatia principal a locuitorilor din regiune.

Se va face maa Intl"' o prezentare statistici a difentelor ocupatii, Cu arä-tares procentuall a ocupatiei principale ti a celor secundare.

Vom data si vedem daci aceste ocupatii sunt datonte vreunni sail maimultor factori natnrali (o lumina bogItie naturalä a subsolului indreapti atentia gimanea oamemlor spre 'exploatarea ei, de ex. mimeni), san daci vreo industrie marelocali nu atrage un numir de oamem (cita 7) ca lucriton in fabrici, sau dacaprezenta unor ape mari nu determina ca ocupatae principali a locuitoraor pes-cuital, dupä cum prezenta marilor suprafete de teren cu absenta altor bogatiinatnrale, formeaza o masil compact4 de agricultori, fárä alte lzveare de vemt.

Satul nostru, atezat in miilocul aeestor condition', va fi mfluentat in pri-vinta indeletmcirn oamemlor, care ta-ar indeparta de exemplu preocupärile lordela gospodirnle proprn &are ocupataunea principalä a regiumi, sau, dacii ei facexceptae dela aceasta, din ce cauzi

Este interesant de redat aci ti proportaa sitemlor ce ne Intereseazi, in com-plexul indeletancinlor regionale

Targuri i piete locale. One de comunicatie.Targurile i pietele locale stint hotäritoare pentru situatia economiei satulni.

Ele determini totdeauna o anumitä speciahzare economici a gospodarnlor spre cerin-tele lor.

Alta este natura productiei in satele din apropierea manlor orate gi altaa satelor depärtate de tilrgunle de desfavere. De asemenea, chiar organizarea gospo-darnlor este influentatä In mimed foarte 'are de aceste targuri.

De aceea, ne va interesa in pramul rand minmea lor i departarea de sat.Se vor analiza aceste targun toate punctele de vedere, studimdu-se

ti stabilindn-se in special influenta lor asupra satulinPentro acest scop, vom cerceta data taneni lor: zilnice, saptamanale, sezo-

mere sau anuale (data). specialitatea lor (vite, cereale, mixte); raza lor de influenta;putinta de desfacere a produselor ti de aprovizionare a locuitorilor din sat.

Pentru fiecare Virg in parte, vom aräta distanta in km, natura ti atareadrumunlor din sat pi.ni In dug.

In legaturii ca drumunle vom face studii speciale care si arate peregrinarilesätemlor nottn, ca märfun strame sau co produsele lor, spre a le vmde. Se vorface calcule de rentabilitate pentru aceste drumuri, se va arita numärul celorcare pleacä in tärguri, cine pleacl (birbatul, femeia), intovärätinle etc.

Organizatiile economice din regiune.Pentru studii raai amanuntate de economie, va fi necesar ca toate orgaruzatnle

economice din regiune çi en care satal are legaturi, si fie analizate câtmallprecis, In nrmitoarele privinte locahtatea ande se afli, vechimea lor, numärulmembnlor, atarea economici actualii, captain' pasiv

Pentru ceea ce intereseazit satul pe care-1 studiem, este nevoie si se vada.intria cat aceste instatutii (cooperative, banci populare, magazn colectoare, remize,silozuri, bane' de once fel, depozite de märfuri etc ) influenteazii (0 in ce masurii)satul numärul tiramlor din sat care sunt membrn acestor organizatii, capitalnnledepuse san mate de ei, in cazul al cloaks, pentru ce an fost luate (investitii pentrnagriculturii, pentru corneal, pentru diferite industrii locale sitetti etc ).

Daca sunt magazn colectoare, depazite sau Woman, este necesar sit se vadä

173

modul cum sunt folosite de cätre siteni, avantajul pe care-I an de pe ulula lorb

mecanismul de depontare si de platä a produselor (care?) etc.Pe de altä parte, se poate intimpla ca Statul sá alba anumite orgamzataum,

In afarä de cele ariitate mai sus (Camere de Agriculturä, Ferme, scoli, Centre sao.Statiunt Agricole san Zootehruce), cu scupul ca sä ajute pe trtrani, sä mfluentezespre bine tehnica si productia gospodäriilor. In acest caz se va studia schimbarea ces'a produs datoritä acestor institutu oficiale in economia säteascA.

Dad, in regnmea satului nostru se aflä mori mari, uidustrii agricole, se vacerceta: capacitatea de productie a for, cantatatea de produse brute pe care le fur-nizeazi satul nostra cantitatea de produse fabricate (satz prelucrate) pe care leeumpärä (sao co. care se intorc) gtemi

Daca aceste mari intreprinderi agricole industrializate au determmat (si ince mäsurä) o schimbare in industrule täränesti locale, din sat

d) Bratele de 'nunca.Musa anumite situatiuni economice care sunt in string legäturä ca pro-

blema bratelor de muncä din sat si din regirme. De exemplu, mtensivitatea agriculturdeste legatä In primul rind de abundenta i eftmätatea bratelor de manea'.

Se va cerceta pentru intreaga regirme, lipsa sau abundenta bratelor de muna,dael sunt sau nu emigran z untgrärz periodice, ande se duc gu, de ande san, ano-tampul, muncile in vederea cärora se fac, cauzele pentru care pleag. sau

II. STUDIUL ECONOMIC AL SATULUI

1. Terevul

Suprafata, modul de folosire i repartizarea lui pe gospodirii.Terenul folosit de loctutorn satului nostru pentra agriculturä este primal

obiectiv al cercetärilor, atunci cara incepem studiul economic al satului.Pämäntul (suprafata) este sa primal (de multe ori singurul) criteriu de

judecatä pentru starea de bogätie san de shacie a sätemlor, pentru vemtul pe care-Iare gospodäria Ion.

De märunea lotultu individual depiude i cantatatea de mune& ce se depanepentrn cultivaren lui, desfäsurarea acestei munci iii dectzrsul anului, utilizares maiDala sao mai mare a bratelor de manea' ale familiei.

Studiul terenului i prezentarea datelor trebue sä albsi urmätoarea desfäsurare:

a) Suprafata total& a satului.Se va face deosebirea intre vatra satului" (suprafata de teren ce formeazä

satul) t trupul de mosie" (terenul din Majá de sat).Se va face o prezentare totalä a intregm suprafete de teren, stlipilnitä de

cätre oamenu din sat.Acest lucru ne va aräta märimea satubu nostru fati de altele, suprafats de

tezen pe care o stäpfinesc i o muncesc täranztIn mod practic, suprafats totalä o obtutem fie din informatiumle dela auto-

ritAi notariat, perceptie), fie nduntind totalurile mdividuale de pe foileeconomice, in caz olí am ficut un recenslinfint al satultu.

474.

Modul de folosire al terenului.Ne intereseazi in ce fel (cu ce fel de culturi, mai ales) este folosit terenul.

anumc ce suprafata (ci in ce proportie fati de total) este cultivatä cacereale. ca porumb, ca plante textile, ca pomi, vu etc

Ca ci la suprafata totala, in mod practic afläm lucrul acesta fie dela auto-fie din totalizarea capitolelor respective din folie de recensamantDin aceasta prezentare totalä a felului cum terenul este folosit ca diferite

feluzi de culturi se va patea constata starea agriculturii satului, natura principaluluiizvor de venit, intensitatea muncilor etc, pentruca de ex o folosire cu 80-90 la antacereale va mita o agriculturä extensiva, cu anumite caracteristici economice, lar oimpártire a acestui teren intre mai multe ci variate culturi, va determina o altastructura economica a satului ci gospodärnlor, ca alte aspecte gi alte concluzn.

Organizarea terenului sitesc.In afara de simpla, aratare a proportnlor diferitelor culturi, este necesar

un studiu al modului cum terenul este organizat de catre colectivitatea satului, daca.acest mod de folosire ci mai ales local culturilor sunt hotärite de colectivitate

De aceea se va intocmi ci o schitä a trupului de mocie, in care si se aratedaca. in sat terenul este impirtit in tarlale, adici in zone pe care tose sätenu lefolosesc en aceeaci cultura; se va arata daca exista o rotalae a culturilor, en unritm valabil pentru satul intreg, corespunzator en zonele mai sus determinate, sau,

fiecare gospodar cultiva ce vraa pe bucata sa de primântSe va sigla vechimea acestui sistem, modificarile ce i s'au adus In fistmip.De asemenea, un studiu al modultu cum este impartit trupul de motne,

forma el acezarea loturilor individuale blim, curele, sfori sau, pentru acezare:daca. fachle merg din botar in hotar sau numai in hmitele unei zone, care?), valaman forma social& ci telmica chiar, a proprietatu, organizarea agriculturii siitecta,va arata multe din cauzele actualei san de lucran i din economia satului (de exemplu,daca forma loturilor mdividuale impiedicá. sau ingädue o agricultura rationali, dacivitele au portium precise pentru pascut, peimanente, temporare etc.).

Pulverizarea proprietatii agricole.Pentru a studia aceastä problema. a pulverizanu loturilor taranecti sunt necesare

formulare speciale, din totahzarea ci mterpretarea cirora sa se poata deduce ca pre-cizmne atfit actuala stare a acestei pulverizan (in ce mäsura, sunt färänutateIn cite parcele sunt impartite proprietatile täranecti, ce distante sunt pina la ele,cal timp se pierde ea drumurile, ce urmari asupra bunului mers economic al gospo-daralor are acest fapt etc ), ctit (p. eauzele pulveriziru, desfacurarea ei in tamp.

Intre rentabilitatea agricultuni (deci a ocupatiei principale a taramlor)gradul de pulverizare a loturilor este o stransa ci directa legaturi.

Repartizarea terenului pe gospodáril.Din arätärile ci prezentarile de pina acum am incercat si prindem vieata

econoinica a grupului ca atare, in ceea ce privecte suprafata, folosirea i organizareaterenului in total, pentru satul intreg.

Dar acest teren este impirtit l'Are cei ce-1 stapánesc, iar mirimea suprafeteice revine fiecarei gospodäru determina' un precis caracter economic al Ion, starea lor

1.75

416

materialiL venitunle etc., depinzänd in primal hind de aceastä intindere mai maresau mai mici.

De aceea V0131 trece mai departe, In studule noastre, la analiza modului cumterenal se repartizeazi pe gospodiirii, cam se imparte el intre cei ce-1 stäpinese,cfit revine fieclirui Iocuitor din said nostril, efiti an teren putin, eiti au tercamai malt in stiptuure etc.

Vom stabili deci categorule de proprietäti pe baza märimei suprafetei tere-nulai ce-1 stipilnesc.

Mai 'Mt& se va face media saprafetei pe go. spodäzie, imprirtind suprafatatotal5. a terenului la numfirul gospodinilor. in felul acesta afläm cat din terenal satuluirevine unea singurc gospodäni, in medie. Ne putem da seams, dela ineeput, in ce fel depropnetate ne afIrtm, cu ce categorie de gospodäni avem de a face.

Dar aceastil medie, care se face de obicem in stadhle economice asupra satelor,nu ne spunc mare lucru, nu ne dä, inchcatianiprecise asupra stä.rii matenale a site-

deonrece mirimea suprafetei terennlai este diferitä dela gospodäne la gospodäne,ori tocmai acest lucru voim sä-1 aflim, stabilirea categonilor de suprafeterepartizarea lor pe gospodärli.

In mod practic, aceastä operatiune se face in felul urmätor:Se stabilesc, dela inceput, urmitoarele categorii de gospodärii: färä pämänt;

gospodiini cu 001 Ha. pänii la 1 Ha.; gospodiru en 1-3 Ha.; cu 8-5 Ha; 5-10Ha.; cu 10-25 Ha ; cu 26-50 Ha si gospadäni care au mai malt de 50 Ha.

Dupä foile de recensiimint, care se grupeazI dupä. aceste norme sau dupii dateIestränse, din infonnatium/e dela oficialitäti, gäsim numärul gospodärulor din fiecarecategoric.

Dupii aceasta, se va impärti nainiarul acesta la numkul gospodärulorvom afla ate rem pentra o singurii gospudäne.

Pentru precizarea critenului de judecatà este bine sä. se calculeze procentulfiecärui numär fatä de numirul total.

In felul acesta ne däm seama de stauctura agrarä a satului nostru, stim precisintre ce limite se eases° cele mai multe din gospodärule satului i deducem concluziaimportante asupra stärii economice a satului.

Insirarea de mai sus a difentelor grape de proprietAta se poate stránge ingrape mat patine, stabihnd astfel categorule economice de proprietlith 0 Ha =-- gos-podäru lipsite de pämänt 0,01-3 Ha propnetate parcelará: 5-10 Ha =-- pro-pnetatc mic5.- 10-25 sau 50 Ha. _ _- propnetate nuilocie si cele ea mai mult de25 sau 50 Ha. proprietate mare.

AduMind i numärul gospodäriilor din aceste grape afläin elite gospodärn (nu-miír brut si procentual) avem f'árä pämänt, cite ca teren foarte pula, ate de cate-gone mica sau mijlocie etc.

Am intocnut, in modal acestai o imagine precisä a satului nostru, din punct Pevedere al categonflor de gospodäru.

Concluzule ce se pot trage din aceastä situatie swat dintre cele mai impor-tante pentra stachul manifeseirilor econorrdee din sat.

2. lnventarul viw (animalele)Dupg studiul terenu/ai, socotit fund acesta ca izvoral principal de vend pentra

säteni, treceni la analiza celorlalte pärti din averea gospodänilor, pärti care mu parteca u terenul u impreunä cu el la fenomenele de productie din gospodäni.

Vora face, mai intai, o numarätoare a ammalelor din sat, pe specii, varstarasa si vom prezenta deci numärul total al acestor ammale pentru intreg satul Dupäaceasta se va impar' numarul acesta la numärul gospodaralor i vom afla caterevin pentru o singura gospodäne.

Mai este necesar ins& un calcul: so edam& ammalele dela fiecare categone degospodara in parte si se imparte la man:intl gospodaralor din categoria respectivä

In felul acesta constatara multe lucran, din care putem trago concluzn dincele alai edificatoaie: adz ammale se afla In satul nostru, care este specia cea mainunieloasrt, din ce rasa (rase primitive dovedesc o agricultura inapoiatit, rase per-fectionate do"edese o agricultura' mai rationalizata etc ), ciite animale si din ce specierevm pentru fiecare categone de gospodarn, care din ele este mai bine inzestratft,de ce, care din aceste eategorn este specializata pentru o anumita specie (cai, bol,vaci de lapte, oi etc ).

Pentru vitela de muncä, vom rolen numarul lor la numarul hectarelor, pen-tru a vedea modal cum se repartizeaz1 aceste amma/e la terenul pe care-I muncesc,problema utilizara rationale a fortelor lor etc

8. lnventarul mort (ma0ni i unelte)

Vom face aceleasi calcule si aceeasi prezentare ca si la animale.Va trebut sä aratam numärul diferitelor masira i unelte pentru satul intreg,

felul cum se repartizeaza la categornle de gospodarn pe care le-am fncat mai sus.Voia vedea cate plagan, grape, scinanaton etc revin de gospodane sau la

cate Ha. taren revine o masina, la difentele categorn de gospodAniCare categoric este mai bine inzestrata si din care motive; care anume din

unelte sunt mai multe si care mat patine. Bunt suficiente pentru lucrarearationalä a pamantului, sau se smite, din cauza insuficientei numärului lor, o mic-sorare a productiei sau un efort mai mare al minim' omenesti?

Vont da o atentie deosebitä masinilor care determina san dovedesc un progresin domemul tehnic agncol masmi de semi-Mat, de treerat etc. si vom veden gradullor de patituidere in gospodarnle satalui, in care categoric mai malt si in earnmat pum.

De problema masunlor agncole in gospodäni se leaga si se limuresc alte pro-bleme din domemul economic Eli tehnic proldema bratelor de =Inca., a patrundenitehnicet rationale in agricultura täräneasca etc.

Va trebui sa mai cercetam folosirea ce se da acestor main1, dacä stint intre-buintate numai in gospodärale proprn, sau sunt imprumutate si altor gospodärn (catiimprumuta, cui, in ce conditium7).

4. Analiza productiei

Se va cerceta, prin informatiuni sau dm interpretaren foilor de recensii-mant, product'a local& a tuturor plantelor cultivate de catre tararu.

Se va compara aceastii productie din satul nostra ca productia medie pe taritsaa a regiuna, pentru a se constata nivelul satului, dupa aceasta constatare se vorcauta cauzele pentru care productia este mai mare sau mai mica decal media gene-ral& tehnica aplicata, un grad mai inamtat sau mai inapoiat de pregatire prole-sionall agncolii, lipsa sau abundenta inventarulin, cabtatea terenului etc.

177

178

5. Tehnica 0 aplicarea ei.

Acest capitol va avea rostul al larnazeasci ceea ce still Pram' despre tehnicagospodareascit (deci i agricoli) si ce pun in aplicare din aceste cunoytinte.

Se va veden, in felul acesta, atat gradul lor de pregAtire profesionall, cat gidaca acesta este until din motivele principak ale actuaiez star de lumina din tio-menial economic

Se vor cerceta marile sectoare de munci sau actin*/ din gospodärie, MUlleala camp etc. De exempla cultura cerealelor, aceasta fund ocupatiunea de baza a mare'majoritata &litre tarani

Se va cerceta ad cite aratun se fac pentru cultura cerealelor, and se fac,cum se fac (adancimea etc.), cand gi cum se face grapatul.

Modid de semanat i timpul cand se seamana aceste plante. Ce Merin deingripre se dau in timpul vegetatei; care Este momentul seceratului, cum gi cu ce seface. De asemenea se va descne treeratul t inmagannatul produselor

Cu aceasta °cane se vor descrie magmile i unelt,ele folosite de ei pentrufiecare lucrare in parte; se va cerceta, dad, se poste statistic, cu atat mai bine,provementa acestor magini i unelte, Cite (i care) au fost construite in sat (decatre cine), °Ate (gi care) au fost cumparate (de unde).

Aceleagi cercetan i Insemnä ri se ion face pentru cultura porumbultu gi aplantelor textile i industriale

Pentru acestea din urmi vein cerceta modal cum stint prelucrate, cum stintvalonficate, cum sunt folosite In gospodane Cat gi ce se vinde, cat gi ce se consumaIn gospodarale care le-au produs

Daca in sat se constata cultun de plante de nutre, se va descne felul culturagi felul recoltarii lor, starea in care se dau vitelor spre hranA, cantifit etc.

Poma roditon, constituind o ocupayie gi un izvor de venit pentru loctutorasatulm, Ii vom cerceta dupa aceleagi critern ca i celelalte cultun Anume, vom pre-zenta o statistica a ion, pe speca gi varietal.; in ce stare se gasesc, ce ingniinse dau. modal cum se face recoltarea.

Ce destmatic se dau fructelor: va.mare, pästrare, consum imediat, industriali-zare (tuca, magumun, preparate din fructe) Se vor descne instalatiumle gi se vorface calcule de rentabihtate pentra fiecare caz in parte.

Concluzale se vor judeca i prezenta comparatvO alta problema pe care va trebui sa o cercetam, este aceea a ingrägara paman-

tului. Din studale ca privire la compontia solului se vor desprinde concluzule asupranevou de ingrägämant ale terenunlor de cultura

Se va veden daca agricultora int3leg si imbogateasca aceste terenun pringunmul de grajd. Se 'va cerceta daca fac platforme de gunom, cum le fac, &and gicum transporta gunmul la camp, cum il impragte etc

O ocupate principala a tuturor taranilor este cregterea vitelor. Importantaacestei indeletnicin intrece, mai in toate satele de munte, pe aceea a culturamantului.

In satele ca structura economicit agricola accentuati, cregterea vitelor are deasemenea un rol important, prin folosirea acestora la muncile campului, la transpor-tun etc.

Un stadia arnanuntit al lor se impune, deci, ca necesitate

Vora incepe prin analizarea i mtcrpretarea datelor statistice pe care le-amexpus mat inamte.

Se va arate modal cum sunt ingripte, cum sunt hrätute, starea de sanatate alor, adapostunle, materialul de constructie, lamina, curatenut, aensirea.

Be va cerceta i descne modul cum se cresc toate categorule de ammale,obiceiuri.

Deoarece problema imbunatatuu vitclor este legati de existenta i cahtateareproducittorilor, se vor studia acestta. rasa, proprietate (comunah sau indm-duah), ingnprea lor, cum se face monta.

Industria casniceiSe va cerceta daci in sat exista vreo industrie casmca sau nu si in ce ma-

surä (prezentare statistica). Deck de exemplu, In gospodani se prelticreaza mul,cánepa, lana, borangicul.

Descnerea amänuntita a uneltelor i masimlor folosite, provenienta lor, cinele-a constrtut, descnerea tehnicei de lucra.

Iu acelasi fel se va aräta modul prelucrilru produselor animale- laptele (unt,branzettin etc ), carnea, lana, fulgu etc , precum si a celorlalte produse agncole saugospodärcsti: zarzavaturde, fructele etc.

Stint necesare de flicut act calcule de rentabilitate, de analizat destmatia ce sedá acestor produse prelucrate in gospodane: ce si cat se vinde, cm, in ce condi-tmni, cat, ce si cum se folosesc aceste produse in gospodaru.

In cazul &Ind se prelucreazá mat( rial brut strain (de ex finor, Una etc ),trebue sá cercetäm de ande provine acest material, cat din sat si cat din alte parta;cine 11 aduce, cine 11 vmde, in ce conditium.

Industria casnica este un fenomen deosebit de semnificativ pentru intelegereaevolutiei economice, de aceea e bine sa fie cercetati amanuntit, dupti chestionarul specialdin volamtil de fatii.

Alte indeletniciri din satBunt sate care au, in afará de incleletnicinle aratate panä scum, altele,

care asigura locuitortlor un venit, de exempla manca la pridure, pescuitul, implettul,Wane etc.

Deoarece aceste ocupatiuni dau un respect precis vietu economice, va fi necesarsa fie studiate ea aceeasi amänuntime.

Mai 1ntai se va face statistics celar care se ocupil ea ele. Pe urmä se vaface descnerea tehnicei de lucru, a uneltelor folosite. Valonficarea produselor- cumle vand, ctu, in ce conditium. Calcule GIs rentabilitate, cu analiza cheltmelilor, vent-tunlor brute si a vemtului net.

Este de preferat pentru toate aceste indeletniciri ale satemlor (principale sausecundare) sa se faca calcule de totalizare pentru satul intreg, calcule comparative siprocentuale, pentru ca sa se constate mfluenta lor asupra econ-ommi generale satesti.

6. Meseriile gi industriile din sat

In fiecare sat exista o cene dç mesera çi industru, pentru satisfacerea ne-

179

voilor locale: fieran, lemnan, dogan; mon, ferestrae, darste etcVom cerceta la acest capitol mimara' celor care se ocupa ca astfel de lude-

originea meseriasilor san proprietarilor instalataunilor.Ca si la celelalte indeletniciri, se va descrie tehnica de lucru, instalatnle

modul de functionare Se va face inventarul uneltelor, wat:lada-se provementa or(cumparate, lucrate chiar de ei), pentru a veden daca acea tnesene sau industrie esteoriginara san nu din sat.

Se 37.1 da atentae materialulm pron: de unde il procura (in ce &asura dinsat si in ce m'Asura din ate parta), in ce cantitati, calitatea lm.

Se va insemna dupa aceea cata cantitate prelucreaza aceste instalatii tara-nesti, cc cahtate are matenalul prelucrat.

Se va calcula rentabihtatea acestor intreprmderi si se va insista asapra folo-sirei cc se da mirfiF cata e cumparara in sat (de cine), cata e vAnduti in alteparta (cine vmde, mil, In ce conditaum).

Comellulneguston sunt in sat. Specialitatea ion Ce marfa (si cata) este 'natä

din sat si ce marfil este insta din alte pkti.De neguston este legata in buni parte aprovizionarea taramlor eu cele necesare

traiultu lor, de aceea vom analiza problema si din acest punct de vedere, ce articole:sunt cumparate mai mult de barbati, de femei, pentru exploatatie, pentrupentru menaj, pentru imbracaminte. In ce anotamp sau en ce ocazn se fac maimulte cumpärätun dupa vlinzarea recoltelor (care?), ca °cama unor anumite sir-bätori (care? ce articule?).

Se va cerceta daca in sat se practica. schimbul in natura, ce produse sesclumb.1 intre ele, de catre cine, in ce conditium. Influenteaza aceste schimbun (ince m'asura) comertul local?

Institutiile economice din satO banca popularit san o cooperativa determina o anumita neatä economica

a satului i gospodarnlor, care gäsese in aceste nistitutu spripne reale pentru bunulmers al lor. Vom studia fiecare din aceste institutii in parte: numarul membrilorjcapitalunle depuse de fiecare sau actiumle cu care mil parte sätenn la construirea lor.

Se vor cerceta bilantunle bancilor si cooperativelor, se va veden se sumeau imprumutat la sateni si ce intrebumtare li s'a dat. In cazul cooperativelorse va studia influenta lor asupra aprovizionarn sau asupra desfaceni produselortarrinesty ca aratarea precisa a produselor valonficate pnn cooperative, In ce con-ditmni, in ce cantitati.

Vom cauta si ne dam seama de iufluenta acestor institutn asupra cconomieisatului i anume astipra carel parta (si era) din indeletmcinle tarlinesti; daca or-garozarea economici a gospodärnlor este sambeta intr'un fel de ele.

Distributia prodvniei localeCare anume din produsele gospodknlor din sat se consuma In intregime tot

in gospodani.Care anume din produsele acelorasi gospodaru se vand in aite parti (ande),

180

in ce cantitati, in ce conditiuni.Ce nu se ajimge si este nevoie ca satenu s'a cumpere din alte pa.* (de

linde?), in ce cantitäti, calad, in ce conditnini.

10. Munca omeneascdDin totalizaren ci interpretarea foilor de recensämant sau a formularelor spe-

ciale ce se vor intocmi pentru studiul problemei muncii omenesti din satul care neintereseaza, vom cauta sa desprindem, in primal rand, daca in sat exista. un sur-plus de brete de lacra sau nu

Adica, vom constata daca imilawele de productie i diferitele domenu deactivitate pot da intrebuintare tuturor bratelor din sat, care-si väd astfel asiguratavalmificareit muncu lor, san dimpotriva, daca mal raman brete de lucro farautilizare.

Pentru aceasta este nevoie sA d'AM prezentiiri precise asupra numarului oame-mlor care pleaca din sat (wade?) spre a cauta de lucro In ce anotimpuri? Per-manent Pentru ce fel de ocupatu?

Voni cerceta, de asemenea, daca vii oameni din alte parti in sat spre a fiangawla, temporar sau permanent, la diente =mi, la ce fel de munci, in ceanotimp.

Vom cerceta in gospodaru ce lucreaza locuitom (barban i femeile) indecursul anului primavera, vara, toamna, lama Cand i pentru ce fel de lucranangejeaza brete straine çle lucro, cati.

Se vor studia, cu aceasta ocazie, conditiumle de plata, tratamentultorilor sträini in gospodärie, hrana lor, rernuneratia

alunen °meneas* socotata ca o valorificatoare a capitalului investit in gos-podarn i ca un factor de productie de prim ordin, inchew studiul manifestariloreconomice ale satului.

Studiul economic al gospoddriilorGospodaria este unitatea econommi in fenomenele de productie ci consumCal acterele economice ale tuturor gospodärulor din sat determina un anunut

aspect pentrn satul intreg, iaz un stuchu ideal ar cere analiza amänuntita a tuturorgospodámlor.

In practica lucrul acesta nu-1 vorn putea face, ci pentru exemplificarea clcompletari studulor economice asupra satului, vom alege un mimar de gospodariitipice sau caracteristice pentru problemele ce ne intereseaza ci canora le vomintocmi bugetul.

Bugetul analizeaza in amanunt productaa çi consumul in gospocarn, aratanatura cl proportm veniturilor, natura si proportia cheltuielilor i consumuluidecursul unui an.

Se vor folosi in acest scop formularele de bugete tiparite de catre Institutulde tiinte Sociale san Institutul de Ceicetari Agronomice, Sectia de EconommRumia l'ara a mtra in amanuntele acestor formulare, este neceser ca, pentru inte-legaren ion, sA aratam pruicipule care stau la baza cliferitelor capitole ce lealatuesc.

In decursul unui an, gospodaria aresi dela ammale), productie din care o parte este consumata in gospodärie de catre

o productae a ei (din exploatarea terenului

181

famine san salariati (pentru menaj, imbräcanunte et,c ), o parte este vänduti pepiatä si o altil parte rimfine ca provizu pentru anul

Pentru bugetul ce-1 intocmim in gospodarie la o anumiti datä, ne intere-seaza puma' produsele gospodäriei consumite tot in gospodärie tp cele care au fostvtindute pe piat.a.

Estunkr, in bam aceasta productie, adiiugäm la suma rezultata valoarea cucare a crescut averea gospodarnlui intr'un an tu obtinem venitul brut algospodäriei.

Bugetul cuprinde dourt pirti mai int.th o descriere a gospodarim, avtind rubricispeciale care aretá numarul membrilor familie çi etatea lor, terenul gospodariei eaparten folositil de cultur i productaa lor, mventarul exploatatiei compus chn teren,

plantatii, inventar viu, inventar mort capital circulant.In parten a doua este aritatä productia çi consumul gospodäriei intr'un

de zile i cuprinde patru factori: agricultora, menajul, familia i vemtnrile laturalmcesau intrepinderile anexe.

La calcularen bugetului, aflam intAi venitul brut, care se compune dinprodusele exploatatiei care s'au dat pentru consumul menajului i famine' (deci carean fost consumate tot in gospodrine), precum sa din totalul incasärilor din pro-dusele validate.

Al doilea capitol al bugetnlui il formeaza chelttnehle exploatatiei, care cu-prind cheltmehle efectuate cu cultura plantelor, intretmerea clächrilor i inventarultumort si a inventaruhu

Scrizincl cheltmehle exploatatim din venitul brut, obtmem vemtul agricol,care reprezmtA partes din vemt Cu care se poate intretine familia agricultorului,

s;1 atace substanta exploatatiei sale.Dupä calcularen venitului agricol, se trece la calcularea consumultu menajului

(hrana familiei si a salariatilor).Acesta este campus din douä produse luate din gospodarie i produse

campärtte de pe piati Din anahza constunului menajulm se poate constata cataniline si ce se cumparä de pe pieta si cat se produce in gospodarie pentru menajulproprm.

Al treilea capito/ al bugetului este familia, cu consamul i chelttnehle ei par-ticulare: imbräcäminte, scoala copnlor, bisefica, distractii etc.

Produsele pe care le consumii, familia sau menajul pot fi luate din propriagospodärie sau pot fi cumparate de pe pieta In formularul de buget trecemvaloarea totalii a acestor produse.

Adunind consumul menajultu cu consamul famihei, obtinem consumul totalal gospodäriei.

Dad la venitul agricol care reprezinta vemtul propriu al gospodärieiadaugiim i veniturile obtanate in afaiä de productia propriei gospodärii, adicä Inca-Säri si vemturi dm mane& laturanucl si intreprinderi anexe, adunand deci acestevenituri laturalnice la venitul agricol, obtmem vemtul total al gospodariei.

In felul acesta ajungem sä judecara rentabilitatea gospodäriei, sä ne putemda seama daca exploatatia se soldeazä en deficit (in cazul cand veratul total esteintrecut de consumul total), sail cu excedent (atunci clind venitul total este maimare decAt consumul).

Deficit insemneazi cä agricultorul a fost fortat sà recurgä la imprumuturidinafarrt, sau a consumat din substanta propriei sale exploatatoi.

182

Excedentul presapune o crestere a averii, o stare economidi infloritoare.Bugetul, in general, ne aratä, mecanismul de productie i consum din gospo-

dine in dm analiza componentelor lui ne putem da seama de natura ì proportiaproduselor consumate si de factorn 'care adac o parte mai mare sau mai micäin veniturile gospodkiei

Reproducem la Anexe formularal de buget çi instructnle necesare.

Petre G. Steinculescu

C. PLANURI SPECIALE

a. PLAN DE CERCETARE A INDUSTRIE1 CASNICE

Industria casnica, atAta &Ma se mai gaseste astazi, este o ra-masita a unei forme de productie arhaica, facfind parte dintr'un tipde economie a carui destramare a inceput odata cu timpurile mo-derno. Ea s'a pastrat totusi multa vreme in gospodariile taranesti celputin in parte, mai mult cleat celelalte elemente ale sistemului pe careeconomistii 11 numesc de economie casnica, autarhica.

Caracteristic pentru aceasta faza, e faptul ca intregul circuiteconomi, dela. productie On& la consum, se des'Avarseste in cerculinchis al gospodariei, iar felul i masura productiunii îi este impusa,de necesitatile de consum ale membrilor gospodariei" (K. Biicher).Schimbul so presupune necunoscut, fiecare gospodärie marginindu-sela consumarea directa a produselor sale. Gospodaria trebue deciproduca materiile prime, inlauntrul ei sa se lucreze uneltele si, prinmijlocirea acestora, EA se transforme materiile prime in obiecteconsumatie. Prin urmare gospodaria produce singura tot ce consuma;produce cu mijloace proprii, fArà autor strain, ca munca, i unelte; nuproduce decal atilt cat consuma. Pe de alta parte, felurimea trebuintelorcere activitati variate si acestea cunostinti prea deosebite, ceea ce ducela o diviziune a muncii pe sex si varsta, fara sa se ajunga la o specia-lizare deplina. In sfAr0t, varietatea activitätilor cere o comunitatestransit de mum& si, in acelasi timp, o unitate cilt mai larga, cu unnumar mai mare de membri.

Industria casnica in acest sistem ar fi deci: activitatea produ-catoarc de obiecte a unei familii, inlauntrul gospodariei, din material

cu unelte lucrate in gospodarie, in vederea satisfacerii trebuintelor

183

proprii Acestea ar fi caracteristicile industriei casnice pure. Nu trebuesli ne a*ptam irisa sa o gasim sub aceasta forma in vieata de azi asatului. Bogata altadata cu toga multimea nevoilor caro trebuiausatisfacute in cadrul inchis al gospodariei, industria casnica a pierdutmaro parte din formele ei, prin treptata diferentiere a vietii economice.Procesul acesta de specializare se mai poate surprinde qi astazi incala noi. pricinuit fie de stapanirea unor unelte sau maf,3ini (cazul croito-reselor, abagiilor etc.), fie de o mai mare indemanare, altoita pe nevoieconomice neindestulate in cadrul gospodariei proprii (cazul femeilorcare, avand o anumita pricepere tehnica, se pun in slujba satului: tor-catoare, tesatoare etc.). Cladirea caselor, lucrares. uneltelor 1;3i a obiec-telor casnice (olarie, mobile etc.), lucrarea pielii, care se faceau toatealtadata in cadrul gospodariei, s'au desprins pe rand, cel putin informele lor evoluate. Doar lucrarea imbriicamintii qi a tesaturilornecesare casei s'a pastrat mai completa qi mai mult timp, deqi apierit r ii ea in ultima vreme in multe parti, sau e pe cale sa piara.Trebue sa amintim irisa ca, din pricina pastrarii ei relative, tesatoriaa ajuns sa fie socotita aproape sinonima cu industria casnica. Bineinteles n'a scapat nici ea de influenta pietii. Targul a luat in mareparto rolul de procurator al materialului prim, uneltele cu care se pre-lucreaza sunt in marea lor majoritate cumparate sau lucrate de meq-teri. In cele, patine, facute chiar de gospodar, targul 4i are parteasa: cuie, uruburi, cleiu, smoala etc. apoi au fost lucrate la ran-dul lor cu toporul, ciocanul, rindeaua, cumparate tot dela ora. Tar-gul economise* timpul gospodarului i in acelaqi timp dora avan-tajul unor perfectionari pe care singur nu le ponte obtine.

Toato marginirile acestea nu sunt irisa deajuns ca sá duca laconcluzia ea industria casnica a pierit cu desavarOre. Raspandirea uneiactivitati de acest fel intr'o unitate mai complexa, cum e satul, muncanespecializata, in gospodarie, facuta numai cu membrii familiei, farainterventia ménei de lucru salarizate (aceasta fiind cu totul intam-plateare), folosirea, obiectului inlauntrul gospodäriei pentru satisf a-cerca membrilor ei i limitarea in mare a productiei la aceste tre-buinte, sunt elemente destul de caracteristice pentru a pa'stra unoiatari activitati insuOrea de industrie casnica.

Problema industriei casnice se prezinta sub mai multe aspecto,dintre caro aici ne intereseaza mai ales cel economic, tehnic li social.

1. Sub aspectul economic va trebui sa cercetam in ce masura sogasesc in gospodariile tarane0i obiecte de industrie casnica qi gradul in

184

care se apropie de forma pura schitata mai inainte. Vom face deci in-ventarul obiectelor lucrate in gospodarie si vom stabili proportia lorfata de cele obtinute pe alta cale. Vom putea stabili astfel masuraIn caro mai exista in sat industrie casnich [0., in urma unei clasificaria obiectelor, care ramuri anume; apoi, pentru a masura cat de multa patruns economia capitalista in economia sa,teasca, vom cerceta, pen-tru fiecare obiect lucrat in gospodarie, materialul din care e facut,uneltele folosite, mana de lucru si, in sfarsit, destinatia lui.

Sub aspectul tehnic industria casnica intereseaza prin mij-loacele prin care se obtin obiectele, mijloace care aunt in cea maimaro parte stravechi, si prin obiectele obtinute. Se va inregistra decitoato procedeele intrebuintate in sat pentru prelucrarea materialului,descriindu-se amanuntit uneltele si fiecare operatie, de cand se adunä,materialul (daca e produs in gospodarie) si pana ce obiectul e bunde folosit. Urmeaza apoi descrierea obiectelon obtinute. Tot aici inte-reseaza cine lucreaza, in ce timp al anului are loe fiecare lucrare,prin urmare un calendar al industriei casnice.

Dug trecem dincolo de marginile satului, in regiune, fixam ariade raspandire a tipurilor de unelte, a diferitelor procedee tehnice si aobiectelor de industrie casnick cu intrebuintarea lor.

Sub aspectul social, industria casnica intereseaza, ca activi-tatea unei unitati sociale, in care se incadreaza pentru a suferi siexercita influente care tree dincolo de functia ei economica. In lega-tura, cu ea vor apare diferite relatii si cercuri sociale, ea sezatorile,care se fac in vederea unei munci de industrie casnica (tors, cusutetc.), daca de tors sau alte operatii casnice, ajutorul mutual al veci-nelor sau prietenelor, asociatii de lucru etc.

Daca schimbarile care apar in industria casnica intereseaza subaspectul tehnic al problemei, din punct de vedere sociologic intere-seaza, caile pe caro vin si legaturile.eu celelalte prefaceri din sat.

Trebuo do asemeni sa notam in ce mäsura existenta industrieicasnice caracterizeaza vieata satului (de pildk un sat care si-a pastratportul stravechiu, lucrat in casä,, si obiceiul de a impodobi casa cutesaturi lucrate tot de femeie, va avea cu totul alta infatisare decat unsat imbracat in stamburi si stofo de fabrica).

Pentru a intocmi un studiu cat mai complet al acestei activitati,trebuo sh cercetam daca si in ce masura existenta, procedeele si desf a-surarea ei aunt determinate de celelalte activitati ale unitatii sociale(economice, spirituale, etico-juridice, administrative) si de cadrele incare dainueste (cosmic, biologic, istoric si psihic).

185

Ca tehnicd de lucru, cercetarea industriei casnice este mult up-rat& dad, folosim si un plan de lucru, ca sa nu pierdem din vedere niciunamanunt mai insemnat. Pentru a putea descrie ins& cu exactitate toateoperatiile industriei casnice, trebue sa le observarn direct macar o sin-gura data, ceea ce este destul de greu, ele insirfindu-se de-a-lungulanului. De aceea e bine, pe c5,t e posibil, sit fie provocate, primejdiaifalsificitrii fiind aici cu mult mai redusa deceit in alto domenii. Dupace so cunoaste in linii generale cum se lucreaza in sat, putem recurgela descrierile informatorilor, pentru a nota variatiile procedeelor. Inajutorul cercetatorului mai vin fotografiile si desenele.

Pentru determinarea domeniului industriei casnice si a stadiuluiIn care se gaseste, am vazut cä aunt necesare inventare ale obiectelor,,uneltelor si materialelor intrebuintate I).

PLAN

Planul de lucru urmeaza alta ordine cleat teoria general& In rea-litatea concreth cele mai multe din punctele expuse aunt atAt destrfins legate, incAt e mult mai usor, atAt pentru cercetator, c&t sipentru informator, sa fie urmarite deodata. Pe de alta parte, auntunele intrebari care privesc mai multe capitole. Ca sa nu le repetamde fiecare dat5 pe acestea le grupam la inceput, lasand in grija cerce-tatorului sa le pun& de chte ori este necesar.

Intrebarile comune formeaza partea I. a planului. Partea II.ja pe riuni materialele folosite si prelucrarile lor in ordine crono-logic5, ingloband si descrierea uneltelor si toate intrebarile de ordineconomic si social care sunt in legatura stransä cu ele. In sfiirsit,partea III grupeaza intrebarile care privesc infätisarea economic& sisociologica oarecum generala a problemei.

I. INTREBARI GENERALE

Cine luereami in industria casuM1? La ce viirstii incepe tp. pânii la ce varstiiluereazii?

Delp- eme a inviitat? Cum se transmit tehrucile de lucru? Timpul de lucra(anotimi , parte din zi), local Linde se luereazi. Cantitatea de lucra (intr'un ceas,

1) Pentru documentare, cf Tudor Pamfile - Induslrla casalcd la Romani Trrcutul ri slarea ei de aslaalContributnun de art6 si tehnicl populari, Buc. 1910 (Publ Aced Rom ), 504 pag.. Nicolaus I. Moga Librr di.landlIche Haus-Induslrle In Ramanirn,,Halle a. d. S. 161 pag , K. Bucher Die Ealrlebung dar Volkaalrl.:abaft, vol. 1 (12 u 13 Aufl ) rtibingerf, 1919. A Tschamnow Dar Lohrs drr bdorslichrn Wirlschall Ver-such emer Theorie der Fannhenwirtschaft in Landbau, Berlin 1923, care se giseste foarte Impede espial( Instudiul Im V Madgearu . Tearla economla fardneill, in vol. Agrarianism, Capitalism, Imperialism, Buc. 1936.

186

inteo zi), de cite ore e ziva de lucru lama, vara?Dacit se recurge la aiutor strilin gi in ce conditu. Cine recurge mai des la el?Pentru mete i felal de a lucra- de cind sunt canoscute in sat, ce schimbiri

s'au introdus, cine le-a adus, de ande, de cat timp, cum au fost primite de sat? Aninlocuit total sau in parte pe cele vechi? Cine le adoptä inttu? Cum stint priviti,acegtia?

Ce credinte, superstitu, practici magice sunt in legiturä ea industria casnicilIn ce mäsuri o mfltienteazi ca tehnici?

Intrebumtarea obiectelor de industrie casnicä.

II DIATERIALELE I PRELUCRARILB LOR

A. ainepa.

De cite feluri este? Chad e socotitä. de calitate bung? Ce 'unportanti se dä.cinepit fati de celelalte culturi? Se seraina mai multi inainte? Cum se explicischimbarea? Cine se ocupit mai mult de ea?

pregAtirea canepigtei aratul, griipatul, gunoitulLa dill am e bine sä se schunbe local?Unde i cind se seamiing cfinepa de vari, cea de toamnii? Cht de deasä?

Cal sAmânA. cite miinugi de dinepi se obtin pe o unitate de suprafati?Ce buraram creso in cinepit? Gaud se fac multe? Ce se face pentru a le

indepOrta? Ce alte rele o pot primeidui?

prelucrarea dupä ce se cunoagte cl e cinepa coaptii? Cum se facesmulsul? Unde e IrtsatO sä se usuce? Cât timp? Cum se leagti? Cum se imblitegteclnepl de sämlintä? Unde se pistreazi dminta?

Ce se face ca tulpmele el? Unde se face topitul (muratul)? Descrierea topilei;cine o face, cine o curatil i supravegheazit? Folosirea topilelor- mdividuale, colective(pe familie, vecuirttate etc ) Conditule de folosire a topilelor strätne

Agezarea cfinepii in topilit. Intorsal. Durata topitului i mijloacele pentrua-1 gribi. Ctun se incearcit dacä e topitO bine?

Cam i ande se spa15., Ade se pane la meat, cite zile?Care sunt celelalte operatii de prelucrare a cânepii (frint, melitat, pieptitnat,

tras piin hehelil sau raghiti, periat etc.).Rostul fiecirei operatii.Ce unelte se folosesc (forme, dimensiuni, tupan). Cum se lucreazii Ce vreme e

mai prielmcä pentru fiecare mime&

firele cum se numesc firele obtmute dupä fiecare operatie, dupä inn-gime ep calitate (finar, stupä bun'i, stupä. rea, fegtile etc.); la ce se folosegte fiecare.Cum se pitstreazii (se fac cater, motochniii" etc.)

procurarea cinepii dad,. nu e cánepä suficientA, Pum se procurä (pebani, lucru in parte, sclumb etc )? Sub ce formi?

lnul.Aceleagi intrebin ca la capitolul precedent.

187

Proportia &litre intindenle cultivate cu in si cele ca cinepi Ce explicatiise dau

Aprecien i asupra undid si a cinepii.

Bumbacul.

formele sub care se foloseste bumbacul (alb, galben, etc.;arniciu, coton" eto).

De wade se procuri; preturi.Inainte de a fi tesut, e supus vreunei prelacritri? Inainte tot asa se proceda?Be vopseste? Pentra ce tesituri? In ce colon?De cind se foloseste bnmbacul in sat? In ce proportu se intrebuinteazi in

raport en inn' i 'cinepa? E preferat? Cum e apreciat vársti si sex)? Ar fibine si se inlocmasci celelalte textile ca bumbac? La cine se observi mai maltInlocuirea?

Lana.

Se produce Unit suficienti in gospodine? Daci nu, cum se procurti, deuncle, en ce preturi? Sub ce formi?

Sub ce forme se foloseste lina (limci, strimituri etc.)?felurile 'And dupi calitate, culoare, lungimea

La ce se foloseste fiecare, care e mai intrebuintati, pentru ce mots?prelucrarea la ce operatu e supusi (spälat, uscat, scirmanat, piep-

finat, dat prin cheptänei etc ). De ce se face fiecare?Ce anelte se folosese? Cum se lucreazi?Existi hugiu (masini de däricit) in sat? In satele vecine? Cine duce lana

la hugm9 Ce operatu inlocuieste? In ce cazan i se pistreazi mijloacele vechl? Cume privitä masina? Cum se pliteste lucrul?

Gandacii de mdtase.

Yurnärul gospoctirillor in care se cresc gindaci de mitase De eind se cresccine i-a introdus?

Cine se ocupi en cresterea lor?Pentru ce se cresa (sau nu) gaud= de m'atase?

De anda si in ce conchtu se procuril sitmiints"? Cat se pune inteun an si citse obtme°

cresterea gandacilor ande se cresc? Conditule pentru o buni desvoltare.Ce ingnjin trebuesc date (curitenie, ?Irani etc ) in difentele faze? Cam seproeurä frunza?

Cum se clasifici gogoasele (coloare, mänime, tine) Care sunt mai bune?Care sunt pistrate si cum?

Da ce bol' safer si cum se eviti, cum se vindecil

prelucrarea opintul, trasul firelor, torsul, räscluatul etc. cum sefac, et' ce unelte?

488

Se vopseste borangicul? Cum? In ce colori?Intrebuintarea firelor toarse (tesut, brodat, ciucuri etc.).

Firul (seirma), fluturii, mcirgelele etc.

La ce obiecte sunt folosite? Cum se procuri (de ande, preturi) Cum m'Alucrate? Cu ce"

Pregeitirea firelor

torsul sunt mai multe feluri de a toarce, de a risuci fuele?Ce unelte se intrebuinteazi pentrn fiecare si cum se lucreazi?La ce se folosesc firele toarse diferit sau räsucite?Cät antireste un fus? Ce lungime are firul de pe el?

rischiatul (datul pe räschitor) de ce se di pe fisclutor?Sunt mai multe feluri de riscbitoare? La ce sunt folosite?Cum se di pe risclutor? Ce gre§eli se pot face i cum se indreapti?Cum se leagi hiele pe risclutor (gherbe, A)* etc., cate fue are fiecare)?Ce se di pe räschitor (cinepi, läni etc.; de urzeali, de bätituri etc )?

coptul (fiertul) firelor ce fire se coc? De ce?Cum se coc? In ce? De cite oil se face coptul?

depinatul pentru ce se deapiniCe nnelte se intrebuinteazi (roati, sucali, letc'i, virtelniti)?De cite felnri sunt?Pe ce se deapinä (mosoare, evi, gheme)?Cum se face depinatul?

nrzitul de ce se urzeste?In cata feluri (pe urzitoare, pe gard, pe rizboiu etc )?E vreun motiv tehnic (fire putine, groase, de culort chferite etc.) sau lipsa

nneltelor, obiceinl etc.?Cum se urzeste pe gard (de o culoare, de invirgat"), pe rraboiu, cu urzi-

toarea? De cite persoane e nevoie?Ce unelte se folosesc?Cam se lucreazä? De cite persoane e nevoie?In cite felnri se nivideste, pentru ce tesitari fiecare.Ce greseh se pot face si cum se indreayti?

invelitul pe ce se inveleste urzeala?M'abolid de tesut. Descrierea pirtdor sale, dimensiuni;La ce e folosit fiecare.Ca unelte se intrebuinteazi la invelit (grebluti, vergele, fuscei etc ).Cum se Inveleste (cu simuta, pe rizbom, en sul minemos" etc.).De cite persoane e nevoie?

189

nividitul 1. proa ite, 2. prin spataDe ce se nivadeste?Ce gregelt se pot face si clon se indreapti?Cum se leaga itele de lepe"?Cite feluri de spate sunt.

legatul firelor (gura panza) cum se face? De ce unelte e nevoie?Cura se numesc firele pe portiunea dintre sulul dinapoi si ite? Dar cele

dintre ite si sulul dinainte? Se intrebuinteaza ca m'asura a lucrului?

minjitul firelor ce fire se minjesc? De ce se manjesc?Cu ce? Clon se pregiteste minjala? Ce unelte se folosesc?

Cunt se maniese firele? M'ad?

tesutul cum se tese (obismut, in 2 ite si in 4)?Cind se scoate nodurariul"?Se intrebuinteaztt, vreo unealta ca s'a tina' pinza intinsii, in lätime? La ce

tesituraClon se scoate urzeala?Cana ra tesut o bucea, cum se inveleste pe sul7Ce greseli se pot face si cum se indreaptiaCum se scoate tesitura de pe emboliaLa cc servesc firele de urzeall care nu pot fi tesute si cwrn se numesc?Cum se pistreaza te,siturile (se indoiesc. se fac val" etc.)?

Impodobirea tesaturilor in cate. feluri se face. ca acul, in razbom:nividituri, alesaturi cu mina, pe speteaza, in cocleti (mal multe ite") etc. Cenume poartä fiecare fel? Cum se lucreaza? Oa ce material?

Ce unelte se intrebuint,eazii?Se hicreazi dupil model (dupi hartie,, dupa alta tesätura.)?Pe ce tesituri se face fiecare fel si ande se aveza?1) Inalbitul ce tesaturi se inAlbe,sc?Con, se face inilbitul? Cu ce? Ce vas se foloseste?Unde se clätesc, ande se usuci tesaturile?De cite ori se face fiecare operatie?

TescIturile.

material ce teslituri se fac din cinepa, in, bumbac, arnici, lini, bo-rangic etc.?

In ce tesituri se amesteci materialul (ciinepa-bumbac; lima pir et,c ?Cum se amesteca (urzall-bitatura; firele in urzala; firele in bata:tara etc.)? Motivulpentru care se amesteca (mai duraba, mai frumos, mai ieftin etc.)

tehnica in cite ite si cu ce spatil, se tese fiecare fel de tesitura.Ca dimensium. au (ce unitati de m'asura se folosesc in sat, ca transformarea

lor in metri)? Cit material intra (in cot, in bucata)?

190

Ce tesituri se dan la api (IAA darste, valtoare)? Pentru ce?Sant pme i valtori in sat? Dacil nu, In care sate se duc? Cine le duceliDupi ce se recnnosc tesatorile date? Cum se dan, misurate? Cu ce (cotul,

stanjenul etc.)? Cat mtri la spa? Cat se pliteste? Daci se stria san se pierd, cumse face despigubirea?

Cat dureaza fiecare fel de tesaturi? Ce intrebuintare h se di cand se hive-chesc9 Cand sunt socotite vechi?

c) aprecien i care sunt mai frumoase, mai plicate la purtat, mai durabile,mai ieftme? Care sunt preferate vi de ce?

Vopsitul.

Ce se vopseste: fire, t.esituri, obiecte confectionate?Unde se vapseste. la ores, acasa? Ce aflame si de ce se repartizeazi astfel?Cu ce se vopseste: culori clunuce, vegetale? Cum se procuri se campar (de

ande, preturi)? se aduni (de unde, de cine, cum, and)? Cum se pregitesc colonic(se sfarma etc.)? Cu ce se pregatesc (api, zeami de varzi, otet etc.)? Se puneceva ca si iasit colorile frumoase?

Ce cantitäti se pregitesc in proportie cu felul i cantitatea obiectelor de vopsit?Cum se vopseste? In ce? De ca.te ori vi cat timp se fierbe? Se face ceva ca

si nu Iasi coloarea? Se clitesc?

Lucrarea i intretinerea hainelor

croitul ce se crmeste in casi? Dupii ce se croieste (tipsy, dupi om,din ochi")? Ce nume poarti fiecare parte croiti?

cusutul ce se coase In casi? Cu ce (masina, ac, ungtuti", degetar etcata intrebuintati. cum e procurati, prelim)?

Ci puncte se cunosc (inamtea acului, In arma acului, pe muche, burduseste",cusituri dubli etc.)? linde se folosesc?

carpitul ce se carpeste? Cu ce, cauta atii sau petec potrivit? Cumse cárpete'

spilatul cum se spala panzeturile, tesiturile brodate, testiturile de lade',borangic etc., imbricimintea (sarici, cioareci etc.)? De cate ori se spali? In ce?

Cu ce se spali (slpun, leste, se pane albästreali etc.)? Unde se clitesc yi dadase usuci?

Cum se scot petele?Cun, se netezesc (se calci ea maw's., se netezesc ea sul de lema etc.)?

pistratut ande se pistreazi? Se pane ceva ca si nu fie manc,ate desoareci?

lmpletitul ii crofetatul

Se lucreaza de multiCo sc impleteste, se eroseteazi (ciorapi, minuyi, blaze, danteli etc.)? Cu ce?

191

Ce material se folosegte, de unde se procarä gi in ce conditn?Ce pancte se cunose? De unde s'ea invgtat? Care sunt preferate i de ce?

Paiele.

paie se folosesc in industria casnici? In ce chip se procurg? Ce obiectese fac din ele?

Se vopsesc? Cum, ea ce, in ce colori?

Rcichita (nuielele).

Ce se impletegte din nniele? Se intrebuinteazg, çi alt material la impletit? Cumse procuri?

Cum se lucreazO? Cu ce unelte?Se vopsesc9 Cum, cu ce, In ce colon?

Lemnul.

Ce esentz se intrebtunteazg? Cum se procurg?Ce obiecte se lucreazg din fiecare?Ce alte materiale se folosesc in confectionarea lor?Cum se lucreazi9 Cu ce unelte?

Ce fel de pir se folosegte in industria casmci (porc, cal, caprä etc )? Cumse procura*. (din gospodgrie, din targ prquri)? Sub ce formi?

Ce obiecte se fac din fiecare spoitoare, nojite etc.)?Cum se prelucreazg (se spali, toarce etc )? Ce unelte se intrebuinteazi?

Pielea.

Ce fel de piale (san blanä) se folosegte? Cum se procurO?Cum se preluereazi (se päruiesc, se rade carnea, se arggsesc etc.)?Ce unelte i materiale se folosesc in prelucrare?Ce obiecte se lucreazi?

Gräsimea pentru seipun.

Din ce fel de gräsimi se face sipunul?CUM se procurä? Ce alte materiale se foloseesc, ce cantitati se pune din

fiecare?

Cum se preggtegte säpunul (topital, legia, fiertul etc.)? In ce se face gitimp dureazi?

Cum se tale siptinul gi ande se pästreazii?Cnm este un säpun bun?

492

Penele.

Ce fel de pene se folosesc? Se aleg dupi maxim? Cum se curiti? Ce seface din ele?

Uneltele.

Se face inventarul tuturor uneltelor intrebamtate in industria casnici, notan-du-se pentru fiecare: Waterialul din care e ficuti, modul de procurare al acestuia;cine a ficut-o gi in ce conditai; preturi; cat dureazi. Se face de asemenea statisticstipurilor de unelte.

III. PROBLEMA ECONOMICA I SOCIOLOGICA

Ce cantititi se lucreazâ in cat se consumi anual intr'o gospodirie (defrwatag, mijlocag codal; se tine seama de numirul membrilor familiei, de varsta gisexul lor). Cate zile lucreazii pe an fiecare membru al gospodiriei in industrtacasnici?

Se lucreazi in casi tot ce e necesar pentru imbriciminte, pentru casi? Careramtiri e mai influentati de piat,i? Obiectele de fabric& au inlocuit complet saunumai in parte pe cele lucrate in casi? De cat tamp?

Pentrn ce se lucreazi: pentru gospodärie, pentru vanzare? Ce aflame se vinde,ande, cand i cm? Se vmde regulat? Cat se vinde anual? Cu ce preturi? Catse ctistigii?

Imprumuturi se imprumuti unelte? Care? Cui i in ce conditu?Material se imprumuti?

Ajutor la munci ce munci au nevme de ajutor? Cine vine gi in ce con-ditii? Se face clad.? Pentru ce? Cine vine in in ce conditii?

Tovirigii stint lucriri care silesc la intoviiriisire (motive de ordm tebnic saueconomic, da ex. tesutul unui scutec, panzi, and e material putin etc )? Intre cine sefac gi in ce conditai?

Aduniiri sunt minim care devin prilej de adunare (de ex. gezitorile), deg;sunt executate individual? Mad se fa e asemenea aduniri? Cate persoane iau parte?Ce legituri existi intre ele? De ce sex swat? Uncle se aduni? Dau ceva gazdei? catdureazi adunares? Cat se lucreazi in acest timp? Cum se motiveazi necesitateaacestor aduniiri?

Opinia satului existi o diviziune precisi a muncilor de industrie casnici pesexe? Cum privegte satul nerespectarea ei (de ex. bärbati care si ajute la smulsulcanepii, la frant etc.)?

Cum apreciazi satul pe cei sau cele care stint mat pricepute in inuncile deIndustrie casnicii7 Cum, pe cei care nu gtiu, nu vor sau nu pot lucra?

Cum privegte pe cei care lucreazi in acest domeniu pe plati (sunt douicategorii cei care lucreazi de nevoie, cei c,are lucreazi fundcii stint mai priceputi)?

193

Cum socotesc oamenu muncile de industrie casnici o plicere, o mindriesan o necesitate de care ar h bucurosi sA scape? Care li se par mai grele, :caramai pläcute? Pentru ce motive? Pentru ce nu renunti la ele (obiceiul, nevoia etc.)?

E bine ea materialul i obiectele de targ sä inloemascli pe cele lucrate Incasi? (piren dupli. sex si varstii)7

Socotesc industria casnicá in scädere sau in desvoltare (ca modele, tehnielmaterial, unelte, cantatiiti). Cuin explici faptul?

Cin.3 contribue la mentineres sau inlocuirea ei?

Asezarea satului cum inriureste industria cuma (apropierea de drum, defabricä, de oras)?

Paula Herseni

b. PLAN PENTRU CERCETAREA .P4UNATULUI

PADURARITULUI

PASUNATITL Harta pästuulor din comalia san afarli din comuni folo-

site de siteni.Arätarea, in suprafete, a terenurilor folosite pentra pisunat: particulare,

inchiriate, comunale, päsuni alpine. Distantele fati de vaträ. Flora lor Capa-citatea lor.

Pentra fiecare In parte vom arita de clind sunt folosite aceste terenuridrept pisune (data impropnetttririi cu izlaz, data defrisini, data inchirierii et,c ).

Situatia admuustrativi í bunidicä. Personalul de conducere si de pazä.Modul de aplicare a legislatiei in vigoare.

Tehnica de exploatare a pisunilor: Sunt terenuri rezervate exclusivspecial ingrijite pentra aceasta, sau terenuri folosite numai t,emporar pentru päsunat(de pildä toamna, duptt cules).

Degradirile ivite In fiecare portiune si fel de pisune (din pricina pietrelor,musuroaielor, viiturilor o stagnäril apelor, a florii vitimätoare).

Amelioriri pastorale: curätiri, grapare, Ingrisäminte, drenaje, irigatu etc.

Pisunarea: minares vitelor (individuará, in turme, ciopoare, tamazlácnri, Cusau firi pintor sitese; se vor studia conditaile In care isi striing sätend laolaltivitele spre a le duce la piscut).

Instalatium pastorale, imprejmuiri, stini, seciuri, statule, strungi, adäposturi,drumuri, poteci.

Felul cum sunt ingrijite vitele in pisimi, in ce chip sunt läsate si pasa.

Foloasele aduse de pA§uni: Statistica vitelor care su piistinat pe fiecareplisune In parte (pe cit mai multi ani de zile).

194

PIDUREA. Suprafata pAduroasä a comunei, impärtitä dupä felul 'in caree stäpAnitä ci folositä. (propnetate mogneneasci, de stat, individuali, supusi sau nuregimului silvie, parcelati gi in exploatare sistematici etc ).

Suprafata terenunlor degradate (prin actiunea apei ci culturi vicioase).Situatia admirdstrativi gis juridic& a pAdurii.Administratia piidurilor, personal tehmc gi administrativ.Legislatia foresnerä in vigoare gi modul ei de aplicare.Harta pidunlor din comunä

Cultura forestieri: arborete cj tipuri de arborete De va fi ca putinti, d'Amtabloul descnenlor parcelare (suprafete, specn, vArstä, consistentä etc ).

Regime gi tratamente adrnise.Regenerarea pildunlor (eventual tabloul comparativ al suprafetelor exploatate

gi regenerate, in mod natural san prin plantatium).Semi*, pepiniere, plantatium,Primejdn. incendn, atacan de insecte, inundatu, delicte.Pagubele gi unninres acestor c,alamitäti pe zece am in nimiaLegiituri intre pädure ci pägune.Primejdia pägunatului pentru pildunle din 1 oc a lit a t e.

Folosirea pAdurii: Volumul matenalului lemnos din raza comunei (recapi-tulatie dupä tabloul descrienlor parcelare).

Putmtele de exploatare, dalia amenajament (cantitatea de material ce seexploateazA anual).

Felul exploatitriloi (regie, antreprizI), (diagrama pe zece ani).Cantitätile care s'ea exploatat, felul distribuirii san vinzirn matenalelor (pe

zece ani in iumii, dacA se poate).Instalatmin tehnice de exploatare gi transport.Drumun ci distante pädunlor fati de comuni ci difentele pele de desfacere.Valoarea aproximativi a pidurilor, fati de sol.Pretul de vänzare la mutatee de produs fasonat (pe päduri).Cheltuieh ca admmistratia (daca se poate pe zece am in arma).Venitul comnnei din proprietiti forestiere ci produse lemnoase.Venitul comunei din produse accesorii. vânat pescuit etc.Venitul total.

Tehnica exploatirii i industrializArii lemnului. Modul doborini arbonlor.Moda' sectionlini ct sortArii matenalului. Denurniri uzuale.Mi)loace de lucra (Limite).Mijloace de transport (ulucuri, jilipari, s'enlute etc.).Depozite de material brut.Fabrici, heristrae de apä (capacitate anual& de debit; sortimente; denu-

nuri uzuale).Depozite de material industriahzat.Prelncrarea ci Intrebuinterea lemnului. Eventual: industria la donucihn.

195

%%ala oamenHor In pildure: Manca in pidure (exploatare, transport, pepinieri,plantatiuni) de eitre bärbati, femei,

Preglitirea lucriaorilor (lucrntori calificai, necalificata etc.).Felul de a se adiposti al oamemlor ,de a se brin' etc.Obiceturi in legliturit ca manca in pnd are.Organizaren lucrului si a luerätorilor.Accidente de mana.Asiguriri muncitoresti (sume depuse si ajutoare incasate pe zece ani in armi).

Traian Heroiu

D. ANEXE

INSTRUCTIUNI

PENTRU COMPLETAREA BUGETULUI

Bugetul are rostul si arate mersul economic al unei gospodärn agricole, intimp de un an, pe bazil de calcule si estimatii.

Be socoteste anal terminat in zma cánd se intocmeste bugetul.Toate datele ce se inscriu aci trebue sä corespundi ca reahtatea, de aceea este

nevoie de mula atentie la completaren rubricilor, urmAndu-se l'Amuralle de fatiDupä arntarea membrilor famihei, Cu viras fieciraia, primal capitol ce

trebin. trecut, este pimAntal. El se trece in inventar ca pretul de N'Atizare obisnuitin localitate, iar daen este cumparat in acelasi an, se pune pretul care a fost

Li terenul de vie, de lindare, san ponu rodttori se trece numai valoareaterenului, nu si a plantatiet, care se trece deosebit, la cap. Plantatii".

Al doilea capitol il formeazn clidtrile san constructnle.Acestea se pot evalua dalia pretul de rampärare sau dupn costal de pro-

ductie. In cele mai multe cazuri, clädirile se cumpnri impreuni cu terenul decantan lar evaluarea se face greu Dacii nu sant in regtune cläthri vindute spre ase face o comparatie, stand se stabileste costal de productie.

In costal de productie sau valoarea in$ialä, hita: pretul materialului deconstructie, mina de lucra °meneasen, manca animalelor, materialul dat de exploatatleql dobinda capitalului investit in constructie, socotit pe toati durata lucriirilor.Dupn stabihrea valorh initiale, se stabilesto llamara' de ani cAt dureazn constractia.

Din prueben se Ole crt o constructie dureazi dupg materialul din care esteexecutatliv astfel:

Casele de locuit, construite din zidärie masivi, dureazi 200 ani.Caselc, de locuit, constraite din lemne, grinzi, dureazn 100-150 am.Casele de locuit, construite din chirpici, dareazn 80-100 ani.Hambare din constructie masivii de zid, dureaz5. 125 ani.Hambare din constructie usoarä de zid, dureazn 75 ani.Grajduri din constructie usoarn de zid, dareaz5. 70 ani.Comide de porci, cotetele de päsiiri, dureazi 10-30 ani.

196

Dad'. se imparte valoarea impala la numitrul total de ani, se obtine cota deamortisment. Dacii se inmultegte cota de amortisment ca numärul de ani dela cons-tuue pan in momentul estimarn, se afla valoarea amortismentului. Aceastä valoarescazuta din valoarea iniialä, ne dä. valoarea actuali Exempla : In anul 1920 Oaconstruit o casä de loctut in valoarea totala de 200.000 lei.

Casa este construitä din zidire masivä. Durata 200 ani. Cota de amortismentrevine la 1000 lei anual Din 1920 pana in 1939 sunt 19 am. 19 x 1000 19000.Aceastä suma se scade din valoarea ramane valoarea actualä.

Clind valoarea initialä nu se cunoagte i mci nu se poate stabili prin calcule,se stabilegte prin comparatte ca alte ciäthrx, urmandu-se mai departe calea cunoseutii.

Cánd sunt de estimat clädiri veclu, a caror valoare mitialä nu se pontestabih met prin calcule, mci pm' comparatte, iar cheltniehle de intretinere gi reps-ratii sunt relativ man, Blanc' se la in consideratie numal valoarea materialultn, incaz de daramare.

Al treilea capitol din inventar il formeaza imbunätätirile terenului (fonciare),adica ganturile de scurgere in terenurile mlagtinoase, gantarile de aparare, ganturilegi instalatule pentru udat sau irigaae. Toate acestea, daca se gäsesc, se trec In in-ventar ca i constructule, dupa aceleagi norme.

La capitolul Inventar viti" se tree toate ammalele din gospodärie, fiecarepretul respectiv.

L. capitolul Plantatu" se trece valoarea tuturor plantatailor, adica: via,pomu fructiferi, copach din padure etc., farii teren. Valoarea lor se socotegte duplpretul care ar putea fi prima cand poma s'ar vmde de cel ce face inventarul.

La capitolul Capital circulant" se tree toate proviznle gi recoltele care segäsesc In raagazie in momentul anchetei.

Celelaltc capitole se completeaza in conformitate ca aratarile respective.In cazul cand se urmaregte o anumita problemi in gospodarie (de ex alimen-

tatia, manea copnlor, munca famine" etc ), se va cerceta i descrie amanuntit capitolulce lam uregte aceasta problema, dar munai dup a completarea intregului formular.

Fiecare parte akätuitoare din capitolele bugetului poate forma obiectul unidstadia special, dad. se cautä lamurirea une antimite chestunn ce intereseazi vieatafamihei i inersul economic al gospodariei.

De exempla, venitul brut" al exploatatiei ne poate arata intreg mecamsmulde productic al gospodarim taranegti, ananzänd chiar izvoarele de vemt taranese,proportia unora fata de altele, dependenta gospodirm fata de piafa, rentabilitateadiferitelor ramurt ale exploatatiei etc.

Din cheltuiehle menajului" putem deduce cat mananca taranul, ce, pater°face studn speciale pentru fiecare ahment in parte etc. Din cheltuiehleaflara dependenta famine', ca nevolle el, de exploatatie, imbracamintea, scoala etc.Excedentul sau deficitul formeazi criteria de judecatä dupii care trebue apreciatibuns stare a intreprinderii.

Dad"' venitul total (venit agricol venituri laturalnice) este mai maredealt consumul total (consumul menajului consumul famine* obtinem excedent.

Deficitul (), apare, in eazul cand consumul total intrece vemtul total.Ca armare pentru gospodarie, excedentul se traduce printr'o cregtere a averii

nete, lar deficitul printr'o scadere a acestei averi.Prezentul formular de buget este intocmit dupi formula.rul oficial al Iosti-

tutulai de Cercetari Agronomice, Sectia de Economie

197

FORMULAR DE BUGETPENTRU GOSPODARII AGRICOLE

Numele i pronumele gozpodarului

Categoria gospodinei (mare, nullocte, miel)

I. MEMBRII FAMILIEI I ETATEA FIECARIIIA

.

198

A) Capital acfivPdrodni

o) ArAturib) Plizunee) Fleet.S) PAclurt ...

ViePomi fructiferi . .

Plimfint luat Cu arend& .

6) Plingint luat n dim& (parteacuvemti gospodaruluo) . .

Total ..

2. CIddirl

Caz& de !cocoa .

Grmcluri . .Magazu .

Soproane .

SureReanze

CoteteImprejmutri .

I) Loo pentru casi./) Pint/Ink

II. INVENTARUL GOSPODARIEI

Dotataprobandi

Am

Dalintelactual i

Let

Total ..

3. Imlyondldtirl foncialm

Dreaaje, Ingatu, etc. . .

Total . I

Sato!

Judetul

VAzut :eful eclupei

4. Inventorvia

Cm .

b) Boo .

e) Tauro .

Vaci .

ManzatiJ.) Vote' .

g) Pore'.Purcei .

01CapraGAtni .

m) Ghee .

o) Albino .

o) RateCurci

. . .

Total .

I Vote de muncA

rentd

Din /wester':

Inceputul anultn

Capete Leo

SfârituI anuluiCapete Leo

Buc. Leo

Ano Ant

Ha Leo

5. Inventar mart

airuteCare

e) Pluguri .

II) Grape de fiere) Grape de lemaI) Harnalamentes) Semanatoareh) Cosibare .

0 Cease . .

j) Magini de seceratI) Topoare . .

Furci, bpeti, casmaleMaterial° pt. laptaneButome . . .

A

Total

6. Plantafil(Val. WA taren)

Pklure . .

Viee) Pomi fruchferi . .

Total

B) Daforil

Datorn ipotecare .Datorn la banca .

id Alte datoni . .

ri) Dobanzi In restanta

Total .

a) Grau10) Orze) Ovaz

Secaria

Porumbi) Cartofis) Fasoleb) Mazare . .0 Porumb de nutretj) Dughie . .

O Melm) Tnfoi

FOLOSIREA TERENULUI2)

7. Capital elrealani 9(prezent in exploatatui la incheierea bugetului)

Ffux .

Pae .Coceni

1) GrauPorumbOra.Ovaz

b) Alte sem.r) Maimj) Fain& grau1) Lemne

\tinFasoleCartofi

Kg.

Capital achy .

DatoruAvere net& .Capital achy la ha.Datoru la ha.Avere neti la ha. .

LelDup. p. vfinzare

Kg Lei

La notarea provanlor se vor ingolba li produsele ramas ain anul trecut.Se trece gi suprafata arendati dala altu ; mar in cazul &pleb numal suprafata care se cuvine eldniailului.

199

p)

Total provizn

r) Numerare) Creante

Ha. Lei

Total capitalcirculant

Total capitalachy

Gauds'au Dob. Lei Capitalul exploatatunWilt Camtalul de exploatare

Supra-fata Ha

Productotal&

Supra-fata Ha

Produc.total&

Kg. Kg.

Lucerna .

Ogor . . .

Total taren arabdFfinete .

Paguni . .Pomi fruchfen .

0 Vie . . .

Total taran cultivatu) Padure . . . .

y) Taren neproduchv . .

Supraf eta totala

Buc. Lel

1. Venlful bruf al explota-follel

A. Incoara. expInain(iei(din produje vandute)

e1

Graub Secara

PorumbI) Orz

g1

OvasStrugun%fin .

b)Fruete fi tina0 MeaI) Mazarek) FasoleI) Lemne . .ni) Cartofi . . .

1n Alte produje vegetaleFan

p PaeLapte

i) &luna de ot . .s) Arumale mari (cm, bot)

l1ViteiPorciPAsin

a) Ouav) 01, nne10 Lanav) Arenzi incasate . .z)Val. prod. chsp. p. vanzare

Total incasari

Creitterea averii in tun pul anului

B. Presloffile expIoalafiel /a menaj $i familia 2)

eiGrau

. . .b Secara . .

Porumb . .Lapte . .

ei Branzi de oif)s Pasanb) Ou&

Fasole .j) Lana (famtlie) .le) Cfinepa al in (fuior) .O Lemne .m) Legume . . .

a) Cartas . . . .

f1

Vin si struguri .p Fructe si tuici . . .

Ulei de fi. soar., dovleac etc.

Total prestatti .

Total venit brut (A ei B)

200

BUGETUL

2. Chelfuellle exploafajlelL e i

Argah (salaru) . .

Oamem Cu ziva . .a) Intretmerea i rapar. cladtritor

Intrettnerea si repar. inventa-rultu mort si hamunlor .

s) Cumparilri de unelte e mastniCumparare de Mn . .

4 Cumparare de graunte pentruseminat . . . .

Amortmarea clichnlor .

Amortmarea inventar morti) CumparAri de ammale .

Cumparare de senunte pentruammale

1) Chelt. cu saramuratul semm-telor de cereale .

Ir0 Ingrastinunte . .

Cheltmeli cu treeratulSara pentru vitePotcovit . . .

o) Media vetennar i medicamentopentru ammale . .

r) Aingurarea recoltei . .

4 vitelora cladtnlor .

Impozit funciar (taren clachri)v) Plata pasunatului .

is) Tase islas etc. . . .

s) Arenal i dobanzi platrte .

Total chelt. exploatatim .

D breen overii in innpulanule! -

Munca famIllel EtatePersoanele care muncesc

Resulfaful exploafajiel

Venttul agricol (venit brut, mutuacheltmehle exploatatte0 .

Indemmtatea de salanu pentrumunca fatmliei . .

Renta exploatatiet (vemt agricol,mutua indemn de salariu)

Vena net (renta exploatattel, plusdobanzile i arenzile platite)

1) NOTA. Cresterea sau descresterea averii in cursul anului (prin pamant cumparat sau viindut,cumparate sau construite, plantatu no!, inventar mort, cresterea atumalelor etc.)

1) Produje de gospodane, consumate tot in gospodâne.

Kg. Let

LeiKg.

Venlf din munca lafurainicii. infre- 5. Chelfuieli parficulareprinderl anexe *i bani rEimali din, ale familleiIncasarile anului *recut

Bani ritnasii din incasfulle anuluttrecut . .

Carausie . .

Mundt manual(' .Salani . . .Munca cu vitela la altu .

Total . .

Chelfulelile menajuluiA) Produse cumpara(e de pa plaid

Malzu (porumb)FlimiCarneZaharUntdelemnPfuneUnturaSaraUleiOrezBrfinzaLegumeOtetCeapiPeste .Ceai . ..Gaz 1/2

Lumfinan

Lemne cumparate fi/.4

Clubntun

Total produse mate de pe [data ..... - -

B) Produis &ails rho exploafigio

GrinSecaráPorumbLapte&firma de oiPormKarlOuiFasoleLemne .

CartobVin 01 strugun .

Fructe si tuica . . .Ulei de fi. soarelui, dovleac, etc.

Total prod. din exploatatie

Total cheltuiell menaj (A si B)

DATE SUPLIMENTARESUPRAFATX PRET

Kg.

...... - -

...... _

.....

- '.

Lel

..

Taren cumparat in timpul anului .vfindut a a a

NUMAR PRETCumpirin de ammale mari (bol, vaci, cal) .

Vfinzari a a PI PO PO,

HaineGheteOpmmLana .BumbacAti (gheme) .

Danu . .Cop' la scoalaBisenca .

Abonamente . . .

Mumma (van, tuica) .Tutun . . . .Docton sii med/camente .Gaz ihCafeaSapun . . .

linpozit (global) supracota (per-sonal .

Transportun . . .

Lemne cumparate Ils

Chelt. famthet pe plata .Produse luate de famille din ex-

ploatatle (lank fluor a . a.)

Total cheltuach famdie

RECAPITULATIE

a) Vend agncol . .

b) Vernturi din intreprindenanexe

Vend total . .

a) Cheltuteli cu meratul .

b) Cheltuielile famdiel . ...- . .............Consumul fazaihei .

M. Excedent, deficit .

Veniful muncilVenit agricol

Se acede dobfinda aveni metea expl. lei au 8/0

Venlful muncli

201

Liimurin Lel

..... -

202

Vi. MAN1FEST.AR1LE SP1R1TUALE

A. INTRODUCERE

PROBLEMELE SOCIOLOGIEI SPIRITUALE

Sociologia manifestarilor spirituale cuprinde, intr'o nouä, Inca-drare sistematica, problemele ridicate pänti acum fie de sociologia re-ligiei, fio de sociologia artei, a limbei, a gtiintei etc. Toate aeeste pro-bleme sunt de altfel de data recenta qi deriva din preocupar care au,prelungit do curänd Filosofia i Istoria (sub alte raporturi: Etnografia).Ele au fost puse odata cu extinderea punctului de vedere sociologic intratarea creatiunilor culturale ale societatii.

$i Arta §i Religia, 0 Morala, $tiinta-Filosofia to. a. m. d. pot fi,0 au fost multa vreme, exclusiv privite in ele inse0, in valorile inte-rioare realizate, valori carora se word& 0 un caracter absolut. VA-zute astfel, in cadrul nnor discipline normative teologia, estetica,etica etc. , valorile spirituale ale societatii sunt judecate in raportcu idealul viu al ei. E acesta un punct de vedere mereu valabil, careinsa nu no va retine aci.

Punctul de vedere sociologic aduce inteun asemenea domeniu oalta perspectiva. El considera toate aceste clase de valori ca sistemede fapto prinse in ansamblul unei vieti sociale date §3i conditionateatät do etapa de evolutie a acesteia c'at qi de functiunile intregului

,social.

Cala spre acest nou punct de vedere a fost pregatita atät incercetarea, istorica a civilizatiilor umane sau in investigatia etno-grafica a popoarelor neeuropene, cat Sfd in speculatia filosofica. Inaceasta din urma privinta 0 socotim util sa. o notam doua searata a fi rb.dacinile qi liniile de desvoltare ale noii atitudini. Una dinaceste linii porneqte dela teoria hegeliana a mersului evolutiv al spi-ritului in materie, cealalta din Dinamica Socialä a lui Aug. Comte.Din doctrina hegeliana pentru care marile clase de manifestari spi-

rituale apar la sfar0tul cursei dialectic° a Ideii, child din negatiuneaspiritului subiectiv prin spiritul obiectiv (manifestat prin Drept, Mora-vuri §i Moralitate) se na0e spiritul absolut ca formele sale succesive:Arta, Religie, Filosofie din aceasta doctrina va avea sa se desvoltemai tArziu pe latura logica, teoria marxista a Istoriei cu sustinereaconditionarii economic-sociale a ideologiei" (Zur Kritik der Pol. Oeco-cnomie). In vremea noastrit, aceasta linie ideologica ajunge la mo-derna sociologie a qtiintei (Soziologie des Wissens a lui Mannheim),alaturi de care trebue sa semnalam, pentru acela0 domeniu al socio-logiei spirituale, sociologia culturii (Kultursoziologie a lui A. Weber.),rezultata i dintr'o alta filiatie de idei.

Din dinamica sociala a lui Aug. Comte, care considera sistemulde idei al unei societati sistem definitoriu pentru viata socialadependent de locul pe care 11 ocupa aceasta in evolutia istorica (succe-siunea c,elor trei star) s'a desvoltat in Franta, indeosebi interpretareasociologica a cuno§tintei 0 a valorilor spirituale (E. Durkheim, Lévy-Bruhl, H. Hubert, M. Mauss etc.).

Pe do alta parte, ca libertatea de judecata pe care o ofera dlarga perspectiva de timp i de spatiu, istoricii §i etnologii aplecatiasupra faptelor au scos la lumina tot mai mult legatura conceptiilordominante (religioase, morale etc.) ale unei societati ca institutiileconditiunile ei generale de vie*. Straduinta lor a fost de a infatip totmai cuprinzator datele aparent rasleti3 ale istoriei sau ale etnografieilor, la o anumita epoca sau inteun anumit loe, ca clemente ale acei-leia0 vieti. Intre lucrarile de istorie in aceasta privinta ramfine i astazica un model monografia cetä.tii antic° a lui Fustel de Coulanges. Ve-chiul cult al stramo0lor este aratat acolo ca radaeina a Dreptului qi aPoliticei, a organizArii private qi publico in societatea arhaica greco-roman& Ca 0 in vederea lui Aug. Comte, societatea apare aci spri-jinindu-se pe realitäti spirituale.

Paralel in Germania, in domeniul etnologiei, al istoriei, al con-fluentei ion cu psihologia in ceca ce ar alcatui o antropologie spi-4rituala un loe deosebit de important Il ocupa, in a doua jumatate asecolului trecut, vederile unui Adolf Bastian (Elementargedanken undVolkergedanken) 0, la inceputul secolului nostru sistematizarile unuiW. Wundt cu a sa Völkerpsychologie (Sprache, Mythus, Kunst, Sitte).

In prezentari concrete qi unitare, etnologi de stricta specialitate,dela Spencer §i Gillen Ora la Rivers, Malimowsky i Leenhardt, apoi,in Germania, un Vierkamdt, un Thurnwald, un Grae&ner, in Ame-

203

rica un Cushing, un Boas, un Kroeber etc., au adus contributiuni ho-taritoare pentru intelegerea sociologica a diferitelor grupo de manifes-taxi spirituale.

Sociologia spirituala, ca tendinta generala explicativa, pune accen-tul pe realitatea spirituala a vietii sociale. Pentru Aug. Comte, huna°ara, societatea este in primul rand un sistem de idei, iar schimbarea,acestuia aduce dupa sine, la once epoca a istoriei, modificarea tuturorcelorlalte aspecto ale vietii social°. Aproape de noi, C. Bouglé va apune,deasemenea, ca reprezentarile colectivo formeaza nodul vital al oricareisocietati" (C'est par leur conscience que les hommes sont liés. Lescroyances collectives sont le noeud vital de toute société).

Pe aceeaqi linie se gasesc inca roi alte incercari de intelegere sauexplicare a naturii qi evolutiei vietii sociale. Amintim intre ele pe aceeaa unui B. Kidd, care face din religie factorul hotaritor al evolutieisocietatilor umane, apoi pe aceea a unui J. G. Frazer, infatiqand inlunga serie a superstitiilor omene0i elementele determinante ale insti-tutiilor sociale, O chiar teoria unui Durkheim, in care religia apare caun fel de realitate mata, a vietii sociale.

.

In teoria monografiei sociologice, noi considerara valorile spi-rituale ca o realitate constitutiva a vietii sociale, dar nu ca singurarealitate de baza, alaturi de ea stand in aceea0 categorie constitutiva,valorile economice. Legea paralelismului sociologic, care leaga toatemanifestarile sociale inteo stransa, interdependenta in cadrul mare alunitatii de vieata a societatii, leaga in aciala0 fel qi manifestarile spi-ritual°, care nu mai apar a,cum nici ca un factor unjo determinat alvietii sociale, nici ca o suprastructura in intregime determinata de altifactori, ci ca unul din elementele unui sistem interdependent. Vomputea considera deci, dupa, indrumarea faptelor, valorile spirituale alesocietatii, cfind conditionate de clemente economice, juridice, politicesau de factorii cadrelor in care se desf4oara, cand conditionand eleprocese ale vietii sociale.

Cercetarea moderna in acest domeniu al manifestarilor spiri-tuale a ajuns Bit desprinda /;'i sa constitue mai multe sociologii spe-ciale, privind clase limitate de valori spirituale. Astfel au fostschitate succesiv o sociologie a religiei, in stransa legatura cu istoriareligiilor qi ca o prelungire a ei, apoi o sociologie a moralei, o so-ciologie a artei, o sociologie a qtiintei, o sociologie a obiceiuriloretc. Toate acestea inca in preces de formatie aduc proble-

201h

matici noi care ne intereseazit indeaproape in legatura cu indrumareains4i a cercetarii noastre monografice a manifestarilor spirituale.

Trasatura comuna a acestor sociologii particulare e considerareaclaseloi de fapte respective ca functiuni ale vietii social°.

Sociologia religioascr, buna °ark Wand abstractie de valoareateologica a conceptelor 4i infa44eaza, religia ca un sistem solidar depractici 0 reprezentari legat de o comunitate qi in stransa dependenta deconditiilo do vieata ale acesteia. Ea urmare0e fie procesul de consti-tuft° i de filiatie ale acestor practici (ritologie) 0 reprezentari (mito-logie), prinse in institutiuni centrale (cum e sakrificiul sau in generalcultul), a caror finalitate sociala se cauta in a,cest sens avem studiiledela Ann& Sociologique, Em. Durkheim, H. Hubert, M. Mauss etc.

fie in inraurirea lor ca, sistem de atitudini, in largul camp al vietiicolectivo -- in akest sens avem studiile de sociologie religioasa ale unuiMax Weber (mult mai cuprinzatoare insa ca orizont), urmarind con-secintele economice ale diverselor etici practice religioase , fie, in-sfarqit, dependenta lor de structura grupului uman.

Sociologia morald priveqte in primul rand faptele qi apoi ideile.Ea considera, vieata morala a unei societäti ca un ansamblu de raporturi

- vii intro membrii societatii, apoi aceste raporturi le urmare0e inparalel ca ideile, care cuprind normele, judecatile i idealurile moraleale grupului. Intr'o anumita directiune (Lévy-Bruhl), ea reduce cerceta-rea vietii morale la studiul moravurilor. Dar o sociologie a moralei, a. a,cum o concepo b. o. Durkheim, imbratiwaza fenomenul moral inintregul sail do la actul marunt al moralitatii cotidiene pana la inaltaconceptie a Binelui suprem. Ceea ce este caracteristic pentru proble-matica sociologica in acest domeniu este raportarea explicativa, a unorasemenea fapto i idei la necesitatile vietii practico, la conditiile eco-nomice, politice, religioase ale colectivitatii. Morals, este astfel legatade cadrul social in care relatiunile umane se integreaza moral& fa-miliala, moral& profesionala, moral& mica etc. iar idealul moraleste infat4at ca o proiectiune a dinamismului social.

Foarte aproape de sociologia moralei MA o sociologie a obiceiu-rilor privite ca forme tipice de deprinderi colectivo. Intru cat aunt consi-derate in continutul lor religios, magic, moral etc., obiceiurile aunttratate in cuprinsul sociologiei respective, religioase, morale etc.; intru cataunt vazute insa in forma lor, ca tipare traditional° de actiune, eleintra mai curand in cadrul unei sociologii a manifestarilor regulative.0 deosebita importanta e acordata aci obiceiu'rilor sub aspectul lorceremonial, care infat*aza, complex° de mare densitate sociala.

205

Sociologia- artei pune problema functiunii fenomenului artisticin vieata social& Ea urmareste mead& problema si sub aspectul sailgeneral si sub infatisarile particular° ale rolurilor pe care diferiteleclase de manifestari artistice arta decorativa, dans, muzica, litera-tura etc. le au in desfasurarea vietii unei colectivitäti. Pe de-oparte, ea are a& precizeze conceptul social al artei, pe de alta ins&are sa puna in lumina conditionarile sociale ale faptelor artistiee. Inaceasta din urma directie, cercetarea e indrumata sa puna in relief fi-liatia, variatia si frecventa motivelor qi formelor in raport cu zonelespatial° si sociale, &tic& cu grupul si subgrupurile care le poarta. Suntde notat deopotriva, prilejurile de producers ca si legatura continuaa faptelor artistice 'cu ansamblurile sociale in care se integreaza. Pen-tru larga sa cuprindere, domeniul acesta se imparte obicinuit, in cer-cetarea sociologica, dup& clasele de manifestari artistice si chiar dupagenurile deosebite.

Sociologia f tiin fei pune problema conditionarii sociale pentru va-lorile de cunoastere. Inteo anumita formulare, care se resimte depreocuparile marxiste ale suprastructurei ideologic° si de tendinteleistorismului german, ea ne este prezentata de Mannheim, care rapor-teaza la planul social (clase, grupuri) atá.'t rezultatele cat si structuraigtindirii, considerfindu-le, la fieeare moment, ca expresiune a realitatiiistorice.

In cadrul an cel mai larg, sociologia stiintei imbratiseaza pro-blema integrala a cunostintei umane, dela categoriile logice, la struc-tura conceptelor si a reprezentarilor, la diviziunile interioare ale stiin-telor si la rezultatele lor. Cercetarile intreprinse mai cu seama, asupracategoriilor mintale (numar, timp, spatiu), apoi asupra conceptelor si re-prezentarilor, a clasificarii lor, au pus in luminä strAnsa dependenta, aactivitatii mintale de structura total& a unei societati. Un alt aspect alproblemei sociologice a cunostintei este acela al inrauririi, al formelorde sktiune, care coboara in vieata sociala din conceptiile si rezultateleqtiinOi umane, la o anumita epoca. Intreaga problem& a tehnologiei seleag& aci.

Sociologia limbei priveste fenomenul linguistic ca un fapt prinnatura lui social. Ea cauta sh-i arate functiunea in vieata unei colecti-vitati si sa-i explico variatiile (fonetice, morfologice, semantice etc.)prin miscarile insasi ale vietii sociale. Directia noua sociologic& (Mali-nowsky, Sommerfelt) vede chiar limba, nu ca un ansamblu de mij-loace de expresie, ci, originar, ca un sistem de actiuni (asemanator ri-

206

turilor) prin care societatea actioneaza intai asupra lumii inconjura-toare pentru ca mai apoi, sa o conceapa. Aceasta vedere ne face sa in-telegem si valoarea care se acorda cuvh'ntului mai cu seamá in socie-tatile primitive.

Tratarea sociologica a limbii riche& probleme care privesc lega-tura formelor linguistice cu formele gandirii inteo anumita societate,Cu particularitatile structurale ale societatii. Cercetarea are de urmarit,de asemenea, distributia interioara a graiului dupa sexe, clase so-ciale, profesiuni, prilejuri etc. ca si raspandirea ei pe unitati re-gionale; apoi,alaturi de graiul comun, urmareste graiurile speciale panala sistemele de comunicare prin semne.

Toate aceste sociologii speciale trateaza probleme particulare alevietii spirituale. In afara lor 'rasa si ele pot fi inca, mai multese pune si o problema de ansamblu a vietii spirituale. Aceasta esteproblema structurii spirituale totale a unei societclti. E de subliniat ca,In ordine sociologic& toate problemele trecute in revista Bunt dependentede aceasta problema a vietii spiritual° totale. Pentruca structura, decare ne vom ocupa mai jos privitor la satul românesc, este realitatea ge-nera% care invalueste clasele de manifestari mai sus amanuntite. Pro-blema acestei structuri e problema diferentierii interioare a vietii spi-ritual° si a felului acestei diferentieri (prin care iau fiinta diferiteleclase do valori).

Sociologia spirituala, considerata in ansamblu, aduce west punctde vedere pe de-asupra sociologiilor speciale ale religiei, moralei, artei,stiintei etc.

In lamurirea planului de lucru monografic, noi plecam delaconsiderarea cadrului general al manifestarilor spirituale. Pe acesteale determinam intai in caracterele lor generale, deosebindu-le de altoclase de manifestari, pentru a le considera apoi in unitatea structural& avietii spirituale satesti. 0 incercare de clasificare a lor, pornind dela a-ceasta, va avea sa deschida in urma drumul spre indreptarele amanun-tite ale cercetazii la teren.

Ion I. Ionia

207

208

B. PLAN GENERAL PENTRU CERCETAREA

MANIFESVARILOR SPIRITUALE

CARACTERELE LOB GENERALE

Manifestarile spirituale se deosebesc printr'o mare diversitate deforme. Cata vreme manifestarile economice akatuesc in societate unminunchiu coherent de fapte legate lute° unitate de destinatie (im-plinirea trebuintelor de subsistent& ale grupului: hrana, imbraca-minte, adapost etc.), manifestarile spirituale se raspandesc, fall vreoaparenta legatura intre ele, pe un larg camp al vietii colective. Uncantec, o icoana, un joc, cunostinta unor constelatii, reprezentarea unorfapturi ca Maestrele, un descantec sau o judecat& moral% aunt tot atateapuncte risipite pe multiplele directii ale vietii spirituale, a carer in-rudire 'hula nu apare cu evident& si nici nu sugereaza, fazele unuiproms unitar, asemanator celui economic.

Ce baga aceste fapte raslete si care este caracterul lor comun?In primul rand au comun faptul ca ele apartin deopotriva, unei

vietii unitare, ca sunt ale unui grup social, care se exprima prin ele.In al doilea rand Maud un pas mai departe in aceeasi directieele izvorasc toate, deopotriva, di-ateo anumitcl atitudine a grupuluisocial.

Care este aceasta atitudine? Faptele ne lamuresc.Ce este un cantec? Este expresiunea, inteo anumita form& rit-

mica si sugestiva, cu proprii legi de vieata,. a unor sari sufletesti. Prinea, ac,estea, dobandese o vieata in grup, care se poate intoarce iarasispre vietile individuale, pentru a le incanta si vrkji, dar care ramanmai departe, in afara de ele, o podoaba statornica a grupului. Canteculse desprinde astfel cu o realitate obiectiva, in care grupul recunoaste ovaloare In sine, prin semnificatia constanta pe care o leaga de el.

lata acum o icoana: e un obioct in care grupul social a intrupato anumita semnificatie, legata pentru el de lumea vazuta ca cea maide pret, a celor sfinte. Prin aceasta semnificatie, icoana insasi do-bandeste, ca faptura obiectiva, si un pret in sine, care comanda came.;nilor atitudini date: treci pe langa, o icoana iti faci o cruce, ingenun-chezi sau o shruti. Tot acesta este cazul si pentru o cunostinta a gru.-

pului, b. o. aceea a unei constelatii. Este un continut reprezentativ,caro pentru grupul social este o expresie a AdevArului relativ la O °tasade lucruri, infatiafind ca atare un bun in sine g. a. m. d. Fie ca o vorbade obiecte, de aetiuni sau reprezentari, manifestari ca a,cestea demai sus inflitiaeaza, deopotriva, o seama, de yalori care par a aveacentrul de vieatit in ele insole. Astfel se arata a fi tras/Aura generalti amanifestarilor spirituale.

Intr'un asemenea inteles, acestea, se opun kEkra§i manifestariloreconomice. Cata vreme cele din urma, ca obiecte sau activitati con-tinuu raportate la, trebuintele de traiu ale grupului uman, nu au unprof in sine, fiind doar mijloace destinate satisfacerii acelora, mani-festiirile spirituale poarta in sine pretul lor. i unele §i altele sunt alesocietatii, ai unele ai altele se desprind ca date obiective. Ele izvorasdirisa din dota deosebite atitudini creatoare ale ei: in manifestarea eco-nomicit grupul social procura, creeazi ai organizea,za mijloace de traiupentru el sau pentru institutiile lui, in manifestarea spirituala el va-/orifica lumea. Prin ea, in societate §i in jurul ei, apar lueruri sfinteai necurate, frumoase ai urite, adevarate sau nu etc., o lurne nota deimagini, de fapturi, de intelesuri, judecate de grup ca avand o exis-tenta in sine, dar in care se exprima vieata in comun a oamenilor, 11ntendintele-i profunde.

Dupa formula succinta care e aceea a teoriei monograficei), ma-nifestarile spirituale se definen ca valori-scop ai se opun, os atarevalorilor-mijloace ce apar in aetivitatea economica.

STRUCTURA SPIRITUALA. A SATULUI

Caracteristica aceasta este generala ai abstracta. Ea se raporta,ca §i sumara analiza de mai sus, la fapte desprinse din desfaaurarilelor concrete ai complexe, desfacute de multiplele lor servituti.

In fata ei stam acum formele particulare ale spiritualitatii sate§ti.A supra, lor ne oprim, aci. Considerarea acestora va aduce dela inceputo schimbare de perspectiva, in vederea faptelor. Alto realitati se arataprecumpanind acolo §i invaluind multimea valorilor spirituale. Ele nevor permite sa adâncim pe o alta lature problema noastra.

In vieata concreta, a satului, cele doua atitudini pe care le-am des-prins mai sus la baza, manifestärii spirituale ai a celei economice, seintâlnesc in fiecare moment ai chiar se substitue. Cantecul unui taraf

1). Prof. D Gusti ; V si Tratan Hersent T'orla Monoqrafiel Socioladice Bus. 1934, Sturhu intro-ductiv de Prof D. Gush ; H. H Stahl : Tehn Mwa ..onooralisi Socio/opto.

209

de lAutari in care vedem o desfasurare de Va.lori de art& popularAe si un mijloc de a agonisi vieata (pentru unii), bun valorificat economi-ceste de altii care plAtesc. Tot astfel, 'Mel mai izbitor, e cazul sfestanieiin mediul sAtesc. DacA, pe dé-o-parte, ea inseamnA, o mArire a potentia-Jului religios al unui om sau al grupului so6a1, pe de alta ea e menitA,In intelegerea thranului, sA-i aducA spor in lucrurile economics, in spe-cial in vite. Lucrurile stau asa si trecem peste alta exemplepentrue4 toate aceste elements aunt stApAnits de sensul si de sentime.n-tul, puternic resimtit in sat, al unitAtii vietii omenesti.

Dar mai este incA ceva. Sentimentul acestei unit'Ati dA manifestA-rilor spirituale, in satul romAnesc, nuants si infAtisAri care le sustragIn bunA parte de sub imperiul unic al valorii-scop. In linia exemple-lor de mai sus, vedem aci manifestAri artistice (de decoratie, de cAntec,de joc) intelese ca mijloa,ce de petrecere (concept foarte complex) sauca prilejuri de fall, de prestigiu social, uneori ca elemento cu destinatiecultualA; ritul religios ca o tehnicA pentru dobAndirea anumitor foloase(sAnAtate, recoltA); cunostinta intAmplArilor naturii ca semne in legAturAcu trebuintele (pastorale, agricole etc.) ale grupului; s. a. m. d.

Asemenea fapte departe de a alcAtui cazuri de exceptie, atragatentia asupra realitAtii fundamentale a vietii spirituale. DerivareasubliniatA mai sus a vietii spirituale din atitudinea de valorificarea societAtii dh o unitate formalA manifestArilor spirituale. AceastA ati-tudine de valorificare este, insA, si ea expresiunea unui factor mai&Rine, care rib, manifestArilor spirituale si o inrudire substantial&

Vieata spiritual& in intregimea ei, rAspunde unei necesitAti deechilibru a grupului social, este expresiunea, in forme deosebite, de-la societate la societate, a impAcArii lui cu Lumea si cu Destinul. Prinsinteo realitate care 11 dep'Aseste infinit ca intindere, ca putero, sicare in general i se aratA ostilA, grupul social cautA sa o tAlmAceaschmintal, sA-si gAseascA in ea punctele de sprijin, BA incheie cu ea legkI-turile favorabile, BA se apere de influentele-i nefasto si astfel sA-siasigure modesta lui vieata. In acest chip iau nastsre ca forme funda-mentale ale vietii spiritual° pe de-o-parte o seamA de reprezentAridespre realitatea in mijlocul cAreia trAieste grupul social, pe de altaun ansamblu de acts si practici inteun cuvAnt de rituri , care IIorganizeazA legAturile cu lumea astfel reprezentat& Reprezentarea Lu-mii si atitudinea ritualA corespunzatoare, prinse trite° ambiantA de to-men i si do sperante nemAsuratecaracteristicA religieiformeazA sAm-burele originar (logic si istoric) al oricArei vieti spirituals. In jurul sidin substanta lui s'au constituit apoi (un apoi" logic) si s'au desvoltat

210

formele cultului qi clasele de valori, care trajese inca multa vreme substapanirea functiunii vitale a intregului. Asemenea clase sunt chematela vieata, unele spre a impodobi sau idealiza, altsle pentru a rasfrangosensurile realitatii fundamentale (personificate) sau a medita asupralor, altelo iaraqi, pentru a judeca conformitatea purtarii omulul .inraport cu ele. Astfel Arta, tiinta, 1VIorala vin sa fixeze §i sa imboga-teasca deosebitele aspecto ale raportului vital. . .

Ceca ce importa sa subliniem e ca, aceste valori sunt susceptiliilede a se detaqa progresiv qi de a se constituí in clase autonome. l3a chiarprocesul acesta este procesul insu0 de desvoltare al vietii :spiritua' le: eun proces de diferentiere expresiv §i pentru etapa de evolutie a iinleisocietati qi pentru structura el totala (sub-unitati social(); díviziuneamuncii inlauntrul grupului, raporturi demografice etc,) Casi. clasele devalori sunt intotdeauna 9i pretutindeni in raport cu munCa' in'terlia asocietatii, cu grupurile O subgrupurile ei structurale.:Procesnl dediferentiere al lor trebue vazut in aceasta legatura 9i iarA0 n' u . 'e osingura linie de evolutie. .

E caracteristic pentru vieata spirituala a satului românese fáptulca manifestarile ei poarta semnul subordonarii qi integrarii lor, iinorunitati de interese concrete casa, campul, padurea etc., directlegate de trebuintele de echilibru vital ale grupului social. In aceia.0tirar; 'MEA manunchiuri de manifestari se constitue in' clase ,distinctechemato spre lumea valorilor autonome. E aceasta adevarat mai cuseama, pentru manifestarile religioase, care §i prin faptul. legaturij lorcu o institutie-comunitate, se desprind mai puternic qi prezinta 'Unnucleu de spiritualitats pura, de adevarate valori-scop stranse in j.ti-

, .1 . .

rul reprezentarii Divinitátii. Alaturi incearca sa se fermeze, pe cátevadirectii principale, qi alte clase de valori, care ramán ¡lisa, mai multsau mai putin, la umbra §i. sub tutela vietii religioase.

Momentul acesta e deosebit de important pentru spiritualitateasäteasca: de o parte stau intreguri de manifestari, leg,ate de functia-nile vitalo ale grupului social sau roiuri de fapte kgate de unitatistructurale prin concepts teleologice mai largi, cum sunt acslea debunastare", sanatate", spor", 11. a., de alta parte stau clase de valoriIn formatiune. i miele §i altele sunt nelipsite in determinarea fizio-nomiei spirituale a satului. Astfel nici cercetarea nu le poate nesocai.

'. .

CRITERII DE CLASIFICARE PENTRU MANIFESTARME SPIRITUALE

In 1931 la Cornova, cautând sa prindem continutul vietii spirituale

211

in formele ei proprii de manifestare (o morfologie spirituala a satului)am incereat o clasificare a faptelor dupa categoriile de valori, straduin-du-ne sa determinara aceste categorii, dupa moment i loo, prin conside-rarea valorilor cardinale ale societatii. Astfel prezenta in desfavurareavieii satevti a unor valori ca: sfant, frumos, bine,adevar,ne-a indrumatla alcatuirea paralela a unor clase de ma'nifestari: religioase, artistice,morale, de cunoavtere (mitologie i tiinta). In toate aceste clase, carecuprindeau, in mod inegal, reprezentari, acte vi agenti, noi vedem lumide valori Cu legislatii proprii. In cadrele lor, cercetarea urmarea deo-potriva formelo do manifestare vi grupurile umane care le sustin.Totuvi~pul vietii spirituale satevti nu putea intra f45, rest In apeste-cate-

Unele fapte, mai ca seama intreg-urile nediferentiate ridicau in-semnate dificultati In colea acestei clasificari.

Se cerca deci aoi, considerarea vi a unui alt punct de vedereAh:Tientan "Un asemenea pulla de vedere il ofera iaportarea manifestar-

,

structurale ale grupului1),Alaturi de el, realitatea, sateasca mai aduce Irisa, impune

chiar i un al treilea punct de vedere, ca derivand din intelegerea:in'savi a 'structurii spirituale a satului. El sta in privireai intregurilovactive, ceremonial° etc., in cara pot fi urmarite manifestarile.

Fiecare din aceste puncte de vedere e de neinlocuit. Col dinttliue punctul de vedere sistematic. El privevte manife,starile spirituale inceea'ko surit ele, in forma lor specifica de vieata, &tic& decoratia cadediT tie, dansul ca dans, cântarea ca muzica, descantecul ea descantec,reprezentarea ca reprezentare etc. Poate fi numit acesta vi un pune,tde vedere tehnic. El pornevte dela identificarea vi eircumsciierea, ma-rilor clase, po temeiul inrudirii valorilor continute, pentru a caer':apoi, la genurile i speciile fiecareia (astfel dela vtiinta naturii cobearala meteorologie vi de aci la cunovtintele vi reprezentarile despre ploaiesau despro vant; tot ava: dela arta la literatura populara, de aci la,

poezie, dela poezie la doina, etc.).Col de al doilea punct de vedore privevte manifestarile spirituale

legate de anumite unitati structurale, cum sunt familia sau gospodaria,neamul, ceata de feciori, satul etc. vi le concepe ea expresiuni ale for-)mei i trebuintolor lor dd vieata. Ava bunaoara, gospodaria, care esteuna din unitatile cele mai puterniee i mai vii ale realitatii rural°,bale integra vi infativa o &nula de manifestari spirituale ca izvorind

1) D-na $tefania-Cristescu Golopentos a ublizat cu succes acest p. d. v. integrand la Drlgus o seandde raniféatkri aptritualentun i credtotein funcpune de o anumItA unttate structurali Gospodaria, D-sap'a Onda in unnare, la posibilttatea une, intregt claudican a spontualulut dia acest punct de vedere, ceta cea ai incereat in Antroducerea phi:tulla' de lucru al D-sale.

212

din activitatea sa qi exprimAnd formele sale de echilibru. Ad intraintreaga decoratie interna a casei, anumite cAntece, pove0i caro sunt alecoltului dela vatrk apoi o sumedenie de credinte 0 rituri domestice,,toate destinate a& apere casa i pe coi din-ea de primejdii, de boale"s5.-i mareasca buna-starea qi norocul, o vie* religioasa care o bagade biserica, apoi o seama de raporturi intre soti, intre copii i parinti,intro frati etc., toate avAnd sa circumscrie domeniul mai restrAns al)moralitatii domestico, in stAr0t o seama de cuno0inte positive, privindmersul i conditfflo de suecos ale gospodariei. Legatura unor manifestariCu un grup de oameni fiind esentiala in cercetarea sociologica, o ase-menea integrare, cAnd izbute0e sa surprinda raportul viu dintre ele,permite sa mergem adAnc in realitatea social&

Al treilea punct de vedere prive0e manifestarile spiritual° si-tuate in intregurile lor de vieata. Acestea pot fi intreguri active, cum epaduritul, agricultura, pastoritul, activitatile me0equgare0i: fierari-tul, cojocaritul etc. Toate aceste a,ctivitati integreaza in destaprarealor un mare numar de manifestari spirituale, care i0 au aci locul lor.Riturile agrare, bunaoara, se integreaza organic in ansamblul munciiagricole, dupa cum riturile pastorale se situeaza in intregul activitatiipastorale; unele i altele fixeaza inteo societate climatul qi tonalitatea,activitatilor respective, ele dan formula de echilibru al actiunii grupuluiuman. Punctul de vedere strict sistematic desprinde asemenea date, petemeiul continutului lor, pentru a le apropia de clasele de valori res-pective. 0 astfel de operatiune, cAnd este exclusiva, daca din punct devedere tehnic poate aduce vreun fo/os, scade totu0 putinta de patrunderesociala qi scade chiar din realitatea datelor respective.

Alto intreguri aunt cele ceremoniale, cum e nunta, inmormanta-rea etc. Aci iaraqi aunt prinse fapte spirituale in ansambluri semnifica-tive pentru pozitia intregii societati. Nunta bunaoara este un fapt de orara complexitate in care se resfrfinge intreaga structura a satului 0se concentreaza nestAr0t de multe manifestari artistice (podoabe, cAn-tece, jocuri), magice, mitologice, religioase etc., dar care toate se des-fapara aci in climatul lor, sub stapAnirea unei anumite semnificatii deansamblu. E important ca toate aceste fapte sa mi fie rupte de aci4unde aunt ceea ce sunt.

Tot in ordinea unor asemenea intreguri 0 foarte apropiate decele de mai sus ar fi intregurile de vieata sociala in sons de petreceresau de convenire, cum sunt g.ezatorile, horele, bAlciurile etc. unde deasemenea se gasesc prinse in forme specific°, sumedenie de faptiespirituale. Apoi aunt intreguri pe care le-am numi cronologice, pentru

213

ca cuprind desf4urari concrete de vieata sociala in ca,dre de timp de-terminate, aqa ar fi Craciunul, Boboteaza, mai larg inca C4legile etc.Aci de asemenea sunt prinse legate de semnificatia totalä, a unitatii

numeroase elemente de vieatit spirituala din toate categoriile devalori.

Dam aci un ir de exemple, nu o clasificare completa. Insemna-tatea celui do al troika punct de vedere se aratä, l'amurit. El °fora posi-bilitatea, de a inca,dra manifestarile spirituale, pe cele mai multe, dacanu pe toate, in intregurile desf4urarii concrete a vietii social°. Acea-sta le fixeaza §i local 0 semnificatia pentru grupul social in care trajese.

PLANUL DE LUCRU 1 CADRELE CERCETARII

Intrebarea ce se pune acum e care din west° puncte de ve-dere trebue adoptat ca temeiu al cercetarii? Pentru avantagille sis-tematice i pentru generalitatea logica pe care o aduce, socotim punctulde vedere al valorilor ca col mai indicat in acest scop. El urmeaza, sä,dea primele cadre ale ceroetarii in domeniul manifestärilor spiri-tuale. Celelalte puncte de vedere au a-1 intregi, fie alcatuind alatureacadre noua, fio statornicind perspectivele cercetärii inläuntrul claselordeja constituite. Punctul de vedere al valorilor e sigur qi rodnic incAmpul manifestärilor diferentiato sau al complexelor omogene. Ace-stea i formeaza nucleul clasificarii. Pentru manifestarile bi- saupoli-valente, raspändite mai ca seama fa/A vreo vizibila legä'tura desistem natural intre ele, e valabilä' 0 cerutä o clasificare pe unitä,tistructurale; in sfär0t, pentru intregurile nedifemntiate intervine cel deal treilea punct de vedere, al ansamblurilor.

Astfel avem la inceput, subsumând o seamä' de manifestari con-ceptelor vii de frumos, sfänt, bine, adevär, categoriile fundamentale alevietii spirituale: arta, religia, morala qi cuno$inta (ttinta-mitologie),care formeaza i cadrele principale ale cercetärii.

Aria grupeaza sub stapiinirea unei valori cardinale o seamä demanifestari caro in vie* satului par mai putin sträns legato unele dealtele. Deosebim aci chiar dota sau troj grupo destul de singularizate.Do o parte stau podoabele dare Bunt ale omului (portal) 0 ale casei,0 casa insa0: manifestä,ri clasate de noi in categoria artelor decorative. i plastico qi in aceea a arhitocturei. De alta parte stau cântecele 0jocurile gi in al treilea ränd poveOile 0 zicalele. Aceste doua grupo dinurmä ramän mai sträns legate intro ele. (Sistematic am aves deci inaceastä clasä succesiunea urm'átoarelor arte particulare: arhitectura,

'214

lartele plastice si decorative, coreografie-mima-teatru, muzica, lite-ratura populara). Ceea ce fa,ce ca toate grupele de mai sus sa, fie Inca-drate in aceeasi clasa si sub acelasi tip de manifestare spirituala, efaptul ca. Bunt alcatuite deopotriva din ritm, simetrie, compozitie ar-monica si din tot ceea ce naste in acea miscare interioara a sufletuluicare find° spre impodobire si idealizare.

Religia e privitä ca un ansamblu solidar de credinte si pra.cticistranse in jurul ideii de Brant. Intra, aci formele cultului bisericesc si,alaturi, o. seam& de date de traditie locala religioasä, privitoare lacultul sfintilor, la zilele legate etc. Pe o zona mai indepartata staulima un nesfarsit numar de date de natura magica sau mixta: mag,ic-religioasa, rituri si credinte, care strict sistematic nu stint si nupot fi organizate fara rest, dar care vadesc o stransa legatura cuunitäti structurale, ca gospodäria, atelierul etc. Ele au fost incadrateIn intregul de vieata al acestora, b. o. ca rituri domestice magico-religi-oase prinse in marile concepto de echilibru ale vietii gospodaresti etc.Aläturi de o clasa, sistematica de manifestari religioase stau astfelclase organizate pe alt criteria, a,cela al unitatilor structurale. Acestcriteria poate strange Inca, la marginea vietii religioase care in for-mele sale ceittrale se spriyind pe legdtura continua cu o institutie co-mutnitate si alte clase de fapte, bunaoara in jurul profesiunilor, astanii etc. Ramane inca intrebarea dad, nu se poate uneori vorbi deexistenta, inteo zona infrareligioasa, a unei clase deosebite de mani-festari magice expresiva, pentru unitatea satului si legatd de prezentaagentului magic satesc: ghicitor, descantator, vrajitor.

Morala se infatisaza, ca un ansamblu de norme de purtare, deidei si de fapte care stau sub privegherea ideii de bine (ca intrupäri,judecati sau infrangeri ale ei). Distinpm in acest domeniu, in primulrand, un cerc de fapte si norme cu o coloratura, morala neted socialä:buna cuviinta. Pe o treapta mai ridicata sta in vieata, moralä localäsfera omeniei si a cinstei profesionale etc., a caror ratiune esteiarasi sociala. Pe o treapta inca mai sus stau normele si fapteleide mare rasunet colectiv:%moralitatea familiala, juramintele, omorurile,lapadarile, blestemele etc., care toate sunt prinse puternic inteo reteareligioasa. Pe un intens fond religios sta si idealul moral al grupului.

Intreaga aceasta, sfera a moralitatii e alcatuith in satul rom5,-nesc din manifestäri in care elemental de purtare este precumpanitor:este norma de purtare, este fapta care te integreaza et si °data cu eavietii grupului social care vi-a fixat regulele lui de traiu. Aceastaapropie faptele morale de manifestarile juridice ale grupului (de acelea

215

care aunt ale tui) t;si ridica o importanta problema: akeea a suprapuneriicolor doua clase de fapte, ramanand astfel o singura categorie, categoriafaptelor de purtare cu toate rezonantele lor subiective, ca forma specificaIn vieata satului romanesc. Privit dintr'un asemenea punct de vedere,intregul grup al faptelor morale apare absorbit inteo categorie re-gulativa 1).

Mitologia f i ptiinra populard insumeaza, cunoqtintele grupuluidespre lume, despre intamplarile din ea, despre deosebitele ei regiuni.Este aci o reprezentare de intreg qi de amanunt, in care adevarul cu-prins nu este singurul adevar de verificare positivä, ci deopotriva celtraditional, de credinta, adevarul mitului. Distingem inlauntrul a,cesteiclase atatea grupo de reprezentari cate categorii de fapte stint deo-sebite in judecata grupului social: o astronomie (cerul), o meteoro-logie (vazduhul), o fizica a pamantului, o botanica, o zologie etc.

Alaturi de aceste clase sta limba, ca ansamblu al formelor deexpresitme prin care se comunica, in societate toate aceste valori.Faptele linguistice se infa44eaza Cu legi proprii de vieata, dupa carose organizeaza qi se desvolta; astfel au in societate o realitate dis-tinct& Noi cuprindem In aceasta rubrica, alaturi de graiu qi intregulsistem de comunicare prin gesturi §i semne, alcatuind o adevaratalimba nevorbita.

Deci: Religia (rituri domestico magico-religioase, rituri de con-structie etc.) Mitologia 0 Stiinta populara Morale, ArtaLimba, fixeaza marile cadre ale cercetarii In domeniul spiritual.

Ele nu epuizeaza, ins& intregul lui cuprins. Lipsesc de ad i marileIntreguri nediferentiate, cum sunt ceremonitle, din care alcatuim oclasa deosebita, aducand astfel in determinarea cadrelor de cercetareutilizarea qi celui de al treilea criteriu de clasificare.

In fine, manifestarile spirituale mai cer BA fie considerate qi ina-nsamblul lor, :f.'t anume intru cat alcatuese un intreg organizat, Increatiune de valori, ca expresie a unei actiuni comtiente a grupuluisocial. Esto manifestarea, culturald a acestuia, pentru sustinerea ca-reia, el 4i organizeaza institutele sale de mum& qi de difuziune a vao-lorilor create. In satul romanesc problema ia o infatiqare particulara:intreaga activitate culturala este sustinuta de Stat qi de marile luicorporatii culturale, In mod exceptional de particulari, lar intreagavieata culturala a satului sta in incadrarea treptata, a lui in culturaoficiala, prin asimilarea valorilor acesteia. Toate aceste valori, actiuni,

216

1) Pullet de vedere al d-lui Tr. Hereem.

instituto ca manifestari ale vietii satului sau in cadrul lui, alcatuesccuprinsul unei noi clase din domeniul vietii spirituale, aceea a manifes-tarilor culturale. Intalnim aci institutele de cultura sate0i (coala,camin cultural etc.), gradul de instructie al satenilor, oamenii de culturasuperioara ai satului etc., toate urmand a fi cercetate in cadrul(unitatilor, fiind legate, in cazul satului, in primul rand de institu-Vile oficiale.

Toate aceste grupo de fapte care cauta sa acopere cat mai inde aproape realitatea spirituala a satului in formele-i specifice, ur-meaza sa fie cercetate in amanuntimea lor, (Mpg planurile de lucruqi indreptarele ce urmeaza. In hnii generale cercetarea va avea sa;atinga pentru toate doua etape. Una este tratarea tehnia a faptelor,bunaoara a limbii ca fenomen linguistic, a muzicii ca fenomen mu-zical, a jocului ca fenomen coreografic etc., necesitand cuno0inta unorprocedeo de lucru speciale qi deci interventia specialistului (linguist,muzicolog, coreograf, teolog etc.). Aceasta cercetare va trebui sa duca laconstituirea tipurilor, a genurilor sau a familiilor de fapte in deose-bitele domenii de valori.

A doua etapa a cercetarii prive0e integrarea social& a faptelor.Aceasta este partea de munca propriu sociologica qii consta in utili-zarea inlauntrul fiecarei categorii de valori a color doua puncte devedere com-plimentare considerate mai sus cu prilejul clasificarii mani-festarilor spirituale. Aceasta insemneaza deci raportarea, in fiecaremoment a datelor cercetate la grupul de oameni care le poarta, i, inlegatura: difuziunea faptelor in mediul satesc. Astfel, bunaoara can-tecele aunt ale grupurilor de varsta, ale sexelor, ale gruparilor profe-sonale etc. In al doilea rand, insemneaza iar4i situarea faptelor indesfaprarea concreta a vietii sociale. Astfel ca un exemplumanifestarile de literatura populara trebuesc legate de locurile ti deprilejurile in care apar 0 repartizate dupa ele: in §ezatoare, clackpriveghiu, hora, nunta, acasa la ,gura sobii, la carciuma, la stana etc.sau prinse in ciclurile periodice: Craciun, C4legi, Pa0i, Rusalii

a. m. d. Este un repertoriu literar al clacii dupa cum este §li unulal ciclului de Caqlegi.

Acestor douit puncte ale cercetarii urmeaza sa. se adauge 0 un,al treilea care ar privi situarea faptelor in cercul lor de vieata regio-7nail (geografic).

Noi am indicat cele douà etape ale cercetarii in succesiunea lor

217

logica, nu cronologica. Sta in arta cercetatorului sa-si organizeze infillip elementele investigatiunii sale.

CONCLUZIUNILE SOCIOLOGICE

Caro stint concluziunile sociologice ce se pot desprinde dintr'oasemenea cercetare de ansamblu a vietii spirituale? Material nu putemvorbi de ele decht la incheierea unei vaste anchete pe temeiul unorindreptare ca cele de mai jos. Ele se incadreaza insa inteo anumitaproblematica si aduc raspuns la intrebari ce se formuleaza °data caorganizarea cercetarii si in spiritul ei.

Caro aunt aceste intrebari? Ele privesc intAiu structura total&a vietii spiritual° a satului sau a grupului social cercetat Am vazutmai sus problema structurii spirituale a, satului pusa in legatura Cuprocesul de diferentiere a valorilor. Intre un ipotetic stadiu primitivIn care avem o spiritualitate polivalenta .si nediferentiata si unde acti-vita-tile spirituale sunt prinse in in.treguri de interese vitale ale gru-pului social si intro o diferentiere totala a claselor de valori careisi dolAndesc finalitatea lor, avem o multime de forme intermediare.Unde so situeaza din acest punct de vedere grupul social cercetat? Decigradul de diferentiere, de constituire autonoma a categoriilor de valorispirituale este unul din raspunsurile pe caro le vom cauta ca oconcluziune la cercetarea noastra. Avem inaints o structura de vieataspirituala nediferentiata arhaica sau avem o structura di-ferentiata-evoluata? De caro se apropie? Sau care este forma luiparticulara de diferentiere, daca are una?

Aceasta ne duce spre a doua problema. Diferitele feluri de valori,al carer ansamblu constitue vieata spirituala, intra oriunde in anumiteproportii, in determinarea ei. Aceasta participare deosebita a valorilorla ansamblul spiritual stä la baza a o seam& de deosebiri de o largaimportanta. Ea duce la constituirea de tipuri diferite de spiritualitabedupa preponderenta uneia sau alteia, din categoriile de valori in Intregulvietii spirituale. Avem astfel cazuri de predominare, fie a vietii reli-gioase, fie a moralitatii, fie a, artei sau a stiintei in vieata spirituala aunui grup social. Istoria ne da exemple faimoase de societati cu spi-ritualitate estetica speculativa: vechii Greci, sau de societati cu spiri-tualitate morala: societatea puritana etc. A doua concluziune socio-logica a societatii o cautam in acest Bens.

In sfArsit o a treia concluziune priveste o problema de stetspiritual care ar fi propriu grupului social cercetat. Din arta locala,fie decorativa, fie muzicala, fie literara, din formele gandirii, din vieata

218

moral& si religioasa, din mit, se desprind anumite atitudini care suntcomune, care se confirma dela un grup de manifestari spirituale la altulsi se leaga, do ceea ce este mai intim in ansamblul spiritualitatiigrupului: sensul atitudinii lui in fata vietii.

Acesta este al treilea punct de descifrat in concluziile cercetäriinoastre.

Deci: structura (gradul si forma diferentierii) tipul (speculativ,estetic ,moral-practic, religios-mistic etc.) si sttlul vietii spirituale auntcele twi mari intrebari care inchee investigatia sociologica in domeniulformelor de viata spirituala ale satului romanesc.

ion I. Ionia

C. PLANUIII SPECIALE

a. PLAN PENTRU CERCETAREA VIETII RELIGIOASE

Intr'o prima faz, religia incadreaza, atat structural, cat t}i func-ional, intreaga vieata.' a grupului social. Ea singura poate Fa'muri, in

acest prim moment, raporturile individului cu tot co se gaseste inafara lui (natura, grup social).

Pe mäsura ce procesul de diferentiere al valorilor se accentueaza,rolul social a/ religiei urmeaza sinuozitatea unei curbe adanc influen-tata de marile fenomene care jaloneaza prefacerile din sanul societatilor'omenesti. Totusi, uniformitatea structuralä ne face sa apropiem insti-tutii sau fapte sociale diverse, ca semnificatie. Pentru acest motiv, unstudiu de lamurire si interpretare a fenomenelor religioase trebuefäcut intotdeauna pe baza de comparatii cu celelalte grupo de mani-festari (mitologie, magie, morala, obiceiu), caci numai in acest modavem posibilitatea sä deternainana faptele tipice, fenomenele esentiale.

Din punctul de vedere al cercetarii la teren vieata religioasase prezintä' sub forma unui tot solidar de reprezenteiri, practici pi afectereligioase.

Monografistul le va gasi intotdeauna impreunate in complexuriconcrete, uneori atilt de putin diferentiate, incat o desfacere a lor pecele troj planuri ar putea periclita intregul rezultat al investigatiilor.Totusi, o clasificare a fenomenelor religioase dupa cele troj functiuni

219

fundamentale ale sufletului uman, ni se pare d. sectioneazA in modulcol mai putin arbitrar unitatea vietii religioase. Ea este, pe de o parte,o organizaro logicA a acestui gen de manifestAri, pe de alta, o stabilirea categoriilor dupA care se poate urmAri diferentierea vietii religioase.

I.

Reprezentäri religioase

In categoria reprezentArilor religioase intrA deopotrivA idei, ere-dinte gi mituri privitoare la:

I Divinitate:

A. Persoarza clivinit5tii :

Intruchipare:putere nevazutacorp c.erescnaturaplantaanimalmineralchip ciophtspiritzeuDumnezenLoc:lumeaväzduhulllama'ceruletc.Atribute:puterea absoluadreptatebunatateommprezentaatotgtunfa etc.

B. Actiunea divirutiltii.

planteammaleomulsulletalcorpul

b. Finalitatea lumh.Ordinea universara:mi§earea stelelormersul soarelui §i lumianotimpurilezma §i noapteaOrdinea naturala.vieata omulm gi ammalelorzämislireanagtereacregterea.moartea.Ordmea cociere:ramiadpidecata de apoipleatpedeapsalege etc.

II. Fiinte supranaturale:

A. Eroi mitici :

a. Creatiune. regi

cerul imparati etccorpurile cere§ti B. lngeri :laminafocal arhangheliapa heruvimiaerul serafimi

220

C. Sfinft, sftnte :

profetimartiri

apostoli

ierarhia sfintilor stabilitä de bisericl,cea credinciosilor

D. Demoni:

sufletele mortilormagistrigoimoroiielenigoteursitoare.

Practici religioase

Aici infra intreaga categorie de rituri cunoscuti sub numele decult, precum, i didersele practici singulare ca,re se sAvAresc cu oca,ziamomentelor, importante din vieata omului.

In once rit distingem pe de o parte gestul (a,ctul simbolic, sa-crificiul), pe de alta cuvantul (benedictiune, rugAciune), care pot fipo'zitive (solicitare, obligatie) i negative (interdictie sau prohibire dealimente, sexe, actiuni, momente, locuri, cuvinte)i).

In.totdeauna vom face paralel, un studiu asupra materialiteitii saucontinutului ritului i altul asupra funcgunii sociale sau scopului invederea cAruia e practical

In sfetriit, vom stabili elementele fundamental° aflAtoare cuocazia oricArei -pra,ctici rituale: locul, obiectul, agentul, timpul etc.

CorespunzAtor categoriilor de reprezentAri stabilite, avem:1. Cultul a. Botezul

Serviciul religios sau drama hturgia b. Sft. MirCeremonn sitvársite co ocazia särbätorilor c. Märtunsirea

impriAtesti: d. ImpärtisamaCriciun e. NuntaBotez f. MaslulPasti g. PreotiaInältare h. Inmormintarea etcRusahi A. Elementele cultului:

2. Cultul sfinti/or 1. Locul:Särbritonle diu timpul anului sau altarul

ceremonule constante. un anumit loc3. Cultul mortilor. once loe1. Cultul eroilor mitici. 2. Agentul:

Cultul celorlalte fiinte supranaturale. preotuIRiturile accidentale si de trecere (tainele) diaconul

I) Cf. E. Durkhenn Los formes illmontairer d. Ja vie religious., Paris, (Alcan) 1912.

221

dasc5.1u1 5 a. Slujba religioasä propriu zis:starostele vecerniastoro§ul utreniababele iertate hturgiacopii nelumiti etc. b. Momentele slujbei

3 Timpul.sunetul clopotelorCalendarultoacasärbätorile

zilele de post jertfamirullucrätoarele

azile Insemnate adelnitDann'le etc.4. Obiecte-sunboluri:

cruce 6. Alte categorn de slujbe:icoanä parastasprapuri molitväcununi sfestanievestannte etc. maslu etc

Afecte religioase

In acest capitol se cerceteazA toate fenomenele cunoscute subnumele de religiozitate. Trebue stiut, dela inceput, cA atAt intensitateatrearii religioase, cat qi extensiunea ei pe suprafata socialA, prezintA odeosebith importantA in determinarea gradului de influentA pe care oexercitA vieata religioasA asupra desf4urArii a,ctiviatii intreguluigrup social.

Sentimentul religios insA nu poate fi inregistrat atAt do usor.Exteriorizarea lui adeseori e sporadick ap, c5,' schema ce inf4i§Ameste departe do a epuiza totalitatea faptelor care pot sA-1 evidentieze.

CercetAtorul are datoria de a surprinde oriundo 0 oricAnd exi-stenta acestui sentiment.

Afectivitatea religioasA se va cerceta in raport cu intreaga cate-gorie do reprezentAri infAtiqate in prima parte a acestui plan.1. Teams de Dumnezeu. 2 Atatudini care evident,iazl sentimentul

pleat religiospedeapsä cäintiispi§ire dragosteizbävire nädejdeporuncI millcredintä. evlavierugiicitme sufering etc.muncä 3. Fapte care trädeazi acest sentiment:räsplati etc. profanare

2221

priatuireveneraretinere,a posturilortinerea sirbätorilorfacerea ruggcnuulorIndeplinirea riturilorparticiparen la mate. religioas5.Aici vom aicAtui o statisticä asupra

frecventu la serviciul clivin pe.

IV.

Comunittiti religioase

Cercetarea acestor trei categorii de fapte religioase va fi incon-tinuu raportatä la baza lor morfologich, &licit la imitatea social& carele sustine. Vom face deci un studiu al comunitätilor religioase aflä-toare In sat:

ortodoxicatoliciprotestantisectantievrei etc.

Inläuntrul comunitätii se va face un studiu privitor la purtätoriide cuvant sau agentii ei (preoti, dascal,-staroste, storos), precum si unulreferitor la constiinta grupului.

In felul ac,esta se vor localiza inläuntrul unitätii sociale toatemanifestärile religioase, in asa mod, incät leghtura dintre ele si sub-stratul raorfologic &I nu fie neglijatä. Manifestärile vor fi, astfel, alecuiva. Variatiunile determinate inläuntrul grupului de manifestäri serepercuteazä pe planul social inteo diferentiere morfologic& prin con-stituirea in interiorul unitätii sociale a unor subunitäti spirituale.Acesto subunitAti trebuesc puse apoi in raport cu celelalte sabuni-tä,ti de vieath economicit, biologica etc., schitAndu-se astfel o incercarede inteleg,ere sociologic& a vietii religioase.

V.

Anexei

Däni ca o simplä, anex& la Planul de mai sus cateva intrebAriamAnuntite In legAturii ca vieata religioasä, ,care pot fi completate dupgfiecare cercetare:

categorii (clase) socialesexe',tastecomunitilti vitale etc

4. Staliihrea tipurilor religioase:aScetimistimnelegnuti etc.

223

Cwai räsare credmta in sufletul omului? Se nagte el cu icoana lui DumnezenIn Ballet? Sau o afll dela ceilalti oameni?

Din spusele bätrimlor gi a ciirtilor strämogegti?Bunt ponte ingeri, care insuflä omului credinte?Existil ingeri plzitori, duhuri bineficatoare gi aducätoare de noroc?Dar duhuri rOufäcraoare existä? Cum se infitigeazI ele?Cand se ivesc, de obiceia?Pot fi imbunate aceste duhuri rele? San pot fi scoase din trupul omului? Cum?Se ponte spire sufletul omului de aceste duhuri? In ce chip?Ce swat aceste duhuri, sunt ele suflete rätIcitoare ale mortilor Ball anceva?Omul poste fi ajutat in nevolle lui de unele puteri tämtute?Cum pot fi prinse aceste puteri? Bi, cum intrebuintate?Sant anumite bOuturi, plante, pietre etc. en aceste puteri tamice?Existi credinta in lucran i qi semne aduciitoare de noroc? San nenoroc? Care

sunt acestea gi cum se interpreteazii.Se obignuiesc vriiji pentru inliturarea duhurilor rele san pentra indreptarea lor

dare vriijmag?Se obignuesc ruglcianile cetite de preot pentru boh?Dar desclintecele?E adevirat di, dacii-ti faci cruce fuge diavolul, san Elsa aprinzi tämtiie?De ce iti faci cruce cánd treci pe MITI bisericä?Dar and tunä?Sunt icoane gi cruciulite ori talismane care poarti noroc?Au putere mare blestemele vrOjitoregti? Se in gi azi unele särbätori piiginegti?

Care? Cand cad? Cum se serbeazO?S'au pistrat särbätori pentru grim, porumb, pomit, vitä, pentru oi, vite

etc.? Ori legende fi anuntin despre ele? (descriere aminuntitl).Cind se obignuesc praznice mari? La ce särbätori?Se fac rugäcium? Comesenh se considerl ei mai apropiati prin faptul cO au

luat parte la aceeagi magi?Bunt anumite feluri de mincare obignuite la fiecare dintre aceste ocazii?SärbOtori legate de munca campului?Au aceste sOrbOtori vreo legendä? Care aunt aceste legende? (pentru fie-

care In parte).Dar zilele sOptaminii? Sfinta-Vmeri, Sffinta-Miercuri etc.?Ce obiceiun se observii la procesiumle pentru ploaie?Cum se explicit puterea rugiiciumi de a aduce ploma?Existii credinta cä. anumite duhuri sau anumite nle, anotimpuri etc. poartä

noroc omului?Care sunt acestea?Dar dmtre acelea aduciaoare de nenorociri?Swat anwne semne norocoase pentru cineva gi nenorocoase pentru altoneva?Sant unele semne c,are aduc noroc unei familii intregi?Sufletul este cn adevärat fOrä moarte?Ce vieatii duce el dupl ce piere trupul?Se intoarce el din non pe piimint ea alt chip omenesc? Cu acela al rudelor

de singe?

224

Sufletele stramosilor calatoresc prin late sat,e saa riman in j arul gospodiriilorbisericilor in care au trait?

Aduc sufletele acestor strimosi vrean sprijin sau vreo aparare urmaplor lorla caz de nevoe?

Vom intalm din non sufletele lor dupit ce vom trece si noi din vieata aceasta?Stramosal familiei se pastreazi el in amintirea rudelor?Sant acestea mandre ci ii sunt urmasi?Seaminri el oare ca un Wait?Cum sent pnviti strimn? Evreu, Tiganu etc 7Au ei puterea si manwasca unele puteri ascunse?Sant anume numere, deosebite de altele? Sant numere sfmte?Care sant acestea? Ce poveste se leaga de fiecare?De ce se respecti sarbatorile?Toata lumea le pazeste cu sfinteme in sat? Cum sunt priviti scent care

au le respecta?Cwn se pizeste o sarbitoare?Posturile se tin cu sfinteme?De ce nu trebue sä =incest' in. zile de sarbatoare?Ce mai este oprit sä faci in aceste zile?Sant i alte zibe saa epoci in care anumite 'tier= nu trebuesc fixate?De ce trebuesc respectate aceste °plan?De ande a aflat lumea ca e rau si le calm?Sant aceste regali pastrate numai prin obicem dela stramosi?Se pZizesc aZI maz bine sau mai rà a särbatorile?

.E Lome sau flu si nu se respecte?Exista in intreg tinutul credinta ca un antune animal poarti noroc saa

nenoroc, di o aflame plantä poate avea o inrfiurire asupra vietn omului?Sant animale sau pasan pe care este rau sa le ucizi sau si le mantinci, sau

sr% le faci rim? in anumite epoci din an?Ce legende se leaga de aceste opriri? (descriere amanuntitii).Se obisnuesc treceri dela o religie la alta? Se fac aceste treceri In multi=

sau In parte?Sub- ce influent4 se fac ele?Ce schanbi oare crednita din sufletele oamemlor, sau sunt altele cauzele

care-i hotärisc la aceasta?Au vre-o putere duhurile pamântului? ale cerului? ale vizduhultu, ale norilor?

soarelui, foculm, apelor, noptai etc.?Cum se manifesti aceasti putere? Cine o desläntuestel Impotriva cin? Cine

i se ponte impotrivi?Ce credinte, legende, ctintece se pastreazi in legatura cu aceste &limn?Cum se explica otaceml de a da pomana pentru sufletele celar inorti?Este mormintul ceva Want, care trebue pint, i In apropierea canna anumite

lucruri nu trebuesc spuse sau facute?Este ingruit t respectat cinutirul satului sau nu?E rttu sä intarzie cineva noaptea in cunitir?Cum se intretm osemmtele mortilor? Cand se desgroapa? De ce?Reprezinta ele pe cel mort?Dar moastele? Ce puteri au, cum trebuesc respectate?

225

Cui i se interzice inmormântarea religioasä. si de ce?Care sunt särbätonle mortilori Crestmest si pligänesti? Ce obicemri sunt,

cum le explicii satul?Mortai se area celor vu vreodati? Gaud, cum, de ce?Existak credinta ci dupi moarte sufletul omului cilatoreste si in forma de

animal?Anume, forma cärui animal mai malt?Uncle (si cum) este lumen calor morti?Amintirea ciror oameni din bAträni s'a pistrat pâni. astän In intreg tinutul

(satul)? De ce? An intememt sate eit si le-au dirrat mosii?Trebue si se gändeasci omul la Dumnezeu in fiecare clipä a vietu sale sau

numai in zilele de sirbitoare, la bisencii?Vede Duranezeu pe om in mega sa de fiecare zi?Asezärile oamemlor din lumea aceasta s'au neat en san fttri. inräunrea du-

hului sfänt?Au luat care diavohi forme omenesti? Muni, Tigann etc ?Ce oameni a tnmis Dumnezen pe pgmänt? Ce dau acesta tnmisi cammulor?Era o vreme clind sfintii se coborau pe piimânt? S'a piistrat ammtirea lor7Sunt i azi trirnill ai ltu Dumnezeu, in sat, in punt?

oare i regele (impäratul) tnmis de Dumnezeu?Sfintn ocrotesc pe oamem? Are fiecare familie un sffint ocrotitor? De

cAnd si cum ales?Ce cult, ce practice religioase trebue si se pizeascii pentru ca familia si

aibii sprijmul sfiintului?Ce se intiimplä daci acesta nu fereste de nenorociri pe credinciosu sal? Cum

se explicii aceasta?Se bucurit satul, tmutul, de ocrotirea unui anume sfänt? In legUuri ca

ce legendä?Se mai pästreazi amintirea vrennui lucru (animal, plantä etc ), care trecea

drept sfänt *Manatee altor lucran?Care pisäri san ammale e picat si. fie vitnate?Ponte maul sau vräjitorul si. comande si si Weasel duhunle bune san rele,

puterile lui Dumnezeu, ale sfintilor, sau ale diavolilor si faci ceca ce acel om (sauvrä)itor) voegte?

Este care gändul, cugetul omului o putere care poate pätrunde in lucran?Un om se ponte lesne despärti de local nasteni si de rudele sale? E

bine s'o faci i si. porneasci singar prin strämi?pleat si. mint; sä fun etc.? Ce pedeapsi te asteaptä In vieata aceasta

IA in cealaltä?Ponte sä stie omul de ce se intimpli lucrunle pe lumea aceasta asa cum

se intämplii? E bine sä stie aceasta omul?In fats cui räspunde omul de faptele lui? Este el care singar vinovat in

fats oamemlor si a lui Dumnezeu?Ce inteles au särbitorile In neata omului? De cine swat hisate i pentru ce?Ce särbätori s'au pistrat, cand i cum se pizesc? (descrierea completi).Se obisnuesc la aceste sarbIton anumite jocun? anumite cintece ce

alte practim?Ce putero au trimisu hu Dumnezen asapra celorlalta oameni?

226

De unde vine oare dreptul omului de a ayes pämlintul si averea lui, decare nu se poate atinge mci un semen?

bine sä se lege omul de cele pämäntesta? SO mbeaseä vmul, femeale,bunt? si sil dueli vieati de pläceri?

Cine inceara sandal omului ca duren i si nenoroeiri?Ce e mai bine, sil suferi carat san sä. petreci ea pleat?De ce a läsat Dumnezeu durerile pe pämänt?Tot Danmezeu a llisat si pläcerile?Nu swat oare mai sigure bucurule dm lumea aceasta decal cele care cine

she dae5 vor fi pe lumen cealaltä?Care este credmta crestmilor?

bine BO he omul hber sä, creadi sau all nu creadä, sau ar trebui sä fiebotczati en forta? De ce9

Ce practici päzeste (cel mterogat) ca fin al biseried dela nastere päniila moarte 9

Cum stint privite celelalte rehgu si confesium? Cum sunt organizate? Con-vertith cum snnt priviti de ceiLalti?

Ce autoritate au fetele bisericesti asupra credmmosilor?Cum e vilzut preotul in sat? Are vreo putere cuväntul lui asupra sätemlor?

Ce rost are el printre oameni?CAnd isi indeplineste preotul acest rost?Oare omul nu poate sä se adape el smgur din cartile sfinte?Se poste gaud' cineva cucernic numai la biseric5.7Suitt multi sAtem care au pärisit vie* laicl pentru cea monaha/ä? Ctun sunt

priviti acestia?Cum se implineste astazi cuvintul lui Isus pe pämänt?Se iubesc oare °amend intre el asa cam a poruncit Mintuitorul? De ce?Cum se cOstigl mântturea sufletului? Se gändesc oamenii la aceasta?Gaud va veni judeeata de apm? Sunt semne care o vestesc?Omul trebue A astepte sfärsitul lumd ca mOmile in sän?Care e datoria crestmului? 0 cunoaste (cel interogat mai intii.'1), apoi satul?

0 piizeste?Sfänta lege erestinä poate fi cAleati Meg pedeapsa?Pägttnii care nu a cunose, vor fi pedepsita?Se pazesc särbOtorile crestinesti? Postnrile?

crestm adeviirat cel care pAzeste poruncile bisericu?Dumnezeu ponte porunci oamenilor de-a-dreptul?Fria cine vorbeste Duranezen?

cinstit dupO cuviintä, glasul lui Dumnezett in biseriel?Preotul, diaconui etc, oficiazO sfänta slajba clupA canoane?Merg sätemi sä-1 asculte?Au ei vreun folos sa.0 tutä, in vie* de toate zdele poruncile lui Dumnezeu?Ce variante ale ritualului hturgic se pot observa la alutba Lusericeasc5, oft-

data' in sat?Aceste variante au obiirsia in cOrti bisericesti san in obicemri locale strivechi?Exista' secte crestine in sat?Care aflame? Cum stint organizate?Cati sectanti are fiecare? Din ce populatie sunt recrutati acestia in deos' elm?

227

Care este crezul acestora? Sant ei constienti de acest crez?Cum a fost introdus sectarismul? Prm cine?Ce legituri pistreazi sectele cu centrullCare este cauza aparitiei sectelor? (dupi preoti, credmciosi si sectanti).Existä oameni In sat care si fi auzit vocea lui Dumnezeu? Sau glasul Sfintei

Fecioare sau al sfintilor piranta?Ce au auzit anume acestia? Ce porunci au primit?Cum sunt priviti acesta =stet de &are sawn? De citre preot?S'a mai piistrat amintirea vreunui asemenea trimis al lui Dumnezeu in sat

sau In tinut? Ce se mai stie azi despre el?Ce autoritate au acestaa asupra sitemlor.

Octav 7 osif

b. PLAN PENTRU CERCETAREA MITOLOGIEI 1

STIINTEI POPULARE

1. In planul general de ceroetare a vietii spirituale in cadrulsatului ti a tarilor locale romane0i, un capitol este consacratmitologiei f i Ftiintei populare. Intalnim grupate aci datele locale cepot fi subsumate categoriei cunoaqterii 0 explicatiei. Sunt incercarilepoporului de explicare 0 reprezentare a intamplarilor 0 fapturilornaturii, care acopere distanta dela astro piin5, la firul de iarba 0prm5, la omul insu0. Evident aceste incercari cuprind date de naturafoarte deosebitk inveciná.'ndu-se a,ci reprezentarile emotionale de fäpturisupra omene0i, care deschid drumul spre religie, cu observatiile em-pirice care ne apropie de telmica. Ele se intrepatrund aproape eontinuu0 dau o fizionomie particulara 0 o rea,litate distincta a,cestui grupde cuno0in1e populare. Astfel, capitolul seesta pe care il numim 0de f tiintei popularcr, cuprinde 0 mai mult 0 mai putin decat o §tiinta.Cuprinde mai mult, pentruca datele sale nu sunt cuno0inte abstracto,despuiate do vieatk neavAnd dedt o fiinta rece intelectuala, ci ele-mente vii, determinante de actiune, incArcate de culoare 0 de inten-sitate emotional& De aceea, ele intra mai adânc §i stint prinse maistrâns in tesatura vietii sociale particulare. Cuprinde ilia, §ii maiputin, pentrud, acestor date le lipse0e qi rigoarea tii coberenta toicritica, caracteristice disciplinei qtiintifice formato.

Ap, cum se infatieaza, cu unitatea lor actuala in vieata satului,datele acestea alcatuesc, in totalitatea lor, o reprezentare a lumii, pedeosebite trepte de mentalitate, reprezentare cu care sociptatea iqi

cauta potrivirea in toate articulatiunile sale. Raportul a,cesta e fun-

228

damental si are un dublu sons. El poate merge dela societate spre re-prezentare, proiectand in aceasta particularitatile grupului. El poatemerge si dela reprezentare spre societate, modeland formele die or-ganizare sau de activitate sociala dupa elementele de intelegere pocare le cuprinde. In deslusirea acestui raport sta. sarcina de capeteniea cercetarii in domeniul nostru. Cum elementele alcatuitoare ale re-prezentarii lumei pot fi de origine si de vechime deosebite, cercetarieamerge 'Ana la situarea lor in unitatile originare 'de inteles, rezol-vand vieata sociala la un moment dat, pe planuri cronologice dife-rite, pe care s'ar wza reprezentari si elemento sociale corespunzatoana.

2. Planul de cercetare comporta o parte de sistematizare logic&a materialului si alta de perspectiva, sociologica.

A. In prima parte e/ va avea sA circumscrie exact campul decercetare. In extensiune logica, el cuprinde reprezentarea lumii intrei diviziuni principale: natura fizica, natura organica, omul si vieatasociall, carora se adaugh, la sfarsit, un capitol pentru miturile cos-mogonice. Fiecare din aceste diviziuni comporta la randul sau altosubdiviziuni, care, in economia planului nostru, cauta sa asculte nuatat de o logica exterioara, ci, pe cat posibil, de ideea a.,sezarii fapturilor in reprezentarea locala.

I. In prima diviziune vom avea de cercetat:

Cerul pi fiipturile sale.Cadrele de spqiu pi de timp.Vaduhul pi meteorii.Pämlintul

Loc, avezare, sprijin; c) Adancul PamantuIui si focul;Fats, Pamantului; d) Apele,

cautánd, inteun capitol final, 84 desprindem ceea ce ar putea fi ingandirea populara romaneasca, principiile lumii fizice, altfel spus:stihiile fapturii.

II. In a doua diviziune, a naturii organice, vom urmari:

Flora.Fauna.

229

230

III. In a treia diviziune omul si vieata socialA:

Fliptura biologicii a omului.Su/Zeta fi vieata lui.Vieata socialei fi date de istorie traditionald.

Cu capitolul de mituri asupra originii Lumii (i sfAxsitului ei),incheiem marile diviziuni ale cA'mpului de cercetare.

In aceste cadre se va cAuta mai intAi reconstituirea in formalor exact& a reprezentArilor locale.

B. Aspectul sociologic al cercethrii at& esential in stricta loca-lizare a, datelor, care permite apoi raportarea lor functionalA la in-tregul social. Aceasta, insemneazA:

Difuziunea cunostintelor si atribuirea lor inlguntrul gru-pului social sAtesc, &did, urmArirea lor pe:

a) Clase de vArstA, sexe, grupari profesionale (dogari, cioiJani,,cgrAusi etc.); b) desprinderea dacA e posibil a unui grup de cu-noscAtori privilegiati pentru un anumit domeniu de cunoastere.

unul si altul din cele douA puncte ne duce la stabilirea, capi-talb, din punct de vedere al cercetArii sociologic°, a legAturii dintre ungrup de oameni si un grup de manifestAri, ingAduindu-ne sA consi-derAm pe acesta din urmA in functiune de col dintAiu.

Localizarea geograficA a datelor, &did, urmArirea rAspAn-dirii cunostintelor si temelor mitice pe aria, regional& nationalA etc.

Aci so deschid perspective de istorie culturalA popular& Deter-minaren ariilor aduce elemento de inductiune privitoare la straturilesuprapuse din care s'a clAdit prezentul popular, ca si la curentele carese incruciseazA, in el si in spatele cArora, de multo ori, stau vechimiscAri do populatie.

Situarea datelor in desfAsurarea concretA a viepi socialo;cum se integreazA cunostints si reprezentAri in complexele vii alesocietfitii (mon-ienbe, ceremonii, activitAti profesionale). Sunt a,ci punctede plecare si implicAri in marile ramuri active ale grupului social.

Problema poate fi privitA si mai larg dacA considerAm si de-oparte si de alta nu fragmente, ci intreguri. Pentru totalitatea socie-t4ii, ansamblul datelor noastre fixeazA imaginea globalA a Lumii si aVietii, care inchide in sine concepto fundamentale de naturA mailargA logicA si geograficA (regional& nationalA sau rasiala) si idei-

forte ce stau la baza randuielilor de vieal,ä, ale grupului sau exprimasimbolic aceste randuieli.

(IntrA aci conceptele de spatiu si de timp calitativ, de lumefinitA sau infinita, de valoare a omului etc.).

IV. Ceca ce cAutam pretutindeni aci este nu pArerea individual&(supus.1, aproximatiilor si oscilatiilor) ci cunostinta sau reprezentareacolectivii, deci constituitA, tipica, susceptibilA de a fi verificatA delaom la om. Aceasta are o realitate obiectivA si face parte din pis-temul vietii sociale a. unui anumit loc. Ea nu rAmilne insA ca atareimobilh. Un proces lent preface neincetat vechile conceptii miticeale poporului. Considerarea lui fixeazA un nou aspect al cercetAriisociologic° in domeniul nostru. El este pus in discutiune do insusititlul rubricei: mitologie si stiintA popular& si se raporta, la desprin-derea cunostintei positive din magma raffle& Procesul se implinesteoriginar prin actiunea gandirii critico individuale devenitA apoi :unbun colectiv asupra, materialului traditional si pune in discutiune

- tendinta de diferentiere si constituire a valorilor stiintif ice. Faptul segIsesto amplificat si complicat in mediul nostru popular prin inraufire,atot mai puternicA si necontenitA a civilizatiei urbane la. sat.

Gercetarea in domeniul nostru va avea sa fad, discriminarea ace-stor factori si IA urmAreascA momentele prefacerii, care sub o apa-rentá preponderent logicA, angajeaza, realitati &lane sociale.

3. Metoda de cercetare rAmane in primul rand ancheta perso-nalA, pornind insa, pe cat e posibil, spre a, nu pierde legatura cuconcretul unei societAti, dela obiecte (plante, animale, pietre etc.),obiceiuri, locutiuni verbale etc. Informatiile rAman sA fie continuuverificate si confirmate la mai multi informatori. In aceastA materie nutrebue uitat cA, in general, informatia unuia este informatia ninih'nui.Productiunile de literaturA popularA (basme, snoave, cantece) auntutile pentru confirmarea temelor sau pentru intelegere,a formelor match.

Una din conditiunile fundamentale ale cercetArii in acest do-meniu esto 'MO, de natura morala: informatia corectA si exactA: co-rectA si exacta nu numai in privinta continutului sAu material, ci cuprivire si la informator, la locul si data informatiei. Cele mai maridificultAli pot proveni dintr'o atribuire sau o localizare gresita adatelor, fie din neghjentA, fie din faptul minimizArii importantei lor sia inventArii amanuntelor. 0 /acuna in informatie e mult mai util sAfie rectmoscuta, decht sa fie intregita prin date de fantezie.

Ca procedee ajutatoare mentionAm cu folos statistica in problemede difuziune a reprezentArilor inlAuntrul unui grup social, aplicata

234

insa nu la totalitatea membrilor ceea ce ar fi otios ci la un'numtir mai restrAns din ei, alesi la intâmplare Ins& in intentia cate-goriilor pe care le urmaresti. Vin apoi harti (harta ceruluicataloage, (eatalogul indicatiilor cronologice locale dup6, constelatiiastre), graf ice si scheme etc. -(v. a noastrA Reprezentarea Cerului laDrAgus).

Conducerea anchetei revine lima In sarcina unui plan de lucrubine organizat.

PLAN DE LUCRU

232

I. NATURA FISICA.

A. Cenci fi fdpturile sale.CerulSoareleLuna

ConstelatiileStele-comete-meteoritiZodiile-probleme de ansamblu

a) Cerul.Ce este si cum este reprezentat cerul? (Ca o movil, ca o dell de cristal,

ca o piele intinsa? etc ). Dm ce este facut? Pe ce se spripnl? (Pe patru stalpide argmt, ne spune o colindl din Buzaul ardelean; pe spatele unui unas etc.). Calleste de departe? si in toate punctele deopotrivii? Cate ceruri sunt? (3, 7, 9).

Cum se poate ajunge la cer? scarti, copac 'halt pana la cer. Se deschiclecerul In vre-o zi din an fp. pentru cine? Se lasa cerul vie-o daté. mai jos? Colinde

basme ea calatoni la cer.3 Caracterele cerului: e cerul slant? ITrme de veche divimtate a cerului.4. Puncte determinate pe cer (sau zone): poalele ceruhu, inaltul cerului etc.

°ramie cerului; toartele cerului. Cerul de zi, cerul de noapte.

b) Soarele.Ce este si cum este reprezentat (barbat? femenil etc ) Familia Soarelui

(mama. surori, fret' etc.). Sant mai multi son? (cei trei son?). Locuinta Soarelui.Caiisi ciiruta Soarelui. Tovarasii Soarelui. Ammale si plante asociate ca Soarele(cocosull bivolul? floarea Soarelm? etc). CaRitorule Board= pe pamant; rivahi

dusmanii Soarelui.Caracterele Soarelui: e sfant? Ce precautmni ale omului decarg din acest

caracter? Cum este agräit Soarele? Vorbe i acte neingaduite fatii de si ca el.Este el o putere binevoitoare çt binefacatoare fatä. de taran (pingar, cioban etc )7

Mersa' zilnic al Soarelui. Etapele lui. De unde vine dunineata ande seduce seara? Mersul anual al Soarelui. Cum stint reprezentate punctele solstitiale (rasa-rit de varii, rasant de Luna etc )? Si cum e inteleasi continua pendulare a Soareluiintre ele? (Mognegii sao sfintii care ii atin calen). Cum este reprezentat acest mersin report ca pamantul?

Departare,a Soarelui de pamânt i schimbärile ei ca tholpunle anului. Cal-dura, frigul. Cum vine alders de la Scare? Felunle si numinle ei (amt.% dogoare,soare Cu dinti etc ). Ce e lumina Soareltu si cum vine dela el? Felun de lumina

(lumina de zori, luming de amurg etc.). Umbrii. Cum sunt mterpretate excesele dechiding arsitele de poming 7 Gresala sau mama Soarelui etc.

Puterea Soarelui. Domennle In care se exercitg Cum este Infatisati aceastäputere In raport cu momentele zilei c1 ea momentele anului. Scade puterea Soareluisutra? dar ctr. solstitial de iarng? Se vorbeste de taneretea i bgtrânetea Soareluisi in .ce sens? Procedee de reinnoire a putern Soarelui. Momente ceremoniale, ata-tudini colective, minim legate de pozitia Soarelui sau de varsta sa in cursul andui.

Cine EA cura poate fura puterea Soarelui? Dar pe Soare insusi? (luda, intr'o co-lindl hategang, smeh, intr'un basm etc ).

Echpsele de Soare. Explicatia lor. Semnificataa lor. Sunt vircolaq desoare? Ce precautauni trebuesc luate pentru apgrarea si salvarea Soarelui?

Prevestari prin Soare: Soarele care se ma inapoi e semn de schimbare avremii (Drligus, Bran etc.). Prevestiri de incendn, fázboaie etc.

Povesti, colinde, descântece, cimilituri privitoare la Soare. Simboluri solaresi motive solare decorative (pe bide, ulcioare, oug etc ).

c) Luna.Ce este Luna si cum este infiitisatg? (flpturl femening, masculing, parte

chute° funtg. djvmà ochiul lui Dumnezeu 7) Familia Lunes; prietenu ei; fineajutatoare. Calul Lunei. Locuinta. Lunei.

Mt de mare e Luna si cat e de departe? Pe ce stA7 Drumul sgu, znia?noapte,a? Schimbirile drumului cu sriptiim5na, luna, anul.

3 Fazele Lunei. Care sunt aceste faze si citt dureaz5.7 Formule ci numiritrachtionale (lung, noui, cral nou, lung pling etc ). Timpul &It nu e Lung In cezile apare sau se gatil, Luna? (Lum?.. ) CAI dureazg o lunatie? Numiri pentru pgrtilevizibile ale Lunei In eursul fazelor (corn, burtg sau burduf etc.). Invocatai si apostrofela adresa Lunei ca prilejul fazelor i in special la Lung noug.

Cum se explicit fazele Lunei? Raportul intre Lung 1p lumina sa. Lumina Luneieste puterea. Lunes? Cum se pgstreazg si se pierde aceastä putere?

4. Puterea Lapel: Asupra apei cargrile ei pe mare, razele sale In ad/mealapei, Luna din adinc, ridicarea apei spre Lung. Inrgurne asupra sufletelor celorInnecati (pe lung-noug acestea les si se plunbg pe malul apelor etc ). Asupra lumeivegetale: plante favorizate in cresterea lor etc. Asupra oamemlor: ca prilejul naste-rilor copular le furil somnul, h deoache (remedn) asupra fettled i ciclurilorsale fisiologice asupra indrägostitilor, mesagii de dragoste purtate de LungIn general asupra omului In cursul soma:Mai. Ce swit lwaaticii? Ce fnsemneazg aaves capul In Lung?" Ce stint fratii de lung" si cum se desleag5.7

Influents Lunei asupra actehar de magie. Aparitii favorizate de LanZi.5 Munci, momente ceremoniale atitudini ale grupului social dependente de

schunbirile Lunei. (b o. o sgrbgtoare asa de frisemnatg ca Paste/e se determini infiecare an diva). sclumbgrile Lunei: prima Duminecg dup5. Lung pluig, dupg. echinoxiulde prungvarg etc. seingnatul grgului, tgiatul lemnelor pentru constructie g. a.se fac pe Lung noug In anumite pg.* etc ).

6. Eclipse de Lung. Ce sunt? Mid se produc? Ce stint varcolacn? 17ndestan si sub puterea cui? Cum se ridicg la Lung?

Ce semn inchide eclipsa de Lini5.7 (Rgzboiu, revolutie, epidemie). Inttun-plgri povestite.

Precautiuni luate pentru saivarea Lund si Indepartarea influentelor rele ale

233

234

eclipsei (acoperirea izvoarelor, imobilitatea femen insärcinate). Furtul Lunei dedivinitäti infernale. Legätura (hare eclipse §i fazele Lune'.

Petele din LunA. Ce stint? Descriere amAnuntitä Personagii ciobanul, Cain,Fratele etc. Instrumente vizute. FIpturi teriomorfe: mpure, vulpe etc Sunt peteleneschimbate? Ce inriurire au?

Preve,stiri meteorologice prin Lung: Luna cu cearan, Luna Cll un cornIn jos etc.

9 Povesti, colinde, desantece etc. privitoare la Lunit Motive lunare in de-coratia localä.

10. Raportul dintre Lunä i Soare. Frate i sorä, so t si sotie. LegendaiasAtoriei si metamorfozei lor. Colinde i basme locale privitoare la asAtoria dintrefrate si sorä

d) Constelatiile.1. Tabloul constelatulor cunoscute cu numele lor local

Drum MingSfredel CruceCar Raritä. etc , etc.

Descrierea amAnuntità, d &are mformator, a fiecärei constelatai. Numiri specialepentru párti de constelatii (b o. mAneriul i värful Sfredelului, Protapul si pogo-mcml Existä sau existau In tehnica localA uneltele ale aror mime slujesc sA.desemneze constelatu? (b o. 'tanta, Cobilele?)

Identificarea lor pe harta cerului i arätarea anotimpulm in care suntväzute local.

2 Ce sunt aceste constelatii in reprezentarea localä? (b o Calea Lactee eDrutnul robilor, in alte pärti e Drumul Si. Me, apoi Podul pe care trec sufleteleIn Rai etc ). Legende in legaturi ca flptura, numele i particularitätile hei-Arei con-stelatiuni. Metamorfoze. Expresu locale in care apar numin de constelatu,

Grupuri de constelatn legate printr'o povestire unitarä.Mersul ilium al constelatnlor i numire,a momentelor rotatmi lor pe boltä

(rfisärit, pränz etc.) ParticularitAti de miscare (b. o Carul merge indärät). Explicare.Mersul anual al constelatnlor. Ridicarea constelatnlor spre zenit sau cobo-

rhea lor spre orizont odatä ea schunbarea timpurilor anultn. (Card b o. este pm-mävara mai sus §i toamna mai jos). Disparitia unor constelatu cu totul din circuitulvizibil (b o. Gäina). Care sit de and piing and? Exphcatae.

Lucefern. doi, trei sau mai multi Numirea lor localä. (b. o Laceafärul dela vecerme, luceafärul dela miazäzi" etc.). CAnd i unde räsar? Cänd i undeapun? Intälnirea luceferilor la o perioadä de tunp I§i schimbä locarile? Legendeprivitoare la Luceferi. Metamorfoza lor, in legiturA cu doi frati (gemem?) saudoui pasta'.

Munci si momente sociale legate de aparitia si disparitta constelatmmlor.6 Pentru fiecare constelatmne se va nota gradul i precisiunea cunoastern

inlAuntrul grupului social, ca i rAspiindirea cunostintei globale in anumite clasesau virste.

Felul in care cuno§finta misard constelatulor inträ in calculele practice,va forma obiectul unei atentiuni speciale. Se va insemna ce constelatauni slujesc pentru,indicarea timpului si care, pentru orientarea in spatm. Se va incerca un tablou al

indrumarilor cronologice dupä migcarea stelelor, ca i anal al directiilor spatiale,toate raportate la anotimp Cui slujesc, mai cu seama, aceste indrumari?

e) Stele, comete, meteoriti.Multimea i individualitatea stelelor. Raportul dintre stele gi sufletele

omenegti.Stele mai mari, stele mai mici: cum se explica? In ce vreme e cerul bogat

in stele? Substanta stelelor Departarea lor de Pamant. E aceeagi pentru toate? Darfap de Soare, Luna? Cum stau stelele acolo sus? Se sprijina pe bola', stint lipitede ea etc Raportul dintre stele gi bolta cereasc5.. Ce stint stelele gi din cesunt akätuite?

Se mutä stelele din loe sau sunt fixe? Sunt ancle fixe altele mobile?Ce este stalpul"? Au stelele vre-o migcare regulatit de rotatie? In ce Bens seface? Sensul acesta este coman tuturor sau sunt mai multe sensuri de migcare?Numin locale pentru sensurile migearn (inamte, la dreapta, indarät etc ). Iutealaearn este egala pentru toate?

Exista gi o migcare anualä a stelelor? o schimbare a infatigern ceregta duptitimpurile anului? Cicluri de timp pentru migcarea stelelor.

Strillucirea stelelor variaza cu aceea a soartei oamemlor? Au stelelegennle Ion? Raportul stelelor ¡litre ele stele care rnerg impreuna, gi stele care sooccie c. Raportul stelelor en Soarele gi Luna. Enstä o familie astrala?

Legende cu transformäri de oamem in stele (in special gemem) çi invers: co-borirea stelelor pe pamant.

Atitudmi fata de stele (sä nu le privegti prea mult, sa nu le numeri etc ).Inraurirea lor raza gi lamina stelelor ce vräji favorizeaza? (apa la stele etc ).

Prevestiri prm stele Schimbari violente ale peisagmlui ceresc Vanua'çi povegti despre ele.

Comete. Numirea lor locala. Cand au fost vazute? Ce intamplari auurmat räzboaie, revolutii etc Ce sunt aceste comete: sunt ele flpturi noi sau numaicoada se adaugä unor stele dmainte existente? De unde vin çi incotro se duc? Po.vestari de intamplari reale sau auzite privitoare la comete.

Stele clizatoare. Ce sunt? Semnificatule lor (moartea until om, clára dia-volultu prin vazduh, prevestire etc.).

Forme deoseblte: steaua singuratica, plows de stele. Cat dureaza? care esteepoca lor?

Atitudine fata de ele: îi faci cruce? spat o formula'? exprum un gaud spre ase implmi? Te pazegti a vorbi de ele? etc.

Povestin de intamplari reale eu stele cazatoare.Reprezentäri asociate: Sburätorul, smeul etc Dara de lumina a stelei care

cade este interpretatä ca sburator, smeu etc

f) Toste aceste date vor avea sä dea o icoana a cerului in reprezentarealocala. Considerata ca totahtate, ea pune, la randul ei, o seama de intrebäri.

1. 0 prima serie de Mtrebäri se raportä la semnificatia de ansamblu a re-giunti ceregti in gandirea grupului. ce repiezinta ea pentrn omul satului nostru?shift lume asemanatoare cu a noastra? O oglindl a vietn noastre, dar amphficati ,gipurificata? Imagmea unei parti a reahtatii omenegti, tehnica umanä? (toat,e stelelesant puse in forma de unealta" Drägug) g a.

235

2. 0 a doua serie de intrebäri se reporta la stäpiinirea ce o are cerulasupra vIeii i sortn omenesti. E problema zodiilor.

f) Problema zodiilor.Configuratm cereasci la un moment dat determina in.susinle çi vntorul noultu

nliscut? Sunt stele norocoase i nenorocoase sub care te poi naste? Ce sunt zodulc?Diferente intre zodie m urna. Ce semne au zodnle i cine sunt? Sunt cunoscuteconstelatule zodiacale? Cine stie citi zoditle? Sunt in sat sau in imprournm cititorfde zodu? Relata' ca ei Cärti de zodat gäsite in sat (repinte). Cine le ateste ,sipentru cine? credinta in zodn inräureste actintatea omului local? etc.

3 0 a treta serie de intrebäri o pun elementele de rinduia15, de ntamci,In general de incadrare a netn grupului social, pe care le aduce cursul local repre,zentat al fenomenelor fince ceresti. Cercetarea, rergitä i amlnuntitä, formeazäobiectul capitolului urmätor.

O intrebare de incheiere ar putea privi coentinea datelor de pänä aci,In sensul formfirii de catre ele a unui capitol imitar de cunostinti. populari (o astro-nomie popularä?). Aceastä chestiune msA, ca i aceea refentoare la nucleul de pu-nostintä positivä cuprins act, ultra in problemele tratan'.

B. Marile Cadre.

a) Spatiul: b) Timpul:

Plan onzontal 1. TimpunleDir. verticalä 2 SAptrtmfina si lunaZone calitative 3. Anul m timpunle sale

Calendarul

c) Scheme numerice.

Socotnn aceste cadre ca formele cele mai generale ale ránduelilor de vieatliale grupulut in raport ca cursul, local reprezentat, al vietii cosmice.

a) Spatiul.

Cap" este schema spatialä a umversului? Care sunt punctele sale de reperIn plan orizontal? Numirea Ion localä (Rilsänt, Amiazä etc ). Ce sunt ele: sunt simpledirectium spataale sau sunt regiuni matenale in care säliisluesc anumite principn?(b.o ziva" este socotatä in unele pärti ca venmd de la Miazäzi, noaptea", dela Miazänoapte etc ) Cum este reprezentat fiecare punct cardinal? Itilsänt-Sfintat-Miaziizi-Miazitnoapte Care este local numele generic pentru punct cardinal? Cadirectinni spatiale, sunt socotite patru saa mai multe puncte cardinale? Se canosalocal dona littsänturi: Risäntul de vari i Riisäntul de iarnä? dar douii Sfintaturi? ,etc.

Planul vertical. Care sunt punctele de reper in directiune verticalli? lindemergem in sus? Unde mergem in jos? Inaltul cerului e o directaune san unpunct fix?

Care sunt punctele de reper pe boite cereascä si pe ce arc al sferei segisesc ele? (La Driigus, b.o. acest arc ceresc se intinde din Räsänt in Sfmtat si

236

este insemnat de punctele: prânz, amiazä, vecernie). Numiri i expresinni locale pri-ntoare la ele.

Regiuni ale Lumii: Regimes sub Scare". Existä alta deasupra? Dar din josde aceasta? Limunrea unor expresmni ca: ,,nou àrl i nouii man" sau capulLama" etc.

S. Zone calitative. Locuri bane In locun rele. Un catalog al locunlor in-semnate in hotarul uniatai cercetate. Fria ce sunt ele marcate? (prin aruncItun7riiscruci? joc de iele? etc ).

.Alte deosebin spatiale calitative- legOtura cu grupul social national (de aceeatot ce raiser% in tara asta: räul, ramul mi-e prieten nnmai mie. "), legätura ca neamulparticular care stlipineste gospodäna, curtea" e o, unitate spatial deosebitä? Faptecare o pun in lummä si care se sprawl& pe ea: blestemul pe curte, mlintatulpe curte etc.

b) Timpul.&ma si divizmnile sale. Care sunt unititile locale ale timpului §i cum se

integreazii ele? Care stint diviziumle locale ale zilei? Numinle lor i fixarea lorciclul de 21 ore. (la Drägus b. o avem: dimineata-prinzul-amiaza-vecenna-seara-alenoptu). Se cunosc doui zile, una lungO. (de varä) si una scurtä? Cum vanazii=mule ea aceste donii zile? (Tot la Drägus: in weld zilei scurte avem o etapi:priinzul, in ciclul zalei lungi Ii corespund douä pränzul mic si premzul mare).Cum se numesc umtätile subdivizionare ale zilei si care este cea mai mid.dm ele? (ceasul, clipa etc) Datele acest,ea se vor exprima grafic, ca preciziunea pecare o comportii, intr'o schemA de timp. Schema aceasta are puncte de contact cu,schema spatialii? dar cu miscarea local reprezentati a astrelor7 dar ca ritaucasociale? (La Drägus schema de tamp: dimmeata-pränz-amiazI-vecerme-seari se supra-pane perfect ea schema spatialä a arcului de cerc: risOnt-prOnz-amiazii-vecerme-sfintit, si are puncte de contact cu seria timpunlor de hranii ale plugarulm).

Sant in clam/ zilei portmni calitatzv deosebite de altele? Se vor preciza acidoult concepte: miezul noptn si puterea noptu. Amiaz,a intri incahtativ a/ momente/or Sant i alte momente? faptul faptul Bern?Existii local vre-un sistem specific de másuritoare a timpunlor calitative? Ctuitatulcocosilor? altul? Cocosul Madrävan sau voevodul cocosilor

Ceasul slab sau räu i ceasul norocos sau bun Cazan povestite despre unulaltul. Cum se poat,e inlätura cal dintAin i forta cel din urmä? Zile legate sinle slobode

Slptämilna si luna. Numirea zilelor din säpfámäng Ce puncte de contactare sliptrunitna cu cunostmtele locale de astronomie (pnvitoare in special la fazelelunei)? Ce zone de tunp deosebim in sriptOmani: inceputul, sffirsitul...? deosebireintre zilele Aptämti.nei: ce lucrOri sunt interzise san recomandate in cursul ion?Deosebirea duitre sOptämilni in cursul anului. Care este temmul acestor deosebin?Functumea lor religioasti, economic6 etc.?

Luna. Nwnirea localä a lumlor. Raportul luna en sAptämäna si raportareaei la cunostintele locale de astronomie. Ce fel de mutate este mai cu seami luna,de vreme (meteorologic6) sau de tamp (cronologica)? Raportul dintre inceputul limn

fenomenele lunare. Prognosticul meteorologic se raportg la durata de o lun5,incepind en faza lunarl, sau are valoare numai pentru luna civilä In care se pro-duce? Calendare bätrfinesti pnvitoare in luni.

.237

3 Anul vi timpunle lui. Se canoso local n'upan ale anului? Numinle lor.Durata lor. Cand incepe Primavara? Unid se sfarvegte? Dar Vara? dar Toamna ? darlama? Praznice hotar qi praznice miez de timp. Corespunde impartirea tampunlorunei succesimu a penoadelor de manca sociala? daca da, care sunt aceste perioadede manca? Care sunt praznicele care ritmeaza actintatea socutla in cursul

Cand incepe anal vi ca.'nd sfarvevte? In afarä de data bisericeasc qi cesoficiala a anula' non, exista arme locale despre un alt inceput de an? .(b o. ()datacu ieqitul la plug). Zile in care se areaza an nou. Ceremonn cu care l'acepese sfarvevte anul. Cum se socotevte durata Sunt fenomene de fizica cereascacare o mascara?

4. Calendarul. Punctele de reper ale calendarului local Sunt prazruce saudate coziventionale? Cu ce caracter se prezinta vi pe ce se sprijuia? Cu ce caracterse prezinta. duratele dintre prazince? Sunt acte recomandate saa interzise pentru pe-rioadele de timp de dupa anumite praznice? Problema stilunlor. Sarbaton respec-tate pe vechiul stil. Cunoscatorn locah ai calendarului. In vectame cine tinea socotealapentru raudal nlelor 2 Vechi instrumente servind de calendar.

c) Scheme numerice.Cuprindem alaturi de cadrele de tinap vi de spatiti qi chestiarule printoare la

schemele numerice, adica la sistemele de numeratie: numär de baza i multiphicare revin cel mai frecvent In ordmea obiectelor sociale Exemple avem in siste-mul chaldeian bazat pe 6, care ne-a dat numáratul pe duzini qi sisternul orar, gra-darea cercalru, sau in numaratul pe 5 (le sou) frecvent In metal comer t francez.

Exista in vieata grupulm numere care revm, ele san multiphi lor? Care suntacestea? E un singar sistem de asemenea numere sau mai multe? Daca. sunt mai multe,ce domenin e rezervat fiecanna? E vreun sistem de numere magice? Se sprijinaaceasta scheml flamenca pe o schema spatiala? Pe care anume?

a) VazduhulCat se extmde vi din ce este format? Ce este aerul? Raportul dintre aer

qi vazduh. Are vazduhul mai multe regium? Váraile vazduhului. De ce este mar-gmit vazduhul?

Cine se poate urca in vazduh vi cum? Intamplan din vazduh. Ce puteristapanesc vazduhul? Un zeu al vazduhultu (smeul)?

b) Vintul.Cm este reprezentat vantul? Om? femeie? Babl-batrana? Legatura lui cu

Baba-oarba; cu o baba sarda Forme animale ale vantului: balaur, cal, varpe etc.Familia vi casa lui. Ce sunt portile vantului"? Vistiernle vantalui. Cum pune inmivcare aerul? Se atnbue wintal vi altor cauze (b o. migearei valunlor inarii)?

Cum s'a iscat primal vant? Povevti ql snoave privitoare la primal vant.Paterea vantului. Cu cine se máscara vfintul? Povevti i snoave printoare la nva-

238

C. Veizdukul Fi meteorii.

VAzduhulVantulNouril i ceataPloaia §i zipada

Grindina i furtunaFulgerutCurcubeulVremea

htatea lui cu Soarele, cu gerul, Cu focal. Odihna vantultu. Precaufium pentru a ni.jigni vántul.

Formele vantului: adie, trage, sufla, bate. Ce este boare? Vanturile localeDe uncle vin obicinnit? Prin ce se anunfl? Semne de vant. Viinturile dominante. Fan-turi din direcfil spafiale (de miazanoapte, de miazazi) i vanturi de anotimp(crivafal) Solari de vant, dupa locul de origine vant de la saraturi, vant delalup, vant dela boale etc. Existá o clasificare a vanturilor Multi', de ciobanialta facuta de plugari?

Vanturi rele: Vántul films Legaura vantultu furios ca sufletele morfilor.Tradifii sau legende locale referitoare la o va'natoare sail la o oaste 'salbateca. For-mule de potohre a vantului Linos (Doamne, iart5.41). Blestemul care apasa asupravantului

Vantul magic. VAntul care pocesteu Ce inseamna a &idea in vanturi"? Hol-bura Unde se stärneste? Cand? Ce primejdie aduce? Formule de conjurare

Leg'atura vantulm cu fluerul Cantecul vantulm; aria vantulin Legaturavantului cu flueratul. Se poate provoca vantul fluerand?

Cum se poate cherna vantul? Procedee de acaparare a vantulm. Persoanecare il acapareaza. In ce poate fi finut vantul? (in burdufe, in nodurile unei sforietc.). P'afami povestite.

c) Nourit §i ceata.Termmologie locala pentru diferitele forme de nouri (flour', nourenci,

nouri de plome, nenri de vreme tare etc ) Ce stint nourn? Cum se formeaz5.7ce? De ande iau apa? Cine-i conduce? Exista o turma i un pastor al norilor?Noam i balaurn.

Unde se grisese nourii departe i cum stau in inalfime? Coboara nourilpe pamânt? Child?

Ce este ceafa? dar burhaiul? dar pack? De tunde vin si cum se ridieä?Are cineva putere asupra lor? Cu ce formule putem indepärta ceafa sau pacla? Celegatura este intre apa raurilor i ceafai (b. o. burhaiul se ridici de pe Olt, pentruDragusem). Legatura intre fum, ceafa i nonr.

Tari legendare (san vai) Cu pâclä, ceafii. Ceafä produsa, spre a ascunde naom, o cetate, un ores.

d) Ploaia gi zipada.Din ce provine ploma? Din flour'? Din acte natnrale ale unor fiinfe divine? Din

scurgerea apei dintr'un lac ceresc? etc. Se sparge nneori cerul? Cine reglementeszacaderea plod san o conduce? E nneori ploaia personificata?

De unde vine ploaia local? Deosebitele moduri ale pion: picura, bn-reaza, varsä Cu galeata. Se poate stabili o legaturá intre aceste moduri çi felurilede noun? In ce epoca plouá mai malt? Zile hotaritoare pentru perioade de ploaielSe pot cunoaste dela inceputul anului lunile plmoase? Calendarele batranesti. Ve-chile calendare cu prognostice de meteorologie. Se gasesc in sat si stint ascultatc7Cine le citeste? etc. In ce zile plows e bine venita i cand nn? Care plome seusuca mai repede? (Ploma de la Sf. Ilie?) Semne i aruspicu de plome.

Seceta: cat trebue sá nu plod, ea sit se spina. ca.-1 "media Cauzele secetii:seceta ca pedeapsa pentrn greseli morale i rehgwase, ca efect al acfmnii unin vraptoretc. Cm doi smei: unul de seceti i unul de ploaie. Stapanirea magici a secetei

239

a ploii (procedeele magice respective paparuda, calmanul etc. se vor cerceta inca-drate la ritunle agrare).

4. Ploo nefiresto (cAnd se inneaci cineva in apele din apropiere). Ploo decenu§e. Ploi do foc. Ploi catastrofale provocatoare de potop Reprezentäri locale desprepotop. Cauza lou. Ploaia ea scare. Legende si snoave.

6 Roua si bruma. Ce e Tom.? Cind se produce? De ce dispare asa de curingLa ce este banä roua? (medicamentatie, magie etc.) Bruma (aceleasi intrebäri).

6 Zäpada. Termmologie si forme: fulg, runsoare, zäpadä, chiciurä, ghiatii etc.De ande vine i ce legAturä are ea plows? Cine aduce zäpada? (Sf. Nicolae? MosColiciun?..) Zile piing la care trebue sä fie nespärat ziipadä. Este uneon persomfacatä.zäpada? Ce e Omul de zipadä?

lama de unde vine si ande se duce? Semne de ninsoare si de iarnä. Buntnouri de nmsoare? Ziva Intl'a de nuisoare Practici. /*Tinwares de prunä.varä- omätulmiedor. Coiocul iernu. Babele si mosii iemnu. Lapontri i momA. Nmsoarea ca scare.Zile hotärite pentru mnsoare (Sf. Tnfon etc.)

e) Grindina i furtuna.

1 Terminologie localä (grindinfi, piaträ etc ). In ce epocä poate vem? Cenoun anuntA grindonal Ce alte semne o insotesc? Ce precautouni se iau? Cum sepoate impiedeca sau sparge grindinal Rolul clopotului dela Bisericli sau a laming-.nlor dela Pasti.

Mind este procedeul eficace? (Ciit n'a pAtruns grondina pe hotarul satului etc.).Ce este grinchna? cine o poartä? Balaurul i so/omonani De unde vine Balaurultde ande solomonarul? Ce este acesta? Cum conduce grindina? Rolul strigoaielorchemarea grindineo. Cine trage clopotul? Din mandatul i en plata cui? Cum seexplicä actounea clopotului? Preoti si tigani imphcati in producerea grindineo. Po-vestin printoare la grindini.

Din ce parte vine, local, in mod obicinuot grindina?2. Vremea rea sau vremea: e acelan lucru ca gruidona? Care ar fi ride-

renta? Fria ce se anuntä? Cum e provitii de Oran'? Cuna se plzesc ei de vreman?Aprind tämiiie in casii? Cine poartil vremunle?

f) Fulgerul.1. Cuprmdem ad chestmni printoare la fulgen, la tunet i la trliznet. Deo-1

sebirea localä i atribuirea lor unor cauze difente? Dm ce provm si cum se produc?:Sfiintul Ihe i ciruta cereascä. Tunetul e huruitul roatelor car4n pe prmidostil ce-rultu etc.

Sägeata din fulger. Colectie de asemenes. jag*. La ce sunt folonte? Ful-genii din senin. Primul fulger sau tunet de peste an. Practici ca acest prole]. Ful-fgerul dela cornul caprei".

2 Triiznetul ca pedeapsä divinä. Ce se spurte de copad, de case, lucran sauoameni titan*. Tabuuri i obligataum de purificare Precautium luate ca apkareimpotriva träznetului. Obiecte care apärA biitul de elan, tend protector etc. Ani-male legate de fulger i träznet. Plante.

3 Existä. o n a träznettiltu? Jertfe i aaruri aduse träznetului. Zile inchmatetunetulm (Vinerea-Mare? Procopule?) saa cind are tunetul mai multä putere? (SLPetru, Sf. Ihe?) Când se impart trIznetele? (In säpfamilna Pastilor?) etc.

240

g. Curcubeul.

Termmologie. Dm ce este alcättut? Ce sunt culorde lui, cate sunt gi cumse numesc. Ce este el? Metamorfoze: o fatä prefäcutä in britu etc. E un mesagerdivin, un initiator in 'mea stelelor? O punte de legiitarä intre dota Juan?

Pärtile lui capul, coada curcubeului CAt se intinde curcubeul? Putem ajungepitni la el? Se ridicä dintr'o fintinä? Pietre prin care bea curcubeul apA. Colectade asernenea pietre.

Puterea curcabeultu (de a intmeri, de a schimba sexul etc ) Recomandäriin legitturil ea ea. Puterea medicinará a primulai curcubeu din an: utfluentaasupra gugu gi a pirultu. Magia curcubeului.

Semne de vreme din curcubeu. Raportul calonlor din curcubeu i inte-lesul säu de prognostic.

6. Invocatii, formule, cimilitun, basme in legäturl en curcubeul.

h) Vremea.Conceptul de vreme ca stare complexa a väzduhului. Deosebirea intre vrOme

gi veac. Semnele de vreme Cm general) Legäturi intre cunostinta vremii gi asemnelor sale gi indeletmcirea omului. Itäsptindirea acestei cunostuite in mediulagricol gi pastoral.

Triisäturile fundamentale ale conceptalui local de vreme: ce reactiuni comandael in grupul social. uräri, precautiuni magice, rugicium in legiturä cu vremea

D. Pämcintul.Forma, loc, aprijin d) ApeleFata pimantului e) Stibille ffipturli

e) Aclancul Pamantului Focul

a) Forma, loc, sprilin.Local Pämintului in Lame: e in mijlocul ei? e lateo regiune lätural-

nicä? etcForma pämtintultu- e rotund? e plan? (circular, san patrat sau altfel).

3 Sprijmul. Pe ce stä PämOntull Pe ap5.? Pe stalpi stâlpii lui luda ?Pe spatele untu pegte? Pe aer?

Cutremurele de pämânt. DM ce provm? Sunt ele urmare a unei mânji &vine?Sunt ele Berna pentru intOmplin vutoare? Cutremure poniemte. Reactiwn i nuiloacede pazä.

Urme de o veche divmitate a pämantultu. Alte numin pentru Plimantete ).

b) Fata Pamantului.Termino/ogie: MunM, miigurl, deal, vale,- cheie, pise, poianä, ges, cOmp-

tarä. etc. Fixarea logici a termenilor.Onginea muntilor. Din ce sant fäcuti? Formatza rocelor. Urme despre In-

crarea unagilor sau a altor finte. CAt se pot urca muntu de sus? Virfuri ca numuilegendare. Omul, Várful ca dor, Doamnele etc. Forme mudate potcoava ltu Solomon.Turnan gi castele de patri In manta. Sttinci rogu, stanci albe etc. Präpästii 3ghea-buri pegteri.

241

B Sant muntn fiinte vn? Cäciula i .bama muntilor. Stand insufletate (laannmite epoci fac anumite lucruri). Munti care se bat cap in cap. Munp. legendari.

4 Locuri b/estemate, stAnci dizute, peisagn aride, ghetari, grobotisuri. Expli-carea bolovanilor din vi si a cädern lor primä.vara. Locuri colorate.

Pädurea. Terminologie i inteles: Cräng, codru, pädure, dumbravii etc.Desisul pduril, copaci diformi, blestemati etc. Pmene.

Populatia muntelui si a pridurn: Mama pädurd, fata pädurn, zinele,babele, Baba Dochm, Ale frumoase" etc Genu vegetale care locuesc in cate-un copacEcoul. Copacii du*. Povesti i pätänd en ripturile muntilor.

Dealuri i väi. DAmburi i dolmene morminte de urmqi? (Asemeneadâmburi se gä..sesc in Dobrogea, pe vales Turcului la Bran, la Sebesul de jos etc )Depresiuni (covate).

5esul si pustia. Locuitord ei. Pietrele, nomenclaturä i proprietAti. Pietreazdrävane (care cresc, care se 'niseä singure etc ).

c) Adancul pimintului.Cum este reprezentat adancul pa mantultu? Cäile spre el: gropi färi fund,

präpästil, fantlini etc. Se poate ajunge la el si pe la marginea lunni? E acelasilucra ca täritmul celälalt?

Lmnea celuilalt tärarn smei, mama smeilor, pa are etcFocal din mijlocul pämäntulin. E acelasi ea focal Ghehenei? RAbufneste

acest foc undeva pe fats pämiintului? Ce e vulcanul? Fläcäri cälätoare, fläcAri dea-supra apelor.

Focal Ce este si ca ce caractere este infätisat? Este dint? Obiecte carenu se pot arunca pe foc. Focuri pregItite nurnai din anumite lenine. Focuri aprinsela anumite date. Focuri pä.zite spre a na se stmge. Focal viu. Veda procedee deaprindere a focului.

Lucran i ascunse in Pämänt: Comori. Felurile comordor. Comori blestematealtele. Balaurul päzitor de comori. Ciind sar" comorile? Cum se poate retane

flacsára lor? Cine poate desgropa comori? Povesti çi pätämi cu. comori.Palate si orase ingropate. Locumte in actancul Primantului

d) Apele.Nutne si feluri izvor, fantäng, prirfiu, räu, bolboacit, baltä .. mare.Originen lor, cum a venit apa pe fata Piniiintului? De ande a izvorit si a

ajar's la formele de astäzi? De ande iese astäzi apa din izvoare, fäntani, räuri? Aipescoase din stincli prin puterea anui om minunat. Ghicitord de izvoare çi uneltele Ion.Zzvoare si ffintini näscute prm nietamorfozi (izvorul mesterului Manole etc.), Cascade,

Ape medicinale, ape dulci, ape skate, ape calde. Cum este inteleasä ac-tiunea apelor medicina/e?

Ape ea actiune magici: apa neinceputl, apa moartä apa vie, ape care secoloreazä etc. Apa sfintitä.

Izvoare, fântâni, lacnri sfinte san minunate care in anumite zile se nmplaca apä (Fântina Miinästiru Briincoveanu din Tara °halm, Tinaria s. a).

Lacari fiiri fund, lacuri care inneacä un ores, o cetate.Ape blestemate. ritari care inträ in pämint pe o poritiar¡e a cursului lor. (Pfirlial

Pojortii, Rial dala Zärnesti etc.).Fate si adlincul apei. Fata apei ziva ç1 noaptea. Milani care trae noaptea

242

peste apii Precautiwn luate se acopär fantAnde, izvoarele, nu se bea. apá luat4noaptea. Otlinda apei.

Fundul märiloi, lacurdor, rantamlor .. Palate de cristal etc. Iepele sirepedin adancul sau din smarcurile man' etc. llialunle m'áru si ale apelor Bataia lor deciitri valun Ridicarea i scaclerea apelor (flux si reflux). Exphcatia faptului. Grote sivagaum pe malul apelor.

Vieata apelor. Genu acvatice. Personagd nutice adapostae In apa zinc, balatiri,driicson etc. Funte rele care atrag i inneaca pe oameni Ochiuri i váltori. Formulede conjurare RAuri care sant flpturi omenesti metamorfozate (Oltul, Muregul5.Legends lor. Genii individuale ale rAurilor.

Relatiuni- respectul datont ape'. Interdictia anumitor acte. Nerespectarealor. supararea apelor, blestemn1 lor, tulburarea apelor i ascunderea lor. Incercareade a le impaca. Damn a jertfe aduse apelor sau divinitAtilor acvatace.

(In ordmea cercetAru de mitologie I stainta popularl, se vor indica acinumal pwactele de plecare spre ritual, rAmanánd ca acesta sä formeze obiectul uncíalte ordine de cercetare. Ala, b o la constrmrea untu pod, apa se simte jignitta,pentru constrángerea la care este supusl. Se aduc jertfe pentru impacarea el. Se vaindica aci faptul i ntul fail a se intra in amAnunte Reconstatuirea si analiza.ntualului cad in categona ntunlor de construct/)

Apa. Calitatile ei generale fizice gi magice

e) Stibiile fApturii.Se va &lute dacI in gandirea locali nu se rednc toate lucrunle la cAteva,

elemente principale, din care faptura lor ar rezulta gi care ar fi un fel destibil ale lucrunlor. Se cunoaste de localmci termenul de stihie gi ce inteles are?Apa, aerul, focul, pamantul stint asemenea stihii, sau stihule sunt intelese ca fiinte?

Se canosa st stihii ale timpului? Zma, noaptea, zonle (zon15.), amurgul (mur-gilli) sunt asemenea stihii? Cum sunt concepute local aceste date ale timpului? Otc.

II. NATURA ORGANICA.Cuprindem aci cunostinte gi reprezentAn privitoare la fauna si flora. Exceptam

padurea de care ne-am ocupat in sectaunea precedentit, neputAnd-o desparti de peisagiulmuntelm. La flora gi la fauna, accentul cade mai ea seamA pe specii. Intreaga sectiundcomportA o puternicl desvoltare spre latura practica a vietal sociale, ear en pnvintafloret duce, in primal rand, spre o farmaceutica populara, Jar in privinta faunei, spreo in mai complexii, desvoltare de raportun. Faptul este de incadrat intr'o observatiema' generali. Cu cat trecem dela realttatile departate ale lanni morganice sprevieata organica i apoi spre om, ca at& cunostantele gi reprezentanle grupubli ea siobiectele corespunzatoare stint mai bogat si mai adanc angajate in practica vietitsociale, pina la panctul cum este cazul pentru reprezentarea sufletului si a etapelorvieii omenesti de a fi intrupate in institutale societatu.

Noi mentinem in continuare linia generalA a cercetAni noastre. Sistematic, cap-tolde de flora si fauna ranalin mcadrate aci, akatuind cele douI sectauni ale repre-zentarh lumii organice. Tebnic ele trebuesc incredintate, insa, nnor specialisti in bo-tanica si zoologie, care, urmarind datele si desvoltarea ion in practica social, vor ecin-stitui o etno-botanicii Ili o etno-zoologie. Indicam, in urmare, hmile mari ale cer-cetärii ca li aspectul ei sociologic. i

243

A. Flora.

a) Vom cauta Intai s circumscriem cercul cunoatintelor locale.Categonile locale ale florei in concepte populare (b.o. ierburi, flori, ver-

deturi, bucate etc ). Numirea 'man genenci pentru plena. (dad. existli).Numinle indivrcluale ale plantelor cunoscute (termen local gi terrnen latm).

Descrierea loi (de cItre informator). Credmte i legende explicative printoare lanume; formä, culoare, aminunte pentru fiecare dui plantele cunoscute (Capul Sf. loan,Cmci-frata piitatt, Roclua rândunich, Sinziana etc., etc ) Un catalog al plantelorlocal cunoscute

Analiza, in concepto populare, a plantel: pirtile gi structure unei plante.Terminologie i cunoqtinte locale.

Ciclul de desvoltare vegetal/ in concepte populare locale: numirea fazelor:sämfintä, colt, mugur etc. Semnificatia unor termem ca a lega, a da in noduri(siminlitunle incep sä dee in noduri"), etc. Ce este rodul" gi cum este conceput?

Vieate plantelor. Neamun i familu de plante (unele sunt surori, altele mamäo the/ etc. b.o mania san gtima pipugoilor"). Curtea florilor; aduniri in antunite

Doamna ierbunlor sau a florilor (Ileana Samzeana, doamna florilor ga-roafelor"). Graiul flordor Cine il cunoagte ta cum se poate dobtindi? Prevestiri prmflori (flori puse sub perni rentru vise etc.). Flori care cunosc tärtiraul celälalt i princare se poate ajunge la el. Povesti pnvitoare la flori gi la vieata /or.

b) Practici l tehnici In legituri cu plantele.1. In aceasti directie trebue cäutatii inttuu o clasificare a plantelor dup5 intre-

buintarei lar de cite/ grupul social. Bun*/ oarl:Plante comestibile.Plante tehnice i =tepee:

planto coloranteplante textileplante terapeutice (fierturi) etc,plante afrodisiaceplante vräjitoregtiplante de pazii magicA (peluml, leugte,and, usturoitil).

Plante ornamentale gi aromatePlante veninoase etc.In continuare va trebui sä rezerviin gi o clasä deosebitä pentru plantele

mitice, care, asemenea ea iarba fiarelor, träiesc in basmele i in inchmuirea gru-pului social.

O asemenea, clasificare trebue ciutatii ciit mai apropiat de felul in caregrupul social armäregte el insugi deosebitele intrebuintiri ale plantelor, i trebueinteleasä ca o completare a punctului a. 1.

.2. Se va note la fiecare categorie I pentru fiecare plant./ in special insem-nitates momentultu i tetuutez la culegerea el. (Mai toate buruenile de lene seculeg, bunä oar/ in Bucovina, in zma de Sinzämi 21 Iume Unele plante seculeg dimineate pe rota, altele la miezul-noptu, altele sears inainte de sfintitul Soa-relui etc. Pentru unele plante, in momentul culegern, uts trebue sä se pronunte niciuncuvint s. a. m. d) Se vor nota gi alte precautiuni: insuginle personale II demoment ale culegittorultu, chipul gi local in care trebue pistrata planta g. a.

244

3 Formele intrebuintärii plantelor In diversele practici. Datele acestea care duela alcätuirea unei farmaceutici populare, unei crornatici popular° etc. pot fi cercetate

chiar mai firesc in cadrul tehnicei populare.

c) In cercetarea sociologicä, ceea ce ne interescaz1 e nu minim intindereanatura acestor canogtinte i reprezentAri, ci gi

Difuziunea cunostintelor in grupril social ip determinarm, d a a estecazul a unei clase de detingtori ai cunostintelor special° si cider at lerbarilor. Eposibil ca acesti cunoseitori si nu fie acciasi pentru toate categoriile de plante, b.o.omi pentra plantele textile si colorante, altu pentru cele terapeutice, altu pentrucele vräjitoregti etc. Se poat,e Intâmpla, laräll, ca aneon acesti crmosaton si se gi-seasci in afarà de satul cercetat, in regime ip pentra toatä regtunea. Se va nota pros-tiginl de care se bucuri in comunitate sau in reginne i raportul lor cu ceda ta oarneni

In 'ce priveste chfuzzunea canostintelor, ea se va cerceta, daci e postal sta-tistic, pe categoru sociale (värste, sere, profesium). Se va sublima, pe aceste di-rectii, tendinta de crestere sau de scädere a cimostintelor i grupul de =rialto*ezoterice.

Aria de extensiune regionalä a datelor. Se va tirmiri aceasti extensume inmod deosebit pentru nume, cunostintä (a obiectulm), reprezentiri.

3 In al treilea rind, intereseazi si misura in care cunostinte i reprezentáriinträ in vieata grupului social Distil-gem in aceastä privintä trei trepte:

Imphcarea lor in teluuca grupulni,Implicarea lor in practica magicii;Implicarea lor in practica cultualä.

In legäturà cu ultimul punct, se pane problema cillturilor vegetale si a divi-nititilor in formä de plante (dendromorfe)

4. 0 problemä, care intereseadi in special rubrica noastri de stiintä populari,este pusä de raportul dmtre totahtatea florei locale si flora cunoscuti de grapulcit acopere canostinta locali din reahtate? Aceastä problemä cere f. considerarea gene-ratiilor succesive ale grupuhu social.

B. Fauna.Liniile cercetäru sunt apropiate de cele ale Etno-botanicei.

a) Cercul cunostintelor zoologice locale.Categorii populare locale pentru ammale numirile lor (gingin' dobitoace,

Minh etc.). Numirea genericä locall pentrn animale.Numirile individuale ale arumalelor cunoscute; descrierea lor. Credinte rela-

tive la ele si legende explicative, privmd particularitäti aminunte in alc.itrunea barCimostinte gi reprezentäri privitoare la anatomia fiziologia animalelor

foale, pipotä, marnntaie etc. etc. dupi clasele zoologice).Ciclul de desvoltare organicit in terminologie gi representare locali gi dupi,

categoriile locale (nastere, crestere, metamorfoze naturale etc. etc.).6. Vieata lor. Familule de animale; petrecerea lor. Cfintecal (pisärilor) i gran!

ammalelor. Cum airing sä-1 cunosti? Interclictii In legitari ca ascultarea gramhu am-malelor. Cetäti de ammale (sold lupilor etc.). Stipinitorul animalelor gi cartesde domine. Cräiasa päsArilor, erärasa pestalor etc.

tlintalor despre vaitor gi putinta de a prevesti a unor animale Amumlemesageri (in special dintre pitsäri).

215

Puterea omului asupra animale/or: prin inele vräjite, plante, formule etcAnimale mitice (balaarul, pajura etc), metamorfozate, vräjitoare, animale-

oameni (pricoliciul). Animale legendare servind de emblemä.Animale dilate (porumbelul i oaia eran la Davis considerate ca sfmte).Migratiani periodice ale animalelor. Cauza i /mid ande se duc.

Cum intrà animalele, cunoscute l reprezentate local, In vieata grupululsocial?

1. Asocierea anunalulai Cu omul: cum se organizeazI ea in concepte locale?stun:tale personale (ctunele? calull); animale de casi (pisica? garpele casei?); ammalede curte; arumale imblänzite etc , etc. Ce loe ocup5. aibinele, vlermn de mätase?In alti directie, barza, rändunica, vrabia? etc.

SI se reconstitueasa, deck' se poate, cercurile concentrice pe care omul localageazg multimea animalelor, situtindu-le in raport ca casa, cu interesul t cu afectianealtn, dela cele mai apropiate lui (oaia? boul? calul? etc ) la cele semidomestice, pAnäla cele sälbatice iräufäditoare.

2 Continutal afectiv i reprezentativ al acestor raporturi. Semne i precautmniIn leglturi ea animalele Cum se intelege animalul ca stäpAnul säu? Animale careInteleg graml omenesc. Cum 11 ingtiinteaz'A de primejdn? Cara il spirit'? Ammale careaduc binectivantarea in casä; animale care sunt !nazi rea pentru casa ande se afli.Animale bine sau rtiu de intAlnit (icpurele? pisica? etc.). Apostrofe i salutAri adre-sate animalelor la prima intAlmre in cursul anului (cind auzi cucul pentru primadata etc.) Animale care vestesc recolta? care stau in gran? Aramale care trebuescdistruse sau arse etc.

In special pentru animalele de curte gi de mama. Cum numegte stApAnul peanimal9 Cuun 11 strigä? Cam indeamnit vitele la mind.? Cum le cAntä? Briolage"earn le gonete? g. a.

8 In ce categord de interese grupeazii omul animalele?ammalele de branii. i procuratoare de hranil (se vor nota aci, in legäturá, ani-

malele care local sunt socotite intangibile. nu pot fi mci ucise mci mancate ant-,male sfinte ca barza, ränduruca. Apoi ammale socotite spurcate mara .In ge-neral interdictu alimentare privitoare la animale. Specii consumate de preferintä Speciiconsumate la aname prazruce gi ceremonii etc.),

animale de pazI,animale de povari i trägätoare,animale industriale (viermii de m'Atase);animale medicinale (carnea, membrele lor etc. sant vindecätoare);animale asociate i intrebuintate in vrAjitorie (insemnätatea culorii anima-

lulm) etc.Uneori acelagi animal inträ in mai multe din aceste grupuri Se va armäri repro-

sentarea calitätilor pentru care el este puns in unul sau altul din ele.Pentru precizarea aspectului socidlogic al cercetini, se vor urmäri, in luni

largi, aceleagi probleme ca pentru capitolul precedent (Flora, vezi pct. c)

III. OMUL $1 VIBATA SOCIALA.

Omul i vieata socialä, aga cum apar in reprezentaxea i cunogtinta grupuluilocal (sätesc sau regional) formeaza obiectul acestui capitol.

246

Datele le vom culege in trei dimitan:

Fcrptura biologicei a omului.

Sufletul pi vieata lui.

Vieata sociald.

A. FcIptura biologied a omului.

Cercetarea va ciuta sä reconstitue cunostanta localä trachtionalä despre trnpulomenesc i de,spre functiumle lui, apoi despre boalele care 11 lovesc, deci o anatomie, ofiziologie si o mechcinä popularA

Pärtile trupulm numui i reprezentäri: capul, crestetul capulin, pärul,pUterea pà.'rultu (pa'rul la bärbat, piral la femme: de ce este obhgatä femeea sä-sipästreze pärnl lung?) Oclui; ocian albi i ochii negri Ghiara" din ochi i putereaochilor in legäturä ca deochiatul. Nasal, ureclnle, gura, dintii etc. Mänile (la Drägusintfilnim mionle de la cot in jos sánt sfinte"); podul palmei, degetele, cotul etc.Pacioarele, citletuul, fluerul, §oldul, sexele, mulocul etc. etc.

Organe interne rärunchi, fiere, inimä (numä, rea, inimä banä), matele, matelepestrite? etc. Vnaele (dacä si cum pot fi f arate?). Singele, saliva? apa din trup.

Valoarea acestor piirti qi organe din punct de vedere al paterii (magiee) atrupului.

Functiuni- räsuflatul (ce este sallar?), bitaia inimei, mincatul si mis-tunal etc

Fazele in desvoltarea viei i numirea lor o. copilärie, tinereje, Ni-tran* etc.).

Adäugiim aci fp datele privitoare la boale çi la remednle lor. Prin trata-mental pe care il india, ele swat mai fuese integrate in capitolal tehnicei popdare_Necesitätile cercetärd le apropie insi de divizumile de mai sus ale acestiu capitolle trece deopotrivä in sarcina unui specialist, un medic dablat de un sociolog

Vom urmäri aci panctele urinAtoare

Boalele local cunoscute nume si feluri.

Natura si originea lor fipturi n'idee infitisänd baile saa cima kor:ciuma, moron, avizuca, ielele etc.

Remedii.6. Pentru aspectul sociologic, se va cerceta difudimes canolumjelor legi-

turä en practicantu locah ai medminei populare (vraci, babe, mear) §a ca champa lor.Se pun si celelalte probleme ale planului general.

B. Sufletul f i vieata lui.

Schitäm am linule generale ale nnei cereetiri care va aren s ne dea opsihologie a poporului, ande Poporul este subiect (autor) iar na obiect. Un plande lucra amänuntit va fi dat mai tamiz alija, dupi o mal largi strIngere de material.Notim capitolele mari.

247

Functinnile de cunoastere. Simturile °maim. vederea, anzul etc. Inseliciti-nile lor pirerile inchipturea. Tmerea de minte. Judecata i mmtea Ce estemutes.? (omul ea mute, omul filed mute, mutes birbatului, mintea. femeiiexpresu- cap de femme" etc istetame, prostra, mintea Rominului cea de peurmä" ) Mintea. i norocul. Simtire suflet mute. Puterea de cuprindere i h-mitele MlElt11. Puterea de cuprmdere a math este in legAturä cu curiterua stifleteascia °multi'?

Graiul.Functiumle de prevestare. Presmatin Cazuri de presinatiri Visele. Cum

este inteles visul? Tilmicirea diferitelor'visan. (Se vor urmin çi diferitele cirti devise care =curet in sat sau regrane) etc.

Impulsuri, stäri afective, vointä. Uritul, doral, dragostea etc. Care esteputerea fieciruia? (,,Dora te'nvati a dicta Foamea te'nvati, a lucra") Se-catul, spume. Tristetea, bucuria. liotirirea, incipiitinarea etc. Patimi.

Firea omului (ursuz, viratic, drigostos etc.)Sufletul in legitura ltu cu trupul. Inrâunini remproce. (Boh provocate de

supirare: 1-au ars sau 1-au secat supiririle"; boh vmdecate prin bucurn neas-teptate etc.).

Soarta omultn. Ursitoarele Cazan tp legende.7 Sufletul. Natura, chipul i originea. lui. Sufletul inmate de nastere i dupi

moarte, (reprezentirile dela acest punct, legate de ramie dela nastere si delamoarte si de chip& moarte, tirmeazi si fie organic cercetate odati ca acele rituri).

8. Pentru intregul capitol, punctul de vedere sociologic stiruie, indeosebi, asupralegituru acestor reprezentin cu institutule, arta si vieata morel" a unitätii sociale.

C. Vieata sociald.

Convietuirea. De ce triaesc oamenh impreuni? De cind si ce folos auaci? Cum e vizuti mate singuraticii? Vieata pustnicilor, ce inteles are?

Alcituirile i rinduehle de cipetenie ale vietii impreuni. Familia çi gos-pódirci, "neamul (gens), satul, tara" etc. Nunta, botezul etc. Ce e obiceml? Deunde vine si daci se poate sclumba?

Raportul dintre birbat i femee. Munci care se cavia femed si munci carese cavia birbatulm. Ce sunt fitiliu? Superiontatea birbatului asupra femen? Caresunt consecmtele acestei credinte in institutule vieth sociale.

Indeletnicirile omenesti. Ciobanii, plugarii, dogarh, fierarii ,dascilul, preotuletc. Meseria i legitura °maim cu ea. Cine a invitat pe oameni meserule? Se potinmulti meserule sau rimin mereu aceleasi? Ifesern pretuite si dispretuite

6. Clasele sociale i origmea deosebiru chntre ele. Care sunt local acest,e

clase si cum sunt reprezentate local: sired bogati? sau iobagi griniceri domm?Care sunt atributule ion respective i raportul lor?

6. Neamurile. Multimea diferentierea lor. Inmultarea limbilor. A fost lainceput un singar neam san toate stint dela inceput? Neamul i limbs. Care sunticaracterele unui neam?

Neamuri de uriasi si de pitici. Neamuri de culoare. Cum se explicit exis-tenta lor?

Ierarhia lor. Tiganul Jidanul TJngurul Sasul Rominul etc. Cumsuct explicate insusirile nationale.

248

Organizarea politici a neamurilor: Impräule. Câi impArati sunt? (Doisan mai multi7)

Traditu locale privitoare la trecutul satului gi al regona'. Cine tila aci intimpurile cele mai vechi? O epoci mitcá a uriagilor? Aseitiri mal noi de popoaretnäväliri; räzboale; pastor'. Epoci de pace in vechime. Lumea mai de demult.

tinern.Laturea sociologicli e de tratat dupii indicatule planului general. De subliniat

insi, cä problema difuziumi datelor inliuntrul tinitäto sociale are aci mai putinäinsemnätate, toate aceite date, ca si cele din capitolul precedent, aviad un caracter degeneralitate In grupul social. De aci gi importante legáturn lor ca institutuleattudmile sociale.

Cu acest capitol incheiem lunga serie' a datelor care privesc fenomenelefäpturile lumn fázute, aga cum se infAtigeazii aceasta, ea intrebärile gi ea tainelepentru motea' sAteanulai romän Trebtie sä adAugam msA cä intreaga lui Lume" nueste cuprinsi aci Ea e mai largä. Aläturi de lumea väzutä, exista pentrn el alta,cea neväzutä, cea de d'acolo, ca ce' doi poli al säi: tara de luminä a impilrätieilto Durunezeu, ca sfinii, ca ingerii z ca duhurile bune ale e; de o parte, larde alta, tara intwaecati a diavolulni. Intre ele: Palea plAngert. Toate aceste datesunt prinse inteun capitol de mitologie religioasi ci incadrate, in planul general decercetare al mandestii rilor sprituale, in grupa? mandestärilor rebgioase Acolo gu

sunt cercetate Ceca ce deosebegte aceite din urmä date de cele amänuntitepana acum, este gi un element de fmahtate intelectual5., de mare insemnAtate invieats socialä; datele mitologwi religioase, spre diferentä de cele ale mitologim naturale,nu pot deveni niciodatä date ale cunostintei gtontifice.

Dar unele ci altele stau aläturi in alcituirea marei icoane a Lumii. l'entraintregzrea ul rimAn ad douti serii de intrebäri, acelea ale Inceputului gi aleSffirgitultu ei, in legäturi ea care stä i chestiunea generalä privitoare la rostulonmlui gi la valoarea

Cu aceste intrebäri, Inchelem gi noi repertorml problemelor de mitologiestiintit popularä.

A. Originea Cerului, a Pämlintului f i a fcipturilor.

Starea dinainte de creatie.Materia creatiei.Agentii creatori.Procesul de creatie el ordinea lui. (Ce s'a creat mai intiun7 Ce a urmat

&poi? etc.).Epocile cele mai vechi. Potopul.

B. Epocile viitoare f i Sfclrfitul Lumii.

Prin ce se anunti gl in ce constä? (Lupta Sf. Ihe ca Anthirt, Judecata deApoi etc.).

C. .Rostul °multa f i valoarea vietii. *

ion I. lonicifi

249

250

BIBLIOGRAFIE

Pentru orientare generala dam cateva dui lucrarile mai cuprinzatoare:W. MANNHARDT: Wald und Feldkulte 2 vol. ed. 1904, G. FRAZER The

golden bough. ed. 1912, G. FRAZER. The worship of the nature I. 1926, ABELREY. La science dans l'antiquité 3 vol. in special, La science orientale avant lesgrecs. 1930, AL. H. KRAPPE La génèse des mythes 1938.

Pentru matenalal romanesc sunt de consultat colectule i expunenle semnateS. F. Manan; T. Pamfile, A. Gorovei, El. N.. N. Voronca i in general publicatille defolklor ale Academiei Romane.

Dam pentru fiecare diviziune a cercetarh indicatu sumare de bibhografie specialii.Natura fizica:

TUDOR PAMFILE Cerul qi podoabele lui dupa credintele poporului roman,Buc. 1914 cuprinde si bibliografia .romaneasca panii la el. A noastri Reprezen-tares cerului la Drägus in deosebi pentru metoda.

H. HUBERT se M. MAUSS Mélanges d'histoire des religions, Paris; E. BER-NEA- Contributium la problema calendarului in satul Cornova (in Arhiva pentruStiinta, si Reforma socia15. 1932); ION IONICA. Reprezentarea cerului la Dragus, cap.Mamie Cadre, in Monografia satului Deigns,

T PAMFILE- Vazduhul Buc. 1916;TR. GHERMAN. Meteorologie populara (observän, credinte, obicemri, Blaj, 1928).T PAMFILE: Mitologie romaneasca I Dusmanii i prietemi omultu, Buc.

1916 in special Desp. III si IV (Pamantul i Apa); Mitologie románeasca IIComonle Buc. 1916 ; Mitologie romaneasca III Pe'mantul Buc. 1924

Natura organica:Pentru materialul strain:EUGENE ROLLAND. Flore populaire de la France ou Histoire naturelle des

plantes dans leurs rapports avec la linguistique et le folklore 12 vol. Pans. 1896-1914.(vol. XII mans).

Pentru matenalul románesc- ART. GOROVEI IA M. LUPESCU. Botanica po-porului roman. Fälticeni 1915 si ZACH. C PANTU: Plantele cunoscute de poporulroman (vocabular botanic, cuprinzand numinle romane, franceze, germane si stimtafice)Buc ed II 1929 cuprinde i bibliografie romaneasca i strima;

EUGENE ROLLAND: Faune populaire de la France, noms vulgaires, dictons,proverbes, légendes, contes et superstitions. Paris 13 vol. 1877-1911, S. F. MARIAN:Ornitologie popularil i Insectele in limba, credinta i obiceiunle romanalor 1903; M.GASTER: Rumanian Bird and Beast Stories London, 1915, ARTUR GOROVEI Cre-dintk si superstith ale poporului roman Buc. 1915, pentru cercetare poat,e fi utalizatchestionarul partial al lui N. W. THOMAS, pubhcat in Sezatoarea" i dupts care acolectionat Gorovei datele sale (se gaseste la sfarsitul volumului mai sus citat).

Omul i vie* sociala:GR. GRIGORIU: Medicine poporului (Publ. Aced Rom.).T PAMFILE Boli si leacuri la oamem çi pasan, etc

T PAMFILE. Povestea lumu de demult, dupä credint,ele poporului roman, I3uc.1913. Publ. Acad. Rom.: Sfarsitul Lamm, In Bibl L Creanga.

c. PLAN PENTRU CERCETAREA CREDINTELOR SI

RITURILOR DOME STICE

Cele cAteva indrumäri teoretice privitoare la aceastä problemä,ca ¢i chestionarul pe care il dam mai jos, aunt rezultatul experienteipersonale a ultimei noastre cercetäri la teren din vara anului 1938,In satul DrAgus, judetul FAgAras.

Credintele si riturile domestico fac parte din grupul manife-stärilor spirituale. Manifestärile spirituale populare pot fi studiate dindoua puncte de vedere: a) Ele pot fi privite in sine, oarecum schematicprin analogie cu manifestärile spirituale ale päturii culte, si atunciIn ele se pot regAsi perfect, printeun proces de abstractie, toatepreocupärile teoretice si practice ale acesteia din urmä. Se poateajunge pe aceastä cale la studiul literaturii, artei, religiei, ftiintei,filoso fiei populare. b) Manifestärile spirituale populare pot fi apoiprivite si intelese ca fapte concrete, deci in si prin cadrul lor adecvatde realizare, ca forma si functiunea lor precisA, in mediul vietiisociale sätesti. Acesta este drumul pe care ni 1-am ales in cercetareanoastrA.

Intradevär, in mediul vietii noastre rurale, de obiceiu manifestA-rile spirituale nu ne apar ca preocupAri teoretice: religioase, moraleetc. ale oamenilor. Sätenii nu trAiesc nici religia, nici morala, nici arta,ca po niste realitäti autonome, ori ca pe niste dogme rigide si abstracto.Ei le trAiesc viu, concret, in obiceiurile mostenite din bAtrAni. Deaceea manifestärile spirituale aunt vii si actuale in cadrele vietiisociale sät.esti in anumite prilejuri ale a,cesteia. Putem spine -aproapeea vieata social& a satului are anumite focare, nuclee, centre de vieatägeneratoare de spiritualitate specific&

Centre de vieatA firesti, in cadrul vietii sociale a satului aunt:centrul domestic, aceea ce numim in monografie, gospodärie (maibine zis familia gospodäreasca), stAna, grupurile sau cetele de feciori,grupurile de fete, vecinatAtile etc. si satul el insusi ca unitate socialäIn cadrul unei regiuni.

In aceste centre de vieatä se gäsesc motivele care creeaza o spi-ritualitate ca si cadrele ei firesti de desfäsurare, adAegire sau schimbare.In ele se gäsesc de altfel si motivele de däinuire ale unei spiri-tualitäti: atAta vreme cAt va exista un grup domestic, va exista si ospiritualitate specific gospoditreascg.

251

Prin aceste centre de vieata se explica astfel in primul randfaptul pastrarii experientei spiritual traditionale a inainta01or noqtri,experienta care le serve0e satenilor de azi drept pavaza in fatacuren telor inovatorii ale vremii: ideile qi faptele noi, chiar atunci candpatrund in sat, sunt menite al sufere adapiari 0 armonizari la vecheaspiritualitate stramoasca.

Tot prin aceste centre de vieata in care spiritualitatea latentaa neamului nostru devine fapta vie, reala, se explica unitatea kli ori-ginalitatea spiritualitatii noastre populare.

Dintre controle de vieat& sate0i, unul din cele mai bogate inconsecinte spiritual° este de sigur grupul domestic. Vieata familieigospodare0i prilejuie0e un complex de manifestari spirituale, atat destrans legate de fiecare element al ei, incat uneori aproape numai prin.intermediul lor s'ar putea face un studiu al gospodariei ca unitatesociala, cu rost adanc §i stravechiu, in satul nostru. In aceste mani-festari spirituale se oglindesc intradevar conditiile cosmice, psihice0 istorico ale gospodariei, ca 0 toate manifestarile acesteia.

Centrul domestic este creator de spintualitate specifica: toatemanifestarile spirituale imbraca in cadrele gospodariei forme §i func-tiuni specifice. Eforturile noastre trebue sa tinda la intelegerea acesteispiritualitati ce imprurnuta culoare special& familiei noastre rurale.

Manifestarile spirituale pe care vieata familiei gospodare0i lepri1ejuie0e sunt constituite, in afar& de creatii (opere), mai cu seamadintr'o serie de obiceiuri (rituri) qi credinte (idei, reprezentari), pecare o analiza abstracta le poate defini and religioase, and magicesau §tiintifice. In realitate, obiceiurile sunt de cele mai multe oriunitato armonioasa de religios, magic tfii §tiintif je, dupa cum alte oriele sunt pur magice, pur religioase sau pur 9tiintifice.

Coloratura speciala a spiritualitatii gospodare0i rurale socotimca-i vine in primul rand dela credintele qi riturile magice, secundateuneori in interesanta paralela de credintele §i riturile religioase. A§afiind, cercetarea noastra trebue sa ofere o atentie speciala in primulrand fondului primar magic al acestei spiritualitati. Numai astfelimixtiunile religioase §i qtiintif ice vor putea fi pricepute in adevaratalor realitate, ele fiind expresia anumitor stari culturale.

Po planul gandirii popular°, in care nevoia analizelor §i distinc-tiilor nu intervine aproape debe, trecerea e uneori insensibila delacredintelo §i practicele magice spre cele religioase 0 §itiintif ice. Pentrumintea populara, deosebirea dintre cele troj soiuri de credinte i obi-ceiuri nu e o deosebire de esenta, ci doar una de simpla atitudine

252

afectiva, derivand din mentalitati special°, caracteristice pentru stadiulde vieata culturala a satului.

Am spus ca credintele Bi obiceiurile magice trebue sit formezepunctul do plecare in studiul spiritualitatii gospodareSti. Aceste cre-dinte Bi obiceiuri se bucurit Inca de foarte mult prestigiu in sat, maicu Kama in lumea femenina. Prestigiul lor tine in mare masura decredinta ca. omul poats domina prin puterea cuvantului, a gestului saua anumitor obiecte, lumea. Credinta populara in eficacitatea faptelormagic° este de multe ori mult mai mare cleat cea pe care o acordii fap-telor strict Btiintif ice Bi uneori chiar color religioase (dovada medi-catia magica).

Practicele Btiintifice, tehnicele, ce intereseaza in special vieataeconomica, cad mai ea seama in Barcina celui ce studiaza economicul.In punctele lor de tangenta cu religiosul sau magicul ele intereseazadeopotriva pe col care vrea sa-Bi dea seama de structura spirituali-tatii gospodareSti.

Planul nostru, conceput initial pentru studiul credintelor Bi prac-ticolor de natura mai cu seam& magica, poate fi largit pang la a cu-prinde aspectele intregei spiritualitati pe care vieata grupului do-mestic o creeaza. El porneSte dela ideea simpla Bi impusa din afaraca manifestarile spirituale pot fi studiate pe rand, in legatura cu toateelementele gospodariei. ABa fiind, jata liniile mari ale planului:

Elementele esentiale ale gospodariei aunt trei: 1. familia, 2.activitatea economica a gospodariei Bi 3. casa.

Familia insemneaza grupul domestic, agentul creator al gos-podariei. In acest capitol trebuesc urmarite toate manifestarile spi-rituale care privesc existenta fizica Bi morala a membrilor familiei,sanatatea Bi norocul acestora.

Cultul omului viu Bi al familiei in vieata sociala a satului nostrupoate fi astfel in Ulna parte reconstituit. Centrul acestui capitol 11

formeaza credintele Bi riturile privitoare la naBtere.Al doilea element esential al gospodariei este munca, activi-

tatea economicd a grupului domestic, gospodarirea, i-am putea zice.Aici diversele categorii de activitati economice taunt generatoare demanifestari spirituale. Munca la camp, in gradina, industria casnica,creSterea animalelor Bi pashrilor Bunt tot atatea prilejuri de manifestarispirituale.

Al treilea element de seamâ al gospodariei este casa, sediulmaterial al ei, centrul muncii Bi al vietii familiale. Din casa omul

253

a chutat s&-si fac& in toate timpurile si in toate locurile, adapostulsigur, ferit de relele ce te amenintä in afar& de ea: intâlniri cu spi-ritele rele etc.

Aici se va studia cultul domestic propriu zis, &lid, credintelesi practicele referitoare la zidirea casei, ca si a celorlalte clitdiri dincurte. Se vor studia in egalA masurA credintele si riturile in legaturacu curtea si imprejurimile spatiale pe care oamenii le stritbat, ele re-prezentând oarecum proectarea in spatiu a casei.

Acestea stint, in mare, linille planului nostru de cercetare, pecare planul de lucru de mai jos il va explica in amanunt.

Inainte do a trece la indrumarile de mum& la teren, atragematentia cA, pentru determinarea structurii spiritualitiltii gospodaresti,trebuesc studiate momentele ei de tangent& cu spiritualitatea gene-ral& a satului, momente pe care le olerá comuniunea spiritual& agrupurilor strinise in sezAtori, cete etc., in care problemele do vieatadomestic& sunt discutate. Interesant& din acest punct de vedere estemai cu seam& cornuniunea spiritual& a femeilor.

INDRUMARI METOD10E DE LUCRU LA TEREN

Pentru culegerea faptelor de vieath spiritual& gospodareasca simai ales pentru culegerea credintelor si practicelor magice, trebueutilizat& mai cu seam& convorbirea cu &Ate o singura persoang, veri-licându-se numai apoi frecventa lor in sat prin convorbiri cu grupuride persoane.

Capitolul informatorilor este extrem de interesant pentru pro-blema noastrA. Intradevar, la un moment dat, se gasesc in sat oamenifemei sau b&rbati) in care apare intruchipatA pare& mare parte din

experienta spiritual& a satului intreg. De mare interes stint mai cuseam& btitrânele sau bAtranii care descânta, fac vrAji, stiu leacuri etc.Acesti depozitari ai unor practici magice specializate reprezintA leghturadintre spiritualitatea satului si spiritualitatea gospodäreascg: prin eise mentin de obiceiu vii in sat majoritatea credintelor si a practicelormagice. De aceea recomandgm o cercetare amanuntit& a informatorilor,dup& indrumarile pe care le oferim la punctul A. V.

Credintele si practicele magico-religioase trebuesc culese atAt fnforma lor pozitivd, cAt si in cea negativei, interdictiile, ce joac& marerol in vieata spiritual-gospodareasc& a satenilor.

De fiecare data se vor cere explicatii, faptul acesta se va men-

254

tiona. Datele acestea aunt extrem de interesante pentru studiul men-talitatii tarane0i, in care se oglindesc de sigur, pe langa trasaturileprimitive dela baza intregei spiritualitati umane, i trasaturile parti-cular grupului social respectiv.

In cazul practicelor magic° chiar religioase) trebuesc inregis-trate formulele, gesturile, numarul de ori de cate ori acestea, se repeta,imprejurarile de loe qi timp in care se destapara, ca i obiectele intre-buintate (la acestea se va mentiona: dac'ä Bunt uzuale sau numai deintrebuintare magica, cum, de cine, cand qi de uncle aunt luate, decate ori aunt intrebuintate in practica etc.).

PLAN DE LUCRU

A. OAMENII. SANATATRA I NOROCUL LOR

I. Bärbatul: Credinte x obiceiuri care si denote superioritatea acestidaasupra femeu.

La nagterea unui copil mama se bucuri mai mult daci noul nis' cut e fatisau dacii el e bliat?

Femeia:

Fata mare: obiceiuri in legiturä ca petitn1 i miritatn1 fetelor. (Se exe-cutä ele in once zi sau numai la anumite sirbitori? Cind? La anal non? Bo-boteazi? etc ).

Fats obicemri san vriji de deslegare a presnpuselor farmece carean ficut-o si nu se minte Se cunosc in sat vriiile cut iarba codrulni?

Femeia eisitonti prin ce miiloace gtie ea si se fereasci de fannecelepe care i le pot arunca dusmatele pentru ca s'o despart2i de birbat?

III. Femeia i copilul

Femma impovirati (gravidi.). Interdicthle pe care trebue si le respecteIn aceastä. stare (de ex: si nu miniince fructe imbinate, sE nu priveasci lucraniurite etc.).

Nagterea.: ce obiceiuri se cunose pentrn ea femeia si nasel ngor? (de ex:o afumä ca lemn luat din colturile icoanei?)

Moaga: Obicemn in legituri ca tiierea buricului.Casa in care se nagte copilul (placenta) se asvirle san se ingreapil Daci da:

Linde? cfind? de citre cine?4 Ursitoarele: Cite mint? Cánd vea si nrseasci copilul? Se face ma-4 urn-

%

toarelor?Soarta cophlor nisei* in ceasulSemne: Copal niiscuti cu semne: cruti (tichie) pe cap, caulk on seams

pe dreapta san stinga trupului, vor aves o soarti deosebiti de a celorLalli outran?Ce fel de soarti?

255

Cum se numegte timpul care tine dela nagtere pana la mohftva dedeslegare" (adica pani la imbisericirea femen la 40 de zile. In satul Dragug deexempla acest timp se numegte chendahe, iar femeia se numegte chendttli).

Sant anumite lucruri pe care femeia trebue sa le respecte in acest timp?Cum este considerati femem in acest tamp: spurcati, necurati?

I se face femeit o moliftvii de deslegare la trebunle interne ale casei, laopt zile dupl nagtere eau poate chiar mai dmainte? De ce? (Pentru ca sa poati,avea dreptul de a pregati mancarea, de a face pame? etc.).

Imedmt dupts nagtere se petrece copilul prin camaga (murdara) in care1-a nascut mama ltu? In ce scop?

10 Prima scaldi.. In ce fel de vas se fierbe apa primei scalde? (In oalä noul?)Ce se pune in prima scaldii? Carbune, barn? In ce scop? Unde se arunci apaprimei scalde? Pe flori? De ce?

Leaganul copilultu. Ce se pune in leagän pentru ca diavolul sa nu seapropie de copil? (Fier, tamale). Se povestegte in sat despre diavolul care schimbiicopilul mic", furä pe acesta gi aduce altul in locul lm?

Cum se spirit' de diavol femeia lehuza? (Tine langa ea birch', fier?)Cum se apara femeia lehuza ca sä nu i se fure tata? (laptele) In-

groapii cateva pleat= la pragul easel? Poarta ceva in pieptal camagn?Vieata obignuitä a femeh gi a copilului in timpul celor gase saptamani

de dupti nagtere.a) Scalds copilului. Cand se la apa de scalda? Inmate sau dupä räsantul

soareltu? De ce? E bine si svarh scildatura copilulus dupa asfintitul soarelui? Dacanu, de ce nu? Unde trebue si asvarli scaldätura copilului? In once loe, sau numaila loe carat? De ce? b) Unde e bine si usuci scutecele copilultu? E bine sale lagi afari noaptea? Dacä nu, de ce nu? c) E bine sä lavi copilul mic sit doarmaafari noaptea? d) Ce obicemn se cunosc atunci cand agezi jos inteun loe la campcopilul mic? (Faci cruce cu yiciorul?) Daca i-ai Scut copilului umbra ca o creanga,de pom, la plecare lai creanga infiptä in acelagi loe sau o asvarh? De ce o asvarli?e) Ce crednote i obicemn se canoso pentru ca femeia lehuzii si para.tata? E bine sä dea din mina ei ceva? Sau e mai bine sit' puna, jos?

E bine si bea sau sii manance cineva dupii ea? E bine ca =elm sä calcdin arma ei sau si se ageze pe locul pe care a stat ea? Ce obiceiuri se canosapentru ca laptele furat si se intoarca inapm. f) Spurcatul copiluhu. S'a aunt in satdespre copii care aâ se fi tunplut de bube pe corp, adici sti se fi spurcat" atuno,cand a intrat in casa proaspätultu nascut o femme menstruata, care n'a manumitprinteo anumitä formula faptul acesta? Cum se poate vindeca acel copil?

Fac uneon copni miei din gura aga cum fac purceii sau pasarile? Dmce pricina? Cum se pot vindeca?

Somnul copilului. Se poate fusa somnul copilului? Cum? Cum se intoarcesomnul? Ce obiceiuri se cunosc pentru ea copilul sä doarmi bine?

La botez. Ce obicemn b5.tranegti se executa ca aceasta ocazie pentru canoul nascut sa devie bogat, bun gi norocos? (se ocolegte cu el masa incarcati debucate? E dat en capul de captor?)

18, Pul tp unghule copaului. E bine sa, se asvarle fade de par care caddela copil, sau se pun cu grua intr'un loe ferit? (salcie?) Dar unghnle? E binesä tai pärul gi ungluile copilulai pia, in un an? Daca, nu, care e cauza?

256

19. Prima sp.& pe care o bea copilul. Dm ce fel de vas i se di si bea(din clopot?)

Moliftva de 40 de zile a femeii: obiceiuri ca aceastä ocazie.Intircatul copilului. Ce obicemri se cunosc ca mte de

tatil (I se di ceva pe fereastri?) E bine si se dea copilului si sugi adoua oari? Ce se crede in sat despre copilul intors la täti"? (va deochia maitarziu ?)

Copm nelegitimi. Credmte in legituri en acegtia: stint mai norocogi sanmai putui norocogi decal altii?

Ce se spune in sat despre pricolici" (tricohci)?

IV Credinte l rituri in legituri Cu sinatatea oamenilor din gospodirieIn general.

1 De fiecare zi: si nu croiegti haine Sambita, si nu pornegti la drumMart's etc.

2. De särbitori mai ea seami la Sf. Vasile, Sf. Hasalambie, Sf. Toader, 40de Multi, Päresimi, Pagti, Sf. Gheorghe, Arminderd, Rusaln, Suiziena, Sf. Petru,Sf. 111e, Pälie, Filipii de larni, Saya, Barbara, Ignat etc ?

V. DescAntece. Leacuri.1 Ce descantitori triliesc scum in sat? Obs. gen.: se va nota pentru fiecare

descântitora) nume, pronnme, porecli '(sail cum e numit in sat, chiar dads: nu are

porecli); b) varsta. E sinitos? infirm? c) gtie san nu carte? d) e simplu tiran?om de neam? tigan? evreta, sä.rac? bogat? de ce rehgie este? e) ande s'a niscut?f) a fost in vreun loe departe de sat? in vreun ora? g) ca ce se ocupi?

2. Care sunt descantecele pe care le gtie? Cate? (se vor indica en numelelor din sat). In ce descantece e mai cu seamä el renumit in sat?

3 Descanti el intradevär in sat., san gtie numai, firi si descante? tie elchiar miele descfmtece de boli ce na se canosa aici in sat? (deja cine le stae?)

Debi cine a invätat si descante? (dela pirinti, bunici, dela oamem din sat,dela tigani sau dela oameni de aiurea care an trecnt intamplitor prin sat?). Le-ainvitat poate din cirti? Pe cine a anzit cetind i cand? (mai de mult, maide curand).

Cel dela care a invitat descantecul i 1-a spus in secret, sau fa*" de altii?In timpul vietii, sau pe patul de moarte? tie poate descántecul din furate" delasitu? Sunt in sat descantlitori care nu vor sä spuni i altera gi care mor eadesciintecul? Sant in sat descantece care se mogtenesc numai in neam?

Ce cahtäti trebue do. tidbit cel care descanti Intradevir in sat: bitrán,necisitorit, viduv, copil curat? Inainte de a descanta, se spali, se primenegtesse magi?

Are descantätorul incredere In puterea descantecului sin? De ande credeel ci vine puterea acesttua: dela vorbele spnse, dela obiectele pe care le intre-buinteazi, dela Dumnezeu, dela o alti putere nevizuti?

Ce cred °amend din sat (care nu gtiu si descante): are descantecul vreoputere? Se duc ei ea incredere la desciintitor? Se canoso cazuri de vindecäri de odi-moari? Sunt multe .cazuri de vmdeciri scum in sat?

257

9 Cit se pliteste in sat pentra descintat? in barn (cam cit), in alimente,(fimi, oui), haine? etc.

10 Descintitorn dm sat cum se au intre ei. se dusminesc, se vorbesc de finanal pe altul, se landi nnul pe altul?

Stm ei sä faci i farmece?Oamerni din sat vorbesc de ei de bine sau de räu? Ce se povesteste in

sat in legituri ea fiecare din ei?Care sunt descintätord satului care au murit na de malt Ili de care on-

menu It mai aduc ammte? Se va nota Cu precminne tot ce se spnne in sat inlegituri cu acestm: cum erau pored*? In ce descintece eran ei renumiti in sat?Stan ei sä fac5. i farmece? Ce aflame farmece? Cine era max ea seami renunutpentru aceasta?

Mai au rude scum In sat? Acestea îi mai aduc aminte cite ceva dincele pe care le stian cei morti? Ce aname an invitat dela acestia? Cine mai stieface acum in sat farmece?

De ce farmece se t,em mai ca seami oamenn din sat, clnar fleä sä stiecine annme din sat mai stre san poate face?

Ce descintitori renumiti sunt in satele apropiate, la care merg oamenddin sat pentrn vuidecarea anumitor boh, farmece de dragoste, farmece de despirtiresau apromere intre soti, farmece de pidecatit etc.?

(Ennmerarea cazurilor in care persoane din satul cercetat au mers in sateledin jar pentru descántece sae farmece. Pentru care descintec sau farmec anumerSe merge des la acestia?)

Oamemi din sat an incredere sau se tem mai malt de acestia decit de ceidiu satul lor? De ce?

Cit h se pläteste celor dm alte sate (in bani, ahmente).19 Au acestia rude in satul cercetat? Stu i acestia descintece san farmece?

Oamenn din sat au incredere sau se tem de ei? De ce?Care sant bolle de care se descintä in sat? (se merge pentru vindecare

mai malt la medic, la moasa satalui, ' san la babele descintitoare din sat). Care santbolle de care se descinti mai des in sat?

Cum se descrInti de fiecare boa15.7 Ce nnme are descintecal? Obs.: seva nota pentru fiecare descintec in parte: ce vorbe se spun, de cite ori sespan. In ce se descinti (lapte, api etc.)? Cu ce obiecte se descint5. (fus, busuioc)?Ce semne se fac en minule? In ce zile se descintä (Mari, Vmeri)? 'In ce timpal zilei (dimineats in zori de zi, seara, clad se ma luna)? In ce loc? Sedescinti mai malt vara, lama etc ?

Se vor culege toate descintecele dela toti cei care stin (am trebui cercetatdaci nu cumva In fiecare casi se gäseste cineva care sä stie spune un descintec:de deochin, de exempla. Descintecul va fi notat asa cam se gäseste: chiar scurtfärä sens, chiar nnmai citeva cavinte, chiar numai procedeul, firi cuvinte). Se vaculege acelasi desclintec din gura tuturor celor care 11 stm (va fi totdeaana o dife-renti cát de nnci dela anal la altul).

23 Este in sat vreo boali pentru care si, se descante In mai multe chipari?Care? Fetele merg adeseori descinte de dragoste? Care este descintecul dedragoste socotit cel mai bun?

24. Este in sat vreun desci.'ntec care si se intrebninteze la mai multe boli(adic5 pentru vinclecarea diferitelor boli? Si se Intrebninteze aeeleasi sau cam aceleasi

258

IBLIOTE04

MUNICIPIUL

fi Indicate ca numele lar din buvorbe)? Care sunt borne pe rigvarl; se littr

saainteaz1 acelagi descantee (ele vorbä rea, gilei etc.).

B VIEATA ECONOMICA. A GOSPODARIEI

I. Animalele (Norocul pe carte")Creduite çi rituri in legaturO cu sänOtatea fiecOrtu grup de arumale:

a) bon, bivohi 1); b) ode, caprele 1), c) pormi 2); d) pOsOrile; e) albinele; etc.Credinte ci rituri in legaturO ca sOnAtatea ammalelor in general: masluri,

slujbe, leacuri, descântece etc

II. Munca1 Munca In gospodOrie:Zile cu mterdictii de =Inca pentru femei (Vmerea, Miercurea etc )Credmte ci rituri In leglturI co:a) facerea pima; b) täiatul pisänlor, ponedor, c) mufáturi, conserve; d)

torsul, e) tesutul (diferitele momente: arzit, nevedit etc.).2. Manca in gradinO gi la ctimpCredmte i rituri In leglturi cua) ceapa, b) ardead; c) castravetu; d) cartofai; e) varza, f) pomu, g) grOul

(semanat, secerat). Se face clacä in sat? Obiceinri /a claa (cununA, buzdugan), h)poinmbul- ctinepa, etc.

Credit* gi ritari In legItari cu =lima la cá.'mp in general:a) zile bune gi zile rele de semänat; b) semne de primOvarii, toamnii, saa

iarnä lungi; c) lani secetoase saa ploioase (calendarul cepei); d) semne deroad& bunä, e) semne de ploam, grindmi. Interdictú ca sä nu batä piatra (s6 nubati merele pOnit la &An Pietra etc ). (Strigoi de ploi. Crednate gi rituri in leglturaco acegtm. Cum procedeazi acegtia pentru a opri saa a aduce f) strigoiide bucate (ciimp): de grit.; de anepil etc. Credinte i rituri In legaturä ea acegtia.

Credinte ci rituri In legaturä ca instrumentele de mina: furca,de tesut, coasa, plugal etc.

C. CASA: SEDIUL FAMILIEI I AL MUNCH

I. Casa propriuLocal de casa Ce se intamplO cu casa agezati pe piimânt spurcat, bles-

temat, pustin (päräsit).Construirea easel. Slujba dmainte de zidirea casez. Obiceiuri in legaturà

ea adusul lemnelor de constriut din pädure.Ce se face cOnd se construegte o casä, pentru ca si nu se dArame =dunks

sau sä nu moarä cineva? Se ingroapä ceva la temelia sau la pragul casei? De ce?Ce obiceiuri se cunosc la sfArgital clädirii cases? Shijba dela sargital chidun casei-------

Strigdii de lapte: Cup& ce se cunoac aceptia 7 Cum pot fi ei descooeriti Cum fau eilaptele deja vitele oamenilor Miiloace de apArare eau de aducere inapoi a laptelui furat.

Ce mite &map,. (iial canna ?

259

(obiceiuri ca aceasti ocazie) Poi dormi in casi noui inainte de aceasti slujbi?Geniile casei

Credinte i cbiceiuri in legiturä Cu:a) t}arpele casei; b) ceasul caset; c) rindunelele; d) barza; etc.

Ganginii çi animale necurat,e la casi:a) pruanjenul; b) greerele; c) acareen, aobolarin; etc.Ce obicemn se cunosc in sat pentru ea si scapi de aceatia.

Interiorul caseiCredinte at obicemri in legituri en:

pragul (se ingroapi ceva la prag? Ciad? De citre cine? In ce scoy), b)up (e bine si laai noaptea naa desclusi?); c) ferestrele; d) cuptorul (credmteobicemri la zidirea, 1m); arlmul; e) focal din vatri (se vor cinta urme de cult alfocultu: cultul cirbunelui aprins, cenup, funingmea etc.).

Apirarea de foe a casei(Existí strigoi de foc? Credinte i rituri in legituri ca aceatia).

II. Curtea1. Celelalte clidni din curtea) grajdul: credinte i riturt in legituri ea construirea acestaia (obiceinri in

legituri ca pragul i uaa grajdului); b) ffintirta: obicemn la construirea fantanei; c)poarta curtii; d) gardul.

2 Locari bune i locuri rele in curte. Sunt in curte locuri rele, pe caredad te aaezi, nati si fu pocit de milestre, dmvol san alte spinte neutra*?Care snnt?

Credinte l rituri in legituri cu:strertaina casei vi a grajdulm; b) aura: c) mijlocul curii, d) grajdul.

3 Locuri bune ai locuri rele in imprejurimile mai apropiate san mai de-pirtate de casi:

a) biserma; b) crucea; c) izvoarele sfuite; d) unghiurile, rispantule;e) locurile pustai; f) bolovami; g) raurile; h) podurile, i) locurile pe care s'au srt-varait omornri; j) locanle ande sunt ingropati bani, k) lemnele fulgerate; 1) locurileande au jucat milestrele; etc.

qtefania Golopentia

INDRUMARI BIBLIOGRAFICE

1. l'entra orientarea teoretici in aspectal primar magic al problemei noastre)recomandim urmitoarele lueriri:

H. HUBERT et MARCEL MAUSS. Esqtusse d'une théorie générale de la magie(Aun& Sociologique, t VII. 1902-3), lucrinle lui L. L. BRUHL (in special La men-,talitA primitive", Fans 1925) ai ale lui FRAZER (in special lucrares tradusi pe scurt infrantuzegte: Le Remesa d'or), lucrares lui R. MAUNIER Le Culte domestique enRabyhe (Mélanges de sociologie nord-africame, Paris Alean 1930) ai studnle mele-Credulte i rituri magico-domestice in satnl Drigua (in Monografia sociologici asatalui Drigua, sub tapar) i L'agent magique dans le village de Cornova (Bessa-

260

rabie), comunicare la al 12-lea Congres Intern. de Sociologic dela Bruxelles, 1935

(publicata in Archives pour la Science et la Réforme Sociales, Mélanges D. Gusta1936, pag 119-137).

Pentru orientaren in formele specifice pe care le imbraci spiritualitatea non-strä popularrt trebue cercetat In amanant intreaga colectie de credinte, superstitil,descalntece i vigil a Academe' Roméne (in specia/ lucraren hu ARTUR GOROVEI:Descântecele Romfunlor, Bucure0i 1931, ca i toate lucarile lui S. FL. MARIAN).Na trebuesc neglijate nici colectule particulare, mai ca seami cAnd ele au fostfricute inaintea investigatiei tale bate° anumité regime.

Pentru metoda de lucru pe teren recomancliim lucranle urmätoare PIERREBOGATYREW: Actes magiques, ntes et croyances en Russie Subcarpatique, Paris 1929(H. Champion), DOCHIA IOANOVICI: Consideratu statastice asupra vriptorim in satulRuncu (Arluva pentru tiina i Reforma Soma, an X) t atricolele mele: Cumdescinté de intors Ana Murä din satul Sant (Sociologie Româneasci, 1936, nr. 5),Freeventa formnlei magice in satul Cornova (Sociologic Românease5., 1936, nr. 4)§.1 Practica magicä a descântatului de stritns in satul Cornova (Arhiva pentrup Reforma Socialrt, an. X).

d. PLAN PENTRU CERCETAREA ARTEI

PLASTICE POPULARE

FIXAREA CONCEPTULITI

Inaintea oricarei expuneri metodologice suntem datori sa pre-cizam esenta si limitele conceptului de arta populara", ca atilt maimult cu cat ne aflam din capul locului in fata unei foarte contro-versate probleme.

Prin arta populard intelegem aici o manifestare artistica a co-munitätii satesti care se bucura de o circulatie mai mult sau maiputin intensa, al c'ärei grad suntem datori a-1 determina intrualcatueste esentiala intemeiere a calificativului de populara" ce i seatribue. Prin manifestare artisticd ne insusim sensul unei depciirivddite a strictei utiliteiti a obiectului. Nu trebue sa intelegem ins& prindepd firea utilitatii o gratuitate sau desinteresare perfecta a manifestarii,fiindca o astfel de caracteristica e un ideal &are care tinde adesea inzadar ki arta culta, ci doar prezenta unui fenornen pe care scopul ime-diat al obiectului nu-1 cheama negresit. Aceasta depdfire a utilitätii seproduce ca prilejui artei populare in mai multe sensuri, nu numai indirectie esteticci', ci de multe ori inteuna magic-religioasd, sociald, sim-bolicd etc.

Prin analogie cu arta culta, dam manifestarii artistice populare

261

o semnificatie asemanatoare fara a uita insa ca. adevaratul ei caracterestetic san neestetiq ni-1 marturiseste abia cercetarea functiunilor spi-rituale ale obiectului in discutie. Plecam dar cu prilejul studiilor peteren dela manifestarile artistice pe care suntem obisnuiti a le numiastfel din punctul de vedere al artei culte, urmand a le determina insaulterior functiunea reala. Spre clarificare completa infatisam un exem-plu: steaua cu 6 colturi pe care o intalnim atat de des pe portilecaselor taranesti e o manifestare artistica" probabzlei, intru cat clop's:-sesta stricta functiune utilitara a portii; siguranta Ins& ca ne aflaniIn fata unui fenomen estetic o avem numai dupa ce ne-am convins capentru taranul creator, ea are un sens ornamental, nu unul religios,cum e socotita uneori ca reprezentand steaua magilor, atribuindu-i-sesi un anume tale magic.

Mai adaugam in sfarsit ca indrumarile de mai jos nu cuprindin sfera conceptului inuzica si literatura populara.

MOMENTELE PRINCIPALE ALE CERCETARII

Ca in fata oricarui fenomen pe care voim sa-1 cunoastem stiin-tific, suntem obligati a folosi indoita metoda a descrierii f i explicatiei.Cele dotia momente metodologice sunt strans legate intro ele, intru cato foarto am'anuntitä si constiincioasa descriere duce dela sine peneasteptate la solutiile explicarii. Vom incepe deci prin a descrie ma-nifestarile artistice" ale comunitatii taranesti.

I. Care sunt domenizle in care astfel de manifestari pot aparea?Cea dintai privire a cercetatorului se va indrepta asupra pla-

nului de avezare a satului, observand intru cal dincolo de valorificareaeconomica, igienica etc. a terenului, s'a tinut seama si de preocupareaestetica.

Se va urmari de asemeni cadrul imedzat inconjureitor al cla,-dirilor mai importante ale satului biserica, scoala, primaria, caminulcultural, case taranesti spre a se aprecia intru cat alegerea loculuisau izolarea lui fala. de vecini corespunde si unei inclinari artistice.Vom distingo atenti intro contributia artistilor sau mestesugarilordin eras care au lucrat in sat si participarea taraneasca.

Ne vom ocupa si de celelalte latan i ale manifestarii arhitec-tonice. Vom urmari inca odata cladirile de seam's.' ale satului din punctulde vedere al artei taranesti, intrebandu-ne dacci si in ce meisurcl seoglindeste in ele gustul taranesc local. Vom avea astfel de multe ori

262

prilejul sa constatam phtrunderea in biserica de pildh, a icoanelor pesticla, thranesti, sau a modalitatii decorative satesti prin contributiadirectà a taranilor care daruesc swage, carpe, covoare in acest scop.Tipul adesea uniform al clädirilor publice si ornamentatiei lor esteastfel pe incetul adaptat spiritualithtii locale.

0 privire se va indrepta apoi spre cimitirul satului. Oran-duirea inteun plan sau lipsa de oranduire a mormintelor, felul cru-cilor sau monumentelor, pe unde se afla, bisericuta locului etc., vormarturisi si preocupari de ordin. estetic.

Cercetarea se va opri apoi indelung asupra casei tdreinegi picadrului ei obipnuit, ocupandu-se de urmatoarele elemente:

poarta mare si mica, (portita)curtea si gradinacorpul casei taranesti.

Descrierea portzi va urmari doua obiective: infatisarea ei generalaintru cat corespunde scopului utilitar si ornamentarea ei cu diferitemotive (puncte, cruce, stea, vas cu flori etc.). Curtea si grii,dina nevor preocupa de asemeni in mäsura in care dephsesc utilitatea dome-stick schitand, cat de vag, atentiuni pentru frumos". Corpul caseitarOnesti, in sfarsit, va fi imperiul in care manifestarile artistice vorapare mai bogat si mai deplm. Avem de urmärit aci:

aspectul general exterior, in masura in care se ivesc tendintedecorative prin expunere de flori, ornamentarea stalpilor portitei etc.

aspectul interior pe odai, ai htandu-se cdte i care din acesteastint impodobite sau daca lipseste in vreuna ca totul podoaba.

Se va descrie ansamblul decorativ ca inraurirea sa artistica prinoranduirea obiectelor, ritmul lor eventual, efecto de variatie prin folo-sirea inteo anumita ordine a unor obiecte diferite (ceramica, icoane,oglinzi etc.), raportarea lor la fundalul peretelui etc.

elcmentele constitutive ale ansamblului decorativ (mobilier,icoane, oglinzi, ceramica etc.) vor fi pe rand descrise spre a folosi cer-cetarii speciale a fiecarei ramuri in parte in cadrul intregei comuni-tati satesti.

Vom ajunge astfel la o prezentare descriptiva privind:mobilierul: repartizarea lui pe odai, tendinta de a-i da si o

valoare decorativa, locul asezarii fiecarei bucati in cadrul odaii, orna-mentarea lui.

reprezentdri figurative si anume in primul rand: icoanele detoate felurile si pe diferite materialuri (pe sticlä, litografii, inramatesau nu), poze cu subiecte laico (scene idilice, portrete de oameni mari,

263

zugraveli istorice), fotografii ale mem. brilor familiei, amintiri din dife-ritele epoci ale vietii, ilustrate, reclame, ceirti pop tale etc. Mai rar vomintalni zugraveli pe table de leran ale vreunui iconar.

produse ale testitoriei: scoarte, covoare, carpe, fete de masa,a carer avezare 0 modalitati ornamental° se vor retine.

ceramia (blide, tipsii, oale), pe care o vom descrie in w-zarea ei, in culorile 0 figurile sau motivele geometrice reprezentate.

Manifestarea artistica in cadrul casei tarane0i mai cuprinde apoi:ornamentarea uneltelor de mina ce se produce uneori.6. Fenomenul artistic se mai manifesta §i. .in marele capitol al

portului ca produs al muncii casnice tarane0i. Vom descrie aici:elementele portului pe vdrstcr pi sex in cadrul aceleia0 unitati

de timp, ap, cum se infat*aza, astazi, privind in deosebi efecteleartistic° dincolo de caracterul utilitar al imbracamintii.

elementele portului in cascada generatillor (portul pe vremeamamei, a bunicii 0, cand e cu iutinta, a strabunicii), pentru a dest-prinde linia continuitatii traditionale, dar §;i. a diferentelor pe generatii.

7. Descrierea va r imbra44a mai departe realizarile artistice ceapar in legatura cu pcistoritul, creatorul acelor renumte sculpturi 0in.crestaturi in lemn ale caror stralucite exemplare au uimit intotdeauna.

8. In sfar0t nu vom uita manifestarile me0e9ugarilor satului(cojocari, tamplari, fierari, zugravi, iconari . a.), pe care, daca unii,cercetatori mai vechi i-au eliminat din campul artei populare (AloisRiegl), noi ii mentionam intru cat lucrarile lor exprima, gustul tail=nesc 0 asculta de nevoile tarane0i. Vom incerca identificarea ele-mentelor care vin din mediul comunitatii tarane0i, rasfrangerea lor prinprisma ereatiilor individuale ale me0equgarului, dar 0 eventualeleinrauriri din dad.

Vom nota apoi timpul cand se produce manifestarea, distin-gaud intro fenomenele co se produc orictind 0 cele periodice (impo-dobirea casei tarane§ti se savar§e0e la Craciun 0 Boboteaza, nuoricand).

Operatia descriptiva privind domeniile de mai sus va fiurmata de o clasificare tipologicci a manifestarilor artistice intalnite incadrul fiecarei categorii, separat. Vom distingo astfel de pilda, tipurileprincipal° de porti dupa. criteriul ornamentarii lor, ap, cum am pro-cedat la cereetarea portilor draguene, clasificandu-le dela simplu lacomplex, dupti cum urmeaza: a) porti fall ornamentatie; b)%porti cuornamentatie constand din simple puncte; c) porti Cu eruci; d) porti cucruci ci stele; e) porti ca cruei, stele 0 vase ca flori. Tipurile s'au

264

constituit deci in mod firesc prin adaugire de noi elemente decorative.Clasificarea tipologica se va intinde pe cat posibil la toate cate-

goriile artistice spre a se cuprinde astfel in sinteze teoretice simpli-fixate multiplicitatea si varietatea fenomenelor artistice locale. Cu aju-torul acestei metode vom putea stapani imensul repertoriu de fapteparticulare, ajungand la tipuri de curfi si gradini, de impodobire, demobilier, de reprezentari figurative, ceramice s. a.

Fiecare tip artistic °data determinat va fi amanuntit descris incontinutul lui, dar si in formele lui de manifestare. Fixam astfel depilda, tipurile de subiecte ale icoanelor pe sticla: Maica Domnuluisingura, Maica Domnului cu pruncul Isus, Maica Domnului la pi-cioarele crucii Mantuitorului etc., dar incercam. si determinarea tipu-rilor tratcirii formale, caci ne aflarn doar in cadrul estetic. Asupracolor din urnia, cercetarea estetica va avea de insistat indelung. Moda-litatile si schema compozitiei (oranduirea elementelor ei pe o liniediagonala, in triunghiu, in patrat etc.), lipsa perspectivei optice siinlocuirea ei cu una de valoare, caro mareste sau micsoreaza, obiectuldupa importanta pe care i-o da mentalitatea taraneasca, situarea foartefrecventa in plan, pe suprafete, ci nu in spatiu, tridimensional, im-presia statica ce se produce astfel, tratares, simplificata si abstra,cta, acontinutului, elementele coloristice s. a. sunt importante observatiiestetice care trebuesc facute pentru tipurile artistice mai insemnate.

IV. Clasificarea tipologica, va fi insotita insa si de o cercetare afrecventei tipurilor, operatie mai costisitoare si de lunga durata, carepoate fi tot* realizata col putin pentru categorii/e mai importantede manifestari. Insemnatatea acestei noi lucrar consta in faptul ca.ea determina gradul circula0ei tipurilor artistice si deci dupa, cummai observam °data legitimeaza cara,cterul popular" sau nepopular"al manifestarii. Ea justifica, astfel insasi definitia artei populare caatare, accentuand momentul sociologic al repetifiei fenomenului, cecace e do sigur esential. Prezenta sau absenta unui tip artistic ca siaria raspandirii lui desvalue calitatea si intinderea preocuparii esteticea comunitatii. Cand de pilda, am cercetat frecventa tipurilor orna-mental° ale portilor dragusene si le-am infatisat sistematic in procen-taje, am putut vedea ciar cat este de intens interesul pentru podoabain Dragus si catre caro forme merg preferinfele localnicilor.

Determinarea frecventei tipurilor artistice e insa importanta sidinteun alt punct de vedere. Ea ajutti, la descifrarea vechimii mani-festarii intru cat tipurile mai rare ne apar uneori ca supravietuiri",

265

cand nu sunt inrauriri de tot recente sau inovatii" ce tind a seimpune abia de acum.

Ca o operatie intregitoare, vom urmari deosebit frecventa tipu-rilor artistico pe mai multo domenii ale artei populare deodata. 1110-tivul stelei cu 6 colturi apare de pile% pe porti, dar §i pe lazi, unepripe cruci. Este interesant a-1 descoperi pretutindeni pentru a vedeacat de inradacinat este in vieata sufletea,sca a taranului li a se opriapoi mai mult asupra functiuni sale.

V. Operatia descriptiva va fi astfel incheiata si va putea fi sin-tetizata in doua feluri:

printr'un tablou descriptiv general f i global al manifestd'rilorartistice pe comunitatea tdrilneascd intreagd (de exemplu: tipuri orna-mental° ale interioarelor cu frecvent,a, lor in satul X, tipuri ceramic,e,de impodobirea portilor, mobilierul in satul X s. a.).

printr'o descriere a manifestdrilor estetice in cadrul cdtorvagospodeirii tdrdnefti, cu care prilej se aduna, toate domeniile artei popu-lare laolalta.

Pentru o prezentare descriptiva limpede 9i con0iincioasa, consi-deran' necesare ambele modalitati ale sintezei.

EXPLICAREA MANIFESTARILOR ARTISTICE POPULARE

Distingeam irisa la inceputul acestor indrumari pe lâng5, momen-tul descriptiv al cercetarii si unul explicativ, cle0 observam in acela§itimp strAnsa lor legatura. Pentru o expunere de metoda distinctiatrebue lusa mai departe mentinutá' si urmeaza a, infatisam de aceea deacum pe larg o ceilduzd in domeniul explicativ al artei populare.Ne intrebam deci cum sa ne lamurim manifestarile artistice mai susdescrise, caro sunt factorii lor generatori, care sa fie cu alte cu,4vinte, explicarea procesului artistic popular pe care 1-am cara,cterizatsi. clasificat mai intai static, fenomenal? Ajungem astfel la seria deter-minantilor fenomenului artistic popular si-i expunem pe rând cu pro-babila lor inraurire asupra manifestarilor descrise in prima parte aacestor indrumari.

Determinantul cosmic

1. Vom fixa mai intai cát mai precis pozitia geografica a comuni,tatii tarane0i pe care o studiem, in spatiul artistic inconjurdtor. Vomfi atenti la apropierea de ora, dar nu vom uita sa colindam, col putin

266

sumar, satele din jur. Un astfel de drum e cu atat mai necesar cu catne aflá'm in regiuni cu populatii eterogene, care schimba intre ele, con-stient sau nu, valori artistice. Unele forme ale portilor dragusene depildä, infipte inalt in zid, lipsite cu totul de ornamentatie, exprimandsimplu si economic functiunea utilitätii lor, n'ar putea fi intelese farainfluenta Sasilor comunitatilor taränesti apropiate, ha unii mestesu-gari strami furnizeaza Dragusenilor mobilier cu motive florale straine.De sigur si inrauriri dragusene vor fi patruns dincolo, contribuindastfel la crearea unui spariu artistic relativ orno gen a arui intindere vaputea fi mai tarziu, dupa cercetäri mai indelungi, fixata si exprimatacartografic.

Un alt determinant cosmic il descoperim in felul fi va-riariile climei care oranduesc timpul muncii si elibereaza ragazuripentru manifestarile de natura estetica. Lunga durata a iernii care va-riaza dupa tinuturi in cadrul chiar al aceleiasi provincii, explica depilda in parte cantitatea si calitatea unor produse ale muncii casnicocum este tesutul, ornamentarea instrumentelor de muna, atunci and ta-ranul n'a fost preocupat de lucrul campului sau migala si bogatia incre-staturilor pästoresti care se datoreste si climei care da putinta cioba-nului sa-vi petreaa, &Ma vreme singur in creerul muntilor.

Anume manifestari artistic° se produc numai in anume anotim-puri care silesc pe tarani sa, se concentreze jute° directie determinat&si nu in alta. Impodobirea, caselor täranesti, confectionarea portului sesavarsesc mai ales in timpul iernii, and taranca e nevoita sa se legemai rnult de casa.

Materialele in care se incorporeaza arta popular& se gasescde multe ori chiar in solul sau subsolul comnitatii respective. Argilaceramia, lemnul padurilor pentru constructii, materiile colorante etc.se gasesc uneori in cadrul cosmic al satului si explica adeseoriabundenta unor manifestari fata de saracia altora. Cercetatorul va in-semna deci mäsura in care manifestä.rile satului aunt sau nu, tributarematerialelor gasite in mediul inconjurator.

Pentru punctul de vedere estetic e important de urmarifiexploatarea virtualitatilor artistice ale materialului brut, aci porozi-tatea argilei, structura fibroasä, a lemnului, maleabilitatea metaluluipredetermina anume efecto estetice.

Determinantul biologic

1. Urmeaza a se cerceta sub acest capitol influenta faktorilorrasiali in sensul mai restrans al elementelor etnice eterogene ce inrau-

- 267

resc manifestarile artistice. In legatura cu pozitia geografica a co-munitatii, am amintit mai sus directia acestei cercetari. Din pacate,fundamentul biologic-rasial e o problem& Inc& nelamuritä, asa cá stu-diosul va trebui sa fie foarte prudent in explicatiile de aceasta natura.

Mai usor de constatat e de sigur diferentierea manifestari-lor artistice dupa criteriul sexului. Imperiul artistic al femeii estecu mult mai larg si mai desvoltat decal al barbatului taran. Portulca toat5 bogatia lui de fenomene, ornamentarea interioara a casei suntexclusiv opera ei. Taranul lucreaza la constructii, la crestaturile inlemn, ca si pästorul, sau devine mestesugar,

De asemeni clasificarea pe vcirste a manifestarilor se into-lege dela sine. Preocuparile artistice ale copilului cu micile lui jucariiin lemn caro mostenesc adesea forme adulte de mult pierdute, sauimbracamintea lui, se deosebesc cu totul de inclinatiile estetice aletinerilor sau batranilor. Indemnul erotic joaca aci un rol foarte in-semnat, activând viu manifestarea artistica a tineretului i facand-osa, dispara aproape la batrani.

Determinantul psihic

E un domeniu cu mult mai vast ca cele dinainte si mai greu decercetat, dar cu Mat mai hotaritor.

1. Avem de cunoscut astfel mäsura i sensul in care se mani-fest& in arta popular& psihologia primitivä sau arhaicei. Din punctulde vedere al gandirii vom constata usor: a) concretismul manifesta-rilor prin reprezentarea de fapte particulare fail a se ridica la genera-litate (in compozitia unei zugraveli de pilda., personagiile ne apar calstrict; individualizate, far& lega,tura intro ele, fara a dovedi c& se inte-4greaza, in actiunea care ak'alueste subiectul tabloului).

simbolismul lor ca un rezultat al concretismului, ideile fiindintotdeauna incorporate sensibil in imagini (de aci o simbolica, a colo-rilor, a actiunilor, a figurilor de plante, ba chiar si a motivelor geo-,metrice).

simbolismul duce apoi la tipizare §i abstractism, intru catngzuinta de a reprezenta concret o idee se reduce la schitarea foarteisumara a Obiectului infatisat (de aci i expresionismul zugravelii ta-ranesti).

inraurirea gandirii asociative, ca toate modalitatile ei, care al-catuesto un caracter esential al mentalitatii primitive", va fi deasemeni cercetata. (Motivele ornamental° apar laolabtA in aceeasi or-

268

dine in caro au fost asociate in modelul traditional, obiectele repre-zentate pe un tablou se alatura spatial asa cum au fost vazute innatura etc.).

Din punctul de vedere al afectiviteitii arhaice, vom avea de ur-marit preferinta pentru sensatii puternice in folosirea colorilor vii sistralucitoare, fara nuante prea fine, efecto contrastante in domeniulportului etc.

Cum insa mentalitatea, taraneasea nu este una pur primitiva, asacum s'a crezut, determinantul psihic trebue sa fie mai departe des-compus si in alti factori akatuitori. Vora avea astfel de urmarit;

inrclurirea mentalitcrtii aga zise culte, care patrunde tot maimalt la sato sub forma rationalizarii si mecanizarii. Uneltele delucru, constructiile sunt lipsite pe incetul de ornamentarea gustuluipopular si utilitatea birue vadit preocuparea estetica.

Apoi determinantul psihic imbraca si o formic* nationalcl,o structura care deosebeste atat de evident o manifestare romtmeasca,de una saseasea sau ungureasca. Si pe acest taram pasii cercetatoruluitrebue sa fie prudenti, fiindca rezultatele studiilor de pfina acum auntfoarte relative. i

Din cadrul psihologiei nationale se desface mai departo ostructurcl psihicd regionald care-si adauga, apoi anume precise accentestrict locale. Se cunosc astfel deosebirile intro portul diferitelor tinu-turi, dar si variantele locale care te fac sa ghicesti chiar numele sat-tului dupa ele. Pentru descoperirea acestor factori e necesara o cerco-tare comparativa. a fenomenelor din mai multo comunitati invecinate.

Determinantul psihic mai cunoaste apoi o former rtirdnea-Bed specified, o mentalitate aparte de cea a proletariatului, de pilda,având o tendintit profund conservatoare si crescând dintr'o adanca le-gatura cu pamântul in care taranul e infipt ca toate radacinile luispirituale. In manifestarile artistice, cercetarile cele mai noi (veziScheltema: Die deutsche Volkskunst, 1938) descoper tot mai multurmele unor stravechi legaturi cu natura. (Cultul solar ca principiugenerator si cultul pamtintului ca principiu general par a se oglindiIn siraboale ea svastic,a, crucea roata, steaua etc.).

Exista' apoi si o psihologie confesionalci care diferentiaza depilda arta mai mistica si mai abstracta a taranilor ortodocsi de cea maiplastica si concreta a color catolici, a caror inraurire nu se proaobserva totusi la, greco-catolicii nostri.

In sffirsit, o importanta deosebita ineepe sa se dea in cadrulartei populare, psihologiei individuale. Caracterul anonim si colectiv ce

269

i s'a atribuit pan& acum manifestArii artistice populare, nu wad, izvo-rul ei individual. Si comunitatea tArAneasc& 4i are personalitAtile eicreatoare care incearch prin variante sä, imbogAteascA tezaurul tradi-tional prin noi forme artistice. Va fi o datorie a anchetatorului de aidentifica pe aceqti creatori individuali nu numai printre meqtequgariisatului, ci qi in sensul comunitätii nediferentiate profesional. Vomcunoaste astfel numele zugravului, cojocarului, tämplarului, iconaruluiq. a. care au dat unui tip artistic strävechiu o form& nouA, dar qi poal simplului taran sau cioban care a combinat in compozitii noi ele.,mente traditionale.

Determinantul istoric

Manifestarea, artistic& thrAneascl este insá in mare parto unecou al propriului ei trecut.

CercetAtorul va urmAri pe cAt posibil, firul traditionalismuluiartistic popular care poate duce uneori pänä, in preistorie (Motiveca svastica, roata, steaua urc& pAn& in epoca neoliticA). Pentru formemai noi, puterea traditiei se va desvälui numai pe cAteva generatii inurmA, de multe ori in calrul aceleiaqi familii chiar.

Determinantul istoric imbrAtiqeaz& insä, qi forma transmiteriide sus 'in jos, a valorilor artistice istorice (ale stilurilor culto) catredomeniul artei populare. Multe elemento ale hieratismului bizantins'au strecurat de pildA, in statismul O abstractismul artei tAr&ne0i,anume componente ale portului cum e in unele tinuturi: marama saustralucitoarea beteal& ce impodobe0e cu lungi fire argintii pe *anca,vin dup& unele pAreri (N. Iorga) din fastul curtilor domne0i desub inrAurirea bizantinA. Dar icoanele satului nu imit& de multo oripe celo culte ale bisericii sau chiar modele ale unor artiqti do sea4mA9.;In cazul descoperirii izvoarelor culto ale artei populare, cercetAtorul vafi insä nevoit a observa imediat modificArile aduse modelului de catrementalitatea tArAneascA.

Determinantul economic

Studiul va urmAri mai departe paralelismul economic-artistic almanifestArilor.

1. Se va nota dacd qi in ce mdsurd bogAtia sau sgrAcia tAranuluiinfluenteaztt cantitatea, §3i. calitatea produselor artistice. Se va alegopentru aceasta cAteva gospodArii reprezentative grace, mijlocaqe saubogate qi se vor infAt4a manifestArile lor artistice comparativ, sur-prinzAnd raportul lor de dependentä.

270

Vom urmari apoi fenomenul in cadrul economiei familialeinchise in care producatorul e si consumator, in comparatie cu econo-mia deschisa a mestesugarului care lucreaza si pentru altii. Pro-blema aceasta a parut la inceputul c,ercetarilor despre arta populara,cruciala (Alois Riegl, 1894), intru cat s'a socotit mediul economicfamilial ca singurul adevarat creator de arta populara cu valoare estetica,eliminandu-se mestesugul ca unul care lucrand pentru castig, deva-lorizeaza estetic produsele sale. Cercetarea va verifica autenticitatea ipo-tezei determinand relatiile intre formele economice si cele artistice.

Se va infätisa de asemeni inraurirea produselor industriei ora-senesti asupra manifestarilor populare, cum e cazul pieirii atatorforme ale portului din pricina ieftinatatii vestmintelor de oras, inlo-cuirea icoanelor pe :Aida prin litografii etc.

Determinantul spiritual.

Fenomenul artistic popular nu se caracterizeaza prin liber-tatea creatoare a artei culto, putand aparea oricând si oriunde. El seleaga in primul rand de obiceiurile comunitatii cu care formeaza ade-sea un bloc nediferentiat. Impodobirea casei taranesti de pilda, cutoate obiectele de efect decorativ, nu se savarseste intamplator, cinumai cu prilejul Craciunului sau al ceremoniilor nuntii, ca un felde obiceiu ce se incadreaza ca o veriga, intelin lant. Paralelismulobiceiurilor cu manifestarile artistice no va retine deci staruitor atentia.

Manifestärile artistice popular° sunt apoi determinate destiinta confectiondrii f i utilizdrii instrumentelor de lucru. Unelte pri-mitivo manuite fära prea mare abilitate due la forme artistice infe-rioare, asa cum dovedesc omamentele de pe porti caro au de aceeaun vadit caracter infantil; de asemeni icoanele pe sticla prod use prin-teo largä diviziune a muncii presupun o anume stiinta si exercitiu caredetermina valoarea lor artistica.

lndemnurile f i fumctiuntle spirituale ale manifestarii artistic°alcatuesc in sfá'rsit o preocupare din cele mai grelo, dar din cele maiimportante. Sentimentul iubirii, al generozitatii, religiozitatea sau chiarvechi inclinatii magice stau la baza unora dintre manifestari. Nevoiaefectului sau prestigiul social, dorinta de a-0 arata bogatia, stau labaza altora. Simpla bucurie in fata ordinei, simetriei podoabei deter-mina, aparitia celei de a treia categorii.

Functiunea pe care o indeplineste obiectul considerat la inceputulcercetarii ca artistic", va trebui negresit determinata pentru a se

271

defini caracterul lui estetic sau neestetic qi a se rezolvi astfel oproblema esentiala a artei populare". Metoda folosita va fi cea aanchetei prin care sa obtinem chiar dela thranul creator atitudinea safath do obiectul in discutie. O anume qcoala etnografich germana (Prof.I. Schwietering) sustine astfel ca intrebarea estetich, nu e nicicandridicata de taran in fata obiectelor zise artistice. E deci cazul sa la-murim problema care e fundamentala prin faptul ch no ingadue saunu, sh vorbim de o artd" popular&

Determinantul etic

1. In sfarqit avem de cercetat atitudinea eticd a comuniatiifa ta de manifesthrile artei populare. Intru cat anume opinia colec-tiva aprobh sau nu fenomenele artistice §ii ce poZitie ja fata deinovatii? Cum so manifesta aprobarea sau sanctionarea (batjocura,ironie etc.)?

Sintetizan' acum indrumarile de mai sus inteun plan de cerce-tare a artei populare a commitdfii girdnefti Cu observarea fireascaa necesitatii adaptarii lui fiecarei unitati studiate ca qi a completariilui dupli problemele ce rasar la fata locului.

1 PLAN DE LUCRE!'

Descrierea manifestdrilor artistice

I Domeniile manifestirii artistice.Planul de avezare a satuhu;Alegerea locultu §i cadrului difentelor clädiri importante;Elemente täränevti in constructnle satului;Cimitirul satului (oränduirea mormintelar, cruci, monamente, bisericate etc.);Casa täräneascii

. a) poarta vi portata (aspect general vi ornamentatie); b) cartea in grädma;c) corpal casei täränevti: aspectul exterior vi aspectul interior (ansamblul decoraba vielementele lui constitutive).

Ansamblul decoraba interior (orfindturea obiectelor, ritmul lor, variabe, ra-portare la fundal).

Elementele ansamblului decorativ:mobiherul, reprezentiri figurative, produse ale tesätoriei, ceramicit, ornamentares

uneltelor de muncil.6 Portul tiiiinesca) pe ataste vi sex; b) de-a-lungul cAtorva generabi.7. Increstituri ciobänevti.

272

8. Lucriiri ale mestesugarilor satultu (cojocari, tiimplari, fierari, iconari etc.).

Timpul manifestirli artistice (manifestäri periodice sau intimplätoare)

Clasificarea tipologicii a manifestirilor artistice

Frecventa tipurilor manifestirii:a) intr'un singar domenm; b) pe mai multe, odatä.

Sinteze descriptive.a) un tablou al mamfestärilor pe comumtatea Intreagl; b) o descriere pe

gospoclarii

EXPLICAREA MANIFESTARILOR ARTISTICE

I. Determinantul cosmic1. Fixarea comunitiitii in spatiul artistic inconjnrätor;2 Clima conditionfind timpul manifestäru artistice;3 Materialele aflate In medial ineonjurätor (argilä, lema, vegetale pentru

materu colorante, metale etc.);4. VirtualitAtile estetice ale materialului manifestArii artistice.

II. Determinantul biologic1 Inrhurirea elementelor etnice eterogene;2 Diferentierea mamfestärilor artistice dupä sex;3 Diferentierea dupä. värsti.

III. Determinantul psihic1. Psihologia primitivä sau arhaicti;a) fdriturirea gandirii arhaice: concretism, simbohsm, tipizare si abstractism,

gändire asociativii etc ; b) afectivitate (sensath coloristice, iubire pentru efecte con-trastante ts a).

2 Influente ale mentalitätii culte,Inrfumri ale psihologiei nationale;Inräurni ale psihologiei regionale sa locale;Mentahtatea täräneascä,Psihologia confesionalä,Psihologia

IV. Determinantul istoricTraditia In arta popularit;Influente ale artei culte, istorice.

\T economicRaportul mamfestärilor artistice en starea economicä;Relatii Intre forme economice si cele artistice;

3 Influenta produselor mdustriale orisenesti

273

VI Determinantul spiritual1. Relatule artei populare ea obiceiurile;2 tiinta produceru si nitinuiru instrumentelor de lucru;3. Indemnuri si functauni spuituale ale manifestärii artistice.

VII. Determinantul etic1. Atitudinea comumatai fatli de marufestiri aprobare sau respingere.

Al. Dima

e. PLAN PENTRU CERCETAREA PORTULUI TARANESC

Portul popular poate fi privit dintr'o impatritä. perspectiva:In primul rând, ca un mijloc de aparare impotriva mediului,

ca un mijloc de adaptare la imprejurarile naturale de existentä, careindicA puterea de reactie a omului impotriva lor. In aceastà calitate,,haina esto un bun de cultur& material; ea indicA felul ai gradul decivilizatie a unitatii cercetate.

Ca un obiect avAnd o valoare artisticA. Materialitatea haineiserveate de obiect ai unei prelucr&ri care, de data aceasta, nu maiascultit de criteriile utilului, ci de normele frumosului. In migala aifantezia impodobirii unui costum se desvAlue ceva din frumusetea artei.

Ca un fapt social. Portul este obiectul unei reglementari social°.Diversitatea formelor sale nu este intotdeauna rezultatul gustului indi-vidual, ci a diferentierilor pe care grupul social le hot&raate, legateuneori de o erarhie de valori. Un grup diferentiat se rhsfrâ,nge invarietatea costumelor sale, un grup omogen se regaseate in unitateaportului sAu.

In sfarait, portul popular are o valoare ai semnificatie etnicit.Alaturi de celelalte bunuri ale culturii populare, el este purthtor decaractero specific° etnice ale unei unititti sociale.

Cercetarea propriu zisS a portului, in lumina a,cestor puncte devedere, cuprinde doll& momente principal°.

Primul moment consta in ordonarea materialului prin determina-rea tipurilor de costum, a variantelor ai a formelor de amestec. Stabi-lirea tipurilor, a variantelor, era ai a formelor de amestec, poate privialttt costumul ca unitate corelatie tipicA de piese tipice eft aipieselo de port in parte cam*, fotà, caciula etc. Criteriile dupacaro se stabilesc deosebirile de tip sau variant& aunt date de elementelecostumului: croi sau forma, stil ai dispozitia motivelor ornamentice,

274

culoare, dimensiuni, material si tehnica, pentru deosebirile de tip,fundamental fiind croiul.

Variantele aunt micile abaten i dela tip do forma, culoare, or-namentica iar formele de amestec rezulta din combinarea a dou&tipuri do costum, apartinând la grupo geografice, istorice si culturaledeosebite.

Noi am grupat tipurile de imbracaminte in dauä mari categorii,dupa unitatile culturale din care provin, sat si oras, ram&ntInd caportul popular sa fie urmarit apoi pe unja timpului in tipurile luiistorice, pe de o parte, iar in formele lui actual°, pe de alta.

Considerarea tipurilor de costum duce la stabilirea portului carac-teristic pentru sat sau regiuni. Pentru regiune, tipul cu aria maxima deintindere este socotit specific, port regional. Portul satului, deci alunitatii singulare, poate fi urmarit de sine statator, sau prin raportare laregiune; in primul caz intereseaza tipurile locale si frecventa lor decirculatie, in al doilea, acestea reprezinta o variant& specifica a por-tului regional.

Coexistenta in sat sau regiune a doua tipuri deosebite sau pre-dominarea unor forme de amestec, indica posibilitati si tendinte deprefacere in sensul elementelor mai recente.

Al doilea moment al cercetarii 11 alcatueste considerarea so-ciologica a materialului. Portul hind un fapt social, se vor cercetalegaturile lui cu grupul social. Aci se desprind mai multe linii decercetare.

Pe una din acestea se urmareste dependenta portului in for-mole si evolutia lui de structura unitatii sociale si complexul de relatiiIn care este integrata. Se va vedea in ce masura existenta grupelorde sex, vârsta si a categoriilor sociale economice, culturale, pro-fesionale cAt si relatiile dintre ele, concurenta, imitatie, erarhie,sunt determinante pentru felul in care se infatiseaza portul. Ar fi deurmarit aci influenta grupurilor privilegiate prin situatia lor socialii,asupra modei (bogatii, intelectualii etc.).

Diferentierile portului vor trebui apoi cercetate in felul in careaunt cerute de evenimentele festive sau grave nunta, moarte etc.la caro participa individul sau grupul.

So va urmari de asemenea, daca complexul de relatii (economice,politico-administrative, cultural° etc.), in care este prinsa unitatea,In functie de o anumita situare geografica (apropiere de oras sau decai de comunicatie, izolare etc.) provoaca si inlesneste prefaceri in portprin imprumuturi de elemento straine. Din aceasta perspectiva va

275

trebui urmArit& prezenta si provenienta, aria de intindere, circulatiasi evolutia elementelor portului, cercetarea avAnd de stabilit ce esteimprumutat, de undo, de ce.

Pe alt& linie de cercetare, ar fi de considerat portul ca obiectulunoi reglementAri sociale, reglementare de care s'ar lega conceptul uneianumite bune cuviinto si care ar determina coca ce se cade" BA fiepurtat de unele grupo sociale tineri, bAtrAni, fruntasi etc., 0In anumite imprejurAri bisericA, adunAri, vizite, ceremonii.

In sfArsit, portul poate fi cercetat in finaliatile lui sociale.Prin conexiunile sale cu celelalte continuturi ale vietii sociale, elindeplineste o multiplA functie in societate, fie economic& punereahainelor la ladA, cu sens de capitalizare , fie erotica instrument!de selectare, magic& sau socialA mijloc de integrare in comunitatesau intArire a unor diferentieri si erarhii sociale.

Metoda do cercetare va fi, pe cAt se poate, pbservatia direct&a faptului concret, costum sau piesh de costum, in toatA actualitatea lui.(E preferabil ca cercetAtorul sl studieze formele portului chiar in im-prejurArile in care sunt purtate, de ex. portul de duminecA, dumineca;portul de lucru, la lucru etc.). RelatArile informatorilor in legAturA cuobiectul trebue considerate ca o completare necesarA, iar nu ca o infor-matie uniel. Numai cAnd materialul concret lipseste ca in cazulportului istoric se pot folosi numai relatArile informatorilor.

Pentru culegerea materialului necesar, cercetAtorul foloseste, eamijloace proprii, fotografii si desene. Acestea pot roda obiectul in in-tregime, sau numai fragmente cu detaliile interesante. Se poate combinafotografia cu desenul, desenul redAnd detaliul, iar fotografia intregul.Once obiect, desen sau fotografie, trebue BA aib'd o fis& anexatA, in careBA se &each toate datele interesAnd obiectul (vezi Planul de lucru, nr.3, punctele a, b, c, d, e, f, g, h, i, k). Desenul sau fotografia suntsemnificative sociologic numai dad, stii al cui e costumul, ce vechimeare, cAnd esto purtat etc.

Desenele si fotografiile se pot grupa inteo culegere, asa ea BApoatA prezenta in imagini portul satului sau regiunii cercetate. Inacest caz stint de respectat cAteva reguli:

Culegerea trebue sa fie completA. 0 alegere a costumelor sau apieselor numai dupA criterii estetice, ar falsifica realitatea. ToatA varie-tatea de costume si motive trebue sh-si gAseascA loc in culegere chidratunci and pare a dovedi un gust indoielnic.

Trebue sA fie sistematich, diversitatea costumelor fiind pre-zentatii, pe categorii: sex, vArstA, stare civilä, ceremonii, grupo sociale;

276

culegerea va cuprinde deci tot ce se poartA la toate vArstele, pentrubArbati i femei, cAsAtoriti sau nu, in toate imprejurArile i pentrutoate grupele sociale.

3. In sfárqit, obiectivA, obiectele alese trebuind sA fie reprezen-tative pentru colectivitate.

CercetAtorul se mai poate ajuta in lucrul BU de hArti qi eta-tistici: statistici pentru a stabili frecventa unui tip de imbrAcAminte,

hArti pentru a smprinde ariile de distribuire a diferitelor tipuri decostume sau piese de port.

PLAN DE LUCRUA. STABILIREA:

unititilor tipice ale portului: 1) tipurile portului istoric; 2) tiparile portuluiactual se poarti hame ofigenesti, port Pränesc? Care sunt tipurile regionale, caresnnt cele locale? Ce frecventä i arfe de intindere are fiecare tip?

a variantelor lor de forrar', admire, ornamentici etc

a formelor de amestec: se poartä fustä orägeneascri cu he? sau gort deora g peste fotä? se poartä. bluz6. de ora g ca fotä? ce clemente strlime de reginnesunt introduse in portal regional san local? etc.

I. Analiza costumelor.

Capul 1. pieptänäturä.: pärul este scurt retezat? ea cozi prinse in jaralcapultn? femeile se piaptinä ca concia? exista pieptinäturi cu implecitori" (c/rarela mijloc gi pe pärt,i multe codite subtiri, strinse apoi la spate)? igi pun petèle,tricolor in phi etc.

2. acoperámánt: se poartä d'emití cu mot., rotundä? párárie täränease6 sande ora? pälärie de fetru, de paie, gapert? femeile an maramä, cArpi, polmesenec?existä portal cu coarne, sovon, ceaptä, cäiä i fruntar? se poartit capul gol? lamasau cind plou6 se poartä glugä? etc.

Imbricimintea trupului 1. se poarti. he, cämag6.? 'bita& orägeneasc6.? etc.2. se poart6 fotä, urj, vähuc, pästurrt, catrintà, oprege? se poartrt fustä

orä4eneascrt9 barbatu poarti itari, cioareci, izmene san pantaloni? etc.3 bärbatii se incing cu gerpar, carea, chimir? femeile en brau, bräete, bete,

cordon?4. se poarti cheptar, bonditk N'está de ora? se poartä i jerseuri? etc.6. se poartä lecär (real), suman? cojoc, cojocel, saraci, bubou? se poarta

zegbe, zeghim? se poartä scarteici, palton orägenesc? etc.

c) Imbricimintea piciorului 1. se poartä ciorap de Mina, obiele, tureci? sepoartä toloboni (ciorapi grogi de lanA de forma anor cisme)? se poarti ciorapi debumbae sau de mitase? etc.

277

278

2. se poarti opinci ca cine, fiel cale, Cu gurgui san simple, cu cnrelesan nojite °plum de gumä, ghete, cisme, pantofi, sandale, scarpeti? etc.

d) Podoabe gi anexe ca ce se impodobesc fetele, cu märgele, strambuli,ca salbe, cercei, ace de cap? pun flor' in pá'r, struti? logodmca san mireasa punecamina'? hacia' poartit gervetele, baston, baltag? igi pun \rastra (floarea ginerelingi a vitavului)? etc.

II. Datele necesare descrierii fiecdrei piese din port in parte.

a) Materialul din care e fiad: 1 din ce fel de material e ficut obiectuldin lâni, canepi, In, bumbac, imitase, cantee, pele etc.?

2. de unde e procurat matenalul: e cumpirat dela ora? e produs gi prelucratIn gospoditrie? e cumpirat in stare biutit dela ora g san din alt sat, dar prelucratIn gospodine?

b) Tehnica folositi: L la coloratul firelor se intrebumteazi culori vegetale,pregatite in gospodäne? culori chimice cumpirate? san culori amestecate?

la tesutul matenalului tesitura e faena in rizbom? in cate ite e tesutä?e esutil in flon? e datä la pula, in váltome? panza este inilbitä? etc.

la croitul i cusutul hainelorla impodobirea costumului ornamentele sunt brodate pe fir? pe piloarit

(etaminii)? dupi scnsoare (desen pe panzi.)? este aleasi, tesuti, cusuti pe dos? seface gabacl etc.

c) Ornamentica: 1. stalul motivelor decorative este geometric, naturalist saustilizat? daca' e naturahst, ce elemente se preferi elemente florale, ammale,persoane"

2. clispozitia motivelor lia are brodern la gat, pe umeri (altate), de-a-lungul intuncilor, pe piept,, pe spate? opregul sau gurtul are varstele i flonleagezate onzontal sau vertical san combmat? motivele sunt dispuse ntmic, simetric,tira vreo ordine aparenta'?

3 matenalul pentru ornamentici se intrebuinteazi lani, m'atase, coton,armo, lama, strimitará, sarmit (fu), betealä, flutun de metal, mirgele? secoase cipci (danteli), se pm:id gi canafi (ciacuri) de miele pese ale costumului?vestele se garnisesc ca panglici de catifea san ginuri (Tau) sau imitatie de astrahan?

4. motivele tipice i denumirile lor trandatin, stelute, cales, Admita, lunute,coarnele berbéculut etc

6. colont care sunt calonle fundamentale i îmbinärile obignuite?

d) Dimensiuni

e) Croiul sau forma: ce tip de croma are oblectul? de ex. ha are crmalabitraneasci, san cromla mai noui, nemteasci? din ce pi* e compus obiectul gi cedenumin are fiecare parte?

f) Vechime: de cánd dateazi obiectul? de cand dateazi croiala, ornamenticaobiectultu? obiectul este nou, dar de tip vechin?

g) Persoana care 11 foloseste: nume, sex, vitrstä, stuntä de carte, meserie,stare economica i socialä, origine etnick geograficA etc.

h) Provenienta obiectului: 1. e facut in gospodärie? de cine? de fatä, demamá, de lumia, de birbat etc.? cAnd a fost fäcut si ea ce prilej? pentru purtat,zestre, pentru db.'ruit etc.?

e cumpärat? in sat, afarit din sat, in oras, in alt sat, la hälciu, delanegustori ambulanti?

e cäpitat? ca ce prilej botez, nana', näsie, moarte etc.

i) Circulatia motivelor: (provenienta lor). 1. de unde si dela cine e luatmotivul? de pe un costana mai vecina? de pe anal non? dele o fatä bogatli,en vazä in sat, dela o strämä, dela mtelectuah, dela oras? etc.

2 cum si ca ce prilej? la hora, sezätoare? ca ocazia dusului prin tärg sanalte sate? etc.

3. de ce a fost ales tocmai acesta? pentrna asa se poartä aci7 pentruci emai frumos ceca ce se poartä in oras sau alt sat? pentru a intrece pe altu? pentrua se deosebi de alti indivizi sau de alte grupe sociale, geografice san etnice?pentrucä are anumite virtuti magice etc ?

j) Pistrarea obiectului: e partat, e pistrat la ladä pentra zestre? e pistratpentru fata can mare? etc.

k) Folosirea obiectului: 1. este purtat numai la lucra? numai la horä i sk-i:atoare? san este pentru anumite ceremonii nunti, botez etc.?

2 este folosit pentru podoabil? pentru anumite operatai magice? pentru asi-guiaren prestigmlui? ca mijloc de capitalizare? etc.

1) Valorificarea estetici a obiectului: de ce e socotit tramos? pentrucä enon? pentrucä asa au purtat bätränn? pentrudi e scump? tramic, folositor, gren defäcut, pläcut la vedere? pentrucä vine dela oras? etc.

Inventare de obiecte de imbrdceiminte.

Oamenii in genere folosesc multe si variate obiecte de imbeicäminte? sanputine? an si rufärie? cine o poartä? îi reinnoesc des sau nu imbräcämintea? e]dstävreo zi a anului cand trebuesc puse haine noi de pildä Ana non? le spalä dessi ande? care hame sunt mai multe, de iarnA, de varä, de lucru, de särbatoare,de zestre etc.?

Mefterii satului f i ai regiunii, produccitori de obiecte de im-breicciminte: cojocari, croitori (abagii), croitorese, brodeze, cismari,

a) cine e mesterul? nwne, sex, vfirstä, stuntl de carte, stare economicisocialä, nationahtate, provementä? ande isi are ateherul?

279

ande vi-a ficut ucenicia? in sat? in alt sat? la oras? in care oragsi care sat?

ce material foloseste? material cumpirat, produs in casi etc.?ce tehnici foloseste?de ande are modelele intrebuintate? le-a ficut singar? le-a mostenit dela

mesterul precedent? le-a adus din aleé. parte? etc.ande desface produsele? numai in sat sau i in alte sate? in care sate?

B. URMARIREA DIFERENTIERILOR PORTULUI DUPA IMPREJURARI DEVIEATA SI GRUPE SOCIALE

sex: ce poarti, femeile, ce poartrt bärbathvirsta i starea ce poarti cophi, fläcäii i fetele? ce poarti bar-

batii i nevestele, bitrimi si bitrinele? ce poartá fetele bitrine?e) anotimp tA vreme ce se poara, lama, vara, in timpul zilei, noaptea, pe

timp ricoros sau ploios? etc.imprejurin de vieati sociali care simt hainele de lucra, hainele de sir-

bitoare? ce se poarti la diferitele ceremonii nunti, botez, moarte? ctim se imbracimortii? etc.

categorii sociale: ce diferente de port existi intre räzeli, mazili, clac* etc.?stiri economice: bogata, mijlocasi, siraci?categoru culturale: cu seoali faena la ora Ms, la sat, 'A scoali?nationalitate: romini, sasi, semi etc.grupe geografice: din regume, din alto regiuni, dela oras

3) profesium: agricultor, pastor, meserias, funcionar, negustor etc.?Aceste diferente sunt diferente de fapt sau sunt reglementate ì impuse de

grupul social? In acest caz, ce sanctiuni se aplici abaterilor?Marcela Foca

B1BLIOGRAFIE

TILKE MAX: Ostenropiische Volkstrachten in Schmtt und Farbe, Berlin, 1926;IORGA N.: L'art populaire en Roumanie, 192(3; OPRESCU G.: Arta tirineasci la

Buc. 1929; TZIGARA-SAMURCAS: L'art paysan en Roumanie, Buc. 1931;PAPAHAGI TACHE: Images d'ethnographie roumaine, 2 vol. Blic.

f. PLAN PENTRU CERCETAREA GRAIULUI

Dialectologia, ramura linguisticei care se ocupa cu cercetareadialectelor, dateaza din a doua jumatate a veacului al XIX-lea. Ininfatiprea ei de astazi, dialectologia dateaza abia de cateva decenii

anume de atunci de cand Ascoli i mai apoi Gilliéron au pus bazelecercetarei qtiintif ice a graiurilor vorbite.

280

Scopul unei anchets pe teren este de a infatisa materialul lin-guistic al localitatei sau regiunei cercetate in ceea ce are el maicaracteristic.

Materialul acesta nu trebue cules insa la intamplare. 0 an-cheta de acest fel nu °fora linguistului boemai elementul esential:material comparabil.

Astfel do material nu se poate culegx) decat ca ajutorul unui che-stionar pregatit dinainte. Cercetatorul, inainte de a merge pe teren,trebuo sa fie inarmat cu un chestionar linguistic, care sa-i ofere posi-bilitatea sa culeaga informatii asupra foneticei, morfologiei, sintaxeisi lexicului graiului respectiv.

Numarul de chestiuni depinde de timpul pe care cercetatorulil arc la dispozitie si de extensiunea pe care fiecare cercetator vrea sa

dea anchetei sale. In afara de aceasta, chestionarul trebuind sa fieadaptat la fiecare localitate sau regiune ce urmeaza a fi cercetata,numarul chestiunilor nu este aeelasi pentru toate anchetele. Esteins& absolut necesar sa se pastreze un fond de chestiuni comune, careformeaza partea generala a chestionarului. Acest chestionar ge-neral va fi folosit in toate localitatile cercetate si chestiunile luivor fi puse tuturor persoanelor alese pentru studiu.

In afara de aceasta parte denerala, chestionarur va cuprinde siserie de chestiuni speciale chestionarul special , adaptate fie-

earei localitati sau regiuni cercetate. De exemplu, inteo localitate aicarei locuitori se ocupa cu pescuitul, chestionarul acesta special vacuprinde chestiuni privitoare la aceasta ocupatie. Aceste chestiuninu vor fi intrebuintate atunci &Ind se cereeteaza o localitate delamunte, ai carei locuitori se ocupa cu pastoritul; in aeest caz, chestio-narul va cuprinde chestiuni cu ajutorul carora se vor obtinea raspun-suri cu privire la vieata pastoreasea.

Se intelege ca, dad, planul de lucru general (format din chestiunide intrebuintare generala) poate fi alcatuit inainte de a merge peteren (in baza chestionarelor intrebuintate de alti cercetatori), celspecial nu poate fi alcatuit decat in urma cunoasterei prealabile a sta-rilor linguistice din regiunea sau localitatea de cercetat.

De aceea e de recomandat ca ancheta BA se faca in doua etape:prima, de recunoastere, cu chestionarul general (comun), careia iiva urma a doua adevarata ancheta , dupa ce, in prealabil, ches-tionarul a fost redactat definitiv. Prima parte a anchetei da posibi-litate cercetatorului :A cunoasca, in linii largi col putin, aspectul lin-guistic al regiunei si, in baza acestei cunoasteri, sg, poata alcatui ches-

281

tionarul special, care va fi adaugat celui general, formand chestionaruldefinitiv.

Inainte de redactarea chestionarului, trebue alma localitateasau regiunea in care se va face ancheta. Alegerea se va face dease-menea in baza cunoa0erei prealabile a stärilor linguistice respective.G. Paris spunea ca idealul ar fi ca ancheta sa se faca in fiecare lo-calitate. Lucrul nu e posibil: nici timpul 0 nici atatea alte imprejurarinu permit o astfel de ancheta, deat atunci and localitittile din re-giunea respectiva sunt mai reduse ca numar. Ramble atunci ca cerceta-torul sau cel care dirijaza ancheta sa aleaga un numar delocalitäti Rumai. Criteriile de alegere sunt in functie, in primul rand, descopul anchetei. Pentru o ancheta al carei scop este urmarirea ino-vatiilor de limba produse de deplasarile de populatie se vor alege loca-litäti intemeiate prin imigrare; and ancheta are de scop cercetareainfluentelor reciproce dintre doul, limbi, de exemplu, vor fi alese loca-litatile locuite de o populatie de nationalitate clitoral q. a. m. d.

Când nu se urmare§te o problem& speciala (ca mai sus), cicaracterizarea particularitatilor graiului respectiv, este de preferat caancheta sa se fad, pe centre de unitate linguistica. De exemplu, dinteoregiune ca Tara Oltului, care cuprinde peste 60 de sate, se va alegoun numär do localitati (5-10) care, in cadrul regiunei, sa formezecentro de unitate linguistica a regiunei.

°data ce regiunea sau localitatea a fost alma i chestionarulredactat definitiv, cercetätorul ajuns la teren trebue sali aleaga per-soanele pe care urmeaza sa le chestioneze.

Tinând seama de cerintele de azi ale dialectologiei, persoaneletrebuo alese cu bagare de Emma qi in a§a fel inat sa, se obtina in-formatii asupra graiului pe generatii, sexe, clase sociale, deplasari depopulatie, casatorii mixte, etc.

Pentru a culege informatii asupra inovatiilor linguistice produsede factorul generatie" este absolut necesar ca persoanele ce urmeazaa fi interogate sa reprezinte graiul generatiilor succesive (practic: in'imam localitate al se chestioneze col putin 3 persoane barbatiIii femei: una intro 10-20 ani, alta intre 20-50 ani §i a treia intro50-70 ani).

Cand locuitorii unui sat sunt impartiti in diferite categorii so-cial° (proprietari, etc.), subiectele trebue BA faca parte qi din acestecategorii.

Rolul deplasarilor de populatie in modificarile linguistice trebuedeasemenea urmarit. De aceea nu trebue evitate persoanele care provin,

282

In localitatea cercetata, din alta localitate (prin colonizare, casatorieg. a. m. d.).

O ancheta trebuind sa infatiseze realitatea linguistica, din re-giunea., sau localitatea respectiva in momentul and se face cercetarea,cercetatorul nu trebue sa urmareasca numai aspectul arhaic al graiului.E gresita credinta acelora care se adreseaza, pentru obtinerea informa-tiilor, numai persoanelor mai in varsta, acelora mai putin inteligente",sau celor neinfluentate de limba comuna ori literara. Graiul unei

sau unei regiuni nu este reprezentat numai de vorbitori din cate-goriile do mai sus, ci de intreaga comunitate socialä a satului (batrani

tineri, inteligenti si mai putin inteligenti, etc.). Deci, dintre per-soanele co urmeaza a fi chestionate nu trebue sa lipseasca nici aceleacare aunt mai inteligente, care au venit in contact cu limba comuna, etc.

Apoi, subiectele trebue sä indeplineasca anumite conditii generale:sa fie originare din Iocalitate (in afarä de cazul and ancheta are descop rolul deplasarilor de populatie in structura graiului), sa audä bine,sa aiba dantura completä, sa nu aiba defecto de pronuntare.

Avand in vedere cele de mai sus, practic, alegerea subiectelor sepoato face astfel:

Ajuns in localitate, cercetatorul cauta sa stea de vorba cu cat maimulto persoane, discutand cu ei fel si fel de lucruri (despre starea cam-pului, despre originea satului, numarul locuitorilor, etc.). Din discutie

observatie proprie, cercetätorul isi da usor seama care dintre per-soanele cu care a stat de vorba aunt mai interesante pentru studiu.Observatille proprii, facute asupra persoanelor ce urmeaza a fi intro-bate, pot fi completate pentru siguranta Cu informatii dela alticonsateni ai lor (mai ales intelectuali: preoti, invatatori).

Dupa ce subiectul a fost ales, trebue convins de scopul urmarit.E falsa credinta ca subiectul, necunoscand scopul urmarit, intrebuin-teazti un grai mai natural; dimpotriva, este mereu banuitor si in ras-punsurile Po care le da se simte, de multo ori, teama de a nu-1 chp-stiona pentru fixa impozitele, ori cine mai stie ce.

Despre subiectele interogate trebue sa se dea toate informatiilecu privire la starea lor civilä: uncle s'au nascut; unde s'au nascut parrintii si bunicii; deplasärile in alto localitati; timpul cat au stat inalte localitati; stie sau nu stie ceti si serie; ce limbi cunoaste (undecum le-a invatat), a facut arrnata (uncle si cat); e casatorit (ca o local-nica sau straina de localitate), etc.

283

Anumite fapte de limba, caracteristice graiului unora din subiecte,caro au Meat deplasari, se pot explica numai cunosand aceste indicatiido mare importan t& pentru §:tiinta.

Ancheta propriu zisa interogarea subiectelor pune, delainceput doua probleme: a) e bine ca interogarea sa se fa,c& izolândsubiectul sau lasAnd sa fie de fat& §:i alte persoane i b) ce metal&e do ales: intrebarea directa sau indirecta?

Procedeului de-a interoga de fata hind §i alte persoane i s'auadus obiectii mai numeroase deat procedeului de a izola subiectul intimpul chestionarei. Personal, am experimentat i unul i altul §i

mi s'a parut a atunci and subiectul nu este izolat, raspunsurile suntm'ai naturale. Subiectul, intro ai sai (fiindca prin prezenta maimultor persoane" inteleg pe cei ai casei, 3-5 persoane), se simtetnai putin stânjenit, mai degajat qi, deci, raspunsurile stint mai na-turalo. Apoi, am avut de foarte multe ori impresia a atunci and eraude fat& qi alto persoane, subiectul simtindu-se controlat de cei din jur,care cunosc ca qi el graiul, intrebuinteaz5 in raspunsurile ce le da,formele locale (se intalnesc uneori §3i subject° care raspund cu reacredinta).

Dialectologii care au facut anchete cu ajutorul chestionarului,au preconizat, unii procedeul intrebarilor directe (cum ziceti pe aicila cioban"?), altii procedeul nitrebarilor indirecto (cum ziceti la omulcare paze§te oile"?) Procedeul al doilea este de preferat: subiectul inacest caz nu e influentat de intrebare. Dar daca interogarea directapoate fi aplicata la chestiunile formate din cuvinte izolate (cioban,masci, etc.), nu poate fi intrebuintata la chestiunile formato din fraze;pentru obtinerea raspunsurilor la aceste chestiuni nu se poate intro-buinta deat metoda intrebarilor directe.

Obiectia a raspunsul ar putea fi influentat de intrebare este sim-titor mic§orata atunci and subiectul e bine ales §ii and anchetorulprocedeaza cu pricepere i rabdare.

Chestionarea propriu zisa nu trebue facuta nici cu grab& nicicu nervozitate §:i mai ales treime evitate intrebarile repetate, careobosesc §:i plictisesc subiectul.

Raspunsurile obtinute se vor nota numaideat ap cum au fostrostite, fara sa li se aduca vre-o modificare ultorioara. Dach eventualsubiectul revine, singur, asupra räspunsului, se va nota faptul. Se vanota deasemenea atunci and subiectul nu raspunde (fie ca nu cunoa0etermenul, fie ch se jeneaza, etc.).

Cfind se cerceteaza o regiune mai intinsa, este preferabil ca

284

/

ancheta sA fie fAcut5, in zig-zag. Astfel, inteo regiune cum este TaraOltului, dupA ce a fost cercetatA o localitate din partea esticA a regiunei(de exemplu Persani), localitatea ce urmeazA sA fie cercetatA imediatnu va fi una vecinA (?inca, $ercaia), ci una mai indepArtatA (depildA, Siimbeita, Porumbac, etc.). Ancheta in zig-zag, are avantajul c5,anchetorul poate ad' sesizeze cu mai multA usurintA diferitele nuanteale rostirilor locale.

Deasemenea este recomandabil ca ancheta BA fie fAcut5, in doulsau chiar trei etape. Daca ancheta necesita o durath de timp mailungA, realizarea ei inteo singurA etapa de cercetare oboseste, dacA nuchiar plictiseste, pe anchetor, f Acandu-1, f Ara BA vrea, sA-si piardAdragostea si interesul pentru cercetare.

RAspunsurile trebue notate fonetic (cf. mai jos). E bine sa sedea amuriri asupra notatiei fonetice intrebuintatA de cercetAtor, all-tilndu-se si derbctele lui de auditiune; deasemenea e bine sa se indicelocul de nastere si domiciliul anchetatorului.

In cursul anchetei cu chestionarul, subiectul intrebuinteazA, indiscutie, diferite forme si termeni interesanti care, dei nu stinttrecuti in chestionar, esto necesar s6, fie notati.

In afarA de rAspunsurile la chestionar, se vor urmAri termeniimai interesati din graiul local (ex.: zduri, la), indicandu-se intotdea-una sensul.

Deasemenea nu trebue BA lipseascA o cercetare a terminologieiin legAturA cu diferite ocupatii (pAstorit, olArit, etc.).

Se vor culege apoi numele topice, indicAndu-se si starea fizic5(deal, vale, rà,pA) a termenului dat (0 eventuale legende sau indicatiiIn leghturA cu numele respectiv). Tot la fel onomastica, cuprinzandnu numai numele de botez, familie si poreclele, dar si numele de ani-male. La onomasticA e bine a& se indice si frecventa diferitelor nume,ca si criteriile dupA care se pun numele. (Creiciun hinder), s'a nAscutIn ziva de CrAciun; Vaszle fiindcA asa 11 cheama pe nas, etc.).

RAspunsurile la chestionar oferg, informatii mai ales cu privire lafoneticd si morfologie; informatiile privitoare la sintaxg, sti-listich, etc. se obtin mai greu prin intrebuintarea chestionarului, pen-trucA, chestiunile prin care se obtin asifel de informatii aunt formatedin fraze si acestora nu li se poate aplica deck metoda intrebArii di-recto, care influenteaz6, mai usor rAspunsul. De aceea e bine eaanehetorul sg, caute sA fac& cateva inregistrAri fonograf ice in fiecarelocalitate c,ercetatA.

Deoarece fonograful nu e la indemâna oricui, trebue ea proble-

. 285

mele indicate (sintaxa...) sä, fie urmArite prin discutii variate ca dife-riti vorbitori cu care anchetorul vine in contact.

Din acest fel de discutii anchetorul va culege si o serie determeni vechi care nu se mai intrebuinteazA decAt rar in graiullocal (ex.: custa, pedestru, vintricel, etc.).

0 anchet6 depinde in foarte mare mAsurA si de calitAtile sau de-fectele anchetorului. De aceea cercetAtorul e dator BA dea toate aml-nuntele asupra felului cum a fAcut cercetarea asupra notatiei, asupradificultätilor intämpinate, asupra evenimalelor erori faults in modulde a pune chestiunea, etc.

Informatii pretioase, indemnuri si sugestii asupra anchetelor dia-lectale se pot gisi, intre altele, la Sever Pop, Buts et méthodes desenquêtes dialectales, in Mélanges de l'école roumaine en France",1926; Al. Rosetti, Linguistica in cercetarea monograficii, in ViataRomäneascä", XXII (1930), nr. 7 si. 8 (si extras), si in amehetele Labo-ratorului de foneticA experimentalA", publicate in Bulletin linguistiquo"(vol. IIIVI). ,AmAnunte asupra modului cum s'a f Acut ancheta pentruAtlasul linguistic al Romania se gäsese in introducerea primului volum,apArut do curänd.

Chestionarul ce urmeazA a fost alcAtuit in asa fel incAt sa se ob-tin& informatii asupra particularitAtilor mai de seamA din diferitelenoastre graiuri (pronuntarea diverselor categorii de e, palatalizarealabialelor, etc.).

El cuprinde un fond de chestiuni comun celorlalte anchete Muteasupra graiurilor românesti (Weigand, anchetele asupra graiurilor nord-dunärene, publicate in Jahresbericht des Instituts ftir rumanischeSprache", III (1896) si urm., Al. Rosetti, Cercetclri asupra graiuluiRomeinilor din Albania, Atlasul Linguistic al Romdniei qi ancheteleLaboratorului de foneticA experimentalA", publicate in Bulletin lin-guistique", III (1935) si urm.).

In awl de aceasta, pentru fiecare localitate sau regiune chestio-narul trebue complectat cu o serie de chestiuni special° fiecärei loca-litAti cercetate: Astfel, pentru o localitate ca LApujul de sus, deexemplu, se vor adäuga chestiuni care sä, cuprindä vocala e (ii) sau dif-tongul ea (a) dupA p, b, y, f, m; sau, pentru o regiune ca NAsAudul sevor adAuga chestiuni prin care sa se observe rostirea pp pentru ps,(lzptcl, pedeptesc), etc.

lath' chestionarul (este aci numai chestionarul chruia i-am zisgeneral", care se va completa, pentru fiecare regiune, cu chestio-narul special"):

286

1. cap 1 44. gold2 par 45. picior3 piepten 46. merge (a)

creer 47 gentinchefrunte 48. &Elicitochiu 49. talpaalbeatä. 50. osvedea (a) 51. peespriinceana 52. miduva

10 geana 63. singe11. tampla 54. van.12 nas 55. tata. 4

=a 56. mamagura 57. tata vitreglimba 58. mama vitrega,dinte 59. bailie

17 buza 60 burners18. milieu (a) 61. barbat19 obraz 62. femme

mustata 63. sopebarba 64. fecior

22 ureche 65. failauzi (a) 66. copilgat 67. frateumir 68. sort',"subsuoara 69. nepotbrat 70. nepoatacot 71. unchiu

29 mina 72. mittugepalma 73. varpumn 71. verigoara

32 deget 8 75. ginereunghie 76. norapiept 77. nag

35 pantece 78. nageplanatin 79. fiuinima 80. finaficat 81 mirefiera 82. =cash*riranche 83. mina'mijloc 84. copil din florispinare 85. gemenivira spinlrii 86. viduv

IPentru

fiecare nume se va intreba si forma de plural.Pentru verbe se vor culege gn diferde forme de conjugare.*I chfentele nunun ale degetelor (arMáfor, etc.).Se va urmin el felul in care sulnectul se adreseazi fiecAnn grad de rudenie Wheals, Mc, Me, sic.)Numele pe vfirsti (mans, clam% etc.).Numele odor pe virsti (m1.1, cirlan, WHO.

87. vacluvii88 cal

iapliarmasarmanz 5

92 herghellegeachingicapastruhathambouvacataurvitelviteaJunejunincilbivolbivolitivite (colectiv)porcscroafi

110 vier111. purcel112 purcea113. untura111. slanina

gonecocog

gamaclogca

119: pui (gi fem.)ouritoiratä&cangascapasen i de curte (colectiv)Dale

berbecmielmea 8

287

stearpraturmaciobaustana

131. strangalapte

136 smilntanichiagcasbriinzacorastäurdä,zerburduf

141. ciime145. cites116. catel

pisicapisoisoarece

160. sobolansarpeviermevemnzidimineataamiazivecerme (chinche)searamiezul noptiiiloaptezori de ziaziierialaltaieriratlinepoimainesaptaminanumele zilelor saptamann 212. visinlima 213. prunnumele lunilor 9 214. dud isan 215. nueprimä'vari 216 piersecvara 217. siimbure

288

toamnälamascarelimaste-a 9

luceafirsemnnorploaieploua (a)

181. curcubeuumbrelä.zapadä.ninge (a)

188 ghiatä'slutbrumaceatamulltunafulgeraviscol§es

valedealmunteyidpiatrapacluresatulitidrum 9&therepiatäplaimär (pomul si fructul)par

211 cues

gradingzarzavatsalatärosiiceapausturmcastravetebreanmorcovfasolecartofsalcieplutä

231 fagmesteacinfrasincarpensalamiarbori (colectiv)täia (a)grailporumbsecaräoväzsemänn (a)secerefilingpainsrnamaligacarneplugbrazdä.pirtile plugului II

261. canepapanzacamas°hepieptarserparcioareciizmenepälarie

260 pantf261 =rap

7 Se vor colega, cfind se cunosc, tp numtnle vechi (gerar, faur, etc.)8 *1 numele difentelor constelatu.1

e Se vor urmhn, cu sensunle lor, st termenn stradd. bacilli". cal., f osea. etc.n Punimdu-t-se intrebarea ,,ce pomt cresc pe am ?", subtectul va ft Mast alum si spur& =gun11) Plugul, ca sit alte unelte uzuale, se va fotografta sau se va desemna.

262. opinca 297. aripi 334. pantofar263 obialä 298. ewe 335. fierar264. pat 299 lup 336 brutar

cearceaf 300. vulpe 337. micelarplapoma 301 urs 338. macelinesaltea 302. iepure 339. carneperinä 303. nezure 340. primercasii 304. albina 341. notarpridvor 305. stup 343. serie (a)mask' 306. miere 343. pretorscaun 307. viespe 341. prefectlanta 308. biserica 345. ministrnsedea (a) 309. preot 346. avocetsoba 310. clopot 347. judecatorcol 311. turn 348. perceptorpivnita 312. altar 349. jandarmuse 31'3. germ 350. judecatonechata 311. cruce 351. tribunalinclude (a), 315. groapä 352. scoalli

deschide (a) 316. mormint 353. innilitorcui 317. cimitir 354. cremafier 318. calcium/. 355. hartiecurte 319. vui 356. mihariesura 320. vita de vie 357. recrutare

284 grajd 321. beat (betiv) 358. soldat285 iesle 322. bea (a) 359. ofiter -

fimie 323. pavane 360. automobilear 324. tutun 361. tren

288 root/. 325. fumez 362. bicicleti289 feresträu 326 zahar 363 anon290 vrabic 327. bomboane 364. doctor

nindunica 328 dulce 865. medicamentpornmbel 329. lamp/ 866. spitaluhu 330. cbibrite 867. farmacie

291. mierlä 331. aprinde (a) 368. tuberculozäbarza 332. petrol (gaz) 369. numärätoarea II

pasen (colectiv) 333. stela

sarbitorile marl isculorile "Coarnele berbecului sunt mariPana cocosului este ea secereaGämile noastre stau in curteGases e bung, dar giiscanal e ria

Closca vede de poiVulpea e vicleani

378 Purecele te musedSalcia ereste la margineTra.ndafirul miroase frumosAm inghitit un sambure

13 Subiectul va fi lint ai numere pfini In 22-25, apou va numira din 10 In 10 gi dm suti In suti.13 Incepfind cu Anul Nou, aulmectul va fi Meat si apuni Bulgur ea pramuce" man nuu !ant.It Pentru aceaata Be va arita autnectului ddente otnecte colorate (crown, hartie, Oda., etc.)

289

382. Vinnl acesta e amar 387. Am fost bolnav gi mi-a citzut pärul din capFemeia tese 388. Calnl merge la pasAcesta e un hot 389. Am Weida o rat-smug de portunbAm lust o 'nisei gi 1-am Impuscat 390. 451 climaga murdarg

383. Esta phn de praf 'Ana in vArful capului 391. Fata aceasta spa1ä haine la ran

Pe ltmga ancheta cu ajutorul chestionarului, cercetatorul maipoate urmari i alte probleme in directa legatura cu limba.

Astfel, acolo unde se gasesc, se pot cerceta limbile speciale din-tr'o comunitate linguistica oarecare; terminologia diferitelor categoriide ocupatii (tAmplari, zidari, etc.); la orap, limba ixtahalalelor to.

a. m. d.Interesant este de urmarit qi limba scrisa a color dela tara.

Pentru aceasta se pot urmari diferitele scrisori ale taranilor, eventualeleacte (contracte, procese-verbale) redactate de tarani.

Deasemenea, poate fi cercetat sistemul de comunicare prin ge-sturi (cu mâna, cu ochiul) sau alte semne deosebitoare de limba vorbita.

Transcrierea foneticii

Notatia fonetica a materialului cules este absolut necesara. Nefiind posibil sa se noteze toate nuantele vorbirei, anchetorul estedator sa adopte o notatie care sa fie simpla i clara; et tie seama deposibilitatea de a nota repede 0 exact, ca i de posibilitatea de a fitiparit §i cetit.

In cele ce urmeaza infatiOna un tablou al seranelor fonetice ceurmeaza a fi intrebuintate. Este notatia fonetica adoptata pentru an-chetele Laboratorului de fonetica experimentala" din Bucure0i.

Cfind anchetorul inregistreaza sunete pentru care nu are semneIn tabloul de mai jos, va intrebuinta un semn conventional, pentrucare va da apoi toate indicatiie necesare.

=a din lit pat, ea5i--= sunet intre a gt oa (apropiat de oa): kar (Binat).

.0

a din ht. mar.deschis §i lung. beelrekti (Ardeal).

11 --= sunet Intre o land (Moldova).

S = e din lit. merg,

= e deschis fr. Pare

i= e, mai descins ea A: (Ardeal).

i= sunet Intre A gi e: sed, tses (Ardea.1).

= e Inchis.

290

E = sunet intre A si 8 (deschis): Aide (Ardeal).

J=i din lit. ¡n.in.

1= i final de duratä redusii- oamerif.

= stmet hatre I si 1: singur (Ardeal).

1=i deschis, mai lung: tundí (Moldova).

=.. CO din lit. cînt, in.

o a din lit. rog,

sunet intre o si oa: sókrA (Ardeal).

y = y din fr. y. uc (yaw, yey).w o u din fr. oui (wom).

k = c din lit. casi cap; numai dad se gäseste inainte de a, i', 0, uI= un et intre k i g: kavaler.

C o g D chn lit. cer, cine.

sunet intre 6 si A: der (Hayeg).

ii = a palatal: puhte, pkg.ts = j din lit. t!rj, PAW.

sunet intre t' i : partie (BAnat).

sunet tare t i d: kinttdui lit. .6 tarje.

sunet intre (mai aproape de b.=_- r vibrant. 7-1w.

= r uvular: iAw (FArseroti).

= 9 (+ e, 9 din it. gem, deget.

j=j din ht. Joc,dz = zz din lit. lazzarone.

z = sunet intre j. l g: iok.di = sunet intre d' çig (mai apropiat de g): tundie (Banat).

is.=gama grecesc n -gr: astos.

Senine diacriticedupä o vocalii inched accentul &name al cuvtintului bihe.

4. sub o vocalA indicii primal element al until diftong crescind peatrA 2a1S.

deasupra unei vocale India riasalitatea acelei vocale om.

deasupra sau Iiingi o consoani noteazii o consoani mulatA (g, 11., etc.).

a sub o consoanA in functie silabicl: Anpirat.

c indicä exploziunea unei consoane: lap' te, _kap'.

Sunetele abia perceptibile se vor nota cu semne ma: miel puse ma, sus:akas frats

sau consoanä.

291

Nu se va intrebuinta nici odatA apostrof al (poste fi confundat ea prima, carenoteaili muierea consoanelor, sau cu apostroful intors, care noteazi o explozie conso-nantici), ci numai träsätara de umre.

Se va indica intotdeauna local accentului de intensitate in cuvintele in careaccentuarea e diferitä de accentuarea limbei literare ex ): akolo' spre deosebire deako'lo ; se va nota deasemenea, dacá exista', diferenlele cantitative, de ritm, etc.

D. gandru

g. PLAN PENTRU CERCETAREA LITERATURII POPULARE

GENERALITATI

Oricare ar fi punctul de vedere din care s'au privit problemelein legatura cu vie*, spiritual& a satului, sociologic, antropologic,mitologic, religios, magic, istoric, istoric literar, folcloric etc. qi ori-care au fost sistemele care au cautat sa-0 revendice paternitatea stu-dierii, interprearii oi explicarii fenomenelor sociale, sectionând t;;i

clasand in moduri diferite mecanismul social qi functionarea lui, unconsens tacit s'a stabilit intro cercetatori prin fixarea unitaraprintre diferitele categorii de productiuni populare 0 a color carear putea fi numite de ordine ideaki pentruca se raporta la sferasuperioara de gandire 0 simtire a omului simplu, la partea poetic&a vietii lui"... (0v. Densufianu, Folklorul, ed. II., Bucure0i, 4987,pag. 20).

Aceasta categorie de fapte a preocupat qi va preocupa intotdeaunape psibolog, pentru a desprinde din ele vieata sufleteasca a popoarelor,largind mult domeniul qi concluziile etnopsihologiei, pe estetician,care va gasi intotdeauna margaritare noua, in care cristalizarea fru-mosului sa depa§eascii utilul, inaltandu-se spre etern, pe sociolog,pentru a vedea chiar tii prin aceasta categorie de fapte care reprezintaun permanent element integrat in sistemul de conditionari qi func-tionari interne 0 externe al unitatii sociale, in ce masura legile para-lelismului social coordoneaza vieata societatii, pe istoricul religiilorcomparate, care va cauta culturi stramoe0i pagane sau creOine,pentru a le raporta la formele primitive ale altor natii, pe istoriculde literatura, comparata sau nationala, care va cauta existenta qi cir-culatia unor teme, pentru a, le integra in tematica universala, a

292

releva caracterele etnice ale acestor teme universale si a le pune inlegaturA Cu operele literare mai noi, cu traditia scrisA, c&ci a ,,Se)-para in chip arbitrar literatura popularA scrisO de cea oralA si de artapopularA, inseamnA a tAia firele care leagl organele de vieatO a ace-leiasi entitäti sufletesti: cultura romaneascA, (N. Cartojan) oripentru a desdoperi motive de autenticA creatie nationalA etc...

SENSUL CERCETARII

Delimitarea conceptului. Inainte insA, de a intra aclamoin problemele care ne intereseaza, vom trebui sh facem o precizare.Faptele ideale pe care le mentionam mai sus au fost diferitinterpretate pana acum, de aceea a variat si denumirea lor. Totusise pare e& tot a existat o intelegere unanima atunci cand, prin analogieCu fenomenele similare ale straturilor sociale culto, s'a adoptat termenulde literatura. ConsideratO uneori ca o totalitate a plAsmuirilor mintiipoporului", analfabet sau alfabet, dar care trAieste in comunitati so-ciale rurale, literatura zisl popular& nu si-a fixat intotdeauna dome-niul sau mai bine zis categorille de fapte pe care le implica. In-diferent dacA creatia are o genez& individuala sau colectivA, clac&

locul originii apartine grupului etnic romanesc sau nu, dacA elementulgenerator apartine sferelor tArAnesti sau nu, daca existenta si cir-culatia unei creatii oarecare a fost sprijinit& pe o traditie °rala sauscrisg, cercetarea acelei creatii, de vreme ce exista si se constata la unmoment dat in mediul täranesc, trebue integratA in literatura popu-larl si studiat& ca atare. Se ajunge astfel la conceptul larg al orien-tArii mentalitAtii satului in si prin activitatea Merar& Dup& cumstudiul muzicii populare s'a schimbat in ultima vreme catre studiulviefii nruzicale populare (q. Brrliloiu), studiul literaturii popularetrebue sA se indrepte catre studiul viqii literare populare.

Numai prin prisma aceasta, se pot vedea diferitele valori ale unuimotiv oarecare, constatat inteun timp si loe dat. Este foarte intere,sant ea prezenta lui a fost semnalat& in fondul primitiv al popoarelorsälbatice, in mediul cult sau tOrAnesc al popoarelor civilizate, in car-tile de lectura de origini diverse, care au peregrinat peste granitelepolitice, formand hran& sufleteasca generatiilor, si ca descoperirealui si in sanul poporului romanesc oferA perspective depártate delucru, pe baza textului literar pur. Dar, acest text literar, nu estenumai obiect de muzeu si arhivA, ci mai intai un element viu, care

293

tríete nedespArtit de fling, si mai mult, este o individualitate proprie,cu o vieatA, o trdire specialei, subjugatA unui anumit intreg social. Inprima fazA, ihi vieata acestui intreg social, noi trebue descoperimrostu1, folosinta, necesitatea, prin urmare vieata externa a motivului.Dar, aceastA cercetare, in totalitatea fenomenologica a societAtii (Her-seni-Stahl) nu apare singularA; ea este continuat6., in o a doua fazA,In cea a legAturilor reciproco ale motivelor, in Malta internd a comple-xului de motive de naturi si tendinte diverse a documentuluiconstatat. Un motiv, desi individual, nu apare niciodatA singur, eleste integrat lute° intrepAtrundere ca altele, determiniindu-se ceace am invAtat BA numim contaminare. Vieata motivului insA merge maideparte, inteo a treia fazA, in cea de vieatei internd pro priu zisd, sauinchisei, in care suportA anumite alternante si variatii. DouA marturiiale aceluiasi motiv nu se pot niciodatit suprapune perfect, gäsind pestetot, o caracteristick o expresie etc. care apartme informatorilor no-

%

stri, desvAluind moment° psihologice si spirituale specifice lor.De aceea, compararea si confruntarea variantelor si a contami-

nArilor, ca discernAmilntul care fixeazA valoarea lor, ne pot fi foartebune instrumente de lucru pentru studiul psihologiei populare, gustulfilpopular, circulatiei si frecventei, localizArii si chiar istoricului mo-tivelor.

Se poate vedea din cele de mai sus, ea limitarea manifestarilorspiritualo populare nu se poate face la inamplare si nici dintr'un punctde vedero unilateral. ConstatAri paralele, ca cea a motivului Andro-medei, al luptei voinicului cu balaurul pentru mântuirea fecioarei, fiesub forma basmului atat de cunoscut, fie sub cea a baladei Ivan Ior-govan, fie sub cea a le_gendei religioase a Sfântului Gheorghe, ori ceaiconograficA a a,celuiasi BMA (N. Cartojan), ne spun foarte mult sine ingAduie BA pornim pe baze mari de cercetare in care sg, scoatemla ivealit si sA explicAro, totul, inceptind cu deosebitele aspecto alemorfologiei motivului qi sfarsind cu utilizarea rdspândirii lui in spatiu,pentru a putea descifra evolufia lui in timp (D. Caracostea), bazo carenu se pot gAsi dead inteun sistem dinamic, un sistem sociologic, caresA ingAdue studiul vietii literare a obstii sau a unui individ, a subiec-tului", ca si a literaturii insAsi, a obiectului"; un sistem, care sApermitA ea din ingemeinarea sociologia i ltterard BA se desprindA va-loarea etnica a motivelor i aportul etnic cu care societatea noastrA lo-ainzestrat qi transformat, pentru a le putea pune apoi pe plan comparat.

294

ME TOD A

Teoria sociologica. 1. Imbräti§änd ca metoda, sistemul celmai dinamic §i mai cuprinzator posibil, va trebui deci sa se aratecum apare literatura popular& in complexul fenomenului social, con-tributia, socialului in miqcarea literal-A a satului qi deci realitatea deter-minantilor manifestärilor spiritual° qi relatiile lor §i apoi oglinda so-cialä a acestor manifestäri literare, adica intrevederea prin ele a so-cialului.

Cu alte cuvinte, problema care se pune este: exist& o armonie, ocontinuitate qi o interferenta permanentä de influent° sociale, care austräbhtut qi prin literatura popularä, conditionfindu-i geneza §i con-servarea qi. e posibilä aprecierea faptului social prin prisma eisau, existä' o disonantä intre aceste variatiuni ale socialului care poateretine aceastä categorie de manifestäri de o parte?

Prin definitie cura am väzut §i mai sus aceast& disonantä,nu poato exista.

tim, avänd in vedere conceptia sociologich a §coalei bucure-§teno (D. Gusti), ca sAmburele vietii sociale este vointa socialä, carereactioneaet determinatä, de cele patru cadre: cosmic, biologic,psihic qi istoric, prin patru categorii de manifestdri: economice,spirtuale, politice qi moral juridice, manifestäri pe care le intälnim intoato unitätile sociale ale satului. Cadrele actioneazä asupra manifes-tärilor prin o multime de factori, care toti la un loe, dan naqtereparalelismului sociologic, atät intern, intro cadrele extrasociale i celesociale, po de o parte, §i intre manifestärile constitutivo §i regula-tive pe de altä parte, at qi extern, intro ansamblul cadrelor §i al mani-festärilor.

Po baza acestui sistem, literatura populara, fiind o mani-festare spirituala constitutiva, vom vedea ea:

A. a) Ea va fi conditionatä, de toate celelalte cate gorii de ma-nifestar; spirituale, care o vor determina atät pozitiv, cat §i negativ.De pildä, gustul de cetit, lectura, cartea in sine, aunt tot manifestärispirituale constitutive; Iris h, Cu eät acestea crew, ca atilt arta povesti-tului va scädea, iar cäntecul poporan cedeaz5, celui pseudoartistic,de obiceiu orawnesc, a cärui artificialitate in mediul täränesc esteadeseori atät de izbitoare, observându-se fenomene analoage cu cele pri-viioaro la limbä, unde locul formei dialectale ill ja uneori, sub influenta

295

scoalei,amestecuri de grain orasenese i literar.Procesul acesta se poatesezisa in toata evolutia.lui, mai ales, in raport cu stiutorii de carte.)Faptul ea un informator din Nerej (Vrancea) ¡mi povestea Genovevade Brabant, la care adauga ca o cetise nu de mult, dinteo carte pecare a mai dat-o si altora marturisire interesanta atat pentru cir-cul(qia f i infLuenta acestor &Ili de origine cultd n popor, cat si pen-trud informatorul nu ignoreazd izvorul imediat al motivului, pe carenu l-a invatat din auzite si pe care l-a transmis mai departe, impru-mutand textul, iar nu ca in cazul altei informatoare, analfabeta,care isi aducea aminte foarte vag, a,ceeasi poveste, auzita in urrna cumulti ani, dela mama ei, tot analfabeta ne poate fi un document demaro pret. Nu le vom inmulti aici. La fel, Bunt si corelatiile cu celerlalte manifestari spirituale. Cele de arta plastid, apoi religiosul, ma-gicul etc.. aunt unite organic de literatura.

b) Manifestdrile economice conditioneaza si ele inteun modfoarte accentuat literatura populara. Problema a fost discutata de mul-te ori do sociologi, istorici si economisti. Uneori, cu eat starea econo-mica a unei unitati sociale este mai rea, cu atat si productia si cir-culatia literaturii populare aunt diminuate sau invers. In mod evident,and intr'un loe, ocupatia de capetenie este pastoritul, putandu-seusor observa indiciul economic, vom vedea in mod precis in acel me-diu, o literatura populara in care caracterul predominant va fi col pas-torese. O schimbare insa de ocupatii va aduce cu sine trasaturile ca-racieristice ale indeletnicirilor color noua, fenomen vizibil destul debine, in literatura populara a Nerejului, de pilda.

e) Manifestärile politice vin si ele cu o noul serie de condi-tionari; nu ins& in masura color economice si ca un raport al lorfata de literatura de anterioritate iar in cazul cel mai rau, de simulta-neitate, si de sigur niciodata de posterioritate. Intre determinanteleexterno alo satului, san mai precis, internationale, fenomenul politiccare a avut cel mai mare rasunet in toate satele noastre, a fost faraindoiala, razboiul mondial. Plecarea in razboiu, despartirea de familie,de mandra, de prieteni si de sat, vieata de transee si de lupta, ea siintoarcerea ads& dublate de suferintele celor ramasi in asteptare

se reflecteaza admirabil in literatura populara, atat ca prilej alcreatiei, eat si ca agent al transmisiunii motivelor.

d) Manifestdrile moral-juridice au si ele rolul lor. Etica este unuldintre caracterele dominante ale literaturii populare i permanentulsentiment al puritatii morale este un regulator al ei, usor de ohservati

296

In toato uniatile sociale ale poporului romanesc. In ceea ce privestejuridicul, se pare ca conditionarea lui e mai redusA. Totusi, nu numaiodatA, mentalitatea popularA reactioneazA printr'o falsA analogie cueroii populari de altA data, in fata conflictului dintre justitie si cAlc&-torii ei, degajand legend() i balade, mai mult sau mai putin hibride.Tot ca o determinare moral-juridica, literatura popularA prezintA ne-sfarsite specimene arhaice in care se intrevede regularea socialului,dui:4 conceptia popular& anterioara unei unificAri juridice a satuluinostru.

B. Pe langA aceste cònditionäri speciale, exercitate de celelaltemanifestari fie individuale fie asociate care la randul lor suntconditionate in proportii variaeile de literaturA, aceasta mai e deter-minatit si de ansamblul cadrelor, asupra cArora nu ne vom opri acum,pentru a nu da o desvoltare prea mare acestor LAmuriri".

4. Din cele de mai sus, vedem cA in afara esteticului, literaturapopular& contine in existenta ei, o multime de valori indispensabile, alecAror relatii se pot foarte bine determina.

Dar in acelasi sistem, in afar& de cele discutate si pe Pang& ex-primarea conditionaxii pe care literatura popularl la randul ei, ar avea-o

si sociologic trebue s'o aibA fatA de fiecare dintre celelalte ele-mente sociale, fiind fapte cu structuri complete, comportA fat& de uni-tatea socialA in intregime, ca i fatA de lumea inconjurAtoare aceleiunitAti examinate, anumite funcOuni.

Nu vom intra aci in desbaterea acestei probleme, ci vom da unsingur exemplu.

Functiunea principald a cantecului popular, de obiceiu, este ceaesteticA. Adeseori, insA, aceastA functiune decade in favoarea altera.Astfel, cântecele ostasesti au de multe ori functiune esteticd, dar decele mai multe ori peste estetism ele simbolizeazA stasietoarea,drama a despArtirii, atilt de intens trait& de popor. Cantecele de pie-caro la oaste se cant& in diverse ocazii. In momentele plecArii insknu textul cantat i nici chiar melodia nu intereseazA. Mergand ingrup, Po ulitele satelor, cantecul recrutilor cantec care poate fi side alt4 naturA, nu numai de cAtAnie auzit de departo, nu star-neste interes prin cuvintele sau melodia lui, care s'ar putea ascultasi din depArtare sau din cask ci prin insusi faptul cA cineva pleac&din sat, pe care cei care aud canteculvor s&-i vadA, sa-i stie cineaunt, s&-i priveascA inteun mod special si petreacA cu ochii i cugandul. Este aici, un semnal, un rAmas bun, un semn de o anumitA im-

297

portal*, o funqiune neesteticii. Nu numai cdntecul, dar povestea i

povestitul, proverbul i ghicitoarea, etc... pot avea o sumedenie de func-tiuni, asupra carora vom reveni pe rand, cu alt prilej.

Reactiunea vointii sociale, fata de cadrul biologic, se vede, prin-tre alto manifestari si in literatura populara, care a prima si altodeterminari, cum am vazut mai sus. Cantecul popular, de pilda,°data structurat complet, va putea, alaturi de conditionarile pe carele exercita, sa pastreze si acele caractere biologice, acole semne, dincare se poate vedea indicele varstei cantaretului, eventual creator sideci de cine trebue cantat mai departe, sexul celui care 1-a cantat sideci sexul color care trebue sa-I canto, gradul spiritual al cantare-tului, profesiunea etc., prin urmare o sumedenie de simboluri §3i func-tiuni, caro nu aunt altceva decat proprietatile lui, provenite din com-pleta-i structurare a conditionarilor paralelismului social si care con-ditionari nu se pot intelege decat cand se cunosc toate structurileaceluiasi paralelism social.

5. Din punct de vedere formal, literatura populara oglindeste inlama determinärilor primito, anumite elemento care apartin, la randullor, f io cadrelor, fie mamfestarilor. Nu voiu sublinia decat importantacadrului cosmic, care ramane una dintre determinarile esentialepentru literatura, nu numai prin sugestiile descriptive pe care leemand, dar si prin misterul pe care-1 ascunde si care se revarsa asu-pra agentilor literari ai satului. Natura le dell motivele, comparatiile,reprezentarile necesare, ori de cate ori vor al exprime imaginile celemai discrete. Elementele botanice ocupa in directia aceasta, locul intaiu,atat pria frecventa lor, cat si prin sensul spiritual pe care-1 au inconceptia populara. Prezenta lor s6', zicem in poezia populardeste explicabila din doua motive: sau au numai o valoare simpla, for-maid., a cuvantului, cea fonetica, pentru rima si pentru alte nece-sitati ale versificatiei, sau aceasta este dublata de sensul spiritual ma-gico-religios pe care majoritatea plantelor il au in credintele si su-perstitiile poporului si integrarea lor inteun cantec este strans legatade esenta sentimentului, plasticizand fantazia cantaretului. Acest gende elemente, fizice, geografice, toponimice, onomastice etc., cercetatamanuntit, poate inteo oarecare masura, chiar ajuta la indicarea me-diului genezei unei anumite imagini, caci, la inceput, ele au aparutIn poezia unei anumite regiuni si a unei anumite ocupatii, care maimult sau mai putin se pot surprinde in acele imagini, cu totulallele in poezia haiduc,easca sau pastoreasca fata de cea plugb,reasca.

298

Principii practice. 1. Fata de aceste fapte, pozitia cer-cetatorilor nostri s'a schimbat prea mult si de aceea si lucrarile carear fi putut determina directii metodologice sunt foarte putine. Cu odefinitiva sistematizare de lucru, care totusi nu va putea ignoraputinul ce s'a lucrat pang acum, poate nu va intarzia.

Cu gandul acesta, insemnam aci, intre alto planuri de cercetare so-ciologice, si acest proect de indrumeiri in studiul literaturii populare; nue vorba deci do un chestionar in sensul strict al cuvantului, fiindca maiintai un atare chestionar e mult prea greu de injghebat astazi la noi,cand no lipsese luerari de baza, ea bibliografii, inventare de motive sichiar culegeri suficiente, prezentate stimtific, si al doilea, fiindca,data fiind imensitatea materialului de literatura popular& si variatialui dela regiune la regiune, dela sat la sat si dela individ la individ, unchestionar tinzand a fi cat mai complet se poate confunda cu un buninventar. Si, deoareee am ajuns la o chestiune de mare important&pentru intronarea unor cercetari serioase de literatura popularä, in-crustam absoluta nevoie a unei bibliografii generale a folclorului ro-mânesc care BA fad, util cercetatorilor materialul vast si ignorat dinrnultimea periodicelor din toate colturile tarii, a inventarierii dtferi-War cate gorii de motive existente in domeniul romilnese, pe baza aceleibibhografii si apoi, in al treilea rand, alcatuirea pe baza celorlaltedouá feluri de lucrari, de corpus-un i mari si selectionate din materialulexistent, pentru a avea in once clipa, evidenta intregului bagaj depovesti, balade, cantece, ghicitori, etc., cel putin asa cum avem pie-verbele, prin stradania lui Iuliu A. Zanne.

2. Un proect de indrumari in studiul literaturii populare implicadoua faze, atat ca orientare a cercetarilor, cat si ca tehnica a lor.

A. Ancheta: pregatirea si efectuarea ei, sau mai bine zis,organizarea lucrului pe teren pentru colectarea datelor necesare.

a) Ancheta poate fi de mai multe feluri: ancheta' gen erald, andse studiaza o individualitate sau o unitate sociala oarecare, de exemplu:familia, sezatoarea, satul, regiunea, grupul etnic in intregime, inten-tionandu-se a se prinde, comparativ, din materialul adunat, caractereleunitätii, motivele existente, dinamica, circulatia lor etc.., si anchetei in-dzviduald, and pe anchetator 11 intereseaza numai o problema anu-mita, un motiv, sau doua, si le urmäreste circulatia, frecventa sivariatiile inteo unitate sociala sau in mai multe, pentru a lefixa topografic si cronologic ariile de raspandire, diferitele lor zone sieeventual localizarea lor, catre care tinde metoda istorico-geografica.

299

(K. Krohn, J. Polivka). Prin urmare, atunci cAnd vizAm o cercetarede ansamblu a unitAtii, avem anchet6 generalA, iar cAnd vizAm anu-mite probleme precise, avem anchetA individualA.

Do obiceiu, s'au avut in vedere, in cercetArile de pAnA acum, an-chetelo generale, avAnd ca bazA satul qi uneori regiunea. Nu cunoa-Oem Ind, s& fi cercetat cineva probleme pe anumite personalitAti ge-neratoaro sau conservatoare, ale satelor qi pe familiile in care auntintegrate acele personalitAti qi mai departe, pe ramificatiile de in-rudiri ale membrilor descendenti ai acelor personalitA,ti i familii, carepoartA, cu ei bunurile spirituale in care au crescut. (De o incercare deacest fel, imi vorbea P. StefAnucA in urma observatiilor Mute inteunsat basarabean).

Ancheta pe regiune nu poate fi decAt un fragment in spatiu,dinti'o serie de anchete individuale. 0 ancheth de ansamblu pe regiunetrebue sit fie o incercare de luare de contact cu multimea de pro-biome po care le pune qi nicidecum o cercetare pAnA, la epuizare, carose poate aplica numai unei unitAti mai mici. Motivele de basm, debaladA, de liricA, proverbele, ghicitorile sunt in majoritate elemente decirculatie universalA. 0 delimitare a lor pe regiune e greu de fAcut.De aceea se impune urmArirea lor spArgAnd granitele regiunii i chiarale grupului etnic, pAnA in toatA intinderea lor, pregAtindu-le reluareaIn cadrul international. Se impune, deci, ca qi in cazul satului peo scar& ins& mai redusA dupA o anchetA generalA de recunoa0ere,aberdarea humai la anumitor motive qi urmArirea lor amitnuntitA, co-munA de comunA.

Ancheta mai poate fi directd qi indirectd. Dela inceput,vom indepArta-o pe a doua, in a cArei eficacitate nu ne incredem.

I. Cerceteltorul. AvAnd in vedere o anchet& localà, cercetA-torul va trebui mai ihtAi s&-qi formeze o pregAtire speciall. SA cu-noascA bibliografia lucrArilor despre regiunea sau satul pe care ilva cerceta, sA se familiarizeze cu problemele generale care ii apartini sA, fio bine informat asupra geografiei qi topografiei, istoriei, istoriei

legondaro qi vietii lui economice etc., BA cunoascA bine culegerile deliteratur& popular& care s'au f Acut de acolo, ca §ii pe cele din altepArti, care, pe cale particular& sau oficialA, au ajuns, ca qi ziarele,revistele, calendarele, almanahurile qi cArtile de literaturA, in sA,nulsatului. DupA co s'a inarmat cu cunoOintele necesare qi cu o rAbdarede fier, cercetAtorul mai trebue sA renunte qi la ideea ell, faptelevietii populare sunt in mare cunoscute dinainte. Ajuns in mij-

300

locul unithtii de studiat, once faptA i-ar iesi in cale, a o consideredemnA de retinut si s5, o noteze.

II. Pozitia cerceatorului fatd de sat gi atitudinea satului 'etade e6reetdtor. TAranii aunt constienti de diferentele spirituale careexistA intro ei si pAtura intelectualA si de aceea nu le acord5, lucre-derea lor, privindu-i cu tot felul de bAnuieli, chiar and acestia learatA prietenie dela inceput. Astfel, anchetatorul trebue sA tie, mai

sA-si astige prieteniile necesare.Informatorii. Descoperirea informatorilor nu este intotdea-

una norocoash. IndatA ce ti-ai cAstigat increderea si simpatia satului,lucrul va merge bine. Idealul ar fi ca cercetAtorul BA trAiascA mai multAvreme vieata satului, sA fie martorul prefacerilor ei si sA-si formezeun graiu cat mai apropiat de col al regiunii studiate. La inceput,inteo perioadA de constatare, anchetatorul e bine sa aibA numai con-versatii cu sAtenii, s5, se integreze in conversatia lor obisnuitA, desprevieata si nevoile lor, cAutAnd prilejul de a strecura la timpul oportun,un proverb, o glumA, o snoavA, o legendA sau eventual chiar un basm.Aceasta va fi cea dintAi provocare. Nu numai cA astfel, va rAscoli me-moria oamenilor si le va actualiza motive pe care le-au auzit cAndvasau nu le-au mai spus de mult, ci le va dovedi a el insusi este uncunoscAter si un om cAruia Ii plac povestile, baladele, proverbeleetc. Se povesteste, se &Ana si se spun ghicitori de preferintA in timpulsezAtorilor si a clAcilor, in serile lungi de iarnA, ca sA treacA timpulsi sg, meargA lucrul. Dar si in alte moment() ale anului se poateasculta literaturl popularl. Duminecile i sArbatorile, dupA bisericA"si pAnA catre searA, adunati la poartA, vecinii amestecA in repertoriulintAmplArilor recente, glume, basme, isprAvi din armath si rAzboiu simulte alto fapte de interes literar. La munca ampului, la tAiat delenme in pAdure, pe drum in timpul deplasArilor prin tarA, in timpullucrului unei constructii, peste tot, gAsesti pe cineva care stArnesterfisul sau admiratia celor prezenti. Dar, in aproape toate aceste ocazii,anchetatorul nu poate serie tot ceea ce se petrece. De azeea, el vatrebui :A se multumeascA cu simple note, s5, inregistreze numelepovestitorilor, motivele, episoadele, observatiile ascultAtorilor, i dupAaceasta, altAdatA, sA provoace el insusi anumite adunAri, la care sAinvite in grupuri mai mici pe coi dela care a auzit ceva i s5, incercesA serie. (Cf. P. &billet, Instructions et questionnaires, Paris, 1887;P. Saintyves, Manuel de Folklore, Paris, 1936; Ion Muglea, InvA-tAtorii si folclorul, Cluj, 1928).

In felul acesta, se poate cApAta o privire de ansamblu asupra di-

301.

feritelor probleme, dispunând de un numár bogat i de informatori 0de probleme. Se trece apoi la o sumara clasare a materialului, dupa careproblemele incep a fi urmarite pe sexe, pe várste, (preferdm perioadelopan& la 15 ani; 15-25; 25-50; 50-80), pe categorii sociale, pefamilii, neamuri si prietenii (cercuri simpatetice), autându-se a sestabili problemele pe centre, motivele in arii topografice i in zoneprecise de difuzare. Numai astfel, vom izbuti a fixa circulatia si pro-pagarea motivelor i a variantelor, dinamica lor, caile de phtrundere0 contaminárile lor in sat, prelucraiile suferite, ad, eventual motiveleoriginare, localizarea lor, delimitarea tipurilor etc.

In privinta tehnicei de a interoga se recomandà multá, abili-tate. Informatorul nu trebue intrerupt pentru a-i cere explicatii. fortati nici interogat prea mult timp. Fiind vorba de literatura qi esteticA,

nu trebuo sa i se laso impresia a poarta o corvoada in timpul cat ilavem Inainte. El trebue s6 aibá, mereu o buná, dispozitie gi trebuesa renuntam si BA amânäm pe altá data and am simtit .ca, nu maipoate continua. (Cf. qi observatiile lui Al. Vasiliu in prefata volu-mului de Pove0i si Legende, Ac. Rom., Buc. 1918).

d) Cercetarea propriu zisa va consta, pentru a se putea ajunge ladate precise, din doua -momente: I. Observarea si inregistrarea cre-dincioas6 a faptelor (motivelor) si a opiniilor, credintelor despre acolefapte, precum i a gesturilor si atitudinilor suflete0i fatä de acelefapte. II. Inregistrarea constatárilor si explicatiilor, pe care noi in0nele-am provocat, fatá de aceleali fapte (Cf. H. H. Stahl, Tehnica mo-nografiei sociologice).

B. Redactarea materialului cules se core, astázi, facuta cumultá chibzuialá, 0 cu explicatii asupra metodei intrebuintate. Infor-matorii itrebuesc prezentati in mod amánuntit. Ei in00 reprezintámici monografii sociologice. Starea lor civilá, socialá §3i culturalá, pres-tigiul lor in sat, deplasárile, originea motivelor pe care le cunoscundo le-au auzit, in sat, in armatd, in cálátorii, dela cine, dela rude,dela bátrâni, dela servitori, d,ela lAutari, calátori etc., cu ce prilej,aunt chestiuni care nu trebue BA lipseasa, (T. Herseni).

PoveTfile baladele, iantecele, strigaturile, proverbele, constituealto serii do mici monografii. Expunerea lor trebue sa se facá com-pleta ap, cum s'au cules, nu aranjate, nici prescurtate. Intai, se vatrece numele pove0ii, baladei etc., cu care circula in sat, apoi numeleqtiintific sau enuntarea motivului dominant al basmului tip, repro-ducerea lui si apoi toate variantele descoperite. Va urma o scurtáanalia, criticA 0 bibliografia, a motivelor qi episoadelor, carora li se

302

vor semnala variantele române0i, dupa, care se vor integra sumar inliteratura universal& Aceste consideratii vor fi facute pe scurt 15-

sand monografiilor speciale aceasta sarcina, deoarece o carte de an-samblu nu poate, ca o monografie a unui motiv sau a unui proverb,sa izr.bratipze domeniul literaturii populare comparate, aat de vast

caro cre0e din zi in zi dar vor trebui facute, pentru a se incepe0 la noi o coordonare serioasa, a se oferi tuturor, valoarea i cadrulproblemelor i mai ales, pentru a putea, in momentele de fata, pune laindemana cercetarilor de literatura comparata, materialul românesc. (Numa gandesc la sistemul monumentalelor lucrari ale lui Em. Cosquinasupra basmelor din Lorraine qi ale lui J. Boite qi J. Polivka, desprebasmele fratilor Grimm, ci la prezentarile, facute de acesta din urmaxbasmelor cehe0i, culese de gt. Kubin i in colaborare cu P. Lavrov, asu-pra celor sud-macedonene sau macar la cele facute de A. .31azon pentrupoveOilo i cântecele slave din Macedonia §3i Albania de sud. Incer-cari romane0i, am dat in contributiile noastre la monografiile co-munelor Nerej-Vrancea i Dragu-Fagara).

Lucrarea nu poate sfAr0 cleat cu:Un indice pe materii al motivelor (al personagiilor, al situa-

tiilor lor qi al aventurilor).Un indice alfabetic de nume proprii pe genuri.

S. Un indice de obiecte materiale care se gasesc implicate inpove0i, legende, balade etc.

Un indice alfabetic do nume comune la care se refera genulaforistic.

Un indice al bibliografiei intrebuintate.Un indice al informatorilor.Un indice al comunelor, atunci cfind ancheta s'a facut pe

regiune.Un numar cal mai mare de harti folclorice.0 harta a locurilor de care se leaga anumite pove0i legen-

dare (motivate sau nu de natura locului).Un glosar al cuvintelor dialectale rare, pentru intelegerea

textelor.

I. GENTIL LIRIO

Deoarece cintecul popular mi este numai poezie literarg dead arareorici este nedespirtit de melodie, cercetarea lui se face mai mult la capitolul muzicei.Atit partea hricä, cât §i cea epici intereseag, aci, numai sub aspectul sporadic nemn-zical, tematic propriu zis, urmind ca soltithle noastre sä fie intregite de cele muzicale.Insemnim, deci, cele citeva specu mai reprezentative.

303

304

Agua (Agusiti) lui TopalaAntofita al lui VicaraArderea IarplorArdiu CriasorArmas DragomirBaba BarbaBadiul (Badea Cfirciumaral)BiculBanal BrincoveanulBarbaBatiiha ruso-maghiara. din 1848Bimbasa-SavaBlestemul

11. Bogdan DamianBolboceanul HaiduculBoteaBrnmarelulBujor

19 Buruleanul20 Buswoc21. Cahn Secanu (Ion Al Mare)

Doha. antra. Hora.

Cantec de lame Cintec haiducescCantec de dragoste Cantee pastorescCintec de dor i jale Cfintec ostasescCintec de dojani si blestem Cantece satiriceCantec de pahar Strigaturi (chiuituri, tOpurituri,Cintec de rizbomi nutun)

II. GENUL EPIC

(Cantat i recitat)

Balade (cantece bitranesti) l legende.

Diferitele specu ale genultu epic popular versificat, desi au format obiectulmultor chscutii din care au legit formule de explican uneon ispititoare, ,totusi,rar s'a sinus la o interpretare care sa indice si la noi, norme staintifice ce dlii-nuesc aiurea. Numai ca cele cliteva monografii senoase (D Caracostea si P. Ca-raman) nu se poate pregati un chestionar stuntific. Dam aci, deocamdata - unrepertonu al motivelor de baladi ce avem in lucru- un tablou de titian, mcomplet,evident, sub care un motiv, de once natura, sari altul, circula in domeniul românesc,pcntru ca cercetatorul la teren sa, aibä in once chpa, in fata, un bagaj pe care arputea sii-1 urmareasca. Am inregistrat unele motive ca dona, trei name, ca toate eaar pirea. inutil.

Clintecul BraileiCantee din bitrani

21. CAntecul fanariotic din 1821Cintecul gerului (crivatul)Cintecul lui Constantin Vodli

(Bra.ncoveanu)Cantecal lui CazaCiintecal lui Gicrt MoraruCantecul lui Hangherhu

30 Canteen' lui Marcos (Malcos) Pasa(Palos Vittriln)

Ciintecn1 nasuluiCanteen' nunului (Latina')Ciintecul Pandunlor dela 1821

31. Cintecul sarpelui (Iorgovan)CAntectil soareluiCântecul zavereiChira ChiralinaCicoareaCiobanul amaritCiuma

CodreanuConstantinCopilas RominulCorollas de TareCorbeaCostache DragosCosteaDespärtireaDeditt VorniculDeli Miami, fratele lai

Negrtt-VodiDin si Constantin si Copil RománulDoamna Ile,anaDobrisan

51. Dochita BandaluiDoicin bolnavul (Donci16)DolesDomnul Clupor Craiu

68. Dr6gusDriguta ingelatAFata de PrangFlica lui Banu MfigureanuPulgaGheorghilas (Gheorghiti)

61. Ghitä OAlinutilGhitä si FloareaGoles HaiduculGruia lui NovaeHoleraIaaa SinzianaIancu JianuTama MuruzIanca Vodäiall0§ UngureanulIbraimIencea SibienceaIlincuta andrului (Sandului)Ivan IorgovanLa curtile VillculuiLa putul porumbuluiLuia CltilinaLogodnicii nefericitiMänästirea ArgestiluiMantaMarcn Vite-azulMierla si strutulMilesMioritaAlitul

Mizil CraiuMosneagul (Mogneanul 'Al bitrid,MocanulMihti Copilul (Cobiul, Haiducul)Matei Basarab

91. Matei si ChiperiManole zidariul (Mesterul Manole)Neguta (Neaga)Nevasta räticitäNevast% vändutil

Novae Baba NovaeNunta lui Iancu VodiNand Ill mareOlsen'Odin&PantelimottPe de,alul WallinPenes

4 107. Petra BusniocPetrul HaiduculPintes ViteazulPopa cal de piatriPovestei minuneliiRadoitäRadu RilducannRadu CalomfirescuRadu erban BasarabSoarca s'i noraStanciu al Bratuluistefan VodiStoian Bulibasa,Stan din BfiräganStina pridatiTlinislav (Stänislav)Toma Alimos (Al lui mos)Trei lebedeTrei suroriTudorel DobrogeanTudorel (Olacu)Tudorel (Zilvilas)TamilVilleanul (Olenas)Vasile CodiuVeresVisinaVoichita (Voica din Nadohe)

335. VoiniculVulcanZdrelea

305

306

III. GENUL EPIC(Povestit)

A. Povefti(Sehimerat-Novellat --- Mdrehen =Conte)

I. Povelti despre animale. (cf. A Aarne).Animalele padurii (sIlbatice)Animalele silbatice si animalele domesticeOmni 131 animalele stilbaticeOmul su animalele domesticeAnimalele domesticePisiiri (siilbatice, domestice)Pesti

II. Pove§ti propriu zise (pove§ti fantastice).Adversarul supranatara/Sotul (sotia san alte rude) supranatural sau vrijitMisiuni (insiircinfiri) supranaturaleAjutiitori supranaturaliObiecte supranaturak (talismane magice)Puteri si cunostinte snpranaturale (cunoasterea graiului animalelor, etc.)Alte momente supranaturale

B. Povepti in formd de legende(Memorat-Fabulat --- Sage Légende)

1. Legende cu cuprins moral §i pedagogic (Cf. si genul didactic, ca tendinta)a) Familia; b) Virtuta si vith; c) Obiceiun sfinte

II. Legende propriu zise (etiologice; cf. N. Cartojan).Legende religioase canonice;Legende religioase apocrife.Dualiste:

Creatlunea (pimluitului, omului, lupului etc.), legiturile Evei al diavolul,zapisal lui Adam;

Apocahptice:Apocahpsul Apostoluki Pavel; Apocalipsul Maicii Domnului; Apocalipsul Moar-

tea lui Avraam; Apocalipsul lui loan Bogusloyal.8. Cregtine:Epistolia Domnului nostru /sus Cristos (legenda Dumineeii).4. Biblice.,Yechiul Testament" : Legenda Savilei (Sibikle); Lemnul Crucii; Cliderea In-

gerdor; Lupta Arhanghelnlui Mihail ca satana; Adam gi numele /ui, Cain gi Abel;Omorirea lui Cain; Originea ainilor; Uriagii; Avraam; Moise, Solomon.

Noul Testament (onginea din Evanghehile apocnfe): Copilkia i vieataSfintei Fecioare; CrAcum i CrAciuneasa; CopilAria Mintuitoraltu; Peripetaile jade-cAtn; RAstignirea pe cruce; Coborirea in iad pentni mintuirea. picAtosilor; Disputalui Isus Cu satana; Sentanta lui Pilat; Condamnarea lui Pilat; Proca, sotia luiPilat; Vita de vie.

Legende religioase hagiografice (vieti de martiri si asceti):Legenda Sf. Sisime (Sisoe); Legenda Sfintei Vinen; Legenda 8f. Alexe

(omul lui Dumnezeu), Legenda Sf. Gheorghe; Legenda Sf. Vasile cel Non (ViimilevAzduhului); Legenda Sf. Eustatie Plachida; Legends Avgar i Mântaitorul; Le-genda celor sapte cuconi din Efes.

Legende cosmologice (astrologice, geografice, geologice,, botanice etc );Legende biologice (omul i organele lni etc.);Legende psihologice;Legende istorice;Legende relative la manifestki spiritnale. Ex. Legende proverbiale (menitesA explice originen unni proverb); Legende onomastice (menite s explicemiginea nntu name) etc...

Legende relative la manifestki economice;Legende relative la manifestAri jundice;Legende relative la manifestAn politice;

1) Legende relative la unitAti sociale bisericA etc.);m) Legende privitoare la relatii, procese, tendinte sociale etc ..

Povegti in formei de nuvele

Povegti despre viecga de azi

Povegti despre prostia dracului

Snoave (Joculat =Schwank =Farce)

Snoave despre nerozi; Snoave despre perechi conjugale; Snoave Cu o femeie(fatl) ca personaj principal (ciclul femeilor viclene; delta femeilor incApAtAnate;etc.); Snoave ca un om (bAiat) ca persona] principal; Snoave despre diverse categoriide oameni (primar, clascäl, jidan, sigan, =ban etc.); Snoave despre popi; Snoavecu minciuni; Snoave despre concnrsuri de minciani; Snoave despre vinAtoare.

Povesti cu formule;Cicluri de povesti.

IV. GENIIL DIDACTIC $1 ETIC

AforisticaProverbul (vezi mai departe p. 309).Maxima sau adagiul (maximä veche; invItAturi condensate, norme de con-

307

ducere gi bunictiviinta, paremu jundice, precepte etice. De origine populari orará gi deorigine culta scrisA).

8. Sentinta (apoftegma; origine popularA orala i origine cultä scrisi: FloareaDarurilor, Pude filosofesti, Archirie i Anadan etc.).

4. Wellérisme.5. Axioma.6. Zicatoarea (expresie figuratä, dicton, idiotism; in legiituri Cu cosmi-

cul si spiritualul mal ales avem chiar zicritori legate de anumite istord locale).7. Comparatille (analogule; ex. naturiste colorete etc...).

Desvoltatul

1 Satira propriu zis A (individuará, colectiva; interna satului, externa sa-tului etc.).

2. Poeme satirice:a) eroi personificati in plari (povestea pasarilor); b) eroi persomficati in

animal° patrupede (povestea animalelor patrupede); c) eroi persomficati in vegetal°(poveste,a istoria poamelor sau Impiiratia poamelor gi a tuturor legumelor, ju-decata strugurelui); d) eroi personificati in vietAti acvatice (povestea pestalor).

S. Istorioare en cuprins morahzator (sfaturi despre virtuti ql vitii):a) simbolice (Cf. gi Fisiologul, Floarea Darurilor etc ); b) pioase (Cf.

gi Patericele, Lavseicarile, Armatolon Botina, Minumle Maicu Domnului, AlfavitasufleteascA etc ).

Apologul (parabola ca incheiere sau morará).Fabula. (povestiri animale In versuri, ca morali, Cf. ca tematicit gi po-

vestile despr° animale).

Enigmaticd

Ghicitoarea (cimihtura):a) Se referl la obiecte, la raportul duitre obiecte si la actiuni, sau Cu alte

cavinte, /a elementele cosmice, biologice, psihice, istorice, spuituale etc.; b)poste fi: simpla, dubla, tripla, multiplA, (colectiva.); c) omommi (o singura des-legare pentru mai multe ghicitori) ql sinonima (o singura ghicitoare care se desleagAIn mai multe chipari).

Intrebliri ql rrispunsuri:a) religwase

catehisme (pentru explicares notatinilor vieni cilugaresti si pentru expli-carea vieth religioase);chestionare biblice si cronologice (canonice, apocrife, bogomtlice). VechiulTestament (Genera); Noul Testament (Evanghelule, Patimile, etc.);chestionare liturgice (simbolice obiectelor hturgice qi ierarhie bisericeascii);chestionare didactice pentru notiuni dogmatice si pentru notiuni cosmologice.mitologice,profane (laice si comice);poeme numerice.

308

V. DIVERSE

Blazon popular, parcele (individuale, colective).Rebus ()ocuri de cuvinte sau aliteratii de cuvinte in imagim) gi logogna

(jocuri si enigme prin combinarea diferid a litenlor nnui euvant; vorbire obscura)3 Strigatele profesionistalor (mestesuganlor).

Saluturi.

VI. GENUL DRAMATIC

Drama religioascl

Vicleimul (Irozii, tipul mantean, moldovean sau ardelean).Cantecele de stea circula inglobate in Viclam, san Independent?Ce tipan de cantece de stea se canosc in localitate? (Cf. colectia lui

Anton Parua).Contin elemente profane san religioase?

5 Mironositele (Invierea lni Hristos).Jocal de papusi.hanul (Nuera taraneasca).Caprele.Caltisarii.etc. etc ..

T eatrul superstitios1. Paparudele.

etc. etc...

T eatrul profan

(Improvizatii pe motive literare cunoscute)

1. Femeia necredincioasa (der Schwank von altea Hildebrand) aiat-Na,-situd, 1936.

TEHNICI SPECIALE

I. In cesa ce pdveste clasificarea genulm didactic in vederea nnei redactad.,s'ea obisimit pana tic= mai multe teinuci.

Aramarea intregei colectAi alfabetic, dupä litera impela a proverbului (ex.colectra lui Ispirescu saa cea a lui l'Aré pentru proverbele Rellene).

AraMarea intregei colectii (de proverbe, ghicitori etc ) alfabetic, dupalitera initiali a cuvantului principal (ex. colectia Hintescu).

Aramarea intrega colectii, duptt intclesul lor general (ex. colectia luiAnton Pann).

.309

4. Aranjarea intregei colectu in grupo pe anumite idei generale, la fiecaregrupi procedándu-se alfabetic, dupi cuvintul principal (ex. colectaa proverbelorfranceze a lui Leroux de Lincy i colectia proverbelor románe a lui Iuhu Zanne),

Din toate aceste procedeuri gi din altele cate or mai f; un lucru se despnndeciar: nicinnul nu va putea integra totalitatea concretä. gi abstracta pe care vieata

observatule mdividnlui i societätn le intalnegte Pie ca e vorba de un proverbsatiric, iromc, mucaht, vesel etc.; fie ca e vorba de altul biblic san superstitios deongini difente: orientale, talmudice, bogonulice et,c sau de un altul ea caracteruniversal caro exprnnii un adevär recunoscut in spatiu i timp sau cu caracterlocal c,are exprima un adevar constatat prin expenenta specutla locala, la o

anumitä umtate small sau pnvit din alt punct de vedere, en refennte la vieatade familie, la diverse categoru sociale, la oarneni in general en vututile i vntilelor, la concept= poporului despre lume i cleat& san la alte multe niiscocin ale mul-ti]. omenesti, care reprezinti expenenta de veacuri gi intelepciunea popoarelor exprimataIn fraze scurte sententmase trebuesc clasate intr'un mod rational gi intr'un sisternsociologic care delimiteazi cat Mal complet posibil obiectivul cercetärn

Ne vom opri tot la sistemul sociologic de lucrn i vom impar' proverbele,ghicitonle, sentintele etc in sequin" pe cldre, mandestan, unitati, relatn, procese gitenclinte, in sänul carora vom veni cut subdiviziuni din once punct de vedere. lar ince privegte reprezentarea grafica a acestor diviziuni, vom lua ca baza, comparatistäcolectule cele mai importante la care vom alatura proverbele noastre cam dupäschema urmatoare:

340

Nr. de ordmeal formulei Autord col. de bazli Nr. de ord. din acea eolectie Formula hp. Unitatea sociall

In sfargit, pentru a putea ajunge la aclunarea datelor necesare, la buna lororanduire, clasare gi interpretare gi a avea vegnic evidenta lucrului facut, alaturi deaplicarea difenteloi metode statistice (tablotui numence, indici, coeficienti, diagrame,tablouri smoptice i sincronice pentra a prezenta arn sociale analfabeta, tanen,bitrani, etc. ani tentonale etc. etc ), a caror utihzare depinde de necesitatile an-chetatorului, de probleme gi de felul in care acele probleme se cer rezolvate, pro-punem gi intrebuintarea din prima si a descindern la teren a figelor reprodusela Anexe figa I. de informator, five II. de identitate a documentelor literare i figaIII. de frecventä (figele I. gi III ea except'a unor transforman la care le-am supus,

an fost aranjate i expenmentate de P. V. .5tefärauc6).Ion C. Cazan

h. PLAN PENTRU CERCETAREA VIETH MUZICALE 0

In vremea din urma folklorul musical a ajuns o disciplina auto-nomg, un soi de muzicologie rurala, o ctiinta a muzicii tArAnecti.Stiinta aceasta s'a nAscut, impreunA cu alte discipline speciale", dinvointa de a adanci anume probleme, pAnA ieri nectiute sau socotiteaccesorii, ci prin urmare de a miccora tot mai mult câmpul fiedtruisoi de cercethri.

IngrAdirea domeniului explorat inseamn& ins& lArgire a meto-delor de explorare: cu cal obiectul nostru va fi mai restrfins, cu atkmai viu vom simti nevoia, spre a-1 intelege deplin, de a studia, odat&Cu fenomenele, conditia fenomenelor ci filiatia lor. Si de cke oriscopul nostru va fi cunoacterea unui fapt uman sau legat de reali-tatea umana, vom ajunge negrecit la convingerea el nu este Cu putintaintelegerea nici unui rod al vietii far& intelegerea vietii acesteia insAci.Astfel, tendinta spre specializare ci disociere a avut drept corolarparadoxal o vointà tot mai puternic& de sintezà, 'rack am vAzut ivin-du-se o nouà Filozofie", chip& conceptia anti* o nouà ctiintl actiintelor, care imbrAticeazA prin cadrele ei totalitatea cunoctintelor:sociologia, ctiinta societkii. Societatea" nefiind altceva deck viataomeneascA insaci, scopul sociologiei este cercetarea acestei vieti colec-tivo, a tuturor conditiilor ci manifestArilor ei.

Tat& de ce disciplinele care nu ràvnesc deck la lAmurirea uneiadin conditii sau manifesari ici aleg anevoe metodele: prea ingrAditesinvestigatiile lor le-ar rhpi o seam& de mijloace de a cunoacte; proa in-tinse, stAruind asupra unor probleme periferice, le-ar desfiinta prinrezorbtia total& in sociologie.

Folkloristul muzical cu deosebire se lovecte de termenii axesteidileme, fiindeA obiectul ctiintei sale este un produs al obctei, un faptsocial" prin excelentA. Dela definirea acestui obiect se vAdecte apro-pierea primejdioas& -a domeniului folkloric de cel sociologic. Obiectulfolklorului e ctiut: muzica popularA. Ce ea intelegem ins& prin cu-vântul popular"? Cei mai multi cred cA popular" inseamna aicitAranesc", cA prin urmare folkloristul va cerceta numai muzica deorigine ci uz tArAnesc, având drept singura tint& identificarea stilurilormelodice populare autentice, mai ales pe calea comparatiei.

' Popular" s'ar putea numi ins& deasemenea complexul melo-diilor co trAiesc la un moment dat inteun mediu targnesc dat, oricarel

1) Texte alece de red. vol. din stuchul d-Itn Prof C. Bnidoio: Societatea Campontonlor RomantArhiva de Folklor (din Boabe de grim, II. 4. 1931) in care ea Erfuesc el model. de lio.

311.

ar fi orignea §i stilul lor. Daca primim definitia aceastia, sarcina noa-stra s'ar schimba, dintr'o data cu totul: din studiul muzicii populares'ar preface in studiul viqii muzicale populare qi ne-am trezi in plina.sociologie. Inca necesara, analiza formelor muzicale nu ne-ar mai fiun scop, ci un mijloc. Procese organice ca alterarea rapid/ a unuirepertor arhaic prin infiltratii urbane (de pilda in urma infiintarii uneicurse" de autobuz), pierderea caracterului dialectal al unui stil re-gional prin atingerea cu stilul altei regiuni (de pilda la munte, in urmaexploatarilor forestiere lucrand cu muncitori veniti de departe), ivireaunor specimens muzicale hibride prin asimilarea pripita a rnuzicii culte(de pilda in urma inmultirii patefoanelor" la sat sau a cumparariiunui receptor radiofonic de catre qcoard): acestea §i altele de acela0 felni s'ar parea atunci pe bun& dreptate fapte mult mai vrednice deluare aminte fiindca mal vii decat pastrarea sporadica a unortipuri melodice vechi.

Greutatile cresc, and e vorba de metoda. Ne vorn putea oaremargini la cercetarea realitatilor strict muzicale, slujindu-ne, spre ale lamuri, numai de criterii tehnice? Ori vom fi nevoiti sa cerem des-luOri intocmai ca sociologul cand qtiintelor economice, and isto-del, and demografiei, cand geografiei? Saracia unui repertor ritualfestiv poate fi datorita unor pricini economice. Intrebuintarea unoranume elemente muzicale (scari, ritmuri) ki poate avea obar§ia invreo imiurire trecuta. Cheia unor repartitii teritoriale surprinzgtoarene-ar putea-o da dale transhumantei t i pare de crezut ca. unele cântececAlatoresc pe drumurile oilor. Vom urnAri toate aceste cauzalitati? Levom ocoli toate? Ori vom urmari unele, ocolind celelalte, statornicindastfel un hotar Intro qtiinta noastra qi alte qtiinfe?

Un r5,spuns categoric nu este cu putinta. Numai timpul in careluctim, locul unde lucrAin, felul materialului asupra chruia lucrtunpot hotgri in ce masurl folklorul va fi silit sa se apropie de sociologie,pAzindu-vi neatfirnarea. Negreqit, acolo unde melodii tä,r5,ne§ti nu semai pAstreadt decAt in amintirea cAtorva, Mil nicio leggturä cu vieatasocietAtii, informatia muzicalà va fi deajuns. linde dimpotriva &Ante-cele vietuiesc cu adevarat, se nasc, mor, se prefac, nedespartite detraiul mediului din care s'au ivit, realitatea muzicala va rAmane nein-teleasa f6r5, cunoa0erea realitatii sociale. Tot astfel un repertorfire* teoretic din care ar lipsi cu totul genurile ocazionale, arputea fi studiat aproape numai cu ajutorul unor date muzicale, peand altul teoretic deasemenea care n'ar cuprinde decat genuriocazionale, ne-ar cere neapArat cel putin descrierea ocaziilor.

312

...Va fi nevoe deci sa se ajute studiul faptelor muzicale printr'oseanali de informatii si de marturii, s5, se rezeme documentatia acustic&pe o alta documentatie a arei Intindere /Imam BA fie hotarita.

Asa cer la noi natura muzicii populare si starea societatii noastretaranesti din clipa de fata.

Se stie ca este deosebit de caracteristica pentru repertorul popularrornânesc impartirea lui in genuri definite, de stil si intrebuintaredeosebite, legate In cea mai mare parte de un ritual sau de un prilej.Unul singur e autonom": cantecul liric, cantat oricand si oriundo,cantecul propriu zis". Dar si acela, fie amintit in treacat, are,de privesti mai de aproape, prilejul lui. Ni-1 spune o poezie populara,&find incheie povestirea chinurilor inimii cu doruri multe" cu acestecuvinte, poate cele mai adânci ce s'au spus vreodata despre muzica:

Am noroc al' f tiu canto.Nici vorba ca unei stiinte care se exercita asupra unui material

de felul acestuia nu-i este ingaduit sa ocoleasca cercetarea fenomenuluisocial prilejul in care col muzical e integrat.

Informatia accesorio s'ar fi putut multumi cu inregistrarea fap-telor imediat vecino cu muzica, avand, sa zicem, cu ea o inrudire degradul intaiu, daca pe tot intinsul teritoriului romanesc ar mai locuiun tip taranese uniform, daca civilizatia rurala arhaica s'ar pastrapretutindeni In integritatea ei, cu ideatia ei traditionala, cu manifes-Wile ei concrete. Din nefericire (sau din fericire, nu mi se cadeFA hotarasc) folkloristul roman de astazi nu lucreaza in aceasta lumestatica. Pe masura ce ne-am insusit formele apusene de viata, lumearurala romaneasca a fost prinsa trite° evolutie ici grabita, colo inceata,pretutindeni activa. Revista franceza L'Illustration" a publicat innumarul din 4 Aprilie, din 1931, o marturie izbitoare a acestei evolutii:doua fotografii luate de mine in toamna -1930 la un cules de viiIn judetul Ramnicul Särat, cateva cupe una dupa alta 0 Infa.tisanddoua taranci de vreo 20 ani, una dintr'un sat de munte, la 35 km. deoras, cealalta dintr'un sat asezat la 7 km. de acelasi oras, amandonaivenite la munca culesului. Ancienne et nouvelle Roumanie" intro.-devar: cea dintai, asemenea unei fete de taran de acum un veac, imbra-cata taraneste din cap ph,n5,'n picioare (opinci, iota, brau, camasa),cealaltä din cap pana'n picioare nemteste" (pantofi, ciorapi, fusta,cazaca", sirag de perle albo), una desavarsit tributara a industrieitaranesti manuale 0 a economiei inchise, cealata a industriei mecanicesi a schimbului monetar.

0 nouS generatie taraneasca s'a ivit deci 0. ceca ce ing,reuiaza

31.3

munca folkloristului este uimitorul fapt ca ivirea ei nu inseamna afar-situl ori carei creatii populare, cel puf in musicale. Ca in Ungariasi poate in alte taxi prea puf in cercetate ale Orientului european unstil musical popular modern s'a nascut In Romania. Stilul acesta, incare uimitorul instinct de adaptare al colectivitätii taranesti a topitelemento de tot felul inteo sinteza neasteptata, e in plina floare aziti produce in fiecare si specimene mai mult sau mai putin fericite.

La intalnirea vechei lumi fad, alfabet cu lumea noua a carpi sia masinii se desfasoara, in societatea, noastra rurala un proces spontanneasteptat: o indoita sfortare de asimilare si de integrare, care incearca,pe de o parto sa cuprinda atributele civilizatiei moderne in cadrele tra-ditiel, iar pe de alta parte sa lungeasca, vieata traditiei silind-o sa, imbraceformele civilizatiei moderne. In cazul dintai taranul isi taie opinca dintr'oanvelopa' de automobil, in cazul al doilea scolarul dela tar& vine spreoras inteun sacou" occidental, dar croit din postav tesut de mamä-sape strävechiul razboiu casnic. Asemenea opincii de cauciuc este buciu-mul de tinichea, asemenea sacoului de dimie ghitara italiana cobzitä ,

cu troj strune din ease, a cantaretelor" din tarafurile gorjene ale zi-lelor noastre.

Celo spuse lamuresc in deajuns conditiile folklorului in cazul ro-manesc. Metodele lui nu aunt astfel decat schitate, dar nu este inga-duit nimanui sa dicteze stiintei legile ei. Destul ca am insemnat popa-surile unui drum fatal. Grabita privire aruncata asupra muzicii noa-stre populare si a mediului ei ne-a Inva,tat ce materiale, definite prinnatura lucrurilor, avem de adunat: melodiile si tot ce poate lamuri ori-ginea, stilul, viata lor. De aici incolo va fi deci vorba mai ales detehnica.

Atat in timpul culegerii documentelor, cat si in timpul clasariilor un principiu va trebui sa stapaneasca, neincetat munca noastra: ex-cluderea in extrema masura, a posibilului a oricarui element subiectiv.In practica, stricta observare a acestui principiu ne va pricinui feluritegroutati t;ii va suferi, din nefericire, unele amendamente. Ea ne va feritotusi de primejdia interpretarii indoielnice si a concluziei pripite.

Grija obiectivitatii ne va impune mai intai inregistrarea mecanica amelodiilor. Numai masina este obiectiva si numai reproducerea ei esteintreaga si netagaduita. Ori cat de bine am serie o melodie sub dictat,tot va lipsi ceva notatiilor noastre, de n'ar fi decal timbrul vocii sicoloratia aceea deosebita datorita, emisiunii populare, ca 85. nu maivorbim de instrumente. De alta parte nu se inchipue lucrarea stiintificalipsita, de un permanent mijloc de control. Masina noastra este fonogra-

314

ful, de preferinta fonograful Edison tip Standard", e drept vechiu de25 ani, dar astazi inca cel mai potrivit, mai ales din pricina cantaruluisau mic, caro ingadue intrebuintarea lui in once loc. Aparatele acesteaau ajuns insa atat de rare, incat Arhiva de Folklor a Soc. Compozitori-lor Romani, nemultumita de fonografele germane mici, lipsite de rezis-,tenth, a construit la Budapesta aparate moderne, inzestrate cu uneleperfectionari, dar a carer manuire e mai putin lesnicioasa.

Fonograful are cusururile lui: sunet slab, inregistrare pe cilin-dre de ceara fragile, unice, supuse stricaciunii §ii uzate dupa 15-20auditii. Pe deasupra inregistrarea unui ansamblu e cu neputinta. Sprea feri exemplarele pretioase, unele cilindre trebuesc prefacute in discuride gramofon i totodata se pot face inregistrari electrice prin easel°straine. (Vezi, de pilda, placile editate de firma His Master's Voice"AM 2734, AM 2737, AM 2746 etc.)... I

Auzul fall gre al diafragmei de inregistrare va afla un colabo-rator nepretuit in vazul fara grq al obiectivului fotografic. Aici incepeacea documentatie auxiliara de care vorbeam. In parte iconografica,ii cerem mai intai sa ne pastreze inatiprea decorului muzicii, a ocazieimuzicale. Vom mai simti o palpitatie de viaja in sunetele cutarui cantecdela imbrobodirea cutarei mirese din cutare loe, dad, pelicula foto-grafica ne va invia amintirea clipei in care a fost cantat. Ve-derea scenelor rituale ale unei inmormantari va da o intensitateexpresivit deosebita fonogramei unui bocet i va ajuta mult intele-gorea textului Om. Cantecul bradului, ritual la mort in Oltenia, ilva insoti in arhiva fotografia a,cestui brad, la casa mortului, indrum, la biserica, pe mormânt.

Aparatul fotografic ne este insa cu deosebire necesar pentru con-troll)), izvoarelor. Nimic mai important in folklor decal cunoa#ereaexacth a acestor izvoare pentru 'fiecare fapt in parte. Melodia popularanu are nicio realitate palpabila in sine. Ea nu prinde flint& decal inclipa cand este cantata i nu vietue0e decat prin voia interpretului q;iIn chipul volt de el: creatie i reproducere se confunda aci faptasupra caruia nu se poate starui deajuns inteo masura de tot necu-noscuth practicii muzicale bizuite pe tipar, i toti cercetatorii au /limasuirniii de libertatea cu care interpretii populari -manuesc melodiile in-terpretate, privte de ei ea un bun absolut al lor. Este deci esential 85,

itim cine au fost ace0i interpreti, cum simt qi judeca muzica, dacaau calatorit q;i au putut astfel suferi inrauriri sau importa melodii q. a.m. d., iar chipul lor 11 vom pastra asemenea.

Putem crede ca in femeia aceasta saraca, analfabeta, stator-

. 315

nick straina de duhul vremii de azi vom afla o depozitara autorizataa stilului arhaic, iar informatiile dobandite despre ea din dip de in-formator" vor calauzi analiza melodiilor, inlaturand unele indoeli, in-Wind credinta noastra in caracterul local sau vechimea cantecelorculese dela ea. Anume fiqe de informator au o intindere insemnata, aacelui batran cioban din tara Oltului, de pilda, caruia ii datoram oMiorita" de deosebita frumusete: aceasta cuprinde, afara de datelestrict biografice, toate amintirile unei vieti pastore0i clasice, preciziiasupra migratiilor informatorului spre tara bunk tara calda" a Co-janilor peste munti, prin Campulungul Muscelului qi prin Bucureqti,ora q mare, pe care nu-1 poate ocoli un om calare inteo zi" 0 undo avazut, pe la 1860, un batran 0 o batrana" scaldandu-se Imbracati,cuhaino cu tot" in apa pe-atunci curata a Dambovitei. Mai cuprinde :;3i in-formatii asupra ideatiei tipice a personajului, stapanita intreaga dedragostea mistica pentru oaie, animal BMA, care nu se mild, niciodatafara EA faca semnul crucii in Oran& De multe ori vom inlocui ipa-ratul fotografic cu cinematograful, mai ales cand e vorba de un cere-monial. Pentru studiul in laborator vom prefera filmul ingust, pentrusimpla ilustratie filmul normal. Nici verb& ca in lipsa unei orcheso-grafii practice, cinematograful ramble qi singurul mijloc pentru studiuljocurilor.

Cu obiectivitatea maqinii va lucra deasemenea 9i creerul folklo-ristului, cand va face pe teren constatarile qi va culeg,e martin-file eavor alciitui dosarul privitor la vieata melodiilor. Elaborarea acesteibiologii" muzicale (sa riscam termenul discreditat) presupune unsistem, al chilli instrument, in practica, e chestionarul. Vom intalninumaidecat un chestionar minimal", intrebuintat pentru culegerileobimuite. Uneori culegatorul va putea sau va trebui sa adanceascainterogatorul-tip, spre a aduna, potrivit cu principiile mai sus lamurite,date cat mai amanuntite, de o parte asupramuzicii insa0, sa zieem: asu-pra obiectului, de alta parte asupra lumii muzicale rural° sazicem: asupra subiectului. Nevoia unor informatii suplimentare sesimte mai cu seam& cand e vorba de descrierea unui ritual, unei teh-nici, unor instrumente etc.

Strangerea materialelor o face de obiceiu o echipa de doi specia-14ti (un muzicant 0 un linguist insarcinat cu notarea fonetica a tex-telor cantate) inzestrata, cu un fonograf, un aparat fotografic, un aparatcinematografic, o seama de imprimato 0 un cifru pentru clasarea pro-vizorie a melodiilor culese. 0 asemenea echipa strabate de cele maimulte ori o regiupemi prea intinsa alead, in chip cu totul arbitrarr

316

spre a inlAtura orcie criteriu aprioric: odatA cules, materialul, ne vaarAta el insuqi realitatea qi ne va invAta cartografia muzicalh. Corea-pondenti provinciali, lucrând dup5, indrumArile centrului, vor aduce qiei foloase cilteodatA insemnate. Izvoare intAmplAtoare (o slujnicá, din-tr'un col depArtat al tarii venitA de curtind la ora, un profesional intrecere, un precupet) vor intregi culegerea, ba ne vor pune la indo-m'Ana, uneori, specimene pretioase, co s'ar fi dobándit anevoe altfel.

In toate cazurile culegAtorii ne vor aduce de pe teren col putin:o seamA de inregistrAri, texte, fotografii, eventual filme, un catalogprovizoriu al melodiilor culese. In fiecare cilindru vom afla figele fono-gramelor de pe a,cel cilindru: sunt chestionarele amintite...

Investigatiile noastre le vom putea duce mult mai departe, atuncicánd vom intreprinde studiul monografic al unei unitAti: un gen mu-zical, o colectivitate omeneascA etc. ZAbovind un timp mai indelungatinteun sat, de pildA, spre a pAtrunde cát mai adánc in vieata lui ramo .zical5,, vom putea intrebuinta o seamA de procedee tehnice cu neputintAIn alte imprejurAri, filtre altele ancheta cu ajutorul informatorului-tip. Informatori-tip ar fi ciobanul gi vAduva pomenite adineauri: a-mfindoi elemente de conservare. Informator-tip (dar element-tip de di-solvare) este in aceea0 mAsur5, tánArul tárfie-brau cu 5 clase primareO pe deasupra cu o memorie fArA greq, plecat din sat la virstade 18 ani in tovArAqia unui fotograf, ajuns agent de desfacere al piue-lor de dimie din satele vecine (duceam fAcute qi aduceam nefAcute"), #grAtaragiu la Regina Noptii" din strada Buzqti la Bucure0i, soldatIn Basarabia, jud. BAlti qi Orhei, timp de un an §ii douA luni (sla,bla instrubtie gi n'am avut nij tatA, nij mamá"), lucrAtor la un tunel alliniei Bumbeqti-Livezeni, cioban, iarit0 la pila, iarA0 cioban, servitorla un proprietar din Ialomita, in cele din urmá, din nou plugar" acasl.Repertorui lui stA fireqte in strAns11, legAturA cu biografia: este alciituitdin felurite q1agare" de periferie ca Eu sunt JenicA, mardeia§ demeserie...", Sunt pfer de rassA..." qi altele asemenea, dar qi din din-tecele copilAriei, intre care acea balada a lui Stirbei", deopotrivA inte-resantA pentru folklorigti qi pentru cercetAtorii legiuirilor agrare:

$i iar verde trei costrei,CAnd fu pe cinzeciOtrei,De se 'ncoronA $tirbei,Puneai plugul unde vrei$i arai pe cfit putei.Iar acum cinzec44as5,

317

Pe Stirbei mi-1 destronase,Tot pamantul mi se luase...

Dar tipice" aunt mai ales specimenele umane medii, &Ind leplace sa cante: un copil sub zoco ani, o fata sau un baiat intro 15.ani qi casatorie, un om sau o femee dupa casatorie (cam 30-45 ani),un batran sau o batrana (mai mari de 50 ani).

De alta parte, vom Inzestra fiecare melodie cu un fel de starecivil": in clipa inregistrarii o notam in chip sumar, dupa auz,qi pe masura ce informatorii se perinda in fata palniei fonografului,insemnam numele acelora carora le este cunoscuta, inregistrand-odin nou chid o vom intalni schimbata, iar cand un informator arcanta-o sistematic cu un text anume, multumindu-ne cu notarea aces-tui text non. Intocmim astfel acele fi§e de frecventa" inultumitä,carora dobandim mijlocul de a reconstitui repertorul intreg al satului,identificand statistic partile lui vii i cele moarte sau pe cale de amuri. Un cantec viu este un cantec frecvent...

La cealalta extremitate a graficului de frecventa vom afla me-lodii... intalnite o singura data in timpul unei campanii intregi...

Trecand deacum la clasarea materialelor qi la integrarea lorinteun sistem, cea dintai grija a noastra va fi transcrierea fonograme-lor, operatie anevoioasa, cerand o atentie incordata 9i o dibacie deose-

9 bita. Numai o maná sigura, slujita de o ureche incercata va ti sa, repro-duch in chip credincios prin scris toate particularitatile cantarii popu-lare, adevarat bel-canto rural: alunec'ä,ri ale vocii, apogiituri, note depasaj i de ornament imponderabile.

Se itie ca melodia populará este o scurta plasmuire muzicala,pe care cantaretul o repetá de cate ori e nevoe, ca sa ajunga la capatulunui text poetic. Dar la fiecare repetitie interpretarea populara supunelinia melodica ffii ritmul unor schimbari mai mult sau mai putin simtitoco le putem numi variatii. Studiul a,cestor variatii abia inceputeste probabil problema cea mai insemnata a folklorului muzical: ne apro-piem aci de izvorul creatiei populare. Unii invatati cred In adevar0 anume constatar le dau dreptate cii, variatiile datorite unui buncantaret tree uneori in uzul colectiv, statornicindu-se qi (land na0ereunor tipuri noi prin alterarea color vechi. Din punct de vedere 9tiintific,este deci gre§it obiceiul de a Inregistra o melodie numai de doua, colmult de troj ori, aratand doar variatiile cele mai izbitoare. Ca sa pu-tem surprinde jocul acelui Variationstrieb", care eta dupa parerea d-luiBartok, 9i a altera la temelia intregii creatii tarane9ti, ar trebui 85,

318

lAsAm cAntAretul sA-si cAnte nestingherit intregul cantec la fonograf, cuma fost lAsatA de noi interpreta unui bocet, a cArui melodic) a repetat-ode nouh ori.Notatia s'a fAcut astfel, ca aceastA melodie intreagA sti in-capa pe un,singur portativ. La repetitii, cAnd melodia ramAne neschim-batA, s'a scris numai textul, silabA sub silabA si sub notele corespun-zAnd acestor silabe; cAnd melodia variazA, s'au insemnat fiecare subformula melodich initiall: variatiile ritmice s'au arAtat numai prinsemne de duratA.

La cea dintAi privire ne dam seama oricine din noi care Bunt par-tile ocolite de instinctul variatiei, statornice i probabil esentiale,care aunt cele mereu prefAcute de aeest instinct. Se intAmplAca interpretarea popularA, intotdeauna intrucAtva asemAnAtoare uneiimprovizatii,sA meargA pAnA la prefacerea tiparului arhitectonic

IntrAnd in dosare, melodiile primesc un simplu numAr do in-ventar, asemenea cilindrele intrAnd in dulapuri. Clasarea lor nu soface aici, ci in catalogul de fise. Vointa noastrA de a rAmAne merenobiectivi va intAlni la intocmirea acestuia o seamA de greutAti. Cecriterii vor hotAri sistemul de clasare? E mare ispita de a cere acestecriterii analizei muzicale, dar concluziile analizei vor cuprinde neapArato parto subiectivA. SA orAnduim potrivit cu conceptia i torminologiapoporului? Dar acestea se schimbh dupA timp si loc. DupA lungisovAiri am ales o metodh de clasare care nu tine nicio socotealA destilul melodiilor, ci rAvneste sA reproducA, oarecum realitatea insAsi: s'aintocmit un dublu catalog, dupA regiunea de origine a melodiilordupg genul cAruia Ii apartin. ImpArtirile geografiei politice numelejudetelor asezate alfabetic Bunt suficiente pentru catalogul regionalsi permit aflarea cAntecelor din once parte a tArii: stim ea Vrancea eIn judetul Putna, cA judetul FAgAra e in Tara Oltului s. a. m. d.Suntem totusi nevoiti aci la cel dintAi compromis. Un cAntec oltenesccAntat de un Oltean in Bucuresti va trece la repertoriul Olteniei? OriIl privim ca o parte a fondului folkloric bucurestean din momentulculegerii? Socotindu-1 oltenesc, I-am analizat implicit. Socotindu-1 bu-curestean, infrAngem in cazul unui exemplar tipic chiar clasificareapopularA. Solutia alms& in asemenea cazuri este de a urmainformatorului. CAI priveste orAnduirea dupA genuri, ne lovim de ne-sfArsita varietate a termernlor tehnici intrebuintati de popor pentruunul i acelasi lucru. Dela un capAt la altul al teritoriului romfinesc in-Minim aceleasi genuri muzicale, insA numirile lor se schimbA dinprovincie in provincie, de nu din sat in sat. Ca BA ne mArginimun singar exemplu: melodia nearhitectonicA si nemodulantA descrisA

319

de Bartolc in una din variantele ei, cea maramureseana, pe care o nu-mim de obiceiu doina, nu se chiamit astfel tocmai acolo undo putemcrede ca ar fi patria ei; atat in Maramures cat si in Oltenia se zice eao asemenea melodie este lunga" sau prelungata", deci cantee" lungoltenosc, horet" lunga maramureseana. S'au ales prin urmare laclasare termeni conventionali, lamurindu-se intelesul fiecaruia in frunteacatalogului, restabilirea terminologiei reale ramanand pe seama f isie-rului do observatii, de care va veni vorba.

In felul a,cesta grupam laolalta toate melodiile din acelasi judet,iar pe de.altet parte toate melodiile cu acelasi rost. Mai departe subdiviziilear urma in catalogul regional: ordinea alfabetica a satelor, ordinea al-fabetica a genurilor, apoi ordinea cronologica, a inregistrarilor, lar des'ar fi cules in aceeasi zi in acelasi sat mai multe exemplare ale aceluiasigen, elo s'ar orandui dupa varsta informatorilor, incepand cu COI maitineri. Numai atunci, &Ind melodiile poarta in popor un titlu, am ala-tara in cuprinsul fiecarui gen pe cele cu a,celasi titlu: toate canteceleale lui Ghitli Catanuta", toate sarbele etc.

In catalogul pe genuri insiram alfabetic titlurile, daca aunt, denu, do a dreptul satele, clasand apoi, ca in col regional, dupti, data in-registrarii si varsta informatorilor.

Raman() de acum sit cuprindem intr'un sistem si materialul ,in-formativ.

S'a vazut ca tot ce priveste persoana informatorului trece pe fisa,lui, inclusiv repertorul, cand e vorba de un informator-tip", dar ex-,clusiv datele privitoare la tehnica, terminologie si la problema creatiei.Faptul ea fata Floarea Dragomiroaiei din Jugur (Muscel), de pilda,schimbii, dupit parerea celorlalte fete din sat, toate ccintecele (Creatie"),nu va fi mentionat pe fisa de informator.

Tot astfel vom trece pe fisele catalogului cesa ce nu priveste deceitmelodiile in parte, informatiile avand un caracter general, precum sicele despre tehnicti, terminologie si problema creatiei fiind m3nit3 unuifisier deosebit. CA un anume informator cant& o anume melodie numaiIn anume imprejurari este un amitnunt accidental legat de acea melodie:il amintim in catalog. Prilejul unui gen de sine statator, ea al ante-color de pahar" din Basarabia, intereseazet o categorie intreagit de me-lodii si trebue descris in alta parte.

Fisa provizorie am prelucra-o deci in chipul urn:111tonExtragem intai datele individuale ale lui Dumitru D. Vulpe: din

Valea Mare (Gorj), 43 a., analfabet; elev al tatalui sau, fost si elcimpoier; stie sii, cante din fluer ;ti ocarina; a umblat cu oile in

320

jurul satului, a fácut razboiul; a fost la coasa in jud. Hunedoara laMomai-lani"; crede cli Jocul Papusilor" ii poarta noroc.

Acestea, impreuna ca fotografia lui Vulpe, vor servi la redaz-tarea fisei de informator".

Credinta informatorului, cli cine stie sa cante din fluer poatecanta si din cimpoi, este in legatura ca probleme tehnice. Intrebuin-tarea cimpoierului in locul lautarului priveste repertorul regiunii, iarcastigul lui se baga si el de repertor, desi amanunt economic, fiindcadeosebirea foarte mare dintre acest castig si castigul lautarilor esteun indiciu al preferintei taranilor de acolo pentru taraf. Numai douádate raman asa dar nedespArtite de exemplarul melodic: prilejul (in-tamplator) si provenienta (caz particular). Acestea, se vor trece pe fi-ele catalogului...

Din celelalte elemento vom redacta urmatoarele fise auxiliare:R. 101. Gorj (Valea Mare. Runc fi imprejurimi). Inform.:

Dumitru D. Vulpe, cimpoier, 43 a., analf. In satele amintite semai joma uneori dupa cimpoi" la hora: atunci d'id lipsesclautarii. Un joc din limpoi se plateste 8-10 lei (castigul unei zilefiind do cel mult 60 lei) Uta de 20-40 lei un joc cantat de taraf.

Amanuntele acestea au fost verificate la fata locului (Runc,15. 4. 81)1).

T. 134 lnform.: Dumitru D. Vulpe, cimpoier, 43 a., analf.Gorj (Yalea Mare). Inf. apune ca nu toate jocurile pot fi cantata dincimpoi.

T.135. lnform.: Dumitru D. Vulpe, cimpoier, 43 a.,Gorj (ValeaMare). Inf. este de parere ca cine stie sa cante din fluer, poate canta,si din cimpoi".

Insfa'rsit pe fisa T 137 vom citi:Jocu/ PcIpufilor. Inform.: Dumitru D. Vulpe, cimpoier, 43 a.,

analf. Gorj (Valea Mare). J. P. este o scurta actiune dramatica, jucatade doua personagii, un Oltean" si o Olteanca,": intalnire, scena ere-tica, joc final. Poate continua la infinit, repetandu-se episodurile. In-formatorul implanta un cutit inteo masa, legand de manerul lui unuldin capetele sforii purtand papusile,. de degetul mijlociu al manii saledrepte capatul celalalt. Joaca papusile cantand din cimpoi. Papusile suntfacut6 de el, cele mostenite dela tata' sau i-au fost furate mai demult,

Cu catalogarea filmului si a fotografiilor sistematizarea mate-rialului privitor la Jocul Papusilor s'a sfarsit.

1) Urmeazi In toate cazunle data gi locul redactirii al numere redactorulw.

321

Literele precediind numarul fiqelor arata impartirile dosarelorde informatii auxiliare: pe temeiul insuOrilor muzich populare ro-rnameqti ifii al experientei dobAndite pe teren s'au hotarit qase aseme-nea impartiri, corespunzAnd problemelor color mai insemnate: Re-pertor Ritual pi prilejuri Tehnicd si terminologie EsteticdCirculatie Creatie. Datele adunate urmeaza sh raspunda Intreba-rilor: ce se cânta? când se cânta? cum se cântal de ce se canta aacum se &Ana? de unde sunt antecele? cum se nasc cântecele? Dateleistorice, de cele mai multe ori nesigure (folkloristul este deseori uimitde vechimea" atribuita de sateni melodiilor, carora li se pare pe dreptveche o romanta de ora, caro a fost la mod& acum 10 ani, iar uncfintec autentic taranese ie§it" acum un an sau doi pe drept nou"),pot fi puso intotdeauna in legatura fie cu o melodie deosebita, in carecaz incap in catalog, fie cu repertorul de azi sau de alta data al unuiloe; au fost deci inlaturate aci, precum a.0 fost principal inldturate cudesdvarsire toate observatiile entice si analitice (asupra stilului melodic,morfologiei etc.). Nu este, inca odata, menirea arhivistului sa prezinteconcluzii, ci numai temeiurile unor concluzii eFentuale.

Am citat f4e despre repertor, tehnica, creatie. La capitolulEsteticii" vom putea gasi o marturie ca urmatoarea cu atat mai pre-tioash dovada a conservatismului muzical al regiunii, cu crtt e ma,itAnar informatorul:

E. 57. inform.: Solomon lurcovan, 10 a., 2 cl. prim. Fdgdras(Dreigus) 4. 8. 29. Inf. spune despre un cântec, ca-i place, di C61-1;eld cdtane, cid jale". (Cu totul altfel judeca la Rune, Gorj, fata MariaArbagic, 9 ani, 3 clase primare, and zice a melodiile batrâne$i antatede mama-sa aunt unte, de n'au capdt qi 4i bate joc de sunetele gutu-rale caracteristice pentru stilul arhaic al regiunii: Tot di, di, ca unnuigar).

La Ritual am putea intAlni:R. 45. Rocet. -Obs. Fdgeiras (Dreigus) 23. 7. 29. La inmormiintarea

lui Vasile al lui Cristov Trambita s'a bocit numai a doua zi dupamoarte (23. 7.) qii .anume: 1) La revarsatul zorilor. 2) Cu intermitenteIn tot timpul diminetii 3) Dupa mask când s'au pus mortului florile.4) La sosirea preotului. 5) Când s'a scos mortul din casa. 6) In drumspre cimitir mereu, afara de timpul color trei slujbe la rascruci. 7)La cimitir.

Litmurirea sistemului de clasare al fiplor, deosebit dupa materiiqi menit sa permita consultarea documentatiei auxiliare independent defonograme qi notatii, ne-ar duce prea departe. Sa spunem insa, ca nu

322

totdeauna documentatia aceasta se va reduce la insemnari atat deconcise. Silindu-ne sa prindem intotdeauna faptul pe cat cu paint& viu,nu ne vom multumi, de pilda, sá constatam cá in satul Runc, can-tecele batranesti se uita pe zi ce trece, adunand cifre si depozitii, civom incerca sa dam un exemplu concret, o dovada netagaduita a uitarii,incorporand fisierului privitor la repertor documente, cum e acelaunde lean stenografiat sfortarile zadarnice facute la 15. 4. 31 de lam.-tarul Nicola° Zlataru 43 a., analf., ca sa-si aminteasca macar textulbaladei Marcu Daliu si Tar= bolundu" (vezi nota 1).

C. Brdiloiu1) Stenogramd de H. H. StahlLautarul N. Zlitarul ciuta si-ti aduca aminte un cintec batranese.

...statea mi-sa Cu amantu, de boa.. . . .

cum it chiama ?.. Si-mi Arie me cum ii chiania pe el, di pe urma indata I

S'a apucat Maim Coralu cu amantu lui mama-sa al-au baut trail zile ti he' nopti, care din el s'o imbatatae capii..Si servea ? Mama balatultra Si in paharul copilului el puma punatate api i juniótate

ran sau bautura spirtoasa. Si in paharu amantului... Ba nu, in paharul arnantulut punea jumitate LTA /I inpaharu punea bautun apirtoase, ca sa-I imbete, ca sa-i tae capu Turco.

. . .Turcu Bolunelu, ata-i zicea tae capu lui fiu-sau... Si pa urma, mind a vazut ca au se mbata

bes cu papucu din Timor, in Inc de pahar.

de ande.I Al?fi auzeam dela tati-meu. Da vezi ca eu nu l'am ficut.Turcu Bolundu cu Marcu, Marcu Daliu. Si mama lu, Marcu era amanta lui Turcu.Dar ,,ndlodsa o sliiDaci-1 pnnzi dela inceput bino, mergi pana la terminare bine. Da vezt ca nu atut faptu dintai, cum

incepe el. Il ttau la ramitate, la nuiloc, cum sunt faptele, dar nu trau la inceput.. . . .

La amine vine cam ata dupa ce au inceput al bes cu papucu pan& auct au muna, in lac de pa-her, au aluna liana s'a imbatat Marcu, copilul amantu lui Turcu Abram a sant Turco, 51-1 taecil ata femme rimatag intre ei, care se imbati, si-1 tae capu.. Da Marcu avea o aluga buna, incunottontata,caro tuna la el ti care stitea la via afari Carol a aunt ca-i tae capu Lui Marcu, a Ant tint al a ratrat in-niuntru... Si and a intrat inauntru, l-a vazut pe stipanu-sau beat at Turcu era gata sa-i tae capu cu anima,ca ata aveau prinsoare, care s'o imbita tae capu.. . . . . .

istorisetteMama Dallas'',lhovnlea Torcida!,

ata apune... i &and a intrat servdorul lui crechnraos, el a ',taut, ca este aproape sa-1 tae capo. i s'a pus aii-a dat o palma, ea dettepte t apat l-ti detteptat din betia, din oboseala rams.

...al a zis : Deal ca glava falafel.Mal bin. do palmd daidDala sluga ces dreapld

Mai bine a sufent o patina dela servitorul lui ti s'a multunut, cleat sa-t tae capu Turcu,. . . . .

...Ili spot s'au apucat din nou la betie ti a imbatat el, Marco Dahu, pe Turcu, lbomnicu lui momi-as... L-a imbatat foarte brumos ti pe mama lut a luat-o t a dus-o undeva ai a.. chatrus-o, in fine. A uras-oA ara-o. Si a pus-o pe foc ti a ara-o.

spunea mama lut Dahu Marcu Aleo, medal Marcule,(.,am arderdldica ta coa dreaptd,Canr-al supt aid! din a°.

atuaci Marcu o ardea pe foc ti spuneaLara' sd ardd, cd na-mi pasd

..4 nu tt.0 cum cum mat spuneaCa muscat Torta din ea

Ata : , . . ....nu pot eu s'o aduc la istoria

. . . arde (día laCara of intincat din ea

Las' sd amid, cd no-mi pantCa musca! Tamo din ca.

SI spot s'a apucat din nou cu Turcu ti incepe istoriaeasci Turcului cite gi cite,O Doamne, Doamne, de ce n'at trtut tu, tati, inca un an, a& ma'nvett bine l

Domnule profesor, iarta-mi, ci daci l-aa tU, I-at apune tu draga ram&

323

324

i. PLAN PENTRU CERCETAREA OBICEIURILOR$1 A CEREMONIILOR

NASTEREA iI BOTEZUL

I. Sarcina. Credinte si practici in legituri en prinderea sarcuni. Cfind suntcopia mai sänátoi i norocosi? Din flori, cei dintia? etc.

De ce trebne sä. se fereasci &meat inarcinatii? Pentru sinitatea ei i pentrua eopilulm? Miräri, pofte, spanne, luern in anume zile, sii nu vadi pe anume oameni,si nu rneargi in anume locuri etc.

Ce trebue sá tack'? Ingrijiri, vrip etc. Sant practaci anume pentru a botirisexul copilnlui; sá iasi biiat etc?

Nasterea. Sant anume timpuri din an, anumite zile san ceasuri care aducnoroc san nenoroc, copilalui ce se naste atunci? Anume semne 10 imprejuräri in lumeadin afari? De pildi nasterea in strimi, pe tunp de fartuni, de seceti etc.

Care sunt practicile nrmate ca citeva zile inmate de nastere? Care suntInate pentru ca nasterea si fie usoarii?Alegerea moasei? Moseste mos.* din sat sau neoficialä, ninasa, doda? In

lipsa ei cine are drept si se amestece? Ce obligatie sufleteasci sau ritualit are moa*fati de copil, mai tirziu?

Ce gestan i envinte se spun sau se fac in tampul nastern, in afari de celemedicale propriu sise?

Ce ingrijiri se den noultu niscut? Ce practici sunt pentrn ca si aibenoroc? l'oftirea ursitoarelor; inclunarea la icoane, stropirea en aghiasmii, anume felde a 1nfäa, anume scaldk obiectele puse in preajma copilulul, punerea noului niscutpe pimint etc.

Ce ingripri are Hama? despletirea pirului, afumare Cu cop de oui din carean esit pan, inchiderea usilor i ferestrelor. Cit timp rimine läuza. necarati? Ceslnjbe se fac si ce descintece se span? Slujba de opt zile i cea de patruzeci etc.

Botezul. Alegerea. nasilor. Nagii de canaille ai pirnitilor trebue sä fieneapirat i nagii de botez ai copilulm? Care sunt imprejuriiile in care nasal poatefi sclumbat? In caz de cearti, de nenoroc al botezurilor de mal inamte etc.Trebue sA mergi sá ceri ingiduint.i. de la nasal de cunume, inainte de a-1 sclumba?

Cind nu ponte nava sit boteze? Citnd e insb'scinatii?E bine sA ai fini? De ce?Alegerea numelm: eine il alege? De ce si cum 11 alege? Se poate inela moartea

prin alegerea sedum* name ca al emu altuia, mort?Este credinta unei legituri intre numele cuiva, soarta lui in weeá tn. felul

lui de a fi?Cum stint instintati nap? Cine ii vesteste, ce damn li se due? Cind vin

vadä copilul intim coari? ce damn aduc? child hotirisc zma botezulm?Ce pregItui se fac in ziva botezulm? Sciddä, asezarea mesei, plecarea la

Cine duce copilul? Cine poate fi de fati i cine nu? Teti!? Mama? Cumeste dus copilul? Cum e invilit? Ce alte obiecte mai trebuesc mate?

Cum se face botezul propria zis?

La plecarea din insermi, se inchtni copdal la icoane, se sting luminirile? Cinepoarti copilul in dram spre casi? Formulele de bunicuvimti cind te intilnesti caoamenii. Cam se di pirintilor copild? Ce se apune si ce se rispunde? Se dii in miaisan se pane pe masii? Se scaldi sau na?

Se face masi? Cine la parte? Ce se intimpli acolo?

4. Indatoriri dupi botez. Ce legituri uneste pe nasi de fin? Stint funi ai na-pint mai malt decilt ai pirmtilor? Rugiiciumle lor folosesc pirmtilor sau nasilor? Auputintli pinntit si-tt riscampere coralul? Care este ceremonia intrebuint,ati?

Ce indatorni urmeazi dupl aceea? La nu an. tiierea motului, datul in grindii,ruperea tarti. Damn pe care trebue sit la le dea intre et nasu ca firm? Ce amestecan nasii in nests copilulut? Drepturi la datoru. Sant obligati si camine pe finalbotezat? Thick* e fati, dacii e fecaor? La ce alte ceremomi mai trebue sä. asiste? Rollanasilor la inmormintarea finulm? Ian ei pomul?

Leglitura de aisle e numai intre nas si fin, sau cuprinde si neamartle? Catspui ample", nasii"? Numai cut te-a botezat sau si filler nastier sau altor rude?

Daci mor nasu, cine le la local? Copm nastier? Care anume chntre ei? Bilieti,fete, cm mai mari, cei care rimin in cartea bitrineasci a nastier? Chiar daci e ungmere rimas in casii? Chiar dad. e un stein'?

CASATORIA 1 NUNTA

1. Credinte si practici pentru prevestirea cisitoriilor. In ce zile anume dui anobignnesc silt ghiceasci mirele sau mimosa meniti? Ce aname fac si pe te semnese cnnosc cum o sä fie? Cine anume pructta aceste obiceturt?

2 Logodna. Prile3uri de intilnire ale tinerilor, formalttittle veclerdor"precum si a vorbelor si faptelor de incercare, ce nu atrag dupi ele un legimint sta-tornic. Care sent regulele petitului? Cine il face si cum? Cum se face cererea in.

cisIttorie?Intelegerea sau tocme,ala 17nde se aduni intai pentru a hotäri cisitoria co-

paler lor? Cine asisti? Cine are cuvint? Ce acte fac, ce ospete si ce damn?Care snnt semnele pun care se arati satultu intreg ci tmerii s'au logocht? Ce semnede imbriciminte, impodobire a pärulm etc: arati logodna? Ce reguh de purtaretrebne si urmeze logodnicu? Merg mereu impreunii? E datoare logodnica sit urmezepe logodnic, chiar si la ospetele une alte nanti, de midi, uncle obisntut n'au vote decitbirbatai? Ce nn se cade si faci logodnicii? Ce amestec are Biserica in ceremonialullogodneil

3. Cisitoria Ig nunta. Vom deosebi latan i ale crtsitortei. a) cisiiteria civili, laPrimirie, b) slu]ba religioasi st c) aunts propriu zisi. Cind se fac fiecare din acestetrei acte rituale? Vom incerca o clasificare a tipurilor deosebite de nimtii: de What,de fati, naafi midi, naafi de noapte etc. l'entru heat- re fel de nunti in parte vomda o desmiere a felulni cum se desfilsoari:

Fregiitirea obiectelor rituale: se face steag, pom, brad etc ? Cind se fac,cum se fac, de dare cine, in presents cui, en ce formalititi rituale? Sant ospeteannme pent= steag, pentru pom san brad? Ce se face ca aceste obiecte rituale?Cine le poarti?

Fregitirea bucatelor in ospetelor: ande se fac ospete, cite se fac, de citre

325

326

cine, cine la parte? La pom, la mire, la mires* la nag, numai pentru feciori,namai pentru fete, inmate de nunti etc.

Cine pregätesc bucatele? Cum stint numite? Socacite etc. Ce se grsteste? Ceobicemri sunt In legitari ea fiertul bucatelor? Mersul la oale, de furat deb,awl la altii etc. Ce alt rol ritual mai an femeile care pregätesc bucatele, si cumstint ele vazute?

Pregiitirea zestrei si a celorlalte lucran care vor trebui la nuntä.Pregitirea caselor, tocmirea liutarilor etc.Vestirea In sat: din partea mirelui, a miresei si a nagilor. Prin cine yes-

teste fiecare din ei? Cam sunt numii acesti vestitori: colicari, conäcani, vornicei,druste, frati de mitnii etc ? Cam Bunt alesi: din rade, prieteni, vecmi, asitoritt,nedisitoriti? Cale le este mai marele? Cati se adunii, cum merg sä vesteascii? Culäutari, fiíri lautari, en plosca, colad etc. Uncle merg, prin toate casele la rand saunumai in anume case? In care? Ce anume cavinte spun si cum li se rispunde?

Cand incep vestirile si cat timp tin?irul actelor rituale: Malta nn are loe numai late° singuri casi, ci in

mai multe: la mire, la mireasä si Ja magi. In fiecare din aceste case se fac anumepregätiri si se intampli anume gestan i rituale.

Dupg aceste pregitiri, urmeazi o serie de intAlniri intre mire, mireasinagi, alaiul de nuntä adunandu-se si lar risipindu-se, dapii nevoile ritualului.

Pentru ca si pi:item sistematiza observatiile noastre vom proceda astfel:Mai intii vom fixa, in limi mari, sirul faptelor, aga cum nrmeazii ele, pe zile.In al doilea rand vom lua ca panct de plecare drumurile rituale care se fac,

fie de citre o parte din nuntasi spre intainirea celorlalti, fie a intreg alaiului demina: dela mire la mireasii, la nasi, la primärie, inapoi la mire, la biserici etc.Vom nota cine merge in ace,ste alaiuri, in ce chip merg, ca läutari sau fArd, ca stri-gituri san Mfg etc.

Aceste drumuri despart ritualul nuntii in pärti deosebite unele fati de altele.Vom observa, mai sistematic, ce se intamplii In fiecare din momentele ntuale ale

Ca'nd insi skull e despirtit in mai multe grupun, dim pentru fiecare grap odescnere.

In linu mari vom urmäri:ritunle pentrn marea fetei din casä.. Impotriviri prefäcute ale pirintilor,

radelor, celorlalte fete, fläciiilor. Ascunderea miresea inlocuirea, ei ca alta, targuiala,cumpärarea, räpirea, desdännarea fracklor, plata vulpii, fartul zestrii, jucatul zestriietc. Iertiiciuni c cantece rituale;

nturile aduceni in casä a muesli: prin ce mijloace se arati simbolic, el%

de aci inainte mireasa e gospodina easel?nturile in legäturä ea noaptea nuntii ci fecionaritunle de intrare in legaturi ea seta], dupi nunti. cale primari, vizite

fäcute etc.De asemenea vom fi atent,i la toste:

ritunle pentra ghicirea noroculd cäâniciei. amestec de inele, dintarea lorin gran etc.;

riturile pentru a determina buna cisnicie: tinerea nifrämii, anume ganduriPe care trebne sA le ai in anume vreme,, trecerea cu aflame picior al pragunlor;

nturi pentru a-si asigura stäpanirea in gospodäne;rituri pentru rodnicia in copii etc.

Vom urmäri atent ce fac toti actorn nuntn. mirele, =casa, socrii mari gi

mici, navul gi nava, fetele, fläcin, cei chemati la ospete, satul intreg.irul acestor acte rituale e foarte lung. Ranaine ca fiecare monografist, in

parte, si le vtie vedes., urmind apoi sä le sistematizeze, ava cum am aritat mai sus.

Ceremonii anexe cdscitoriei

Vom cäuta sä vedem dad. nu existä in sat vi alte ceremonn pm care si secante o Intime a cäsittornlor.

De pildà prinerea mesh". Dupä. efiti ani dela ciiatorie se face, de citrecine se pune masa, cnm se pnne masa, ce pomeni se dan, cui se dan, in ,ce scop.

Nedei. Uneori fiecare asmcie igi alege drept patron un !n'A., a cirtii sirbi-tome aimará se face dupi un anumit ritual. Nedeile snnt de,seori un prilej pentritaceste sirhátorin ale cäsniciei. Unde se fac nedeile, in curtes bisericii, acasä, laiarmaroc, In adungri de grupe familiale san de sate intregi, ce anume se face laacede nedel vi ce credinte sunt in leglturä cu ele?

Targul de fete. Adicii pnlejul de intAlnire rituali intre pirintii o tinern maimultor sate in vederes vntoarelor cäsItorii etc. etc.

H. H. Stahl

OBICEIURILE DELA INMORMANTARE

1 Ce semne prevestesc moartea? in casä. pociuturi, spargerea oalelor vi aoghnzilor etc.; in naturii: tapete de ammale cuc, cuenvea, vite, aine, giiniantänd cocovevte etc.; aderea stelelor etc.; visuri, vederui, semne pe trupulomulin sänItos:_ pete, bat,erea ochilor etc. Intrarea In anul mortal".

Ce semne aratl agonia? sudori, anume räsuflare, stringerea agternatultii, sanalte gesturi, don de ducii, vedenli, vorbire en cei morti, semne pe trup ca subieresnärilor, buzelor etc.

Sunt ceasuri oi zile mal bune sau mai rele pentru moarte? 71 san noapte,aptämana lummatä etc.1

Ce se face pentru u§urarea mortii? ruggcluni vi aname care vi de atrecine, desantece vi anume care vi de cätre eme; mutarea patului san a pernelor;avezares sub perni a unor obiecte ea flori, jug, unelte etc.; iertarea vmelor fati 1 dealtn vi anume de cine

6. Ce pregAtiri se fac in vederea mortii? primemrea celui care trage simoari vi anume and, cum vi de ciare cine; aprinderea nnor luminari, ce anume,cänd, cum, de citre cine vi and se stang acele laminan; miturarea casei etc.;cum vi de atre cine.

327

Ce urmiiri ar avea neindeplinirea vreuneia din indatoririle acestea? in cazde moarte grabnici, violenta', in spital etc.

Dup6 ce se cuneaste c cineva a murit? incetarea rOsufläru, a mima, anumesemne pe fati sau altele; cine constatä moartea?

Ce preglitiri se fac in casa mortului? indati dupii moarte? dereticare, impo-dobue, intoarcerea san acoperirea oglinzilor, izgonirea animalelor etc. De Catre cine?Deschiderea ferestrelor.

Se vesteste moartea? de ciitre cine? cal? cnm. prin clopot, bocire in auzulluan, trimesi, prin bucium, printeun steag sau alt sernn, acasä sau la Inserta, deo-sebire in chipul de vestare dupii värstä, sex san stare social a mortului.

Dupd moarte se orinduiesc anumite persoane In vederea unor anumiterosturi? gropari, timplari, scilaton, dintäreti, nasi, alte rude, gmere, sau nureasIinclupuitä, frati de groapii., lunateci, vornicei, buciltari etc ; cine ii alege, cum halege, cura h vesteste si cine este plätit, cfit si cum.

Ce i se face mortului imediat dupi moarte inainte de scald6? inchidereaochilor, legarea fälcilor etc , de cAtre cine si de ce?

Cine scaldi mortul? rude, strOun, de ce sex, câti, cura alesi, cum che-chemati, cum pita* si ce indatorin ulterioare mai au?

18. Cand âi unde II scalda? numaidectit dupl moarte, mai tärztu, in casä, ingrädinä, in odaia mortuarä?

14. In ce se scaldi mortal? in albie, putini, pe larbii, paie, seinduri etc

16. Cu ce apl se scaldil? luatil de ande, cum luatii, de ciitre eme, in ccvas, cind, incillzita, in ce vas, pe ce foc; descintatit, se pune cava in apl, precumflori, burtnene, la foc se mai pot incillzt alte lucran, mAnciiri etc

Cum se scaldl: cine 11 tine, cine toarni tipa, ca ce toarni, cinefreaci; SfipUll i alte accesern; rudele asistii? se feresc de ap6?

Ce fac cu apa? se arunci, se ingroapi etc.; unde si de ce, loc feritde vite, de oameni, in griding, in casi, pe citnip etc

Ce se face Cu vasele care au servit la scaldi? se mai intrebuintzazi, searana, se sparg, se intorc ca gura la vale, en o piaträ dedesubt sau deasupra,pude: sub pat etc

II tunde, birbiereste, ti taie unghiile? cu ce unelte, cine, de ce

1

328

329

Ce se face cu pArul si unghiile mortului si cu obiectele folosite? searana, unde, eum, se pistreazi, ande, cum, de ce; se duc Cu mortal, cum, dece? (foarfeca, briciul, sApunul etc ).

Se unge sau se astupA mortul? ca ce se unge, unt, untdelemn, mir,usturoi etc., mide si cum se unge, mi ce se astupri, cearrt, ce fel, ce seastupg, de clitre cine, cAnd gi de ce

22 Cu ce haine se imbracA mortul? vectu, noi, obisnuite, de sArbAtoare, maidinamte pregitite, intAmplitoare, croite atunci. Deosebite dupri vArstä, sex, staremira' sau socialA, profesn, la cei nedisitorai, haine de nuntä? inciltäminte i pAlArit

Cum se imbracA mortul? intocmai ea cei vii sau altfel? nasturu nein-cheiati, curele si bete nestrAnse etc (incingere ca fir; tem; arderea sau spintecarea

eu ce, de cine, de ce?) etc ; ce se pune In hamele mortulur pfitne, zahiir,imbriicämmtc ruptA, bani. Citad se pune, cine, de ce?

Unde stA mortul pAnA la asezarea In sicriu? in casi, in tina etc. Ince °dale, ce loc in odaie, cum este orientat, pe ce stä pat, scAnduri, pe jos,InAltate, sprijimte, pe ce

Cum se asterne pentru mort? paie, pinza, croitä inadms si cum, cAnd,de ciare cine, de ce; toale, macaturi, covoare etc , perne, cate, cAnd, din ce st

cum facute, nmplute cu ce: otavA, puf, tAlaj etc

26 Ce obiecte se pune in perne? pieptene, brici, sApun, pär, unghn, mugurt,pietre, tämâie, praf de puscA, portelan, ceari etc Y

Cum se aseazA mortul? cum stä trupul, cum stau m'Anule: de-altingultrupulm, incrucisate, care mafia' de-asupra; cum stau ptcioarele- impiedicate sea nuetc ; cam stA capul.

Mortul sti acoperit? intreg, numai trupul; cAnd il acoperä t cAnd

descoperA (cine 11 acoperA, de ce).

Cu ce se acoperl mortul? panzil tesutit sau crottli anume cum croiti, ceforml, ce mirime, fArà foarfeci, färrt ata innodati etc ; ca manea, amii etc.;brodat, ce desen, ce calor', ce fire; i se lasä gliuri in dreptul obrazulin sauin alte pArti etc. Cine si dind 11 coase?

Ce obiecte se mat pun lAngl mort? merinde, ce anume, ande puse: intraisti, In buzunare, in miinä etc.; buril, legati de mita, in niánl, in buzunar,In gurA. etc.; lumtinäri; ande gi cum; flan etc. Citad, unde, de catre eme \si doce se pun aceste obiecte gi ce se intAmplä ca ele.

Ce lumaniri ard llaga mort? lumAnfirt, sfesnice, candele, opa* etc,

ce fel, cind adose, de uncle, de cine, agezate nude, apnnse gi stinse cind gi deeitre cine, de ce.

Se face o lumanare de lungimea mortului? numele ei, cum, cind gi

de ce se face, unde se ageazi, cfind se aprinde gi stmge; ce se face co ea (hp&Inmormintare.

I se la misura mortului? In ce scop, de catre cine, cind gi cu ce;sfoari, bit trestle; ce se face co mamaa gi de ce.

Unde stil sufletul mortului, cat li e trupul In casi? In casi sao pelingl casi; dupi ugh', la streagini, gnndi, sub pat etc.; meren, nua gi noaptea;cilitoregte pe unde fi cat tamp.

Se pune ceva pentru sufletul mortului? api, vin, pinztt, gtergare etc.made, de cine gi eiti vreme (se poate umbla, mitura etc., In locul acela).

Cine intril la mort? rude, yearn, prieteni, dugmani, animale etc.; for-mule de bunicuninti la intrare gi plecare; ce spun cei ce inträ, ce li se rispuinle;ce se poate si ce no vorbi längi mort; despre mort etc.; se aduce ceva, cegi cui se di?

Se poate lucra lingil mort? mitnrat, cusut, spilat, gitit, pregitireapomemlor.

Se poate lisa mortul singur? &Ind anume; de nu, cine t)i -eum pi-zegte, de ce.

Noaptea se aduni lumea la wort? ce nume poarti Intrunirea, cine gi citivin, chemati sao nu; de cite ori nn; child sosesc ce aduc, ce spun gi ce lise rAspundo cfind yin gi pleaci, cui dan p. ce se face eu ele; In timpul ve-gheni ce se Intimpli; se mininci, se bea, se citegte, ce 41 de eitre cine, sevorbegte, despre ce, se ride, se joaci jocuri, care anume, se fac glume gi picileli,se ating de mort? Cum, cine. Vm oameni mascati? Se aprind foam? Ce focun,unde, cand, de cine fi de ce. Familia asisti? Ia parte?

Cum se face cosciugul? ce nume are; cine il face; dun', cu pia% saonu? Ce 'Asti, se cumpirli gata, in ce caz, din ce lema, min se ia masura, formalin, se Iash feregti, cite gi unde anume, se vopsegte gi cum, ce se face co talajul?

Se pregite§te cumva cosciugul? fAmiiere, ardere, ungere, cum s'i Cu ce,pral de ma, usturoi, amine, smoali etc. (cind, cum, de citre cine, de ce, sedescitnti san se face sluibi?).

Cand se aduce gi unde sti pani la a§ezarea mortului in el?

Cum se face crucea? ce name are, cine o face, and, cu plati sao

330

nn si ce plata', se campari gata, in ce caz, din ce material, patri, lemn, celemn etc. Are aceeap forma pentra once varsti si sex? Ce anume forme. rápala,ornati, crestati, scrisa, ce se scrie, cum, de citre cine.

CAnd se aduce §i unde sti pini la a§ezarea la mormint?

La mormint se pune ceva peste cruce? Platea, carpi, acoperis etc.,cand, de cine, de ce?

46 Cum se a§eazi mortul In cosciug? Cam se aveza..? (fan, talaj, pitara:,perne etc ). Se pun obiecte, siculete. Se mai pum ceva pe mort. Schimbiri fatäde agezarea In pat. Cum, &bid, de citre cine si de ce?

Unde §i cum sti sicriul in casi? (loc, orientare, suport).

CAnd se ingroapi? (la ce zile si ore, si la care nu?)

Cine vine la inmormintare? lume malta, cine anurue, ehemati, de clitrecine, aduc ceva, ce anume, cum se mesa. in casi, formulé de bunicuviintä.

60 CAnd vine preotul? de cite ori pana; la inmornitintare i catad chemat, decatre cine, plitit cum, ce slupe face. Petrece mortal pani la emitir? Cum? Facesluibi la plecarea de acasä i mide? In casi, in curte etc.

51. Cum se scoate mortul din casi? cine 11 ridici, cum il duce, orientare,izbeste coringul de prag, se rostesc anume formule etc.

62 Ce se face in casi la scoaterea mortului? se sparge o t'ala', sau altobiect, care, cum, de citre cine, de ce? Se aseazi cineva san ceva in localmortului? Se tila neemarile pe fereastri, se ristoarni asternritul san mobile, seinchid neamurile in casi, ciad, cit timp, in ce caz, totdeartna san de pildi lamoartea celui dintai copil, se pune bustnoc sau altceva rudelor.

Ce se petrece in curte? Se face slujbi? Cum si ande se aseazi cosciugul.Cum stan rudele çi strinin. Se intinde masa, se alterne pat. Sunt anume formalitätk,iertare etc. etc.

Cfind se acopere co§ciugul? Cand se bat cuide, de citre cine, se imphnestevre-o formalitate, ea deslegarea nodurilor dula imbricimintea mortului etc.

Cum este orinduit alaiul? Unde merge bradul, san pomul, daca este.Unde cruces, popa si desala', prapurii, pomemle, capacul cosciugului, inortul, rudele,lumea? Aceeasi orfinduire a alaiulni se intrebuinteazil pentru tota mortn, se pistreazipttni la emitir?

56. Cum se duce mortul? re brete, pe scaun, in car, ame, pe dric. Cum

331

snnt inhamate vehiculele, cai, bol, de ce culoare, cum injugate sau inhamate, cumimpodobite tp de catre cine, de ce Vehiculele sant impodobite, cum, de cine, de ce.Cine poartä mortal? Fete, bitieti, oameni, cum imbracati. Semne distinctive ca bete,basmale etc. Cu plata, ce anume. Insotitorii se tin de siena i cum cu pan-.glici etc.

67. Ce se face pe drum? Merg pe drama' cel scart, san ocolesc? Pe unde,de ce. Trec pe la biserica sau de-adreptul la groapa. Se fac ca hodine",stitri", poduri". Cite, mide, ce se intimpla la opriri: s'upe, impirtire de bani,colad etc. Se intind pinze pe jos, la fintAin, la riscruci. Cine participa si de ce?

58. Se duce mortal la biserica? Se face slujba acolo? Alte formahtäti? Casaratarea mortalui, pomanä etc. Cum gua rudele in timpul slujbei. se tin desicriu etc. Crucen, bradul i celelalte accesorn rituale ande si cum stau?

59 Cum se face groapa? Cine, chemati, rugati, obligati, de ce, cu plata, ceplata, ciad se face, cum se la m'asura, ce se face cu masura, ande se face groapa,loe ales, de catre cine si dupa ce regid' Se slujeste groapa, se pregilteste in vreunchip. stropire, stergerea peretilor cu naframä, desdintece etc

60. Ce se intamplii daca se ingroapa peste un mort vechiu? Se scot oasele,se face slujba, se stropesc ca vin sau altceva, se ingroapä din nou si cum, seface pomenire?

Cl. Ce se intimpla la sosirea mortului la groapa? Slujbä, ande si cum seageaza sicriul in timpul slinba, se fac formalitati pentru deslegarea celor lunateci,ca frätie de groapa. focuri de pesca peste mormant etc. Stropire, sarutarea mortului,arlitares mortahn, scoaterea podoabelor, presärare de pihnfint peste mort, daruri saupomeni peste siena, de catre cine, cm, aun, de ce? Asezarea unor obiecte in sicriti.

Cum se las& mortul in groapii? Cu funii, pe pinza, de catre cine Searana ceva in groapil, ce anume, ae catre eme, de ce (bani, flori, podoabe, cadelmta,m'Asura sicnalui sau alta etc ). Orne umple groapa? Popa, rudele, groparn, cum inde ce. Se freaca pe miim ca pamant? Cine, de ce? Se pecetlueste" groapafácindu-se semnul crucii en sapa etc. Se rostesc euvinte ca: sa-i fie tarima uparaetc. Vede se aseazii cruces, cum, de catre cine, abad?

Ce se face dupà Ingropare? Se dau pomeni peste groapa, ce anume,de eme, de ce i cum? Se spala lames pe niâini, cine, cu ce apl, adusä deande, dind, In ce, turnata de cine, cum, de ce? Ce se face cu yesal? Cese face ca sapele, pinza,. hunde etc. dela ingropare? Se distrug, se impart depomaiaa, cand, cam, cui, de catre cine, de ce? Lamen mai zaboveste in cimitir? Cine,de ce? Ce formalitati se fac la iesirea din dimitir. Pomana, ce anume, cui etc

Ce se intamplA la casa mortului In timpul ingroparil? Cine ramine acasä,ce face, cine vine, chemati, obligati, si de ce, in prezenta preottilui. Sunt anime

rugaciune, rostirea unor anumite formule.

332

Se tine doliu? Cine, cit tunp, cum: ce semne de dohu su/A: imbricalminte,btrbierire, piepttinare, spälare, oprire dela anume mune'. Sunt mai multe perioadede &ha: pina la inmormintare, san alte date, pida la facerea tuturor pomenilor.

Ce ingrijiri se dau mormintului? Se stdesc flori san pomi? care mame,cind, de cätre cine, de ce, se impodobeste crucea, cununi, candele. De citre cuaNcum, de ce? Se tiimaiazi mortal? Citä vreme, ciad, cum, de catre cine, cu platt, ceanume, de ce? Se stropeste mormintul, cum, callad, de ciare cine?

67 Ce pomeni se fac dupt inmormintare? (comind, prazmc, parastas etc ).Cite si cand, la cite zile, la cite lum, la cita ani dupi moarte, ande se fac,de cätre cine, cu participaren cm, ce se di si cm. Ce formahttta deosebite se fac,ca sfintirea apei" etc. Ce accesorii deosebite sunt, colaci, haine, oale, lumintri etc.

Se Imparte apä pentru mort? Izvor de apt", izvor mare", ozvor mic",ozvorul turtitelor" etc. Care este numele ritulai; se duce apt, se atril apt, se faceizvor? etc. etc. Cite rindan de epa? Ce cantifita, in ce, de ande se ia apa, clan sela, cita vreme se duce? Cand incepe ducerea apei, cui o duce, cine o duce, fatibätrinä etc , de ce? Cé.'nd duce? Cu plata', ce anume platä, cum se tmae soeotealaapei, insemnare pe ráboj, din ce lema etc. Formule la dárturea si la primirea apei,impreuni cu apa se mai duce ceva, ce anume (turtite etc., de cine Riente etc ). Seface o formalitate de inchmere? Slobozirea izvorultu" etc. de eitre cine, Cu ce scop,ciad, ora zilei, date favorabile etc., mide si cum. Ce formalitáti si ce accesorii seintrebuinteazt Ce formule rostesc.

68. Se face brad la Inmormantare? san alt pom (plop, ca sau fin remande brad, prun etc )? pentru toti mora san anume catexoni de varste, sex san staremullí? Ce inseamni bradul? muele sau miressa mortului, semn de dohu, semn denuntä simbolicrs etc De ande se aduce, cine il aduce (fficti, bilrbata), citi? Ce for-mahtäti sunt la aducerea bradului imbrictmuite deosebitä, anume semne; local pleciirn,intovirrisne, plecare calare san pe jos, ctind se aduce bradul, cum si la ce orapleaci. si se intorc oamemi, cum se alege bradul, dupä mttrime san infiitisare ase-mAntloare ca a mortului, dupä anume semne, cel mai frumos, cum se taie bradul.,secure, feresträu, este anume chip de a-1 lovi. Bradul se pregäteste cumva inpildure, se tale miele crtici, se incresteazii etc.? Ce formalitäti sunt la aducereabmdului? Pe umär, pe encane, cu virful incotro? Bradul este intimpinat sau into-väräsit, ande, de ciare cine. Ai mortului ies inaintea bradului? La ce distantli, cineanume iese, bradul se °preste, se indephnesc anume formahtäti? In cartel caseieste vre-un ritual? Cum intrii in curte, 11 apropie de mort? Cum si de ce? Bradulse impodobeste? Ciad, de eitre cine, de ce? Cual- crestätun, panghci, linä,harta, ntframi, colam etc. Se face vre-o formalitate la pornirea almilla'? Ce for-malitli pe drum? De cine este purtat? iii timpul ingropärn este intoväräsitfrde ciltre cine linde se aseazä la oprin? La bisencii? Bradul se inalti la mormint,in ce loe, ciad, ca ce formalitäta? Cit timp riimine la mormint, ce se face dupii.indepärtarea ltu?

69 Se face mar (pom, bat etc.)? l'entra toti mortii sau pentru anume cate-gorn de sex, virstt, stare civilä? Ciad, unde anume, de clitre eme, de ce? Se im-

333

podobeste si cum? Colad, cearI, lana, fructe, harta etc Unde stä. pana la inmor-

mantare? Se fac anume formabtati? Candi (slujba, rostirea anumitor cuvinte)

Mana se dace la cimitir? Cine il duce, criad? Märal rAmAne la mormant, in cecát tunp? Cele de pe már se (lea de pomana? Ciad, de catre cine, cui (nas

preot, cantareti, saraci etc.). Cand se despodobeste? Cum?

70 Se face steag? (Pentru toti mortu sau pentru anume categoru de sex,varstä sau stare civilli?) Ce inseamna steagul? Semn de dolm, simbol de nunitly

etc Cand se face, ande, de catre cine gi cum. Forma, material, deosebin fatä desteagun folosite in alte imprejuran (nauta etc ). Steagul se duce la emitir? Localin alaiu, cine il poarti i intovarageste. Pon:mala:4i. Se 'asä la mormant, unde,

in ce loe, cat timp. Ce se face apoi cu el?

Cate feluri de colad, colive, parastasuri" etc. se fac? Când se fac, dince gi cum se fac, de catre eme, ce forme au (scari, chip de om, covrig, cruce,

etc.). La ce se folosesc fiecare din ele gi ctu sunt memte si in ce imprejurlri aleinmormantaru? Numele fiecareia din ele?

Mortii se fac uneori strigoi, moroi etc.? Fac strigou rele, si ce asimile;moartea rudeloi, vitelor, pásanlor etc. Imbolnavin, nenorocin, spaune, visan,etc. De ce se fac mortu strigoi? Cum se cunoaste ca un mort se va face strigoiti?Dm timpul vietn? Dupa moarte? Pe ce semne (infatigare de om vin, anumeexpresie etc.?) Cum se dovedegte ca.' mueva s'a facut moro'? (ungerea crucii cumiere, trecerea peste groapa ea armasar negru, chemán noaptea, intalnirea ca el,intamplari ciudate in casa etc ). Desgroparea i gäsirea mortului intors in siena.Ce mijloace de prevemre se intrebuinteaza in timpul inmormantrini? Descantece, chis-tolnicire, intepare en undrea, in mima' san in Liara etc. Muloacele de invmgere astrigoitilm descantec, desgropare, implantarea unor cine sau catite, pari, scoaterea

ardere etc.

Ce deosebiri sunt in privinta ritualului pentru cei morti de moarteviolenta', accidente san smuciden (otravire, spanzurare etc.).

Ce parti de ritual se fac la cei morti departe sau ce ritual deosebit?

76. Este obiceiul sa se cante la mort? In ce medu sociale? (tarara, ceidomneste etc ).

Sunt mai multe feluri de cantece?Culi' se numeste cantecul pentru exprimarea durerh? (bocetul propria zis).

(Substantive: bocet, jelatue, vaet, gogit, glas de mort etc., verbe: a boci, a te boci,a te canta, a striga etc. pe, sau dupa mort).

76. In afari de cantecele pentru exprimarea dureni (bocet propriu zis) maisunt gi altele legate de anime imprejuriiri sau nturi ale inmormiintani (raskitul soa-relm, acte in legitura ca bradul, iertat, inmormantarea tmenlor etc.) gi care este

334

numele fiecärtua din ele (zon, cantecul bradului, cantecul cel mare, canteculmortn, ver s etc.).

Fiecare din aceste cantece are o melodie proprie (viers, glas etc ) sauo melodie se foloseste pentru toate ciintecele, pentru o parte din ele, sau suntmai multe melodu pentru un augur cantee? (De pida mai multe melodii de bocet,cine si cand le canta pe fiec,are din ele, o suigura melodie atat pentru bocet catpentru zon sau brad etc, o melodie pentru zori si alta pentru brad, sau una pentruamandoui etc ).

De cine se canta fiecare fel de cantee? Cine anume canta bocetulpropriu zis (rude, vecmi, straini, oameni eu plata.) (oarnem anume sau toati lumea).Cine anume canta celelalte cantece rituale (rude, vecmi, straim, oamem cu platii etc.)

Rudele pot canta toate felurile de cantece, sau numai unul? Dar vecimi,oamemi strain], Cu plata etc ?

Bärbatu pot canta? toate sau numai unul din aceste cantece? (bocet,viers etc.).

Dar copui? dela ce varsta?Sunt nnele femei care stiu numai ele sä cante anume cantece? Care le e

numele si care sunt acele cantece?

De ce se canta la morti?De ce se bocesc rudele, de ce vecinu, prietenu, straimi etc ? (usurarea

durern, cinste caverna mortului, bunäcuvunta, traditie, pomana etc ). Se poatemort nebocit?

Cum se invata bocetul? la ce viirstri, dela cine, cand i cum?

Cum se canta, la mort? cum se bocete tare san incet; de ce? gravsan acut, de ce? rar sau repede, de ce? gros sau subtire etc., mai multi deodati,conduce nnul cantarea sau canta fiecare pe seama bu? sau se fac subgrupe, vecinelede o parte, rudele de alta etc. Cine e obhgat sau are voie sä cante smgur? Sepoate canta mai multe melodd deodatä sau texte diferite pe aceeasi melodie? Bocetuleste ascultat de cei care nu clintl? Se fac aprecien i entice favorabile san defavorabilesi ce anume se spune despre bocitoare? Ce anume este privt drept gresealli?

Cum se aseazi bocitoarele fati de mort? Fata la mort, in rind, se tin demana, peste mort. In ce loe dinti: numai Maga mort, san si in alte odái, in curte,la acareturi, la vite etc.

Cand se bocete mortal? Oricand? Cand incepe bocirea? Inainte demoarte sau dupli? Noaptea? san numai muta Sunt anume ore ale zilei cand bocireaeste obligatorie? (dimmeata, spre apus etc.) san anume Imprejuriri (la esire,a sufle-tultu, la sau dupa scaIdat, la asezarea pe !anta saa In sicriu, cand suna clopotelAla sosirea celor ce vin si vada mortal, la ridicarea sicniului, la sosirea preotulm, la.slujba din curte, la pornirea in drum, pe drum, la räscruci, In odihm, in coborirea In

335

groapit, la umplerea gropn etc.).Dup5. inmormantase se mai bocete? Cine, cand i de ce (pe drumul intoarcerii,

la tämaierea mormántului, in zile anumite: Floni, joi mari, pomem etc.). and lit aduceaminte, en pnlejul altor inmormantiln (bocet.de pomemre). Este un rästimp dalia carena se mai ponte boci? Nici in public, nici acasi?

De cine se cinta fiecare din celelalte antece? De rude, de vecini,strami, oameni cn plata etc.

Deosebiri In cantare faya de bocet? (mai hm§tit, mai tare, mai re-pede etc.).

Cantecul cantat in zori, se canta ande? (In fereasträ, pe prispi, in curte,numai afari, sau intili afarli pe arma in casi etc ).

Se cantil acelaqi cantee de mai multe on in §ir? San de mai multe ori Pezi? San in mai multe zile?

Cei care canta in zori mai an de cantat §i alte canteee?Cantecele pentru brad se cana cand, de cine gi cum? la primirea ltn, la

gätirea lui, in timpul drumulm spre cunitir, la ndicarea lui la mormant etc. Cati11 cantil? Cura stmt a§ezati coi care il canta? Il canal de mai multe ori in §ir,acelaqi cantee la toate prilejunle, san aceeaqi melodie etc.

Cum, cilnd, de catre cine §i de ce se clatil toate celelalte cantece ceremomaleexistente: canteen] cel mare, al mortal, coco§daiu etc.

Ver§ul se cana. intotdeanna? San numai la tmen, sau altai anume?Cine il cât satenu, eintitretal bisericesc sau altn?Sunt mai multe verguril Cu melodu deosebite? Verqul e scris?De catre cine çi de mide luat? Cura se invati ver§ul. Textul este fix sau se

schimba intrucatva duplo: imprejurän? Care sunt textele?

Se obi§nnegte bocirea §i In alte imprejnran dedil la molla (la recrutareafläcäilor etc. etc)

Musa texte batjocontoare de bocet? Parodii de bocet?

C. Btyliloiu i H. H. Stahl

CEREMONII I RITURI IN LEGATURA CU CALENDARUL

Peste an, calendarul religios pritznue§te un §ir de särbäton, in legatnrit Cuvieaja Mantuitortilui §i a sfuttilor. Foarte deseori aceste särbitton religmase santintovarit§ite de ceremonii pe care le fac satemi. Ba uneori, se adaugt. la §iral sfintilotdin calendar, särbatori babe§ti", cum li se spune Vom da atenjie speciala, inprimal rfind, sarbatorilor propnu zise religioase.

CrAciunul. Oncare ar fi obiceiul pe care-1 studiem (stea, cohnd, plugu§or,&vra., bubai, viciara §i irozi, vasileä, semanat, lardan etc.) vom avea grija sa,-1stadiem in felul urmá'tor:

336

Din cine se alatuesc cetele care pleaci prin sat si faa aceste obicemn 7 Ceviirsti an, ce stare milk cum se aleg ei intre ei, cam se leagi unn si pe attimp, cum isi aleg un sef, ce ascultare h dau, cum isi impart beneficiile si care suntaceste beneficii de pe urma executirn ceremomei? Ce legituri, de pneteme, riva-htate, cearti, exist.): Intre toate cetele acestea din sat?

Pe la ce case tree aceste ceta? Ce formule de bun-sosit se spun, de citrecetasi si de &Litre gazde? Sant primita In casi san nu? Ce cunnte, ce antece, cejocun sti ce teatru fac? Care este repertorml br, vi-1 schimbi dela cast% la casi,dnpi cure sant la o casi de fruntas, de preot, ca fati de mintat, ca biiat plecatIn armatii etc., san au un repertonu aix care se spune in toate pnlejurile?

Cum stint rispRititi? Cum sunt väzuti si ce credinte sunt in legituri cuaceste ceremonn?

Pastele. Acelasi Incra vom face pentru sirbItonle in legituri cu Pasteleciilusari, focuri In curte, mucenici etc )

Alte sirbitori peste an. Vom cinta sä stabilun, zi de zi toate sirbitonle carese fac çi tota sfintai care se priznuesc Interdictaile de muna in legituri ca ei;legende çi crednte precum çi ritun

CEREMONII IN LEGATURA CU MUNCA

In afari de ceremonnle pe care omul le face la difente prilejun ale netaisale nastere, asitorie, moarte, mai trebueste si urmirun si pe acelea care stint inlegäturä cu manes lui de toate zilele. In primal rind, vom stadia

Ceremoniile prin ce mijloace sirbitoresc sitenii sosirea primiveni,precum de pila:

Armindenn 1. Ce lema se intrebuinteazA, de unde se aduce, la poart,a cui sepune, de citre cine si in ce chip Cind se pane çi cit tamp rämine /

S ft ngiorzi i. Cind se pun, de citre cine, unde, cât timp rimin, ce se facecut ei? Se mai intrebuinteazii pentru aprinderea focului la cel dintim captor pentrnrecolta noui?

Brazdele de piimitnt cu iarb A. Când se scot, ande se aseazi, lapragul casei, pe gard, ce semnificatie au? etc.

Riturile aratulni si ale insimintiri i: care sunt gesturile care se facatunci cind se scot plugunle la arat, cind se trage prima brazdä, and se arunci ceathntâi stimiinti? etc.

Ceremoniile de peste vari. In majoritatea lor sunt ceremonn pentru cidereaploilor. Amintnn:

Papar nde le cind se fac, cine face, cum se face? Fac namaa cophi, numaiOgami, se imbraa inteun anumit chip, merg pe la anume case, &anti anume cintece,sunt strop* ca spit*, in ce fel, ce cavinte spun, ce li se pläteste etc.

Caloianu 1: cine-1 face, din ce il face, cure II face si ce slap's/ i se face?Aseminiri çi deosebin fatA de ntualul ingropirn dm sat.

Fart de car e, duse apoi çi aruncate in râu san ce alta ceremonn, nturi sauvriji se obisnuesc pentru ploaie?

Ceremoniile toamnei: daca, cununa, buzdugmul etc.

337

Se obisnueste culesul unei anumite pirti din holde prin retina in claci?poate face once gospodar, sau este tradttionali la preot? Câi muncesc in clack,cine si cât timp?

Cum se munceste in clacii? Cu lautari, firä, ca pearl, se alcitueste sau nudin spice de griu un obiect ritual? Cum se numeste, buzdugan? Cineface st cine il poarti?

Alaiul prin sa t. Cum se intorc clicasu prin sat, ce cintece ntuale au loc,cum suut intimpinati de siteni, sunt sau nu udati ca api etc.

Osp it ul la casa gazdei La ce gazdtt se adunii, ce se intimpli acolo?Ce se face cu spicele de griu din cumuli sau buzdugan?Se pästreazi pentru simänta viitoare? Se folosesc in ceremonia nuntit?Clici de desf lieu t: se obisnueste stringerea in claci a oamendor pentru

desficutul porumbului de pildri? Cind, cine §i cura se lucreazi la aceste dim?

Ceremonii de rituri de constructie i me§tepguri. Cánd se incepe clädirea uneicase, fie publice, fie particulare, a unui pod, lucrarea sau folosirea unor tmelte etc ,se fac anumite ceremonu sau anunute gestun ntuale? De pildi la construirea case',marea umbret until om, a inältamei unui om, punerea de bard la temehe, baterea co-piibor ca si tie minte etc. Sau, la pusal In räzboi, ce se face ca sri nu seincurce itele, si msä pinza tare, usoari ca fulgul etc.?

H. H. Stahl

338

;ri

ofr.4

w.

oo

'as

7;

"Vls

cl)

339

'340

0CD-,s-,-,

0 11),

E0 .1..%a) -0....,

"0 ,:a.

-auCD...co

.

¡MC

....co 21. .4

g..4 1

nF.4

CD

ca KO

CT 2.E...0a -...oco... 4 ,--

til SUSO

4 co KMM IOC CD

eaco gotE . . . oD'1a = *6-

4OD OCCD .17.

'V.4 0 f=1..So d4 co

co..), KR caSO .."CD s.... 44a) ID er

CD

CDGO

-o

1Z)CD

CD

CD

-0

CD

oCD

CD*DJ

CD

CD

oCD

Y.0

)))CD

.1*X

SU

....-..al

0Z

341.

.1 '54:C z

C.-...o 0 i0 EIn cd

Li.i_I ti

zla osCl211.

Z T-. ..-.cs... t. '5a) 5.... ..-.... 7113 . o

VI- ..... -o

O 0ILI o0 "aCI a)

S 0o...I oc.) 4)0 o o.-o eI ._. I-0 ea 4,.,......

11. oW .. ..

Q

C'.

CC,

30P.

... .1.111

14 e11 il-a 3 3.7; -6 1

1 oEl .2 ..o

4 i11 i -;-8-Ci;

ir:1El tE4-

4 Ai-S g1 -

8LE.. s ,

1 0 S

-0t4VI F'lZ iI

&'IZWa) ,...

r4 g 7

A .3

-.= E-IU). X1.--1 w...

E-0Lx...

151.; Sra,

:=o 1-......141

5o C.C, oI. ,,

-Ls co

4) ..L - aO 4.Q o00 a)Q bi)v ..../5 5

7......E-' E.,

I.0-,-,,

E1.0

L....0..

,-......

ciZ

4170aCdCIP.....

CZ4

0c-os

.1.

w=aco

7)-c...10aicdQ

e'V0

ac.t4.100

-00

2 =:8 1.;2 ,2 E

S. =4 "Toos

-0 = * t8i R . a1 a a *7Z"..-. ol en sr

342

roCD00..CD

0.1.

CFQ

0CD

0m

0G0 Zco :-,-

VCD.1co0AD

0CD

CO

s'ri'coe-oF

o oo ed,oo 5oAD PcPm-0 = ..I

Pc

CICD

eOp-CD

o.co

E-LI

.

0o-raco.1a0:...=E.

'IV0 0C C )(73t=1(/) cia.-3 0-3

.-3mP,-0 t4

=ar ,-4wmnC Zz us

-I-3 -1P.-

-1Z C:-i -1

CI-

VII. MAN/FESTAR/LE MORAL-JURLDICE

A. 1NTRODUCERE

PROBLEMELE SOCIOLOGIEI MORALE 1 JURIDICE

Planul general de lucru intocmit de H. H. Stahl infAti§eaza qi oparte insemnata din problemele sociologiei juridice. De aceea sarcinanoastra este mult uqurata. Nu mai avem de amintit decAt foarte pu-.fine lucruri.

Etica t;li Dreptul, &And se mentin pe unja qtiintei, fara sa seabata in domeniul moralei sau al tehnicei juridice, au un caracternormativ: ele sunt ttiinte de principii, criterii, imperative, norme4valori, idei, nu tiinte de fapte. Exista ins& t;ii un plan al realitatiisau al vietii morale qi. juridice, in care intanim actiuni, infaptuiri,institutii, obiceiuri, moravuri etc., cu un cuvfint fapte morale qi

fapte juridice.Morala 0 dreptul privite ca realit4i, ca fapte sociale, ca mani-

festari ale unitätilor socia/e, revin spre c,ercetare sociologiei, care des-volt& dela, o vreme ate o ramura inchinata acestor doua probleme:soeiologia morald 0 sociologia juridicii.

Cele douä ramuri sociologice ca in genere sociologia nupornesc dela ceea ce ar trebui sa fie, dela ideea de dreptate sau deleideal, ci dela ceea ce este, dela realitate. In ordinea aceasta socio-logia iqi stabileqte treptat problemele, pe masura ce iqi da wanly,de realita tea sociala concreta.

Prima constatare sociologic& e ca nu exista societate far& undrept qi far& o moral&

Faptele juridice qi morale nu aunt ins& in toate locurile ttii intoate timpurile aceleaqi. Ele varia,za dupli, tipul qi stadiul de desvol-tare a societatiloi.

Pe de alta parte nu exista nici moral & kii drept in afarit de socio-tate, ele Bunt doci fapte sociale sau manifestari sociale, aunt chiarparti integrante ale vietii sociale,

. 343

Din aceste cAteva constatAri sumare s'a desvoltat o adevAratAproblematic& sociologick Amintim numai chestiunile mai insemnate.

Prima sarcintt a stiintei e sO determine exact faptele. Ce in-semneaz& drept i morall intr'o societate concretA? In ce mAsurA seinrudesc sau se deosebesc aceste dourt categorii de fapte i care e do-meniul caracteristic al fiectireia?

Care aunt nevoile generale ale societAtii din care pureed drep-tul si morala si ce functii indeplinesc acestea? De ce nu poate lun.fiintO sau nu poate ditinui o societate omeneascit fArA drept si moralA?

Do undo purcede varietatea faptelor juridice si morale? In cemAsurA variazA ele in functie de tipul social morfologic (spatial)si in ce mAsurti de tipul social istoric (temporal)?

In ce constA caracterul social al dreptului si al moralei siIn ce mAsura determinA ele structura societAtii si celelalte manifestaride vie* ei?

bite° cercetare monggraficl sociologia studiazA toate faptelojuridice si morale, fie cA sunt de origine statalA sau culturalh", fiecA pureed din obiceiu si sunt cristalizate in traditii.

Pentru sat nu trebue srt se piardA din vedere cl el a avut o viea,tOjuridic& proprie, localA sau regionalk Prin integrarea relativ tarziea satelor inteo organizatie politicl superioark ele au fost depose-date de functia croatoare de drept. Statul a luat asupra lui creareadreptului, satul rAnarmAnd in principiu.un simplu domeniu de apli-care", un consumator" juridic. Totusi statul nu reuseste sA inlAturecom-plet functia legislativA" a satulai. Satul pAstreazA adeseori functiasa strAvecho creatoare de drept, fie pentrucA statul nu-i satisface deloe nevoile, fio cA nu i le satisface in chip indestulAtor sau proce-deazA potrivnic realitAtii.

Pe de o parte, aplicarea insAsi a dreptului pozitiv (a coduri-lor") de naturA generalA, suferA modificAri de fapt. Sociologia

trebuo sA stabileascA dreptul acesta real: ce se aplicA si ce nuse aplich la sat din legiuirile existente (de ce? cum anume?).

Pe de altO parte trebue sA se stabileasch: 1. ce sectoare rOmAnnereglementate, neprevAzute" in cedan, ?nerd cad in sarcina satuluica sA i le legifereze" singur, devenind el legiuitor" (spontan sidifuz); 2. ce nu se aplicA din legi pentrucA nu se poate aplica, fiindpotrivnic realitAtii si ce pentrucA existO un obiceiu juridic mai vechliudecfit legea sau ivit alAturi de lege si care se bucurA de o autorita,tt,mai mare in ochii satului.

344

In gad+, de realitatile juridic,e i morale obiective (institutii,obiceiuri, legi, procese, .procedeuri, sanctiuni etc.), trebue sit se urma-reasca t i aspectul subiectiv (credinte, opinii, idei, atitudini etc.), caretine de domeniul psiho-sociologiei juridic°.

Traían Herseni

B. PLAN GENERAL PENTRU CERCETAREA VIETII

JURIDICE SA:TEST'

DRE PT UL VIU

Prima problema pe care trebue sä ne-o punem, atunci cAndincepem expunerea metodelor de lucru pe care le intrebuintam lateren, pentru ca sa ajungem la cunoa$erea vietii juridic° sate0i, estoaceea a criteriilor obiective care sa ne permita sg, determinam ce este qice nu este juridic, din totalul vietii sate$i.

Daca nu am fi decal jur4ti gi am considera vieata juridica asocietatii, exclusiv prin prisma organizarii sale oficiale, data de stat,problema ar fi foarte upara: textul de lege ne-ar putea servi dreptindreptar; tot ceea ce, prin lege, ar fi denumit act sau fapt juridic, arintra in preocuparile noastre qi dupa cum ar fi regulamentat de codulcivil, comercial sau penal, el ar avea qi pentru noi calitatea de faptsau act juridic civil, comercial sau penal.

Dar putem noi ceda legislatorului dreptul de a alego el, ha

locul nostru, din noianul faptelor sociale, pe acelea care sunt saunu juridice? Ar fi et abdicam dela datoria noastra de liberacercetare, ar fi sa inlocuim dubiul sistematic dela care trebue FAporneasca origice cercetare qtiintifica, printr'o incredere oarba in vir-tutile criteriilor juri§tilor. Lucrul ar fi cu atät mai grav cu cat acestecriterii, fiind un produs al istoriei, avand un anumit rost precis inmecanismul de functionare al societatilor omene$i, nu aunt decatsimple fapte sociale, care, departo de a ne putea servi drept baza,pretind abia 0, fie lämurite, ele inse0, de catre sociologie. Niel macardefinitia clasica a dreptului caracterizat prin sanctiunea sa organi-zata, nu ne poate deplin satisface, pentruca, daca in dosul fiecarui

345

346

fenomen juridic se afla un jandarm drept paz, a,ceasta nu ne poateimpiedeca pe noi de a ne pune problema criteriilor dupa, care amputoa recunoaate faptele care au nevoie 0, li se puje jandarm laspate, fa-0, de cele care nu au a,ceastii, nevoie. Problema sanctiunii,organizate sau nu, este dupa cum se atie, plina de controverse ti dacaIn teorie s'a incercat a se da o serio intreaga de raspunsuri, dintrecare unele pot aparea satisfacatoare, noi avem tot* datoria de a nupune prea mult temeiu pe ele, pentru a incerca a privi cu ochi proaspetirealitatea sociala ea insliai.

Dar aceasta desbarare de tot ceea ce este teorie preconceputa,prima etapa a oricarei cercetari atiintifice, nu se poate decat ca greufaptui, din pricina ca noi, pornind la lucru, avem tot* nevoie de aju-torul pe care ni-1 dau schemele de lucru ai ipotezele, pe caro ni lepunem ca jaloane statornice de-a-lungul drumului nostru. Cum nuavem inca dreptul de a formula propriile noastre criterii, vom fi silitisa primim, de nevoie, indicatii dela atiinta dreptului. Vom acceptains& lucrul acesta numai sub beneficiu de inventar ai in lipsa dealtceva mai bun, veanic dorinta noastra trebuind sa, poarte dincolo deipotezele de azi, la cele inca mai bune, pe care ni le va aduce ziva demaine. lar pentru ca strangerea noastra de material sa fie corecta dinpunct de vedere atiintific, va trebui sh fim in stare sa putem deoseblprecis partea de pura informatie, de partea schematica, teoretica, spusasau presupusa, pe baza careia am strâns acele informatii.

Si, ceea ce in niciun caz nu trebue sa uitam ai ceea ce delaiinceput no arata ca truda noastra nu poate fi confundata cu trudajuristului pur, este faptul ca, noi nu ne putem margini la studiereaexclusiv a acelor institutii juridice, precise ai imuabile, cu care au dea fa,ce juriatii (coduri, tribunale ai chipuri de executie), ci trebue A,tindem la intelegerea acelui nebulos drept viu", drept efectiv folositIn vieata de toate zilele, de catre o populatie data, drept spontan,mladios, incert qi rapid variabil ai care, sprijinindu-se de multe oriPo cod, 11 depaaeate totuai intotdeauna, crescand organic, peste el,alaturi de el sau chiar impotriva lui.

lzvoarele dreptului viu

a) Coda De sigur ca. intreaga vieata procesiva, a satului va fihotarita de catre cod. Toate conflictele pe care satenii le vor duce,spre rezolvare, inaintea judecatii, vor fi tranaate in conformitate culegea caro are curs acolo. Dar nu e mai putin adevarat cli, un grup

social nu duce toate conflictele sale in fata judecAtii, ci poate sa si lerezolve el insusi, pe alte c&i, si mai ales, poate BA le previnA printeofericitA formula de echilibru, traditional& sau de curAnd gAsitA, for-mula care sA stApAneascA din adAnc vieata grupului si care prin faptulcA nu e procesiv& nu isi pierde totusi caracterul sAu juridic. Nastereaacestor formule si felul de a fi al acestor stdri juridice" vor trebuideci BA fie studiate de cAtre noi. Dad, deci codul este, netAgAduit, unizvor de drept viu, aceasta nu inseamn& cA el apasA mnform reparti-zat asupra intregii vieti juridice sAtesti. Prima noastrA grijA va fi,de aceea, delimitarea, &At se poate mai procisA, a acelei pArti, din vieatasatului care trece pragul Tribunalelor, intrAnd sub imperial necon-testat al codului. Este o operatie prealabilA, de curAtire a terenului, pecare o putem face prin statistici la JudecAtorii, Tribunale si Curtide Apel, socotind numArul proceselor pe care le poartA tAranii, maimulte sau mai putine dup& gradul lor de procesivitate sau dup& condi-tionAri social° mai adAnci care trebuesc abia gAsite. Ca in orisice cericetare statisticA vom repartiza procesele pentru surprinderea unorparalelisme pe care mai dinainte nu le putem decfit bAnui pe spete,pe categoriile sociale din care fac parte impricinatii, pe vfirste, pesexe, pe epoci de introducere, pe procese terminate inainte de sfArsitullegal al judecAtii, prin pArAsire, sau impficare, pe cazuri apelate sauatacate in recurs in Casatie etc. etc.

Din aceste procese se studiaz& asa dar mai mult aspectul sta-tistic, revelator al unui anume fel de a fi al colectivitAtii, decAt pro-priu zis spetele juridice in sine: aceasta ar cAdea in *sarcina juristului,desi totusi, uneori, sociologul poate sA recunoascA vagi tendinte deuniformizare regionalA a unor anume jurisprudente, de creare aunor dialecte jurisprudentiale" care si ele pot fi revelante fatA deunitatea social& pe care o cercetAm.

Dar nu numai prin procese ja satul contact cu vieata organizatAde stat. Ci si prin toate contractele intervenite intre sAteni care suntsupuse formalitatilor de autentificare, cApAtare de data certA sau simplAplat& a taxelor legale. Cu aceste acte ne apropiem incA mai mult deproblema noastrA, asa cum o intelegem, ca sociologi. In primul rAndtrebue vAzut care anume acte Bunt intrebuintate. Obiceiul impricina-tilor poate schimba infAtisarea sistemului unui cod, prin simplul faptal intrebuintArii exclusive a unei anume pArti din institutiunile sale,In dauna altora si in al doilea rAnd prin aplicarea frauduloasA a acelorinstitutiuni. Ca sA luAm o pildA usoarA de inteles: sAtenii intrebuin-teazA foarto deseori, pentru inzestrAri, mosteniri si pentru adoptiuni,

347

formula actului de vilnzare lega16. Un om care nu are copii de pild6,,In traiul patriarhal satesc al anumitor regiuni, este expus s6, moar6de foame la bAtr6,nete si se inchipuie chinuindu-se, nepomenit, invieata de 'apoi. Adoptiunea Ii este absolut necesarA. Dar ea nu se faceeu formele prevAzute de cod, ci adoptantul rinde averea sa adoptatului,pe un pret fictiv, rezervfindu-si uneori dreptul de habitatie viager6asupra casei vAndute. AceIasi lucru se intAmplA, in forme putin schim-bate, si in materie de inzestrari si mosteniri inter vivos. Se ajungode pild6, pe calea vAnz6rii, la rezultatele partajului ascendentului, dincod. Actele, de aceea, trebuesc interpretate si clasate dup6clauzele destir pe caro le cuprind si care singure ne aratA adevAratul scop juri-dic co se urmAreste, in ciuda formei intrebuintate.

Ne-am apropiat prin acest exemplu de o vieat6 juridic6 oarecumstrAin6 codului, de un drept viu local, camuflat in formele coduluicivil. Tot* ne ant= inc6 in domeniul p6,rtii din vieata sAteasciaflatit in contact cu organizatia juridic5, de stat.

Treefind a,cum la vieata neprocesiv6 a satului, incA nu sc'ApAm defi-nitiv do influenta codului. Contactul cu Judec6,toria care aplica rigurosanumite regule de drept face s6, se nasal, in constiinta sfiteanului cre-dinta inteo nou6, ordine de drept pe care el cauta 86 vi-o apropie

o aplico, in mAsura in care îi este folositoare, chiar si in cazurileIn care Tribunalul nu are putinta s6 se amestece. Mai ales in materiede inzestrare, foarte deseen i s'6,tenii iti spun clar c6 aplicA, ei intre ei,legea cea noul, care a venit de c6,nd cu judecAtoria". Primul izvorformal al dreptului viu local, chiar In partea sa neprocesiv6 rAmAnedeci tot codul. Urmarirea pas cu pas a gradului in care sAteanuls'a pAtruns de sistemul codului si mai ales urm6,rirea rAstAlmAciriipe caro el o dA acestui cod pentru ca 86-1 adapteze nevoilor lui, esteca atilt mai fecund& cu cAt codul nostru civil nu este intotdeauna po-trivit cu nevoile populatiei rurale, astfel cA cele dou6 elemente cucare lucrAm, de o parte grupul social, cu nevoile lui, de alta codul,stint cat se poate de clare si de independente unele fat6 de allele.

b) Obiceiul. Dar in afarA de codul acesta, care se aplicA, fiepartial, fie fraudulos, de cAtre sAteni, ea un al doilea izvor de dreptviu trebue 86 socotim i obiceiul p6mAntului. Pe vremuri, satul ro-naAnesc ducea o vieatA de sine stAtAtoare destul de puternick rezol-vfindu-si conflictele pe baza unui obiceiu al p6,mAntului, unei cutume(care nu este ins6 de confundat cu cutuma din anume tAri occidentale,ridicatA uneori la rangul de legi de tribunal; cutumiere, Weisthum-uriserse nici nu exista la noi).

348

Coi care studiaza problema trecutului in vieata unui sat cearcaa reconstitui care a fost acest obicoiu al pa,mantului de pe vremuri,obiceiu care astazi nu se pastreaza in absoluta sa totalitate. Chiar insatele celo mai primitive ale tarii, din vechiul obiceiu al pamant-ului nuse mai pfistreaza decat o antologie de dispozitii, alese pe masura ne-voilor actuale, simple fragmente supravietuitoare. Avem asa dar, intoc-mai ca i pentru cod, o aplicare partiala a obiceiului. De pilda,iji vechiul sat romanesc pare a fi fost general obiceiul de a lega folo-sirea intregului hotar satesc de posedarea unor locuri in vatra. Pri-mirea unui nou membru in ceata se facea prin infratirea lui in[ratio de cruce si de mosie, cu bastinasii. Daca astazi s'ar fi pastratacest obiceiu, esto evident ca orisice acaparator de pamanturi, de pildao societate anonima forestiera, ar fi putut cumpara parcele in vatrasi, devenit astfel cetas, sa inceapa o exploatare sistem' atica a paduriidin hotarul satesc. Cetasii au Orbit de aceea norma din vechiuldrept obisnuelnic care, fata de schimbarea vremurilor, din folositoaredovenise primejdioasa.

Dar exista, pe laugh o aplicare partiala, qi o aplicare fraudu-loasa, a obiceiului pamantului, datorita faptului ca, obiceiul pamantuluinefiind Kris, formulele lui sunt cu mult mai maleabile. Rare ori insa,paremii. maxime de drept, fixeaza in chip precis o norm& juridica, clan-du-i putinta sa supravietuiasca propriului sau folos. Se incearca, in ca-zul acesta, o talmacire neat a zicalei Nechi, talmacire care poate fi uneorisurprinsa. In tot cazul, pentru un sociolog care urmareste nu atatacontinutul obiectiv al normelor de drept cat functia sociala pe careacole norme sociale o au, problema se pune i in cautarea rostuluideosebit de eel din vechiu, pe care una si aceeasi norma obisnuelnicii,o are in vieata de azi. De pilda, in anumite regiuni ale tarii, folosul lapädure pentru cetas esto liber, fiecare putand täia atatea lemne cateIi sunt necesare gospodariei lui inchise. Paremia la padure se mergede-a-valma, fait frau si f ärà opreala, cum batranul, cum copilul, cumbogatul, cum sarmanul" are tocmai rostul de a formula juridiceste si-tuatia de perfecta egalitate, de fapt si de drept, a cetasilor. Intr'oepocii de capitalism ceva mai inaintat, bogatul" din proverb poate fi,din nou, o societate anonima forestiera. In cazul cand aceasta sauchiaburul reprezentant al ei va invoca vechea norma a obiceiuluipamantului, va recunoaste orisicino ca o va face fraudulos, adica, inca totul alt sens efectiv decal a,cela pentru care fusese creata.

c) Creatia. In al treilea rand, codul i obiceiul pamantului nuacoper in totul nevoile juridice ale satului. Mai ales in epoca noa-

349

still do total & schimbare a vietii sAtesti, probleme noi, nevoi inediterasar la tot pasul. SAtenii sunt prinsi in conflicto cu care nu fuseserAdeprin§i din bAträni, care nu iqi gäsesc rezolvarea prin cod, si intrurezolvarea lor aunt siliti sh scorneasc& ei insisi o norm& juridica. Asis-tam asa dar la o creare juridic& propriu zisa. Lucrul nu trebue sä, nomire: ceea ce de fapt sustinem atunci &Ind afirmtun cA un al treileaizvor de drept viu, in afar& de cod si de obiceiu, mai este si creareanu esto decilt el, astgzi incä, obiceiul pamäntului nu a incetat de ase naste, sub ochii nostril, si el noi putem surprinde momentul creatieilui, tatongrile succesive care se fac pän& °kid se reuseste a se ajungela o normä valabilä, pentru un intreg grup social. Exemple pentruacest caz se pot gisi in mai fiecare sat, prin determinarea nevoilor pecare le-am putea numi inedite, pentru prima oarä, aparänd in vieataunui sat, e,eea ce presupune ins/ o prealabilä cercetare amanuntitä,a intregii vieti sätesti.

d) Sistematizarea. In sfärsit, in al patrulea rind, am mai puteasocoti ca un izvor de drept viu, ceea ce in teoria dréptului s'a numincodificare", sau ceea ce in cazul nostru am putea numi mai binesistematizare". Se pot intAlni imprejurAri in care o populatie rural&sti simt& nevoia unei ordonäri sistematice a tuturor normelor salejuridic°, de stirs& diversä De obiceiu lucrul nu se intämpla: unele infata altora, convietuiesc, cu pace, sisteme care, din punct de vederelogic, aunt contradictorii. Satenii nu au un singur sistem de proprietate,de pildrt, ci mai multe, dui:4 categorii de obiecte de proprietate sau dup.&categoriile sociale care isi stau in opozitie de interese fat& de acestecategorii de obiecte de proprietate. Tot* nevoia sistematizärii se faceuneori simtita. lath de pilda cazul satelor care aveau in hotarul lorpAduri intinse si care, intränd in regimul legii silvice din 1910, aufost suite sà-si organizeze cetele de codevälmasi la Tribunale, pebaza obiceiului pamäntului. Ajunse in fata judecAtii care trebuia si't

le fixeze statutul lor de functionare, aceste cete s&testi au trebuit,Intru ap&rarea drepturilor lor, sä, expuie ciar si inchegat din punct devedere logic, unor judecatori care nu erau totdeauna dispusi s& pri-meascri obiceiul phinântului, un drept viu cu atätea aurae variate.Din asemenea incercari de sistematizare se pot naste institutii noi,care nu provin nici din cod, niel din obiceiu si care nu coresptrad niciunor nevoi reale inedite ale populatiei, ci al cAror rost este numaiacela de a fi mediatoare intre diversele fragmente disparate ale drep-tului viu. Se umplu lacune, se retuseaza detalii, se gases° justificki,se creeaza t,eorii atotcuprinzatoare. Astfel in Vrancea teoria casei

350

reiposatului", a ldturapilor" a majorilor" etc., desi isi gAsesc r5,dAciniadAnci in trecutul juridic al Vrancei vi-au gAsit de curAnd, in contact cutribunalele, o forma sistematicA pe care mai inainte erau departe dea o avea.

Unitatea organieci a dreptului viuDar aceste din urmA pilde ne aratA ea in realitate schema

noastrA a color patru izvoare de drept viu, cod, obiceiu, creare si.sistematizare, aunt, mai mult sau mai putin inexacte. Simple schemelogice, ele ne folosesc numai prin faptul el ne indicA directia in caretrebue stt iscodim realitatea pentru a afla imbinAri de influente, pecare le bAnuim. Nici de cum nu au pretentia de a fi rezultate finalesi definitive. Avem deci de a face cu simple ipoteze de lucru pe carotrebue sA le pArAsim de indatA ce prin ajutorul lor am strAns materialulnecesar intelegerii dreptului viu care, in realitatea sa, este cu multmai confuz si mai schimbAtor decat ni-1 poate arAta teoria. NiciodatAde pildA nu vom putea intAlni o dispozitie a acestui drept viu, pecare s'o putem lega exclusiv de un singur izvor de drept. Astfel, oaplicare dupit un sistem local, it normelor codului nu atarnA numaide cod, ci atArnA de toate celelalte trei izvoare. AvAnd a tine seamade necesitAti locale, aplicarea codului presupune de fapt si o creareefectivA, caro de cele mai multe ori se face in spiritul vechiului obiceiu,folosind uneori, de-a-dreptul, fragmente din acesta si tinAnd cazul deaspectul total, sistematic al dreptului viu. Este o unitate nedespArtitAa vietii juridice pe care trebueste et ne trudim a o prinde in intro-gimea ei. Analiza, pe amAnunte, pe care o facem asupra izvoarelor dedrept, nu trebue sl ne facli sa pierdem din vedere aceasta. SA nuuitAm cA, disecarea, cu teoria ca si ca scalpelul, se face pe cadavre sinu esto ingAduitA, decAt spre folosul vietii.

Problema funetiunii sociale a dreptuluiDar odatA stabilita fata acestui drept viu local, imens suflu spi-

ritual izvorind din vieata trudnicA a satului, sarcina noastrA nu esteIncä sfArsith, ci do abia akum manca sociologului incepe eAci hotAritlucru, noi nu putem rAmAne la simpla constatare a chipului incare se imbing, ea inteo tesAturA vie, fragmentele dreptului local,venind din atAtea izvoare diverse, noi nu ne putem multumi cuinregistrarea mecanica a rezultatului final pe care II produc imbi-nArile si suprapunerile de institutii juridice, ci ceea ce trebue sA

. 351.

eautfire este intelegerea cauzald a procesului de vegnicd metamorfozare2 dreptului, procesul devenirii istorice a acestui drept.

Ipoteza noastra de lucru, ipoteza in deajuns de verificata, pentruca inca de pe acuma sa o putem socoti adevar de extrema probabilitate,este ca, aceste variatii continue ale dreptului stint in legatura cu varia-tiile continue ale societatii intregi. Exist& totdeauna o potrivire intro osocietate §ii dreptul sau viu i s'ar putea chiar vorbi de o variatiefunctionala a amandorora. Aci atingem radacina insa0 a sociologieidreptului: ni se pune intrebarea daca nu cumva, dintre aceste doll&variabile, drept t;;i societate, nu poate fi una socotita ca variabila inde-pendenta i deci declanptoare a intregii deveniri istorice. Oare dreptulsa, o ja inaintea societatii, tarind-o dupa el, sau dimpotriva societabea

0 ar ramâne evident deschisa problema precizarii notiunii de so-cietate se preface din cauze straine dreptului qi prefacandu-se,sile0e dreptul sa ja vemic forme noi? Sau poate, inteo,a, treia posibi-litate, dreptul merge pari pasu cu societatea, in bun a,cord qi in reci-proca determinare functionala, societatea servindu-se de drept ea de ounealta sui generis gratie careia se constituie in ea insaqi? Oricareva fi rgtspunsul la weak& intrebare, un raspuns va trebui sa-1 cautecercetatorul la teren. Fara de el nu se poate lamuri cu niciun chipproblema cea mare a functiunii sociale pe care o are dreptul, a ros-tului pe care fenomenul juridic 11 are in complexul intregii societati.

Tehnica de lucru pentru strangerea de material in vederea rezol-varii acestor probleme, care trec dincolo de preocuparea cunoa0eriiunui sat, 'Ana la aceea a sociologiei dreptului in forma sa cea maipurit, poate fi rezumata upr. Ea consist& in a 0i ca punctul nevralgical intregii probleme este acela al miqcarii, al transformarii, al variatiei.Si avem, mai intai, variatia in timp. Dela o generatie la alta sepot observa schimbari survenite in dreptul viu local 0 se pot urmarifoi schimbarile provenite in restul societatii, urmarite in amanuntimi,In bate manifestarile sale. Raman° numai ca observarea axestor schim-bari sa se fact), atent, cu precautie, complet, tinand seama de absoluttoti factorii care au avut o evolutie simultana cu a dreptului, chiar deacei care la prima vedere nu par a avea legatura cu dreptul: din insaqiacest material va rasari dovada ca exista sau nu exist& un factor, deter-minabil efectiv la teren, care a declanpt intreaga desvoltare istorica.La cele ce au fost spuse cu prilejul tratarii chestiunii traditiei (cadrulistoric) 0 care iqi gasesc qi a,ci rostul qi aplicarea vom avefagrija sa adaugam 0 problema inovaTiei, pentru a avea schema general&

352

de preocupari, care sa ne conduca in ordonarea acestui material, menit81 stea la baza unor rationamente experimentale.

Problema traditiei ¢i a inovatiei, deci a varierii formelor socialeIn timp, este de altfel destul de u¢or de sezisat qi indeob¢te cunoscuta.Coca ce insa se pierde prea adeseori din vedere este faptul ca maiexiste, inch un al doilea soiu de varier() a formelor sociale, care sepotrece nu putem spune spatial, propriu zis, dar spatial insanul societatii.

Prejudecata curenta este moea a unicitatii dreptului qi a unici-tatii societath ¢i ea provine din faptul ca Statul intradevar are uncaaacter de unicitate ¢i lqi creeaza un sistem oficial unic in materiede drept, ceca ce produce confuzie in mintea acelora pentru care Statuleste Societatea, iar dreptul, codul. De fapt, pentru cel care cerceteazaatent societatea, uniformitatea aceasta, unicitatea a,ceasta amorfa, a-pare ca un profund neadevar. Ceca ce constituie societatea in esenta ei,oste dimpotriva tocmai fragmentarea grupului social pe diverse sub-grupo cu rost qi situatie deosebita inteun acela¢i ansamblu de divi-ziune social& a muncii. De asemeni qi fenomenul juridic sufere schim-bari de forma dela gruph, sociala la gruph, social.

In studiile de folclor sunt cunoscute ariile tematice, a carorexistenta este studiata mai ales sub aspectul lor geografic, teri-torial. Ramane ca qi in materie de drept viu sa se determine ariile te-matice ¢i dialectele juridice, Mat pe repartizarea lor teritoriala cattnai ales pe cea sociala. In linii generale limba juridica, vorbita detoti, aro Wi caracter universal valabil pentru intreaga Imitate sociala,dar cu cat coborim spre unitati ¢i subunitati mai mici, cu atat deo-sebirile dialectale incep sa'se iveasch. Am putea chiar spune cii, fiecaregrupa social& 1¢i are dreptul Bali viu. lath, deci si aci, prilejul de arepeta intreaga munch, de cercetare a legilor variatiei dreptului in pa-raid l cu variatia societatii, de data aceasta ins& nu in timp, ci spatial,inh,untxul societatii insa¢i. Lucrul trebue¢te cu atat mai mult retinut cucat aci avem prilejul de a epuiza, daca voim, tot materialul care nise pare semnificativ. Aci nu intervm, in termenii de judecata, epocidisparute a caror reconstituire nu o putem face decal cu greu ¢inecomplet, ci insh¢i societatea prezenta in mijlocul careia ne aflara¢i care i¢i va lasa patrunsa taina pe masura puterii noastre de obser-vatio ¢i. de judecata.

Materialul pe care 11 strangem astfel poate fi extrem de bogat.Inventarul analitic al tuturor cazurilor de variatie a dreptului dela

. 353

generatie la generatie si dela grup social la grup social, luate una cateuna si in totalitatea lor, ne poate permite tratarea ca desavarsire irte-dita a problemei dreptului.

DREPTUL PENAL

In privinta dreptului penal suni cu mult mai patine lucruri despus, caro s'A fie specifice metodei do lucru monografice. Grima a fostde multa vreme cercetata dintr'un punct de vedere stiintific, caci indreptul penal constructiile juridice sunt cu mult mai patine si de maimica importanta decat in dreptul civil. Aci apar cu mult mai in reliefcele doub, elemento cu care avem a face: de o parte faptul crimoi,de alta masurile de aparare pe care societatea le ja impotriva crimina-lilor. Grima insasi, a ajuns de mult a fi cercetata dupa metoda socio-logica, adica pornindu-se dela credinta ca ea este un fapt social caretrebuesto ca atare sa-si aiba conditionarile sale, precum si reguli sta.-bile de aparitie. Aceasta nu inseamna e6, cercetarea la teren a pro-blemei crimei, sau mai bine zis a criminalului este lipsita de interes.Dimpotrivit vieata delicventa a grupului social pe care il studiemeste desvaluitoare pentru intreg restul vietii acelui grup si abaterilene pot si ele ajuta la intelegerea regulelor stabile. i iarasi nu in-sean-1116 ea nu vom putea gasi si anumite tehnice de lucru, care /A fieitedite si izvorite din conditiile cu totul speciale in care problemacrimei ni se pune in cadrul restqans al unui sat.

Prima operatie pe care o vom face va fi si de aceasta data oridicare statistica a tuturor cazurilor care sunt delicvente. DefinitiaInsasi a notiunii de fapt delicvent ni se va pune aci, ca si in dreptulcivil, cu mai patina, acuitate tasa de asta data. Ca si in primul caz,vom primi drept bune dar sub beneficiu de inventar, definitiile legal()ale crimei. Asa dar in registrele oficiale, vom culege tot materialul defapto ce no sta la dispozitie. In primul rand vom cerceta registrele jan-darmeriilor locale, care au menirea de a face primele instructii si de adresa procese verbale. Nu ne vom opri cercetarile la cativa ani numai,ei no vom intinde eta mai departe in trecut, pe cat ne vor permiteregistrele. De asemeni vom cereeta registrele judecatoriilor, tribu-nalelor, curtilor de apel si ale Curtii de Casatie. Vom repartiza delictelesi crimele dupa natura lor, pe epoci de comitere, pe sexul si varsta delic-ventului, a victimei, pe frecventa de anotimp si pe ani, pe procesepornito din oficiu si de catre patea civila, pe recidive; vom urmaricalificarile diversa date aceluiasi' caz in decursul judecatii sale, pedepsele

354

qi modul lor de Infaptuire. Intr'un euvant vom strange toate infor-matiile posibile pentru buna descriere a vietii criminale.

In aceea0 ordine de idei, ca desavarOre generala i cu mij-loacele curente ale criminali§tilor, vom cauta a gasi paralele intre di-versele variatii survenite in vieata criminala i intre diver-sele cifre date noua de catre cercetarile statistice privitoare laalte probleme, de pilda cu cifrele anilor de criza economica, cu numardpopulatiei, al bolnavilor, al pedepselor acordate, al influentii. raz-boiului etc. etc., astfel ca, cel putin in linii generale sa putem capatalamuriri asupra etiologiei crimelor din acel sat. Tehnica acestor lu-erari este prea cunoscuta pentru ca sa fie folositor a ne opri preamult asupra ei. Singurul lucru care merita sa fie relevat este anumeacela ca, dat fiind ca ne ocupam de un singur sat, statisticile noastredin registrele oficiale pot sa capote o preciziune qi pot lua in consi-derare amanunte care este ca desavarqire exclus sa se poata calculaatunci and lucram pe tara intreaga sau pe regiuni intregi.

Dar prin aceasta nu am facut cleat sa curatim terenul qi savtim care anume sunt delicventii din satul cercetat. Itämane acuma, inposesia cifrelor oficiale, sa lucram in sanul satului. Aci intradevarproblema poate capata un aspect nou qi fecund. De pildä problemadolicventilor ereditari, sau a familiilor de delicventi poate fi foarteprecis studiata,. Aare ori vom avea prilejul, inteun grup social, safacem cercetärile speciale asupra unui intreg neam, cum putem faceIn sanul unei monografii dispunand de un intreg corp medical pre-gatit pentru lucrar de antropologie i bio-politica. Raman() numai cacol caro se preocupa de problema aceasta a delicventei ereditare a&aiba grija sa aduca la analiza de sange i masuratori pe toti membriidin familia unde s'a nascut un delicvent pentru ca sa stranga astfelun bogat material de rationare. Tot astfel, cercetand dela caz la,

caz fiecare delicvent in parte vom putea urmari qi verifica, pe sec-tiuni particulare, concluziile generale de etiologie a crimei aa cum aurezultat el f+ din cifrele generale statistice qi din teoria criminologicaclasica. Indreptari de amanunt, corectari particulare vor ieqi astfelfiresc, pentru a da o vieata noul cifrelor statistice globale. De asemenivom studia situatia in sat a delicventului care 0-a ispaOt pedeapsa.

0 latura care nu trebue uitata este insa aceea a studiului menta-litatii morale a satenilor §ii felul cum privesc ei crima qi delictul.Cercetand bine inteles qi felul cum apreciaza aceasta problemli qi

felul de a fi al satului din acest punct de vedere, organele of icialemenite .sii priveghieze la bunul mers al comunei, dela jandarm,

355

notar, primar pana la judecatorul regional, nu va trebui sa lasamIn parasire insaqi credinta satenilor. Se poate foarte bine intamplasa avem surprize, de pilda sa aflam ca intre sat i oficialitate se dao anumit5, lupta, daca nu cu privire la crime, unde mai toga lumea,alai% de rari exceptii va fi de acord, col putin cu privire la delicteqi mai ales la contraventiuni. In regiuni paduroase de pilda, care cu-no0eau pana mai deunazi o libertate desavarqita de folosire a padurii,satenii nu se consider& vinovati atunci cand contravin legilor, comitanddelicto silvice. Obqtia intreaga a locuitorilor poate avea alta conceptiedespre drepturile ei la padure decat o are statul qi ca atare sa dud.o luptä, aproape pe picior de egalitate dela sat la stat. Un Inmanexcesiv de mare de delicte silvice poate ala dar :35, ne indice nu odelicventa excesiva a populatiei, ci dimpotriva o puternica idee dedreptatc inteleasa in anume fel, o puternica idee de drept obiqnuelnicdominând activitatea de toate zilele a sä'tenilor.

De asemeni un drept penal obiqnuelnic poate sa existe. Pevremuri organizatiile interne ale satului aveau menirea de a prive-gbia 0 aceasta latura a vietii sateqti. Ca atare ramaqite vor putea safi ramas, nu numai in folclor, care trebue deci qi din acest punct devedere cercetat, ci i in vieata de toate zilele. Anumite fapte pot fisocotite de catre sateni ca delicvente atunci and statul nu le da niciaatentic. Impotriva lor satul poate dispune de sanctiuni, mai multsau mai putin organizate, care s5, le dea intradevar caracter juridic.

Revenim astfel la punctul de unde plecasem la inceputul acestuiscurt studiu,: la problema deosebirii care exista intre drept, civil ipenal, kli intre moral& Problemele acestea sunt inteo conexitate conu se gandeOe nimeni sa o tagaduiasca §i care intuneca munca noa-stet din cale afar& de mult. Dar daca problema e grea, aceasta nuinseamn4 ca trebue s'o parasim, cki., daca exista o cale pe care ea,putem ajunge la deosebirea dintre faptele morale qi cele juridice, pre-cum qi dintre faptele juridice civil° qi penale, apoi aceea este calcialcercetarii directe a societatii, care nicaeri nu se poate urmari maibine decal, inteo monografie sociologic& Purtand vepic in amintireteoriile qi punctele de vedere ale acelora care, inainte de noi au lucrataceste probleme, vom data noi inqine rezolvarea lor, aa, dupa cumam mai spus, &and vepic faptelor dreptul de intaietate.

Si de data aceasta, monografia ne va da putinta stabilirii uneisociologii a dreptului penal care sa intregeasca cercetarile de socio-logic a dreptului civil.

H. H. Stahl

356

C. PLANURI SPECIALE

a. PLAN PENTRU CERCETAREA PROCESIVITATII

Se va ladies statistica proceselor mile ale loeuitorilor satului, pe un numärat mai mare de am I).

Se va calcuLa cota parte cuprinsli de procesele satultu, fati de totalul dose-relor judecatoriei (proportional ea numiirul locuitorilor comunei si ai ocoluluijudeatorese).

Procesele (hare loctutorii satului ca locuitorii din alt .sat se vor insemnadeosebit.

Se repartizeazli procesele pe ani, pe spete jundice, pe categorm social ä pimpricinatilor, pe värstä si sex, pe epoci de introducere, pe moduri de introducere,reprezentare prin avocet', pe soartä juridic& (includere,a dosarului prin impicare,neprezentare, apelare, atacare ea recurs, executare, contestatie la executare etc ).

Aceeasi ridicare statistic& va trebta Mena si la Tribunale, Curia de apelsI Casatie.

Pe cfit va fi cu putintä, se va laceren o apremere cantitativä a cazurilor deimplicare a diverselor priehu sitesti, färä de ajatorul judecitorilor, si se va stadiamodal in care se fac aceste impädiri Se vor determina persoanele care exercitä defapt un drept de judecati, sau de instrumentare in vederea judeclitii attest' neofi-dale: agrimensori empiriei, oameni batritni, oameni en vazii, sfat de impäciuire,preot, Invätätor eta., primer, consiberi slitesti sau jandarmi. Se vor testa care suntpricinile caro seep& de &Amu controlului judecätoriei: certun, blitk, dificultäti invieata de familie, chestiani de proprietate etc.

Se va ridica o statisticä a contractelor sätesti, fäcute prin judeclitorie.Numärul contractelor autentice Numärul contractelor operate prin notari

publici, sau a celor sub semnätura prima care au cliptitat datä certi inteunchip oarecare Modal de platä a taxelor se va stadia In special

Se vor face aceleasi repartizäri de cifre ca si pentru procese, adilug&ndu-seinsä observatiuni ca privire la continutul actelor abaten i dela formularal curent,clauze de stil", specific rurale, camufläri in forme juridice in desacord ca scopulefectiv urmäriL (inzesträri In formä de vanzare d. p.) sau contracte neprevIzute sauinterzise de cod (zalogirea de pildli).

b. PLAN PENTRU CERCETAREA DREPTULUI FAMILIAL

Influent°, codaltu, a obiceiurilor pämiintalui, reconstituite conform indicatulorcuprinso in planul de lucru al cadrultu istoric si stadia' creatiei contemporane (ereatie-----

1) Pisa stabsbel intocmdi de A. Tarta, (care poate fi bpintA sau litograftatli) cuprinde urmitoarele dateInstants Comuna No. dosaruhn Data mtentarn acbunn (apelultu) Reclamantul (nattonalitate st pro-team) Avocet (da sau nu) Para (nationalttate 01 profeste) Avocet (da situ nu) Obtectul actuum(hboul) Probe invocate (acte, marten etc.) Amitniri (data .1, cauza) Data senhntel (impicina)Feint cum s'a solutIonat Data executing' sentintei (st felul executiru, vfinzare, popnre etc. dacii se postestalbdi dm dosar)

357

plopriu sistematizare), vor fi urmirite continua, de-a-lungul urmitoarelorcapitole:

Organizares juridicli a vietii de familie. Modurile de transmitere ale averilorfamiliale (inzestriri çi succesium).

Namiritoarea statisticii se va calcula cu ajutorul spitelor de neam, pro-portia dintre totalul avenlor ajunse in folosul copnlor dupi moartea pänntilor, fat& decele date in folosinta lor inci din timpul vieii pinntilor.

Se vor calcula pe famihi, avenle pinntesti transmise total dupi moarte, sautotal transmise intre vii, precam §1 cazunle mixte in care pirintai Ici rezervi o cotäaparte (gi cät nume) transmisibili abia dupii. moarte.

.Analiza formei juridice si a rostulai social al inzestrini ci mostenini:Inzestrarea: care sunt formele inzestrini" act de doti Meat conform coduluifoale de zestre, toemealä de zestre conform obicemlni pimántului, sau forme

deglaizate- vânzin ca pre fictiv, donatie, cu sau firi conditii rezolutoni, arendin,dare in dijmi, simpli, tolerare de fapt etc.

Care aunt conditiile i pricinile Inzestrilrii: Se obisnueste de citre pinntio cedare partiall san totali a averii familiale, In vieatii hind ei Ind?

Care e rostul inzestririi? Pentru ce isi inzestreazi pinata copiii? Este inzes-trarea o obligatie?

Pot pirintii si nu inzestreze pe bilatal sau fata Ion? In ce caz: necinstire,plecare din ea* plecare din sat, riscumpirare pnn faptul intretinerii la FoaliBall la meserie.

Ce despigubire ja finl san fuca ce plead din casa pärinteaseä?Inzestrarea comilor se face cu un anumit prilej: logodni, cisitorie, intoar-

aere din armati, virsa ete,?

Citi avere Ici impart pirmtn si ce cotii isi rezervi ei?In ce proportie isi impart ei averea intre copiii lor?Se dau averi deosebite biietilor ci fetelor (se inzestreazi fetele ci cu pimtint, sau

numai en Incruri mobile?) De ce nu? Care este constunta bocalA. S'au produs cumvaschxmbiri de curind In aceasti privintl? De ce?

Poate fi un eopil favorizat in dama cehulalt?Cind, cum gi de cine sunt inzestrati copiii orfani, vitregi, crescuti de frati sau

alte rude, copni din flon, adoptata etc.Care sunt misunle pe care pinntai le mu impotnva abuzului tibor?Se intfimplii ca fiii si abuzeze de buna credinti a pirintilor c sii-i lase in

completi pirisire?Care e soarta pirintilor care si-an piístrat o coti parte. Dar a celor care au

dat in dijmá, sau prin simpli tolerare? (in caz ci existi in regiune cirti funduare,se va stadia legitura dintre sistemul acesta al inzestrini i schimblinle din carteafunduari. In tot cazul se va arita cine pliteste impontele si cine figureazi in rol:pinntele sau copilul inzestrat).

Cota parte pe care gi-o rezervä prtrintii este saficienti tramlui ion?Ce se intimpli en aceastä rezervi, dupi moartea pinatilor? Se Iasi moste-

mre egali tutnror comilor, sau o daa numai acelina dintre ei care i-a ingript labitriinete?

358

Care anume dintre copipurtarea sluibelor de pomemre

Existi un drept de ultimogenrintesti?

Care este situatia vicluvei särace?copii? In caz ci nu sunt?

Existá deosebire de soarti juridicizestre de citre femeie?

Existi deosebire de soartii juridici

Dar

ea acestei ingnjiri la bitrAnetecel mai mic? Cel rimas in casii?

r ateascii in privinta mostenirii casei pi-

a viduvei färi avere? In caz cä sunt

intre averea birbatulni ci averea adusi ca

intre averea mostenitä çi cea de cum-

Mosteniri: Se obisnuesc testamentele? In forme legale sau dupi obicem? Cumse face diata scrisi? Cine o serie, cfind, fati de ce martori, fati de mostenitor,etc. etc?

Ce drept are testatorul sä faci prin diatä: si schimbe inzestririle ficute intunpnl vietii? Si dispuie asupra cotei neimpirtite? Si desmosteneasci?

Se cunoaste vreun drept aseminitor celui al rezervei din cod? San al sezinei?Limba de moart,e mai existi?Se rezervi o cal parte din mostenire pentru sufletul riposatului? E obligator?

In ce cazan?Se intämpli ca dupi moartea pirintelui sii se procedeze la o deschidere de

succesiune legali conform codului?Este acest lucru considerat ca drept, in caz ca au fost ficute inzestririle? San

ca o rizvritire si o stricare a moravurilor?Respeca fratii, in posesiunea casei pirintesti pe acela dintre ei care a ingriiit

de pirinti la, bitrfinete? San cer c pentru casi aphcarea codultuPentru a preveni aceasta, obisnuesc pirintai si faci acte autentice de viinzare a

cases ciitre fiul care h ingrijeste? Care sunt conditiile: intretmere viageri si uzufructulcasei etc.

In caz de succesiune deschisi dupi cod, cer fui si se splice regulele obicemlui(de pildi in ce priveste casa).

Cine are drept la mostemre. Pini la ce grad de rudeme? Filiaie legali

Se obignueste raportul zestrei?Dreptutrile sotului supravietuitor. VAduvA ci viduv. Dacii e bogat san sirac.

Daci a adus sau nu zestre.In caz di mostenirea e lisati numai sotului viduv sirac, cine apreciazi

skim?Care e cota parte a viduvului gm in raport ca numirul copillor etc.Mosteneste in phn drept sau in nzufruct?Poate sotul defunct si reguleze mai dmainte si in ce chip, soarta sotului

supravietuitor?De pica impirtind in mod ideal eopulor averea a cirei folosinti viageri

o va lisa sotului supravietuitor?Sau se urmeazi regulele codului civil actual?

359

Relatii de famille, de natura juridica, intre vii.In shirt', de indatorirea inzestrarit gi a intretmeru pArintilor la batrilnete, atita

timp cit toti membrii familiei stau intr'o casa, care sent relatule juridice duitre ei?Ce drept are fiecare in parte la folosul averu pamant, haine, loctunta, ali-

mente, produs al muncii comune, produs al manciiCare stint cotele i normele dupl care se repartizeazi cheltuiehle bugetalui

familial fata de parinti, copii legitimi, ne1egitimi, adoptati, infiati etc.Existii o datorie de intretinere reciproca?Prin faptul cisitoriei, son swat obligati si se intretinä? Dar pe copti? Sarcma

cade asupra mamei sau tatalui, saa amindorora?Datoresc copui intretinerea parintalor chmr in caz ca na au fost inzestrati? ori

In cazul cind au fost dati de suflet? Dar ascendentilor i colaterahlor? Pita lace grad?

Sant i ginerii gi nurorile supusi acelorasi obligatium? Dar adoptatii i adop-tatorii intre el? Copilul parisit, dat de suflet?

Datoreste familia bärbatului intretinere väduvit acesttua?Ce modificari aduce dupti ame divortul, sea parasirea, in privinta aceasta?Restituiri de zestre sau despägubiri fati de sotia pa'räsita san in caz de

divort., eind din casatorie au rezultat sea nu au rezaltat copuDespagubiri Rita de rude, exista7Exista o rispundere colectiva sohdara a famihei fata de terti? In ce caz si

in ce domenu de vie*

Sistemul de rudenie: Se vor stabili, pe baze de spite de neam, gradele sinumirile de rudenie ctmoscute in sat.

Se va =maxi mai intii rudenia de singe, pe lime paterna. i maternadeosebindu-se pentru fiecare in parte numirea de rudenie, cuscrenie, neam, (battle',crangi, ramuri, tulpun, frati mari, mid, most, batriim etc.).

Se vor nota chiparile in care se intrebumteazä in sat numtrile de rudenie:Cui se spune. mosale, matuse, tuse, doda, nenicule, nene, bache,roro, frate,,

vere, gogore etc. etc., mama, aiaicà, tata, taicá, mosule, nevasta, hale, finule,,nasule etc. etc

Se va stadia chipul in care se stabileste rudenia spirituala clan nape.Cum se alege nasal? Acelasi nag care boteaza trebue sA i casatoreasci? ?I pe

fin si pe fink'? Sau merge nasal dupa brdat? Nasal de casatorie trebue sa fae

nasal de botez al coptilor rezultati dii. casittorie?In caz ca nasal moare, cine mosteneste drepturile i indatoririle de nape?

Fats,. fini eu sotia lui, ginerile, cel ramas in casi?Cfind inceteaza indatoririle nä1iei i cum se transmit drepturile de nisi°

fata de terti?Ce datoru jandice are nasul? Ce dreptari are la botez, manta gi inmormantare

gi in timpul vietit (sau alte ceremonii- punerea mesei, pomem etc.).Ce interdictu de casatorie se nasc intre fini ei nap, fui finulai si fui

nasilor etc. Sant tot acelea previzute de dogma religioasa, saa se abat in mai seversau mai putin sever, dela dogma?

Ce alte rudenu spirituale mai pot fi (fratte de entice, fratie de mope etc ).Cura se stabilesc

360

Sistemul de rudenie merge pina la a cuprinde o ceata intreaga de oameni,legati fntre ei i prin ate fenomene decit cele biologice ale rudenrni de singe? Sause margines° in sfera restrinsi a rudeniei de singe? Exista ca alte cuvinte o potn-vire perfecta filtre famihe rudeme, san rudema e folositá si la organtz,area satulaifntreg (ven chestionarn1 istoric: umblarea pe batrini).

Sistemul onomastic: Se va studia tot pe spite de neam si pe totalul numinlortlin sat, numele tutaror oamemlor.

Se va cauta a se stabili cite sisteme de mune exista mune oficial legal,ame de porecla a anui grup mare fanuhal, nume de porecla indiceind apartmereacalva de un anumit grup familie, sot, sotie, gospodäne, neam, sau nume deporeclii, par inchnduat. Nume de batiocura

Cuna se mosteneste numele. De famihe si de botez.Cuna se schimba, In caz de schimbare a stärii civile la casatone (ea atentie

speciala c,azului cind barbatul se marittt"), la adoptiune, la infiere etc.Se va cauta a se intelege ratiunile pentru care un anume sistem, sau alt

metan sunt folosite de grupul social studkat.Legaturi eu sistemul de rudeme, en vieata de familie, ea unitatea soma* a

gospodäriei si a satului intreg.

Proprietatea: In legatura ea cele spuse despre proprietate la capitolul istonc,se va da o descnere a stäni de fapt de astäzi:

Stapánirea lucrarilor miscatoare i nemiscritoare, dreptul de uzufruct i servitutile.

Contractele: se vor arman felul i intrebnintarea tuturor contractelor care seobisnuesc in sat:

Viiiazilri i cumpäräri, inchirieri, imprumuturi, invoieli de [nunca, intovärasin etc

Proceduri iuridice: masaratori de mosii, alegeri de partt, hotarmcn, juraminte,inane de dovezi, martuni etc.

1Y. H. StahA

e. PLAN PENTRII CERCETA.REA VIETII PENALE

Numärul proceselor penale In raport ca celelalte procese (civile, comercialeetc.). Statistica anual

Conform principulor codultu penal, se va face o clasificare a proceselor,seama de natura infractiumlor: crime, delicte çi contraventium.

Se va face o proportie intre procesee penale §i mimara]. locuitorilor

dinteo comuna.

Dm totalul infractonlor triinei in fata mstantelor penale se va aratacliti su fost condamnati defanitiv, câi aclutati, citi se gases° in curs de judecatii,san fata de eiti s'a stins actiunea publics, d'ateo caliza oarecare, (impacare, iertare,moarte, prescriptie etc.).

361

V. Se yor indica cele mai obicniu2te infractium ce se ivesc irle° locahtatooarecare: furturi, distrugere de hotare, ränni, certun etc

VI. Impartirea mfractonlor dupä várstä. 1) majori; 2) minoriImpiirtirea infractonlor dupä sex- 1) femei; 2) birbati.Sc va face comparape intre numärul lor.

VII. C,auzele infractaumlor se grupeazil astazi, dupi criternle timifice, intro mari categorn: 1) cauze de ordin social, 2) cauze de ordin psiho-fizic o 3)cauze de ordm cosmo-tehnic

In raport ca I-a categbrie, se va studia: starea economici, starea cultnralä,mednil familiar in care a trilut mfractorul, gradul de desvoltare al sentimentului

dacä este casitorit san trilieste in concubina].In a doua categorie se vor studia unele anomalh de ordin psiho-fizic: clac&

avera deaface ca indivizi alienat4 (nebuni), idioti, cretim, alcoolici, degenerati, si-Mito, imorali, maruaci etc

e) In a trem categone se va cereeta: felul geografic al regiun.u: dacä estelocahtate de munte san de ses, dael este o regnme productivii san bintuiti de secetii,densitatea populatii etc.

VIII. Teoretic, dupä lege, toti loctutoni sunt datori ti cunoascä legea penara,adicg si Ole ce activitäti sunt interzise si pedepsite de lege, de aceea, practic, se vavedea dacii el au cunostintz elementare in legiiturä ca codal penal. (In cele maimulte cazan, infractoni se scuzii ci nu au cunoscut legea).

IX. Se va cerceta felul cum reactioneaza medid, in care trAieste infractorul,Ja mfractiunile sävärsite de el.

X. Citi dintre infractoni care au executat pedeapsa cu inchisoarea dandovadä de indreptare, dupd punerea lor in hbertate.

XI Se va vedes dacii unor indivizi condamnati h s'a aplicat, pe längi pedeapsi,mäsun de sigurantä i anume ce fel de mäsuri.

XII. Daca mai sunt i alte moduri de stmgere a confhctelor ivite intre locui-toril unei localitäti, in afarä de calen justitlei. (Se vor arate obiceiunle

Em. Constantinescu

d. PLAN PENTRU CERCETA.REA BUNEI CUVINTE

Regulile bunei cuviinfe nu au de sigur un caracter proa grav. Ate abate dela ele nu biseamna a te expune unor primejdii prea mari.Mai importante sunt, din acest punct de vedere, regulile morale simai ales cele juridice. Irisá, spre deosebire de acestea regulile bunei

362

cuviinte sunt reguli de toatA ziva, cu care ne intAlnim la tot pasul qicare se fa,c ca legAturile noastre cu coi de aproape nouk sau cu strAinii,sA fie plAcute. Cine nu li se supune, este socotit crescut", adicAun om cu care nu e bine BA ai relatii sociale.

Fiecare imprejurare a vietii 4i are regulile sale de politetA.E deci cu neputintA sA se alcAtuiascA un plan* complet. DAm doarca o simplA pildk pe cel de mai joa:

Titluri fi numiri. Cum se numesc intre ei oamenii satuhu, rudele, ennosentii,striiinh: femeile intre ele, birbatai intre ei, sau tuni en altii; copiii, pe eri in varsta.gi pe bitrani; difentele cat,egorii sociale intre ele.

De pildä, cui spui: Domnule, cucoane, frate, vere, bade, bathe, nag, nene,mogule, apitane, boierule, gefule; soro, lele, tusk wrath', matusti, baba etc

Formule i gesturi de bunk intalnire. Cu cine dai mana, cui säruti maim,cm spin nnmai din guri siirut mina". Ce alte formule se folosesc. buni zma etcCine trebue sA salute filth? Ofergand pe drum, pe cine trebue sA saluti gi ea cevorbe? Ace/eagi intotdeauna, sau franturi de conversatie (buna, film", sau luerati,lucrati?" strangem i noi fanul").

3 Formule §i gesturi de despirtire.

Regulile ospetiel. Cum trebue si se poarte mnsafirul tgi care sunt dato-rifle gazdei?

Regulile lnt5lnirilor obpe§ti. Buna euviinti i politeta in gezatori, la joc,la han, la ospete etc.

6 Reign sociale din politeti. Cine trebue si fie chemat la botezuri,inmormiintän? Ce mite egti dator si faci, cui gi and? Ce evenimente ale vietutale trebnesc vestite i shore, cui gi cum?

H. H. Stahl

e. PLAN PENTRU CERCETAREA MORALITAT

I.

Oameni buni (nulogi, cum se cade, de omeme, darnici, impiciuiteri, deincredere, siiriton la necaz etc ) gi rài (certAreta, bätaugi, sgarciti, insultiton, calom-maton, hoja, umgagi, curvan etc.), aga cum sunt priviti de sat (opima

publicii) gi dupi fapte obiective. Pe cat ca putinta si se aleattuasca o statistieli a

lor, cerandu-se informatai in aceasta privinta dela loctutoni satului.

Afecte morale: a) Congtunta de sine (din analiza punctelor b. c. gi d.forma qi gradul de manifestare diva, sex gi varsta). b) Iubirea de sine (demmtateapersonal, siintul onoarei, smitul datoriei, nevoia desivargirii morale, vocatii spre

bine. etc.). e) Simpatia (mbirea aproapelui, milA, admiratie, stimA, leahtate, recu-

363

364

nostinfa, dispret, invidie fati de semeni). d) Religiontate (sinitimântulomenesta, teama respectuoasi LO. de Dumnezeu, fati de fortele supranaturale,

fati de universo' necanoscut, mito" araIitäii, credinta in soarti sau ursitii etc.).

8. Vointa moralit: a) Constunta i alegerea unui scep pentra vieata," constuntaunei mismni, a unei datoni de impluot (moralitate intenoari). b) Constinata mij-ioacelor de realizare. Actiuni lipsite de constunta scopului moral, dar minuitoare demijloace morale (moralitate exterioarä). c) Lipsa unei constiinte a scopunlor si amijroacelca morale (amoralitate).

4. Personalititile satului: oamenu cu constonti de sine desvoltati i ca ocomptimre dreapti a scopurilor i mijloacelor actiunu morale (Cu acestia si sepoarte convorbiri sociologice complete).

Conceptiile morale: 1. Credmte sau conceptii despre onginea ínflelai si aräului ,despre bine si räti, despre marta i menirea omului pe pämint etc. 2 Conceptiidespre fericire (inclividualä. i socialli). 3 Concepto despre desivirsirea individuall i co-lectivii. 4. Concept& despre datorie i legea morará. 5. Conceptii despre virtutile morale(cinste, iubire, omenie etc.) si despre abatenle monde (betie, furt, omucidere etc ) 6.

Conceptii despre idealul moral.

IlLFaptele morale: 1. In legituri cu proprietatea a) pozitive: daruri lascoalä, comuni etc. b) negative: furtun, tilhärn, táinuini, gazde de hoti

etc. 2. In legitarl ca persoanele. (Filantropie: ajutorarea nevoiasilor, a vilduvelor,a orfamlor, a nebunilor, a imbecililor, a invalinlor etc, ajutor in caz de incendio,de accidente. Lista celor care triiesc din mila oamemlor. Infieri. Ittízbunäri, sicane,bItOi, prigoniri etc.). 3. In legliturà cu invmelile (daci se fac si se tin contractede buni credinti, daci se tole cuviintul dat). 4. In legituri ca vieata sexual/11.

(Modele de moralitate sexualä: fecione, virguntate, crisätoru armomoase. Abaten:fete vinovate, copii din flon, prostitutie, adultere, concubinaje). 5 In legätumä caanimalele (omeme fatá de animale, chinuirea animalelor etc). 6. Bona cuninti(mutuea celor mai in virsti, cinstirea pArintilor, cinstirea mai marilor dm sat,cinstirea oaspetilor, cinstirea femeilor etc. Abaten: (Dan, bfirfiri, necuninte, betaietc. Literaturtti pornograficii).

Obs. Cap. I si II se cerceteazi mai ales pe baza de convorbin, cap. III pebazi de fapt,e precise. Ori de cite ori se pot intreprinde numirätori exacto si com-plete (statistici moral,i), e bine si se faca Cercettitorul si completeze plana" delucra ori de cite ori intilneste fenomene morale neconsemnate aici. In cercetiri pri-vitoare numai la moralitate trebne si se urmtireasci integral morala de familie,morala rehgioasi etc., care in cercetänle monografice se stadiazi si in cadrul altorprobleme si Be concentreazä numai in studiile de sintezi.

Traian Herseni

V111. MAN1FEST.ARILE POL1T100-ADMIN1STRATIVE

A. INTRODUCERE

PROBLEMELE SOCIOLOGIEI POLITICE 1 ADMINISTRATIVE 9

Cercetarile concrete ale tiintelor sociale au rostul sa documen-teze hotaririle color ce conduc natiunea. Ca atare, ele trebuesc intre-prinse in perspectiva actiunii de conducere a natiunii. Trebue sii.

poarte &supra problemelor ce li se pun conducatorilor natiunii.Sarcinile de care trebue sa, se white aceOia aunt Mat in

numar de doul. Conducatorii politici au sa-i dea natiunii, in fieceetapa a evolutiei ei, organizarea cea mai bung cu putinta i s'o men-tina, odata ce au infaptuit-o. i au sa apere independenta natiunii,adeca dreptul ei de a-0 da, nestanjenita de Statele celorlalte natiuni,aceasta organizare. Au sa conduca adeca, spre a folosi termenii fami-liari, politica interna 0 politica externd a natiunii.

Cercetarile concrete ale qtiintelor sociale trebuesc, dar, sit na-zniasca sa inlesneasca politica intern& 0 politica externa a natiunii..

Cercetatorii, care studiazti situatia demografica, economica, sociala,culturala, a unor sate, a unor ora4e sau a tuturor satelor 0 a tutiurotlorawlor, a unor paturi sociale sau a tuturor paturilor sociale odenatiunii proprii, fac cu putinta o mai bun& organizare intern& a na-tiunii. Monografiile 0 anchetele ce lamuresc alcatuirea 0 prefacerilenatiunii proprii sau ale unor parti ale ei, constituesc contributia cer-cetarilor concrete ale §itiintelor sociale la conducerea politicei internea natiunii proprii.

POLITICA INTERNA

Din limitata, administratia devine -tot mai mult totala, in tarilecare sunt la inaltimea cuceririlor tehnice ale veacului 0 le folosesodin plin.

1) Texte ales. de red. vol din studule d-lui Anton Golopentie : Rolul iliintolor social. In moue&bola admlnlaratova din Sociologie Romfineasal, III. Nr. 4-6, 1938. gz Confribufla olinlelor social, la con..ducurea polIllod ex-tome din Sociologie Romineasci, IL Nr. 5-6, 1937.

365

Idealul sustinut de toti teoreticienii conceptiei liberale a vietiipublico, care s'a irnpus natiunilor in vea,cul al 19-lea, era o admi-nistratie de Stat cu atributii reduse la minim. Aveau convingerea caprogresul natiunilor se realizeaza prin armonizarea fireasca a rezul-tatelor actiunilor individuale.

Conceptia aceasta postuleaza o administratie care se margineatea fi edilit ate. Adica vede numai de serviciile ai intreprinderile cesatisfac acele nevoi ale colectivitatilor nationale sau locale, care depaaescposibilitatile initiativei particulare sau n'o atrag. La rândul lor admi-nistratorii unitatilor superioare: a, plaailor respective, a judetelor ai a'tarii, trebue sa-ai impuna aceeaai rezerva fata de unitatile in subordine,fata de comune, respective plaai ai judete. Trebue 86, le laso toata li-bertatea de a face numai ce socotesc necesar, marginindu-se la co-respondenta ai contabilitate ai la sugestiile neaparat necesare.

Imprejurarile veacului nostru infirma acest ideal. Se pare carezultatele actiunilor individuale nu se armonizeaza dela sine. 'Libor-tatea acordata initiativei particulare a arnplificat incomparabil uneloaspecto ale vietii, dar a lasat in parasire altele. Rezultatul acestuiveac do libertate este un desechilibru general in vieata hear& natii:desechilibru intro productie ai consumatie, tensiuni intre agricultura aiindustrie, intre sat ai ora, intre interesele indivizilor ai nevoile colec-tivitatilor din care fac parte. Schimbarea constelatiei politice mondiale,In urma conflictului dintre marile puteri, care primejdueate statele, agrabit parasirea regulelor practice de guvernare deduse din conceptialiberala, neconfirmata de evenimente, a vietii publico. Spre a face fataprimejdfflor externe, natiunile cauta BA inlature neajunsurile prilejuitede credinta in principiile liberale, conturand o conceptie opusa a vietiipublico ai orientându-se la ea.

Se pune acum accentul pe colectivitate ai se da precadere nevoilorei. Purtatorii de cuvant ai colectivitatii ai cei ce faptuesc in numeleei tree inaintea particularilor. Istoria contemporana a Italiei, a G-er-inaniei, a Rusiei, a aratat ca starea natiunilor nu e numai rezultantaunor procese neatArnate fata de om, ci ai opera interventiei perspicacea omului politic. Apare peste tot vrerea de a interveni in istorie, dea inlatura neajunsuri, de a inlatura desechilibrele launtrice, de acrea o rânduiala noua, bine cumpanita, care sa puna mai bine invaloare posibilitatile latente.

In adrninistratie aceasta atitudine noua se traduce attlt in Wilezise totalitare, cAt ai la marile puteri ce li se opun, prin tendinto

366

spre conducerea integra/A. Administratorul cauta sa conduca efectivcolectivitatea in fruntea cAreia se gaseste. Se simte responsabil nunumai pentru serviciile si intreprinderile edilitare, ci pentru intreagavieatä a colectivitätii administrate. Cauta, sa-i coordoneze manifesta-rile, s'o stimuleze. Nu se margineste la lucrArile carente, ale prezen-turilor succesive, ci se preocupd de viitor; actioneaza asa Incat colec-tivitatea condusä, sa atinga dupa un rAstimp oarecare, starea pe care aprevazut-o realizabila.

Problemele cu care are de luptat aceasta conceptie noua a admi-nistratieisunt lärgimea dimpului de actiune qi voinp de a decide vii-torul. In locul color cAteva problem° edilitare: pavaj, lumina, apa, ca-nalizare, perceperea taxelor, administratorul se gaseste acum in fajaproblemelor ennaplexe ale sanAtätii, ale starii economice, ale instruc-tiei, ale moralului membrilor colectivitAtii pe care o conduce si a core-latiilor dintre ele. Nu mai poate gAndi simplu, mentinAndu-se incadrele realitatii prezente: ci trebue sa judece structura prezenta a(unitAtii pe care o conduce, in raport Cu aspectut viitor accesibil alacesteia. Mijloacele descoperite pentru a face fata acestor problemosunt: recursul la cercetätorii realitätii sociale f i intocmirea de planuride agiuve. Conducatorii marilor administratii Infiinteaza tot mai multeoficii de studii, institute si comisii de cercetare si intocmesc tot maddeseori planuri quadrienale, cincinale, decenale. Aceste mijloace carac-terizeazA administratia noua a vremii noastre.

POLITICA EXTERNA

Care este contributia cercethrilor concrete ale stiintelor socialela conducerea politicii externe a natiunii proprii?

Natiunea nu se confunda cu unitatea net conturatA, cuprinsäintro granitele Statului ei. Once natiune se prelungeste dincolo dogranitele organizatiei ei politice. Are uneori grupuri insemnate de con-stingeni in Statele vecine, dincolo de a,ceste granite. Si are tótdeauno,mai multi sau mai putini cetäteni aFezari, statornic sau pentru timplimitat, in sträirultate", care-0 agonisesc acolo traiul.

Fiecare din aceste prelungiri sporeste puterea si posibilitätile deafirmare in lume ale unei natiuni...

0 informatie cat se poate de amanuntita despre grupurile deconsAngeni de peste hotare, despre cetatenii raspAnditi in strainatatesi despre consfingenii care au primit cetatenia unui alt Stat, poate fide mare utilitate pentru coi ce conduc o natiune. Cu ajutorul ei, vir-

367

tualitatile politice care zac in aceste prelungiri ale natiunii peste hota,-rele Statului ei, pot fi aCtualizats i folosite.

Statul, adica libertate,a natiunilor de a se conduce pe ele insesipe un anume teritoriu, prin conducatorii pe caro si-i dau nu esteceva dat prin firea lucrurilor. Recunoasterea acestei libertati, caredesavarseste de abia existenta naiunii, trebue cucerita dela Statele unornatiuni straine si, odata cucerita, impusa far& incetare impotriva in-cercarilor acestor State de a o suprima sau micsora. Existenta politicaa natiunii Marna deci fara incetare si de un numar de State straine,Aceste State constituesc ceca ce Profesorul Antipa numeste mediulpolitic al poporului1)...

Esto util pentru conducatorii unei natiuni sa, fie informati asu-pra tuturor Statelor; e insa neaparat necesar sa fie cat se poate dobine informati asupra vecinilor si asupra Marilor Puteri.

Cu cat vor fi mai bine informati asupra structurii lor si a proce-selor care prefac aceasta structura, cu atat vor putea evita mai bine stan-jenirea actiunii de organizare interna prin interventii externe.

Putem raspunde, asa dar, la intrebama pus& mai sus: Cerce-tdrile concrete ale ptiintelor sociale pot contribui la conduce rea politiciiexterne a natiunii pro prii, informand asupra conationalilor de pestehotare i asupra Statelor vecine pi a Marilor

Sociologii, economistii, statisticienii ar trebui BS, inceapa sa con-sacre o parte din cercetarile concrete si studiului situatiei Itomanilorde peste hotare si de pretutindeni in lume ca si studiului Statelor si alMarilor Puteri, cu care e in raporturi permanente Statul roman. larconducatorii Statului nostru ar trebui sA stimuleze atari cercetki.

Anton Golopentia

B. PLAN GENERAL PENTRU CERCETAREAMANIFESTÄRILOR AD1VIINISTRATIVE

Vieata gospodareasch a unei unitati administrativo locals (co-muna) poate fi cercetata sub doua aspecto: sub a,spect juridic, oare-cum tehnic, acel al diferitelor dispozitii din legile i regulamenteleadministrative care o incadreaza, constituind ceea ce se numeste drep-tul administrativ. Acesta poate fi reconstituit in cabinet oricand pentruonce °pod., servindu-no de legile, regulamentele si cartile de doctrina

368

1) Problemele evolutle, poporulu, roman, Bucuregh , 1939, pag. 29, 159, 367 i urm.

ale epocii respective. Dar vieata administrativa poate fi privita si subaSpectul realitatilor, al incercarilor de aplicare sau infaptuire, ceea ceconstitue administratia propriu zisa. Subliniem dela inceput ca acestaeste, aspectul care ne intereseaza pentru monografiile sociologice. So-ciologia vrea sá cunoasca vie* administrativa asa cum se desfasoaraea in comuna, asa cum o fac in realitate conducatorii ei, nu cum soOsprinde din legi i regulamente.

Unul este aspectul real al administratiei i altul este drop-tul administrativ cuprins in dispozitiile legislative si care nupoate fi aplicat mai niciodata in intregime. De aceea cercetatorul deteren trebue sa urmareasca administratia de fapt, fie ca ea este savar-sit& in cadrul legilor i regulamentelor, fie ca se desfasoara alaturide ele sau impotriva lor, dupa obiceiuri, dupa aptitudinile i conceptiaadministratorilor etc. El nu trebue sa confunde aspectul tehnic ju-ridic, dreptul administrativ, cu Sspectul sociologic al vietii admini-.strative locale. Se intelege ca, este necesar ca cercetatorul sá curio*sea in prealabil dreptul administrativ, intru cat col putin formal,acesta incadreaza intotdeauna administratia, dar cercetarea trebue im-pinsa mult mai departe, dela drept la realitatea socialk dela dispozi-tiile legale la aplicarea lor si mai ales la infaptuirile concrete savarsitein raport cu ele. Cunoasterea legilor si regulamentelor administrativoeste cu atat mai necesara, cu cat informatorii in materie de admi-nistratio sunt mai totdeauna functionari care fac aplicarea legilor, pecare ei le cunosc de obiceiu foarte bine. Cu atat mai mult cu cat infest-matorul fiind in cauza, va evita un raspuns care nu i-ar conveni si,va da intotdeauna drept raspuns dispozitia legalk mai ales child s'arincerca o cercetare a activitatii functionarilor.

Spre deosebire de principiile juridice administrative care au uncaracter general si uniform, realitatile administrative sunt deosebitde variate, in functie de regiunile natural°, compozitia etnick trecutulistoric, mentalitatea colectiva, etc. Daca legiuitorul nu poate fixa decatdispozitiunile generale, administratorul chemat sá le aplico este silitsit Ong, seama, de vieata sociala concreta, de unitatea sociala pe care oadministreaza. Exista f ärá indoiala institutii comune tuturor administra-tiilor locale, care nu se diferentiaza prea mult una de alta pentruca, aufost prevazute in mod uniform pentru tara intreaga, cum sunt primaria,postul de jandarmi, ag,entia fiscala etc., dar actiunea administrativadifera aproape dela sat la sat, dupa problemele locale care se cer solu.-tionate, altele intr'o regiune pastorala sau agrara, altele inteo regiuneindustriala sau comerciala etc.

369

Planul nostru de lucru are In vedere cercetarea unei comune, nuputem da ins& decal cAteva indica,tii generale, pentruca numai cercetareala fata locului poate stabili varietatea problemelor administrative pecare le ridic& realithtile locale. Nevoile care se cer satisfkute de obun& administratie comunall diferii, dela sat la sat, chiar pentru comu-nele din aceeasi regiune. Un sat are nevoie de drumuri, altul de poduri,altul de lemne de foc sau de constructie, altul de apkaltul de izlaz etc.Cercetiitorul trebue BA inregistreze eu grija toate nevoile acestea locale.

Administratia insasi consta in aplicarea regulilor juridice cucarakter general la nevoile locale pentru satisfa,cerea lor. i dup& cumadministratorii se vor pricepe sa adapteze mai bine legile si regula,-mentele la fiecare comunä, in parte, asa vor fi sate bine sau rau admi-nistrate. Deci cercetAtorul va avea de semnalat pe läng& nevoile izvo-rite 'din structura insAsi a unitAtii sociale, a,ctivitatea administrativadepusA de administratori pentru satisfacerea, acestor nevoi i gradul deefica,citate i rodnicie al acestei activitäti. In legaturä, cu aceastá pro-blemli, cercetarea trebue a& stabileasc& i factorii ca,re conditioaneaz&calitatea administratiei, cum stint mediul social, gradul de instructie,preg&tirea profesionalà, amestecul autorit&tilor superioare, aptitudinileinnAscute ale administratorului, spiritul de initiativii, interesele per-sonale etc.

Pe Mug& legile i regulamentele administrative impuse de stat,vom gAsi adeseori o seam& de practici administrative, izvorite dinexperienta de vieatä, a satelor, cristalizatä, in traditii sau chiar in cur4de inchegare, care in de domeniul dreptului obisnuelnic. Aceste obi-ceiuri administrative se pot referi la nevoi sau probleme pe care legealnu le prevede, dar pot fi uneori si potrivnice legii si mai respectate.decat ea. De pildA, nicio lege nu prevede chipul in care se vor vestisat diferitele hotAriri luate de primtirie. In unele se bate toba, in alteleose sun& din goarnä, etc. Se pot gäsi in,stitutii de drept obisnuelnic, eaadunarea la sfat" a bAtränilor satului, sau la porunci" a tuturorlocuitorilor in fata bisericii, adunari in care se iau hotariri de obstiatintreagA, in care se discutà sau se schimb& hotaririle autoritAtilor co-munale. Pentru exploatarea p&durilor, intrebuintarea pAsunilor, rotatiasemanAturilor i intrebuintarea in comun a hotarelor ea izlaz etc. serespect& adeseori sisteme administrative stravechi, rezultate din nevoilolocului i statornicite printr'o pra,ctic& indelungata, care nu odat& suntIn conflict cu prevederile codului silvic sau ale codului civil.

Cercetarile de teren trebue e& sträng& cu mare atentie si at maiamänuntit cu putintA toate aceste obiceiuri administrative.

370

PLAN DE LUCR U

Se stadtaza mat tata' structura i nevoile comunet, apoi instituttile, fune-tionarii i actintatea tor.

Unitatile administrative in care se Incadreaza comuna cercetata (plasl, udet,tanut). Formeazit' o s'agua alca:time administrativa, sau se compune din mai multesate san catune ? A fost intotdeauna o magua alcatuire sau s'a format din unitatisomete mai mi& Cand si in ce imprej unid a prumt structura actuará? Istorical co-munei ca unitate administrativa. Probleme admunstrative ivite din pricuut structunispecifice (comunicatia duitre alune, greutatea de a comunica ordinele, de a trans-mite corespondenta, de a face paza eto )

Calle de comunicatte ale comunei. E strabltuta comuna de osea nationaläsan judeeanä san numai de drumun comunale sau vecuialei Prin care din ele set

leagi Cu satele veme, ea pla,sa i en prefectura? E agezatil comuna tanga cateaferatä sau tanga o apa nangabilä ? Drumunle dmtre comune in sarcina cui cad?Daca ele cad in sarcmi a dona comune, pana unde sunt admitustrate de comuna res-pectiva'? In ce consta aceasta administratie 7

Cate nlite sau strazi sunt in comanii 7 Care sunt cele mat de seamifunctia lor somalí, san eeonomicil sau prm faptul cA strabat comuna dele an capatla altul Cam sunt intretinute (pava], trotuare, santun etc ) ? Cand s'au constrint?S unt plantate? Cu ce fel de poma ? De cand?

Averea unotnhara a comunei. a) Terenun de cultura, pidan, lacar', iazuri,,&Alti etc De cánd le are? De unde Cum le exploateaza (in regle propne, inarenda etc.)? Ce vemtnri aduc ? b) Cladinle comunale case, graiduri, eisrnele etc.Cand an fost constr ? Ca ce scop 7 La ce sunt intrebluntate 7 Cum sunt intre-tmute c) Intreprmden comunale (mort, pagare etc.) Gum sunt exploatateintretinute ?

Averea mobiliara a comunei Mobiher, pompe, tractoare, rae de prasilil etc.

Institutnle i unctionarn comunal' Primaria, notanatul, oficial de starepostul de jandarrm, agentia fiscal& etc. Primar ul, notarul, secretarul, casierul,

agentul fiscal, seful de post, agental sanitar, agentul veterinar, moasa, guarzu co-munah fie ca se gasesc in comuna', fie ca au resedinta in alta parte. Se vavedea daca nu exista sz functionan neprevAzuti in lega, fte pe baza obicetului, he pebaza unor legt abrogate.

La studiul institutimulor comunale se va arita daca ea localun proprii sauinchiriate. Istoricul i planul fiecarei clädint in parte, situarea in comuna, anul

provementa sumelor investite, starea in care se gäsesc, intretmerea, conditiiigienice. Lummatal i incalzitul ion. Dependintsle (curte, gradilla, closete, fintan'etc.). Locuinte pentr u functionarit comunali. In caz ca o institutie dm comunanu are local proprin, ce chirle plateste si care este modalitatea de plata? Din cepricinit institutia respectiva nu are un local proprm 7

Se va face apoi inventarul fiecarei institutit: mobiher, biblioteca, artuva etc.

371.

Se va aräta in sfärsit pentru fiecare institatae: modal de organizare i func-tionare, relataile Cu celelalte antoritäti din sat. si Cu autontitile supermare de casedepinde. Relathle cu partacularn, amestecul in vieata satului. Cum este privitäde locuitori.

In stadia' primine; fiind institntaa de bazi pentru adnumstrataa comunal,se va sand at mai malt asupra acestor date. Se va face istoricul i descrierea pri-mine' actuale. Clädin, organizatie, avere, funcionare etc. Activitatea priralinei intrecut. Realiziinle ei mai de seami. Conflicte cu alte instituth san ca particulani sicum au fost rezolvate?

In ce privegte pe funcionan, care vor fi studiati in cadrul institutulor dincart fac parte, se va face deosebire intre cei preväzuta de lege si cei impusi denevoile specifice comunei i mentinuti prin obiceiu.

Se va intocmi biografia fiedrui functionar, in care se vor cuprinde i datelepersonale (sex, virsti, origine etmcii, rehgie, grad de calturii etc.) si date de ser-mill (data si modal de numire, felul salarizirii: in bani sau in naturi, pregitireprofesioxialii etc ).

Se va descrie aminuntit in ce midi" fiecare functie (necesitate, atributiietc.) si chipul cum ip-o exercitä functionarul respectiv, mai ales functaonard caren'an atributu de bum; Pentru cei care au si atributii de cancelarie, cum e notarul,iandarmul, casierul etc. se va nota pe scurt i aceasti activitate, stäruindu-se pelarg tot asupra actavitätai in afani de birou. In acest scop se vor culege informataidela autontätile superioare si se vor cerceta procesele verbale de inspectie, pentru astabili dac:s' functionani isi indeplinesc ftmctaumle constiincios i ea pncepere Sevor culege informatii si dela particular; dela functionari despre carnarani lordela säteni, despre actintatea oficialä i meta privatä. a functionarilor.

Se vor nrmäri amänuntit raportunle functionanlor cu sätenii. Dad cererilesant satisfaeute legal, la timp, ca bunivointä dad, sunt tratati omeneste etc. Careeste comportares sätemlor fatä de functionari?

Sc va intocmi o Usti a, primanlor, a consilierilor comunall sa a functionarilorde once naturä pe o perioadä cät mai lungä in urniä, aritändu-se pe cat se vaputea activitatea i realizänle fieciraia, precum si opiniile satultn despre ci i felul incare s'au pästrat in memoria colectivä.

Dintre actele comunale trebue cercetat ca atentie mai ales bugetul, pentrucä.el oglindeste in mare mäsurä atilt nevoile comunei, cfit i felul in care au intelescärmuitorii sii le satisfaci.

Venitunle si cbeltuiehle pentru o rnai bung organizare a finantelor comunalese inscriu la inceputul anului financiar in buget. Cluar inläuntrul aceleiasi comanenevoile sunt numeroase i foarte felunte. Cu atilt mai malt ele ne apar vanate, dad;punem alätun bugetele a don'ts' comnne din regiuni diferite. Thiele venituri si chel-tweli nu se deosebesc dela o comunä la alta decit prin cnantumul ion, nn pun natuxä.Astfel toate comunele vor aves cbeltuieli de personal, ca plata pnmarului, guarzilor,indemnizatii de transport san de material etc. Altele se vor deosebi i prin natura lor.Comunele vor cheltui de pildä mai mult cu vitele de prrisilä san en reparatul drumunlor,dupi cum ocupatia pruicipalii a locuitonlor este cregterea vitelor san ciräusia. Ele

vor trago venitunle cele mai insemnate dela cárciami, dula tfirgari, din pi-dure etc.

372

Privit astfel, bugetul ogluideste o mare parte din problemele pe care trebuesa le rezolve admmistratorul Din punctul acesta de vedere bugetul poste shut cer-cetritoralui ea un mdicator al problemelor specifice din comuna cercetatii. Fireste,cifrele trebuese analizate de aproape i interpretate pentru fiecare articol bugetar,altfel nu sunt semnificative. Daca anchetatorul va constata o varuitie de cifre deb,un an la altul la unele articule ale veniturtlor, de pilda la Vemturile euvemtecomunei din despägubui din dehcte silvice" sau Venitunle din taxele de montä"sau Veniturile provenite din arenda carciunnlor", nu va putea trage nicio con-chnie, dad, nu va elute sä stabileascI pricina acestor variaii. Cercetare,a bugetuluteste, ca alto cuvinte, numai un punct de plecare pentru a ajunge la intreaga com-plexitate a problemelor administrative, fie ca mamfestiin ale obstim si ale mstitu-tiilor speciale, fie ca determinare cauzalä sau conditionare a acestor mandestart.

De sigur bugetul nu poste fi intrebuintat ca singurul indicator al problemeloradmhustrative, pentrucii existä numeroase probleme care nu sunt trecute sau nu potfi trecute in buget. Uneori tocmzu problemele cele mat acute (de pildä lipsa nutretulm,a =lazuli'', a apei, a lemnelor, a drumurilor etc ) nu stint deloc cuprmse in buget,pentruci dm primna saraciei comuna nu le poate da o rezolvare colectivi.

Bugetul trebue sa se cerceteze pe. o perioadä de cel putin cincisprezece am,pentru a se putea cuprinde cicluri de ani bunt si de am rru Actele dupi caretrebuese culese datele stint proectele de buget (care se intocmesc inaintea incepernanului financiar) si conturile de gestiune (care se intocmesc diva incheierenanului financiar, putfindu-se vedes situgia financiará rämasä definitiva). In primelepagmi ale fiecärui proect de buget se gäsesc instructu despre chipul cum trebuesoalcittuite aceste bugete. Trebue sa, se Oita seama insä si de diferitele legit care anreglementat la data respectiva finantele i bugetele comunale (ea Legea contabilitatiipublice, Legea pentru unificares adnumstrativä din 1925, Legea administrativii din1929, Legea pentru admuustrarea finantelor locale din 1933, Legea administrativiidin 1936, Legea administrativa din 1938). Färä cunoasterea prealabila a acestora,se intelege, studiul bugetultu na poste duce la rezultate serioase Ntunai asa cerce-tätorul va putea constata pe linga cuantumul i variatia cifrelor, pe diferitele capitolebugetare, i chipul, corect sau gresit, in care admintstratorn au mterpretat i spit-cat Iegile.

Pentru a usura anahzele, cliferitele cifre (de pilda cheituielile de personal,cheltuiehle de material, chelttuehle ca invatamintul o cultele) pot fi trecute petablouri speciale. In clupul acesta putem mmari ca usurinta variatia anuala a cifrelordin acelasi capitol bugetar sau a raporturilor dintre diferitele capitule bugetare,urmänd apoi sA gäsim pricirale acestor variaOi si deci sr% incerciim o explica0eOnntifici a lot%

Se va urmiíri apoi pentru toate cheltuiehle deal realizarile au corespuns sacri-fichlor binesti fricate. Deer' chelttuehle au fost facute cu rost sau indieä nisipaproastä administratie. De asemeni la venituri, daci bunurile comunei au fost valori-ficate in chip priceput i constuncios sau au fost administrate negluent sau chiarincoreet.

In sfirot, se va &guts sä se stabileascä core/stale dmtre diferitele categornde venituri i chelttueh. Au scazut toste deodatä, sau au crescut? Au crescut vent-turtle in au scäzut cheltuiehle, sau dimpotrivä? Au crescut sau scazut unmet veniturde

ordinare, cele extraordmare sau cele ca destmatie speciala? Care stintpricimle acestor variatii? Pentra a putea culege toste datele necesare, anchetatorul

373

trebue sit cairn' limunn dela cei care au contribtut la alcittuirea bugetelor si cei carele-au aplic.at. priman, notan, secretan, casieri, consilien comunah si chiar dela oameniidin sat care se pricep in chestimule comunale Se vor cerceta si procesele verbale desedin0 ale consiliilor comunale, care cuprind discutnle avute ea prilejul votinibugetului

Analiza sociologica a intregului material cules cu privire laadministratia unei comune trebue sa puna in lamina pe de o partestarea de fapt, administratia asa cum se desfasoara ea, raportataatat la legile si regulamentele care o incadreaza, cat si la nevoile localecare se cer si se pot satisface prin mijloace administrative; pe de altaparte, valoarea tehnica, de instrument politic, a administratiei locale,masura in care ea isi indeplineste functiile ei specifice si contribue labuna stare a unitatii sociale care ne preocupa. Manifestarile admi-nistrative sunt o parte insemnata din manifestarile politice, de aceeacercetarile de teren trebue sa indice la acest capitol, pe Yang& admilnistratia reala, si dale de imbunatatire administrativa, sa duca cualte cuvinte la un plan de actiune politica pe care sociologia de terealsa-1 puna la dispozitia statului cu toata documentatia stiintifica nece-sara. A cest plan trebue sa se intemeieze si pe cercetä,rile intreprinsala alto capitole ale monografiei sociologice, pentru a tine seams de toatedatele realitatii sociale locale. Studiul manifestarilor politico-admi-nistrative poate avea astfel consecinte imediate pentru a,ctivitatea in-terna a statului.

Traian Herseni i Oh. Lupchian

374

! IX. UNITATI, RELATII ql PROCESE SOCIALE

A. IN TR ODUCERE

SOCIOLOGIA UNITATILOR SOCIALE 1)

TrAsAtura caracteristicA a omului, ceea ce face ea ornul BA fieom, este constiinta de sine. Datoritá sinatirii eului, care lipseste ani-malelor, constiinta omului este legatA nu numai de lumea din afar&sau de stArile interioare vagi, ci si de fiinta sa, proprie, opus& con-stient lumii din afar& Constiinta de sine este insotit& de trei afectefundamentale. Mai intAi omul, datorit& constiintei de sine, isi ja inprimire propria lui fiintA. Omul ja a,ct de fiinta Ba complet separat&de restul universului (non-eul) si de identitatea sa cu sine insusi inmultiplicitatea qi varieta,tea a.etiunilor pe care le depune atAt in prezent,cfit si in trecutuf pAstrat prin niemorie si viitorul plAnuit ca scop ala,ctiunii. Din aceastA intrepAtrundere psihicA ca propria sa fiintA nasteIn om sentimentul iubirii de sine (care nu trebue confundatA cu formaei degeneratA: egoismul).

Constiinta de sine dA in acelasi timp posibilitate eului sä, seproecteze in afark sA se lege cu realitAti semene lui. Omul are intra-.devAr putinta BA trAiascA vieata sufleteascA a altor oameni, a& seidentifico cu altii. Astfel ja nastere celAlalt afect insotitor al con-stiintei de sine: simpatia. Tot in afarA, constiinta de sine pane sufletulomului in legAturA cu lumea inconiarAtoare, care oricht ar fi pAtruns&de cunoastere, apare ca un imens necunoscut care il impresoark deaceea dA nastere in om veneratiei, adicA unui sentiment de teamA res-pectuoash, pe care il numim religiozitate.

IatA dar constiinta de sine, insotitä, de trei afecte fundamentale:iubirea de sine, simpatia si religiozitatea, care dau nastere unor feno-mene caracteristice vietii omenesti. Iubirea, de sine creeazA vieatalAuntric6 si este de sigur izvorul subiectiv al vietii spirituale prin

1) Text, ales. de red. vol. din stuchul d-lui Prof. D. Gush: Seem/owe woad/dos social. (dn So-ciologic Romineasell, an. I. Nr. 6. 1936).

375

care omul se deosebeste treptat de animale. Religiozitatea este izvorulsubiectiv al vietii religioase. In sfarsit, simpatia, care pentru problemape care o urmarim este cea mai importanta, creeaza nevoia si putinta,intovarasirii, este deci izvorul subiectiv al vietii sociale. Aceste afectestau in oca mai strans& legatura intre ele si toate impreuna taunt legatA3de desvoltarea constiintei de sine. Asa dar omul este social prin insasistructura sa sufleteasca, chiar mai inainte de o asociatie reala. Indi-vidul, ca alto cuvinte, nu este social pentruca traieste in societato, cipentruca societatea traieste in individ. Individul este sociabil nu prininstinct, dobandit prin experienta, ci in afar& de once experienta, prininsasi constitutia sa sufleteasca. Acesta este apriorismul sociologic.Simpatia totusi nu se realizeaza ca fapt decat in prezenta altor se-meni, in tovarasie. Prin urmare faptul social fundamental, care con-stitue cel dintaiu element al oricarei societati, nu este individul, citovarasia intemeiata pe simpatie. Sentimental acesta creator de asocia-tie este numit in diferite chipuri: constiinta, speciei", constiinta denoi", constiinta colectiva" etc. el are insa in genere aceeasi functiede apropiero si intovarasire. 0 societate in forma ei cea mai simplae o grupare de oameni legati intre ei prin afectele lor fundamentale, pimai ales prin simpatie, adica impartasind o vieata, comuna, formandla un loe o unitate. Numim aceasta, unitate in chip firesc, 'imitatesocial& Ea este forma oca mai elementara a vietii sociale. Sa urmarimasa dar structura si genul de funcionare ale unitatii sociale, ca sa vedemcum se desvolta pe temeiul lor societatile complexe in deobste cu-noscute.

Unitatea sociala omeneasca nu se opreste la simpla tovarasieintemeiata pe simtirea comuna a mernbrilor, ci se desvolta inteo unitatecompleth si ireductibila de vieata. Formarea si mentinerea axesteiItmitati aunt datorite raporturilor dintre membrii .care o cornpun. 0unitato sociala ne apare ca o totalitate de relatii, actiuni ale membrilorcare le compun, toate forme ale activitatii omenesti, expresii deci alevointei. Siinpatia activa si creatoare, ce realizeaza apropierea si toll-rhsia oamenilor si li leaga inteo unitate stransa de relatii intretesute,determina nu numai o simtire comuna, dar produce si o actiune comunä.,vointa. Important,a ei este si mai mare datorita faptului ca este oforta caro in mare parte se determiná pe sine insasi, este attic& auto-noma. Vointa este singura form& originala si relativ independenta inmediul cosmic, ea este conditia determinanta a organizatiei sociale,este un element esential al unitatii sociale, fara de care nu se poatoconeepe societatea. i pentructi numai vointa realizeaza, sub imboldul

376

simpatiei, unitatea social& realk ea este esenta societAtii. Cu altecuvinte, vointa da tuturor ideilor ai sentimentelor omeneati putere derealizare socialk Unitatea social& odat& realizatk aceeaai voint& o in-great° ai o desvolt& neincetat prin inslai mecanismul ei teleologic.Intradev&r, vointa este un principia dinamic pus in slujba anumitorscopuri. Once voint& se indreapt& cAtre un scop ai este determinatAcauzal de el. Scopurile urmitrite de voint& in cuprinsul unitAtilorsocialo Bunt solidare intro ele, fAcAnd parte din ac,e1 imperil& social alscopurilor", aunt deci sociale; prin aceasta vointa este un factor de so-cializare neintreruptA. Mijloacele necesare realizArii scopului socialBunt ai ele luate tot din cuprinsul unitAtii sociale, deci ai prin ele vointasocializeazA tot ce cade in cuprinsul ei. Aaa dar, rezultatul globalal antropologiei sociologice pe care am intreprins-o pAnA a,cum, poatefi exprimat astfel: conatiinta de sine printr'unul din afectele ei fun-damental°, simpatia, creeaz& putinta vietii sociale, putinta realizat&prin voint'A, care duce apoi, prin mecanismul ei teleologic, la inchegareaunit&tii elementare de vie*: unitatea socialk

Caracterul uman ai structura voluntarA a unitAtii sociale ii atac&ins& dela inceput natura omogen& ai o desface inteo seam& de ele-mente componente. Faptul elementar al vietii sociale, unitatea socialkse desface la rAndul ei in interior in mai multe elemente functionale....depuntind patru activitAti sociale elementare: economice, spirituale,moral-juridiee 0 politico-a,chninistrative. Activita,tea unitAtilor socialenu se desfAaoarA ins& fAti inrAurirea anumitor factori sau cadre: cadrulcosmic, biologic, psihic 0 istoric. (Vezi pentru amAnunte studiul: Unsistem de cercetdri sociologice la (eren" din fruntea acestui volum).

Elementele functional° ireductibile ale oricArei vieti social° ome-neati sunt aaa, dar o unitate social& intemeiat& pe simpatie, depunAndprin vointa social& doul activitAti constitutive, care desfac unitateadintili ai provoac& alte doll& activitAti, regulative, deci in total patruactivitAti: economice, spirituale, moral-juridiee ai politico-administrative,conditionato cosmic, biologic, psihic 0 istoric. Totalitatea aceasta devieat& constitue forma cea mai elementara de societate. FLA acesteelemento n'ar mai fi vorba de o societate realk ci de produse intelec-tuale, obtinute prin abstractie. Sociologia trebue ins& si rAman& atiinta,realitAtii sociale, a societAtilor aaa, cum se gases° in fapt.

Unitatea social& elementarA, ca activitAtile ei tot elementare,nu dAinueate ins& mult& vreme sub forma aceasta. Desvoltarea vietiisociale o complicA 0 jai pierde omogenitatea dela inceput. Se desfaceastfel in mai multe unitäti sociale, care iai repartizeazA intre ele

377

activitatile sociale amintite, printr'o treptata diviziune a muncii... Cen-trul vietii sociale rardan tot unitatile, &lie& gruparile mai mici deoameni, care constituesc societatea. Numai ca de acum nu mai de-pune fiecare toate activitatile aratate, ci numai o parte din ele. Obti-nem astfel o impartire a societatii complexe in unitati sociale ele-mentare, dar componente, deci Mail, caracterul complet si autonom alcolor dintai. Acest fel de unitati nu mai sunt forme inchise de vieata,,care isi ajung lor insesi, ci forme deschise, dependent° functionalde totalitatea sociala superioara. Se pot stabili trei tipuri de astfel deunitati sociale activitatile social° impartindu-se variat, dela cazla caz, intre ele. Punctul de vedere al clasificarii este gradul de con-sistenta, obiectivare si durata, fAra diferente cleat graduale 9.

Connenitäti sociale. Sunt unittltile sociale care au pastrat siIn formele complex° de vieata ceva din autonomia unitatii socialeelementare prin ea insasi. Adica sunt forme organice, aproape com-plete de vieata sociala, cu o legatura puternica inlauntru si o duratamare, care constrang aproape panii la anihilare membrii componentiAIn sensul ca acestia n'au libertatea sa le aleaga si nici sa le paraseascadupa voie. 0 astfel de comimitate este de pilda, familia.

bzstitqii sociale. Sunt unitatile sociale create ulterior princristalizarea si obiectivarea deprinderilor sociale in asa fel incat al sepoata desprinde de indivizii anumiti, putand sa-i inlocuiasca, unii cualtii. Institutiile nu mai au membri, ci functionari, slujitori. Acestiaau in genere libertatea sa intre sau sa paraseasca institutia, dar in-launtrul ei trebuie sa-i respecte, intru toate, normele. Institutia ces.mai mare a zilelor noastre este Statul, cu organele lui administrative.

Grupdri sociale. Sant unitatile sociale libere, create prinvointa partilor, care se constituesc usor si se desfac usor, iar inlauntru.asigura membrilor destula initiativa personal& Ele se desvolta in maitoate societatile si aunt bazate pe simpatia pura sau pe diferite inte-reso. Astfel sunt cluburile, asociatiile sportive, literare etc.

Unitatile sociale insirate au o structura launtrica obiectiva, for-mata din totalitatea raporturilor functionale dintre indivizii care lecompun. Astfel apar structurile erar hice, cele de solidaritate, de divi-ziunea muncii etc. Se intelege, structurile acestea n'au un caracterintotdeauna static, ele se schimbh deodata cu ritmul de vieata alunitatii.------

1) Anul aceite (1940) dl. Prof. D. Gusti a incercat in cadrul Semtnarului dé Sociologie al Universi-Wu din Bucureeti, pe care il conduce, o non& clasificare a undiplor Bombs dupl nol criteru. Publicarea eiintfirzie ins& pentru a fi pe deplin inchegati. Pentru cercettirde de terco este IAA ei clasificaras expusa alci.(Nota red.).

378

Schimbarea instiqi ne duce la alt element al societatii: procesulsocial. Prin schimbarea structurii in timp, datorita pe de o parte in-divizilor sau imprejurarilor din afara, pe de alta parte contactului cualto unitati sociale, se obtine o transformare treptata a unitatii, ce*ce numim proces social. El ne arata unitatea sociala in evolutie saudisolutie, in devenire.

lata in linii cu totul mari sistemul nostru privitor la unita-tile sociale.

D. Gusti

13. PLAN GENERAL PENTRU CERCETAREA UNITÄTILOR,RELATIILOR SI PROCESELOR SOCIALE

INTRODUCERE

Dad, ar fi sá incercam o erarhizare a problernelor de teren, urma-rite in perspectiva cuno4terii sociologice cunoaqtere care vreasa fie pe cat e cu putinta integralista qi realista am putea lesnaafirma cii, problema unitatilor sociale este dintre toate cea mai in-semnata.

Intradevar: 1. Unitatile sociale sunt subiectul insu0 al vietiisociale, ele sunt cele care desfa,§oarii, manifestarile (economice, spiri-tuale, moral-juridice q'i administrative) i sufera conditionarea cadrelor(cosmic, biologic, psihic qii istoric), ceca ce insemneaza cfi atat intin-derea qi calitatea manifestarilor, cat qi valorificarea cadrelor sunt infunctie de unitatile sociale. 2. Fara studiul unitatilor sociale, care revineexclusiv sociologiei, monografiile sate0i sau regionale intocmite dup5,planurile infatiqate pana acum, ar fi mai mult culegeri de date qtiin-tifice, intreprinse din puncte de vedere foarte diferite, decat lucrariunitare in care datele partiale sa se imbine dupa, rostu/ lor firesc inintregul carora apartin. Cercetarea unitatilor sociale recia acestor datesensul lor real, inchegandu-le functional in totalitatile organice dincare fa,c parte.

Intr'un sat de pilca, a.ctivitatea economica nu se desfaparadela sine, ea este depusa, de o familie, de o gospodarie, de o intreprin-dore, de o stana, de o cooperativa, adica de o unitate sociala, §i. nu poatefi inteleasa pe deplin f ara, cercetarea substratului ei omenesc. Manifesta-rile spirituale sunt depuse de §coala, de biserica, de cercuri simpato-

. 379

380

*

tice, de cAminul cultural etc. Nu existA activitate socialA care sA nufie depusA de o unitate social& (cAci nu existA nici individ care sanu facA parte dintr'o unitate socialA). Elementul viu, dinamic, al oricAreisocietAti este numai omul, dar nu insul izolat, ci omul cuprins organic,Impreunh cu alti oameni, in unitAtile sociale de diferite categorii(familie, neam, natiune etc.).

UnitAtile sociale (comunitAti, institutii, grupAri) sunt destul denumeroase chiar inlAuntrul unei forme de vieatet socialA relativ re-strAnsA, cum este satul. Cele mai rAspAndite sunt familiile si gospo-&rifle. Se adaugA apoi neamurile (rudele), vecinAtAtile, clasele desex si de vArstA (cete de copii, cete de flAcAi, adunAri de bArbati, se-zAtori de femei), grupurile etnice (RomAni, minoritari, evrei, tigani),categoriile sociale (boieri, mazili, rAzesi, elk* etc.), stAnile, cArciu-mile, cooperativele, societAtile culturale, composesoratele, obstiile, bi-serica, confesiunile, sectele, scoala, primAria, perceptia, adunArile delume multA (la nunti, botezuri, inmormAntAri, praznice, procesiuni,tiirguri), cercurile de prieteni, de taifas etc. CercetArile sociologice deteren trebue sA stabileascA in mod precis numArul si felul acestor uni-tAti social() pentru realitatea studiatA si sA, dea apoi socotealA in chipstiintific de ele.

PLAN DE LUCRU

I. Un plan general de lucru pentru cercetarea unor fenomene0,01 de felurite ca unitAtile social° este anevoie de alcAtuit. Totusiputem desprinde atom trAsAturi comune, pe care trebue sa le avem Invedere In eercetarea oricArei unitAti sociale, rAmAnAnd ca cercetAtorulsA-si completeze sau adapteze singur planul de lueru duph caracteris-ticile fiecArei categorii in parte sau chiar dupA particularitAtile strictindividual° sau cele locale ale unitAtii concrete.

Nicio unitate socialA nu este omogenA, ea structureazA in siinulei, ca totalitate functionalA, numeroase fete sau elemente componente,care trebuesc cercetate Cu luare aminte, fiecare in parte si cAt mai ama-ntmtit cu putintA, inainte de a incerca o privire sinteticA sau inche-garea din nou pe plan teoretic a intregului organic asa cum 11 gAsim Inrealitate.

Once unitate socialA cuprinde: o grupA de oameni; o organizatie§1 o structurA; un mod de functionare; relatii intro pArtasi; manifes-tAri de vieatA; relatii cu alte unitAti; raporturi cu mediul (cadrele);transformAri In curs (procese s't tendinte).

Pentru cercetarea analiticd a unei uniati sociale concrete enevoie sA urmArim fiecare din fetele insirate, impreuralca toate proble-mele stiintifice ridicate de ele. Insemnam mai jos pe cele mai de seamA.

(Ori de ate ori putem aplica vreunul din planurile de lucrainfAtisate Ora acum, fie pentru cadre, fie pentru manifestAri faptposibil in numeroase impzvjurAri e necesar s'o facem, pentrucA elesunt mult mai folositoare cleat cele cAteva indicatii generale de aici).

A. 0 unitate soma* insemneazil in primul rand un grup de cement (membriifamiber, angajatai unei intreprinden, functionarn unei instituii, adeptii unei secteetc ). De aceea prima problemä in cercetänle de acest fel o constitue grupul de oa-meni care formeazii unitatea. Vom ayea de urmärit:

a Din cine e fermata unitatea social:numarul membrilor (lista nominala)sexul varsta fiecaruiasituatia in unitatea sociala (vataf, cap de familie, baciu, cetas, preqe-dinte, secretar etc )date biografice.

b Cum devine cineva Oda, al unitdtil sociale:prin nastere, prin Infiere, prin casatorie (pentru familie, neam etc )prin mostenire, pran cumpärare (pentru composesorate, obstii etc.)prin alegere, prin numire (pentru instituii, societati culturale)pnn angajament, contract (pentru institutn, pentru stani, tovärasii eco-

nomice etc ).c Conditii care se cer td forme care se indeplinesc Cu acest prilej:

pregitire de specialitate (diplomä pentru functaonari, carte de mesterpentru ateliere)

se x sau varsta (pentru clasele de sex si de varsta, pentru asociatiile cul-turale, pentru herb.)

cereri, contracte serse (pentra intituii, pentru tovaraple economice)acte ntuale (bote; initiere).

d. Conditii pentru a se plIstra pArtapindeplinirea functialor (pentru instituii, intreprinden)corectitudine, purtare cuviincioasi (pentrn tovârälii, pentru cercurile sim-patetice)taxe, cotizath (pentru societatile culturale)nicio conditie (pentru neam, pentru categonile scenic).

e. Mijloace de a Odd unitatea sociall:renuntare formalli (demisie din slujba, retragere din tovarasie)neparticipare, inactivitate (la societiitile culturale)imposibihtate (familie, neam, categoric soma')

Se vor inregistra en alte euvante toate informatide pnvitoare la indivizii carecompun unitatea sociala, in misura in care ele pot contribui Ia lamunrea ei stnntafica.

B. Grupul de oameni cara formeazi elementul via al oricirei onitäta socialenu este o simplä grimadi, o sumä aritmetic5. de hinte strinne unele- de aiteJe, cieste un intreg mai mult sal] mai pupal organizat, cut o structurit anunnta care de-

381.

pageate adeseori pe inclivizi ai II unegte inteo forma de vieati, sohdari. De aceeatsebue si stabilun pentru fiec,are umtate sociali organizatia ai structure ei.

a. Erarhia gi raporturile erarhice:sistemul de conducere (conducitori, comitete, adunar generale, consiniti-mint hber)gradele (cap de familie, baciu, vataf, preaedinte, secretar, stapan etc )

-- conducatorn de drept gi conduciltorn de fapt (fruntaah unitatu, hirilu-rirea Ion).

b. DivIziunea muncii sociale:atributhle conducatorilor

-- atributule membrilor-- coordonarea actiVitätilor-- intregtre reciproca

subunitriti (comitete, consilii, detail, sectii).c. Genul de organizare:

organizatie libera (nereglementata)organizatie conventionali (bung intelegere, contract)

- organizatie statutara (bazati pe statut,e)organizatie legali (Emma pe legi gi regulamente)

-- organizatie obianuelnicil (bazati pe traditie)-- se vor stadia dupi caz atatutele, legile, conventule, obiceml etc care re-

glementeaza organizatia.d. Structure sociala:

structura organicii san mecanicastructuri statica. sau &namedstrnetura individualista. sau colectivistastructura omogenä sau articulatastructura autonoma sail eteronoma (autarchici sau deschisä)structura uniteri sau desmembratil. (particle, disensiuni, opozitu, chci).

C In stransa legatura cu organizatia vom stadia at modal de funcionare:a. Cum se ezerciti conducerea:

botarin individuale, hotarin colectiveintruniri, gedinte, consfatuiri, consultatii, discutiiinitiative (cine gi cum convoaca aedintele, cine poarta discutia)dispozitu, porunm, reguli obignuelnice (ce se cade, ce se envine).

b. Cum se ezercitif supunerea:activitatea fiecirui membrupaints de a nu executa san de a rastalmaci un ordin sau o regula

e Sanctiunile:sanctiuni mistice (religioase, magice)sanctmni legalesanctiuni moralesanctiuni satirice 1)forti, violent./excludere, alungare, denutere.

1) Cf R. Maunter : Imirodaeilon d la Joe alolle, Paris, Alean 1929, pag. 19 si urm.

382

D. In afari de xelatule fixate pm normele de organizare, intre pärtasitunei nnitäti sociale Ian nastere numeroase relatu spontane sau reglementate de normornai generale sau strAme de unitate, care insii inrisuresc neata i ftmctionarea unititu

relatii de prietemeaintor reciprocconflicte.

E. Unititile sociale fund grupuri organizate de oamem, depun intotdeaunao seamil de manifestäri de vieatli prin care 141 indepluiesc functitle lor organicearmiresc scopurile structurale sau cele fixate in chip constient.

a. Activititile sociale:activitIta economiceactivitätt spuitualeactivitäti morale si juridiceactivititi politice i admuustrative.

b. Scopurile uraiirite:ch'stigbungstaremulturnire sufleteasciimantuireAnätatc

e. Mijloacele intrebuinjate:

muncg, unelterugficiuni, magie.

F. Unitatile sociale se pot desface in alte ante,* (subunititi) mat miei sanpot face parte din unitiiti sociale superioare, pe rang% faptul ci pot sta alAturi.de alte Imitäji sociale. Ele pot avea deei trei grape de relatu ca albs unitái

a. Relatii cu subunitAtile (dela intreg la parti)relatii de subordonarerelatii de administrarerelatii de colaborare.

b Reign cu unitlfile sociale superioare (dela pärtt la irktreE,,uri)-

relatu de controlrelatu de tutelarerelatii de ai utorrelatii de guvernimant

c. Relatii cu alte unititi neatiirnate:relatu de colaborarerelatii economicerelatai religmaserelatii de rudemerelatu de dusmiime.

G. Uniatale sociaIe dac raporturi constante ea medial lor de neap pe caretransformil sau valorificii, dar care la randul sin le conditioneazi activatatea:

raporturi ea cadrul cosmic

383

raporturi cu cadrul biologicraporturi co cadrul psihicraporturi ca cadrul istoric

Prin studiul cadrelor cercetarile de teren duc la explicatm stnntifica a uni-tatilor sociale.

H. Unitatile sociale nu sunt niciodata incremenite, ele se gisesc in continuaprefacere, nneori mai inceati. si mai greu de observat, alteori grabniel si n'atoaredele prima privire. and prefacerile acestea schimbi structura unititn, ele capitacaractern1 de proces social, ciad abia se schiteazi, ele subt simple tendinte deevolutie. Se cerceteaza aici de pila::

procesal de orasenizareprocesal de disolutie a vecbilor forme de vieata someraprocesal de individualizaretendintele de industrializaretendmtele de comercializare.

Dintre procesele care se petrec in Romania, cel de orisennare este mai.insemnat decit toste, pentruca el este impus de desvoltarea capitalismulin si duce{

Ja o treptati disolutie a formelor vechi de vieati. soma' románeasci intemeiata petraditie (obiceiul pamintulm, datini, obiceiuri etc ) si la constaturea unor forme nona'.De aceea trebue si i se dea o ateiktie deosebiti in toste cercetirile de tercadela noi.

lata. cateva din problemele mai insemnate care ni se pot pune in cercetareaunitatilor sociale concrete. Nu trebue si ne asteptim insi si gäsun toste acestelprobleme deopotrivii de insemnate pentru once unitate social!.. In reahtate vom gasiciad o fati., ciad cealalta mai desvoltati, si va trebui dem sil cercetim mai mult oproblema decat pe cealalti. De Falda, pentru primarie vom desvolta studiul manifesta-rilor administrative, pentru bisenci studiul manifestarilor religioase, pentru coo-perativi, studiul manifestarilor economice. Aceasta nu insemneazi el trebue si.nesocotim celelalte manifestari sau aspecte ale unitätilor sociale, ci numai ea socio-logia trebue si tina seama de reahtatea limas/ si sa o inregistreze asa cum ni se in-fatiseaza de fapt, en toste simetrille si asimetmle ei.

II. O parte din intâmplArile care caracterizeaza o unitate social&se pot generaliza, incat le vom gAsi in cuprinsul mai multor unitatisociale sau chiar ea o trAsaturS, a satului sau a regiunii intregi pe carele cerceam. Alteori, fenomenele acestea nu se cristalizeaz5, in deajunsca sa dea, nastere la unitAti sociale precis determinate si ramân maimult relatii intilmplatoare sau fenomene legate de alta fenomene so-ciale (cum ar fi ceremoniile). In cazul dintAiu putem desprinde fono-menul de unitAtile particulare si 86,--1 studiem in ansamblu, ca si cumar fi de sine statAtor. In cazul al doilea vom studia aspectul socialrespectiv in cadrul fenomenului intreg de care tine sau vom strtruiasupra lui in mAsura in care are o insemnatate pentru o unitate so-

384

s

cialA existenth sau in mäsura in care indieä, putinta in inchegare aunor noi unitAti socials.

De pildä, procesul de oräsenizaie nu cuprinde o singurA unitatesocialä, el apare deodatä in mai multe sectoare ale vietii sociale:oräsenizare in port, in ceremonii (nuntä, botez), in alimentatie,cunostinte, in credinte etc. In cazul acesta putem studia fenomenulin ansamblu, cu referire la satul intreg.

La rändul lor, relatiile social° nu se petiec intotdeauna in sAnulunor unitäti bine constituito, ci sa due, intro pärtasi ai unor unitätidiferitc, dela imlivid la individ, nu dela unitate la unitate. Categoliaaceasta, do relatii e bine sä, fie studiatA ca atare, deci ea relatii so-cial°, nu ca elemente ale unitätii. De pildä, relatille dintre vecini potpurcede dintr'o organizatie socialä, (vecinätatea), dar pot fi si deleixecin la vecin. De asemenea prietemile, ajutorul reciproc etc.

O seamä do unitäti, cum sunt adunArile de lurne multA, se ivesc eaprilajul anunntor ceremonii (nunti, botezuri, hore, inmormAntäri, praz-nice). Pe ac,estea e bina sä, le studiem cu ceremoniile deodatä, ea as-pect de viatä socialä al acestora, ea sä nu desmembrilm realitatea or-ganicA, fárá niciun folos teoretic.

III. In sfhrsit, nu trebue sä se uite ca satul insusi (sau regiunea)este o unitate socialä, care pe lAngA studiul cadrelor, al manifestärilor

subunitätilor lui si tocmai pe baza ace.stor studii analitiee, poate fipotrivit si ca intreg, inteo viziune sinteticä, pentru a-i reface unitateaorganicA, desfAcutä, numai din navoi de metodä.

ivirea somologicrt a satului ca intreg cuprindea 0 cercetare a structuin lai sociale (raporturile functionale dintre sul)nn-

tat], echilibrul social etc )b O cercetare a interdependentei manifesarilor somale si a imbinarn lor in ta-

talitrtti organice (paralélismul dintre mamfestari influentarea fiecarei manifestari dec'dtre celelalte manifestäri çi desfásurarea lor corelativti.).

c O cerceta re a raporturilor globale de actiune i reactiune a satuhu cu ca-drele, Cu medial de vieatä. (sat progresiv, regresiv, civilizat, prim itiv etc ).

d O cercetare a legaturilor extermare, legaturile satulta cereetat eu sateleinvecinate, Cu regiunea, ea Ora, (rap orturi de interdependentA, de dependen ta)

e 0 analiza a voint.ei sociale a satulat, declusa din studiul manif estäriloral cadrelor (vointrt puternicri, putere de munca, de expansione, de dominatie etc ).

f. O cercetare a proceselor i tendintelor de ansamblu (disolutaa formelorveal de vieatA socialä, formarea unui nou gen de vieata säteasa, tendinte deorasenizare. de exod, de industrializare, stagnare etc )

(Repet5an cä in cercetarea aceasta global& trebue s'a se Onä seama neaprtratsi de datelc cercetkilor partiale dela fiecare cadru si manifestare)

In clnpul acesta analizele partiale sunt din noa imbinate si realitatea satuluireinchegatä in perspectiva sociologiei ca un intreg.

385

IV. Cercetarea unitatilor, relatiilor si proceselor sociale si maiales privirea satului sub aceasta perspectiva inlesneste si muncatinca mai inaintata, cum ar fi:

Fixarea tipurilor de sate.Fixarea corelatnlor dintre diferitele fenomene sociale.

c Stabihrea cauzalitätn sociale.Comparatia Intre tipurile de sate sau 'filtre sat gi alta unitate social&

(de ex sat gi ora').Previziunea sociologic3, (perspectivele de desvoltare din studiul tendintelor

sociale gi raportarea manifesarilor. actuahtatea, la cadrele existente virtualitAtile).

Sociologia pune in chipul a,cesta la indemtma omului de actiunedatele stiintifice de care are nevoie pentru interventia sa voita indesvoltarea unitatilor sociale, stabilind linntele si mijloacele inter-ventiei si inlesnind planificarea administrativa sau politicá, asigurân-du-le in acelasi timp un maximum de eficacitate in aplicare.

Pe langit problemele pur stiintifice pe care sociologia de teren echemata s'a le deslege, rezultatele ei pot fi folositoare si pentru po-litica tarii, presupunfind ca aceasta are intentia sa tina, seama de datelerealitatii si ale stiintei.

Traian Herseni

C. PLANURI SPECIALE

a. PLAN PENTRU CERCETAREA FAMILIEI

I Descrierea totalA a familiilor din sat.Numkul total al populatiei çi împäitirea ei pe familn çi gospodriru.Afatarea pe spite de nea.m a legatuillor de rucl,mie dintre s'aten'.

II. Cercetarea faptelor care pot intfiuri asupra vietii de familie.1 Cosmic. Agezarea caselor In sat, felul lor de a se aduna mai multe la un

loe, pe neamun, pe vh'i, pe atune.2 Biologic. Descrierea statisticit a familulor çi neamurilor Studiul biologic

al familnlor3 Istoric. Felurile de vieatà çi mnclul de organizare al famihei pe vreinuri

Traditn çi obiceiuri Istoria neamurilor din sat de unde au venit, din cine setrag g. a. m d.

4 Psihic. Psihologia satului intreg cu prime la vieata de familieme publicri

III Nasterea unor familii noi.a) prin casatorie. descrierea statisticil a numkului anual de cilsgtorii, pe

386

anotimpunle cand se fac casatornle, varstele minlor, local lor de origine, starealor matenalli, rehgapasa etc

scopunle casatoriei asa cum sunt vizute de catre cei care se casiitoresc:nevca sufletesti, morale, religioase, economice, dorul de copn, gnja zilei de mame etc.

pricinile adevarate ale cäsatornlor, asa cum les ele din studiul realitatn:obicem, nevoile vietn si care anime, salí sao inraunre din partea opimei publice asatului, a pänntilor etc.

cum se aleg sotn intre ei; dupti varsta, bogätie, situatie socialä, lehgloasäetc. Fiumusete., sanätate, caracter etc.

prilejun de intalnire a tinerilor rolul sezatonlor, al mimen in coman, alvintelor, al petitonlor Vieata sexuala imante de ciisiitone. Casatoni de proba

ceren in casatone reguh, obiceian i ceremonn.logodna: scopul logodnei, reguhle ei, dreptun i datorn ale logodnictlor,

duratacäsätona: ciisätone civilä, casatone religioasä, nauta propriu zisti i deo-

sebitele el forme .ducand la un concubina) legal, dupä opima satului (multa mica,mata de noapte etc ). Pentra studial ceremonnlor, vezi chestionarul special.

j) concubmajul descnerea statisticä a concubmajelor, a fannhilor concubine,a felului lor de a se naste, de a trai si de a se desface.

IV. LegAturi intre membrii familiei:Legatun intre soti vieata coruunä, egalitate sao ierarhie in vieata lor

biologici (procreare, manca, ingrijiri, ochhnä, locuinta, petrecen), psihicit (sean-mente reeiprocc, intrare in familia sotalui economicA (dreptun i datorii),juridicA (regimul legal si cel real), sociall (ingriprea i cresterea copulor)

Curn pot sfarsi legätunle intre sota parästre, divort, moarte. Efectele des-partirn sotilor asupra famihei i copnlor. Pricinile despartinlor i mijloace princare se face despäitarea.

Legatun intre non casatonti i parintn lor: vieatä in coman sau ingospoclarit dcosebite Felul lor de vieati si de legiituri

Legatun intre pan* i copni lor don)* panntilor de a avea copil(cati si de ce sex), datorn fatA de copn, mijloace i metode de cresterea copulor,puterea parinteasca, dreptun i datorn ale copnlor dupa sex i varsta

Legatun intre burnci i nepoti.Legaturi intre colaterah. dupl gradul lor de rudeme, virsta lor, sexul

lor i dupa cum duc vieata laolalta on ba.

V Manifestfirile vietii de familie (descrierea feluntelor forme de vieatá alefamiliei).

Activitatt culturale (ettta religioasä a famihm, forma si interesal forme'religioase in familie, vieata moralä a familiel, vieata esteticä a tramlui bateo &a-gua gospodane, felun de n fi sau e a voibi deosebite ale unor familii fata de altele)

Activitatea economica (studial gospodänei, dupa planul de lucra special).Activitatea jundica a famihei (studial jundic al fatuiliei, dupä planul de

lucra special)Activitatea de organizare administrativa a familiei (cine conduce vieata

familiei i dupil ce reguli).

387

VI Legituri ale familiei Cu celelalte institutii din sat.Legätuit cu scoala, Cu biserica, ca primina, spnj in, ajutor, pnlej un de

cearti sau de dusinitme v a. m d

Xenia Costa-Fono

b. PLAN PENTRU CERCETAREA. GOSPODARIEI TARANE$TI

Stabilirea i descrierea amanuntit6 a tuturor pirtilor alcAtuitoare ale gospodAriei(oameni i avere).

A Oameni. Alcätuirea unta tablou cuprinzánd membru familei si auxilian'permanenti i ocazional din gospodäne Descnerea gradelor de rudeme ale elernentelorgrupului (sp* de neam, tabloun de rude, ca locul ande se aflá actualmentesituatia lor socialä) Natura relatnlor dintre membrn familiei i amaharn gospodá,

Istoria grupului dc oanieni de cánd trämsc impreunä Starea biologicä, cultural,monda etc. a grupului (dupà planul stu liulm biologic i planul studiului familei),aviindu-s* in vedere manca, odihna, alimentatia, bolle. Descnerea fiecárui membruin parte.

B Averea. Se vor avea in vedere, pentru fiecare element constitutiv al amera.(locuintä, depenclinte, intreprinden industriale, terenun agricole si inventar viomort) urmätoarele chestium

Conditnle naturale de avezare (väi, dealun, ape, yacían, mlagtini, calitatea,pämäntului etc ).

In ce cartiere, la ce distantä se aflä de alte agezän urnane si centre devieaä economica i cultural, institutn, piävälii, iarmaroace, spitale etc (Situatiagospodinei Uta de sat conditmnarea el de teren, avere, stare economica, imprejurAntsociale. Se vor nota fenomenele pnvitoare la vieata gospodarului , participare lavieata colectivä, molare in afara grupului sau incercarea unei atitudini inläuntrulgrupului. Situatm gospodänei fatä de stradä gäseste aceastä situatie o explicatiein necesitätile economice, in motive sociale, conformism, imitatie, movatie? Situatiagospodariei Uta de punctele cardinale, este ea determinatä de motive Tenme, pozitaa.fatä de sat, credinte, obicemn ? Starea cartierului, densitatea locumtelor,sträzilor, lummrt, pava], aprt stagnantä, loe viran etc )

O enumerare si o descnere in linn largi a elementelor gospodariei ca sä searate imprtrtirea i dispozitia lor, co distantele dmtre ele. (Loe de casä, ingrädirea,terenul). Cladinle: casa propriu zisä, acarete magan', hambare, gr, ajduri, cotete etc ,latriná., frintimi. Se va stabil raportul intre numärul i bogfitia cladinlor, ayeres,cultura, situatia !melará a gospodarulin i numrtrul membrdor f anule' acestma. Se vaincerca o explica:0e a impärtini difentelor clídiri si a dispozitiei acestora in intenorulgospodärim tanindu-se seama de vechunea gospodäriel, obicem çi nevoile economice.

M'e de comunicatie i mijloacele de transport ale gospodinei (apreciate inore si pret).

388

1 'MOBILE

Se va descne amänuntit fiecare element al gospodaneiCladiri: Local de casä, intran, iinprejmum, teren, grachni i ograda,

propnu zisä, acaretun, magazu, hambare, grajdun, cotet, pivnita, latrina, precumcladinle depärtate de local de casä. (mon, pive, darste, pivnite, odal, cisoaie etc.),aratandu-se pentru fiecare in parte tehnica constrain' si a prefacenlor constructim,matenalul constructim, tehnica constructici, constructor'', dimensiumle, intrebuintareafracarui element in parte (fiecare odaie ca numarul persoanelor care locuesc in ea,fiecare pätul ca cantitatea de cereale pe care o cuprrade, fiecare parte a ograzif sau agrädinh Cu destmatia sa etc )

Pämantul: (potrivit aratänlor din capitolul economic)

2. MOBILE

Se va aleitm inventarul gospodanei duph tabloul de mai jos

INVENTAR

Obiectele care constituesc inventarul gospodanei fac parte din mal multe claseDe o parte instrumentele de munca, la care trebue sà adaugam vitele de maned, dealta obiectele de confort, alatun de acestea animalele domestica de productie m insfarsit produsele pästrate fie in vederea consumatiel, fie in vederca schimbului

Unelte manuale sape, lopei, casmale, tarnacoape, greble, farm, secen, coase,secan, bald*, cosoare, butome, sdroratoare, prese, zacaton, cantare, farm de torsetc. UneltP en tractiune anunala car* (ea ma de lema, ca osii de -E'er), trasun,

pluguri, (ea o brazda, grindei de lemn on de fier, cu mai multe brazde etc ),grape de lema on de fier, tavalugi de lema sau fier, hamun pentru cai etc. Unelteca tractiune mecanica (tiactoare, semanatoare, seceratoare, tocatoare de pale, mon,teascuri etc. mecanice) Vite de munch boa, vaci, cai, cram, pisici etc

Animal', de productie i reproductie (cavahne, bovine, ovine, porcine, pasen)Produse depozitate Minerale- sare, gaz, pacura, var. vegetale grára secara,

orz, oväz, porumb i starea in care se gäsesc- graunte, Mina, tarate. pale etcoleaginoase. floarea soarelui, seminte, olem etc , textile canepa, in (netopite, f mor,

urzeala, tort. calti, sämanta), legume cartofi, fasole, mazare, bob, ardem uscat sau.murat, patlagele roii, dovleci, barbuji, castraveti verm sau murati, varza manta,prez, ceapa, ustuicau etc , Lavaje fan, lucerna, trifom etc , fructe mere, pere, prune,cirese, zaizare etc. (proaspete, conservate, uscate, afumate, transformate in tuica,must etc ). lemne de constructie, de foe, cram, produse animale piei, bran*smantanit, unt, carne, gramme, lank oak fulgi etc

°bracts' casmce (zestrea easel mob]le, pat, masa, scaune, läzi, dulapun etc ),obiecte de depozitat, de pastrat si de gatit bucate (oale, caldan, vedre, cam,tacamun (1ragun, catite, farfuni).

Se va nota la fiecare exemplar al acestor obiecte originea (facuta, primitàzestre, ruostemre, cumparata), provementa (produs casmc, de mesenas, de fabnca).Se va arata spot daca sunt propnetatea gospodanei sau dach sunt luate in folosinta.

389

Se vor nota obiectele date in folo.sintA nnor staini Se va arAta felul i starea incare se gäsesc (o descriere sumará), apoi intrebuintarea lor i folosul pe care 11

aduc gospodärim.

11

FORMELE DE VIEATA ALE GRUPULUI

Economice: munca (conform planultu de lucro biologic), bugetul i consu-inatia (dITA planul de mai 3os).

Consumatia gospodAriei cuprinde mai multe categorii, produse proprn, cum-pärate etc.

a) Hrana oamenilor si a vitelor; b) locumta. folosirea easel, a mobdelor,veselei etc , c) lummat, incálzit, gaz, lemne, chibrituri etc , d) imbaaminte cos-turn, &line, rule etc ; e) igien4 apun, desinfectante, medicamente, f) instructie:arti, ziare, taxe de scoalg, g) distractie- arti de ioc, popici, dans, iocuri etc ; h),unpozite (se va nota de uncle vi-a procurat bann pentru impozit).

Se va aräta la fiecare din aceste categorn- a) cantitätile consumate sao in-trebuintate intfun an si sub ce forma, sao la imbrAaminte i locuintA, de ati aniau obiectele i cât h tin, la distractu, timpul i cheltmala etc ; b) ce cantitäti suntdin produsele gospodArim i ce cantitäti provm din schimb, mentionându-se daasunt luate din sat, ttlrg, oral? etc ; c) ce cantitäti de pämant, muna, inventar, pro-duse, barn s'au dat in sclaimb

Spirituale. Vieata spintualä, a familim laa in gospodärie urme materiale carevor trebui nrmArite, co privire la confort analiza conditailor de igienA si de usu.-rinti de tram oferite de locuintä, hrang, mina, odihná, imbikAminte i ingripre deboalä (dupA starea, vredmcia i priceperea gospodarilor).

Estetice: analiza strAduintei spre frumos a grupului Onterioare, zugaveli, grä-dim cu flori, glastre co flori etc ).

Etice: criternle morale ale vietii de gospodArie (dui:a conceptia starea morala gospodarului). Se va folosi planul de lucro al famihei

Juridice. Se vor urmäri formele 3uridice de mganizare ale stApanirn i foTo-

sirli i relatiile dmtre persoane, conform planurilor de lucro speciale (delamarafestkile juridice)

Administrativ-politice. Inchegarea gospodarim in forme permanente de or-ganizare (drept disciplinar, traditu, obicemn, conducerea gospodArim, impArtarea muncii,orändturea lucrurilor etc.) Se va studia si tine seama de trecutul tuturor acestor ma-infestAri.

III

RAPORTURI SOCIALE

a) Raporturile dintre diferitele elemente ale gospodäriei Toate descrierile dep:inä aciun nu au valoare teoretia deat minim dad. sunt duse pára la total&epuizare, si ele nu constituesc deat o str:ingere de materiale in vederea problemelorsomologice caro ni se pun Si anume, vom urrnäri paralelismul i influentele reciproca

390

(hare diferitele elemente ale gospodariei, precum conditionarile mamfestarilor dinsänul gospodariei. De pildtt: chipai in care grupul omenesc dat vrea i poate folosiconditale oferite de naturl, avere gi capital biologic uman Disproportale i potrivirildintre necesitatile grupului de o parte, i agezarea in locumta sa, marimea sa de pa-man% manca depusa, igiena sa etc , de alta parte; avandu-se in vedere fiecareelement in raport ca toate celelalte. Se va avea special in vedere raportul dintre vieatade familie çi intreprinderea economica a gospocrariei. (Ce a reugit gi ce se straduegtefamilia sä reahzeze in sand gospodarim) Analiza capacitatai grupului gi a membrilorei de a se desprinde de traditie, conformism, prin acte de inovatie, initiativl, pratputere de munca i pricepere.

b) Relí4ii ca alte unitati Dependenta gospodärim de alte gospodara, de me-serii, targ gi oral. Mecanismul de integrare a gospodariei in totalul vietn sociale.

Local i functiunea ocupata in mecamsmul economic total, in vieata spirituala, relatnen sub gi supra-umtatile sociale, relata cu vecum, ca cartierul etc.

CONCLUZII

Aici se pane problema infatigära gospodariei ca o unitate somata* Dad., estesau nu o unitate compusa din mai multe subunitati, sau, dimpotriva, daca gospoclaria,nu este o unitate sociala, ex o simplä, forma de intreprindere economica, a unui grupcare nici el nu formeaza o umtate, (o familie sau Ina' multe in sanul acelmagi gos-podaru, intrebuintarea de salariati ea o legatura pur contractuala intre ei etc ). De-terminarea locului precis pe care gospodaria 1-ar putea ocupa in desvoltarea ei dinspreforma familiala inclasä, spre formele de intreprindere total despartite de familie,adica spre disparitia gospodariei ca atare Functia kospodinei in vieata satului (gos-podarn bogate luate ca model de ceilalti gospodari, intrebuintarea in sanul lor acalor saraci dm sat, participarea lor la lucfarile publice, la cooperative etc ) Pro-cese la care este supusa gospodäria (transformari suferite in trecut i tendi4ede vntor).

T. Herseni, H. H. Stahl i M. Vulceinescu,

c. PLAN PENTRII CERCETAREA VECINATATILOR,

1. Exista in sat vecinatatea (Nachbarschaft-ul)?2 Cate vecinatati sunt? Ce nume au, din cate gospodarn sunt alcatuite

care din ele?3 In caz ca satul are o populatie mixta (Romani, Sagi, Unguri etc ) cum sunt

alcattute vecinatatile- adica sunt ele pe neamuri, Sagn avand vecinatati deosebite deale Romanilor sau Ungurilor, sau sunt vecingtati care cuprmd i Sagi gi Romani?

Locumtele Sagilor gi ale Ungurilor sunt deosebite de ale Romanilor? Ce lega-turi sunt intre vecinatati, loctunte i neamuri?

(Nota sa se alcatuiasca o schema sumara a satulai in care say se arate loculde agezare a neamurilor i vemnatatale Se procedeaza astfel. pe schema satului seindica agezarea caselor prin patrate. Se trag hmitele vecinatittilor, ca sä, se vaú catecase cuprinde fiecare vecinatate i apoi se coloreazä casele locuite de Romani cu

391

rolo, cele ale &plot ca albastru, ale Ungurilor cu negra etc )4 Ce se intampla cand un local= se math' pe teritorml alter vecinatäti?

päräse§te vecmätatea sa de origine in favoarea vecinatatii de domicilia? (itarde pildä un Roman se muta inteo vecinatate de Say. etc

5. Non sositi in sat sunt integrati in vecinatate? In cc mod?6 Care este organizarea interna a vecinaatilor? Ce conducatori au? ktatii de

vecini, easier, paznie etc ). Cand sunt aley, de dare cine, cura, pe cat timp §i ceatributn au?

/lembrii vecina.tatai au drepturi i datorn? Care aflame cum variaia?sex, varstä, meserie, avere, neam, religie etc ?

7 Care e rostul de azi al vecinätillilor? Ajutor mutual la ingropare, la in-cendn, L munci comune, la unpozite, la Bisericä, la bresle etc

Descrierea completä a modului de funcionare a vecinatatilorAre veematatea un buget sau un fond .comun? Cuni se strange §i cura se admi-

nistreaza? Are vecinatatea adunäri, sfaturi, case de cetire sau de petrecere? Unde,cand, cum?

8 Relatide vecuiltatilor 'nitre ele, cu institutnle satului i admintstratia coniu-nala Se vor aräta care sunt prilejurile in care vecinatatea se amestecii sau estefolositä in vieata §coln, bisericu, primariei etc.

O Descrierea istorieä a vecinätätalor. De cand existä §i cura eran organizateinainte. Ce schimbäri au intervenit in vremea de am?

10. Sä se adauge in anexa o enumerare a documentelor, dosarelor, condicilor,emblemelor, steagurilor etc care existil la vecinafáti Daca se poate sä se

adauge cop' dupa cele ingi importante acte ale vecinatatn, procura fotografn dinvie.* ei

d. PLAN PENTRU CERCETAREA CETELOR DE COPII

INSTRUCTIUNI

Anchetatorul s nu, faspunda din amintire sau din observatiianteiloare s cerceteze problema ca si cum n'ai sti nimic maidinainte si sa-si notezo celo observate cat mai arnanunlit si maidesvoltat. Se preferä räspunsurile cuvant cu cuvant ale copillor. Ras-punsurilo printeo simplä afirmare sau negare n'au nicio valoare. Prinurmare anchetatorul, ajutat de planul de lucru, BA observe copiii direct,apoi sa-i chestioneze atat cate unul, cat si mai multi deodata despreaceleasi problerae, notandu-si cu ei de fatä, raspunsurile lor. Sa nu sodoa decat fapte precise si intamplate, nu genezalitati sau impresii.

In planul do lucru de mai jos este verba despre cetele de coPi/si jocurile sträine de influenta adultilor. Prin urmare se lasä lao parte tosto grupärile constituite sub influenta inatatorului sau apreotului, toate jocurile invätate dela coi mai mari Recreatiiletimpul liber al copillor dau destula ocazii pentru observatiile pe care

392

le cerem. Când e vorba de chestiuni pa care copiii nu lo pot spuneanchetatorulm, FA, se recurgh la un intermediar. Raspunsurile 83 noteazhfiocare pe o foaie aparte. Fiecare relatare trobue sh cuprindh numolo,pronumele, vArsta i clasa copilului care a dat informatia.

PLAN DE LUCRU

I In ce fel si en ce prilejum se adunii copal mai multi Laolalta? (Cote de joc,cete pentru paza vitelor, cate pcntru scalda, cate pcntru furt din giarlini, eetcpentru colindat etc ).

II. Pentru fiecare din cetele aflate in sat sa se cerceteze si h Sc notemimai ales ce spun copiu in urmatoarele chestium.

1 Deln ce varsta i pana la ce vArsta mu parte la grupart? (De eand sejoaca copiu impreuna i cánd se socotesc prea man ca sâ se mai joace?).

2 Unde se aduna (ande se joaca, unde se intainns^, wide se le?).3 Timpul in care se aduna (sarbatorile, z.7cle in cal, ni stint intr buintafi In

gospoclane etc.).

1. Dupa ce cnteru se strang? De ce unu lilted in gulp, alfil nu? Curn lintinfluentate gruparile de cop' de &are ruderne, veciuritate, vOrsta, cla a qcolarrt, sex,sunpatie (dupl.-tine i prieteme), temperament (copia care piling usor i certarefu untprim* in grupa? etc ), capacitate personall cantrireta etc ), frumusretc. Cazun de copu prefer* si de copii ocolifi de grupari. Sa se arate motivele.(Pentru fiecare din chestiumle de mai sus sa se dea exemple preei e si nominale. Deexempla pe ulifa catare, copilul cutare niunele, pronumele, var ta, ela ase adunI ca catare i ca catare numele, pronumele, vfirsta, cla. a, vecin, rudente, cefel de rudeme etc ).

III Pentru fiecare din cete sa se not,cze dad, are vre-o organizaf e, &Ica a econducaton (Sa se dea exemple catare grupa catare conducatori). Cu n ajung con-ducatori. prin ce insusiri? Cum se comporta? Daca sunt rc pectafi, ultafi,ternuti etc

IV. Alte rapoituri intre copa (canna precise): prietenii (cm- ca eta , in eafel se arata, motive etc.), dusmann (cine cu cine, in re fel se a ata, motive?),batai (la fel), batiocura (porecle, mime de ocara, huidaell), relafii intre s o (i atenib*, cuna se manifesta, intalmn, cadoun etc,). Sh, se arate p ntru fiwirechestiumle de mai sus fapte intamplate numai intre fete (prictenii etc.), ti mat hare

apoi intie baiefi si feteV Jocuri de copii care rer un numar mai mare d pa i ipa i, timi

multe echipe. SI se descrie exact jocul cules. (Si se alature e u. 1 ( e) SI searate pentru fiecare joc: ande se joac i cand se "ma dae,I p f t f 1,4 dealte jocari si de ce, dacl e preferat dui:4 sex i de ce? C m se al g F fr-mule de eliminare (cum e ala bala portocala" etc.) cat mat m te quadpentru cet care stria' jocul (batai, ocarl, formule de blestem, cot )

(In starlit, sa se noteze once fenomen a. manator calor 1 n s luardaca rui e amintit deice, intru cat nu 1-am peat pre e ea).

Traían Her eni

393

394

e) PLAN PENTRU CERCETAREA CETELOR DE FECIORIi)

I. Determinarea faptului:

Satul cercetat.Informatond (numele, värsta, stina de carte, calitatea).

3 Sant organizat fecioni pentru tot anal sau se organizeaza numai la Craciun?Cum, se numesc (cete de fecion, turcA, urca, borità)?Cite cete are satul? Dupa ce criterm se despart?Cum a fost alta data?

A. ORGANIZATIA PENTRU TOT ANUL

II. Alegerea vätafilor (sau cum se numesc: jude, primar defeciori):

1. Cati liken sunt si cum se numesc?2 Daca se despart fecioru in doua categorii (man sa mici)?3 Când se aleg vatafii?

Cum ,se face alegerm (aclamate, vot)?Cine alege? Cine face parte dia organizatie?Cine prezideaza alegerea?Dupä ce criteru se aleg vatafii (stare soma, pnceput la ]oc, simpatie

prmtre fecion etc )?011ie tine ordinea la alegere (autoritätile, doi oamezu ins urati, fe-

mora insisi)?9 Cum se aleg vataful mare si vataful mic?

10 Cam se procedeaza in caz de neintelegere?Poate vataful mare sa respinga alegerea vatafulm me?

12 Se formeaza particle la alegere? Dupil ce criteru (värsta, veematate,stare sot:m.14)7

13 Batai, scandalun, conflicte la alegen. Cunt se rezolvä?14 Da vataful de cinste dupä ce e ales? Cm, ce, cat.15 Se riclica vataful la grinda?16 Cum este väzut vätaful de zatre. sat?

III. Atributizle veitafilor:

Pe cat trap se alege vitaful?Daca are atributu privitoare la ordine intre fPcion (intervine in caz

Je scandalun sau bet), confisca revolverele i cutitele celor recalcitranti)?'3. At-ibutu la sezatonle de fete (obliga. pe cei tineri &A se scoale cand

vin feeion mai in värstä; da. afara pe eet tmen care n'au. Inca 18 ani).4 Atributi privitoare la organnarea horei sau a joeurilor de peste an (cand

se fac, eme plateste)5 Au vois alti feciori sa faci jot; sau sá aduca lautan?

1) Intoenut pe temmul cetelor de fecion din Tara Oltului (Figiíraa).

6. Ian autoritr4i1e (primar, notar, gef de post) act de viltaf? In ce fel?1. Cum pedepseste vitaful pe eel care nu se supon?

Dad' stint obhgati feciorii Adam care yin in sa't sä se prezinteCe se intámplil ca fecioni strOmi care nu se duc la fátaf sau fac

scandal un 7Cam stint primp feciorii sträin î ezatoriPerchizitionead viitaful fecioni strämi?Ce se intámplä im vataful daeä se insoar57 Pierde calitatea?Cine ia local vätafulm insurat vataf al mic sau se face alegere nod.?Ce se intämp1ä dacä pleacä amándoi vätafii la armatO sau se insoar5.

amándol?Care sunt atributiile dtafului nnc (joacä steagul la horO)?Atributhle fátafului in legatarl cu organizaren cetei de CrOmanAlte atributn.

B. CEATA DE CRACILTN

IV. Cum se alceituepte centa?

Y. Inträ cine vrea?2. Usti feciori formeaz5, cesta?3. Dupä ce critern se aleg?4. Ce drepturi are vOtaful cánd se, constitue ceata?5. Dad se fac mai multe cete, de ce?6. Lutorizatia dela autoritäti pentru ceat5.

V. Organizarer; pi functiile cetei:

1 Erarhia i diviziunea, functnle in ceat5, (vAtaful mare, vätaful mic, cameral,bucItarul, crásmarul etc, atribatule heel rtua).

2 Dacä ceata are turcä san bor45.7 Cum se imbracO, ce rol indeplineste,credinte in leglitnrä ca ea.

Lh'utarul Cine il tocmeste, ce i se dä.Dacä ceata este datoare sä doarma tot timpul la gazdA7 Ce se intamp1ä

dad.' plead vretuml?5 Cum tis..iesc in comunitote. Amenzi pentru abaten i (dacä lipseste vreunul

dela biserieä. joc, gazdä, huera).6. Vátaful polte da invom san poate scat pe cetasi de indatoraile lor?7. Cand se organizeazi ceata i cänd incepe sä functioneze?8. Campärli la inceput bäutur5, din banii Ion pánl stráng din sat?9. Se licite.aza bann sau se cheltuieste cOt se stránge din sat?

10. Se sträng din vreme ca sä bay* colinda, durital etc?11. Din cine sa compus ultima ceata? Társta, scoala, starea socialä. =hertz',

fanctia indeplinita de fiecare cetas.12. Cine a fost turcas?13 Cine a fost läutar, ca ce instrument a dintat, cum a fost plOtit

VI. Gazda de feciori:

1, Are ceata gazdä?2. Ciun se alege gazda7

395

a

3 Ce se intampla daca nu-si gasesc gazdá?4. Se pune vreo tabla san vreun semn distinctiy la casa?5. Atributide gazdei (gazdturea, &este masa pentru cetasi, pästreazi or-

(linea in timptil petrecerilor).G. De cate ori dá cetasilor de mancare? Ce da gazda si ce dau feciorn?7 Drepttnile gazdei (zile de lucru, la ce; porunci, sfaturi, daca ia masa

el si familia lut imprenna ca cetash).8 Cine a fost ultima gazda, de ce, ce s'a mfincat.

VII. Colinda ?i zrluritul:

Ciind colma, in Ajan sau in miele de Cräciun?Ciind incep colindatul?

3 Pe cine colinda (sau zäuresc) intái? Gazda, fruntasn?4 Colinda intreg satul?5 De ande incep si. cum procedeiza. (Colinda, paca in case, chnne, mus-

tratan sau strigaturi. Ce fac pe ulitä? Ce fac cánd ultra in casa? Ce fac in caselein care sunt fete mari? Cine duce steagul i plosca etc )

6. Textul ci muzic,a zauritului sau al cohndei.7 Merg si la evrei si la tigam? Prunesc daruri dela el?

Ce se d'a colmditordor (colac, carne, bani, ea? Cal s'a incasat ul-tima data).

Cine stränge si duce daiurile (oameni insurati, ca desaga, tocmiti anume)Ca't h se da (in natura sau bam).

10 Ce fac dupa colinda?11 Cum se imbraca feciorn din ceatfi; daca au vreun semn distinctiy?12. Merg la biserici Dummicile i sarbatorile, in ce ordine, ande stau?

Turca sau bolita merge la biserica?13 Steagul cetei. Are ceata steag? Cand 11 fac, cine 11 face si ca cat, dm

ce material, cum se lace, cum arata calad e gata?Cine poarta steagul? Daca' se fuel steagul si cum se rasctimparä?Hora san jocul. Calad se paca, unde, cum si ce se paca; cine la parte,

cine poarta steagul plosca la joc, cine plateste Mutan'? Exista obligatia de ajaca toate fetele? Cum se &cama fetele la joc? Pot refuza fetele vreun fecior?

16 Baga ceata fetele in joc? Calad, cum? Ce deosebire e intre o fatä blgatáIn joc ci celelalte? Daca se deosebesc i prin port? Cate se baga inteun an? Se inct

seama de numärul fecionlor din sat?

VIII. Activitatea cetei in zilele de lucru:

1 Ahuma la gazda (tale lemne, riniesc in grajd, cuata zapada)2 Se pot duce masa daca n'au de lucra? Amenzi in caz de abaten.3 Umblii dupli lemne in sat? Cazad? La toti oamenli? Cum umblii? Ce

fac en ele? Le liciteazii si beau bann?Daca se duce ceata la sezatori: ca lautarul ci fac joc? Se duc In toat,e

sezatorile de fete? Cate jocurt fac pe sezAtoare?Fac fetele sezatoare ara furca In ajan de Anul Non? Se duce ceata la

396

aceastä eatoare? Plitesc atunci fetele pnntru jo.31 Ce obligatii an fetelc fatä decesta? (Daruri, han:te pentru steag i turcä etc )

IX. Obiceiuri de Anul N OU, de Boboteazd f i spargerea cetei:

1 Ce tac in ajan, de Anal. Non?2 Zäuresc de Anal Non la fruntasi? San la cei pe care h cheamä Vasile?3 Textul i muzica zä.uritului si al musträturilor4 Cum zäuresc, and, ce li se dä?5 Aduc mamele feciorilor din ceatii plocon scoverzi de Anul Nou? Alte

obhgatai6 Indeplineste ceata vreun obicem (plugusor etc ) de Anul Non?7 Ce fac de Boboteazii? Aduc mamele fcciorilor raci (piftn)?8 Ce fac de Sf. Ion? Zäuresc pe hm? Ce h se da i ande (la da-

ciumä etc )?9. Textul muzica zauritulua si al uriírilor de SI Ion.

10 Spargerea cetei Cand? Se face o petrecere de despärtire? Vin i pg-rintii cetasilor? Alte &Aceitan Ce se intámplä ea vmul i mäncarea rämasà?iau rämas bun dela gaza?

X. Alte functii ale cetei sau ale vdtafilor:

I. La scoaterea plugtiltu primä.vara.2. De SI. Gheorghe (bagi feciorn fetele in räu san le stropesc cu apI)?3 Armindenii. Pan feciorn armindern fetelor, cAnd, cum si Cu ce sem-

mficatae?4. Functii ea alte prilejuri.

Traiav Herseni

f. PLAN PENTRU CERCETAREA TIGANILOR $1 IN SPECIALA RUDARILOR" SAU BAE$ILOR"

INDICATIUNI TEORET10E I DE METODA

O cercetare la teren i o studiere mai amtinuntità a Rudarilorintre celelalte ramuri de tigani, comporta 1murirea urmatoaielorpuncte in discutie sub forma de probleme ce le ridica ins4i apro-fundarea obiectului cercetat.

Sunt intre ele, cum s'ar apune, problema capitale", fiindc6mai avem §;i altele, ca cele indicate in scurte observatiuni" care

.a$eaptb, ele punerea lor in lumna.

Toate acestea, fatä,' de conturul dat problemei, prin intrebdriraspunsuri (plan de lucru"), a0eaptá a fi realizate prin 1. iscusintacercearii la lata locului; 2. prin realitatea ce cade sub observatie (dad,

397

stärue inca sau pierdut caracterul de obiect distinct, cum pealocuri ne putem a0epta); 3. qi prin anumite completari de princi-piu, ce pot fi realizate cu ajutorul studiilor in biblioteca.

De reu0ta intentiei decide deci subiectul i obiectul. Intre acestea,doua, studiul se situeaza ca o cunoaftere obiectivei spre care tindem.

In spiritul celor de mai sus, se impun urmatoarele problemede lämurit: 1. Prima e stabilirea originard a ramurei Rudarilorca obiect principal de cercetare i luati in consideratie in raportcu ceilalti tigani, intro care se pare ca s'ar incadra, fiindca aunt maimulte opinii in aceasta privinta. Acosta, cum spun, esto un primdeziderat de atins in ordine teoretica.

Al doilea: 2. prin felul de vieata inferioara Rudarii potsta ca punct de plecare inteo ierarhizare a diferitelor entitäti etnicedin tara noastra, sub unghiul de privire al adaptarii la mediul naturalqi la forme de civilizatie in functie de mediul social in care trajese.Mai ales, cunoscut fiind, cä, controversa asupra originii lor continua afi discutata qi discutabila.

Priviti fiind apoi ca un capital biologic i psihologic strânslegat de pamântul Orit i atapti societatii noastre etnice, se ridicaacurn intrebarea asupra viitorului lor, in cadrul de vieata al poporuluiromän. Deci posibilitatea ridicarii i reeficarii lor spre a fi redatiinteun mod potrivit viitorului, in cadrul unui destin comun (re-integrare).

De sigur, ei i ca strat de dedesubt etnic intereseaza: ridicaIn special o problema de organizare medieval-romäneasca pästränddregätorii, cel putin cu numele: de vataf, Jude, voevod etc. precum §isistemul de functionare a unui drept natural, putin afectat de for-mele vietii moderne. De aici qi importanta acestui mediu, potrivit con-serval-1i unor norme de vieata primite de ei prin inraurire, fie cuinstitutlile timpului mai indepartat, fie cu ale prezentului.

Tara daca punctul 1) din problemele ridicate de noi se re-ferea la originea" Rudarilor, ca in incheiere a punctelor enumeratemai sus, populatiunea despre care e vorba, mai poate fi privitä qi caatare cu o valoare ce derivä, din cercetarea lor însài, ca fragmentde umanitate putin cunoscuta lumii noastre culte.

De aici credem noi, in putine cuvinte, ea deriva i interesul Olin-tif ic ce-1 purtam acestei populatii din cuprinsul thrii noastre I ).

1) La redactarea materialului se va tine cont de cadre manifestiri, aici indicate,fraud seama de faptul ci avem de urmarit o unitate eoemlá c&'reia vrem surprindem esenta.in ceca ce ea are mai firesc ca existent& aparte.

398

Scurte observatiuni in legatura cu intrebärile puse in fisaI, VIVII.

Prin intrebarea dela nr. 1: (In ce parte a locului, sat... vale...catun traiesc tiganii?") afläm indirect orizontul spatial al su-biectului anchetat. Un avantaj. lar desavantajul c5, s'ar cuprindeprea mult, e inläturat: am lasat la voia celui anchetat de a räspundecâ.t stie; adia de a se restrange si de a se extinde cu aceeasi voie.

Tot astfel, din intrebarea nr. 4: (Din ce traiesc si CUM trä-iesc?"), rezultä indirect sentimentul de diferentiere etnica al täranuluianchetat. 0 intreag5, atitudine, o problema' neexploatata Inca si cares'ar putea extinde si la celelalte grupuri etnice din cuprinsul tariinoastre.

Prin urmare, orizontul spatial si realitatea etnica, ca special&privire la tiganii zisi Rudari.

La intrebarea dela nr. 5, aceeasi fise: (Daca au venit de curiindsau mai demult, chnd anume au venit?") pot rezulta douh ras-punsuri, ce pot fi confruntate spre exactitate, la nevoe, cu ale täranilor.Raspunsurile pot fi, apoi, necomplete: Iar din exercitiul de memorieCu privire la evenimente se pot trage concluzii potrivite si indepen-dent° do cercetarea si scopul planului. Asa cum la intrebare,a nr.6, fisa I.: (Dach tiganii veniti (asezati) e vorba eh mai piecesau ramfin definitiv in satul... ulita... valea...") se lash anume a seintelege, din aceste rtispunsuri, dorinta de convieruire sau de repulsiea unora fata, de altii.

Prin aceasta iarlsi recunoastem eh suntem in fata unui cazcaro s'ar putea extinde si asupra altor elemento etnice din tara noastrasi vrednice de o tratare separata.

Cu aceasta, fisa I. isi incheie rostul Eau, cu adaosul ca punctelea. b. c. d. (aceeasi fise), intotdeauna se vor lua in consideratie dupä gru-purile de tigani, deosebit: aurari, lingurari, corturari etc.

Astfel, inträm in obiect pe nesimtite, inlesniti de fisa de orien-tare'', dupä cum se indica' in cuprins". Prin clasarea succesivä aobiectului de studiu din celelalte capitole, urmeaz& ca sa se re-solve intreaga problematic& ce se poate ridica in jurul acestei populatiisi a altor neamuri de tigani.

Prin obiceiurile in legatura cu vieata ornului dela leagänla mormânt ca s'i din cele do peste an, putem sa stabilim, (lac&accastii populatie (si alti tigami mai puf in) merg paralel cu sätenii infennel° vietii lor spirituale tot atat at s'i in cele ale vietii lor mate-riale, sau ei urmeazä, pe acestia din urmä'. Sau: in sfarsit, aunt forme

399

ce so amesteca? Din aceasta cauza, fisa nr. VIvil ti va situa peRudari (Baesi") si alti tigani inteo lume care le apartine sau dedependenta stransh Uta de sat, din punctul de vedere al manifesta-rilo? spirituale.

INDICAIUNI BIBLIOGRAFICE

Din bibliografie (chiar si din cela mai scurte indicatiuni), seobserva ca, tiganii sunt cunoscuti in general" si nu in special.In deosebi, istoria tiganilor, limba qi dialectele ei au fost mai bine simai serios cercetate. Din punct de vedere social sunt mai putin cu-noscuti. Exceptand cartea lui Martin Block O, am putea spune ca suntchiar foarte putin cunoscuti. Aceasta pe plan european", cum spun. Catprivest domeniul romanesc, pastreaza aceeasi caracteristich. Exemplulcel mai elocvent in aceasta privinta, ni-1 ofera, ultima carte apiti atain romaneste asupra lor (v. bibliografia) care pastreazd aceeasicaracteristica adica sunt cercetati in general si din punct de ve-dore istoric.

CIJA priveste ramura lor, Rudarii -san Baesii, despre care uniispun ca.-s romani prin faptul ca, vi-au pierdut bimba (tiganilor)acestia n'au avut parte de o cercetare speciala. In fine si sporadic avemceva privitor la cei din Oltenia. Cei din Muscel au fost cercetati mono-grafic din partea subsemnatului. Mai intal s'a tiparit articolul delabzbliogiafie, iar un articol ceva mai desvoltat, asupra lor, se publica innumarul viitor din Arhiva pentru $tiinta si Reforma Sociala".

FIA I. (DE ORIENTARE IN REGIUNE)

(Ri'ispunsuil date de °mine, In special de tAram, ca drept indicatn deorientare spre o fixare regiona1ä a diferitelor solurf de kan' p&iià la barca decontact direct cu ceca ce intereseazil).

1. In ce parte a locului sat, vale, (l'aun, ulitg trAiesc tigani?2 Ce fel de tigani sunt? 2)3 Cani ce num5x suflete ori familn?4. Din ce trkesc si cum tiliesc? 3)

Dacä au venit de curfind sau mai demult, ciind anume au venit?6. Dach tigann ven* (asezati) e vorba sä mal plece, sau ranidn clefinittv

In satul . valea.

Tradusa Ni in limba francesa.Raspunsuri chipa .ate. In satul aunt... cam 120, tigani de _Tata.' etcDaca lucreaza lemnul, fierul suut lucrAtori cu zlua, zidari; lucrAtori la fabrica

etc. Ori se ocupa cu . negustoria, NA zicem de cai .

400

a) Duprt ea se qtie. cazun anumite de incuscnre, mai intO1 intre difentelesomn de tigaru, apoi intre igani, români, saqi, magma b) Cum se sunt cfindi

pleadi la armatrt tja cOnd vin? Cazan concrete clacti se §tie. c) Dacä. .merg(frecventeazti) qcoala care anume? COnd §1 cum d) Dar bisenca? Care dintre eleiPe ces gr. cat., ortodox& sau evanghelica, luteranA etc 7 1)

FIA II. (DE OBSERVATIE DIRECTA)

1. 0 precizare intre ei de ce vi. zice aya.. bieli, rudan, 16eta, ursan?2. Atunci, ce deosebire este intre unu li altu?a) in vorbrt, b) in port; c) ca Dilatar& trupeasa. culoarea ochilor, a pichi,

statura, mirosul specific, d) dalia ocupatie- ciaran, slitan, tusan, hnguran, e) religie.3. O precizare personal.", formulatil la fata locului, ca mai sus, daca se

poate statistica) dup.& vorbO, b) dupO port, c) din punct de vedere antropologic descriptiv;

d) dupit ocupatie, e) rehgie.O reluare (directä) a notiumlor de spa0a ca avezare (cadra cosmic),

(cadru biologic), timp (cadru istonc).

Cum h spuneti la valea cOtunul . local.. pe care stati? (notat pe hartApersonal).

De ce nu v'ati dus in ala paite?De ande ati vemt? Pe ande?Intinderea.

CAP sunteti? Se indica statistic, mai intai numarul total de populatie, apoidupg sex tji varstti (confruntatti ca cea dela primäne) RaportAndu-se- apoi la aglo-meratie, regional qi dupO localitAti mai int5.1 distingtmdu-se intre ei, apoi compa-parativ Cu nr. locuitonlor tärani din apropiere sau din regiunea intreagii. Procen-tualitatea se poate dupl religie, limbä, tuntti de carte, de ex.

COti ati venit?

I. De cand aja venit? Pe unde?2 Date istonce precise In lipsa acestora se va recurge la memoria celor mai

bätrttni3 Ce raport existá intre trecutul a§a cura vi-1 reprezintä locuitorul i starea

ion prezentä (consideratium ca prime la afectivitatea lor istona ).

(Supliment la lämurirea situatiei lor, in raport ca local pe care stau Cadrulcosmic),

1. Dacrt stau cu chine: COt plAtesc Cui pliitesc Cual pl.-átese 2)2 Cine a fticut contractul cura ¢i când?3 Propnetate provenitil prin cumptirare prin ce imprejuräri?4. Prin improprietanre Cum s'a faca impOrtirea. Critenul de drept §i de fapt.

2) La intrebirde b. c d. ne cAt posibil se dau räspunsuri concrete si din partea invitA-torilor, preotilor gi chiar militaillor

2) Stabihrea ruodaltath de teologice a locului. Cit se pläteste si cum : de cap de fami-lie, coiectiv ? comunei, boierulut ? Pe un an, luna Cu ziva ?

'401

5. Intinderea Folosirea dupii famihe, grupe de familie In coman.., de ex. alocului unde stau.

PISA III. LOCUINTA 4EZAREA IN INTREGIME

(Cadrul cosmic)

1 Locninta in care träiesc e un cort, bordeiu, casa?2 Dacrt e vorba de cort se aratO materialul, ridicarea §1. strangerea lui.

Are vreun raport ca medita natural felul de locuintit sau exclusiv cu profesiunea?3. Alegerea locului de Instalare a bordeielor (caselor, corturilor). Credmtele

lor in legOturä. cu aceasta,4 Planul bordeiului, cortului, casei ca mobilierul,

Matermlul de constructie pOmant, lemn,Megtern de constructie. Rolul barbatultu §1 al femeh in aceastä privintO,Vatra Tipul (sau tipurile) aparatultu de fiert i incOlzit Procesal de adap-

tare al acestora;Mobiher;

9 Vieata dusl in casä i afara din casa, dupO anotimpuri,10 Agezarea ca forma gi structurä Tipolog,a agezkilor diferitelor smuri

tigani din regiune. Ce deosebiri se pot face din acest punct de vedere cartografic.

FISA IV MUNCA SI DIFERENTIEREA MUNCII DESFACEREA PRODUSELOR

CASTIGUL PROVENIT

(Manifestad economice)

1 Fie cä se deosebesc san nu dupä ocupatie" din ce träiesc? Merg dupiibureti, mure, smeurä cat e de mare aceasti inclinare?

2 Modal de a procura materialul de lucru sä zicem fierul sau lemnul?Ce se gtie despre spälarea aurului de pm garle?Zidari, läutari proportia profesiumlor,Capacitatea de lucru dupà fiecare ocupatie in parte;Modul de prelucrare. Tehnica de lucru,Instrumentar (desene, schit,e)Refernite asupra tehtucei in trecut ca gi a instrumentarultn,

9 Rolul fememi i copnlor in procuraren, prelucrarea materialulai de lucra;Desfacerea produselor. Cerere i ofertä Desfacere pe loe, la depOrtare

atunci se indica distanta targurilor, oragelor, prin nujlocire cartograficä a itinerarultn,Raport sumar asupra manen, bamlor investiti in lucra, a timpulm pierda

In desfacerea produselor gi a cagtigului sau pierderei,Acoperirea nevoilor imediate. Din ce l'Imane, la ce se folosegte?

FISA V ORGANIZAREA SOCIAL& FACTORI INTERNI, BIOLOGICI

PSIHICI RELATII

1. Familia din eme se compune? (Rolul bärbatulin responsabihtatea fati]."de copii, sotie Femela gi antoritatea sa in famihe),

402

2. Copiii, dad sunt major', pe cine mogtenesc? Deosebirea in aceastäintre bketi gi fete;3. Raporturi de rudenie. Care sant. Determmarea filiatiunn pe neamurt gi

coeziunea lor in acelagi spatm de acezare;4. Se fac deosebut intre cei din aceeasi grupare, adici sub-unit:4i. de veci-

nätate, de rudeme, de värsti, sex? Cu ce imprenietiri?5. Independents famihei In intreg: ca unitate economici i soma";6 Relatii intre parinti i copii tigam; intre prucinti i copia tigani

ceilalti sätem din apropiere

ManifestAri juridice, administrative, politice

Graparea. Cine e conducfitor? Jude, vätaf, bulucbag etc ? (Ce mijloace deselectie i insugiri se cer?)

Dar aiator? Numele lor. Familia din care apartin, trecutul lor,Atributule lor scum gi altä data,Räsplata prima' in bam, in naturi, onorific?

6. Luarea mäsurilor de ordme;6. Aducerea lor la indephnire De cAtre cine? Cum?7. Pedepse. Cazuri petrecute;8. Consimtirea din parten aptagilor. Cum se aphcau i executau pedep-

sele inaintel9 In ce raport stà conducerea, sA zicem. a tribulm, ca cea oficialä, a sataltu?

(egalitate, subordine independentà dephni cel path' ea mentahtate");Adaptaren mäsurilor, legmunlor moderne la weata tribului ci invers,Dm acest panct de vedere sunt deosebiri intre difentele grupuri de tigani

cunoscuti? Acelagi conduciltor au gi cei din imediata apropiere sau ma' de departe? Seexecutä gi acolo in acelagi mod dispozitnle luate? Se recunoaste regele tigamlor? Dacifac parte din orgamzatia Romilor.

PISA VI. NASTERE, BOTEZ, NUNTA, INMORMANTARE

(Manifestiiri spirituale)

Credinte in legäturi ea sarcina;De obicem, cine asistä nagterea: femei, rude, moage doctor'?

Diferite practici in legilturi ea nagtereá: fie de a o ugura, fie de a oprovoca inainte de vreme;

Dacä se scaldà copilul practicele obignuite. Punerea de bani ungerea

Cu diferite matera spre a se obtine puterea copilului;Botezul La cite zile? Alegerea nagalui ci puterea exercitatil de acesta

asupra copflului in report ea pärintu naturah. Schimbul de daruri la botez;Prefermte: bämt, fatä practici in legäturä ca obtmerea prefernitelor

in aceastä. privmtä;Inamte cum se aces botezul?

403

404

8. La cid tunp i se tale motul. Darurile ce se dau ca acest prilej;

Determmarea varstei de copil. Cand inceteazá. de a mai fi copil i cándbruat mare?

Gruparea lor dupi ce entena vársta, vecinatate, ruderue etc. Jocuri;

3 Dar a bibetilor mara4. Desvoltarea instinctulni sexual. Comportamentul in societate (grup) i singur

al btuatului in functie de acest impuls;5. Modul de convenire intre tineri spre a se pregati calen unei vfitoare 6:s'a-

tora (pe la targuri, pe drum, la manca) v. gi intrebarea nr. 7 in cele ce urmeaza.

L Exista petitul gi In ce consta? Daca e obieeiu imprtunutat se insista:cand gi cum se practica;

2. Dar logodna? (acelagi caz);3 Se insista In special asupra faptului: daca sotia se campara sau se Lira,

atunci se stabilegte amtinuntit cum se procedes*4. M'atolle de proba. Concubmaj. Stabihrea procentualä;5. Daca se face mina, se specifica pe ránd amanunte privitor la casatoria

religioasit i nuntii propriu zis traditionala,6. Diferente, ca port, de ex, Intre casatoriti i necIsatoriti. La femei.

la barbati7. Cercurile simpatetice Rituri de piimire, separatie etc.

8. Modul de inzestrare al tinerilor: bäiei, fete;9. Legittura ulterioara dintre casatoriti gi pärinti.

10 Destinul acestora la bittatuiete;

1. Semne prevestatoare ale mortn,2 Cum se Inchipue moartea.,3 Masar' de luat in vederea evitäru mortal Cazuri de moarte çi deosebirea

dintre ele. grabnica" naturala cauze,

4. Se lau iertacium?6. Primele mas= de luat dupa mo'arte,6 Cum se gtie ea a murit mueva?7. Anantul. Jelitul bocetul, de catre cine, cum?8. Cu plata?9. Jocuri de priveghiu (daca snnt);

10. Steagul, miírul la inmormántare, dupa varsta, sex, conditie sociala De

ex. ciun se face inmormiintarea viitafului, a judelm? Impodobirea mortului,Dupia cate zile e ingropat mortal? linde? Cura? Loe separat In cimitir?Datorule mortulm;Dohul

FI$A VII. OBICEIURI IN LEGATURA CU ANOTIMPURILE SI SARBATORILEMARI DE PESTE AN

(Cadru psihic o manifestitri spirituale)

1 Cum este agteptatä lama influenta ei asupra 'gruel zilei de rnaine inraport cu

a) prunAvara b) vara: c) toeamnaSan sufletegti. Jocuri. Obiceturi.

2 Obiceturi la CfAciun gi Anul Non colindatul, cine, cand, cum? Turca(capra, brezam), Vasilca; Vicleimul, trozn;

3 Alte practici,Petrecen Litre fete ill bAieti in särbaton Modal de organizare;Ce obiceitin sunt la Sf Ion de IarnA Dar la Sf Glieorgbe? La Pagti?La care din aceste zile man se face de ex. curban, gurban"? In ce constä?

Se obigninegte de se ingroap5. in pAmint oase la aceastä data? Petrecerea are loe inpädure? Descriere amitnuntitii, 1

7 La Rusaln, la Sf. Ihe ce alte obiceturi interesante sunt?8 Dintre sfmti, care este cel mai venerat? Cum se serbeazA?9 Hramun, onomastice, ce deosebire este intre felul cum stint serbate de

oamenti din sat gi tigani?Cantece;Basme,Povestiri;

13 Ghiciton, prefente sau in care se regasese mat ca deosebire 1).Ion Chelcea

BLOCK MARTIN Moeurs et coutumes des Tziganes, Pans, 1936; BOIA AUREL-Integrarea tigantlor din $at4 (Maud) in comunitatea romaneascA a satului, in Socio-logic Romaneascii, III (1938) nr. 7-9, CHELCEA ION Cateva contributiunietnografice asupra Rudanlor din Muscel, in Natura", 15 Alai 1931, DAN DIMI-TRIE Tigami din Bucovina. Cernituti 1892, GRELLMANN M G - Die Tigeuner,ein histonscher Versuch uber die Lebensart und Verfassung dieses Volkes Lipsca,1783, PERETZ ION Rob= (curs predat la Facultatea de Drept din Buc pt an.

III licentä) Buc. 1934, PITTARD EUGENE Anthropologic de la Roumanie.

Contribution it l'Etude des Tsiganes dits Roumains (f. loe gi an Acad. Rom II126,606), POTRA GEORGE: Contnbutiuni la istoricul tiganilor din Romania. Buc.1939, SCELWINCKER I. H.: Die Zigeuner in Ungarn und Siebenburgen, Wien, 1883

g. PLAN PENTRU CERCETAREA MIGRATIUNILOR CUCARACTER ECONOMIC LA MOTT

1 Definirea problemei. In tart Motilor, legendara regnme din masivul muntilorApuseni, exista o cunoscutä indeletmcire prelucrarea lemuului in vase de tot felul gi

1) Pentru toate problemele commie cu satul rontlinew se vor intrcbuinta planurile delucru, pi formularele generale. care sunt Inuit mal aminuntitc.

403

viinzarea lar, de insusi producAtorn, prin negot ambulant in tyate provinmile tAriiAceastä indeletnicue rämäne caracteristici 0. Nu este vorba insä. de o indeletnicirepracticatä in toad. regiunea Motilor, ci numai intr'o zonä, care cuprinde carsul celordou'a Ariese, pe care o put,em numi zona prelucririi lemnului, in opozitie cu zonaminiera, adicä restul tärn Motilor, unde populatia se ocupä cu exploatarea auruhnEvident eä adt In zona prelucrärn lemnului cat si in zona minierä sunt i altepreocupäri, dar ele rämtin secundare.

AceastA indeletnicire, mai ales in faza a doua, a negotului ambulant, a atrasatenta literatilor, cercedtorilor, politicierulor, ca sä nu mai vorbim de marele pubhi;care si-a manifestat dragoste i compätumire. atat de mult reflectate in presa cota-dianit. Interesal acordat n'a fost insä urmat de reahzin. Intentia inftiptuailor,char asa larg manifestatii, n'a gäsit forme de cristalizare pontivä. Cauza o vedemkite° metodä, de cercetare si de prezentare a stärdor social-economice Stänum ca uncaz concludent. Un cercedtor nu-i redäm numele in aceste note pleacI delapidecata. cA muntli Apuseni nu au o vieatä economicä independent:a: ci sunt legati deregiumle invecmate In consecinä ar urma d. se inglobeze in sectorul muntilor Apt"-sem intinse regiuni invecinate. Premiza dela care pleca a fost gresid Autorul aveadreptate cand vorbea de interdependenta regamilor, dar a ignorat romplet cA aceastaeste de arätat la exammareff relatulor i sclumbunlor economice LAsäm la o partaprezendri reduse i neconforme ea realitatea, care s'au näscut nu din cercetareasituatiei, ci dintr'un sentiment de compätimire.

Se itnpunea deci necesitatea unor cercetän metodice pentru surprinderea stä-rilor social-economice din tara Motalor. Prin câteva lucrän intreprinse in c,adreleechipei Vidra in 1936, s'a ajuns la concluzn cu total noi cut privire la prelucrarealemnului i negotul ambulant la Mota.

2. Formularul de anchetii. Este intoemit pentru determmarea fenomenului ca-ractenstic al prelucfárn lemnului in vase si al negotulm ambulant si deci pentrudefinirea stänlor social-economice din zona prelucrArii lemnului.

In ce constä asa zaa nenorocire a Motalor si in ce masura existä. sau nu, oponte arlita numai indelunga i sistematica investigatie la teren Datond lipsei acesteiinvestigan indelungi i sistematice, vieata Motilor ea toad bunävointa adtad, n'aputut ciiptita un alt curs 2), sau sä se imbunätäteascä

Termenii din formular sunt ai locului. I-am pästrat fiindcä unn nu sunt obis-nuita in Meat ramurä de activitate, ar cäutarea echivalentultn ar fi fost zadarmci.Tinfind seama apoi cA ei sunt folosita in toate satele Moti/or, am crezut cA a-i neglijaar fi o nedreptate ce h s'ar face. Termemi pnvesc denumirea vaselor (categona cm-bere: cusnite, parlAu, pAtrari, mijlocari, fierAti, cupl; eategona vaitae (vase mici):vaitai mic, de cupll, de fele etc ; categona domte: randusele, sdrAncane etc ), !near-eätura (tisita 3), urechile) etc. Famihanzarea anchetatorulut cu termenn din for-mular se poate face ?nor si are tot interesul spre a face cel dintim pas catre auma

De fapt prelucrarea lenmului in vase asemlinAtoare am surpnns-o si in Nereju-Vrancea, in 1938anal& i-am consacrat un studiu in cadrele echmei monografice.

In ems' ce ne pnveste rum nu credem a va capita un alt curs. MotuI este legat organic deindeletrumrea sa, de aceea nu o va piirfun niciodatA. Credem imai cl fArA o pfirAlure a indeletniciru, poate si ise vinA in spnim real. Vezt Vidro, in publicabile pentru Congresul International de Somologle.

Este ineircAtura ce se pune pe un cal, care constA intre 10, 12, 14, 16 si 18 vase. nett& vineprobaba dm slavi cu sens initial de cfit tine calla, o incArcAturi, o rAsuflAturA.

406

Motului care se inchide, cu toatä volosia ce o aratä, cand incepi si-1 iscodesti despremestesugul i negoful lui ambulant.

Intocmirea formularului.cere mai molt decit o munca tehmci. Intrebärile dinel tp mai ales inlä ntuirea lor, basi loe altor intrebäri, pe care le vom pane, notandrelatarile in fise separate, pe care vom scrie numärul formularului, spre a se sti decare fine In niciun caz nu vom lisa vreo intrebare din chestionar Una raspuns submotivul adincirn celor din afara /ui. Nerespectarea acestra pnncipiu aduce inutihzareachestionarului.

Capitolele din formular sunt orinduite in ordinea inlantuirilor cauzale ce de-termina fenomenal. Fiecare are importanta egali, deoarece numai corelatia dintreele duce la defmirea 1m. Capitolele aunt numerotate prin cifre romane SI. ne oprimla fiecare in parte

Exammarea marman gospodarici se impune in pramul rand. In acestmod cunoastem ce sarcina are Motul calator, ce ocupatie au cralalti membri.

Deoarece formularul se completeaza chiar i pentru gospodarule din carenu pleacä nuneni in tara, cel putin la cap I, la cap II se intreaba dacii pleacl, iardaci raspunsul este negativ, se va intreba dacä a plecat cindva i motivul pentru carenu mai plena. In caz ca plead., se ultra, proprio zis In problemä Cu cine j lead);ce main, rinde, ce provementä are, ce ce se deplaseaza, cite calatorn a fäcut in anulprecedent, repartizarea lor pe provincu, punctul terminus etc. Grija anchetatorului vafi ca si noteze beneficiul net, adieä castigul curat al fiecarei calätorn Deoarece de obi-ceni fac multe calatorn, an fi imporabil practica ne-a aratat aceasta, puteniface un bilant (venit brut, chelturah, vemt net) De aceea vom cauta redam,beneficiul net pe care il deducem san ni-1 declarrt

Imporabilitatea identificarn exacte a tuturor fazelor calätornlor pe unan de zile, nc face si exammam mai amanuntat ultima datum fati de data anchetei.Acuna vom nota ca preemie, hicrul este usor de Scut, cantitatea marhi dusts in tara,pe langa felul ei, materialul brut din care a rezultat, manca la padure i acasa, eva-luarea ei, evaluaren transportului, intretmerea vitelor etc. Abut cu acest capitol, pits=deci spre ciumasterea nitima a fenomenului.

IV In ceea ce priveste desfacerea märfn, tehmca de vanzare i vinzarea pro-prio zisa, vom fi cat se poate de mrcumspecti, mai ales ca Motul spune pretul intr'odoarä sao redus la jumatate. Neapirat vom transforma umtätile de !lasing locale si

vom face evaluarea lor in barn pe locV Vieata de migrator merita daca tnaem seamä de conditnle in care se

desfasoara o oprire indelungata De aceea peste ceca ce pretinde formularul,,Tom avea grija si notina tot ce ne pare caracteristic.

VI. Dar vieata de migrator a Motilor necesita reign Impinsi de nevoi eco-nomice, Motu sunt determmati si intretinä un complex necunoseut de relatu semni-ficative. Ele se vor =an prm cercetari speciale. Vom insemna totusi in formularnatura lor, ca de ex. cum sunt tratati Motu pe regium (ca negustori, cersetori, dacäsunt omninifi, furati, batuti etc ), efectele migratiumi asupra vietu de familie (posi-tive, negative), vietn satulm, necesiti si ele o examinare detailati.

VII La Inchezerea bilanf aloi cälitoniei ultime ancbetatorul va avea grijäsï noteze categorn de cheltmeh sau venituri nespecificate. La alte venituri" se aflatrecute gratuititi, ominiri, funde!. intradevar Motralui i se di pine, brinzä

407

etc. drept ommire, vom evalua acest venit, de asemenea vom lnregistra valoarea man-aun cersite, daca Motul a cenit, cum se intimpla uneori Notäm, pe cilt este posibilçi informatn in legatura cu acest cersit, gratuitätile si ele constituese un venit, asale vom specifica.

Concluzie. Formularul tinde la defunrea starilor social-economice dm taraMotilor, zona prelucrfirii lemnului.

Daca studule de pana acum au fost partiale san au avut lipsuri de naturacelor amintite ranafine ca de Ex= incolo In arma surprindern fenomenulm insine sil trecem la defunrea. vietu Mottilin din zona prelucrani lemnului si dem spreindicarea adevaratelor solutu ce se unpun pentru imbunatiltirea acestei vieta

Formularul, pentru ajungerea acestui scop, cere fabdare, constunciozitate, dinpartea acelma care p.-aseste in aceasta revine. Se recomandà chmr experimentarea pecateva cazuri a completarn acestui formular.

FORMULARFENTRU CERCETAREA MIGRATIUNILOR CTJ CARACTER ECONOMIC LA MOTI

Comuna Catunul Crangul Casa Nr. .

1. Numele capultu de familie varsta

scoala starea .

2 Numarul de membri pe care h intretine:calitatea varsta

Sotie

J 2'Copit 3

4

NoraNepotaTataMama.BuniciAlii

Total membr. intretinuti

1 Pleaca prin tara.?IIDaca acum nu pleaca, a plecat totusi

candva? De ce nu picad.?Cum pleaca holoangar (J'ara marra) eu marfa.Ce membra de familie il insoteste: copa sotie

frate , varsta insotitorului am.Merge in tovarasia :mula strain de farmhe in ce condi-

tumi. ortoc . pe cont propriu2 Ce marra ;nade prin tara

1) Conconutent cu cercetarea migratiurni, se vor urmiri ip celelalte aspecto ale vietil economide,folosindu-se foile economice ale InstItutultu.

408

Modul de deplasare:

Pe jos pe jos i tren . . , pe 1 cal pe 2cal cu cärun de 1 cal ca ciruP. de 2 calcirun de 2 cal ga tren en vagoane (ande este depozitul Inacest caz) ca cine este tovaral

IncredinteazO mara' spre vfinzare din ce cauzil hätrâ-nee boall lipsA de cal ga &ir*

COlitornle pe 1 an de zile (dela mi luna

anulpanlla zina luna anul )

Numärul cOlittorulor din anal precedentRepartizarea pe provincu a acestor cOlOtorii i beneficiul1 freaara.

409

FELUL MARFEI

O VINDE PR OVENIENTA MARFEI

Da Nu Lueratii de el CumpArati De undeeumpArabl

CiubereVattateCercaniScituduriFedele§e

Fluere i marimiel

galeritaPutineieBoate pentru apä . . .

CofeCoarne de plug . . .Topori§teGrebleCoade de coase[babeHurdotPlo§teDloburi . . . . , . .

Bot pentru strugurt . .Tolcen pentru vin . .Ckrbant de lema. . ."Ver

FructeMieiRI§inil,

.

..

c) Oragele strabatute gi punctul terminus al acestor calätorn:

410

Provinciain care a calótont

De cate oria calitont

Grau

. . .

. . .

. . .

. . .

. . . pude.Mama. 5-a orage stiabatute punct terminus sat . . .

. . judet

IIIUltima caUtorie din acest an.

1 Cara a plecat: holoangár (fárä =fi) cu marra2. Cine din familie 1-a insotit vársta

3 A mers in tovärägia allana sträin de familie? in ce conditiuniortäcie pe cont propriu

4 Durata cälätoriei ultime plecat la intors la '5. Punctul terminus de alltorie satul judetul .6 Ciclul localiatilor strälaatute orage gi sate (se vor nota gi revemrile)

Beneficlul realmat pe provincii

In natura In bala

Porumb L e i

%

7 De ande a inceput si vindä? De ce de acolo?8. Cita marfä a das in tara gi provenienta el in aceasti calitorie.

Cilatoria 1-a: orage stfábAtute punct terminus sat. . iudet

Cälltoria 2-a: orage stràbatute punct terminus sat. . judet.

Maltona 3-a: orage sträbiitute punct terminus. sat

. . . judet.CAlatoria 4-a: orage strabätute punct terminus sat

9. Date despre =termini brat din care a rezaltat marfa specificatil

411.

FELUL MARFEI Canbtatea

PRO VENIENTALucratd Cumparata Pretul

decumpfirare

Cluar de MotCantitatea

Din ce sat Cecanbtate

Ciubere :'Nita de 10

1299 19

14II 91 16,, ,, 18

Vase miciCercuriScinduriSdrincaneFedelese

Fluere marimtci

SälaritePuttneieBoate pentru ape', . . .CofeCoarne de plug . . .GrebleToporisteCon de coaseRoabeHurdoiPlosteDioburiBot pentru struguri . .Tolceri pentru yin . .Cfirbuni de lemn . . .VarFructeMteiMira.

.

CE MATERIALA FOLOSIT

Padurea de unde este lemnul Matemalul folosit

A cuipropne-

tateUnde se afla

a

Ps E..- o5o ,9

Metn cub' Tufe pentru Braun

Cab Pretul Cate Pretul

Brad pentru vase .

Fag pentru vase . .

Brad pt. scinduri .

Tuft:: (nuele) pentrucar curi . . . .

412

10 Munca §i evaluaren ei.

a) Manca la piidure, evaluarea ei.

Numele Viirsta Cite zile Evaluarea zilelor de

lucriitorilor de lucru lacru.

la piidure fiecare

41_

b) Blanca de confectionare acasii, evaluarea el.

Numele Vfirsta Cite zile Evaluarealucititorilor de lucri. zilelor

de lucru1

2. ..

3

c) Transportul

1 Cu muloace proprii: spate cal . . cAruta

evaluat Lei . . . .

2 Cu platä pe cal . . Lei ; ea ciirutai Lei

11. Hrana din timpul mince'

a) Hrana /a pädare.

Alimente duse Cantitate Evaluare

Ptine

Fa:1dg

3 Slämnä4 Fasole5 Brinz5.6 Ceap5.

7.

8

0.

Evaluatä total Lei

Menuul pe 1 siiptilmilnl:

masa:

Zulu dimmeatn prfinz seara

i.

6.

b) Hrana de acasä pe tunpul confectionrun.

Manual pe 1 s'aptämänti:

Masa.

Zma dunineata pränz sears

Evaluatä total Lei

c) Evaluaren intretinerii vitelor la pädure, Lei . .

IV

Desfacerea mcirfii

I. Tehinca de vänzare:strigä prim sate astfel prin

orage astfelreclama in tirg (in ce fel)

. 413

414

2. Vanzarea propitu ztsä, a mallet din aceastit cAritorte:

CUM S'A FACUT VANZAREAIn ban' In naturi

MARFA VADUTA

Leio Si li

'-'&14.41:4-z6s,1

elL ..si _

t;',11E1Etgo

IEgi

"a-12

44

.SI.F. -9

Egi.21.i.n.17If.s11

4E gt.s.

1;4-imiEtEm

e

=gI-.4,9

r4

cc

41

O

r.T4''-4E<

<4p.

wH.ZOA

Cujnile

PArläu I marei mic . .

PätrarFerdelliMijlaoriFeralCiubitrasSustarSustaretCup&

PArliu de vaitaiePAtrar de Imitate .FerdeliFeritt .Clubdras

Vaitai mic i de felede cupä

SustarCoat'

Don*RAndusele . . .FeluriFeluri mict . . .

ZdrAncane . . .

CercuriScAnduriFluere I mart . .

1 mici . .FedeleseHurdoiSälantePulineleBoate pentru apiCoarne de plug .ToporlsteGrebleCoade de coase . .RoabeCftrbuni de lemn . .VarFructeDioburiPlosteBot pentru struguriTolceri pentru vin .

.

.

Specificare

V

Vieata de migrator pe care a dus-o.1. Hrana.

Ce hrani a dus de acasiCe alimente a dus:

Cantitate Evaluarea in bani

1. pine2 slAninA3 SIMI4. cartofi5 ' lapte

ceapä

1. páne2 slanini

315mciiri calde cumparate Lei

d) Ce mánciiri a preparat

e) Ce vase a dus in acest scop

f) Manual pe o sAptfimâng

Zinn. Dimineata Pei= Seara1

g) Câte zile a fliimilnzit in total?h) A cerut (cersit) el san copilul máncare? unde?

Ce i s'a dat valoarei) A fost ominit? Cu ce? valoare

Leij) Biinturi, petrecen L-i

415

c) Ce alimente a cumpArat:

Specificare Evaluare in bani

2 Imbractiminte, incaltammte

Cate cama§i a dus ca el . De cate ori le-a spalatmorapi . . cate obiele cate indispensabile

de cate ori le-a schimbat Hainere le-a schimbatCe inciltiminte a avut Spälat rufäria

cost Lei3. Odihna, ingrijira trupeasca.

Dormitul in timpul da:tonel mide s'a facut in timpulpopasului prin sate cat a costat Lei

Ingrijirea d sinatate. Tratamente Lei vizite la doctor, Leinecesita:O sexuale, Lei

VI

Relatii

Legare de prietemi, participare la jocuri, participare la peteceri i cere-monn (cra§me, nunti, rugi, botezuri etc.) ; frecventarea bisericii; Motul ca ducatorde vela (atiri despre rudenn indepartate, sate §i familii rivale, tiri dela ora§e).

2 Cura sunt tratati Motu de chenti (pe regiune), de autoritati3. Vmata sexualä (la sate, la cima).

Efectele migratiunilor asupra viefii de familie

1 Diviziunea muncii (ce munci este silita sa faca femeia cosit etc.; cemunci face barbatul v. ce a parlisit).

Impiedicarea une sistematiziri a muncii in gospodarie din cauzabärbatului.

Consecinte spirituale. Obicemri introduse; credmte i superstitii; litera-tura' populara (dome. strigaturi, ghicitori, suoave, pornogratn, cfintece), practice magice,sustragerea copnlor dela §coalä, parasirea portulm, pärásirea stilului de casa motPsc.

Consecinte pozitive. Deprinderea de mesern, deprinderea unui anumit fel de amunci, introducerea de fantani etc.

5 Consecinte asupra contractarea de boli (reumatism, tuberculoza,blenoragie, boli de stomac etc ).

VII

Bilantul ccildtoriei ultime1. Cheltuieh.

a) Pentru marfa lucrata acasALemnul brut LeiEvaluarea munen la pädure LeiEvaluarea muncu acas5. reiEvaluarea transportului LeiEvaluaren intretmern (om, vite) Lei

Total Lei

1) Indic5m doar probleme spemale care ar trebm Onute in semi de cercetitoru ce le stau in competmli

416

Pentrn maría de gata.

Bam achitati LeiEvaluares transportului Lei

Total Lei

In timpul calatonei.

Intretmerea LeiIntretizterea vitei LeiEvaluarea transportaba cu cartita pe LeiEvaluarea timpulm °mula' LeiEvaluarea uzurn carutei LeiEvaluarea uzurn efectelor LeiIngriprea de sänatate LeiPetreceri LeiAltele Lei

rotal Lei

Cheltuieli totale Lei

2 Venituri.

Profit qi pierdere:

Bani LeiGrau . kgr LeiPorumb . kgr LeiAlte venituri (gratuitätt °miran, cenit etc) LeiCaatig LeiPierdere Lei

Florea Florescu

h. PLAN PENTRU CERCETAREA MOTILOR AURARI

1. Definirea problemei. Dacä prel.icrarea lemnului in vase al vanzarea lorprin tara in zona prelucririi lemnului din tara Motilor este privita drept o caracte-ristica a acestei regulan, nu mai pitan caracteristica. dimane exploatarea primitiväa aurului din zona minierd. Dar pe cand prima s'a fäcut cunoscutá prin Motii van-zatori tutnror regiunilor din tara, cea de a dona a ramas a fi comentatä numm inlumen cercetatorilor economi§ti, etnografi, sociologi etc , deci hatean cerc cc multmai redus.

Studierea exploatärn primitive a auzului in tara Motilor, ande surprmn nunumal modun de exploatare, ca spilatul cu hurca sau cu do§ca, ce te duc ca nnlerni

in unnA, ci i oameni legati de unelte i vlsunle de cistig, «MI de bogátia ce se

417

keg. scoasa in bot in musuroaiele cart4e1or sao brazda plugultu, care it' amintesc destramosu lor indepartati ce cunosteau aceeasi subjugare. Este vorba deci de un tipde RomAn al aurului apelor sau adancunlor pamantului. Cercetatorul strabItand Rosiade pilcia, nu poate Si nu fie impresionat de vieata en total aparte ce se scurgecu omul vesnicilor sperante pe care le leagit de comoara ascunsä sub picioarelestalpilor caselor.

Problema aceasta s'a cercetat mai mult intamplator, Sea. ca O. se dea laivealä intreaga comoara de fapt,e i observatu In urma unei investigatii, pentru usu-rarea studiulut Motilor auran, prezenthm un formular de ancheta.

2. Formularul de ancheta. Ce urraareste? Lämunrea problemei mai ales subt

raport social-economic. Nu este vorba deci de o prezentare de ordin general, ciredarea unor date, pe intreaga regiune, care sa duca catre concluzia finala defimreacomplexului vieth Motalor auran.

Formularul urmareste metodic aceasta problema. Capitolele lui sunt indicateprat cifre romane Ne vom opn la fiecare In parte, pentrn eventuale lamurin.

I Datele personale sunt necesare in primul rand pentru a face refern4elecu prime la Motul care exploateaza, manmea families, onginea Motehu aura; carepoate fi venit din alta parte Alai mult Am a trebuit sa avem o intreaga situatie mate-nalä, .dar pentru aceasta sunt formulare speciale, pe care anchetatornl trebue sale eompleteze concomitent.

ir ENident cit dupä ce ne-am lainunt asupra datelor persona/e, trebue sänotara ocupatia sau mai bine zis specializarea in indeletnicirea exploatarn aurulul(span,' nismul apelor cu horca, cu dosca, extrage ca teampun de al:4 sau mecanice),numärul steampurdor i posesnmea lor, ande se aflä, de uncle procurä, minereul (coaceasta ocazie se cer referinte despre mina propne, mina in copropnetate), modulde transport al minereului, personalul Liman folosit (familiar si angajat; la cel angajatvom avea gnjä sa notarn cu multä atentie tot ceea ce poate fi in legatura eu copuidui satele vecino care sunt angajati, peste intrebänle din formular), tunp de luerulhrana, imbracaminte. Prin aceste refennte tmdem, dupa cum se poate veden, la sta-bilnea auranlor moti.

III Abra acum trecem la exploatare.. Cheltuiehle le urmarim dupa curn aremina proprio sau in copropnetate sau daca se foloseste de a statului, evaluaren munciimembnlor famihei, personaluhu angajat, transportui, hrana etc In ceca ce pnvestevemtunle, pe de o parte urmärun cat aur a schimbat la Banca Nationala, mr pe dealtä parte cat a obtinut pe praf san pe minereul vandut si alto venituri. Atragematentiunea asupra punctului 1, b, dela chelttueh, atat primal cat si al doilea ahmat,ca i asupra punctulut 2, b, care vor trebui tmute meren in seamä, spre a se puteasurprinde fenomenal de plata in natura, de asemenea anchetatorul, pe fise aparte,sit noteze tot ce este in legaturä co cap, I, 2, 3, cap. II, b etc sau tot ce scapaintrebanlor din acest formular.

Observatii. Toate rubricele formularului se vor completa en nume, denumiri,cifre; nu se vor folosi semne conventionale, nici macar da on nu, care vor fi inloculteca notatie explicativa, ca de ex: nu este, nu a fa:cut etc. Anchetatorul no va lasamcio rubnct" goalä, rucio intrebare fära raspuns. Altfel formularul considerandu-senecomplet, va fi mutilizabil

0 =ma migâloasit, pretinsa de formularul de fatil, va usura prelucrareava da garantia celor mai piste interpretan. Once schita se va face, daca este socothainlregitoare acestui formular

418

FORMULARPENTRU CERCETAREA MOTILOR AURARI

L Ntunele i pronumele varsta ¢coalastarea civi1 militaria reh-

guinea sau confesiunea2. Local de nastere domicilia' actual

motivele alegcrn acestui3 Cati membri intretme in prezent

cahtatea varsta

sotie

32copu 1 3

4

noranepotitatamamaburnmaltn

Total membri intretmuti

II

1 Indeletnicirea spala mstpul ca hure-t ca doscaextrage aur ca §teampuri tanate de alta ca §teampuit mecanice .

alte indeletnicirt2. Numarul §teampurilor, ce fel, posesame etc

Numarul total de qteampun in posesie cate ca 6 suliteca 9 subte cate ca 12 subte

Este coproprietar? Cu cine de ceBalite sunt ale lut cate ale coproprietarului . .

De cand are §teampurile de ande le are: mogtenirecumparate . cu cal cumparate . .

Numele locului ande se afla qteampul aqezatDm ce tau (lac) se ahmenteaza ca apaCate zile pe &apara:Tina mana qteampurile cauza: tovarilqic

lipsa de tipa bpsa mueren .

Unelte folosite 1)

1) Se vor ¡ore:ristra la maximum 20 gospodan, evitandu-se repetfiri de priscos. Anchetatorul va aves ins&graii ca stl noteze ce are in plus sau in mutua proprietarul, fat& de inventarul normal.

419

3. De unde procnri minereul. Din mini proprie mini in copro-prietate partaculari de stat din riu .

cumpäratä cu cit cumpirati de unde: mostenitäDate despre mina proprie. De cind o are a avut pe cuieva

tovarägDate de,spre mina in coproprietate. De cind este coproprietar

CIA posedä in mina: pirti frac/Atine de pirtiCite pärti are toati. mina Cá.ta coproprietari are minaDe unde are parte in mini. mostemre cumpäratitCt cât cumpirati La cite persoane pe zi este socotiti, o

parte

4. Modul de transport al minereului:

420

5. Personalul uman folositPersonal constiind din membrn

Personal angajat

MIJLOACE DE TRANSPORT

CUM SUNT

Propni

inchirtate

Pe zt cu lei Pe lunA Cu lei Cu transportul

Pe cai

du d'Al*

Unde este folosita

NUME *I PRONUME 1.

>*eoala In

minaLa

steemp

La mfi-natul

ealultuLahurei

Ladogal

Pronumein nume

o.,..,

>''

oTiacg.

Y.

2-S.a

di

c-

1e4

co44

Unde este folosit Conclitie Primito hm Primeito latunti

'e.=i-9,

. ..COE .sE 'ea. .r.a .

0o oi i_ 7

u o

d.io

a-,

ts41 e.E t

..t.-.,3a ...

ona-ou

osa

U Ada

Za

C:1

oZ

e) Timpul pentru lucra.

d) Hrana personaluliu folosit.

UNDESE LUCREAZA

Timp de lucru De ce ¡acepeahuse'

De ce se terminiatunct

Mediaorelor

delucru

Si

Pentru membrufainthei

Pentru perso-nalul angaiat pontru

membrufamiltet

PentruPer"'

anzlauial

pentn,membrasfamhei

PentruPersc"

anngalzalIncepela

termSemila

ince"la

terSeminila

In mita

La §teamp . . .

La hurci . . .1

La do§ci . . . .

La manatul cailor

La ciralul mine-reului Cu cáruta

Altele

.

Clind minina -!.fJ

-8,,,001-o Eg EVEes u

.1s* o

E 7'PIMI .1

HRANA PE 10 ZILE

Rece 1 Cald ri..s >:

L M J V S ID L M M

a 4.

2

Ci

.9gEggEer. 'J ;

0..2

o ct

8 E

e 09

'd=%,

-a et;') u

SwErilI9

...

E esa6 it

42

as E1

ji 62V.os ea

1 :L. :,c1 1

42

E eas

6 L.

425o E

cr) 6oa oS. 1 S

42

E eo6 ct

E 2E.219..215.2VENI.E2.52

o 1r7) o

eas oL. A

42

E

oeos as

0`.., Ji

S2

E

6fE

os ea

ti: Ji

2:2

E os6 ct

fNVSti.S.2E

as Eji a

<o ga...

421

e) Imbraciimintea incaltimintea personalului.

III

Exploatarea

Cheltuieli de exploatare dela ziva de luna , anal pan inznia de , luna anal . .

Cand are mina proprie sau in coproprietate:a) PlAti pentru angajati pe tot anal ca lucratori in mina' Lei,

pentra copin care mana." can Leibl Diferite amenafári aduse miner Lei , valoarea minereulm dat in

schimbul lucrului in minaCand mina este particular% san a StatulmPlata pentru angajati pe tot anal . LeiCate carute de minereu a Meat pentru productor, in caz ea a lucrat in

minE In schnnbul minereultu LeiEvaluarea muncei membrilor famihei Numaral membrilor care au la-

crat cate zile in total an lucrat in an evaluaren acesteimunci Lei

Plata personalului angapt.

422

FELULPERSONALULUI

ARTICOLE DE IMBRACAMINTEArticole

deinciltinunte

A. Membriide famtlie . . . .

4.2.3.4.5.6.

B. Angajati1.2.3.4.5.6.

,

NUMELE *I PRONUMELE Vfirsta

In ce conditu e angaiatCêt a plata

in totalDa uncle

esteCu zniaLet

Cu lunaLel

1.

I2.

3. .

4.

1

IanuarteFebruarteMartieAprilieMatIunieIulieAugustSeptembrieOctombrieNoembrieDecembrie

Ce f el de aurLUNILE

IN CARE A SCHIMBATLei

FinNr. gr.

2 Ci.t a obtinut pe praf?Cat a luat pe minereul vindut din min.?Cat nunereu i-au scos in parte altit. li la cat se evalmazä munca dcpusade acei lucrafori?Alte venituri.

Total ven ituri

Florea Floreseu

Primaineasat&

TOTAL

LEI

423

3. La cat se evaluiaza transportul pe anul anchetatMunca cailor propriiCau Inchiriati

(Ce distanfá parcurgeau )Transportul minereului co &Anita

(Ce chstanta parcurgeau )

4. Igiena:

La cat se evalmaza hrana membrilor din fanalie care au lacrat? .La cat se evaltuaza hrana angajaplorLa cat se evaltuaza gIcchurea angalatilorLa cat se evalmaza ingriprea de sanatate (bai, medicamente, etc) . .Evaluarea costumelor rupte, reparatillor, cumparate, a InealVámuatei qi

rufariei

Alte cheltuiehIntretinerea vitelor de muncl

Total cheltmeli

Venituri din exploatare

1. Cat aun a schimbat la Banca Nationala.

-Brut

Nr. gr.

i. PLAN PENTRU CERCETAREA PEDAGOGICA A UNUI SAT

A PEDAGOGIA POPULARA. A SATULUI

Actiitnea educativú exercitatei prin alte institutii clec& prin coalci

L Aspectele pedagogiel populare

a) Scincltatea

Un tablou statistic rezumativ de a) Näscuti in ultimii 10 ani (baietifete); b) Morti in ultimii 10 ani, dela 0-1 luna, 1 luna.-1 an, 1-5 ani, 5-14 am,14-25 ani, 25-40 ani, peste 40 am, c) Cate famihi au cate 1, cate 2, cate 3,

cate 4, cate 5, peste 5 copli, d) Cate familu au esmere separate pentru o parte dincopu i cate pentru toti copia, e) Cate famild au saltele de lânä, de paie, de fan,sau sunt lipsite de saltele.

Hrana: a) Hrana copilultu in epoca alliptatului. Cum se face intarcatul, lace vársta si ce cincelan sunt in aceasta privinta Cum si le exphcI poporul si Inspecial mamele: b) Reguli in privinta cumpatarn pe care le dau pannth copnlorprecum tp. invataturile de felul cum trebue sa. manince i sä se poarte la masa De-scrierea unei mese, cti speciala prime asupra copilului; c) Bautura. Reguli pe carepanntu le dau copnlor asupra moduhu i timpalin cand trebue sä bea apii Deprui-derea copulor ca bauturile alcoohce, dela ce varsta si in ce mod capiltä aceasta de-prindere. Caractenzarea satului din acest punct de vedere.

Imbrliclimintea: a) Daca existä un costum in total sau in parte al copnlorla baieti si fete, deosebit de al parintilor; b) Utilul i frumosul (podoala) in imbra.-cammtea copnlor i tmenlor, cum se deprinde acest lucru? c) Existä obicemn caprime la schimbarea portulm la anumite varste (balea si fete) si daca au vreun rosbeducativ; d) Daca este vreo credinta sau poveste ce ar circula despre aceasta.

4 Locuinta: a) Cate camere de locuit sunt in toata comuna si la ce numárde persoane, b) Locumta ca loe de intilnue a famihei, insemnatatea fiecärei camerqpentru adulti i copu, c) Parten ce o iaa copm la curltenia locuinteifete), sfatunle ce le primesc in aceastä privinta dela parinti.

6. Curitenia corporall: a) Cum deprmd parintli pe copu ca curäterna corporalitp in imbilicammte? Ce cred pimpi despre aceasta? Daca., si cum se spala? Daca, sicum fac bala? b) Obiceiun credinte despre imbaiatul copnlor, dupl varsta, c)Alte observatu.

6. Boli: a) Bohle de care sufer de regulä copni din satul respectiv, din sta-tistici si din spasele parnitilor. Cum le pnvesc acestia §1 leacunle;' b) Sfa-tunle ce le dau panntu copulor pentru pazirea i vmdecarea de boale §1 accidente;c) Atitudinea locuitorilor fatä de medici si fati de medicina empiricl i influenta ceo au asupra copulor, d) Daca se observa la copii i tmeret alta atitudme si carear fi cauza?

!k24

Sinitatea vi vieata sociali: a) Observata asupra modultui cum se trliesteIn famihe. gradul de promiscultate, hbertatea in hmbaj, etc ; b) Precocitatea sexualä,determinata de vieata din famihe sau intre copa si intre tmen; c) La ce vfirsta incepcopiii a pricepe chestmnile sexuale, atitudinea pant:4110r, sfatunle ce eventual le dau(cine? tatil san mama?) si pe ce altä cale se iratiaza, d) Ce stilt, cum si de unde,decpre sanatatea sexuala i boh sexuale; e) Initierea la vieata sexuala (daca. sunt anu-mite practim sau obweiuri, ce se fac ca oarecare regulantate sau dupii reguli presence)

Concluzii. Dad' in privinta stinätata (felul de a o concepe) exista deo-sebire intre copii, tineri i bateam, care' cauze se datoreste, b) Folklor privind sang-tatea copulor.

b) Educatia gospockireascei.

Scurte date statistice: a) Ocupatille locuitorilor Cat' agriculton, cat' me-seriasi (ce mesera), cat' comermanti, functionan, liben profesionisti. Se numarä doargospodanile

Ce trebue si Invete copilul i tiara] vi la ce virsti: a) Dad'. in conceptiasatului exista. subimpärtin ale col:alb:rim i adolescentet care e critenul impartau, psi-biologic sau educativ7 Aceastä impartae va privi deosebit pe fete si pe baieta,dad. e cazul, b) Ce trebue sä invete copm, bat* si fete, in fiecare epocl? Se vaseats aceasta pentru fiecare mesene sau ocupatm sateascii- c) Obicemn i credinte in le-gaturä en fiecare etapa. i mai ales cii trecerea dela o etapl la altal (piintul vitelor,präsit, arat, etc.). Dad. trecerea se face cu oarecare ceremonial se va lescrie saylua o convoibire despre el. Folklor in legaturi ca aceeasi chestiune. Intru cat ea:A-tom e in legaturli cu ispeavitul invätatultu, d) Un capttol special va ocupa am uce-racia in sat, la mestesugarn existen': conditii de primire, obligattile parint.ilor, aleeopnlor, ale mesterului, ana de ucemme si importanta fieclinua, termmarea invätäturn,obicemn, credinte etc.

Cine invati pe copii: a) Rolul tataltu in educatia gospodareascI a copitlor(pentru bäaeti si fete); b) Rolul mamel; e) Rolul celorlalti frati çi suron; d) Rolulbummlor. Calitättle ce se cer dupa conceptia poporulm, fleck= dintre 'west's.

Metoda de invitare: a) Cum se invatà de copil fiecare ocupatie a parin-tilor? Pe cat cu putintli se va descne o ,sedu3ta, dar fara a o provoca Vor fi chestio-nati ant panntu cat i copm, b) Credal/4e panntilor despre talentul sau aphcatalocopulor la invätarea meseralor. Cum folosesc ei acest lucru?; c) Folklor (pro-verbe, strigaturi, povesti etc ).

5 Jocul ca milloc indirect de educatie gospodireasci: a) Se vor culege toatejocunle copalor ce au legatura ea ocupatia panntilor Acestea vor fi descnse ama-nuntit, cu desenarea jucanilor de care se servesc (cumparate sau confectionate de el),b) Intru cat parinta influenteaza asupra acestor jocun; c) Impärtirea acestor pent.'pe anotimpuii i sexe, d) Cantecele, jocunle de cuvinte, etc ce se spun ca aceastämane, e) Fotografa de grupun sau copa izolai, jucandu-se.

6. Influente culte: a) Influents scolu ce anume invatit si mai ales cepretuesc sitena din invatätura gospodäreasca a scold. Ce ar don, b) Influents. altor

425

institatii camere agricole i profesionale, a fermei sao lotulni administrativ (dacaexista), a publicatuloi (care?), a locuitorilor fruntasi, etc., e) Ce progres se liare-gistreaza in 30 de am, in felul cum se gospodareste, in introducerea de masim etc.(pentru fiecare ramura de activitate tarineasca), d) Daca exista o concurenta si odeosebire in felul pregatarn gospodaresti intre varste.

c) Educatia ceteiteneascii

Date statistice: a) Istoricul scoalei; b) Recensamánt, inscriere, frecventa,promovare, retrasi, repetenta, pe 30 am; c) coaIa, localul, arluva, mobilier, biblio-teca, material didaciic, altä avere, d) Corpul didactic; e) Comitetul rolar; f) Anal-fabetu din comuna pe varste: 16-20 am, 20-30, 30-40, peste 40 de am, atatudineaacestora fata de scoalä, g) idem stiutori de carte pe categorn, aratând ce studn au,atitudmea intelectuahlor plecati din sat sau a celor din sat, fata de satul lor, h)Societäti culturale in comuna, radio, cinema etc

Educatia cetateneasca directl: a) Ce cred pärintu ea trebue si invetecu prime la conducerea comunei si a tara, b) Influenta marelor i intrumrilor asu-pra difelitelor varste. Ce cred despre ele? Ce mare sunt in comuna? Ce grapar' poli-tice loeale9

Educatia cetäteneasci indirectà: jocul, a) Joctin de copa ca conducatoricondusi Intru cat au legatura cu obiceml pamantului sau cu conducereab) Folklor cantece, jocuri de cuvinte, expresn, cte.. ce se spune in legaturaaceste jocuri, c) Tinern i batranu din punct de vedere cetatenesc

d) Educatia moral-religioasci

1. Scurte date statistice: a) Numartil credinciosilor pe confesiuni religioase, b)Numarul bisericilor si preotilor; pregatirea lor; e) Numarul concubmainlor si casa-tornlor legitime, copia legitimi i nelegitimi (din d) Numarul crimelor, de-lictelor i proceselor civile in ultimn 10 ani

2 Educatia religioasa: a) Educatia religioasä in familie. rolul inamei si altatalui. Ce invata copilul dela ei despre Dumnezeu, lame, biserica, etc , b) Sarbatorilerehgioase Imite de popor. Obicemri §i credinte relatas, la ele, Cu speciala primeasupra celor in care copia si tmeretul au vreun rol Acestea se vor descrie n ama-nuntime Se vor trece si. sarbatorile ce nu-s recomandate de biserica, e) Societatireligioase in comuna Cele in care tmeretul are un rol special, vor fi notate mai pelarg Nmnele i pregatarea conducatorilor.

3. Educatia momia In atara de biserici: a) Convorbm cu s'Ateni si satencede diferite varste despre bine si rail i despre moralitatea copulor i tmerilor, b)Folklor (proverbe, povesti, etc.), in aceeasi privinta, c) Ce cred himen si pärintitcä trebue sä invete si cum, pe copia lor ca morahtate, d) Disciplina pedepserecompense, e) Spiritul de emancipare; f) Sometati ca scopuri morale (antialcoolice),numarul membrilor, modul de activare, in special In tmeret i mfluenta ce o auasupra acestum Dac..1 nu e o dorinta de a nu pedepsi la pan* i otusi sunt con-stransi de obicemri s'o faca.

426

e) Educcqia esteticd

Cateva date statistice: a) Societali corale, societata de mima instrumentala,tarafuri de Mutan, orchestre, cantar* izolati din diferite instrumente (Nr ), ca:vioara, clarinet, cimpom, frunza etc ; b) Numarul instrurnentelor, N'ion, basan,mandohne, flaute, fluiere, tobe, clarinete, instrumente a-c alam6., c) Povestatori siversificatori. Scurta biografie gi model de productae

Educatia l'iterara: (literatura populara) a) Gustul tmerilor si copulorpentru poezu ga povestiri Cum si de cine e cultivat, b) Influenta literaturu culte.

Educatia muzicala: a) Locul copulor si tinerilor in societatile muzicale, b)Cum inyata copm, tinern si fetele sa. cante.

Artele decorative: a) Cum se invata impodobitul caselor (in interior), b)Sculptura in lemn; c) Arta casnici (la fete) In ce priveste gustul alesatunlor etc.

6 Educatia estetica generalli: a) Ce crede säteanul despre frumos, raporturilelui cu adevarul, binele si utilul (convorbiri); b) Ce crede despre talent si mostenirealm, c) Cum inteleg parintu si cultive gustul estetac al copulor

II. Institutii ale pedagogiei populare

a) Familia

1. Date statistice: a) Numarul familulor cu ambu soti (pe nationalitati), va-duvi, vacluye, concubini, celibatari, b) Familii cu 1, 2, 3, 4, 5 gi peste 5 coima, e)Numarul gospodarulor dupa. profesiune

2 Atmosfera educativa a familiei: a) Atituchnea parintilor fatä de copu Cumpriveste fatal si cwn mama nasterea unui copil (baaat sau fata?). Cum igi manifestasentunentele fata de I, II, III, IV, V, etc copil si pe varste? Intru cat ayereasau datorm moral-rehgioasa influenteaza aceasta mime, b) Atitudinea copulor fata depara* pe varste si sexe, pe stare soma si avere.

3. Actiunea educativa: a) Actmnea educativa a bunicilor, a tatei, a mainel,a fratalor si surorilor. b) Actmnea educativa a staru sociale a famihei, a aseni siprofesiei.

Nota. Dupa planul de mai sus, se N or loa si studia aminuntit cateva familu,tmandu-se seama si de planul dela capitolul: Aspectele pedagogiei populare".

b) Claca

1. Atmosfera educativa a clacii: a) Ce clac' se obignuesc in sat. Descrierea fie-&árela, insistandu-se asupra locului ce-1 au copm si tmeru la daca, b) Latura eecf-nomma si latura cultural-estetwa a clach; e) Folklor (povesti, proverbe, din-tece etc.), In legatura ea daca, mai ales cel ce se refera la rolul copulor si tinerilon.

427

2. Actiunea educativa a clacii: a) Rolul batramlor i batritnelor la chica; b)Rolul celor mai mari fati de cei mai mici dintre tineri i copii; c) Daca nparintucopui pretuesc daca çi pentru latera ei educativa; d) Folklor pedagogic dela cisca.

e) Hora

L Atmosfera educativa a horei: a) Organizares horei- eme ia parte, ce rolau chferite virste aci, daca sunt conducritori, b) Desfasurarea unei zile de hora:evenimentele mai importante, dansurile obisnuite etc.; e) Folklor in legatura cu.

hora (strigattui satirice)

2. Actiunea educativa a horei: a) Robil bätrimilor si al tmerdor mai in varstäla hora, b) Educatia falca, esteticii, de apropiere a sexelor. Intru cat acest lucrese face intentionat? e) Folklor cu laturI educativa.

Cetele de copii pi tineri

1. Atmosfera educativa a cetelor de copii §i tineri: a) Cetele de hiera (päzitvitele etc ) ale copulor çi tmerilor. Organizares si disciplina lor (conclitu sau criteriide asociere obbgatii, pedepse etc ); b) Daca se obisnuesc anumite formaba* laconstituirea lor, sau çi in =Tul functionarii, acestea se deserto amamanta cu forme-lele de legamrint etc , ce se obisnuesc; c) Cetele de joc ale copulor çi tinerilor. Sedeserto deosebit cetele temporare (eclupele) constituite in momentul jocului, ce disci-plina lor, cu mstrumentele de joc (desenate sau fotografmte), deosebit se clescriu cetelepermanente de fete si bibeti cu mdicatule urmatoare: ce prilejueste constituirea lor,vrirsta, ruderna, vecinatatea etc, timpul crind se aduna (zilele çi orele), disciplinagrupului (ierarhie, recompense, pedepse) Folklor san formule de legamrint.

2 Actiunea educativa a cetelor: a) Rolul celor mai in «irse& sau mai price-puti in jocuri sau in genere in cete; b) Daca exista o crit de slabri intentie deautoeducatie dm partea copulor çi tinerilor, sau de influenta din partea parintilor.

Alte institutii de educatie

Dupa localitati, daca se mal gasesc çi alte unitati sociale ca latura educativa(ateberul, strina), se vor studia dupa normele de mai sus Se va da o deosebita un-portanta stfuni

B. PEDAGOGIA CULTA A SATULUI

A.ctiune,a educativc1 exercitatd prin pcoalei

I. Conditiile actiunii educative

a) *ezare. Local. Material didactic

I. Harta satului, en aratarea locului scoalei, al bisericu, al primarim si altorinstitutu mai insemnate. Explicatu suplimentase çi ajutatoare

428

2. Planui lcolii, cu dependmtele, curtea i gradma rolara. Se va face gi unplan geneial i cate unul pentru fieeare din acestea a) coala cu clasele ei; b)Dependmtele, c) Grildine scoLgra.; d) Lotul 'polar. Se dan exphcatu suphmentare tp

ajutatoare pentru fiecare- Pentru cladire se area dacä e propne, inchinata san datain folosintii, agezarea cladiru, dimensiumle, volumul fiecarei clase, matenalul de con-structae, modul cum e intretinuta gi se face o descriere a roln pentru a se arlitaaspectul general si a se arias impresia ce o lash* i ca estetaci i ca sohditate

Pentru dependinte se area, in general cesa ce s'a aratat pentru localulpropriu zis de gcoala; se meta pentru ce stint destmate i dacii ele corespund desti-

Se descne curtea scolara gi se aratä ce suprafata' are si cum e imprei-muita, precum gi daca indeplinegte cerintele main loe de recreatae si de sport, d) Grii-dins rolara, i se area provenient,a, suprafata, felul pamantului, cine i cum 11

eultiva, ca ce a fost cultivat, de cine si cum in ultunu 10 am; e) Cu lottil rolarse procedeaza la fel Corespund san nu gradina i lotul scolar scopului educativ pentrucare au fost create? Ce propune corpul didactic? Ce propune satul?

3 Material didactic: a) Inventar complet al matenalului didactic pe care-1posedil scoala, provementa lui, starea in care se anti., gradul in care esteIntru cat elevn contnbue la confectionarea matenalulm didactic ca piese lucrate deei, b) Muzeul gaoler, unde e instalet, inventarul obiectelor, clasificarea lor, prove,nienta, bine-1 conduce, intru cat elevu contnbue la alcatuirea c) Biblioteca gcolarkmventarul cartilor, cum se distnbue cartile, mica dare de seama, cel putin pentruan; c) Propuneri ale corpulai didactic gi ale satului.

b) Comitetul colar

Scurt istoric al comitetului volar. Istoncul mai pe larg se face la 'stonegcolii.

Alcituirea comitetului actual (countetul de conducere), in ce eonditiis'a ales, trecerea lui in sat, membrii proemmenta.

3 Bugetul. Bugetele pe mai multi am gi cel din ultimul an La acesta dinarma se vor da detalu asupra felului cum a fost intocmit gi cum a fast executat Se

va aleatui curba venitunlor i cheltuiehlor pa 10 ani- curba generala i eurba pentrufiecare capitol.

4 Cum lucreazli comitetul volar, in aducerea la indeplinire a misiumi sale dea intretme swab. Extrase caracteristice din procesele-verbale ale gedintelor Rapor-turile cu autontätile supenoare: comitet rolar pidetean, revizorat, Casa 5coalelor,Minister.

Cum activeaza comitetul pentru asigurarea frecventei Extrase din procesele-verbale ce se ocupli cu aceasta.

5. Activitatea cultural a comitetului. Extrase din procese-verbale.

c) Eleral

1 Recensfimantul, inscrigi, retrap, morti, freeventa, promovati i repetentipe grupe de cate 10 am, cat mai amanimtat. Se va face daca e posibil pe 30de ani Se noteaza separat elevu proven* din alte comune.

429

Fiaele individuale ale elevilor sau se fac mäsuratori psibologice cu testesimple. Se alcatuese profiltin psibologice, curbe psihologice etc. Toate acestea sefac pentru a aräta materialul aman cu care se lucreaza.

Frecventa elevilor In raport cu anotimpul, averea pirintilor, numfirul co-piilor ce au ai Cu depArtarea de acoalà: Se face tablou de tota elevii ca iubrici pentru.a) Numärul absentelor in fiecare luna gi totalizad trimestriale, b) Numärul copulor'pe várste, necasatoriti, sub 7 am, urmeaz la coalii, peste vársta gcolarh, c) Avereaparintilor impartiti in bogata, nujlocu, säraci i foarte saraci, gasindu-se un enteritacare sä corespunda locultu, d) Depärtarea ZIe coala dela 0-500 m ; 500-1000;1000-2000 m : peste 2000 m In dreptul fiecartua se va nota la departare in daca indrum elevul are vreun obstacol care ingreuneazá, venitul la §coalä (trecerea peste oara ca punte ingusta sau pian vad, pgcluie, camp, räpi, gama etc)

Se vor alcatm grafice i curbe de frecventá pentru fiecare din aceste chestium,precum gt o hart5. cu zone de frecventa, pentru departare. Se arata mijloacelebtuntate peutrn a obtine o bung. frecventa Anchete printre invátaton, s'itera, elevi,asupra cauzelor ce impiedeca o bung frecventä.

Asistenta elevilor: a) Asistenta medicará, asa cum se d'A de catre párinti,ama, lar la gcoalit de eätre invátaton i medim Daca existä farmacie rolará, cumeste inzestratä gi cum functioneaza Daca, se d5. elevilor o educatae In acest sensDaca se adunä plante medicinale etc , b) Ajutoare ce se dau elevilor, de cine gi cum,(carti, haine, alimente, bani).

d) Corpul didactic

Numele, pronumele, vársta, starea cría, studule i graclul fiecärui invä-tattor O rubrica va mata gi ce alta ocupatie mai are in afara de gcoalä, cale ore11 ocupa apioximativ gi daca h aduce vreun venit O altá rubrica va arate ce dem-mtáti a mai ocupat in invätämânt sau in Mara de invátamánt

2 Biografii ai anchete discrete de felul cum sunt vázuti invätátoni in sat saude catre elevi Se va aráta aci i situatia lor matenalá, lucran, precian i faptemai importante de lauda' sau dimpotriva, din vies.ta lor. Acestea din tima in cea maistricta discretie Extrase din procesele-verbale de inspectu asupra cahficarn lar

e) Satul f i f coala

1 Autorititile comunale fat3 de acoali: Ce atitudine au avut primaniconusule comunale in ultimu 10 am fatá de §coara Atatudinea preotulua qa a altorautontäti existente in sat

2. Institutiile economice ai culturale fatA de acoall: Cooperativa, bancapopulara sau once a1t4 institutie economicä. din sat, In ce raportun sta cu gcoala.Biserica din sat, caminul cultural, societrttale muzicale, teatrale, sportive etc. f,=i scoala.

3 Vieata de familie din sat al Atitudinea pgrintilor bogati,saraci i foarte saraci fatá de scoall Ajutorul material ce-1 dau. Atitudinea propne-tarului mare (daca este), a comerciantilor, a mesenagilor i aramlor (la fiecare dupit

430

avere) Ce cred despre invätätura de carte a bitetilor gi a fetelor? Pentru ce dancopin la gcoala. Se poate face gi o ancheta pe un numar mai mare de satem,pe foi volante ca urmatoarele date nwnele locuitorului, vdrsta, starea civilá, numärulcopnlor (bhiett, fete), starea materiall i rdspans la intrebanle de ce-ti dai baietila gcoala? De ce-ti dai fetele?

.Atmosfera generala de familie din sat gi gcoala Intru eta familia contnbueea sa completeze sau sä adauge ceva la instructia i educata elevilor, urmäritäprin gcoalä.

f) lstoricul fcoalei

1 Daca satul i coala au monografii. Aprecien asupra lor Arluva gcoln.2 Cum s'a infuntat gcoala? Unde gi cum a functonat? Cu ce mobilier

material didactic? Dad a avut lot gt. grading gcolarä i cum le-a folosit?3 Institutule care au sprijimt gcoala dela infiintarea ei (comitete rolare,

eforn etc ) Ceva din 'stoma lor. companerea, fondunle matenale, conducerea, faptemai importante rolare i culturale

4. Recensamfint, inscriele, frecventd, promovare, pe edt mai mulla am inurma Elevi ajungi man personahtat biografia lor. Cum onenteaza gcoala pe devil'ei unde se duc cei mai multa copu care pal asesc satul

6 Corpul didactic al gcoln, dela infuntarea ei phat azi, biografule fogtlorinvataton, desvoltându-se mai mult cele ale desdhlor care au jucat un rol maiimportant

6. Cum a pnvit satul in trecut roala (dupä marturn verbale gi documente)Cu ce a contribuit gcoala sau dad se observä vreo influenta a ei asupra satultu?Opere infaptuite societati culturale, muzicale, sportive, monumente etc

II. Manifestirile i rezultatele

a) In domeniul economic

1. GrAdina si lotul scolar: Dad au avut gi au vreo influenta asupra satultu?Cum se manifest& ea. Ce altá activitate depune gcoala i corpul didactic in acestconferinte, demonstratuni etc Cele care se pot inregistra vor fi inregistrate ca dateprecise (subiect, loe gi trap).

2 Casa de economie: Istoncul i darea de seaml amanuntita asupra f unc-

(membrn, capitalul fiecartna, capitalul general, etc ).

3 Cooperativa scolará: Istoncul i felul ei Dare de seamä asupra Qituateiactuale numärul membnlor, comitetul de conducere, bilant i balantä de verificare,raportul censorilor, opere infaptuite, dad e federalizatä sau recunoagte o autontatecooperatista supermara, procese-verbale de constituire, de §edinte i inspecti etcUn memonu cu date tp impresu flea de invItätorul care o conduce. Pot fi i maimulte Influenta educativä a cooperative' rolare.

4 Cantina scolarit: Cine gi cum a infuntat-o. Conducerea. Situata ei actuala. Ro-lul ce 1-a peat vi-1 pad pentru folosul ?coin.

5 Cooperativele sau bAncile populare din sat: Rolul pe care 1-a avut gcoalainvätatorii ei asupra Infuntäril i functonärn lor.

431

6. Alte institutii san manifestän economice din sat la infuntarea i functionareacarom au contribuit Foals i dascaln el.

b) Manifestdri gi octivitate culturall

1 Promovarea elevilor la invataturli- gradma de copn, scoala primara ele-mentara, cursul superior. Statistici i grafice aratand cum s'a realizat aceasta pemai multi am si amanuntat pe ultimul an.

InvAtiimantul practic: Cum se da si ce rezultate a dat. In afara de grädina.lotul §colar se va stadia i ateherul.

Educatia artisticA. Sport, munci (dacá e un cor, pe cite voci, repertorio),cum s'a produs §coala in aceste domenn pink' scum. Colaborän co societäti culturale.

4 Biblioteca scolarilor, daca este deosebita de a scolu, cum e alatuitacum e condusä.

6. Rezultatele scolii, dupa märtuna invatatonlor, a preotultu, autonatilor co-munale si a locuitonlor. Ce proponen fac aeestia Rezultatele scoln dupä aprecierile.autoriatilco scolare (extrase din procese-verbale alte acte oficiale), analfebetismul-statistic

6. Institutii culturale in sat, la care colaboreaz5. scoala. Rolul ei in infun-tarea j functionarea acestora.

e) Conducerea Fcolii

1 Cum 1i ezercitt directorul atributiile sale reglementare, ca cat soecescare e autoritatea de care se bucura fata elevilor i corpului didactic? Ce aiutoaremai are el? Cam sane localul, biblioteca, arhiva, gradina i lotul scolar.

2 Atributiile celorlalti colegi: atributnle legale si cele prin delcgatie Cum sile indeplinesc

3 Daca exista conducere autonomA a scoln Cum a luat fiinta compozitia conn-tetului de conducere cura functioneaza Rehultatele Daca nu exist-9, care e contributaaelevilor la mentmerea ordmei. Martunsin ale elevilor actuali i amintin ale fostilorelevi asupra felului cum se mentmea disciplina in scoala si a participarn lor la aceasta.

d) Regimul recompenselor çi pedepselor

1 Cum se aplica legua in privinta recompenselor? Cum se prem.aza elevn?Ce se are mai mult in vedere la premiere munca la invatátura, intehgenta, bunaportare sau alte consideratii.

Se note_aza convorbiri ca devil actuali sau fosta elevi in acest sens In ceconstan premnle? Ce alte recompense se mai dan i pentru ce fapte? Influents recom-penselor asupra bunului mers al scoln.

432

2 Pedepse: Cum se aplicä pedepsele legale? Ce pedepse se aplica (enumeraresdescnerea lor dup5. märturule elevilor i fostilor Influenta pedepselor asupra

bunului mers al scoln, a frecventei si a &agoste' de invatatura.

III Alte institutii educative (dupa. I. Zamfirescu)

a) Biserica

Asezarea in sat, istoncul ei, descnerea, inventarierea obiectelor de pretinteresante, vernturi, avere. inzestrare

Stati?tica pe cat posibil a felubu cum este frecventata.Peisonalitatea celor care oficiaza in cuprinsul

4 Istoncul faptelor in care 'menea a luat atitudme pentru vreuna din pro-blemele satului.

5 Descnerea aspectelor, a atmosferei, a atitudunlor, in timpul cerernonieireligioase.

6 Personalul auxiliar al preotului, proveniente lui, studn, atitudiniAnchete discrete printre Aten', Cu pnvite la prestante si puterea lae

influenta in mentalitati si in problemele satalui, a bisericn.Raportunle bisericii co difentele institutiuni de Stat, locale si din afaraActivitatea ei In afani de cultul &Tm, cum este organizata, din ce motive

a rasant, Cu ce mijloace este realizataAtitudinea ei fata de celelalte confesium din sat, bineinteles daca este cazul

b) Biblioteci

Biblioteca scoalei, inventarul ei, proveniente cartilor, felul cum este admi-nistrata, bugetul, organizarea, felul cum functioneeza.

Cärtile bisericii, inventarul lor, intrebuinterea, date speciale asupra car-tilor vechi.

3 Statistica centonlor pe subiectul cartilor, profesiuni, 'anta, sex, ano-timp etc.

4 Anchete printre diferiti reprezentativi ai satelor, cu privire la opima si

sentimentele lor asupra cartilor.Biblioteci particulare, inventarien, sumare si provenienteCarti care se cumparts in sat de catre cine, in ce proportie.

e) Cercuri culturale, case de sfat, case de cetire etc.

Infuntarea lor. Factorn care le-au determmat, organizares, functionarea,statutele, factorn conducaton, relatu cm institutu din glera..

lmpresia pe care o produc in sat. Gredal de interes pe care-1 determina,gradul de participare al satului, o statistica a participarilor, pe categorn socialedupa viirsta.

Mijloacele co care se intretin aceste mstitutii.Anchete printre reprezentatavn satului.

433

d) Presa

1 Ziarele i revistele care vin in sat, felul cum se distribue, cum s'a ajunsla ele, in ce m'asura reprezinta o hatiativa a satemlor sau a unor factori din afara

2 Statistica lor pe viirsta si pe categora sociale3 Anchete ca privire la felul cum sunt catite, ce se ceteste din ele, ordinen

preferintei i clan sunt apreciate.4. Gradul in care ele pot forma convingen, anchete in acest sena

e) Poeta

I Statistica pe unitäti de timp a scrisorilor, a telegramolor, a mandatelor,coletelor ce vin in sat, de asemem a convorbirilor telefonice

2. In masura posibilulta, aratarea celor care primesc mai multe scrisori, delacine si cu ce continut

f) Armata

1 Motive culturale, imbräcaminte, vocabular, mama, literatura ele, carese ivesc prin intermediul celor liberati din armata.

2. Anchete printre cei hberati din armatii, in ce priveste opinale i credintelepe care aceasta institutie le-ar fi putut sclumba

g) Calcitorii

1 Statistica celor care calatoresc, motivul, mijloacele2 Anchete privitoare la impresale pe care acestea le pot rasa

Stanciu Sitúan

j. PLAN PENTRU CERCETAREA RELATIILOR SOCIALE

a. Relatii dintre soti:

Motivele care determina' casa:tolla (vointa proprie a individului, impuncre dinparten parintilor, a neamurilor, a ()panel publice, interes, dragoste).

Exista vreo deosebire intre relatale dintre soti dupa cum easätona lor s'abazat pe dragoste san pe alteres, pe voluta proprie sau voluta altora?

Care anume sunt relatule dintre sota? Relata de egalitate sau de dominare?Intensitatea lor. Cum se manifesta? (in atitudinea lumia fatä de celälalt, in inda-toral, la munca, hranä, odihnä etc )

Evolutia acestor relata La inceputul casittormi, dupa aparitm copulor ateNeintelegerile (liare soti Motivele neintelegera boh, nepotrivire de

caractei, amestecul famihei, al satalm, copa chnteo clsatorie anterioara etc )

434

1) Intocnut i ublIzat in 1938, la Drigua, &Ti ultimato% d.to, M'ion Heraeni.

Relatii dintre OHO I copii:Dolinta parintilor de a avea copu. Cfiti? Motivele. In ce masura s'a indeplinit

aceastO dorintii?Preferinte pentru sexul copiluku Motivele.Vfirsta pärintilor in momentul pastern copalor.Atitudinea pärintilor fa ta de copa- bamt, fatä Relatale tatAlui cu fetele

cele ca bgieta. Relatale mamei en fetele gi cele ea baietaEvolutia acestor relata (cOnd copm sunt rule; cand stint adolescent; cfind

devm maturi)Atitudinett copalor fatä, de parinti: ale blietilor fata de tatä, fatO de mama,

ale fetelor fati de tata i fatl de mamaAportul copalor in vieata gospodäriei gi a farathei.Prefermta pOrattilor fata de unul din copa i preferinta fata de unul din

pOrinti. Cum se manifesta?Relatale dintre pOrinti i copm casatoriti In ce constan? Variatia lor dupà

sex, virstri, preferintl, gmere, noel, miser; localitatea in care sunt casätoriti etcNeintelegerile dintre pOrmti i copa (diferentii de vfirstO, de mentalitate,

motive economice).Analiza situatnlor speciale. copa vitregi, copii infiati, copa casätoriti in

casä etc.

Relatii dintre copii:BunA intelegere i conflicte, in functie de sex, diferentii de vársti etc. In-

fluenta fratilor unul asupra celtulalt, prietenale dintre ei, dommarea celar maimari asupra celor mai mici, a baietilor asupra fetelor etc.

Relata &titre frati dupa casOtoria mime san a tuturora Vizite, ajutor, im-piumuturi, corespondenta, certur; izolare completa etc.

Relatii dintre bunici i nepoti:Relatale dmtre Lamm i nepoti dupa cum loctuesc sau nu laolala Cum se

manifestO aceste relata? Care este intensitatea lor?

Relatii dintre neamuri:Stabihrea rudenim- rudeme spirituala gi rudeme de sange Se vor

spite de neam. Se va culege nomenclatura.Relata dintre sou; gmere L noel, dupa cum locuesc in aceeasi gospodarie

sau in gospodiira diferiteRelata (hare cuscri i rudele prin aliant6Relatale duitre neamurde mai indepartate.

II. RELATII DINTRE S1APANI 1 SERVITOR'

Se va face o statisticä a tuturor servitorilor si a celorlalte categora de mun-citori in gospodärie.

Se va stabdi care e situatia lor famihalA, cauzele care i-au detertumat sti mitrela stApfin, ca ce au fost angajati, conditale de angajament, la ce aunt intrebuintatt?

Tratamentul servitorilor: mancA, branO, imbraciminte, odihnä etc. Mänanc5.

ca Unde dorm? Cat lucreaza?Re'eta sociale. BunA intelegere, conflicte, dispret., batai etc.

435

III. RELATII DlNTRE VECINI

Pe cine consideri informatorul ca vecin?Variatia relatnlor dintre vecim dupa gradul de rudeme, diferente de avere,

diferenta de origine etnia, diferenta de ocupatie etc.In ce constan relatnle dintre vecina Ajutor reciproc (cu ce prilejuri, cu ce

anume). Vizite, taifas. Certuri (catite). Lips5. de relata'.

IV. RELATII SIMPATICE

Relatii dintre fete:Relatule dintre fete din momentul in care terminä scoala i inträ in horà

pfini se mana.Prietemile. Se vor studia cateva cttzuri precise. Cum se manifestä. aceastä,

prieteme?Conflicto. De asemenea se vor studia c'iteva cazan i precise. Prima acestor

certuri. Cum se manifestit dusmgma?Cum trebue s fie purtarea unei fete dupit opima pub1ic5. a satului?

Relatii dintre flAcAi:Se vor urmäri aceleasi probleme ca la relatiile dintre fete

e Relatii dintre fete ai flAcAi:

Cind incep relatule dmtre fete si fIticli? In ce constan?Locurile de intalnire (horg, sezAtoare, adunan specmle etc.).Relatule dmtre fete si flick dupa diferitele imprejurari.Conflicto intre fete tu

In ce miisurä sunt influentate relatnle dmtre fllicAi si fete de frumusete,starea socialä i economicä a pgrintilor, caitier etc.

d. Alte relatii:Se vor urmrtri ca In camufle de mai sus: relatnle dintre femeile ingritate, re-

latnle dintre °amena insurati, relatnle dintre fläcäj i femeile mAritate, relatnledintre fete si oamemi insurati, relataile dintre corni.

V. RELATII DINTRE CLASELE DE VARSTA

Exista o constuntg a celor de aceeasi várstä? Cum se manifestä?Relatu dmtre tina' i bItrfini (dupá sex, prileturi, grad de rudeme, situatie

socialit etc ), dmtre copii i matan, dintre maturi i liarán' etc.Existit in sat stratificItri sociale pe varste (generatii)? Conflicte intre generatii.

VI. CERCURI DE RELATII

Se vor cerceta alci prietemile, vizitele, adunArile in fata portilor, grupurilede taifas pe strAzi etc.

In ce constan si cum se manifestil toate acestea?Dm eme se compun i factom care le influenteadt.

436

VII. RELATII DINTRE CATEGORIILE SOCIALE

Relatnle dmtre descendentii fostilor cracasi i mosnem etcRelatiile dintre säteni i autoritAtile comunale (primar, notar, jandarm, agentpädurar etc.).Relatnle &litre täram i mtelectuah (preot, invätätor, elevi de liceo, studen0).Relatnle dintre tärani i mestesugari sau negustori.Relatille chntre bogati saraciRelatnle dintre siitemi de bastini i veneticti.

VIII RELATII DINTRE MEMBRII DIFERITELOR UNITATI SOCIALE

Reign chntre locuitorn diferitelor cartiere (suseni, joseni), sträzi, vecinitäti.Relatule dintre pärtasii diferitelor confesium sau secte religioase.Relatnle dmtre membrn diferitelor toviträsii economice, societitti culturale etc.

IX. RELATII CU SATELE INVECINATE

Se vor urmäri anitimu4it raporturile cu fiecare din satele invecinate In ceconstan? Criror factori se datoresc?

Eliza Retezeanut

437

i X. ATLASUL SOCIO LOGIC

PLAN PENTRU ATLASUL SOCIOLOGIC AL ROMÄNIEI ')

Atlasul sociologic al Romaniei sta, ca o incununare, la capatulcercetarilor monografice extinse la intreaga Tara. El este menit sadea in icoane sintetice a caror apropiere formeaza punctul deplecare pentru concluziuni de o valoare si .mai generala aceatiinta a Natiunii spre care nazuim.

Pentru vieata soeiala, Atlasul, in'temeiul sau logic, pleaca de-la localizarea sistematica' a faptelor considerate in mari serii exten-sive. Aspectele urrnarite a,ci stint: determinarea ariilor, centrul si zo-nele do difuziune ale formelor de vieata socialä, corelatiile (paralelis-mele") dintre diferitele fenomene social° sau dintre a,cestea si cadrelblor de viata. Ceca ce caracterizeaza conceptia sociologica a unui Atlas(este integralitateo cercetarii.

Ni s'au dat pana, acum Atlase sau Harti pentru serii izolate defapte, in special pentru fapte linguistice (Gzlliéron fi Edmond, Bar-toldi etc.), apoi In etnografie, in determinarea cercurilor de civilizatie(Frobenius, Ankermann, Grcibner, Foy) i, de curand, inteo conceptiemai cuprinzatoare, in studiul vietii populare europene Volkskundesi Volktumskunde (Pessler, W. Atogk, J. Meier, Fr. Boehm etc.).Nu avern insa, niciun Atlas total al vietii sociale. Un asemenea Atlaseste chemat 864 dea e,ercetarea sociologica, indrumata, pe aceste calEl cado, cu totul firesc, in sarcina unui sistem de sociologie ca celmonografie al coalei din Bucuresti care imbratiseaza realitatea so-ciala sub toate aspectele sale. Un asemenea Atlas va avea sá sesprijine Ind., pe anumite concepto de ajutor si pe anumite metode de;prelucrare.

Tintind sa, redea o icoana, spatiala a vietii sociale totale roma-nesti, Atlasul sociologic va cauta sa infatiseze, in principial; nu serii

1) Problema Al&tau! Sociologic a fost pusi in studm de &cool cerceidrilor sociologiee in 1938 dupi unprogram mas vechm al D-lut Prof. D. Gusii. Kai aeum nu s'a fmat dead Plonal Telmma de lueru e in&scuba Sociiilor.

438

izolate do fapte (tendinta folclorica) ci, pe cat esté posibil, ansamblurisau fapte centrale. Aceasta o va putea face, fie grupand in ma-nunchiuri harti analitice in care sa fie urmarite paralel ele-mentele componente ale aceluiasi complex, fie urmarind raporturi defapte caro sunt semnificative pentru acel complex. (Bunäoara, inceremoniilo agrare ale secerisului: forma obiectului ritual in raportcu purtatorul lui feciorul buzdugan, fata cununa ; un alt exem-plu ar putea fi dat, pentru acelasi complex, in urmarirea sistemului demunca, (secere, coas5,) in raport cu cadrul social al ceremoniei).

Printr'o tohnica asernanateare Atlasul sociologic va cauta sä,

infhtiseze corelatule, de pildä, corelatia dintie rasa, inteligenta siproductia economica sau corelatia dintre mediul geografic sizatie, dintre gradul de instructie i vieata religioasa etc. Atlasul devineIn toato cazurile acestea un instrument de cercetare stiintifica dintrecele mai insemnate.

In faza de inceput munca privitoare la Atlas este legata de apli-carea a doua concepto complimentare, acelea de tip si de unitate, carevin sh so intregeascit succesiv i sa lärgeasca treptat perspectiva spa-tiala a vietii sociale. Pe de-o parte vom cauta sa determinam marile seriide fapte socials, in extinderea lor spatiala urmarindu-le atat in tipullor general, cat si in regula de variatie spatiala prin care se pot re-constitui toate exemplarele concrete intalnite. Pe de alta parte acest»serii de fapto vom cauta sä, le mtegram in unitati sociale tot mailargi. Astfel lucrarea Atlasulm sociologic va merge pe etape, delasat 'Ana' in marginilo unit'átn nationale. Pe aceasta scarä, de uniatitot mai cuprinzatoare, regiunea mai Cu seama in forma ei tra-ditionalä de tara," va avea sá joace un rol precumpanitor. Unrol asemanator in extinderea cercetarilor Atlasului, mai ales pe la-tura inovatoare a vietii sociale, vor avea sá joace si zonele de atractieidin jurul centrelor urbane. Una si alta no servesc ca unitati desprijin in realizarea Atlasului.

Celo dou5, concepte, tip si unitato, se aplica in mod inegal pentrudiferitele aspecto ale vietii sociale. Pe unele laturi unitatea totalpoate fi de-a-dreptul surprinsa, pe allele insa in special pentru mani-festärile sociale urmarirea tipurilor esto continua necesara.

1.Trmärim, In linii marl, planul de reahzare a Atlasului sociologic al Roma-niei pe diferitele Wan ale vietu sociale, dupà schema sistemului monografic In-dicara astfel, sumar. pe cadre gi manifestari, hirtile ce urmeazi a fi alcAtuite 1).

1) 0 parte din aceste hart, costa, ;nett' ar urma doer si fie cuprmse p in Atlas.

439

Cadrul cosmic:

Harta geologica a ItomarneiHarta agro-geologicti a ItonninieiHarta de geografie finca

chmathidrografiereliefregium naturale

Harta asezarilor umaneHarta cailor de comunicatie

drumuritrecatoricäs feratecal aerienecal flu t'ale maritime

Harta distribunn tipurilor de adapost(salase, colibe, case etc )

Harta peisajului rural si peisajulm urbanHarta bio-geografica (flora i fauna.)

Cadrul biologic:

Harta demografica (urmarind diferiteleaspecte ale problemei)

sat-orassexevársteorigine etniciidensitatea populatiei (pe re-

pum)natalitatemortalitatenuptialitatemigratn

Harta antropologiclrasegrupe sanguineUpan. constitutionale

Harta stand igiemee'glena locuintei'glena corporalaigiena Imbracaminteiigiena publicaahmentataa

Harta bohlorpelagratuberculozasifihsul

440

malaria, alcoolismul etcHarta sanitail

raedicini populariidispensare, spitalemedici-farmacistirecursul la medici i farmacista

Cadrul istoric:

Harta istorica a Bomaniei pe epociHarta distribuirn vechilor tipuri de or-

ganizare social& si a vechilor clasesociale mosnem,etc )vechile organizari ale hotarelorculturavechi forme de admimstratiede junsdictie regionala etc )

Cadrul psihic:

Harta inzestrarilor psihice individualeregionale

inteligentäreactiuneabilitate manualaintrovert-extrovert etc.

Harta tipurilor de mentahtateHarta opine' pubhce

Manifestad economice:

Harta bogatnlor naturale ale Taramineralevegetaleammale

Harta indeletnicirilorAgricultura

solar' de cerealeintinderiproductivitatesisteme de euloatare

Gradinarit (idem)PomiculturaVieSilviculturaZootehnie

oivite

orätkiiPiscicaltur i pescadVánatul

Industria casruclígenun si product

Me§tegugunle (genun)IndustruleCooperativeleHarta negotulm

negustori (ambulanti, stabili)dupit categonitárguri

Harta transportunlor de m'Arfan (al,cantitäti etc )

Harta bAncdor si a instatutelor financiareHarta profesiumlorHarta consinnatim

pe categoni de obiectepe anotimpunpe stari socialepe regiuni etc.

Harta rentabilitätii indeletnicirilor si araportului productiune - consuma-tiune

Harta bugetelor täränestiHarta pretunlorHarta standardunlor de viatii

Tehnica:

Harta activitittilor tehnicepe tipun de activitäti

Harta rIspándini uneltelor principaleHarta räspandini procedeelor tehnice(Se vor urmän toste pe categoni de

tehnici)tehnica ahmentatimtehnica imbrkäminteltehnica constructieitehnica agricolä etc.

ManifestAri spirituale:

Vieata religioasd:

Harta religfflor i confesiumlorHarta organizatiei bisericestiHarta bisericilorHarta mänästinlor si a locunlor de pe-

lennaj

Harta participku la Ineata religioasisfreeventarea bisericu, spoveda-me-impärtasame slujbe de boa-le-maslun(se va urmän frecventa pe u-nitki regionaie)

Harta repartitim ceremonulor si credinte-lor religioase

oficialepopulare

(se vor unnAn in tipa! lor si in vanatuleacestm tip)

Magia:

Harta practicelor i credintelor magIce,In urmätoarele grupe

ghicitdescantecvräjitone

(se vor urmän in härti tipuri de prac-tici, reprezentki tipice, agentiichentu lor)

Mitologie Fi stiintei populard:

Harta repartitiel principalelor terne mi-tice si forme de cunoastere

Harta frecventei lorHarta grupunlor creatoare

Arta: a) arte plasticeHarta räspandini tipunlor arhitectoniceHarta nispfindirn tipurilor i monvelor

decorativeportul i vanataile saledecoratm interioarii ca ansambluceramic&icoaneporti

b) nutzicei Fi joc:

Harta riispiindini temelor muzicaleHarta räspándini tarafelorHarta participäni tarafelor la petrecenle

populareHarta rispándini temelor coreograf ice

441

e) literaturd populard:

Harta faspandini i frecventeigenunlortemelormotivelor

Harta centrelor de povestiton.

Limba.

Avem aci, pe cale de publicare, MareleAtlas linguistic al Romdmei Elar putea fi completat in sensulunor hárti suplimentare privind(raspAndirea geografica)

Graiunle i dialectele in tentonul romd.-nesc

Formele de graiu pnn semne

Ceremon2i:

Harta de raspandire a ceremonnlorduprt tip

boteznautainmormisintareceremonu periodice

Harta de raspandrrea unor elemente sem-nificative din ansamblul ceremo-nial, b. o.bradul de inmormântaresteagal de minaciccoratale etc.

Vieata culturald:

Harta raspandun institutnlor de culturä$coala (pc tipuri si grade)Harta grandtu de instructie a popu-

latieiAlte institutP de cultura(biblioteci, caminan, muzee, institute sti-

intafice, academn etc )Harta publicatnlor

ziarerevistecarti etc

Harta spectacolelor (culematograf, teatru,evista, cae, opera etc )

442

Manifestad moral-juridice:Harta moralitatuHarta procesivitalmHarta criminalitatnHarta obicemlui pilmantului etc

Manifestad politico-administrative:

Harta administrativa a TarnHarta mstitutulor administrativeHarta fiscahfatuHarta bugetarl a Tarn

(sarchn i venituri)Harta politices sociale

asiguran socmleraspAndirea Caselor de As_.gurare

Harta asiguratilorHarta evolutiei politice

Unitati sociale:

Harta raspAndan tipunlor de unitatisat-orassate ca tipun de organizatiesomala

sate de mosnemsate de clacasi etc

neam-familievecinätate

,,tamle i drumul calorclase de sex si vdrsta

sezaton de femeisezaton de fetecetele de copucetele de fecion etc

Harta rninontatilorHarta regiumlor etnice (unitatile de

siega regionala)valeamicul tinuttaraprovincia etc

Procese sociale:

Harta formelor mixte agraro-pastorale(procesal de trecere dela Taza pas-toral& la faza agraza)

Harta procesulm de disolutie a vechilorforme de vea ta social

Harta procesului de industrializareIIarta procesului de orasenizare.

Trazan Herseni i len I. lonicd

XI. BIBLIOGRAFIE

PUBLICATIILE SCOALEI SOCIOLOGICE PELA BUCURESTI

NOTITA INTRODUCTIVA

Dela o vreme apare tot mai des in publicistica do spocialitate(dela, noi si din strainatate) termenul de Scoala sociologicä (lelaBucuresti", prin care se intelege Scoala Gusti", stäruind adaseorinedumerirea cercurilor neinitiate, cara se intreaba in ce mast-15, Pro-fesorul D. Gusti si coi cativa elevi mai cunoscuti ai ski, dintre careunii au scris relativ putin, pot forma o scoala stiintifica". In reali-tate nu e vorba numai de un grup restrans, ci de o adevarata, ,nicaresociologial, do proportii neobisnuite, caie strange in randurile ei nume-rosi cercetä,tori si care a produs o literatura de speciahtak., foartebogatä, co nu mai poate fi trecuta ea vederea. Dovada cea mai eloc-ventä, este bibliografia pe caro o infatisam. Ea cuprinde serien i foartevariate, dela teoria filosofica, pana la culegeri de date si descrieri defapte concrete. In marea Ion majoritate au fost publicate din 1929-1930incoace. Exceptio fac numai scrierile Profesorului D. Gusti, sefulscoalei, care si-a elaborat sistemul cu mult ina,inte i care, in chipfiresc, n'a putut forma scoalä decat dupa ce west sistem a fost in-chegat in toata liniile lui rnari i dupä ce a purees la cercetarileteren. Intradevar, Scoala sociologica dela Bucuresti a inceputfiintä din 1925, cand Sominarul de Socielogie, Etich si Polrhca alUniversitätii din Bucuresti a intreprins, sub conducerea directoruluisau, Profesorul D. Gusti, cea dintai campante monografica, la Goic,e2,-Mare (Dolj). Stabilirea metodei, culegerea i redacta,rea materialuluiau cerut timp, de a,ceea abia prin 1929 apar primele serien i ale elevilorProfesorului Gusti despre metoda monografich i numai in 1932 auapärut primele rezultate masive.

Scoala sociologic& dela Bucuresti este deci, ca trasätura speci-ficä, o scoala monografica", totusi preocupanle ei au fost intotdeaunamai cuprinzatoare, incat numele acesta nu i se potriveste.

443

coala ac,easta cuprinde doud categorii de parta0 qii deci biblio-grafia ei doud categorii de serien, pe care trebue neapdrat ad le distin-gem. Po do o parte coala" cuprinde pe Profesorul D. Gusti 0 eleviisdi directi, formati in intregime in Seminarul de Sociologie i in cam-paniile monografice. Acetia formeazd majoritatea coalei" i scrie-rile lor sunt inregistrate in intregime in bibliografia noastrd ori decdte ori au vreo legiiturd ea sociologia. Pe de altä parte, coala" cu-prinde o seam& de cercetAtori mai vechi care s'au asociat nurnai ca oparte din activitatea lor la cercetdrile monografice i care deci apartin,0. altor cercuri tiirrtifice sau pot fi in specialitatea, lor qefi de coald,sau personalitäti tiintif ice cu totul independent°. Scrierile acestuigrup nu sunt inregistrate aici decAt dad, sunt in legAturd ca campaniilemonografice conduse de Prof. D. Gusti ;ii au fost redaktate i publicateco, indreptar sau ca rezultate ale acestora. N'am inregistrat, se intelege,.nici scrierile elevilor Profesorului D. Gusti reclactate in cadrul unorinstitutii sau cercuri tiintifice strdine de coald," sau caro n'au uncontinut sociologic sau cel putin inrudit cu sociolegia.

Prezentarea bibliograficd de fatd are de scop ad soma in evi-dentk mai ales pentru coi care nu pot urmari toate publicatiile dindomeniul sociologiei, faptul cd, ne gdsim in prezenta unei miqcdri so-ciologic° romilne0i de mari proportii, recunoscuth qi apreciatk dupdcum dovede#e bibliografia din anexd, i in strdindtate. -Mirarea aceastameritd numele de coald,, pentrucd se desvoltd in cadrul aceluia0 sisterasociologic, intrebuinteaz'a aceeaqi metodd qtiintificA : i membni ei cola-boreazd direct in campanili° monografice, in sectiile Institutului detiint.) Social° al României gi in coloanele revistelor Arbiva pentrutiinta §i Reforma Sociald" qi Sociologic) RomAneascd", formilnd o

adeväratd comunitate de muncd, tiintificd,, pusd in slujba sociologiei i actmo*erii realitatilor sociale române0i. .

Dad, tinem seama de faptul cd mai multi membri ai i5coalei delaBucure0i sunt oameni tineri, unii foarte tineri, abia la inceputukcarierii lor tiintifice, vom intelege cd, m4carea aceasta sociologicdare dmpul ei de desvoltare in Ltd, urrndnd O. creased Inca multdvreme, la dimensiuni incalculabile. De aoeea nici bibliografia de fatdnu este un inventar al unor lucrdri incheiate, ei o simplA dare deseamd, asupra unor lucrdri in curs.

Materialui a fost clasificat dupd sistemul coalei. Inlduntrullui am combinat gruparea pa probleme cu ordinea cronologick fArd,sa mai indicdm faptul prin subtitluri. Dimensiunile bibliografiei nuBunt atilt de mari ca sd nu poatd, fi intrebuintatd cu wurinta i fird oimpArtiro mai amdnuntità. Prescurtdrile bibliografice insemneazd:

444

445

Arhiva Arhiva pentru tuna gi Reforma Socia organ al Instatutului SocialRoman, director D Gust, Bucuresti.

Bul I. S. R Basarabia = Buletnul Institutulua Social Roman din. Basarabia,Chisinau 1937.

Bui I. C. S. Reg. Chisinau _= Buletinul Instatutului de Cercetari Sociale al Ro-maniel Regionala Chisingu, Chisinau 1938 (tip. 1939).

Caminul Caminul Cultural, organ al Fundatei Culturale Regale PiineipeleCarol", Bucurest.

Carierul Cuterul Echipelor Studentesta, organ al Fundatei Culturale RegalePrincipele Carol", Bucuresti

Cuterul S S Cuterul Serviciului Social, BucurestiRev. I S. Banat = Revista Institutultu Social Banat-Cnsana, director. Dr. C.

Grofsoreanu, Timigoara.Societ de mame --= Societatea de 'name, chiector I. Clopotel, Cluj pán5, in anul

1931, apoi Bucuregt.Soc. Rom Sociologie Romaneaseä, organ al Institutului de $tunte Somale al Ro-

mainei, director D GustiSoveja = Anuarul Societain Studentlor in Geografie Soveja", Bucuresti

I. TEORIE GENERALA SI CURSURI

D. Gusti: Sozialwissenschaften, Soziologie, Politik und Ethik inihrem einheitlichen Zusammenhang. Prolegomena zu einem Sys-tem (Zeitschrift ftir Politik, III. Band. 1909-10, extras 48 pag).D. Gusti: Introducero la Cursul de Istoria filosofiei grecesti,Etich i Sociologic. Lectie inauguralà (Convorbiri Literare, XLIV.vol. 2. 6. August 1910, pg. 620-645. Publ. si in Sociologia mi-litans, 1935, pg. 24-41).D. Gusti: Despre natura vietii sociale (Cultura RomiMA, VI. 1-2,1910, pg. 14-22).Studii sociologice si etice. Din lucrgrile Seminarului de Sociologiesi Etia al Facultritii do Litem si Filosofie din Iasi. Director: D.Gusti. 2. vol., (Iasi, 1915, 425 pg.).D. Gusti: Realitate, stiinta si reform& socialii. Cilteva indicatiiasupra metodei (Arhiva, I. 1. 1919, pg. VXXVII).Traian Herseni: tiina Natiumi (Rev. Soc. Tinerimea RomankXI. 1. Sept. 1929, pg. 12-15).D. Gusti: Sociologia. Schita unui sistem de sociologie (in OmagiuProfesorului C. Rtidulescu-Motru, Rev. de Filosofie, vol. XVII1932, pg. 315-321).Tratan Herseni: Ontologia vietn sociale (Societ. de miline, IX.13-14, Dec. 1932, pg. 202-203).Traian Herseni: Ontologia regional5, a societAtii (Societ. de mAine,X. 3-4, Mart.April. 1933, pg. 53-54).Traian Herseni: Socialul ca spirit obiectiv (Societ. de main°, X.

Dec. 1933, pg. 219-220).Traian Herseni: Metafizica si sociologie (Gand Romiinesc, I. 8Dec. 1933, pg. 402-409 si II. 1-2, Ian.Febr. 1934, pg. 68-73).

Traiaw Herseni: Problema sociologiei (Rev. de Filosofie, vol.XIX. 1. 1934, pg. 13-36).Tratan Herseni: Analiza structurala a societätii (Societ. de maine,XI. 4-5, AprilAlai 1934, pg. 67-71).7'raian Herseni: tiina Natiunii (Rev. Fundatiilor Regale, I. 12Dec. 1934, pg. 592-602).D. Gusti: Sociologia militans. Introducere in sociologia(1. S. R. Biblioteca de Sociologie, EticA si Politick Seria Studiisi Contributii, 3, Bucuresti, 1935, 614 pg.).Traian Herseni: Realitatea socialk Incercaie da ontologie regio-nalk (I. S. R. Biblioteca da Sociologie, Eticä si Politick SeriaStudii si Contributii, 4, Bucuresti, 1935, 174 pg.D. Gusti: Sociologic romOneasch (Soc. Rom. I. 1, Ian. 1936,pg. 3-9).Trazan Herseni: Geografie si sociologic (Soveja", VIII, 1936,extras 22 pg.).Anton Golopentia: Rostul actual al sociologiei (Soc. Rom. II.1, Ian. 1937, pg. 12-19).D. Gusti: Stiinta Natiunii (Soc. Rom. II. 2-3, Febr.Mart.1937, pg. 49-59. Publicat si in Enciclopedia RomOniei, vol. I.Statul, Bucuresti, 1938, pg. 17-30).Traian Herseni: Vointa socialA (Soc. Rom. II. 4. April 1937,pg. 145-149).D. Gusti: Paralelismul sociologic. Comunicare la al XIII. Con-gres International de Sociologie, Paris, Sept. 1937 (Soc. Rom.11. 9-10. Sept.Oct. 1937, pg. 379-385).D. Gusti: La sociologie et les scienrces sociales (in Les conver-gences des sciences sociales et l'esprit international, Paul Hart-mann, Paris 1938, pg. 147-153).G. Vladesco-Racoassa: La sociologie internationale (in Les con-vergences des sciences sociales et l'esprit international, PaulHartmann, Paris 1938, pg. 315-319).Tratan Herseni: Cateva consicleratii de antropologie filosoficO(Semne, II. 8. Maiflu-lie 1938).D. Gusti: Problema sociologiei &stem si znetoda Trei co-municari la Academia Romand, (Acad. Rom. Bucuresti, 1040,83 pg.).

D. Gusti: Curs da sociologie (litografiat), 1923-24; 1925-26;1926-27; 1927-28; 1930-31 (Universitatea din Bucuresti).D. Gusti §i Traian Herseni: Elemente de sociologie. Cu aplicitrila cunoasterea tOxii si a neamului nostru. Pentru cl. VIII. se-cundará. (Bucuresti, ed. I. 1935, ed. V. 1939, Cartea Romtmemck338 pg.).Trazan Hersenz: Element° de istoria sociologiei (curs, tipa-rit), 1938.Trojan Herseni: Curs de sociolo,gie rurala (litografiat), 1939-40(Universitatea din Bucuresti).

446

II. ISTORIA DOCTRINELOR, DART DE SEAMA, DISCUTII

G. Vladesco-Racoassa: La Sociologie en Roumanie (Revue Inter-. nationale de Sociologie, XXXVII. 1-2. JanvierFévrier 1929,

extras 22 pg).Trazan Herseni: 0 noud directie in sociologie (Societ. de intiine,VII. 3. Febr. 1930, pg. 34-35).Traiau Herseni: Sociologic româneasch, (Soci:A. de maine, VII,11. Junio 1930, pg. 217-218).Traian Herseni: Sociologia relationistA (Viata Romiineasck 6-9,1933).Traían Herseni: Sociologia contemperan6 (Societ. de miline, X.6. lunie 1933, pg. 119-120).Traían Herseni: Tendinte noi in sociologie (Societ. de miiine, X.7-8-9, Iu1.Sept. 1933, pg. 153-155).Trazan Herseni: Orient::tri sociologice (Societ. de maine, XI. 12.Dec. 1934, pg. 200-201).Traian Herseni: Sociologia contemperan. (Arhiva, XII. 1-2.1934, pg. 96-128).H. H. Stahl: Piedici mai vechi in alcatuirea unei sociologii ro-mCmesti (Soc. Rom. II. 1. Ian. 1037, pg. 5-11).Traían Herseni: Dimitrie Gusti. Un sistem de sociologic, eticá sipoliticti (Arhiva, XI. 1-4. 1933, pg. 210-220. Pubheat in 1.

franeez6, in Mélanges D. Gusti, Arhiva XIII. 1936, pg. 225-241).G. Vlddescu-Rdcoasa: Profesorul D. Gusti. Viata, opera si perso-nalitatea lui (in Omagiu Profesorului D. Gusti, Arhiva XIV.1936, pg. 1070-1092).Mzrcea Vuldinescu: Dimitrie Gusti, Profesorul (in Omagiu Pro-fesorului D. Gusti, Arhiva XIV. 1936, pg. 1198-1287).I. Zamfirescu: D. Gusti, om public si mmistru al inviitilmfintuluiromiinesc (in Omagiu Prof. D. Gusti, Arhiva XIV. 1936, pg.1288-1307).Démètre Gusti: Notic,e bio-bibliographique (in 'Mélanges D. Gusti,Arhiva XIII. 1936, pg. 601-509).'Mélanges D. Gusti. XXV ans d'enseignement universitaire (1910-1935), vol. I. (Archives pour la Science et la Réforme Sociales,XIII. 1936, ed. I. S. R. Bucarest. F. Alcan, Paris, 1936,509 pg.).Omagiu Profesorului D. Gusti. XXV de ani de Inv:Wm-dint uni-versitar (1010-1935), vol. II. (Arhiva XIV. 1936, 513-1328+31 pg.).D. Gusti si scoala sociologica dela Bucuresti: de tifircea Vulccl-nescu, Tr. Herseni, G. Vlddescu-Bicoasa, Em. Bucup, Ion Zam-firescu, H. H. Stahl, Apostol Culea, O. Neamtu, (I. S. R. Bucu-resti, 1937, 329 pg. Cuprinde si stuchile dela nr. 40-44 si82-83).Traian Herseni: Profesorul D. Gusti (Independenta EconomickXX. Ian. 1937).Traian Herseni: Sociologia romaneascit. Incercare istorica. (In-

447

stitutul de $tiinto Sociale al Romaniei, Biblioteca de Sociologie,Etiea i Politica, Seria Studii i Contributii, 5, Bucute0i, 1940,168 pg.).

D. Gusti: Ein Seminar fiir Soziologie, Politik und Ethik an derUniversitat Jassy. Ein Beitrag zur Universitatspedagogik (Vier-teljahrsschrift fur wissenschaftliche Philosophie und Soziologie,1912, pg. 229-240).I). Gusti: Asociatia pentru studiul 0 reforma sociala. Apel fkutIn Aprilie 1918 (Arhiva, I. 1. 1919, pg. 291-293).Catalogul rnatarialului sociologic privitor la cercetarile intreprinsein comuna Fundul Moldovei din Bucovina, in anul 1928, cu refe-rinte la cercetarile anterioare din 1925 (Goicea-Mare), 1926 (Ru-qetu) qi 1927 (Nereju), (Seminarul de Sociologie, Etica i Politica,Univ. din Bucure0i, 1928, 32 pg.).Catalogul materialului sociologic privitor la cercetarile monograficeintreprinse in anul 1929, intro 15 Iulie §i 15 August, in comunaDraguq, judetul Fagara, expus in sálile Seminarului, (Seminarul deSociologie, Etica §i Politica, Univ. din Bucure§ti, 1929, 38 pg.).D. Gusti: Institutul Social Roman. Zece ani dela infiintare.Discurs pronuntat in qedinta comemorativä,' din 24 Febr. 1929(Arhiva, VIII. 4. 1929. pg. 527-534 §i in Politica Culturii, I.S. R. Bucure0i fara data).Inaugurarea Muzeului Sociologic al satului Dragu (Arhiva, IX.1-3, 1930, pg. 385-389).Tratan Herseni: Muzee de sociologie (Societ. de maine, VII. 5.Martie 1930, pg. 73-74).Traian Herseni: $apte ani de cercetari monografice (Arhiva, X.1-4, 1932, pg. 573-587).G. Tiladesco-Racoassa: L'Institut Social Roumain. XV ans d'acti-vité, 1918-1933, (I. S. R. Bucarest 1933, 101 pg.).Tratan Herseni: C,ercetarile monografice (Viata Romaneasca, 3.1933).Traian Herseni: Cercetarea monografica', a satului Maguri (GandRom. II. 7-8, IulieAug. 1934, pg. 455-457).7'ratan Herseni: O conceptie de organizare a culturii (Rev. Fun-datiilor Regale, I. 12. Dec. 1934, pg. 680-687).A. Golopenpa: A falukutats Romaniaban (Cercetarea satului inRomania) (Fiatal Magyaisag, IV. 9. 1934).D. Gusti: Un scop al muncii noastre: muzeul satelor rornane0i(Curierul, I. 24 Aug. 1935).D. Gusti: La incheierea muncii 1935 (Curierul, I. 23. Sept.1935).Em. Bump: $tima ron-iana, in strainatate Prelegerile d-luiD. Gusti in Franta 0 Germania (Arhiva, XII. 3-4, 1935, pg.562-564).Traían Herseni: Alonografia satului Maguri (Arhiva, XII. 3-4,1935, pg. 564-566).

448

H. H. Stahl: Anchete sociale cu strgjerii (Soc. Rom. I. 1. Ian.1936, pg. 57-62).0. Neamtu: Institutele Sociale Regionale (Soc. Rom. I. 1. Ian.1936, pg. 32-34).T. Al. ?ttrbu: Activitatea Institutului Social Basarabia (Soc.Rom. I. 2. Febr. 1936, pg. 32-33).H. H. Stahl: Al troika film documentar al Institutului SocialRoman, Satul ant" (Soc. Rom. I. 2. Febr. 1936, pg. 30-32).Pan Halippa: Institutul Social Basarabia (Soc. Rom. I. 4. April1936, pg. 21-24).D. Gusti: Muzeul satului romanesc (Soc. Rom. I. 5. Mai 1936,pg. 1-7).H. H Stahl: Intarnplari i privel4ti din Muzeul Satului (Soc.Rom. I. 5. Mai 1936, pg. 28-31).0. Neamtu: Cgatori unguri in Romania (Soc. Rom. I. 5. Mai1936, pg. 32-36).losif Venczel: Dela autocunoa0erea natiunii la tiinta natiunii.Note asupra incercgrilor de cercetare a satelor maghiare (Soc.Rom. I. 6. Iunie 1936, pg. 22--27).D. Gusti: Despre muzeul satului model romanese (Curierul, II.2 August 1936).D. Gusti: La inchcierea muncii - 1936 (Curierul, II. 13 Sept.1936).Oct. Neamtu: A treia catnpanie de muncg a echipelor student,e0i(Soc. Rom. I. 10. Oct. 1936, pg. 32-36).D. Gusti: Invataminte qi perspective din a treia campanie a echi-pelor studente0i (Soc. Rom. I. 11. Nov. 1936, pg. 1-6).H. H. Stahl: Expozitiile de via(g :Weasel din Targul-Mure (Soc.Rom. I. 11. Nov. 1936, pg. 33-34).Traian Herseni: C,ercetgrile monografice ale Echipelor qi Insti-tutelor Social° (Soc. Rom. I. 12. Dec. 1936, pg. 36-38).Oct. Neamtu: Munca socialg in Romania (in Omagh]. ProfesoruluiD. Gusti, Arhiva, XIV. 1936, pg. 1013-1042).H. H. Stahl: coala monografiei sociologice (in Omagiu Prof. D.Gusti, Arhiva XIV. 1936, pg. 1130-1165).A. Golopentia: Doug centre regionale de organizare romaneascai de documentare: Institutele Social° din Banat i Basarabia,

(Soc. Rom. II. 11-12, 1937, pp..). 529-532).D. Gusti: La situation des sciences sociales en Roumanie (in Lesconvergences des sciences sociales et l'esprit international, PaulHartmann, Paris, 1938, pg. 56-67).M. Vulcanesco: Note sur l'école sociologique roumaine (AnnalesSociologiques, Série A. Sociologie générale. Fascicule 3. Paris,Alcan 1938, p. 48-61).P. ?tefclnucti: Institutul Social din Basarabia (Soc. Rom. III.1-B, Ian.-Mart 1938, pg. 97-98).Institutul Social Roman (T. H. §i A. G.); Institutul Social Banat-Criqana; Institutul Social Roman din Basarabia (P. ?t.) (Soc.Rom. III. 4-6, April-Iunie, 1938, pg. 281-282).

449

D. Gusti: Dupà cinc! ani. Un examen de conatiint5, (CurierulIV.17 Sept. 1938).D. C. Georgescu: Institutele Sociale Regionale (Soc. Rom. III.7-9. IulieSept. 1938, pg. 388-392).Activitatea Instituttrlui Social Romfin: Cercearile monograficedela Nerej (Fi. Florescu); Cercearile monoarafice dela Drag-ua(T. Herseni); Activitatea Institutelor Social; Regionale: Insti-tutul Social Banat-Criaana (E. Botis); Institutul Social RomânBasarabia (P. gtefänual); CercetArile monograf ice ale EchipelorRegale Studenteati (A. Golopentia) (Soc. Rom. III. 7-9, Iulie-Sept. 1938, pg. 411-419).Institutul de CercetAri Sociale al României (Soc. Rom. III.10-12. Oct.Dec. 1938, pg. 602-603).Institutul de Cerceari Sociale al Romaniei. Activitatea direc-tmnilor; Activitatea Regionalelor (Soc. Rom. IV. 1-3. Ian.Mart. 1939, pg. 132-136).D. C. Amzdr: Die soziologische Heimatforschuno- in Rumanien(Archiv ftir Anthropologic, N. F. Bd. XXV. 1939, Heft 2-3,pg. 137-139.).Institutul do Cercetari Sociale al Romaniei. Activitatea directiuni-lor; Activitatea Regionalelor (Soc. Rom. IV. 4-6, AprilIunie1939, pg. 332-336).D. Gusti: Setviciul Social din România, trad. din L'IlustrazioneItaliana (Cunerul S. S. 23 Iulie 1939.).

Traian Herseni: Cateva lamuriri in legaturit cu cercetarile mono-grafice (Soc. Rom. II. 1. Ia,n. 1937, pg. 23-25).H. H. Stahl: 0 ceart5, atiintificrt" (Soc. Rom. II. 5-6, Mai-Junto 1937, pg. 238-240).A. Golopen0a: Reflectiile ai indoielile" cu privire la atiinta na-turnii romaneati (Soc. Rom. II. 5-6, MalJunio 1937, pg.240-242).Traian Herseni: Cum reflecteaa," ai se indoieate" D. C. Amzär(Soc. Rom. II. 7-8, IulieAug. 1937, pg. 331-339).H. H. Stahl: Satul românesc O discutie de filosofia ai socio-logia culturii (Soc. Rom. II. 11-12, Nov.Doc. 1937, pg.489-502).H. H. Stahl: Teoria abisa15, a d-lui Lucian Blaga (Soc. Rom.III. 1-3, Ian.Mart. 1938, pg. 10-18).N. CorvciVanu: RAspuns la cntica d-lui Popescu-Baltoni (Soc.Rom. III, 1-3, Ian.Mart. 1938, pg. 98-100).H. H. Stahl: Filosofarea, despre filosofia poporului romiin (Soc.Rom. Ill. 4-6, AprilIunie 1938, pg. 104-119).A. Golopentia: Nationalismul" sociologiei romaneati i empi-rismul" ei (Soc. Rom. III. 10-12, Oct.Dec. 1938, pg. 600-602).A. Golopenlia: Etnicismul" sociologiei romtmeati i indiferentaei fatà de principiul etatic" (Soc. Rom. IV. 1-3, Ian.Mart.1939, pg. 131-132).

450

III. METODA I TEHNICA DE LUCRU

107. Traían. Herseni: Metoda monografica, in sociologie (Societ. demain°, VI. 16-17, Sept. 1929, pg. 250-251).

108. Traían Herseni: Ce este o monografie sociologica? (Societ. demain°, VI. 20. Nov. 1929, pg. 291-292).

109. Traían Herseni: Cum se intocmesto o monografie sociologica?(Societ. de maine, VI. 23-24, Dec. 1929, pg. 336-337).

110. Traían Herseni: Sociologia ca stiinta si metoda (Societ. de maim,VII. 12. Janie 1930, pg. 237-238).

111. E. Bernea: Experienta indirecta si cercetarile monografice (So-.ciet. de maine, VII. 13-14. Iulie 1930, 264-265).

112. E. Bernea: Problema sociologica a obiceiurilor (Societ. de maine,VII. 23-24. Dec. 1930, pg. 429-430).

113. Traian Herseni: Explicatia sociologica (Societ. de maine, VIII.1. Ian. 1931, pg. 9-10).

114. Const. Brdiloiu: Societatea Compozitorilor Romani. Arhiva defolclor (Boabo de grau, II. 4. Aprilie 1931, pg. 204-219).

115 E. Bernea: Insemnatatea monografiilor sociologice (Societ. demaine, X. 12. Dec. 1933, pg. 221-222).

116. D. Gusti: Sociologia monografica, stiinta a realitatii sociale. (Stu-diu introductiv la vol. Teoria monografiei sociologice de T. Her-seni, I. S. R. Bucuresti, 1934, pg. 3-73; publ. i in Sociologia.militans, I. S. R. Bucuresti, 1935, pg. 42-92).

117. Traian Herseni: Teoria monografiei sociologice, Cu un studiu in-troductiv de D. Gusti: Sociologia monografica, stiinta a realitatiisocialo, (I. S. R. Biblioteca 'de Sociologie, Etica si Politica, SeriaStudii si Contributii, 1, Bucuresti, 1934, 166 pg.).

118. H. H. Stahl: Tehnica monografiei sociologice, (I. S. R. Bibl. deSociologie, Etica si Politica, Seria Studii si Contributii 2, Bucu-resti, 1934, 183 pg.).

119. G. Vladesco-Racoassa: Quelques considérations sur la prévisionsociologique. Comunic. Congres. Int. de Soc. 1933 (Arhiva XII1-2. 1934, pg. 193-196).

120. Traian Herseni: Sociologie experimentala, (Rev. Fundatiilor Re-gale, I. 8. Aug. 1934, pg. 430-437).

121. D. C. Amzdr: Cercetarea vietii noastre satesti (Tara Barsei, VI.2. Mart.April. 1934, pg. 122-124).

122. D. C. Amzdr: Adunarile de lume multa la sato. Indrumari pentrucercetari do sociologie romaneasca (Familia, Seria III. I. 7.Nov. 1934, pg. 55-64).

123. D. Gusti: La monographie et l'action monographique en liou-manie. Conférences données à l'Université de Paris. (Collection deDroit Comparé. Etudes de sociologie et d'ethnologie juridiques,Ed. Domat-Montchrestien, Paris, 1935, 72 pg.).

124. D. C. Georgescu: Metoda statistica in sociologie (Omagiu Prof.D. Gusti, Arhiva XIV. 1936, pg. 817-824).

125. Traían Herseni: Rostul monografiilor sociologice (Soc. Rom. I.1. Ian. 1936, pg. 10-17).

434

D. Gusti: Temeiuri/e teoretice ale cercetarilor monografice (Soc.Rom. I. 7-9, IulieSept. 1936, pg. 1-8).I. Riciioaru: Antroposociologia. Introducere la studiul: Antropo-logia populatiei din Sant, Nasaud (Soc. Rom. I. 7-9, Iulie-Sept. 1936, pg. 9-11).D. Gusti: Cercethri partiale si cercetari integrale sociale (Soc.Rom. I. 10. Oct. 1936, pg. 1-4).H. H. Stahl: Monografia unui sat, cum se alcatueste, spre folosulCaminului Cultural, cu o prefata, de D. Gusti, (Fund. CulturalaRegala

',PrincipeleCarol", Cartea Caminului Cultural, 4, Bucu-

resti, ed. I. 1937, ed. II. 1939, 250 pg.).I. Fricäoaru,: Din problematica si metodologia cercetarilor eu-genice si genetice in cadrul monografiei sociologice (Arhiva, XV.1-2, 1937, pg. 162-172).Raul Ccilinescu: Problemele si bibliografia cadrului eosmologic(Soc. Rom. II. 4. Aprilie 1937, pg. 171-175).Trawl Herseni: Cateva consideratii in legatura ca intelegereasociologica (Soc. Rom. II. 7-8, IulieAug. 1937, pg. 269-275).I. Measnicov 0 V. V. Protopopescu: Izvoarele de informatie sta-tistica asupra realitatii romanesti (Soc. Rom. III. 1-3, Ian..Mart. 1938, pg. 52-55).D. Gusti: Imperativul cercktarilor monografice (Curierul, IV, 5Iulie, 1938).Paul Cioctirlan: Asupra conceptiei si tehnicei de cercetare econo-mica si spciala a satului (Rev. I. S. Banat, VII. 25. Ian.Mart.1939, pg. 71-73).Valer Butura: Etnobotanica. 0 schitare a problemelor ce se punin acest domeniu (Soc. Rom. IV. 1-3, Ian.Mart. 1939, pg.30-40).D. Gusti: Un sistem de-cerceta'ri sociologice la teren. Studiu in-troductiv la vol. Planuri si chestionare pentru cercetarea mono-grafica a satelor (Soc. Rom. IV. 4-6, April.Iunie 1939, pg.153-160).A. Golopentta: Monografia sumara a satului (Curierul S. S. 2Iulie 1939).A. Golopenpa: Harta sociologich a Olteniei. Este cu putinta oinventariere cartografica, a starilor si problemelor Tinutului Olt?(Vatra, VI. 11. 1940).C. C. Gheorghtu ¢i H. H. Stahl.- Metodele de investigatie sanitarasi medico-sociala in mediul rural (Revista de Igiena Sociala, X.1-6, Ian.Iunie 1940, numar festiv, pg. 48-76).

D. Gusti: Chestionar privitor la conditiile de traiu si de aktivitateale tineretului universitar din Bucuresti (in Program studentescpentru organizarea vietii universitare, Arhiva, V. 1924, pg. 13-20).Seminarul de Sociologie: Planuri de lucru pentru cercetarile mo-nografice (litografiat), (Bucuresti, 1929, paginatie diferita).Traian Herseni: Natura si cultura. Cadrul cosmologic in mono-grafia sociologica, (Societ. de ratline, XII. 1. Ian. 1935, pg. 3-6).

452

144. Traian Herseni: Chestionar privitor la gruparile de copii (Soc.Rom. I. 1. Ian. 1936, pg. 53-54).

145. H. H. Stahl: Chestionar pentru studiul vecinAtatilor (Soc. Rom.I. 1. Ian. 1936, pg. 54-55).

146. qtefania Cristescu: Chestionarul pentru studiul credintelor, pra,c-ticelor si agentilor magici in satul românesc (Soc. Rom. I. 4.April. 1936, pg. 86-38).

147. Oct. losif: Plan pentru cercetarea vietii religioase a satului (Soc.Rom. I. 6. Iunie, 1936, pg. 36-39).

148. Traian Herseni: Plan de lucru pentru studiul autoritAtilor locale(Soc. Rom. I. 7-9, Iu1.-Sept. 1936, pg. 84-85).

149. Traian Hqrseni: Plan de lucru pentru studiul moralitatii satesti(Soc. Rom. I. 10. Oct. 1936, pg. 42-43).

150. Traian Herseni: Indreptar pentru sociogramele scolare, (Universi-tatea din Bucuresti, Laboratorul de Psihologie Experimental,1940, 40 pg.).

IV. MONOGRAPH SOCIOLOGICE

151. Institutul Social Banat-Crisana: Anchet6, monografid, in comunaBelint, Timisoara, 1938, 409 pg.

152. Institutul Social Banat-Crisana: Monografia comunei SArbova,Timisoara, 1939.

153. C. D. Constantinescu-Mircefti: Un sat dobrogean: Ezibei, cu oprefata de D. Gusti, (Institutul de C,ercetAri Sociale al Romtiniei,Regionala Constanta, Bucuresti, 1939, 421 pg.).

154. Nerej. Un village d'une région archaique. Monographic) sociologi-que dirigée par H. H. Stahl. Vol. I. Les cadres cosmologique,biologique, historique et psychologique, XXIII-I- 405 pg.; vol.II. Les manifestations spirituelles, 322 pg.; vol. III. Les mani-festations économiques, juridiques, administratives, unités, procèset tendences sociales, 402 pg., (Institut de Sciences Sociales deRoumania, Bucarest, 1939).

155. Boris Ilialski: Viata Moldovenilor dela Nistru (studiu sociological unui sat nistrian) (Cetatea AlbA, 1939, 760 pg).

156. Clopotiva. Un sat din Hateg. Monografie intocmita de echipa re-gait), studenteasd, 19/935 sub conducerea lui Ion Conea, Vol. I.XIX+303 pg.; vol. II. 307-573 pg., (Institutul de i$tiinte Socialeal Romilniei, Bucuresti, 1940).

V. CADRUL COSMIC

157. N. N. Morgan: Geologia satului Niscani privia in cadrul cos-mologic monografic al satului (Bul. I. S. R. Basarabia, I. 1937,pg. 1-28).

158. L. M. Gu?tiuc: Solul mosiei comunei Niscani (Bul. I. S. R.Basarabia, I. 1937, pg. 37-38).

159. N. Florov: Agrogeologia comunei Copanca, jud. Tighina (Bul. I.C. S., Reg. Chisinàu, II. 1938, pg. 1-40).

. 453

N. N. Moromn: Geologia regiunii Copanca (Bul. I. C. S. Reg.Chisinau, II. 1938, pg. 41-82).I. Stinig41: Valea Almajului (Rev. I. S. Banat, VIII. 27. Ian.1940, pg. 25-32, 28-29. Febr.Mart. 1940, pg. 134-142urmeaza).

A. A. Arvat: Plantele ornamentale la Niscani (Bul. I. S. R. Ba-sarabia I. 1937, pg. 55-68).Ion Racoveanu-Nera: Pacluma Jidiorenilor, (Soc. Rom. III. 10-12.Oct. Dec. 1938, pg. 531-533).A. A. Arvat: Vegetatia la Copanca (Bul. I. C. S. Reg. Chisinau,II, 1938, pg. 99-166).Raul Calinescu: Pescuitul la ant, Nasaud (Soc. Rom. I. 3. Mart.1936, pg. 23-25).Raul Cdlinescu: Vanatoarea la a,irt (Soc. Rom. I. 7-9, Iul.Sept. 1936, pg. 78-80).M. A. lenistea: Fauna, vânatul si pescuitul la Copanca (Bul. I.C. S. Reg. Chisinau, II. 1938, pg. 167-178).

Traian Herseni: Sociologia spatiului (Societ. de maine, VIII. 5.Mart. 1931, pg. 113-114).I. Conea: Determinari geofizice in asezarea satului Runcu (Ar-hiva, X, 1-4, 1932, pg. 59-73).H. H. Stahl: L'habitat humain' et les formes de la vie sociale.Com. la Congr. XI. Intern. de Soc. (Arhiva, XII, 1-2, 1934, pg.196-201).I. Conea: Geografia satului romanesc. Avezare, forma, structura,(Soc. Rom. II. Febr.Mart. 1937, pg. 60-67).Pavel I. Guja: Natura si omul la Niscani. Observari antropogeo-grafice. (Bul. I. S. R. Basarabia, I. 1937, pg. 39-54).Traían Herseni: Societatea ca agent geografic (Soveja, XXI1937-1938).I. Conea: Om si natura in Tara Hatogului (Soc. Rom. III. 10-12,Oct.Dec. 1938, pg. 447-462).I. Petrescu-Burloiu: Tipurile de casa, din comuna ant-Nasaud(Soc. Rom. III. 1-3, Ian.Mart. 1938, pg. 36-45).C. Pätru: Locuintele in satul de mosneni DiostiRomanati (Soc.Rom. III. 4-6, April.Iunie 1938, pg. 214-221).Neculae Meinätorul: Departari intro locuri si cash la NeposNa-saud (Soc. Rom. III. 10-12, Oct.Dec. 1938, 533-534).Gh. l. Nästase: Locuinta din satul Copanca (Bul. I. C. S. R.Reg. Chisinau, II. 1938, pg. 179-189).A. VincenzCraiova: Tipuri de case taranesti din Oltenia (Curie-rul S. S. 9 Iulie 1939).M. Popescu-Spineni: Geografia economica a satului Dragus (Soc.Rom. IV. 4-6, April.Iunie 1939, pg. 186-197).

454

VI. CADRUL BIOLOGIC

D. C. Georgescu: Evelutia demografica a satului Cornova (Arhiva,X. 1-4, 1932, pg. 74-117).Eugenia Lupescu: Contributie la studiul miscarii populatiei pe unsecol inteun sat de munte, Nucsoara-Muscel (Echipe studentestila sate. Fundatia Cultural& Regala Principele Carol. Bucuresti,1934, pg. 309-325).R. Cressin: Monografia comunei ant: Miscarea populatiei (Soc.Rom. I. 6. Iunie 1936, pg. 6-18).D. C. Georgescu: Populatia satelor românesti (Soc. Rom. II.2-3, Febr.-Mart. 1937, pg. 68-79).V. Oprescu-Spineni: Emigiarea la oras a locuitorilor din Spineni-Olt (Soc. Rom. II. 4. April 1937, pg. 183-184).I. Neasnicov: Schimbul do populatie intro sate, la Lesu-Ntisaud(Soc. ROM. II. 5-6, Mai-Iunie 1937, pg. 243-245).Ion I. Berea: Miscarea spre oras a locuitorilor din Arcani-Gorj(Soc. Rom. II. 9-10, Sept.-Oct. 1937, pg. 465-471).I. Neasnicov: Mortalitatea populatiei rurale romilnesti (Soc. Rom.II. 4. April 1937, pg. 158-167).Nistor Cotul: Despro Secretul din comuna ant" - Limitareanasterilor (Soc. Rom. III. 4-6. April-Iunie 1938, pg. 224-225).Emil Botif: Aspectele depopularii Banatului sub prisma cerce-tarilor monografice ale Institutului Social Banat-Crisana (Rev.I. S. Banat, VII. 25. Ian.-Mart. 1939, pg. 53-64).

I. Gugiuman: Migratiunea sezonala a Bulgarilor Museni ,(Soc.Rom. IV. 1-3. Ian.-Mart. 1939, pg. 72-76).Anghel N. Niliceff: Mortalitatea infantila in satul Corbeni, jud.Arges, dela 1870 la 1937 si o privire generala asupra miscarilpopulatiei in acelasi interval de timp. Tezä de doctorat in chi-rurgie i medicina (Bucuresti, 1939, 30 pg).Gh. Boeru: Cum s'a Meat inregistrarea fenomenelor demograficeinteun sat din Banat din secolul al XVIII-lea 'Ana in prezent(Soc. Rom. IV. 1-3. Ian.-Mart. 1939, pg. 90-93).

Al. Claudian: Rasa si cultura (in Politica Culturii, L S. R. Buc.1930. pg. 78-91).D. C. Georgescu: Schita antropologic& a satului Runcu-Gorj (Soc.Rom. I. 5. Mai 1936, pg. 25-28).Fr. Rainer: Enquéles anthropologiques dans trois villages rou-mains des Carpathes, avec 34 planches dont 20 photographiques,(Travaux de l'Institut d'Anatomie et d'Embryologie L Facultéde Médecine de Bucarest, 1937, 78 pg.).l. Fdcdoaru: Compozitia rasiala a populatiei din ant-Islasaud(Soc. Rom. I. 10. Oct. 1936, pg. 12-16).I. Paccloaru: Studiul genealogic al unei familii asociale din ant-Nasaud (Soc. Rom. II. 4. April. 1937, pg. 176-178).Petra Rtimneavp: Distributia grupelor sangvine la populatia co-

455

munei ant-Näsäud, (Soc. Rom. II. 5-6, MaiIunie. 1937, pg.245-247).0. C. Necrasov: Observäri antropologice la Copanca "(Bul. I. C.S. R. Reg. Chisingu, II. 1938, pg. 191-202).

D. C. Georaescu: Problema alimentatiei täränesti (Soc. Rom. I.2. Febr. 19.36, pg. 6-10).D. C. Georgesco: Considérations sur l'alimentation paysanne enRoumanio (in Mélanges D. Gusti, Arhiva XIII. 1936, pg.180-210).Alex. Vidzcan: Alimentatia copiilor de scoalä la Citianul-Mic, So-mes (Soc. Rom. III. 7-9, Iu1.Sept. 1938, pg. 381-382).Petre Lenghel-lzanu: Alimentatia i imbräcämintea in Bärsana,Maramures (Soc. Rom. IV. 4-6, AprilIun. 1939, pg. 271-274).D. C. Georgescu: Nivelul i compozitia alimentatiei populatieinoastre rurale, pe provincii (Revista de Igienä Socialä, X, 1-6,Ian.Iunie 1940, numär festiv, pg. 304-322).I. Claudtan 0 D. C. Georgescu: Preghtirea alimentelor in gos-podäria ruralà (Revista de Igienä, Socialä, X. 1-6, Ian.Iunie1940, numär festiv, pg. 414-431).

Tzberiu lonescu: Plasele sanitare model: Gil'Ati i Tomesti Im-portanta lor pentru experimentarea unei a,ctiuni samtare preven-tivo (Soc. Rom. II. 9-10, Sept.Oct. 1937, pg. 443-453).A. A. Arvat: Plantele medicinale i medic= popularg la Niscani(Bul. I. S. R. Basarabia, I. 1937, pg. 69-124).Petra Bartos: Criza terapeuticii in satele românesti (Soc. Rom.III. 7-9, Iu1.Sept. 1938, pg. 369-372).S. Bogos §i C. Pop: Date demografice si sanitare dela Copanca(Bul. I. C. S. R. Reg. Chisindu, II. 1938, pg. 203-212).Gh. Atanasiu: Igiena casei in Almaj (Rev. I. S. Banat, VIII.28-29. Febr.Mart. 1940, pg. 163-169 urmeazà).

VII. CADRUL PSIHIC

Traian Herseni: Sufletul Ardealului. Insemnäri de psihologieprovincialä (Rev. Soc. Tinerimea Românä, X. 9-10. MaiIun.1929, pg. 19-22).Trojan Herseni: Sociologia comparatä a mentalitätilor (Societ.de mäine, VII. 7. April 1930, pg. 125-126).Gh. Foca: Contributie la cercetarea mentalitätii satului (Arhiva,X. 1-4. 1932, pg. 159-174).Tratan Herseni: Individ i societate in satul Fundul-Moldovei(Arhiva, X. 1-4, 1932, pg. 135-158).P. qiefibrucci: Scrisori de räsboiu (Arhiva, X. 1-4. 1932, pg.183-190).H. H. Stahl: 0 vizionarä bucovineang (Soc. Rom. I. 1. Ian.1936, pg. 48-53).

456

218. Gh. Foca: Contributii la cercetarea mentalitatii satului Moirni(Soc. Rom. I. 1. Ian. 1936, pg. 44-48).

219. H. H. Stahl: Cum a fugit Ion Poparad din Draguq, iarna pestemunti, in tara, de frica jandarmilor unguri (Soc. Rom. L 2.Febr. 1936, pg. 35-37).

220. H. H. Stahl: Cum 0-a facut moq Bacioc, din Dragu, viata'n-treaga o gospodarie cum nu sa afla alta (Soc. Rom. I. 3. Mart.1936, pg. 33-35).

221. H. H. Stahl: 0 intamplare cu moroi (Soc. Rem. I. 4. April. 1936,pg. 35-36).

222. H. H. Stahl: Cum a invatat *erban Butoiu din ocarina (Soc.Rom. I. 4. April. 1936, pg. 32-33).

223. H. H. Stahl 0 A. Golopen0,a: Invataturi din zodiac (Soc. Rom.4. April. 1936, pg. 33-34).

224. H. H. Stahl: 0 Miliaria la drumul mare (Soc. Rom. I. 4 April.1936, pg. 34-35).

225. Ph. Nosely: Lumea psihologica a unui american" din an(Soc. Rom. I. 7-9. Iu1.-Sept. 1936, pg. 75-78).

226. P. qtefänucei: Ion Cocul, zodierul i vraciul din Iurceni (Soc. Rom.I. 11. Nov. 1936, pg. 34-39).

227. Gh. Focfa: Aspectele spiritualitatii sate0i (Soc. Rom. II. 5-6.Mai-Iun. 1937, pg. 197-211).

228. N. N. Popescu: Cum cäuta D. Cotul din an sa-,i rec4tigepentru cooperatie pe consateni (Soc. Rom. II. 5-6, Mai-lun.1937, pg. 255-257).

229. Ecaterina Botez: Viata unui t'aran din Banat. Povestea lui iNfoqPelea din Fibiq (Soc. Rom. II. 11-12. Nov.-Dec. 1937, pg.548-555).

230. 1'. Mihalovici: Personalitati religioase qi culturale din Niqcani(Bul. I. S. R. Basarabia, I. 1937, pg. 159-169)

231. D. Gusti: Personalitatea echipierului (Curierul, IV. 10 Febr.1938).

232. $tefan Popescu: La bivolarii Lasarabeni dela marginea Bucureq-tilor (Soc. Rom. III. 1-3, Ian.-Mart. 1938, pg. 50-51).

233. gtefan Popescu: Zidarii teleormaneni la Bucureqti (Soc. Rom.III. 10-12, Oct.-Dec. 1938, pg. 528-531).

234. 'te fan Popescu: Nisiparii basarabeni dela Dude0i-Pulberarie (Soc.Rom. 4-6. Apnl-Iun. 1938. pg. 221-223).

235. .te fan Popescu: Maturatorii Capitalei (Soc. Rom. IV. 1-3, Ian.-Mart., 1939, pg. 85-89).

236. Mirce,a Tiriung: Un Basarabean in cautare de lucru (Soc. Rom.IV. 1-3, Ian.-Mart. 1939, pg. 81-82).

237. Ion I. Ionia: Fragment autobiografic al unui invatator din TaraOltului. Memonile lui Gheorghe Smadu (Soc. Rom. IV. 4-6April-Iun. 1939, pg. 287-293).

238. Florea Florescu: Psihologia Motilor. Xenofobie. Ideal rasial. (So-ciet. de inaine, XVII. 369, 1910, 15 pg. extras).

. 451

VIII. CADRUL ISTORIC

H. H. Stahl 0 C. D. Constantinescu-Nircepti: Documente vrAn-cene, vol. I. (Tip. Toroutiu, Bucuresti 1929, 200 pg.).H. H. Stahl: Contributii la problema razAsiei satului Nerej.Dreptul public obisnuelnic vrancean (Arhiva, VIII. 4. 1929, pg.570-615 si Arhiva, IX. 1-3, 1930, ,pg. 201-244).7'raian Herseni: Problema sociologicA a generatiilor (Societ. demAine, VII. 15-16. Aug. 1930, pg. 299-300).H. H. Stahl: Vatra satului Cornova (Arhiva, X. 1-4, 1932, pg.118-134).Traian Herseni: Timpul social (Blajul, I. 6. Iunie, 1934, pg.249-252).Traian Herseni: Filosofia evolutiei sociale (Societ. de main°, XI.6. Junio 1934, pg. 105-107).H. H. Stahl; Un izvod vrAncean de cheltuialA la moarte in 1781(Soc. Rom. I. 2. Febr. 1936, pg. 37-39).H. H. Stahl: Spite de neam tärAnesti (Soc. Rom. I. 10. Oct.1936, pg. 5-11). .

Const. I. Floaref: Amintiri cu privire la situatia dinainte de I'm-proprietArire a unui sat de fosti clAcasi (Soc. Rom. II. 7-8.Iu1.Aug. 1937, pg. 362-364).P. Mihailovici: Satul Niscani dupA documente si traditii (Bul.I. S. R. Basarabia, I. 1937, pg. 125-157).A. V. Sava: RAzAsia Iurcenilor (Bul. I. S. R. Basarabia, I. 1937,pg. 171-208).H. H. Stahl: Organizarea social& a tArAnimii (in EnciclopediaRomAniei, vol. I. Statul, Bucw..esti, 1938, pg. 559-576).N. N. illorofan: Preistoria ragiunii Copanca (Bul. I. C. S.Reg. ChisinAu, II. 1938, pg. 247-270).

IX. MANIFESTARI ECONOMICE

M. Vulednescu: Teoria si sociologia vietii economice (Arhiva, X.1-4. 1932, pg. 206-222).N. Corndfeanu: Bugete tArAnesti (Arhiva, X. 1-4. 1932, pg.223-239).Roman Cressin: Datoriile agricultorilor din satul Runcu (ArhivaX. 1-4, 1932, pg. 240-250).G. Loverda: Activitatea agronomicA-economicA la VhcAreni-Tulcea.(Echipo studentesti la sate. ProgTam de lucru si rezultate, CarteaCAminului Cultural, Fund. Principele Carol", Bucuresti 1934,pg. 341-360).Ion Dejica: Monografia zootehnicA a satului Lesu-NAsAud. TezAde doctorat in medicina veterinark 1935, 67 pg.

458

LI 0 Te

N. Cornatzeano: L Pijk..: (Mélanges D. Gusti, Arhiva,XIII. 1936, pg. 10 :6 .Adman G. Negrea: Teo :to igic& a gospod&riei t&ranesti (So-ciet. de maine, XIII. 1936, 1. Ian. pg. 7-11; 2. Febr. pg. 88-40; 3. Mart. pg. 103-104; 4. Aug. 133-136. Extras 63 pg.).Helmut Haute: Cercethri asupra structurii agrare a RomAniei(Soc. Rom. I. 6. Iunie 1936, pg. 19-21).Boman Cressin: Monografia comunei $ant: Materiale privitoare lastatistica, demografic& si economic& a comunei (Soc. Rom. I. 5.Mai 1936, pg. 15-24).D. Ticulescu: ateva date despre exploatatiile agricole din $ant(Soc. Rom. I. 10. Oct. 1936, pg. 17-28).M. Vulccineseu: Excedentul populatiei agricole si perspectivelegospod&riei Ar&nesti (Soc. Rom. II. 2-3. Febr.-Mart. 1937,pg. 95-100).Roman Cressin: Care este structura proprietätii agrare din Ro-mania? (Soc. Rom. II. 2-3. Febr.-Mart. 1937, pg. 90-95).D. Tgculescu: Cheltuielile atenilor pe piat& (Soc. Rom. H. 2-3.Febr.-Mart. 1937, pg. 105-108).Petre Bucur: Relatiuni asupra situatiunii generale economice acomunei Rusetu (Soc. Rom. II. 7-8. Iu1.-Aug. 1.937, pg.340-341).Ion C1z4u: Cum folosesc oamenii din Apele-Vii phmanturile lor(Soc. Rom. II. 9-10. Sept.-Oct. 1937, pg. 474-477).V. Petrescu-Craiova: Viata economic& a satului Isalnita-Dolj. Dup&Inlaturarea Bulgarilor dela cultivarea terenurilor de grAdinarie(Soc. Rom. II. 9-10. Sept.-Oct. 1937, pg. 471-473).Al. Bärbat: Parcelarea propriettitii agricole din Tara Oltului (Soc.Rom. II. 11-12. Nov.-Dec. 1937, pg. 547-558).T. A. Stirbu: Manifest&rile economice la Iurceni si Niscani (Bul.I. S. R. Basarabia, I. 1937, pg. 241-271).Al. Beirbat: Inventarul §;i bugetul real al unei gospodgrii tax&-nesti din Tara Oltului (Soc. Rom. III. 1-3. Ian.-Mart. 1938,pg. 27-31).T. Al. gtirbu: California Romaniei. R,egiunea Copanca (Soc. Rom,III. 7-9. Iu1.-Sept. 1938, pg. 307-310).Sever Dugcliasu: Monografia a,gricolh a comunei Sarbova, jud.Timis-Torontal (Rev. I. S. Banat, VI. 22-23. ,A.pril-Sept. 1938,pg. 46-58).Gh. lloran: Societatea de simultanizarea ram&torilor din Igris(Rev. I. S. Banat, VI. 24. Oct.-Dec. 1938, pg. 35-38).Gr. Vrabie: Agricultura la Copanca. Cultura cerealelor (Bul. I.C. S. Reg. Chisin&u, H. 1938, pg. 343-375).M. Costetchi: California RomAniei. Regiunea pomicula, a Nis-trului de Jos din jud. Tighina (Bul. I. C. S. Reg. Chisin&u, II.1938, pg. 285-342).

459

276. N. i T. Al. gtirbu: Vie*, economic& la Copanca (Bul. I. C. S.Reg. ChiOnAu, II. 1938, pg. 403-441).

277. P. Grosu: Ammalele domestico dela Copanca (Bul. I. C. S. Reg.ChiOnAu. II. 1938, pg. 377-402).

278. Roman Cressin: RecensAmântul agricol din 1940 (Soc. Rom.IV. 1-3. Ian.-Mart. 1939, pg. 94-98).

279. Adrian G. Negrea: Industria moraritului la Runcu (Arhiva X.1-4. 1932, pg. 251-265).

280. Em. Buznea: 0 industrie tatiineasch. Industria tuicii din satulRuncu, jud. Gorj, (Arhiva, X. 1--4. 1932, pg. 266-279).

281. S. Goa: Industria olaritului in com. Iurceni (Bul. I. S. R,Basarabia. I. 1937, pg. 209-218).

282. A. A. lenistea: Vopsitul cu buruieni la NiFani (Bul. I. S. R.Basarabia, 1937, pg. 233-240).

283. ion N. lovescu: Marchitanii din com. Spineni-Olt (Soc. Rom.II. 2-3. Febr.-Mart. 1937, pg. 133-137).

284. Wilhelm, Schmiedt: Un sat fabric& do arute"-Toplita, Cotatea-Alba. (Soc. Rom. II. 4. April. 1937, pg. 179-183).

285. /. .Rtidulescu: Grädinarii romani din Slobozia-Clinceni, Ilfov (Soc.Rom. II. 5-6. Mai-Iunio 1937, pg. 248-250).

286. Magdalena Livezeavu: Oltenii" din Balce§ti-Valcea (Soc. Rom.II. 5-6. Mai-Iunie 1937, pg. 251-255).

287. Florea Florescu: Vidra. VAnzAtorii §i me0e§uvarii ambulanti (Soc.Rom. III. 4-6. April.-Iun. 1938, pg. 248-255).

288. Viorel D. Trifa: Economia forestiera, mijloc de trai al Motilor dincatunul Capsea-CAmpeni (Soc. Rom. III. 4-6. 9.pril.-Iun.1938, pg. 208-213).

289. Luca Deinild: Toatà situatia" unui fie,rar din arit (Soc. Rom.III. 4-6. Apn1.-Iun. 1938, .pg. 224).

290. M. Beniuc: Albac. Exploatatorii de pAduri (Soc. Rom. III. 4-6.April.-,-Iunie 1938, pg. 255-257).

291. Serggv Ludescu: Motii mineri dela RoOa-Montana (Soc. Rom. [II.7-9. Iu1.-Sept. 1938, pg. 377-380).

292. Florea Florescu: Drumurile prin tar& ale unor Moti vidreni (S6c.Rom. III. 7-9. Iu1.-Sept. 1938, pg. 374-377).

293. Gh. Retegavul: Ocupatiile anexo ale locuitorilor din CAianul-Mic,Somtv. Stransul de Ian& i de brânzä, (Soc. Rom. IV. 1-3. Ian.Mart. 1939, pg. 60-67).

294. Oh. Bucvrescu: Ocupatiile anexe ale locuitorilor din aianul-Mic,Some. VoOinAritul (Soc. Rom. IV. 1-3. Ian.-Mart. 1939,pg. 68-71).

295. Petre Stefeinuca: Muncitori agricoli basarabeni in Dobrogea (Soc.Rom. IV. 4-6. April.-Iun. 1939, pg. 178-186).

296. Th. Märculescu-Dunäre: Pescarii din Turtucaia (Soc. Rom. IV.4-6. April.-Iun. 1939, pg. 243-252).

460

X. MANWESTARI SPIRITUALE

Traian Herseni: Dialectica spiritului (Azi, I. 5. Nov. 1932, pg.355-361).Traian Herseni: Ontologia spiritului (Azi, II. 2. Febr.-Mart.1933, pg. 646-650).Tratan Herseni: Metafizica absolutului III. 1. Ian. 1934,pg. 883-890).Traian Herseni: Sociologia spiritului (Azi, III. 3. Mai. 1934, pg.1075-1081).Traian Herseni: Spiritul normativ (Blajul, I. 12. Dec. 1934, pg.521-526).

H. H Stahl: Cultura satelor, Cum trebue inteleasa (Bibliot. in-vatatorilor nr. 3, Cluj 1934, 64 pg.).Anton Cosbuc: Cartea asa cum Wiest° si e inteleasa ea in satulLesu-Nasäud (Echipe studentesti la, sate. Program de lucrurezultate. Cartea Caminului Cultural, Fund. Principele Carol",Bucuresti 1934, pg. 281-296).Stanciu Stoian: Monografia sociologica - metoda, de educatierealista (Arhiva XII. 3-4, 1935, pg. 566-570).D. Gusti: cohle aranesti (Caminul, II. 3. Ian.-Febr. 1936,pg. 437).D. Gusti: coala primara i cultura poporului (Caminul, II. 4.Mart. 1936, pg. 481).Traian Herseni: Consecinte pedagogice ale sociologiei copilului(Soc. Rom. I. 3. Mart. 1936, pg. 19-22).D. Gusti: Tot despre scolile taranesti (Caminul, II. 5. April.1936, pg. 513).D. Gustt: coli de conducatori de amine culturale (Curierul, II.26 Iul. 1936).P. gtefeinucci: Bibliotecile taranesti din Niscani (Studiu statistic)(Bul. I. S. R. Basarabia, I. 1937, pg. 295-328).D. Barbu: Probleme scolare in satele Niscani, Iurceni i Stol-niceni din jud. Lapusna (Bul. I. S. R. Basarabia, I. 1937, pg.273-294).I. Measnicov: Raportul intro stiinta de carte si numarul invata-torilor in Romania (Soc. Rom. II. 2-3. Febr.-Mart. 1937,pg. 112-119).I. Measnicov: Stiinta de carte la Lesu-Nasaud (Soc. Rom. II.7-8, Iulie-Aug. 1937, pg. 354-358).D. Gush: coala, de echipieri (Curierul, IV. 30 Mart. 1938).D. Gusti: Conducatorii de Camine Culturale la Pietris (Curierul,IV. 15 Mai 1938).D. Barbu: Starea culturalA la Copanca. Scoala i Caminul (Bul.I. C. S. Reg. Chisinau, II. 1938, pg. 443-483).Gh. Boron: Raport monografic asupra scoalei primare de stat dinOhababistra, jud. Severin (Rev. I. S. Banat, VII. 25. Ian.-Mart.1939, pg. 21-42).

461

Ion Donat: Cultura popular& in Oltenia (Soc. Rom. IV. 4-6,April.-Iun. 1939, pg. 167-170).A. Golopentia: Starea cultural& oi economic& a populatiei rural°din România (Rev. de Igien&-Sociala, X. 1-6, Ian.-Iunie 1940,n.umar festiv; pg. 212-263. Extras).

N. Argintescu: Contributii la problema gustului popular (Arhiva,X. 1-4. 1932, pg. 428-442).Mac Constantinescu: Ceramica popular& (Arhiva, X. 1-4. 1932,pg. 405-412).Lena Constante: Iconarul Saya Moga (Boabe de grau, III. 11.Nov. 1932, pg. 586-588).Floria. Capsaii: Jocurile din comuna Fundul Moldovei (Arhiva, X.1-4. 1932, pg. 413-427).Al. Dima: Realit&tile sociale ale artei (Omagiu Prof. D. Gusti,Arhiva XIV. 1936, pg. 760-782).Lena Constante: Varvara Guoe, suoita din §ant (Soc. Rom. I. 3.Mart. 1936, pg. 35-39).I. Antonovici: Ornamentarea interioarelor in satul Niocani (Bul.I. S. R. Basarabia. I. 1937, pg. 329-336).I. Antonovici: RAstignirile (Troitiele) din satul Niocani (Bul. I.S. R. Basarabia I. 1937, pg. 337-343).Lena Constante: Pictura pe stic15, in satul DrAguo (Art5, oi teh-nich grafick Caietul 6. Dec. 1938. Martie 1939, p. 59-74).P. ,5fteginucd: Hora in regiunea Iurcenilor (Soc. Rom. III. 10-12.Oct.-,-Dec. 1938, pg. 534-537).I. .intonovici: Impodobirea interioarelor din Copanca (Bul. I. C.S. Reg. ChioinAu, II, 1938, pg. 545-548).Marcel Olinescu: Portul satenilor din regiunea siria, judetulArad (Soc. Rom. IV. 4-6. April.-Iun. 1939, pg. 275-280).Elisabeta Ulmeanu: Aspecte din com. Cotargaoi. Jud. Neamt, oiportul femeiesc (Curierul S. S. 27 Aug. 1939).Al. Dima: Conceptul do art& populara, (Fundatia pentru Litera-turà oi arta &gel° Carol II, Bucureoti 1939, 234 pg.).Elena Secosan: Izvoade almAjene (Rev. I. S. Banat. VIII. 28-29.Febr.-Mart. 1940 pg. 115-133 - urmeaza).

Mikai Pop: Contributii la studiul limbilor specials din CornovaPAsäreasca (Arhiva, X, 1-=-4. 1932, pg. 443-446).I. Conea: Observatii ale unui nespecialist asupra graiului din Clo-potiva (Soc. Rom. IV. 1-3. Ian. Mart. 1939).I. Vintilescu: Numiri de grupari regionale din Mehedinti oi Vran-cea (Soc. Rom. IV. 1-3. Ian.-Mart. 1939, pg. 76-81).

Florian Beidoiu: Inceputuri muzicale la Leou (Soc. Rom. I. 10.Oct. 1936, pg. 40-41).nation Cocisiu: Despre ritspandirea geografic5, a unui cântec destea (Soc. Rom. III. 10-12. Oct.-.-Dec. 1938, pg. 537-545).

462

340. V. Popovici: Cantecul popular la Copanca, (Bul. I. C. S. Reg.Chiqingu. II, 1938, pg. 533-544).

341. Emil Turdeanu: Un manuscris miseelaneu necunoscut (Arhiva. X.1-4. 1932, pg. 381-404).

342. norm Florescu: Un Apocalips maramureqan - Cuviint de ar5,-taro pentru vials, patriarhului Avram (Soc. Rom. I. 3. Marte1936, pg. 40-41).

343. C. Brdiloiu: Dealul Mohului. Cântec ritual la chica seceriplui,and se face buzduganul" (Soc. Rom. I. 2. Fehr. 1936, pg. 10).

344. C. Brdiloiu: Cintec ritual la sfarqit de clad, (Soc. Rom. I. 3. Mart.1936, pg. 19).

345. ,5'tefama Cristescu: Desantec de dragoste i joc (Soc. Rom. 4.April. 1936, pg. 18).

346. I. Cazan: StrigAturli (Soc. Rom. I. 4. April, 1936, pg. 10).347. P. Steginucd: Basmul la Iurceni (Soc. Rom. I. 4. April. 1936,

pg. 30-32).348. C. Brdiloia: LazArul (Soc. Rom. I. 6. Mai 1936, pg. 18).349. /. C. Cazan: Potecuta din padure (Soc. Rom. I. 7-9, Iul.-

Sept. 1936, pg. 8).350. l. C. Cazan: Strigaturi din ant (Soc. Rom. 7-9. Iu1.-Sept.

1936, pg. 80-84).351. /. C. Cazan: Desanteca plugului (Soc. Rom. I. 7-8. Iu1.-Sept.

1936, pg. 61).352. Dumitru Imbrescu: Cântecul lui Manta la Glimboca (Soc. Rom.

I. 11. Nov. 1936, pg. 39-42).353. Const. D. Gib: Cohnd6, din ant-NEtsAud (Soc. Rom. I. 12. Dec.

1936, pg. 14).354. D. lmbrescu: Crkiunul in colindit (Soc. Rom. I. 12. Dec. 1936,

pg. 39-47).355. C. Brdiloiu qi H. H. Stahl: Vicleiul din Tfirgu-Jiu. (Soc. Rom. I.

12. Dec. 1936, pg. 15-32. Tiraj separat cu partea a doua me-dia - Tiparul Universitar, 36 pg).

356. Zina Apostolescu-Imbrescu: Colinde de CrAciun (Soc. Rom. II.1. Ian. 1937, pg. 11).

357. Florea Florescu: Doine 0 strigaturi din Maramureq (Soc. Rom.III. 1. Ian. 1937, pg. 19).

358. /. C. Cazan: Un document folcloric: Peqtii pe brazd5, (Soc. Rom.II. 2-3. Febr.-Mart. 1937, pg. 137-138).

359. Al. Dima: Sociologie qi folclor (Soc. Rom. II. 5-6. Mai-Iun.1937, pg. 234-237).

360. P. qtefeinuccl: Doua variante basarabene la ba,smul Harap Alb"al lui I. Creang6, (Bul. I. S. R. Basarabia, I. 1937, pg. 361-392).

361. E. :Bernea: Agentii actelor rituale (Sodiet. de ratline, VIII. 19.Dec. 1931, pg. 366-367).

362. C. Brdiloiu: Despre bocetul dela DrAg,u (Arhiva, X 1-4. 1932,pg. 280-359).

463

Dochia loanovicz: Consideratii statistice asupra vrajitoriei satuluiRuncu (Arhiva, X. 1-4. 1932, pg. 360-370).$tefania Cristescu: Practica magica a descantatului de strans"In satul Cornova (Arhiva, X. 1-4. 1932, pg. 371-380).E. Bernea: Actele rituale dupa forma lor de expresie (Societ. dede maine. XI. 4-5. April.-Mai, 1934, pg. 72-73).E. Bernea: Botezul in satul Cornqya. Incercare de interpretare so-ciologica (Tara Barsei, VI. 3. Mai-Iunie 1934, pg. 229-239 si4. pg. 357-368).H. H. Stahl: 0 masca (Criterion I. 2. 1934).$tefania Crzstescu: L'agent magique dans le village de Cornova,Bessarabie (Mélang,es D. Gusti, Arhiva XIII. 1936, pg. 119-137).H. H. Stahl: Cununa in satul S'ant. Material cules de C. Brailoiu,H. Brauner, I. Cazan, I. Cocis, St. Cristescu, V. Sasu, H. H.Stahl - redactat de H. H. Stahl (Soc. Rom. 2. Febr. 1936, pg.11-21)., tefania Cristescu: Frecventa formulei magice in satul Cornova,(Soc. Rom. I. 4. April. 1936, pg. 11-18).gtefania Crzstescu: Cum descanta de intors" Ana Dania inSatul an (Soc. Rom. I. 5. Mai 1936, pg. 36-39).Florea Florescu: Mestesugul" fetelor din Lesu-Nasaud, cand nuvin flacaii la sezatoare (Soc. Rom. I. 10. Oct. 1936. pg. 42).Valeriu Butura: Credinte in legatura, cu cultura graului la Ro-mânii din Transilvania (Soc. Rom. II. 7-8, Iul.Aug. pg. 358-362).Lucia Chirulescu: Anul Non al unei familii din burghezia rural&(Soc. Rom. II. 11-12. Nov.-Dec. 1937, pg. 546-547).E. Bernea: Punerea vastrei (Anuarul Soc. Stud. in Geogr. So-veja, X. si XI. 1938, pg. 46-52).Petre gteginucei: Obiceiuri si credinte dela Niscani in legaturacu locuinta (Soc. Rom. III. 7-9. Iu1.-Sept. 1938, 366-369).Mihai Pop: Calusarii romani la Londra si realitatea folklorica aBucurestilor (Soc. Rom. III. 10-12. Oct.-Dec. 1938, pg. 561-564).P. gtefrinucif : Datele de Craciun i Anul Non pe Valea Nistruluide Jos (Bul. I. C. S. Reg. Chisinau, II. 1938, pg. 485-532).Florea Florescu: Ceremonia agrara a cununii in Muntii Apuseni(Soc. Rom. IV. 4-6. April.-Iun. 1939, pg. 283-286).Ion Chelcea: Obiceiuri de peste an in douà sate din Almaj-Patasçi Borlovenii Vechi, Cara s (Soc. Rom. IV. 4-6, April.-Iun.1939, pg. 253-271).qtefanta Cristescu-Golopentia: Gospodaria in credintelerile magice ale femeilor din Dragus (Fagaras). (Extras din mo-nografia Dragus, un sat din Tara Oltului - sUb tipar. VIII+116pg. Bucuresti 1940).

H. H. Stahl: Despre inochentie si*Inochentism (Arhiva,.X, 1-4.1932, pg. 175-182).

464

E. Bernea: Contributii la problema calendarului in satul Cor-nova. (Arhiva, X. 1-4. 1932, pg. 191-205).S. Rosca: Problema calendarului indreptat in satul Niscani (Bul.I. S. R. Basarabia, I. 1937, pg. 345-630).Melentte ?ora: ObservAri asupra .vietii religioase morale, notateIn com. Stirbova (Rev. I. S. Banat. VI. 21. Ian.-Mart. 1938, pg.29-40).V. Petrescu-Craiova: PocAitii" dela Ghindeni-Dolj (Soc. Rom:HI. 1-3. Ian.-Mart. 1938, pg. 47-49).Ion Popovici: Din hArtiile unui epitrop sAtesc din Banat (Soc.Rom. III. 10-12. Oct.-Dec. 1938, pg. 556-560).Florea Florescu: Actiunea misionará a unui greco-catolic in Ma-ramures (Soc. Rom. IV. 1-3. Ian.-Mart. 1939, pg. 83-85).Octav losif: Problemele sociologiei religioase (Rev. de Filosofie,vol. XXIV. 3-4. Iu1.-Dec. 1939, pg. 229-267).

XI. MANIFESTARI MORALE I JURIDICE

D. Gusti: Egoismus und Altruismus. Zur soziologischen Moti-vation des praktischen Wollens (Vierteljahrsschrift fiir wissen-schaftliche Philosophie und Soziologie. Jahrg. 28. 1904. ExtrasXI-F67 pg.).Rom. Cotaru: Etica DrAgusenilor (Soc. Rom. III. 7-9. Iul.-Sept. 1938, pg. 310-338).Y. Cotigd: Infractiuni i reactiuni morale la Copanca (Bal. I. C.S. Reg. ChisinAu, II. 1938, pg. 599-606).

D. Gusti: Die Grundbegriffe des Pressrechts. Eine Skizze (Schwei-zerische Zeitschrift ftir Strafrecht, Jahrg, 18. pg. 400. Des-voltatti, in Die Grundbegriffe des Pressrechts. Eine Studio zurEinfiihrung in die pressrechtlichen Probleme, in Abhandlungender Kriminalistischen Seminars der Universitat Berlin. NeueFolge. 5 Band. IV Heft. 1908).Xenia Costa-Foru §i H. H. Stahl: Cara,cterul devAlmas al familieinerejene (Arhiva, X. 1-4. 1932, pg. 447-462).H. H. Stahl: Sistemul onomastic drAgusan (Arhiva, XII. 1-2.1934, pg. 83-95).Adrian C. Brudariu: 1VIonografia comunei Belinti. CercetAriasupra manifestArilor etico-juridice (Soc. Rom. I. 7-9. Iul.-Sept. 1936, pg. 37-55).Me Rau: Monografia satului Belint. Probleme juridice in legA-turA cu familia (Soc. Rom. I. 11. Nov. 1936, pg. 22-30).Constantin Stdnial: Hotarul satului Orodel-Dolj (ca trei anexe)(Soc. Rom. II. 1. Ian. 1937, pg. 28-31).losif Jivan: Situatia din Clisura si litigiul romttno-jugoslav (Soc.Rom. II. 7-8. Iu1.-Aug. 1937, pg. 341-354).H. H. Stahl: Rusetu-BrAila, un sat din cámpia ronatineasch. Re-

465

gimul de proprietate agrarli (Soc. Rom. II. 7-8. Iu1.-Aug.1937, pg. 284-288).lovf Jivan: Un sat expansiv, Chianul-Mic din Somes. Regimulproprietatilor (Soc. Rom. II. 9-10. Sept.-Oct. 1937, pg. 439-442).H. H. Stahl: Bornes, limites et signes de propriétés champétresNotes de folklore juridique roumain (Comunicare la Congr.Intern. de Folklor. 1938).Gh. Serafim: Impartirea pe mosii si pe trupuri de mosie a sa-tului Negoesti-Mehedinti (Soc. Rom. III. 1-3. Ian.Mart. 1938,pg. 32-35).losil Jivan: Evolutia proprietatilor in comuna $ant (Soc. Rom.III. 7-9. Iu1.-Sept. 1938, pg. 348-351).V. Cotigä: Situatia judiciara a pamânturilor la Copanca (Bul. I.C. S. Reg. Chisinau, II. 1938, pg. 549-598).H. H. Stahl qi Gh. Serafim: O situatie juridica, intolerabila: ne-organizarea obstillor razasesti din Vrancoa (Soc. Rom. IV. 1-3.lan.-Mart. 1930, pg. 8-22).losif hvan: Problema padurilor composesorale din Transilva-nia-Banat (Soc. Rom. IV. 4-6. April.-Iun. 1939, pg. 294-297).

108. Emil Botq: Judecatoriile comunale in Almaj (Rev. I. S. Bana4VIII. 1940. 27. Ian. pg. 33-39 si 28-29. Febr.-Mart. pg.156-162).

XII. MANIFESTARI POLITICE $1 ADMINISTRATIVE

D. Gusti: Sociologia rasboiului, (Sfotea, Bucuresti, 1915, 108 pg.).D. Gusti: Comunism, socialism, anarhism, smdicalism si bolse-vism. Clasificarea sistemelor privitoare la societatea viitoare (Ar-hiva, II. 1-3. April.-Oct. 1920. pg. 294-353. Publ. si in So-ciologia militans, pg. 470-536).D. Gusti: Partidul politic. Sociologia unui sistem al partiduluipolitic (Arhiva, IV. 4-5. 1922, pg. 423-454. Publ. si in Socio-logia militans, pg. 121-142. Anexa: Cateva indicatii bibliografice).D. Gusti: Individ, societate si stat in constitutia viitoare (in NouaConstitutie a Romaniei, I. S. R. Bucuresti, 1922, pg. 410-425.Publ. si in Sociologia militans, pg. 100-116).D. Gusti: Problema federatiei statelor europene. Cu anexa: Do-cuments relatifs à l'orgamsation d'un régime d'union fédéraleeuropéenne (Arhiva, IX. 1-3. 1930, pg. 1-22. Publ. i in Socio-logia militans, pg, 255-313).Anton Golopenlia: Die Information der Staatsfiihrung und dietiberlieferte Soziologie, (Brasov, 1937, 74 pg.).A. Golopentia: Contributia stiintelor sociale la conducerea poli-ticii externe (Soc. Rom. II. 5-6. Mai-Iun. 1937, pg. 193-196).1. Conea: O tiinta Geopolitica (Soc. Rom. II. 9-10.Sept.-Oct. 1937, pg. 385-418).

466

l. Conga, A. Golopentia 0 M. Popa-Veres: Geopolitica, (ed. Ra-muri, Craiova, 1939, 133 pg.).

D. Gusti: Die Donaufrage (Preussische Jahrbiicher, Bd. 118.Heft 2. 1904, pg. 235).H. H. Stahl: Sociologie si asistenta (Rev. Asistenta Sociala, IV.1-2. 1932).Nicolae Cont: Nerejul in rasboiu. Un fragment. (Arhiva X. 1-4.1932, pg. 463-479).D. Papado poi: Problema democratiei selective in sociologia roma-neasca (Omagiu Prof. D. Gusti, Arhiva XIV. 1936, pg. 1046-1069).0. Neamtu: Drumul spre sate al tineretului maghiar am n Ardeal(Soc. Rom. I. 2. Febr. 1936, pg. 24-30).Constantin V. Micu: Viata politica a unui sat din Nasaud (Soc.Rom. II. 9-10. Sept.-Oct. 1937, pg. 459-465).Florea Florescu: Tacerea in privinta Romanilor de peste hotare(Soc. Rom. II. 11-12. Nov.-Dec. 1937, pg. 532-534).Florea Florescu: Problema Motilor. Sug,estii pentru un plan derefacere, (Bucuresti, 1938).

D. Gusti: Necesitatea reorganizarii Bibliotecii Centrale de pelanga Universitatea din Iasi, 1913.D. Gusti: Program studentesc pentru organizarea vietii universi-tare. Pregatit de Seminarul de Sociologie sub conducerea d-luiProf. D. Gusti (Arhiva, V. 1-2, 1924, pg. 174-191).D. Gusti: Problema organizarii muncii culturale. Ritspuns laancheta organizata, de ziarul Universul, 1927 (Arhiva, VIII. 1-3,1929, pg. 487-524).D. Gusti: Misionea monografiilor sociologice. Idei din cuvan-tarea de deschidere a muzeului organizat de Seminarul de So-ciologie. (Societ. de maine, V. 22-24. 1928, pg. 400-401).D. Gusti: Politica culturii si statul cultural. Cu anexe: Aspectoale unei politici a culturii (in Politica culturii, I. S. R. Buc,u-resti, 1930, pg. 473-486 si 486-524).I. Ciolan: Cooperatia in Universitatea din Bucuresti (in PoliticaCulturii, I. S. R. Bucuresti, 1930, pg. 507-511).D. Gusti 0 M. Popescu-Spinevi: Indreptar pentru studentul del°,Facultatea de Filosofie si Litere din Bucuresti, (Ed. Facultateade Filosofie si Liter% Bucuresti 1931, -220 pg.).D. Gusti: Politica scolara, si cultural& a statului (ParlamentulRomânesc, IV. 124-126, 1933).D. Gusti: Politica scolara in cadrul statului cultural (in Proble-melo actual° in stiinta si invatamantul economic, Muguri, Bu-curesti, 1933, pg. XI-XXXI).D. Gusti: Un an de activitate la Ministerul Instructiunii, Culte-lor si Artelor 1932-1933, (Bucuresti 1934, 1562 pg. In colab.)D. Gusti: Echipe studentesti la sate (in Echipe studentesti la

467

sate, Fund. Cult. Reg. Principele Carol", Cartea aminuluiCultural, 1934).

487. D. Gusti: Idei abluzitoare pentru munca cultural& la sate (a-minul, I. 1. Nov. 1934, pg. 3).D. Gusti: Die königlichen Stiftungen Rumaniens. Vortrag fiirseine Ernennung zum Ehrendoktor der Staatswissenschaften derPhilosophischen Fakultat der Universitat Leipzig, (Al. Edelmann,Leipzig, 1935, 15 pg.).D. Gusti: Les Fondations Culturelles Royales de Roumanie. Com-munication faite A l'Académie des Sciences morales et po-litiques. (Bulletin Séances et travaux, Sept.-Oct. 1935, pg.225-245).D. Gusti: Temeiul rnuncii echipelor studenteqti: monografia (Cu-rierul, I. 27 Iulie 1935).D. Gusti: Chez4ia unei munci rodnice: aminul Cultural (Cu-rierul, I. 6 Aug. 1935).D. Gusti: Consideratii in legAtur& en un concurs universitar. Do-cumente qi propuneri pentru modificarea legei qi a regulamentului(Soc. Rom. I. 3. Mart. 1936, pg. 1-19).D. Gusti: InvAtAminte qi perspective din munca echipelor stu-denteqti (Soc. Rom. I. 2. 1936, pg. 1-5).D. Gusti: Cunoaqterea sociologic& §3i aetiunea culturalh. Insemn&-tatea lor pentru viata national& 0 de stat (Soc. Rom. I. 4. 1936,pg. 1-6).D. Gusti: Intemeierea stiintifica i incoronarea (did, a munciinoastre (Curierul, 19 Lille 1936).D. Gusti: Intalnirea judetean& a aminelor Culturale (aminul,III. 23 Aug. 1936).H. H. Stahl: Metoda de lucru a echipelor ca satul qi aminul(Soc. Rom. I. 12. Dec. 1936, pg. 34-36).D. Gusti: Despre atiinta natiunii româneqti 0 Servicial Socialobligator al studentimii (Soc. Rom. II. 1. Ian. 1937, pg. 1-4).0. Neamtu: Propuneri pentru organizarea muncii ob§itevti inRomânia. Experienta Fundatiei Regale Principele Carol". (Soc.Rom. II. 7-8. Iu1.-Aug. 1937, pg. 317-322).D. Gusti: Plan de actmne pentru 1938 (Soc. Rom. III. 1-3.Jan.-Mart. 1938, pg. 1-4).D. Gusti: Serviciul Social (Soc. Rom. III. 7-9. Iu1.-Sept. 1938,pg. 295-299).D. Dogaru: Reforme in spiritul Serviciului Social la MinisterulEducatiei Nationale (Soc. Rom. III. 10-12, Oct.-Dec. 1938,pg. 565-568). .D. Gusti: Cunoaqtere qi actiune in serviciul Natiunii, vol. I. 271pg. vol. II. 261 pg., (Fundatia Cultural& Regal& ,,Principele Ca-rol", Cartea Echipelor, 1939. Cuprinde qi articole publicate inCurierul, aminul, Soc. Rom.).D. Gusti: Bazele qtiintifice ale Serviciului Social. Comunicare

468

la Academia de tiinto Morale qi Politice a Frantei (Soc. Rom.IV. 1-3. Ian.-Mart. 1939, pg. 1-8).H. H. Stahl: Pentru sat, (Fund. CulturalA Reg. Principele Ca-rol", Bucureqti, 1939, 194 pg.).D. Gusti: Considerations on the Social Service Law in Rumania(Columbia University Press, 1939).D. Gusti: Directive pentru campania anului 1939 (Curierul S. S.6 Aug. 1939).D. Gusti: Universitatea vie a vietii qi muncii romAne$i (Ca-rierul S. S. 13 Aug. 1939).

I. Heasnicov: Situatia functionarilor de stat, (Soc. Rom. III.. 1-3. Ian.-Mart. 1938, pg. 23-26).D. Gusti: Participarea satului la organizarea tArii (Soc. Rom.III. 4-6. April.-Iun. 1938, pg. 103-104).A. Golopentia: Rolul tiintelor sociale in noua tehnicA adminis-trativA (Soc. Rom. III. 4-6. April.-Iun. 1938, pg. 246-248).I. Measnicov: Portret statistic al tinuturilor (Soc. Rom. III.4-6. April.-Iun. 1938, pg. 230-238).I. Conea: Sugestii qi indicatii geo-istorice pentru numiroa qii de-terminarea marilor unitAti administrative ale RomAniei (Soc. Rom.III. 4-6. April.-Iun. 1938, pg. 239-246).

XIII. UNITATI 1 RELATII

Traian Herseni: Sociologia distantei (Societ. de mAine, VIII.3-4. Febr.-Mart. 1931, pg. 77-78).Traian Herseni: Distanta socialA (Societ. de mAine, VIII. 10-11.lun. 1931, pg. 247-249).Traian Herseni: Alte distante sociologioe (Societ. de mAine, VIII.16-17. Sept. 1931, pg. 313-314).

D. Gusti: Originea qi fiinta SocietAtii Natiunilor. Cu anexl:Sistem de bibliografie qtiintificA a SocietAtii Natiunilor (in Po-litica externA a RomAniei, I. S. R. Bucureati. pg. 347-394 qiin Sociológia militans, pg. 206-228, 228-254).D. Gusti: Problema Natiunii (Arhiva, I. 2-3. 1919. pg. 547-577qi in Sociologia militams, cu anexA: CAteva compleari biblio-grafice, pg. 160-193, 194-199).D. Gusti: Fiinta qii menirea academiilor. Discurs de receptie laAcademia RomAnA, Ac. Rom. Bucureqti, 1923, 37 pg. (Publ. qiIn Sociologia militans, pg. 395).D. Gusti: Universitatea, SocialA. Necesitatea culturii sociale ko.

politico in Universitate (Rev. UniversitarA, 2. 1926 qi CuvAntintroductiv la CAlAuza Studentului, 1928).D. Gusti: Sociologia unitAtilor sociale. Comunicare la Congres.Intern. de Soc. Bruxelles 1935, (Soc. Rom. I. 6. 1936, pg. 1-6).Roman. Cressin: Ancheta sociologicA asupra vietii studenteqti (0-magiu Prof. D. Gusti, Arhiva XIV. 1936, pg. 633-747).

469

P. Tufescu: Un ora in declin: Botopmii (Soc. Rom. III. 10-12.Oct.-Dec. 1938, pg. 468-518).Vacile ¡lea: Orapl Sighet (Soc. Rom. IV. 1-3. Ian.-Mart.1939, pg. 48-59).

H. H. Stahl: Un sat din Transilvania: Dragu011. (Boabe degrail, IV. 3. Mart. 1933, pg. 147-154).Pavel Ungureanu 0 Dumitru Dogaru: Contributii la monografiasatului Napadeni (Echipe studente0i la sate. Program de lucru

i rezultate, Cartea Carninului Cultural, Fund. Principele Ca-rol" Bucure0i 1934, pg. 237-280).Petra Bartof: Un sat expansiv, Caianul-Mic din Some. Fata deazi 0 evolutia in ultimul secol (Soc. Rom. II. 9-10. Sept.-Oct. 1937, pg. 430-439).S. Bogos: Nipanii in lumina datelor statistice (Bul. I. S. R.Basarabia, I. 1937, pg. 219-231).H. Haute: Rwtu-Braila - un sat din carapia romaneasca.Structura social& (Soc. Rom. II. 7-8. Iu1.-Aug. 1937, pg.277-284).Dumitra Dogaru: Nfipadenii, un sat de mazili din Codru (Soc.Rom. II. 7-8. Iu1.-Aug. 1937, pg. 288-299).Florea Florescu: Vidra, un sat de Moti (Soc. Rom. II. 7-8. Iul.-Aug. 1937, pg. 299-306).ton Gh. Popescu: Clopotiva, un sat din Tara Hategului (Soc.Rom. II. 7-8. Iu1.-Aug. 1927, pg. 307-316).lon Vintilescu: Meripr, un sat de Momarlani" de pe pragulpoi tii sud-estice a Tärii Hategului (Soc. Rom. II. 11-12. Nov.Dec. 1937, pg. 502-507).Florea Florescu: Cusuiul din Vale, o colonie de Romani timo-ceni din Cadrilater (Soc. Rom. III. 4-6. April.-Iun. 1938, pg.170-180).Marin Cernea: Atmageaua tätareasca, o colonie de 1VIegleniti dinCadrilater (Soc. Rom. III. 4-6. April.-Iun. 1938, pg. 181-189). -

Seraiu Ludescu: Coloni0ii din jurul Capului Caliacra (Soc. Rom..,III. 10-12. Oct.-Dec. 1938, pg. 522-528).Gh. I. Ciordnescu: Lunca, satul de fabricanti de prepri 0 velintedin Dambovita (Soc. Rom. III. 7-9. Iu1.-Sept. 1938, pg.339-343).Mircea Stancescu: Un sat de fo0i mogieni in campia romanea-sea. Poiana de langa, Ialomita. (Soc. Rom. III. 7-9. Iun.-Sept.1938, pg. 344-348).T. A. gtirbu: Valenii de Mg& Prut (Soc. Rom. III. 10-12.Oct.-Dec. 1938, pg. 518-521).D. Gusti: Starea de azi a satului romanesc. Intaiele concluzii alecercetarilor intreprinse in 1938 de Echipele Regale Studer*0i(Soc. Rom. III. 10-12. Oct.-Dec. 1938, pg. 431-436),Miron Constantimescu: Intaia infa,tiqare a satului cercetat deScoala, de Comandanti Pietriq (Curierul S. S. 2 Iulie 1939).

470

Natafa R. Popovici: Satul HoIda (Curierul S. S. 9 Iulie 1939).George Meniuc: Sat de c1aca0: Dela,cheu (Curierul S. S. 16 Iul.1939).Mircea Tiriung: O comuna in plin progres Intaia infa44arerezultatelor cercetarii $colii de Comandanti Poiana-Campina (Cu-rierul S. S. 16. Iul. 1939).C. G. Pavel: Seliqtea - Intaia infatipre a celuilalt sat studiatde $coala de Comandanti S. S. Pietr4 (Curierul S. S. 16. Tul.1939).Alex. Scripnic: Plaiurile Bucovinei: Fundul Moldovei (Curierul.S. S. 20 Aug. 1939).

Troia?' Herseni: Sociologia vecinaatii (Societ. de maine, VIII.6-7. April. 1931, pg. 141-142).H. H. Stahl: Vecinatatile din Draguq (Soc. Rom. I. 1. Ian.1936, pg. 18-31).Florea Florescu: Romtmii din dreapta Dunarii (Soc. Rom. IT.5-6. Mai-Iun. 1937, pg. 230-234).

Xenia Costa-Foru: Quelques aspects de la vie familiale en Rou-manio (Mélanges D. Gusti, Arhiva. XIII. 1936, pg. 113-118).H. H. Stahl: Ruderna spirituala din n6,0e la Draguq (Soc. Rom.7-9. Iu1.-Sept. 1936, pg. 25-36).R. Cressin: Monografia comunei ant: Familia (Soc. Rom. I.7-9. Iu1.-Sept. 1936, pg. 56-61).D. Barbu: Casatoria i raporturile etnice dintre Moldoveni qiRu0 la Copanca (Bul. I. C. S. ChiOnau. II. 1938, pg. 213-246).$coala de comandante BroSeni-Neamt, Seria II. 1939 (sub cond.N. Popovici-Raiski): Familia copilul inteun sat din Neamt(Soc. Rom. IV. 4-6. April.-Iun. 1939, pg. 217-242).

C. Ameir: Sociologia ezatorii (Arhiva, IX. 4. 1931, pg.516-575).Traian Herseni: Observatii sociologice privitoare la copiii dinDragu.;; (Arhiva, XI. 1-4, 1933, pg. 51-93).Traion Herseni: Clubul Husarilor (Arhiva, XII. 3-4, 1935, pg.437-461).Traian Herseni: Ceata feciorilor din Draguq (Soc. Rom. I. 12.Dec. 1936, pg. 1-14).Elena Nicolaev: Cetele de colindatori la Valeni-Muscel (Soc. Rom.II. 11-12, Nov.-Dec. 1937, pg. 545-546).Valeria C. Stänciulescu: Cetele de colindatori la Dite0i-Prahova(Soc. Rom. II. 11-12. Nov.-Dec. 1937, pg. 543-545).ion F. Nicolae: Cotele de colindatori la Olteqti-Olt, in iarna1935/36 (Soc. Rom. II. 11-12, Nov.-Dec. 1937, pg. 537-543).Ana Vultureanu: etele de colind6,tori la Luptatorn-Ilfov (Soc.Rom. II. 11-12. Nov.-Dec. 1937, pg. 535-537).Gh. Reteganul: Jocul de Craciun al tineretului la Caianul-Mic,Some.11 (Soc. Rom. III. 10-12, Oct.-Dec. 1938, pg. 645-548).

471

514. Traían Herseni: Categoriile sociale cornovene (Arhiva, X. 1-4.1932, pg. 528-543).

515. 1. Conea: Nemeqi roi rumani in Clopotiva (Soc. Rom. I. 3. Mart.1936, pg. 30-33). _

516. Florea Florescu: Jiturile unei biserici din Tara Motilor mijloc dea surprinde ierarhia din sat (Soc. Rom. III. 1-3. Ian.-Mart.1938, pg. 45-47).

517. Domnica I. Pelun: Tiganii in viata satului Cornova (Arhiva, X.1-4. 1932, pg. 521-527).

518. Aurel Boia: Integrarea Tiganilor din Sant-Nasaud in comuni-tatea romaneasca, a satului (Soc. Rom. III. 7-9. Iu1.-Sept.1938, pg. 351-365).

519. Cornelia M. lonescu: Ungurenii dela Vaidenii-Valcea (Soc. Rom.II. 11-12. Nov.-Dec. 1937, pg. 555-559).

520. Inlaid Beloiu: Viata Turcilor inteun sat din Cadrilater: Cara-Ezechioi din Durostor (Soc. Rom. III. 4-6. Apri.1.-Iun. 1938,pg. 190-208).

521. Alexandru Gruja: Elemental sarb din Clisura-Banat (Soc. Rom.IV. 4-6. Apn1.-Iun. 1939, pg. 280-283).

522. Ion Zamfirescu: Contributii la cercetarea, tmei gospodarii tad,-neqti din satul Cornova (Arhiva, X. 1-4. 1932, pg. 480-520).

523. Traian Herseni: Stfina din Manta Fagaraaului (Boabe de grit',V. 6. 1934, pg. 336-359).

524. Gh. Radu: Pastoritul pe Valea Doamnei (in Echipe studente§tila sate. Program de lucru ai rezultate. Cartea Caminului Cultural,Fund. Cult. Reg. Principele Carol, Bucure0i, 1934, pg. 361-380).

525. Gh. Radu: Contributiuni la studiul stanilor din Romania. Bi-blioteca zootelmica, nr. 18. Bucure0i 1935, 82 pg.

59.6. Ion I. OW: Cereetari a,supra pastoritului in Vrancea, Bibl. Zoo-tehnica, nr. 22, Bucure0i 1936, 86 pg.Alexandru I. Georgioni: Cercetari asupra pastoritului in Mara-mure. Bibl. Zootehnica, nr. 24, Bucureati 1936, 120 pg.Traían Herseni: Stani nerejene (Soc. Rom. I. 7-9. Ial.-Sept.1936, pg. 12-24).Traían Herseni: L'organisation pastorale en Roumanie (Mélanges,D. Gusti, Arhiva XIII. 1936, pg. 242-256).Traían Herseni: Gospodarii tarane0i din Nereju (Soc. Rom. I.11. Nov. 1936, pg. 7-21).Traian Herseni: Moira date privitoare la o carciumii taraneasca(Arhiva XV. 1-2. 1937, pg. 138-156).Fldrea Florescu: Targul de lie Muntele Mina (Soc. Rom. II.9-10. Sept.-Oct. 1937, pg. 418-430).Flores Florescu: Cetele de seceratoare din Cuhea-Maramureg (Soc.Rom. II. 11-12. Nov.-Dec. 1937, pg. 507-511).

472

XIV. PROCESE SOCIALE

A. Golopentia: Aspecto ale desf4urArii procesului de or4eni-zare a satului Cornova (Arhiva, X. 1-4. 1932, pg. 544-572).A. Negrea: Procesul de emigrare a DrAguqenilor in America (Ar-hiva XL 1-4. 1933, pg. 94-130).G. Vleidesco-Reicoassa: Débuts d'industrialisation d'un village rou-main. Communication au XII Cong. Inter. de Soc. Bruxelles,Août 1935. (Mélanges D. Gusti, Arhiva XIII. 1936, pg. 470-478).Mihai Pop: Semnele formArii unei noui burghezii bucureqtene(Soc. Rom. II. 1. Ian. 1937, pg. 27-28).A. Golopentia: Comentarii sociologice la prefaserile realitAtii ro-mtineqti. Intregirea structurii sociale a Romániei (Soc. Rom. III.1-3. Ian.-Mart. 1938, pg. 82-84).A. Golopellia: Gradul de modernizare al regiunilor rurale aleRomâniei (Soc. Rom. IV. 4-6. April.-Iunie 1939, '209-217).P. GIL ja: Procesul de stratificare etnicA la Copanca (Bul. I. C.S. Reg. ChiqmAu, II, 1938, pg. 271-283).Cornel Grofsoreanu: Influenta industrializArii asupra tAranuluiromán (Soc. Rom. 1-3. Ian.-Mart. 1939, pg. 22-24).

Paula Herseni,

ANEXA: SCRIERI STRAINE DESPRE SCOALA SOCIOLOGICADELA BUCURETI

Archiv für Rechts-und Sozialphilosophie 1937, Heft II. pg. 289-291 qi 1938, Bd. XXXI, p. 396-398.Bânyai lmre: A D. Gusti-féle román szociologiai iskola (ScoalasociologicA a lui D. Gusti), Korunk, XI. 1936, 6. pg. 484-491.Harry Elmer Barnes - and Howard Becker: Social Thougt fromLore to Science. Vol. II Sociological Trends throughout the World,

pg. 1091. VI. Roumania, The new Burst of Energ,y: Gusti.Roger Bastide: O metodo monografico rumeno e as Pesquises so-

ciologicas no Brasil, o estado de Sao-Paulo, 9-11 ,Nov. 1939.H. Beutler: Dorfforschung am grenzschulheim Boberhaus, (Archi-ves pour la Science et la Réforme sociales, XIII, 1936, 17-39).Dr. Bodor A.: A falu megismerése (Cercetarea satului), A. MagyarTársasag Falukutatò Intézets, Budapest, 1934.Dr. Bodor A.: Rural Analysis, Budapest, 1935.Dr. Bodor A.: A Falukutatás vezérfonala (CAlAuzit pentru corcetarea

satului) A Magyar Társashg falugutatô, Budapest, 1935.C. Bouglé: La convergence des Sciences Sociales et l'Esprit Inter-national, Paris, Hartman. Centre d'Etudes de Politique Etrangère,1938.

473

Braun Robert: Maros-Csicsér (Cicir) 1935 - ben. in SzAzadunk"p. 168-181, Budapest, 1936 Mai.Demeter Béla: A roman ifjusAg falumunkAja (Interesul tinerimiiromâne pentru sate), Erdélyi Fiatalok, 1931, 5-6.Europe Orientale L': N. 3-4. 1937, pg. 144-149.P. Fauconnet: L'enseignement de la Sociologie, Bulletin de l'In-stitut Franqais de Sociologie, Séance du 9 déc. 1931, B. p. 11.Fogarasi Géza: A roman ifjuság falumunkájárol (Munca ruralA a

tinerimii romAne), Erdélyi Fiatalok, 6. 1932.Gaed, Erno: A romániai társadalmi munkaszolgálat (Serviciul So-cial român), Korunk, 3. 1939, pg. 224-227.Helmut Haufe ?Ind Helmut Klocke: Volksbildung und Volksfor-

schung in Rumanien, Der Zwiespruch, 1930, 10 Mai.Helmut Han fe: Methode und Einsatz der Dorfforschung in Ruma-nien, Zeitschrift fiir Volkskunde XLVII. 4. 1938. pg. 300-307.Helmut Haufe: Die Wandlung der Volksordnung in RumanischenAltreich, Kohlhammer, Stuttgart, 1939.E. Henri-Hayem: Une Nation se construit, Aujourd'hui, 1940,pg. 31-47.Hans Hoske: Der Soziale Dienst" in Rumánien. AnexA: Gesetztibor die Schaffung des Sozialen Dienstes (iibersetzt von Ilona Ben-ning) Leipziger Vierteljahrsschrift fur Siidosteuropa, 4. 1939, pg.287.Dr. Leo Hilberath: Volksvorschung und politische Soziologie inRumanien, Raumforschung und Raumordnung, I. 12. 1937, pg.505-506.Institut International &Agriculture: Population et agriculture; leproblèmo du surpeuplement rural, Contribution A la ConférenceEuropéenne de la Vie Rurale, Rome, 1939.G. Jacquemyns: La méthode monographique A l'Institut Social Rou-main, R,evue de l'Institut Solvay, XVII. 1. 1937, pg. 43-46.G. Jacquemyns: La vie sociale dans le Borinage houiller. Bruxelles,1939.René Jadot: Milieu et tducation. Ed. Georges Thone, Liège, 1936.pg. 94-105, La méthode en Sociologie.Dr. Jancso Bala: Gusti profeszor és tanitvanyainak falumunkája(Activitatea profesorului Gusti i a elevilor sAi in satele romline0i),Erdélyi Fiatalok, 2. 1933.Journal of Sociology, The American: pg. 792.Helmut Klocke: Landkunde in Rumänien, Die Dorfgemeinschaft,II. 5. 1934, pg. 117-125.Helmut Klocke: Landvolk und Dorf in madjarischer und rumani-scher Sicht. Deutsches Archiv fiir Landes-und Volksforschung, I.

1937, pg. 990-1023.Kovacs Imre: Falumunka a Pro Christo DiákokházAban (MuncaruralA a aminului de studenti Pro Christo"), Magyar Szemle,XXIII. 1. 1935.

-Liiko G.: A román monografisták" falukutató munkAja (Cercetarea

474

satelor urmarita, de monografistii" romani) Honismeret KanyveBudapest, 1935.

32. Liik6 G.: Roman falumunka (Mama rurala in Romania), Magyarut, IV. 5. 1935.

33-André Maday: Introduction it la Sociologie, Paris, 1937, pg. 146.René Maunier: Recherches collectives dans l'ethnologie et le folk-lore, Revue de Synthèse, févner 1936, pg. 16.Philip E. Mosely: The Sociological School of Dimitrie Gusti, TheSociological Review, Volume XXVIII, Number Two, ..9.pril 1936,pg. 149-165.Philip E. Mosely: A new roumanian Journal of Rural Sociolog,y,Rural Sociolog,y, II. 1937, pg. 457-465.Németh Lászlo: Magyarok Romániaban (Calatoria unor Unguri in

Romania). Tanu, III-IV. 1935, Debreczen.Ortutay Gy.: Magyar népismeret (Cercetarea taranilor unguri) Ma-gyar Szemle Kincsestár, 9. 1937. Budapest.Achille Ouy: La monographie et l'action monographique en Rou-manic, Revue Internationale de Sociologie, 7-8, 1936, pg. 419.Gaétan Pirou: Introduction a l'Etudo de l'Economie Politique(Traité d'Economie Politique de G. Pirou et M. Byé), Recueil Sirey,Paris, 1939, pg. 185-187.Gaston Richard: Arhiva pontru stiinta si reforma sociala", 1933-1935. Revue Internationale de Sociologie, 44-e Année, 7-8, 1936.pg. 379-404.Gaston Richard: La méthode sociologique en Roumanie. L'oeuvredu prof. D. Gusti, Mélanges, Arhiva pt. t. si Ref. Social& XIII,1936, pg. 399-407.Joseph S. Roucek: Sociology in Roumania, American SociologicalReview, Vol. III. 1. February, 1988, pg. 54-62.S. Rugarli: Un secolo di Sociologia. Rivista di Sociologia, VIII 2.1938, pg. 265.Rural Sociology: Roumanian Sociological Institute, :June, 2. 1939,pg. 271.Hugh Seton Watson: The Roumanian Peasantry, The Fortnightly,September, 1939, pg. 330.Hugh, Seton Watson,: The social Background in Balkan Politics.Politica, The London School of Economics and Political Science,Juno, 1939, pg. 139.Georg Stadtmiller: Osmanische Reichsgeschichte und balkanische

Volksgeschichte, Leipziger Vierteljahrsschrift fiir Siidosteuropa, III.1. 1939.Venczel 1.: A falumunka és az erdélyi falumunka mozgalom (Cer-cetarea si ridicarea satelor si actiunea culturala ardeleana) Erdélyitudományos Fiizetek, 78, 1935, Cluj.L. v. Wiese: Der internazionale Stand der Soziologie, Reine undangewandto Soziologie, Ferdinand Teinnies zum 80. Geburtstag,1936.

. 475

XII. ANEXA

476

INDREP TARPENTRU ORGANIZAREA INSTRUCTIEI SOCIOLOGICE INSCOLILE SPECIALE DE PREGATIRE A TINERETULUI

A. INSTRUCTII GENER.A.LE

Instructia sociologic& comporta:1. un numAr de lectii:

de familiarizare cu structura qi prefacerile realitAtii soci,9,1e;de informare asupra realitAtii sà,te0i a Romfiniei, qi, deo-

sebit, do orientare in Tinutul ande se gAseqte coala ¢i in care vorlucra membrii ei, qi

do obigiuire cu metoda de cercetare a acestei realitAti;2. un numAr de luerAri practice de fixare a cuno0intelor de teo-

rie 0 metodA.Instructia va fi fAcutA de: 1. directorul de studii 0 2. de per-

sonalitAti reputate pentru cunoa0erea Tinutului (autorii de cercetAri carelamurese problem° ale acestuia, directori de muzee, de reviste regio-nale, directori de fabrici, mediei veterinari, ingineri efi ai Tinutului0 judeteni), ori a metodei monografice 0 a teoriei sociologice. Spre aavea asiguratA, colaborarea a,cestor personalitAti din afara qcolii ladata convenabilA, directorul de studii se va informa, in intAiele zilede wdere in localitatea unde functioneazA, Scoala, despre personalita-tile care ar trebui invitate 0 va fa,ce neintArziat invitatiile, fie verbal,dad, lucrul e cu putintA, fie in scris ori telegrafie, dad, e nevoie. E decitutat ca, dintre ace0i invitati, coi ce ar putea tine lectii de metodA0 teorie ori a& dea prezentAri de ansamblu ale Tinutului, BA fie laScoal& in chiar sAptAmAna consacratA instructiei soeiologice. CRilaltiinvitati pot fi repartizati pe tot intervalul color 4 sAptAmAni; cAnd ecu putintA, lectia lor despre o problema a Tinutului e bine sa fie fAcutAcu prilejul unei vizitAri (de muzeu, sApAturi arheologice, de spital,ferme zootehnice qi agricole, de pAduri 0 pepiniere, de fabricA, de qosea,In curs de modernizare etc.).

Intentia urmAritA prin sAptiimAna de' instructie sociologic& esteaceea de a, da tinerilor: 1. minimul de teorie sociologicA, necesar pentrua intelege realitatea socialA 5i in deosebi pe cea, romfineascii; 2. mini-mul de deprinderi metodice necesar pentru a face fatà cerintelor ia,cti-

vitatii de cercetare; 3. o cuneaqtere macar sumará a complexului pro-blemelor pe care le ridica, Romania rural& @i a corelatiei dintre ele.

Cunoaqterea a,ceasta a nevoilor satuIui romanesc este punctul depleca,re al actiunii do creare a spiritului de pionier, care constitue obiec-tivul pedagogic al pregatirei temeinice a tineretului. Apelul pentru ca.generatia tan&ra s&-qi fixeze ca tern& buna organizare a taranimii,acceptand greutatile statului la tara este consecinta: fireasc& a cuneaq-terii starii satului romanesc. Spre a ajunge la efectul a,cesta urn:Ara*lectiile despre starea realitatii sateqti romaneqti qi locul ei in intreagatviata romaneasca trebuesc bine pregatite toi cu caldur& prezentate.

Lectiile de teorie sociologic& t i de metoda trebuesc tinute inperspectiva aceleaqi idei.

Scopul lectiilor de teorie sociologica §ii de metoda nu este acelade a f a,ce sociologi din veterinari, medici agronomi, avocati, ci cel de a;le deschide perspectiva de ansamblu, de a-i ajuta sii-qi vad& domeniulde activitate alaturi de toate celelalte, pe care le core viata natiunii 0problemele, ridicate de starea de azi a realitatii romine0i, mesa-riei lor.

Cuno0intele de teorie i metoda nu vor fi predate deci abstraetci pragmatic, raportate far& incetare la functia lor de a face cu putint&cuneaqterea starii toi a nevoilor mediului, in care se va lucra.

In vederea instructiei sociologice fiecare @coal& dispune de o bi-blioteca, cu urmatorul cuprins:

Gusta: Sociologia militans gi Stiintli gi actiune; Onsti-Hersem: Sociologia,Manual cl. VIII: Stahl: Monografia unui sat; Sociologie romaneasca, colectia completa;Arhiva, pentru tiinta gi Reforma Sociala, VIII-XV, Buletinul Institutului SocialRoman din Basarabia, I-II; Revista Institutului Social Banat-Crigana, col. completa;Instatutul Social Banat-Origana Belinti; Observatorul social economic, ultimii 5 ani;Buletinul Societitii Regale de geografie, tiltanni 5 ani; Enciclopedia Romania (2 vol);David: Geopolitica Romaniei; Smnonescu: Tara noastri; Anuarul statistic, ultunul an;V. Milliitlescn: Romania, geografie fizici; Lapag. Istoria Romanilor; Bann Slinatateapoporului roman; Bann- Mortalitatea infantilli; Statistica agricola din ultamul an; P.Sterian. Panromanismul; Claw:Ilan: Alimentatia poporului roman; Radulescn-Motru:Romanismul; M Balcescn- Scrierl istorice, col. Cartojan; Kogälniceann- Soler' gi

discursuri, col. Cartojan; M. Emmescn Scrieri politice, col. Cartojan, H. H. Stahl enintroducere de D. Gust': Nerej; Cones, Clopotiva.

Acestui stoc comun i se adauga in fiecare Tinut un numar decaxti, caro inlesnesc infatigarea Baffler qi problemelor tinutului res-pectiv.

TINUTUL OLT

Arhivele Olteniei, ultimii 10 am; Cones: Corectari geograf ice in istoria Ro-manilor; Ionescu C. D.: Prin Muntii Mehedintilor; Vatra anal in curs (Craiova).

. 477

478

TINUTUL BUCEGI

Válsan ampia Romani; V. Miligilescu Vlisla 1 Mostistea; V. Millilescu:Bucurestiip Petresca Sara. Targuri i orase infra BuzAu, Targoviste i Bucuresti.

TINUTUL MAREA

Analele Dobrogei, ultimu 10 am, Dobrogea de Sud, numerele care nu apIrut.Constantinescn-Mircesti: Eizibel; La Dobroudja. Editura Comisarmtultu Paris; Hama:Aromanii, Focsani 1936, Ionescu M. D. Dobrogea in pragul veacului al XX-lea; Das-covici Dunarea noastrà; Dascovich Marea noastrà.

TINUTUL DUNAREA DE JOS

Cazacu. Moldova dintre Prut i Nistru; Cazacu Zece ani dela Unire; NistorLa Bessarabie et la Bucovine. Ciobanu

TINUTUL NISTRU

Malschr 01finesti; $tefäntia Folclor de pe Valea Nistrului de Jos; Cazacu:Moldova dintre Prut í Nistru; Cazacu Zece ani dela Unire; Nistor La Bessarabieet la Bucovine.

TINUTUL PRUT

V. Tufescu Dealu Mare-Harlau; Cazacu Moldova dintre Prut l Nistru;Cazacu Zece ani dela Unire; Nistor: La Bessarabie et la Bucovine.

TINUTUL SUCEAVA

Iorga Romanii bucovineni; Oman Topa Monografia sanitarii a circumscriptieiVise10

TINUTUL SOME?

Morarm Pistoritul in Muntii Rodnei; Vormcu: Maramuresul (Cunoitintefolositoare), Bekloiu Bocetul in Tara Oasului; Iorga. Neamul romaliesc in ArdealTara ungureascii, La Transylvanie. Editura Comisariatului Pavilionultu Rominiei laParis; Dermer. Maramuresul romanesc.

TINUTUL MURE5

Rusu Sirianu Motii; Silvestro Moldovan: Ardealul; Iorga: Neamul romanescin Ardeal si Tara ungureasa; La Transylvanie; Ciomac-Popa Necia: Muntii Apuseni;Suciu. Judetul Turda; Sue= Tara Motilor; David M : Muntii Apuseni.

TINUTUL TIMI

Emil Petrovici- Folclor din Valea AlmAjului; Grisellint. Istoria Banatului ti-misan; Popovici G.: Istoria Romanilor bAnljeni: Popovici G : Memorii cu privire laintegritatea Banatului; CAliluza Banatului; Filipesca T.: Voivodina SArbeascA; DamianIzverniceanu. Banatul. Cunostante folositoare; Ion Popovici Minateanu. Din lume;Viad Delamarina Poezii; G'arda TAt BAnatu-i fruncea.

Pentru unele orase sediu de scoalA au mai fost adhugate cArticu priviro la imprejurimile acestui eras. Astfel:

Deva: $uiaga-Floca Ghidul judejului Hunedoara; P. Neamj: Preot Mätasal.CAlAuza judejului Neamj.

Partea a doua a bibliotecii ca si partea treia este do sigur compati-bilA de intregiri. Directorul de studii o va completa ca scrierile asuprajudetului si a orasului unde functioneazA, scoala, cu eventualele mono-grafii despre satele din tinut si in deosebi cu operele clasicilor si scriito-rilor originan i din Tinut si in deosebi cu cele a cAror actiune se pétreceacolo. Astfel, de pildA, nu trebue sh lipseascA in biblioteca scolii din NA-sAud Ion al lui Rebreanu, care se petrece in jurul acestei capital° grAni-ceresti sau poesille lui Cosbuc, pline de viata tArAneascA a RomAnimiinAsAudene sau in biblioteca dela Piatra Creangg, si Hogas.

Biblioteca are rostul, intAi de toate, sA, inlesneascA, directoruluide studii si color care-1 ajutA, pregAtirea lectiilor de instructie sociolo,gicA pe care urmeazA sa le tinA. In programa analiticA alAturatA, eigAsesc pentru fiecare lectie indicatii asupra cArtilor ce trebue sAconsulte.

Biblioteca trebue sA fie pusA in orele de repaus si la Ilispozitiaelevilor. Ea trebue folositä, apoi, pentru alimentarea discutiei in se-dmtele de searA, fie cil, se dau cArti din biblioteca spre cetit si pre-zentat unora din membrii scolii, fie cA directorul de studii, colabora-torii s'Ai sau personalitAtile invitate prezintA un scriitor al regiunii sauo problemA.

LucrArile pra,ctice e bine sA, fie fAcute ca chibzuialA. SA nu seporneascA intreprindreri ce nu pot fi duse la capAt: recensAminte saumonografii do sate. Ci sA se facA exercitii de completat formulare dereoensAmAnt, de luare de informatii dela tArani si de consemnare Ideinformatii. LucrArile pra,ctice ale scolii au menirea sA, familiarizeze casatul, sA, trezeascA gustul pentru cercetare si sA, formeze deprinderi demeticulozitate in completarea formularelor statistice si in inregistra-rea informatiilor. In cursul lor e blue sA, fie descoperite elementele cuaptitudini speciale pentru cercetare. CercetAri propriu zise urmeazA sA,fie pornite de abia in cursul campaniei de lucru in sate.

479

B. PROGRAM ANALITIC

I. TEORIA CERCETARII.OR MONOGRAFICE(Structura i prefacerile realitiltil sociale)

Rostul cunoafterii sociologice. Sociologia*In conceptia noastr&mai intai face cercettiri spre a inlesni intelegerea realitAtii sociale, siapoispre a face cu putint& reforma socialtt, adica, mai buna organizare aacestei realitgti.

Cercetarea facuth cu gandul intelegerii sociologice nu se poate m&r-gini, nu poate izola un fragment al realitatii sociale. Foie geo-grafii, economistii studiazg aspectul vietii sociale care 11 intereseazit:portul, cantecele bAtranesti, tipurile de sate, bugete si variatii de praturi.

Cu totul dimpotrivA, cercetarea f akutà, in vederea cunoastereisociologic°. Aceasta trebue sá razbeascl ptin& in centrul vietii aces-teia, pânà in regiunea unde se decide comportarea ei i BA cunoascátoate faptele care usureaz6 deaf itsurare,a ei sau o stanjenesc. Ca 14stii cum pornesti i ce sá faci, cand vrei a& organizezi mai bine unsat, o regiune, o tarA, nu e deajuns sa cunosti cateva detalii de is-torie, de folclor, de geografie, economie sau demografie. Ci e nevoies& cunosti toate fe-tele acestea, legatura intimá dintre ele i putereade vie* a unitatii sociale respective.

De consultat: D. Gusti: Cunoastere i actiune in Serviciul Natiunil Cap. II §1III, Gusti-Herseni: Elementele de Sociologie, Cap I, 26, A Golopentia Rostulactual al Sociologiei in Sociologie romimeascrt II, si Rolul stiintelor sociale in nouatehnicA administratIvA in Sociologic romtmeasers. III. 4-6.

Realitatea socialä. Realita,tea, social& se deosebeste de reali-tatea anorganica a naturii moarte si de realitatea organic& a celorlaltevietuitcaro prin faptul cA esta alcAtuit& din oameni dotati cu constiint&

totdeauna cuprinsi in unitäti sociale: fac parte dintr'o familie, Buntcetätenii unui anume sat sau anume oras dinteun stat, aunt dinteunneam.

unitatile sociale dAinuesc mai mult de o vieatä de om. Ele du-reaz& secole, generatiile perind&ndu-se prin ele ca intr'un tipar.

Aceste unitati sociale, care constituese arma de capetenie a afir-marii omului In univers (intreaga civilizatie e strans legata, de faptulcA omul traieste In societate; izolat, omul n'ar fi cu mult deosebitde animalele campului) stint cultivate de membrii lor. Atunci and altegrupuri do oameni, primejduesc units,tea lor sociala, membrii ei auntgata a& si-o apere vieata (cazul tentativelor de cutropire a unei natiide alta natie). Adeziunea akeasta uneori rational& si constienta, dar decele mai multe ori afectiva, i nestiuttl a membrilor unei unitAti socialela aceast& unitate constitue motorul acesteia, numit vointa socialä amembrilor ei. Omul nu poate trAi dealt in societate; dar el poate sA sedeslipeasch dintr'o unitate social& si s& treak& intealta (avezare in altsat, mutare in oras) ori sa, schimbe constitutia unitAtii sociale din care

480

face parte, asa incAt aoeasta s& devie altfel de unitate (schimbarea unuisat in oras prin a,ctivitatea economic& si cultural& a locuitorilorretrogratlarea unui orAsel la starea de sat prin plecarea unora dinlocuitori si acceptarea din partea altora a scApät&rii). Toate aceste tran-sformAri aunt urmarea unor schimbAri in vointa social& a uniatii res-pective. Cunoastema acesteia este dar scopul principal al tuturorcercetArilor consacrate realitAtii sociale. Vointa social& constitue pulsulcare ne ingAdue al The dAra seama despre vitalitatea unei anume uni-tAti sau sA, constathm starea de era& in care se gäseste.

Uneori conducAtorii si membrii unei unitä,ti sociale izbutesc Eitt

surprind& vointa social& a unitätii lor. Aceastä, vointa social& ridicat& inconstimt3 si prezent& acolo ca o idee precis& despre viitorul unitAtiisocial°, cum trebuie s& fie, este idealul social.

Fiecare unitate are manifestdri economice t3i. sptrituale destinate sasatisfac& trebuintele de hrank adäpost i intelegere ale oamenilor care ocompun. Nevoia acestora do a fi organizati inteun fel, caro n'ar puteasatisfiicutá dac& fiecare s'ar comporta dupA, -bunul sA,u plac, Aragedup& sine o serio de inanifesteirt politico-administrative i moral-juridice.Cele dintai oränduesc convietuirea membrilor colectivitáiii, potrivit nor-melor cuprinse in normele etice si consecintele ;juridic° ale acestora.

Toate unitAtile sociale sunt asezate undeva pe glob, legate de obucatä, a pA,mäntului, ca clima, ve,getatia si forma lui. Acest mediu cos-mic conditioneazA in mod vadit manifestärile unitAtii social° i cudeosebire pe cele economice. Manifest&rile unitAtilor sociale mai suntconditionate atät prin rasa, ade,c& win conformatia fizicl si psihic& aoamenilor co le compun (cadrul lor biologic i psihic), cât i prin tre-cutul lor, adecA prin concretizArile in orändueli politice si juridice siIn creatii culturalo si produse economice ale vietii lor anterioare (cadrulistoric).

Vointa social& a unitätilor ponte fi cunoscutA, prin stabilirea m&-surii in care membrii unei unitäti social° izbutesc prin manifestAxilelor sA, domino cadrele acestei unithti. Un sat asezat pe un p&mant sArac

ca un trecut clAcAsesc de pild&, care birue aceste conditionari avänd ovieat& economic& infloritoare, in urma unei munci mai intense, a folosiriicunostintelor tehnice, a recursului la ocupatii anexe, este vital si capabilde yrogres. Dimpotriv& un sat do hrmasi de mosneni sau deinzestrat cu pAmânt bun, care, inmArmurit in tehnica de lucru apu-cat& din bAtrani, are manifestäri economice mizere.

nnitAtile sociale a cAror voint& social& e a,ctiv& evolueazA: fin-tarea lor are infätisarea dnui proces de succesive transformAri.

Unithtilo sociale, la rAndul lor nu sunt nici ele izolate, ci vietuescalAturi de alto unitAti do acelasi fel (sat Mug& sat) sau aunt inglobatein unitAti sociale mai mari (satul in stat): adecA, sunt in relarii Cu nume-roase alto unitAti. Ca atare vointa lor social& e uneori stimulat& prin uni-tAtile cu care aunt in relatii, alteori stänjenità, sau sugrumatA.

Cine porneste sä, organizeze mai bine o unitate social& trebue 86,cunoasch vointa ei socialk Pentru a razbi la ea e nevoie ins& BS cunosti

481

toate manifestArile ei si toate cadrele vietii ei actual°. Acesta e mg-tivul pentru care cercetArile noutre, menite sa facA ca putintA actiuneade imbunAtAtire, sunt integrale si nu fragmentare.

De consultat: D. Gusti-Tr. Hersem. Elemente de Sociologie; T. Herseni- UnSistem de Sociologie, Etta ai Politic& in Arhiva pentru gtunta ai Reforma Social.XI, 1-4.

3. Scopul cercetcirii: ,5itiinta nafiunii. Dintre toate unitAtile soCialedouA sunt decisive: familia, in bunt), parte de ordin biologic, prin fap-tul cA in ea se perpetueazA vieata spetei umane si colectivitatea cadaconstitue unitatea propriu zis socialA, natiunea.

CAnd studiem sate sau orase, ori pAturi sociale trebue BA neraportAm fArA incetare la natiune. Toate aceste unitAti sociale aunt inrelatii ca natiunea; vointa lor socialA se gAseste in permanentA subinraurirea ei.

Numai natiunea este o unitate socialA care-0 ajunge siesi. Ter-menul de drept public suveranitate, care se aplica natiunilor cu statpropriu exprimA a,cest fapt.

Studiul A5itiinfa naOunii din Sociologie RomâneascA" II, 2-3 alProf. Gusti cuprinde.o analizA a manifestArilor si cadrelor unitätii so-ciale primordial° care e natiunea si o infAtisare a rostului ce le revinecercearilor do sate, de orase si de regiuni in perspectiva ei.

Toato cercetArile, intreprinse in ultimii 15 ani de Institutul So-cial, de Fundatia Principele Carol", continuate de Institutul de Cerce-tAri Sociale in cadrul Serviciului Social, au avut menirea de a facecunoscutA tara romAneasch. Prin ele tot mai multe din atAt de va-riatele tAri", vAi" si pArti ale tarn aunt lAmurite; ele folosesc tuturorcolor chemati sA organizeze realitatea romAneasch, si ca deosebire con-ducAtorilor ei -politici si administrativi.

Toti conducAtorii de state nAzuesc azi la o administrare plani-ficatA", la planificare". AdecA la o administratie, care sA porneasadela o cunoa0ere prealabilA temeinicA a tArilor", adecA a regiuniloratA,t de individualizate din care sunt alcAtuite si dela o coordonare a lorbine chibzuitA. Miile de tineri, iesiti din swine Tarn, reprezintA ounealtà incomparabilA pentru inventarierea si lAmurirea tArii noastrepAnA acum atAt de putin cunoscutA de noi, RomAnn.

Ne cunoastem fiecare inteo oarecare mAsurA regiunea natalA sipoate ciiteva alte locuri in care am ajuns. Dar experienta de felula,cesta e pAnA a,cum ineditA, nestiutA. Ca tara sA poa,tA fi administratAmai in cunostintA, de cauzA, diferentiind administratia in fiecare partea ei dui:A nevoile locale, e nevoie sA, avem la indemAna tuturor admini-stratorilor suficient de multe cercetAri, care sA lAmureascA problemelefiecArei regiuni.

Explorarea do stil mare pe care o intreprind de ani de zile Se-minarul de Sociologie din Bucuresti, Institutul Social si FundatiaRegal& Principele Carol" urmAreste sl inchege canavaua aceasta marede cunostinto amAnuntite asupra diferitelor regiuni ale tarn roniAnesti.

482

Harta ac,easta mare sociologic& in curs de elaborare este tema corce-tArilor noastro i obiectul a ceea. ce Prof. Gusti numeyte ?Uinta na-punii romcIne.

De consultat: Gusti $tiinta natiunii in Sociologie Romaneasca, II, 2-3, KA-dulescu-Motru Romanismul; Gust : tlintä j actiune in serviciul natiunii capit. So-mologia monograficii, stuntä, a reaht4u sociale i Monografia o misiune admuustratilpolitica; G usti-Hersenr Elemente de Sociologie, cap. XVI; Golopenpa : Rolul tiin-telor sociale in noua tehnici administrativa, in Sociologic romaneasci, Ion Cones : Su-gestii l indicatii geoistorice pentru numirea marilor unitati administrative ale Romanieiin Sociologic romaneasca III, 4-6.

11 STARE A DE AZI A ROMANIEI

4. Sztuatia geopolitia. Tara noastra, are troj fete: spre Europacentralh, spre Europa rasariteana i spre Balcani. Lungimea total&

frontierelor esto de 3400 km. din care 454 frontiere maritime. Ceamai lung& frontier& espre spre U. R. S. S., 812 km., spre Jugo-slavia 755,3 km., spre Bulgaria -601,4 km., spre Ungaria 627 km., sprePolonia 346 km. yi litoralul MArii Negro 454 km. Suprafata total& ataxii esto de 295,049 km. 2 Populatia atinge in August 1939 cifra dede 20.000.000.

In jurul tarii româneyti, cu. exceptia Ungurilor de origine mon-golä, bate celelalte neamuri stint slave. Densitatea locuitorilor pe km.este de 63.Principalele cursuri de apa, sunt:Dunarea 1075 km., Nistrul924, Mureyul 883, Prutul 860, Oltul 560, Siretul 535, Ialomita 330,Argeyul 290, Bistrita 280, Someyul 230. Oraye ea peste 100.000 delocuitori am avut 6 in 1930: Bucureyti, Chiyin&u, Cerna,uti, Iayi, Cluj,Galati. Azi li-so vor fi adaugat, probabil, Brayovul, Timiyoara, Oradea..

Specificul nostru economic fiind agricultura, multe oraye n'aupierdut caracterul rural dela obaryie. Orayele din Transilvania s'au for-mat in jurul c,et'Atilor. In celelalte tinuturi, sprawl° provin din vechiiarmaroace, centre administrativo, portan, centre miniere. Populatiatuturor centrelor urbane se ridica in 1930 la 4.000.000 locuitori, adic&abia 19 procento din aceea atgrii intregi. Fondul orayelor este roma-nesc in majoritatea cazurilor.

Distributia ayezArilor omeneyti pe teritoriul Romaniei n'o dic-teaz& yi n'o explica, elementele mediului geofizic singuro, ci ele ca is-toria laolalta Satele aunt neregulate (nsipite), cele din munti sau depe colino, lungi pe malurile raurilor, ramificate in deprosiuni, adunate,compacte, in yes, cu forme rotundo sau poligonale (I. Conea). Formaaceasta din urmfi se datoreyte adeseori interventiei statului.

Fat& do celelalte state Romania n'are tendinte de cucerire a te-ritoriilor straine, ci de aparare darza a drepturilor ei stravechi asupraactualelor hotare.

Situatia in lume a Romaniei este in functie de marile puteri alemomentului de fata: Franta, Anglia, Statele Unite, 'U. R. S. S., Ger-

483

mania, Italia ei Japonia ei da vecinii ei: Turcia, Urecia, Jugoslavia,Ungaria Polonia.

De consultat: Golopentia Contributia Stiintelor Sociale la conducerea politiceiexterne, Sociologie rom5neascli II, 5-6, Ion Conea: 0 §tiinti noua: Geopolitica inSomologia romaneasch III, No 9-10, David Geopolitica Romaniel; Ion Simionescu:Tara noastril, cap. III; Ion Cone,a, Geografia satului romanesc in Sociolope româ-neasci 1937, No 2-3, Enciclopedia Romaniei vol. I, cap I, pag 15-51, Breviarulstatistic al Romaniei, p 7-36; Anuarul statistic al Romaniei, 1937-1933, p.41-78, Dr. S ManuilA Romanii §i Revizionismul in Arhiva pentru tunta §i Re-forma Socialii X11, 1-2, p 55, Bälcescu Scrisori catre Ion Chica.

5. Evolatia istoricd. Istoria social& a poporului roman face unsingur corp cu istoria lui °biennia (ix-) evenimente ei date). Sunt doll&aspecte care se completeaza perfect, creand o unitate. Dacâ in istoria,propriu zisa a Romanilor cercetarile aunt destul de inaintate, istorianeastra sociala este la inceput. Si noub, ne ran-lane sa desvoltam eisa adancim studiile fä,cute do marii inaintaei, Nicolas B5,1cescu, Mihailliogalniceanu, Radu Rosetti, Stefan Zele.tin, in trecut ei pe cele mai,recent° ale unor H. H. Stahl, prof P. P. Panaitescu, Al. Bärbat. Pa-mantul romanese este construit in forma de cetate, spurrea Balcescu.In muntii din inima acestei coati, in vaile dintre dealuri (aea numi-tele depresiuni sau tari"), in lungul raurilor care treceau prin padurileimense din yes, au fost aeezarile romaneeti. Aci s'a format poporulnostru ei permanenta aeezarii lui pe ac,est pknant n'o rxmte nimeni nega,daca este de buna credinta. Romanii erau organizati in acel timp incele de sat, de vale, de ocol (tinut, tara). Stapanirea padurilor, paeu-nilor ei terenului cultivat era devalmaee. Fiecare putea folosi din elecat avea nevoie. Ceata era condus5, 'de oameni batrani ei buni" aleejde toti cetasii. Aceetia aveau 0 tineri private (casa, prisaca, pamantulde agricultura) caro eran necesare vietii lor. Ele apareau in urma aCti-vitatii speciale a unui ceta: constructie, secatuiri de 'Ware, muncaagricola. Ele se reintegrau twit curand stapanirii obeteeti. Conditiile ce-rute spre a, fi ceta e erau: locuirea in sat, recunoaeterea de catre sat,baetinaeia, contributia la cheltuieli. Acest stadia primitiv de organizareal cetelor, este col al devcIlmäsiei absolute. El a putut fi studiat inVrancea, singurul Ice unde s'a conservat pana tarziu din cauza uneisituatii speciale. Izolata de drumurile de comer, feria de patrundereacapitalului comercial 0 carnataresc (negustorii ei zarafii), Vrancea, s'amentinut pana dupa 1800 in stravechile ei forme care au lost ()datagenerale pentru intreaga tara.

Drumuril de comer t care au aparut inainte de secolul XIVprin Moldova dela Lwow pan& la Cetatea Alba ei prin Muntenia delaBrasov la Dunare, (cu doua ramificatii: dela Targoviete una spre "Chilia0 alta spre Vidin) au schimbat a,ceasta organizare. In tinuturile ro-maneti prin care treceau, s'a petrecut un proces de transformare eco-nomic& concomitent cu unul de ierarhizare sociala. Conducatorii obetii-lor au devenit voevozi, iar unul dintre ei mai tarziu, domn. Aceasta esteoriginea celor doua state romaneeti. Ardealul a fost impiedicat de catre

484

cucerirea maghiara, sa urmeze aceeasi evolutie. Moldova si Tara Ro-maneasca au evoluat normal, crescând in putero economica si intinderegeo-politica, pana la aserviraa lor, dupa aprige lupte, de Turci. Aceast&epoca, Baleasen o numeste voevodald". Dupa subjugare, comertuldecade, Chiba si Gatatea Alba disparand economiceste, iar forta politichtrece in mainile boierilor stapani de mosii, facute prin strangere debiruri si camatarie. Aceasta epoca, o numeste Baleasen boiereaseä".Odat& ca secolul XVIII schimbul capitalist transforma acest regimfeudal, inteunul cu caracter modern.

Dornnii fanarioti alabase boierimea veche a tarii, creand o boje-rime noua, recrutat& dm strami veniti din Turcia, in deosebi Grecia sidin elemental° románesti iesite din popor. Lupta, dintre aceste donaboierimi, cea maro si cea da rand, domina vieati., politica romaneasca.,incepand dela mil locul veacului al 18-lea. Boierimea de rand invocaideea de egalitate proclamata de Revolutia franceza impotriva boierimiimari. Propagatoare a adoptarii institutiilor politice si a civlizatiei occi-dentale, a,ceasta a dat imboldul pentru modernizarea Va'rii.

In Revolutia dela 1848, boierimea aceasta de rand incoara sa jaconducerea, in Muntenia si Moldova. Esecul tentativei ei revolutionaren'a fost decat temporar. Sprijiniti de Puterile Occidentului, carca fac uncomer t sustinut de grane si de textile in tarile noastre, pasoptistii"5organizati in partidul liberal, ajung sa la conducerea tarii. Prin a,bolirea,dela 1857 a titlurilor nobiliare (a pronomblor boieresti") pasoptistntransforma structura sociala pe kan de pana atunci a tarii intr'o struc-tura, liberala, cara principial socoteste egali pe toti cetatenii tarii, im-partili in fapt da atunci incolo in mart proprietari, burghezle functio-näreasca si mestesugareasca si fIrdnime. Aceasta din urnia o ducegreu cu toata reforma dela 1864. Datorita, sporului de populatie, pecare il desläntuiso la tara relativa imbun'atatire a conditiilor de traiu,pamantul pe care-1 primise la succesivele reforme agrare nu-i mai a-jungea si o silea sa, accepte conditiile oneroase ale tocmelilor agricole.

Ardealul a trecut prin aceeasi faz& feudala din sec. XV pan& insec. XIX, cand s'a deshintat iobagia. O mai puternica industrializarincepe din acest secol sprijinita pe baudio romana. Desi rogimul au-stro-maghiar tindea la mentinerea structurii agrare a Transilvaniei, eln'a izbutit.

Taranimea se integreaz& deabia dupa improprieta,rire si dupaacordarea votului universal, in vieata politica a natiunii. Reformeleacestea nu sunt irisa deajuns. E necesara o actiune educativa, perma-nenta, care O, o puna in stare s'A foloseasca mijloacele tehnicei mo-derno, atat pe planul economic cat si pe cel al igienii.

Aceasta ridicare a taránimii la nivelul modern al tarii, cu Os-trarea si consolidarea a oeea ce e in traditia satelor, este misiunea ge-neratiei noastre. Pe ea trebue s'o realizara fiecare la postul nostru demedie, veterinar, agronom, functionar administrativ si in perspectivaei trebuo sa lucram oriunda ne-ar aseza vieata.

Intaia sut& de ani a Romaniei a fost umpluta de preocuparea dea cladi o capital& si orase, de a organiza caile de comunicatie, care di

485

le lege intre ele qi de a forma o burghezime. Statul romanesc a de-venit dup& 1850 un sta,t de oraqeni", cum se temuse Balcescu.

Acum trebue sa no straduim 85, tergem qi in sate urmeleveacurilor de cadere sub stapánirea turceasa, sa, le modernizara, ri-dicand i restul do patru cincimi ale tarii la un nivel comparabil celuidetinut do tarile cu un destin mai uqor.

De consultat: Nicolae BiiIcescu Mersul revolutiei la Rondni; M. IlogMniceanu:Scrieri, Imbuniitätirea soartei tkamlor, i Discurs la Jubileul de 25 am al Academiei;I. Lupa r Istoria Romfinilor; H. H. Stahl: Organizarea sociall a tArAnimii in Enci-clopedia Ronittniei vol. I. pag. 559; H. H. Stahl: Contributiuni- la studiul rAzilviei inNerej in Arhiva an. VIII No. 4 vi an. IX No. 1-3, Alex. Brirhat Politica economicilungureasci in Ardeal in Observatorul Social-economic 1936 No. 3-4; P. P. Panal-tasen: Dece au fost Moldova vi Tara Romaneascil tari separate; O. Neamtu. Tarilnota; H. H. Stahl: Pentru Sat.

6. Starea biologiccl. Populatia Romaniei s'a impatrit in ultimii140 de ani. La 1810 traiau pe intinderea de azi a Romaniei 5 milioanede locuitori; cincizeci de ani mai tarziu, la 1860, acest numar se du.blase. De la 16 milioane dupa razboi, a,ceasta populatie a ajuns la 18milioane in 1930 qi atinge cifra de 20 milioane, in August 1939.

Cre0erea aceasta a avut loe in urma unui excedent anual consi-derabil al balantei dintre na0eri k3i deceso. Mortalitatea populatiei Ro-maniei a fost i e foarte ridicata (in 1935 eram tara cu mortalitatea ceamai ridicata din Europa: 21 la raie). Excedentul e realizat, astfel,datorit& faptului cá avem o natalitate, la fe!, f ara pereche de ridicata,(cu natalitatea de 30,7 la mie, eram in acela0 in 1935 in fruntea tariloreuropene cu natalitate ridicata). In caz ca mortalitatea noastr& arscade, capitalul pe care-1 reprezinta pentru nitiunea romana numarulmembrilor ei ar fi sporit in mult mai mare masura prin nascutii noq-tri (de0 tara cu na0erile proportional cele mai numeroaso, crestemanual cu mai putine suflete la mie docat o serie de alte tari ca Polonia,Bulgaria, Olanda, Portugalia etc., care au o mortalitate mai redusadeat noi). Mortalitatea infantil& reduce cu deosebire excedentul nostruanual: din cei nascuti 450/0 mor inainte de a fi implinit 5 ani. O actianede educatie a mamelor pentru ca ingrijeasca mai bine copii i sa-ihrineasca, mai potrivit qi de inzestrare a satelor cu medicii, surorileagentii necesari ar putea remedia atarea aceasta. Atari mazad suntnecesare qi in cazul adultilor, decimati la fel inainte de vrememoarte din lips& de igiena, de alimentatie multumitoare qi de in-grijire medicala. (Pe and in tarile europene 1 medic revine ingenere la 1000-2000 locuitori, la noi revine la 3000 locuitori; iar latara la mai mult de 6000).

Creqterea aceasta a dat natiunii romano greutate politica. Amc4tigat unirea i neatarnarea de azi qi prin numarul impunator pe care1-am atins.

Ea ne-a creat i o mare dificultate: suprapopularea. Din rarpopulata, tara noastra a ajuns in ace0i 140 de ani din arma cu popu-

486

latie foarte densa, (65 locuitori la km. patrat in 1935, cand media Euro-ropei era numai de 46 locuitori la km. patrat). Numai in intervalul1930-39 densitatea noastra la km. patrat a crescut cu 7 suflete. Ur-marea esto imbucatatirea unei suprafeto de pamant arabil, care n'amai sporit in ultimele decenii, la tot mai multi oameni, faramitirea eiIn loturi caro nu mai pot hrani o familie, tipul din ce in ce mai frecvental taranului caro avand prea putin phmant la tara e nevoit sa-si pe-trea,ca mai tot timpul in oras dupa felurite meserii. Prevederea tä-ranilor din unele tinuturi, cum e Banatul, care nevrand sa-si vadapamanturile imbucatatite, au preferat sa-si limiteze nasterile, e fatacealalta a acestei suprapopulari.

Ca El pastram ce am cucerit, avem nevoie daca nu sa fim maimulti, col putin sh ramanem ata-tia cati am ajuns sa fim.

Pentru asta trebue sa, luptam pe doua fronturi. Trebue O, sea-dem mortalitatea printeo campanie intensa de educatie sanitara si deinzestrari sanitare. i trebue sa cream posibilita,ti de trai noi pentrufpopulatia, care nu-si mai &este locul la tara, cucerind noi suprafetede pamânt arabil prin secarea baltilor Dunani, intensificand agricul-tura, oferind ocupatii anexe si posibilitati de plasare in industrie, prindesvoltarea unei industrii românesti, spre a nu ajunge ca oameniide saracie sa evite sa, aiba, copii. Ac,este masuri vor pune stavila s'i ten-dintei de limitare a nasterilor, care aminteri se va raspandi tot maimult in tara. (In ultimele decenii naialitatea noastra medie scade filaintrerupere dela 42 la mie intre 1911-1915 la 38 la mie intre 192125, apoi la 25 la mie intre 1926-30 si la 33 la mie in 1931-35).

De consultat: Dr. Gh Bann- Sanatatea poporului roman si Mortalitatea iniantiliIn Romania; Measnicov: Mortalitatea populatiei rurale romanesti, Sociologie ro-maneasea II, 4; Dr. C Gheorghiu Asistenta medicalli rurall In Romania, So-ciologie romlineascii, II, 2-3; Dr. Mantilla §1 Dr. D. C. Georgescu, Populatia Roma-niel si Dr. Pupeza, Dr. Leonte, Dr. Mezincescu si Dr C. Clbeorghiu Sinatatea pu-blica In Romania in Enciclopedia Romaniei I; Ion Claudian- Alimentatia poporuluiroman.

7. Starea economiccr. România este o tara, agrara, intrata inteunproces do industrializare. Faptul cá masinile, fierul si semifabricateletextile, formeaza grosul importului romanesc, indica sceasta.

Regimul agrar al Romaniei dinainte de razboiu era caracterizatprin dominarea marilor mosii. Taranii cu pamant si coi Mili pamant,erau subordonati do fapt, daca nu de drept boienlor latifundiari. Dula&reforma agrara importanta sociala a marilor mosii a scazut, fara SIdispara complot insa. Fusese reclusa dele. 8 mil. ha. la 2 mil. ha. In!ultimii 20 de ani pare-se ca o noua concentrare s'a Wat, ingrosandrandurile taranilor chiaburi.

In 1930 repartizarea terenurilor agricole dupa categorii de in-tindere a suprafetelor exploatate era urmatoarea:

I. Exista O categorie de r,crrani codafi, 2.460.000 adica 74,90/o careaveau pamant sub 5 ha. in total :5.535.000 ha. (280/o din suprafata,

487

arabila). Categoria aceasta se subimparte In codasi pro priu zifi, careau *filtre 2-5 ha. si duc o viata stramtorata, fara, a fi completapoi in Orani sdraci, care au pana la 2 ha. si sunt. obligati sá recurgala munca si me,serii anexe, si muncztorii agricoli (pälmasi), care n'audeeat munas bratolor pentru a-si intretine viata. Proletariatul rural esteintr.o continua crestere. O parte din muncitorii agricoli au o casa,°grada si gradilla in vatra satului, dar o alta parte nu au nici atat.

Tdrand miylocafi caro au ilitre 5-20 ha. erau in llamar de74.000 gospodarii, (22,60/0), posedand 6.315.000 ha. (320/0 din supra-fata arabila).

Tdranii chiaburi si ordsenii proprietari de-ferme cu 20-100ha. sunt in numar de 66.800 (2,10/o cu o suprafatit totala do 2.430.000ha. (12,20/o).

Mo#erii In numär de 12.200 (0,40/o) posedau 5.470.000 ha.(27,80/o ).

Täranimea esto deci fra,ctionata in mai multe categorii social°Intre caro raporturile sunt destul de complexe.

In privinta mediei suprafetelor arabile pa exploatatii dupá re-giunila agro-geografice, In 1930, ea era de:

488

2,05 ha. In Bucovina2,20 Carpalii Moldovei2,25 Munteniei2,40 , 'Platoul Transilvamei

Transilvania de Nord

3,40 ha. in3,854,75 ,5608,258,70

Aceste dato sunt semnificativo pentru posibilitätile locuitorilordin diferitele regiuni ale tarii. So observa ca coi din sesuri au untaren mai mare, po cand eei din regiunea, muntoasa i deluroasä au omedie a suprafetei arabile mai reclusa. Din rändul akestora din urmäse reeruteazä grosul taranilor siliti sa-si cauta ocupatii anexe, fiemuncitori agricoli, fio emigränd in orase.

Populatia activa pe profesii in 1930 so imparte,a astfel:

Cimpia TiseiBasarabiei de Nordfesul Moldoveisesul DunäriiBasarabia de SudDobrogea

In privinta comertului aveam, in 1936, 170.000 intreprinderi dincare 114.000 do comer t alimentar si bauturi 26.000 de comer t de imbra-caminto i confectiuni, 8.000 de comer t de aparate si masini, 9.000 de

Exploatarea solului 78,2, popula¡ia rural& 90%_iar cea urba nä 200/0

Industrie 7,2% . 3,8% . 230/0Comen si Credit 3,2% . . 1,3% . 12,30/0Transport 1,7% . 0 6,7% . 6,50/0Institutii Publico 4,6% . . 1,8% . 180/0S5nAtate Pub1ic,5 1% ,, 0 0,3% . 4,30/0Alto categorii 4,1% e 1.7%,, 15,60/0

1000/0 1000/0 100%

materiale do constructii i niobile, 4.000 de produse chimice i droguri,4000 agentii de comer t si 5000 diverse. Participarea taranimii la co-mertul exterior este reclusa, deoarece ei nu ating, in genere, calitatea(ceruta pentru export. La comertul intern iarasz taranimea participainteo masura destul de mica, fiind lipsita, de o putero de cumparareridicata. Schimburile in natura sunt inca destul de frecvente mai alesintro produsele regiunilor deosebite (deal-ses, ses-balta). Schimbul ca-pitalist, cumpararea si vanzarea, n'a patruns decAt partial in satelenoastre, gospodaria täranease6, traind inc6, in mare masura regimuleconomiei inchise care-si satisface singura cOt mai multe din tre-buinto.

Totusi economia României este in plina transformare in Bens ca-pitalist. Mai multo regiuni, cum e Banatul, Transilvania de Miazazi, NA-saudul, Judetele de amp ale Olteniei si Munteniei, Judetele de munteale Munteniei i Bucovina s'au deprins dostul de bine sá vânda, sacumpere si sa calculeze.

De consultat: Roman Cressin Care este structura proprietStii agrare din RomAniaMircea Vulcànescut Excedentul populatiei agricole I perspectivele gospodAriel tilri-

nesti in Sociologic Romfineasca 1937 No. 2-3, Paul Sterian Comertul interior al Ro-mAniei si I Measnicov Portretul statistic al Tinuturilor in Sociologic Roinitneasa1938 No 4-6, Paul Stenan: Dcbuseele interioare, Sociologic tom:Incas* III, 10-12Anuarul statistic 1937-1938 cap Produqia

8. Starea cultural& Din punct de vedere cultural, satele noastmsunt in piing prefacere si criza. Cultura lor traditionala indisolubil le-gata de izolarea lar dinainte vreme, cu arta, credintele, sarbatorile, teh-nicile ei agricole si practica ei de vindecare, este minata prin cultura,bazata pe stiinta de carte, a oraselor.

Aceasta, la randul ei, inca n'a patruns in sato deajuns de mult,ca ele sa-i traga, folosul.

Asa azi, in multe tinuturi, ta',ranimea a .parasit o cultura com-pleta de dragul unei stiinto relative de carte (in 1930 numai 5700din populatia thrii erau stiutori de carte), care nu e folosita mai de loein vederea castigarii prin lectura a culturii elaborate in erase.

Sortii de reusita pentru ea sa princla chiag cultura modernadepind de schimbarea conditiilor de vieata in care traiese acei oameni.De aceea daca statisticile f acute au aratat uneori procente uriase deanalfabeti in anumite regiuni, nu trebue sá ne sporiem prea mult.Oamenii din aceasta categorie au in general cultura lor traditionalaimpusa, de un anumit fel de vieata pe care if duc. reIuI da vieata, sin-gar posibil in acole conditiuni. Ram''me sa se schimbe aceste conditiuni

astfel cultura moderna sa fie mai receptiv primita pentru ca statul sapoata mai lesne conduce in liniile actiunii lui vioata poporului chruiai se adreseaza.

Regresul culturii traditionale e o consecinta inevitabila a mo-dernizarii Statului românese. Nu trebue sà Edam totusi de o parte sisa-1 lasam pe taran sa, se cufunde in nihilism in aceasta epoca dure-

489

roasA de transitie. Trebue sA-1 ajutAm indialcind trecerea, cAutând uncompromis durabil 'hare cultura lui traditionalA i civilizaia unificatoarepe care Statul e nevoit s'o propage.

De consultat: Asupra civi1izaiei ränesti H. H. Stahl. Filosofarea desprefilosofia poporului roman, in Sociologie romaneasci, III, 1-6; Gh. Poop: Spiritua-litatea tiraneasca in Sociologie romineascä, II, 6-6 i Rom. Cotaru: Etica Dragu-senilor, In Sociologie romineasci, III, i Reforma SomaIA, XIV p. 931, desprenumärul invätätorilor 7-8, despre stima de carte Dr. Sabin Manuilä: tiinta de cartea populatiei Romantei, Arhiva, pentru $tunta i Reforma Sociali, XIV p. 931, desprenumärul imätätorilor; I Measmcov. Raportul dintre Stiinta de carte st numirul in-vlititorilor, in Sociolope romaneasel, II, 2-3.

Tinuturile. Legea administrativA din 1938 a ImpArtit RomâniaIn 10 Tinuturi, care grupe,azA destul de uniform judetele t Arii i nive-leazA trite° oarecare mAsurA granitele provinciilor istorice.

ManifestArile locuitorilor acestor noi unitAti sociale diferA, in-tre ele dupti avezare, bogAtii, cAi de comunicatie, structura fizic6,psihicA a locuitorilor i trecut, adecA potrivit cadrelor.

Diferentele marcate dintre Tinaturi pot fi sugerate pornind deladatele Tabloului statistic al Tinuturilor intocmit de Ing. Measnicovpublicat in Sociologie Romaneasc5.

Se va insista cu deosebire asupra Tinutului in care se dásetecoala si in care vor lucra elevii ei. In vederea unei infAtisAri

detaliate se vor folosi monografiile judetelor ce-1 compun si al ora-selor de pe intinsul lui, ce se gAsesc in vol. II al Enciclopediei Ro-mâniei (elemente utile in acest scop se gAsesc cu deosebire in capitoleleInfA-t4are socialA").

Cu acest prilej, se va contura i plasa din Tinut aleasA pefitru,actiuno. Cum materialul e bogat, despre subiectul acesta pot fi tinutamai multe lectii. Aci se incadreazA i lectiile invitatilor scolii.

De consultat: Ing. Measmcov: Portret statistic al Tinuturilor in Sociologie ro-raäneascä, III, 1-6, Dr. Sabin Manuila si D. C. Georgescu: Populatia Romaniel inEnciclopeda Romfiniei vol I (pentru häri1e densitittn pe regmni, a stuntai decarte pe judete, etc) Enciclopedia Romaniei, vol. II, A. Golopenta. Plasile incare vom lucra si ce avem de ficut In cele zece Oast in Curierul S. S. V., 6 gi 7.

III. METODA DE CERCETARE

Metoda de cercetare a faptelor sociale. Observatie se nu-mekites cunoasterea unui fenomen neprovocat, a unui fenomen care s'anAscut firesc, adecA fArA interventia noastrA la cauzalitatea lui. Ea e dedon& feluri, dup& cum col care o face ja el contact cu fenomenulsau aflA despre el prin relatArile altcuiva in genere mai putin pregAtit.

In col dintfii caz avem aface cu observatia directd, iar in al doileaca observatia indirectd.

Experimentul se deosebeste de observatie prin faptul el el este

490

provocat de eel care-I observA. Destul de rar folosit de catre sociologipentrua uneori le lipsesto puterea de a-1 determina, iar alteeri perich-teaz& mersul echilibrat al societ&-tii, el este totusi utilizat cu prilejulverifiarii unor fenomene de ordin secundar.

A face observatie si experiment, mai ales in socielogie, impuneIn mod necesar si un alt lucru: infelegerea. Aceasta pentru excelentuimotiv c& oamenii leag& de cele mai multe eri do un fapt social un'inteles po care acest fapt, prin ins4i firea lui, nu-I .spune, dese-'ori nici nu-1 sugereazA. De exempla, umblatul cu capul gol care ineras e semn de sportivitate, la tar& e semn de doliu.

Un cercetAtor care n'ar cauta sA degajeze semnificatia deosebit&dup& mediu a acestui fapt n'ar intelego inteun atare caz nimic din fe-nomen. In rezumat, e nevoie sä, cum:astern faptele sociale nu numaiexterior, inregistrAndu-le, ci ti-ebue s6 autAm IA afl&m si intelesullor pentru cei ce le-au realizat. Interpretarea lor numai in perspectivamediului nostru, al observatorului, este una din ererile cele mai madpe caro le putem face.

Este ins& cu putint& sä, surprindem intelesul faptelor sociale?0 nedumerire, care se disolv& dac& ne dAm seam& a omul e capabil s&se familiarizeze si cu vieata membrilor unei unitäti sträine.

Ca sä, cerceam, de pildä viata mineriler, ne vom integra invieata lor, vom convietui cu ei pAnA and ii vom intelege. In cazul inlcare mai rAmAn anumite fenemene, pe care nu le putem incerca, fo-losim larga resonant& si putero de transpunere de care e capabil su-fletul omenesc pentru a surprinde stArile sufletesti ale semeniler, eri-ca de diverse ar fi indeletnicirile lor.

Aceast& tr&ire, nu trebue sä, dua, insk la sacrificarea cerce-tArii obiective-

SA nu ne limitAm niciodat& la un singar informater, ci s& ape-lAm totdeauna la mai multi, avAnd grijA ca acestia sA fie din diferite ca-tegorii sociale. E bine s& fie si de diferite vfirste, de sex diferit, de pre-gAtire intelectual& diferitA. Faptul poate fi precizat mult mai userIn acest caz. Cercetarea tuturor aspectelor. SA nu privim un lucru subo singur& fateth, sub un singur unghiu. Ci total. In toate aspectele.Altfel putem ajunge la rezultate contradictorii.

lntelegerea esentialului. Sunt si aspecto nesemnificative, care,dacl le dAm atentie deosebitA, intunea esentialul. De a,ceea oporatia?aceasta de distingere 'rare esential si neesential, e necesarl.

Interdependenta factorilor. Dac& trebue sä, inlAturAm neesen-tialul nu inseamnä, a trebue sl simplificAm problema autAnd expli-catia unui fenomen inteun singur factor. Vieata e un tot, in care pArtilese influenteaz& si se determin& reciproc. Nu trebue uitat west lucru,ci stabiliti toti factorii si proportia in care au intervenit efectiv. Aceast&influent& reciproc& a fa,ctorilor intro ei, aceast& interdependent& a lor,care face ca atAt cadrele at si activitAtile sociale sAnu lipseasca in niciun fenomen si care se desvolt& laelaltA, se numeste legea paralelis-mului sociologic.

Ca e orientare de ordin general trebue EA, mai adAugAm urmA-

491.

toarele: Once observatie trebue sa fie a) controlatä, adica feriomenulsa fie privit in mai multe randuri pentru ca nu cumva existenta luísit fi fost intamplatoare, b) verificata. Adica facuta si in alt locastfel hick sa putem face generalizarea.

Bibliografie. Dunitrie Gust', Trama Herseni Elemente de sociologie; DunArloGust': Cunoastere si actiune, vol. 1 cap. II, vol 2 cap. I; H H. Stahl; Tehnica mo-nografiei sociologice.

11. CUM se define0e itn fapf soctal. Indicarn aici trasaturile cedefinesc un fapt social si care trebuesc sa fie mmärite cu grija de.once ceroetater, atunci cand vrea ba prezinte si sa lamureasca un,fapt social.

Spapul. Once fapt social se petrece pe o aria mai mult saumai putin intinsa. Aria aceasta trebue delimitata (de pilda: un anumetip de casa, de costum, de bocet, de plug, de tehnica agricola sau zoo-tiilihich, se intaineste numai in satele cutare, in valea cutare).

Tim pul. Orico fapt social e istoric; s'a nascut la un anumomoment si dureaza, panà la un altul. Ca atare, spre a-1 lamuri, trebuescfixate mornentul lui de nastere si in caz ca, apartine trecutului, data,intrarii lui in penumbra sau moarte. Evident ca si aci, ca si in cazullocalizärii in spatiu, e greu sä, obtinem procizari matematice. Se potinsa surprinde col putin momentele de iesire la iveala, ale faptului dad,

printeo anumita pricepere nu putem sezisa si perioadele deincubatie a aoelui fapt si primele lui licariri (de pildä: child a apärutlo anume formii, a razasiei, un anume negot, tendmta da a emigra in oras,In satul studiat),

Frecvenfd. Uncle fapte sociale sunt foarte raspandite, altelerare. Stabilirea frecventii sau a raritatii lor ne da de abia greutatea, ionsocial& (astfel costumul traditional mai poate fi purtat numai de cativabatrâni sau de tot satul, cutare tehnica agricola sa fie cunoscutä numaiide putini gospodari novatori sau de toti).

Situatza socialä. Oamenii de conditii sociale diferite faptuescsi reactioneaza deosebit. Logica lor e daosebita si preocup'arile lor nuBunt aceleasi. Determinarea unui fapt social oarecare reclamä si oprecizare a paturii social() care i-a dat nastere 04 conserva si a ati,tudinii celorlalte paturi fatä de el (costumul bogatului e pe alocuri maimodernizat, in Alta parte mai traditionalist deck al saracului; emi-grarea, la eras un fapt care de obiceiu nu porneste deck dela VA-ranii säraci; darea copiilor la scoli superioare care intervine mai ales incazul taranilor bogati).

Send. Prin firea lor emotiva femeile sunt intotdeauna maiaproapo de inagie, religie si mistica. De aceea, in general, ele aunt mailegate de traditio deck barbatii, care, gandind mai discursiv si avandmai putiná emotionalitate sau cel putin o emotionalitate mai organizata,se scutura mai lesne de astfel de stari de spirit, fiind mai novatori.Nicio mirare deci daca barbatii vor lipsi mai des dela biserica In sar-batori, pe and pentru femei participa,rea e aproape o dogtna, si dacgt,

492

nu vor credo in anume obiceiuri pe caro. 13 respecta cu sfintanie ma-mele si sotiile lor.

f) Vérsta acelora care participa la un, anume fapt social. Tre-cand peste faptul ca tineret3a si batranetea sunt uneori lucruri deose.-bite do numarul de ani pe care-1 are cineva sunt oameni care senasc batrani tineretaa ca varsta are un anumit fel de a privi vieatagsi de a faptui. Ea e mai entuziasta, mai radicala si mai receptiva, in aprimi lucruri noi. Batranetm, cara e vecina cu moartea, iese mai greu;din fagas; aceasta apropiere de moarte comunicandu-i mai a.ccentuatideea lipsei de rost a schimbarii do atitudini. Astfel ca nu e 'de miraredaca plecat o vremo la oras, flácaul va aduce noi obiceiuri, o alta lo-gica pe cand batranul in acaleasi conditii minus tineretea n'ova face. Trebud dar sa stabilim daca un fapt provine dela batranisau dela, tineri, categoria de varsta, care-1 afirma si comportarea color-lalte generatii fata de el.

De consultat: H. H. Stahl Tehnica monografiel soc:ologice; A Golopenpa:Cum se alcitue§te o monografie sumará, Cnrierul S. S. N. 4.

Cercetdrile comune tvturor echipelor. Satele si orasele tariinoastre au probleme comune, dupa cum prezinta f, ; i probleme speciale*care variaza dela avezare la avezare si care de,curg fie din situatia geo-grafica a localitatii respective, fie dinteo indeletnicire sau deprinderecaracteristica. Cercetatorul va trebui al studieze atat infatisarile co-mune tuturor asezarilor romanesti, cat si aspectele particulare fiecaruisat sau fiecarei regiuni.

In ce priveste cercetarile generale se vor folosi: 1. foile de fa-milie si economice ale caror rosturi sunt similar° cu cele arätate inArhiva pentru Stiinta, si Reforma Sociala an. IX Nr. 4; 2. Formularulpentru studiul vietii economice a satului; 3. Formularul pentru studiulstärii sanitare a satului; 4. Formularul pentru studiul vkJtii culturaloa satului.

Cu prilejul prezentarii acestor formulare, se va insista cu deo-sebire asupra faptului ca trebue pus& multa atentie la completarea unuiformular. Foarto simple in aparenta', formularele statistice tenteazala neglijenta. Urmarea e, ca formularele color care le-au socotit maiprejos de ei, sunt de foarte adeseori, incomplete si inutilizabile. Pentrua nu paradui timpul si cheltuiala Invostita in recensaminte sau anche-tele facute Cu ajutorul formularelor pomenite, e nevoie ca fiecare cola-borator a, analizeze atent formularul si sa nu scape din vedere la com-pletare niciuna din chestiuni, in cazul niciunui exemplar de formulan

- Educatia in acest sens va fi facuta si consolidata la terco, cu pri-lejul unei aplicatii. Se vor completa acolo, sub privegherea directo-rului, cateva, putine formulare de echipele scolii, insistandu-se casa fie obtinut raspuns ciar la fiecare intrebare si ca. nicio intre;baresa nu ramana nepusa, ea niciun raspuns (fie si lipsa de raspuns) sa nuramana neconsemnat.

Cerceteirile speciale locale. Realitatea social& romaneasca este

493

foarto diferentiata. Uneori stint deosebite s1adiile de. evolutie soéiala,la care au ajuns diferitelo regiuni ale tarii. In Romania contimporanase mai gasesc ramasite de ale devalmasiei absolute (Vrancea), resturiale regimului iobag feudal (mosii lucrate in dijma, rasfeturi) si gos-podarii exploatate capitalist in vederea vanzarii pe piata.

Altcori vit regia pamantului ori suprapopulatia imping tarani-mea saracita sa recurga la munci si rneserii anexe. Astfel, o parte dimproletariatul rural face munci speciale (padurarit, facutul ciuberelor,,cercurilor, producerea mangalului), o alta parte este obligata BA emi-greze la orase, unde barbatii devin lucratori sau mici negustori, iarfemeile devin servitoare sau muncitoare. In sfarsit, o alta citegorie des-copere un comer t specific *Arlen (stransul de Ma, de vostina, de parde pore), prin care-0 asigura existenta.

Toate aceste fenomene care sunt mult mai variato si complexedecal le-am schitat noi aici si in care tara noastra este foarte bogata,

bine sa fie lamurite, pentru ca forurile competente sa poata lua Masu-rile utile, BA le inlature sau sa le promoveze.

Studiul problemelor speciale se face fie dand o descriere a fe-telor mai insemnate pe care le prezinta, fie facand o ancheta prinformulare intocmite anume. In a,cest al doilea caz se pot obtine si pre-ciziunile cantitative spatiale si istorice care fac cu putinta definireacompleta. Formularele respective se intocmesc asa crt se studiaza intaifenomenul respectiv, emigrarea la oras, de pilda, in toate fetele lui,apoi se stabilesc aspectele lui, care ar fi interesant sa fie preciscunoscute in toate cazurile de emigrare. Din acestea se face apoi for-,mular care so completena pentru toate gospodariile satului studiat sau,In caz ca lucrul nu e cu putinta, numai pentru tot a dona, a treia, apatra gospodarie, ori numai pentru part,ea de sat care prezinta fenomenulrespectiv in mod pronuntat. Procedeele folosite trebuesc mentionate tot-deauna, and se prezinta rezultatele.

lata un astfe) de formular intocmit pentru studiul lucrului laoras al locuitorilor unui sat din Muntenia de Nord:

ANCHETAasupra lucrului la ora al locuitorilor din Bogati-Dambovita

Gospodgria No.

Membrii gospoclariei.

Namele sex varsta

1 n p

1 " it

0

I 0 0

S. Cat pamant: hvezi ha. vie ha./

agricol , ha.

494

4 Ce vite:A plecat cineva? DA, N13

Cine cisätorit neasitoritCind a plecat Unde lucreazi

Ce lucreaz5.

Ce salaria are sezonier DA, NU,permanent DA, NU.

De ce pleaci?

Cita bani a ficut9 -

A cumpirat pimint?

8 Cheltmehle de intretinere

9 Pe unde a mai fost?1935

1936

1937

Spre ajunge scopul, acel de a ob4nui ochii tinerilor din coalAsurprindA astfel de probleme speciale, lectia va cuprinde expunerea

amanuntitA a cátorva cercetAri din cele publicate in Sociologie Ro-mâneascfi sau cunoscute din campanii i cerceari anterioare de pro-,fesorul caro tino lectia.

De consultat: Revista de Sociologie romineasci" care a pubhcat mai ales in

anii 1937, 1938, 1939, numeroase cercetiri speciale asupra satelor rominesti. Citimeitteva Flores Florescu: Vidra: VAnzlitorii si mestesugarii ambulanti S. R. 1938 No.46. Gh. Reteganul i Gh. Bucurescu: Ocupatiile anexe ale locuitorilor din CAianul Mic.Oh. I Clarines= Lunca, satul fabricanti de presta! si velinte din Dambovita S. R.1938, No. 7-9. I. Gugiuman: Migratiunile sezonale la Bulgaril huseni, Stefan Popescu:Zidarii teleorinineni din Bucuresti S. R. 1938 No. 10-12. Stefan Popescu:Capitalei. S. R. 1939 No 1-3. Magdalena Livezeanu: Oltenii" din BAlcesti-VAlceaoS. R. II, 5-6; Ion Berca: Miscares spre orase a locuitorilor din Arcani-Gorj, S. R.II, 9-10.

14. Akätuirea unei monografii. Piatra de incercare a cercetAtorilorrealitatii sociale e monografia de unitate socialà. Cercetari fragmentare,cum smit cele oerute tuturor echipelor sau cele care lAmuresc o bro-blemA specialA pot fi duse la bun dan* de oricine e atent i ordonat.Monografii, caro. sA cara,cterizeze vointa socialA a unitAtii aludiste

495

nu le izbutesc cleat color care au invatat sa vada simultan fetele nu,-meroase ale realitatii sociale si legatura stransa, dintre ele.

La o monografie nu import& numarul paginilor. Multe volumegroase, caro se intituleaza astfel, aunt simple conglomerari de studiispeciale. i, in schimb, alto articole scurte consacrate unei unitatiaunt tuonografii In intalesul de explicare a unei unitati sociale pan&In structura si dinamica ei cea mai infima.

Analiza fiecarui cadrii, inventarierea tuturor manifestarilor, arelatiilor si a proceselor unitätti studiate sunt etapa pregatitoare a in-tocmirii unei monografii. Aceasta e realizata de abia atunci &and e ca-racterizata vointa social& a ac,estei unitati, prin stabilirea mäsurii incare manifestarile domina cadrele. Redactarea definitivá nu trebue in-inceputa cleat dupa a,ceasta operatie. Calitatea, la care trebue sá ray-neasca oricine redacteaza o monografie, este preciziunea.

Cercetarile special% care ne apropie de problema centrala avietii satului studiat, and aunt bine ales% aunt scoala cea mai potrivita,In vederea intocmirii de monografii.

De consultat: 0 orientare asupra cercearilor prealabile intocmirn monografieioferii. H. II Stahl: Monografia unui sat si A. Golopentia- Monografia sumari a satuluiin Curierul S S. V. 4.

496

CUPRINSULPog.

D. GUSTI: Un sistem de cercetari sociologice la teren 3

I. CADRUL COSMIC:

A. Introducere:Problemele sociologiei geografice (Traían Herseni). . . 22Ca.drul geografic al satulai (Ion Conea) 31

B. Plan general pentru cercetarea ca.drului cosmic (Traían Her-,seni toi H. H. Stahl). 41

C. Planuri speciale: . 47-77Plan pentru cercetarea tipurilor de adiiposturi (I. Petrescu-Burloiu). 47Plan pentru cercetarea circulatiei (I. Petrescu-Burloiu). 57

lc. Plan pentru cercetArile etnobotanice (Valeriu Butura). 61d. Plan pentru cercetfirile zoologice (Raul (Jdlinescu) 74

D. Anexe:Formular pentru studiul tipurilor de idiposturi; 78Formular pentru studial circulatiei. 80

II. CADRUL BIOLOGIC:

A. Introducere:Problemele sociologiei biologice (Dr. I. Faciloaru) 81

B. Plan general pentru cercetarea, c,adrului biologic (Dr. D. C.Georgescu). 91

C. Planuri sreciale: . . , 101-112Plan pentru cercetarea obiceiurilor alimentare tArline§iti(Traían Herseni tii Witold Truszkowski). 101Plan pentru cercetitrile antropolog,ice (Dr. I. Feiccloaru). 107

D. AnexeiFormulae de recensAmânt qii Instructii; 112Formular de anchetil medico-socialli qi Instructii; . . 120Formular pentru studiul alimentatiei 0 Instructii; . 126Formular antropologic. . 4 . w 128

497

III. CADRUL PSIHIC:

Introducere:Problemele sociologiei psihologioe (Traian Herseni). . . . 129Plan general pentru cercetare,a cadrului psihic (Gh. Foca). 134Planuri speciale 140-145

Plai pentru cercetarea fruntasilor din sat (Silvia Dumi-trescu). 140Plan pentru convorbirile sociologic() (Traian Ilerseni). . 142

IV. CADRUL ISTORIC:

Introducere:Problemele sociologiei istorice (Traian Herseni) 146Plan general pentru cercetarea cadrului istoric (H. H. Stahl). 150

V. MANIFESTARILE ECONOMICE:

Intniducere: "Problemele sociologiei economice (Mine& M. Vulcdnescu) a 164

B. Plan general pentru cercetarea manifestarilor economice (Petre. Gh: StäncuMscu). 169

C. Planuri speciale: 183-196Plin pentru cercetarea industriei casnice (Paula Herseni). 183Plan pentru cercetarea plisunatului ì pAdUraritului (TraíanHAroiu) 194

D. Anexe:Formular de ,bu ç1 Instructii. 196

VI. MANIFEST/MILE SPIRITUAII;E:

Introducere:Problemele sociologiei spirituale (Ion 1. lonicd). . . . . 202Plan general pentru cercetarea manifestarilor spirituale (IonI. lonicd) 208

C) Pìanuri )speciale 219-338Plan pentru cercetarea vietii religioase (Octav. losif). . . 219Plan pentru cercetarea mitologiei si stiintei populare (IonI. lonicd). 228Plan pentru cercetarea crédintelor si riturilor domestico

' (Stefania Golopentia) . 251Plan pentru cercetarea artei plastice populare (Al. Dima). 261Plan pentru ceroetarea portului tArgnesc (Marcela Fowl). 274Plan pentru ceivetarea graiului (D. ?andru). . . . . . 280Plan pentru cercetarea literaturii populare (Ion C. Casan). 292Plan pen.tru cercetarea.vietii muzicale (C. Brdildiu). . . . 311

Pag

498

Plan pentru cerceta,rea obiceiurilor i cQremoniilor (C. Brea-loiu §i H. H. Stahl).

D. Anexe:

I. Fiqa de informator; II. FiqA, de identitate; III. F45, defrecvent6.

VII. MANIFESTARILE MORAL-JURIDICE:

Introducere:Problemele sociologiei morale qi juridice (Traían Herseni). 343Plan general pentru cercetarea vietii juridic° sAte§ti (H.H. Stahl), r ,* 345Planuri speciale: . . . . . 357-364

Plan pentru cercetarea procesiviatii (H. H. Stahl). . . 357Plan pentru cercetarea dreptului familial (H. H. Stahl). 357

e. Plan pentru cercetarea vieii penale (Ern. Oonstantinescu). 361Plan pentru cercetarea bunei 'cuviinfe -(H. ß. Stahl). .. 362Plan pentru cercetarea moralitAtii (Traian Herseni) 363

VIII. MANIFESTARILE POLITICO-ADMINISTRATIVE:

Introducere:Problemele sociologiei politice qi administrative (Anton Go-

lopentia). . 365Plan general pentru cercetarea manifestarilor administrative(Traian Herseni i Gh. Lupchian). . . 368

IX. UNITAT1, RELATII I PROCESE SOCIALE:

A. Introducere:Sociologia uniatilor sociale (D. Crusty:). 375

B. Plan general pentru cercetarea uniatilor, relatiilor i proce-selor sociale (Traian Herseni). 579

C. Pla,nuri speciale: 386-437Plan pentru cercetarea fa,miliei (Xenia Costa-Foru). . 386Plan pentru cercetarea gospodariei taräneqti (Tr. Herseni,H. H. Stahl toi M. Vulceineseu) . 388Plan pentru cercetarea vecinatatilor (H. H. Stahl). . . 391Plan pentru cercetarea cetelor de copii (Traian Herseni). 392Plan pentru cercetarea cetelor de feciori (Traian Herseni). 394Plan pentru cercetarea Tiganilor gi in special a .,rudarilor"sau bAie§iilor" (1. Chelcea) 397Plan pentru cercetarea migratiilor cu caracter economic laMoti (Florea Floreseu) 405Plan pentru cercetarea Motilor aurari (Florea Florescu). 417

499

Pag.

324

339

500

Pag.

Plan pentru cercetarea pedagogic& a unui sat (StanciuStoian) . 424Plan pentru cercetarea relatiilor sociale (Eli.sa Retezeanu). 434

X. ATLASUL SOCIOLOGIC:

Plan pen.tru Atlasul sociologic al Romfiniei (Traian Herseni 9i.lon I. Ionia). 438

XL BIBLIOGRAFIE:

Publicatiile Scoalei sociologice dela Bucure0i (Paula Herseni). 443Anexii: Serien i strAine despre Scoala sociologic& dela -Bucureqti. 473

XII. ANEXA:

Indreptar pentru organizarea instructiei sociologice in qcolile spe-ciale de pregiitire a. tineretului., 476

BIBLIOTECA DE SOCIOLOGIE, ETICA SI POLITICADirector: D. GUSTI

SOCIOLOGIA ROMANIEI1. Nerej, un village d'une region archaique, Monographie sociologique dirigée par

H. H. Stahl 1940.Vol. I. Les cadres cosmologique, biologique, historique et psyehique.Vol. II. Les manifestations spirituelles.Vol. III. Les manifestations économiques, éthiques, juridiques et administratives.

Les unites sociales. Procès et tendances sociales.2. Drägut, un sat din Tara Oltului. MonogTafie sociologieä sub ingrijirea lui Traian

HerseniVol I. Cadrele.Vol. II. Manifestkile.Vol. M. UnitOtile, relatiile i procesele sociale. In pregaire

3. Clopotiva, un sat din Hateg. Monografie sociologicA, condusä de Ion Cones 1940.Vol. I. Cadrele.Vol. II. Manifestiirile.

4. 50 de sate romfinetti cercetate de Echipele Regale Studentetti. Anchetii soeiologicri,conclusil de Anton Golopentia si Dr. D. C. Georgescu. Cu un studiudespre Starea de azi a satului romanesc de Prof. D. Gusti.

Vol. I. Populatia, prezentat5. de Athanasie Georgescu si I. ChibulcuteanaVol. II. Evolutia de dupe fázboi a proprieatii agrieole ti situatia economic6

de azi, prezentate de Ing. I. Measnicov, Ing. agr. P. StànculescuC. .5tefgnescu.

Vol. Ill. Starea sanitar5 i starea culturalä, prezeutate de Dr. D. C. Geor-gescu si A. Golopentia.

Vol. IV. Contributii la tipologia satelor romfinetti. I. Sate agrieole si pastorale,prezentate de Miron Constantinescu, Gh. Meniuc, Yolanda Nicoarg, C.Paoel, Gh. Reteganul, Th. $tirbu ti Mircea Tiriung.

Vol. V. Contributii la tipologia satelor romilnetti. IL Sate cu ocupatii anexe,prezentate de Miron Constantinescu, Florea Florescu, C. Pavel, Gh. Re.teganul ï 14Iircea Tiriung.

Sub tipar

STUDII $1 CERCETARITeoria monografiei sociologice de Traian Ilerseni co un stadia introductiv de D.

Gusti EpuizatTehnica monografiei sociologice de H. H. Stahl 1934.

Realitatea socialà. Incercare de ontologie regional:. de Traían Herseni 1935.1. Sociologia militans. Introducere in Sociologia politic5 de D. Gusti 1995.5. Tray aux du XIV-e Congrés international de Sociologie, Bucuretti. I. Communications:

Uric A. Les unites sociales (sub tipar); Série B. Le village a (apiirut);b (sub tipar); Série C. La ville (aptirut); Série D. le village et la ville(apArat); Serie E. Les métlaodes de la sociolo,gie (in pregaire); Série E.L'Euseignement de la sociologic (in preglifire); Série F. Instituts derecherches sociales (in pregatire); Série H. Variétés (in pregiltire);

6. Indrumgri pentru monografiile sociologice, redactate sub directia taintificii a d-luiD. Gusti §i condueerea telmicii a d-lui Traían Herseni,

7. Bibliografia satului romänesc, intoemiti sub conducerea lui N. Georgescu-Tistu.8. Sociologia romaneasc5. Incercare istoricä de Traian Herseni In preglitire

MARVAN S. A. R» BUCUREP'I Pretul Lei 250.-

...-

'

,

.

,