IMPLANTURI INTRAOCULARE

8/13/2019 IMPLANTURI INTRAOCULARE

http://slidepdf.com/reader/full/implanturi-intraoculare 1/18

IMPLANTURI INTRAOCULARE

IMPLANT DE CRISTALIN ARTIFICIAL-CATARACTA

Cataracta este o afecţiune caracterizată prin opacifierea unei părţi a ochiuluinumita cristalin.

.

Cristalinul este o lentilă naturală biconvexă cu rol în focalizarea şi proiectareaimaginilor pe retină.

FACTORI ce duc la aparitita cataractei:

-varsta inaintata, imbatranireacataracta senila!

-expunerea excesiva la raze "#

-boli oftalmologice: glaucomulcresterea presiunii intraoculare!, retinita pigmentaraboala degenerativa a celulelor cu bastonase si conuri de la nivelul retinei!sau dezlipirea de retina

-tratamentul cronic cu corticosteroizi medicamente antiinflamatorii puternice!

-tratamente cu raze $

-factori genetici unele personae mostenesc o anumita predispozitie pentruaparitia cataractei!

-vitrectomia indepartarea lichidului din interiorul globului ocular!. %tudiile arataca peste &'( dintre persoanele care sufera o vitrectomie, dezvolta si cataracta inintervalul de ) luni si * ani de la interventia initiala



-leziuni oculare, mai ales in cazul copiilor

FACTORI DE RISC:

-sexul feminin

-culoarea irisului dintr-un motiv necunoscut, predispune la cataracta in cazul persoanelor cu ochi caprui sau negru!

-unele boli cornice diabet zaharat, hipertensiune artificiala!

-fumatul fumul afecteaza irisul!

-infectii aparute pe parcursul sarcinii pot afecta fatul, astfel incat rubeola sauvaricela pot cauza cataracta dupa nastere

SIMPTOME:

-durere oculara severa

-vedere incetosata, neclara

-fotofobie nu suporta lumina!, fie cea naturala sau artificiala

-necesitatea schimbarii relativ frecventa a lentilelor de la ochelari

-dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice, cauzate de tulburari vizuale

IMAGISTICA

+iagnosticul cataractei se bazeaza pe istoricul medical si examenul clinic. Celdin urma are scopul de a elimina alte patologii posibile, ce ar putea cauza tulburarivizuale.

Cataractele sunt detectate in mod tipic prin examinarea medicala a ochiului.entru ca maoritatea cataractelor asociate cu varsta se dezvolta incet, multi pacienti nuremarca pierderea vederii pana cand ea nu devine severa. %ingurul mod de a stii sigur



daca ai cataracta este printr-o examinare oculara de catre medicul oftalmolog ce includemai multe teste:

-test de acuitate vizuala

-examinarea cu lampa cu fanta

-examinarea retinei

TRATAMENT

nterventia chirurgicala este singura metoda folosita in mod curent pentru a tratacataracta. /ceasta consta in indepartarea cristalinului lentila naturala a globului ocular!si inlocuit cu o piesa asemanatoare, artificiala, numit implant intraocular.

OPERATIE CATARACTA-CLINICA OPTICRISTAL BRASOV

Tehnică

/ceasta echipa operează prin facoemulsificare, o tehnică de chirurgie a cataracteirecent inventată si cea mai performantă la ora actuală pe plan mondial. /ceasta estedeseori numită în limba popular 0operatie cu laser1, desi se bazează în realitate peultrasunete. Cu conditia ca tehnica facoemulsificării să fie bine stăp2nită, operatia decataractă este interventia chirurgicală cu cele mai mici riscuri si cu cel mai înalt procentde reusită. entru medicul oftalmolog, asistentele si medicul anestezist ai echipei34C5%4/6, această tehnică a devenit o rutină încă din anul 7''*, experienta lor fiindrecompensată de către cei 87'' de pacienti multumiti în fiecare an.

Desfăsurre:

9edicul anestezist efectuează o anestezie locală prin picături. leoapele pacientului sunt fixate cu un dispozitiv confortabil si umezite regulat pentru a evitaclipitul. rivind prin microscop, medicul oftalmolog realizează o incizie de numai 7mm, prin care introduce o sondă cu ultrasunete ce fragmentează si aspiră cristalinul opacifiat.

rin aceeasi incizcizie introduce un cristalin artificial foldabil, care a fostcomandat în prealabil pentru fiecare pacient în parte, în functie de afectiunile ochiului, dedioptrii, de activitătile prioritare desfasurate de acesta si de confortul dorit. ncizia sereînchide fără cusătură sutură!. 3peratia durează în ur de 8' minute, este totalnedureroasă, internarea nu este necesară, rezultatele sunt spectaculare si refacerea rapidă.

http://www.opticristal.com/operatia.html








A!r"ură si cces#rii f#$#si"e:

locul operator al clinicii 34C5%4/6 este echipat după standardele europene,cu aparate de cel mai înalt nivel tehnologic, unice în ;udetul rasov si printre singureledisponibile în regiunea transilvăneană. Cel mai important dintre acestea este aparatul de

facoemulsificare <=<4 #ision %>stem. 4oate materialele folosite în timpul operatiei,inclusiv cristalinele artificiale, sunt de unică folosintă si sunt furnizate de firma /lcon,lider mondial în produsele oftalmologice. ?xistă mai multe tipuri de cristaline artificialesi medicul vă va auta să faceti alegerea potrivită, dar indiferent de alegere, acestea suntla fel de performante, ele fiind alcătuite dintr-un material siliconic flexibil de cea mai bună calitate, antialergic si perfect asimilat de către corp.

BIOMATERIALE FOLOSITE PENTRU IMPLANTUL DE CRISTALIN

entru implantul de cristalin se folosesc biomateriale polimerice.

n oftalmologie, rolul polimerilor sintetici ca biomateriale a impus chirurgiacataractei, ca una dintre cele mai sigure si mai eficiente forme de chirurgie, din punctulde vedere al rezultatelor clinice si al recuperarii vederii.

Chirurgia cataractei consta in extragerea continutului opacifiat al capsuleicristalinului si introducerea in interiorul globului ocular a unui implant numit lenntilaintraoculara sau cristalin artificial.

6entilele intraoculare se realizeaza din polimeri sintetici polimetilmetacrilat,copolimeri acrilici, hidrogeluri acrilice, silicon!. Cele fabricate in prezent reprezintarezultatul a numeroase incercari de a le imbunatati performantele: de la lentilele

monofocale s-a trecut la cele multifocale, de la lentile 0dure1 din 99/ la cele0moi1,realizate din hidrogeluri, cu scopul unei mai bune reabilitari a functiei vizuale.

@n prezent, pe l2ngă proiecte de cercetare ce vizează îmbunătăţirea calităţiloroptice, mecanice şi de biocompatibilitate ale lentilelor intraoculare pentru a preveniapariţia cataractei secundare!, una din direcţiile de cercetare la nivel mondial esterealizarea unor implanturi care să reabiliteze funcţia acomodativă a cristalinului biologiccea care se referă la modificarea geometriei acestuia, modific2ndu-se astfel putereadioptrică a globului ocular pentru a forma în permanenţă imagini clare pe retină!. @nacest fel s-ar realiza un implant care, substituind at2t funcţia optică c2t şi pe cea biomecanică a cristalinului, ar deveni un adevărat cristalin artificial.

P#$i%erii cri$ici &n #f"$%#$#'ie

/plicaţiile biomedicale ale polimerilor acrilici în domeniul oftalmologiei se bazează în primul r2nd pe proprietăţile lor optice deosebite, respectiv transparenţa, şi prinurmare sunt folosiţi la fabricarea de lentile pentru coriarea defectelor optice ale globuluiocular. ?ste vorba de:







-lentile de contact care se plasează la nivelul suprafeţei exterioare a corneei!

-lentile intraoculare care substituie funcţia optică a cristalinului biologic sau ocorectează, fiind implantate în interiorul globului ocular, în general în interiorul capsuleicristalinului biologic!.

+at fiind rolul diferit pe care îl oacă din punct de vedere biologic cele două tipuride lentile, caracteristicile lor diferă mult ca aspecte ce ţin de bioingineria implantului. +eexemplu, lentilele de contact trebuie să aibă o permeabilitate mare pentru oxigen, în timpce lentilele intraoculare trebuie să aibă o rezistenţă chimică mare la acţiunea mediului biologic, pentru a nu fi degradate în timp.

+in punct de vedere al reprezentanţilor clasei de polimeri acrilici care seutilizează pentru aceste implanturi, 99/ are un loc privilegiat, fiind primul care a fostîntrebuinţat în acest scop. Clasificarea tipurilor de lentile în dure şi moi derivă de lautilizare acestui biomaterial, lentilele din 99/ fiind rigide A şi deci desemnate ca dure.

entru lentilele de contact, dintre polimerii acrilici au c2ştigat teren important înacest domeniu polimerii acrilici hidrofilici, sub formă de hidrogeluri, în timp ce pentrulentilele intraoculare, pe l2ngă hidrogeluri, se folosesc polimeri acrilici hidrofobi Autilizaţi în sensul fabricării de lentile intraoculare foldabile, ale căror performanţe opticeşi clinice să fie comparabile cu cele ale 99/.

PMMA c (i#%"eri$ !en"ru $en"i$e in"r#cu$re

@ntruc2t a fost primul material utilizat pentru fabricarea lentilelor intraoculare,99/ are cea mai lungă 0istorie1 în domeniu. rin urmare şi validarea proprietăţilor

sale din punct de vedere optic şi al comportării intraoculare este mult mai binedocumentată şi studiată. /cest aspect asigură în continuare încrederea în utilizarea sa îndetrimentul unor materiale mai noi, a căror utilizare nu a fost suficient investigată.Considerat din acest motiv material 0standard1, utilizarea sa nu este însă lipsită de probleme. /stfel, acestea sunt datorate în primul r2nd energiei sale de suprafaţă relativscăzute . /ceasta poate determina at2t leziuni ale endoteliului cornean la inserţie c2t şiadeziunea postoperatorie de celule inflamatorii la suprafaţa lentilei.

+eşi nu este toxic, 99/-ul poate 0deteriora1 mecanic endoteliul cornean dacăintră în contact cu acesta în timpul implantării. Celulele endoteliale aderă pe suprafaţahidrofobică a lentilei de 99/ şi pot fi efectiv 0smulse1. entru a evita acest incident se

utilizează lichide v2scoelastice în timpul gestului chirurgical şi de asemenea este necesarăo dexteritate mare a chirurgului care efectuează implantarea şi care trebuie să asigure uncontact minim între lentilă şi cornee .

99/ poate determina de asemenea iritarea mecanică a ţesutului uveal dincauza rigidităţii sale . Contactul ţesutului uveal cu lentilele intraoculare din 99/determină adesea o reacţie inflamatorie prelungită care poate conduce la aderarea irisului



la lentilă, uveite, distrugerea barierei retino-sangvine cu edem macular şi pierdereavederii .

entru a îmbunătăţi comportarea lentilelor din 99/, au fost luate înconsiderare mai multe variante :

-9odificarea procesului tehnologic de obţinere în vederea realizării unorsuprafeţe foarte netede.

-Benerarea unor suprafeţe 0moi1 de înaltă energie pe bază de <-vinil pirolidonăsau hidroxietil metacrilat.

-Benerarea unor suprafeţe 0dure1 de oasă energie folosind perfluoropropanul.

-9odificarea suprafeţei lentilei cu heparină sau acid hialuronic.

-Benerarea de suprafeţe polimerice pe bază de fosforilcolină, care reduc adsorbţia proteinelor, adeziunea celulară şi activarea neutrofilelor c2t şi depunerile celulare in vivo.

+intre toate aceste direcţii de cercetare, în practică în general s-a auns lautilizarea unor metode de prelucrare a 99/ care să ducă la obţinerea unei suprafeţe c2tmai netede, fiecare din firmele producătoare făc2nd publicitate în acest sens produselorsale. 9odificarea chimică a suprafeţelor este mai costisitoare şi în plus nu există avantaeclare din punct de vedere clinic.

99/ pune probleme şi în legătură cu sterilizarea. /stfel, acest material nu poate fi sterilizat prin autoclavare deoarece are o temperatură de tranziţie vitroasă relativ

scăzută 4g 8''-87'DC!. ?l poate fi sterilizat fie cu etilenoxid, care este toxic, fie cuhidroxid de sodiu. %pre deosebire de autoclavare, aceste două metode de sterilizare auanumite riscuri . %terilizarea cu hidroxid de sodiu poate duce la formarea de grupecarboxil la suprafaţă, cresc2nd hidrofilia acesteia, aspect pozitiv în ce priveşte biocompatibilitatea generală, chiar dacă sterilizarea respectivă nu este utilizată efectiv înacest sens modificarea suprafeţei!.

99/ utilizat pentru fabricarea lentilelor intraoculare trebuie să respecte o seriede cerinţe legate de calitatea tehnologiei de sinteză :

-un catalizator simplu, care să lase reziduuri minime şi inofensiveE

-monomerul să fie foarte pur mai puţin de 8( monomer nestabilizat!E

-să se obţină o masă moleculară foarte mareE

-să nu fie folosiţi aditivi în afara absorbantului "#.



@n prezent maoritatea producătorilor de lentile intraoculare folosesc 99/-CF"# clinical grade A calitate medicalăE "# A fotopolimerizare!, sintetizat de cătrefirma erspex "G!. +eşi pentru acest material s-au efectuat toate testele necesare pentrua-i indica utilizarea biomedicală teste de biocompatibilitate!, aceleaşi teste trebuierealizate şi pe produsul finit lentila intraoculară!, întruc2t metodele de prelucrare

utilizate aşchiere mecanică, polizare, inecţie, compresie! pot duce la depolimerizarea99/, cu formare de metil metacrilat, produs nociv pentru ţesuturile biologice .

C#!#$i%eri cri$ici hi)r#f#(i

6entilele intraoculare foldabile prezintă avantaul unei incizii mult mai mici pentru implantare, cu avantae deosebite pentru pacient. entru a fabrica astfel de lentileau fost utilizate materiale flexibile, cum sunt elastomerii siliconici sau hidrogelurileacrilice. /numite dezavantae, din punct de vedere optic şi din punct de vedere adificultăţii de manipulare, au ridicat problema utilizării unor copolimeri acrilici, care săfie flexibili, dar hidrofobi, la fel ca 99/, şi care sa păstreze proprietăţile optice ale

acestuia. /ceste aspecte reprezintă premizele succesului clinic al lentilelor intraocularefoldabile realizate din polimeri acrilici hidrofobi.

+intre firmele producătoare de astfel de lentile, firma /lcon %urgical şi-a propus

obţinerea unui biomaterial pentru lentile intraoculare foldabile care să aibă aceleaşi

calităţi optice şi clinice, sau chiar mai bune dec2t ale 99/. iomaterialul conceput în

acest sens /C5H%3=! este un copolimer acrilatImetacrilat, a cărui formulă chimică este

prezentată mai os, alături de cea a 99/.

Compoziţia chimică a copolimerului îi asigură acestuia, pe l2ngă proprietăţile

caracteristice polimerilor acrilici biocompatibilitate, stabilitate fizică şi chimică!,

proprietăţi mecanice foldabilitate şi rezistenţă! şi optice indice de refracţie mare!

adecvate pentru fabricarea lentilelor intraoculare foldabile. iomaterialul este supus unui

tratament de suprafaţă care să reducă adezivitatea caracteristică materialelor 0moi1 şi să-l

apropie de caracteristicile de suprafaţă ale 99/. /C5H%3= conţine şi un absorbant

"# legat covalent la polimerul sintetic .



*i)r#'e$uri$e &n #f"$%#$#'ie

"tilizarea hidrogelurilor din J?9/ pentru obţinerea lentilelor de contact este

dea un fapt comun. /specte cum sunt permeabilitatea la oxigen şi conţinutul de apă sunt

parametri importanţi ai conceptului de lentilă de contact şi sunt îndeplinite în mod

eficient de către hidrogeluri.

Conceptul de lentilă intraoculară foldabilă care se introduce pliată în interiorulglobului ocular, printr-o incizie de numai * mm! a fost pus în practică prin ideea deutilizare a hidrogelurilor acrilice în acest scop.

/u fost efectuate numeroase studii clinice pentru a investiga şi compara

comportarea clinică a hidrogelurilor ca biomaterial pentru lentile intraoculare. 5ezultatele

nu demonstrează vreun avanta net faţă de alte tipuri de materiale. @n plus, s-au semnalat

cazuri de opacifiere a lentilelor, post implantare, prin migrarea ionilor de calciu din

mediul ocular în interiorul reţelei tridimensionale a hidrogelului. +in punct de vedere

optic, s-au semnalat cazuri în care picături de apă au separat la nivelul suprafeţei

posterioare a lentilei, duc2nd la afectarea serioasă a calităţii imaginii.

C#nc$u+ii:

4recerea în revistă a aspectelor generale legate de clasele de materiale polimerice

utilizate în oftalmologie a dus la cristalizarea următoarelor concluzii:

4itlul de biomaterial acordat unui material sintetic ţine de acordarea proprietăţilor

de utilizare cu rolul pe care trebuie să-l îndeplinească ca implant A în acest sens, din punct de vedere al sintezei şi prelucrării propriu-zise există o serie de considerente

speciale, legate de reproductibilitatea proprietăţilor, calitatea şi controlul tehnologiei

aplicate, certificarea biocompatibilităţii prin teste specifice.

entru a utiliza un polimer sintetic în aplicaţii oftalmologice, trebuie avute în

vedere comportamentul acestuia în mediul ocular, din punct de vedere fizico-chimic şi al

biocompatibilităţii, aspecte ce diferă în funcţie de tipul aplicaţiei avute în vedere.

/spectele legate de tehnologia de sinteză şi prelucrare a biomaterialelor sintetice înansamblu trebuie privite şi din punct de vedere economic şi financiar, întruc2t nu orice

concept de îmbunătăţire a performanţelor implantului poate fi tradus în practica

tehnologică în mod eficient economic pentru producătorul de dispozitive medicale.

5elaţia dintre producătorul de biomateriale, producătorul de dispozitive medicale şi

utilizator personalul medical! este încă perfectibilă. @n competiţia ce vizează aprecierea



rezultatelor studiilor clinice, aspectele legate de cercetare şi punerea în practică a

acestora, nu toţi producătorii sunt c2ştigători şi este greu de spus dacă 0victoria1

c2ştigătorului nu se bazează adesea mai mult pe succesul campaniilor publicitare dec2t pe

performanţele superioare ale implantului propriu-zis.

@n general, se urmăreşte un feed-bacK mai productiv între aprecierea rezultatelor

clinice şi modificările aduse implantului, at2t în ce priveşte designul său producătorul de

dispozitive medicale! c2t şi proprietăţile biomaterialului utilizat producătorul de

biomateriale polimerice!.

?ste de dorit ca cercetarea în acest domeniu să pornească de la o viziune realistă

at2t asupra posibilităţilor tehnologice din industria producătoare, c2t şi asupra aspectelor

biomedicale propriu-zise.

%uccesul unui concept nou în implantologie este asigurat atunci c2nd există osincronizare coerentă între toate aspectele practice implicate sinteză, prelucrare,

utilizare!.

%tudiul realizat anterior a permis trasarea de direcţii experimentale pentru

proiectul de cercetare în sensul următor:

-încercările experimentale să se centreze pe clasa copolimerilor acrilici, av2nd în

vedere versatilitatea proprietăţilor acestora ce extinde gama oportunităţilor de utilizare

pentru sensul propus cristalin artificial!. +e asemenea sunt mai uşor de realizattehnologic aspectele legate de sinteză, prelucrare şi prezintă cele mai puţine

inconveniente din punct de vedere clinic, av2nd în vedere at2t avantaele c2t şi

dezavantaele utilizării fiecărui tip de material polimeric pentru realizarea de lentile

intraoculare.

-realizarea de copolimeri acrilici utiliz2nd monomeri ce sunt folosiţi în prezent

pentru realizarea de lentile intraoculareE

-clarificarea aspectelor ce ţin de relaţia structură A proprietăţi, pentru a permite apoi

situarea în intervalul optim, din punct de vedere al compoziţiei chimice, a biomaterialului

respectiv, în vederea obţinerii rezultatului scontat din punct de vedere al proprietăţilor

optice şi mecanice.

Comonomerii acrilici utilizaţi pentru realizarea de lentile intraoculare au roluri

diferite pentru produsul copolimerul! final. /stfel, unul din monomeri este ales pentru



indicele de refracţie ridicat metacrilat de metil, fenoxietil acrilate, feniletil metacrilat! şi

un alt comonomer pentru a imprima flexibilitate lentilei butil acrilat, izobutil acrilate,

hexil acrilat, 7etil hexil acrilat!. +e asemenea, sunt utilizaţi agenţi de reticulare etilen

glicol dimetacrilat, dietilen glicol dimetacrilat, 8,L butandiol metacrilat, 8,L butandiol

diacrilat, 8,) hexandiol metacrilat! pentru a îmbunătăţi proprietăţile mecanice ale lentilei.

Comonomerii aleşi pentru primele încercări experimentale, în vederea punerii la punct a

metodologiei de sinteză, au fost metacrilatul de metil 99/! şi acrilatul de etilhexil

?J/!.

Ca tehnologie de sinteză s-a urmărit utilizarea polimerizării radicalice în masă,

av2nd în vedere dimensiunile urmărite pentru produsului final şi faptul că se urmăreşte

obţinerea de produse cu proprietăţi optice deosebite.

%-a pus la punct metodologia de lucru, în sensul următor: -matriţa realizată din două plăci de sticlă, despărţite de un inel de

politetrafluoroetilenă cu grosimea de 8mm!E

-iniţiatorul /<, obţinut prin recristalizare cu metanol!E

- temperatura de lucru &' MC!E

- timpul de lucru )-& ore!.

"tiliz2nd această metodologie de lucru, s-au realizat copolimeri cu diverse

rapoarte molare între cei doi monomeri &N,O I 87,O, NO I 7O, )7,O I *N,O, O' I O', *N,O I)7,O, 7O I NO, 87,O I &N,O!, c2t şi cei doi homopolimeri. Copolimerii realizaţi au fost

analizaţi prin spectroscopie 5.@n urma primelor încercări experimentale efectuate în anul

7''*, metodologia de lucru pentru anul 7''L a fost îmbunătăţită pentru a evita ca efectul

de gel să afecteze omogenitatea materalului polimeric obţinut.

Fi'ur , Efec"u$ )e 'e$ )uce $ e.!#rre %#n#%eru$ui /i ne#%#'eni""e

%cr#sc#!ică !r#(ei !#$i%erice #(0inu"e



/stfel, pentru un mai bun transfer de căldură, matriţa a fost realizată dintr-o placă

de aluminiu şi o placă de sticlă, de * mm grosime, cu latura de 87.Ocm, separate printr-un

tub de #C a cărui grosime a fost reglată cu autorul unor clame metalice laterale la

aproximativ 8 mm grosime.

%-a utilizat un regim de temperatură în trepte, respectiv 8L ore la )'MC, o oră )OMC,

o oră N'MC, o oră NOMC, o oră &'MC, o oră P'MC. Ca iniţiator s-a folosit /<, obţinut

prin recristalizare cu metanol, în procent gravimetric de '.7( faţă de amestecul de

comonomeri.

Ca monomeri s-au utilizat metacrilaţi metil metacrilat 99/, ciclohexil

metacrilat CJ9/!, acrilaţi acrilat de butil /, acrilat de 7-etilhexil ?J/! şi

dimetacrilaţi - ca agenţi de reticulare etilenglicol dimetacrilat ?B+9!.

5aportul molar între cei doi comonomeri acrilat şi metacrilat! a variat între )'IL'şi L'I)', în trepte de O(. /legerea acestui interval s-a făcut pe baza observaţiilor asupra

copolimerilor obţinuţi în sintezele anterioare, în ideea obţinerii de copolimeri a căror

proprietăţi mecanice să varieze cu raportul molar între rigid A flexibil, într-o mară

apropiată de intervalul de interes pentru aplicaţia avută în vedere. /stfel, s-a evidenţiat

faptul că probele obţinute din compoziţii cu peste )'( metacrilat sunt rigide într-o

asemenea măsură înc2t este clar că nu sunt adecvate scopului urmărit implant intraocular

cu elasticitate similară cu a cristalinului biologic!. Compoziţiile cu peste )'( acrilat ducla obţinerea de probe foarte adezive, prin urmare îndepărtarea lor din matriţă este dificilă

şi de asemenea adezivitatea lor ridicată face imposibilă manevrarea probelor în sensul

utilizării lor ca implanturi intraoculare. @n intervalul de compoziţii luat în considerare s-a

urmărit şi influenţa agentului de reticulare.

Crc"eri+re )in !unc" )e .e)ere %ecnic /i #!"ic c#!#$i%eri$#r #(0inu0i:

Crc"eri+re %ecnică:

+in punct de vedere a metodologiei de sinteză, s-a urmărit obţinerea de probe

polimerice care să poată fi utilizate pentru încercarea mecanică de tracţiune. roprietăţile

mecanice ale copolimerilor obţinuţi au fost investigate utiliz2nd aparatul 4ira4est 7'''.

%-a utilizat un program care dă informaţii privind rezistenţa, respectiv alungirea la rupere



şi care măsoară modulul de elasticitate. %-a evidenţiat astfel felul în care variază diferitele

mărimi cu raportul molar al comonomerilor, cu natura chimică diferită a monomerilor, cu

prezenţa, absenţa şi procentul în care s-a folosit agentul de reticulare.

#alorile medii pentru modulul de elasticitate şi alungirea la rupere obţinute în

urma măsurătorilor efectuate pe probele polimerice sintetizate sunt prezentate în tabelele

următoare:

T(e$ , C#%!#+i"ii$e MMA 1 AB

raport molar metacrilat modul de elasticitate

<Imm7!

alungirea la rupere

(!'.L 7O L'''.LO L8 *O'

'.O &8 7OL'.OO *)O 8')'.) LO& 878

T(e$ 2 C#%!#+i"ii$e MMA 1 E*A

raport molar metacrilat modul de elasticitate<Imm7!

alungirea la rupere(!

'.L '.7 N))'.LO '.*) N*''.O O.8* LLO'.OO P.* *'''.) 8L.* 87'

T(e$ 3 C#%!#+i"ii$e MMA 1 E*A 1 ,4EGDM


<Imm7!

alungirea la rupere

(!'.L '.L8 8O8.&P



'.LO '.*) 7O*.L'.O '.)P 7&&.)L'.OO 7.*) **''.) 8O.8P 7N7

T(e$ 5 C#%!#+i"ii$e C*MA 1 E*A


<Imm7!

alungirea la rupere

(!'.L '.'O& 7*LO'.LO '.'N7 N)'.P'.O '.')8 PP)'.OO '.78 N&7'.) '.) )'8

#alori mult mai mari pentru modulul de elasticitate faţă de celelalate serii de

copolimeri au fost calculate pentru seriile 99/ I /. /cest aspect este în conformitate

cu structura chimică a celor patru monomeri. Cele mai mici valori pentru modulul de

elasticitate aparţin seriei CJ9/ I ?J/.

/ CJ9/ 99/ ?J/

Fi'ur 2 S"ruc"ur chi%ică ce$#r !"ru c#%#n#%eri



0.40.5

0.6

1% EGDM

2.5% EGDM4% EGDM

0

0.5

1

1.5

2

2.5

3

3.5

4

4.5

E (N/mm2)

raport molar metacrilat

1% EGDM

2.5% EGDM

4% EGDM

Fi'ur 3 Inf$uen0 !r#cen"u$ui )e EGDM

su!r %#)u$u$ui )e e$s"ici""e 6 seri C*MA 1 E*A

ntroducerea agentului de reticulare în compoziţiile de copolimerizare modifică

modulul de elasticitatea şi alungirea la rupere a materialului polimeric obţinut. 9ăsura încare se modifică acestea depinde at2t de procentul agentului de reticulare c2t şi de

raportul molar între metacrilat şi acrilat.

0.40.45

0.50.55

0.6

MMA / EHA

02

4

6

8

10

12

14

16

E (N/mm2)


MMA / EHA MMA / EHA / 1%EGDM

Fi'ur 5 Inf$uen0 'en"u$ui )e re"icu$re

su!r %#)u$u$ui )e e$s"ici""e 6 seri MMA 1 E*A



0.40.45

0.50.55

0.6

MMA / EHA

0

100

200

300

400

500

600

700

800

alungirea la

rupere (%)


MMA / EHA MMA / EHA / 1%EGDM


su!r $un'irii $ ru!ere 6 seri MMA 1 E*A

0.4 0.450.5

0.55 0.6

1% EGDM

2.5% EGDM

4% EGDM

CHMA / EHA

0

500

1000

1500

2000

2500

alungirea larupere (%)


1% EGDM

2.5% EGDM

4% EGDM

CHMA / EHA


su!r $un'irii $ ru!ere 6 seri C*MA 1 E*A

Crc"eri+re #!"ică:

roprietăţile optice ale copolimerilor sintetizaţi au fost determinate prin

elipsometrie, metodă optică bazată pe măsurarea modificării stării de polarizare a luminii

după reflexia ei pe probă. ?ste o metodă cu o sensibilitate ridicată care se bazează pe

compararea datelor experimentale cu cele calculate pe baza unui model.

Constantele optice indicele de refracţie n şi coeficientul de extincţie K! au fost

măsurate la lungimea de undă de '.OP& nm, lungimea de undă utilizată de refractometrul

/bbe.

@n tabelul următor sunt prezentaţi indicii de refracţie măsuraţi pentru cele patru

serii de copolimeri acrilici sintetizaţi:



T(e$ , In)icii )e refrc0ie i c#!#$i%eri#r sin"e"i+0i

5aport molar -Q L'I)' LOIOO O'IO' OOILO )'IL'Comonomeri

99/I/ 8.LN7 8.LN7 8.L& 8.LN) 8.L&LmmaIeha - 8.L&7 8.L&7 8.LN& 8.LNN99/I?J/I8(?B+9 8.L&' 8.L&7 8.L&& 8.L&O 8.L&O

CJ9/I?J/ - 8.L&8 8.LN) 8.L&8 8.L&N

#alorile indicelui de refracţie raportate in literatura pentru polimetacrilat de

metil!, poliacrilat de butil! respectiv polimetacrilat de ciclohexil! sunt de 8.L&P, 8.LNL

respectiv 8.O'). #alorile măsurate pentru copolimerii sintetizaţi se încadrează în

intervalul stabilit de homopolimeri A se observă că nu se poate determina o regulă de

distribuţie a acestor valori în funcţie de compoziţie, valorile fiind foarte apropiate.

C#nc$u+ii:

5ezultatele obţinute în urma încercărilor mecanice indică faptul că în funcţie de

structura chimică a monomerilor acrilici utilizaţi se pot obţine copolimeri cu o gamă largă

de proprietăţi mecanice, at2t ca tip de comportament mecanic termoplastic, elastic! c2t şi

ca valori ale mărimilor de interes. ndicii de refracţie ai copolimerilor obţinuţi sunt

adecvaţi utilizării optice a acestora.

5ezultatele obţinute sunt încuraatoare în sensul ideii de a obţine un copolimer cu

proprietăţi mecanice care să poată substitui funcţia acomodativă a cristalinului.

-UNIVERSITATEA POLITE*NICA BUCURESTI-



IMPLANTURI INTRAOCULARE

IMPLANT DE CRISTALIN ARTIFICIAL- CATARACTA

STUDENT: +"945" /6?$/<+5/

GRUPA: 8'8L /

SIM

BIBLIOGRAFIE:



• Chiseliţă +., rănişteanu +., ogdănici C..: Of"$%#$#'ie Gener$ă, ?d.

+osoftei, aşi,8PPPE

• 6lo>d /. R., =aragher 5.B./., +en>er %..: Ocu$r (i#%"eri$s n)

i%!$n"s, iomaterials 7''8

• http:IISSS.opticristal.comIoperatia.html• http:IISSS.sfatulmedicului.roIarticoleI3ftalmologieICataractaT*PL.html• dictionar medical


http://www.sfatulmedicului.ro/articole/Oftalmologie/Cataracta_394.html


http://www.sfatulmedicului.ro/articole/Oftalmologie/Cataracta_394.html

IMPLANTURI INTRAOCULARE

Documents

Transcript of IMPLANTURI INTRAOCULARE