ISAAC ASIMOV

IMPERIULll

Praf de steleTraducere din limba englez6,

de Antuza Genescu

?"orr*

Cuprins

Capitolul l

Capitolul2Capcana din spafiu 17

Capitolul3Norocul qi ceasul de mAnX 30

Capitolul4Liber? 46

Capitolul5Capul tremurd pe umeri... 57

Capitolul6... dacd poarti coroana? 67

Capitolul T

Muzicianul minfii 78

Capitolul S

Fustele unei domnigoare . 91,

Capitolul9

$i pantalonii unui domn . . 103

Capitolul l0PoatecXda! ... . .120

Capitolul llSaupoateclnu! ...136

Capitolul 12

Soseqteautarhul . .. 151

Capitolul 13

AutarhulrimAne . .166Capitolul 14

Capitolul 15

Capitolul 15

Ogarii! ....197Capitolul lT

$iiepuriil : . ...211.Capitolul 18

Sc5pali din ghearele infrAngerii!. . . . . . 224

Capitolul lginfrangerea! .. ..236

Capitolul20Unde?. ...: ....248

Capitolul2lAici? .....262

Capitolul22Acolo! .:.. .....275

Postfa!5 .....289

Capitotut 1

ZUMZETUL DIN DORMITOR

in dormitor se auzi un zumzetdiscret, ca qi cumircdperea ar fi murmurat doar pentru sine - unsunet slab gi neregulat, totuqi inconfundabil qi in-spdimAntdtor.

Dar nu murmurul acela il trezi pe Biron Farrill,smulgAndu-l dintr-un sofirn greu, deloc odihnitor.TAnXrul cletin5 din cap agitatintr-o parte qi-n alta,

impotrivindu-se inutil zumzetului care venea pe-

riodic dinspre mdsu!5.intirrse neindemAnatic un bra! fdrd s[ deschid[

ochil qi apisi un buton.

- Alo?Din receptor rdbufni imediat un sunet aspru 9i

puternic, dar Biron nu avu puterea necesari sd

reduci volumul:

- Pot vorbi cu Biron Farrill?Deschise ochii in intunericul dens. Deveni con-

qtient de senzalia de uscdciune din gurd qi de mi-rosul slab care persista in camerS.

- Eu sunt. Cu cine vorbesc?

Vocea reveni, ca gi cAnd nu l-ar h.auzit, mai ten-

sionatd qi mai rdsun5toare in noapte:

- E cineva acolo? Vreau sE vorbesc cu BironFarrill.

Biron se propti in cot qi se holbd Ia videofon. ApH-

sd butonul de vizionare gi ecranul mic prinse viaf6.

6 / rsaacesrMov

- Aici sunt, zise eL recunoscAnd trisdturile fine,oarecum strAmbe, ale lui Sander Jonti. Sun5-mddimineafi, Jonti.

Vru sd opreasci aparatuf c6nd ]onti spuse:

- Alo!Alo! E cineva acolo? E clddirea Univer-sitdfii, camera 526? Alol

Biron iqi didu seama dintr-odatd cd beculefulcare ar fi trebuit si indice func{ionarea circuituluide transmisie nu era aprins. lnjuri tr barbd gi apd-sI comutatorul. Beculepl tot nu se aprinru. Lr "tipa aceea ]onti renunfi gi figura lui dispdru de peecranul care deveni un pdtrat luminos, dar gol.

Bironil stinse. Se ghemui, aducAndu-gi umerii

i" futa gi vru sd-qi vAre iar nasul in pem6. Era iritat.Inainte de toate, nimeni nu avea drepful sd strige1a el in toiul nopfii. Aruncd o privire la cifrele lu-minoase de la cdpitAiul patului. Trei gi un sfert.De-abia peste patru ore aveau sd se aprindi lumi-nile ir:r clddire.

Pe lAngd asta, nu-i convenea sd fie obligat sd setrezeascd in beznatotald din camerd. in ciuda celorpatru ani petrecufi acolo, tot nu se invdlase cu obi-ceiul pdmAntenilor de a construi clddiri din betonarmat, scunde, solide gi fdrd ferestre. Era o tradifieveche de o mie de ani, de pe vremea cAnd impo-triva primitivei bombe nucleare incd nu fuseserifolosite cAmpuri de forfi defensive.

Dar tradifia aparfinea trecutului. Rdzboiul nu-clear zguduise PdmAntul din temelii. Cea mai mareparte a planetei devenise radioactivi qi inutiliza-bild. Nu mai era nimic de pierdut, insd arhitecturaoglindea incd vechile temeri, aga cd, atunci cAndBiron se trezi,se pomeni inconjurat de bezni.

Se propti din nou intr-un cot. Ciudat. AgteptHcAteva clipe. Nu murmurul funest al dormitorului

Praf de stele I 7

il puse pe gAnduri, ci un lucru poate mai greu se-

sizabil gi, cu siguranli, mult mai pufin periculos.TAnjea dupd migcareablAndi a aerului, Pe care

tofi o luau drept ceva de la sine infeles, dupd undaaceea de reimprospdtare perpetud. incerci sd in-ghitd normal gi nu reugi. Atmosfera deveni apdsi-toare chiar in momentul cAnd igi d5du seama de

cele intAmplate. Sistemul de ventilafie se oprise,gi-acum chiar avea de fdcut o plAngere. Nici mdcar

nu mai putea folosi videofonul ca sd raporteze de-

fecliunea.incercH din nou aparatuf ca sd fie sigur. Pdtra-

tul albicios se trezi la viali gi arunci un luciu firusidefiu pe pat. Primea date, dar nu emitea. Mi rog,

nu mai conta. Tot n-ar fi putut face nimic pAnd la

zfi,td,.

Cdscd 9i bAjbAi dup5 papuci, frecAndu-se la ochi

cu podul palmei. FdrH ventilafie, aqadar! De-asta

mirosea aga ciudat in cameri. Se incruntd gi adul-mecd aerul de doui-trei ori. Nimic. Mirosul ii era

familiar, dar nu-l putea identifica.Merse labaie gi duse mAna automatla comutator,

deginu aveaneapdratnevoie de lumind ca sdbeaunpahar cu ap5. ApdsH pe ef dar degeaba. incerci de

mai multe ori, nervos. Chiar nimic nu funcfiona?

Ridici din umeri, bdu pe intuneric Ai se simfi ceva

mai bine. Cdscd, ir:rdreptAndu-se c[tre dormitor,unde apdsd qi comutatorul principal. Nu se aprin-se nicio lumind.

Se agezi pe pat, igi puse palmele late pe mugchiitari ai .oupt"lo. gi cdzu pe gAnduri. in mod normal,o asemenea situafie ar impune o disculie aprinsicu personalul. Nimeni nu se aqtepta sd fie servitca la hotel intr-un c[min studenlesc, dar - pe tot

8 / rsaacAsrMov

Cosmosul! - trebuiau respectate nigte standardeminime de eficienfd. Nu cd asta ar fi fost foarteimportant acum. Mai avea putin p6n5 la absolviregi se termina totul. In trei zile urma sd-gi ia la re-vedere de la camerl gi de la Universitatea PimAn-tului; de la PimAnt, de fapt.

Ar pute4 totugi, sd reclame defec{iunea fdrd sifacd niciun comentariu. Putea iegi din camerd casd foloseasc5 videofonul din hol. I s-ar aduce olampi cu baterii sau i s-ar improviza chiar un ven-tilator, ca sd nu-l mai trezeascd din somn senzaliade sufocare psihosomatic6. Daci nu, duci-se tofiin hdurile Cosmosului! incd doui nop(i gi gata.

La lumina videofonului nefuncfional, gdsi opereche de pantaloni scu4i.imbrece gi un puloversport, hotdr6nd cd atAt era suficient pentru ce-aveade gAnd. igi pdstrd'papucii. Datoritd perefilorgrogi, izolalifonig nu risca sI trezeascd pe nimeninici daci strdbdtea coridorul in pantofi cu cram-poane/ aga ci nu avea motiv si se schimbe.

Merse la ugd gi trase de mAner. Acesta coboriirrcet, iar el auzi declicul care-l anunfd cd fuseseactivat mecanismul de deschidere. Numai cI uqanu se deschise. $r, cu toate ci-qi incordd zdravdnbicepqii, nu reugi s-o urneasci.

Se indepdrti de ea. Ce penibil! Oare sd se fi pro-dus o pani de curent generalizat5? Imposibil. Cea-sul mergea. Videofonul primea date.

Stai pufin! $ar putea sd fie mAnabdiefllor, afu-risifii de ei! N-ar fi prima oarI. Era o copildrie, bi-neinteles, dar ficuse gi el farse altora. Nu i-ar fi fostgreu deloc vreunui amic de-allui si i se furigezein camerd la lumina zilei gi sd-i,,aranjeze" echipa-mentul. Dar, nu, nu asta era cal:izat sistemul deventilafie giiluminahrl funcEionau cAnd se culcase.

Praf de stele I 9

Ei, atunci inseamnd cH s-a petrecut ceva peste

noapte. Coridorul era o structuri veche, perimatd.

Nu trebuia sd fii un geniu in inginerie ca sd umblila circuitele de iluminat qi ventila(ie. Nici ca sd

blochezi uqa. Iar acum b[ielii aqteptau diminea]aca sd vadd ce se intAmpld cAnd nea Biron constatlcd nu poate ieqi din camer5. Probabil cd aveau s5-i

dea drumul pe la prdnz, rizdnd cu gura pAnH Ia

urechi.,,Ha, ha, ha", mormdi el, inverqunat. Foarte

bine, daci aqa vor ei, aga sd fie. Dar va trebui sH ia

qi el mlsuri, sd intoarc[ roata intr-un fel.

Se risuci gi lovi cu piciorul un obiect care alune-

cd pe podea cu zgomot metalic. ii desluqi cu greu

umbra rostogolindu-se in lumina slabd a videofo-

nului. Verificd sub pat, descriind cu bratul un se-

micerc larg pe podea. Recuper[ obiectulgi-l ridic6

ir:r lumin6. (Nu erau chiar aqa de inteligenli biiefii.Ar fi trebuit si-i scoatd complet din funclie video-

fonul nu sd-i anuleze doar circuitul de transmisie.)

Descoperi ci line in mAnd un cilindru ffIic, ge-

urit in pirtea de sus. il duse la nas. Gisise cauza

mirosului din camerX. Hipnit. Pii, binei::r1eles, bd-

iefii fuseseri nevoigi s5-l adoarmd, nu cumva sd se

trezeascd in timp ce ei igi ficeau de lucru pe la

circuite.Biron reugi sX reconstituie faptele pas cu Pas.

Uqa fusese forlati cu un qperaclu, lucru uqor de

fdcut, dar qi periculos, pentru cd l-ar fi putut trezidin somn. Poate cd umblaserd la ea in timpul zilei,

cine gtie, ca si pard numai cd se inchide, dar in rea-

litate sd rim6nd deschisH. Nu o verificase. hr orice

caz, odat|deschis5, cineva ii vArAse tubul cu hip-nit in cameri, apoi o incuiase la loc' Anestezicul

10 / rsAACASrMov

se rispAndise treptat, concentralia lui crescAndpAni la unu la zecemii, suficient cAt sd-l adoarmdbugtean. Pe urmd, bdie{ii au intrat la el - masca,ti,evident. Ot pe tot Cosmosul! O batistd udi la gurdi-ar fi ferit de hipnit pref de cincisprezece minute.Mai mult nici nu le-ar fi trebuit.

Aga se explica gi defectarea sistemului de ven-tilafie. Trebuia oprif ca sd nu se disperseze hipni-tul prea repede. De fapt, cu el ar fi trebuit sd incea-p5. Videofonul eliminat il oprea pe Biron si ceardajutor, uqa blocati pe dinafard nu-i permitea sdiasd din camerd, iar absenfa luminii il panica. Drd-gu{i foc, biiefii dqtia!

Biron pufni. De ochii lumii, nu se fdcea sd searate prea afectat de povestea asta. Era o fars6.,atAta tot. in clipa uc""r, insd, i-ar fi plicut sd ddrA-me uga gi sd termine odatd cu toatd tdrdgenia asta.Muqchii bine antrenafi ai torsului i se ir:rcordard,irs6 ar fi fost zadarnic sI forfeze uga. Fusese con-struiti ca sd reziste exploziilor nucleare. La naibacu tradi,tia!

Trebui4 totuSi, sd gdseascd o cale de iegire. Nu-iputea ldsa pe b5ieli si scape a$a ugor. Mai intAi,avea nevoie de lumind, de lumind real6, nu de pAt-pAitul vag al videofonului. Nicio problemd. pdstrao lanternd cu baterii ir:r dulapul de haine.

Pipnind ir:rcuietoarea dulapului se intrebf pre!de-o clipd, dac5 nu cumva umblaserd gi la ea. Daruga se deschise imediat gi se retrase culisAnd in lo-cagul ei din perete. Biron dddu din cap, infelegAndsitua,tia. Era logic. Bdiefii nu avuseseri motiv sddefecteze incuietoarea dulapului qi nici timp preamu^lt la dispozifie.

In momentul acela ingrozitor, cu lanterna inmAnd, in timp ce se risucea cu spatele la dulap, i

Praf de stele I 11

se pribugitrtreaga teorie. infepeni cu abdomenulcrispat de incordare gi-qi finu respirafia, ascultAnd'

Pentru prima oar5 de cAnd se trezise, atzizurn'zetul - dialogul acela tainic qi neregulat, intreruptde chicote, pe care dormitorul il purta cu sine ir:r-

sugi - gi il identificd imediat.Ar fi fost imposibil sd nu-l recunoascd. Era ,,hor-

cditul PXmAntului muribund", surtetul inventat cu

o mie de ani inainte.Mai precis, era ticditul emis de un contor de

radialii care num[ra particulele incdrcate qi razele

gama pe care le detecta, iar pulsurile electronice

discrete se topeauintr-un murmur grav. Era sune-

tul scos de un contor care linea socoteala singuru-lui lucru pe.care il putea num[ra - moartea!

incetigor, pe vArful j***4"

Biron se dddu

inapoi. De la aproximativ doi metri, indreptd fas-

ciculul alb al lanternei spre interiorul dulapului.Contorul era acolo, in colqul cel mai indepdrtat,dar faptul c[-l vedea nu-l ajuta cu nimic.

il 1i.rea acolo din anul intAi de facultate. Ma;'o-

ritatea bobocilor din Lumile Exterioare igi cump[-rau unul chiar din prima siptdmAnd petrecut[ pe

PEmAnt. Pe vremea aceea, erau cu tofii foarte con-

gtienli de radioactivitatea planetei qi simfeau ne-

voia sd se protejeze. De obicei, revindeau contoa-

rele celor din generafia urmdtoare de boboci" insd

Biron nu renunlase niciodatd la al s6u. Acum era

recunoscitor cd n-o f5cuse.

Se rdsuci spre biroul pe care-gi punea de obicei

ceasul demAnd cAnd dormea. ilvdzu acolo. ii tt"mu-rd pulin mAna cAnd il ridicd in lumina lanternei.

12 / rseecasrMov

i,r.eaua e.a impletitd dintr-un plastic flexibil de unalb fin, aproape lichi d. EraalbS. O indepdrtX gi o pri-vi din mai multe unghiuri. Era albd, fird indoiali.

O cumpdrase totin anulintAi. incazde radiafiiputemice, devenea albastra, iar pe pdmAnt, albas-tru insemna moarte. Era ugor sd calci din intAm-plare pe o por{iune iradiati in timpul zilei, dacd teriticeai sau erai neatent. Guvemul imprejmuise cAtde multe zone periculoase putuse gi, desigur, ni-meni ml se apropia de terenurile vaste ale mortii,care incepeau Ia cAliva kilometri in afara oraqului.Insi cureaua de ceas era o asigurare in plus.

Dach vreodat[ cdpdta o nuanfd albdstruie cAt devag5, te prezentai imediat la spital pentru trata-ment. Aqa cerea reguia, nu incdpea discufie. Com-pusul din care era alcdtuitd era la fel de sensibii laradiafii ca omul, iar cu echipamente fotoelectricecorespunzitoare se putea mlsura intensitatea nu-anfei de albastru, pentru a se stabili repede gravi-tatea cazului.

Un albastru aprins, strdlucitor, insemna sfArgi-ful. Aga cum nu se putea schimba culoarea, nu teputeai schimba nici tu. Nu existau medicamente,nici ganse, nici speranfe. Agteptai, pur gi simplu, ozi, poate o sSptim6nd, iar cei de ia spital nu aveauce s5-!i facd altceva decAt s5 se ocupe de formali-tdlile de incinerare.

Cei pufin cureaua lui Biron era incd albd, iarmintea sa zbuciumatd se mai potoli.

Agadar, radiafiile nu depdqiserd nivelul normal.Oare sd facl gi asta parte din farsa colegilor? Bironse g6ndimaibine gi trase concluzia ci era imposibil.Nimeni nu ar face aqa ceva nimdnui. ln niciun cazpe PdmAnt unde manipularea de materiai radio-

Praf de stele I 13

activ era o infracfiune foarte gravd. Pe PimAnt,oamenii luau in serios radioactivitatea. Nu aveau

de ales. Aga cd nimeni nu s-ar apuca de una ca asta

iird sd aibd un motiv extrem de intemeiat.igi formuli gAndul cu grijd qi atenfie, infruntAn-

du-l curajos. Motivul extrem de intemeiat puteafi, de exemplu, dorinla de a ucide. Dar de ce? Poa-

te fdrd o cauzd anume. tn doudzeci gi trei de anide via!5, nu-gi fdcuse niciodatd un dugman adevd-

rat. Nu unul atfrt de serios. Nu unul care s[ vrea

si-l omoare.igitrecum6na prinp5rultuns cu migal[. Mintea

ii aluneci pe panta ridicolului, dar nu avea cum sd

evite asemenea gAnduri. Se apropie cu prudenld de

dulap. Trebuia sE existe un obiect care emitea ra-

diafii, unul care nu fusese acolo cu patru ore inurm6. ilrilriimediat.

Era o cutiu!6 pdtratS, cam de cincisprezece cen-

timetri pe cincisprezece. O recunoscu gi buza de jos

incepu sd-i tremure u$or. Nu mai vizuse una pAnd

atunci, dar auzise de ele. Lud contorul gi-l mutdindormitor. Zumzetul scdzu in intensitate, aproape

ci se stinse. Se auzea numai cAnd despdrlitura de

mich prin care pdtrundeau radiafiile era orientat[spre cutie. Nu incdpea indoiaii. Era o bombd cu

radiafii.Radia[iile propriu-zise nu erau mortale; ele re-

prezentau doar focosul. in interiorul cutiei fusese

instalatd o micd bomb5 nucleari. Izotopi artificialic'u duratd de via!5 scurtX o tncdlzeau incet penetrAn-

d-o cu particulele corespunzitoare. Cand se atin-

gea un anumit prag de cdldurd qi densitate a par-ticulelor, pila reacfiona. De obicei, nu provoca oexplozie - deqi cdldura de reacfie era suficientd ca

14 / seacesrMov

sd transforme cutia tntr-o bucatd de metal diform -,ci emana radia{ii care ucideau orice fiinfd vie pe orazdintre doi metri gi zece kilometri, in functie dedimensiunea bombei.

Biron nu avea de unde sd gtie cAnd urma si seatingd pragul respectiv. Putea fi peste cAteva ore,putea fi in clipa urmdtoare. Rdmase in picioare,neputincios, {inAnd lantema fur palmele umede qimoi. Cu jumdtate de ord in urmi, cAnd il trezisevideofonuf se odihnea linigtit. Acum gtia cd aveasI moard.

Nu voia sd moar5, dar era blocatir camerd fdrdsperanfd de salvare gi nu avea unde sd se ascundd.

Cunogtea pozllla camerei sale. Se afla in capd-ful unui coridor, aga cd avea vecini numai irtr-oparte gi, desigur, deasupra qi dedesubt. Camera dedeasupra nu-i era de niciun folos. Cea de lAngdavea baia vecind cu baia lui. Se indoia ci se puteaface auzit.

ti remanea camera de dedesubt.Avea doud scaune pliante, pistrate pentru mu-

safiri. LuX unul gi lovi cu el podeaua, scolAnd unzgomot slab, inhbugit. il rdsuci gi izbi cu muchia,iar zgomotul se auzi mai putemic, mai penetrant.

Fdcea cAte o pauzd intre lovituri, intrebAndu-sedacd il putea trezi qi enerva suficient pe coleguladormit de dedesubt, ca si-l determine sd rapor-teze hdrmdlaia.

Dintr-odat5, surprinse un sunet slab gi se oprycu scaunul din care curgeau agchii deasupra capu-lui. Sunetul se repeti, ca un {ipdtindepirtat. Veneadinspre ugi.

LHsd jos scaunul gi strigS, la rAndul lui. igi lipiurechea de cripdtura dintre zid gi ugi, dar spafiut

Praf de stele I 15

era bine etangat, iar sunetul rdzbdtea vag chiar gi

pe-acolo.Dar iqi auzi, tofugi, numele.

- Farrill! Farrill! lipd o voce de mai multe orila rAnd, addugAnd parcd ,,Egti in camerd?" sau ,,Aipdfit ceva?".

- Deschide uqa! lipd gi el, de vreo trei sau pa-tru ori.

incep, sd transpire din cauza agitafiei. Bombaputea exploda din momentin moment.

Crezu c[ se f[cuse auzlt. Cel pulin ajunse p6ndla urechea lui un lipit irfundat:

- Fereqte!

Urmar[ cAteva vorbe neinteligibile, apoi cuv6n-ful,,blaster". Biron pricepu ce vrea sd spund celd-

lalt gi se retrase imediat din dreptul uqii.Se auzird douX pocnituri ascufite, apoi Biron

simfi cum aerul din cameri vlbreaz6.. DupH o buf-niturd, u$a se prdbugi iniuntru. Biron lAgni pe co-

ridor cu brafele larg deschise.

- Nu intrafi! urli el. in numele PimAntulul nuintrafi! E o bornbi cu radialii induntru.

Stdtea fa!6 in fafd cu doi birba{i. Unul era }onti.Celdlalt, Esbak, administratorul. Cel dinurmi apu-

case sX se imbrace numai pe jum[tate.

- O... o bomb[ cu... radiafii? bAigui el.

- Cat de mare? interveni Jonti, linAnd in mAnd

blasteruf care contrasta puternic cu costumul luide dandy, chiar la ora aceea din noapte.

Biron nu reugi sd-i rdspund5 decAt prin gesturi.

- E-n reguld, continud Jonti, pdrAnd destul de

relaxat c6nd se intoarse cdtre administrator. Ali face

bine s[ evacuali camerele din zona asta gi, dacd aveficumva paravane de plumb pe terenul universitd{ii,