În domeniul nanotehnologiilorAu fost elaborate metode originale de ob inere a nanofirelor din bismut i din

aliajele lui prin sub ierea microfirelor cu diametre micrometrice în izola ie de sticl .Au fost identificate propriet ile termoelectrice ale nanofirelor de bismut cu

diferite sec iuni transversale rectangulare de-a lungul direc iilor de cre tere i au foststudiate teoretic în aproximarea benzilor parabolice.

S-au identificat modalit i noi de nanostructurare a materialelor în compozitedin materiale i nanofire cu caracteristici anizotropice. S-a demonstrat ca prinparametrii de anizotropui a purt torilor i materialelor cuplajul plasmon-polaritonic i fonon-polaritonic la interfa a se poate modifica esen ialschimbîndu-se caracteristicile de propagare a undelor electromagnetice.Au fost determinate condi iile de delimitare a nanocompu ilor pe baza PbTedin solu iile sintetizate, utilizând diferite solven i (hexan, tetracloroetilen ,cloroform). Au fost elaborate nanostraturile de PbTe, PbSnTe:In, PbTe:Yb pesubstrat din sticl acoperit cu SnO2.

Utilizând metode microscopiei electronice de inalt rezolu ie s-a stabilit, cnanoparticole au dimensiuni de 8-15nm. Difrac ia electronilor a indicatprezen a structurii cristaline. S-a studiat spectrul de absorb ie a nanocompu ilor în regiunea 0.3-180 m.

Organiza ia, subdiviziunile executoare:Institutul de Inginerie Electronic i Tehnologii Industriale: Lab. FizicaStructurilor cu Corp Solid, Lab. Structuri i Dispozitive cu Microfire, Lab. Criogenic- Centru Electronic Mezoscopic i Inginerie a MaterialelorConduc torul proiectului:Can er Valeriu, doctor habilitat, academician

În domeniul seismologiei

A fost propus o metod nou de evaluare a ac iunii seismice asupra construc iilor,bazat pe fenomenul de interac iune „sol-structur ”Interac iunea „sol-structur ” este provocat de:

i) incapacitatea funda iei construc iei de a urma oscila iile libere ale construc iei(interac iune cinematic );

ii) ac iunea dinamic a sistemului comun „sol-structur ” asupra mi rii solului,pe care este amplasat funda ia construc iei (interac iune iner ial )Metodele de cercetare ale fenomenului de interactiune “sol-structur ” include

model ri numerice combinate cu observ ri seismologice.

Rezultatele demonstreaz :i) capacitatea înalt de prognozare a deforma iilor construc iei la cutremur în

baza metodei propuse;ii) necesitatea consider rii fenomenului ISS în proiectarea antiseismic a

cl dirilor înalte

Rezultatele ob inute vor permite: în elegerea mai profund i modelareafenomenului complex „interac iune sol structura”, ceia ce va contribui laîmbun irea calit ii proiect rii construc iilor seismorezistente, iar în ultiminstan , la reducerea pierderilor de vie i omene ti i daunelor economie, pricinuitede cutremurele puternice; modificarea ulterioara a Normativului MD SNiP II-7-81.

Organiza ia, subdiviziunile executoare:Institutul de Geologie i Seismologie, laboratoarele „Seismiologie”, „CercetariAc iuni Seismice”Conduc torul proiectului:ALCAZ Vasile, doctor habilitat

Cl direa din str. Trandafirilor,15, or. Chi in u (a)i modelul elemente finite al sistemului „sol - structur ” (b)

(a) (b)

În domeniul energiei regenerabileA fost argumentat teoretic profilul hidrodinamic al paletelor; a fost elaborat

tehnologia de fabricare a paletelor din materiale compozite; a fost argumentat profilulelementului de urm rire a pozi iei relative a paletelor fa de curen ii de ap .

Datorit unei poten iale pie e de desfacere, asigurat de apari ia gospod riilorne ti i deficitul de energie, care va persista în viitorii ani în Republica Moldova,

dar i orientarea politicii energetice mondiale în direc ia utiliz rii surselorregenerabile de energie, vor asigura beneficii economice pentru agen ii economici –poten iali produc tori i utilizatori ai minihidrocentralelor. Fabricareaminihidrocentralelor va crea, de asemenea, i noi locuri de munc , iar în zona rural ,deosebit de afectat de fenomenul omajului, vor fi deschise noi locuri de lucru laîntreprinderile mici de procesare a produc iei agricole.

În plan educativ-instructiv se va continua practica implement rii directe arezultatele cercet rilor tiin ifice ob inute în procesul de instruire, în special, înperspectiva includerii unei discipline de „Elaborarea sistemelor mecanice deconversiune a energiilor regenerabile”.

Organiza ia, subdiviziunile executoare:UTM, catedra „Teoria Mecanismelor i Organe de Ma ini”, Centrul de Elaborare aSistemelor de Conversiune a Energiilor RegenerabileConduc torul proiectuluiDulgheru Valeriu, Dr. hab.

În domeniul energiei regenerabile

A fost argumentat tiin ific i elaborat tehnologia de producere abiocombustibililor lichizi;

Au fost elaborate cerin ele ini iale, documenta ia de schi , confec ionat,montat, ajustat i cercetat setul de utilaje pentru producerea biocombustibilului lichid;

A fost încercat utilajul pentru dozarea i amestecarea componen ilorbiocombustibilului „Biomixt”.

Tehnologia i utilajul elaborat permit ob inerea biocombustibilului pentru motoarecu aprindere prin comprimare conform ST EN 14214.

Elabor rile din cadrul proiectului în baza performan elor tehnico-economice sîntcompetitive cu elabor rile analogice din Germania, Fran a.

Valoarea rezultatelor este argumentat prin crearea posibilit ilor reale de utilizarea poten ialului autohton pentru producerea combustibililor cu impact ecologic, social,economic.

Organiza iile, subdiviziunile-executori ai proiectuluiInstitutul de Tehnic Agricol «MECAGRO», laborator „Surse regenerabile deenergie”, sec ia machete i mostre experimentaleConduc torul proiectului.

escu Ion, doctor habilitat în tiin e tehnice, membru corespondent al A. .M.

În domeniul mediciniiAu fost stabilite condi iile de recoltare a

homogrefelor în dependen de timp,temperatura mediului, cauza decesuluidonatorului i condi iile create de aseptic . Aufost studiate cerin ele necesare pentru creareacondi iilor de crioprezervare a homogrefelordecelularizate, s-a creat protocolului de ajustareoptimal a homogrefelor donatorului pentruimplantare la recipient, conform c ruia lafiecare patologie în parte s-a stabilit tacticachirurgical necesar , precum i implementareaclinic a homogrefelor decelularizate i studiereapropriet ilor func ionale în timp. S-a efectuatacumularea experien ei pentru implantareahomogrefelor pulmonare de diferite dimensiuni

în pozi ia arterei pulmonare la recipient i p strarea homogrefelor de diferitedimensiuni disponibile pentru implantare în diferite pozi ii anatomice ale cordului.

Baza de date cu pacien ii care necesit implantarea homogrefelor valvularecardiace decelularizate num 31 de bolnavi. Dintre ace tia 11 feminin i 20 degenul masculin. Vîrsta medie constituind la genul feminin 15,9 ani, iar la genulmasculin 16 ani. Suprafa a ariei corporale a fost calculat reie ind din în ime igreutatea corporal . Dintre pacien ii ce necesit implantarea homogrefelor primarnecesit interven ie chirurgical 15, pe cînd interven ie chirurgical repetat necesit16 bolnavi. În dependen de patologia de care sufer : 12 pacien i cu TetralogiaFallot, 5 pacien i cu Atrezia sau Agenezia de valv arterei pulmonare, 1 pacient cuTrunchi arterial comun, 11 pacien i cu valvulopatii aortice, 1 pacient cu Transpozi iavaselor magistrale, 1 pacient cu Insuficien a la valva tricuspid .

Au fost colectate 16 homogrefe valvulare pulmonare i 13 homogrefevalvulare aortice, în total 29 homogrefe valvulare cardiace care au fost decelularizateconform protocolului stabilit, cu implantare la 6 pacien i în pozi ia arterei pulmonare.Particularit ile func ionale a homogrefelor implantate la 15 pacien i la 6 luni – 5 anipostoperator prin metodele enumerate mai sus, a constatat func ie perfect ahomogrefelor f semne de degenerare.

Subdiviziunile organiza iei executoare (laborator, sec ie, sector etc.)Centrul Chirurgie a Inimii, laboratorul chirurgia viciilor cardiace congenitale,laboratorul experimentalConduc torul proiectuluiAnatol Ciubotaru, dr. hab. în medicin

În domeniul medicinii

Organiza ia, subdiviziunile executoare:Institutul de Fiziologie i Sanocreatologie, laboratoarele: Fiziologia stresului,adapt rii i Sanocreatologie general , Neurosanocreatologie, Sanocreatologiasistemului digestiv, Sanodiagnosticare i Sanopronosticare.Conduc torul proiectului:

EPTI CHI Vladimir, doctor habilitat în biologie

Pentru prima dat a fost elaborat conceptul estim rii nivelului de s tate asistemului respirator integrat, conform c ruia oxidarea aerob , ce decurge înmitocondrii, unde energia oxid rii se transform în energia ATP, proces ce necesitasimilarea continu de c tre organism a O2, i asigur cu energie atât metabolismulbazal, ce men ine structura i func iile celulelor i esuturilor organismului, cât i totspectrul de activitate a organismului, inclusiv i a oxid rii biologice a substan eloralimentare, ceea ce m rturise te c volumul de oxigen (aer), determinat prin minutvolumul respirator, necesar men inerii metabolismului bazal i oxid rii produseloralimentare, precum i capacitatea de adaptare momentan sincron a ventila iei iactivit ii cardiace, reflect nivelul de s tate a sistemului respirator.

Valoarea teoretic a bazei tiin ifice a estim rii gradului de s tate a sistemuluirespirator, elaborat în debut, const în fundamentarea i eviden ierea interrela iilordintre volumul de O2, inspirat, nivelul metabolismului bazal i operativ i capacitateade modificare sincron a func iilor sistemelor respirator extern i cardiac.

În baza acestui concept în premier au fost stabili i indicii de estimare,caracteristici pentru diferite niveluri de s tate a sistemului respirator.

Au fost eviden iate 5 niveluri de s tate a acestui sistem: ideal, benefic,satisf tor, critic i incompatibil cu via a.

În domeniul farmaceuticii

A fost elaborat i se propun nanotehnologii de sintez a compu ilorcoordinativi noi ai Fe (III) i biotehnologii originale de ob inere a preparatelorimunomodulatoare i antianemice noi în baza biomasei de spirulin cu con inutprognozat de fier i principii bioactive.

BioRFe – remediu imunomodulator:

S-a demonstrat, “in vitro” (pe modelul limfocitelor T i neutrofilelor labolnavii cu tuberculoz pulmonar ) ac iunea imunomodulatoare a remediului BioRFe

: La bolnavii cu indicii ini iali sc zu i (sub limita normei) preparatul denot ac iunestimulatoare, în cazurile indicilor ini ial spori i (supranorm ) – efect depresant .Preparatul nu modific indicii ini iali în limitele normei.

BioRFe – remediu antianemic:

S-a demonstrat, “in vivo” (pe modelul anemiei nutri ionale induse la animalelede laborator) ac iunea antianemic a preparatului BioRFe prin capacitatea lui de astimula eritropoeza, trombocitopoeza, leucopoeza.

Organiza ia - executor a proiectuluiInstitutul de Chimie al A MInstitutul de Microbiologie i Biotehnologie al A MUniversitatea de Stat din Moldova

Conduc torul proiectului:

Rudic Valeriu, acad.

În domeniul tehnologiilor industriale i mediciniiAu fost apreciate caracteristicile tehnice de baz ini iale ale aparatului,

elaborarea c ruia se lanseaz , care vor satisface cerin ele actuale pentru un aparatterapeutic performant: puterea de iradiere electromagnetic nu va dep i 0,5W;frecven a iradierii electromagnetice va fi în limitele 500-2500MHz.

Pentru lansarea unei machete de laborator au fost selectate i procurate dinRusia module de iradiere electromagnetic tipul M45303 cu frecven a 1,7 – 1,8 GHz,puterea maxim de iradiere 0,6W.

Modulele au fost testate la curentul de absorb ie nu mai mare de 125 mA latensiunea de lucru 24V i regim de lucru - de impuls. Durata impulsului 10ms.Iradierea modulelor a fost apreciat ca stabil iar puterea i frecven a au fost apreciateaproximativ cu utilizarea aparatului XI-42 (detectorul i indicatorul lui). Au fostapreciate componentele armonice a oscila iilor de ie ire a modulelor, care au unspectru concentrat în banda (1,7-1,8GHz).

A fost proiectat antena generatorului de unde decimetrice cu utilizareamodulului M45303.

Organiza ia, subdiviziunile executoareInstitutul de Inginerie Electronic i Tehnologii Industriale, laboratoarele „Utilajelectronic pentru sisteme energetice”, „Biofizic aplicat ”, sec ia „Inovare i transfertehnologic”, serviciul „Marcheting, brevetare, informa ie i documentare tehnic -tehnologic ”Conduc torul proiectuluiGhi u Dumitru, academician, dr.hab., prof. universitar

În domeniul tehnologiilor informa ionaleA fost elaborat sistemul informatic „Sonares”, care este destinat suportului

diagnostic rii ultrasonografice. Acest sistem acord un ajutor examinatorilor încazurile de urgen sau ofer o a doua opinie în cazurile dificile. În versiunea curenteste elaborat metodologia achizi iei cuno tin elor de la medicii-exper i, tehnologiasuportului examin rii i construit prototipul sistemului în baza unui organ(colecistul), care în versiunile ulterioare urmeaz a fi extins asupra întregii zoneabdominale.Func iile de baz ale sistemului „Sonares” sunt:

Reprezentarea, în mod structurat, a caracteristicilor principale ale organelorexaminate;Suportul procesului de investigare;Ob inerea concluziilor în baza informa iei introduse;Vizualizarea imaginilor ultrasonografice corespunz toare fiec reia dinconcluziile ob inute.În varianta sa final acest sistem va servi drept metod de schimb a informa iei

între speciali tii ecografi ti din Moldova, va contribui la dezvoltarea sistemelortelemedicale din ar , precum i la sporirea nivelului de credibilitate a diagnosticuluiultrasonografic, va spori impactul socio-economic, inând cont de r spândirea larg aexamin rilor ultrasonografice în Moldova.

Organiza ia, subdiviziunea executoare:Institutul de Matematic i InformaticAutori:m.c. C.Gaindric, dr. hab. Svetlana Cojocaru, .a.

În domeniul prelucr rii produselor secundare vinicole

Au fost ob inute partide experimentale de acid tartric pe instala ia pilot i s-a stabilitbilan ul de materiale i energetic, cu scopul de a elabora regulamentul tehnologic;S-a ob inut acid metatartic pe instala ie de laborator i s-au stabilit parametri optimi;S-au ob inut creme cosmetice cu utilizarea tartratului de dietil i s-au comparatpropriet ile reologice a cremelor ob inute cu modelul dup urm torii parametri:viscozitatea, adeziunea, tensiunea de forfecare;S-a determinat compatibilitatea tartratului de dietil cu materia prim de baz i s-aconstatat c acest preparat poate fi utilizat pentru producerea cremelor cosmetice.

Organiza ia, subdiviziunile executoare:USM, Centrul Cercet ri tiin ifice “Chimia aplicat i ecologic ”

Conduc torul proiectului:Maria Gon a, Doctor în tiin e chimice

În domeniul plantelor aromatice i medicinale

În 2006-2007 s-au fondat 150ha de planta ii industriale de planteeterooleaginoase: 50 ha cu soiulDacia-99, 50 ha cu soiul Victor(Salvia sclarea L.) i 50 ha cu soiulAmbasador (Anethum graveolens).

S-a demonstrat, c soiul nou deAnethum Ambasador are unrandament mai ridicat cu 58 % încompara ie cu soiurile ce se cultivau

pân în prezent. Soiul este rezistent la secet i ar . Astfel, în 2007 când recoltaaltor soiuri a fost compromis în propor ie de 85-100 %, soiul nou a asigurat oproduc ie de materie prim de 4.7 t/ha, ce constituie 40.9 % din recolta anului 2006,iar produc ia de ulei esen ial a fost de 35.3 kg/ha, sau 55.3 % în compara ie cu anul2006, randamentul de ulei esen ial fiind mai ridicat – 7.6 kg din 1 ton de materieprim .

Pe sectoarele de reproduc ie soiurile noi de salvia au demonstrat capacitateridicat de înflorire în anul I, II i III, astfel, planta iile soiurilor noi Dacia-99 iVictor pot fi exploatate 3 ani în loc de 2.Efectul economicAnethum graveolens – realizarea uleiului esen ialVenitul ~ 5000 lei/haProfitul ~ 3500 lei/ha.Salvia sclarea L. (3 ani) – realizarea concretuluiVenitul ~ 6000 $ SUA/haProfitul ~ 4000 $ SUA/haConduc torul proiectului: Gonceariuc Maria, dr. habOrganiza ia, subdiviziunea executoare:Institutul de Genetic i Fiziologie a Plantelor, Centrul Genetica i AmeliorareaPlantelor Aromatice i medicinale, SRL „Cioara”

În domeniul geneticii plantelorPentru prima dat a fost identificat o familie de gene, care determin

rezisten a plantelor la stresul cauzat de secet .S-a stabilit num rul genelor cu expresie diferen iat implicate în r spunsul

plantelor la stresul secetei i nivelul de expresie a unor gene la ac iunea ar ei -ocului hipertermic. Au fost identifica i markeri moleculari – ADN-ici i proteici

informativi pentru scriningul genotipurilor cu o rezisten diferit la ac iunea seceteii înghe ului. S-au ob inut rezultate noi privind mecanismele de repara ie a ADN-lui

la ac iunea factorilor stresogeni. Prin mutageneza indus in vivo i in vitro,rocombinogeneza interspecific distan , scrining pe fonduri selective de stres a fostob inut un material nou pentru ameliorare cu caractere valoroase - productivitate,rezisten , calitate. În cadrul proiectului s-au elaborat abord ri noi genetice-statisticede identificare a genotipurilor de grâu comun cu rezisten sporit i non –rezistentela factori biotici de natur fungic . S-a stabilit un efect sinergetic a infec iei virale i aradia ilor ionizante în amplificarea ratei de recombina ii la paternul de caracterecantitative i calitative la plante. Au fost ob inute noi glicozide steroidale din floraspontan , stabil structura lor chimic i par ial activitatea biologic .

Organiza ia i subdiviziunile executoareInstitutul de Fiziologie i Genetic a Plantelor: laboratoarele „Ontogenetic ibiotehnologii vegetale”, „Variabilitatea genetic indus ”, “Imunogenetic vegetal ”,“Bioreglatori naturali”

Conduc torul proiectului: Jacot Anatolie, academician, dr. hab.biol., prof. univ.

În domeniul pomiculturii

A fost ob inut soiul de m r CORELITA la I.P.din Republica Moldova (în colaborare cu InstitutulSelec ie Pomicol Dresda-Pillni din Germania) în urmahibrid rii soiurilor Golden Delicious x OR38T17.

Pomul. Vigoarea: mijlocie. Intrarea pe rod: anii 3-4. Productiviatea: 30-40 t/ha Polenizatori: Florina,Generos, Remo, Rewena, Golden Delicious, Idared,Renet Simirenco. Rezisten a: imun la rap n în bazagenei Vf, rezistent la f inare, ger i secet . Zona decultivare: pe republic .

Fructul. M rimea: mare, masa 172 g. i mai mult.Forma: sfero-conic . Pieli a: fin , neted , verde-g lbuie sau galben -verzuieacoperit cu ro u-oranj, pe 75% din suprafa . Pulpa: galben cu nuan crem, fin ,suculent , dulce slab acidulat cu gust foarte bun. Epoca recolt rii: decada a treia alunii septembrie. P strarea: 180-220 zile. Utilizarea: pentru consum în stare proaspi industrializare. Epoca de utilizare a fructelor tîrzie de iarn , imun larap n, care nu

se strope te împotriva acestei boli.Datorit imunit ii la rap n m rului nu se trateaz contra acestei maladii. A

fost încercat în re eaua Comisiei de Stat pentru Încercarea Soiurilor de plante. Recoltaconstituie 40 t/ha i mai mult. Pomii soiului sunt pretabili c tre intensivizare cusporirea considerabil a recoltei. Fructele se folosesc în stare proasp dar sunt bunei pentru toate scopurile proces rii.

Efectul economic. Beneficiul numai de la netratarea contra rap nului, fa desoiurile existente obi nuite, constituie 3000-5000 lei ha. Cultivarea soiului în livezilede m r mic oreaz cu 40-50 la sut poluarea mediului extern.Organiza ia – executor:Institutul de PomiculturAutorii elabor rii:Victor Bucarciuc, doctor habilitat în agricultur , Republica Moldova,Christa Fischer, Institutul Selec ie Pomicol , Dresda-Pillni , Germania

În domeniul biotehnologiilor agricoleA fost creat un hibrid de floarea-soarelui înalt productiv, rezistent genetic la

lupoaie.Hibrudul este transmis la la Comisia de Stat pentru Încercarea Soiurilor de

Plante.Efectul economic. In cîmpul de concurs al ICCC „Selec ia” pe parcursul a 3

ani a asigurat un surplus de 300 kg/ha de semin e fa de martor- hibridul Ana.Dup omologare, hibridul creat va fi cultivat în zonele de sud i centru ale

republicii unde este r spîndit lupoaia.

Organiza ia-executor:ICCC „Selec ia”Autorii elabor rii:Petcovici Ivan, doctor în agricultur , Lungu Eugenia,, Buciucanu Mihail, doctor înagricultur , Vatavu Marta, Erenciuc Ivan, Postolachi Nina

În domeniul biotehnologiilor agricole

Au fost preg tite semin ele a 60 mii mostre de porumb pentru experiment rile detestare a hibrizilor noi i ameliorarea liniilor consangvinizate. În sectoarele dehibridare i pepenier au fost efectuate lucr rile de creare a 7,5 mii hibrizi noi,testarea circa 10 mii hibrizi noi i consangvinizarea a circ 31 mii linii mostre amaterialului ini ial cu deferit grad de consangvinizare.Au fost multiplicate, în cantit i necesare semin ele de categorii biologice superioarea liniilor i hibrizilor performan i i de perspectiv . Ca rezultat au fost preg ti i pentrua fi transfera i în Comisia de Stat pentru Încercarea Soirilor de Plante doi hibrizicompetitivi de porumb.

Organiza ia, subdiviziunile executoareInstitutul de Fitotehnie „Porumbeni”, Laboratoarele: genetic ; ameliorare pentruzona nord; ameliorare pentru zona sud;testare, producere i multiplicare a hibrizilor de porumb.

Conduc torul proiectului:Vasile Micu, academician

PORUMBENI 397 MRfhibrid simplu, semitardiv

FAO 390

PORUMBENI 331 MRfhibrid triliniar, semitimpuriu

FAO 330

Hibrid competitiv de porumb„Chi in u-333wx1

În domeniul socio-culturalÎn urma investiga iilor documentare a fost realizat o prezentare grafic i

ilustrativ , cea mai cuprinz toare la ora actual , privind localit ile rurale i urbane,

structurile administrativ-teritoriale, construc iile cu caracter defensiv, l ca ele

religioase, locul i anul principalelor b lii din ara Moldovei în timpul domniei lui

tefan cel Mare.

Organiza ia, subdiviziunea executoare:

Institutul de Istorie, Stat i Drept

Conduc torul:

dr. Gheorghe Nicolaev, Sergiu Tabuncic

În domeniul socio-culturalMonografia « , , .

. ».

În monografie se face încercarea de rezolvare a unei probleme globale: a

interac iunii comunit ilor cresc torilor de vite timpurii cu cele de agricultori

sedentari din epocile eneolitic – bronz timpuriu din Europa de Est i Sud-Est. Sunt

propuse abord ri originale, cum ar fi spre exemplu o nou tipologie a sceptrelor de

piatr care se prezint drept obiecte de prestigiu i însemne-simboluri, problema

global a domesticirii calului se rezolv printr-un nou mod de studiere a colec iilor

paleozoologice de pe un imens spa iu i un vast interval cronologic. Rezultatul tuturor

cercet rilor este ie irea spre problema general a originii popoarelor indoeuropene,

care este una de prestigiu în cercetarea tiin ific european .

Organiza ia, subdiviziunea executoare:Institutul Patrimoniului Cultural

Autorul:

Valentin Dergaciov, profesor, dr.hab.

În domeniul socio-cultural

A fost editat monografia „Algoritmi ai tranzi iei: aspecte social-filozofice”.Importan a teoretic i aplicativ a acestei realiz ri const în definirea

principalelor modele de gîndire i organizare a societ ii aflat în proces demodernizare a principalelor sale subsisteme, institu ii i structuri. Din acest contextanalitic au fost deduse noi cuno tin e tiin ifice fundamentale privind corela ia dintre:modelele contemporane ale libert ii i protec iei sociale; economia de pia ,dinamismul social i stabilitatea vie ii publice; puterea politic i ordinea social ,libertatea, socializarea i securitatea individului etc.

Organiza ia, subdiviziunea executoare:Institutul de Filosofie, Sociologie i tiin e Politice

Autorul:

Alexandru Ro ca, doctor habilitat, academician

În domeniul fizicii chimicePentru prima dat au fost ob inute i studiate co-cristale farmaceutice

multicomponente, formate din moleculele preparatelor cunoscute antituberculoz idiferi i acizi bicarbonici. În co-cristale se schimb doar structura i unele propriet ifizice (solubilitatea, stabilitatea etc.), dar f nici o modificare a îns i moleculeibioactive, inclusiv a capacit ii ei farmaceutice.

Co-cristalizarea preparatelor medicamentoase cu molecule bioneutre inetoxice este o metod cu perspective mari pentru ajustarea propriet ilor fizico-chimice ale medicamentelor în vederea sporirii eficien ei i bioaccesibilit ii.

Cercet rile efectuate au ar tat, c principiile ingineriei cristalelor pot fi cusucces utilizate în designul ra ional al cristalelor poli-componente farmaceutice cuac iune farmaceutic substan ial înbun it . Aceast abordare este oportun pentrusectorul farmaceutic al R. Moldova mai ales din considerente economice, cînd se cerresurse mult mai reduse decît în elaborarea de preparate noi sintetice.

= molecule ale ingredientului active farmaceutic

= formarea co-crystalelor, molecule biologice neutre i ne-toxice

Organiza ia, subdiviziunile executoare:Institutul de Fizic Aplicat , Laboratorul Metode Fizice de Studiere a Solidului „T.Malinowski”, Centrul tiin a Materialelor

Conduc torul proiectului:Dr. Victor Krav ov

În domeniul apiculturiiAu fost propuse tehnologii noi de ob inere a produselor sanogene cu aplicare în

apicultura: APISPIR i BioRsp, produse din biomasa cianobacteriei Spirulinaplatensis. Tehnologiile propuse ofer un ciclu complet de ob inere la nivel industriala noilor produse sanogene APISPIR i BioRsp.

Aceste preparate con in un complex biochimic valoros: proteine, aminoaciziimunoactivi, polizaharide, sulfatate, acizi gra i polinesatura i i bioelemente.

APISPIR i BioRsp demonstreaz ac iune antiviral i antimicrobian ,particip la fortificarea statusului imun al albinelor, sporind producerea i calitateamierii.

AvantajeStimularea cre terii familiilor de albine;Sporirea cantit ii produselor apicole;Fortificarea statusului imun al abinelor; dep irea pandemiei CCD (ColonyCollarse Disorder)Ob inerea produselor apicole sanogene i ecologice nonpoluate.

Organiza ia, subdiviziunile executoare:Institutul de Zoologie, Institutul de Microbiologie i Biotehnologie, Institutul deFiziologie i Sanocreatologie, Universitatea de Stat din Moldova

Autorii:acad. TODERA Ion, acad. RUDIC Valeriu, dr.hab. DERJANSCHI Valeriu, acad.FURDUI Teodor, membru corespondent GULEA Aurelian, prof. GUDUMACValentin, dr. BULIMAGA Valentina, dr. BOGDAN Valeriu, dr. CHIRIAC Tatiana,dr. CIOCHIN Valentina, CIUMAC Daniela