IoN BOCDAN LBr.rgR

iNcnpuruRILEPOE,ZIEI POSTMODERNE

(1e77-tess)

CupnrNs

Noti la edilia a II-a. Jumltatea analitic[ ...................... 5

Prefald la prirna edilie. Dup6 dou[zeci de ani................................. 9

IRomulus Bucur ...................21

Mircea Cdrt[rescu ...............33Dumitru Chioaru ....'............55Mariana Codruf ...................62Denisa Comlnescu ..............69Traian T. Cogovei .............'..76Magdalena Ghica [Magda CArneci] .......85Florin Iaru ........... .......'........95Alexandru Mugina .............107Liviu Ioan Stoiciu ............. l3l

IILiviu Antonesei ............ ...-- 167

Bogdan Ghiu .......... ....'......174Marta PetreuIon Stratan ..... lg5Eugen Suciu ......... '...........' 205

C6lin Vlasie ....210

nNichita Danilov ............-...-221Mariana Marin .....'........-...236lon MureganPetru Romo$an ............. ..-..262Lucian Vasiliu """""""""'282Matei Vigniec .............. ......296

in loc de concluzii .............313

I

Rovrurus Bucun

Citat de Nicolae Manolescu in citeva cronici din 1979, beneficiarin 1981 al generozitatii dedicalionale a lui Ion Stratan (in Iegirea dinapi, p. 57), Rornulus Bucur apare abia in a doua jumitate a lui 1982

cu un grupaj (doulsprezece poezii) in volumul colectiv Cinci (Editura

Litera) gi in 1983 cu unul in gi mai colectivul Caiet al debutanfilor1980.1981 (Editura Albatros). Un volum propriu publici doar cdtre

sfirgitul lui 1984 - Greutatea cernelii pe hirtie (Editura Albatros) -,ca urrnare a concursului de debut pe... i981. Volumul, plachetd cu

patruzeci de poezii in cincizeci gi ceva de pagini, cuprinde toate cele

unsprezece titluri din Caiet, parte dintre ele publicate gi in Cinci.

$apte din cele existente acolo lipsesc din Greutatea cernelii... Le voianaliza la urmd.

Primul poem al cdrfii lui Romulus Bucur - Eu frunzi de ofel -exprimd la bun nivel valoric caracteristicile generale ale poeziei sale:

amestec de fragilitate gi rezistentd (vezi qi titlul), narativitate, ingenuitate

fiucatd, desigur) qi aga mai departe:

,,cineva {ipa sint mai bun decit voi scriugi poeziioglinzile erau fugdrite prin curteqi caii imbrdcati in negruse ingurubau in ploaie(frdre jaques, frdre jaques

dormez-vous ?)

cineva era frint zilnicpe genunchii nepisdtoriai destinuluiiar eu poate fdri si inteleg prea binetreceam descheiat la git in cdmag6"

(p.s)"

Sd observdm de la bun inceput precizia catifelatd (dacd pot spuneaga), discret[ cu care poemul e compus. Realismul cotidian inifial(,,cineva {ipase") deviazd. prin glisare pe mai multe registre: sim-bolistica livrescd, montatr in enunfuri blind-suprarealiste (,,oglinzileerau fugrrite prin curte/ gi caii imbricafi in negru/ se ingurubau inploaie"), citatul preluat (,frdre jaques...',), reflecfia generald, de moralist(,,cineva era frint zilnicl pe genunchii nepdsitorii ai destinului,').ultimele doud versuri revin la registrul inifial, inchizind firesc acoladagi rotunjind gratios poemul. sentimentul c6 in pufine cuvinte s-a spusceva grav despre condilia poeziei (,,scriu/ gi poezii") pi despre existenld(,destinul...") e potenfat de efecful poetic al ,,inocenfei,, personajului.

cu asemenea fineJe aparte igi lucreaz6 Romulus Bucur toatepoemele. BogatS, gama procedeelor folosite e totupi ,,ascuns5,,, cicitrecerile sint extrem de firegti gi rimine la vedere doar tonul unitar,curgerea limpede a versurilor, amintind simplitatea poeziei imagiqtilorgi mai ales a lui cummings. Acelagi personaj stf, in centrur scenei de-alungul intregii cdrfi, confesindu-se ori descris la persoana a treia, adu-cind imprejuru-i, din prezenle, amintiri gi sugestii, datele unei existentebanale la suprafafa evenimentelor gi profunde in planul gindirii gi alsimfirii. Poemele vor fi, mai toate, mici istorii cu aspect biografic,pornite de la impulsul unei intimpldri sau al unei situalii oarecare.Personajul e student gi se intilnegte cu un fost coleg (intimplare cupoetul inctr student, p. 10), se ?ndrigostegte (De dragoste, p. 9), igitermind studiile qi se-ntorc acasi (,,bucuria pe care ar trebui s-o simli/cind trenul mai are cinci minute / pind, sd intre in oragul/ in care te-aindscut ai crescut/ gi revii/ dup6 terminarea studiilor" - din pierderi,p. 15), devine profesor gi inhi in clasi (,,inannat cu prestanfa I pe careti-o dau/ costumul gi cravata/ (ca s6 nu mai vorbirn de catalog)/ po-vesteqti copiilor/ despre un mir putrezitl acoperit de coaja lucitoare/ acuvintului <mir>/ - eventual inflorit -" - din Fortrreafa Bastiani,p. l2): Firul narativ nu e peste tot limpede: rdmin uneori in poem doarciteva detalii de decor sau vreo frinturd de acfiune qi totul se aduni

22

in ceputu rite poeziei postmoderne ( 1 977-1 I 85)

intr-un mic tablou enigmatic, secvenli dintr-o poveste abia bdnuit6.Un exemplu:

,,Duminic5.Familia aqezatd

in jurulmesei.

<Cind eram eu de virsta ta...>(Glasurile celorlalliajung la tine

ca bolboroseala

cuiva ce se ineaclin bdutura rlmasdpe fundul unei uriage sticle)

<<$ansa ta - un prieten

ca un autobuz disp[rinddupi colle cd mai crezi

in cuvintele

care ne insoleau

adolescenta:

dragoste, prietenie, cinste>

Suni toamna gi-ti las6

la ugd un copil gdsit."

(p.20).

Aici 9i peste tot, poezia lui Bucur se desfbgoard pe un fundal de

melancolie qi ironie trist6. Ai incontinuu senzalia cd o mare tensiune

existential5 vibreazd in spatele tablourilor abia schilate, dincolo de

cele citeva elemente adunate pentru a reconstitui un cadru. Dupd ce

trece de motivul ,,chitdrii albastre" a lui Wallace Stevens, Omul cu

23

lon Bogdan Lefter

chitara dezvolti" in doi timpi - inscenare gi la final explicitare - acestfond de melancolie acut6:

,,nu vei isteriza mullimilecu ea

gi nici micar albastrinue

(plaja pustie

cinematograful pustiu

cu coji de semin{e pe josurletul pustiuin care stai gi cinticu jale cumplitiviafa lumiiscrisd pe foi jupuitede pe inimi viicinti despre o femeie

mugcind dintr-un m6rla o fereastridespre micile vitejii duminicaleale bunilor tafi de familiedespre tin"

,rbruu,circar

fanatic>pierzindu-te ca nigte urmede sdlb[ticiunein cimpie

vdzut de sus v5zut de departe

omul plrea cE n-are moartevdzutde departe v6zut de sus

omul p6rea ci e in plus

24

in mica lume de plastilind

cind ironia era regind)"(p' n-2$.

Poetul mai vorbegte qi despre ,,Un dug care ar trebui/ sI m5 purificel

de melancolie" (in Ennui carele spleen se cheaml, p. 43), despre

felul cum ,,apoi vor veni nigte nopti inalte/ pline de o melancolie/

nesfirgit5" (in Nel mezzo del camin..., p. 56). Explicitdrile 9i decon-

spiririle, rare gi rapide, fticute parci din mers, sint lisate cu bunigtiintd la vedere, mirci ale unei precise conqtiinte poetice. Naivitatea

mbgtii gi controlul atent al efectelor sint cele doul fete egal de im-

portante ale poeziei lui Bucur.

Punctdrile biografice continui in carte. Personajul merge la teatru

(Examenul, p. 39), iqi amintegte viala cazoni (,,O, sd implinegti

doudzeci de anil sdrind in bocancii tdi de caporal/ in sunete vesele de

goamdlia-{i pugca gi ranila" - in Dragoste & bravurI, p. 48), se gin-

degte la oragul sdu de pe mureg (cu minusculd, in acord cu lipsa de

spectaculozitate a vietii descrise, adici a vie{ii in general - in Clititecu gem de mure, p. 51), sparge lemne in curte (Spirgeam lemne,

p. 58). Apar apoi o serie de lucruri care, puse in legiturl 9i analizate,

ar putea dezv6lui un complex freudian: personajul e surprins de citeva

ori gindindu-se la bunici (,,aq putea copia inscriptiile/ de pe doud

morminte alSturate/ a1i fi obligafi/ si m5 credefi ci e vorba/ de bunicii

mei" - in (Katharsis), p. 42; ,,sd bafi/ la u;a bunicilor cit sint inc5/ inviaJ6" - in Chipuri de flactrrio caier de praf, p. 52-53), figura bu-

nicului revine (mai intii, portret ,,antieroic", schifatd in negativ: ,,nu/ ise va face statuie bunicului nu/ a fost un erou nu/ a condus camioane cu

nitroglicerind nul a fost vedeta echipei locale/ de divizia b nu/ a fost

mdcar pregedintele societ[1ii de temperanti// poemul meu nu/ se va

sfirgi cu/ voiogie conclusivi/ a unui profesor pensionat" - in Bunicul,

p. 4l; apoi vedem ,pe perete/ poza buniculuii cu must6fi 9i uniform[/de cdtanE/ chezaro-cr6iasc6" - in Un buzunar de castane, p. 50), nu

25

i n ce p utu ri t e poezie i postm od e rne ( 1 977 - 1 I S 5)

in agteptarea mecaniculuiaflam cd fusese vorba

camama sd renunle la sarcindla mine adicd

(toamna cre$tea din vard

ca un simbure in mijloculpiersicii iJi cdutai

imaginea adolescen{eipe strizi gi in gdri

intre cirfi gi muzici pop

elanuri generoase gi teama

deanufiridicolcu revolte gratuite sau nu

mascd pe care s-o abandonezi

in drum)m-am n6scut vinitamdrit ca un pisoipescuit dintr-o latrinda trebuit sd mi se dea

palme si {ip sd se vad6

ca sint viu"(p.6-7)

Sd mai spun gi cd personajului i se atribuie la un moment dat numele

autorului:

,,am scos involuntar (?)

. legitimalia de serviciu:

Unitatea Grup $colar IV ATov. BUCUR ROMULUSFuncfia profesor"

(in Examenul, p. 40)

27

tatil e acela care ocupd locul privilegiat in imaginalia fiului (,,aminteles brusc, cu stupoare,/ cd nu tata e cel mai puternic/ om din lume,'- dinh-un poem fbrd titlu, p. 57), personajul ii pomene$te pe ,,buniitati de familie" (in omul cu chitara, p.z3),se gindegte, stind in gazdd,laideea de cdmin al familiei (,,<<acas6 acas6> se scuturd ?n paharl cubucurie amar6/rumegugul cuvintelor/ [...)r gazda tocmai incepuse sdlmrture gunoiul sub dulap/ repede pind nu vin/ rnusafirii" - dinPlimbarea de seartr, p. 17-18) gi rdtdcegte prin lurne (,,s6 pleci dintrezidurile acestui orag/ gi ale urmdtoruluii gi ale urm6torului/ istovit giflimind in al nu gtiu citelea orag/ sd te agezi pe o bancd" - din curajulstr, p. 28), motivul intoarcerii acas6 revine gi el (,,oragul/ in care te-ainrscut ai crescuv gi revii/ dupd terminarea studiilor" - din pierderi,deja citat; Comin' Home e titlul altui poem - p. 35; ,,i{i voi aminti deintoarceri neglorioase" - din Nel mezzo del camin..., citat gi el;,,ultima noapte departe de cas6" - din Uqor de zis destin, p. 59). Toateacestea precedate de evocarea venirii pe lume, nu tocmai ,,fericite',,intr-un foarte bun poem in care,,antieroismul" poeticii lui Bucur creeazdun patetism rbsturnat, aproape de tragism la finalul plin de sugestii(titlul este Vineri 11, 1l a.m.):

,,inutil sb vd batefi capule vorba de ziua gi oranagterii mele

(femeile incepindsd discute despre

culn a fost cindau ndscut sentimentultdu de stingherealdincercarea stingacede a participamdcar psihic)

singele-mi era un liftoprit intre etaje

26