In afara eticii?Filosofia politicd qi principiile morale

EUGEN HUZUM

INSTITUTUL EUROPEAN20r6

Cuprins

Cuvflnt inainte / 9

Precizlri gi justificiri terminologice / 15

Despre moralismul realismului radical / 53

Despre realismul moderat 179

Despre justificarea moralismului / 107

Despre obiecfiile realiste impotriva moralismului / 139

Cuvffnt de incheiere / 159

Referinfe bibliografice I 167

Indice de autori / 185

Indice de concepte fundamentale / l9lAbstract / 199

R6sum6 / 201

Precizlri gi j ustificlri terminologice

Aga cum am spus, subiectul cirlii este reprezentat deprincipalele teze metodologice sprijinite de realiqtii din filosofiapoliticd. Ca atarc, principalul meu punct de interes va fi con-stituit de moralism qi realism ca doctrine salu teze referitoare lametodologia adecvatd de argumentare a filosofiei politice. Nuvoi face referire la alte tipuri de moralism - spre exemplu, lamoralismul ca teorie potrivit cdreia exigenlele principiilor gi

valorilor morale re,prezintd exigenle absolute (qi criterii absolutede evaluare) pentru comportamentul politicl - dec6t in mdsura

I Moralismul in evaluarea comportamentului politic este criticat, pebuna dreptate, de Mark Philp, spre exemplu, in Political Conduct(Harvard University Press, Cambr idge, 2007 ),,,Political Theory andthe Evaluation of Political Conduct", in Social Theory and Practice34, 3 (2008), pp. 389-410) sau ,,What Is to Be Done? PoliticalTheory and Political Realism", in European Journal of PoliticalTheory 9, 4 (2010), pp. 466-484.1n Messy Morality. The Challengeof Politics (Clarendon Press, Oxford, 2008), C.A.J. Coady a realizat,de asemenea, o criticd excelentf, a acestui tip de moralism qi a altorforme de absolutism moral in analiza performanlelor (sau/qi indiscursurile) oamenilor politici. Cred ci meritd sd mentionez, deasemene4 cd imbr5,liqez pe deplin gi ideea cd moralismul caabsolutism moral este un viciu - dupd cum s-a argurnentat pe larg,spre exemplu, in C.A.J. Coady, (ed.), Watb Wrong with Moralism(Blackwell, Malden, 2006) sau Craig Taylor, Moralism: A Stu$t of a

15

Naranasrrcrr?

in care referirea la aceste tipuri de moralism va fi cerutd de

argumentarea cu privire la moralism qi realism ca teze metodo-logice. Acelaqi lucru este valabil in canil realismului. Realismulca anti-utopianism sau anti-idealism2 sau realismul ca metodl de

interpretare a lucrdrilor de teorie politic63 se afld in afara arieide interes a cFrlii.

Prin ,,moralism" voi desemna, aqadar, cu preponderenfi,1) teza ci filosofia este o ramurd a eticii qi 2) teza cd inteme-

ierea morali sau recursul la principii (qi/sau convingeri ori in-tuilii) morale in argumentarea din filosofia politicd sunt practicilegitime, fie c[ este vorba despre argumentarea pentru (sau im-potriva) unor conceplii referitoare la specificarea adecvatd a

conlinutului anumitor valori sociale gi politice fundamentale(precum libertatea, dreptatea sau legitimitatea), fre despre argu-mentarea pentru (sau impotriva) anumitor reguli sau idealuri de

organizare politici (politicile multiculturaliste vs. politicileasimilafioniste, politica recunoagterii vs. politica toleranlei dife-renlei culturale, politicile redistributive, politicile de gen, poli-

Wce (Acumen Durham, 2012) - qi atunci c6nd se manifestd in afarusau cu privire la alte aspecte decdt cele ce lin de sfera politicd.

2 Excelent prezerftal qi analizat, spre exemplu, in Federico Zuolo,

,,Realism and Idealism", in A Companion to Political Philosophy.

Methods, Tools, Tbpics, (ed.) Antonella Besussi (Ashgate, Aldershot,2012), pp. 65-75 sau Andrea Sangiovanni, ,,Normative PoliticalTheory: A Flight from Realitf" in Political Thought and IntemationalRelations: Variations on a Realist Tlteme, (ed.) Duncan Bell (OxfordUniversity Press, Oxford, 2009), pp. 219 -239.

3 Am in vedere aici ,,realismul interpretativ" propus recent de MichaelFreeden, in ,,Interpretative Realism and Prescriptive Realism", inJournal of Political ldeologies l7 , I Q0l2), pp. I -1 1 sau The PoliticalTheory of Political Thinking. The Anatomy of a Practice (OxfordUniversity Press, Oxford, 2013).

16

Pre c izdr i S i j us tificdri terminolo gice

ticile anti-discriminare, respectiv statul minimal, statul bu-nistdrii, democralia bazatd pe proprietatea etc.). De asemenea,

prin ,,moralism" voi desemna gi 3) practica, atdt de uzluallprintre filosofii politici, a intemeierii sau justificdrii morale acelor trei tipuri de conceplii menlionate (specificarea conli-nutului uneia sau alteia dintre valorile sociale gi politice funda-mentale, argumentarea cu privire la cel mai adecvat ideal de

orgarizare politicd qi argumentarea referitoare la regulile de

organizar e sociald (i. e., politicile, instituliile, procedurile, aran-jamentele sociale etc.) dezirabile ,,aici qi acum", in condiliilenon-ideale pe care ni le oferi societilile gi lumea in care

trdim)s. Atunci c6nd va fr cazul, voi utiliza termenul ,,moralism

4 Prin ,,democralia bazatd pe proprietate" (property owning demo-

cracy), md refer, desigur, la idealul de organizare politicd (qi econo-

micd) penku care a argumentat Rawls (in special in A Theory ofJustice. Revised Edition @elknap Press, Cambridge, 1999) sau inJustice as Fairness: A Restatement (Belknap Press, Cambridge, 2001) li- pe urmele sale - rawlsieni precum Martin O'Neill, Alan Thomas sau

Thad Williamson (spre exemplu, in Martin O'Neill gi Thad Wlliamson,(ed.), in Property-Owning Democracy: Rawls and Beyond (Wiley-Blackwell, Chichester, 2012) satAlan Thomas, ,,R.awls, Adam Smith,

and an Argumurt From Canplexity To koperty-Owning Democracy'',

in The Good Society 21, I (2012), pp. 4'20).5 Specificarea conlinutului uneia sau alteia dintre valorile sociale 9i

politice fundamentale qi argumentarea pentru (sau impotriva) anu-

mitor reguli sau idealuri de organizare politici sunt, sper cd vefi fi de

acord, nu doar activit[file in care sunt angajafi cu prioritate filosofiipolitici ,,moraligti", ci gi principalele activitdli in care ei apeleazL de

obicei la argumentarea morald. Jin sb menfionez cd, frcdnd aceastd

observa{ie, nu weau si sugerez gi cd acestea sunt singurele activitdliin care este dezirabil sd fie angaia\i filosofii politici (sau cd nu este

posibil ca apelul la argumentarea moralS sd se dovedeascd a fi o

t7

NaranaETrcr?

pur" pentru a md referi la argumentareape baze exclusiv moralepentru sau impotriva unei teorii politice qi termenul ,,moralismpluralist" - recunosc, termenul nu este unul prea inspirat -pentru argumentarea in favoarea sau impotriva unei teoriipolitice qi pe alte temeiuri decAt cele morale. in sfArgit, tot cuprivire la moralism, voi utiliza, de asemenea, termenul ,,mo-ralism universalist", pentru concepliile politice moraliste consi-derate de autorii lor ca avdnd,,aplicabilitate" (i.e., valabilitate)universald6, qi termenul ,,moralism parohialist", pentru con-cepliile moraliste apdrate doar in cazul societdlilor libere, de tipdemocraticT.

strategie adecvatd gi in cazul altor tipuri de conceplii politice). Dar,dat fiind cf, acestea sunt activitdlile in care ,,moraligtii" sunt angaja{icu prioritate, mi se parc rezonabil sd restr6ng sfera de ,,aplica-bilitate" a moralismului la argumentarea pentru concepfiile referi-toare la specificarea adecvati a conlinutului anumitor valori socialeqi politice fundamentale qi concep{iile despre regulile sau idealuladecvat de organizare politicd.

u Precum conceplia capabilistd despre exigenlele minimale ale drep-tdlii sociale pentru care a argumentat, in numele idealului unei vie{iumane demne, Martha Nussbaum (Martha Nussbaum, Frontiers ofJustice: Disability, Nationality, Species Membership (HarvardUniversity Press, Cambridge, 2006, p. 75) sau idealul liberal sus{inutde Ronald Dworkin (vezi, spre exemplu, Ronald Dworkin, ,,HowUniversal Is Liberalism?", 2012, Ralf Dahrendorf MemorialLecture, Un iversity of Oxford, https ://podcasts. ox.ac.uklhow-univer-sal-liberalism).i Dupd cum stau lucrurile, spre exemplu, in cazul concepfiei liberaledespre dreptate apdrate de Rawls in A Theory, Justice as Fairnesssau Political Liberalism (Columbia University Press, New York,r 9e6).

18

Precizdri Si justificdri terminologice

Unul dintre obiectivele mele este acela de a pledapentru primul tip de moralism pe baza argumentirii pentrumoralismul ca tezd despre justificarea apelului la principii(qi/sau valori, convingeri ori intuilii) morale in filosofia politicd.De altfel, nu cred cd spun nimic surprinzdtor - cel pulin pentrunroraligti - dacd afirm ci labaza convingerii ci filosofia este o

l-rranqd a eticii se afld qi s-a aflat intotdeauna qi convingerea cd

ca este indreptdfitd (daci nu chiar obligatd) sd se serveascd de

lurgumentarea moral6.O posibild intrebare referitoare la politica mea termi-

rrologicd este urmdtoarea: de ce nu folosesc termenii ,,moralismpur", respectiv ,,moralism pluralist", qi pentru a desemna, spre

cxomplu, conceplia cd argumentarea moralS este singurul tip de

rurgurnentare acceptabil in filosofia politic[, respectiv concep{ia

r:ir lilosofia politici este indreptAliti qi trebuie sd recurgi qi lairllc argumente decdt cele morale? Rbspunsul la aceastl intre-birlc este, in esenfd, urmdtorul: nu cunosc niciun filosof politicclrc sd fi susfinut explicit sau mdcar si fi sugerat o pozilierrrctodologicd atdt de restrictivd qi implauzibilS precum aceea cd

irrgurnentarea moral5 este singurul tip de argumentare legitim inlilosoha politici. Unul dintre pulinii autori despre care md

llrindesc cd ar ft posibil si fie asociat unei astfel de concepliicslc G. A. Cohen. Asocierea lui Cohen cu o astfel de pozilie ar

Ii, irrsd, negreqit, o uriaqi nedreptate. E adevdrat, Cohen este

rrrrrrl dintre filosofii politici care a argumentat pentru celebra sa

corrccptie a dreptSlii sociale, egalitatea accesului la avantaje8,

cxcltrsiv in termeni morali. Argumentarea sa pentru socialism ca

'1 Arrr discutat aceastd ccrrcep{ie in ,"Egalitarianismul", in korii qi ideologii

ltolitice, (coord.) Eugen Huzum @ditura Institutul European, Iaqi,

.rt)l.j), pp.65-71.

t9