INCENDIILE

Student:URSARU ALINA-ANDREEA

CUPRINS

1. Definitii2. Cauze3. Clasificare4. Repartitia geografica la nivel mondial5. Studii de caz la nivel mondial6. Managementul hazardului: masuri de combatere a hazardului natural/ antropic luate de autoritati in statul in care s-a produs7. Concluzii8. Bibliografie

DEFINITII

Pentru definirea noiunii de incendiu sunt necesare urmtoarele elemente: existena substanelor i/sau materialelor combustibile i aciunea unei surse de aprindere; iniierea i dezvoltarea necontrolat n spaiu i n timp a procesului de ardere; necesitatea unei intervenii organizate n scopul ntreruperii i lichidrii procesului de ardere.Este un proces complex de ardere, cu evoluie nedeterminat, incluznd i alte fenomene de natur fizic i chimic (transfer de cldur, formarea flcrilor, schimbul de gaze cu mediul nconjurtor, transformri structurale produse n materialele de construcie i elementele de rezisten etc.).Clase de incendiiclasa A - incendii de materiale solide, n general de natur organic, a cror combustie are loc n mod normal cu formare de jar. Exemple: lemn, hrtie, materiale textile, rumegu, piele, produse din cauciuc, materiale plastice care nu se topesc la cldur .a.:clasa B - incendii de lichide sau de solide lichefiabile. Exemple: benzin, petrol, alcooli, toluen, lacuri, vopsele, uleiuri, gudroane, cear, parafin, materiale plastice care se topesc uor etc.;clasa C - incendii de gaze. Exemple: hidrogen, metan, acetilen, butan, gaz de sond etc.;clasa D - incendii de metale. Exemple: sodiu, potasiu, aluminiu, litiu, magneziu, zinc, titan etc.clasa E - incendii care implic riscuri de natura electricclasa F - incendii care implic medii de gtit (uleiuri si grsimi vegetale sau animale) n aparate pentru gtit

CAUZE

Pentru iniierea unui incendiu este necesar interaciunea urmtoarelor elemente obligatorii pentru producerea acestuia:- sursa de aprindere i, implicit, mijlocul care o produce, surs care s posede energia minim necesar pentru aprinderea combustibilului; -existena materialului combustibil (gazos, lichid, solid) n cantitate suficient pentru susinerea arderii; -existena unor mprejurri determinate care s pun n contact sursa de aprindere cu masa combustibil.Mijloacele care produc surse de aprindere pot fi:- electrice: aparate electrocasnice, mijloace de iluminat electric, aparate de ntrerupere i control, conductori i alte echipamente;- sisteme care produc electricitate static: depozitare, vehiculare i transport lichide sau pulberi combustibile, curele de transmitere a micrii, splarea n lichide combustibile, echipamente, unelte i scule care se ncarc electrostatic;- mijloace cu flacr deschis: brichete, chibrituri, lmpi, spirtiere, lumnri, tore, fclii;- foc n aer liber- igar- aparate de nclzit: cazane, cuptoare, aparate de gtit, sobe, usctoare, dispozitive pentru sudur, tiere sau lipire cu gaze ori lichide combustibile;- utilaje i sisteme de acionare: motoare, locomotive, maini;- metale (materiale) care ard sau care produc scurgeri topite;- conducte (canale) pentru ageni termici, ventilare sau produse de ardere: burlane i couri de fum, conducte de nclzire sau tehnologice cu abur sau alte fluide calde;- produse ce se pot aprinde spontan;- produse i substane care pot produce explozii;- trsnet;- corpuri supranclzite de soare;- reactoare sau arme nucleare.Imprejurrile determinante care pot genera incendii:- instalaii electrice defecte;- echipamente electrice improvizate;- aparate electrice sub tensiune;- sisteme de nclzire defecte;- mijloace de nclzire improvizate;- mijloace de nclzire nesupravegheate;- couri, burlane de fum defecte sau necurate;- cenu, jar sau scntei de la sisteme de nclzire;

CLASIFICARE

I. CLASIFICAREA IN RAPORT CU CAUZELE PE CARE LE-A PRODUS se poate face n funcie de elementele obligatorii menionate.In funcie de sursele de aprindere se pot deosebi urmtoarele categorii:1. Surse de aprindere cu flacr: - focuri n aer liber; - flacr (chibrit, lumnare); - flcri de la aparate termice2. Surse de aprindere de natur termic: - obiecte incandescente (igar, topituri metalice, becuri i proiectoare electrice, jar, cenu, zgur de la aparate de nclzit, particule incandescente de la sudur .a.); - cldur degajat de aparate termice (casnice, industriale); - efectul termic al curentului electric; - couri defecte i necurate (fisuri, scntei .a.);3. Surse de aprindere de natur electric:- arcuri i scntei electrice; - scurtcircuit (echipamente, cabluri .a.); - electricitate static;4. Surse de aprindere spontan: - aprindere spontan de natur chimic (inclusiv reacii chimice exoterme); - aprindere spontan de natur fizico-chimic; - aprindere spontan de natur biologic;5. Surse de aprindere de natur mecanic: - scntei mecanice;- frecare;6. Surse de aprindere naturale: - cldur solar; - trsnet;7.Surse de aprindere datorate explozivilor i materialelor incendiare;8.Surse de aprindere indirecte (radiaia unui focar de incendiu, flacra unui amestec exploziv .a.).

II. CLASIFICAREA INCENDIILOR DE PADUREIncendiile de pdure se pot clasifica in urmtoarele categorii:a) Incendiul de coronament - se manifesta la partea superioara a copacilor, cand ard coroanele. Incendiul de coronament in plina dezvoltare are forma unui zid de foc, care nainteaz pe deasupra pdurii sub forma unui val urias. Dup viteza cu care se manifesta incendiile de coronament pot fi : - lente; - rapide; - violenteIn cazul incendiului lent, care are loc in partea superioara a copacilor, ard coroanele acestora. Suprafata focului constituie de sus pana jos, un perete de foc care nainteaz relativ ncet cu o mica naintare a focului pe vrfuri si rmne in urma pe sol. Incendiul de coronament lent se dezvolta relativ ncet. Viteza de naintare in directia vntului este de pana la 8 km/ora. La incendiul rapid de coronament ard efectiv coroanele copacilor. Se formeaz un val de foc care nainteaz rotindu-se parca peste vrfurile copacilor, aruncand naintea sa limbi de flcri care se scurge ca un curent peste coroanele acestora. Viteza de naintare in directia vntului este de 8-25 km/ora. In cazul incendiului de coronament violent viteza de naintare a focului este pe fronturi foarte largi si ajunge la peste 25 km/ora.b) Incendiile de litiera - sunt incendii care cuprind vegetatia de pe solul pdurii:arbusti, muschi, licheni, ierburi, boschete, tufisuri,patura moarta,uscaturile,resturile ramasela exploatarea pdurii si partea inferioara a copaciilor.Incendiile de litiera pot fi:- lente; - rapide.La incendiile de litiera lente focarul nainteaz in mare msura in directia vntului cu viteza redusa, flacara atinge o inaltime de 0,1m pana la 2-3m. In cazul incendiului de litiera rapide focul se poate propaga ctre directia vntului cu viteze care pot atinge pana la 1 km/ora,inaltimea flcrii depseste 2m.c) Incendiile sub patura de frunzis -izbucnesc in special in pdurile secular pe solul crora s-a depus de-a lungul anilor o ptura groasa de frunze uscate, crengi lemnoase, care au putrezit si au format un strat de putregai, sau chiar de turba.Incendiul are o forma de manifistare neregulata in functie de crpturile in stratul mort si obstacolele pe care le ntlneste n cale.Viteza incendiului subteran este mica si rar ajunge 1km in 24 de ore.d) Incendiile in zonele cu copaci doborati apar in unele masive pduroase, unde pe suprafete uneori destul de mari, arborii au fost culcati la pmnt de furtuni puternice. Un incendiu intr-o zona cu arbori doborati are aspectul unui rug urias, arborii fiind bine prinsi unii de altii prin coroanele respective.e) Incendiile combinate de litiera si coronament - apar mai des la pdurile tinere si de rsinoase. La asemenea incendii actiunea de stingere este dificila, fiind nevoie sa se combine diferite metode si principii de stingere.In cazul incendiilor de coronament, din cauza perturbatiilor locale neasteptate pot aparea schimbri de directie ale arderii sub fora de salturi care pune in pericol viata echipelor de lucru.

III. CAUZELE INCENDIILOR DE PADURE.Cauzele care dau nastere la incendiile de pdure sunt variate. Din studierea incendiilor de pdure rezulta ca cele mai frecvente cauze sunt urmtoarele:- folosirea neglijenta a focului de ctre oameni pentru prepararea hranei sau pentru nclzit;- tigri aruncate la ntmplare;- arderea rmsitelor lemnoase rezultate din parchetele de exploatare;- crearea de suprafee agricole prin arderea sau de mbunttirea psunilor;- folosirea armelor de vntoare sau a artileriei in poligoanele vntorilor de munte;- scntei si cenusa de la locomotivele folosite in exploatarea forestiera;- trsnetul;- incendieri premeditate.

IV. VITEZA DE PROPAGARE A INCENDIILOR DE PADURE.Cunoasterea vitezei de dezvoltare a incendiilor de pdure este necesara, pentru a calcula in care moment si in ce numr si cantitate este necesar a concentra forte, mijloace tehnice si materiale pentru stingerea incendiului.Viteza de dezvoltare a incendiilor, poate fi exprimata in urmtoarele mrimi:a. in unitate de spatiu strbtuta de foc intr-o unitate de timp (m/min, km/ora)b. in unitatea de crestere a perimetrului intr-o unitate de timp (km/ora)c. in unitate de crestere a suprafeei intr-o unitate de timp (hectare/ora).Viteza perimetrica, care caracterizeaz cresterea perimetrului, este importanta la determinarea anoperei, mijloacelor tehnice si materialelor necesare pentru stingerea incendiilor.Cresterea incendiului in suprafata este de asemenea interesanta ca indice al gradului sau de dezvoltare si pentru stabilirea mijloacelor necesare de stingere.Viteza de dezvoltare a incendiilor depinde in mare msura de tipul pdurii.

REPARTITIA GEOGRAFICA LA NIVEL MONDIAL

LocDatCategorieEvenimentDimensiune

Roma64incendiu n oran timpul luiNeroarde o mare parte din Roma

Londra1666incendiu n oraIncendiul din Londra13 000 de case i 87 de biserici distruse

Hardegsen1678incendiu n oraincendiu la Crciuno mare parte din centru distrus.

Hamburg1842incendiu n oraIncendiul din Hamburgpeste 25% din ora este distrus

Chicago1871incendiu n oraIncendiul din Chicagocca. 200 - 300 mori, 17000 cldiri distruse

Peshtigo,Wisconsin,USA1871v.a. incendiu de pdure, de asemenea incendiu n oraFurtuna din Peshtigo,incendiu favorizat de furtun 4850 km, 12 localiti distrusecca. 1200 - 2500 mori, victime la un incendiu i catastrof natural n SUA

San Francisco1906incendiu n oraCutremurul din San Franciscodupcutremurincendiu, 700 de mori

Hamburg1943bombardamentOperation Gomorrhacca. 35000 - 45000 de mori, centrul oraului distrus

Dresda1945bombardamentbombardamentul Dresdeicca. 25000 - 40000 mori, centrul orasului distrus

Langenweddingen1967accident de circulaieAccidentul de la Langenweddingenoficial 94 de victime, din care 44 copii, dup coliziunea unei maini cisterne cu un tren

Sao Paulo1974cldireincendiul casei Joelma188 de morti, incendiu izbucnit la etajul 12. neglijen

Lneburger Heide1975incendiu de pdureincendiu in Lneburger Heide5 mori, 7418hapdure distrus

Los Alfaques1978accident de circulaieCamping Los Alfaques (Spania)216 de mori

Bradford1985incendiu n stadionla un meci de fotbalValley-Parade.56 de mori, 265 de rnii

Basel/ElveialaSandoz1986Incendiu industrialIncendiu industrial din Elveiai contaminareaRinuluimortatitate mare la peti

Herborn1987accident de circulaieIncendiul de la Herborn6 mori, 38 de rnii

Lisabona1988incendiu n ora

Ramstein Air Base1988Accident de avionIncendiul din Ramstein70 de mori, 345 de rnii

Aeroportul International Dsseldorf1996AeroportIncendiul din Dsseldorfcauzat de sudare nesupravegheat, 17 mori, 88 de rnii

Gteborg29 octombrie 1998incendiu ntr-o discotec63 de mori

Tunelul Mont-Blanc1999accident de circulaieIncendiul din Tunelul Mont-Blanc39 de mori

Tunelul Tauern1999accident de circulaiecoliziunea a dou autocamioane12 morti

Kitzsteinhorn,Kaprun2000accident de cale feratIncendiul din Tunelul Kaprun155 de morti

Gotthard2001accident de circulaiecoliziunea a dou autocamioane11 mori-

Hemel HempsteadlaLondra11 decembrie 2005accident industrial20 de cisterne se aprind43 de rnii-

PeloponeziEubeea24, 25 i 26 august 2007incendiu de pdurepeste 300 de incendii n Peloponez i Eubeea64 de morti

In Grecia incendiile de vegetatie din nord-vestul Atenei au ajuns in luna august 2009 la suburbiile din capitala greac. Mii de locuitori au prsit n timpul noptii zonele afectate. Au fost evacuate dou spitale de copii, locuri de campare si mai multe locuinte. Focurile izbucnite s-au intins pe o suprafat de 40 de kilometri. Guvernul de la Atena a declarat starea de urgent pentru regiunea Attica. Avioane speciale, elicoptere, 80 de masini de pompieri si 600 de soldati lupt cu focul lng Atena. La nivelul ntregii tri se nregistreaz 75 de incendii. Grecia a solicitat ajutorul Frantei si al Italiei pentru a controla situatia. Grecia a mai fost afectat de incendii n 2007, cnd 77 de persoane si-au pierdut viata si peste 250.000 de hectare de teren au fost distruse, n principal n Peloponez si n insula Eubeea.In Spania incendiile de padure au distrus aproximativ 75.000 de hectare de teren , in acest an, suprafata aproape dubla fata de cea afectata in 2008. Aproximativ 1.000 de persoane au fost evacuate n acest an din orasul Algeciras, din sudul Spaniei, din cauza unui incendiu de vegetatie. Locuitorii din mai multe cartiere ale orasului au fost nevoiti sa isi paraseasca locuintele incepand cu miezul noptii, ca masura de precautie . Incendiul a distrus 300 de hectare de vegetatie. Orasul Algeciras este cel mai mare din regiunea turistica Gibraltar si cel mai aglomerat port al tarii. In vara aceasta, Spania s-a confruntat cu relative putine incendii de padure fata de anii trecuti. La inceputul lunii august, doua incendii majore au distrus, insa, peste 3.000 de hectare de vegetatie din apropiere de Saragosa si Segovia. Peste jumatate din teritoriul Spaniei este "expus unui risc foarte ridicat de incendii", a avertizat Protectia Civila spaniola, precizand ca regiunile cele mai amenintate sunt Andaluzia (sud), Murcia (sud-est), Valencia (est), Castilia-La-Mancha (centru-sud), Exremadura (sud-vest) si partea de nord-est a tarii (Aragon, Catalunia si insulele Balerare).In S.U.A., California, in 2007 incendiile au fcut ravagii, unde 500.000 de persoanesi-au parasit casele in fata flacarilor pe care nici pompierii si nici armata nu le-au mai putut stapani . Trei persoane au murit, iar alte 76 au fost ranite. Incendiile, cele mai grave din ultimii patru ani, s-au extins din cauza rafalelor puternice de vant si au afectat zona de sud a orasului San Diego, amenintand, de asemenea, comunitatile situate la nord de metropola. Cel putin 3.500 de case s-au facut scrum in zona de coasta a Californiei, iar alte zeci de mii sunt amenintate. Mai mult de 8.000 de pompieri, sprijiniti de 16 elicoptere, se lupta sa stapanesca 16 incendii de dimensiuni uriase. Guvernatorul Arnold Schwarzenegger i-a cerut presedintelui Bush sa ridice nivelul de alerta la "dezastru major", situatie care impune ajutor federal. Pentagonul a trimis 6 avioane militare transformate in bombardiere cu apa. Persoanele evacuate au fost cazate pe stadionul Qualcomm din San Diego. Sinistratii au primit alimente si bunurile de baza necesare supravieturii.In ROMANIA cele mai vechi nsemnri despre focurile din Bucureti dateaz de la nceputulsecolului al XVII-leans ele se refer la incendii petrecute nsecolul al XVI-lea. Manea Adrian descrie cum turcii au dat foc Bucuretiului de dou ori: n timpul detronrii domnitoruluiMircea Ciobanuli n octombrie1595la retragerea luiSinan Paa, cnd biserica Sf. Gheorghe, ridicat n 1562, este incendiat. La mijloculsecolului al XVIII-lea, bucuretenii foloseau apa dinDmboviasau din puuri pentru stingerea incendiilor, care erau anunate prin tragerea clopotelor. Incendiile se produceau destul de des pentru c n mahalalele Bucuretiului, casele erau construite din lemn i acoperite cu indril sau trestie. Dintre incendiile mari din Bucureti, documentele menioneaz: Incendiul din1704cnd a ars Hanul erban Vod, situat pe loculBncii Naionalede astzi Incendiul din1719cnd au ars Curtea domneasc i mnstirea Sf. Gheorghe. Incendiul din1739cnd focul a pornit de la gunoiul din curtea mnstirii Sf.Sava.Biserica Coleaaflat n apropiere nu este foarte afectat fiind construit din piatr. Un manuscris de la Academia Romn menionnd acest incendiu spune: i atuncea au ars i mnstirea (Colii) toat, cu spitalurile, cu spiriia ce era de doftorii pentru sracii den spital i biserica i cu cte treale paraclisele i amvoanele i cu amndoao pivniele. Au ars 137 de case, 5 chilii de biserici, 40 de mcelrii i 9 prvlii. Incendiul din1766cnd este distrus o parte din Trgul Cucului. n urma acestui foc, domnitorulAlexandru Ghicaia msura ca n viitor prvliile s fie ridicate la 60 de coli deprtare de alt cldire. Incendiul din13 septembrie1804, focul a creat pagube mari, a distrus hanurile Sf. Gheorghe i erban Vod i o parte din centrul oraului. Incendiul din23 martie1847, n ziua de Pati, cel mai mare incendiu consemnat din Bucureti. Focul a izbucnit de la casa culceresei Drugneasca i s-a ntins cu repeziciune n toat partea de est a oraului. Incendiu n-a putut fi stins timp de cteva sptmni. Cincisprezece oameni au pierit i muli au cptat arsuri. Conform raportului ntocmit de eful poliiei Capitalei au fost distruse de foc n zona roie (pe atunci Bucuretiul era mprit administrativ n cinci culori) 130 case, 354 prvlii cu etaj, 713 prvlii fr etaj, 10 hanuri, 7 biserici, Bria iar n zona neagr 31 prvlii cu etaj, 359 prvlii fr etaj, 75 hanuri i 5 biserici. n total aproape 2000 de cldiri. Dup socoteala de atunci, publicat n Vestitorul romnesc n 1847, pagubele au costat n jur de 55 de milioane de lei din care 20 de milioane casele i 35 de milioane lucrurile. Vestea incendiului a fcut nconjurul Europei i mai multe ri au trimis ajutor material. arul Rusiei, sultanul Turciei, domnitorul Gheorghe Bibescu, mitropolitul, boierii, negustorii i binevoitori de diferite naionaliti au ajutat Capitala. Sumele strnse din subscripii publice din ar i trimise din strintate s-au ridicat la peste 7 milioane de lei. ntr-o list a principalelor sume donate, pe primele 5 locuri se situeaz: domnitorul rii Romneti Gheorghe Bibescu 230.000 lei, sultanul Turciei 161.000 lei, domitorul MoldoveiMihail Sturdza35.775 lei, fostul domitor al Serbiei Milo Obrenovici 31.500, pitarulEvanghelie Zappa31.500 lei. n 1847 se nfiineaz serviciul de pompieri. Pn n acest an, cei care ajutau la stingerea incendiilor erau voluntarii, n general cetenii care locuiau n apropiere. Nu s-au mai nregistrat incendii catastrofale pentru ora.

STUDII DE CAZ LA NIVEL MONDIAL

ROMANIAa.Date statistice privind incendiile de padure n Romnian vederea alinierii Romniei la cerintele Comunitatii Europene privind protectia padurilor mpotriva incendiilor s-a elaborat, de catre I.C.A.S.- Bucuresti, n anul 2002, un Studiu pentru zonarea teritoriului tarii n functie de gradul de risc la incendii a fondului forestier. Conform acestui studiu, n Romnia, n perioada 1968-2000 (33 ani), s-au produs 3453 incendii, respectiv, n medie 105 incendii anual. Distributia numerica a acestora, pe judete, ca si ncadrarea judetelor pe clase, n functie de numarul de incendii nregistrat se prezinta n tabelul urmator. n finalul tabelului se mentioneaza distinct si situatia din padurile administrate de I.C.A.S.

Distributia numerica a incendiilor de padure pe judete si ncadrarea n clasenumerice, pentru perioada 1968-2000 (dupa I.C.A.S., 2002)NrJudetulNumar total de incendiiClase numericeMedia anuala a numarului de incendii

0.5050100100150150200

1Alba200x6

2Arad82x2.5

3Arges127x3.8

4Bacau66x2

5Bihor117x3.5

6Bistrita N521.6

7Botosani21x0.5

8Brasov96x2.9

9Braila20x0.6

10Buzau131x4

11Caras S214x6.5

12Calarasi19x0.6

13Cluj175x5.3

14Constanta82x2.5

15Covasna23x0.7

16Dambovita61x1.8

17Dolj82x2.5

18Galati49x1.5

19Giurgiu13x0.4

20Gorj196x5.9

21Harghita74x2.2

22Hunedoara202x6.2

23Ialomita30x0.9

24Iasi27x0.8

25Maramures178x5.4

26Mehediinti129x3.9

27Mures103x3.1

28Neamt50x1.5

29Olt50x1.5

30Prahova93x2.8

31Satu Mare72x2.2

32Salj82x2.5

33Sibiu86x2.6

34Suceava58x1.7

35Teleorman18x0.5

36Timis49x1.5

37Tulcea91x2.8

38Vaslui33x1

39Valcea122x3.7

40Vrancea7x0.2

41Ilfov45x1.4

42I.C.A.S28x0.8

Total 3453104.6

Se observa ca judetele cu cel mai mare numar de incendii (clasa 150200) formeaza un culoar care strabate tara, de la nord la sud, n partea sa centralvestica (judetele Maramures, Cluj, Alba, Hunedoara, Caras-Severin,Gorj). Judetele cu un numar mai redus de incendii ocupa, cu precadere, estul si sudul tarii.

Distributia numerica a incendiilor de padure (1974-2000) pe formatii zonale, n cuprinsul ocoalelor silvice amplasate n judetele cele mai afectate de incendii, se prezinta in tabelul urmator:Formatia zonalaNr. ocoalelor silvice cu mai mult de 14 incendiiNr. ocoalelor silvice cu mai 8. 14 incendii

Paduri de molid1-

Paduri de fag113

Paduri de gorun49

Paduri de stejar pedunculat2-

Paduri de cer si garnita12

TOTAL1914

Lund n considerare perioada 1974 2000 (27 ani) s-au constatat urmatoarele:- numarul incendiilor provocate de cauze naturale este redus, variind, de la un judet la altul, ntre 1 si 4% din numarul total de incendii nregistrate;- numarul incendiilor provocate de cauze accidentale variaza si el ntre 38 si 73%,fiind n medie de 56%;- focurile deliberate ating uneori 78%;- numarul incendiilor provocate de cauze necunoscute variaza ntre 2558%, fiind n medie de 39%.Din categoria cauzelor accidentale fac parte:- incendiile pornite de la arderea pasunilor si fnetelor, care variaza ntre 13 si 43% din numarul total de incendii;- incendiile provocate de turisti si copii, care reprezinta 1340% din total, iar uneori chiar mai mult;- incendiile provocate de locomotive, tigari aprinse aruncate din tren,linii de nalta tensiune, trageri n unitati militare etc. sunt n general reduse,dar n zonele cu climat favorabil declansarii incendiului (coeficientul de uscaciune al aerului ridicat),pot constitui cauza principala.b.Analiza statistica a incendiilor de padure pe anotimpuri si luniDatorita importantei pe care o au conditiile meteorologice asupra declansarii si propagarii incendiilor de padure, un loc important n studiile I.C.A.S - (2002) l ocupa analiza statistica a incendiilor de padure pe anotimpuri si luni. Astfel se evidentiaza ca, n perioada 1962-2000 (39ani), n Romnia au avut loc circa 4050 de incendii de padure, din care cele mai multe s-au produs primavara (54,8%), iar cele mai putine iarna (5,0%); pentru vara si toamna cifrele sunt relativ apropiate, adica 22,2% si respectiv 18,0%

n concluzie, analiza statistica a incendiilor forestiere arata ca n Romnia cele mai multe incendii s-au produs primavara, n lunile martie si aprilie, doar n ultima perioada de timp s-au produs si n perioadele de vara si toamna. Explicatia consta n primul rnd, n aceea ca, n cele mai multe zone din tara, populatia rurala practica incendierea terenurilor iar, n contextul unei litiere uscate si a vntului, declansarea incendiilor forestiere devine foarte posibila. n plus si cauzele incendiilor sustin aceste concluzii, predominante n Romnia fiind cauzele accidentale, ele provenind de la practicile rurale stravechi de a incendia pasunile si miristile, precum si de la focurile nesupravegheate. n privinta pagubelor produse de incendiile forestiere, n comparatie cualte tari europene, acestea sunt scazute, n marea lor majoritate fiind incendii de litiera. Procentul anual de suprafata parcursa de foc, din suprafata totala a padurii, n perioada 1990-2000, n zona cea mai afectata, a fost de aproximativ 0,15%. Ca urmare, avnd n vedere criteriile generale de clasificare a padurilor pe grade de risc de incendiu stabilite de CE, metodologia clasificarii n statele membre si situatia faptica din Romnia, se poate considera ca fondul forestier national se ncadreaza n categoria de risc de incendiu scazut

EUROPAIncendiile forestiere constituie o problema importanta mai ales n partea sudica a continentului, respectiv n Bazinul Mediteranean, astfel ca, din acest punct de vedere, padurile Europei se mpart n doua zone de risc:- risc nalt, n zona Mediteraneana; - risc redus, n restul Europei.a.Date istorice privind incendiile forestiere din Europa evidentiaza ca, din 1990, circa 50.000 de incendii au distrus peste 600.0000 ha de padure, respective dublul suprafetei nregistrate ca fiind afectata de incendii n perioada 1970-1990.Propagarea si stingerea incendiilor a fost mult influentata de situatia interna a fiecarei tari. Spre exemplu, n anul 1998 sistemul de prevenire si combatere a incendiilor forestiere din Grecia a trecut de la Ministerul Padurii la Serviciul de Pompieri. Perioada respectiva de tranzitie a influentat major capacitatea de prelucrare a datelor si rapiditatea de raspuns a organelor responsabile cu stingerea incendiilor, astfel ca s-a ajuns ca 112.000 ha de padure sa fie distruse n urma a 9000 de incendii, cifra care este aproape dubla n comparatie cu deceniul 1988-1997, cnd a fost nregistrata distrugerea a 66.000ha. Determinante pentru aceasta situatie au fost temperaturile ridicate ale anului 1998. De altfel, factorul climatic a constituit un element important pentru incendiile forestiere si datorita secetei acute de la jumatatea anului 2000, Grecia a cunoscut o crestere masiva a numarului de incendii forestiere, ca urmare fiind arse peste 150.000ha de padure. n acelasi an au fost afectate si Bulgaria, Croatia si Turcia.Datorita variabilitatii datelor nu se poate concluziona ca n cele doua perioade analizate (1980-1990 si 1990-2000) a fost vorba de un model de propagare a incendiilor, unde factorul climatic a fost constant, ceea ce s-a ntmplat si n Nordul Europei. Perioada anterioara anului 1990 este foarte dificil de analizat pentru spatial Ex-Sovietic datorita lipsei de informatie si de date. Din prelucrarea imaginilor satelitare (NOAA) se poate concluziona ca n timpul secetei din anul 1987, incendiile forestiere au distrus n jur de 14 milioane ha de padure n aceasta zona a Europei. Dupa ce tarile Ex-Sovietice si-au dobndit independenta politica, informatia a devenit mai accesibila si, spre exemplu, n anul 1998, cnd ntreg continentul a fost lovit de un val de caldura, n Federatia Rusa au fost raportate incendii majore care au distrus 4,27 milioane ha de padure si alte zone protejate, iar n anul urmator, n 1999 suprafata distrusa prin incendii a fost de numai 752.000ha.Prin analiza datelor oficiale si a datelor satelitare se poate concluziona ca, n Federatia Rusa, n anii cu temperaturi medii,au fost distruse prin incendii circa 5 milioane ha de padure, iar n anii cu temperaturi extreme distrugerile s-au dublat (circa 10 milioane ha de padure).Ca o prima concluzie, se apreciaza ca este nevoie de un sistem transparent de nregistrare si comunicare a datelor legate de incendii catre autoritatile internationale.b.nregistrarea datelor privind incendiile forestiere n EuropaStatele membre ale Comunitatii Europene au un sistem bine pus la punct de nregistrare a incendiilor forestiere, datele statistice fiind colectate si prelucrate la Geneva, de catre Biroul Natiunilor Unite ECE (Departamentul Lemnului). Acest birou detine toate datele statistice din zona Comunitatii Europene,spatiul Ex-Sovietic, Statele Unite ale Americii si Canada (ECE/FAO 1998). Comisia Comunitatii Europene a nfiintat o Comunitate Informationala a Sistemelor de Anuntare a Incendiilor Forestiere care, n anul 1997, acoperea 310 provincii din Franta, Germania, Grecia, Italia, Portugalia si Spania (Lemannon,1997). Natiunile Unite prin Biroul din Geneva publica o revista intitulata International Forest Fire (IFFN) elaborata de Centrul Mondial de Monitorizare a Incendiilor Forestiere (GFMC), n care se prezinta des rapoarte nationale privind incendiile forestiere. Totodata, pagina de internet a Centrului contine, ncepnd din 1990,rapoarte de la peste 66 de tari. n table sunt prezentate datele statistice privind numarul incendiilor forestiere care au avut loc n perioada 1990-1997 n Europa. n acest tabel la zonarea teritoriului s-a respectat sursa de informatie (ECE,2000).Numarul incendiilor forestiere n Europa n perioada 1990-1997*

Zona/An19901991199219931994199519961997

Bazinul Mediteranean5004946629558665479157026710336634171633

Zona Central Europeana29723418388222892441252727662233

Zona Statelor Nordice155135414758236058883560100466690

Centrul si Estul Europei494250411402595508986622677176367

Spatiul Ex-Sovietic588823448399452365731693343064291997369

MANAGEMENTUL HAZARDULUI: MASURI DE COMBATERE A INCENDIILOR

Aceste msuri cuprind:-identificarea i nominalizarea sectoarelor de activitate n care crete riscul de incendiu n condiiile caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate i lipsei de precipitaii (de ex.: n agricultur, benzinrii, uniti de cazare i agrement turistic, la fondul forestier i n unitile de prelucrare a lemnului i, nu n ultimul rnd, n gospodriile populaei);-interzicerea utilizrii focului deschis n zonele afectate de uscciune avansat;-restricionarea efecturii unor lucrri care creeaz condiii favorizante pentru producerea de incendii prin degajri de substane volatile sau supranclziri excesive;-asigurarea protejrii fa de efectul direct al razelor solare a recipientelor, rezervoarelor care conin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune, prin depozitare la umbr;-intensificarea controalelor n zonele cu culturi agricole i n locuri cu vegetaie forestier, mai ales cele frecventate pentru agrement;-asigurarea i verificarea periodic a rezervelor de ap pentru incendiu (decolmatarea puurilor i fntnilor, amenajarea rampelor de acces la sursele de ap ruri, lacuri etc. interzicerea utilizrii rezervelor intangibile de ap din castelele de ap);-amenajarea unor benzi de siguran n apropierea cilor de transport (rutier i feroviar), a pdurilor, prin curirea periodic de gunoaie i vegetaie uscat.Alte msuri recomandate pentru prevenirea situaiilor de urgen generate de secet sunt:-intensificarea activitilor preventive desfurate de componenta preventiv a serviciilor voluntare i private pentru situaii de urgen (n baza prevederilor Regulamentului aprobat prin O.M.A.I. nr.160/2007);-aducerea la cunotina populaiei i, dup caz, a salariailor a msurilor speciale stabilite, prin intensificarea aciunilor de informare preventiv;-asigurarea respectrii msurilor generale de prevenire a incendiilor la executarea lucrrilor cu foc deschis prin aplicarea strict a prevederilor articolelor 97-106 din O.M.A.I. nr.163/ 2007 (publicat n Monitorul Oficial nr.216 din 29.03.2007) i ale Ordinului comun OMIRA nr.605/ 05.09.2008 i OMADR nr.579/ 15.09.2008 (din Monitorul Oficial nr.661/ 22.09.2008), prin care se aprob Dispoziiile generale de aprare mpotriva incendiilor pe timpul utilizrii focului deschis la arderea de miriti, vegetaie uscat i resturi vegetale;-planificarea unor controale, privind verificarea respectrii legislaiei specifice privind protecia mediului, la distrugerea prin ardere a unor deeuri sau reziduuri combustibile (conform prevederilor O.U.G. nr.195/ 2005 privind protecia mediului, modificat i aprobat prin Legea nr.256/ 2006), n scopul implicrii mai active a tuturor autoritilor n combaterea fenomenului de incendiere a vegetaiei.Pentru asigurarea operativitii interveniei n caz de necesitate serviciile profesioniste/ voluntare/ private pentru situaii de urgen trebuie s-i ntrein n condiii optime de funcionare tehnica de intervenie, s aib asigurate rezervele de carburani, substanele i mijloacele de stingere.Aceste msuri trebuie asigurate chiar dac perioadele caniculare nu vor fi urmate de secet, ci de furtuni nsoite de descrcri electrice, riscul izbucnirii incendiilor meninndu-se la cote ridicate i n aceste situaii din cauza trsnetelor.

CONCLUZII

Studiul privind incendiile de locuin produse n perioada 2003 2009 pune n eviden faptul c majoritatea incendiilor s-au produs ca urmare a nerespectrii msurilor de prevenire a incendiilor, n contextul situaiei economico-financiare precare a populaiei, care a utilizat instalaii electrice i aparate/echipamente electrice/termice nvechite, cu defeciuni i improvizaii.Principala cauz de incendiu o constituie, de departe, co de fum/burlan defect sau necurat (29%), urmat de instalaii electrice defecte sau improvizate (20%). Aceasta este determinat de faptul c nu se respect msurile de prevenire a incendiilor privind verificarea, repararea i curarea courilor de fum. Este necesar, ntrirea prevederilor legislative privind aprarea mpotrivaincendiilor la locuine prin elaborarea unor dispoziii generale, aprobate prin ordin al ministrului administraiei i internelor. Se impune ca administraia public local s se implice n urmrirea punerii n aplicare a prevederilor art.1, punctul 2, lit. i) din HGR nr.537/2007 privind stabilirea i sancionarea contraveniilor la normele de prevenire i stingere a incendiilor.Concluziile rezultate n urma analizrii statisticii incendiilor de locuin, raportat la intervalul orar, genereaz analizarea oportunitii introducerii n legislaia specific privind aprarea mpotriva incendiilor a recomandrii montrii detectorilor rezideniali (respectiv, obligativitii pentru locuinele noi).Thomas W. Swetnam de la The University of Arizona din Tucson, avnd la baz studii efectuate, afirm ca procesul de despdurire declansat de incendiile cauzate antropic contribuie la aproximativ o cincime din efectul de ser cauzat de oameni. Swetnam, director al UAs Laboratory of Tree-Ring Research, identific incendiile ca fiind un catalizator primar pentru schimbrile climatice la nivel global. Rodul cercetrilor acestei echipe, materializat n lucrarea stiintific, este si un demers pentru o mai bun investigare a rolului incendiilor n ecosistemele terestre.Incendiile de pdure nu sunt doar un rspuns la nclzirea global ci ele au si un effect de accentuare a acesteia. Este un mecanism pe care il putem numi feedback pozitiv, adic temperatura mediului, care contribuie semnificativ la sustinerea si propagarea incendiilor de pdure spontane, de exemplu, va fi la rndul ei afectat n sens cresctor de incendiile de pdure pe care le alimenteaz.De asemenea eliberarea masiv a dioxidului de carbon n porcesul de combustie contribuie la cresterea semnificativ a efectului de ser. Problema incendiilor este mult mai subtil dect cineva ar crede. Incendii de pdure au existat dintotdeauna n istoria Pnntului. Se cunosc foarte putine lucruri despre locul si rolul incendiilor n ecologie, climatologie, paleoecologie si altele. Jennifer K. Balch de la National Center for Ecological Analysis and Synthesis din Santa Barbara, California spune c exist o aparent intensificare recent a feedbackului incendiilor care au fost exacerbate de schimbrile climatice.Comisia European, prin JRC Institute for Environment and Sustainability, a demarat cu ceva ani buni n urm un sistem informatic al incendiilor de pdure din Europa, EFFIS, prin colectarea de date de la statele membre sau n proces de aderare. Acesta contine date statistice istorice valoroase care ar putea fi exploatate n direcia descifrrii legturii dintre incendii si nclzirea global.n ultimii 60 de ani, numarul incendiilor izbucnite spontan, n zone nelocuite, a crescut semnificativ pe toate continentele. Mai exact, autoritatile din toata lumea au avut de infruntat de 14 ori mai multe incendii de padure n Asia, de 16 ori n Europa si de 32 de ori n cele doua Americi.

BIBLIOGRAFIE

1. Dinca, I., 1969: Dezvoltarea economiei forestiere a Romniei. Ed. Ceres, Bucuresti..2. Donita, N., Ivan, D., Coldea, Gh. s.a., 1992: Vegetatia Romniei Ed. Tehnica Agricola, Bucuresti.3. Lemasson, M.,1997: Forest fire in the European Union Acommunity Information System an the Forest Fire, International Forest Fire News, No 17, pg 24-28.4. ECE-FAO,1998: Forest fire Statistics 1995-1997, Un Economy Commission for Europe/Food and Agriculture Organization of the United Nations, Timber Bulletin, Vol.LI, No4 ECE/ TIM /BULL/51/4, New York, Geneva,19 pagini.5. GMVC, 20016: International Forest Fire News (IFFN) Country Archive (www.ruf.uni-freiburg .de /fireglobe/iffn/countrz/countrz.htm).19