1

Harudbal cel Fioros (1365-1428) a ridicat castelul Lecter in

tirci ani, folosind ca mAna de lucru prizonierii facud in Bitalia

la Tannenberg. tn ziua in care flamura sa a fluturat in vdrful

murilor terminate, el i-a adirnat pe prizonieri in fata grajdurilor,

eridicat tonul ca s[-i inspbimdnte gi le-a spus cA sunt liberi sa

1tre acasa aga cum promisese' Mulfi au ales si rA.rn6ni in solda

ll, nultumiti he felul in care fuseserd tratafl.

Cinci sute de ani mai t6rziu, Hannibal Lecter, in vSrsti de

op ani gi al optulea cu acest nume, sta in grbdina de zarzavalni

@rerma cu sora lui mai mica Mischa si aruncl bucf,ti de p6ine

Eedelor negre care plutesc pe apa intunecatir din Oantul de

+arare al cetitii. Mischa se tine de m6na lui Hannibal ca sd fie

mai sigurl pe picioarele €t $inteazl de mai multe ori $anful cu

4a Crapi enormi agita crinii de apa qi gonesc libehrlele'

Lebirda care conducea c6rdul iesi din apa $i pomi spre copii

pe picioarele ei scurte, sAsAind amenintitor. LebAda il Stia

dintotdeauna pe Hannibal 5i se apropia amenin{atome, aripile ei

negre intunecAnd cerul.

- Oh, Anniba! spuse Mischa, ascunzSndu-se dupir piciorul

lui Hannibal.

Hannibal iSi ridica brafele la inaltimea umerilor, a$a cum ilinvatase tatal lui, tindnd in mfiini crengi de salcie, ca deschiderea

mdinilor sale si pari mai mare. Lebada se opri 5i evalud anver-

gura aripilor lui Hannibal, apoi se intoarse in apa, sI man6nce'

- Trecem prin asta in fiecare zi, ii spuse Hannibai pasarii.

10 THOMAS HARRJS

Dar azi nu erao zica oricare alta, iar el se inbeba unde ar fiputut ea sa zboare.

Emofionati, Mischa lasi si_i scape pAinea in mocirla. C6ndHannibal se apleca sa o ajute, ea il stropi cu noroi pe nas. Apoise manji gi ea cu putin noroi pe nas qi rdseri amdndoi uit6ndu-sela imaginile lor reflectate in ap[.

Copiii simlira hei izbituri in pamOnt 9i apa fremuri, distorsio_ndndule imaginea. Sunetul unor explozii indepartate se rosto_goli peste cdmp. Hannibal o prinse de m6na pe sora lui Si fugiraspre castel.

Tiasura de vflnAfoare se afla in cune, ldnga Cesm, uriagul calde tracfiune. Bemdt, cu godul lui de grajdar, 9i omul de serviciu,Lothar, inci.rcau trei cufii in cufarul trasurii. Bucatarul aduceaafard o gustare.

- Sapane Lecter, doamna va a$rcapta in cameri, spusebucltarul.

Hannibal o incredinfa pe Mischa dadacii Si o tuli la fuga pefteptele tocite.

Lui Haruribal ii plicea incaperea mamei sale gi numeroaseleei arome, chipurile sculptate in lemn, tavanul pictat _ doamnaLecter era atat o Sforza, c6t gi o Visconti, iar mobila o adusesecu ea de Ia Milano.

Era emolionata gi ochii ei ciprui reflectau scdntei de luminaHannibal tinu caseta in timp ce mama lui apisa buzele unuiheruvim si deschise un compartiment secret. iSi hgramadi apoibijuteriile in caseti gi cAteva scrisori; nici nu era loc pentru toate.

Hannibal se gdndi cA arill;- exact ca bunica al carei portretera lncrustat pe cutie.

Norii pictaSi pe tavan. pe c6nd era aliptat, statea cu ochiideschi1i gi vedea s6nii mamei inconjuragi de nori. SenzaSiacutelor de la bluza ei, aga cun o simgea p fa1a. $i doica _ cruceiei de aur strilucea ca soarele printre norii uriiSi atunci c6nd iI6inea Ia piep, iar urma lasai de uuce p pielea lui era geani cugrijA inainte ca mamalui si o vadA.

HANNIBAL: iN SPATTIB

Irtatal lui era acum in cadrul u6ii, cu registrul cel mare in

-simonetta, trebuie si Plecim.Lrrcrurile lui Mischa erau puse in cada ei de baie din aramii

doamna strecura caseta printre ele. Se mai uiti o datf, prin

$i lua un mic tablou al Venetiei de pe gevalet, il cAntiri

apoi i-l dadu lui Hannibal'

- Du-l bucatarului. Scoate-l din ram4 zdmbi ea $i nu-i mur-

spatele!

I-othar duse cada Ia ffasura din curte, pe l6ngi care se inv6r-

lftscha, neobignuitd cu agita$a din jur' Hannibal o ridicl pe

sa-l mdngdie pe Cesar pe bot. Sarut6ndu-l de c6teva ori,

ca el s6 fomdie. Hannibal lua un punn de griun{e $i trasa

ctrrte, pe jos, un ,,M". Stolul de porumbei se repezi la ele,

.*nrinO Fe jop un ,JvI" din p4s4'ri vii.

llannibal deseni litera in palma lui Mischa avea aProape

triroi, iar el nu credea cd ea o si mai invefe si citeascd vreodati'

-M, de la Mischa, sPuse.

Ea fugi rizdnd printre pisiri, iar ele incepuri sh zboare in

.j!ulei, in jurul tumurilor, apoi in juml clopotnigei'

Bucatarul, un om masiv, in haine aLlbe, ie$ise cu o gustare'

lhl se uita cu un ochi la el, apoi ciuli 9i o ureche in dire4ia lui -Ftrd Cesar era un minz, buc4tarul il gonise de mai multe ori

& gradina de legume, acoperindu-l cu sudirlmi 9i arunc6nd cu

duraduPiel.- Sau sa rc ajut pdna *fangi din bucitarie, ii spuse domnul

Eov bucitarului.

- Mergi cu bbianrl, ii r4spunse acesta.

Contele Lecter o ridica pe Mischa in trAsura, iar Hannibal o

rtrinse in brate. Contele Lecter prinse fala lui Hannibal in

dinile lui tinute cau;. Surprins de cum tremurau palmele tatalui

riu, Hannibal se ufta atent la chipul contelui Lecter.

- Trei avioane au bombardat calea feratd. Colonelul Timka

rpune c[ mai avem cel pulin doua saptamdni $i, daca vor reugi

l2 THOMAS HARRJS

pdna la urmi sa ajung4 aici luptele se vor da in lungul goselelorprincipale. O sa ne fie bine la cabana.

Era a doua zi a Operatiunii Barbarossa, mar$ul lui Hitlerpeste Europa de Est, citre Rusia.

2

Bemdt mergea inaintea trasurii, pe poteca din pidure, atent

calului, taind cr[cile cu o baioneti elvetrianf,.

Jakov venea in urma, ci'lare pe o iap4, cu desagii plini de

Nu era obi$nuit si cildreascir gi strangea prea tare geful

i cAnd trecea pe sub crengi. Pe unde drumul era prea

#htpt, descdleca gi impingea umd.r la umar cu Lothar si Bemdt,

$chir gi cu contele Lectq insugi. Crengile etberate acopereau

*mulinurmalor., Hannibal mirosea verdeata zdrobiti de roti 5i sim{ea pe

tfe parul cald al lui Mischa, care statea in brafele lui. Vedea

bombardierele germane trecdnd la inaltime. Ddrele de fum

Esafe in urma pareau un portativ, iar Hannibal fredona pentru

salui notele sbrise cu fum negru pe cerul albastru. Nu era o

clodie frumoasa.

-Nu, ii spuse Mischa. Aruriba, cdnta-miDas Mnnlein!

$i, impretrra, au cdntat despre misteriosul pitic din pAdure,

&ica ahturandu-li-se din trisura leganati si domnul Jakov de

F calul lui, de$ el prefera sa nu cenrc in germana

Ein Mnniein steht im Wdde ganz still und stumm,

Es hat von lauter Purpw ein Martlein um,

Sagt, wer mag das Mdnnlein sein

Das da steht imWalde allein

Mit dem purporoten Mantel&...

THOMAS HARRJS

, Dupi doua ore grele au ajuns intr_un luminiS in hatiSul

padurij.

Cabana de vdnAtoare evoluase timp de fei sute de ani de laun refugiu spafian la un loc comfortabil, acoperita fiind acum deur acoperig din lemn, carc sa o apere de zipada: Mai era pe acoloun sfaul mic, cu doud boxe gi un prici, iar in spatele cabanei otoaleta, al carei acoperig de abia se vedea deasupra fufigurilor.

La fundalia cabanei inci se mai vedeau pietrele unui altar

i:r-:r_" Veacul intunecat de oameni

". r" in"hirrau garpeluioe casa.

Acum Hannibal vazu un $arpe de cas4 fugind din loculstravechi cind Lothar taie cdtevavife de vie salbatici penffu cadoica sa poara deschide fereastra.

Contele Lecter trecu cu palmele pe crupa calului in timp ceacesta golea galeata cu apa.

- Bemdt, bucatarul are timp si_gi strdnga lucrurile p6na cdnd ,ne vom intoarce. Cesr

noapre.preca1i,"e"d"iT,,::L';1#;:.-ril'fJl*'#::Castelul sa fie gol la prima ori a diminefii.

Vladis Grutas intra in curtea castelului Lecter, avAnd pe fatacea mai placuti expresie de care era capabil, 9i incepu sascruteze ferestrele. Citre acestea ficu semne cu m6na gi striga:

Alo!Grutas era zvelt, blond, purta haine civile, iar ochii lui erau

de un albastru atAt de palid incdt pareau petice de cer fird nori.- E cineva acasi? strigd el.cum nu primi nici un nspuns, se duse la uga de la bucitarie

9i descoperi merindele qi tacAmurile strdnse pe podea. Imediat,igi strecura in buzunare cafea gi zahdr. Usa de ia beci era deschisi9i ea. Se uiti in josul scdrii qi vazu o luminA.

Sa nu violezi cuibul altei fiin1e este un tabu de la inceputultimpurilor. Dar, penfiu unii, strecurahrl ofera placeri

""_a.;;;,a$a cum era gi cazul lui.

HANNIBAL: iN SPETETU

* Crnrus cobori scarile, ajungdnd in aerul rece din subteranele

ale castefului. Trecu pe sub o arcad4 9i vdau ci poarta de

acramei era deschisd.

Un zgomot de migcare. Grutas putea sa vada rafturi etiche-- , pline cu sticle, gi umbra uriagl a buc[tarului mi$cAndu-se

ft colo-colo, ca gi cum ar fi lucrat la lumina a dou[ felinare.

Hete pitr[troase erau tn$irate pe masa de degustare din centrul

fcaperii gi, l6ngi ele, un tablou intr-o rami bogat omamentati-

Grutas z6mbi cdnd bucitarul ie$i la vedere. Acum spatele

hifarului era intors cAffe uSA in timp ce trebaluia pe masa.

de h6rtii.

Grutas se lipi de perete, in umbra scirii.

Bucatarul inveli tabloul in hArtie gi il lega cu sfoarf,, ficdnd

npachet ca toate celelalte. Cu un felinar intr-o menfu prinse 9i

hse cu ceafalta un qandelabru metalic aflat deasupra mesei de

Qestare. Un declic gi, in fundul pivnitei, un r6nd de rafturi sari

cffva centimetri de la perete. Bucitarul dhdu la o parte dtajera

hzgomotul unor arcuri. in spa.te era o u$i.

Intra in tainita din beci gi aga{i acolo un felinar. Pe urmifue pachetele initrntru.

in ti-p ce punea la loc rafturile, cu spatele la u$[, Grutas

pomise deja pe trepte, in sus. Auziun foc de arma afara, apoi

rocea bucitarului in urma lui.

- Cine-i acolo?

Bucdtarul il ajunse din urmi, mi$cAndu-se repede pentru un

mrdetalialui.

- Stai! Nu ai voie sa infi aici.

Grutas fugi in curte, prin bucitirie, ddnd din mdini +i

fluierAnd.

Buc[hrul lua o doaga dintr-un colt $ fugi pe urmele lui, prin

bucitirie, caffe curte, cind vazu o silueta in u5[, cu o cascf,

inconfundabila, $i trei paragutigti germani cu anne automate

piffunsera in incapere. Grutas era in spatele lor.

16 THOMASHARRIS

- Bunh, bucitarule, spuse Grutas, lu6nd o ;anca sanL Siafamatidintr-un cog de pe podea.

-Pune camea7aToc, spuse caporalul gemun, indrept6ndu-gila fel de repede arma cdffe Grutas gi vorbind cu bucdtarul. Iegiaf artt" mer gi cu patrul a.

Cum drumeagul era mai u$or de parcurs la cobordre, sprecastel, Bemdt mergea cu trAsura goal4 cu frdiele in jurul brap_lui, ffagand din lulea. Cdnd se apropie delizierapidurii, crezuci vede o barza ludndu-gi zborul din copac. Cdnd se apropie,vizu materialul alb, paraguta, atdrndnd in copac, cu chingileti'riate. LasA luleaua si opri in linigte trisura. tgi puse mdna pebotul lui Cesat gi $opti ceva'in urechea calului. pe urma mersemai departe pe jos, cu mare gnjh.

At6.rnat de o ctacir mar joastr, era un om m harne ponosite,

9u streangul eme ii pitrunsese addnc in gilt, cufaiavtnlrtir,, cubocancii murdari de noroi, la jumatate de metru a" parrrJi ,.

Bemdt se infoarse in graba la fisura, chutilndun loc unde siiiltoaxca pe drumeagul ingust, propriile incaltari pdi6ndu_i_seciudate cind calca pe pAmdnnrl ,"urrart.

_ Atunci ap;rura printre copaci cei trei soldali gerrnani, con_duSi de un sergent, gi cei gase civili. Sergenrul our" piedicaarmei. Bemdt il recunoscu pe unul dntre civn.

- Grutas. spuse el.

- Bemdt, bunul Bemdt, cel cu capul pe umeri, rbspunseGrutas: Se apropie apoi de Bemdr cu *;-be, s#cient de prie_tenos. Ar putea avea grija de cal, spuse Grutas sergentulu german.

- Poate c[ qi el este prietenul tau, zise s"tgJntut.Poate canu, rirspunse Grutas g1-l sculpLpeBemdt d,rept in

fa[a. L-am spdnzurat pe celalalq nu? $i pe acela il cunosteam.De ce trebuie sf, mergem mai departe? Apoi, ceva mai ln qoaptA:Il impugc la castel, dacdwei,numai si_mi dai pugca inapoi.

3

Blietzkrieg-ul, razboiul firlger dus de Hitler, fusese mai rapid

&cdt si-ar fi imaginat oricine alrcineva. La castel, Bemdt desco-

peri ca se afla deja o companie Waffen SS, Totenkopf. Douihcud Panz.er erau oprite l6nga sanful de apd.rare, alanri de un

dstmgator de tancuri gi cdteva auto$enile.

Emst, grhdinarut , zlpea cv fala in jos, in bucatarie, cu capul

de mu$te.

Bemdt vazuse asta de pe capra ffAsurii. Numai germanii se

&r:asera. Grutas si cu ceilalti merseserb in urma lor. Erau

ffiffswillige, sau Hiwis, localnici care se oferiseri vqluntari si-i

*t p" nazigtii invadatori.

Bemdt mai putu sd vadi doi soldafl, sus pe unul din tumurile

Gasfelului, d6nd jos steagul cu blazonul familiei Lecter gi punAnd

-n loc o anteni de radio si un steag cu svastici.

Un maior in uniformd neagrf, SS 5i purt$nd insemnul

Tt*enkopf iesi din castel sh se uite la Cesar.

- Frumos, dar prea inalt pentm a fi calarft, spuse acesta plin

regret - igi adusese echipamentul de calarie pentru momente-

m€re.

Celalalt cal i se paru mai potrivit. in spatele lui aparura doi

i, ducdndul pe bucatar cu er.

-Unde este familia?

-La Londra, domnule, rbspunse Bemdt. Pot sa aoopatr

luiEmst?