CAPITOLUL I:

PREZENTAREA PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI RM.VÂLCEA

1.1. Prezentarea institutiei

Primarul, viceprimarul, secretarul, împreună cu aparatul propriu de specialitate reprezentat de consiliul local, constituie Primăria, structura funcţionala cu activitate permanenta care aduce la îndeplinirea hotărârilor consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând probleme curente ale colectivităţii locale.

Aparatul propriu al Consiliului Local este structură organizatorică de specialitate care asigura îndeplinirea sarcinilor şi atribuţiilor ce îi revin în domeniile de activitate stabilite de lege. Aparatul propriu al Consiliului Local este subordonat primarului, care constituie autoritatea executiva la nivelul Primăriei Rm. Vâlcea. Regulamentul de organizare şi de funcţionare a aparatului propriu se aprobă de către consiliul local, la propunerea primarului.

Primarul este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului propriu de specialitate, al autorităţilor, administraţie publice locale, pe care îi conduce şi îi coordonează. El îndeplineşte o funcţie de autoritatea publică. În exercitarea atribuţiilor ce-i revin, primarul emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executori numai după ce au fost aduse la cunoştinţa publică sau după ce au fost comunicate persoanelor interesate, după caz .

Compartimentele de specialitate din cadrul Primăriei Rm. Vâlcea nu au capacitate decizională şi nici dreptul de a iniţia proiecte de hotărâri, ci doar componenta legală de a fundamenta prin rapoarte de specialitate, studii, referate, sub aspectul legal, formal, de eficienţă şi/sau eficacitate, necesar procesului decizional, acestea fiind: - compartiment stare civilă şi asistenta socială; - compartiment pentru evidenţa persoanelor; - compartiment registru agricol; - compartiment informare, relaţii publice şi secretariat; - compartiment de audit intern; - compartiment protecţie civilă; - compartiment resurse umane; - compartiment informatică; - compartiment Contabilitate şi achiziţii publice; - compartiment impozite şi taxe locale; - compartiment A.D.D.P.;- compartiment administrativ gospodăresc.

Pe lângă aceste compartimente la nivelul Primăriei Rm. Vâlcea funcţionează un serviciu de întreţinere parcuri şi zone verzi. De asemenea este subordonată şi gestionata activitatea desfăşurată la nivelul Casei de

Cultură, respectiv bibliotecii.

1.2. Cadru organizatoric

Biroul Audit Public Intern Poliţia Comunitară (0) Corp Control Primar Dir. Urbanism, Investitii, Licitatii Dir. Ev. Patrimoniu, cadastru, Gospodarie Comunala si Servicii Publice Dir. Economico-Financiara Dir. Admin., Juridic, Contencios Dir. Admin. Pietelor si Targurilor (3) Directia Evidenta Persoanelor (2) Directia Programe Externe (2) Directia de Protectie Sociala (5) Directia Administrarii Domeniului Public (2)

1.3. Componenta Consiliului Local

Activitatea Consiliului Local al Municipiului Râmnicu Vâlcea este reglementata, în principal, de Legea Administratiei Publice Locale. Conform acesteia, autonomia locala în România este realizata de consiliile locale ca autoritati deliberative - si primari  ca autoritati executive.Consiliul Local se întruneste lunar în sedinte ordinare si, ori de câte ori este nevoie, în sedinte extraordinare.

În intervalul dintre sedinte, Consiliul îsi desfasoara activitatea prin comisiile de specialitate, care propun, prin rapoarte, admiterea sau respingerea proiectelor de hotarâri sau a altor acte.

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE AL CONSILIULUI LOCAL

Componenţa comisiilor de specialitate:

1.Comisia pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii şi liniştii publice, drepturilor cetăţenilor

Preşedinte: Filip TeodosieSecretar: Pandurasu Adrian IulianMembri: Ene Gabriela Ana        Botea Eugen Mihail        Matei Ion

2.Comisia de buget-finanţe, prognoze economico-sociale

2

Preşedinte: Craciunescu GrigoreSecretar:Negrea CorneliaMembri: Amza Ilie             Matei Ion             Virlan Eduard             

3.Comisia pentru servicii publice şi comerţ, întreprinderi mici şi mijlocii, administrarea domeniului public şi privat, agricultură

Preşedinte: Tardea DumitruSecretar: Musat ConstantinMembri: Preda Maria        Persu M. Mihai        Pandurasu Adrian Iulian

4.Comisia de organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului înconjurător, gospodărie comunală, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură

Preşedinte: Rădulescu RomeoSecretar: Constantinescu Cosmin DragosMembri: Ceausescu Rozin             Nicolae Ion             Chiriţă Dorin

5.Comisia pentru învăţământ, culte, sănătate, cultură, protecţie socială, activităţi sportive şi de agrement

Preşedinte: Veteleanu Ninel EusebiuSecretar: Tirlea Alina EugeniaMembri: Bercea Maria             Balan Mariana              Costea Maria

3

CAPITOLUL II: ELEMENTE TEORETICE PRIVIND IMPOZITELE ŞI

TAXELE

2.1. DEFINIŢII PRIVIND IMPOZITELE ŞI TAXELE

Între “impozit” şi “taxa” exista deosebiri esenţiale, de neconfundat, atât din punct de vedere semantic (al sensurilor cuvintelor), cât şi din punct de vedere al conţinutului lor economic, al interpretării fiscale.

IMPOZITUL reprezintă ”plata efectuată în favoarea bugetului de stat de către diferite persoana fizice sau juridice în cazul când acestea se bucura de anumite servicii sau drepturi. Suma de bani care se plăteşte unor instituţii în schimbul unor servicii prestate sau al unor drepturi”.

Din punct de vedere fiscal, impozitul reprezintă plata bănească, obligatorie, generală, nerambursabilă, şi fără obligaţia din partea statului la o contraprestaţie sau un echivalent direct şi imediat către persoanele fizice sau juridice care au obligaţia de a efectua plați către bugetul de stat, în cuantumul şi la termenele stabilite prin lege.

TAXA reprezintă plata bănească, facultativă (benevolă), individuală, definitivă şi nerambursabilă, cu obligaţia din partea prestatorului (stat sau unitate privată), la o contraprestaţie sau un echivalent direct şi imediat (serviciu, lucrări, confirmarea unor repturi, etc), către perdoanele fizice şi juridice. Taxele pot fi percepute şi de unitățiile private autorizate.

2.2. CARACTERIZAREA GENERALĂ A IMPOZITELOR ŞI TAXELOR

Impozitele se stabilesc şi se percep numai şi numai de unitatiile specializate ale statului; în niciun caz şi sub nicio formă impozitele nu pot fi încasate de unităţile private şi cu atât mai mult nu se pune problema stabilirii de impozite de către aceste unităţi.

Noţiunea de “impozit” este sinonimă cu “venit al statului”. Din punct de vedere al “contribuabilului” al acelui care are obligaţia legală de a suporta din veniturile sale dările către stat impozitul reprezintă o obligaţie de plată către stat, o dare. Din punct de vedere al plătitorului spre exemplu al societăţii comerciale care are obligaţia reţinerii impozitului pe salarii de la salariaţii săi şi de a-l vira la bugetul statului, impozitul reprezintă “o obligaţie legală”: de a reţine obligaţiile de plată şi a le vira statului, conform prevederilor legale. Din punct de vedere al terţilor în general persoane fizice şi juridice străine, care nu au calitatea de contribuabili ai statului în discuţie, impozitele practicate într-un stat exprimă gradul de fiscalitate, în funcţie de care se apreciază oportunităţile de a învesti, a munci, a face afaceri.

Frecvent se fac confuzii între noţiunea de impozite şi cea de taxe. Asemenea confuzii sunt generate, în unele cazuri, chiar de prevederile legale în vigoare, care nu respectă sensul şi conţinutul real al termenilor şi expresiilor folosite. Exemplu cel mai convingător îl reprezintă denumirea “taxei pe valuare adăugata”. Atât din punct de vedere al sensului, cât şi al conţinutului, exprimarea corectă ar fi impozitul pe valuare adăugata, şi nu de taxă pe valuare adăugata.

Impozitele şi taxele se bazează pe următoarele principii:- neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri, cu formă de propietate asigurând condiţii egale investitorilor, capitalului român şi străin;

4

- certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare care să nu conducă la interpretări arbitrare, iar termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilită pentru fiecare plătitor, respectiv aceaștia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine, precum şi să poată determina influența deciziilor lor de management financiar asupra sarcinii lor fiscale;- echitatea fiscală la nivelul persoaneolor fizice, prin impunerea diferită a venitirilor, în funcţie de mărimea acestora;- eficiența impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termrn lung a prevederilor Codului fiscal, astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice şi juridice.

Din definiţia impozitului rezultă trei caracteristici fundamentale ale impozitului, şi anume:o Caracterul obligatoriu al impozitului desemnează faptul că plata acestuia către stat este o sarcină

impusă tuturor contribuabilor persoane fizice şi/sau juridice române ori străine ca şi rezidenţilor ce obţin venituri atât în România, cât şi în străinătate şi datorează impozit. Drepul de a decide asupra nivelului impozitului revine puterii legislative şi organelor arministrative locale pentru acele segmente care, prin lege, le sunt date în responsabilitate. Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice; sistemul legal de impunere trebuie să asigure aşezarea justă a sarcinilor fiscale.o Titlul nerambursabil al impozitului are în vedere că acesta este o plată definitivă către stat; statul

stabileşte nivelul impozitului pe categorii de contribuabili, îl aduce la cunoştinţa acestora şi urmăreşte colectarea lui la termenele stabilite prin legislaţia în vigoare.o Lipsa contraprestaţiei semnifică ideea potrivit căreia contribuabilii nu pot solicita statului un

contraserviciu, având o valuare egală sau apropiată cu valoarea impozitului plătit.Rolul important al impozitelor se manifestă pe următoarele planuri:- în plan economic: rolul impozitului se concretizează ca fiind un factor de încurajare a unor anumite

activităţii economice, creştere sau reducere a producţiei sau a consumului, îngrădire sau impulsionare a comerţului exterior;

- în plan financiar: rolul impozitelor este acela de a constitui în mijlocul principal de colectare a resurselor financiare necesare acoperirii cheltuielilor publice; ele pot creşte sau scădea atât în mărime relativa cât şi absolută fie prin mărirea/micşorarea numărului de plătitori, extinderea bazei de impunere, majorarea/micşorarea cotelor de impunere;

- în plan social: rolul impozitelor constă în faptul că prin intermediul acestora, statul asigura redistribuirea unei părţi din produsul intern brut între membrii societăţii, indiferent dacă aceştia sunt persoane fizice sau juridice.

Încasarea impozitelor:- la sediul organului fiscal de care aparţine contribuabilul, în acest caz contribuabilul efectuează plata

în numerar prin prezentarea la casieria organului fiscal la termenele stabilite; în prezent se folosesc tot mai mult operațiuniile de plată prin mijloace economice;

- deplasarea organului fiscal la sediul contribuabilului;- reţinerea la sursă a impozitului datorat; constă în calculul impozitului de către suportatorului

impozitului respectiv din drepturile ce se cuvin persoanelor fizice şi juridice şi virarea acestuia la termenele şi pe destinațiile stabilite de lege; obligaţiile de plată care se încadrează la această formă de încasare a impozitului sunt următoarele: venituriile din salarii, veniturile din drepturile de propietate intelectuală, venituri din dividente, venituri din dobânzi, venituri din jocuri de noroc şi câştiguri, venituri din pensii, venituri nerealizabile cu caracter neperiodic, întâmplător;

- perceperea impozitului prin aplicarea de timbre fiscale; este o modalitate de încasare a unor impozite practicată în general, de către instanţele judecătoreşti, în prezent se optează pentru plata acestor taxe prin agenţii economici specialazați, precum CEC;

În cazul taxelor plata se face anticipat, în timpul prestaţiei, sau la sfârşit, după cum convin părţile, fără a se pune problema perceperii de penalităţi sau alte sancţiuni pentru neplata la termen. Astfel spus, plata taxelor se face „prin reţinere la sursa” nu se oferă prestaţia până nu se încasează taxa.

5

2.3 ELEMENTELE IMPOZITELOR ŞI TAXELOR

Elementele comune impozitelor şi taxelor sunt:- plata bănească;- plata individuală;- plata definitivă şi nerambursabilă;

Taxele sunt plăţi făcute de bună voie, facultative de persoanele fizice sau juridice pentru serviciile prestate acestora de către stat. Serviciul constă într-o “contraprestaţie sau un echivalent direct şi imediat către persoanele fizice sau juridice”. Nivelul taxei depinde de felul şi de costul serviciului prestat.

Taxele mai reprezintă şi preţul dreptului de folosinţa acordat de stat unor persoane fizice sau juridice pentru utilizarea unor bunuri ale sale, ex: taxa pentru folosirea locurilor publice, pentru folosirea terenurilor propietate de stat, taxa pentru folosirea mijloacelor de transport, etc).

În cazul taxelor, plata este benevolă, pe când în cazul impozitelor, plata acestora este nu numai obligatorie, dar şi precis stabilă (anticipat) sub aspectul cuantumului, termenelor de plată sancţiunilor pentru neplată în cuantumul şi la termenele stabilite prin lege.

În cazul taxelor, avem de-a face cu plătitori, cu persoane fizice sau juridice care îşi achită contravaluarea serviciilor prestate, pe când în cazul impozitelor avem de-a face cu contribuabili cu “persoane fizice sau juridice obligate prin lege să platească impozite”.

La o analiză se poate constata că unele taxe precum ”taxa pentru folosirea mijloacelor de transport”întrunesc în ceea mai mare parte, elemente caracteristice impozitului.

Cuantumul impozitului se determină în funcţie de:1. Volumul venitului impozabil;2. Mărimea materie impozabile;3. Structura produselor şi serviciilor consumate pentru care statul urmăreşte limitarea sau reducerea cât

mai mult a consumului acestora.Prestarea unui serviciu direct şi imediat din partea statului lipseşte cu totul, în cazul impozitului, pe

când pentru taxe, se prestează de către stat un serviciu direct şi pe cât posibil imediat.Elementele care deosebesc impozitele de taxe

ÎN CAZUL IMPOZITELOR ÎN CAZUL TAXELOR1. plata este obligatorie; - plata este facultative;2. plata se face fără obligaţia din partea statului la o contraprestaţie sau un echivalent direct şi imediat către persoanele fizice şi juridice;

- plata se face cu obligaţia din partea prestatorului (unitate de stat sau privată) la o contraprestaţie sau un echivalent direct către persoana fizică sau juridical;

3. se pot institui numai de către stat prin lege; - se pot institui atât de stat, cât şi de lege

4. nivelul lor nu se negociază; - nivelul lor este negociabil;5. termenul de plată este precis stabilit prin lege;

- plata se face anticipat, în timpul sau la sfârşitul prestaţiei;

6. avem de-a face cu contribuabili; - avem de-a face cu plătitori;

7. mărimea impozitelor datorate se stagileste în funcţie de venitul, averea, structura consumului de bunuri şi servicii, situaţia personală şi familiară a contribuabilului;

- nivelul taxei plătite este în funcţie de mărimea şi importanta serviciului prestat, indiferent de venitul, averea şi situaţia personală şi familiala a plătitorului. Pentru anumite servicii, nivelul taxelor este influenţat şi de politica statului cu privire la serviciile respective (la cele la care se urmăreşte reducerea consumului stabilindu-se accize);

8. sunt venituri numai ale statului;- din taxele percepute de unitatiile private numai o parte se virează bugetului de stat sub formă de impozite;

9. în stabilirea structurii şi a nivelului unor impozite se au în vedere şi Directivele

- structura şi nivelul taxelor nu intra în sfera de reglementări ale Comunităţii Europene.

6

Comunităţii Europene în materie fiscal.

7

Componentele impozitelor:Prin urmare, componentele impozitului se referă la: ”Subiectul impozabil, suportul impozitului,

obiectul impunerii, unitatea de impunere, cota impozitului, termenul de plată şi sancţiune”. a. Subiectul impozitului poate fi o persoană fizică sau juridică obligată prin lege la plată să. Legislaţia în vigoare numeşte pe acest subiect, contribuabil. b. Suportatorul impozitului este reprezentată de persoana fizică sau juridica ce suportă efectiv impozitul. Aceasta poate fi supotatorul real (în cazul impozitelor datorate persoanelor fizice organelor fiscale locale) sau un interpus (în cazul când impozitul datorat se achita de către o altă persoană). c. Obiectul impunerii are ca formă de manifestare profitul, venitul, reprezentantele, impozitele locale. d. Unitatea de impunere este exprimarea în unităţi de măsură a dimensiunii impunerii; ea se poate exprima în unităţi naturale (kilogram, litru, hectar, metru pătrat) sau/şi unităţi monetare (lei). e. Sursa impozitului constituie originea din care se plăteşte impozitul; aceasta poate fi venit sau avere. f. Cota impunerii poate fi stabilită în suma fixa ori în cote procentuale şi reprezintă impozitul datorat pentru o unitate de impunere. g. Termenul de plată reprezintă momentul calendaristic până la care impozitul trebuie să fie achitat. h. Sancţiunea constituie pedeapsa prevăzută de legile fiscalităţii pentru contribubilii care încalcă dispoziţiile lor şi se pot materializa în popriri, sechestre, penalităţi.

2.4. CLASIFICAREA IMPOZITELOR ŞI TAXELOR

În teoria şi practica fiscală se întâlneşte o mare varietate de tipuri şi feluri de impozite care sunt constituite în raport cu anumite criterii ştiinţifice şi le deoebesc în ceea ce priveşte conţinutul şi forma lor. Drept criterii ale tipologiei se folosesc cele referitoare la trăsăturile de fond şi formă, obiectul impunerii, scopurile urmărite, frecvența realizării lor, instituţia care le administrează.

A. După criteriul trăsăturilor de fond şi formă, se pot distinge următoarele categorii de impozite:

• Impozite directe: contribuabilul cunoaşte cu precizie ce impozite şi cota ce o datorează statului termenul de plată şi sancţiunile pentru neplata lor, impozitele directe se împart în două categorii:

- Impozite reale ce se caracterizează prin aceea că obiectul impunerii se defineşte în mod cantitativ. Din categoria acestor impozite fac parte impozitele pe clădiri, pe pământ, maşini, etc.

Impozitele reale se calculează şi pentru clădiri în funcţie de destinaţia lor (locuinţe magazine, birouri). Stabilirea impozitului pe clădiri a avut la baza anumite criterii, cum sunt: numărul şi destinaţia camerelor, suprafaţa construită, numărul uşilor, ferestrelor, suprafaţa curţii, mărimea chiriei.

În prezent, impozitele de tip real se practică pe scara tot mai redusă, menţinându-se în ţări în curs de dezvoltare. Sub aspect teoretic, cel mai elocvent exemplu de impozit personal este impozitul pe venituri globale.

- Impozitele personale se definesc prin aceea că la aşezare lor, se ţine seama şi de situaţia personală a plătitorului.

Impozitele personale se întâlnesc sub formă: a. impozitelor pe venit; impozitelor pe avere; b. impozitele pe venitul persoanelor fizice; impozitul pe venitul persoanelor juridice.La persoanele juridice impozitul îmbraca următoarele forme: impozitul pe profit; impozitul pe

dividente; impozitul pe venitul din vânzarea activelor. • Impozitele indirect: se percep de către stat prin însăşi vânzarea de producse sau bunuri care conţin

în preţul lor acest tip de impunere; ele se plătesc statului în mod indirect, prin cumpărarea de bunuri şi/sau produse; cu cât se cumpără mai multe produse şi/sau bunuri ce conţin impozite indirecte, cu atât se vor vira în contul statului mai multe resurse financiare. Impozitele indirecte îmbraca mai multe forme de manifestare:

- Taxa pe valoare adăugata; - Accizele;

8

- Taxele vamale; - Alte impozite.

» Taxa pe valoare adăugata: Forma sub care există, în prezent, taxa generală de consumaţie este taxa pe valoare adăugata (TVA), denumită şi impozit unic încasat fracţionat. Se calculează asupra creşterii de valoare adăugata de fiecare agend economic care participa la ciclul realizării unui produs sau la executarea unei lucrări care intră sub incidenţa acestui impozit. Plătitorii de TVA sunt toţi agenţii economici care vând produse, executa lucrări sau prestează servicii.

Pentru a determina sumele de plată către autoritatea publica orice agent economic înfiinţează cel puţin patru conturi: TVA colectat, TVA deductibil, TVA de plată, TVA de recuperare.

În ţara noastră, TVA a fost introdus în anul 1993, din următoarele considerente:- necesitatea înlocuirii formulei anacronice a fostului impozit pe circulaţia mărfurilor;- creşterea resurselor financiare ale statului;- amortizarea cu sistemele fiscale din celelalte ţări europene.În prezent în România, cota normală de TVA este de 19%, alături de care funcţionează o cotă redusă

de 9%.

» Accizele: Taxele speciale de consumaţie sunt aplicate doar la vânzarea anumitor produse sau grupe de produse: bunuri considerate de lux, sau produse pentru care se urmăreşte reducerea consumului, fie din considerentul că dăunează sănătăţii, (tutun, alcool), fie că reprezintă resurse limitate sau cu grad mare de poluare (carburanţii). În prezent, aceste grupe speciale de produse care fac obiectul accizelor includ: alcoolul etilic alimentar, derivatele sale şi ori ce alte băuturi alcoolice; produse petroliere (cu excepţie păcura), produsele de tutun, alte produse şi grupe de produse: cafea, bijuterii, (cu excepţia verghetelor), autoturisme, parfumuri, blănuri naturale, articole de cristal, ape minerale, armele de vânătoare şi de uz individual.

Accizele se pot calcula în două moduri, în funcţie de cum este exprimata cota de impunere pentru fiecare produs accizat în parte. Astfel, cota de impunere poate fi:

a. cota fixa în lei sau în euro pe unitatea de măsură specială (de exemplu pe litru, pe gradul de concentraţie, pe cifra octanică).

b. cota procentuală, care se aplică asupra bazei de impozitare. În prezent, majoritatea accizelor sunt calculate prin îmbinarea celor două tipuri de cote.

» Taxele vamale: Reprezintă impozitele indirecte instituite ca urmare a intervenţiei statului în comerţul internaţional. Intervenţia statului în economie se poate realiza pe două căi: direct şi indirect. Pe cale directă, statul poate interveni, fie prin măsuri cantitative asupra importurilor sau exporturilor, fie prin reglementarea schimburilor.

Deoarece taxele vamale sunt multiple ca număr, ca mod de aşezare şi cu efecte diferite, se impune o clasificare a lor.

Multitudinea taxelor vamale poate fi ordonată după cel puţin patru criterii:

● În funcţie de sensul fluxurilor comerciale regăsim:- taxe vamale de import;- taxe vamale de export;- taxe vamale de tranzit.

● După modul de fixare, taxele vamale pot fi:- taxe vamale autonome – se aplică la importurile din ţările cu care nu exista acorduri privind

“clauza naţiunii celei mai favorizate”.- taxe vamale convenţionale – au un nivel mai redus decât cele autonome şi se aplică asupra

relaţiilor comerciale între ţările care fac parte din anumite uniuni vamale. Se mai numesc şi taxe vamale preferentiabile.

● După modul de percepere al taxei, întâlnim:- taxe vamale ad valorem – presupun utilizarea unei cote procentuale care se aplică asupra taxei de

impozitare (valoare de vamă)- taxe vamale speciale – sunt stabilite în suma fixă pe unitatea de măsură a bunurilor importate.

9

- taxe vamale mixte – îmbină cele două forme anterioare de taxare.

● După scopul instituirii taxele vamale, regăsim:- taxe vamale cu scop fiscal –au ca principal scop obţinerea de venituri la bugetul statului;- taxe vamale cu scop protecţionist – au ca scop principal protejarea producţiei interne a anumitor

produse, prin impozitarea accentuate a celor similare provenite din import;- taxe vamale cu scop preferenţial - sunt determinate de negocierile intre govern şi constau într-o

reducere reciprocă a taxelor vamale;- taxe de sancţiune – pot îmbrăca următoarele forme:

1. taxe anti-dumping;2. taxe compensatorii;3. taxe retorsiune.

» Taxe de timbru şi înregistrare. Aceste taxe sunt obligatorii numai în cazul în care cetăţeanul solicita un serviciu din partea statului. În prezent, exista o multitudine de astfel de taxe.

Taxele judecătoreşti şi notariale sunt printre cele mai des întâlnite şi se plătesc pentru diferite procese şi înregistrări notariale.

Ca taxe de înregistrare mai funcţionează diverse taxe de timbru: timbru literar, cinematografic, teatral, musical şi folcloric.

Deosebit de taxele de înregistrare şi de timbru mai exista şi diverse tarife (în sensul de taxe fiscale), cum sunt:

-tarifele pentru servicii prestate de Oficiul Naţional de Cadastru;-tarifele pentru servicii prestate de Oficiul de Autorizare şi Control în Turism.B. După criteriul obiectului impunerii, impozitele se clasifică astfel:- Impozit pe profit-reprezinta un impozit direct stabilit nominal în sarcina contribuabilului, prin care

se urmăreşte impunerea profitului obţinut din activitatiile desfăşurate;- Impozite pe venit - este o impunere directă stabilită asupra veniturilor realizate de către

contribuabili, într-o perioadă de timp;- Impozite pe produs - sunt acele impuneri ce se regăsesc în conţinutul preţului produsului şi/sau

bunurilor cumpărate;- Impozitul subiectiv - sunt impuneri ce se referă la averea personală a subiectului, respectiv

contribuabilul.C. În raport cu scopurile urmărite, impozitele pot fi:- Impozite financiare - scopul urmărit prin impunerea acestora este acela de a crea venituri la bugetul

statului, venituri care să acopere cheltuielile. În cazul acestui tip de impozit pot intra: impozitul pe venit, accizele, taxa pe valuare adăugata, taxele de consumaţie, taxele de timbru şi de înregistrare.

- Impozitele de ordine - au în vedere limitarea anumitor acţiuni ori atingerea unui obiectiv cu caracter fiscal; ele pot fi taxe pe vicii în scopul limitării consumului unor produse, ori sub forma accizelor, având ca scop obţinerea de noi resurse financiare.

D. După frecventa utilizării lor:- Impozitele permanente sunt acele impuneri care se încasează, de regulă, anual de la contribuabili,

ele fiind în cuantum constant ori variabil;- Impozitele de incidenta care se percep o singură dată, odată cu declararea acestora.E.În funcţie de instituţia care le percepe şi administrează, impozitele sunt:- Impozite federale - se stabilesc pentru realizarea veniturilor la nivelul federal;- Impozit la nivel de stat component al federaţiei – se stabilesc drept venituri fiscale la nivelul statului

respective;- Impozite la nivelul provinciilor sau regiunilor componente ale federaţiei - se stabilesc drept venituri

similare cu cele ale administraţiei locale;- Impozite ale administraţiei centrale de stat;- Impozite ale administraţiei locale.

10

2.5. IMPOZITELE ŞI TAXELE LOCALE – ROLUL ŞI IMPORTANTA ACESTORA

Conform articolului 248, impozitele şi taxele locale se clasifica după cum urmează:a. impozit pe clădiri;b. impozitul pe teren;c. impozitul pe mijloacele de transport;d.taxa pentru elibererea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor;e. taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate;f. impozitul pe spectacole;g. taxa hotelieră;h. taxe spaciale;i. alte taxe.

Impozitele şi taxele locale, precum şi amenzile şi penalităţile aferente acestora constituie venituri la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale.

În vederea clasificării şi stabilirii reale a situaţiei fiscale a contribuabililor, compartimentele de specialitate ale autorităţilor administraţiei publice locale au competenţa de a solicita informaţii şi documente cu relevata fiscala sau pentru identificarea contribuabililor sau a materiei impozabile ori taxabile, după caz, iar notarii , avocaţii, executorii judecătoreşti precum şi altă entitate care deţine informaţii sau documente cu privire la bunuri impozabile sau taxabile, după caz, ori la persoane care au calitatea de contribuabil, au obligaţia furnizării acestora fără plată.

Autorităţile administrative publice locale au următoarele componente şi răspunderi în ceea ce priveşte finanţele publice locale:1. Elaborarea şi aprobarea bugetelor locale la firmele stabilite 2. Stabilirea şi urmărire impozitelor şi taxelor locale în codiţiile legii 3. Urmărirea execuţiei bugetelor locale şi rectificarea acestora pe parcursul anului bugetar, în condiţii de

echilibru bugetar4. Stabilirea şi urmărirea modului de prestare a serviciilor publice locale, include obţiunea trecerii sau nu a

acestor servicii în răspunderea unor agenţi economici specializaţi sau servicii publice locale, urmărindu-se eficientizarea acestora în beneficiul cetăţenilor

5. Administrarea eficientă a bunurilor din propietatea publică sau privată a instituţiilor administrativ-teritoriale

6. Angajarea de împrumuturi pe termen scurt, mediu şi lung şi urmărirea achitării la scadenţă a obligaţiilor de plată rezultate din aceste

7. Administrarea resurselor financiare pe parcursul execuţiei bugetare în condiţii de eficienţă 8. Stabilirea obţiunilor şi a priorităţilor în aprobarea şi în efectuarea cheltuierlilor publice locale9. Elaborarea, aprobarea, modificare şi urmărirea realizării programelor de dezvoltare în perspectivă a

unităţilor administrativ-teritoriale ca bază a gestionarii bugetelor locale anuale 10. Organizarea şi urmărirea efectuării controlului financiar de gestiune asupra gestiunilor proprii, gestiunilor

instituţiilor şi serviciilor publice din subordinea consiliului local şi consiliului judeţean al municipiului Rm. Vâlcea

Prin bugetele locale se înţelege bugetele de venituri şi cheltuieli ale unităţilor administrativ-teritoriale. Bugetele locale şi bugetele instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se aprobă astfel:

1. Bugetele locale, de către consiliile locale, consiliile judeţene - consiliul judeţean al municipiului Rm.Vâlcea în cazul nostru;

2. Bugetele instituţiilor şi serviciilor publice, finanţate integral sau parţial din bugetele locale, de către consiliile menţionate la pct. 1 , în funcţie de subordonarea acestora;

3. Bugetele instituţiilor şi serviciilor publice finanţate integral din venituri extrabugetare, de către organul de conducere a acestora, cu avizul oradonatorului principat de credite.

Fiecare comună, oraş, municipiu, judeţ, respectiv municipiul Rm. Vâlcea, întocmeşte bugetul local, în condiţii de autonomie potrivit legii. Între aceste bugete nu există relaţii de subordonare .

11

Ordonatorii principali de credite elaborează şi prezintă o dată cu proiectul anual al bugetului local, o prognoză a acestuia pe următorii 3 ani, precum şi programul de investiţii publice, detaliat pe obiective şi pe ani de execuţie.

Instituţiile publice, în interesul prezentei legi, cuprind autorităţile unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiile publice şi serviciile publice de interes local, cu personalitate juridică, indiferent de modul de finanţare a activităţii acestora. Veniturile bugetelor locale se formează din impozite taxe alte venituri şi cu venituri cu destinaţie speciale, precum şi din sume şi cote defalcate din unele venituri ale bugetului de stat , cote adiţionale la unele venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor locale şi din transferuri cu destinaţie specială de la bugetul de stat . Impozitele şi taxele locale se stabilesc de către consiliul local şi judeţean al municipiului Rm.Vâlcea după caz în limitele şi în condiţiile legii. Din impozitul pe salarii datorat bugetului de stat.

Din impozitul pe salarii datorat la bugetul de stat, unitatea plătitoare virează la data plăţii salariului, o cotă de 50 % la bugetul de stat, 40% la bugetul unităţilor administrativ - teritoriale ale căror rază se desfăşoară activitatea şi 10 % la bugetul judeţului respectiv.

Sumele încasate din vânzarea ca atare sau din valorificarea materialelor rezultate în urma demolării, dezmembrării sau defectării în condiţiile prevăzute de lege, a unor mijloace fixe sau din vânzarea unor bunuri materiale care aparţin instituţiilor şi serviciilor publice, finanţate integral din bugetele locale, după deducerea cheltuielilor efectuate pentru aceste operaţiuni, constituie venituri ale bugetului local şi se varsă la acestea.

Sume încasate din concesionarea sau din închiriere unor bunuri aparţinând domeniului public său privat, de interes local sau judeţean, constituie venituri ale bugetelor locale.

Sumele încasate din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat ale unităţilor administrativ-teritoriale constituie venituri cu destinaţie specială ale bugetelor locale şi se utilizează pentru realizarea de investiţii din componenţa autorităţilor administraţiei publice locale.

Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi transferurile cu destinaţie specială din bugetul de stat se aprobă anual, prin legea bugetului de stat, pe ansamblul fiecărui judeţ respectiv al municipiului Rm. Vâlcea.

Din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate anual, o cotă de până 25% se alocă judeţului propriu iar diferenţa se repartizează pe comune , oraşe, municipii, de către consiliul judeţean, prin hotărârea, după consultarea primărilor şi cu asistenţa tehnică de specialitate a direcţiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat, în funcţie de criteriile de repartizare aprobate.

Transferurile de la bugetul de stat la bugetele locale se vor acorda pentru investiţii finanţate din împrumuturile externe, la a căror realizare contribuie şi Guvernul.

Din bugetele locale se finanţează acţiuni social – culturale sportive , inclusiv ale cultelor, acţiuni de interes local în beneficiul comunităţii, cheltuieli de întreţinere şi funcţionare a administraţiei publice locale, cheltuieli cu destinaţie specială, precum şi alte cheltuieli prevăzute prin dispoziţii legale.

Consiliile judeţene, Consiliul Municipiului Rm. Vâlcea şi consiliile locale, după caz , pot aproba colaborarea sau asocierea pentru realizarea unor lucrări şi servicii de interes public local. Colaborarea sau asocierea se realizează pe bază de convenţii sau contracte de asociere în care se prevăd şi resursele financiare reprezentând contribuţia fiecărei autorităţi a administraţiei publice locale implicate. Convenţiile sau contractele de asociere se încheie de către ordinatorii principali de credite, în condiţiile mandatelor aprobate de fiecare consiliu implicat în colaborare sau asociere.

Consiliile locale, după caz, pot participa cu capital social sau cu bunuri la societăţi comerciale pentru realizarea de lucrări de servicii de interes public local sau judeţean, după caz. Fondurile necesare se asigură din bugetele locale.

În bugetele locale se înscrie fondul de rezervă bugetară la dispoziţia consiliului local, judeţene şi al Consiliului Municipiului Rm. Vâlcea, după caz, în cotă de până 5% în totalul cheltuielilor. Acesta să pot utiliza, pe baza hotărârilor consiliilor respective , pentru finanţarea acţiunilor sau sarcinilor intervenite în cursul anului şi pentru înlăturarea efectelor unor calamităţi naturale.

Consiliile locale, judeţene şi Consiliul Municipiului Rm. Vâlcea, după caz, pot aproba şi utiliza, în întregime , sume încasate din veniturile proprii peste cele aprobate prin bugetul local, pentru suplimentarea cheltuielilor prevăzute în aceste bugete, în următoarele condiţii:

12

1 depăşirea încasărilor să fie realizate pe total venituri proprii aprobate prin bugetul local respectiv şi să menţină până la finele anului.

2 bugetele respective să aibă împrumuturi restante, precum şi dobânzi şi comisioane neachitate, aferente împrumuturilor contractate.

Cheltuielile pentru investiţiile judeţelor , municipiilor, oraşelor şi comunelor, după caz, şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de subordonare judeţeană şi locală, care se finanţează, potrivit legii, din bugetul local şi din împrumuturi, se înscriu în programul de investiţii al fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, care se aprobă ca anexă la bugetul local de către consiliul local judeţean şi Consiliul Municipiului Rm. Vâlcea , după caz.

Obiectivele de investiţii şi celelalte cheltuieli asimilate investiţiilor se înscriu în programul de investiţii, după caz, în prealabil documentaţiile tehnico- economice, respectiv notele de fundamentare privind necesitatea şi oportunitatea efectuării cheltuielilor de investiţii, au fost elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legale.

Ordonatorii principali de credite stabilesc priorităţile în repartizarea sumelor de fiecare obiectiv înscris în programul de investiţii, în limita fondurilor cuprinse în proiectul de buget cu aceste destinaţii, asigurând totodată , utilizarea raţională şi eficientă a acestor fonduri, precum şi realizarea obiectivelor de investiţii în cadrul duratelor de execuţie aprobate.

Proiectele bugetelor locale se elaborează pe baza proiectelor bugetelor proprii ale administraţiei publice locale, ale instituţiilor şi serviciilor publice de subordonare locală.

Ordinatorii principali de credite ai bugetelor locale prezintă proiectele bugetelor locale, echilibrate, direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat, până la data de 15 mai a fiecărui an, urmând ca aceasta să depună la Ministerul Finanţelor proiectele bugetelor locale pe ansamblul judeţului, respectiv al municipiului Rm. Vâlcea, cel mai târziu până la data de 1 iunie a fiecărui an.

Veniturile şi cheltuielile prevăzute şi bugetele locale se repartizează pe trimestre, în funcţie de termenele legale de încasare a veniturilor şi de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor şi se aprobă de către.

Ministerul Finanţelor pentru sumele defalcate din unele venituri al bugetului de stat şi pentru transferurilor de la acest buget, pe baza propunerilor ordinatorilor principali de credite ai bugetelor locale, transmise de direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlul financiar de stat, în termen de 20 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat;

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale pentru bugetele proprii şi bugetele instituţiilor şi serviciilor publice subordonate în termen de 15 zile de la probarea sumelor prevăzute la pct 1.

Pe baza bugetelor locale aprobate, în condiţiile legii, de consiliile locale, judeţene şi Consiliul Municipiului Rm.Vâlcea, după caz, în condiţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat întocmeşte şi transmit Ministerului Finanţelor bugetele pe ansamblul fiecărui judeţ, respectiv al municipiului Rm. Vâlcea, cu repartizarea pe trimestre a veniturilor şi cheltuielilor grupate în cadrul fiecărui judeţ şi a municipiului Rm. Vâlcea pe comune, oraşe, municipii şi bugetul propriu , pe structura clasificaţiei bugetare de Ministerul Finanţelor.

Ordonatorii principali de credite repartizează creditele bugetare, aprobate prin bugetul local, pe unităţile ierarhic inferioare, în raport cu sarcinile acestora, cuprinse în bugetele respective şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu , cu respectarea dispoziţiilor legale.

Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele bugetare aprobate pe unităţi ierarhice, ai căror conducători sunt ordinatorii terţiari de credite şi aprobă efectuarea cheltuielilor din bugetele proprii, cu respectarea dispoziţiilor legale.

Ordonatorii terţiari de credite utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unităţilor pe care le-au fost repartizate, numai pentru nevoile unităţilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate şi în condiţiile stabilite prin dispoziţiile legale.

Ordonatorii principali, secundari şi terţiari de credite răspund de:1. Elaborarea proiectului de buget propriu2. Urmărirea modului de încasare a veniturilor

13

3. Necesitatea, oportunitatea şi legalitatea angajării şi utilizării creditelor bugetare în limită şi cu destinaţia aprobată prin bugetul propriu.

4. Integritatea bunurilor aflate în administraţie.5. Organizarea şi ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a bilanţurilor contabile şi a

conturilor de execuţie bugetară.Transferurile către bugetele locale , în cadrul limitelor prevăzute în bugetul de stat , se efectuează de

către Ministerul Finanţelor, prin direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat , la cererea ordonatorilor principali de credite, în funcţie de necesităţile execuţiei bugetare.

Finanţarea cheltuielilor din bugetele locale, se asigură prin deschideri de credite de către ordinatorii principali ai acestora, în limita creditelor bugetare aprobate prin bugetele locale şi potrivit destinaţiei stabilite în raport cu gradul de folosire a sumelor puse la dispoziţie anterior şi cu respectarea dispoziţiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective.

Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se asigură astfel:

1 integral din bugetul local, în funcţie de subordonare.2 din venituri extrabugetare şi din subvenţii acordate de la bugetul local, în funcţie de subordonare 3 integral din venituri extrabugetare.Instituţiile şi serviciile publice de interes local mai pot folosi, desfăşurarea şi lărgirea activităţilor lor,

mijloace materiale şi băneşti primite de la persoane juridice şi fizice sub formă de donaţii şi sponsorizări, cu respectarea dispoziţiilor legale.

În cazul în care, la înfiinţarea unor instituţii şi servicii publice de interes local sau a unor activităţi finanţate integrale de venituri extrabugetare, aceste nu dispun de fonduri suficiente, în baza unor documentaţii temeinice fundamentate, consiliile locale, judeţene şi Consiliul Municipiului Rm. Vâlcea după caz, pot acorda împrumuturi temporare din bugetul local pe bază de convenţie. Împrumuturile acordate în aceste condiţii vor fi rambursate integral în termen de un an de la data acordării.

Pentru funcţionare unor servicii publice locale, create în interesul persoanelor fizice şi juridice, consiliile locale judeţene şi Consiliul Rm. Vâlcea după caz, stabilesc taxe speciale.

Taxele speciale constituie venituri cu destinaţie specială ale bugetelor locale, fiind utilizate cu scopurile pentru care au fost înfiinţate.

Sumele rămase neutilizate din taxele speciale, stabilite că diferenţă între veniturile încasate şi plăţile efectuate, se raportează în anul următor cu aceeaşi destinaţie, o dată ci încheierea exerciţiului bugetar. Acelaşi regim se aplică şi celorlalte venituri cu destinaţie specială.

Taxele speciale se încasează numai la persoanele fizice şi juridice care se servesc de serviciile publice locale pentru care s-au instituit taxele respective. Constatarea, aşezarea şi urmărirea încasării taxelor speciale se realizează prin compartimentele de specialitate ale primăriilor, consiliilor judeţene ale primăriei Municipiului Rm. Vâlcea după caz.

Serviciile publice de interes local care desfăşoară activităţi de natură economică cu obligaţia calculării, înregistrării şi recuperării fizice şi morale ale mijloacelor fixe aferente acestor activităţi, prin tarif sau preţ, potrivit legii.

Sumele reprezentând amortizarea calculată pentru aceste mijloace fixe se utilizează pentru realizarea de investiţii în domeniul respectiv şi se evidenţiază distinct în programul de investiţii ca sursă de finanţare a acestora.

Activităţile de natură economică, pentru care se calculează amortizarea mijloacelor fixe, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

14

CAPITOLUL III

3.1. IMPOZITELE ŞI TAXELE LOCALE - COMPONENTA, IMPORTANTA A BUGETULUI LOCAL

Impozite şi taxe de la persoane fiziceA) Impozitul pe clădiri proprietatea persoanelor fizice se calculează prin aplicarea cotei de 0,1%

asupra valorii impozabile pe m.p. de suprafaţa construită desfăşurată la clădiri şi alte construcţii determinată potrivit criteriilor şi normelor de evaluare prevăzute mai jos:

TIPUL CLĂDIRIIValoarea impozabilă conf. H.G. 1514/2007 -lei / mp-

Valoarea impozabilă indexată cu 15% 2008 -lei / mp-

a) Clădiri cu pereţii sau cadre din beton, din cărămidă arsă, piatră naturală sau alte materiale

39 45

b) Clădiri cu pereţii din lemn, cărămidă nearsă, vălătuci, faianţă sau alte materiale asemănătoare

11 13

c) Construcţii anexe corpului principal al clădirii cu pereţii din cărămidă arsă, piatră, beton sau alte materiale asemănătoare

10 11

d) Construcţii anexe corpului principal al clădirii cu pereţii din lemn, cărămidă nearsă, vălătuci, faianţă, şipci sau alte materiale asemănătoare

4 5

Valoarea impozabilă se reduce în raport cu perioada în care au fost realizate, după cum urmează: - înainte de 1950, inclusiv, reducerea este de 15%; - între anii 1951-1977, inclusiv, reducerea este de 5%.

B) Impozitul pe terenurile situate în intravilanul localităţii se stabileşte anual în funcţie de rangul şi zona din interiorul localităţii pe sate componente, după cum urmează:

Satul component Rangul ZonaNivelul

impozitului-lei / ha-

Coeficient de majorare

10%Stoeneşti, Berislăveşti IV A 636 700Scăueni, Brădişor IV B 509 560Robaia, Dângeşti IV C 382 420

Impozitul pe terenurile situate în intravilanul localităţii se stabileşte anual în funcţie de zona din interiorul localităţii pe categorii de folosinţă, după cum urmează:

Categoria de folosinţă Zona A Zona B Zona CTeren arabil 20 15 13Păşune 15 13 11Fâneaţă 15 13 11Vie 33 25 20

15

Livadă 38 33 25Pădure sau alt teren cu vegetaţie forestieră 20 15 13Teren cu ape 11 9 6

C) Impozitul pe mijloace de transport cu tracţiune mecanică ce aparţin persoanelor fizice şi juridice se stabileşte în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului pentru fiecare 200 cmc sau fracţiune:

Tipul mijlocului de transportNivel impozit

- lei/200 cmc sau fracţiune -Motorete, scutere, motociclete şi autoturisme cu capacitate cilindrică de până la 1600 cm inclusiv

7

Autoturisme cu capacitate cilindrică între 1601-2000cm 15Autoturisme cu capacitate cilindrică între 2000-2600cm 30Autoturisme cu capacitate cilindrică între 2601-3000cm 60Autoturisme cu capacitate cilindrică peste 3001cm 120Autobuze, autocare, microbuze 20Alte autovehicule cu masă totală maximă de până la 12 tone inclusiv, precum şi autoturismele de teren din producţie internă

25

Tractoare înmatriculate 15

1) Taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism:

Suprafaţa pentru care se obţine certificatul

Taxa- lei -

Până la 150 mp inclusiv 4Între 151-250 mp inclusiv 5Între 251-500 mp inclusiv 7Între 501-750 mp inclusiv 8Între 751-1000 mp inclusiv 10

Peste 1000 mp10+0,01 lei/mp pentru fiecare

mp ce depăşeşte 1000 mp

2) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire se calculează prin aplicarea cotei de 1% asupra valorii autorizate a lucrării, inclusiv instalaţiile aferente acesteia.

3) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări = 9 lei pentru fiecare mp. afectat.4) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de construire chioşcuri, tonete, cabine, spaţii de expunere,

precum şi pentru amplasarea panourilor de afişaj = 6lei pentru fiecare mp. de suprafaţă ocupată de construire.5) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei privind lucrările de racorduri şi branşamente la reţelele publice

de apă, canalizare, gaze, energie electrică, telefonie şi televiziune prin cablu = 9 lei pentru fiecare branşament.

6) Taxa pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism şi amenajarea teritoriului, de către primari = 11 lei

7) Taxa pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă = 7 lei.8) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de desfăşurare a unei activităţi economice = 11 lei.

9) Taxa pentru eliberarea certificatului de producător = 50 lei. 10) Taxa pentru eliberarea autorizaţiei de desfiinţare parţială sau totală a construcţiilor şi amenajărilor = 0,1% din valoarea impozabilă a acestora.

16

11) Pentru prelungirea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiei de construire se percepe o taxă de 30% din valoarea iniţială.

Alte taxe locale

1. Taxă înmatriculare mijloace de transport: Pentru autovehicule cu greutatea până 750 kg = 26 lei Pentru autovehicule cu greutatea între 750-3500 kg = 52 lei Pentru autovehicule cu greutatea peste 3500 kg = 104 lei2. Taxă bilet proprietate : - bovine = 22 lei - ovine = 10 lei - porcine = 17 lei3. Taxă oficiere căsătorie - în zilele lucrătoare = 25 lei - în zilele nelucrătoare = 60 lei4. Taxă eliberare certificat de stare civilă = 10 lei5. Taxă eliberare adeverinţe de orice fel = 3,5 lei6. Taxă înstrăinare teren curţi construcţii = 25 lei 7. Taxă înstrăinare alte categorii de terenuri = 15 lei8. Taxă de deplasare în teren pentru diferite constatări = 25 lei9. Taxă înregistrare succesiune = 15 lei pentru fiecare succesor10. Taxă pentru consultarea arhivei proprii la cerere = 20 lei11. Taxă pentru transcriere documente = 30 lei12. Taxă pentru autorizarea de liberă trecere a autovehiculelor de tonaj greu: - greutatea totală între 3,5t – 10t = 450 lei/lună ; - greutatea totală peste 10t =650 lei/lună.

Impozite şi taxe de la persoane juridice

A. În cazul contribuabililor persoane juridice impozitul pe clădiri se calculează în cadrul localităţii astfel: - prin aplicarea cotei de 1% asupra valorii de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea acestora, conform prevederilor legale în vigoare; - dacă persoanele juridice nu au afectat nicio evaluare a clădirii începând cu anul 1998, cota impozitului pe clădiri este de 4% aplicat la valoarea de inventar a clădirii înregistrată în contabilitatea acestora.

B. Pentru terenurile proprietate privată sau publică a comunei aflate în administrarea sau folosinţa persoanelor juridice (terenurile ocupate de stâlpii de susţinere a reţelelor electrice, telefonie), utilizate în alte scopuri decât pentru agricultură sau sivicultură, se percepe o taxă identică cu impozitul pe teren.

C. Pentru terenurile amplasate în extravilan, după rangul localităţii, categoria de folosinţă şi zona unde este situat se percepe o taxă, după cum urmează:

Categoria de folosinţă Zona A Zona B Zona CTeren cu construcţii 22 20 18Arabil 36 34 32Păşune 20 18 16Fâneţe 20 18 16Vie pe rod 40 38 36Vie până la intrarea pe rod X X XLivadă până la intrarea pe rod 40 38 36Livadă până la intrarea pe rod X X XPădure sau alt teren cu cu vegetaţie forestieră 12 10 8Pădure în vârstă de până la 20 ani X X X

17

Teren cu apă, altul decât cel cu piscicole 4 3 2Teren cu amenajări piscicole 24 22 20Drumuri şi căi ferate X X XTeren neproductiv X X X

Impozitul pe mijloace de transport cu tracţiune mecanică ce aparţin persoanelor fizice şi juridice se stabileşte în funcţie de capacitatea cilindrică a motorului pentru fiecare 200 cmc sau fracţiune:

Tipul mijlocului de transportNivel impozit – lei/cmc sau

fracţiuneMotorete, scutere, motociclete şi autoturisme cu capacitate cilindrică de până la 1600 cmc inclusiv

7

Autoturisme cu capacitate cilindrică între 1601-2000cmc

15

Autoturisme cu capacitate cilindrică între 2000-2600cmc

30

Autoturisme cu capacitate cilindrică între 2601-3000cmc

60

Autoturisme cu capacitate cilindrică peste 3001cmc

120

Taxă pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi a autorizaţiilor

Taxă pentru eliberarea autorizaţiei de construire se calculează prin aplicarea cotei de 1% asupra valorii autorizate a lucrării, inclusiv instalaţiile aferente acesteia.

Taxă pentru eliberarea autorizaţiei de foraje sau excavări = 9 lei pentru fiecare mp. Afectat.Taxă pentru avizarea certificatului de urbanism de către comisia de urbanism şi amenajarea

teritoriului, de către primari = 11 leiTaxă pentru eliberarea certificatului de nomenclatură stradală şi adresă = 7 leiTaxă pentru eliberarea autorizaţiei de desfiinţare parţială sau totală a construcţiilor şi amenajăriilor =

0,1% din valoarea impozabilă a acestora.Pentru prelungirea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiei de construire se percepe o taxă de 30%

din valoarea iniţială.

Taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate

a. pentru folosire mijloacelor de publicitate prin afişaj, panouri sau alte asemenea mijloace publicitare=17 lei b. pentru firmele instalate la locul desfăşurării activităţii, taxa anuală este de 23 lei/mp.

Taxa astfel stabilită se va plăti integral până la data de 31 martie a anului sa în termen de 30 zile de la data instalării( în cazul instalării în cursul anului).

Impozitul pe spectacoleManifestarea artistică sau activitatea

distractivăNivelul impozitului

Videoteci 1 leu/mp./ziDiscoteci 2 lei/mp./zi

Alte taxe localeTaxa înmatriculare mijloace de transport:Pentru autovehicule cu greutatea până 750kg = 26 leiPentru autovehicule cu greutatea între 750-3500kg = 52 leiPentru autovehicule cu greutatea peste 3500kg = 104 lei

18

Taxă înstrăinare teren curţi construcţii = 25 leiTaxă pentru consultarea arhivei proprii la cerere =2 0 lei

Taxă pentru autorizarea de liberă trecere a autovehiculelor de tonaj greu:greutatea totală între 3,5t – 10t = 450 lei/lună ;greutatea totală peste 10t = 650 lei/lună.Taxă pentru activităţi de comerţ stradal = 10 lei.

3.2. ANALIZA VENITURILOR BUGETARE

Pentru anul 2009 s-a prevăzut prin bugetul de venituri şi cheltuieli, venituri totale în sumă de 31.770,64 mii lei (RON), mai mult cu 12% faţă de anul 2008.

Evoluţia veniturilor pe principalele categorii de venituri este prezentată în tabelul următor:

Evoluţia veniturilor Consiliului Judeţean: Tabelul nr.1

Indicatori

2007 2008 2009

mii

lei (RON)%

mii

lei (RON)%

mii

lei (RON)%

Venituri proprii 5998,79 25 6623,77 24 1461,26 5

Prelevări din buget 13675,83 56 20947,16 74 26270,09 82

Subvenţii 4672,34 19 570,00 2 4039,28 13

Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate

0 0 0 0 0 0

Împrumuturi 0 0 0 0 0 0

Venituri totale 24346,97 100 28140,93 100 31770,64 100

Sursa: Date preluate pe baza Bugetelor de venituri şi cheltuieli.

19

Graficul nr.1

Sursa: Grafic realizat de autori pe baza datelor din tabelul nr. 1

Analiza veniturilor totale

Din tabelul de mai sus se observă că veniturile totale au crescut de la o perioadă la alta în medie cu 15% pe an.Prezintă importanţă analiză în structură a veniturilor totale şi analiză în dinamică a veniturilor exprimate în preţuri

nominale şi preţuri reale.În termeni nominali în anul 2007 aveau valoarea de 24.346,97 mii lei(RON), în anul 2008 au crescut cu 15%

ajungând la 28.140,93 mii lei (RON), valori exprimate în preţuri curente .Interesant este de analizat evoluţia veniturilor prin prisma factorului preţ. Astfel pe baza indicilor de preţ comunicaţi de

Comisia Naţională de Statistică: * Indice de preţ 2008/2007– 1,303;* Indice de preţ prognozat 2008/2007 – 1,18;

Consider an de referinţă, anul 2007, cifrele nominale exprimate în preţuri curente le voi actualiza la nivelul anului 2008 pe baza relaţiei mărimilor relative cu bază fixă.

Evoluţia veniturilor bugetare în preţuri curente şi în preţuri comparabile

-lei (RON) – Tabelul nr.2

Indicator2007 2008 2009

Nominal(real)

Nominal Real Nominal Real

Venituri proprii 5998,79 6623,77 5083,47 1461,26 950,41Prelevări din bugetul statului

13675,83 20947,16 16076,10 26270,09 170863

Subvenţii 4672,34 570,00 437,45 4039,28 2627,17Total venituri 24346,94 28140,93 21597,03 31770,64 20663,83

Sursa: Date prelucrate de autori pe baza Bugetelor de venituri şi cheltuieli.

În termeni reali veniturile bugetare din anul 2008 au scăzut faţă de cele din anul 2007, ajungând la 21.597,03 mii lei (RON), ceea ce reprezintă o scădere de 12%. În anul 2008 veniturile bugetare au crescut faţă de cele din anul 2007 cu 35% adică cu 8323,67 mii iei (RON).

0,00

5.000,00

10.000,00

15.000,00

20.000,00

25.000,00

30.000,00

2007 2008 2009

Mii

lei (

RO

N) Evoluţia veniturilor totale

Venituri propriiPrelevări din bugetSubvenţii

20

În termeni reali veniturile bugetare din anul 2008 au o valoarea 26.663,29 mii iei (RON) , ceea ce reprezintă o scădere faţă de anul de referinţa, cu 16%.

Se poate constata că dacă la nivelul preţurilor curente s-a înregistrat o creştere a veniturilor, analizate la nivelul preţurilor comparabile (la nivelul anului 2007) acestea au înregistrat o scădere. Acest lucru se observă foarte bine în graficul de mai jos.

Graficul nr.2

Sursa: Grafic realizat de autori pe baza datelor din tabelului nr. 2

Evoluţia veniturilor propriiTabelul nr. 3

Indicatori2007 2008 2009

mii%

mii%

mii%

Lei (RON) Lei (RON) Lei (RON)

Venituri proprii totale 5998,79 100 6623,77 100 1461,26 100

1. Venituri curente 1014,56 16,91 649,65 9,81 838,96 57,41- Venituri fiscale 371,88 6,20 340,72 5,14 116,90 8,00- Venituri nefiscale 642,68 10,71 308,92 4,66 722,06 49,41

2. Venituri din capital 84,43 1,41 104,61 1,58 1,00 0,07

3. Venituri cu destinaţie specială

4899,79 81,18 5869,51 88,61 621,30 42,52

Sursa: Date prelucrate pe baza Bugetelor de Venituri şi Cheltuieli.Graficul nr. 3

Evoluția comparată a veniturilornominale și reale

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

2007 2008 2009

mii lei (RON)

Venit nominal

Venit real

Evoluția veniturilor proprii

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

2007 2008 2009

mii lei (RON)

Venituri proprii totale

21

Sursa: Grafic realizat de autori pe baza datelor din tabelul nr.3În anul 2008 veniturile proprii au crescut cu 105 faţă de cele din 2007, în timp ce în anul 2009 acestea

au scăzut faţă de cele înregistrate în 2008 cu 78%. La prima vedere pare o situaţia confuză şi greşită, ştiind că o dată cu descentralizarea ponderea veniturilor proprii ar trebui să crească, de aceea voi face o analiză mai amănunţită a acestui aspect.

În termeni nominali veniturile proprii au scăzut de la 25% în anul 2007, la 24% în anul 2008, şi au înregistrat o scădere bruscă la 5%.

În termeni reali veniturile proprii au scăzut de la 5.998,79 mii lei(RON), în anul 2007, la 5083,47 mii lei(RON) în anul 2008, ajungând la 950,41 mii lei(RON) în anul 2009, aceasta însemnând o scădere de 6 ori.

Evoluţia veniturilor din capital

Tabelul nr. 4

Indicatori2007 2008 2009

miilei (RON)

%mii

lei (RON)%

miilei (RON)

%

Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice

0,25 0,30 0,97 0,93 1,00 100

Venituri din valorificarea unor bunuri ale instituţiilor publice

0 0 0 0 0 0

Venituri din privatizare 84,18 99,70 103,64 99,07 0 0Venituri din capital 84,43 100 104,11 100 1,00 100

Sursa: Date preluate de autor pe baza Bugetelor de venituri şi cheltuieli.

Evoluţia veniturilor cu destinaţie specială

Tabelul nr.5

Indicatori2007 2008 2009

mii lei (RON)

%mii lei (RON)

%mii lei (RON)

%

Fondul pentru intervenţie 0 0 602,80 10,27 310,00 49,90Amortizarea mijloacelor fixe

0 0 240,50 4,10 285,00 45,87

Donaţii şi spnsorizari 15,99 0,33 25,46 0,43 20,00 3,22Sume acordate de pers fizice şi juridice

74,40 1,51 77,00 0,01 6,30 1,01

Fondul pentru drumurile publice

4809,40 98,16 5000,00 85,19 0 0

Venituri cu destinşie specială

4899,79 100 5869,51 100 621,30 100

Sursa: Date prelucrate pe baza Bugetelor de venituri şi cheltuieli

22

Analiza veniturilor cu destinaţie specială

Veniturile cu destinaţie specială uu avut o evoluţie descrescătoare plecând de la valori aproximativ egale în anii 2007, 2008 (4899,79 mii lei (RON) respectiv 5869,51 mii lei (RON)) la o valoare de 621,30 mii lei (RON).

Ponderea veniturilor cu destinaţie specială în totalul veniturilor proprii scăzut de la 88,61% în anul 2008, la 42,52% în anul 2009.

În anul 2007 şi 2008 o mare parte a fondurilor cu destinaţie specială (98,16% respectiv 85,19%) au constituit-o veniturile din fondurile fondul pentru drumurile publice, acest lucru se poate uşor constata prin lucrările de modernizare care s-au făcut pe drumurile publice: Piteşti- Rm. Vâlcea şi Rm. Vâlcea-Sibiu.

Analiza veniturilor curente

În cadrul veniturilor proprii, veniturile curente au avut o evoluţie oscilanta astfel în anul 2007au înregistrat o valoare de 1012,52 mii lei(RON), o pondere de 16,91% în totalul veniturilor proprii, scăzând în anul 2007 la 649,65 mii lei(RON) cu o pondere de 9,81% pentru ca să crească la 838,96 mii lei(RON), o pondere de 57,31%, pondere foarte mare datorită reducerii veniturilor proprii în anul 2008.

a) Veniturile fiscale au avut o evoluţie descendentă, ele au scăzut de la 371,88 mii lei (RON), o pondere de 6,20% în anult 2003, la 340,72 mii lei (RON), o pondere de 5,14% în anul 2008 ajungând la 116,90 mii lei (RON), pondere de 8% în anul 2009.

Evoluţia veniturilor fiscale

Tabelul nr.6

Indicatori

2007 2008 2009

mii lei (RON) %

mii lei (RON)

%mii lei (RON)

%

Impozit pe profit de la RA şi SC de sub autoritatea CJ

169,29 45,52 182,90 53,68 111,90 95,72

Taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de persoanele juridice

0 0 0 0 5,00 4,28

Alte încasări din impozite directe 202,59 54,48 157,82 46,32 0 0

Total venituri fiscale 371,88 100 340,72 100 116,90 100

Sursa: Date prelucrate pe baza Bugetelor de venituri şi cheltuieli

Impozitul pe profit de la regulile autonome şi de la societăţile comerciale de sub autoritatea Consiliului Judeţean au scăzut datorită privatizărilor şi a ieşirii de sub autoritatea Consiliului Judeţean a o serie de întreprinderi.

Taxa asupra mijloacelor de transport se determină de către compartimentul Serviciul Buget, Impozite şi taxe din cadrul Consiliului Judeţean se va urmări încasarea cotei de 45%, 55% la bugetul local. Ea se utilizează pentru lucrări de întreţinere, modernizare, reabilitare şi construcţie a drumurilor de interes local şi judeţean.

Evoluţia veniturilor nefiscale Tabelul nr.7

Indicatori2007 2008 2009

Mii lei(RON)

%Mii lei(RON)

%Mii lei(RON)

%

Vărsăminte nete din profitul net al RA 83,15 12,95 53,36 17,27 156,60 21,69

23

Vărsăminte de SĂ instituţiile publice 2,15 0,33 80,00 0,26 1,00 0,14Venituri din recuperarea cheltuielilor de judecată, irnputari, despăgubiri

30,00 0,05 5,15 1,67 5,00 0,69

Venituri din amenzi şi sancţiuni 10,50 1,63 1,80 0,58 2,00 0,28Restituiri din finanţarea bugetară locală a anilor precedenţi 168,50 26,22 215,54 69,77 292,46 40,50Venituri din concesiuni 13,72 2,13 13,30 4,31 15,00 2,08Venituri din ALTE surse 364,36 56,69 18,97 6,14 250,00 34,62

Total venituri nefiscale 642,68 100308,9

2100 722,06 100

Sursa: Date prelucrate pe baza Bugetelor de venituri şi cheltuielib) Veniturile nefiscale au o evoluţie oscilantă cu o tendinţă de creştere astfel în anul 2007 aveau

valoare de 642,68 mii lei (RON), o pondere de 10,71%, în 2008 s-au redus la 308,92 mii lei (ROM) atingând o pondere de 4,66%, pentru că apoi să se majoreze la 722,06 mii lei (RON), înregistrând o pondere de 49,41% în totalul veniturilor proprii pentru anul 2006, în termeni reali vemturile nefiscale au scăzut de la 642,68 mii lei (RON) în anul 2007,1a 469,62 mii lei (RON) în anul 2008, înregistrând o scădere de aproximativ 27%.

Analiza cotelor defalcate din impozitul pe venit

Cotele defalcate din impozitul pe venitul global au crescut de la o perioadă la alta având cea mai mare pondere în totalul prelevărilor de la bugetul de stat.

O pondere importantă a acestor sume a fost repartizată pentru echilibrarea bugetelor locale.În termeni nominali în anul 2007 au înregistrat o valoare de 12.421,14 mii lei(RON), reprezentând o

pondere de 92,82% din totalul prelevărilor din bugetul statului, în anul 2008au crescut cu 9,23% ajungând la 13.568,73 mii lei(RON), în anul 2008 au înregistrat o creştere faţă de anul 2007, cu 62% , având o valoare de 22.080,17 mii lei(RON), adică 84,05% din totalul prelevărilor din bugetul de stat.

În termeni reali, în anul 2008 cotele defalcate din impozitul pe venitul global au crescut faţă de anul 2007 cu 16%. În anul 2009 au crescut faţă de 2008cu 38%, comparativ cu creştere nominală fiind de 62%.

24

Analiza cotelor defalcate din impozitul pe salarii

Cotele defalcate din impozitul pe salariu au scăzut de la o perioadă la alta ajungând la 10,03 mii lei (RON) în anul 2009, scădere de 25 ori faţă de anul 2007 când s-a înregistrat o valoare absolută de 247,40 mii lei (RON).

Analiza cotelor defalcate din TVA

Cote defalcate din taxa pe valoare adăugată au avut o pondere de 34,36% în total prelevări din bugetul de stat.Sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată au avut o evoluţie oscilantă, maximum valori atingându-se în anul

2009 .Astfel, dacă în anul 2007 s-a înregistrat o valoare absolută de 1007,29 mii lei (RON) reprezentând 7,37% din totalul prelevărilor din bugetul statului, în anul 2008 ele au ajuns la 7197,72 mii lei (RON) (o pondere de 34,36%), pentru că în anul 20058să scadă înregistrând o valoare de 4179,8.8 mii lei (RON).

În termeni reali cotele defalcate din TVA au avut aceiaşi evoluţie, dar comparând anul 2009 cu anul 2008, ele au scăzut cu 51%.

În termeni nominali, în anul 2007 au înregistrat o valoare de 12,421,14 mii lei (RON), reprezentând o pondere de 92,82% din totalul prelevărilor din bugetul statului, în anul 2008 au crescut cu 9,23%, ajungând la 13,568,73 mii lei (RON), în anul 2009 au înregistrat o creştere faţă de anul 2008 cu 62% , având o valoare de 22.080,17 mii lei (RON), adică 84,05% din totalul prelevărilor din bugetul de stat.

3.3. ANALIZA CHELTUIELILOR BUGETARE

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.45/2003 prevede clar că bugetele de venituri şi cheltuieli la nivel local funcţionează pe principiul echilibrului bugetar, astfel că odată cu aprobarea acestuia de către Ministerul Finanţelor se asigură finanţarea tuturor cheltuielilor înscrise în acesta.

Exista un articol distinct de venituri pe fiecare an: „Sume defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale”.

Acestea fiind zise, mărimea cheltuielilor pe fiecare an este egală cu mărimea veniturilor, în acest sens prezintă interes analiza structurii cheltuielilor, iar în cadrul fiecărei tructure a evoluţiei acestora.

Evoluţia cheltuielilor clasificate după natura lor

Tabel nr.8

Indicatori

2007 2008 2009

mii lei (RON)

%mii lei

(RON)%

mii lei

(RON)%

1. Cheltuieli curente 19685,72 80,85 23950,28 85,11 27491,82 86,53

* Cheltuiel de personal 7414,88 30,46 8073,81 28,69 9462,56 29,78

* Cheltuieli materiale şi servicii

11297,07 46,40 11405,81 40,53 11899,00 37,45

* Subvenţii 0 0 1537,78 5,46 1865,99 5,87

-Transferuri 970,00 3,98 2932,88 10,43 4264,25 13,43

-Plaţi de dobânzi 3,77 0,02 0 0 0 0

2. Cheltuieli de capital 4622,74 18,99 4159,64 14,78 4273,81 13,45

25

* Investiţii ale instituţiilor publice

1641,78 6,74 2773,62 8,33 3136,83 9,87

* Investiţii ale regiilor autonome

2980,96 12,25 1786,02 6,35 1136,98 3,58

Împrumuturi acordate 38,50 0,16 31,00 0,11 0 0

Rezerve 0 0 0 0 5,00 0,02

Total cheltuieli 24346,97 100 28140,93 100 31770,64 100

Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri şi cheltuieli

Analiza cheltuielilor totale

În termeni nominali cheltuielile totale au crescut de la o perioadă la alta cu 15% pe an. Astfel dacă în anul 2007 ele reprezentau 24,336,97 mii lei(RON), în anul 2008 au crescut cu 15% în valoare absolută cu 3793,96 mii lei(RON).

În anul 2009 aceste au crescut faţă de anul 2008 cu 12 % cu 3629,70 mii lei(RON).Graficul nr.8

Analiza cheltuielilor curente

Cheltuielile curente au fost de 19.685,72 mii lei (RON) în anul 2006, având o pondere de 80,85 % în totalul cheltuielilor. În anul 2007 au ajuns la 23,950,28 mii lei (RON) cu o pondere de 85,11%, pentru că în 2008 să ajungă la 274.91,82 mii lei (RON), reprezentând o pondere de 86,53%.

În anul 2009 faţă de 2007 cheltuielile curente au crescut în termeni nominali cu 39,65%. În termeni reali cheltuielile curente din 2007 au scăzut de la 19.685,72 mii lei (RON), la 18.380,88 mii lei (RON) în anul 2008, 7.880,85 mii lei (RON) în anul 2009, o scădere de aproximativ 10%.

Analiza cheltuielilor de capital

Cheltuielile de capital în 2007 au avut o valoare de 4622,74 mii lei (RON), reprezentând 18,19% din totalul cheltuielilor. Acestea au început să scadă, ajungând la 4159,64 mii lei (RON), reprezentând o pondere de 14,78% din totalul cheltuielilor, ceea ce înseamnă o scădere de 10%.

În anul 2009 cheltuielile de capital au avut o valoare de 4273,81 mii lei (RON) ceea ce reprezintă o pondere de 13,45% şi o scădere în termeni nominali faţă de 2007 cu 8%.

Evoluția cheltuielilor totale

0

5000

10000

15000

20000

25000

30000

2007 2008 2009

mii lei(RON)

cheltuieli curente

cheltuieli de capital

26

În termeni reali cheltuielile de capital au căzut de la 4622,74 mii lei (RON) în anul 2007, la 3192,36 mii lei (RON) în anul 2008 şi la 2779,64 mii lei (RON) în anul 2009, ceea ce înseamnă o scădere cu 40%. Cheltuielile de capital sunt alocate pentru investiţii de interes public şi investiţii ale Regiilor Autonome deveniind din ce în ce mai nesemnificative.

Analiza subvenţii şi transferuri

În cadrul cheltuielilor curente subvenţiile şi transferurile au o pondere destul de însemnată de aproximativ 16% în totalul cheltuielilor.

În anul 2007 Consiliul Judeţean nu a acordat subvenţii. Datorită împrumuturilor, a trebuit să se vireze 3,77 mii lei (RON) pentru dobânzi. În anii 2008şi 2009 nu s-au mai contractat împrumuturi.

Analiza cheltuielilor materiale şi servicii

Cheltuieli materiale şi servicii în cadrul cheltuielilor curente poderea cea mai mare o reprezintă cheltuielile materiale şi servicii, o pondere de 42% în medie pentru cei 3 ani din totalul cheltuielilor. Cheltuielile materiale şi servicii au avut pe parcursul celor 3 ani o evoluţie descrescătoare ca pondere. Dacă în anul 2009 erau în sumă de 11.297,07 mii lei (RON), reprezentând o pondere de 46,40%, în anul 2010 au ajuns la o pondere de 37,45% în totalul cheltuielilor, ceea ce reprezintă o valoare de 11.899,00 mii lei(RON).

În preţuri reale cheltuielile au scăzut cu 32% faţă de nivelul anului 209.

Analiza cheltuielilor cu personalul

Cheltuielile de personal au crescut în mărime absolută de la o perioadă la alta cu aproximativ 13,5% pe an, dar ca pondere au scăzut în anul 2007 (29,75%) faţă de anul 2009 (30,46%).

În condiţiile în care rata inflaţiei a fost destul de ridicată 30% în anul 2010/2009 şi 18% pentru 2008se poate aprecia că salariul real a scăzut în anul 2008 faţă de anul 2006 cu 17%.

Graficul nr.9

Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr.8

Evolutia cheltuielilor curente

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

2007 2008 2009

mii lei (RON)

cheltuieli de personal

cheltuieli materiale si servicii

27

Situaţia cheltuielilor bugetare după destinaţie

Tabel nr.9

Indicatori2007 2008 2009

mii lei (RON)

%mii lei (RON)

%mii lei (RON)

%

1. Servicii publice generale

2221,83 9,13 2690,64 9,56 4180,00 13,16

2. Cheltuieli social-culturale

12830,81 52,70 15433,88 54,84 18956,78 59,67

* învăţământ 1768,09 7,26 2175,36 7,72 4050,58 12,75* sănătate 0 0 0 0 0 0* cultură, religie, acţiuni privind activitatea sportivă

2729,47 11,21 4778,12 16,98 6100,65 19,20

* asistență socială, alocaţii, pensii, ajutoare şi indemnizaţii

8333,24 34,23 8480,39 30,14 8805,54 27,72

3. Servicii şi dezvoltate publică, mediu şi apă

1538,69 6,32 1057,00 3,76 664,00 2,09

4. Acţiuni economice 2550,96 10,48 2738,19 9,73 7018,58 22,09- arcuituri şi alviasfeură 0 0 122,17 0,43 129,30 0,41- transporturi şi comtmicaţii 2550,96 10,48 2616,02 9,30 6889,28 21,68

5. Alte acţiuni 262,51 3,27 320,70 1,14 324,97 1,01

6. Fond de garantare şi redistribuire

0 0 0 0 0 0

7. Transferuri din bugete locale

0 0 0 0 0 0

8. Împrumuturi acordate 0 0 31,00 0,11 0 0

9. Plăți de dobânzi şi alte cheltuieli

3,77 0,02 0 0 0 0

10. Rambursări de împrumuturi

38,50 0,16 0 0 0 0

11. Fonduri de rezervă 0 0 0 0 5,00 0,02

12. Cheltuieli cu destinaţie specială

4899,9 19,92 5869,51 20,86 621,30 1,96

Total cheltuielii 24346,97 100 28140,93 100 31770,64 100Sursa: Date prelucrate de autor pe baza Bugetelor de venituri şi cheltuieli

Graficul nr.10

28

Sursa: Grafic realizat de autor pe baza datelor din tabelul nr.9

Analiza cheltuieli social - culturale

Cheltuielile social-culturale au crescut în termeni nominali de la o perioadă la alta, atât ca valoare absolută cât şi ca pondere în totalul cheltulelilor de la 12.830,81 mii lei (RON), o pondere de 52,70% în anul 2006 la 3.8.956,71 mii lei (RON), o pondere de 59,67% în anul 2009.

În termeni reali cheltuielile social-culturale au rămas aproximativ constante pe parcursul celor 3 ani.

3.4. SISTEMUL ELECTRONIC DE COLECTARE A IMPOZITELOR ŞI TAXELOR LOCALE

Implementarea Sistemului electronic de colectare a impozitelor şi taxelor arată că sistemul bancar din România a înţeles mesajul Guvernului şi a demarat modernizare acestui proces. Accesul la serviciile bancare modeme este indispensibil pentru a permite cetăţenilor plătitori de taxe şi impozite accesul modem la serviciile guvernamentale şi pentru a-i scuti de cozi interminabile la ghişeele unde îşi plăteau până acum datoriile. Funcţionarea acestuia prim sistem electronic de plată a taxelor dovedeşte că decizia Guvernului de a extinde acest proiect pilot la nivel naţional a fost realistă şi s-a bazat pe disponibilităţi reale.

Conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 24/30 ianuarie 2002, autorităţile publice locale au obligaţia de a asigura şi implementarea de sisteme electronice pentru colectarea impozitelor şi taxelor, în fiecare oraş şi municipiu din teritoriu.

Sistemele electronice pentru colectarea taxelor şi impozitelor vizează optimizarea relaţiei administraţie publică - cetăţean prin:* reducerea birocraţiei din administraţii;* operativitatea interferenţei cetăţean - administraţie;* reducerea costurilor din administraţie;* creşterea transparenţei procesului administrativ;* reducerea timpului de rezolvare a problemelor cetăţenilor;* eficientizarea procesului de colectare a taxelor şi impozitelor de la cetăţeni;* funcţionarea non stop , oferind condiţii civilizate de relaţionare între administraţie şi contribuabili.

Pentru a înţelege modul de utilizare a implementării sistemului electronic sunt necesare cunoaşterea abrevierilor care au următoarele semnificaţii:a) ISO - Organizaţia Internaţional de Standardizare;b) SSL - Protocol de comunicare securizat prin Internet.

Termenii utilizaţi au următoarele definiţii:a) Sistem - Sistemul electronic de încasare a impozitelor şi taxelor locale;

Evolutia cheltuielilor social culturale

0

2000

4000

6000

8000

10000

2007 2008 2009

mii lei (RO

N)

Învățământ

Cultură, acțiuni privindactivitatea sportivă

Asistență socială,alocații, pensii

29

b) Entitate fiscală - Autoritate a administraţiei publice locale însărcinată cu colectarea taxelor şi impozitelor locale;c) Utilizator - Persoană fizică sau juridică, romană sau străină, care beneficiaya de serviciile Sistemului.d) Pagină web – Document electronic, accesibil prin internet;e) Navigator Internet - Program pentru calculator care permite vizualizarea paginilor web.

În vederea asigurării operării Sistemului, entitatea fiscală are următoarele responsabilităţi:a) punerea la dispoziţia utilizatorilor a unui sistem care să permită încasarea taxelor şi impozitelor locale prin mijloace electronice;b) întreţinerea şl operarea Sistemului, acest sistem va permite contribuabililor să consulte lista taxelor şi impozitelor locale datorate, precum şi lista detaliată a plăţilor efectuate după punerea în funcţiune a Sistemului;c) să furnizeze servicii de consultanţă şi suport tehnic cu privire la utilizarea Sistemului şi a tranzacţiilor ce se desfăşoară prin intermediul Sistemului;d) să supravegheze şi să controleze respectarea normelor legale în vigoare de către cei care utilizează Sistemul;

Entitatea fiscală va adopta acele proceduri de utilizare care să asigure confidenţialitatea, integritatea, accesul şi disponibilitatea permanent a datelor pe parcursul transmiterii şi stocării acestora, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Toţi utilizatorii Sistemului au obligaţia să respecte procedurile stabilite de entitatea fiscală în scopul asigurării nivelului de securitate necesar bunei desfăşurări a operaţiunilor în cadrul acestuia.

Utilizatorii Sistemului sunt obligaţi să utilizeze procedurile de autentificare stabilite de entitatea fiscal. Entitatea fiscală are obligaţia de a asigura prin intermediul procedurilor de autentificare pe care le stabileşte, identificarea emitentului unui mesaj, integritatea datelor în timpul transmiterii acestora sau în timpul stocării for precum şi confidenţialitatea informaţiilor transmise.

În scopul promovării competiţiei, entitatea fiscală are obligaţia de a adopta soluţiile care utilizează doar standarde deschise.

În scopul asigurării securităţii Sistemului, entitatea fiscală trebuie să ia toate măsurile necesare implementării mecanismelor de non-repudiere, pentru a garanta integritatea şi originea tranzacţiilor din punctul de vedere al expeditorului.

Pentru asigurarea securităţii datelor, entitatea fiscală trebuie să ia toate măsurile necesare pentru stocarea în deplină siguranţă a datelor şi documentelor utilizate de Sistem. Orice document va fi stocat astfel încât să se păstreze originea, destinaţia şi momentul transmiterii sale prin intermediul Sistemului.

Pentru asigurarea integrităţii şi securităţii datelor şi a documentelor, entitatea fiscală trebuie să ia toate măsurile necesare, care ţin de acesta, pentru asigurarea securităţii comunicaţiei dintre Sistem şi utilizatorii săi.

Entitatea fiscală are obligaţia să informeze cetăţenii, prin intermediul Sistemului electronic, cu privire la obligaţiile fiscale şi la tipul de taxe şi impozite pe care aceştia le pot achita şi prin mijloace electronice.

Entitatea fiscală pune la dispoziţia utilizatorilor facilităţile Sistemului fără a percepe taxe. Aceasta este obligată să furnizeze informaţia gestionată, la cerere, gratuit, celorlalte instituţii ale administraţiei publice, dacă acestea sunt abilitate legal de a deţine, prelucra sau folosi informaţia solicitată.

3.5. EVAZIUNEA FISCALĂ ŞI REPERCUSIUNEA IMPOZITELOR

Evaziunea fiscală este fenomenul de încălcare a reglementărilor fiscale care au consecinţa financiară a plăţii unor impozite şi taxe mai mici decât cele legal datorate, ori chiar a neplăţii unor impozite şi taxe. În legislaţia fiscală românească, evaziunea fiscală reprezintă sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor şi a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi fondurilor speciale extrabugetare de către persoanele fizice şi persoanele juridice române sau străine.

Evaziunea fiscală constituie unul din fenomenele economico-sociale complexe de maximă importanţă cu care se confruntă fiecare stat şi ale cărui consecinţe nedorite.

Limitarea evaziunii fiscale apare ca necesară datorită efectelor sale: ea se repercutează direct asupra diminuării veniturilor fiscale şi favorizează apariţia unor distorsiuni în mecanismul pieţei, consolidând nejustificat poziţia pe piaţă a celor care se sustrag de la impozitare; contribuie la accentuarea inechităţilor sociale.

30

Principalele premise ale evaziunii fiscale sunt: unele norme şi reglementări legale privind stabilirea şi plata impozitelor şi taxelor pot fi lipsite

de precizie şi pot oferii posibilitatea de a fi interpretate în moduri diferite; evaziunea fiscală poate fi şi rezultanta folosirii unor metode şi modalităţi defectuoase de

aplicare a legislaţiei fiscale ( de exemplu stabilirea obligaţiilor fiscale pentru unele categorii de contribuabili pe baza unor norme medii de venit şi nu pe baza venitului efectiv realizat);

se poate vorbi şi de o înclinaţie psihologică generală a contribuabililor – pe fondul lipsei unei educaţii fiscale din partea unor contribuabili -, de a se sustrage parţial sau total, de la plata obligaţiilor fiscale care le revin; o asemenea înclinaţie derivă din faptul că omul este preocupat să pună mai presus interesele sale individuale decât interesul general al societăţii;

încălcări ale legislaţiei fiscale săvârşite de către funcţionarii publici cu atribuţii fiscale, vamale şi de control financiar, care au consecinţe de evaziune fiscală;

existenţa unei presiuni fiscale excesiv de ridicate, ce depăşeşte gradul de suportabilitate a contribuabililor;

neajunsuri în organizarea sistemului de control financiar; desele modificări ce se produc în sistemul fiscal în perioada de tranziţie.Formele evaziunii fiscale Evaziunea fiscală realizată la adăpostul legii constă în sustragerea de impozitare a unei părţi

din materia impozabilă realizată de către contribuabilii de drept, la adăpostul legii, fără ca fapta lor să fie considerată contravenţie sau infracţiune şi sancţionată corespunzător. Aceasta este o evaziune fiscală nefrauduloasă, putându-se înfăptui prin două moduri:

- prin includerea în legislaţia fiscală a unor prevederi care să permită unor categorii de contribuabili să sustragă în totalitate sau parţial, de la impozitare, o parte din materia impozabilă. Este vorba de a include în legile fiscale unele prevederi ce se referă la privilegiile fiscale pe care le acordă statul unor categorii sociale sau unor persoane juridice;

- alt mod de a determina evaziunea poate să apară datorită unor lacune ale legilor fiscale care permit unor persoane fizice sau juridice să plătească un impozit mai mic. Un asemenea fenomen devine posibil deoarece legislaţia fiscală din unele state permite, prin lacunele sale, scoaterea de la impozitare, a unor venituri, părţi de venituri sau averea care, dacă prevederile legale ar fi clare, explicite, necontradictorii, complete, nu ar putea duce la asemenea situaţii de scoatere de sub incidenţa fiscală a lor.

Evaziunea fiscală la adăpostul legii presupune a uza de prevederile legislaţiei fiscale spre a apăra cât mai mult interesele contribuabililor, diminuând sarcinile fiscale, pornind de la impreciziile unor legi fiscale sau beneficiind de facilităţile fiscale prevăzute în legislaţie.

În orice ţară există legi fiscale imperfecte, pe care actorii economici le speculează pentru a-şi uşura sarcina fiscală.

Se pot prezenta multiple posibilităţi de apariţie a evaziunii fiscale la adăpostul legii. În situaţia determinării veniturilor impozabile pe baza unor norme medii de venit se creează posibilitatea că acei contribuabili care obţin venituri superioare normei medii stabilite, să nu plătească impozit pentru venitul suplimentar înregistrat. Aceste situaţii se pot ivi în cazul impozitării veniturilor din profesii libere dacă sunt evaluate pe baza normelor medii de venit.

Sarcina fiscală se poate determina şi prin practicarea unor cote forfetare de cheltuieli pentru calculul veniturilor impozabile ( artiştii plastici, scriitorii ), prin scăderea din profiturile reale ale contribuabililor a unor cheltuieli investiţionale, de sponsorizare etc.

În aceste cazuri contribuabilii care efectuează cheltuieli reale mai mari sau mai mici decât cotele forfetare de cheltuieli prestabilite, ca şi contribuabilii cărora li se admit la scăderea din profiturile reale cheltuieli investiţionale şi de sponsorizare ajung să plătească impozite necorelate cu bază reală de impozitare.

Acordarea unor facilităţi fiscale ( exonerări, scutiri parţiale, reduceri de impozite ), actorilor economici în anumite domenii ale economiei, asigură un cadru favorabil pentru a recurge la diverse procedee spre a sustrage de la impozitare o parte a veniturilor. Pentru a se sustrage temporar de la plata impozitelor, solicită şi obţin aprobări de a constitui noi societăţi comerciale cu acelaşi obiect de activitate ca al celor vechi

31

cu toate că în realitate, acestea sunt noi forme de organizare şi exploatare în care se obţin profituri mai mari decât în vechile societăţi care sunt menţinute într-o stare de aparentă funcţionare.

Facilităţile fiscale acordate actorilor economici din anumite ramuri, la înfiinţarea firmelor, sau pe parcursul desfăşurării activităţii, permit ca o parte din venit să nu fie supus impunerii. Astfel, se pot acorda scutiri temporare de la plata impozitului pe profit pentru societăţile nou înfiinţate, scutiri sau reduceri de impozite pentru societăţile care creează noi locuri de muncă sau angajează personal din rândul şomerilor, scutiri de taxe vamale pentru maşinile şi utilajele sau materiile prime aduse din import.

Se pot acorda reduceri de impozit pe profit pentru actorii economici care reinvestesc o parte din profitul obţinut în echipamente tehnice.

Reglementările fiscale din alt state oferă şi alte posibilităţi de evaziune fiscală la adăpostul legii. În S.U.A. legea conferă dreptul unui întreprinzător persoană fizică să-şi declare că asociaţi pe soţie şi copii, chiar dacă ei nu au nici o contribuţie la capitalul social sau la activitatea firmei. Avantajul pentru ei este că prin impunerea separată pe fiecare membru de familie, impozitul de plătit va fi mai mic.

32

BIBLIOGRAFIE

1. EMIL BĂLAN, Administrarea finanţelor publice locale, Ed. Lumina Lex, 1999;2. MARIANA - CRISTINA CIOPONEA, Descentralizarea bugetară în România, în

”Buletinul financiar”, nr.9/1997, Bucureşti;3. MARIANA - CRISTINA CIOPONEA, Fiscalitate 2007;4. MARIANA - CRISTINA CIOPONEA, Realizări şi perspective ale reformei

sistemului fiscal din România în vederea integrării în Uniune Europeană. Descentralizarea bugetară, Academia Română, Institutul de Finanţe, Preţuri şi probleme valutare ,,Victor Slăvescu”, Bucureşti, 1997;

5. MARIANA - CRISTINA CIOPONEA, Autonomia financiară a administraţiilor locale - cadrul de realizare a relansării ecnomice, Academia Română, Institutul de Finanţe, Preţuri şi probleme valutare ,,Victor Slăvescu”, Bucureşti, 1998;

6. RADU DOBRESCU, Surse de venituri ale bugetelor locale, Revista Economie şi Administrare Locală;

7. MARIUS PROFIROIU, ANTON PARGALI, EUGEN CRAI, Etică şi corupţie în administraţia publică, Editura Economică, Colecţia de administraţie publică, Bucureşti, 1999;

8. IULIAN VĂCĂREL, Finanţe publice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999;

Legea nr.189/1998, Privind finanţele publice locale, în ”Monitorul Oficial”, Partea I, nr.4040/22 octombrie 1998.

Ordonanţa de Urgenţă nr.61/1998, pentru modificarea Legii nr.189/1998 privind finanţele publice locale, în ,,Monitorul Oficial“ ,Partea I, nr.517/30 decembrie 1998.

Legea bugetului pe anii 2007/2008. Legea nr. 571/2003 - Codul fiscal cu modificăriile şi completăriile ulterioare. Ordonanţa nr.36 privind impozitele şi taxele locale publicată în ”Monitorul Oficial”,

nr.92/2 februarie 2002. Hotărârea nr.1278 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea O.G.

nr.36/2002 privind impozitele şi taxele locale. Hotărârea nr. 561 privind modificarea şi completarea Normelor metodologice

pentru aplicarea O.G. nr.36/2002, privind impozitele şi taxele locale aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1278/2002.

Ordonanţa de urgenţă nr.45 privind finanţele publice locale.

33

ANEXE:

ROMANIA JUDETUL VALCEAMUNICIPIUL RM. VALCEA CONSILIUL LOCAL

IMPOZIT/TAXA PE CLADIRIEXEMPLU DE CALCUL

Extras din HOTARAREA NR. 575 din data: 19.12.2009 privind stabilirea impozitelor si taxelor locale in municipiul Ramnicu Valcea pentru anul 2010Art.1: Se stabilesc impozitele si taxele locale pentru anul 2010, dupa cum urmeaza:b) cota unica de impozitare care se aplica valorii de inventar a cladirii la calcularea impozitului pe cladiri in cazul persoanelor juridice se stabileste la 1,5%;c) cota impozitului pe cladiri in cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata in ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta se stabilesc la 10%- pentru anul fiscal 2010, in cazul impozitului pe cladire stabilit in conditiile art.1 literele „b” si „c”, datorat de catre contribuabilii persoane juridice, se mentine cresterea de 20% prevazuta pentru anul fiscal 2009.

Cf. Legii nr.571/2003 modificata si H.G.44/2004 modificataIn cazul cladirilor propietate a persoanelor juridice si a caror valoare de inventar a fos recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila a cladi rilor respective se reduce cu 15%. In determinarea impozitului pe cladirile integral amortizate la impozitul rezultat din aplicarea cotei de 1,5% se adauga majorarea de 20%.Ex. de calcul:Valoarea de inventar a cladirii integral amortizata = 100 leiValoarea impozabila = 100 – 15% x 100 = 85 leiImpozitul datorat = 85 x 1,5% + 20% x (85 x 1,5%) = 1,275 + 20% x 1,275 = 1,275 + 0,255 = = 1,53 leiNota: DECLARATIILE DE IMPUNERE SE COMPLETEAZA IN DOUA EXEMPLARE SI LA DEPUNERE SE VA ANEXA CERTIFICATUL DE INREGISTRARE AL SOCIETATII (CUI)

34

EXEMPLU DE CALCULIMPOZIT ASUPRA MIJLOACELOR DE TRANSPORT PE ANUL 2009

►. Un mijloc de transport de tipul cu tracţiune mecanică din categoria „automobil mixt” cu capacitatea cilindrică a motorului de 1557 cmc: 1) Identificarea taxei pe fracţiunea de 200 cmc aferentă categoriei de „Alte vehicule cu tracţiune mecanică cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone inclusiv ” din H.G. nr.1514/2006 din M.O.935/2006 unde din pag.7 rezultă = 25 lei/200 cmc . Categoria mijlocului de transport se regăseşte în „Cartea de identitate” la nr. crt. 1. 2) Stabilirea numărului de fracţiuni de 200 cmc. se face împărţind capacitatea cilindrică a motorului la 200 = 1557:200 = 7,8 ; rezultă 8 fracţiuni impozabile. Capacitatea cilindrică – cilindreea (cm3) se regăseşte în „Cartea de identitate” a mijlocului de transport la nr.crt.10 3) Se determină taxa anuală datorată pe 2007 prin înmulţirea taxei/200 cmc cu numărul fracţiunilor de 200 cmc impozabile Pentru acest caz rezultă : 25x8= 200 lei NOTĂ: în mod similar se face calculul pentru celelalte categorii de mijloace de transport de acest tip, diferenţa fiind dată de capacitatea cilindrică a motoarelor si de taxa pe fracţiunea 200 cmc(din H.G.1514/2006) aferentă categoriei din care face parte mijlocul de transport.DECLARATIA SE COMPLETEAZA IN 2 EXEMPLARE INSOTITA de Copie CUI si Copie CARTI DE IDENTITATE la MIJLOACELE DE TRANSPORT DECLARATE

35

ROMÂNIAJUDEŢUL VÂLCEACONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI RÂMNICU VÂLCEA

HOTĂRÂREA NR.326privind stabilirea şi aprobarea impozitelor şi taxelor locale pentru anul 2010

Consiliul Local al municipiului Râmnicu Vâlcea, întrunit în şedinţă extraordinară la data de 8 decembrie 2009, la care participă 20 de consilieri din cei 23 în funcţie;Luând în discuţie Raportul nr.35527 din data de 05.11.2009 întocmit de Direcţia Economico - Financiară, prin care se supun spre aprobare impozitele şi taxele locale pentru anul fiscal 2010, termenele de plată ale acestora şi bonificaţia ce se acordă pentru plata cu anticipaţie de către persoanele fizice şi juridice până la 31 martie 2010 a obligaţiilor pe întregul an la impozitele pe clădiri, terenuri şi mijloacele de transport;Ţinând seama de rapoartele cuprinzând avizele favorabile ale comisiilor de specialitate nr.1, pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii şi liniştii publice, a drepturilor cetăţenilor; nr.2, de buget-finanţe, prognoze economico-sociale; nr.3, pentru servicii publice şi comerţ, întreprinderi mici şi mijlocii, administrarea domeniului public şi privat, agricultură; nr.4, de organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului înconjurător, gospodărie comunală, conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură şi nr.5, pentru învăţământ, culte, sănătate, cultură, protecţie socială, activităţi sportive şi de agrement şi ca urmare a propunerii prezentată în plenul şedinţei pentru modificarea anexei nr.5, punctul 3;În conformitate cu prevederile art.288, alin.(1), ale art.292, alin.(1) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, ale pct.290^1 din Hotărârea Guvernului nr.44/2004 privind Normele Metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr.956/2009 privind nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele si taxele locale si alte taxe asimilate acestora, precum si amenzile aplicabile incepand cu anul fiscal 2010;Respectând procedura stabilită prin Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională in administraţia publică şi prevederile Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public; În baza art.36, alin.(4), lit."c", art.45 alin.(2) şi art.115 din Legea nr.215/2001 privind Administraţia Publică Locală, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;Întrunind votul unanim al membrilor Consiliului Local prezenţi,

H O T Ă R Ă Ş T E :

Art.1. Se aprobă cotele procentuale pentru calculul impozitelor şi taxelor locale pentru anul fiscal 2010, conform anexei nr.1, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.2. Se aprobă impozitele şi taxele locale, precum şi alte taxe asimilate acestora, în sume fixe pentru anul fiscal 2010, conform anexelor nr.2 şi nr.3, care fac parte integrantă din prezenta hotărâre.Art.3. Se aprobă taxele instituite prin hotărâri ale Consiliului Local în baza prevederilor art.282 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, pentru anul fiscal 2010, conform anexei nr.4, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.4. Se aprobă taxele şi tarifele pentru serviciile specifice prestate de Direcţia Administrării Domeniului Public şi Poliţia Comunitară, valoarea despăgubirilor pentru distrugeri şi sancţiuni cotravenţionale instituite de Consiliul Local al municipiului Râmnicu Vâlcea, pentru anul fiscal 2010, conform anexei nr.5, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.

Art.5. Taxele şi nivelurile minime şi maxime pentru sancţiunile contravenţionale, stabilite şi aprobate în baza unor legi speciale, pentru anul fiscal 2010, sunt prezentate în anexa nr.6, care face parte integrantă din

36

prezenta hotărâre.

Art.6. La calcularea impozitului pe clădiri, în cazul contribuabililor persoane fizice şi a impozitului pe terenuri, în cazul contribuabililor persoane fizice şi persoane juridice, care se stabilesc în funcţie de zonele din intravilanul şi extravilanul municipiului Rm. Vâlcea vor fi avute în vedere delimitările pe zone, aşa cum au fost aprobate prin Hotărârile Consiliului Local nr.252/2006 privind stabilirea zonelor în intravilanul municipiului Râmnicu Vâlcea, în funcţie de care se calculează impozitele şi taxele locale, şi nr.79/2006 privind stabilirea zonelor de impozitare în extravilanul municipiului Râmnicu Vâlcea în funcţie de care se calculează impozitul pe teren.

Art.7. Pentru plata cu anticipaţie, până la data de 31 martie 2010, de către contribuabilii – persoane fizice, a impozitelor pe clădiri, terenuri şi mijloace de transport, calculate pentru întregul an fiscal 2010, se acordă bonificaţie de 10%.

Art.8. (1) Impozitul pe clădiri, terenuri şi mijloace de transport se plăteşte anual în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv, atât de persoanele fizice, cât şi de persoanele juridice. În condiţiile în care impozitul anual cumulat, datorat de persoane fizice şi persoane juridice, este de până la 50 lei inclusiv, acesta se plăteşte integral până la primul termen de plată.(2) Taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor şi autorizaţiilor se achită anticipat eliberării acestora. (3) Taxele pentru afişaj în scop de reclamă şi publicitate pentru deţinere şi utilizare de vehicule lente se achită până la data de 31 martie a anului fiscal 2010.(4) Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate pe bază de contract se achită până la data de 10 a lunii următoare celei în care a intrat în vigoare contractul de prestări servicii.(5) Impozitul pe spectacole se achită până la data de 15 inclusiv a lunii următoare celei în care a avut loc spectacolul. (6) Taxa hotelieră se achită lunar până la data de 10 inclusiv a lunii următoare celei în care s-a colectat taxa.(7) Taxele instituite de Consiliul Local în baza prevederilor art.283 din Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal se achită anticipat efectuării serviciilor sau eliberării documentelor.(8) Taxa specială pentru susţinerea financiară a culturii şi sportului vâlcean se plăteşte lunar până în ultima zi lucrătoare.(9) Taxele de urgenţă se achită anticipat eliberării actelor administrative.(10) Taxele stabilite în baza unor legi speciale se achită anticipat efectuării serviciilor.(11) Tarifele pentru servicii, despăgubirile şi amenzile stabilite prin hotărâri ale Consiliului Local se achită conform reglementărilor instituite prin acestea.

Art.9. Prezenta hotărâre va fi dată publicităţii şi se comunică pentru a fi dusă la îndeplinire Direcţiei Economico-Financiare, celorlalte structuri din cadrul aparatului de specialitate al primarului, precum şi serviciilor publice şi instituţiilor înfiinţate de Consiliul Local.

PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ,                              SECRETAR MUNICIPIU,Grigore Crăciunescu                                                jurist Toma Mihăescu

Râmnicu Vâlcea, 8 decembrie 2009

37