CUPRINS

1

INTRODUCERE Indicatorii dezvoltrii durabileMonitorizarea tendinelor dezvoltrii folosind i indicatori situai n afara activitii economice precede formularea principiilor dezvoltrii durabile i s-a afirmat paralel cu procesul de definire a strategiilor de dezvoltare durabil elaborate sub egida Naiunilor Unite i, respectiv, a Uniunii Europene. Astfel de instrumente de monitorizare au fost produse de o varietate de instituii, de la ntreprinderi sau formaiuni ale societii civile, grupuri de experi sau centre de cercetare pn la administraii locale, guverne naionale, organizaii interguvernamentale sau instituii financiare internaionale. Amploarea acestor eforturi, care s-au intensificat n ultimii ani att la nivel naional ct i n formule multinaionale colaborative, reflect nevoia perceput de a dispune de astfel de instrumente, de a acoperi o plaj divers de aplicaii i de a depi o seam de dificulti metodologice. Diferenele, nc notabile, dintre modalitile de construcie, stadiul de dezvoltare i gradul de utilizare efectiv a unor seturi coerente de indicatori ilustreaz complexitatea sarcinii de a regsi compatibiliti reale ntre abordrile empirice i normative din domeniile distincte care se integreaz n conceptul dezvoltrii durabile: economia, societatea i capitalul natural. n aceste condiii, aspectele metodologice, aflate nc ntr-o faz de fundamentare teoretic, sunt preluate dinamic n procesul de dezvoltare a aplicaiilor de raportare statistic. Convenirea unui set de indicatori acceptai ai dezvoltrii durabile, inclusiv reflectarea n sistemul conturilor naionale, prin instrumentele contabilitii mediului, a factorilor ecologici i sociali ai dezvoltrii, constituie n continuare un subiect de preocupare prioritar din partea Oficiului de Statistic al Comunitilor Europene (Eurostat), Comisiei Economice ONU pentru Europa (UNECE) i Organizaiei pentru Colaborare i Dezvoltare Economic (OCDE). Romnia, prin Institutul Naional de Statistic, este angajat n mod activ n acest proces. n faza actual Institutul Naional de Statistic transmite la Eurostat un sistem parial de indicatori, integrat n sistemul european aldezvoltrii durabile, n funcie de datele disponibile. n aceast etap sursele de date pot fi perfecionate printr-o direct i eficient cooperare inter-instituional, n special pentru cuantificarea elementelor capitalului uman i social i a capacitii de suport a ecosistemelor naturale. Sistemul actual folosit pentru monitorizarea implementrii Strategiei pentru Dezvoltare Durabil a UE rennoite (2006) recunoate n mod explicit existenta acestor probleme i recomand statelor membre s-i revizuiasc n continuare sursele de date pentru seturile de indicatori pentru a le asigura calitatea, nivelul de comparaie i relevana n raport cu obiectivele Strategiei UE. Unul dintre punctele nodale ale Strategiei pentru Dezvoltare Durabil rennoite a UE l reprezint instituirea unui proces reglementat de monitorizare i raportare care s armonizeze cerinele naionale specifice ale statelor membre cu nevoile de coordonare i sintez la nivelul instituiilor Uniunii. S-a stabilit ca obiectivele de atins i instrumentele de msurare a performanelor economice n raport cu responsabilitile sociale i de mediu s fie definite printr-un dialog constructiv angajat de Comisia European i de fiecare stat membru al UE cu comunitatea de afaceri, partenerii sociali i formaiunile relevante ale societii civile. Comisia European, cu asistena grupului de lucru pentru indicatorii dezvoltrii durabile, a fost nsrcinat s continue dezvoltarea setului de indicatori pentru a mbunti omogenitatea raportrii. O prim versiune a acestui set de indicatori a fost folosit pentru primul raport de evaluare (2007) a Strategiei UE rennoite. n forma sa curent, mecanismul de monitorizare evideniaz anumite categorii de indicatori aflate nc n stadiul de dezvoltare. Setul existent de indicatori este considerat adecvat pentru monitorizarea intelor cantitative ale Strategiei UE, dar incomplet sau insuficient pentru urmrirea i evaluarea obiectivelor calitative (de exemplu, buna guvernare). Structura de indicatori produs de Eurostat pentru primul raport de monitorizare a Strategiei UE rennoite asociaz fiecrei dimensiuni strategice un 2

indicator reprezentativ (Nivel 1), un set de indicatori pentru obiectivele operaionale subordonate (Nivel 2) i indicatori descriptivi ai domeniilor de intervenie pentru politicile asociate (Nivel 3). Un set suplimentar de indicatori n afara acestei structuri (indicatorii contextuali) este inclus pentru fenomenele greu de interpretat normativ sau al cror rspuns la intervenii rmne neidentificat. n conformitate cu deciziile adoptate de Consiliul European, statele membre ale UE au obligaia s-i creeze forme de suport instituional adecvate pentru coordonarea dezvoltrii i utilizrii instrumentelor statistice de monitorizare i pentru revizuirea periodic (la 2 ani) a fiecrei Strategii Naionale, ntr-un mod congruent cu efortul de sistematizare a raportrilor asupra implementrii Strategiei pentru Dezvoltare Durabil la nivelul Uniunii Europene. Este vorba, prin urmare, de un proces continuu, n care revizuirea la intervale scurte a Strategiilor Naionale i a Strategiei UE reduce marja de eroare n privina evalurii resurselor necesare pentru implementarea obiectivelor convenite. Pentru urmrirea i verificarea implementrii prezentei Strategii Naionale se va crea i ntreine un sistem naional de indicatori statistici ai dezvoltrii durabile, armonizat i congruent cu sistemul relevant de indicatori utilizat la nivelul UE, pentru monitorizarea progreselor naionale n raport cu Strategia pentru Dezvoltare Durabil a UniuniiEuropene. Colectarea i prelucrarea informaiilor de ncredere, cuantificate i actualizate regulat, agregate la nivelul indicatorilor de dezvoltare durabil, va permite msurarea performanelor n atingerea obiectivelor stabilite de Strategie i raportarea corect asupra rezultatelor. Se are n vedere operaionalizarea a dou tipuri de indicatori: Indicatorii naionali de dezvoltare durabil, focalizai pe prioritile-cheie exprimate prin inte cuantificabile care s permit, totodat, compararea performanelor naionale cu cele ale partenerilor internaionali i cu obiectivele Strategiei pentru Dezvoltare Durabil a UE rennoite. Acest set de indicatori se va baza pe rezultatele grupului de lucru Eurostat-UNECE-OCDE i va fi reactualizat n permanen. Indicatorii de progres ai Strategiei Naionale pentru Dezvoltare Durabil a Romniei, acoperind ntregul pachet de politici pe care aceasta le genereaz, inclusiv a celor ce nu sunt cuprinse n Strategia UE. n acest mod, toate politicile vor forma obiectul monitorizrii, urmrind responsabilizarea decidenilor politici i permind opiniei publice s evalueze succesul aciunilor ntreprinse.

Capitolul 1. Indicele dezvoltarii umane3

1. Indicele dezvoltarii umane(indicator) = IDU Este o masura comparativa a: Sperantei de viata Alfabetizarii Invatamantului Nivelului de trai Valorile indicelui dezvoltarii umane se situeaza intre 0 1 La nivel de tara se poate calcula IDU pe regiuni = 8 regiuni sau pe tara

Formule de calcul IDU =Unde: ISV = indicele sperantei de viata INE = indicele nivelului de educatie IPL = indicele intern brut /locuitor ISV + INE + IPL 3

ISV =Unde: Smin = speranta minima de viata Smed = speranta medie de viata Smax = speranta maxima de viata Exista tabele pentru fiecare regiune pentru Smax si Smin

Smed S min S max S min

INE =Unde: IGA = indicele gradului de alfabetizare IGCI = indicele gradului de cuprindere in invatamant

2 xIGA + IGCI 3 GmedA G min A G max A G min A

IGA =Unde: GminA = gradul minim de alfabetizare GmedA = gradul mediu de alfabetizare GmaxA = gradul maxim de alfabetizare

IGCI =Unde = GCI med= gradul de cuprindere in invatamant mediu GCImin = gradul de cuprindere in invatamant minim GCImax = gradul de cuprindere in invatamant maxim Inducele PIB/Locuitor = IPL

GC Im ed GC Im in GC Im ax GC Im in

IPL =

lg( PIB / locuitor ) lg min lg max lg min

Speranta de viata: Nivelul maxim = 85 Nivelul minim = 25 Rata alfabetizarii; niv minim = 0 Niv. Max = 100 PIB/locuitor niv. Min = 100$/locuitor Niv. Max. = 40.000$/locuitor Datele medii se iau din raportul pe anul precedent al Anuarului statistic

INDICELE DEZVOLTARII UMANE pentru Regiunea Sud Est pe anul 19964

Statistica Regionala

Speranta de viata la nastere (ani)

Gradul de alfabetizare a populatiei adulte

Romania Regiunea Sud - Est

69,1 68,9

97,0 97,0

Rata bruta de cuprindere scolara in toate nivelele de invatamant 62,0 58,6

Produsul Intern Brut (dolari SUA)

Indicele dezvoltarii umane (IDU)

4244 4270

0,758 0,733

Sursa: Raportul National al Dezvoltarii Umane, Romania 1998, PNUD. Regiunea Sud-Est 1996 Date statistice: Smed = 68,9 GAmed = 97,0% GCImed = 58,6% PIB/locuitor = 4270 $/locuitor Calcul

IDU =

ISV + INE + IPL 3

1. ISV =Smin = 25, Smed = 68,9, Smax = 85 68,9 25 ISV = =43,9/60 = 0,731 85 25

Smed S min S max S min

ISV = 0,731

2. INE =

GminA = 0, GmedA = 97,0%, GmaxA = 100 97,0 0 IGA = = 97,0/100 = 0,970 100 0

2 xIGA + IGCI 3 GmedA G min A IGA = G max A G min A

IGA = 0,970

IGCI =GCImin = 0, GCI med = 58,6, GCImax = 100 58,6 0 IGCI = = 0,586 100 0

GC Im ed GC Im in GC Im ax GC Im in

INE =

2 x0,970 + 0,586 = 0,842 3

IGCI = 0,586

INE = 0,842 3. IPL =5

lg( PIB / locuitor ) lg min lg max lg min

PIB/Lmin = 100, PIB/Lmed = 4270, PIB/L max = 40000 lg 4270 lg 100 3,63042 2 1,63042 IPL = lg 40000 lg 100 ; IPL = 4,60206 2 = 2,60306 = 0,62634 ;

IPL = 0,62634 4. IDU =

0,731 + 0,842 + 0,62634 ; IDU = 0,733 3 Analiza socio-economica pentru regiunea Sud-Est

Sub aspectul indicelui dezvoltarii umane, Regiunea Sud-Est (IDU=0,733), se situeaza sub media pe tara (IDU=0,758).

INDICELE DEZVOLTARII UMANE pentru Regiunea Sud Est pe anul 1999Statistica Regionala Speranta de viata la nastere (ani) Gradul de alfabetizare a populatiei adulte Rata bruta de cuprindere scolara in toate nivelele de invatamant 64,9 62,9 Produsul Intern Brut (dolari SUA) Indicele dezvoltarii umane (IDU)

Romania Regiunea Sud - Est

69,7 70,1

97,1 98,5

5441 5497

0,759 0,762

Sursa: Raportul National al Dezvoltarii Umane, Romania 2001-2002, PNUD. Regiunea Sud-Est 1999 Date statistice: Smed = 70,1 GAmed = 98,5% GCImed = 62,9% PIB/locuitor = 5497 $/locuitor Calcul

IDU =

ISV + INE + IPL 3

1. ISV =Smin = 25, Smed = 70,1, Smax = 85 70,1 25 ISV = =45,1/60 = 0,751 85 25

Smed S min S max S min

ISV = 0,751

2. INE =

GminA = 0, GmedA = 98,5%, GmaxA = 100

2 xIGA + IGCI 3 GmedA G min A IGA = G max A G min A

6

IGA =

IGA = 0,985

98,5 0 = 98,5/100 = 0,985 100 0

IGCI =GCImin = 0, GCI med = 62,9, GCImax = 100 62,9 0 IGCI = = 0,629 100 0 2 x0,985 + 0,629 INE = = 0,866 3

GC Im ed GC Im in GC Im ax GC Im in

IGCI = 0,629

INE = 0,866

lg( PIB / locuitor ) lg min lg max lg min PIB/Lmin = 100, PIB/Lmed = 5497, PIB/L max = 40000 lg 5497 lg 100 3,74012 2 1,74012 IPL = lg 40000 lg 100 ; IPL = 4,60206 2 = 2,60306 = 0,66849 ;

3. IPL =

IPL = 0,66849 4. IDU =

0,751 + 0,866 + 0,66849 ; IDU = 0,7618 0,762 3 Analiza socio-economica pentru regiunea Sud-Est

Sub aspectul indicelui dezvoltarii umane, Regiunea Sud-Est (IDU=0,762), se situeaza peste media pe tara (IDU=0,759). Indicele dezvoltarii umane pentru regiunea Sud-Est a avut o crestere in perioada 1996-1999 de la IDU = 0,733 la IDU = 0,762 200Indicele de Dezvoltare Umana a Romaniei are un trend usor ascendent, avand totusi o valoare inferioara celei din tarile Uniunii Europene.

Capitolul 2 Evaluarea saraciei7

ANALIZA STATISTICA A CONCENTRARII DIVERSIFICARII

Indicele de concentrare Gini (IG)Ca indicator sintetic al concentrarii unei distributii, prezentul indicele de concentrare a fost formulat de Corrado Gini (1912) cu ocazia analizei distributiei salariilor si veniturilor populatiei. Indicele de concentrare Gini (IG) se defineste in functie de suprafata de concentrare (dintre curba de concentrare si diagonala patratului). I.G= Suprafata de concentrare/ =2 Suprafata de concentrare Aria patratului 2 Observatii: .

- valorile indicelui de concentrare Gini sunt cuprinse in intervalu I [0; I] sau [0; 100%] daca se exprima procentual. - IG este adimensional ~i respecta conditia de tranzitivitate in timp si spatiu ceea ce permite utilizarea sa in efectuarea comparatiilor. Acestea sunt elemente care determina ca IG sa fie cel mai frecvent in analiza concentrarii, in paralel cu preocuparile multiple de determinare a unor noi relatii de calcul.

Gini - un alt fel de a privi RomniaExist pe lumea asta o unealt simpl pentru a arta ct de (in)egal este o societate. Se cheam Indexul Gini, i se calculeaz pe baza distribuiei averilor n societate. Dac indicele Gini ntr-o ar are valoarea 100, un om deine tot, iar restul cetenilor nu dein nimic. Dac indicele Gini are valoarea 0, vorbim de egalitate perfect. Din punct de vedere sociologic, povestea Romniei din ultimii douzeci de ani nu e msurat de PIB. sau de partidul aflat la putere. sau de numele preedintelui. ci de Gini. Indicele Gini, este un indice de concentrare a bogatiei si echivaleaza dublul ariei de concentrare. Valoarea sa este intre 0 si 1. Cu cat indicele Gini este mai apropiat de 1, cu atat mai mare va fi bogatia; cu cat este mai apropiat de 0, cu atat este mai echitabila distributia venitului in acea tara.

8

Din 1993 pn n 1998, Gini rmne aproape stabil: de la 28,2 la 29,4. Cinci ani - 1 punct. Din 1998 pn n ianuarie 2000, Gini rmne n continuare aproape stabil: 29,4 - 30,2. Dupa ianuarie 2000. Gini: 30,25 - 30,57. n 2007 eram ara cu cel mai mare indice al inegalitii din UE. Iar acum? Suntem tot "peste media UE", cu criz cu tot. Media n UE este 30. La noi Gini are valoarea 33,3. Locul 5 n UE dup dou ri baltice, Spania (cu omaj 40% la tineri) i Portugalia. Diferena fundamental ntre noi i media UE este c cea din urm a rmas stabil n ultimii patru ani. Pn i n Grecia a sczut mai puin (1,4 puncte n 3 ani). Romnia - din punct de vedere al inegalitii - s-a prbuit rapid. Nivelarea - ca avere - a societii romneti este cel mai drastic fenomen de acest tip din UE. INDICELE GINI calculeaza disponibilitatile, -are valori intre 0 100 IND. GINI Suedia = 23/2005 Romania = 31/2005 Ro = 33/2006 Se porneste de la PIB

n 1 Unde: n = nr. De unitati luat in studiu, adica nr. De tari sau nr. De regiuni gi = ponderea PIB

C=

n gi 2 1

9

Indicele de concentrare Gini (IG) pentru regiunile Sud Est si Sud Vest in perioada 1995 - 2000

Nr. crt 1 2

Regiuni perioada 1995-2000 S-E S-V 13,07 10,8

2 Regiuni S-E S-V TOTAL

PIB 13,07 10,8 23,87

Ponderea 0,5739 0,4524

Patrat(ponderea2) 0,32936 0,20466

C=

n gi 2 1 n 1

Unde: n = nr. De unitati luat in studiu, adica nr. De tari sau nr. De regiuni gi = ponderea PIB 23,87.100 13,07.X X= 13,7 X 100 = 57,39% 23,87 Y= 23,87100 10,8Y 10,8 X 100 = 45,24% 23,87

C=

2(0,32936 + 0,20466 ) 1 = 1,06804 1 = 0,06804 = 0,26 X 100 26% 2 1

Indicele de concentrare Gini (IG) pentru regiunile Sud Est si Sud Vest in perioada 2000 - 2002

Nr. crt 1 2

Regiuni perioada 2000-2002 Stefy S-E 13,13 S-V 10,75

10

2 Regiuni S-E S-V TOTAL

PIB 13,13 10,75 23,88

Ponderea 0,5498 0,4501

Patrat(ponderea2) 0,30228 0,20259

n 1 Unde: n = nr. De unitati luat in studiu, adica nr. De tari sau nr. De regiuni gi = ponderea PIB23,88.100 13,13.X X= 13,13 X 100 = 54,98% 23,88 Y= 23,88100 10,75Y 10,75 X 100 = 45,01% 23,88

C=

n gi 2 1

C=

2(0,30228 + 0,20259 ) 1 = 1,00974 1 = 0,00974 = 0,098 X 100 9,8% 2 1Riscul de saracie, pe regiuni

Aceasta Evaluare a Saraciei a fost realizata n perioada noiembrie 2002 - iunie 2003, n scopul satisfacerii cerintelor att ale Guvernului romn, ct si ale Bancii Mondiale. In cursul unei misiuni ntreprinse n decembrie 2002, echipa pentru Evaluarea Saraciei a clarificat faptul ca ceea ce intereseaza n principal Guvernul este o analiza a saraciei foarte bine focalizata si la timp care sa se concentreze asupra profilului saraciei (Cine sunt saracii? Ct de numerosi sunt acestia?) si asupra impactului pe care politicile sale privind cresterea economica, forta de munca si protectia sociala l au asupra saraciei. Saracia s-a redus semnificativ din 2000. Reducerea saraciei s-a datorat n buna parte cresterii economice. Programele de protectie sociala, ndeosebi cel al Venitului Minim Garantat (VMG), au functionat si ele relativ bine, venind n ajutorul celor care nu sunt n situatia de a beneficia de pe urma cresterii economice. In pofida ameliorarii din ultimul timp, saracia este

11

nsa, n continuare ridicata: 29% din populatie se afla n aceasta situatie n 2002. Mai mult dect att, nivelul saraciei severe (care defineste pe cei care nu dispun de mijloacele necesare asigurarii consumului minim de calorii pe zi) s-a redus mult mai putin dect cel al saraciei ca atare. Saracia s-a redus semnificativ din anul 2000, n pofida faptului ca nivelul ei general, de 28,9% n 2002, continua sa fie peste cel nregistrat n 1995 si 1996 (Figura 4). Definitia pragurilor de saracie care stau la baza acestei evaluari este data n Caseta 1, n timp ce n Caseta 2 se discuta sursele datelor. Intruct aceste definitii contin si elemente subiective (de exemplu, alegerea necesarului caloric pentru ancorarea componentei alimentare a pragului), robustetea a fost evaluata cu ajutorul curbelor ratei saraciei (a se vedea studiul de fundamentare nsotitor). Ele demonstreaza ca reducerea saraciei n ultimii doi ani nu se modifica prin alegerea unui anumit prag de saracie. 10,9% n 2002, saracia severa a scazut si ea din 2000, dar continua sa fie mai ridicatadect era n 1995 si 1996. A ramas, nsa, mai stabila sau persistenta dect saracia ca atare comparativ cu 1995. Saracia severa poate fi considerata a nu fi profunda n Romnia, consumul mediu al celor extrem de saraci fiind cu 2 1,9% sub pragul de saracie severa. Ponderea populatiei situate sub pragul de saracie alimentara n 2002 este estimata la 5,6%. Inegalitatea consumului s-a redus ntre 1995 si 2000 (indicele Gini al consumului pe un echivalent adult a scazut de la circa 0,32 la 0,28), dar a crescut usor n ultimii 2 ani (indicele Gini ajungnd la 0,29 n 2002). Prin urmare, dupa 1996, saracia si inegalitatea au mers n directii opuse, spre deosebire de situatia nregistrata n perioada 1989-1993.

Capitolul III Determinarea ratei saraciei dupa transferul socialSalariul minim pe economie/2011 = 670 RON/luna Salariul mediu pe economie/2011 = 1963 RON/luna Pragul de saracie/2010 = 1486 RON

- reprezinta procentul de populatie care se afla sub pragul saraciei din totalul populatiei. [%] Astfel: in anul 2000 acesta reprezenta 17,14 %, iar in anul 2007, 18,5 %. Pe grupe de varsta sau pe sexe formula devine:

NSx = numar persoane sarace pe x grupe de varsta (sau x sex M sau F -) Px = nr. rotal populatie din grupa de varsta x (sau sex x M sau F -) De exemplu in anul 2000, pe grupa de varsta intre 50 si 64 de ani, procentul populatiei aflata sub pragul de saracie a fost de 11,69 %, iar in 2005 de 13,21 % 12

Pe sexe situatia este urmatoarea: M 2000 = 16,67 % 2005 = 18,04 % F - 2000 = 17,59 % F 2005 = 18,40 % Pe gospodarii cu copii ( 2 adulti si 3 sau mai multi copii): 2000 = 33,76 % 2005 = 43,57 % Accesul pe piata a fortei de munca

- se calculeaza rata somajului pe termen lung ( 12 luni)

BIM = Biroul International al Muncii LD = termen lung Prin somer se intelege persoane din grupa de varsta 15-76 ani, care nu au un loc de munca sau nu au o activitate cu scop lucrativ, sunt in cautarea unui loc de munca si sunt disponibili sa inceapa o activitate in urmatoarele 2 saptamani Raportul de dependenta economica la gospodarii

- se masoara diferenta de salarizare la femei si barbati dupa formula:

se exprima in [%] ESAL an 2000 =17 % ESAL an 2007 = 11 %

Rata somajului pe termen foarte lung

13

Calcul:

FLD Foarte lunga perioada de timp Rata de dependenta a varstnicilor Se calculeaza ca numarul de persoane cu varsta de peste 65 de ani, intr-un an care revin la 100 de persoane in varsta de munca (15-64 ani) in anul de referinta (anul luat in calcul) cu urmatoarea formula:

- in anul de referinta Tex. in anul 2000 RDV = 19 % in anul 2007 RDV = 21 %

Rata saraciei pentru persoanele de 65 de ani si peste

-exprima ponderea in totalul populatiei in varsta de 65 de ani si peste a persoanelor al caror venitdisponibil este inferior pragului de saracie care au varsta cuprinsa intre 65 de ani si peste, dupa formula:

ex. 2000 = 16,912007 = 19,4 % Speranta de viata la 65 de ani pe sexe

care in situatia barbatilor se noteaza cu

14

si la femei cu

ex

M ani 2001-2003 = 13,05 ani F ani 2001 2003 = 15,82 ani M ani 2004-2006 = 13,45 ani F ani 2004-2006 = 16,26 ani Migratia interna neta pe principalele grupe de varsta

- reprezinta raportul dintre numarul sosirilor si numarul plecarilor intr-un an intr-o unitategeografica pe principalele grupe de varsta, si se calculeaza cu formula:

si se exprima in [nr. persoane]

ex. anul 2000 mediu urban, grupa de varsta 0-60 ani = 34.938 persoaneanul 2007 - mediu urban, grupa de varsta 0-60 ani = 38.002 persoane la grupa de varsta 50-54 ani = 8.338 persoane Rata ocuparii pe grupe de varsta Este raportul dintre populatia ocupata, de o anumita varsta si totalul populatiei de varsta respectiva exprimat procentual [%]

ex. ROC, V anul 2000, varsta 35-44 ani = 80,8 %ROC, V anul 2007, varsta 35-44 ani = 79,3 % Varsta medie de pensionare Se calculeaza pe baza unui model probabilistic ce ia in considerare schimbarile relative ale ratelor de activitate de la un an la altul pentru o varsta specifica.

Rata de activitate = raportul dintre forta de munca (populatia ocupata si populatia somera) si populatia totala de o anumita varsta 15

- se exprima in [ani]ex. 2001 M(barbati) = 60,5 ani F (femei) = 59,2 ani 2006 M(barbati) = 65,5 ani F(femei) = 63,2 ani

RATA DE DEPENDENTA A VARSTNICILOR (RDV) pe localitatea Arad in anul 2007

Rdv =

70569 x 100 = 22,07 319635

16

17

RATA SARACIEI PE SEXE (F/M)/Rata saraciei pe sex feminin in municipiul Arad in anul 2007

Rsx =

237358 x100 = 51,85 457713

18

PIB/locuitor, pe regiuni

Definiie Unitate de msur Scop Simbol

Valoarea total a bunurilor i seriviciilor produse ntr-o regiune mprit la numrul de locuitori existent n regiunea respectiv. Lei (RON)/loc Msurarea performanei economice la nivel regional

PIBR/loc Raport intre PIB regional, calculat prin metoda produciei, i numarul Metoda de calcul populaiei existent n regiunea respectiva PIBR/loc=PIBR/POPR unde: Formula de calcul PIBR PIB regiunii r POPR populaia regiunii r Date necesare PIB regional i populaia la 1 iulie Surse de date INS Nivelul de Regional, judeean agregare Obiectiv SNDD: Transformri structurale i echilibre macroeconomice Alte informaii Nivel naional: 3

PIBR/loc=PIBR/POPR unde: PIBR PIB regiunii r POPR populaia regiunii r PIBR/loc=PIBR/POPR = 22341,9/1924442 = 0,011

Bibliografie 19

1.Anghelache, C-tin, Capanu, I. (2003). Indicatori macroeconomici calcul si analiz economic, Editura Economic, Bucuresti 2. Anghelache, C-tin, Isaic-Maniu, Al., Mitru, C-tin, Voineagu, V. (2005). Sistemul Conturilor Naionale, Editura Economic, Bucuresti 3. Anghelache, C-tin, Capanu, I. (2004). Statistic macroeconomic, Editura Economic, Bucuresti, 4. Anghelache, C-tin. (2005). Romnia 2005 Starea economic la a cta schimbare?, Editura Economic, Bucuresti 5. Anghelache, C-tin. (2004). Sistemul European al Conturilor note de curs, Editura ARTIFEX, Bucuresti 6. Anghelache, C-tin. (1996). Msurarea si compararea dezvoltrii economice, Editura Economic, Bucuresti 7. Cambir, A., Coordonate ale nivelului de trai n Romnia. Veniturile i consumul populaiei n anul 2006, Bucureti, INS, 2007, p. 56. 8. Capanu, I., Anghelache, C-tin. (2000). Indicatori economici pentru managementul micro si macroeconomic calcul, prezentare, analiz, Editura Economic, Bucuresti 9. Capanu, I., Anghelache, C-tin. (2001). Indicatori macroeconomici, continut, metodologie de calcul si analiz economic, Editura Economic, Bucuresti 10. Isaic-Maniu Alexndru, Mitrut Constatin, Voineagu Vergil - "Statistica", ed. Universitara, Bucuresti 2003. 11. Lucian Pop, Cosmin Marian, Gabriel Badescu - "Statistica", Facultatea de Filosofie Bucuresti, 2001. 12. Mihilescu, A., Evoluii n sfera minimului de trai din Romnia, n Calitatea Vieii, nr. 12, 13. 2006, p. 117131. 14. Popovici, C., Veraart, R., van de Kerk, G., Indicele Societii Durabile, Romnia 2008, 15. Romnia ctre o societate durabil, ANPM, SSF, 2008. 16. Regnard, P., Population and Social Conditions, Minimum Wages 2008, Eurostat, Statistics in Focus, 2008, disponibil online http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_OFFPUB/KS-SF-08-105/EN/KS-SF-08-105EN.PDF, 2008. 17. Stoian, C., Bncile, acuzate c nu dau credite fermierilor i frneaz dezvoltarea, http://www.zf.ro/eveniment/bancile-acuzate-ca-nu-dau-credite-fermierilor-si-franeazadezvoltarea-5008928/, 2009. 18. Voineagu, V. (coord.), Starea social i economic a Romniei, 20052006, Bucureti, INS, 2008. 19. http://www.revistacalitateavietii.ro/2010/CV-1-2-2010/03.pdf 20. http://www.strategvest.ro/media/dms/file/Regiunea%20Vest/prezentareRegVestextinsa.pdf 21. http://www.insse.ro/cms/rw/pages/index.ro.do 22. http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Procesul-de-PlanificareRegionala/00000125/mwawx_Planul%20de%20Dezvoltare%20Regionala%2020002002_98043b.pdf 23. http://www.nord-vest.ro/Document_Files/Procesul-de-PlanificareRegionala/00000125/hy6uo_profilul%20regiunii%20de%20dezvoltare%20nord-vest %202000-2002_kj6aqv.pdf 24. http://www.adrnordest.ro/user/file/regional%20rdp%202007/1_3__POPULATIA%20.pdf 25. Oana Branzan, Eugenia Tigan , Dezvoltare sustenabila Note de curs 2012

20